Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor

Comparaţie România – Bulgaria Indicatori macroeconomici Interdependenţe

Berinde Melania Flavia Master: Bănci şi Pieţe de capital, An 1, ID

Cluj Napoca 2012

Cuprins

Introducere I. România II. Bulgaria III. Comparaţia România - Bulgaria IV. Interdependenţe V. Concluzii Bibliografie

2

lucrurile au stat altfel. Indicatorul economic constituie expresia numerică a laturii cantitative a fenomenelor şi proceselor economice în anumite condiţii de spaţiu şi timp. I. începând cu 1 iulie 2011. Şomajul în România a fost de 3. produsul intern. decizia a dus la scăderea bruscă şi puternică a consumului populaţiei. Punctul de plecare în determinarea indicatorilor macroeconomici îl reprezintă cei microeconomici. tot cu această dată. dublată de reducerea şomajului şi a inflaţiei.64 de miliarde de lei. faţă de anul precedent. nu numai prin aura lor teoretică.3%. România Produsul intern brut al României a scăzut cu 1. În funcţie de nivelul pentru care se calculează aceşti indicatori. Astfel. De asemenea. care. noţională. Principalii indicatori macroeconomici sunt: produsul global. PIB-ul a fost de 159. În 2006. economia României fiind vazută ca una economie relativ stabilă. reprezentând 20. 3 . Dacă primii măsoară rezultatele la nivelul agentului economic individual. în 2010.6% faţă de perioada similară din 2009. produsul naţional. Franţa. ne formează o imagine de ansamblu privind locul pe care îl ocupă economia la un moment dat. un procent scăzut dacă se compară cu cel al altor ţări mijlocii şi mari din Europa precum Polonia. potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS). ultimii exprimă performanţa la nivelul ansamblului economiei naţionale. Evaluarea acestora sub aspect fizic sau valoric se realizează cu ajutorul indicatorilor economici. PIB-ul a cunoscut o creştere în termeni reali de 7. în anul 2010. venitul personal disponibil al populaţiei. Germania şi Spania.9%. măsurând rezultatele integrale ale activităţii economice. Cunoaşterea acestor indicatori. caracterizată de o creştere vizibilă.9% în septembrie 2007. structural şi calitativ. venitul naţional. Una dintre principalele cauze se rezumă la decizia Guvernului de a majora TVA de la 19% până la 24%.Introducere Activităţile economice ce se desfăşoară în cadrul unei economii naţionale se concretizează într-o gamă variată de bunuri şi servicii. Aceste mărimi sunt totodată şi mărimi sintetice.3% din PIB. în trimestrul al patrulea din 2010. Candva. ci prin unduirea vieţii economice este deosebit de benefică. venitul personal. potrivit INS.84 de miliarde de lei. pot exista indicatori micro şi macroeconomici. El permite evidenţierea acestor fenomene şi procese sub aspect cantitativ. Datoria externă a României este relativ mică. una dintre cele mai ridicate din Europa şi a egalat PIB pe locuitor realizat de România în 1988. PIBul României a fost de 513. conform Institutului Naţional de Statistică. în scădere cu 0. ca şi interdependenţele dintre anumite subsisteme ale economiei naţionale. Suprapusă peste reducerea salariilor bugetarilor cu 25%.

predominant. Un aport însemnat în economia românească il reprezinta sumele de bani trimise de cetăţenii români care lucrează în alte ţări ale lumii. În 2005. în România.După o serie de privatizări şi reforme de la sfarşitul anilor '90 şi începutul anilor 2000. 32% din populaţia ţării este angajată în agricultură şi producţie. Grafic nr. prea mulţi asistaţi sociali. în 2008. respectiv 10% din PIB.3 miliarde Euro. Potrivit unui raport din 2006 al Băncii Mondiale. Pe de altă parte. Însă. prea mulţi bani cheltuiţi pe medicamente scumpe. Investiţiile străine directe au fost. înregistrând astfel o poziţie mai bună decât alte ţări din regiune. care reprezintă 55% din PIB. În plus. aceasta era cea mai mică cotă din UE. În 2007. Începând cu anul 2000. Printre problemele economiei în România se numără: o populaţie aproximativ jumătate rurală şi nefiscalizată. după Georgia. această suma s-a ridicat în anul 2008 la 9 miliarde dolari. Economia este. una dintre cele mai mari rate din Europa. România a fost eclipsată de Bulgaria care are acum o cotă unică de 10% şi de Republica Cehă. rata corupţiei continuă să rămână la un nivel îngrijorător de mare. devenind cea mai importantă destinaţie de investiţii străine în Europa Centrală şi de Sud-Est.1 4 . România a atras tot mai mulţi investitori străini. România a înlocuit sistemul progresiv de impozitare în care cota maximă era de 40%. economia României se clasează pe locul 49 dintr-un număr total de 175 economii naţionale în privinţa uşurinţei de a face afaceri. acelaţi studiu a considerat că România a fost în 2006 a doua ţara din lume ca ritm al reformelor mediului de afaceri. în valoare de 8. În schimb. în 2006. unde s-a introdus recent o cotă de 15%. cu o cota unică de 16%. iar industria şi agricultura au de asemenea o contribuţie importantă de 35%. intervenţia guvernului în economia ţării a fost destul de absentă. Conform estimărilor Băncii Mondiale. în comparaţie cu economiile celorlalte state din Europa. evaziune fiscală ridicată. precum Ungaria şi Cehia. bazată pe servicii.

comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2010. • Creditarea cunoaşte condiţii net favorabile în prezent: o Rata anuală a dobânzii de politică monetară a scăzut în luna noiembrie 2011 la 6%.3% în noiembrie 2011 faţă de aceeaşi lună a lui 2010.33 milioane salariaţi.2% (22 miliarde euro). 5 .9% în anul 2011 faţă de anul 2010. atingând nivelul de doar 4. • Exporturile au crescut în primul semestru al anului 2011 cu 28. 2. Tendinte pozitive • Pensia medie de stat a crescut cu 7. de la 6.6% în ianuarie 2010 (734 lei) faţă de aceeaşi lună a anului anterior.Grafic nr. • Câştigul salarial mediu net a crescut cu 8. faţă de 5.5% faţă de anul precedent. 2 1. • Productivitatea muncii în industrie a crescut în anul 2011 cu aproximativ 1.8% (308 lei). în pofida speculaţiilor politicianiste şi a lamentărilor la care asistăm.2% în aceeaşi perioadă din anul trecut. iar rata şomajului a atins 8.25% în 2010 (stabilită de Consiliul de Administraţie al BNR şi reprezintă plafonul maxim pentru atragerea de depozite de pe piaţa monetară). Tendinte negative • Numărul de salariaţi a scăzut cu 10% în ianuarie 2011 faţă de aceeaşi lună din 2010. iar pensia medie a agricultorilor a crescut cu 5. iar salariul real s-a menţinut constant.3% în februarie 2010 (762 mii persoane). • Consumul final de energie electrică a crescut cu 3.

cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete.13%).însoţit de un aspect relativ pozitiv legat de preţurile de consum care au crescut cu un ritm inferior în februarie 2010 faţă de decembrie 2009 (1.• Comerţul cu amănuntul. iar cel cu ridicata cu aproape o treime (-29. Pe partea de venituri publice: au scăzut semnificativ încasarile din TVA. comparativ cu aceeaşi perioadă din anul trecut (2. scade în ianuarie 2010 cu peste 10% (-11.4%) .9%. cu 19%. Semnalez creşterea semnificativă a cheltuielilor în această perioadă cu transferurile pentru proiectele finanţate cu fonduri externe nerambursabile de peste 3 ori şi a subvenţiilor cu peste 22%. 6 .4%). cu 7. din impozitele pe salarii şi venituri.88%).

Din 1997 ţara s-a aflat pe traiectoria revenirii. Bulgaria.0 Milioane euro 4 luni/2010 -925.6 Milioane euro 4 luni/2010 5.9 Milioane euro Trim I/2010 316 Euro 32. dar se aşteaptă să atingă nivele pre-1990 până la finalul lui 2003.II.466 euro 4 luni/2010 -695. În ciuda faptului că prognozele economice pentru 2002 şi 2003 au prezis creştere continuă în economia bulgară.3 Milioane euro Trim I/2010 2. stabilitatea macroeconomică şi aderarea la UE stabilită pentru 2007.183 Milioane euro Trim I/2010 -3.95583 leva 7 . ca şi România a aderat la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007. 1 Indicator Produs intern brut (PIB) Creştere reală a PIB Creştere productie industrială Rata investiţii/PIB PIB/locuitor Deficit bugetar Cheltuieli bugetare Volum comert international Import(FOB) Exporturi(FOB) Sold balanţa comercială Deficit cont curent Datoria publica externă Numar salariaţi ă: Salariul mediu -sector public brut Rata şomaj -sector privat Inflaţia anuală Rata de schimb Sursa: http://www. S-a menţinut stabilitatea macroeconomica-financiară pe fondul unei politici fiscale şi monetare restrictive. după care criza mondială a determinat scăderi semnificative.6 Milioane euro 4 luni/2010 -634.dce. Bulgaria Economia Bulgariei s-a contractat dramatic după 1989 prin pierderea pieţei sovietice.105. guvernul înca are de a face cu o rată a şomajului mare şi standarde scăzute de viaţă.gov.0 % Trim II/2010 0. prin creşterea PIB-ului la o rată de 4-5%. în special al indicelui producţiei industriale. totuşi. Guvernul ales în 2001. de care economia bulgară era strâns legată. economia s-a prăbuşit datorită reformelor economice sărace şi un sistem bancar instabil.295.5 % 2009 4.6 Milioane euro 4 luni/2010 9. a pledat pentru menţinerea obiectivelor economice adoptate de predecesorul său în 1997.19 4.1 euro=1. Primele semne de revenire au apărut în 1994. Indicatori macroeconomici Tabel nr. dar cu impact negativ asupra nivelului de trai al populaţiei şi uneori a mediului de afaceri.ro Date de raportare Valoare UM Trim I/2010 7. Nivelul de trai a scăzut cu 40%. când PIB-ul a crescut şi inflaţia a scăzut.2 % 4 luni/2010 0.285.1 Milioane euro 4 luni/2010 36.495.180.246. Economia bulgară a înregistrat creştere economică până în 2008.842.6 % 4 luni/2010 0.4 Milioane euro 4 luni/2010 10.3 4 luni/2010 4. În 1996.6 Milioane euro 4 luni/2010 4.18 % Rata fixă în raport cu euro.

Euro). la 742 milioane leva (379 milioane euro).6 milioane leva (4.5 mld. Principalii investitori pentru perioada 2000-2010 au fost Olanda (5. carburanţilor şi metalelor au adus contribuţii importante din taxe şi impozite. care a crescut cu 0. bugetul Bulgariei a înregistrat un mic excedent de 8.5 mld. Creşterea atractivităţii mediului de afaceri şi instituţional s-a realizat prin practicarea unei cote pe profit de 10 % şi un capital social de 1 euro pentru firmele cu răspundere limitată nou create. În luna martie 2011. Austria (5.4 milioane euro).3 Grafic nr. Grecia (3. Euro). 4 Deficitul bugetar al Bulgariei a scăzut cu 56% în primul trimestru al anului 2011. însă preţurile mai ridicate ale alimentelor. Euro). coborând de la 2.1 mld. Inflaţia a accelerat în martie la 5. Germania (2.2% pe ansamblul anului trecut. Veniturile mai ridicate ale statului se datorează în principal revenirii economiei.6%.7 mld.4% din PIB la 1% datorită reducerii cheltuielilor publice şi creşterii veniturilor statului. Euro).Grafic nr. 8 .

Federatia Rusa (1. iar soldul +413. producţie industrială. Turcia. Romania. pondere 0. Schimburilor comerciale româno-bulgare a ajuns în anul 2008 la 2366.98 milioane euro (+47.57 milioane euro. euro import cu un deficit de 8.1 mld.10 %). din care exportul a fost de 1389. Germania. generat de condiţiile fiscale favorabile comparativ cu cele din România.8%). cu un capital total investit de 29. în România erau înregistrate 1.euro (pondere 56.53 milioane euro (locul 39.41 milioane euro (+61. În anul 2009 şi 2010 afluxul „investiţional” românesc în economia bulgară. comerţ. 15.euro din care. 9 . Italia. România. În Bulgaria există peste 1200 de societăți. Italia.9%). Turcia. Cehia şi Elveţia câte 1 mld. Ucraina. imobiliare.28 mld. Comerţul exterior din anul 2008 a reprezentat un total 39. euro. construcţii şi turism. din care 30% cu capital integral românesc.7%). Principalii parteneri la export: Grecia.19 mld. Grecia.67 mld. euro export şi 24. Comertul exterior al Bulgariei Comerţul bilateral din ultimii 10 ani s-a caracterizat printr-o creştere constantă a volumului total al schimburilor comerciale bilaterale şi printr-un sold pozitiv al balanţei comerciale în favoarea României. Germania. Belgia şi la import: F. În relaţia cu UE. Domeniile de investiţii prioritare au fost în sectorul bancar. valoare însumată în perioada 2000-2010 fiind de 200 milioane euro. euro (pondere 60%) şi a importat în valoare de 13. euro.39 milioane euro (+52.74%) . Bulgaria a exportat în valoare de 9.1%).31 mld. a fost unul redus ca valoare însă ridicat ca număr. Rusa.278 societăţi cu capital bulgar (pondere 0. La data de 31 decembrie 2010.75 mld. euro).03 mld. importul de 976.

III. cu o mică excepţie. Astfel avem: Grafic nr. Indicatori de dezvoltare mondială 10 . în 2010.5 Sursa: Banca Mondială. produsul intern brut. şi anume. Comparaţia România – Bulgaria Ca şi o primă comparaţie între România şi Bulgaria am luat unul dintre cei mai importanţi indicatori macroeconomici. cât şi al Bulgariei. O posibilă scădere a acestuia este dată de criza economică-financiară mondială. Indicatori de dezvoltare mondială Se observă că atât în cazul României. în anul 2008 şi 2009. Grafic nr. în România. PIB-ul înregistrează o tendintă de scădere. indicele se menţine. 6 Sursa: Banca Mondială.

299.8 Sursa: http://epp. România având o creştere de 1.626.5%.357.4 103.2 2010 27.6%.7 2011 29.eu/portal/page/portal/eurostat 11 .633. În cazul Bulgariei.eurostat.2 INDIC_NA Final consumption expenditure UNIT Millions of euro (from 1.4 44.7 69.7 34.397. respectiv -5.6 Sursa: Banca Mondială.738.099.737.0 2009 27.7 2004 18.1.930. în anul 2009.2 38. Cheltuiala pentru consumul final Tabel nr. Rata inflaţiei Grafic nr. în cazul României avem o scădere de la peste 45%. în cursul anilor analizaţi.0 2002 15.1 2008 29. atât pentru România. Indicatori de dezvoltare mondială În cazul inflaţiei se observă o scădere semnificativă în cazul României. fluctuează între 12% şi 2.385.12.053.4 2003 16.675.ec.8 114. Astfel.420.1999)/Millions of ECU (up to 31.631. şi anume de 2.Observăm o scădere semnificativă în cazul ratei de creştere a PIB-ului real.330. în cursul anilor analizaţi şi o stabilitate în ceea ce priveşte Bulgaria.2 52.europa. până la aproximativ 5%.087.4 2007 26.3 40.2 puncte procentuale în anul 2011.5%. Însă rata îşi revine pe parcursul anilor 2010.350. în 2009.3 2001 13.652. cât pentru Bulgaria.260. ajungând la -6.3 83. în 2000.2 95.3 2006 22.348.957.8 2005 20.7% în anul 2011.8 104.760.4 99. în timp ce Bulgaria prezintă o creştere mai semnificativă.1998) GEO/TIME Bulgaria România 2000 12.623.870. respectiv 2011.

17 Sursa: http://epp.ec.eu/portal/page/portal/eurostat Bulgaria Indicele armonizat al preţurilor de consum Tabel nr.europa.00 60.eurostat.84 2008 129.69 2009 132.09 2003 88.84 81.42 106.000.eu/portal/page/portal/eurostat Grafic nr.00 100.3 COICOP INFOTYPE GEO/TIME Bulgaria România All-items HICP Harmonised indices of consumer prices Annual average index 2000 76.00 0.Grafic nr.68 2005 100.00 2006 107.00 100.43 2010 136.eurostat.eurostat.30 91.ec.00 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Romania Sursa: http://epp.000.eu/portal/page/portal/eurostat 12 .15 2001 82. 7 Indicele armonizat al preturilor de consum 160 140 120 100 80 Romania Bulgaria 60 40 20 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Sursa: http://epp.000. 7 Cheltuiala pentru consumul final 120.000.02 2002 86.94 2004 94.00 40.00 20.europa.00 80.60 2007 115.000.80 71.36 120.58 135.europa.56 127.55 111.000.ec.04 58.41 43.

europa.761.891.europa.000 5.9 25.213 2007 7.606.815 INDIC_DE GEO/TIME Bulgaria România Sursa: http://epp.9558 3.9482 2.563.9558 3.876 22.9558 3.9922 1.6826 2009 1.462.710 21.616 2010 7.679.290 21.5 UNIT CURRENCY/TIME National currency (including 'euro fixed' series for euro area countries) 2006 2007 2000 2001 2002 2003 2004 2005 1.833.2399 2010 1.190.457 2002 7.eurostat.eu/portal/page/portal/eurostat Bulgaria 13 .000.845.610.801.413.9558 3.049 21.2122 2011 Bulgarian lev Românian leu 1.9492 3.eu/portal/page/portal/eurostat Grafic nr.711.273 21.9558 4.565.000.eurostat.3353 2008 1.ec.Populaţia Tabel nr.europa.9533 4.000.ec.eurostat.119 2008 7.468 22. 10 5 4 3 Romania 2 1 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Sursa: http://epp.186 2011 7.2391 Sursa: http://epp.868 21.627 2009 7.528.9558 4.252 2005 7.0510 1.528 2006 7.eurostat.ec.774 2004 7.total 2000 8.095 21.6004 1.000 15.498.455.europa.430.000 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Romania Bulgaria Sursa: http://epp.eu/portal/page/portal/eurostat Cursul de schimb Tabel nr.841 21.5258 1.9558 4.6209 1.485 2001 8.640.9522 1.238 21.149.658.000.000 10.ec.504.551 21.750 21.9490 3.eu/portal/page/portal/eurostat Grafic nr.000 20.718.000.1270 1.4 Population on 1 January .7551 1.772.483 2003 7.

00 45.6%) metalele comune şi articolele din acestea (pondere 12.9 19. ca atare sunt condiţii avantajoase pentru exportul românesc al acestor produse. din care ponderea exportului 3.000.966.eu/portal/page/portal/eurostat Grafic nr.478.802.0 16.04. Odată cu aderarea celor două ţări la UE.6 37.8 %.1 14. vehiculele.6 25.000.4 2006 9.0 2002 6. iar datele din 2010 arată că evoluţia este pozitivă cu precădere în exportul românesc.696.5 2004 8. maşinile.591.000.745.ec.00 10.000.00 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Sursa:http://epp. care se bucură de cerere pe piaţa bulgară.596.00 25.eurostat.2% (locul 13).ec.4 2009 12. produsele chimice.842.00 35.4 46.776. masele plastice şi cauciucul.europa.533.582 41.939.884. Principalele mărfuri la import: metalele comune şi articolele metalice.058. taxele vamale sunt desfiinţate conform politicii comerciale comunitare. în condiţiile menţinerii unei balanţe active în favoarea României.eu/portal/page/portal/eurostat Romania Bulgaria Comerţul bilateral în relaţia Bulgaria-România -comerţul bilateral a înregistrat o scădere în 2009.6 16. vehicule.00 20. iar cea a importului 2.000. fapt ce va fi stimulat şi de creşterea economică post criză din cele două state.eurostat. produsele alimentare.europa. maşinile şi echipamentele electrice (pondere 21.Total venituri Tabel nr.405 Sursa: http://epp.4 2005 8.00 30.3 32. 14 .161.000.00 15. 6 UNIT SECTOR INDIC_NA GEO/TIME Bulgaria România Millions of euro General government Total general government revenue 2000 5. produsele minerale.1 13.000.000.1 2008 14.557.910.8 2001 6.2010.3 2007 12. Principalele mărfuri la exportul României în Bulgaria: produsele minerale – combustibili (pondere 23.2 2010 12.00 0.000. 10 50.047. produsele industriei chimice.8% (locul 6).3%).117. .242.000.00 5.00 40.2%).716. ponderea Bulgariei în comerţul exterior al României a fost de 2.la 30.7 44. produse alimentare.1 2003 7. aparatele şi echipamentele electrice. materialel textile.

IV. Grafic nr. Graficul ce reprezintă cele două rate: Grafic nr. 12 Sursa: http://epp.europa.eurostat.eu/portal/page/portal/eurostat Diferenţiem seriile o singură dată şi devin staţionare.europa.eurostat. 11 Sursa: http://epp.ec.eu/portal/page/portal/eurostat 15 .ec. Interdependenţe A) Am luat ca şi o primă interdependenţă: rata inflaţiei-rata şomajului în România şi în cele ce urmează vom încerca să aflăm dacă există o anumită influenţă între rata inflaţiei şi rata şomajului.

35% poate fi folosită în calculul estimărilor viitoare.66308 6331. neluate în considerare în acest test. rezultatele pot fi neconcludente.356488355 119 R-Square indică faptul că modelul explică 0.37250 Probability 0.32207843 4.44331 0.77992786 0.50785024 5.2 -17.007673938 t Stat -8. însă având în vedere că cele două rate nu sunt într-o corelaţie strânsă.11792092 F 414.238E-14 2. Coefficients Intercept 11.49471073 Lower 95. astfel vom putea spune rata inflaţiei şi rata şomajului nu sunt într-o relaţie statistică semnificativă.520637146 Upper 95% -13.36280555 P-value 1.520637146 Upper 95. Aplicând regresia.64385 Significance F 2.007673 * Rata şomajului.77% din variaţiile ratei inflaţiei în funcţie de rata şomajului. vom avea: Regression Statistics Multiple R R Square Adjusted R Square Standard Error Observations 0.778046901 7.827339652 20.796747 28771. restul atribuindu-se altor variabile.50785024 5.0% -21.Vom aplica testul Granger de cauzalitate: Pairwise Granger Causality Tests Date: 12/01/12 Time: 12:57 Sample: 1999M01 2015M12 Lags: 2 Null Hypothesis: DI does not Granger Cause DS DS does not Granger Cause DI Obs 117 F-Statistic 0.8835E-40 Lower 95% -21.0% -13.81943 0.88353E-40 Ecuaţia modelului: Rata inflaţie = -17.45983 MS 22439. ANOVA df Regression Residual Total 1 117 118 SS 22439.41496433 5.32207843 4.883135244 0.49471073 16 .414964 + 5. Eroarea standard de 7.66308 54.68986 Se observă că probabilitatea în amândouă cazurile este mai mare de 5%.

778958748 1.938824269 -0.280978002 4.358583513 1.europa.611412363 2.16868159 37.17482074 40.17328595 39.720927977 0.9320858 15.488587637 5.ec.120034487 2.626714048 8.060246152 0.67712292 42.885783723 0.502849862 0.528248836 12.17021638 38.901926202 2.019021998 2.333431375 1.20134864 … 7.784268583 3.16868159 36.eu/portal/page/portal/eurostat 17 .527481442 9.300740346 1.243158785 11.615731417 3.2 Residual Plot 20 15 10 5 0 -50.116498811 4.00 10.1 42.683501189 1.618800992 Residuals -10.RESIDUAL OUTPUT Observation 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 … 113 114 115 116 117 118 119 Grafic nr.38932081 -0.653120136 0.47482074 2.67712292 41.6679142 38.781199008 Standard Residuals -1.552588689 7.669747466 1.164121483 1.56937201 … 1.766568625 6.147411311 1.877122921 -2.401523613 … 1.2 Sursa: http://epp.17175116 37.031034873 1.03131841 13.52978362 16.00 15.00 11.67251856 39.337847934 0.13 Predicted 38.00 -10 -15 -20 -25 -30 Residuals 5.eurostat.17712292 -6.23131841 13.

| .1399 -0. | . | . ***| . | .6911 0.0709 Probability 0. ceea ce ne indică faptul că există cauză de tip Granger între venit şi consum. | i 0 1 2 3 4 5 6 7 lag 0.3298 -0. Grafic nr. |*** . 14 Sursa: http://epp.eurostat. | .9756 0. | .B) Tot în cazul României.eu/portal/page/portal/eurostat Vom aplica testul Granger de cauzalitate: Pairwise Granger Causality Tests Date: 12/01/12 Time: 14:55 Sample: 2000 2015 Lags: 2 Null Hypothesis: CONSUM does not Granger Cause VENIT VENIT does not Granger Cause CONSUM Obs 8 F-Statistic 11. | .CONSUM(+i) . |******* | .ec. |********** .europa. ***| . | VENIT.9756 0.1352 -0. | . |* . |********** . |******** | . | . | . *| .4046 -0. acestea putând fi folosite ca şi variabile explicative în explicarea comportamentului celor două.03771 0.2795 18 . **| . vom dori să aflăm dacă există influenţe între veniturile totale şi consumul total. Cross-corelogram: Date: 12/01/12 Time:15:10 Sample: 2000 2015 Included observations: 10 Correlations are asymptotically consistent approximations VENIT.3401 0.00543 Se observă că probabilitatea în ambele cazuri este mai mică de 5%. ****| .1800 -0. ****| . ***| .8400 47.4202 -0.4962 0.3277 -0.3221 lead 0. ***| . |*****. având o relaţie statistică semnificativă între cele două.8386 0. | .CONSUM(-i) .0474 -0.

celelalte corelaţii fiind nesemnificative.027 Std.050686 3938.Există corelaţii semnificative între venit şi consum până la un lag de 3.0% -3949.390809 1353.5 12.393505 t Stat 0.76089 0.Normal distribution Date: 12/01/12 Time: 15:48 Sample (adjusted): 2000 2010 Included observations: 11 after adjustments Convergence achieved after 16 iterations Variance backcast: ON GARCH = C(3) + C(4)*RESID(-1)^2 + C(5)*GARCH(-1) Coefficient CONSUM C 0. 320214.710429 0.7312 Variance Equation C 4086221.469 0.512844 12.393505 * Consum.469 + 0.321284 Upper 95. 0.56452 P-value 0.ARCH (Marquardt) .364 0.0000 19 .031319 MS 1. Aplicând regresia în Excel.131 0.321284 Upper 95% 6208. vom aveam: Dependent Variable: VENIT Method: ML .0000 0.465727 Lower 95.465727 Ecuaţia modelului: Venit = 1129.8673 Significance F 1.131 0.983 z-Statistic 7. vom avea: ANOVA df Regression Residual Total 1 8 9 SS 1. Error 0.19 0.51E-06 Lower 95% -3949.3E+09 Standard Error 2202.621918 1.24E+09 62870975 1. Aplicând metoda ML-ARCH (distribuţie normală).343496 Prob.24E+09 7858872 F 157.51E-06 Intercept consum Coefficients 1129.19 0.0% 6208.

179482 0.392119 0. de 0.95% din variaţiile venitului în funcţie de consum.921909 -0.001732.188 62948174 -90.19645 19.15 Sursa: http://epp.6534 0.267024 0. of regression Sum squared resid Log likelihood Durbin-Watson stat -0.europa.80 19.63493 0.425334 0. dependent var Akaike info criterion Schwarz criterion F-statistic Prob(F-statistic) Se observă o probabilitate foarte mică.951709 0.eu/portal/page/portal/eurostat 20 . Ca şi predicţie a venitului până în anul 2015 vom avea următorul grafic: Grafic nr.594619 0.00 12034.ec. şi R-Squared ne indică faptul că modelul explică doar 0.001732 Mean dependent var S.449067 0.98226 1.D.E.eurostat.6706 26460.RESID(-1)^2 GARCH(-1) R-squared Adjusted R-squared S.34774 24.913077 3548.

9896 11 21 .europa.939268 720. vom avea: SUMMARY OUTPUT Regression Statistics Multiple R R Square Adjusted R Square Standard Error Observations 0.eu/portal/page/portal/eurostat Vom aplica testul Granger de cauzalitate: Pairwise Granger Causality Tests Date: 12/01/12 Time: 16:18 Sample: 2000 2015 Lags: 2 Null Hypothesis: CONSUM does not Granger Cause VENIT VENIT does not Granger Cause CONSUM Obs 8 F-Statistic 9.04874 < 5%.=0. de 0.53651 Probability 0.63213 Consumul este cauza de tip Granger pentru venit. vom lua în considerare veniturile totale şi consumul total şi vom încerca să aflăm dacă există vreo legătură între cele două. ca urmare a prob.ec.946016 0.972633 0.eurostat. 16 Sursa: http://epp.6321>5%. Grafic nr.04874 0. prob. Aplicând regresia în Excel.C) În cazul Bulgariei. iar venitul nu este cauza de tip Granger pentru consum.74107 0.

24084 11.355622 1.36353 -0.375483 -1.186 6190.526933 -1.69 0.84024 P-value 0.ANOVA df Regression Residual Total 1 8 9 SS 72875012 4158608 77033620 Standard Error 827.476 -986.404 0.583214 Lower 95.815739 2.1856 -895.827 6780.71 13568.113 7679.352942 0.37E-06 Lower 95% -2108.9142 331.886 0.487488 -0.43357 -1.488143 * Consum.351 921.92 Standard Residuals 0.46258 Observation 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Residuals 239.0% 1709.15748 0.9919 -974.85 11636. RESIDUAL OUTPUT Predicted Total venit 5476.949 9102.041227 MS 72875012 519825.404 + 0.1912 Significance F 2.31717 1.393072 Upper 95% 1709.9 F 140.566 8338.4912 934.488143 t Stat -0.014 10485.583214 Ecuaţia modelului: Venit = -199.37E-06 Intercept consum Coefficients -199.049 358.3729 -247.38 14753.113 -561.21 12990.69 0.583 22 .0% -2108.393072 Upper 95.9647 0.886 0.966 -107.82672 -0.

al societăţii. Aspectele negative amintite. nu indicatorii economiei sunt responsabili. curente. Pentru aceste imperfecţiuni. Sunt ţări în care “economia subterană” reprezintă o pondere importantă ce nu se ia în calcul. cuprinde şi producţia de armament. Această putere se găseşte în mâinile politicienilor. ce este bine sau nu în domeniul macroeconomic. proprietatea privată. concepte. pentru a gasi solutii mai eficiente. Acest caracter puternic politizat al deciziilor macroeconomice reprezintă un aspect negativ în viaţa socială. nu cuprinde întreaga activitate depusă în cadrul unei economii naţionale. aspecte negative în acest domeniu. şi altele. ci este vorba de imperfecţiunea sistemului economic. cererea şi oferta etc. practica economică furnizează şi multe neajunsuri. Nu există un indicator care să reflecte exact nivelul bunăstării omului deoarece. Concluzii Cu toate succesele înregistrate. este o frână în calea progresului. concurenţa.B. În condiţiile actuale. indicatorul P.N. De pildă. Nu este întimplător nici faptul că indicatorii macroeconomici sunt interpretaţi în mod diferit de cei care se găsesc la guvernare şi de cei care se găsesc în opoziţie. Experienţa ţărilor celor mai dezvoltate confirmă cele spuse. în ultimă instanţă. dintre care sunt mai puţin specialişti în economie. care necesita eforturi mari in continuare. P. au avut un rol mai important în elaborarea acestor indicatori acelea care au vizat economia de piaţă. de exmplu.B.I. cei care lucreză în domeniul economic sau elaborează diferite programe pe termen lung sau scurt. atit pe planul gandirii economice. adică Parlamentul decide. sunt realitati pe care omul nu a reusit inca sa le depaseasca.V. cat si in practica economica. 23 . Istoria indicatorilor economici arată că dintre diferitele şcoli. nu dispun de puterea decizională la nivel macroeconomic.

www.markets.eu.ro.google. http://www.com/publicdata.ro..europa.scritube. www.. www.ec.epp.com/ro/education/fundamental-analysis/main-economicindicators.zf.com/.html. www.eurostat. www. 24 . http://www./EVOLUTIA-PRINCIPALILOR-INDICATORI.ro.ro.bnr.wikipedia.ro. www.Bibliografie          www.fmi.wall-street.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful