Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor

Comparaţie România – Bulgaria Indicatori macroeconomici Interdependenţe

Berinde Melania Flavia Master: Bănci şi Pieţe de capital, An 1, ID

Cluj Napoca 2012

Cuprins

Introducere I. România II. Bulgaria III. Comparaţia România - Bulgaria IV. Interdependenţe V. Concluzii Bibliografie

2

lucrurile au stat altfel. În funcţie de nivelul pentru care se calculează aceşti indicatori. caracterizată de o creştere vizibilă. decizia a dus la scăderea bruscă şi puternică a consumului populaţiei. Punctul de plecare în determinarea indicatorilor macroeconomici îl reprezintă cei microeconomici.6% faţă de perioada similară din 2009. Dacă primii măsoară rezultatele la nivelul agentului economic individual. PIB-ul a cunoscut o creştere în termeni reali de 7. un procent scăzut dacă se compară cu cel al altor ţări mijlocii şi mari din Europa precum Polonia. Una dintre principalele cauze se rezumă la decizia Guvernului de a majora TVA de la 19% până la 24%. care. în 2010. PIB-ul a fost de 159. PIBul României a fost de 513. Franţa. Candva.3%. una dintre cele mai ridicate din Europa şi a egalat PIB pe locuitor realizat de România în 1988. De asemenea. 3 . Cunoaşterea acestor indicatori. produsul naţional. Indicatorul economic constituie expresia numerică a laturii cantitative a fenomenelor şi proceselor economice în anumite condiţii de spaţiu şi timp. începând cu 1 iulie 2011. ca şi interdependenţele dintre anumite subsisteme ale economiei naţionale. produsul intern. măsurând rezultatele integrale ale activităţii economice. potrivit INS. noţională. potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS). Datoria externă a României este relativ mică. Germania şi Spania. structural şi calitativ. dublată de reducerea şomajului şi a inflaţiei. ultimii exprimă performanţa la nivelul ansamblului economiei naţionale. România Produsul intern brut al României a scăzut cu 1.9%. faţă de anul precedent. în trimestrul al patrulea din 2010. Astfel. reprezentând 20. Evaluarea acestora sub aspect fizic sau valoric se realizează cu ajutorul indicatorilor economici. venitul personal. în scădere cu 0.3% din PIB. În 2006.Introducere Activităţile economice ce se desfăşoară în cadrul unei economii naţionale se concretizează într-o gamă variată de bunuri şi servicii. Suprapusă peste reducerea salariilor bugetarilor cu 25%. pot exista indicatori micro şi macroeconomici. venitul naţional. ci prin unduirea vieţii economice este deosebit de benefică. în anul 2010.64 de miliarde de lei.9% în septembrie 2007. ne formează o imagine de ansamblu privind locul pe care îl ocupă economia la un moment dat. conform Institutului Naţional de Statistică. tot cu această dată. El permite evidenţierea acestor fenomene şi procese sub aspect cantitativ. economia României fiind vazută ca una economie relativ stabilă. venitul personal disponibil al populaţiei. I. Aceste mărimi sunt totodată şi mărimi sintetice. nu numai prin aura lor teoretică. Şomajul în România a fost de 3. Principalii indicatori macroeconomici sunt: produsul global.84 de miliarde de lei.

evaziune fiscală ridicată. bazată pe servicii. una dintre cele mai mari rate din Europa. care reprezintă 55% din PIB. România a atras tot mai mulţi investitori străini. intervenţia guvernului în economia ţării a fost destul de absentă. precum Ungaria şi Cehia. înregistrând astfel o poziţie mai bună decât alte ţări din regiune. 32% din populaţia ţării este angajată în agricultură şi producţie. în comparaţie cu economiile celorlalte state din Europa. cu o cota unică de 16%. Grafic nr. predominant. aceasta era cea mai mică cotă din UE. această suma s-a ridicat în anul 2008 la 9 miliarde dolari. în 2006. În plus. respectiv 10% din PIB. în valoare de 8.3 miliarde Euro. Pe de altă parte. economia României se clasează pe locul 49 dintr-un număr total de 175 economii naţionale în privinţa uşurinţei de a face afaceri. prea mulţi bani cheltuiţi pe medicamente scumpe. România a fost eclipsată de Bulgaria care are acum o cotă unică de 10% şi de Republica Cehă. Investiţiile străine directe au fost. devenind cea mai importantă destinaţie de investiţii străine în Europa Centrală şi de Sud-Est. unde s-a introdus recent o cotă de 15%. iar industria şi agricultura au de asemenea o contribuţie importantă de 35%. În 2005. prea mulţi asistaţi sociali. după Georgia. în România. în 2008. Potrivit unui raport din 2006 al Băncii Mondiale. România a înlocuit sistemul progresiv de impozitare în care cota maximă era de 40%. Însă. În 2007. Conform estimărilor Băncii Mondiale. Începând cu anul 2000. Un aport însemnat în economia românească il reprezinta sumele de bani trimise de cetăţenii români care lucrează în alte ţări ale lumii. În schimb. acelaţi studiu a considerat că România a fost în 2006 a doua ţara din lume ca ritm al reformelor mediului de afaceri.După o serie de privatizări şi reforme de la sfarşitul anilor '90 şi începutul anilor 2000.1 4 . rata corupţiei continuă să rămână la un nivel îngrijorător de mare. Economia este. Printre problemele economiei în România se numără: o populaţie aproximativ jumătate rurală şi nefiscalizată.

atingând nivelul de doar 4. iar rata şomajului a atins 8. 2 1.2% în aceeaşi perioadă din anul trecut. faţă de 5. • Câştigul salarial mediu net a crescut cu 8. • Creditarea cunoaşte condiţii net favorabile în prezent: o Rata anuală a dobânzii de politică monetară a scăzut în luna noiembrie 2011 la 6%.8% (308 lei). 2. Tendinte negative • Numărul de salariaţi a scăzut cu 10% în ianuarie 2011 faţă de aceeaşi lună din 2010. • Consumul final de energie electrică a crescut cu 3. în pofida speculaţiilor politicianiste şi a lamentărilor la care asistăm. iar pensia medie a agricultorilor a crescut cu 5. iar salariul real s-a menţinut constant.25% în 2010 (stabilită de Consiliul de Administraţie al BNR şi reprezintă plafonul maxim pentru atragerea de depozite de pe piaţa monetară).6% în ianuarie 2010 (734 lei) faţă de aceeaşi lună a anului anterior.33 milioane salariaţi.9% în anul 2011 faţă de anul 2010.5% faţă de anul precedent. Tendinte pozitive • Pensia medie de stat a crescut cu 7.Grafic nr. comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2010. • Exporturile au crescut în primul semestru al anului 2011 cu 28. de la 6.3% în februarie 2010 (762 mii persoane).2% (22 miliarde euro).3% în noiembrie 2011 faţă de aceeaşi lună a lui 2010. 5 . • Productivitatea muncii în industrie a crescut în anul 2011 cu aproximativ 1.

4%) . scade în ianuarie 2010 cu peste 10% (-11. 6 . Semnalez creşterea semnificativă a cheltuielilor în această perioadă cu transferurile pentru proiectele finanţate cu fonduri externe nerambursabile de peste 3 ori şi a subvenţiilor cu peste 22%. Pe partea de venituri publice: au scăzut semnificativ încasarile din TVA.13%). din impozitele pe salarii şi venituri. iar cel cu ridicata cu aproape o treime (-29. comparativ cu aceeaşi perioadă din anul trecut (2.4%).însoţit de un aspect relativ pozitiv legat de preţurile de consum care au crescut cu un ritm inferior în februarie 2010 faţă de decembrie 2009 (1.• Comerţul cu amănuntul.88%). cu 19%.9%. cu 7. cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete.

Bulgaria Economia Bulgariei s-a contractat dramatic după 1989 prin pierderea pieţei sovietice.842.6 Milioane euro 4 luni/2010 5.466 euro 4 luni/2010 -695.2 % 4 luni/2010 0.1 Milioane euro 4 luni/2010 36. după care criza mondială a determinat scăderi semnificative.495. Guvernul ales în 2001. Primele semne de revenire au apărut în 1994. când PIB-ul a crescut şi inflaţia a scăzut. dar se aşteaptă să atingă nivele pre-1990 până la finalul lui 2003. Economia bulgară a înregistrat creştere economică până în 2008. În 1996. guvernul înca are de a face cu o rată a şomajului mare şi standarde scăzute de viaţă.6 % 4 luni/2010 0. 1 Indicator Produs intern brut (PIB) Creştere reală a PIB Creştere productie industrială Rata investiţii/PIB PIB/locuitor Deficit bugetar Cheltuieli bugetare Volum comert international Import(FOB) Exporturi(FOB) Sold balanţa comercială Deficit cont curent Datoria publica externă Numar salariaţi ă: Salariul mediu -sector public brut Rata şomaj -sector privat Inflaţia anuală Rata de schimb Sursa: http://www.1 euro=1.5 % 2009 4. a pledat pentru menţinerea obiectivelor economice adoptate de predecesorul său în 1997. S-a menţinut stabilitatea macroeconomica-financiară pe fondul unei politici fiscale şi monetare restrictive. stabilitatea macroeconomică şi aderarea la UE stabilită pentru 2007. în special al indicelui producţiei industriale.6 Milioane euro 4 luni/2010 4.180. ca şi România a aderat la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007. prin creşterea PIB-ului la o rată de 4-5%.18 % Rata fixă în raport cu euro. de care economia bulgară era strâns legată.4 Milioane euro 4 luni/2010 10.285.183 Milioane euro Trim I/2010 -3. Bulgaria.gov. Nivelul de trai a scăzut cu 40%.246.9 Milioane euro Trim I/2010 316 Euro 32. totuşi.6 Milioane euro 4 luni/2010 -634.295.ro Date de raportare Valoare UM Trim I/2010 7.95583 leva 7 .3 Milioane euro Trim I/2010 2. economia s-a prăbuşit datorită reformelor economice sărace şi un sistem bancar instabil.105. Indicatori macroeconomici Tabel nr. dar cu impact negativ asupra nivelului de trai al populaţiei şi uneori a mediului de afaceri. Din 1997 ţara s-a aflat pe traiectoria revenirii.19 4. În ciuda faptului că prognozele economice pentru 2002 şi 2003 au prezis creştere continuă în economia bulgară.0 Milioane euro 4 luni/2010 -925.II.dce.3 4 luni/2010 4.0 % Trim II/2010 0.6 Milioane euro 4 luni/2010 9.

Euro).7 mld. Austria (5.5 mld.4 milioane euro). Creşterea atractivităţii mediului de afaceri şi instituţional s-a realizat prin practicarea unei cote pe profit de 10 % şi un capital social de 1 euro pentru firmele cu răspundere limitată nou create. Euro). care a crescut cu 0.4% din PIB la 1% datorită reducerii cheltuielilor publice şi creşterii veniturilor statului.5 mld. Euro).Grafic nr. În luna martie 2011.6 milioane leva (4. Euro). 8 .6%. la 742 milioane leva (379 milioane euro). Germania (2.2% pe ansamblul anului trecut.1 mld. însă preţurile mai ridicate ale alimentelor. bugetul Bulgariei a înregistrat un mic excedent de 8. Inflaţia a accelerat în martie la 5. Principalii investitori pentru perioada 2000-2010 au fost Olanda (5.3 Grafic nr. Grecia (3. carburanţilor şi metalelor au adus contribuţii importante din taxe şi impozite. coborând de la 2. Veniturile mai ridicate ale statului se datorează în principal revenirii economiei. 4 Deficitul bugetar al Bulgariei a scăzut cu 56% în primul trimestru al anului 2011.

03 mld.31 mld. În relaţia cu UE. Cehia şi Elveţia câte 1 mld.19 mld. Comertul exterior al Bulgariei Comerţul bilateral din ultimii 10 ani s-a caracterizat printr-o creştere constantă a volumului total al schimburilor comerciale bilaterale şi printr-un sold pozitiv al balanţei comerciale în favoarea României. din care exportul a fost de 1389.euro din care. importul de 976.278 societăţi cu capital bulgar (pondere 0.Federatia Rusa (1. în România erau înregistrate 1.39 milioane euro (+52. 15.67 mld. Grecia.75 mld.98 milioane euro (+47. Italia.41 milioane euro (+61. euro.74%) .7%). Ucraina. România.1 mld. euro (pondere 60%) şi a importat în valoare de 13. Principalii parteneri la export: Grecia. Germania. iar soldul +413. Germania. 9 . euro export şi 24. din care 30% cu capital integral românesc. Turcia.1%). producţie industrială. La data de 31 decembrie 2010.8%). construcţii şi turism.euro (pondere 56.28 mld. Schimburilor comerciale româno-bulgare a ajuns în anul 2008 la 2366. a fost unul redus ca valoare însă ridicat ca număr. euro. Turcia. imobiliare. Comerţul exterior din anul 2008 a reprezentat un total 39. Italia. Belgia şi la import: F. În Bulgaria există peste 1200 de societăți. Domeniile de investiţii prioritare au fost în sectorul bancar.9%). cu un capital total investit de 29.57 milioane euro. generat de condiţiile fiscale favorabile comparativ cu cele din România. În anul 2009 şi 2010 afluxul „investiţional” românesc în economia bulgară. comerţ. valoare însumată în perioada 2000-2010 fiind de 200 milioane euro.10 %). Bulgaria a exportat în valoare de 9. pondere 0. Rusa.53 milioane euro (locul 39. Romania. euro). euro import cu un deficit de 8.

în 2010.III. PIB-ul înregistrează o tendintă de scădere. în România. Grafic nr. produsul intern brut. în anul 2008 şi 2009. indicele se menţine. cu o mică excepţie. O posibilă scădere a acestuia este dată de criza economică-financiară mondială. Indicatori de dezvoltare mondială Se observă că atât în cazul României. 6 Sursa: Banca Mondială. Comparaţia România – Bulgaria Ca şi o primă comparaţie între România şi Bulgaria am luat unul dintre cei mai importanţi indicatori macroeconomici. Indicatori de dezvoltare mondială 10 . şi anume. Astfel avem: Grafic nr.5 Sursa: Banca Mondială. cât şi al Bulgariei.

respectiv -5.087.350.8 114.626. Indicatori de dezvoltare mondială În cazul inflaţiei se observă o scădere semnificativă în cazul României.760. În cazul Bulgariei. ajungând la -6. în timp ce Bulgaria prezintă o creştere mai semnificativă.3 2001 13.8 2005 20.7 2004 18.8 104.930.1999)/Millions of ECU (up to 31.3 83.Observăm o scădere semnificativă în cazul ratei de creştere a PIB-ului real.5%. fluctuează între 12% şi 2.3 2006 22.4 44.053.4 99.385. în cursul anilor analizaţi.2 INDIC_NA Final consumption expenditure UNIT Millions of euro (from 1.4 2003 16.0 2009 27.633. în anul 2009.0 2002 15.3 40. până la aproximativ 5%.870.957. Rata inflaţiei Grafic nr.2 38. în cursul anilor analizaţi şi o stabilitate în ceea ce priveşte Bulgaria.330.2 2010 27.4 2007 26. respectiv 2011.737. cât pentru Bulgaria.12.1.7 69.7 34.623.5%. Cheltuiala pentru consumul final Tabel nr. în 2009.260.europa.8 Sursa: http://epp. Astfel.2 95.4 103.357.299.631.652.1998) GEO/TIME Bulgaria România 2000 12.099.ec.eurostat.7 2011 29. atât pentru România.420. în cazul României avem o scădere de la peste 45%. şi anume de 2.2 puncte procentuale în anul 2011.675.2 52.7% în anul 2011.eu/portal/page/portal/eurostat 11 .397.348.6 Sursa: Banca Mondială.6%.1 2008 29. România având o creştere de 1.738. Însă rata îşi revine pe parcursul anilor 2010. în 2000.

43 2010 136.000.00 20.europa.ec.00 40. 7 Cheltuiala pentru consumul final 120.000.84 2008 129.30 91.68 2005 100.58 135.eurostat.69 2009 132.eurostat.04 58.Grafic nr.42 106.3 COICOP INFOTYPE GEO/TIME Bulgaria România All-items HICP Harmonised indices of consumer prices Annual average index 2000 76.ec.17 Sursa: http://epp.europa.00 2006 107.000.00 60.84 81.09 2003 88.000.60 2007 115.000.41 43.00 100.eu/portal/page/portal/eurostat 12 .56 127.00 100.15 2001 82.ec.00 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Romania Sursa: http://epp.europa.55 111.eu/portal/page/portal/eurostat Bulgaria Indicele armonizat al preţurilor de consum Tabel nr. 7 Indicele armonizat al preturilor de consum 160 140 120 100 80 Romania Bulgaria 60 40 20 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Sursa: http://epp.80 71.000.94 2004 94.eurostat.eu/portal/page/portal/eurostat Grafic nr.00 80.00 0.02 2002 86.36 120.

563.413.9558 4.718.149.Populaţia Tabel nr.9492 3.000 20.eurostat.833.710 21.801.750 21.891.eurostat.2122 2011 Bulgarian lev Românian leu 1.eurostat.528 2006 7.000.761.0510 1.504.430.9922 1.774 2004 7.238 21.9558 3. 10 5 4 3 Romania 2 1 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Sursa: http://epp.095 21.610.119 2008 7.9522 1.658.9533 4.3353 2008 1.049 21.ec.9558 3.485 2001 8.455.europa.europa.6209 1.000.841 21.000.606.4 Population on 1 January .616 2010 7.468 22.europa.2399 2010 1.876 22.815 INDIC_DE GEO/TIME Bulgaria România Sursa: http://epp.711.868 21.845.2391 Sursa: http://epp.9558 4.000 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Romania Bulgaria Sursa: http://epp.000 10.ec.ec.273 21.186 2011 7.eu/portal/page/portal/eurostat Grafic nr.772.9558 4.252 2005 7.213 2007 7.eu/portal/page/portal/eurostat Cursul de schimb Tabel nr.9482 2.498.000.5 UNIT CURRENCY/TIME National currency (including 'euro fixed' series for euro area countries) 2006 2007 2000 2001 2002 2003 2004 2005 1.6826 2009 1.5258 1.457 2002 7.290 21.total 2000 8.9490 3.eurostat.1270 1.551 21.9558 3.9 25.483 2003 7.000 15.565.679.6004 1.640.190.eu/portal/page/portal/eurostat Grafic nr.9558 3.eu/portal/page/portal/eurostat Bulgaria 13 .7551 1.europa.627 2009 7.000.ec.462.528.000 5.

696.1 2008 14.047.eurostat.1 14.000. Principalele mărfuri la import: metalele comune şi articolele metalice.2 2010 12.2%).596. maşinile.3%).3 32.8 2001 6.000.745.058.842.4 2006 9.161.6 16.939. Odată cu aderarea celor două ţări la UE.000.04. vehicule.4 2009 12.000.591.966.00 5. produsele minerale. produsele alimentare. vehiculele.7 44.00 0. ponderea Bulgariei în comerţul exterior al României a fost de 2.405 Sursa: http://epp.3 2007 12. care se bucură de cerere pe piaţa bulgară. 6 UNIT SECTOR INDIC_NA GEO/TIME Bulgaria România Millions of euro General government Total general government revenue 2000 5.884.europa.9 19.00 40. fapt ce va fi stimulat şi de creşterea economică post criză din cele două state.0 2002 6.478.00 35.eu/portal/page/portal/eurostat Grafic nr. taxele vamale sunt desfiinţate conform politicii comerciale comunitare.4 2005 8. .00 20. iar datele din 2010 arată că evoluţia este pozitivă cu precădere în exportul românesc.2% (locul 13).582 41. produsele industriei chimice.europa.2010. în condiţiile menţinerii unei balanţe active în favoarea României.6 37.0 16.000. Principalele mărfuri la exportul României în Bulgaria: produsele minerale – combustibili (pondere 23.533. produse alimentare.00 15.ec.000.6 25.000. iar cea a importului 2.000.Total venituri Tabel nr. produsele chimice. aparatele şi echipamentele electrice.eurostat.910.6%) metalele comune şi articolele din acestea (pondere 12.802.1 13. 14 . 10 50.5 2004 8. din care ponderea exportului 3.716.8 %.8% (locul 6).4 46.00 25. maşinile şi echipamentele electrice (pondere 21.242.00 45. ca atare sunt condiţii avantajoase pentru exportul românesc al acestor produse. masele plastice şi cauciucul.000.00 10.776.00 30.eu/portal/page/portal/eurostat Romania Bulgaria Comerţul bilateral în relaţia Bulgaria-România -comerţul bilateral a înregistrat o scădere în 2009.00 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Sursa:http://epp.la 30.557.1 2003 7.117.000.ec. materialel textile.

europa.ec. Interdependenţe A) Am luat ca şi o primă interdependenţă: rata inflaţiei-rata şomajului în România şi în cele ce urmează vom încerca să aflăm dacă există o anumită influenţă între rata inflaţiei şi rata şomajului. 11 Sursa: http://epp.eu/portal/page/portal/eurostat Diferenţiem seriile o singură dată şi devin staţionare.europa. Graficul ce reprezintă cele două rate: Grafic nr. 12 Sursa: http://epp.ec.eu/portal/page/portal/eurostat 15 .IV.eurostat.eurostat. Grafic nr.

0% -21. Coefficients Intercept 11.64385 Significance F 2. restul atribuindu-se altor variabile.35% poate fi folosită în calculul estimărilor viitoare.796747 28771.883135244 0.007673 * Rata şomajului.77% din variaţiile ratei inflaţiei în funcţie de rata şomajului. însă având în vedere că cele două rate nu sunt într-o corelaţie strânsă.45983 MS 22439.356488355 119 R-Square indică faptul că modelul explică 0.50785024 5.66308 6331.77992786 0.0% -13.81943 0.414964 + 5.Vom aplica testul Granger de cauzalitate: Pairwise Granger Causality Tests Date: 12/01/12 Time: 12:57 Sample: 1999M01 2015M12 Lags: 2 Null Hypothesis: DI does not Granger Cause DS DS does not Granger Cause DI Obs 117 F-Statistic 0. vom avea: Regression Statistics Multiple R R Square Adjusted R Square Standard Error Observations 0.50785024 5.520637146 Upper 95.49471073 Lower 95.007673938 t Stat -8.238E-14 2.88353E-40 Ecuaţia modelului: Rata inflaţie = -17. rezultatele pot fi neconcludente.36280555 P-value 1.37250 Probability 0.49471073 16 .66308 54.2 -17. neluate în considerare în acest test.44331 0.778046901 7.32207843 4.520637146 Upper 95% -13.68986 Se observă că probabilitatea în amândouă cazurile este mai mare de 5%.11792092 F 414. Eroarea standard de 7.8835E-40 Lower 95% -21.827339652 20. ANOVA df Regression Residual Total 1 117 118 SS 22439.32207843 4.41496433 5. Aplicând regresia. astfel vom putea spune rata inflaţiei şi rata şomajului nu sunt într-o relaţie statistică semnificativă.

552588689 7.europa.243158785 11.ec.56937201 … 1.1 42.00 10.885783723 0.20134864 … 7.626714048 8.eurostat.17175116 37.683501189 1.488587637 5.RESIDUAL OUTPUT Observation 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 … 113 114 115 116 117 118 119 Grafic nr.938824269 -0.766568625 6.669747466 1.358583513 1.528248836 12.23131841 13.00 -10 -15 -20 -25 -30 Residuals 5.17328595 39.877122921 -2.9320858 15.901926202 2.401523613 … 1.502849862 0.13 Predicted 38.eu/portal/page/portal/eurostat 17 .653120136 0.16868159 36.6679142 38.2 Sursa: http://epp.618800992 Residuals -10.784268583 3.52978362 16.17482074 40.778958748 1.67251856 39.67712292 41.38932081 -0.17712292 -6.00 11.615731417 3.333431375 1.280978002 4.611412363 2.16868159 37.720927977 0.781199008 Standard Residuals -1.47482074 2.17021638 38.116498811 4.031034873 1.019021998 2.164121483 1.527481442 9.337847934 0.03131841 13.00 15.300740346 1.120034487 2.060246152 0.2 Residual Plot 20 15 10 5 0 -50.147411311 1.67712292 42.

| . | .4202 -0.0709 Probability 0.8386 0.1800 -0.europa.CONSUM(+i) .8400 47.00543 Se observă că probabilitatea în ambele cazuri este mai mică de 5%. Cross-corelogram: Date: 12/01/12 Time:15:10 Sample: 2000 2015 Included observations: 10 Correlations are asymptotically consistent approximations VENIT. |********** . ****| . ***| .3277 -0. ***| .3298 -0.9756 0. | . ceea ce ne indică faptul că există cauză de tip Granger între venit şi consum. | . ****| . | . |*** .eu/portal/page/portal/eurostat Vom aplica testul Granger de cauzalitate: Pairwise Granger Causality Tests Date: 12/01/12 Time: 14:55 Sample: 2000 2015 Lags: 2 Null Hypothesis: CONSUM does not Granger Cause VENIT VENIT does not Granger Cause CONSUM Obs 8 F-Statistic 11. | . având o relaţie statistică semnificativă între cele două. |********** .03771 0. | . 14 Sursa: http://epp. |*****.1352 -0. *| .3401 0.2795 18 .4046 -0. | .3221 lead 0. | i 0 1 2 3 4 5 6 7 lag 0. | . vom dori să aflăm dacă există influenţe între veniturile totale şi consumul total. |******* | .9756 0. | .ec. | .B) Tot în cazul României. | VENIT. acestea putând fi folosite ca şi variabile explicative în explicarea comportamentului celor două. |* . **| .1399 -0.eurostat.CONSUM(-i) .6911 0. ***| .4962 0. Grafic nr. |******** | . ***| .0474 -0.

390809 1353.710429 0. Error 0.031319 MS 1.7312 Variance Equation C 4086221.3E+09 Standard Error 2202.321284 Upper 95% 6208.ARCH (Marquardt) .469 + 0.0% 6208.131 0.465727 Ecuaţia modelului: Venit = 1129.0000 0.469 0. Aplicând regresia în Excel.393505 * Consum.51E-06 Intercept consum Coefficients 1129.983 z-Statistic 7.5 12.8673 Significance F 1.393505 t Stat 0.Normal distribution Date: 12/01/12 Time: 15:48 Sample (adjusted): 2000 2010 Included observations: 11 after adjustments Convergence achieved after 16 iterations Variance backcast: ON GARCH = C(3) + C(4)*RESID(-1)^2 + C(5)*GARCH(-1) Coefficient CONSUM C 0.050686 3938.512844 12. Aplicând metoda ML-ARCH (distribuţie normală).0% -3949.364 0.24E+09 62870975 1. 0.0000 19 . celelalte corelaţii fiind nesemnificative. 320214.56452 P-value 0.19 0.24E+09 7858872 F 157. vom aveam: Dependent Variable: VENIT Method: ML .027 Std.321284 Upper 95.343496 Prob.Există corelaţii semnificative între venit şi consum până la un lag de 3.131 0.51E-06 Lower 95% -3949.19 0. vom avea: ANOVA df Regression Residual Total 1 8 9 SS 1.621918 1.76089 0.465727 Lower 95.

şi R-Squared ne indică faptul că modelul explică doar 0.921909 -0.D. dependent var Akaike info criterion Schwarz criterion F-statistic Prob(F-statistic) Se observă o probabilitate foarte mică.15 Sursa: http://epp.eu/portal/page/portal/eurostat 20 .6706 26460.594619 0.europa. of regression Sum squared resid Log likelihood Durbin-Watson stat -0.63493 0.425334 0.179482 0.80 19.34774 24.913077 3548.267024 0.95% din variaţiile venitului în funcţie de consum. Ca şi predicţie a venitului până în anul 2015 vom avea următorul grafic: Grafic nr.00 12034.ec.001732.98226 1.001732 Mean dependent var S.E.6534 0.RESID(-1)^2 GARCH(-1) R-squared Adjusted R-squared S.951709 0.19645 19.449067 0.eurostat.188 62948174 -90. de 0.392119 0.

Grafic nr.6321>5%.europa.63213 Consumul este cauza de tip Granger pentru venit.946016 0.eu/portal/page/portal/eurostat Vom aplica testul Granger de cauzalitate: Pairwise Granger Causality Tests Date: 12/01/12 Time: 16:18 Sample: 2000 2015 Lags: 2 Null Hypothesis: CONSUM does not Granger Cause VENIT VENIT does not Granger Cause CONSUM Obs 8 F-Statistic 9.04874 0.eurostat.972633 0. Aplicând regresia în Excel.53651 Probability 0. ca urmare a prob.74107 0.=0. iar venitul nu este cauza de tip Granger pentru consum. vom lua în considerare veniturile totale şi consumul total şi vom încerca să aflăm dacă există vreo legătură între cele două.C) În cazul Bulgariei. de 0.939268 720.04874 < 5%. prob.9896 11 21 . 16 Sursa: http://epp.ec. vom avea: SUMMARY OUTPUT Regression Statistics Multiple R R Square Adjusted R Square Standard Error Observations 0.

69 0.3729 -247.9 F 140.37E-06 Lower 95% -2108.1912 Significance F 2.827 6780.049 358.351 921.566 8338.43357 -1.583214 Ecuaţia modelului: Venit = -199.393072 Upper 95% 1709.583 22 .21 12990.886 0.38 14753.815739 2.1856 -895.84024 P-value 0.31717 1.476 -986.0% -2108.041227 MS 72875012 519825.69 0.82672 -0.9142 331.9919 -974.85 11636.393072 Upper 95.488143 * Consum.404 + 0.487488 -0. RESIDUAL OUTPUT Predicted Total venit 5476.966 -107.186 6190.488143 t Stat -0.375483 -1.24084 11.355622 1.71 13568.014 10485.36353 -0.352942 0.886 0.9647 0.113 7679.949 9102.ANOVA df Regression Residual Total 1 8 9 SS 72875012 4158608 77033620 Standard Error 827.526933 -1.404 0.113 -561.46258 Observation 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Residuals 239.0% 1709.37E-06 Intercept consum Coefficients -199.4912 934.15748 0.583214 Lower 95.92 Standard Residuals 0.

al societăţii. nu cuprinde întreaga activitate depusă în cadrul unei economii naţionale.I. Concluzii Cu toate succesele înregistrate. P. cuprinde şi producţia de armament. nu indicatorii economiei sunt responsabili. De pildă. sunt realitati pe care omul nu a reusit inca sa le depaseasca. concepte. curente. practica economică furnizează şi multe neajunsuri. cat si in practica economica. de exmplu. nu dispun de puterea decizională la nivel macroeconomic. care necesita eforturi mari in continuare. aspecte negative în acest domeniu. 23 . Pentru aceste imperfecţiuni. cei care lucreză în domeniul economic sau elaborează diferite programe pe termen lung sau scurt.V. Sunt ţări în care “economia subterană” reprezintă o pondere importantă ce nu se ia în calcul. au avut un rol mai important în elaborarea acestor indicatori acelea care au vizat economia de piaţă. proprietatea privată. Experienţa ţărilor celor mai dezvoltate confirmă cele spuse. în ultimă instanţă. Acest caracter puternic politizat al deciziilor macroeconomice reprezintă un aspect negativ în viaţa socială. este o frână în calea progresului. dintre care sunt mai puţin specialişti în economie.B.B. pentru a gasi solutii mai eficiente. Nu există un indicator care să reflecte exact nivelul bunăstării omului deoarece. şi altele. atit pe planul gandirii economice. indicatorul P.N. Nu este întimplător nici faptul că indicatorii macroeconomici sunt interpretaţi în mod diferit de cei care se găsesc la guvernare şi de cei care se găsesc în opoziţie. Aspectele negative amintite. ci este vorba de imperfecţiunea sistemului economic. cererea şi oferta etc. ce este bine sau nu în domeniul macroeconomic. Această putere se găseşte în mâinile politicienilor. concurenţa. Istoria indicatorilor economici arată că dintre diferitele şcoli. adică Parlamentul decide. În condiţiile actuale.

ro.ro.com/ro/education/fundamental-analysis/main-economicindicators. www.europa. www. www. www.ro. http://www.google. www..bnr.fmi.com/publicdata../EVOLUTIA-PRINCIPALILOR-INDICATORI. 24 .scritube.ro.markets. http://www.ec.com/.epp.zf.wall-street.eu.html.Bibliografie          www.wikipedia.eurostat. www.ro.