Sunteți pe pagina 1din 7

Cercetare de compensatie recenta: O reviziune eclectica

Scopul acestui articol este de a revizui literatura de compensatie si problemele acestora fara terenul managementului. Dupa revizuirea a 6867 de articole aparute in 20 de jurnale de top in decursul a 7 ani, 396 de articole s-au dovedit a fi fara cererea compensartiei. Articolele privind compensatia au fost grupate in 12 categorii. De cand exista organizatiile, recompensele sunt recunoscute cu o motivatie majora a angajatiilor, la fel ca un instrument scump pentru organizatii. De asemenea, in domeniul managementului, aspectele compensatiei au fost studiate din perspective diferite, incluzandu-le si pe cele bazate in comportamentul organizational, teoria organizationala, managementul international, psihologia industriala /organizationala, sociologia, economia, avocatuea si strategii. Cu ajutorul revizuirii eclectice, autorii au dorit sa prezinte diferite puncte de vedere, oferind cercetarii o imagine mai buna in domeniul compensatiei. Cercetariile compensatiei in 20 de jurnale de top: Intre anii 1996-2002 au fost publicate 20 de jurnale de top. Milkovich si Newrman in anul 2002 au definit compensatia astfel: toate formele de castiguri financiare si servicii tangibile, cat si beneficiile angajatului sunt primate ca o parte a raportului de munca. Determinantii de mediu: Aceasta arie a cercetarii compensatiei include si efectele mediului legal, mediului afacerist si industria compensatiei. Studiile mediului legal au investigat cum salariul minim, FLSA ( Legea Standardelor de Lucru Echitabile), reforma imigratiilor, statutul arbitrar, legile in vigoare de salarizare, dereglarea aeriana si ferata, asigurarile de sanatate de stat, regulamentul legislatiei si efectele afective ale legii salariale, beneficiile si ocuparea fortei de munca.

Studiile mediului afacerist au examinat cum factorii economici, schimbarile tehnologice, concurenta globala, incertitudinea mediului, inflatia asteptata, riscurile de somaj si nivelul de sindicalizare afecteaza salariile sau stimulentele. Studiile din industrie au anaizat salariile din sectorul de stat si federal, industria siderurgica, alimentare si de ingrijire a sanatatii. Determinantii firmei: Aceasta arie a cercetarii compensatiei prezinta efectele practicilor firmei, sindicalizarea firmei, si alte caracteristici ale firmei asupra compensarii. Un numar de studii au facut referire la cum practicile firmei ( strategii de munca a performantei ridicate, orientari strategice, strategii diversificate, subcontractarea si practicile HR), afecteaza salarizarea si plata reducerilor.

Locul de munca si determinantii grupului: Aceasta arie include articole despre cum factorii de munca, sansele muncii, si factorii de grup afecteaza compensatia. S-a descoperit ca factorii de munca afecteaza valorile la locul de munca, caracteristicile locului de munca, atributele locului de munca ( ex: rsponsabilitate de supraveghere, munca in schimburi), sarcinile la locul de munca, cerintele de urgenta, contracul de munca, vechimea in munca, metode de plata la locul de munca. Deplasarea de la locul de munca s-a demonstrate ca afecteaza negative nivelurile salariale ulterioare ( in special pe termen scurt, si in anumite sectoare), si instabilitatea salariilor, in timp ce promotiile au avut tendinta de a avea un effect pozitiv asupra locului de munca. In ceea ce priveste factorii de grup dimensiunea grupului, lipsa masurilor de calitate si management de participare s-au dovedit a afecta utilizarea stimulentelor de grup. Acest domeniu de studia s-a concentrate asupra salariilor si locurilor de munca individuale, cu putina cercetare pe aspectele compensatiei. Sexul si rasa, ca factori determinanti: Aceasta arie a cercetarii include studii analizand diferentele de salarizare dintre femei si barbate in America de Nord, si analiza factorilor determinanti ai diferentelor salariale intre femei si barbate.

Analiza discrepantei salariale priveste inbunatatirile metodologice in masurarea diferitelor de salariu, analize istorice, industriale, precum si factorii determinanti de gen. Alte studii au privit diferentele rasiale in ocuparea fortei de munca, disponibilizari, promotii, evaluari de performanta, lungimea carierei, ocuparea fortei de munca si persoanele de contact. Ca si in cazul determinantiilor de locuri de munca si de grup, aceasta literatura face referire la salarii si ignora alte aspecte ale salarizarii cum ar fi amestecul de salarizare si beneficiile. Factorii individuali ai compensatiei: Acestia includ caracteristicile comportamentale, experentiale si individuale. Factorii

comportamentali afecteaza pozitiv calificarile sociale, activitatile performantei, performanta contextuala, comportamentul de ajutorare, miscarile laterale si personalitatea proactive, in timp ce frunzele de absnta, fumatul si lacunele de cariera au effect negative la nivelul de salarizare. Determinantii experentiali a platii include durata, educatia, nivelele scolii, traininguri, limba si experienta militara. Alte caracteristici care s-au dovedit a fi legate de plata include orientarea sexuala, sanatatea mentala, handicap pe termen lung, sotul avand acelasi angajator. Rezultatele individuale de compensatie: Acest domeniu de studiu include activitati de carcetare, care privesrezultatele nivelului de salarizare si salariul de stimulare. Diferite forme de salarizare stimulative au fost gasite pentru a fi legate de rezultate cum ar fi satifactia la locul de munca, performanta mai mare (cantitativ, nu calitativ), cifra de afaceri, ocuparea fortei de muca mai mare, mai multa stabilitate si mai putin absenteeism, risc mai mare de a lua decizii, nivele ridicate ale depresiei, performanta creative mai mare, asteptari mai neindeplinite la locul de munca ( in munca de echipa), dorinta mai mica de a renunta si mai multe plangeri somatice.

Compensare psihologica
Acest domeniu de studiu cuprinde satisfacia privind remunerarea, motivatia, semnificatia banilor si reactia psihologica fata de compensatie. Studiile au urmarit indeosebi satisfactia

fata de remunerare si satisfactia privind nivelul de trai, genul, sindicalizarea, tipul companiei, vechima profesionala, stadiul carierei, nivelul de apartanenta fata de companie si problemele de masurare. Cercetarea asupra motivarii a aratat faptul ca stimulentele individuale sunt asociate pozitiv cu motivatia asupra muncii, insa puterea relatiei este totusi supraestimata si poate reduce motivatia intrinseca in situatii specifice. O serie de studii au evaluat modul in care semnificatia fiecarui individ asupra banilor este legata de variabilele demografice, atitudinale si cele comportamentale.

Justitia organizationala
Acest domeniu de studiu include cercetari privind dreptatea (justitia distributiva) , justitia procedurala si problemele etice privind compensarea. Aceasta cercetare a descoperit relaii ntre justiia procedural i percepii ale justiiei distributive, eficacitatea planului, angajamentul organizational, satisfactia de locuri de munca, intentia de a ramane in companie, performanta, creativitatea, comportamentul organizational si increderea superiorului, cu o relatie moderata frecvent de variabila gen.

Rezultatele companiilor privind compensarea


Acest domeniu de studiu include activitati de cercetare cu privire la rezultatele firmei, nivelul de salarizare, nivelul stimulentelor individuale precum si cele de stimulare a grupului de lucru. Rezultatele companiilor la nivel de remunerare includ performantele organizationale, costurile acestora (asociate negativ cu orele suplimentare de munca), impactul financiar (asociat pozitiv cu salariul), cresterea vanzarilor (asociata pozitiv cu salarizarea), imbunatatiri privind securitatea si sanatatea la locul de munca, angajarea unor candidati foarte calificati (asociat pozitiv cu salarizarea), abilitatea de a invata de la alte companii si calitatea (asociata pozitiv cu salarizarea si munca in echipa). Rezultatele companiilor privind stimulentele individuale sunt legate de: vanzari, satisfactia clientilor, profit, performanta si recompensare. O serie de studii au urmarit felul in care salarizare in interactiune cu alti factori poate duce la scaderea performantei. Un model mai comple poate fi cel studiat de GomezMejia and Welbourne (1988).

Beneficii

Acest domeniu de studiu include activitati de cercetare privind utilizarea de beneficii, satisfactia beneficiilor si rezultatele aparute in urma acestora. Cercetarea a analizat modul in care factori precum obiectivele companiei , costurile, sindicalizarea, caracteristicile angajatilor, salarile si beneficiile asteptate afecteaza utilizarea/ folosirea diverselor beneficii (de exemplu, planuri plexibile, asigurari de somaj, asigurari de sanatate, pensii de invaliditate, planuri de pensionare anticipata). Rezultatele privind beneficiile si planurile de beneficii (pensia, asigurarea medicala, asigurarea de somaj, concediul, pensionarea anticipata) sunt legate in mod direct cu presiunile economice salariale, mobilitatea lucratorilor, productivitatea si performanta companiei si totodata de cifra de afaceri. Important: peste 11 studii au examinat rezultatele beneficiilor, in timp ce alte 40 au studiat alte forme de remunerare.

Compensarea internationala
Acest domeniu de studiu include activitati de cercetare privind aspectele de compensare intre doua sau mai multe tari (studii comparative) si investigatii privind planurile de compensare la nivelul companiilor multinationale. S-au urmarit in special compensarea (inegalitatea salariilor, salariile de sindicat, plata alocatiilor, sistemele de stimulente salariale, genul) in Statele Unite ale Americii comparativ cu alte tari precum Canada, Rusia, Japonia Coreea de Sud si China. Cercetarea comparativa consta in gasirea unor diferente semnificative si importante n practicile de compensare i de deciziile de alocare a plti ntre firmeleamericane i strine. Dei problemele internaionale de despgubire au primit o atenie relativ mic, oamenii de tiin au observat o abundenta de ntrebri interesante de cercetare.

Compensarea la nivel executiv


Acest domeniu de studiu de cercetare cuprinde analiza factorilor determinani ai nivelului de salarizare la nivel executiv, factorii determinani ai mixului de remunerare , precum si rezultatele salariale. Studiile au aratat ca remunerarea la nivel executiv poate fi afectata de : performanta firmei , dimensiunea firmei, capitalul social, nivelul de organizare, discretia manageriala, experienta internationala, achizitii, capitalul uman, salarirarea din trecut, comparatiile de piata, etc. Alte studii au descoperit ca plata la nivel executiv poate fi afectata de investitorii companiei, avand in vedere comparatia cu pozitia de top-management (CEO= Chief executive officer) si totodata de strategia firmei, sex, puterea companiei si internationalizarea companiei.

Studiile privind CEO si pozitia de director executiv se bazeaz aproape ntotdeauna pe date secundare, probabil din cauza ca cercetatorii au dificultati in obinerea de date de la directori n sine. Astfel, exista un mic de cercetare concentrndu-se pe aspectele comportamentale i de atitudine de CEO de remunerare.

Concluzii privind studiile actuale ale cercetarilor de compensare


In primul rand, cercetarea de compensare revizuita in cadrul acestui studiu este in mare parte cantitativa si empirica, reflectand metodele curente in managementul de astazi. Din cele 396 de studii, 7 (1,8%) sunt meta-analize, 8 (2,0%), folosesc metode de modelare, i 18 (4,5%) sunt teoretice. Cel mai surprinzator este insa faptul ca, nici una dintre cercetari nu a iesit in intregime calitativa. Dei cercetarea calitativ nu ar fi de ateptat s fie predominant relevanta ntrun domeniu bine stabilit (Wright, Lane, si Beamish, 1988), cercetatorii au ajuns la concluzia c cercetarea calitativ poate contribui chiar i in domenii bine-stabilite. Cercetarea calitativ, poate fi foarte utila n construirea teoriei i poate fi un factor viabil, mpreun cu cercetarea cantitativ n abordarea problemelor importante de compensare. n al doilea rnd, am putut observa c analiza cantitativ a folosit aproape ntotdeauna tehnici de date care exploreaz relaiile liniare. Probabilitatea potrivit careia determinantii si rezultatele de salarizare ar putea avea relatii curbilinii a fost sugerat d emai bine de 35 de ani. In cele din urma reiese faptul ca mare majoritate a studiilor de cercetare au fost publicate in America de Nord. In studiile revizuite care au avut date empirice , 285 au fost folosite ca si probe in America de Nord, 63 au fost folosite de non-americani si 14 folosite de catre ambii. Prin urmare, este destul de probabil ca aceasta cercetare (ca n multe alte domenii), sa sufere de o prejudecat din perspectiva Americii de Nord. Doar o subzon,, 2'' non-SUAntre femei i brbai,'' s-a concentrat pe probleme din afara Americii de Nord. Cadrul prezentat aici nu a fost destinat pentru a fi sistem de clasificare definitiv privind cercetarea de compensare. Acest cadru a fost prezentat pentru a ajuta cercetatorii sa identifice zonele de interes care au primit puin atenie n reviste de top management, pentru a ajuta cercettorii s integreze perspectivele lor cu alii, i pentru a-i ajuta pe cercettori sa obina o mai bun nelegere a domeniului de compensare.