Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor

Comparaţie România – Bulgaria Indicatori macroeconomici Interdependenţe

Berinde Melania Flavia Master: Bănci şi Pieţe de capital, An 1, ID

Cluj Napoca 2012

Cuprins

Introducere I. România II. Bulgaria III. Comparaţia România - Bulgaria IV. Interdependenţe V. Concluzii Bibliografie

2

produsul intern.64 de miliarde de lei.9%. una dintre cele mai ridicate din Europa şi a egalat PIB pe locuitor realizat de România în 1988. El permite evidenţierea acestor fenomene şi procese sub aspect cantitativ. ci prin unduirea vieţii economice este deosebit de benefică. PIB-ul a fost de 159. 3 . în 2010. noţională. tot cu această dată. Suprapusă peste reducerea salariilor bugetarilor cu 25%. Astfel. ca şi interdependenţele dintre anumite subsisteme ale economiei naţionale. nu numai prin aura lor teoretică.Introducere Activităţile economice ce se desfăşoară în cadrul unei economii naţionale se concretizează într-o gamă variată de bunuri şi servicii. pot exista indicatori micro şi macroeconomici. venitul personal disponibil al populaţiei. ultimii exprimă performanţa la nivelul ansamblului economiei naţionale. I. potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS). venitul personal. începând cu 1 iulie 2011. Candva. PIBul României a fost de 513. România Produsul intern brut al României a scăzut cu 1. dublată de reducerea şomajului şi a inflaţiei.9% în septembrie 2007. Punctul de plecare în determinarea indicatorilor macroeconomici îl reprezintă cei microeconomici. în trimestrul al patrulea din 2010. reprezentând 20. De asemenea. Una dintre principalele cauze se rezumă la decizia Guvernului de a majora TVA de la 19% până la 24%.3%. Indicatorul economic constituie expresia numerică a laturii cantitative a fenomenelor şi proceselor economice în anumite condiţii de spaţiu şi timp. măsurând rezultatele integrale ale activităţii economice. Dacă primii măsoară rezultatele la nivelul agentului economic individual. care. Evaluarea acestora sub aspect fizic sau valoric se realizează cu ajutorul indicatorilor economici. Franţa. PIB-ul a cunoscut o creştere în termeni reali de 7. ne formează o imagine de ansamblu privind locul pe care îl ocupă economia la un moment dat. economia României fiind vazută ca una economie relativ stabilă. În funcţie de nivelul pentru care se calculează aceşti indicatori. potrivit INS. Cunoaşterea acestor indicatori.6% faţă de perioada similară din 2009. în scădere cu 0. Datoria externă a României este relativ mică. faţă de anul precedent.84 de miliarde de lei. caracterizată de o creştere vizibilă. conform Institutului Naţional de Statistică. decizia a dus la scăderea bruscă şi puternică a consumului populaţiei. Aceste mărimi sunt totodată şi mărimi sintetice. lucrurile au stat altfel. Şomajul în România a fost de 3. un procent scăzut dacă se compară cu cel al altor ţări mijlocii şi mari din Europa precum Polonia. În 2006. produsul naţional. Principalii indicatori macroeconomici sunt: produsul global. în anul 2010.3% din PIB. Germania şi Spania. venitul naţional. structural şi calitativ.

