P. 1
Albinele Si Cresterea Lor de J. Louveaux 44pag

Albinele Si Cresterea Lor de J. Louveaux 44pag

|Views: 157|Likes:
Published by Fraitoru Crystyan

More info:

Published by: Fraitoru Crystyan on May 28, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/23/2013

pdf

text

original

Capitolul III

APICULTURA ~I APICULTORII
Be uita uneori ca apicultura este inainte de teate 0 rarnura a agriculturii. Cad albinele se cresc pentru produsele lor de interes economic. Apicultorul este un crescator, un "baci de albine", dupa 0 expresie consacrata, ~i el este sclav al stupilor sai tot astfel, cum este baciul pentru aile sale, chtar daca nu este nevoit sa se tngrijeasca zilnic, ca acesta, de tirana lor. Multe deztluzli se datoresc ignorarii acestor realitati. Apicultura nu este nici 0 modalitate de a face avere, nici 0 stare idilica, sursa de bucurii fara cornpensatie. Este 0 meserie dura, care cere multe calitAti fizice $i morale. Lumea apicola este Ioarte eterogena. Printre cei 0 suta de mii de proprietari de stupi care trroese in Franta exista reprezentanti ai tuturor categoriilor sociale. Cei care poseda ~i exploateaza mai putin de douazeci-treizeei de stupi - 91 sint foarte numerosi - nu asteapta, in general, de la apicultura decit 0 distractie placuta sau 0 mica eompletare a venitur ilor lor, 'in anii mal buni. Pentru ei, apicultura nu constituie 0 meserie, chiar daca cunostintele lor teoretice $i practice Ii fac excelenti practicieni, Dar pentru aceia care vor sa traiasca de pe urma ei, sau cel putin sa-~i creeze 0 parte importanta din mijloacele de existenta, apieultura este realmente 0 profesie agricola cu toate obligaaile si nea[unsui-ile pe care le comports aceasta, Amator, serni-profesionist sau profesionist, cum devil apicultor?

Amatorul Cercetind motivattile apicultorilor, totdeauna se gase~te Ia ongme un element pasional. Viata albinelor exercita asupra celui care le observa 0 adevarata fascinatie, e dorinta de a intelege si de a actiona, Primul contact este 0 lectura, dar de cele mai multe ori este sfatul unui apicultor, al carui entuziasm se comunica celor care-I asculta si-I privesc muncind, cu un sentiment de profunda adrniratie. Urrneaza dorlnta de a avea un stup, pe urma mai multi, pe urma 0 stupina. Dorinta ce se va realiza sau nu, in Iunctte de Irnprejurart. Se cunosc apicultori "in camera" care stiu totul despre albine, dar in viata lor nu au fast In stare sa aiba un

~/

138

APICUl.TURA

stup, Altii invata sing uri si ajung sa inventeze un nou stup. Caci pasiunea pentru apicultura nu apare fara un oarecare gust pentru cereetare si inovatie, Pentru a deveni apicultor este nevoie de unels mijloaee materiale. Trebuie sa fii proprietarul sau locatarul unui mic teren corespunzator ,eonditiilor legale pentru a instala stupi. Este nevoie, de asemenea, de un spatiu pentru lucru ~i pentru magazie. Trebuie sa dispui de oarecare libertate, caci albinele reclama ingrijire asidua si interventii Ia momentul oportun. De aceea sint mai multi apicultori amatori in rindul liber-profesionistilor, al profesorilor si al meseriasilor decit in rrndul muncitorilor sau al functionarilor, limitati de orarul riguros de rnunca. Crearea unei mid stu pine familiale este deci, la 0 prima analiza, satisfacerea unei pasiuni inascute, inlesnita de conditii materiale favorabile. Viata cotidiana, cu tracasarile sale, te face sa cauti 0 modalitate de evadare ~i izolare. A-ti regasi mica stupina, a repara intr-un mic atelier, a citi in timpul iernii reviste de apiculture si Iucrari de specialitate, a nota zi de zi greutatea unui stup, a incerca noi metode, toate acestea fac parte dintr-un amatorism traditional sl care se manifests in 1 acelasi fel oricare ar fi obiectul pasiunii. Mai trebuie adaugate la aceasta satisf'actia recoltei de miere, bucuria farniliei si a prietenilor ~i multumirea la vinzarea surplusului, ceea ce-i permite apicultorului sa acopere in parte cheltuielile facute. Nu toate pasiunile de amatori au acest avantaj.
Semi -profesionistul

Amatarismul are limitele sale. 0 vatra de stupina suporta greu rnai mult de treizeci de colonii, patruzeci maximum in zonele foarte favorabile. Dincolo de aceasta cifra se constata 0 scadere a randarnentului ; coloniile se stinjenesc, manipularea devine dificila ~i Iucrul mai greu. Timpul necesar ingrijirii stupilor poate si el sa devina un factor limitant. Spatiul pentru depozitarea utilajelor necesare pentru extractia ~i arnbalarea mierii, demersurile pentru ,a vinde rnierea in cele mai bune conditii, toate acestea incep sa puna probleme serioase din momentul cind se ajunge 1(-1 treizeci de stupi. Intr-un an bun trebuie vlndute 600-800 kg de miere ; care trebuie sa fi fast extrasa si onditionata - ceea ce este 0 joaca daca dispui de unelte de profesionist f7i de spatiu adecvat dar, ell mijloacele rudimentare ale stupinei familiale totul devine munca grea. Trecerea 1a stadiul de semi-profesionism cere deja un stu diu de rentabilitate. De fapt, rentabilitatea apiculturii trece prin paliere succesiva. Ea este maxima pentru 0 stupina situata aproape de casa, eu 0 mina de lucru exclusiv familiala ~i eu vinzarea produselor catre 0 ellentela Iocala. In aceste condi tii ideals, cheltuiellie de exploatare sint minime ; totul poate fi amortizat in citlva ani de productie. Odata ce vatra devine lnsuficienta se atinge un prim palier. Un al doilea arnplasament implica cheltuieli de transport; este necesar un vehicul echipat pentru apicultura, Inventarul de exploatare se complica, caci el trebuie sa fie mal eficace : timpul petrecut 1a stupina trebuie sa ramina in limite acceptabile, dici semi-profesionistul i~i imparte acti vitatile, timpul lui este prejios. .

APJCULTURA

$1 APlCULTORlI

139

Este greu sa fixam palierele de rentabilitate in mod uniform, pentru taate regiunile Ili pentru toate situatiile personale. Obligat sa taca pastoral de conditiile locale, semi-profesionistul trebuie sa tinii insa cant de ele, pentru a calcula dimensiunea optima a septelului pe care s<1-1 intretina. Acest ideal ar putea depinde, de exernplu, de capacitatile sale de transport sau de timpul pe care-I poate consacra apiculturii, In tot cazul, se poate consider a ca trecerea amatorului la serni-profeslcnism necesita a schirnbare a scarfi si di 0 buna rentabilitate nu se poate obVine dedt cu un septel sUficient si un echipament care sa perrnita econornisirea orelor de lucru, Cifra optima va putea sa se situeze in jurul a 0 suta de stupi, dar eu 0 buna organizare a muncil s-ar putea ajunge la doua sau trei sute, fara ca numarul orelor de lueru sa devinii excesiv. De fapt, seml-profesionistul nu poate atinge 0 buna rentabilitate decit adoptind aceleasi metode ca ~i profesionistul. Profesionistul Stadiul de profesionism este atins In momentul cind rnunca depuintr-un an msurneaza intre doua mii si doua rnii patru sute de ore. Repartitia pe lunile anului f'iind ine gala., trebuie adrnis ca apicultorul profesionist are nevoie de rrrina de lueru ocazionala, Exploatarea profesionista care sa asigure unei familit ce traieste ra tara mijloaeele de trai norrnale, nu poate sa fie mai mica de :;;asesute de stupi. Dar si in acest caz este foarte dificil a fixa norme valabile pentru toti si peste tot. Studiile econornice Care au putut fi realizate pe un anumit numar de exploatari au aratat cil. factorul personal are 0 mare importanta. Conditille nu sint deloc aceleasi, rnai ales cA Hecate are conceptia sa in privinta cornercializarii produselor sale. Producatorul nu va obtine rentabilitatea stupinei sale decit prin cresterea septeluIui ~i prin rationalizarea rnuncii. eel care prefera sa-~i indrepte eforturile ditre comercializare, va trebui sa-~i diversifice produsele ~i sa le valorifice printr-o prezentare mai atractiva. Astfel trecerea de la amatorisrn la semi-profesionism sl profesionism nu este un lucru simplu : trebuie sa decurga progresiv si prudent. Avem putine exernple de exploatari apicole importante, care au fast create direct, pornind de la un capital investit in cumpararea de stupi. D~ltar~ea ~ne~ _exploatari nu poate fi dedt progresiza pentru ca. ~i f'ormarea profesionala a apicultorului nu Se face dedt progresiv. Ingrijirea a citeva sute de stupi nu este usoara, este plina de responsabilita{i. In vremea noastra nu se poate vorbi despre improvizarea apicultorului profesionist, Desigur, meseria de apieultor a devenit din ce in ce mai transparenta ; pretinsele "secrete" detinute de vechii apicultori nu mai stnt secrete, de multa vreme. In schimb, necesitatile vietii rnoderne fac ca apicultorul profesionist sa fie un om instruit, care stie sa se mformeze ~i sa analizeze inforrnatia care i-a fast oferita. El stie, de asernenea, sa calculeze, ~i cunoaste atit legile cit ~i subtilltatile sistemului bancar, Acesta este adevaratul agricultor.

sa

140

APICULTURA

STUPUL Diferite tip uri de stupi Se dfsting, traditional, doua marl categorii de si stupil cu rame mobile.
Stupii ficsi

stupi : stupi "fiqi"

Se poate cali fica drept stup fix un obiect gal, eu 0 capacitate de 35-45 I si .care nu are decit 0 deschidere pentru trecerea albinelor. Un stup fix: poate fi Ia fel de bine un trunchi de pluta asezat orizontal ~;;i inchis la eele doua capete eu cite 0 scindura (Africa de Nord), un vas de Iut, un trunchi de arbore gaunos (Cevennes), 0 cosnita de paie Irnpletite (destul de raspindita in Franta), un CO!? de plata (paner), un cufar, a Uidita sau un butcias. Albinele accepta orice adaposturi care le pot proteja de ploaie si de frig, precum 9i de dusrnanii naturali, In acestea 1$i cladesc 'in voie fagurii de ceara, in care i:~1organizeaza cuibul de puiet, ~~
~ .. /

,~_,,:;:,_F'

.".J~/' :','-:;.'?: i;-,;- ';~
';.
>,

,,':r]-

K;~:~

~r51~~-:t
<.

I

~";;: ~
,_;t

;':';;;~.-J' './
r· .:,-,,>
-it j.,
_ ,;!:v

,,_f:;~(; ~.:: ::~;~;! "'/:p:

_~ r ' ~~

....-; ";;"W

..,).")
I

proviziile

terea rea (.

Stupii fiqi sint pe cale de disparitie, aproape peste tot in Franta. Ei srnt marturia unei aP.icultU.ri ta.-ra.n.e9.ticare a fost foarte productive timp de secole, beneficiind de 0 flora spontana mult mai bogata decit cea pe care 0 cunoastern acum : policultura, cresplantelor salbatice in culturi, taate contribuiau la diversificaaprovlzlOnarn albinelor animalelor,' abundenta

de

miere.

~~_hR~6

pe tot parcursul anului, Ele puteau prospera fara tehnici apicole complicate~i aproape fara interventia omuluL Acele timpuri s-au dus. Apicultura

f'icsista se mai intilneste in ta~ rile in curs de dezvoltare, dar pentru cit tirnp inca ? Stupii ell rame mobile

2 Stupul fix traditk,nal
(1).

SectiL1ne schematica

(2)

Stupii ell rame mobile au fast inventati in secolul trecut. Principiul lor este simplu : in loc de a Iasa albinele sa-si construiasca dupa plaeul lor fagurii, _Ii se impun rams mobile, ceea ce permite de-

aservirea lor fata de apicultor. un american de origine franceza (1817-1902).. ca el trebuie sa eonvina albinelor .. de cealalta. Practic. nu. Acoperisurile "stH cabana". fara a aduce avantaje substantiale. De-o parte este libertatea albinelor.STUPUL 141 montarea in lntregime a unui stup pentru a-I verifica sl pentru a interveni In viata lui privata daca se poate spune astf'el. Stupul eu rame mobile trebuie sa fie U90r de manevrat de apieultor. un anumit tip de rama sau de stup prezinta avantaje sau incoveniente pentru albine ~i pentru apicultar. ca si stupi de trei si cinci rame. in functie de regiunile climatice. standardizate ia mai putin de 1 rnrn. astfel incit sa permita fabricarea in serii foarte marl. Asemenea atitudine este ilogica si inutil costisitoare. eel mai raspindit. nementionlndu-le pe celelalte decit pentru a anita dif'erentele pe care Ie prezinta in raport cu rnodelul eel mai oblsnuit. se paate afirma di ele se adapteaza Ioarte bine la materialul standard si ca nu-l deosebesc de eel studiat special pentru "coniartul" lor. sa-l aduca un maximum de servicii si cu care albinele sa se acomodeze. . Concsptia stupului cu rame mobile se opune categoric celei a stupului cu faguri Iicsi. Se poate parafraza un proverb eelebru spunind ci'i nu exista stup prost. industrializarea fabricarii stupilor duce prpgresiv la uniformizare. In ceea ce priveste albinele. forma 9i dimensiunile lor si veti obtine un nurnar absolut astronomic de combinatii posibile. foarte simplificate. Stupul Dadant Stupul Dadant poarta numele inventatorului sau. De aceea este greu de inteles ca anumiti apicultori folosesc inca stupii cu rarne mobile ca pe niste stupi Iicsl. Schimbati numarul ramelor. In acest spirit vom aborda descrierea sumara a unui model de stup. Dealtfel. Conceptiile in materie de stupi eu rame evolueaza mai degraba catre simplificare si eliminare a tot ceea ce costa prea mult. preeum ~i schimburile. nu va fi uri stup bun. Cataloagele marilor fabricanti de material apical nu mai mentioneaza dectt trei sau patru modele. Terna stupului eu rame mobile per mite infinite variatii. Bineinteles. totdeauna prezente la apicultorii arnatori care nu fac . Acest stup Ioloseste a rama ale caret dimensiuni interioare sint 27X 42 em. incit toate elementele sa poata fi usor incarcate Iritr-un vehicul fara a pierde spatiu. Pentru nevoile apiculturii pastorale s-a simplificat stupul Dadant in asa fel. Ar fi bine sa ne Iimitam Ia un numar mie de modele de rame. DU este mai putin adevarat ca. dar sa pastram a anumita marja de manevrare in ceea ce priveste numarul rarnelor din stup. s-a inteles ca multe din "irnbunatlitirile" aduse stupilor de catre spirite inventive nu au fast conf'irrnate de practica. Putem sa ne intrebam daca aceasta abundenta corespunde unei necesitati sau daca nu este eventual posibil sa ne punem de acord eu privire la niste modele convenabile tuturor. ci numai apicultori nepriceputi . Exista stupi Dadant cu zece sau douasprezece rame.dad.

