Sunteți pe pagina 1din 3

Curs 1

Chimie Biochimie

Biologie moleculara

Micro biologie

Inginerie proces

Tehnologii alimentare

Genetica

Biotehnologie

Ind. Energetica Mediu

Ind. chimica

Industria alimentara

Agricultura Nutritie

Medicina Diagnosticare

Biotehnologia = integrarea tiinelor naturale i a celor inginereti, n scopul folosirii organismelor, celulelor, precum i derivailor acestora pentru obinerea de produse i servicii. (1990, FAO/WHO) Bios = viata; tehnologia = studiul tehnic al utillajelor, masinilor, materialelor Clasificarea biotehnologiilor: 1. Biotehnologia conventionala consta in folosirea metodelor traditionale de ameliorare, imbunatatire a speciilor de plante si animale dar si in utilizarea microorganismelor pentru obtinerea de produse alimentare prin procese traditionale de fermentatie. 2. Biotehnologia moderna a dezvoltat tehnicile anterior mentionate utilizand ingineria genetica. a) Biotehnologia industriala sau alba este acea ramura a biotehnologiei moderne care are ca obiectiv producerea la scara industriala de compusi chimici si bioenergie prin tehnologii curate (au consum redus de energie si ca rezultat o cantitate minima de deseuri). In aceste tehnologii se folosesc preferential, dar nu obligatoriu, materii prime regenerabile ce sunt transformate sub actiunea microorganismelor modificate sau nu genetic, sau sub actiunea enzimelor. b) Biotehnologia rosie cu aplicatii in medicina pentru obtinerea de substante de diagnosticare, vitamine, hormoni, etc. c) Biotehnologia verde se ocupa de modificarea genetica a culturilor si speciilor de plante, respectiv animale, cu aplicatii in sectorul alimentar. Biotehnologia industriala Cuprinde doua mari clase de procese: 1. Procese fermentative (fermentatii) 2. Procese enzimatice (bioconversii)

1.

Procesele fermentative folosesc microorganisme la scara industriala pentru obtinerea unei game variate de produse, substante chimice, de sinteza, vitamine, aminoacizi, etc. Termenul de fermentatie provine de la latinescul fervere (a fierbe), care descrie actiunea drojdiilor asupra extractelor de fructe sau de cereale incoltite, aspectul de fierbere fiind dat de degajarea de bioxid de carbon CO2 rezultat in urma proceselor de metabolizare a zaharurilor din mediu. In microbiologia industriala, termenul de fermentatie este folosit pentru descrierea oricarui proces de obtinere a unui produs prin cultura in masa de microorganisme. Dupa natura produsului rezultat, procesele fermentative se clasifica astfel: Procese pentru obtinerea de biomase Procese pentru obtinerea metabolitilor primari sau secundari (alcoolul etilic, acidul acetic, vitamine, antibiotice, etc.) Procese pentru obtinerea de produsi de bioconversie (steroizii) Procese pentru obtinerea de produse microbiene (enzime microbiene, de ex. amilaza, lipaza, proteaza) Procese pentru produse obtinute prin modificari genetice de microbi (proteine terapeutice, hormoni) Dezvoltarea cronologica, pe etape, a biotehnologiei: I. Perioada anterioara anilor 1900 Principalele produse in aceasta perioada sunt alcoolul etilic, acidul acetic, produsele lactate, berea; s-a incercat controlul proceselor prin masurarea temperaturii ( pe la 1700); in anul 1800 au aparut schimbatoarele de caldura; Pasteur - fermentatia este datorata microorganismelor; Charles Darwin - teoria evolutiei prin selectie naturala Gregor Mendell - descoperirea legilor ereditatii (debutul geneticii ca stiinta). W.J.Beal produce in laborator primul hibrid experimental de porumb. II. Intre anii 1900-1940 Obtinerea culturilor de drojdii (in special drojdia de panificatie) Obtinerea solventilor organici prin fermentatii Produse obtinute: acidul lactic, acidul gluconic, acetonaacid citric, biomase de drojdii S-a dezvoltat primul proces de fermentatie cu adevarat aseptic (fermentatia butilicaproces anaerob susceptibil la contaminare) S-au dezvoltat si construit fermentatoare din inox ce au permis sterilizarea cu aburi sub presiune III. Intre anii 1940-1960 Dezvoltarile din aceasta perioada au aparut ca rezultat a necesarului de penicilina in perioada celui de-al doilea razboi mondial. Productia de penicilina se face in cultura; produsul obtinut era in concentratie si cantitate mica in mediul de fermentatie, de aceea preocuparile in domeniu au avut ca scop imbunatatirea tulpinilor producatoare si perfectionarea tehnologiilor la scara industriala de separarea penicilinei din mediul de fermentatie. Aceasta perioada reprezinta etapa in care s-au realizat cele mai importante modificari in tehnologia de fermentatie, si-n care au aparut un numar mare de produse noi: antibiotice, vitamine, aminoacizi, enzime.

IV. Perioada dupa anii 1960 S-a investigat productia de biomasa microbiana ca posilila sursa de suplimentare a proteinelor alimentare Au aparut fermentatoare de capacitati foarte mari (pana la aprox. 150 m3) Are loc o largire a bazei de materii prime, luandu-se in considerare chiar si hidrocarburile ca posibila sursa de carbon. Acest lucru a dus la realizarea proceselor fermentative continue si implicit la sterilizarea continua V. Aparitia ingineriei genetice Avantaje - utilizarea materiilor prime regenerabile care, de cele mai multe ori, pot constitui subproduse sau deseuri ale altor ramuri industriale - posibilitatea sintezei unei structuri chimice complexe in conditii blande de lucru (temperatura, presiune), structuri a caror sinteza este costisitoare si uneori imposibila Dezavantaje - se obtin in concentratie scazuta in mediul de fermentatie - separarea produselor poate fi uneori costisitoare (purificarea) Productia mondiala de produse ce se obtin prin inginerie genetica este: Alcool etilic 26 mil. tone/an Vitamina B 12 10 tone/an (25 000 euro/kg) Acid lactic 25 000 tone/an 2. Procesele enzimatice utilizeaza la transformarea substraturilor enzime in vivo sau in vitro (libere sau imobilizate). Enzimele sunt biocatalizatori, acceleratori naturali ai reactiilor chimice; sunt proteine ca si structura chimica, cu activitate catalitica extrem de selectiva in conditii normale. Exemple: - in industria alimentara amilazele sunt utilizate la lichefierea amidonului; - in productia de sulfactanti (detergenti) lipaze, proteaze, ce faciliteaza descompunerea grasimilor; - in zootehnie fitaza (se foloseste ca agent furagen cu scopul de a elibera fosfatul din acidul fitic); - in industria chimica in procesele catalitice datorita acelei selectivitati ridicate.