iar industria şi agricultura au de asemenea o contribuţie importantă de 35%. Începând cu anul 2000. predominant. rata corupţiei continuă să rămână la un nivel îngrijorător de mare. România a înlocuit sistemul progresiv de impozitare în care cota maximă era de 40%. acelaţi studiu a considerat că România a fost în 2006 a doua ţara din lume ca ritm al reformelor mediului de afaceri. În 2007. în 2008. Însă. care reprezintă 55% din PIB. Potrivit unui raport din 2006 al Băncii Mondiale. Investiţiile străine directe au fost. În 2005. cu o cota unică de 16%. evaziune fiscală ridicată. Grafic nr. Un aport însemnat în economia românească il reprezinta sumele de bani trimise de cetăţenii români care lucrează în alte ţări ale lumii. precum Ungaria şi Cehia. înregistrând astfel o poziţie mai bună decât alte ţări din regiune. în 2006. această suma s-a ridicat în anul 2008 la 9 miliarde dolari. intervenţia guvernului în economia ţării a fost destul de absentă. prea mulţi asistaţi sociali. Printre problemele economiei în România se numără: o populaţie aproximativ jumătate rurală şi nefiscalizată. România a atras tot mai mulţi investitori străini. în valoare de 8. În plus. România a fost eclipsată de Bulgaria care are acum o cotă unică de 10% şi de Republica Cehă. în România. economia României se clasează pe locul 49 dintr-un număr total de 175 economii naţionale în privinţa uşurinţei de a face afaceri. una dintre cele mai mari rate din Europa. după Georgia. Conform estimărilor Băncii Mondiale. aceasta era cea mai mică cotă din UE. devenind cea mai importantă destinaţie de investiţii străine în Europa Centrală şi de Sud-Est. Pe de altă parte.După o serie de privatizări şi reforme de la sfarşitul anilor '90 şi începutul anilor 2000. În schimb. Economia este. în comparaţie cu economiile celorlalte state din Europa. bazată pe servicii. prea mulţi bani cheltuiţi pe medicamente scumpe. respectiv 10% din PIB.3 miliarde Euro. 32% din populaţia ţării este angajată în agricultură şi producţie.1 4 . unde s-a introdus recent o cotă de 15%.

9% în anul 2011 faţă de anul 2010. • Exporturile au crescut în primul semestru al anului 2011 cu 28.3% în februarie 2010 (762 mii persoane). iar rata şomajului a atins 8. atingând nivelul de doar 4. • Productivitatea muncii în industrie a crescut în anul 2011 cu aproximativ 1. comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2010. 2 1. Tendinte negative • Numărul de salariaţi a scăzut cu 10% în ianuarie 2011 faţă de aceeaşi lună din 2010. • Creditarea cunoaşte condiţii net favorabile în prezent: o Rata anuală a dobânzii de politică monetară a scăzut în luna noiembrie 2011 la 6%.2% în aceeaşi perioadă din anul trecut. de la 6. 2. faţă de 5.33 milioane salariaţi. Tendinte pozitive • Pensia medie de stat a crescut cu 7.3% în noiembrie 2011 faţă de aceeaşi lună a lui 2010. în pofida speculaţiilor politicianiste şi a lamentărilor la care asistăm. 5 .Grafic nr. iar salariul real s-a menţinut constant. • Consumul final de energie electrică a crescut cu 3.6% în ianuarie 2010 (734 lei) faţă de aceeaşi lună a anului anterior.5% faţă de anul precedent.8% (308 lei). • Câştigul salarial mediu net a crescut cu 8.25% în 2010 (stabilită de Consiliul de Administraţie al BNR şi reprezintă plafonul maxim pentru atragerea de depozite de pe piaţa monetară).2% (22 miliarde euro). iar pensia medie a agricultorilor a crescut cu 5.

cu 19%. scade în ianuarie 2010 cu peste 10% (-11. iar cel cu ridicata cu aproape o treime (-29.• Comerţul cu amănuntul. cu 7.9%.88%).4%). Semnalez creşterea semnificativă a cheltuielilor în această perioadă cu transferurile pentru proiectele finanţate cu fonduri externe nerambursabile de peste 3 ori şi a subvenţiilor cu peste 22%.4%) .13%). cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete. comparativ cu aceeaşi perioadă din anul trecut (2. Pe partea de venituri publice: au scăzut semnificativ încasarile din TVA. din impozitele pe salarii şi venituri. 6 .însoţit de un aspect relativ pozitiv legat de preţurile de consum care au crescut cu un ritm inferior în februarie 2010 faţă de decembrie 2009 (1.