tip "pastoral" se compune din urmatoarele elemente su prapuse : 0 planseta care constituie fundul stupului si cuprinde un urdinis . aceasta spatiere. ceea ce este util in perioada de iarna .!?iforma ramelor (rame Hoffman). el este acoperit cu tabla galvanizata sau de aluminiu. Rastelul rostul de a mentine distant a standard intre rame. intorcind planseta se reduce inaltimea urdinisului. Este cert insa di propolisul ajunge totdeauna sa are . De aceea. suprimat. au dispiirut din toate exploatarile care deplaseaza freevent stupii.un corp de stup putind contine zece rame la distante de 37 rnrn centru Ia centru.un capac. ponta nedorita in acest Ioc . p nu Insa si in magazine. intr-o ferrna/stupina este foarte important sa se stabileasca odata pentru totdeauna un mod de suspend are sl acesta sa nu mal fie schimbat. . . Stupul Dadant. Diferitele solutii propuse sint toate motivate de grija de a Iasa ramele cit mai mobile in ciuda propollzari! de catre albine. . care acopera stupul cuprinztndu-I pe inaltirne pe citiva centirnetri . Fiecare prezinta avantaje 9i dezavantaje. Suportul neted nu asigura aceasta distanta. in magazinele de stup Dadant pe zece fame nu se pun in general dectt opt-nona rarne . tot atit de mult ca si diferentele de dimensiuni. care asigura aerisirea stupului In timpul transportului . planseta poate avea 0 mica deschidere acoperita cu plasa de sirma de 15X 15 em. caci Ia transport ele nu prczinta decit inconveniente.un podisor.' impiedica ponta Stupul Dadant ~i elementele mateii.Y\sel}te uietul. .142 APICULTURA transhumanta. dealtfel. Ele se sprijina de fiecare Iatura pe 0 parte metalica care poate fi neteda sau in forma de rastel. el are o gaura in partea centrala prin care se stabileste contactul eu un hranitor cu sirop de zahar .unul sau mai multe etaje care sint magazinele de miere folosite de apicultor pentru a mari stupul pe timpul sezonului. Exista si sisterne de sprijinire a rarnelor cu ajutorul unor euie batute acolo unde se gasef?te In mod normal urnerasul. de forma plata. Trecerea de la un sistern de suspendare a ramelor la altul impiedica interschimbarea. distanta standard este astfel obtinuta prln stringerea ramelor una l1nga alta. ansamblu de scinduri impreunate prin incadrarea Intr-o rams unica : podisorul inchide stupul Ia partea superioara . tntr-o oareeare ruasura. rnai mare dedt in corpul de hazel permite constructii mai adinci care. sale componente fagurii de magazin foarte grosi S1-lit mai usor de descapacit . . care rezulta Insa din insa. aceasta spatiere este cea care permite albinelor sa construiasca fa\'a sa f'aca faguri paraziti : ea trebuie neaparat respectata cu stricteta in zona un de se g. Rarnele au urnerase cu ajutorul carora sint suspendate in interiorul corpului de stup.

lungirnea ramelor fiind aproape aceeasi. Stupul Langstroth 20 X 43 em.STVPVL 143 Iipeasca intre ele exaet ramele pe care apicultorul Ie-ar dori perfect mobile. fadi: un interes deosebit pentru manipularile albinelor. Stupul Voirnot. Stupul Vojrnot. Are zece fame si magazine .5 em). acolo unde se f'ormeaza ghemul de iernare. retine 0 eantitate importanta de miere in parte a de sus. dupa numele inventatorului. In regiunile de munte. arnericanul Lorenzo Lorraine Langstroth (1810-1895). stupul Dadant de zeee rame 9i stupul Langstroth au ea avantaje greutatea redusa isi simplitatea rninuirii. Alegerea unui model de stup Alegerea unui model de stup este conditionata de felul de apicultura pe care doreste fiecare sa-l practice si de clima regiunii unde urrneaza a fi instalat. considerat ca parintele apliculturii amer-icane. este un stup cubic a carui rama masoara In interior 33 X 33 em.5 9i respectiv 13. eel doi stupi sint practic verticali In varianta de zece rame. abatele Voirnot (18441900). fie magazin. Un Dadant de douasprezece rarne sau un Voirnot este foarte bun pentru regiuni eu iarna nu prea blinda sau ell prirnavara tirzie. dupa numele inventatorului sau. Pentru aplicultura pastorals. fara transhumanta. spatierea Hoffman are ineonvenientul ca ineornodeazii descapacirea. este joasa. un franeez. In magazine. EI nu are magazine. In rest stupul Langstroth nu se deosebeste esential de stupul Dadant. Rama sa de dimensiuni Stupul Dadant. Alti stupi ell rame Stupul Langstroth.model inalt!?i model [os (16. Atractia stupului Langstroth consta in uniformitatea ramelor care permit numeroase rnanevrari. Ei . ci numai elements standard care sint fie cuib depuiet. In aplietura de amator. imposibile intr-un stup eu magazin. Dar rarna Voirnot. se alege un stup mare Iucrat Ingrijit. acesti stupi au avantajul di se pot lasa ell rezerve mari de hrana. este tot un stup standard.

Corpul de stup Dadant si corpul Voirnot permit matcii sa-~i etaleze normal puietul. bine. cad cumpararea de stupi este 0 investitie destul de mare. pe sol gal. Este greu sa te debarasezi de un material pe care doresti sa-l inlocuiesti. 0 rnatca buna i~i depune ponta pe doua corpuri. Cind sint destul de inalti suportfi prezinta marele avantaj dt permit apicultorului sa lucreze fara sa se apIece. caci au rezerve mai mici pentru iarna.. care poate inlocui podi- . Aceasta remarca 0 implica pe urmatoarea : in regiunile unde suflA vinturi violente (rnai ales mistralul). In rezumat. In apiculture pasterala se folosesc suporti de stop metalici care se imblna unul in altul £ii nu ocupa prea mult loc in vehicul. Dimpotriva. sta la originea durerilor de rinichi. care pot fi de lemnsau me tali ci. foarte obositoare. tar curnpararea de ocazie nu este prea interesanta in aplicultura. se pot pune stupti pe parnint nITa inconveniente. acolo uncle iarba creste repede 91 deasa se VOl' utiliza suporti. cu bataie in viitor.144 APIC-ULTDHA stnt buni in regiunile fara mari probleme de iernare. Trebuie sa fie de capacitate mare.iI. se poate spune ca alegerea unui stup trebuie bine gindita. in stupul Langstroth. Prtncipiul hraottorutut in podisor Hriimito rul Hranitorul este un accesoriu practic indispensabil al stupului cu rame. a adeverata boala prof'esionala. sa ne informam bine 91 sa nu tinern cant decit de ceea ce este esential. capacele plate sint smulse daca nu se pune pe ele 0 piatra grea Pentru a imbina avantajele suportului de inaljime convenabila pentru apicultor eu inconvenientele lui pentru albine. Pozitia apicultorului aplecat pe stupul pe care il controleaza. avind inconvenientul unei rupturi intre eele doua. Hranitorul din lemn parafinat de5 1. Alegerea trebuie facuta. Accesorlile Suportii stupului In teren foarte uscat. stupii pe suport inalt sint usor rasturnati . se poate adopta 0 solutie intermediara : un suport de 15-20 em inaltirne. Cer mar multa supraveghere decit stupii mari. or. etans si albinele sa aiba user acres la el. Dimpotriva. Interesul este deci sa vedem in perspectiva. Hrariitor in po d. adica de condftiile locale de mediu si de tipul de aplcultura pe care dorim sa a practicam.

Trebuie alese vopsele de foarte buna calitate si. metalice sau din material plastic. Montarea fagurilor este. Gratiile separatoare trebuie sa raspunda la doua cerinte esentiale : sa fie perfect regulate. pinul din Landes 9i in general. Pregatirearamelor Cind icumparam un stup gal. de aserneni. Pentru a da ramei suficienta rigiditate trebuie inta. el este adeseori livrat cu rame din elemente detasabile sau cu rame goale in care trebuie montati Iagurii artificiali. de asernenea. vopsele ell pigment de alurniniu. Protectia lemnului stupilor Lasind la 0 parte stupii din material plastic. Carbonilul protejeazii lemnul contra parazitilor dar nu constituie un mijloc de prevenire a deformarilor provenite in urma alternantelor de uscaciune ~i umiditate. irnpregnarea la cald ell ceruri microeristaline. Exista. Ceara . Asamblarsa ramelor din piese detasabile nu pune probleme. Micile accesorii Printre reductoare1e micile accesorii cu care stupul poate fi inzestrat semnalam de urdinis care Impiedica patrunderea soarecilor in stup. protectie buna.5 mm diametru. totl stupii sint construiti din lemn. din contra. Pentru rame se alege citeodata plopul. Se poate folosi vopseaua. carbonilul sau cerurile microcristaline.ritii cu sirma de fier cositor-ita. Se prefera bradul. se folosesc cuie. 0 operatie delicata care cere multa grija. Expusi in permanenta intemperiHor. Principiile sint simple. de 0. Mai mult. care rezista bine afara. Vopselele glicero-ftalice dau cele mai bune rezul tate . conditie pentru a fi efieace . De felul cum se pune fagurele va depinde reguiaritatea constructiei de catre albine 'li soliditatea ramei. si. care se pun intr-un magazin gol. Se utilizeaza numai lemn fara noduri:?i fara ra~ina. Esentele tari nu intra in discutie pentru ca sint fragile :ji se deIorrneaza. Foaia de fagure se prinde bine de armAtura prin Incalzire punctata.STUPUL 145 sorul. dar nurnai din motive eeonomice. Gratia separatoare Gratia separatoare este un dispozitiv care se plaseaza intre corpul stupului 1}1 magazin sau intre doua corpuri de stup pentru a interzics trecerea matcii.~ a lucratoarelor. hranitoare de forma [oasa. dar nu . stupii nu trebuie sa fie lasati siara fadi. care nu au inca vechime. mal ales. trebuie sa fie robuste did slnt supuse la eforturi destul de violente atunci cind apicultorul trebuie sa Ie scoata din irnbracamintea lor de propolis. este din ce in ce mai folosit pentru administrarile masive de sirop de zahar. sa fie netede pentru a nu rani lucratoarele Ia traversare. Iernnul de esenta moale dar care permite prelucrari de precizie.

5X 2=795.e astfel simplif'icata Ia extrem. Langstroth.146 APlCULTURA se topests timp de citeva secunde : se solidifies din nou. Sa semnalarn si numegurilor artificiali. Munca de fixare a fagurelui fiind atit de plictisitcare. 1 kg de ceara artificiala furnizeaza zece foi. albinelor. Altadata. este de aproape opt sute. la cald. fagurele armat. (Nu trebuie uitat cit cifrele indicate tin cont de ambele fete ale fagurelui). 4 3 Fagurele artificial este comercializat In foi taiate dupa f'ormatul tipurilor de rarne J J obisnuite : Dadant. Rama $i s irrnii fixata In V succesiv de inlocuire integrala a constructiilor. dar nu perfecta. S-8. produpatrat al unei foi de fagure artificial aid: 18. la care nu mal este nevoie de rnunca de intindere a firului de srrma.5 catorul poate taia ceara 10 cerere in foi de format diferit. Binernteles.3_ ~i faguri artificiali arrnati. Pentru a sti eu precizie aeest nurnar se rnasoara atent lungimea a: zece celule. este prins intre cele doua jumatati . I 2 4 5 6 . se folosea. 0 dispunere in V-uri 5UCcesive constitute 0 solutie usoara. In medie. rqasele incercari Inca Iipseste experienta necesara pentru a Iua 0 hotarire def'initiva asupra aceste] solutii care este a priori foarte atragatoare.5X21. Pe Iormatul ramei Dadant (26X41 em cam 1 em mai putin fata de dimensiunea interioara a ramer). precum ~i r ame din material plastic turnat. Calculul numarului de celule pe decirnatr u Voirnot. cit ~i deIicata 5-au imaginat 0 multime de solutii pentru a 0 simplifica $i pentru a imbunatati tinuta fade asemeni. Exist. formate din doua parti sirnetr ice care se rmbfna . imbracind sirma. si eele rnai bune metode pentru rnsirmarea ramei. numarul celulelor pe dm. De la un producator Ia altul. ell faguri turnati din material plastic. un pinten cu rozeta eu care ~ urmarsa traseul sirmei. B 9 10 1\ 12 1 14 15 16 \7 16 .peate varia U!? r. sau se pot numara celulele pe Iungirne de zece em pe Inaltirnea si pe lungimea fagurelui. facind sa treaca prin sirrna un curent electric de voltaj redus. . munca est.U studiat. caci duce Ia deforrnari ale fagurelui. Incalzlrea este obtinuta Ioarte simplu.

