GESTIUNE 1) Totalitatea bunurilor incredintate cuiva in vederea administrarii Inginerul de mediu are raspunderea pastrarii si gospodaririi unor bunuri

Bunuri: terenurile agricole in panta din patrimoniul national, adica 42,6% din suprafata agricola a tarii( 6,4 mil ha) Se impune utilizarea unui ansamblu de mijloace tehnice, legislative si administrative in vederea limitarii proceselor de degradare la care aceste terenuri sunt vulnerabile(eroziune in suprafata, eroziune in adancime, alunecari de teren) Obiectivele cursului : 1 Asigurarea dezvoltarii durabile prin : - protectia cantitativa si calitativa a resurselor de sol si apa, mentinerea functiilor ecosistemelor - reducerea marimii prejudiciilor provocate populatiei 2 Formare a constiintei despre pericolele si prejudiciile generate de eroziune astfel incit proiectele sa fie mai usor de acceptat de catre toate categoriile de public implicate 3 Prevenirea potentialelor conflicte dintre fermierii situati in acelasi bazin hidrografic, dintre agricultura si alte tipuri de activitati, dintre fermieri si specialistii in eroziune. CLASIFICARI EROZIUNE 2) Propunem urmatoarele criterii de clasificare pentru eroziunea ce actioneaza pe terenurile agricole. 1) In functie de natura agentului exterior ce produce eroziune: eroziunea produsa de apa - eroziune hidrica (water erosion, rosion par l'eau); eroziunea produsa de vnt - eroziune eoliana (wind erosion, rosion olienne); eroziune produsa de om - eroziune antropica (anthropogenic erosion). 2) Dupa intensitatea proceselor de eroziune distingem: eroziune normala (normal erosion); eroziune accelerata (accelerated erosion; rosion acclre). 3) Dupa urmele procesului de eroziune asupra scoartei terestre: eroziune n suprafata (sheet erosion; rosion en nappe); eroziune n adncime (gully erosion; rosion en ravins).

3)

4) Zonarea Romaniei din punct de vedere al intensitatii proceselor de degradare a terenurilor in panta: BZ ;VR ;PH ;AG ;VL sunt cele 5 judete cele mai grav afectate de eroziune din Romania Eroziunea pe glob: Cauze: Defrisarea padurilor Pasunatul excesiv Practici agricole necorespunzatoare Efecte: 1,6 mild ha afectate de eroziune din 3 mild ha cu potential agricol. CONCEPTUL SISTEMIC TEORIA GENERAL A SISTEMELOR aplicat n eroziunea n suprafa (TGS) 5)T.G.S. este un concept modern i adecvat pentru descrierea procesului de eroziune i prognoza efectelor. SISTEMUL este un ansamblu de procese i elemente interconectate, care se comport ca un tot unitar. n eroziunea n suprafa sistemul este versantul. 2

INTRRILE sunt aciunile agresive la care este supus sistemul; sunt parametrii de comand pentru sistem. Pentru a fi agresive, intrrile trebuie s depeasc un prag de frecven i intensitate (ploile torentiale).

INTRRI N FAZA LICHID 6) Ploile Din punct de vedere masic intereseaza: Cantitatea de ap provenit din ploaie H (mm), strat de ap 1 mm strat de ap = 1 l/m2 Hp% Wmax p% Asigurarea p% se alege n funcie de clasa de importan a lucrrilor. Mrimea volumului dimensioneaz lucrrile de intercepie i stocare a apei pe versani. 3

Din punct de vedere energetic, ploile au: intensitate, erozivitate, agresivitate:

PARAMETRII DE STARE AI VERSANTULUI RELIEFUL

7)

8)VEGETAIA CULTIVAT: Partea aerian: Frunzele i ramurile: Din punct de vedere masic, acestea rein un volum de ap care se numete intercepie. Din punct de vedere energetic, se reduce diametrul picturilor i viteza de cdere; scade energia cinetic a picturilor.

Tulpina: Din punct de vedere masic, tulpinile filtreaz o parte din materialul solid coninut n amestecul de ap cu materialul solid care se propag pe versant, rezultnd o pierdere de sol mai mic. Din punct de vedere energetic, tulpinile mresc rugozitatea (n) ducnd la o scdere a vitezei. Partea subteran: rdcinile i tulpinile subterane Masic, rdcinile las materie organic. - cu ct volumul rdcinilor este mai mare, cantitatea de materie organic este mai mare; - materia organic se comport ca un liant care mbuntete structura i mrete rezistena la eroziune; rdcinile se comport ca o armtur pmnt armat, rezistent la eroziune; rdcinile mresc volumul porilor infiltraie mai mare reduce volumul scurgerii pierdere de sol sczut. Energetic, rdcinile exercit o presiune asupra particulelor de sol presiunea crete structur bun rezisten mai mare la eroziune. PARAMETRII DE STARE AI VERSANTULUI VEGETAIA

9) Clasificare: 1) Plante foarte bune protectoare: ierburi perene dup al 2-lea an (trifoi, lucern, sparcet, golom); 2) Plante bune protectoare: ierburi perene n primul an i gramineele anuale (gru, orz, ovz, secar); 3) Plante moderat protectoare: (fasole, mazre, soia); 4) Plante slab protectoare: pritoarele (porumb, sfecl, vi-de-vie, pomi). Sintetic, influena vegetaiei asupra pierderilor de sol se exprim prin factorul C. Pierderile de sol sunt direct proporionale cu valoarea factorului C. C= 1 pentru porumb C= 0.001 pentru fineata Concluzie: folosirea vegetatiei este cea mai eficienta masura non- structurala antierozionala

PARAMETRII DE STARE AI VERSANTULUI SOLUL

10)nsuiri care intervin direct n procesul de eroziune : A PROCENTUL DE HUMUS. Coninutul optim de humus este de 3 5%. El se gsete n orizontul superior, iar prezena lui reduce eroziunea. Explicatii: Are efect de liant, ajutand la agregarea solului i creterea rezistenei la eroziune; Asigura conditii pentru mrirea volumului prii subterane i aeriene a vegetaiei. D TEXTURA: clase i procente de fraciuni granulometrice. Din punct de vedere erozional, fraciunile cele mai vulnerabile au diametre de 0,06 0,2 mm. Particulele mai fine (argile) rezist prin coeziune, iar cele mai grosiere prin greutate specific. Sintetic, influenta solului asupra pierderilor de sol se exprima prin coeficientul de erodabilitate a solului, notat cu S S depinde de tipul de sol, textura si grad de eroziune. In Romania el are valori de 0,6- 1,2 METODE DE CALCUL PENTRU DEBITUL MAXIM (Qmax): 11)Pentru versani cu arie mai mic de 1000 ha:Q max rezulta din hidrograful viiturii

Qmax p% = 0,167 K Ip% S (m3/s) 9

p% - asigurarea de calcul corespunzatoare clasei de importan a lucrrilor; 0,167 coeficient de transformare a unitilor de msur (mm/min K coeficient de scurgere K = Ws/H; Ip% - intensitatea ploii de calcul cu asigurarea p% (mm/min); S suprafaa bazinului hidrografic pn n seciunea de calcul (ha). K ICPA = Ks T V L I F m3/s ha);

Ks coeficient de scurgere standard Perieni (Ks = 0,35); T factor de corecie topografic, care depinde de mrimea pantei; V factor de corecie al vegetaiei; L factor de corecie pentru lucrri antierozionale; I factor de infiltraie care depinde de textura solului; F factor de corecie pentru frecvena de calcul.

12) Calculul volumului de scurgere: Ws p% = 10 Hp% K S (m3) p% - asigurarea de calcul pentru lucrrile dimensionate la mrimea volumului scurgerii de suprafa; 10 coeficient de transformare a unitilor de msur din mm m3/ha; Hp% - ploaia maxim n 24 de ore cu asigurarea p%(mm); K coeficient de scurgere; S suprafaa de colectare. Calculul volumului de scurgere

H ploaia de calcul; 10

F factor de corecie, care n uniti metrice internaionale are formula: N numrul de indexare a ploii care permite calculul volumului n 2 ipoteze: fr lucrri antierozionale; cu lucrri antierozionale.

N se alege in functie de starea de umiditate initiala a solului Modele moderne de calcul pentru Q si W s: WEPP(Water Erosion Prediction Project) EPIC(Erosion Productivity Impact Calculator) MECANISMUL EROZIUNII PRIN PICTURI 13) Este prima funcie de reacie i se desfoar numai la nceputul ploii, dac ploaia cade pe sol cu umiditate sczut. Desfurarea fazelor: 1.1. Faza de antrenare: are loc dup producerea unor evenimente premergtoare: Impactul mecanic al picturilor cu suprafaa macroagregatului. n zona de contact se produce o for de oc care are ca efect o sframare violenta a macroagregatului. Dac ploaia continu, picturile ptrund n spaiile dintre agregate i disloc aerul, rezultnd mici explozii care contribuie la continuarea sframarii macroagregatului. Dizolvarea liantului din interiorul macroagregatului, ceea ce duce la dispersia agregatelor Antrenarea(mobilizarea micro-agregatelor rezultate) este comandat de o for de detaare antrenare (D) D = I 2 i 0,2 unde: I intensitatea ploii pe 60 minute (mm/h); i panta terenului (m/m). Intensitatea ploii este mai importanta decit panta 1.2. Faza de transport: se numete MPROCARE. H nlimea mprocrii (0,6 0,8 m)

11

Capacitatea de transport pe unitatea de lime a versantului se poate exprima cu relaia: T = I im unde: I intensitatea ploii pe 60 minute (mm/h); i panta terenului (m/m); Panta este mai importanta decit intensitatea ploii 1.3. Faza de sedimentare: Se produce cnd : - se atinge valoarea concentraiei maxime de material solid n amestecul ap material solid;saturatia apare cind greutatea totala a amestecului atinge valoarea egala cu de 2ori greutatea picaturii - se reduce capacitatea de transport.

Efectele eroziunii prin picturi: Formarea crustei la suprafaa solului; rezult o reducere rapid a capacitii de infiltraie i se poate genera scurgere chiar si dup civa milimetri de ploaie; Antrenarea selectiv a particulelor de sol, ceea ce provoac variaii de textur; Frmiarea agregatelor i pregtirea unei mari cantiti de material apt de a fi mobilizat prin celelalte 2 mecanisme; Formarea de cratere cu adncimi de 3 5 mm. MECANISMUL EROZIUNII PRIN CURENI DISPERSAI 14)Acest mecanism de eroziune n suprafa se mai numete eroziune ntre rigole, sau eroziune difuz i urmeaz eroziunii prin picturi. Desfurarea fazelor: 1.1. Faza de antrenare Curenii se formeaza pe versant.n timpul unei ploi. dac sunt depite capacitile de stocare a apei n microdepresiuni, de infiltraie a apei n sol i de intercepie. Capacitatea de detaare antrenare D se poate exprima prin 2 funcii :

12

D = f(q, i2)

unde:

q debit specific pe unitatea de lime a versantului (m2 /min) i panta versantului (m/m).

Mrimea pantei este mai important dect cea a debitului Sau D = F (Cmax - C) unde: Cmax = f (Fr) C max concentraia maxim de material solid pe care o poate avea curentul bifazic; C concentraia la un moment dat; Fr numrul Froude

Antrenarea e selectiva:primele care se pun n micare sunt particulele de sol cu diametre mici i greuti specifice reduse. 1.2. Faza de transport: Regimul de miscare e laminar, deci particulele de sol antrenate sunt purtate prin trre (deplasare prin translaie) sau prin rostogolire (deplasare prin rotaie).

Capacitatea de transport pe unitatea de lime a versantului se poate exprima cu relaia: T = f (q2 , i) unde: T capacitatea de transport a curentului (kg/min m);

q debit specific pe unitatea de lime (m2/min); i panta versantului (m/m). Mrimea debitului devine determinant n raport cu cea a pantei. La orice micorare de pant se produce descrcarea curentului. 1.3. Faza de sedimentare: conditii de desfasurare atingerea valorii concentraiei maxime de material solid n amestecul ap-material solid, reducerea capacitii de transport, ca o consecinta a reducerii pantei Sedimentarea e selectiva:primele se depoziteaz particulele mai grele, n timp ce particulele mai uoare, cu transportabilitate mai mare, sunt depozitate mult mai departe, n aval.Prin descrcarea materialului 13

solid transportat, curentul se limpezete i poate relua ciclul de detaare- incarcare i depunere de material solid. Efectele eroziunii prin curenti dispersati: Sparea unor urme pe versant, aceste microalbii se numesc iroiri; au lungime de 30 40 m, adncime de 3 8cm i trasee neregulate efemere; Redistribuirea solului fertil pe versant; Transportul de material solid cu noxe adsorbite sau dizolvate n amestecul de ap cu material solid. Trierea particulelor, cu efecte asupra texturii

15) MECANISMUL EROZIUNII PRIN CURENI SLAB CONCENTRAI

1.2. Faza de transport:regimul de miscare este turbulent (Re>Re cr) n regimul turbulent capacitatea de ncrcare i de transport este mai mare dect n regimul laminar, din cauz c apar cureni ascensionali, vrtejuri i pulsaii de vitez. Transportul se realizeaz prin trre, rostogolire, salturi i suspensie.

14

Capacitatea de transport pe unitatea de lime a versantului se poate exprima cu relaia: T = f (Q5/3 , i5/3) unde: T capacitatea de transport a curentului (kg/min m) i panta versantului (m/m). Q debitul scurgerii superficiale (m3/s); 1.3 Faza de sedimentare: Sedimentarea se produce tot selectiv, ca i antrenarea, dar n ordine invers a mrimii granulelor. Are loc sedimentarea particulelor grosiere i apoi a celor fine . Conditii de desfasurare: La orice micorare de pant La atingerea gradului de saturare cu aluviuni

Efectele eroziunii prin curenti slab concentrate: Sparea unor urme pe versant sub form de rigole cu adncimi de 8 40 cm, i lungimi de 40 200 m; Transportul particulelor solide i al noxelor n emisar, ceea ce crete pericolul de poluare i colmatare a emisarilor; Mecanismul eroziunii prin cureni slab concentrai produce 55 70% din pierderile de sol prin eroziune de suprafa.

16)Modelele matematice: Sunt instrumente de calcul cu urmatoarele utilitati: servesc la predictia pierderilor de sol; ajuta la explicarea unui comportament erozional al versantului, care a avut deja loc (postdictie); sunt necesare pentru identificarea zonelor de depasire a pierderilor de sol admisibile si care au nevoie de lucrari pentru atenuarea acestui efect pagubitor; dimensioneaza unele lucrari care se proiecteaza.

15

Formula produciei de sedimente efective, medie multianuala, pe un decupaj din versant cu latime mai mica de 500m, adaptat pentru condiiile experimentale specifice rii noastre i cu semnificaiile date de autori, are expresia:

E = Ka S C Cs Lm in

(t/ha/an)

unde:

Ka coeficient de agresivitate pluvial; S factor de erodabilitate a solului; C coeficient de corecie pentru influena culturilor (vegetaiei); Cs coeficient de corecie pentru influena msurilor antierozionale; Lm lungimea liniei de cea mai mare pant a suprafeei de calcul; L 100 m m = 0,4; In panta suprafeei de calcul (%), L > 100 m m = 0,3 in = 1,36 + 0,97 i + 0,138 i2

EROZIUNEA N ADNCIME 17)DEFINIII

1) Este un proces care modeleaz rapid o zon depresionar a reliefului actual 2) Este un hazard natural care agreseaz sistemul albie de ordinul 4 sau 5 fata de un curs de apa important. 3) Este procesul de eroziune dat de curenii puternic concentrai, compus din cele trei faze: antrenare, transport i sedimentare. Se mai numeste eroziune transanta, sau lineara Condiii de apariie a eroziunii n adncime: 1. Condiii de natur geomorfologic (s existe forme de relief depresionare); 2. Condiii biologice (s lipseasc vegetaia in zona depresionara rugozitate mic, vitez mare); 3. Condiii hidrologice (s existe viituri); 4. Condiii hidraulice :regimul viiturii s fie turbulent (adica Re > Re cr) i rapid 5. Condiii geologice (s existe roci friabile, uor de sfrmat i antrenat). (Fr >1));

16

Pagube generate de eroziunea n adncime: Pentru agricultur: Pierderi definitive de teren agricol; Formarea unor obstacole pe direcia liniei de cea mai mare pant care creaz dificulti pentru execuia lucrrilor pe curbele de nivel; Creterea cheltuielilor pentru obinerea unor producii stabile (eroziunea n adncime este nsoit de alunecri de teren ce trebuie stabilizate).

Pentru transporturi: Se pun n pericol tronsoanele de cai de comunicatie terestre traversate de ravene( att n zona de antrenare ct i n zona de sedimentare a materialului solid purtat pe ravene.) Pentru apele de suprafa: Exist riscul de colmatare a rurilor, a lacurilor de acumulare. Anual ajung n reeaua hidrografic 44,6 milioane tone material solid, din care 37% provin din eroziunea in adncime.Sporeste, astfel,pericolul de inundatii. Pentru lucrrile de mbuntiri funciare: Sunt periclitate sistemele de irigaii i drenaj situate n lunci traversate de ravene 17

Implicaiile eroziunii n adncime:

18)

18

Funcii de reacie n faza solid, n timpul viiturii. 19) Pentru faza lichida: sporurile de debite si volume lichide ce apar pe masura propagarii spre avalul ravenei din cauza cresterii suprafetei de colectare Pentru faza solida:mecanismul eroziunii in adincime compus din cele 3 faze: antrenare, transport, sedimentare

20)Dinamica lungimii Localizare: in zona de virf, sau obarsie Cauze: in timpul viiturii, energia cinetica excedentara de la baza treptei de obarsie (vezi fig) Efecte :afuiere locala, prabusire treapta si alungirea regresiva a albiei (vezi fig) cu afectarea obiectivelor din vecinatate Conditii de incetinire :atingerea cumpenei bazinului hidrografic, sau modelarea unui taluz stabil de racordare cu versantul.

Dinamica latimii:
Localizare: in zona malurilor. Cauze: in timpul viiturii: subminarea malurilor prin afuierea bazei in zona de contact suprafata muiatamal (vezi fig); ntre viituri : dezagregarea fizica si alterarea chimica a diverselor roci supuse la ''n`` cicluri de umezireuscare si inghet- dezghet Contributia malurilor, ca surse de sedimente, depinde de: naltimea malurilor, forma lor, natura materialului si litologia (stratificarea) malurilor. Efecte prabusirea malurilor si afectarea obiectivelor din vecinatate (vezi fig);

19

Conditii de incetinire :cnd malul atinge panta limita corespunzatoare substratului litologic n care este formata ravena (unghiul stabil de taluz natural), sau cnd se instaleaza vegetatia

Dinamica adincimii
Localizare:in zona talvegului. Cauze: In timpul viiturilor: daca se ating conditiile de antrenare a materialului din albie ( energie excedentara definita prin cele 3 criterii) Intre viituri: Modificarea cotei bazei de eroziune generala

Efecte: schimbarea cotelor pe talveg, aridizari pe versanti, instabilitatea malurilor Conditii de incetinire: Formarea profilului de echilibru dinamic(parabola cu concavitatea in sus, cu pante din ce in ce mai mici spre aval)- vezi fig Instalarea vegetatiei Aparitia la zi a unei roci rezistente 21)Indicatori cantitativi ai ajustarilor geometrice ale albiei: Indicatori pentru dinamica lungimii; folosind materiale fotogrammetrice repetitive a rezultat o crestere medie anuala de 4-20 m Dupa S.Mircea ritmul mediu multianual de avansare a ravenelor R ar este posibil sa fie prognozat cu modelul Mod Perl Indicatori pentru dinamica latimii; in Romania a rezultat ca rata anuala de crestere a suprafetei ocupate de albia ravenei este de 1.0-2.0 ha Indicatori pentru dinamica adincimii; masuratorile efectuate pe ravene au pus n evidenta ritmuri de adncire a talvegului de 0.10.4 m, n perioadele de precipitatii intense

Raportul dintre volumul depozitelor provenit din maluri si cel din eroziunea fundului ravenei variaza ntre 0.110 Stadii de evolutie: Se accepta aproape unanim ca evolutia este ciclica si ca stadiul de echilibru dinamic este precedat de alte etape, diferentiate pe criterii morfometrice, n special Fiecare stadiu reprezinta o stare de echilibru,iar trecerea de la un stadiu la altul constituie un salt, depasirea unui prag.

20

Propunerea V.Baloiu (1980) este ca stadiile de dezvoltare a ravenelor sa se denumeasca: ravene active n stadiul incipient; ravene active n stadiul evoluat; ravene stabilizate partial; ravene stabilizate total L.Otlacan Nedelcu (1989) ia in considerare proportiile in care sunt prezente zonele active n suprafata totala a ravenelor, precum si procesele asociate din bazinul hidrograficS-a propus ncadrarea formatiunilor n stadiu de : ravene cu activitate slaba ( daca zonele active ocupa 0-25% din suprafata totala a ravenei); ravene cu activitate moderata (pentru un procent de 25-50%); ravene cu activitate maxima( daca procentul este de 50-75%); organism torential (pentru 75-100% zone active, trepte pe profilul longitudinal si fenomene asociate de intense alunecari ale versantilor limitrofi).

22)Lucrari antierozionale: Definitii si Clasificare 1) Sunt interventii antropice ingineresti intr-un bazin hidrografic cu terenuri agricole vulnerabile la eroziune in suprafata, eroziune in adancime si/sau alunecari de teren. 2) Reprezinta perturbatii introduse in sistemul bazin hidrografic cu efecte de schimbare a parametrilor de stare, a functiilor de reactive si a iesirilor. 3) Sunt parti componente ale unei amenajari integrate de gestiune a resurselor de sol dintr-un bazin hidrografic.

Clasificare: 1) Dupa tipul de degradare pe care il controleaza: Lucrari de control al eroziunii de suprafata; Lucrari de amenajare a formatiunilor eroziunii in adancime. 2) Dupa amplasament: Lucrari antierozionale generale executate de intreg bazinul hidrografic; Lucrari antierozionale specific executate pe fiecare folosinta sau oe albiile cu eroziune in adancime. 3) Dupa sursa de finantare: Bugetul M.A.D.R. Bugete ale Administratiei Publice locale; 21

 Bugete ale unor societati comerciale ; Surse de finantare guvernamentale pentru situatii de urgenta. 4) Dupa tipul lor: Lucrari non-structurale care nu fac apel la elemente de constructii; Lucrari structural(constructii). 23) Indicatori tehnici:

Etot dupa amenaj < Etot initiala Eficienra hidrologicaQdupa amenaj < Qinainte de amenaj
Eficienta antierozionala

Indicatori economici: Investitia totala; Investitia soecifica; Durata de recuperare a investitiei.

24) Punerea de accord a necesitatii de protectie a solului pe termen lung cu: Interesele proprietarilor; Cerintele plantelor; Conditii de exploatare mecanizata a terenurilor cultivate; Pretabilitatea solului din perimetru si favorabilitatea climatica pentru anumite culture; Stadiul de degradare atins de ecosistem; Rezultatele zonarii agricole si ecologice valabile pentru zona respective.

Propunerea structurii folosintelor si a amplasamentului fiecarei folosinte: Proiectarea structurii folosintelor inseamna alegerea tipurilor de folosinte si a ponderei fiecarei folosinte in bazinul hidrografic. Se fac recomandari privind folosintele care au sanse sa produca profituri mari in zona respective. Din punct de vedere erosional se analizeaza marimea pantei si stadiu de eroziune a solului. Optim erosional; trebuie ca odata cu cresterea pantei si/sau a gravitatii gradului de eroziune sa propunem folosinte.

25) Drumuri: 1) Sunt parti componente ale infrastructurii unei tari, destinate asigurarii comunicatiilor terestre; ele intra in categoria indicatorilor de evaluare a nivelului de civilizatie a respectivei tari. 2) Sunt fasii de teren de lungime mare si latime mica special amenajate care reprezinta raportul transportului terestru cu vehicule pe pneuri; 3) Sunt cai terestre de comunicatie;

22

4) Erozional drumurile sunt folosinte neagricole, ca lucrare antierozionala cu rol hidrologic si antierozional.(de completat cu indicatori tehnici si economici) 26)Drumuri : Indicatori ecologici Efecte asupra factorilor de mediu se produc din cauza unor actiuni desfasurate pe perioada de executie, respective de exploatare. Actiunile si efectele in timpul executiei: - actiunile sunt lucrari de terasamente, de betoane si mixuri asfaltice. - efectele sunt asupra aerului si omului. Impactul provocat de traficul rutier -> efectele negative sunt provocate de anumite particularitati ale drumurilor si anume: - se concentreaza mijloace de transport cu emisii majore de noxe; - sunt lucrari lunare cu lungimi mari care intersecteaza importante habitate naturale si pot modifica semnificativ ecosistemele astfel taiate. - prezinta lucrari importante de terasamente (debleu, rambleu) care pot deteriora peisajul natural si comportarea hidrologica a zonei.

23