stabilitatea macroeconomică şi aderarea la UE stabilită pentru 2007.6 Milioane euro 4 luni/2010 4.1 Milioane euro 4 luni/2010 36. Bulgaria.4 Milioane euro 4 luni/2010 10.3 4 luni/2010 4. dar cu impact negativ asupra nivelului de trai al populaţiei şi uneori a mediului de afaceri. Bulgaria Economia Bulgariei s-a contractat dramatic după 1989 prin pierderea pieţei sovietice. economia s-a prăbuşit datorită reformelor economice sărace şi un sistem bancar instabil.95583 leva 7 .105.285. În 1996. prin creşterea PIB-ului la o rată de 4-5%. Indicatori macroeconomici Tabel nr.183 Milioane euro Trim I/2010 -3.295. dar se aşteaptă să atingă nivele pre-1990 până la finalul lui 2003.246.ro Date de raportare Valoare UM Trim I/2010 7. 1 Indicator Produs intern brut (PIB) Creştere reală a PIB Creştere productie industrială Rata investiţii/PIB PIB/locuitor Deficit bugetar Cheltuieli bugetare Volum comert international Import(FOB) Exporturi(FOB) Sold balanţa comercială Deficit cont curent Datoria publica externă Numar salariaţi ă: Salariul mediu -sector public brut Rata şomaj -sector privat Inflaţia anuală Rata de schimb Sursa: http://www. În ciuda faptului că prognozele economice pentru 2002 şi 2003 au prezis creştere continuă în economia bulgară. ca şi România a aderat la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007.5 % 2009 4.6 Milioane euro 4 luni/2010 -634.gov.495.6 Milioane euro 4 luni/2010 9.842.1 euro=1. S-a menţinut stabilitatea macroeconomica-financiară pe fondul unei politici fiscale şi monetare restrictive. Nivelul de trai a scăzut cu 40%.19 4. guvernul înca are de a face cu o rată a şomajului mare şi standarde scăzute de viaţă. Din 1997 ţara s-a aflat pe traiectoria revenirii.0 % Trim II/2010 0. totuşi.0 Milioane euro 4 luni/2010 -925. Guvernul ales în 2001. a pledat pentru menţinerea obiectivelor economice adoptate de predecesorul său în 1997. Primele semne de revenire au apărut în 1994.6 Milioane euro 4 luni/2010 5.9 Milioane euro Trim I/2010 316 Euro 32.3 Milioane euro Trim I/2010 2. Economia bulgară a înregistrat creştere economică până în 2008.dce.466 euro 4 luni/2010 -695.180. după care criza mondială a determinat scăderi semnificative.6 % 4 luni/2010 0.18 % Rata fixă în raport cu euro.2 % 4 luni/2010 0. de care economia bulgară era strâns legată. când PIB-ul a crescut şi inflaţia a scăzut.II. în special al indicelui producţiei industriale.

bugetul Bulgariei a înregistrat un mic excedent de 8.3 Grafic nr. 4 Deficitul bugetar al Bulgariei a scăzut cu 56% în primul trimestru al anului 2011. Euro). Austria (5. În luna martie 2011. coborând de la 2. Euro).6%.1 mld. Germania (2. Principalii investitori pentru perioada 2000-2010 au fost Olanda (5. Euro). la 742 milioane leva (379 milioane euro).5 mld.5 mld. 8 .6 milioane leva (4. Euro). însă preţurile mai ridicate ale alimentelor.Grafic nr. Inflaţia a accelerat în martie la 5. Creşterea atractivităţii mediului de afaceri şi instituţional s-a realizat prin practicarea unei cote pe profit de 10 % şi un capital social de 1 euro pentru firmele cu răspundere limitată nou create. carburanţilor şi metalelor au adus contribuţii importante din taxe şi impozite. care a crescut cu 0.7 mld.4 milioane euro). Veniturile mai ridicate ale statului se datorează în principal revenirii economiei. Grecia (3.4% din PIB la 1% datorită reducerii cheltuielilor publice şi creşterii veniturilor statului.2% pe ansamblul anului trecut.

Italia. euro export şi 24.41 milioane euro (+61.74%) . În Bulgaria există peste 1200 de societăți.19 mld.57 milioane euro.67 mld. imobiliare. Grecia.98 milioane euro (+47. a fost unul redus ca valoare însă ridicat ca număr. 9 . În relaţia cu UE. euro). 15.31 mld. Romania. Schimburilor comerciale româno-bulgare a ajuns în anul 2008 la 2366. euro (pondere 60%) şi a importat în valoare de 13. din care 30% cu capital integral românesc. valoare însumată în perioada 2000-2010 fiind de 200 milioane euro.1 mld.03 mld. iar soldul +413. Germania. Comerţul exterior din anul 2008 a reprezentat un total 39.9%). Italia. euro import cu un deficit de 8. România.euro din care.8%).10 %). Rusa.75 mld. generat de condiţiile fiscale favorabile comparativ cu cele din România. producţie industrială. Turcia. Bulgaria a exportat în valoare de 9.53 milioane euro (locul 39.Federatia Rusa (1.39 milioane euro (+52.278 societăţi cu capital bulgar (pondere 0. În anul 2009 şi 2010 afluxul „investiţional” românesc în economia bulgară. Belgia şi la import: F.28 mld. euro. euro. cu un capital total investit de 29. Domeniile de investiţii prioritare au fost în sectorul bancar. La data de 31 decembrie 2010. pondere 0. Ucraina. în România erau înregistrate 1. Principalii parteneri la export: Grecia. din care exportul a fost de 1389.euro (pondere 56.1%). comerţ. Comertul exterior al Bulgariei Comerţul bilateral din ultimii 10 ani s-a caracterizat printr-o creştere constantă a volumului total al schimburilor comerciale bilaterale şi printr-un sold pozitiv al balanţei comerciale în favoarea României. importul de 976. Germania. construcţii şi turism.7%). Cehia şi Elveţia câte 1 mld. Turcia.

produsul intern brut. O posibilă scădere a acestuia este dată de criza economică-financiară mondială.III. Grafic nr. cât şi al Bulgariei. 6 Sursa: Banca Mondială. Astfel avem: Grafic nr. în România. Indicatori de dezvoltare mondială Se observă că atât în cazul României. cu o mică excepţie. PIB-ul înregistrează o tendintă de scădere. indicele se menţine. Indicatori de dezvoltare mondială 10 . şi anume.5 Sursa: Banca Mondială. Comparaţia România – Bulgaria Ca şi o primă comparaţie între România şi Bulgaria am luat unul dintre cei mai importanţi indicatori macroeconomici. în anul 2008 şi 2009. în 2010.

Indicatori de dezvoltare mondială În cazul inflaţiei se observă o scădere semnificativă în cazul României.348.737. în cursul anilor analizaţi.397.626. în 2000.957.053.760.260. până la aproximativ 5%.299. fluctuează între 12% şi 2. Astfel. cât pentru Bulgaria. atât pentru România.1998) GEO/TIME Bulgaria România 2000 12.eu/portal/page/portal/eurostat 11 .8 114.631.385.1999)/Millions of ECU (up to 31.2 52.870.12.ec.6 Sursa: Banca Mondială.2 95.350. în cursul anilor analizaţi şi o stabilitate în ceea ce priveşte Bulgaria.099.2 2010 27.4 44.330.1.3 83.652.420. în 2009. ajungând la -6. respectiv 2011.1 2008 29. în timp ce Bulgaria prezintă o creştere mai semnificativă.7 2011 29.4 2007 26. respectiv -5.5%.0 2009 27.675.6%.2 puncte procentuale în anul 2011.5%.4 103.087.4 2003 16. Cheltuiala pentru consumul final Tabel nr.2 38.0 2002 15.7 34.Observăm o scădere semnificativă în cazul ratei de creştere a PIB-ului real.738.3 2006 22.633.623.4 99. şi anume de 2.930.8 2005 20. În cazul Bulgariei.3 40. în anul 2009. Rata inflaţiei Grafic nr. Însă rata îşi revine pe parcursul anilor 2010.3 2001 13.8 104.eurostat.7 2004 18.357.8 Sursa: http://epp.2 INDIC_NA Final consumption expenditure UNIT Millions of euro (from 1. România având o creştere de 1.7 69.europa.7% în anul 2011. în cazul României avem o scădere de la peste 45%.