Este bine sa verificarn daca exista in imediata apropierc un punet de apa unde albinele pot sa se adape usor. de harti ale vegetatiei. De ea depinde viitorul. ~i microclimat.. La modul foarte general ne vom aminti cit si cutenth de aer sint nccivi. sa ne ajutam de harti de teren sl. expuse avantajos . evident si indispensabil. Pe linga aceste considerente de ordin ecologic. In sfirsit. did exists putine sanse ea ele sa devina bune vreodata. este bine ca stupii sa fie astfel instalati incit sa fie urnbriti mal rnult dupa arniaza decit dimineata. pe cele def'avorabile albinelor. insorirea trebuie privite ell alt oehi Ia altitudine sau Ia nivelul marii. ca ~i excesul de urniditate. daca ameninta calduri excesive. caci reguli definitive dupa care sa stii dinainte ce surprize poate oferi 0 vatra nu exista. Flora poate fi cunoscuta printr-un examen rapid a1 'terenului pe 0 raza de 1000-1500 m. apicultorul trebuie sa se gindeasca ~i la conditiile in care va munci el stupii instalati. vetre fa. prevazute in normele interne. Din pacate. cum ar Ii arbustii. Distants intre stupi sl drumul public sau proprietatile vecine este fixata de catre prefecti. Trebuie sa stii sa le parasest.ri!i valoare. Este bine ca in timpul prospectarii unei regiuni pentru vatra. apicultura de transhumanta are reglernentarile ei proprii. Sint vetre bune *i. trebuie. cornpenseze excesele clirnatului local: in regiunile recif?i umede se vor cauta vetre uscate :. daca exista. tinut eont de legile si regulamentele in vigoare cad instalarea unei stupine presupune anumite obligatii. informatii foarte inte res ante cui stie sa le interpreteze.1 insortte. Daca un astfel de punct lip- . panta. In aJegerea unei vetre bune trebuie tinut cont de doi factori : flora. In privinta faetorilor rnicroclimatici. dar asta nu inseamna eft trebuie neglijate. Orientarea. Accesul eu masina trebuie sa fie posibil in orice anotlmp: suprafata stupinei trebuie sa fie sufieienta pentru a per mite circulatia ~i pentru a evita ingramadirea coloniilor. nu au fost facute special pentru apicultura. Resursele meIifer€ cele mal apropiate au a mare importanta caci ele sint folosibile pe timp mai putin favorabil. in timp ee cele mal indepartate sint vizitate doar pe timp foarte bun si in conditii putin econornicoase pentru albine. Asezarea stupilor pe terenul aLes trebuie totdeauna sa se faca tinlnd cent de riscurile de ratacire.STUPINA 14'7 STUPINA Alegerea unei vetre Alegerea unei vetre este 0 decizie foarte Importanta. In eazul unor posibile calduri marl vara. care favorizeaza ratscirC8. adapostul. care i?i pierd timpul Facind acest drum. acestia trebuie apreciati in funetie de clima general! a regiunii. In plus. Se vor evita deci alinierile riguroase ~i nu trebuie eliminate sisternatic toate punctele de reper utile albinelor. Valoarea unei stupine depinde de multe ori de alegerea [udieiossa a vetrelor. Alegerea va incerca totdeauna sa. in vest sau in sud. Ele ofera. rationernentul va fi invers. adesea €xperienta este singura care perrnite aceasta apreciere.

se repun la lac .. trebuie prevazut un rezervor eu apa. Se desehide stupul complet. Coloniile pe rame au avantajul unui oareAsezarsa cosurIlor tn vederea transvazarli care avans. rozind dopul de candi care sste In cusca rnatcii. Colonia pe rame trebuie sa fie hranita . ca provizii pentru drum. se deschide cutia evitind scuturarea albinelor.animale vii" intr-o cone eu patru fe~ de piasa de sirma. deasupra locului liber printre rame !i'i se scutura printr-o lovire brusca Albinele pun stapinire imediat pe rarne . care va fi schimbata la fiecare vizita. exista garantia ca rnatca oua. Este vorba de colonii nou formate. cutia este pusa la rece ~i la intuneric timp de citeva are. cu 0 capacitate de 5-6 1. se trag afara cele trei-patru rame din centru . ea trebuie sa fie in masura sa ierneze fara probleme. pentru a permite albinelor sa se calmeze.14. Ea va fi eliberata a doua zi. Se poate utiliza un cauciuc de camion taiat pe circumferinlit Cele doua [umatati constituie doua adapatoare care se umplu cu muschi pentru a evlta inecarea albinelor. Un inconveniental sistemului provine de Ia diferentele dintre diversele modele de rarne . lucru care se face intr-un mod foarte sirnplu. desi in principiu de acelasi model sint Inutiltzabile din cauza unor abated fata de cotele standardizate. . 5e aduce roiul astfel atirnat. cu mates. in cazul in care nu se prefera ca albinele sa 0 faea. trebuie vizitata frecvent. singure. Este totdeauna bine sa se ofere roiului nou instalat intr-un stup citiva litri de sirap de zahar care. provizri ~i puiet.amala care au fast scoase ~i se fixeaza intre doua rame eusca care continea matca.8 APICULTURA seste. it Val' ajuta sa-sl cladeasca f'agurele. se risca cumpararea unor rame care. pentru a ne asigura ea ea se dezvolta. care trebuie sa fie perfect grupatesi suspendate pe capac. Se mai pot popula stupii cu roi pe rame. Catre seara se poate pune in In stup.. Primita in mal sau Iunie. ridicind podisorul . Sosita la destinatie. Popularea stupilor Se numeste roi-pachet un grup de albine in jur de 1500 g cu matca in cusca ~i un mic bulgare de zahar candi. Roiul-pachet este expediat de fapt sub regim de .

MANIPULAREA Materialul necesar La fel ca automobilistul care trebuie totdeauna sa fie stapin pe viteza. primavara. in euforia unei recolte abundente.. se rasturna cosnita din care trebuiau alungate albinele. Afumator (1). formarea noilor colonii se face adesea prin roirea artificiala a celor existente deja in stupina.. Nu exista nici un aport exterior. se foloseau ca niste paehete cu mates .sau nurnai presupus .ceea ce faceaalbinele sa se urce Intr-o cosni~a goala pusa chiar deasupra. Vorn vedea mai departe tehnicile de roire artificiala. Se obtineau astfel roiuri eu matca . Una dintre ele consta in a goni albinele din ele primavara. avind puiet Tehnicile de populare descrise sint cele aplicabile Ia crearea unei stupine pornind de la curnpararea din afara. iar rolul prins se punea Ia lac rece ~i intunecos. dar mai ales toarnna. Stupul este in perrnanenta aparare : paznicii inspecteaza noile sositesl fac poUtie Ia urdlnis. cosnitele erau batuts usor eli palma. Bineinteles. Odata cu matca trecuta. In secttune (2). albinele i~i refaeeau imediat 0 matca. Datorita puietului sau si a culegatoarelor care revin de Ia cimp. EXlstau mai multe tehnici pentru utilizarea cosnitelor. in contact eu cosnita care trebuie golita. De fapt. Apicultorul nu-si poate face treaba decit tinind tot timpul la respect populatla stupului pe care U Inspecteaza.se arata pe 0 raza de dJiva metri. Ei stnt gata sa intervina daca vreun dusALBINELOn t"mar. se irnobiliza in pozttie rasturnata si se batea usor cu palma sau eu un bat. E_l dispune pentru . De preterlnta pe vreme frumoasa. putin inainte de roire. se putea observa treeerea rnatcii. cosnita se putea refaee sl inca IoIosi. apicultorul trebuie sa-~i stapineasca albinele.MAJIIJPULAREA ALBINELOR 149 Popularea stupilor din cosnitele obisnuite este 0 practica care va dispare odata cu aeeste cosnite care altadata se puteau cumpara. din stupinele tarane!1ti. Ia diseretie. Pentru a goni albinele. Cu rnulta atentie si cu 0 lumina buna. Masci! apicolii man . se putea pune cosnita la loeul ei. Supravegherea nu slabeste decit atunci cind recolta de miere este foarte bogata.

partile corpului cele mai expuse i'ntepaturllor sint gleznele. Actionind foalele. dar exista situatil dod apicultorul eel mai calit este obligat sa recurga la ea. atentia apicultorului nu trebuie sa slabeasca.-. Dar este tot atit de adevarat ca. adica punind intre albine 9i apicultor un obstacol pe care. Echipamentul complet de apleultor cornporta 0 sapca. este cea a miinilor. Cu toate ca protectia data de afumare este Ioarte eficace. apicultura nu ar ceea ce este. . 0 astfel de tinuta este greu de supcrtat timp de mai multe ore. Se introduce in cibndru un combustibil convenabil (sac de luta vechi.1150 APICULTURA aceasta de afumator. ele intra in stup. lor si ele gasesc Joeul acesta fcarte repede cind sint agresive. In loc de a zbura si de a ataca apicultorul. se poate renunta la ea daca se eontrolcaza colonii foarte putin agresive. Dirijind fumul asupra albinelor. Perie apicola Echlpamentul de apicultor mai cuprinde 0 dalti:i. 0 masca. dar destul n de marcarea unei matci daca par? manusi din piele. albine. eel putin pentru un timp. este adesea necesar sa te aped de intepaturi intr-o maniera pasiva.i cele mai dureroase. apicola. Cad actiunea de afumare trebuie sa fie intretinuta pe tot tirnpul vizitei Ie stup. pe timp frumos. mod 91 deei iritat. dar acest instrument pune uneori alblnele in alerta si e mai bine sa se evite folosirea ei daca este posihil. Se va evita purtarea curenta a manusilor. Se poate adauga In sfirl1it 0 perie pentru. ele sa nu il poata treee. o salopeta eu fermoar si sireturi care se string in jurul gleznelor ~i al incheieturil pumnilor : manusi ~i indiltaminte montanta a carer terminatie se uneste cu salopeta. Partea de jos a pantalonului permito trecerea albine-. o protectie mai putin necesara in general decit cea a Ietei. in lirnita posibilitatilor. instrument indispensabil in desprinderea propolisului. Intepaturile primite Ja rata slnt cele mai dezagreabile .. si se VOl' Iolosi numai In situatii critice. Fara acest instrument. acestea se calrneaza. Nu este ruci a rusine pentru un apicultor daca poarta a masca pentru lucru . de groase si incomcdeaza lucrarile mai delicate. ace de pin. in principiu. Fats se prctejeaza ell ajutorul unei masti. Nu se face apicultura fara intepaturi : este mai bine sa accepti citeva intepaturi in rniini deeit sa muncesti incoDupa iala 9i rmrm. carton ondulat. Se poate renunta la ea cind albinele stnt Iinistite. unead este foarte necesara. se trimite aer proaspat la combustibil ~i se provoaca o emisie de fum prin deschiderea superioara. este cert. nu stim inca prea bine cum actioneaza furnul. lVIanu~ile de apicultor sint din piele rnoale. Afumatorul clasic se cornpune dintr-un cilindru metalic a carui parte superioara formeaza un doc i?i care la baza comunica cu un suflator.) ~i se aprinde. Nici nu se poate vorbi Datta apicoHi. $i cu toate acestea. Cind este eald. iarba uscata etc.

citeva fumuri.01 culori. Daca. Se invata foarte repede cum sa clistingi comportamentul de aiac al unei albins si schirnbarile dispoaitiei unei colonii. Ele reactioneaza mai putin la culoarea la )J. La inceput de sezon ea este mal totdeauna goa1a. ceea ce are 0 mare importanta. Experienta arata ca albinele reactioneaza prin comportament agresiv Ia mirosuri :. Trebuie deci. Apicultorul trebuie sa poata Iucra singur in r vstupina. sa se trimita. foarte regu111 at. se neglijeaza aceasta precautie. r• Este de recomandat totdeauna ca apicultorul sa_fie . Locul astfel degajat va permite glisarea "I:Clmelor evitindu-se. Se desface capacul. Numai astfel poti fi sigur ca respecti ordinea cuibului.hiLd~i. Pentru un control cornplet. atertate. se ridica podisorul. Miscarile ample pentru alungarea unel fllbine sint mutile. fara a le intoarce . Se spune uneori ca ele 19i "cunosc" stapjnul~i nu-l inteapa. se reped sa inttmpine agresorul. ale albinelor straine atita agresivitatea·stupului controlat. Ia scoaterea lor. scoats mai intil prima rama. care restabilesc calmul.~a.calm. Chiar perfect protejat contra intepaturilor. aceste tentative de furtisag . In prineipiu. . este foarte greu sa fad 0 munca buna sub 0 grindina de ' atacuri. chiar in situatil dificile. Circula 0 multime de basme referitoare la apicultori Ia feIul in care "farmed." ei albinele. ell exceptia cazurflor in care exista vreun motiv special pentru a proceda altfel. situatia poate deveni greu de stapinit. Scoaterea podisorului trehuie insotita de citeva jeturi de fum date printre rame pentru a impra9t~a masa de albine care. strivirea albinelor . Ceea ce s-a spus despre manipularea albinelor -este suf'icient pentru a explica ortginea acestor basrne. totdeauna lipit ell mult propolis atunci cind stupul este puternic.. citeva albine strivite in manipularea ramelor. mal putin Ia bumbac decit la Hna. se.. 0 nefndemlnare.t la culori jnchise .MANIPtTLAREA ALBfNELOR 151 Inspectarea unui stup Controlul unui stup nu trebuie f'acut in graba chiar daca este verba doar de un exameri superficial. pe urma ell ajutoru! daltii. *i . dar uneori este mai pliicut sa aiba un ajutor care sa se ocupe de afumator in timpul controlului ramelor. Se in cepe prin asigurarea unei bune functionari a afurnatorului care trebuie sa f'urnizeze 0 afumare suficient de deasa si de rece. mirosurile animale si parfumurile declanseaza usor reactii agresive. scoasa la inceputul operatiei. Nu trebuie uitat niciodata ca stupul deschis poate provoca veclnii Ia furtisag . Dupa terminarea controlului se pune 18. toate ramele s€ reaseaza la locul lor. sint suficients pentru a provcca 0 reactie foarte puternicf ·stupului. loc rama margina.

apicultorul trebuie deci. pe de aWi parte. . sa fie capabil sa-si adapteze munca la schirnbarile meteorologice.DE _MARSM. mijlocie sau mare. trebuie sa fie tratata. sa cunoasca bine caracteristicile esentiale ale mediului in care l!iii exploateaza stupii si.OE. •••• AVIGNON 600 300 ~.. de timp Insorit etc.. Pentru organizarea muncii sale.000 km de la nord 1a sud si de la est la vest ~i unde altitudinea utila pentru apicultura merge de Ia nivelul marii pina la lirnitele posibllisatilor de ier25 "c __ • MONT. . s-a constatat ca este posibil peste tot sase traseze curbe anuale care dau Inforrnatii valabile asupraelimatului general.J FMAMJ. 0 distanta sensibila intre media lor pe treizeci de ani ~i valorile constatate in cursul unui anumit an.ORLY 15 10 /' \\ ~ --*.. -' .. ..J AsnND Medille temperaturilor lunare pentru trci 10calltati dIn Franta (Documentatia Media precip~tatiUor cumulate pentru trei localttati din Franta. In ceea ce priveste factorii meteorologici. de ploaie. dupa un calendar care sa tina cont de principalele caraeteristici (climatice ~i floristiee) ale mediului. Exista aproape totdeauna. calculate pe treizeci de ani.. normala sau tnttrztata In raport cu Iocalitatile vecine.ORLY ORANGE . . In tot cazul. infrunzirea stejarului. ci nurnal ani exceptionali. primul cintee al cucului.. Pe baza mediilor de temperatura. furnizeaza excelente repere fenologice care ne permit sA stirn daca 0 Iocalitate este timpurie. Coloniile de albine se dezvolta el regreseaza in functie de sezoane. care se intinde pe 1. cum ar fi. mm ::100 _ MONT . tnflorirea margaritarului. pe de 0 parte. ca orice exploatare agricola. __ •• _ PARIS. EC mJ...152 APICULTURA PRINCIP ALELE OPERATIUNI APICOLE EXECUTATE IN CURSUL UNUI AN Calendarul apicol Exploatarea apicola. De asemenea observarea regulata a unui numar de fenomene. aceasta ne face sa spunem citeodata Ca nu exista an normal. 9i apicultorul nu poate decit sa urmareasca acest ritm pentru realizarea operatiilor indispensabile bunului mers al muncii sale.MARSAN PARIS. mica. trebuie sa renunte la stabilirea unui calendar apicol national intr-o tara ca Franta. Dar stim cu totil ca mediile slnt doar medii 91 ca nu exista doi ani care sa se asemene intru-totul.

