Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor

Comparaţie România – Bulgaria Indicatori macroeconomici Interdependenţe

Berinde Melania Flavia Master: Bănci şi Pieţe de capital, An 1, ID

Cluj Napoca 2012

Cuprins

Introducere I. România II. Bulgaria III. Comparaţia România - Bulgaria IV. Interdependenţe V. Concluzii Bibliografie

2

noţională. El permite evidenţierea acestor fenomene şi procese sub aspect cantitativ. Evaluarea acestora sub aspect fizic sau valoric se realizează cu ajutorul indicatorilor economici. începând cu 1 iulie 2011. Indicatorul economic constituie expresia numerică a laturii cantitative a fenomenelor şi proceselor economice în anumite condiţii de spaţiu şi timp.84 de miliarde de lei. tot cu această dată. Cunoaşterea acestor indicatori. Dacă primii măsoară rezultatele la nivelul agentului economic individual. decizia a dus la scăderea bruscă şi puternică a consumului populaţiei. economia României fiind vazută ca una economie relativ stabilă. conform Institutului Naţional de Statistică. ci prin unduirea vieţii economice este deosebit de benefică. România Produsul intern brut al României a scăzut cu 1. PIB-ul a cunoscut o creştere în termeni reali de 7. produsul intern. venitul personal. ultimii exprimă performanţa la nivelul ansamblului economiei naţionale. potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS).9% în septembrie 2007. Principalii indicatori macroeconomici sunt: produsul global. Franţa. ca şi interdependenţele dintre anumite subsisteme ale economiei naţionale. în anul 2010. lucrurile au stat altfel. Astfel.64 de miliarde de lei. produsul naţional. faţă de anul precedent. venitul naţional. dublată de reducerea şomajului şi a inflaţiei. reprezentând 20. venitul personal disponibil al populaţiei. Candva. Şomajul în România a fost de 3. Una dintre principalele cauze se rezumă la decizia Guvernului de a majora TVA de la 19% până la 24%. PIB-ul a fost de 159. măsurând rezultatele integrale ale activităţii economice. pot exista indicatori micro şi macroeconomici. nu numai prin aura lor teoretică.3% din PIB.6% faţă de perioada similară din 2009. 3 .3%. un procent scăzut dacă se compară cu cel al altor ţări mijlocii şi mari din Europa precum Polonia. potrivit INS. Punctul de plecare în determinarea indicatorilor macroeconomici îl reprezintă cei microeconomici. I. PIBul României a fost de 513. în 2010. Aceste mărimi sunt totodată şi mărimi sintetice. în scădere cu 0. structural şi calitativ.9%. În 2006.Introducere Activităţile economice ce se desfăşoară în cadrul unei economii naţionale se concretizează într-o gamă variată de bunuri şi servicii. caracterizată de o creştere vizibilă. Suprapusă peste reducerea salariilor bugetarilor cu 25%. una dintre cele mai ridicate din Europa şi a egalat PIB pe locuitor realizat de România în 1988. ne formează o imagine de ansamblu privind locul pe care îl ocupă economia la un moment dat. Germania şi Spania. În funcţie de nivelul pentru care se calculează aceşti indicatori. în trimestrul al patrulea din 2010. Datoria externă a României este relativ mică. De asemenea. care.