00 20.00 60.36 120.58 135.eurostat.43 2010 136.00 100. 7 Indicele armonizat al preturilor de consum 160 140 120 100 80 Romania Bulgaria 60 40 20 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Sursa: http://epp.00 2006 107. 7 Cheltuiala pentru consumul final 120.15 2001 82.000.69 2009 132.42 106.68 2005 100.ec.00 100.europa.41 43.eurostat.eu/portal/page/portal/eurostat Grafic nr.3 COICOP INFOTYPE GEO/TIME Bulgaria România All-items HICP Harmonised indices of consumer prices Annual average index 2000 76.ec.000.eu/portal/page/portal/eurostat Bulgaria Indicele armonizat al preţurilor de consum Tabel nr.02 2002 86.56 127.000.Grafic nr.ec.europa.000.00 0.000.00 40.eurostat.84 81.000.84 2008 129.30 91.00 80.europa.04 58.09 2003 88.00 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Romania Sursa: http://epp.eu/portal/page/portal/eurostat 12 .94 2004 94.55 111.80 71.60 2007 115.17 Sursa: http://epp.

6004 1.eurostat.049 21.774 2004 7.627 2009 7.750 21.891.000.457 2002 7.9558 4.000 5.710 21.6826 2009 1.000.9490 3.000 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Romania Bulgaria Sursa: http://epp.9492 3.eu/portal/page/portal/eurostat Grafic nr.528.europa.498. 10 5 4 3 Romania 2 1 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Sursa: http://epp.876 22.9558 4.eu/portal/page/portal/eurostat Cursul de schimb Tabel nr.149.3353 2008 1.462.9482 2.europa.616 2010 7.413.9558 3.europa.252 2005 7.801.2122 2011 Bulgarian lev Românian leu 1.528 2006 7.430.9 25.9558 4.290 21.000 10.213 2007 7.5258 1.772.000.761.eurostat.2399 2010 1.7551 1.485 2001 8.483 2003 7.565.000 15.9558 3.833.9558 3.815 INDIC_DE GEO/TIME Bulgaria România Sursa: http://epp.eurostat.190.841 21.610.9558 3.563.9533 4.4 Population on 1 January .000 20.868 21.2391 Sursa: http://epp.468 22.186 2011 7.711.9522 1.5 UNIT CURRENCY/TIME National currency (including 'euro fixed' series for euro area countries) 2006 2007 2000 2001 2002 2003 2004 2005 1.ec.000.455.eu/portal/page/portal/eurostat Bulgaria 13 .eurostat.551 21.000.ec.845.658.ec.ec.1270 1.679.238 21.0510 1.9922 1.273 21.718.total 2000 8.6209 1.640.Populaţia Tabel nr.504.095 21.europa.119 2008 7.606.eu/portal/page/portal/eurostat Grafic nr.

Total venituri Tabel nr. maşinile.2%).04.842.00 20. vehiculele.ec.8 2001 6. vehicule.557. masele plastice şi cauciucul.eu/portal/page/portal/eurostat Romania Bulgaria Comerţul bilateral în relaţia Bulgaria-România -comerţul bilateral a înregistrat o scădere în 2009.1 13.2 2010 12.5 2004 8.696.596. produse alimentare.0 16.la 30.6 25.00 25. Odată cu aderarea celor două ţări la UE.europa.europa.000.047.000.802.533. aparatele şi echipamentele electrice. din care ponderea exportului 3.00 45.478. iar datele din 2010 arată că evoluţia este pozitivă cu precădere în exportul românesc.3%). .000.3 32.000.716. 14 .910. produsele minerale.7 44.3 2007 12.000.2% (locul 13).884.1 2003 7.6 37.eurostat.8 %. maşinile şi echipamentele electrice (pondere 21. produsele chimice.4 46.00 30.000. taxele vamale sunt desfiinţate conform politicii comerciale comunitare.8% (locul 6). ponderea Bulgariei în comerţul exterior al României a fost de 2.591.582 41.eu/portal/page/portal/eurostat Grafic nr. produsele alimentare.405 Sursa: http://epp.000. produsele industriei chimice. 6 UNIT SECTOR INDIC_NA GEO/TIME Bulgaria România Millions of euro General government Total general government revenue 2000 5.966.058.939. în condiţiile menţinerii unei balanţe active în favoarea României.117. Principalele mărfuri la exportul României în Bulgaria: produsele minerale – combustibili (pondere 23. 10 50.00 35.2010.4 2006 9.242.4 2009 12. care se bucură de cerere pe piaţa bulgară.4 2005 8. Principalele mărfuri la import: metalele comune şi articolele metalice.0 2002 6.eurostat.00 5.00 15.00 10.ec.00 0.1 2008 14.000.00 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Sursa:http://epp.776.9 19.000.000. iar cea a importului 2.745. materialel textile.6 16.1 14.6%) metalele comune şi articolele din acestea (pondere 12.00 40. fapt ce va fi stimulat şi de creşterea economică post criză din cele două state. ca atare sunt condiţii avantajoase pentru exportul românesc al acestor produse.161.

eu/portal/page/portal/eurostat Diferenţiem seriile o singură dată şi devin staţionare. 11 Sursa: http://epp.europa. Grafic nr.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat 15 . Interdependenţe A) Am luat ca şi o primă interdependenţă: rata inflaţiei-rata şomajului în România şi în cele ce urmează vom încerca să aflăm dacă există o anumită influenţă între rata inflaţiei şi rata şomajului.ec.eurostat. Graficul ce reprezintă cele două rate: Grafic nr.IV.eurostat. 12 Sursa: http://epp.

50785024 5. neluate în considerare în acest test.66308 54.45983 MS 22439.66308 6331. Aplicând regresia.2 -17. ANOVA df Regression Residual Total 1 117 118 SS 22439.Vom aplica testul Granger de cauzalitate: Pairwise Granger Causality Tests Date: 12/01/12 Time: 12:57 Sample: 1999M01 2015M12 Lags: 2 Null Hypothesis: DI does not Granger Cause DS DS does not Granger Cause DI Obs 117 F-Statistic 0. Coefficients Intercept 11.356488355 119 R-Square indică faptul că modelul explică 0.0% -21.007673938 t Stat -8.32207843 4.41496433 5.64385 Significance F 2.520637146 Upper 95.35% poate fi folosită în calculul estimărilor viitoare.88353E-40 Ecuaţia modelului: Rata inflaţie = -17.68986 Se observă că probabilitatea în amândouă cazurile este mai mare de 5%. Eroarea standard de 7.77% din variaţiile ratei inflaţiei în funcţie de rata şomajului. vom avea: Regression Statistics Multiple R R Square Adjusted R Square Standard Error Observations 0.36280555 P-value 1.37250 Probability 0.49471073 Lower 95.414964 + 5.827339652 20.796747 28771. astfel vom putea spune rata inflaţiei şi rata şomajului nu sunt într-o relaţie statistică semnificativă.238E-14 2.32207843 4.81943 0. rezultatele pot fi neconcludente.50785024 5.883135244 0.007673 * Rata şomajului. restul atribuindu-se altor variabile.0% -13.8835E-40 Lower 95% -21.520637146 Upper 95% -13.49471073 16 .778046901 7.77992786 0.44331 0. însă având în vedere că cele două rate nu sunt într-o corelaţie strânsă.11792092 F 414.

901926202 2.147411311 1.67712292 42.653120136 0.300740346 1.618800992 Residuals -10.eu/portal/page/portal/eurostat 17 .47482074 2.552588689 7.766568625 6.019021998 2.938824269 -0.502849862 0.16868159 36.00 11.9320858 15.031034873 1.67251856 39.778958748 1.683501189 1.03131841 13.164121483 1.615731417 3.eurostat.17175116 37.13 Predicted 38.17021638 38.885783723 0.720927977 0.243158785 11.060246152 0.67712292 41.6679142 38.00 15.669747466 1.00 -10 -15 -20 -25 -30 Residuals 5.401523613 … 1.280978002 4.RESIDUAL OUTPUT Observation 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 … 113 114 115 116 117 118 119 Grafic nr.17482074 40.38932081 -0.2 Sursa: http://epp.17328595 39.626714048 8.611412363 2.784268583 3.europa.1 42.20134864 … 7.ec.23131841 13.527481442 9.358583513 1.120034487 2.52978362 16.56937201 … 1.337847934 0.488587637 5.17712292 -6.781199008 Standard Residuals -1.2 Residual Plot 20 15 10 5 0 -50.116498811 4.333431375 1.528248836 12.16868159 37.877122921 -2.00 10.

eu/portal/page/portal/eurostat Vom aplica testul Granger de cauzalitate: Pairwise Granger Causality Tests Date: 12/01/12 Time: 14:55 Sample: 2000 2015 Lags: 2 Null Hypothesis: CONSUM does not Granger Cause VENIT VENIT does not Granger Cause CONSUM Obs 8 F-Statistic 11. având o relaţie statistică semnificativă între cele două. |********** .1800 -0. | . |******* | .9756 0.6911 0. |* .0474 -0. vom dori să aflăm dacă există influenţe între veniturile totale şi consumul total.8400 47. | .ec. | VENIT. |*** . **| . ***| . ****| . Cross-corelogram: Date: 12/01/12 Time:15:10 Sample: 2000 2015 Included observations: 10 Correlations are asymptotically consistent approximations VENIT.1399 -0.CONSUM(-i) . |******** | . ****| . *| . | i 0 1 2 3 4 5 6 7 lag 0. ***| . | . | .3298 -0. | . | .3221 lead 0.3277 -0.1352 -0.4046 -0.2795 18 . |********** . | .8386 0.4962 0.0709 Probability 0. | . ceea ce ne indică faptul că există cauză de tip Granger între venit şi consum. | .eurostat.4202 -0.03771 0.europa.B) Tot în cazul României. 14 Sursa: http://epp. | . |*****.CONSUM(+i) . acestea putând fi folosite ca şi variabile explicative în explicarea comportamentului celor două. ***| .3401 0. | . ***| . Grafic nr.00543 Se observă că probabilitatea în ambele cazuri este mai mică de 5%.9756 0.

0.512844 12.050686 3938.393505 * Consum.983 z-Statistic 7. Aplicând regresia în Excel.51E-06 Lower 95% -3949. vom avea: ANOVA df Regression Residual Total 1 8 9 SS 1.465727 Lower 95.0% 6208.469 + 0.469 0.51E-06 Intercept consum Coefficients 1129.24E+09 7858872 F 157.0% -3949.393505 t Stat 0.131 0.ARCH (Marquardt) .321284 Upper 95.364 0.031319 MS 1.027 Std.24E+09 62870975 1.321284 Upper 95% 6208.465727 Ecuaţia modelului: Venit = 1129. Aplicând metoda ML-ARCH (distribuţie normală).710429 0.19 0.390809 1353. celelalte corelaţii fiind nesemnificative.0000 19 .621918 1. 320214.Normal distribution Date: 12/01/12 Time: 15:48 Sample (adjusted): 2000 2010 Included observations: 11 after adjustments Convergence achieved after 16 iterations Variance backcast: ON GARCH = C(3) + C(4)*RESID(-1)^2 + C(5)*GARCH(-1) Coefficient CONSUM C 0.7312 Variance Equation C 4086221.19 0.Există corelaţii semnificative între venit şi consum până la un lag de 3.0000 0. vom aveam: Dependent Variable: VENIT Method: ML .5 12.56452 P-value 0.343496 Prob.8673 Significance F 1.76089 0. Error 0.3E+09 Standard Error 2202.131 0.

267024 0.392119 0.594619 0.425334 0.34774 24.D. dependent var Akaike info criterion Schwarz criterion F-statistic Prob(F-statistic) Se observă o probabilitate foarte mică. şi R-Squared ne indică faptul că modelul explică doar 0.15 Sursa: http://epp. Ca şi predicţie a venitului până în anul 2015 vom avea următorul grafic: Grafic nr.001732 Mean dependent var S.001732.913077 3548. of regression Sum squared resid Log likelihood Durbin-Watson stat -0.00 12034.RESID(-1)^2 GARCH(-1) R-squared Adjusted R-squared S.921909 -0.179482 0.449067 0.19645 19.63493 0.188 62948174 -90.eurostat.E. de 0.951709 0.eu/portal/page/portal/eurostat 20 .80 19.95% din variaţiile venitului în funcţie de consum.europa.6534 0.98226 1.ec.6706 26460.

972633 0. prob.53651 Probability 0. de 0.eu/portal/page/portal/eurostat Vom aplica testul Granger de cauzalitate: Pairwise Granger Causality Tests Date: 12/01/12 Time: 16:18 Sample: 2000 2015 Lags: 2 Null Hypothesis: CONSUM does not Granger Cause VENIT VENIT does not Granger Cause CONSUM Obs 8 F-Statistic 9. vom avea: SUMMARY OUTPUT Regression Statistics Multiple R R Square Adjusted R Square Standard Error Observations 0.eurostat.ec.04874 0.=0. Aplicând regresia în Excel. Grafic nr. 16 Sursa: http://epp.04874 < 5%.9896 11 21 .946016 0.6321>5%.63213 Consumul este cauza de tip Granger pentru venit.939268 720. vom lua în considerare veniturile totale şi consumul total şi vom încerca să aflăm dacă există vreo legătură între cele două.C) În cazul Bulgariei. ca urmare a prob.74107 0. iar venitul nu este cauza de tip Granger pentru consum.europa.

21 12990.375483 -1.31717 1.041227 MS 72875012 519825.404 0.049 358.9142 331.487488 -0.92 Standard Residuals 0.ANOVA df Regression Residual Total 1 8 9 SS 72875012 4158608 77033620 Standard Error 827.1856 -895.4912 934.82672 -0.113 7679.113 -561.9919 -974.393072 Upper 95% 1709.43357 -1.886 0.3729 -247.526933 -1.69 0.37E-06 Intercept consum Coefficients -199.351 921.488143 * Consum.15748 0.352942 0.393072 Upper 95.488143 t Stat -0.827 6780.949 9102.9 F 140.37E-06 Lower 95% -2108.583214 Ecuaţia modelului: Venit = -199.583 22 .815739 2.69 0. RESIDUAL OUTPUT Predicted Total venit 5476.886 0.24084 11.71 13568.38 14753.355622 1.0% 1709.85 11636.84024 P-value 0.583214 Lower 95.014 10485.476 -986.46258 Observation 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Residuals 239.0% -2108.9647 0.404 + 0.566 8338.186 6190.966 -107.36353 -0.1912 Significance F 2.

concurenţa. P. curente. concepte. sunt realitati pe care omul nu a reusit inca sa le depaseasca.B. În condiţiile actuale. cei care lucreză în domeniul economic sau elaborează diferite programe pe termen lung sau scurt. ce este bine sau nu în domeniul macroeconomic. dintre care sunt mai puţin specialişti în economie. Acest caracter puternic politizat al deciziilor macroeconomice reprezintă un aspect negativ în viaţa socială. ci este vorba de imperfecţiunea sistemului economic. Aspectele negative amintite. Experienţa ţărilor celor mai dezvoltate confirmă cele spuse. Nu există un indicator care să reflecte exact nivelul bunăstării omului deoarece. care necesita eforturi mari in continuare. indicatorul P. au avut un rol mai important în elaborarea acestor indicatori acelea care au vizat economia de piaţă. practica economică furnizează şi multe neajunsuri. este o frână în calea progresului. în ultimă instanţă. adică Parlamentul decide. şi altele. nu cuprinde întreaga activitate depusă în cadrul unei economii naţionale. cuprinde şi producţia de armament.B.I. nu dispun de puterea decizională la nivel macroeconomic. atit pe planul gandirii economice. Nu este întimplător nici faptul că indicatorii macroeconomici sunt interpretaţi în mod diferit de cei care se găsesc la guvernare şi de cei care se găsesc în opoziţie. Sunt ţări în care “economia subterană” reprezintă o pondere importantă ce nu se ia în calcul. pentru a gasi solutii mai eficiente. aspecte negative în acest domeniu. Istoria indicatorilor economici arată că dintre diferitele şcoli. proprietatea privată. nu indicatorii economiei sunt responsabili. cat si in practica economica. Această putere se găseşte în mâinile politicienilor. al societăţii.N. Pentru aceste imperfecţiuni. 23 . cererea şi oferta etc. De pildă. de exmplu.V. Concluzii Cu toate succesele înregistrate.

eu. http://www. www.fmi.google. www.europa.com/ro/education/fundamental-analysis/main-economicindicators.eurostat.wall-street. www.Bibliografie          www./EVOLUTIA-PRINCIPALILOR-INDICATORI. www.markets..epp.ec.bnr.ro.ro.ro. 24 . www.zf.com/..com/publicdata.html.wikipedia.ro.ro.scritube. www. http://www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful