Sunteți pe pagina 1din 6

SANATATEA Curpan Amalia 3A

DEFINITIA SANATATII Nu exista o definitie unica , ci o pluralitate de definitii , pluralitate care tine de cunostintele acumulate , de dinamica si specificul valorilor culturale si pentru ca sanatatea are un caracter procesual , evolutiv. In lista larga adefinitiilor se folosesc mai multe criterii , cel mai frecvent utilizate fiind : bunastarea functionala capacitatea organismului de a se adapta la conditiile variate de viata si munca conditia umana care il face pe individ creativ Definitia sanatatii individuale elaborata de OMS :stare de bine completa din punct de vedere fizic, mintal si social si nu numai absenta bolii sau infirmitatii iar Sanataea grupurilor umane poate fi definita ca o sinteza a sanatatilor individuale apreciata intr-o viziune sintetica , globala ( ecosistemica). Factorii care influenteaza starea de sanatae a poulatiei sunt : 1. Factorii biologici(ereditate , caracteristici demografice ale populatiei ) 2. Factorii ambientali ( factorii mediului fizic si social,factori fizici , chimici.socio-culturali , educationali) 3. Factorii comportamentali , atitudinile , obiceiurile 4. Serviciile de sntate ( preventive , curative , recuperatorii) Boala : ruperea echilibrului , armoniei intre acesti factori , exprimata prin suferinta fizica , psihica , cu imposibilitatea adaptarii la o situatie noua , provizorie sau definitiva ; un eveniment care poate merge pana la respingerea sociala ao mului Asistenta medicala / nursa al rol in prevenirea imbolnavirilor, mentinerea starii de sntate . Exista patru niveluri de prevenire , fiecare corepunde unei faze din evolutia bolii si anume : 1. Preventia primordiala 2. Prevntia primara 3. Preventia secundara 4. Preventia tertiara Preventia primordiala scopul acesteia este de a impiedica aparitia si stabilirea unor modele sociale , economice si culturale de viata care ar
1

contribui la cresterea riscului de boala .Acest tip de preventie s-a dezvoltat ca rezultat al acumularii cunostintelor despre epidemiologia bolilor cardiovasculare ( prezenta factorilor de risc: alimentatie bogata in grasimi animale , fumatul ,etc).Preventia primordiala este de asemenea necesara in legatura cu efectele globale ale poluarii atmosferice ( efectul de sera , startul de ozon , ploile acide ) si cu efectele pe care le are smog-ul urban asupra sanatatii ( boli pulmonare si cardiace). Importanta prevenirii primordiale a fost inteleasa prea tarziu si de aceea necesita reglementari urgente si stricte din partea guvernului ,cu politici nationale si programe de sntate Preventia primara are drept scop limitarea incidentei bolilor prin controlul cauzelor si factorilor de risc.Interventiile asistentei / nursei constau in educatie pentru sntate ( regim de viata , regim alimentar, metode contraceptive,etc), preventie specifica ( imunizari),prin vaccinari prevenirea sau chiar eradicarea unor boli ( expl. Variola), elaborarea de programe educative ,protejarea grupurilor poulationale cu risc,protejarea mediului ambiant. Preventia secundara are ca scop vindecarea pacientilor si reducerea consecintelor grave ale unor boli prin diagnostic si tratament precoce . Preventia secundara include masuri disponibile pentru individ si pentru populatie , care permit o interventie prompta si eficientaAceasta prevenire este aplicata intre perioada dintre instalarea bolii si momentul normal al diagnosticului si are drept tinta reducerea prevalentei bolii ( (prevalenta:numar de persoane bolnave la momentul T/ populatia totala considerata). Preventia secundara se poate aplica doar cazurilor de boala a caror istoric include o perioada de latenta care este usor de identificat si tratat , astfel incat evolutia spre un stadiu grav al bolii sa poata fi oprita.Expl : fenilcetonuria la nou-nascuti , daca este identificata la naster si administrarea unei diete alimentare speciale permite dezvoltarea normala a copilului. Asistenta medicala/ nursa este implicata in descoperirea semnelor de boala la timp , prin vizite la domiciliu , efectueaza ancheta epidemiologica a evenimentului produs , completeaza si raporteaza aparitia bolii in registre de evidenta ; asigura interventii de nursing in tratamentul bolii , adminsitreza tratamentul prescris , supravegheaza regimul igieno-dietetic necesar si urmareste evolutia bolii si semnaleaza medicului efectele tratamentului. Preventia tertiara are ca scop reducerea evolutiei si complicatiilor unei boli declarate , fiind un capitol important al medicinii terapeutice si de reabilitare . Preventia tertiara consta in aplicarea de masuri care au ca scop reducerea secchelelor , reducerea suferintei si promovarea adaptarii pacientilor la conditiile unei boli incurabile ( ingrijiri de tip hospice, de ultim nivel); ingrijirile tip hospice constau in servicii paliative la nivel
2

institutional si / sau la domiciliu si sunt servicii specializate acordate de furnizori de servicii de sntate supraspecializati , cu competenta sau atestat in vederea alinarii suferintei fizice , acordarea suportului social , emotional sau spiritual.La Pascani in 2007 a fost infiintata o sectie de ingrijiri paliative cu 50 paturi..In Romania aceste ingrijiri sunt stipulate prin Ord,MSF nr.318/2003. EDUCATIA PENTRU SNTATE Educatia pentru santate are rol major in nursing si constituie principala responsabilitate a asistentei medicale si prin acest mod este realizata preventia primordiala , primara , secundara si tertiara . Pe plan mondial OMS are ca obiectiv Sanatae pentru toti in secolul 21, care pentru regiunea europeana se concretizeaza in : 1. Solidaritate pentru sanatete 2. Echitate in sntate 3. un start sanatos in viata 4. sanatatea tinerilor 5. sanatatea varstnicilor 6. imbunatatirea sanatatii mintale 7. reducerea bolilor transmisibile 8. reducerea bolilor netransmisibile 9. reducerea injuriilor datorate violentei si accidentelor 10.un mediu sigur si sanatos 11.un trai mai bun 12.reducerea pericolelor datorita alcoolului , drogurilor si tutunului 13. facilitati pentru sntate 14.responsabilitate multisectoriala pentru sntate 15.ingrijirile primare sector de sntate integrat ingrijiri primare orientate spre familie ( nursa sa cunosca mediul in care traieste bolnavul acasa , la locul de munca , mediul social autoingrijirea ingrijirile la domiciliu scoala si mediul de munca circuitul pacientului in sistem 16.rezultate de calitate in sistem ( politici nationale si profesionale , ingrijiri bazate pe dovezi, sistem informational, satisfactia pacientilor 17. finantarea serviciilor de sntate si alocarea resurselor 18.dezvoltarea resurselor umane pentru sntate 19.cercetare si cunoastere in domeniul sanatatii 20.parteneriate pentru sanate

21.politici si strategii privind sanatatea pentru toti, pana-anul 2010

Conform Legii nr 307/2004 privind exercitarea profesiei de asistent medical si a profesiei de moasa , precum si organizarea si functionarea Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania , Art .1 Profesia de asistent medical si profesia de moasa se exercita pe teritoriul Romaniei , de catre persoane fizice , care au titlul oficial de asistent medical si respectiv , titlul oficial de moasa .Aceste persoane pot fi : Cetateni ai statului roman Cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene , ai unui stat apartinad Spatiului Economic European sau al Confederatiei Elvetiene Rude de gradul I aflate in intretinerea unui cetatean membru al UE , care desfasoara legal activitati pe teritoriul Romaniei , indiferent de cetatenie Rezidenti pe termen lung in statele UE , Spatiului Economic European sau al Confederatiei Elvetiene Conf. Art.2 , asistentul medical este asistent medical generalist sau asistent medical de specialitate intr-un anumit domeniu de activitate , cu titlul oficial de calificare certificat prin diplome . Titlurile profesionale de asistent medical : Asistent medical generalist Asistent medical de ingrijiri generale de sanatate Asistent medical de obstetrica-ginecologie Asistent medical de pediatrie Asistent medical de balneofizioterapie Asistent medical de igiena Asistent medical de igiena si sanatate publica Asistent medical laborator clinic Aistnt medical radiologie si imagistica Asistent medical farmacie Asistent medico-social Asistent medical de nutritie si dietetica Asistent medical de ocrotire Asistent de balneofiziokinetoterapie si recuperare Asistent medical de urgente medico-chirurgicale Asistent de profilaxie stomatologica
4

Asistent igenist pentru cabinet stomatologic Asistent pentru stomatologie /asistenta dentara Persoanele care au dreptul de a profesa ca si asistent medical /moasa in Romania ( art.1) trebuie sa detina titlul oficial de calificare(art.9,litera a) ,sa fie apte din punct de vedere medical ( certificat de sanatate fizica si psihica)( litera b), sa fie autorizate de Ministerul Sanatatii Publice ( litera c) si care nu au fost condamnate definitiv pentru savarsirea cu intentie a unei infractiuni contra umanitatii sau vietii ( cazier judiciar)( litera d). Asitentul medical/moasa exercita profesia pe baza Autorizatiei de Libera Practica ( art .10 ,aliniatul 2) emisa de MSP.pe baza urmatoarelor acte : Titlurile oficiale de calificare Certificatul de sanatate fizica si psihica Certificatul de cazier judiciar Avizul OAMMR OAMMR ( Organizatia Asitentilor Medicali si Moaselor din Romania ) Asistentul medical / moasa isi desfasoara activitatea conform pregatirii profesionale ,in sistem public sau privat, in cadrul echipei medicale sau independent in sistemul ingrijirilor de sanatate.( art .11)Asistentul medical / moasa nu sunt functionari publici( art .12) .Intreruperea activitatii profesionale pe o perioada mai mare de 5 ani impune reatestarea competentei profesionale prin OAMMR.( art.14) Pregatirea asistentilor medicali generalisti , a moaselor si a asistentilor medicali din alte specialitati se realizeaza prin urmatoarele forme de invatatamant: (art.19) : Invatamant superior medical de scurta si lunga duata Invatamant sanitar postliceal , cu durata de 3 ani Absolventul scolii sanitare postliceale este asistent medical cu studii postliceale sau asistent medical generalist si detine certificat de absolvire. Absolventul colegiului medical este asistent medical cu studii superioare de scurta durata sau asistent medical generalist cu studii superioare de scurta durata si detine diploma de absolvire, eliberata de Ministerul Educatiei Nationale , Ministerul Educatiei si Cercetarii /Miniserul Educatiei , Cercetarii si Tineretului , pe cand absolventul de invatamant superior medical de lunga durata este asistent medical generalist cu studii superioare de lunga durata , respectiv moasa si se certifica cu diploma de licenta eliberata de Ministerul Educatiei si Cercetarii /Ministerul Educatiei , Cercetarii si Tineretului si poate urma studii postuniversitare .

Certificatul de asistent medical , diploma de asitent medical , respectiv diploma de licenta mentioneaza competenta profesionala dobandita ( art.19,aliniatul 3). Formarea continuua a asistentilor medicali / moaselor (art.25) se face in institutii abilitate de Ministerul Sanatatii Publice. OAMMR ( art.40) se organizeaza si functioneaza ca organizatie profesionala a asistentilor medicali si moaselor , neguvernamentala , de interes public, apolitica , nonprofit avand ca obiect de activitate controlul si supravegherea exercitarii profesiei de asistent medical / moasa cu drept de libera practica . OAMMR colaboreaza cu MSP ( art 42) la elaborarea normelor specifice si a reglementarilor privind profesiile de asistent medical/ moasa si asigura aplicarea lor.( punctul 1,litera a), etc.