_: 120: Ie 30 avril r----l du 3{) avril au 10 mai L____j 130 . dupa observatiile personale. Odata trecut sols~tiul_d. reluarea pontei matcli pare. chiar pe fri- gatllra . care Ie vor per mite sa-~i constituie propriul lor calendar apical in Iunctie de climatul local.laIson du chi:ne commun (q'apru 1'« Atlas de FrQllI. Este mult mai prof'itabil sa-i sffttuim pe apieultori sft consulte har1. chiar sub zapada. in jur de 1.. ca !?i har~ile de vegetatie ~i mai cu searna sa se orienteze an de an.OPERATIUNf APICOLE tpoqllC moyenne de Ia feuil. de altitudine $. a Ii in leeu cresterea duratei zilei. le 10 mai ~ tl~ • •••• dulOau2Qrnai 140: Ie 20 mai apres Ie 20 mal Perioada medie de inflorie a steiarului comun (dupli "AtIasui FTantei") nare ale stupilor.400 m.~ du 20 au 30 avril _ ~~.e~iar:na.e ») • ' du 3 au 10 avril 100 : Ie 10 avril If!lmllTIl du 10 au 20 avril IlllllillUl 110 : Ie 20 avril rr _.d de evantaiul de infloriri importante.ile climatologice care ii intereseaza._colonia se pregatefite sa-~i reia actlvitatea. Primavara Iernarea Iunga san scurta.

Daca este lacunar. dar nu este imposibil un examen rapid. el gase!1te deja puiet. este preferabil sa le eliminam rapid. Este preferabila desfiintarea ei prin unificarea cu 0 colonie normala. starea materialului si. de exernplu. proviziile (miere si polen). dar trebuie ca acest polen sa fie in stare de conservarc excelenta. Mortalitatea naturala nu este compensata de nasteri. starea sanitara. ~ Primul mare control are totdeauna multa importanta. dealtfel. Albina carnica.. exista riscul ca in cursul anului colonia sa fie neproductiva. Dar prirnul mare control va permits un bilant in urma unui exarncn detaliat al stupilor. Poate proveni de la 0 matca de proasta calitate. dar in acest caz ar trebui sa se"gaseasca larve moarte pe fundul celulelor.. Acest puiet trebuie sa fie compact. . el trebuie exarninat ell grija. intinderea cuibului de puiet. . Absenta totala a puietului este aproape intotdeauna rezultat al pierderii matcil in cursul iernii ~i chiar daca stupul are 0 matca. in toti stupii buni. De obicei se peate evalua starea rezervelor cintarind stupul. sau constituie un indiciu de consangvinitate excesiva. Ponta ramine limitata. Atit cit este flig. el este necesar uneori daca iernarea pune probleme. pe multe rarne. dar care nu oua.de 0 boala a puietului. in sfirsit.154 APICULTURA gul eel mal mare. Sfir~itul iernarii este 0 perioada de mare consum ~i acesta se face aproape exclusiv din rezervele de miere. Acest exarnen urrnareste cantiatea de albina adulta. . poate lerna cu populatii adulte toarte slabe. Cantitatea de albina adults In timpul iernarii populatia adulta scade. Provizille Starea proviziilor stupului se examineaza eu cea mal mare gnJa. temperatura exterioara fiind favorabila (eel putin 10°C). Rezervele eonsistente de polen constituie 0 garantie pentru dezvoltarea coloniei . ceea ce nu 0 impiedica sa se dezvolte exploziv in momentul in care conditiile devin Iavorabile. Rezervele de polen situate prea departe de ghernul iernind sfirsesc prin a se aeoperi eu -mucegai ~i nu mai sint bune pentru consum . Mai poate fi verba . Intlnderea cuibului de puiet Este obligatorie prezenta pe mai multe rarne a puietului in toate stadiile. dar atunci cind apieultorul poate sa-~i permita sa deschida stupii. Nucleul lucratoarelor care subzista trebuie sa ocupe mai multe rame dar trebuie stiut ca diferitele rase de albine si diferitele populatii locale pot prezenta comportamente foarte variate. este de preferat ca albinele sa nu fie deranjate.. Examenul ramelor permite estimarea mai corecta a rezervelor de hrana.

i acarioza slut bolile care se manifcsta Multa atentie la orice mortalitate Munca apicultorului Prirnul control de fond avind lac cit mai devreme in sezon. Se ridica capacul stupului ~i se razuieste pentru indepartarea deseurilor diverse care s-au strins in timpul iernii. bineinteles. Aeestea pot fi foarte timpurii sau din contra. trebuie stu pi puternici Ia "rriomefifii oportun. Metoda cea mai slmpla si cea mai sigura consta in asezarea stupului orfan deasupra unuia normal. este necesara fn-anirea. Mortalitatile de iarna constituie un fenomen normal. dar care teoretic nu trebuie sa depaseasca 5-10% din efectiv.OPERATrUNI APICQLE 155 Dad! proviziile sint insuficiente. Cele doua populatil iau citeva zile acelasi mires l'ji se regrupeaza.. in aceasta perioada . vom lua esantioane de albine moarte pentru un examen de laborator.e principale asteptate. v Starea materialulul Se prefita adesea de prirnul control pentru a face 0 curatenie generala. sa stirn ca rezervele oxcesive pot impiedica dezvoltarea coloniei blocind ponta. Hranirrle tlrzii Ie pot salva. Atita timp cit temperatura exterioara ramine scazuta. cele doua colonii fiind separate una de alta printr-o foaie de ziar in care se fac citeva perforatii mid. relativ lntlraiate. Inlocuirile trebuie sa se f'aca prin marginile libere. Coloniile care abia se vor dezvolta pe seama cnlesu- . dar se stie di 0 buns dezvoltare primavara nu se poate obtine decit cu rezerve abundente. De asemenea. administrarea hranei Iichide nu este buna. se profita de control pentru a inlccui ramele deteriorate. Inf'ometarea si absenta rnatcii sint princlpalele cauze ale mortalitatii. in timp ce reflecteaza Ia culesuriJ. apicultorul va urrnari in continuare evolutia vrernii ~i a inflorirtlor. pe de alta parte. tara a fi nevoie sa se deplaseze in interiorul stupului. ca proviziile prea departate de ghemul de albine nu sint utilizato decit daca temperatura exterioara permite acestuia sa se disloce. Trebuie. se evita. Se pun placi de candi Ia care albinele sa aiba acces direct. in cele mai multe regiuni). In momehtul In care unificarea este efectiva se poate Iua stupul gal si recupera echipamentul. a cuibului de puiet in curs de form are. Populatiile stupilor orfani pot fi recuperate prin unificari. Este in orice caz preferabil. de foamete. Starea sanitara a albinelor care nu este cauzata cu mai multa intensitate la sflrsitul iernii. ca toamna coloniile de albine sa fie aprovizionate. In caz de indoiala. Nosemoza ::.5pargerea" eu 0 rama goala sau eu un fagure artificial. Pentru un cules tirnpuriu ca rapita (apri~-mai. Se stie. de fapt.

Alegerea momentului corect pentru aceasta operatie. Atunci trebuie intervenit pentru marirea stupului prin asezarea rnagazinelor. se risca 0 roire 9i pierderea unei parti din recolta de miere. Boteile . pornind de la un stup. care Val' permite obtinerea de noi colonii 1'. dat regulat in cantitati mid. esential fiind intelegerea principiilor generale care se aplica. Exlsta numeroase metode de roire-artiflciala in al carer detaliu nu este necesar sa intram. Aceasta operatis trebuie sa fie rezervata pentru perioadele mai tirzii cind colonia accepta lesne sa construiasca. Dar. Acest sirop de hranire simuleaza un cules ~i favorizeaza ponta matcii.este rsi ea delicata. in stup. In absenta unui cules timpuriu este inutil sa Iortezi coloniile sa creasca prematur. ceea ce presupuneca este deja foarte puternica. este cea care ofera cele mai rnulte posibilitati pentru operatiile de crestere. Dar pentru a-i permits extinderea pcntei trebuie ca matca sa aiba rntotdeauna spatiul necesar. Asezarea magazinelor In timp de citeva saptamini. indispensabile pentru recuperarea pierderilor din iarna. care se terrnina la solstitiul de vara. nu se intercaleaza foi de fagure artificial.Ii de matci tinere pentru a inlocui pe cele batrine. Numai coloniile bine pregatite vor fi In masura sa umple magaziriele in timpul scurtei perioade de inflorire. Numai experienta personala permite aprecierea rnomentului oportun. Dimpotriva. Hranirea Pregatirea coloniilor pentru un cules timpuriu se face prin hrarun stimulative. Asezate prea devrerne. Scopul roirii artificiale este obtinerea. a doua sau mai multe colonii noi. Primul dintre aceste doua principii : un stup orfan in care exista puiet foarte tinar (oua sau Iarve de mai putln de trei zile) in cepe fara intrrziere 0 crestere de matca. I se furnizeaza ramele cladite de care are nevoie. in tunctie de cunostintele pe care le are fiecare asupra climatului ~i a infloririlor. se produc transformari profunde si apicultorul urrnareste crteodata cu greu ritmul de dezvoltare al coloniei. daca se pun prea tirziu. magazinele pot cauza 0 racire excesiva a stupului in caz de schirnbare a timpului. Se foloseste un sirop slab (1 kg de zahar Ia 1 1 de apa). Boirea artlficiala Perrcada de primavara. Se procedeaza Ia roiri artificiale fji Ia cresteri de matci. Nucleul de albine batrine care ies din iarna face loc unei populatii tinere si dina mice care ocupa progresiv tot spatiul disponibil. dar atita timp cit conditiile nu stnt destul de favorabile.156 APlCUL'1'URA lui vor face rniere putina.

AI doHea principiu : avind 0 memorie fidela a locurilor. D [J / ~ Rooirea artiticiala. Jean-Prost) L Diviziunea coloniei de baza in doua pih1i A~iB. C. avind matca. ea ~i va pierde cu siguran~ culegatoarele dar. Partea A ramine pe locul colonlei. nucieli. r--~--' I 8 I I I t . Dupa ce aceasta matca se va imperechea VOl' fi clouacolanii in lac de una. se obtine obligatoriu 0 colonie oriana ~i: 0 colonie cu mates. Pentru a ct'*tiga timp ~i pentru a evita riscul de orfanizare accidentala a nucleilor. in mornentul cind se Iae divizarile sa se poata introduce in fiecare nucleu. Va fi ajutaU sa. COlonia mama este cornplet desfiintata. Colonia de baza este folositii pentru a forma patru roi . Partea cu matca se rnuta mai departe.~----__... est€' indepiirtat ~i ~i pierde eulegatoarele in avautajul lui B. Colonia orfana avind puiet foarte tinar i~i poate reface matca. se face 0 erestere de rnatci in colonia mama in astfel de conditti tnctt. Metoda evantaiuhil (d'Upd Jean-Prost) . Daca. raminind unii tiuga altli. administrindu-i sirop timp de eiteva zile. Este suficient pentru aceasta sa 0 lasam pe locul coloniei de la care s-a pornit aceasta operatie.OPERATIUNI APICOLE 15'1 as tel crescute se numesc botci de salvare. ea dispare (punctat). culegatoarele se repartizeaza usor intre ei. se divide 0 colonie prin repartizarea ramelor ell tot ell albineIe de pe e1e in doi stupi diferiti. Roirea arttftciala (dupa P. parnind de la aceste principii. dispusi in evan tal . aceasta memorie este Ioarte precisa ~i deplasarea unui stup ell citiva zed de metri provoaca 0 serioasa perturbare.~ ~ !. populatia se reface curind. una sau mal multe botci dipacite. culegatoarele revin totdeauna Ia amplasamentul ell care ele sint obisnuite. Pentru a compensa plerderea matcii se lasa coloniei orf'ane toate culegatoarele. Culegatoarele se repertfzeaza intre eel patru rot care ocupa locul cclcniei de ba:d. compenseze pierderea culegatoarelor. Pentru a obliga albinele sa se reorienteze trebuie ca stupul lor sa fie deplasat la rnai multi kilometri. In loe sa ne limitarn la crearea unei noi colonii putem diviza un stup Ioarte puternic in 4 elemente care se numesc nuclei. P. 2. B ia locul lui C.

se pune in locul lor placa fenica. Recoltarea mierii cind stupii sint numai citiva. putin 80-90% din mierea din .158 APICULTORA Cind cresterea de matci se face separat. nu numai din canza sarcinilor ce se manipuleaza. 9i chiar agresivi deoarece culesul este terminat 9i 19i vad atacate proviziile . Dar eel mai bine. dupa afumare se scot rarnele de magazin una cite una. pentru a izgoni ultimele culegatoare. Partea exterioara a placii este din tabla vopsita in negru. o afumare relativ prelungita permite albinelor sa coboare din magazine catre corpul stupului. se scutura si se perie cu peria speciala.. Se ridica capacul stupului si podisorul . Becoltarea mierii Oricare ar fi momentul reccltarii totdeauna se procedeaza in acedi eel. In regiunile ce1e mai putin Iavorabile in privinta culesurilor cle vara S8 poate considera ca ultimele recolte trebuie sa fie f'acute inainte de luna august. se obtine un numar mare de bctci ajunse 1a maturrtate. Vara In functie de regiune. d. nu este 0 problema. eeea ce se face prin ridicarea magazinelor. iar timpul suficient. inceperea unei perioade marcata de culesuri importante. Se evita astf'el pierderea a numeroase albine. inceputul verii poate anunta practic sfirsitul perioadei active sau.magazine este dipacita ea poate fi recoltata. 1n apicultura prof'esionista se utilizeaza din ce 'in ce rnai frecvent o placa prevazuta in interior cu 0 bucata de iuta irnbibata cu solutie de acid fenic. care fac parte integranta din sistemele de selectie. asupra operatiunilor de crestere a matcilor. In alte parti trebuie asteptat inceputul toamnei. ctnct exista timp suticient. Vom reveni. Cind s-a constatat manipulari. ele parasesc magazinele in citeva minute. vaporii acestui produs fiind faarte neplacuti pentru albine. ce s-ar fi luat eu fagurii la locul extractiei. Etc 58 pot Iolosi pentru forrnarea de noi colonii parnind de la un pachet de albirie sail de Ia un nucleu pe doua sau trei rame. Cu toate acestea folosirea placilor impune precautii atit pentru o . Aeeasta este 0 operatic uneori dificila. Radiatia solara absorbita de tabla neagra incalzeste solutia de acid Ienic. Dimpotriva.in contra. ca cele de iarba-neagra sau de Iavanda sau chiar de brad. mai departe. . este 0 problema. cit mal ales pentru ca apicultorul trebuie sa f'aca fata stu pilot" inca foarte populati. recoltarea citorva sute de magazine. in timp limitat. Acestea se pot lua acurn fara· alte Iasi fel. pl~Ci fenicate buna organizare a muncii $1 utilizarea unui numar suficient de permit reeoltarea rnult mai rapida decit eu mijloace obisl1111te.

se ridica magazinul. caci. Acesta este mornentul Iolosirii siropurilor ccncentrate 91 a hranitoarelor de mare capacitate. de muncile de vara depind rezultatele anului urrnator Trr-buitsa lasam in orice caz stupilor provizii dupa recoltarea mierii. aerul care iese din aparat este dirijat printre ramele magazinului. albine de iarna. Cu ajutorul unui tub. in anul urma:Lo~. albinele nu se mai pot deplasa Ja hranitoare.afla. Ia ora actuala. de calitatea matcilor. In exploatarile mari se incearca rationalizarea rnuncii de recoltare a mierii!?i reducerea efortului fizic. Proviziile de miere oeupa partes de sus a ramelor si partile Iaterate. cresterea de' puiet se res tringe . 'I'rebuio sa fie suficient de numeroase. cit si pentru albine !?i pentru calitatea mier-ii. anhidrida propionica. Le von! gasi pina In rnartiasi chiar in aprflie sau mai. uneori 9i nitrobenzenul (benzina de Mirbana) sau aldehida benzoica. adica de buna lor imperochere.. mai este posibil. ideea de a nu lasa eoloniile sa Incheie crestsrea prea devreme vara. fiziclogic. in general. Albineic nascute intre [umatatea lui august sl mornentul cind matca Inccteaza ponta sint. care au ded viata lunga. Folosirea paletilor tinde Importanta sa se generalizeze. Or. In acest seep se utilizeaza vehicule echlpate eu mijloace de ridicare-Incarcare a teancurilor de magazine. continind eel putin . Este foarte important ca apicultorul sa cunoasca cu mare precizie nevoile normale ale coloniilor pe vatra unde se . Se preconizeazii.OPERATIUNI AP'lCOLE 159 apicultor. curentul puternic de aer furnizat de un aspirator de praf (sc scoate filtrul de aer]. Albinele sint mdepar-tate iika a Ie vatama. Magazinele din care s-a rccoltat mierea slnt dir ijate catrc cladircu sa anexa a stupinei. De unde.) 1. De citva timp se utilizeazs tot pentru alungarea albinelor din magazine. Pentru aceasta operatie. poate fi necesara 0 hranire stirnulenta. daca se instaleaza frigul. in timp ce albinele incep 5a-~i ocupe spatiul de iernare. depinde starea coloniilor In anul urmator. Dar izgonirca trtntorilor poate surveni destul de devrerne in sezon ceea ce pericliteaza irnperccherea tinerelor rnatci. In caz de lipsa de cules prclungita.. Toamna Cu toarnna vine sf'Irsitul sezonului activo Progresiv. in 10cu1 acidului fenic. se creasca matci !?i sa se Iaca roi artificiali. muncilnr de vara In timpul prirnelor saptamini ale verii. Aceste siropuri de completare trebuie sa fie trase rapid.i se pune pe sol. Proviziile nu slnt totdeauna suficiente!?i trebuie ca apicultorul sa Ie completeze tnainte sa fie prea tirziu pentru albine Ele preiau !?i inrnagazineaza siropurile. Din mai multe puncto de vedere se poate spune ca daca toamnaeste sezonul de pregatire a iernarii. Aceste nevoi sint .

dupa toate evidentele. al revopsitului. sint expeditive.ii ia vacanta linistit. !iii se stocheaza materialul eliberat. Daca .. Au fast puse Ia punct aparate de cintiirire rapida. de Iarna Iarna. foarte eficiente (atita timp cit stupii nu au magazine !?i nu depasese 35-40 kg) pentru ca. Sa nu uitarn di iarna este sezonul cind se consuma cea rnai multa miere. . In sfirsit. in estul tariL Cintarirea stupilor la punerea la iernat este 0 precautie utila pentru apieul toru I mai putin experimentat. iarna este singurul anotimp cind apicultorul poate sa-l. Este deci un dLnamometru i?i nu 0 balanta. al reparatiilor.i pentru operatiile de conditionare (ambalare). . Nu este recomandabil sa se puna la iernat colonii care. De aceea se fac unlficarile care se impun.. telilor :.160 APlCULTURA toarte variabile. stupului ridlclndu-l pe suport. in regiunile eele mai favorizate 0 buna iernare poate sa fie asigurata eu rnai putin de 10 kg de miere este nevoie de aproape dublu in regiunile mai dif'icile cum ar fi Ia munte. Nurnai nucleii eei mai bine dezvoltati si care sint deja pe 5 rame pot suporta iernarea in regiuni in care anotimpul nu este prea aspru. va trebui intervenit la timp cornpletindu-Ie proviziile cu 0 placa de candi. stupii nu cer decit 0 supraveghere discreta asteptind venirea prlmaverli. Elementul de cintartre consta din arcuri este perioada Iecturii.consumul se anunta prea ridieat in cursul toamnei. o data pusi la iernat. De asemenea. protejati frig printr-o perna izolanta pusa deasupra podisorului 1?i bine aprovizionati. al socoetalonate.i al pregatirti sezonului urmator. ell toate ea dif'erentele sezoniere sint mai recluse in zilele noastre ca altadata. Fresnage materialul apicol. el cintareste la mina stupii ~i evalueaza suprafetele de fagure pline ell miere. muneile apicultorului au ea obiect mai ales Ci'ntaru1 de stuplnji al lui lb. Este perioaOperatorul poate citi direct greutatea da revizuirilor. Dar pentru orlce experiment serios este necesara cintarirea. nu vor putea trece iama din cauza populatiei slabe. Dar apicultorul care-si vinde mierea eu amanuntul va trebui sa-si rezerve timp :. Apicultorul profesionist se multnmeste ell 0 estimare globala . Dace. J.

500 kg miere. Sa luam ca exernplu 0 baza de 50 stupi. Acest arnator va trebui sa adaposteasca peste iarna 0 suta de magazine goale. sa 0 Iirnpezeasca (decanteze) sa 0 stocheze i'Ji eventual sa 0 conditioneze. dar dupa sfrrsitul celui de-al doilea razboi mondial. Tot acest dispuna Suport pentru descapacire Cutit de descapacire electric.CONSl'RrICPl APICOLE 161 CONSTR-UCfII APICOLE : CLADIREA ANEXA A STUPINEI Necesltatea unui local Marimea Iocalurilor in apicultura profesionista de care trebuie sa apicultorul este in functie de numarul de stupi exploatati si de modul de exploatare. La fel se Intimpla si in dornenlul industrial. Amator sau profesionist. Intr-un an bun. cit 9i in domeniul cornertului. au fost infiintate la stupine constructii adecvate nevoilor lor. unde au fast ridicate constructii speciale pentru conditionarea mierii pe scara mare. citeva corpuri de stup de rezerva. de preferinta mtr-un local racoros 9i unde este posibila folosirea far a pericol a produselor . Rezistentele stnt in interiorul lamei destinate combaterii acestui parazit. rame si stupiscri ~i eventual nuclei de imperechere dad este crescator. atit pentru asociatiile cooperatiste. eeea ce eorespunde unei stupine relativ mare. material trebuie pastrat la adapost de molia cerii. apicultorul are nevoie de un rmmmum de spatiu pentru a-si extrage si a-f?i stoea recolta de miere. apicultorul i~i adapteaza cit mai bine Jocalurile existente. de cele mai multe ori.000-1. de amator. Sint inca rare localurile construite special pentru uz apical. apicultorul nostru va trebui sa extraga iritr-o repriza sau mai muIte 1.

In anii obisnuiti. de exemplu). un om sa extraga in jur de 700-800 kg de miere Intr-o zi de 8-10 ore. Avind cel putin doua vetre. pe un suport special care poate fi incorporat in bac. cuprinde eel putin un bac pentru descapacit eu un stativ 91 0 centrttuga. Maturat. Materialulsi utilajul corespunzator acestor activitati trehuie depozitate 91 ele. redus numai la elementeie Indispensabile. de un vehicul si deci de un garaj. Sii nu uitiim 9i un rnic birou. cuprinzind pastul de extractie . Urnplerea lor se poate face prin intermediul unei pompe racordata la iesirea din baeul de receptie de la centrifuga. Acest instrument reduce pierderile de miere si econorniseste tirnp o astfel de instalatie permite ca in conditii favorabile. este pref'erabil sa existe mai multe maturatoaro de capacitati medii (200 kg. montarea ramelor~i insirmarea fagurilor artif'iciali. munca de timplaris 9i de vopsitorie cer si ele un spatiu. care poate fi simplu sau fudilzit electric. rnacar in principiu. Daca recapitularn nevoile de localuri ale midi . cutitul de descapacit. Mierea care se scurge din fagurele descapacit se uneste ell cea provenita de Ia descapacit. Ramele descapaeite sint puse Ia asteptare. in timp ce atelierul va cere maximum . are nevoie.oarele Exista maturatoare de diferite capacitati.$i rnaturatcarele. se paate incarca centrifuga. Ea ar putea face fata unui numar dublu de colonii. dar pentru 0 stupina mica se poate foarte bine renunta la el !}i sa se transvazeze mierea eli ajutorul unei galeti· Un echlpament ceva mai complet cuprinde 0 centi-ifuga de capacele. ocupa 0 suprafata de aproape 30 m''. de la 50 kg la 2 tone. topirea cerii. Operatiile sint urmatoarele : ramele scoase din magazine sint deseapacite pe arnbele fete eu ajutorul unui cutit special. Cind numarul ramelor descapacite este suficient. Cladirea anexa a stupinei propriu-zisa. Camera de stoeare a magazinelor pe tirnpul iernii poate fi utilizata vara pentru prelncalzirea acelorasi magazine inaintea extractiei. invazia luerarilor scrise sau imprimate. Pentru a putea separa mieri de calitati diferite.noastre exploatari putem sa le apreciern dupa cum urmeaza. dici apicultorul cuncaste si el ca fiecare dintre noi. Utilaje pentruextragerea mierii Un punct de extractie a mierii.162 APICULTURA Prepararea siropului de zahar pentru hraniri. 0 putem considera ca foarte sufi cientii .pentru nevoile unei exploatari de cincizeci de stupi. 0 centrifuga radials de douasprezece rame de magazin Dadant este suftcienta pentru o stupina ca aceea analizata. Sint suficienti 10 m2• Cam tot atit pentru birou. Apicultorul aseaza pe stativ ramele si descapaeeala cade in bac unde se scurge. La iesirea din centrifuga mierea curge tntr-un hac de receptie prevazu U 0 sita care retine impuritatile grosiere.

nu este atinsa 1a vremea prirnelor recolte. se utilizeaza din ce In ce rnai mult masinile de descapacit. Centrifugile de mare capacitate cuprind patruzeci de rame. desigur. caci munca de extractle cere 0 temperatura ridicata (daca este posibil. 2.care pot ajunge pina la douasprezcce magazine . B: bateri.puse Ia punct in Australia si Noua Zeelanda. sa. b. In acest sens. paletizarea In toate operatiile care presupun deplasarea rapida a unor sarcini mari.. peste 22°C) care. la exterior. tane de r€ceptie ~i de deotLntar€ . Utilizarea pompelor.CONSTRUCf'II APICOLE 163 20 m2. 1. 3. pompa) . eentTifuga. Exploatari profesioniste Stupinele prof'esioniste de 500 stupi sau mai multi nu pot. de mieri de primavara.974) colonii us. Grupul sanitar unei cladird ariexe convenabrla pentru 0 stupina de 200-300 m . In total trebuie 70 m? suprafata acoperita : trebuie sa rnai adaugam. fara a mai vorbi de modelele mai performante .a de rncturatoaTe. au transformat profund conditiile de munca ale apicultorului profesionist. Ramele eu miere trebuie sa fie descapacite si trecute In centrifuga. Garaj. de randarnent mare.ineloT (A). 4. Cele mai perfectionate iau direct patru magazine Dadant. Cladirea anexa trebuie sa fie tratata ca orice local destinat prepararii produselor alirnentare. elevator pentru magazine. d. Trebuie sa fie pardosita si U90r de spalat prin inundare. cu A: camera de preincdlzire. a centrifugelor de dip acele . 15 . Borneck. 6 rn) (dupd R. poata fi incalzita. 0 curte poate rezolva problema dar este de dorit sa aibe 0 copertina de protectia contra ploii. Dar operatule de baza rarnin aceleasi. C: eentrijuga (a. CameTa de extraoere a m'ierii. se multurneasca eu localul 9i cu materialul suficiente apicultorului arnator. 0 suprafata de teren pentru depozitarea materialelor goale. tane de desciipaeire' e. chiar daca urrneaza a fi apoi arnbalata in butoaie de 300 kg. It. Ceea ce caracterizeaza exploatarile profesioniste este mecanizarea mai accentuata 9i capacitate a de lucru a instalatiilor. bineinteles. . sa t N 3 Planul 1. Atelier cu spatiu pentru depo~itarea maga. Un cintar este 9i el foarte util in cladirea anexa. e. sa aiba 0 chiuveta eu apa rece sl calda. Mierea trebuie sa stea in rnaturator.

II permite apicultorului sa. intr-o oarecare masura. . el are uneori ocazia sa-. stabila. Influenteaza eel mai mult randamentul si. pun in evidenta marea variabilitate a productivitatii de la 0 exploatare la alta ~i importanta miinii de Iucru. ceea ce se numeste "intretinea stupilor". In acelasi tlmp. Munca sa este mai complicate pentru eil.!'ji sporeasca sansele practicind pastoralul. coincide cu unul din culesurile principale. Ele e!?ueaza atunci cind se transpun intr-un mediu diferit din punct de vedere al florei ~i al clirnei. se multumeasca cu resurse rnelifere mai modeste si sa se acomodeze unei clime care nu-l ofera. FACTORII LEGAl'1 DE MEDIU Clima si flora Elemente esentialc ale rnediului. reprezmta indiscutabil factori limitan-p. Foarte buns ounoastere a factorilor mediului mconjurator. in final.l datorita florei supraabundente s. Din fericire.i cu privire Ia albinele care se folosesc. factori legati de septel ~i f'aetori urnani. el poate. se poate spune ca factorii de mediu Inconjurator fiind In esenta necontrolabili. de prima importanta. el trebuie sa.!ii revina cind a perioada cu vrerne frumoasa. Nu exista albine universal valabile.i unei clime Ioarte f'avorabila pentru secretia neetarifera. mexieani sau canadieni beneficiaza de o situatie mai bun. pentru apicultorii din Europa centrala. Ii vom examina pe rind..164 APJCULTUful Factorii randamentului in apieultura Rarele studii economice serioase care au fast facute asupra apicul turfi . La fel. rentabilitatea exploatiirilor. Vorn reveni mai departe asupra lor. Alegerea unui model de stup este un Iucru esential. desi intr-o mssura mai mica. dar nu se poate spune cit cantitatea de miere produsa va fi in raport direct cu tirnpul consacrat fiecarei colonii In aeeste conditii este necesar a cauta factorii care. in apicultura. se adapteze. In rezumat. Se pot desprinde Ia prima analiza trei mari categorii de factori de randament: Iactori legati de mediu. depuna efort pentru a compensa efectele nefavorabile ale conditiilor clirnatice n eregulat e. totdeauna vreme buna Ia momentul oportun. nu au fast puse Is punet decit In funetie de conditii locale foarte specifice. Apicultorii australieni.. Se pot face consideratii analoage :. clima ~i flora. Apicultorul frances trebuie sa. sa-. a tehnicilor i?i a septelului. ale carer colonii de albine pot sa se sature de miere in padurile de salcim.cind 0 alegere [udieioasa a materialului. comportind operatii delicate !iii repetate. fac ca apicultorul sa se adapteze fa. La fel de irnportanta este si alegerea tehnicilor de exploatare. neo-zeelandezi. Se admite di trebuie In medie patru-cinei are de munca pe an la un stup. Aeeasta adaptare se manifesta in primul rind la alegerea echipamentului. Multe dintre metodele zise de apiculture intensive.

sau simpla curiozitate Iocala. favorabila in general pentru reluarea cresterii. care urmeaza infloririIe din Florida sau California pina in Canada. Se pot pune intrebari privind rentabilital:ea pastoralului. Infloririle arborilor fructiferi provoaca la rindul lor deplasari de stupi la polenizare. Dealtfel. Nu mai este 0 problema sa traversezi din Proventa in regiunea Iioneza sau in Jura cu camioane semiremorca mcarcate eu patru sute de stupi. cu urdinisurile deschise. Dar ele nu sint nici pe departe comparabile cu cele acoperite de apieultorii profesionisti americani. daca nu continua. a devenit astazi 0 necesitate pentru apicultor . Transportul se face noaptea. fara metoda ~i fara material . progresele transporturifor rutiere si ale mijlcacelor de manipulare a produselor fac ca deplasarea mai multor sute de stupi pe distanta lungi. ditre padurile de brazl sau eatre marile intinderi de iarba-neagra care mai exlsta in eentrul si sud-vestul Frantei. de indata ce se anunta inflorirea rapitei. apoi a salcimului si a pajistilor naturale din valea Ronului. cele ce umplu magazine Ie sint din ce in ce mai stabile. eel putin pina tirziu toamna ~i foarte timpurie primavara. dar praeticata rationalsi eu cclonii puternice este satisfacatoare. Vara. in timp foarte scurt sl cu un personal redus. Ie supune unui regim dur care cere matci excelente. rnecanizarea :. Vetrele de iarna sint rapid _panisite. albinele nu Slot niclodata total inactive ~i mai culeg pe iarba-neagra. Ele sint precedate !?i urmate de lungi perioade de serni-foamete care se compenseaza cu eostisitoare hraniri ale albinelor cind nu produe nimic. Lavandele din sud-est nu sint nici ele uitate. Acest lucru ne face sa ne gindim la a doua grupa de factori de randarnent in aptcultura. Circuitele pentru transhumanta nu sint stabilite Ia mtimplare. Dezvoltarea transhumantei este legata de multiple cauze. Ea este desigur slaba cind se face la rntimplare. Transhumanta a capatat. Se poate spune ca transhumanta. Sudul rnediteranean este bun pentru iernare . nu este noua : ea s-a practicat din antichitate. pe rosmarin ..F.dad nu cumva criza de energie va contrazice acest pronostic. altadata exceptie. Acumularile de polen sint suficiente pentru Jungi perioade pentru a face ea dezvoltarea sa fie. inca din luna septembrie. mtre octombrie ~i martie. sa nu mai fie 0 performanta tehnica ci 0 operatic de rutina pentru profesioni!?tii mai bine organizati. ~i in muIte tari in cursul ultimelor secole.convenabil. . arborescenta. Culesurile de nectar importante. alta iniati!?are ~i a atins alta scara odata ell dezvoltarea rnijloacelor de transport rutier... Populatiile de albine epuizate dupa munca din vara se refac rapid. se mai contureaza 0 cteplasare. Circuitul se incheie prin retntoarcerea la vetrele de iernare. in decursul ultimilor treizeci de ani. Distantele parcurse de apicultori in pastoral in cursul unui an ar putea sa para lungi.lCTORl! DE RANDAMENT 165 Pastoralul sau transhumanta Ideea de a deplasa stupii pentru a Ie permite sa exploateze suecesiv mai rnulte culesuri. $1 in aeest eaz. Este cert ca pastoralul prelungind perioada de activitate a albinelor.1Iolosirea dispozltivelcr de rnanipulare permit instalarea in citeva zile a sutslor de stupi indispensabili unei bune polenizari in imensele livezi monovarfetale de· meri sau de peri.

.. ci91 de conditiile in care ea s-a dezvoltat .. de vigoarea ei. se poate intimpla sa fie mal putin buns . California . Valoarea unei rnatci depinde. unui anumit material sau cresterti unei rase de alhine al carei cornportament pune probleme. Fiecare corespunde rnodului specific de ingrijire a stupllor. Anumite metode sint adaptate 1a pro ducerea . Alte rnetode vizeaza..i conditiile de dezvoltare. ceea ce explica pentru ce marii crescatori se gasesc mai ales acolo unde iarna este scurta (!talia. fenomenele de malnutritie a Iarvelor de rnatci pot antrena malforrnatii sau deficiente grave.. 'I'rebuie sa tinern seama ~i de maladiile specifice de care poate fi atinsa mates §i care afecteaza valoarea ei in trinseca. In primul rind. de valoarea matcii. Fara a dori sa dam 0 regula absoluta.LTURA .i C8!'e stnt Insct-ise in egala rnasura. distinctie datorWi careia eonstatam ca cele doua au praetie aceeasi importanta. asupra numarului de ovadole. Matca de crescatorie are eu atit mal multa valoare cucit este abt. ). din contra producerea industrials de indivizi destinati vinzarii in cantitati mari. Dar trebuie facuta aici 0 distinctie tndispensabila.:']i nu ca matca intr-o colonie de productie. a matca de peste doi ani nu a1' mai trebui sa fie pastratii decit ca genitor . de fecunditatea ei. rnatca are cu aut mai rnulte sanse de a fi fenotipie de buna calitate. 0 singura daUI in cursul unu] anotirnp. ele convin amatorilor.. Ne vom multumi sa prezentam in Iinii mari 0 . care dealtfel sint descrise in amanuntime in Iucrarl de speciaIitate. a unui nurnar restrins de rnatci . Ele se manifesta in ponta. cu cit a fast crescuta mai aproape de momentul optim al ciclului biologic 011 coloniei. Deficientele fenotipice ale unei matci nu sint totdeauna user de abservat. Exista un mare numar de metode de crestere a matdlor. sau sa creascsseptelul.166 APlCU.. dar pot fi confundate eu accidents fiziologice datorate Imbatrinirii. Florida.inuta mal devreme. La extrema. intre genotipul unei rnatci ~i fenotipul el. Se poate adauga laaceasta 9i faptul di starea fiziologica a unei matci depinde de virsta sa. legate nu numai de ereclitate. Prea precoce sau prea tardiva. capabile de a inlocui rnatcile imbatrinite sau de a forma noi colonii destinate sa ia locul celor disparute sau vindute. Este imposibil sa intram in detaliul tuturor acestor metode. de caracterele ee Ie va transmite descendentilor ei :. asupra longevitaW ei. Toate observatiile care au fast facute asupra greutatii rnatcii 1a nastere. Cresterea mateilor Scopul cresterilor este de a pune Ia dispozitia apicultorului matci prolifice de buna cali tate. se poate considera ea.FACTORII LEGATI DE ~EPTEL Matca Toti apicultorii sint de acord si afirma ca valoarea unui stup tine. au dernonstrat cil exista 0 corelatie intre aceste caractere :. bineinteles.

Ea poate astf'el sa-s! inceapa munca sa intr-c colonie norrnala. Botcile gata de a ecloziona sint luate de apicultor care Ie pune pe f'iecare in cite un nucleu de imperechere format in prealabil.. eonstituie spatiul de crestere a rnatcilor.. Catre a sasea zi. din care unul contine matea ouatoare in activitate norrnala iar ce lala It. In nucleul de imperechere se naste tinara matea.i perfect lustrurt care permite "culegerea" larvei fara a 0 vatama. fie gasita si identif'icata usor. Aceasta crestere este pregatita de apicultor in botci artificiale de ceara sau de material plastic.. Iuata in crestere in spatiul special al coloniei dcica.aptesprezece rame Dadant.FACTORH DE RAN"DAMENT 167 crestere capabila de a furniza rnatci de buna calitate. va trebui sa. Botcile primesc tinerele larve scoase din colonia nurnita "de prasila". dupa aceea incepe ponta. Transferul tinerelor larve de Ia colonia de prasila la colonia dcica se face eu ajutorul unui rnic instrument (picking-spatula pentru transvazarea larvelor) curbat .nu Jipsita de pericol . Rama de crestere este pe locul dol dupa gratia separatoare in compartimentul din dreapta . ea iese pentru a se imperechea.a introducerii in noul stup. In primul rind trebuie deosebita colonia doica de colonia care va furniza tinere Iarve provenind din ponta matcii ai carel urrnasi se VOl' obtine. Se procedeaza Ia marcarea sa. Rama de crestere avind trei Ieaturi poate primi treizeci de botci artificiale . Celulele neacceptate au ramas la stadlul botdi artificial!. Aceasta operatie poarta numele de transvazare . de Colonie creseatcars Matea este izolatA In compartimentuI din stinga In spatele gratiei separatoare. treaca si prin proba .fiecare dintre ele. Aceasta introducere trebuie sa se faca dupa tehnici precise care permit 0 familiarizare progresiva. Colonia doica este 0 colonie foarte puternica instalata pe :. In nurnar mare si pentru 0 perioada destul de lunga. separat de primul printr-ogratie separatore...~ U Rama de crestere cu hotel dipiicite.i fara ca noua matca sa se do cneasca de 0 populatie straina care poate sa 0 primeasca eli ostilitate. ea cuprinde doua compartimente. II Q II ~~ n. rezulta o bctca ce trebuie asteptata sa ajunga Ia maturitate. 0 0 II . grupate pe un suport avlnd mai multe leaturi. din . De asemenea. aplicindu-i-se pe torace 0 vopsea celulozica..n ?4-I L . ceea ce va perrnite sa.

pentru a nu cita decit caracterele asupra carora specialistii nostrf sint deacord. care se gase~te in cea mai mare parte a Europei Occidentale !.168 APICULTURA o metoda mal perfectionata. conditii optime de hranire a Iarvelor. Este rnai greu sa intretii pentru ele nurnarul corespunzator de nuclei. 0 Intirziere de citeva ore in recoltarea boteilor pentru a provoca pierderea unei serii de crestere. moderat prolifica. in acest fel. dar di cea mai importantii pentru noi. Este 0 albina de culoare inch is a. Este relativ user sa obtii un numar mare de botci naturale de buna calitate. Astfel. prima fiind sacrificata. Larva prelevatil. prezinta 0 variabifitate genetica foarte mare. Interesul metodelor de crestere a matcilor prin transvazare de larve este de a permits obtinerea unui numar mare de matci surori sau semisur ori . Toate operatiile trebuie sa. sensibila la bolile puietului. Se ineearca sa fie cit mai mici. dar in cazuri limita. cu limba scurta. Cresterea de matci poate fi deci considerate atit ca mijloc de tntinerire a septelulni. destul de agresiva. Factoriigenetici Am vazut mai inainte di genul Apis nu cuprinde decit patru speeii. Aceasta variabilitate se manifests prin existenta numeroaselor rase geografice case ocupa teritorii mai mult sau mai putin intinse. fie cronometrate. Se realizeaza. consta in a face 0 prima transvazare cu Iarve fara mare valoare genetic-a. Intretinerea unei cresditorii mari de matci necesita intocmirea unui plan riguros. S-a demonstrat ca zborurile de imperechere cer participarea activa a Iucratoarelor. zisa de dubla transvazare. Aceste Iarve prlmesc din partea Iucratoarelor crescatoare 0 abundenta provizie de laptisor de mate-a. de exemplu. reprezentind 0 mai buns garantie a calitatii viitoarei matci. este depusa intr-o botca artificiula Formarea si intretinerea nucleilor de imperechere oonstituie punctul delicat al metodei. eu peri lungi. Pe aceasta provizie se depune larva definitiva. un numar prea mic de lucratoare sint ineapabile sa poarte de grija tinerei matei. albina comuna din tara noastra apartine rasel 1"fl£llifica.Ii septentrionale. cit !?i ca instrument indispensabil oriearei operatii de selectie. Este suficienta. fiicele unei excelente matci. Prelevarea Iarvei de pe fundul unei eelule de Iucratoare se face cu ajutorul unui instrument numlt "spatula pentru transvazarea larvelor" (picking). did prima matca eclosionata se gdibe!?te sa-~i distruga rivalele in leagan. care prin comportamentul lor fa~a de rnatca contribuie la reusita zborurilor. Operatia de "transvazare" consta in a pune 0 larva foarte tinara l!n fiecare botcs artificiaHi de ceara Gall de material plastic pentru a obtme 0 botca. . Apis melliiica.

in padurea de Iandji. Aceste diferente nu apar dar ded.Alblnan. a comnumar important de gene.-. ceea ce presupune ca ea a reusit sa se adapteze unor eonditri de viata total noi pentru ea.-.~ Albina orfentala carntotiana . Astfel. burile genetice mtre popu~. Populatiile se disting mai ales in planu! adaptarti.llscutliIn India litate ..t daca se fac studii biometriee foarte amanuntite. Aceasta lipsa de adaptare impiedica deci ccloniilc deplasate sa profite cit mal mult de resursele melifere locale.-.6 o.distanta in m Albmll. care irnpune un ciclu estival intirziat in raport cu inflorirea ericaceelor din covorul piidudi. inadaptare care se traduce printr-un decalaj intre ritmul de dezvoltare al ccloniilor cleplasate si ritmul infloririlor locale._·--Alblnll. mai ales daca se censidera . Multe dintre ele dispar rapid. Pilla acurn studiul popu. l!al1a._----. ga.-Albina gigant din India --·_··"-. atunci cind stnt obligate sa trruasdi. __ .. albina carmoliana are un rttm mai rapid decit albina italianii(dupii Lin. Sa nu uitarn ca in citeva secole albina domestica a cucerit Lumea Noua !?i Australia.FACTORII DE RANDAMENT 169 Aceasta albin a este de regula usor de identificat intre albinele apartinind alter rase geografice. Experientele constind in stramutarea coloniilor de albine in mediu care Ie este strain au evidsntiat intotdeauna 0 inadaptare a albinelor La acest mediu nou pentru eIe.. Aproape toate supravte10 tui. Se pare ca acestea nu sint intot1 deauna de netrecut.&. __ -- In practica.-. sub influenta selectiei naturale care a favorizat coloniile eele mai bine adaptate Ia climat ~i la ritrnul in floriril or. dau(rr. ~tim putirie lucruri des6 pre modul in care se fae schim5.toarele i!ii schirnba matea in an ul urmator.. sa se incruciseze fara nici a dificul ta teo Dealtfel. in interiorul aeeleiasl rase geografice se poate evidentia existenta unor populatii locale care difera unele de altele prin caractere rnorfologice destul de discrete. in general. Iatiile locale~i rolul pe care-I 3 . Se intimpla rar ca stupii unei aceleiasi stupine sa fie comparabili din toate punctele de vedere. albine apartinind unei populatii din bazinul parizian tind sa-si pastreze ciclul biologic anual scurt care Ie este obisnuit.portamentului care preztnta 0 mare variabiI rantie adaptare Ia situatii noi. [oaca barierele naturale. Iatiilor de albine a fost foarte limitat. 1975) pe verticala ~ numarul de ture in fraqitmea de 15 secunda pe orrzontala . eu care ea poate. conservarea unui Ritmul dansului in 8 este 0 trasatudi. Se admite.. ca ele s-au format in rnediu genetic mai putin deschis. variabilitatea genetica a populatiilor de albine are conseeinte importante. de unde decurge avantajul lor de a asi200 1050 100 400 6 Om. Seleetia albinelor a unei posibilitati de o specie laalta genetica : el variaza nu numai de la dar ~i de la 0 rasa geografica la alta. gura speciei consiedrate in ansambul sau..

. Crep/$' Of71b~lIifht1$'J 75 U""'-~'rl GNER (CqSlaRt10 _P. fara sa mai vorbim de rezisterrta la boli.. (Hed"-.::LI ER RE .!l!""'__--j 25 (Bros sic« _ RaphtJII(! $' _ "Sinapis rorrutl1cl.R"b<l sl vrer«. I I I I O~ __+FEV.. OCT..f7I. Popo.coloniile de alblne au recoltat pnaetic aproape tntreaga cantltate de polen a anului. ~"""=:t:::=-_.!Jej\£..opqver TII/olium _Rubu$' J 50 . .c~u~m~_~~~~~~~~~~~~--~-+-+-r-p~~ 15 10 20 ~5 35 40 45 MARS I AVRIL MAl JUIN JUIt. de propollzare etc. . se remarca diferenta marl de comportarnent.. de agresivitate... De asemenea. pra1eRSt! CrucifiJre$. in care apicultorul nu intervine decit pentru recolta si eventual pentru a-i hrani..o.-r<ll.' tl-E.!liO. Recolta de polen a colonillor de alblne din Bazinul paraztan.170 APICULTURA o exploatare de tip extensiv... Crucife'r"s) I I TRE FL£S I (Trifolium reptlRS '" r... de comportament pe Iagure.!.. I AOUT SEPT..ver_ Plo". La sfir~itul lunii iulie. fie cii este verba de tendinta de roire. sa remarca ponderea polenurllor de cruclfere (in special de l"api~a). .o Trifofh. eel mai bun stup putind da de zeee ori mai rnulta miere decit eel mai slab..(J. In acest caz diferentele fata de medie ale productillor pot fi considerabile. ~~~~~SA~~~l~E~S=i'L/~S£¢~/X~_~V~is~. % 100 =-"-.lm. Recolta nu a fost continua.

RiJlJus_ Asparagus : casraneo : Hel.J (Bro$sico .l1S _ Ulu) t I I t I I J I I I I I I I I I . (comparati eu figura precedenta) ..I. I I I I I I I I (Colluno_Ulexj 1 I I \ I I ~ (Zea_ RicinlJs_ Planfogll :50 .:. La sfirsitul lunii julie albinele nu au recoltat dedt [umatate din polenul anului..ER:.F:::._6raminou) I O!-~~~~~~M-~~~~~~A~J~O~N~C~I~(~U/~I1~~~_S~O~/~~~_~C~a~r'~x~_~8~e/~U~lq~_~~~O~r~ox~a~c~u~m~j~~~~~~ t o FEV 10 MARS I 15 AVRIL I 20 MAl 25 r JUIN 30 JUIL I AOUT 35 SEPT 40 OCT 45 Evnlutia recoltei de polen in Landurile Gasconiei.:.S::..E:::.FACTORII DE RANDAMENT 171 Este deci normal ca apicultorul preocupat a-si arneliora randamentul stupinei sa practice 0 selectie.-~ Planfa{/o_ R!"'mn~s_ Jasione . _.._.:U~C:..Ouercl.(I t I I I Trifolium . % 100 "'1 I I I I I J I 75 ~ALLUNE (). Vlcio..C~R:. ceea ce nU este posibil decit facind crestera de matci. Prin cresterea de matci el va putea obtine numeroase fiice ale aceleiasi marne eu calitati deosebite si sa elimine indivizii tara valoare.ls _U/I'J/_ Rllm'~_ . Infloririle timpurii slnt mai putin importante..onlnemum..Er ica: C'lIcite'.. Cunoscind perf'ormantele coloniilor sale ~i caracterele lor esentiale apicultorul crescator l!?i propune sa nu pastrezs ca reproducatoare decrt Indiviaii cei rnai buni din toate punctele de vedere.:.

este neaparat nevoie ca selectia sa dispuna de 0 metoda usoara de apreciere a acestora. nu este inflorita. ceea ce. Trebuie sa mai amintim sl ca matca este imperecheata de sase pina la zece trintori In rnedie. (dupa J. se face sau nu unefort pentru a ajuta imperecherile dori:te. . lucrurile sint mult rnai putin simple dedt s-ar crede din mai multe motive. Avind ea obiect principal sint practic fara valoare. eresterea puietului .imperechere sint imperfects : cele:}i aceasta lalte efectuata fara ajutorul insamintarti artificiale nu actioneaza decit asupra femelelor. Coloniils de origme Iocala (conturul intrerupt ~i hasurat) aproape nu mail au puiet in septembrie in timp ce coloniile aduse din Lande (conturul conttnuu. Cintartrea rnierii recoltate din frecare stup furnizeaza un rezultat brut POINTS tate eontrare celor asteptate. Trebuie deci sa admitem di 0 seleetie 200 100 10 F M ExperJenta 15 A 20 M 15 J A s o deplasarti coloniilor de albine. In Bazinul partztan. foarte devreme. Numai insamlntarea artificiala permite un control riguros al imperecherilor.lnceteaza.datele masurarti aces tor supratete.suprafata de puiet (dupd Fresnuye) Pe ortzontala . 1966) Pe verticala . din punct de vedere genetic cornpiica datele problemei. Suprafetele cenusli sau hasurate corespund spatiulul de vartetie iotre coloniile fiecarui Jot.172 APICULTURA In realitate. cemrsiu) i9i rnentin cresterea chiar ~i clod iarba neagni. Elementul rnascul este partial sau total neglijat dupa cum in natura. LOlLveaux. De retinut ca albina este faarte sensibila Ia consanguinitate si di imperecherfle intre indivizi prea inruditi conduc la 0 scadere foarte importanUi a viabilitatii puietuluL Orice efort de selectic care nu tine cont de aceasta particularitate ajunge in mod fatal la rezulcresterea randamentelor. Cele mal bune statiuni de.

x. nu se poate face 0 selectie sustinuta pe mai rnulte caractere. Louveau.. In plus.it. (du-pa . suprafata cenusie) 1. de fapt.T.. caracterele alese trebuie sa aiba un suport genetic. pre Cum si de hraniri. sau vigoare hibrida. Cclcnule aduse din Bazinul parizjan i~i pastreaza rttmul de dezvottare . Se intirnpla destul de des ca produsii tncrucisarii a doua rase geagrafice sau a doua populatil indepartate din punct de vedere genetic sa se distinga printr-o productivitate mult peste medie. Este totdeauna foarte dificil de judecat 0 recolta fara a tine seama de factorul "vatra stupinei" ~i de factorul "an".NDAMENT 1 173 care trebuie corijat . octornhrie. deci sa fie dotate eu 0 oarecare eritabilitate. dar si de rezerve. . la albina. caci 'in generatiile ulterioare se constata 0 foarte mare eterogenitate a re- 200 100 O~~~~~~tT~~~~~~~~~~~~~~~~~ 10 15 20 25 J F M 30 J A 35 S 40 0 45 A M Experien~a deplasiuii coloniilor de albine.l neagrii (can tur d Isconti nu u. pun 0 problema. dar in apiculture au a importanta deosebita. Orice crescator care nu ra in considerare decit randamentul de rniere este tentat sa aleaga drept colonie de prasila una din aceste colonii hibride.1continua cresteril e in mod intensiv PU1a in. recalta obtinuta de.. In 'flr::. J966} In Lande. colorriile locale (contur plin. aipcultor nu este decit 0 rezultanta a multiplelor actiuni dintre care cele mai importante sint exterioare stupului. De fapt este 0 eroare. Ele nu sint specifics albinei. trebuie sa tinern seama nu numai de rnicrea recoltata. "e1e mu sint adaptate lnflori'rf lcr tirzii de iarb. hasur ati. Fenomenele de tieterozis. . De asemenea. Nu se poate selectiona decit pe baza de masuratori sau de notatii rigufoase. o selectie corecta presupune in final depasirea unor conditii greu de intrunit. 0 reeolta mare poate masca 0 absenta de rezerve si sa duca Ia rezultate eronate.FACTORlI DE fi .

9i folosirea permanenta a unei metode de control al pedormant~lor perrnitind aprecierea progresului genetic realizat. Folosirea . Trebuie. Nu trebuie fikuta selectia declt in interiorul unei pcpulatii din care hibrizii evidenti au fast eliminati. Pe linga indivizi sxoalerrti.irnportanta efectelor mediului. Planul implica inegala masura un control riguros al imperecherilor. ill fine. Pentru aceasta rezerva de gene trebuie facute cautan pentru a se obtine noi ameliorart. Tabd VII ACtiunea cons.ereditatea slaba a unui caracter ca productivitatea care. selectia se face diferit de cea obisnuita. l. Hiri'i sfirsit. . Selectia impune sa se porneasca de la efective mari si sa se utilizeze metode riguroase.174 APICULTURA zultatelor.. Obstacolele : ' . nu depinde nurnai de un factor genetic sirnplu de tip mendelian.. ea trebuie urmatita permanent. ca si sprijinul geneticienilor care cunosc bine problemele deosebite ale apiculturii. se paate spune eii 1a albine.5 I 50 I 105 Planul de selectie Un plan de selectie in rnasura de a da rezultate satisfacatoare Intr-un interval de timp rezonabil cere ca populatia de pornire in sinul careia se face seleetia sa alba un efectiv suficient de mare (mai multe mii de colonii probabil).c. Un astfel de plan nu este utopic dar presupune 0 actiune riguros pregatita rntre apicultorii din aceeasi regiune. De fapt. tlnind cant de particularitatile biologice ale speciei. de eel pur fenotipic care rezulta din folosirea unor matci tinere ~i perfect sanatcase. Nu se pot selectiona albinele conform unei scheme copiate dupa una apllcabila 1a alte anirnale domestice.actiunea rapid nef'asta a consanguinitatii . sa tinem seama ca nu se poate selectiona decit eeea ce in populatia initiala exista. este obllgatoriu a separa sporul de productivitate datorat selectiei. Singurul rnijloc de a evita un astfel de e~ec este veriticarea minutioasa a caracterelor biometrice ale coloniilor folosite pentru cresteri. de altfel. De asemenea. ecologice ~i etologice sa fie binecunoscute. iar earacteristicile ei biometrice. ne reintoarcern la 0 populatie oarecare. " Rezumind. Ea cornporta totdeauna un aspect negativ in sensul ell tinde sa secatuiasca rezerva geneticii a unei populatii.ri artif'iciaJe. . daca este posibil prin insamrnV\..:i"" I 70 I I generatle 2 Hlbrizli I genera tie 3 suselor 61. Cind selectia scade. care due Ia scaderea eritabilitatii .angninitatii Ia albjne (Plass 1953) (Cantitatea de puiet i1n procente) consangutnnate Martorl gener atte 1{}0 1 '. apare 0 proportie rtdicata de colanii fara valoare. Selectia nu poate crea ceva ce nu exista.

If) \ lor insamintate in nuclei ~i uti(I lizarea lor in stupina constituie un Ian] de operatii care trebuie sjncronizate~i planificate. mai blinda. (dupii J. Se desernneaza ca hibrizi.:. fenomenele de heterozis pot da rezultate foarte bune si foarte rapide.rnllrkii • syrillcll organizare. Obti• nerea de matci neimperecheate .. a marilar rase geografiee o tendinta mai mica la roire. de regula. . socotind col. Ea poate fi practicata de orice persoana pricepuUi !?i dotata cu 0 vedere Ioarte buna. -rio 'I • . o ligustica " iltlerm.issa . Fresnaye) etc" nu poate sa se f'aca dedt in interiorul unei populatii in care exista deja caracterele de selectionat. ~j chiar a populatiilor locale. ..: _II' ... la albine. Mai mult. Aceste albine ne de ceptioneaza. Selectia nu va putea niciodata ajunge Ia obtinerea unor albine bune pentru toate scopurile ~i In toate mediile. din contra.FACTORII DE HANDAMENT 175 sistematica a insamintiirit artificiale pentru realizarea tmperecherilor dorite nu mal constituie un obstacolcad este bine pusa Ia punet. 0 buna • melli/jell vla. Astfel de incruci~ari nu pot fi obtinute decit prin tnsammtare artificiela. nu poate fi practicata deeit in interiorul unei echlpe expertmentate. caci insamintarea propriu-zisa b I. in prezent. Exista in strainatate suse de albine selectionate de decenii si care dau excelente rezultate in regiunea lor de origine sau In regiuni ('U climat si flora asernanatoare. T otdeauna tre bIDe insistat d 0 Clluca.:. nu reprezinta decit a foarte o scurta faza a procesului. Dificultatile seleetiei ~i caracterul . in afara mediului lor.. efeete defavorabile. Anurnite incrucisari au. cu terelor biometrice ale albinelor permite 0 separare fcarte nets. albine care rezulta din incrueisarea a doua rase geografice distincte. Pe de alta parte. s-a constatat ('a in interiorul marilor rase geografice exista populatii a earor incrucisare eu 0 alta rasa este cu totul interesanta..JlII\ st de trintori in cantitatl suficients. Mai mult productia de trintori fecunzi si de origine strict cunoscuta presupune. aUt din punet de vedere al aparaturii ca !?i eel al tehnicilor de Iucru. me/lifictl des Landes vederea obtinerii unei albine Analiza principalelor componente ale caracmai productive. Hibridarea ~ destul de limitat al avantajelor Ia care se poate spera fac ca multi apicultori sa se orienteze catre utilizarea hibrizilor. si ea. Efeetul heterozis nu se obtine sistematic cu toate incrucisarile de rase geografice.ellifica X ligustica sau ligustica X caucasica etc . de exemplu m.sicll :} hybrides asupra faptului ca selects in . carnica. acceptarea apoi a matci.

de efectul heterosis corijat prin caracterele paterne ale rasei locale. Ea nu da rezultate bune decit :in masura in care genitorii utilizati au 0 buna capacitate de COO1binare. Lucratoarele fiice ale acostor matci sint hibrizi tripli in masura in care populatia Iocala de albine este din rasa meUiJica. Se obtin in acest fel matd care nu sint folosite pentru productie. matci de rasa italiana pura ~j trintori de rasa caucaziana. aceasta capacitate nu poate fi prevazuta. Ne orientarn acum catre 0 formula deja vcrificata. Aparat pentru insamfntarea artificiala a rnatciler. In stadia} actual al cunostintelor noastre. Susele sint pastrate prin insamintari artificiale. dar care servesc numai la erestere. la nivelul matcii si Ia eel al lucratorelor. Se Iasa aceste fiiee sa se imperecheze libel' in natura ell trintori din populatia Iocala. Acest procedeu are avantajul de furniza indivizi care ben eflciaza . .---------------------------------------~ 176 APICULTURA Hibridarea l1U este deci un panaceu universal. Ignorarea aeestor aspeete produce adesea deceptii apicnltorilor care se lanseaza in hibridari. Fiicele lor sint hibrrzi din mama italiana sl tata caucazian. Este vorba de productia de hibrizi tripli practicata la INRA. Pentru a face hlbridari rentabile este inclispensabila pregatirea ca parinti a unor suse deja selectionate. Se folosesc genitori. sint ded indispensabile incercari de eombinatu pentru a Ie gasi pe eele care dau rezultate bune. eu capacitate de combinate. Se poate deci spune ca hlbridarea este mal mult cornplementara selectier decit antagonists.

86 (limita 1%) 77.0 35.6 59.2 25.0 177 ':"!f.57 (limitii.22>5.9 30.86 (Iimi ta 10/0) 209 40. martori mdHjica (Ugustica .PACTORIl DE RANDAMENT 177 Tabd VIII Rezultatelc de bibrizi expertentelor fi!.- 1 1 2 2 1 1 2 2 2.86 (limltii. Procentajul mediu al hibrizilor eomparati eu rnartorlt Coeficientul de variatte CVO/o) media hlbrizilor Coeficientul de varia tie (vo!o) media martorUor Toate rezultatele srnt date statistic cu probabilitate de 1% 1% . 1° ~) 12.8 26.66>8.4 21. I.1976) Numar d\) stu_pi Ran damerit bllitate de ran- c s.86 (Iimita 1%) 14.2 12. .0 45.2 7 iI I Numar total de stupi Randamentu1 mediu de hibrizi (Ugustica X caucasiea) X melli/ica Randamentul mediu al martorilor (mellifica) ..5 272 100 22.26 Oimitii.25 (limitii.' tabei 1 19.0 48.8 14.a d 55. 1%) 10 10 I 11 12 -~.234...I catuu}' lat I r.stica X caueasica) X meUifiCil I (Ugusnca X ca uc asica) X mellijtca II martori mellifica (Hgusnca eaucasica) 7 9 33.0 dament V% . 10.63>8.0 29. Frcsnaye ~i P.0 36..28>7.4 24.:::- 1=:1:::: >S~ s.ice iolosite rnedru (kg) 0' .2 54. 1 c...9 28.6 361 100 195 100 188 100 281 100 1974 r :2 (Ugustica X caucasica) X me Hifica martori mellifica I 2 2.l%) 933. X caucasica) X melli/tea martori mel!ifica (Ugu.02 (limita 1%) .9 33.~. 61.'1'"-:. 1%) 157 100 I 9 8 11 324 .j 1972 meHifioo martori me!lifica X X 17 10 6 13 .92>3.0 1 1 1971 1 1 I (ligustica X C(l'Uca. .~. "" ~ Cornblnatll gan et.0 28.0 11. Lavie .1 55.9 kg 229% 23.72>8..a (ligustica X eaucasica) X meUi1ica I Higustica X ea'ucasica) X II memfica martort meIUfica 183 100 15.7 39.0 l.85>5.I} 44.2 I I I 11.a X caueasica) X mellifica mal'tori. cupl'wzind grupe (ligustlca X caucasica) X melliftca ~i de martori meHifica (populalie locala din Provence) (Dupa J.9 28.0 15. Varia- An 't.s:ica) X mellifioo..cnte timp de 6 am In Provence.0 46.3% 39.3 19.92>8.0 46. meUifio. 1%) 23.~.8 kg 18. I I (Ugustica X caucasiea) X mellifiea martori mellifica (ligustica X eaueasicaj X menifica martori mellifiea 10 13 5 11 30. 14.4 41.8 33..21 168 ~~ 100 UI73 I (ligUstic.50 .02>8.0 46.5% 1975 .4 I 30.4 29. (limitii.7 10.2 15.8 21."'t.

In an de productie slabs recoltele hlbrizilor pot fi de aproape trei ad mal mari dedt cele ale martorilor. Daca vrem sa faeem fata unor dif'icultati neasteptate. Nu se va preconiza deci genera1izarea tehnicilor de hibridare pe fondul unei apiculturi care inca mai cuprinde un numar mare de stupine extensive. altfel spus. za Factorul umao Dintre toti factorii care influenteaza randarnentul in apicultura. Intr-un an foarte bun diferentale de productie fata de martorii din rasa Iocala sint mai mid decit intr-un an mediocru. Nu se poate concepe nici utilizarea rationala a resurselor melifere.3. De asemenea. se obtin randamente superioare ~i mai regulate dif'erentele intre colonii fiind atenuate.178 A. Regasim Ia albin a aceleasi probleme care se pun ~i pentru aIte animals domestiee. Regasim aid un procedeu foarte general. AI' apare deei riscul de a nu mal gasi. Dupa cum am subliniat deja. selectia ajunge la 0 pierdere de gene tot atit de daunatoare. Daca utilizarea hi brizilor aduce avantaje incontestabile.. eli alte matci obtinute in aceleasi conditii. pentru a-i produce trebuie sa se asigure in prealabil pastrarea unor rezervoare genetice pentru populatiile locale practie "salbatice". in prim-planuJ. sa nu uitam ca folosirea generalizata a hibrizilor are ca efect modificarea intr-o maniera destul de sensiblla. daca hibridarea generalizata. Unul din avantajele esentiale este scaderea variabilitatii recoltelor de miere. de care va fi nevoie totdeauna. modlfica fondul genetic. Problemele cresterii in apiculture nu se vor putea rezolva decit prmtr-o actiune coordonata. Iactorul uman este probabil ('el mai important. vigoarea hibridului nu se transrnitc generatrilor ulterioare. S-a admis uneori di este posibil sa devil apicultor prin propriile mijloace sau luind citeva . trebuie inteles faptul ca. dupa citva tirnp. 1n1ocuirea rnatcilor hibride este deci indispensabUi. trintori de rasa 10ca1. Formarea profesionala Neccsitatea unei Iormari prof'esionale in aplcultura a atras atentia celor ce au responsabilitati in agricultura noastra. In mod obligatoriu eI trebuie sa-~i procure serninte obtinute prin hibridare. Agricultorul producator de porurnb hibrid stie de la bun inceput ca nu poate folosi Ia insamintari· boabele pe care le-a recoltat.1albinelor fara ca oamenii care exploateaza stupina tarii noastre sa fi fest instruiti corespunzator. nici actiunea asupra potentialului genetic 0. Utilizarea matcilor hibrids presupune din partea apicultorului 0 oarecare tehnicitate. a fondului genetic al populatiilor locale de albine.P1CULTURA Rezultatele obtinute In rnai rnulte regiuni ale Frantei demonstreasuperioritatea neta a hibrizilor tripli. de la un producater specializat. Dealtfel. de care este nevoie pentru a obtine hibrizii tripli.. Cautarea ~i introducerea matcilor cere un minimum de cunostlnte si de practice. preocuparilor noastre trcbuie sa fie pastrarea unei variabilitati genetice satlsfacatcare. Ele trebuie sa fie inlocuite cu regularitate.

. Acurn.1.~ 5#3 • i 50 4030 20 " - ~. centrifugii cu ax orizontal Se constata cii cea mal buna organizare are productivitate (100) praetic decit cea rnai slaba (50. ~5 SO 70 60 7~ .FACTORII DE RAl'IDAMENT 179 Iectii de la un coleg sau 'in cadrul demonstratiilor organizate de catre societatile de apicultura pentru initierea tinorilor in minuirea afurnatoarelor si a daltilor apiccle. in Centrele de formare profesionala sl de promctie agricola (CFPPA) specializate in apicultura Unelo asemenea centre elibreaza un brevet profesional apical cu care se asigura inf'iintarea mai usor a unei stupine prin acordarea de credit. Cunoasterea citorva retete este suf'icienta. Desigur.!... Piel-DesrtLisseaux.BI:I) dubla . O..110 ~..9!= - 5. econornice sau juridice.... cutit electric V...j 10 '-'_ '--. 1965). L t j PERSONNEL DEsOPERCULER EXTRAIRE J 2 E H 1 E 2 0 4 E 3 E I 0 2 E I E 1 0 3 0 3 0 - 2 0 2 H 1 H 4 2 V 1 V 3 V 3 H I 2M M 3M M M 2 M2 M H H 2H2V H V vv 2V H V H Organizarea sti irrtifica a muncri de extractte a mier ii. se poate cultiva salata si fara diploma de inginer horticultor.6.::2. L. In definitiv. Exists. detinerea citorva stupi pentru pura placers duminicala nu irnplica 0 pregatire deosebita. Productivitatea relativa in functie de diferitele metode utilizate (dupii J..4.Q:!9 .. centrifuga ell ax vertical H. pentru solution area carora o buna Iorrnare profesionala se dovedeste foarte utila. cutit obisnuit M... aso100 90 tOO . de asernenea.~ ~~ .- ~' '_ 8~J-. Dar meseria de apicultor pune multe problems tehnice. rnasina de descapacit E. formarea profesionala apicola este aslgurata in cadrul invatamintului agricol.::::~o.

80 APICULTURA ciatii particulare care organizeaza un invatarnint sezonier contribuind 11:1 formarea tinerilor apicultori. in miisura mijloacelor sale. economia $i dreptul. dar i:?i gase~te terensi in domeniul agricol. Ar fi de dorit ca specialistii sa se ocupe din nou de aceasta problema. In apicultura si-a dovedit deja utiIitatea practlca .mintul din CFPPA nu se Iimiteeza la practice apicola. Dar datorita evolutiei rapide a cunostintelor stiintifice ca si a situatiilor economice. suprafata minima de incaperi (local). ap1icatc in apiculture. . Trebuie sa se informeze continua. in dorneniul formarii pennanente mai trebuie facute ef'orturi rnari. asigura. pozitiile respective ale operatorilor 9i masinilor 18 fiecare loc de munca. botanica.1. Din pacate. Organizarea l'tiin!ificaa muncii Organtzarea ~tiintificii a rnuncii este 0 diseiplina al earei cimp de aplicare este deosebit de vast. altfel va Ii repede depasit. precum frecventa!iii distanta deplasarilor ~ a transporturilor. pentru fiecare caz in parte. Dealtfel evolutia materialului modifies an de an conditiile rnuncii alit in localu1 deextragere si depozitare a mierii crt ~i in stupina. a infarmare elaborata eu multa grija j. E1 cuplinde$i biologia albinelor. S-a putut deterrnina de asemeni. Ea priveste in special industria. actiunea sa se extinde progresiv dar ramine inca prea limitata. Din piicate. apicu1torul nu poate sa fie multurnit ell ceea ce a dobindlt in cadrul unui curs limitat la esential. S-a putut preciza. Oficiu~ pentru iniormare 9i documentare in apicultura (OPIDA). Totul asigurindper:sonalului maximum de conforf 9i de securitate. organizarea muncii de extractie a mieriL Studiul locurilor de muneasi a tirnpilor necesari pentru executarea fiecarei operatii a aratat caeste posibUa stabili cele rnai rationale tipuri de aranjament al utilajelor ~i materialului tirund seama de caracteristlcile acestui material ~i de efectivul de mina de lucru folosit. studiile stiintifice In rnaterie de organizare a rnuncii in apiculture sint inca putine. IDvata..

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->