Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor

Comparaţie România – Bulgaria Indicatori macroeconomici Interdependenţe

Berinde Melania Flavia Master: Bănci şi Pieţe de capital, An 1, ID

Cluj Napoca 2012

Cuprins

Introducere I. România II. Bulgaria III. Comparaţia România - Bulgaria IV. Interdependenţe V. Concluzii Bibliografie

2

produsul intern. Candva. Datoria externă a României este relativ mică. structural şi calitativ. ca şi interdependenţele dintre anumite subsisteme ale economiei naţionale.3%. Şomajul în România a fost de 3. lucrurile au stat altfel. România Produsul intern brut al României a scăzut cu 1. Suprapusă peste reducerea salariilor bugetarilor cu 25%. În funcţie de nivelul pentru care se calculează aceşti indicatori. decizia a dus la scăderea bruscă şi puternică a consumului populaţiei. În 2006. Evaluarea acestora sub aspect fizic sau valoric se realizează cu ajutorul indicatorilor economici. măsurând rezultatele integrale ale activităţii economice. un procent scăzut dacă se compară cu cel al altor ţări mijlocii şi mari din Europa precum Polonia. ne formează o imagine de ansamblu privind locul pe care îl ocupă economia la un moment dat. începând cu 1 iulie 2011.9% în septembrie 2007. 3 . PIBul României a fost de 513.Introducere Activităţile economice ce se desfăşoară în cadrul unei economii naţionale se concretizează într-o gamă variată de bunuri şi servicii. I. faţă de anul precedent.84 de miliarde de lei. care. reprezentând 20.64 de miliarde de lei.6% faţă de perioada similară din 2009. De asemenea. Germania şi Spania. venitul personal. nu numai prin aura lor teoretică. El permite evidenţierea acestor fenomene şi procese sub aspect cantitativ. Franţa. Una dintre principalele cauze se rezumă la decizia Guvernului de a majora TVA de la 19% până la 24%. ci prin unduirea vieţii economice este deosebit de benefică. conform Institutului Naţional de Statistică. potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS). caracterizată de o creştere vizibilă. noţională. în anul 2010. în scădere cu 0. ultimii exprimă performanţa la nivelul ansamblului economiei naţionale. produsul naţional. Indicatorul economic constituie expresia numerică a laturii cantitative a fenomenelor şi proceselor economice în anumite condiţii de spaţiu şi timp. dublată de reducerea şomajului şi a inflaţiei. Cunoaşterea acestor indicatori. Astfel. potrivit INS. tot cu această dată. PIB-ul a fost de 159.3% din PIB. venitul naţional. Dacă primii măsoară rezultatele la nivelul agentului economic individual. una dintre cele mai ridicate din Europa şi a egalat PIB pe locuitor realizat de România în 1988. pot exista indicatori micro şi macroeconomici. economia României fiind vazută ca una economie relativ stabilă. PIB-ul a cunoscut o creştere în termeni reali de 7. Principalii indicatori macroeconomici sunt: produsul global.9%. Aceste mărimi sunt totodată şi mărimi sintetice. venitul personal disponibil al populaţiei. Punctul de plecare în determinarea indicatorilor macroeconomici îl reprezintă cei microeconomici. în 2010. în trimestrul al patrulea din 2010.

Investiţiile străine directe au fost. rata corupţiei continuă să rămână la un nivel îngrijorător de mare. România a înlocuit sistemul progresiv de impozitare în care cota maximă era de 40%. În 2007. Economia este. Însă.3 miliarde Euro. acelaţi studiu a considerat că România a fost în 2006 a doua ţara din lume ca ritm al reformelor mediului de afaceri. România a fost eclipsată de Bulgaria care are acum o cotă unică de 10% şi de Republica Cehă. după Georgia. predominant. Conform estimărilor Băncii Mondiale. România a atras tot mai mulţi investitori străini. intervenţia guvernului în economia ţării a fost destul de absentă. în comparaţie cu economiile celorlalte state din Europa. una dintre cele mai mari rate din Europa. în 2008. în valoare de 8. Grafic nr. economia României se clasează pe locul 49 dintr-un număr total de 175 economii naţionale în privinţa uşurinţei de a face afaceri. această suma s-a ridicat în anul 2008 la 9 miliarde dolari. În 2005. aceasta era cea mai mică cotă din UE. prea mulţi asistaţi sociali. Un aport însemnat în economia românească il reprezinta sumele de bani trimise de cetăţenii români care lucrează în alte ţări ale lumii. care reprezintă 55% din PIB. În schimb. Printre problemele economiei în România se numără: o populaţie aproximativ jumătate rurală şi nefiscalizată. în România. iar industria şi agricultura au de asemenea o contribuţie importantă de 35%. evaziune fiscală ridicată. bazată pe servicii. cu o cota unică de 16%. În plus. unde s-a introdus recent o cotă de 15%. Începând cu anul 2000. precum Ungaria şi Cehia. 32% din populaţia ţării este angajată în agricultură şi producţie. Pe de altă parte. prea mulţi bani cheltuiţi pe medicamente scumpe.După o serie de privatizări şi reforme de la sfarşitul anilor '90 şi începutul anilor 2000.1 4 . Potrivit unui raport din 2006 al Băncii Mondiale. în 2006. înregistrând astfel o poziţie mai bună decât alte ţări din regiune. devenind cea mai importantă destinaţie de investiţii străine în Europa Centrală şi de Sud-Est. respectiv 10% din PIB.

• Consumul final de energie electrică a crescut cu 3.5% faţă de anul precedent. • Exporturile au crescut în primul semestru al anului 2011 cu 28.3% în februarie 2010 (762 mii persoane).2% (22 miliarde euro). de la 6. 2 1. 5 .2% în aceeaşi perioadă din anul trecut.3% în noiembrie 2011 faţă de aceeaşi lună a lui 2010. iar pensia medie a agricultorilor a crescut cu 5. • Câştigul salarial mediu net a crescut cu 8. Tendinte negative • Numărul de salariaţi a scăzut cu 10% în ianuarie 2011 faţă de aceeaşi lună din 2010. faţă de 5. comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2010. iar salariul real s-a menţinut constant. iar rata şomajului a atins 8.9% în anul 2011 faţă de anul 2010.8% (308 lei).25% în 2010 (stabilită de Consiliul de Administraţie al BNR şi reprezintă plafonul maxim pentru atragerea de depozite de pe piaţa monetară). atingând nivelul de doar 4. • Productivitatea muncii în industrie a crescut în anul 2011 cu aproximativ 1. Tendinte pozitive • Pensia medie de stat a crescut cu 7. 2.6% în ianuarie 2010 (734 lei) faţă de aceeaşi lună a anului anterior. • Creditarea cunoaşte condiţii net favorabile în prezent: o Rata anuală a dobânzii de politică monetară a scăzut în luna noiembrie 2011 la 6%. în pofida speculaţiilor politicianiste şi a lamentărilor la care asistăm.Grafic nr.33 milioane salariaţi.

cu 7. 6 . scade în ianuarie 2010 cu peste 10% (-11.4%) . iar cel cu ridicata cu aproape o treime (-29.4%). din impozitele pe salarii şi venituri.13%). comparativ cu aceeaşi perioadă din anul trecut (2. cu 19%. cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete. Pe partea de venituri publice: au scăzut semnificativ încasarile din TVA.însoţit de un aspect relativ pozitiv legat de preţurile de consum care au crescut cu un ritm inferior în februarie 2010 faţă de decembrie 2009 (1.88%).• Comerţul cu amănuntul. Semnalez creşterea semnificativă a cheltuielilor în această perioadă cu transferurile pentru proiectele finanţate cu fonduri externe nerambursabile de peste 3 ori şi a subvenţiilor cu peste 22%.9%.

495. stabilitatea macroeconomică şi aderarea la UE stabilită pentru 2007. În ciuda faptului că prognozele economice pentru 2002 şi 2003 au prezis creştere continuă în economia bulgară.95583 leva 7 .295.18 % Rata fixă în raport cu euro. Primele semne de revenire au apărut în 1994.6 Milioane euro 4 luni/2010 4.285. Bulgaria. dar se aşteaptă să atingă nivele pre-1990 până la finalul lui 2003. economia s-a prăbuşit datorită reformelor economice sărace şi un sistem bancar instabil.105. totuşi. de care economia bulgară era strâns legată.ro Date de raportare Valoare UM Trim I/2010 7. În 1996. Economia bulgară a înregistrat creştere economică până în 2008.gov.1 euro=1.0 Milioane euro 4 luni/2010 -925. Guvernul ales în 2001. dar cu impact negativ asupra nivelului de trai al populaţiei şi uneori a mediului de afaceri.180.6 Milioane euro 4 luni/2010 9. Bulgaria Economia Bulgariei s-a contractat dramatic după 1989 prin pierderea pieţei sovietice.246.II.19 4.5 % 2009 4.466 euro 4 luni/2010 -695.842. Din 1997 ţara s-a aflat pe traiectoria revenirii. 1 Indicator Produs intern brut (PIB) Creştere reală a PIB Creştere productie industrială Rata investiţii/PIB PIB/locuitor Deficit bugetar Cheltuieli bugetare Volum comert international Import(FOB) Exporturi(FOB) Sold balanţa comercială Deficit cont curent Datoria publica externă Numar salariaţi ă: Salariul mediu -sector public brut Rata şomaj -sector privat Inflaţia anuală Rata de schimb Sursa: http://www.dce. Indicatori macroeconomici Tabel nr. în special al indicelui producţiei industriale. Nivelul de trai a scăzut cu 40%. după care criza mondială a determinat scăderi semnificative. prin creşterea PIB-ului la o rată de 4-5%.183 Milioane euro Trim I/2010 -3. guvernul înca are de a face cu o rată a şomajului mare şi standarde scăzute de viaţă.3 4 luni/2010 4.6 Milioane euro 4 luni/2010 5.0 % Trim II/2010 0. ca şi România a aderat la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007.1 Milioane euro 4 luni/2010 36. când PIB-ul a crescut şi inflaţia a scăzut.6 Milioane euro 4 luni/2010 -634.4 Milioane euro 4 luni/2010 10.3 Milioane euro Trim I/2010 2.6 % 4 luni/2010 0. a pledat pentru menţinerea obiectivelor economice adoptate de predecesorul său în 1997.9 Milioane euro Trim I/2010 316 Euro 32.2 % 4 luni/2010 0. S-a menţinut stabilitatea macroeconomica-financiară pe fondul unei politici fiscale şi monetare restrictive.

6 milioane leva (4.4 milioane euro).5 mld. Euro).6%.5 mld. carburanţilor şi metalelor au adus contribuţii importante din taxe şi impozite. Inflaţia a accelerat în martie la 5. Creşterea atractivităţii mediului de afaceri şi instituţional s-a realizat prin practicarea unei cote pe profit de 10 % şi un capital social de 1 euro pentru firmele cu răspundere limitată nou create. Germania (2. Austria (5. 8 .2% pe ansamblul anului trecut. Veniturile mai ridicate ale statului se datorează în principal revenirii economiei. Principalii investitori pentru perioada 2000-2010 au fost Olanda (5. În luna martie 2011. Euro). bugetul Bulgariei a înregistrat un mic excedent de 8.3 Grafic nr.1 mld. 4 Deficitul bugetar al Bulgariei a scăzut cu 56% în primul trimestru al anului 2011.4% din PIB la 1% datorită reducerii cheltuielilor publice şi creşterii veniturilor statului. Euro). care a crescut cu 0. Euro). la 742 milioane leva (379 milioane euro). însă preţurile mai ridicate ale alimentelor. coborând de la 2. Grecia (3.Grafic nr.7 mld.

67 mld. Turcia.10 %).31 mld. din care exportul a fost de 1389. producţie industrială. euro import cu un deficit de 8.74%) . din care 30% cu capital integral românesc. 9 . Comerţul exterior din anul 2008 a reprezentat un total 39. La data de 31 decembrie 2010. Cehia şi Elveţia câte 1 mld.19 mld.03 mld.53 milioane euro (locul 39.1%).9%).1 mld.euro (pondere 56. euro (pondere 60%) şi a importat în valoare de 13. Domeniile de investiţii prioritare au fost în sectorul bancar.75 mld. Romania. cu un capital total investit de 29.41 milioane euro (+61. comerţ. euro). euro. Germania.28 mld. Turcia. În relaţia cu UE. generat de condiţiile fiscale favorabile comparativ cu cele din România. în România erau înregistrate 1. Bulgaria a exportat în valoare de 9. importul de 976. Grecia. valoare însumată în perioada 2000-2010 fiind de 200 milioane euro. Germania. Ucraina.278 societăţi cu capital bulgar (pondere 0. Principalii parteneri la export: Grecia. Italia. construcţii şi turism.57 milioane euro.Federatia Rusa (1.7%). a fost unul redus ca valoare însă ridicat ca număr. Italia. pondere 0. 15.39 milioane euro (+52. imobiliare.98 milioane euro (+47. În Bulgaria există peste 1200 de societăți. Schimburilor comerciale româno-bulgare a ajuns în anul 2008 la 2366. euro.euro din care.8%). România. iar soldul +413. Rusa. Comertul exterior al Bulgariei Comerţul bilateral din ultimii 10 ani s-a caracterizat printr-o creştere constantă a volumului total al schimburilor comerciale bilaterale şi printr-un sold pozitiv al balanţei comerciale în favoarea României. euro export şi 24. Belgia şi la import: F. În anul 2009 şi 2010 afluxul „investiţional” românesc în economia bulgară.

indicele se menţine. O posibilă scădere a acestuia este dată de criza economică-financiară mondială. şi anume.5 Sursa: Banca Mondială. în România. cât şi al Bulgariei.III. Indicatori de dezvoltare mondială Se observă că atât în cazul României. PIB-ul înregistrează o tendintă de scădere. Indicatori de dezvoltare mondială 10 . Comparaţia România – Bulgaria Ca şi o primă comparaţie între România şi Bulgaria am luat unul dintre cei mai importanţi indicatori macroeconomici. în anul 2008 şi 2009. Grafic nr. 6 Sursa: Banca Mondială. în 2010. produsul intern brut. Astfel avem: Grafic nr. cu o mică excepţie.

760.397.1999)/Millions of ECU (up to 31.4 2007 26.087.5%.299.eurostat. în cazul României avem o scădere de la peste 45%.930.3 2001 13. în 2009.053. Cheltuiala pentru consumul final Tabel nr.3 83. respectiv 2011.1 2008 29.7 2004 18. Indicatori de dezvoltare mondială În cazul inflaţiei se observă o scădere semnificativă în cazul României.2 95.420.0 2009 27.099. în 2000.1. până la aproximativ 5%.6%.7% în anul 2011.7 34.europa.8 2005 20.eu/portal/page/portal/eurostat 11 . Însă rata îşi revine pe parcursul anilor 2010.ec. Astfel.631. ajungând la -6. în timp ce Bulgaria prezintă o creştere mai semnificativă.633.2 INDIC_NA Final consumption expenditure UNIT Millions of euro (from 1.12.626.2 52.260.3 40.738.4 2003 16. atât pentru România.8 104. în cursul anilor analizaţi. respectiv -5.4 103.Observăm o scădere semnificativă în cazul ratei de creştere a PIB-ului real.7 2011 29.3 2006 22.4 44.1998) GEO/TIME Bulgaria România 2000 12.357.737.4 99.385. Rata inflaţiei Grafic nr.675.2 puncte procentuale în anul 2011.8 114. fluctuează între 12% şi 2.6 Sursa: Banca Mondială.623. România având o creştere de 1.5%.2 38.348. cât pentru Bulgaria.8 Sursa: http://epp. În cazul Bulgariei.0 2002 15.330.350.2 2010 27.870. şi anume de 2.7 69.652. în anul 2009. în cursul anilor analizaţi şi o stabilitate în ceea ce priveşte Bulgaria.957.

58 135. 7 Cheltuiala pentru consumul final 120.000.000.3 COICOP INFOTYPE GEO/TIME Bulgaria România All-items HICP Harmonised indices of consumer prices Annual average index 2000 76.europa.eu/portal/page/portal/eurostat Bulgaria Indicele armonizat al preţurilor de consum Tabel nr.europa.17 Sursa: http://epp.60 2007 115.00 0.000.00 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Romania Sursa: http://epp.000.02 2002 86.europa.80 71.00 40.000.ec.69 2009 132.eu/portal/page/portal/eurostat 12 .55 111.94 2004 94.00 60.00 80.09 2003 88.04 58.eurostat.15 2001 82.68 2005 100.56 127.42 106.eurostat.eurostat.eu/portal/page/portal/eurostat Grafic nr.41 43.00 100.84 81.43 2010 136.36 120.00 2006 107.ec. 7 Indicele armonizat al preturilor de consum 160 140 120 100 80 Romania Bulgaria 60 40 20 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Sursa: http://epp.84 2008 129.Grafic nr.000.00 20.30 91.ec.00 100.

273 21.5258 1.9522 1. 10 5 4 3 Romania 2 1 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Sursa: http://epp.000 10.9558 3.eurostat.627 2009 7.000.095 21.186 2011 7.876 22.6004 1.455.000 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Romania Bulgaria Sursa: http://epp.504.Populaţia Tabel nr.6826 2009 1.413.eu/portal/page/portal/eurostat Bulgaria 13 .ec.9558 3.616 2010 7.772.2391 Sursa: http://epp.462.eu/portal/page/portal/eurostat Grafic nr.000 5.9533 4.841 21.468 22.9922 1.430.891.149.528.498.eu/portal/page/portal/eurostat Cursul de schimb Tabel nr.252 2005 7.750 21.europa.eu/portal/page/portal/eurostat Grafic nr.000.190.eurostat.000.483 2003 7.710 21.eurostat.europa.761.551 21.815 INDIC_DE GEO/TIME Bulgaria România Sursa: http://epp.711.000 15.640.000 20.606.801.845.2399 2010 1.5 UNIT CURRENCY/TIME National currency (including 'euro fixed' series for euro area countries) 2006 2007 2000 2001 2002 2003 2004 2005 1.679.833.610.total 2000 8.9 25.europa.563.718.9490 3.9558 3.3353 2008 1.457 2002 7.eurostat.868 21.290 21.ec.119 2008 7.ec.9482 2.213 2007 7.4 Population on 1 January .2122 2011 Bulgarian lev Românian leu 1.1270 1.europa.565.9558 4.7551 1.9558 4.9558 3.485 2001 8.ec.774 2004 7.238 21.049 21.9492 3.000.6209 1.9558 4.0510 1.658.528 2006 7.000.

1 2003 7.802. masele plastice şi cauciucul.842.2010.000. produse alimentare.910.2%).6 25.Total venituri Tabel nr.1 13.000.2 2010 12.557. Principalele mărfuri la import: metalele comune şi articolele metalice.0 2002 6.la 30.4 2009 12. maşinile.3%).405 Sursa: http://epp. .4 2005 8.000.00 40.ec.00 25.00 20.161.7 44. produsele alimentare. vehicule. ponderea Bulgariei în comerţul exterior al României a fost de 2.745.eurostat. iar cea a importului 2. fapt ce va fi stimulat şi de creşterea economică post criză din cele două state.00 15.776.0 16.6%) metalele comune şi articolele din acestea (pondere 12.8% (locul 6).00 5.966.000.047.939.6 16.04.4 2006 9. 10 50.9 19.3 2007 12.00 10. produsele chimice.000.533. în condiţiile menţinerii unei balanţe active în favoarea României.5 2004 8. materialel textile.europa.6 37. Odată cu aderarea celor două ţări la UE.00 0. Principalele mărfuri la exportul României în Bulgaria: produsele minerale – combustibili (pondere 23.596.eu/portal/page/portal/eurostat Romania Bulgaria Comerţul bilateral în relaţia Bulgaria-România -comerţul bilateral a înregistrat o scădere în 2009. 14 . ca atare sunt condiţii avantajoase pentru exportul românesc al acestor produse. 6 UNIT SECTOR INDIC_NA GEO/TIME Bulgaria România Millions of euro General government Total general government revenue 2000 5.000.1 14.582 41.eurostat.884.00 35.00 30.00 45. taxele vamale sunt desfiinţate conform politicii comerciale comunitare.591.696.242.ec.117.8 2001 6.europa.000.1 2008 14.478.4 46.8 %. iar datele din 2010 arată că evoluţia este pozitivă cu precădere în exportul românesc. produsele industriei chimice. produsele minerale. din care ponderea exportului 3.00 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Sursa:http://epp.058.000. maşinile şi echipamentele electrice (pondere 21.eu/portal/page/portal/eurostat Grafic nr. vehiculele.3 32.000. care se bucură de cerere pe piaţa bulgară.716. aparatele şi echipamentele electrice.2% (locul 13).000.

11 Sursa: http://epp.IV. Grafic nr.eurostat.ec.ec.eurostat.eu/portal/page/portal/eurostat 15 . Interdependenţe A) Am luat ca şi o primă interdependenţă: rata inflaţiei-rata şomajului în România şi în cele ce urmează vom încerca să aflăm dacă există o anumită influenţă între rata inflaţiei şi rata şomajului.europa.eu/portal/page/portal/eurostat Diferenţiem seriile o singură dată şi devin staţionare. 12 Sursa: http://epp. Graficul ce reprezintă cele două rate: Grafic nr.europa.

50785024 5.520637146 Upper 95.77% din variaţiile ratei inflaţiei în funcţie de rata şomajului.44331 0.2 -17.66308 6331.45983 MS 22439. Aplicând regresia.11792092 F 414.35% poate fi folosită în calculul estimărilor viitoare.356488355 119 R-Square indică faptul că modelul explică 0.007673 * Rata şomajului. însă având în vedere că cele două rate nu sunt într-o corelaţie strânsă.520637146 Upper 95% -13.37250 Probability 0.238E-14 2. Coefficients Intercept 11.50785024 5.8835E-40 Lower 95% -21.49471073 16 .32207843 4.88353E-40 Ecuaţia modelului: Rata inflaţie = -17.81943 0.49471073 Lower 95. rezultatele pot fi neconcludente.796747 28771.77992786 0. astfel vom putea spune rata inflaţiei şi rata şomajului nu sunt într-o relaţie statistică semnificativă.66308 54.0% -21.414964 + 5.36280555 P-value 1.007673938 t Stat -8. vom avea: Regression Statistics Multiple R R Square Adjusted R Square Standard Error Observations 0. neluate în considerare în acest test.64385 Significance F 2. Eroarea standard de 7.778046901 7.41496433 5.883135244 0.68986 Se observă că probabilitatea în amândouă cazurile este mai mare de 5%.32207843 4. restul atribuindu-se altor variabile.827339652 20.Vom aplica testul Granger de cauzalitate: Pairwise Granger Causality Tests Date: 12/01/12 Time: 12:57 Sample: 1999M01 2015M12 Lags: 2 Null Hypothesis: DI does not Granger Cause DS DS does not Granger Cause DI Obs 117 F-Statistic 0.0% -13. ANOVA df Regression Residual Total 1 117 118 SS 22439.

401523613 … 1.120034487 2.RESIDUAL OUTPUT Observation 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 … 113 114 115 116 117 118 119 Grafic nr.17712292 -6.67251856 39.337847934 0.358583513 1.938824269 -0.16868159 36.00 10.ec.17328595 39.778958748 1.eu/portal/page/portal/eurostat 17 .031034873 1.147411311 1.03131841 13.38932081 -0.243158785 11.56937201 … 1.611412363 2.6679142 38.502849862 0.528248836 12.720927977 0.20134864 … 7.00 11.885783723 0.653120136 0.00 15.164121483 1.eurostat.901926202 2.9320858 15.67712292 41.877122921 -2.784268583 3.781199008 Standard Residuals -1.52978362 16.17175116 37.17482074 40.1 42.17021638 38.488587637 5.280978002 4.europa.23131841 13.766568625 6.615731417 3.618800992 Residuals -10.2 Sursa: http://epp.552588689 7.683501189 1.67712292 42.019021998 2.2 Residual Plot 20 15 10 5 0 -50.527481442 9.47482074 2.300740346 1.00 -10 -15 -20 -25 -30 Residuals 5.060246152 0.16868159 37.333431375 1.13 Predicted 38.669747466 1.626714048 8.116498811 4.

****| .4962 0. ***| . | . | i 0 1 2 3 4 5 6 7 lag 0.3221 lead 0.3298 -0. | . vom dori să aflăm dacă există influenţe între veniturile totale şi consumul total.9756 0.3277 -0. ceea ce ne indică faptul că există cauză de tip Granger între venit şi consum. | .1800 -0.eu/portal/page/portal/eurostat Vom aplica testul Granger de cauzalitate: Pairwise Granger Causality Tests Date: 12/01/12 Time: 14:55 Sample: 2000 2015 Lags: 2 Null Hypothesis: CONSUM does not Granger Cause VENIT VENIT does not Granger Cause CONSUM Obs 8 F-Statistic 11. 14 Sursa: http://epp.4046 -0.2795 18 . |* .8386 0. ***| . | .europa.ec.03771 0. | .1352 -0.CONSUM(+i) .0474 -0. |********** . **| . |********** .B) Tot în cazul României. |*****.9756 0.3401 0. | .8400 47. acestea putând fi folosite ca şi variabile explicative în explicarea comportamentului celor două. |******* | . ***| . | . Grafic nr. | .6911 0.00543 Se observă că probabilitatea în ambele cazuri este mai mică de 5%. Cross-corelogram: Date: 12/01/12 Time:15:10 Sample: 2000 2015 Included observations: 10 Correlations are asymptotically consistent approximations VENIT. având o relaţie statistică semnificativă între cele două.1399 -0. | . |*** . *| . |******** | .eurostat. | VENIT.4202 -0. ****| . | .CONSUM(-i) .0709 Probability 0. ***| . | .

vom avea: ANOVA df Regression Residual Total 1 8 9 SS 1. Error 0.0000 0.3E+09 Standard Error 2202.390809 1353.51E-06 Intercept consum Coefficients 1129.5 12.027 Std.19 0.364 0. 0.0% 6208.031319 MS 1.Există corelaţii semnificative între venit şi consum până la un lag de 3.710429 0. celelalte corelaţii fiind nesemnificative.0% -3949.7312 Variance Equation C 4086221.Normal distribution Date: 12/01/12 Time: 15:48 Sample (adjusted): 2000 2010 Included observations: 11 after adjustments Convergence achieved after 16 iterations Variance backcast: ON GARCH = C(3) + C(4)*RESID(-1)^2 + C(5)*GARCH(-1) Coefficient CONSUM C 0.393505 t Stat 0.469 0. vom aveam: Dependent Variable: VENIT Method: ML .56452 P-value 0.512844 12.393505 * Consum.621918 1.321284 Upper 95.469 + 0.76089 0.131 0.465727 Lower 95. Aplicând regresia în Excel.343496 Prob.983 z-Statistic 7.19 0.ARCH (Marquardt) . 320214.24E+09 7858872 F 157.0000 19 .465727 Ecuaţia modelului: Venit = 1129.24E+09 62870975 1.131 0.51E-06 Lower 95% -3949.050686 3938.8673 Significance F 1. Aplicând metoda ML-ARCH (distribuţie normală).321284 Upper 95% 6208.

eurostat.449067 0.6534 0.34774 24.15 Sursa: http://epp.ec.europa.19645 19.98226 1.921909 -0.E.D.80 19.63493 0.913077 3548.eu/portal/page/portal/eurostat 20 . şi R-Squared ne indică faptul că modelul explică doar 0.188 62948174 -90.951709 0.179482 0.001732.95% din variaţiile venitului în funcţie de consum.425334 0.6706 26460.594619 0. de 0.001732 Mean dependent var S.00 12034. of regression Sum squared resid Log likelihood Durbin-Watson stat -0.RESID(-1)^2 GARCH(-1) R-squared Adjusted R-squared S.267024 0.392119 0. Ca şi predicţie a venitului până în anul 2015 vom avea următorul grafic: Grafic nr. dependent var Akaike info criterion Schwarz criterion F-statistic Prob(F-statistic) Se observă o probabilitate foarte mică.

europa. iar venitul nu este cauza de tip Granger pentru consum.63213 Consumul este cauza de tip Granger pentru venit. Aplicând regresia în Excel.04874 < 5%. prob.74107 0.04874 0.972633 0.939268 720. 16 Sursa: http://epp. vom lua în considerare veniturile totale şi consumul total şi vom încerca să aflăm dacă există vreo legătură între cele două.eurostat.53651 Probability 0.6321>5%. vom avea: SUMMARY OUTPUT Regression Statistics Multiple R R Square Adjusted R Square Standard Error Observations 0. de 0. ca urmare a prob.946016 0.C) În cazul Bulgariei.ec.eu/portal/page/portal/eurostat Vom aplica testul Granger de cauzalitate: Pairwise Granger Causality Tests Date: 12/01/12 Time: 16:18 Sample: 2000 2015 Lags: 2 Null Hypothesis: CONSUM does not Granger Cause VENIT VENIT does not Granger Cause CONSUM Obs 8 F-Statistic 9.=0. Grafic nr.9896 11 21 .

84024 P-value 0.37E-06 Lower 95% -2108.43357 -1.815739 2.85 11636.31717 1.113 7679.0% 1709.186 6190.827 6780.393072 Upper 95.375483 -1.69 0.0% -2108.113 -561.404 + 0.886 0. RESIDUAL OUTPUT Predicted Total venit 5476.488143 t Stat -0.24084 11.ANOVA df Regression Residual Total 1 8 9 SS 72875012 4158608 77033620 Standard Error 827.566 8338.21 12990.71 13568.38 14753.949 9102.352942 0.487488 -0.15748 0.488143 * Consum.526933 -1.9142 331.92 Standard Residuals 0.82672 -0.46258 Observation 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Residuals 239.3729 -247.583214 Ecuaţia modelului: Venit = -199.583214 Lower 95.9647 0.4912 934.1856 -895.886 0.041227 MS 72875012 519825.583 22 .351 921.014 10485.1912 Significance F 2.9 F 140.049 358.37E-06 Intercept consum Coefficients -199.9919 -974.393072 Upper 95% 1709.69 0.966 -107.404 0.476 -986.355622 1.36353 -0.

cei care lucreză în domeniul economic sau elaborează diferite programe pe termen lung sau scurt. practica economică furnizează şi multe neajunsuri. care necesita eforturi mari in continuare. concepte. curente. concurenţa. În condiţiile actuale. adică Parlamentul decide. Experienţa ţărilor celor mai dezvoltate confirmă cele spuse. ci este vorba de imperfecţiunea sistemului economic. Istoria indicatorilor economici arată că dintre diferitele şcoli. Sunt ţări în care “economia subterană” reprezintă o pondere importantă ce nu se ia în calcul. cererea şi oferta etc. P. atit pe planul gandirii economice. aspecte negative în acest domeniu. Pentru aceste imperfecţiuni. 23 . Aspectele negative amintite. este o frână în calea progresului.B. Nu este întimplător nici faptul că indicatorii macroeconomici sunt interpretaţi în mod diferit de cei care se găsesc la guvernare şi de cei care se găsesc în opoziţie. De pildă. sunt realitati pe care omul nu a reusit inca sa le depaseasca. nu cuprinde întreaga activitate depusă în cadrul unei economii naţionale.I. şi altele. de exmplu. cat si in practica economica. în ultimă instanţă. dintre care sunt mai puţin specialişti în economie.V. al societăţii.N. Concluzii Cu toate succesele înregistrate. nu indicatorii economiei sunt responsabili. indicatorul P. ce este bine sau nu în domeniul macroeconomic. au avut un rol mai important în elaborarea acestor indicatori acelea care au vizat economia de piaţă. proprietatea privată.B. pentru a gasi solutii mai eficiente. Acest caracter puternic politizat al deciziilor macroeconomice reprezintă un aspect negativ în viaţa socială. Nu există un indicator care să reflecte exact nivelul bunăstării omului deoarece. cuprinde şi producţia de armament. Această putere se găseşte în mâinile politicienilor. nu dispun de puterea decizională la nivel macroeconomic.

. www.wall-street.ro. www.ro.ro. http://www..markets.ec.ro. http://www.com/.ro. www.Bibliografie          www.zf.eu.com/publicdata.wikipedia. www. 24 .eurostat.html.epp.fmi. www.bnr./EVOLUTIA-PRINCIPALILOR-INDICATORI.com/ro/education/fundamental-analysis/main-economicindicators.google. www.scritube.europa.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful