P. 1
proiect

proiect

|Views: 76|Likes:
Published by Mela Berinde

More info:

Published by: Mela Berinde on May 28, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/19/2013

pdf

text

original

Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor

Comparaţie România – Bulgaria Indicatori macroeconomici Interdependenţe

Berinde Melania Flavia Master: Bănci şi Pieţe de capital, An 1, ID

Cluj Napoca 2012

Cuprins

Introducere I. România II. Bulgaria III. Comparaţia România - Bulgaria IV. Interdependenţe V. Concluzii Bibliografie

2

faţă de anul precedent. caracterizată de o creştere vizibilă.84 de miliarde de lei. nu numai prin aura lor teoretică. Germania şi Spania. ne formează o imagine de ansamblu privind locul pe care îl ocupă economia la un moment dat.3% din PIB. I.9% în septembrie 2007. în trimestrul al patrulea din 2010. PIB-ul a cunoscut o creştere în termeni reali de 7. în 2010. Şomajul în România a fost de 3. De asemenea. reprezentând 20. Evaluarea acestora sub aspect fizic sau valoric se realizează cu ajutorul indicatorilor economici. pot exista indicatori micro şi macroeconomici. El permite evidenţierea acestor fenomene şi procese sub aspect cantitativ. dublată de reducerea şomajului şi a inflaţiei. potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS). Una dintre principalele cauze se rezumă la decizia Guvernului de a majora TVA de la 19% până la 24%. PIB-ul a fost de 159. Dacă primii măsoară rezultatele la nivelul agentului economic individual. venitul naţional. venitul personal. lucrurile au stat altfel.9%. venitul personal disponibil al populaţiei. structural şi calitativ. 3 . produsul naţional. Suprapusă peste reducerea salariilor bugetarilor cu 25%.Introducere Activităţile economice ce se desfăşoară în cadrul unei economii naţionale se concretizează într-o gamă variată de bunuri şi servicii. tot cu această dată. în scădere cu 0. ultimii exprimă performanţa la nivelul ansamblului economiei naţionale. ca şi interdependenţele dintre anumite subsisteme ale economiei naţionale. care. Astfel. Aceste mărimi sunt totodată şi mărimi sintetice. ci prin unduirea vieţii economice este deosebit de benefică.64 de miliarde de lei. produsul intern. una dintre cele mai ridicate din Europa şi a egalat PIB pe locuitor realizat de România în 1988. un procent scăzut dacă se compară cu cel al altor ţări mijlocii şi mari din Europa precum Polonia. potrivit INS. decizia a dus la scăderea bruscă şi puternică a consumului populaţiei. România Produsul intern brut al României a scăzut cu 1. În funcţie de nivelul pentru care se calculează aceşti indicatori. Cunoaşterea acestor indicatori. PIBul României a fost de 513. conform Institutului Naţional de Statistică. Franţa. Datoria externă a României este relativ mică. Principalii indicatori macroeconomici sunt: produsul global. Indicatorul economic constituie expresia numerică a laturii cantitative a fenomenelor şi proceselor economice în anumite condiţii de spaţiu şi timp. începând cu 1 iulie 2011. Candva. În 2006.6% faţă de perioada similară din 2009.3%. în anul 2010. măsurând rezultatele integrale ale activităţii economice. noţională. Punctul de plecare în determinarea indicatorilor macroeconomici îl reprezintă cei microeconomici. economia României fiind vazută ca una economie relativ stabilă.

România a înlocuit sistemul progresiv de impozitare în care cota maximă era de 40%. În schimb. evaziune fiscală ridicată. România a fost eclipsată de Bulgaria care are acum o cotă unică de 10% şi de Republica Cehă. în România. iar industria şi agricultura au de asemenea o contribuţie importantă de 35%.3 miliarde Euro. România a atras tot mai mulţi investitori străini. prea mulţi bani cheltuiţi pe medicamente scumpe. în valoare de 8. respectiv 10% din PIB. aceasta era cea mai mică cotă din UE. În plus. precum Ungaria şi Cehia. Un aport însemnat în economia românească il reprezinta sumele de bani trimise de cetăţenii români care lucrează în alte ţări ale lumii. devenind cea mai importantă destinaţie de investiţii străine în Europa Centrală şi de Sud-Est. care reprezintă 55% din PIB. Economia este. Conform estimărilor Băncii Mondiale. Printre problemele economiei în România se numără: o populaţie aproximativ jumătate rurală şi nefiscalizată. economia României se clasează pe locul 49 dintr-un număr total de 175 economii naţionale în privinţa uşurinţei de a face afaceri.După o serie de privatizări şi reforme de la sfarşitul anilor '90 şi începutul anilor 2000. acelaţi studiu a considerat că România a fost în 2006 a doua ţara din lume ca ritm al reformelor mediului de afaceri. În 2007. bazată pe servicii. cu o cota unică de 16%. Investiţiile străine directe au fost. intervenţia guvernului în economia ţării a fost destul de absentă. una dintre cele mai mari rate din Europa. rata corupţiei continuă să rămână la un nivel îngrijorător de mare. Începând cu anul 2000. Pe de altă parte. 32% din populaţia ţării este angajată în agricultură şi producţie. înregistrând astfel o poziţie mai bună decât alte ţări din regiune. prea mulţi asistaţi sociali. după Georgia. unde s-a introdus recent o cotă de 15%.1 4 . în 2008. Însă. Potrivit unui raport din 2006 al Băncii Mondiale. În 2005. predominant. în 2006. Grafic nr. în comparaţie cu economiile celorlalte state din Europa. această suma s-a ridicat în anul 2008 la 9 miliarde dolari.

în pofida speculaţiilor politicianiste şi a lamentărilor la care asistăm. 5 . de la 6.5% faţă de anul precedent.6% în ianuarie 2010 (734 lei) faţă de aceeaşi lună a anului anterior. Tendinte pozitive • Pensia medie de stat a crescut cu 7. • Consumul final de energie electrică a crescut cu 3. comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2010.3% în noiembrie 2011 faţă de aceeaşi lună a lui 2010. • Productivitatea muncii în industrie a crescut în anul 2011 cu aproximativ 1. 2. iar pensia medie a agricultorilor a crescut cu 5. faţă de 5.8% (308 lei). • Exporturile au crescut în primul semestru al anului 2011 cu 28. • Câştigul salarial mediu net a crescut cu 8.25% în 2010 (stabilită de Consiliul de Administraţie al BNR şi reprezintă plafonul maxim pentru atragerea de depozite de pe piaţa monetară).2% în aceeaşi perioadă din anul trecut.2% (22 miliarde euro). 2 1. • Creditarea cunoaşte condiţii net favorabile în prezent: o Rata anuală a dobânzii de politică monetară a scăzut în luna noiembrie 2011 la 6%. iar rata şomajului a atins 8. atingând nivelul de doar 4.33 milioane salariaţi. Tendinte negative • Numărul de salariaţi a scăzut cu 10% în ianuarie 2011 faţă de aceeaşi lună din 2010.9% în anul 2011 faţă de anul 2010.Grafic nr.3% în februarie 2010 (762 mii persoane). iar salariul real s-a menţinut constant.

6 .însoţit de un aspect relativ pozitiv legat de preţurile de consum care au crescut cu un ritm inferior în februarie 2010 faţă de decembrie 2009 (1.4%) .4%). Pe partea de venituri publice: au scăzut semnificativ încasarile din TVA.88%). comparativ cu aceeaşi perioadă din anul trecut (2. cu 19%.• Comerţul cu amănuntul. cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete. iar cel cu ridicata cu aproape o treime (-29. din impozitele pe salarii şi venituri.9%. cu 7. Semnalez creşterea semnificativă a cheltuielilor în această perioadă cu transferurile pentru proiectele finanţate cu fonduri externe nerambursabile de peste 3 ori şi a subvenţiilor cu peste 22%.13%). scade în ianuarie 2010 cu peste 10% (-11.

0 Milioane euro 4 luni/2010 -925.6 Milioane euro 4 luni/2010 9.6 Milioane euro 4 luni/2010 5.dce.1 Milioane euro 4 luni/2010 36.II. Din 1997 ţara s-a aflat pe traiectoria revenirii.495.2 % 4 luni/2010 0. de care economia bulgară era strâns legată. în special al indicelui producţiei industriale.1 euro=1. guvernul înca are de a face cu o rată a şomajului mare şi standarde scăzute de viaţă.842. Nivelul de trai a scăzut cu 40%. Bulgaria. Bulgaria Economia Bulgariei s-a contractat dramatic după 1989 prin pierderea pieţei sovietice.180. S-a menţinut stabilitatea macroeconomica-financiară pe fondul unei politici fiscale şi monetare restrictive.295.9 Milioane euro Trim I/2010 316 Euro 32.466 euro 4 luni/2010 -695.6 Milioane euro 4 luni/2010 4.3 Milioane euro Trim I/2010 2.6 Milioane euro 4 luni/2010 -634. 1 Indicator Produs intern brut (PIB) Creştere reală a PIB Creştere productie industrială Rata investiţii/PIB PIB/locuitor Deficit bugetar Cheltuieli bugetare Volum comert international Import(FOB) Exporturi(FOB) Sold balanţa comercială Deficit cont curent Datoria publica externă Numar salariaţi ă: Salariul mediu -sector public brut Rata şomaj -sector privat Inflaţia anuală Rata de schimb Sursa: http://www. dar cu impact negativ asupra nivelului de trai al populaţiei şi uneori a mediului de afaceri.ro Date de raportare Valoare UM Trim I/2010 7. a pledat pentru menţinerea obiectivelor economice adoptate de predecesorul său în 1997.3 4 luni/2010 4. Primele semne de revenire au apărut în 1994.5 % 2009 4.95583 leva 7 .4 Milioane euro 4 luni/2010 10. În ciuda faptului că prognozele economice pentru 2002 şi 2003 au prezis creştere continuă în economia bulgară.285. ca şi România a aderat la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007.183 Milioane euro Trim I/2010 -3. În 1996. când PIB-ul a crescut şi inflaţia a scăzut.19 4. prin creşterea PIB-ului la o rată de 4-5%.0 % Trim II/2010 0.6 % 4 luni/2010 0. Guvernul ales în 2001. dar se aşteaptă să atingă nivele pre-1990 până la finalul lui 2003.18 % Rata fixă în raport cu euro. stabilitatea macroeconomică şi aderarea la UE stabilită pentru 2007. Economia bulgară a înregistrat creştere economică până în 2008. economia s-a prăbuşit datorită reformelor economice sărace şi un sistem bancar instabil.246.105. după care criza mondială a determinat scăderi semnificative.gov. totuşi. Indicatori macroeconomici Tabel nr.

coborând de la 2. Euro). Euro). Euro).3 Grafic nr.6%. însă preţurile mai ridicate ale alimentelor. la 742 milioane leva (379 milioane euro).4% din PIB la 1% datorită reducerii cheltuielilor publice şi creşterii veniturilor statului. În luna martie 2011. Germania (2.4 milioane euro). Principalii investitori pentru perioada 2000-2010 au fost Olanda (5. carburanţilor şi metalelor au adus contribuţii importante din taxe şi impozite.1 mld. 8 . 4 Deficitul bugetar al Bulgariei a scăzut cu 56% în primul trimestru al anului 2011.6 milioane leva (4. Grecia (3. Creşterea atractivităţii mediului de afaceri şi instituţional s-a realizat prin practicarea unei cote pe profit de 10 % şi un capital social de 1 euro pentru firmele cu răspundere limitată nou create.Grafic nr. Austria (5.5 mld. Euro).5 mld.2% pe ansamblul anului trecut.7 mld. Veniturile mai ridicate ale statului se datorează în principal revenirii economiei. Inflaţia a accelerat în martie la 5. care a crescut cu 0. bugetul Bulgariei a înregistrat un mic excedent de 8.

53 milioane euro (locul 39.7%). Grecia.39 milioane euro (+52. Principalii parteneri la export: Grecia.1 mld.03 mld. România. Rusa. Turcia.74%) .euro din care.41 milioane euro (+61. În Bulgaria există peste 1200 de societăți. Germania. importul de 976. Comerţul exterior din anul 2008 a reprezentat un total 39.1%). pondere 0.8%). Italia. construcţii şi turism. Italia. euro import cu un deficit de 8.19 mld. 15. euro export şi 24.98 milioane euro (+47. Comertul exterior al Bulgariei Comerţul bilateral din ultimii 10 ani s-a caracterizat printr-o creştere constantă a volumului total al schimburilor comerciale bilaterale şi printr-un sold pozitiv al balanţei comerciale în favoarea României.9%). euro (pondere 60%) şi a importat în valoare de 13. Germania. imobiliare. În anul 2009 şi 2010 afluxul „investiţional” românesc în economia bulgară. Belgia şi la import: F.Federatia Rusa (1. în România erau înregistrate 1. iar soldul +413. din care 30% cu capital integral românesc.10 %). cu un capital total investit de 29. În relaţia cu UE.278 societăţi cu capital bulgar (pondere 0.euro (pondere 56. valoare însumată în perioada 2000-2010 fiind de 200 milioane euro. euro. La data de 31 decembrie 2010. euro). comerţ. producţie industrială. Romania. din care exportul a fost de 1389. Domeniile de investiţii prioritare au fost în sectorul bancar.57 milioane euro. generat de condiţiile fiscale favorabile comparativ cu cele din România.75 mld.67 mld. Bulgaria a exportat în valoare de 9.31 mld. 9 . Schimburilor comerciale româno-bulgare a ajuns în anul 2008 la 2366.28 mld. Cehia şi Elveţia câte 1 mld. euro. Turcia. Ucraina. a fost unul redus ca valoare însă ridicat ca număr.

Indicatori de dezvoltare mondială Se observă că atât în cazul României. produsul intern brut. în România.5 Sursa: Banca Mondială. în anul 2008 şi 2009. Comparaţia România – Bulgaria Ca şi o primă comparaţie între România şi Bulgaria am luat unul dintre cei mai importanţi indicatori macroeconomici. PIB-ul înregistrează o tendintă de scădere. O posibilă scădere a acestuia este dată de criza economică-financiară mondială. indicele se menţine. Astfel avem: Grafic nr. Indicatori de dezvoltare mondială 10 . în 2010. şi anume. 6 Sursa: Banca Mondială. Grafic nr.III. cu o mică excepţie. cât şi al Bulgariei.

europa.0 2002 15.348.087.6%.420. fluctuează între 12% şi 2. în anul 2009.8 2005 20.623.738.7 2004 18. în cazul României avem o scădere de la peste 45%.652.2 INDIC_NA Final consumption expenditure UNIT Millions of euro (from 1. Indicatori de dezvoltare mondială În cazul inflaţiei se observă o scădere semnificativă în cazul României.053. Cheltuiala pentru consumul final Tabel nr.6 Sursa: Banca Mondială.ec.3 83.1999)/Millions of ECU (up to 31. Rata inflaţiei Grafic nr.4 44.7% în anul 2011.3 2006 22.4 2007 26.4 103.2 puncte procentuale în anul 2011.5%. atât pentru România.0 2009 27.eurostat.675. până la aproximativ 5%.7 69.2 2010 27. ajungând la -6. în 2009.930. respectiv 2011.1 2008 29.4 2003 16.957.397.8 104.626.2 95.8 114. în 2000.299.260.8 Sursa: http://epp.Observăm o scădere semnificativă în cazul ratei de creştere a PIB-ului real.eu/portal/page/portal/eurostat 11 . România având o creştere de 1. în timp ce Bulgaria prezintă o creştere mai semnificativă.760. în cursul anilor analizaţi.7 2011 29.3 40.5%. Însă rata îşi revine pe parcursul anilor 2010.1998) GEO/TIME Bulgaria România 2000 12.1. în cursul anilor analizaţi şi o stabilitate în ceea ce priveşte Bulgaria. şi anume de 2.633.12.7 34.350. Astfel.385.099.2 38.2 52.357. respectiv -5.3 2001 13.631.4 99.330.737. În cazul Bulgariei. cât pentru Bulgaria.870.

00 100.000.eu/portal/page/portal/eurostat Bulgaria Indicele armonizat al preţurilor de consum Tabel nr.000.84 2008 129.04 58.00 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Romania Sursa: http://epp.ec.europa.30 91.17 Sursa: http://epp.55 111.000.eurostat.58 135.00 40.42 106.ec.15 2001 82.84 81.ec.eu/portal/page/portal/eurostat Grafic nr.00 60.000.00 0.41 43.3 COICOP INFOTYPE GEO/TIME Bulgaria România All-items HICP Harmonised indices of consumer prices Annual average index 2000 76.56 127.94 2004 94.00 2006 107.eurostat.80 71.09 2003 88.60 2007 115.36 120.europa.000. 7 Cheltuiala pentru consumul final 120.eu/portal/page/portal/eurostat 12 .000.00 20.00 80.eurostat.00 100. 7 Indicele armonizat al preturilor de consum 160 140 120 100 80 Romania Bulgaria 60 40 20 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Sursa: http://epp.02 2002 86.Grafic nr.69 2009 132.43 2010 136.68 2005 100.europa.

9558 3.761.718.711.252 2005 7.000 20.000.9558 4.2122 2011 Bulgarian lev Românian leu 1.772.483 2003 7.europa.498.430.413.238 21.119 2008 7.9 25.eurostat.679.457 2002 7.9490 3.2391 Sursa: http://epp.eu/portal/page/portal/eurostat Cursul de schimb Tabel nr.841 21.640.000.Populaţia Tabel nr.eurostat.000 5.4 Population on 1 January .504.876 22.845.551 21.ec.710 21.eu/portal/page/portal/eurostat Grafic nr.273 21.9482 2.774 2004 7.eurostat.606.565.7551 1.462.2399 2010 1.049 21.000.9558 4.485 2001 8.9492 3.891.000 10.1270 1.627 2009 7.9558 3.868 21.000 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Romania Bulgaria Sursa: http://epp.europa.eurostat.213 2007 7.9558 3.total 2000 8.000.ec.ec.europa.455.528 2006 7.9522 1.658.290 21.095 21.5 UNIT CURRENCY/TIME National currency (including 'euro fixed' series for euro area countries) 2006 2007 2000 2001 2002 2003 2004 2005 1.europa.610.149.190. 10 5 4 3 Romania 2 1 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Sursa: http://epp.616 2010 7.3353 2008 1.815 INDIC_DE GEO/TIME Bulgaria România Sursa: http://epp.9922 1.528.5258 1.6209 1.ec.9533 4.9558 3.0510 1.eu/portal/page/portal/eurostat Bulgaria 13 .801.750 21.9558 4.000 15.000.186 2011 7.468 22.6004 1.6826 2009 1.833.563.eu/portal/page/portal/eurostat Grafic nr.

eu/portal/page/portal/eurostat Grafic nr. din care ponderea exportului 3.776. produsele minerale. produsele industriei chimice.00 40.4 2009 12.910.2 2010 12. maşinile.04.00 0. masele plastice şi cauciucul. produsele alimentare.557.058.00 25.6 37.8 %.000.8 2001 6.4 2006 9. Principalele mărfuri la exportul României în Bulgaria: produsele minerale – combustibili (pondere 23.00 10. ponderea Bulgariei în comerţul exterior al României a fost de 2.6%) metalele comune şi articolele din acestea (pondere 12.00 35.242.591.8% (locul 6).3 2007 12. Odată cu aderarea celor două ţări la UE.1 2008 14.966.3 32. în condiţiile menţinerii unei balanţe active în favoarea României.ec. fapt ce va fi stimulat şi de creşterea economică post criză din cele două state.000.478.7 44.eu/portal/page/portal/eurostat Romania Bulgaria Comerţul bilateral în relaţia Bulgaria-România -comerţul bilateral a înregistrat o scădere în 2009.00 30.000. maşinile şi echipamentele electrice (pondere 21. aparatele şi echipamentele electrice.4 46.000.Total venituri Tabel nr. 10 50.eurostat. materialel textile.000. produsele chimice.00 20.4 2005 8.6 25.000.00 15.europa.745.161.596.5 2004 8.eurostat. vehiculele.405 Sursa: http://epp.2%). iar datele din 2010 arată că evoluţia este pozitivă cu precădere în exportul românesc.2% (locul 13).000.1 14.582 41.la 30. Principalele mărfuri la import: metalele comune şi articolele metalice.939.802.716.00 5.9 19.1 13. iar cea a importului 2. . taxele vamale sunt desfiinţate conform politicii comerciale comunitare.3%). vehicule.0 2002 6.2010. ca atare sunt condiţii avantajoase pentru exportul românesc al acestor produse.000.ec.000.842.europa. 6 UNIT SECTOR INDIC_NA GEO/TIME Bulgaria România Millions of euro General government Total general government revenue 2000 5.047.000.00 45.00 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Sursa:http://epp.0 16.1 2003 7. 14 . care se bucură de cerere pe piaţa bulgară.117.696.533.884.6 16. produse alimentare.

europa. Graficul ce reprezintă cele două rate: Grafic nr. 12 Sursa: http://epp.eurostat. Interdependenţe A) Am luat ca şi o primă interdependenţă: rata inflaţiei-rata şomajului în România şi în cele ce urmează vom încerca să aflăm dacă există o anumită influenţă între rata inflaţiei şi rata şomajului.ec.eu/portal/page/portal/eurostat 15 . 11 Sursa: http://epp.eurostat.europa.eu/portal/page/portal/eurostat Diferenţiem seriile o singură dată şi devin staţionare. Grafic nr.IV.ec.

49471073 16 .8835E-40 Lower 95% -21.32207843 4. rezultatele pot fi neconcludente. Aplicând regresia.68986 Se observă că probabilitatea în amândouă cazurile este mai mare de 5%.2 -17.49471073 Lower 95.64385 Significance F 2.32207843 4. vom avea: Regression Statistics Multiple R R Square Adjusted R Square Standard Error Observations 0.0% -13.35% poate fi folosită în calculul estimărilor viitoare.883135244 0.778046901 7.44331 0.356488355 119 R-Square indică faptul că modelul explică 0. astfel vom putea spune rata inflaţiei şi rata şomajului nu sunt într-o relaţie statistică semnificativă.81943 0.77992786 0.77% din variaţiile ratei inflaţiei în funcţie de rata şomajului. restul atribuindu-se altor variabile.520637146 Upper 95.37250 Probability 0.11792092 F 414.66308 6331.41496433 5. neluate în considerare în acest test.66308 54.007673 * Rata şomajului.88353E-40 Ecuaţia modelului: Rata inflaţie = -17.827339652 20.796747 28771.414964 + 5.007673938 t Stat -8.36280555 P-value 1. Eroarea standard de 7.50785024 5.238E-14 2.Vom aplica testul Granger de cauzalitate: Pairwise Granger Causality Tests Date: 12/01/12 Time: 12:57 Sample: 1999M01 2015M12 Lags: 2 Null Hypothesis: DI does not Granger Cause DS DS does not Granger Cause DI Obs 117 F-Statistic 0. ANOVA df Regression Residual Total 1 117 118 SS 22439.520637146 Upper 95% -13.50785024 5. însă având în vedere că cele două rate nu sunt într-o corelaţie strânsă.0% -21. Coefficients Intercept 11.45983 MS 22439.

ec.67712292 41.00 11.488587637 5.16868159 37.781199008 Standard Residuals -1.120034487 2.00 10.23131841 13.243158785 11.618800992 Residuals -10.901926202 2.17482074 40.67712292 42.060246152 0.653120136 0.17712292 -6.778958748 1.116498811 4.13 Predicted 38.47482074 2.1 42.67251856 39.683501189 1.669747466 1.00 -10 -15 -20 -25 -30 Residuals 5.358583513 1.2 Residual Plot 20 15 10 5 0 -50.766568625 6.17021638 38.europa.401523613 … 1.52978362 16.eu/portal/page/portal/eurostat 17 .938824269 -0.615731417 3.147411311 1.280978002 4.720927977 0.611412363 2.38932081 -0.877122921 -2.9320858 15.17175116 37.2 Sursa: http://epp.784268583 3.17328595 39.552588689 7.337847934 0.16868159 36.019021998 2.eurostat.RESIDUAL OUTPUT Observation 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 … 113 114 115 116 117 118 119 Grafic nr.333431375 1.528248836 12.03131841 13.20134864 … 7.885783723 0.300740346 1.164121483 1.502849862 0.527481442 9.56937201 … 1.626714048 8.6679142 38.031034873 1.00 15.

CONSUM(-i) . | .1399 -0. |* . | .3401 0.3298 -0.03771 0. | .00543 Se observă că probabilitatea în ambele cazuri este mai mică de 5%.6911 0. | i 0 1 2 3 4 5 6 7 lag 0. *| . 14 Sursa: http://epp. | . |*** . | . ****| . | .4962 0. Grafic nr.9756 0. | . ***| . Cross-corelogram: Date: 12/01/12 Time:15:10 Sample: 2000 2015 Included observations: 10 Correlations are asymptotically consistent approximations VENIT.8400 47.3277 -0. vom dori să aflăm dacă există influenţe între veniturile totale şi consumul total. | .0709 Probability 0.ec.eu/portal/page/portal/eurostat Vom aplica testul Granger de cauzalitate: Pairwise Granger Causality Tests Date: 12/01/12 Time: 14:55 Sample: 2000 2015 Lags: 2 Null Hypothesis: CONSUM does not Granger Cause VENIT VENIT does not Granger Cause CONSUM Obs 8 F-Statistic 11.1800 -0. acestea putând fi folosite ca şi variabile explicative în explicarea comportamentului celor două.4046 -0.3221 lead 0. | . ***| . | .1352 -0.eurostat. |******* | . având o relaţie statistică semnificativă între cele două. ***| .europa.2795 18 .4202 -0. ****| . |********** .B) Tot în cazul României. |********** . ***| .9756 0. | .8386 0.CONSUM(+i) . ceea ce ne indică faptul că există cauză de tip Granger între venit şi consum. |******** | . | VENIT. **| . |*****.0474 -0.

027 Std. celelalte corelaţii fiind nesemnificative.393505 t Stat 0.512844 12.7312 Variance Equation C 4086221.76089 0.3E+09 Standard Error 2202. Aplicând regresia în Excel. vom avea: ANOVA df Regression Residual Total 1 8 9 SS 1.0000 0.465727 Lower 95. 320214.131 0.131 0.343496 Prob.0% -3949.51E-06 Intercept consum Coefficients 1129.0% 6208.8673 Significance F 1.469 0.390809 1353.5 12.51E-06 Lower 95% -3949.031319 MS 1.050686 3938.ARCH (Marquardt) .469 + 0.710429 0.0000 19 .19 0.393505 * Consum.24E+09 7858872 F 157.621918 1.321284 Upper 95. Error 0. Aplicând metoda ML-ARCH (distribuţie normală).19 0.465727 Ecuaţia modelului: Venit = 1129.364 0.321284 Upper 95% 6208.983 z-Statistic 7. 0.Normal distribution Date: 12/01/12 Time: 15:48 Sample (adjusted): 2000 2010 Included observations: 11 after adjustments Convergence achieved after 16 iterations Variance backcast: ON GARCH = C(3) + C(4)*RESID(-1)^2 + C(5)*GARCH(-1) Coefficient CONSUM C 0.Există corelaţii semnificative între venit şi consum până la un lag de 3. vom aveam: Dependent Variable: VENIT Method: ML .56452 P-value 0.24E+09 62870975 1.

eu/portal/page/portal/eurostat 20 .179482 0.19645 19. of regression Sum squared resid Log likelihood Durbin-Watson stat -0. Ca şi predicţie a venitului până în anul 2015 vom avea următorul grafic: Grafic nr.15 Sursa: http://epp.63493 0.95% din variaţiile venitului în funcţie de consum.001732.34774 24.951709 0.001732 Mean dependent var S.6534 0.ec.europa.00 12034.80 19.eurostat.6706 26460.E.188 62948174 -90.98226 1.392119 0. şi R-Squared ne indică faptul că modelul explică doar 0.425334 0. dependent var Akaike info criterion Schwarz criterion F-statistic Prob(F-statistic) Se observă o probabilitate foarte mică.594619 0. de 0.913077 3548.449067 0.921909 -0.D.RESID(-1)^2 GARCH(-1) R-squared Adjusted R-squared S.267024 0.

63213 Consumul este cauza de tip Granger pentru venit. ca urmare a prob.53651 Probability 0.europa.eu/portal/page/portal/eurostat Vom aplica testul Granger de cauzalitate: Pairwise Granger Causality Tests Date: 12/01/12 Time: 16:18 Sample: 2000 2015 Lags: 2 Null Hypothesis: CONSUM does not Granger Cause VENIT VENIT does not Granger Cause CONSUM Obs 8 F-Statistic 9.04874 0.6321>5%. Grafic nr.04874 < 5%.946016 0.C) În cazul Bulgariei.74107 0. vom avea: SUMMARY OUTPUT Regression Statistics Multiple R R Square Adjusted R Square Standard Error Observations 0. prob.=0. iar venitul nu este cauza de tip Granger pentru consum.eurostat. vom lua în considerare veniturile totale şi consumul total şi vom încerca să aflăm dacă există vreo legătură între cele două. Aplicând regresia în Excel.ec.972633 0. 16 Sursa: http://epp. de 0.939268 720.9896 11 21 .

1856 -895.69 0.ANOVA df Regression Residual Total 1 8 9 SS 72875012 4158608 77033620 Standard Error 827.352942 0.113 -561.526933 -1.1912 Significance F 2.404 0.815739 2.049 358.113 7679.9647 0.966 -107.886 0.393072 Upper 95% 1709.24084 11.36353 -0.827 6780.82672 -0.92 Standard Residuals 0.38 14753.351 921.014 10485.9142 331.15748 0.186 6190.9 F 140.9919 -974.37E-06 Lower 95% -2108.583 22 .21 12990.43357 -1.4912 934.583214 Lower 95.0% 1709.46258 Observation 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Residuals 239.393072 Upper 95.488143 * Consum.37E-06 Intercept consum Coefficients -199. RESIDUAL OUTPUT Predicted Total venit 5476.69 0.85 11636.041227 MS 72875012 519825.0% -2108.71 13568.375483 -1.404 + 0.488143 t Stat -0.487488 -0.84024 P-value 0.583214 Ecuaţia modelului: Venit = -199.355622 1.476 -986.31717 1.949 9102.886 0.3729 -247.566 8338.

ce este bine sau nu în domeniul macroeconomic.I. Aspectele negative amintite. curente. pentru a gasi solutii mai eficiente. sunt realitati pe care omul nu a reusit inca sa le depaseasca. al societăţii. atit pe planul gandirii economice.B. cererea şi oferta etc. concepte. Experienţa ţărilor celor mai dezvoltate confirmă cele spuse. proprietatea privată. Sunt ţări în care “economia subterană” reprezintă o pondere importantă ce nu se ia în calcul. Acest caracter puternic politizat al deciziilor macroeconomice reprezintă un aspect negativ în viaţa socială. care necesita eforturi mari in continuare.B. Pentru aceste imperfecţiuni. şi altele. concurenţa. aspecte negative în acest domeniu. De pildă. în ultimă instanţă. este o frână în calea progresului. cat si in practica economica. nu dispun de puterea decizională la nivel macroeconomic. Concluzii Cu toate succesele înregistrate. Această putere se găseşte în mâinile politicienilor. nu cuprinde întreaga activitate depusă în cadrul unei economii naţionale. nu indicatorii economiei sunt responsabili.V. cuprinde şi producţia de armament. Nu există un indicator care să reflecte exact nivelul bunăstării omului deoarece. P. practica economică furnizează şi multe neajunsuri. 23 . dintre care sunt mai puţin specialişti în economie. indicatorul P. adică Parlamentul decide. de exmplu. cei care lucreză în domeniul economic sau elaborează diferite programe pe termen lung sau scurt. Istoria indicatorilor economici arată că dintre diferitele şcoli. În condiţiile actuale. Nu este întimplător nici faptul că indicatorii macroeconomici sunt interpretaţi în mod diferit de cei care se găsesc la guvernare şi de cei care se găsesc în opoziţie. au avut un rol mai important în elaborarea acestor indicatori acelea care au vizat economia de piaţă.N. ci este vorba de imperfecţiunea sistemului economic.

www. www.. www.fmi. www.google.europa. http://www.scritube./EVOLUTIA-PRINCIPALILOR-INDICATORI.ec.ro.com/. www.com/ro/education/fundamental-analysis/main-economicindicators.markets.ro.epp.zf.wall-street.ro. http://www.ro.html. www.bnr.wikipedia.eurostat.com/publicdata.Bibliografie          www. 24 .eu..ro.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->