1 4 . în 2006.După o serie de privatizări şi reforme de la sfarşitul anilor '90 şi începutul anilor 2000. această suma s-a ridicat în anul 2008 la 9 miliarde dolari. Printre problemele economiei în România se numără: o populaţie aproximativ jumătate rurală şi nefiscalizată. precum Ungaria şi Cehia. prea mulţi bani cheltuiţi pe medicamente scumpe. Investiţiile străine directe au fost. în România. În schimb. care reprezintă 55% din PIB. după Georgia. evaziune fiscală ridicată. În plus. în valoare de 8. una dintre cele mai mari rate din Europa. înregistrând astfel o poziţie mai bună decât alte ţări din regiune. Conform estimărilor Băncii Mondiale. Începând cu anul 2000. iar industria şi agricultura au de asemenea o contribuţie importantă de 35%. în comparaţie cu economiile celorlalte state din Europa. devenind cea mai importantă destinaţie de investiţii străine în Europa Centrală şi de Sud-Est. în 2008. România a înlocuit sistemul progresiv de impozitare în care cota maximă era de 40%. predominant. economia României se clasează pe locul 49 dintr-un număr total de 175 economii naţionale în privinţa uşurinţei de a face afaceri. În 2005. bazată pe servicii. aceasta era cea mai mică cotă din UE. În 2007. Un aport însemnat în economia românească il reprezinta sumele de bani trimise de cetăţenii români care lucrează în alte ţări ale lumii. unde s-a introdus recent o cotă de 15%. cu o cota unică de 16%. Grafic nr.3 miliarde Euro. rata corupţiei continuă să rămână la un nivel îngrijorător de mare. intervenţia guvernului în economia ţării a fost destul de absentă. Potrivit unui raport din 2006 al Băncii Mondiale. Pe de altă parte. prea mulţi asistaţi sociali. acelaţi studiu a considerat că România a fost în 2006 a doua ţara din lume ca ritm al reformelor mediului de afaceri. România a atras tot mai mulţi investitori străini. România a fost eclipsată de Bulgaria care are acum o cotă unică de 10% şi de Republica Cehă. 32% din populaţia ţării este angajată în agricultură şi producţie. Economia este. Însă. respectiv 10% din PIB.

• Exporturile au crescut în primul semestru al anului 2011 cu 28.6% în ianuarie 2010 (734 lei) faţă de aceeaşi lună a anului anterior. comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2010. iar rata şomajului a atins 8. în pofida speculaţiilor politicianiste şi a lamentărilor la care asistăm.Grafic nr.25% în 2010 (stabilită de Consiliul de Administraţie al BNR şi reprezintă plafonul maxim pentru atragerea de depozite de pe piaţa monetară). 2 1.5% faţă de anul precedent. atingând nivelul de doar 4. Tendinte pozitive • Pensia medie de stat a crescut cu 7. iar pensia medie a agricultorilor a crescut cu 5. • Consumul final de energie electrică a crescut cu 3. Tendinte negative • Numărul de salariaţi a scăzut cu 10% în ianuarie 2011 faţă de aceeaşi lună din 2010. 2. • Productivitatea muncii în industrie a crescut în anul 2011 cu aproximativ 1. • Câştigul salarial mediu net a crescut cu 8. 5 .9% în anul 2011 faţă de anul 2010.2% în aceeaşi perioadă din anul trecut. iar salariul real s-a menţinut constant.33 milioane salariaţi.8% (308 lei).2% (22 miliarde euro). • Creditarea cunoaşte condiţii net favorabile în prezent: o Rata anuală a dobânzii de politică monetară a scăzut în luna noiembrie 2011 la 6%. de la 6.3% în februarie 2010 (762 mii persoane). faţă de 5.3% în noiembrie 2011 faţă de aceeaşi lună a lui 2010.

4%) . cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete.însoţit de un aspect relativ pozitiv legat de preţurile de consum care au crescut cu un ritm inferior în februarie 2010 faţă de decembrie 2009 (1. comparativ cu aceeaşi perioadă din anul trecut (2.• Comerţul cu amănuntul.4%).88%).9%. cu 7.13%). din impozitele pe salarii şi venituri. cu 19%. scade în ianuarie 2010 cu peste 10% (-11. Semnalez creşterea semnificativă a cheltuielilor în această perioadă cu transferurile pentru proiectele finanţate cu fonduri externe nerambursabile de peste 3 ori şi a subvenţiilor cu peste 22%. Pe partea de venituri publice: au scăzut semnificativ încasarile din TVA. iar cel cu ridicata cu aproape o treime (-29. 6 .

Primele semne de revenire au apărut în 1994.6 Milioane euro 4 luni/2010 5. când PIB-ul a crescut şi inflaţia a scăzut. dar cu impact negativ asupra nivelului de trai al populaţiei şi uneori a mediului de afaceri. totuşi. economia s-a prăbuşit datorită reformelor economice sărace şi un sistem bancar instabil.105. Bulgaria Economia Bulgariei s-a contractat dramatic după 1989 prin pierderea pieţei sovietice.II. S-a menţinut stabilitatea macroeconomica-financiară pe fondul unei politici fiscale şi monetare restrictive. 1 Indicator Produs intern brut (PIB) Creştere reală a PIB Creştere productie industrială Rata investiţii/PIB PIB/locuitor Deficit bugetar Cheltuieli bugetare Volum comert international Import(FOB) Exporturi(FOB) Sold balanţa comercială Deficit cont curent Datoria publica externă Numar salariaţi ă: Salariul mediu -sector public brut Rata şomaj -sector privat Inflaţia anuală Rata de schimb Sursa: http://www. dar se aşteaptă să atingă nivele pre-1990 până la finalul lui 2003.3 Milioane euro Trim I/2010 2. Guvernul ales în 2001.3 4 luni/2010 4. după care criza mondială a determinat scăderi semnificative.495. de care economia bulgară era strâns legată.18 % Rata fixă în raport cu euro. guvernul înca are de a face cu o rată a şomajului mare şi standarde scăzute de viaţă.1 euro=1.ro Date de raportare Valoare UM Trim I/2010 7.1 Milioane euro 4 luni/2010 36.gov. Bulgaria.4 Milioane euro 4 luni/2010 10.285.6 Milioane euro 4 luni/2010 4.95583 leva 7 . Economia bulgară a înregistrat creştere economică până în 2008. în special al indicelui producţiei industriale. ca şi România a aderat la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007.2 % 4 luni/2010 0. În 1996.246.0 Milioane euro 4 luni/2010 -925.842. prin creşterea PIB-ului la o rată de 4-5%. Nivelul de trai a scăzut cu 40%. Indicatori macroeconomici Tabel nr.183 Milioane euro Trim I/2010 -3.466 euro 4 luni/2010 -695.dce.6 Milioane euro 4 luni/2010 -634. stabilitatea macroeconomică şi aderarea la UE stabilită pentru 2007.0 % Trim II/2010 0. a pledat pentru menţinerea obiectivelor economice adoptate de predecesorul său în 1997.9 Milioane euro Trim I/2010 316 Euro 32.19 4.5 % 2009 4.295. Din 1997 ţara s-a aflat pe traiectoria revenirii.180. În ciuda faptului că prognozele economice pentru 2002 şi 2003 au prezis creştere continuă în economia bulgară.6 Milioane euro 4 luni/2010 9.6 % 4 luni/2010 0.

8 .5 mld. coborând de la 2. bugetul Bulgariei a înregistrat un mic excedent de 8.6 milioane leva (4. Euro). Creşterea atractivităţii mediului de afaceri şi instituţional s-a realizat prin practicarea unei cote pe profit de 10 % şi un capital social de 1 euro pentru firmele cu răspundere limitată nou create. În luna martie 2011.6%.2% pe ansamblul anului trecut. carburanţilor şi metalelor au adus contribuţii importante din taxe şi impozite.1 mld. Veniturile mai ridicate ale statului se datorează în principal revenirii economiei. Austria (5. Germania (2. Inflaţia a accelerat în martie la 5.5 mld. Euro). care a crescut cu 0. însă preţurile mai ridicate ale alimentelor. la 742 milioane leva (379 milioane euro). Grecia (3.4 milioane euro). Principalii investitori pentru perioada 2000-2010 au fost Olanda (5.4% din PIB la 1% datorită reducerii cheltuielilor publice şi creşterii veniturilor statului.Grafic nr.3 Grafic nr.7 mld. Euro). 4 Deficitul bugetar al Bulgariei a scăzut cu 56% în primul trimestru al anului 2011. Euro).

euro. Cehia şi Elveţia câte 1 mld.9%).19 mld. România.1 mld.53 milioane euro (locul 39. generat de condiţiile fiscale favorabile comparativ cu cele din România. Turcia. comerţ.41 milioane euro (+61.euro (pondere 56. În relaţia cu UE. din care 30% cu capital integral românesc.03 mld. Italia.57 milioane euro. euro export şi 24. Belgia şi la import: F. Italia. La data de 31 decembrie 2010.8%). Germania. În anul 2009 şi 2010 afluxul „investiţional” românesc în economia bulgară. Comerţul exterior din anul 2008 a reprezentat un total 39.98 milioane euro (+47. În Bulgaria există peste 1200 de societăți. cu un capital total investit de 29.278 societăţi cu capital bulgar (pondere 0. Domeniile de investiţii prioritare au fost în sectorul bancar. Rusa.31 mld.67 mld. importul de 976.28 mld. imobiliare. construcţii şi turism. din care exportul a fost de 1389.74%) . Germania. a fost unul redus ca valoare însă ridicat ca număr.Federatia Rusa (1. euro). euro (pondere 60%) şi a importat în valoare de 13. euro import cu un deficit de 8. Bulgaria a exportat în valoare de 9. producţie industrială. Romania. Schimburilor comerciale româno-bulgare a ajuns în anul 2008 la 2366.39 milioane euro (+52. Grecia. în România erau înregistrate 1. Principalii parteneri la export: Grecia.euro din care. 9 . valoare însumată în perioada 2000-2010 fiind de 200 milioane euro. pondere 0.75 mld. euro.10 %). Ucraina.7%). Turcia.1%). 15. Comertul exterior al Bulgariei Comerţul bilateral din ultimii 10 ani s-a caracterizat printr-o creştere constantă a volumului total al schimburilor comerciale bilaterale şi printr-un sold pozitiv al balanţei comerciale în favoarea României. iar soldul +413.

şi anume. cu o mică excepţie. Astfel avem: Grafic nr. produsul intern brut. indicele se menţine. Indicatori de dezvoltare mondială 10 . în 2010. PIB-ul înregistrează o tendintă de scădere. O posibilă scădere a acestuia este dată de criza economică-financiară mondială. 6 Sursa: Banca Mondială.III. Indicatori de dezvoltare mondială Se observă că atât în cazul României. cât şi al Bulgariei.5 Sursa: Banca Mondială. în România. în anul 2008 şi 2009. Grafic nr. Comparaţia România – Bulgaria Ca şi o primă comparaţie între România şi Bulgaria am luat unul dintre cei mai importanţi indicatori macroeconomici.

ajungând la -6.1999)/Millions of ECU (up to 31.330.2 38.675.626.4 99.ec.8 114. respectiv 2011.7 2004 18. în cursul anilor analizaţi şi o stabilitate în ceea ce priveşte Bulgaria. până la aproximativ 5%.4 44.8 2005 20. în timp ce Bulgaria prezintă o creştere mai semnificativă.4 2003 16.2 2010 27.1.7 69. atât pentru România. În cazul Bulgariei. România având o creştere de 1.1 2008 29.357.eurostat.760. în cursul anilor analizaţi.420.348.053.930.2 52.12.957.099. în 2000.Observăm o scădere semnificativă în cazul ratei de creştere a PIB-ului real.2 95.europa.6 Sursa: Banca Mondială.737. Astfel.397. Cheltuiala pentru consumul final Tabel nr. în 2009.8 Sursa: http://epp. şi anume de 2.3 2006 22.3 2001 13.3 40.631.087.738.2 puncte procentuale în anul 2011. respectiv -5.2 INDIC_NA Final consumption expenditure UNIT Millions of euro (from 1.350.7% în anul 2011.8 104.4 103.7 2011 29.7 34.0 2009 27.5%.385.0 2002 15.5%. cât pentru Bulgaria.6%.4 2007 26. Indicatori de dezvoltare mondială În cazul inflaţiei se observă o scădere semnificativă în cazul României. fluctuează între 12% şi 2.633. în anul 2009.299.1998) GEO/TIME Bulgaria România 2000 12.260. Însă rata îşi revine pe parcursul anilor 2010.870. Rata inflaţiei Grafic nr.3 83.652.623.eu/portal/page/portal/eurostat 11 . în cazul României avem o scădere de la peste 45%.

eu/portal/page/portal/eurostat Grafic nr.42 106.15 2001 82.56 127.00 0. 7 Cheltuiala pentru consumul final 120.eurostat.000.94 2004 94.04 58.00 80.ec.Grafic nr.17 Sursa: http://epp.41 43.europa.00 100.ec.eurostat.eurostat.80 71.00 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Romania Sursa: http://epp.000.eu/portal/page/portal/eurostat Bulgaria Indicele armonizat al preţurilor de consum Tabel nr.000.68 2005 100.60 2007 115.00 100.09 2003 88.eu/portal/page/portal/eurostat 12 .58 135.ec.00 2006 107.69 2009 132.00 40.00 60.30 91.00 20.000.000.55 111. 7 Indicele armonizat al preturilor de consum 160 140 120 100 80 Romania Bulgaria 60 40 20 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Sursa: http://epp.43 2010 136.36 120.84 81.02 2002 86.84 2008 129.000.europa.europa.3 COICOP INFOTYPE GEO/TIME Bulgaria România All-items HICP Harmonised indices of consumer prices Annual average index 2000 76.

europa.718.563.801.290 21.9533 4.504.455.7551 1.9558 3.891.000 5.000.9558 3.4 Population on 1 January .149.430.5 UNIT CURRENCY/TIME National currency (including 'euro fixed' series for euro area countries) 2006 2007 2000 2001 2002 2003 2004 2005 1.485 2001 8.627 2009 7.eu/portal/page/portal/eurostat Grafic nr.186 2011 7.3353 2008 1.000 15.eu/portal/page/portal/eurostat Grafic nr.6004 1.ec.9558 4.772.606.000.213 2007 7.total 2000 8.9558 4.190.761.0510 1.9558 4.468 22.711.eurostat.ec.2391 Sursa: http://epp.457 2002 7.610.europa. 10 5 4 3 Romania 2 1 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Sursa: http://epp.833.413.9558 3.868 21.095 21.2122 2011 Bulgarian lev Românian leu 1.774 2004 7.ec.eu/portal/page/portal/eurostat Cursul de schimb Tabel nr.eurostat.Populaţia Tabel nr.462.710 21.000 20.876 22.9492 3.551 21.000.273 21.2399 2010 1.252 2005 7.565.000.845.9558 3.238 21.119 2008 7.000 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Romania Bulgaria Sursa: http://epp.europa.9522 1.750 21.eu/portal/page/portal/eurostat Bulgaria 13 .5258 1.1270 1.000 10.ec.679.841 21.658.815 INDIC_DE GEO/TIME Bulgaria România Sursa: http://epp.049 21.europa.9482 2.528.640.483 2003 7.6209 1.9490 3.6826 2009 1.000.528 2006 7.eurostat.9 25.eurostat.616 2010 7.9922 1.498.

3 32.00 20.161. masele plastice şi cauciucul. Principalele mărfuri la exportul României în Bulgaria: produsele minerale – combustibili (pondere 23.0 2002 6.802.6%) metalele comune şi articolele din acestea (pondere 12.6 25.eurostat.ec.591.2010. fapt ce va fi stimulat şi de creşterea economică post criză din cele două state.00 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Sursa:http://epp. produsele industriei chimice.5 2004 8. produsele chimice.2%).966.1 2003 7. produsele minerale.eu/portal/page/portal/eurostat Romania Bulgaria Comerţul bilateral în relaţia Bulgaria-România -comerţul bilateral a înregistrat o scădere în 2009.000.00 35. iar cea a importului 2.910.04.596.Total venituri Tabel nr.000.4 2005 8.582 41.939.4 2009 12. vehicule.1 2008 14.3 2007 12. vehiculele. care se bucură de cerere pe piaţa bulgară. aparatele şi echipamentele electrice.2% (locul 13).00 25. taxele vamale sunt desfiinţate conform politicii comerciale comunitare.00 10.00 45.000.4 46.533.europa.000.9 19.557.242.776.eurostat. iar datele din 2010 arată că evoluţia este pozitivă cu precădere în exportul românesc. 6 UNIT SECTOR INDIC_NA GEO/TIME Bulgaria România Millions of euro General government Total general government revenue 2000 5.2 2010 12. Odată cu aderarea celor două ţări la UE. maşinile şi echipamentele electrice (pondere 21. materialel textile.ec. din care ponderea exportului 3. ca atare sunt condiţii avantajoase pentru exportul românesc al acestor produse.058.00 5.0 16. 14 .8% (locul 6).000.478.716. maşinile.3%). în condiţiile menţinerii unei balanţe active în favoarea României.8 2001 6.eu/portal/page/portal/eurostat Grafic nr. Principalele mărfuri la import: metalele comune şi articolele metalice.6 37.00 0.000. ponderea Bulgariei în comerţul exterior al României a fost de 2.047.000.1 13. .117. produse alimentare.745.000.405 Sursa: http://epp. 10 50.europa.la 30.884.000.000.8 %.842.1 14.4 2006 9.696. produsele alimentare.7 44.00 15.00 30.00 40.6 16.

Graficul ce reprezintă cele două rate: Grafic nr.eurostat.ec.eu/portal/page/portal/eurostat Diferenţiem seriile o singură dată şi devin staţionare.ec.eurostat. 12 Sursa: http://epp. Grafic nr.europa. 11 Sursa: http://epp.europa. Interdependenţe A) Am luat ca şi o primă interdependenţă: rata inflaţiei-rata şomajului în România şi în cele ce urmează vom încerca să aflăm dacă există o anumită influenţă între rata inflaţiei şi rata şomajului.eu/portal/page/portal/eurostat 15 .IV.

88353E-40 Ecuaţia modelului: Rata inflaţie = -17. rezultatele pot fi neconcludente. însă având în vedere că cele două rate nu sunt într-o corelaţie strânsă.11792092 F 414.68986 Se observă că probabilitatea în amândouă cazurile este mai mare de 5%.827339652 20.44331 0.32207843 4.796747 28771.8835E-40 Lower 95% -21.35% poate fi folosită în calculul estimărilor viitoare.41496433 5. Eroarea standard de 7.66308 54. restul atribuindu-se altor variabile.2 -17.45983 MS 22439.Vom aplica testul Granger de cauzalitate: Pairwise Granger Causality Tests Date: 12/01/12 Time: 12:57 Sample: 1999M01 2015M12 Lags: 2 Null Hypothesis: DI does not Granger Cause DS DS does not Granger Cause DI Obs 117 F-Statistic 0.0% -13.64385 Significance F 2. astfel vom putea spune rata inflaţiei şi rata şomajului nu sunt într-o relaţie statistică semnificativă.77% din variaţiile ratei inflaţiei în funcţie de rata şomajului.778046901 7. Aplicând regresia. neluate în considerare în acest test. Coefficients Intercept 11.883135244 0.77992786 0.238E-14 2.520637146 Upper 95% -13.50785024 5.36280555 P-value 1.49471073 16 .49471073 Lower 95.37250 Probability 0.356488355 119 R-Square indică faptul că modelul explică 0.32207843 4.007673 * Rata şomajului.414964 + 5.66308 6331. ANOVA df Regression Residual Total 1 117 118 SS 22439. vom avea: Regression Statistics Multiple R R Square Adjusted R Square Standard Error Observations 0.81943 0.520637146 Upper 95.50785024 5.0% -21.007673938 t Stat -8.

060246152 0.17175116 37.781199008 Standard Residuals -1.17021638 38.938824269 -0.03131841 13.337847934 0.23131841 13.00 15.031034873 1.67712292 41.eurostat.120034487 2.401523613 … 1.626714048 8.00 10.019021998 2.67251856 39.56937201 … 1.528248836 12.164121483 1.488587637 5.683501189 1.17328595 39.116498811 4.552588689 7.720927977 0.RESIDUAL OUTPUT Observation 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 … 113 114 115 116 117 118 119 Grafic nr.16868159 37.778958748 1.europa.16868159 36.147411311 1.13 Predicted 38.669747466 1.901926202 2.333431375 1.6679142 38.ec.38932081 -0.885783723 0.300740346 1.52978362 16.2 Sursa: http://epp.eu/portal/page/portal/eurostat 17 .67712292 42.611412363 2.17712292 -6.877122921 -2.17482074 40.47482074 2.00 -10 -15 -20 -25 -30 Residuals 5.20134864 … 7.784268583 3.280978002 4.502849862 0.00 11.1 42.615731417 3.243158785 11.527481442 9.618800992 Residuals -10.358583513 1.9320858 15.2 Residual Plot 20 15 10 5 0 -50.766568625 6.653120136 0.

| .ec. ceea ce ne indică faptul că există cauză de tip Granger între venit şi consum.9756 0. | . |******* | . având o relaţie statistică semnificativă între cele două. ***| . |********** .B) Tot în cazul României.4962 0. | .europa.8400 47.0474 -0. ***| . 14 Sursa: http://epp.3221 lead 0. ***| .eu/portal/page/portal/eurostat Vom aplica testul Granger de cauzalitate: Pairwise Granger Causality Tests Date: 12/01/12 Time: 14:55 Sample: 2000 2015 Lags: 2 Null Hypothesis: CONSUM does not Granger Cause VENIT VENIT does not Granger Cause CONSUM Obs 8 F-Statistic 11. acestea putând fi folosite ca şi variabile explicative în explicarea comportamentului celor două.CONSUM(+i) . vom dori să aflăm dacă există influenţe între veniturile totale şi consumul total. | i 0 1 2 3 4 5 6 7 lag 0. Cross-corelogram: Date: 12/01/12 Time:15:10 Sample: 2000 2015 Included observations: 10 Correlations are asymptotically consistent approximations VENIT. | . | .2795 18 . | .6911 0.eurostat. | .1352 -0.1800 -0. ****| . Grafic nr. |*****.03771 0. | . |********** .3277 -0. ****| . |*** .1399 -0.8386 0. | . **| .0709 Probability 0. | . |* . | VENIT. ***| . |******** | .3298 -0.4202 -0. *| .00543 Se observă că probabilitatea în ambele cazuri este mai mică de 5%.3401 0.4046 -0.9756 0. | .CONSUM(-i) .

24E+09 62870975 1.19 0. 0.5 12.131 0.Există corelaţii semnificative între venit şi consum până la un lag de 3.393505 * Consum.ARCH (Marquardt) .8673 Significance F 1.512844 12.51E-06 Lower 95% -3949.393505 t Stat 0. vom aveam: Dependent Variable: VENIT Method: ML .3E+09 Standard Error 2202. 320214.465727 Lower 95.0000 0.710429 0.469 + 0.321284 Upper 95.7312 Variance Equation C 4086221.24E+09 7858872 F 157.621918 1.0% -3949.76089 0.469 0.364 0.031319 MS 1.027 Std.050686 3938.983 z-Statistic 7. Error 0.51E-06 Intercept consum Coefficients 1129. Aplicând regresia în Excel.56452 P-value 0.Normal distribution Date: 12/01/12 Time: 15:48 Sample (adjusted): 2000 2010 Included observations: 11 after adjustments Convergence achieved after 16 iterations Variance backcast: ON GARCH = C(3) + C(4)*RESID(-1)^2 + C(5)*GARCH(-1) Coefficient CONSUM C 0.343496 Prob.0% 6208. vom avea: ANOVA df Regression Residual Total 1 8 9 SS 1.131 0.0000 19 .390809 1353. celelalte corelaţii fiind nesemnificative.19 0.321284 Upper 95% 6208.465727 Ecuaţia modelului: Venit = 1129. Aplicând metoda ML-ARCH (distribuţie normală).

951709 0.188 62948174 -90.RESID(-1)^2 GARCH(-1) R-squared Adjusted R-squared S.6534 0.913077 3548.34774 24.00 12034.15 Sursa: http://epp.001732 Mean dependent var S.eurostat. of regression Sum squared resid Log likelihood Durbin-Watson stat -0.europa. Ca şi predicţie a venitului până în anul 2015 vom avea următorul grafic: Grafic nr.ec.594619 0. dependent var Akaike info criterion Schwarz criterion F-statistic Prob(F-statistic) Se observă o probabilitate foarte mică.eu/portal/page/portal/eurostat 20 .19645 19.179482 0. de 0.80 19.392119 0.267024 0.425334 0.001732.6706 26460.98226 1. şi R-Squared ne indică faptul că modelul explică doar 0.95% din variaţiile venitului în funcţie de consum.921909 -0.449067 0.D.E.63493 0.

Aplicând regresia în Excel. iar venitul nu este cauza de tip Granger pentru consum.972633 0.9896 11 21 .6321>5%.74107 0. prob. de 0. ca urmare a prob. Grafic nr. 16 Sursa: http://epp.ec.eu/portal/page/portal/eurostat Vom aplica testul Granger de cauzalitate: Pairwise Granger Causality Tests Date: 12/01/12 Time: 16:18 Sample: 2000 2015 Lags: 2 Null Hypothesis: CONSUM does not Granger Cause VENIT VENIT does not Granger Cause CONSUM Obs 8 F-Statistic 9.53651 Probability 0.europa.=0.eurostat.C) În cazul Bulgariei.04874 0.04874 < 5%.946016 0.939268 720. vom avea: SUMMARY OUTPUT Regression Statistics Multiple R R Square Adjusted R Square Standard Error Observations 0. vom lua în considerare veniturile totale şi consumul total şi vom încerca să aflăm dacă există vreo legătură între cele două.63213 Consumul este cauza de tip Granger pentru venit.

113 -561.526933 -1.85 11636.92 Standard Residuals 0.886 0.21 12990.355622 1.049 358.949 9102.815739 2.0% 1709.566 8338.393072 Upper 95% 1709.37E-06 Intercept consum Coefficients -199.583214 Ecuaţia modelului: Venit = -199.487488 -0.404 + 0.1912 Significance F 2.9142 331.186 6190.351 921. RESIDUAL OUTPUT Predicted Total venit 5476.827 6780.113 7679.9 F 140.352942 0.3729 -247.488143 * Consum.966 -107.15748 0.488143 t Stat -0.393072 Upper 95.886 0.84024 P-value 0.404 0.69 0.38 14753.71 13568.1856 -895.69 0.37E-06 Lower 95% -2108.43357 -1.82672 -0.31717 1.014 10485.46258 Observation 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Residuals 239.041227 MS 72875012 519825.476 -986.583214 Lower 95.375483 -1.24084 11.9647 0.ANOVA df Regression Residual Total 1 8 9 SS 72875012 4158608 77033620 Standard Error 827.583 22 .36353 -0.9919 -974.4912 934.0% -2108.

Nu există un indicator care să reflecte exact nivelul bunăstării omului deoarece. sunt realitati pe care omul nu a reusit inca sa le depaseasca. Această putere se găseşte în mâinile politicienilor.B. care necesita eforturi mari in continuare. ci este vorba de imperfecţiunea sistemului economic. cat si in practica economica. şi altele. adică Parlamentul decide. Acest caracter puternic politizat al deciziilor macroeconomice reprezintă un aspect negativ în viaţa socială. Pentru aceste imperfecţiuni. practica economică furnizează şi multe neajunsuri. nu cuprinde întreaga activitate depusă în cadrul unei economii naţionale. Concluzii Cu toate succesele înregistrate. Nu este întimplător nici faptul că indicatorii macroeconomici sunt interpretaţi în mod diferit de cei care se găsesc la guvernare şi de cei care se găsesc în opoziţie. aspecte negative în acest domeniu. pentru a gasi solutii mai eficiente.I. indicatorul P. nu indicatorii economiei sunt responsabili. concurenţa. În condiţiile actuale. cererea şi oferta etc. 23 . atit pe planul gandirii economice. în ultimă instanţă.V. este o frână în calea progresului. proprietatea privată. concepte. nu dispun de puterea decizională la nivel macroeconomic. al societăţii. cuprinde şi producţia de armament. de exmplu. au avut un rol mai important în elaborarea acestor indicatori acelea care au vizat economia de piaţă. Aspectele negative amintite.B. curente. Sunt ţări în care “economia subterană” reprezintă o pondere importantă ce nu se ia în calcul.N. cei care lucreză în domeniul economic sau elaborează diferite programe pe termen lung sau scurt. dintre care sunt mai puţin specialişti în economie. Istoria indicatorilor economici arată că dintre diferitele şcoli. P. ce este bine sau nu în domeniul macroeconomic. Experienţa ţărilor celor mai dezvoltate confirmă cele spuse. De pildă.

markets..ro.zf.google.fmi.eurostat. http://www.scritube. www.com/ro/education/fundamental-analysis/main-economicindicators.ro.ec.bnr..com/publicdata. 24 . www./EVOLUTIA-PRINCIPALILOR-INDICATORI. www. www. www. http://www.europa.ro.wikipedia.eu.com/.Bibliografie          www.ro.ro.html.wall-street.epp. www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful