Sunteți pe pagina 1din 12

Obiectivele CM: calculul costuluiPLS, determ rezultatelor analitice pe PLS, elaborarea bugetelor de v si ch, asigurarea struct analitice a elem

de activ, datorii, cap proprii, chelt, v si rezultat. Ob principal: asigurarea controlului conditiilor de exploatare si de finantare Componenetele contab manag se delim in mod concret in fctie de nat consumurilor contabilizate, de conexiunea CM cu CF in 2 forme de organiz: 1Un sistem complet al contab manag are in vedere urmat aspect: Calculatia costurilor bazata pe identif consumurilor pe categ de consumuri(directe, indirect) si agregarea acestora in cadrul costului productiei Organiz activit de bugetare si control prin bugete Elab rapoartelor de informare interna prin utiliz concreta a procedeelor de analiza econ, reglare si control al activit. 2Un sistem specific de organiz al contab manag identif pe obiectivele contab care vizeaza maximiz valorii entitatii econ Din analiza celor 2 modele de organiz a contab manag rezulta urmat componenete de baza:calculatia costurilor, elab bugetelor si realiz unui control bugetar riguros, elab rapoartelor de informare interna necesare asistarii proc decisional Costul = o agregare de chelt realizata in cadrul metodologiei calculatiei costurilor prin aplicarea procedeelor, principiiilor si metodelor de calculatie Clasificarea costurilor: 1 dupa campul de aplicare: functionale, structurale, operationale pe PLS 2 dupa momentul calcularii costurilor>antecalculat, postcalculat 3 dupa continutul economic> Partial = carese obtin prin includerea unei parti din cheltuielile pertinente n functie de cerintele avute complet= care cuprind toate cheltuielile relative la obiectul de calcul Variabil= care pe total i modific nivelul odat cu modificarea volumului fizic al produciei, iar pe unitatea de produs rmn la acelai nivel. Fix= sunt acelea care nu-i modific nivelul lor total la modificarea volumului fizic al produciei. Chelt=expresia valorica a consumului factorilor de prod. Clasificarea chelt: 1 dupa campul de aplicare: a.clasificarea functionala a chelt ,veniturilor si costurilor identifica aceste concepte ale contabilitatii manag cu principalele functii ale entitatilor economice: apovizionare, productie,desfacere, administratie. b.clasificarea structurala a chelt, veniturilor si costurile asociaza aceste elemente cu subdiviziunile entitatii economice; c. clasificarea operetionala identifica chelt, veniturile si costurile unei entitatii economice cu produsele, lucrarile, serviciile sau activitatile realizate in cadrul entitatilor economice. 2 in fct de raportul dintre ch recunoscute in contab fin si ch preluate pt a fi prelucrate in CM>

integral incorporabile= sunt acelea care se includ n mod normal n costul produciei cu o sum identic celei nregistrate n contabilitatea financiar. partial incorporabile= acelea care se includ n mod normal n costul produciei cu o sum diferit de cea care figureaz n contabilitatea financiar. neincorporabile =reprezint cheltuielile nregistrate n conturile clasei 6 din contabilitatea financiar, dar care n mod normal nu trebuie s se includ n costul produciei fabricate Supletive = reprezint cheltuielile care nu se nregistreaz n contabilitatea financiar, dar se includ n costul produciei obinute. 3 in fct de posibilitatea identificarii acestora pe PLS> Directe=cuprind cheltuielile care se identific pe un anumit obiect de calculaie PLS, nc din momentul efecturii lor i ca atare, se includ direct n costul obiectelor respective. indirecte= sunt acelea care nu se pot identifica pe un anumit obiect de calculaie n momentul efecturii lor i ca urmare, nu se pot include direct n costul acestuia, ci indirect, prin repartizare, pe baza unor criterii convenionale, dup ce mai nti au fost colectate pe locurile de cheltuieli care leau ocazionat. 4 in fct de variatia acestora raportat la volumul productiei>variabile, fixe Etapele formarii costurilor> costul direct= chelt cu mat pr, mat auxiliare, salarii brute directe, contributii aferente salariilor brue directe costul de sectie= costul+chelt indirecte repatizate cost uzina( de productie)= cost sectie+chelt generale repartizate cost complet= cost uzina+chelt de desfacere repartizate pret vz= cost complet+marja profit Conceptia de organizare a CM in partida simpla Aceasta conceptie de organizare a CM este specifica formelor simple de organizare a proceselor de productie si mai poate fi implementata in cadrul entitatilor mici care realizeaza un numar redus de PLS sau activit in cadrul unui proces de complexitate scazuta. CM este inspirata din principiile organiz contab in partida simpla si este reprez de ansamblul cartilor sau jurnalelor deschise pt fiecare PLS sau activitate in care se inregistreaza detaliat totalitatea operatiunilor generatoare de v si ch aferente obtinerii si comercializarii PLS. In absenta unor conturi care funtioneaza dupa principiul contab in partida dubla, in fiecare carte se inreg fara corespondente, ch in debit si v in credit. Conceptia de organizare a contab manag in sistem integrat Aceasta forma de organizare a contab manag se bazeaza pe o organiz concomitenta a fluxurilor d inform contab pe cele doua canale de comunic interna si externa ale entitatii econ,axata pe un

sistem unitar de conturi respective conturile contab financiare. Solutia unui sistem contabil integrat se poate aplica in cadrul ent econ in care preleveaza problematica determinarii result econ si a rentab analitice. Ex constructii, servicii -calculatia costurilor se realizeaza pe o prelucrare extracontabila a informatiilor privind ch Obiectivele contab manag situate in cadrul conceptiei constau in furnizarea inform necesare asistarii proc decisional pt realiz obiectivului fundamental al gestiunii economico-fin a ent econ respectiv maximizarea valorii de piata. Obiectivele contab manag in cadrul acestei conceptii de organiz se bazeaza pe analiza a 2 indicatori de masurare a performantelor: 1. Rezult exercitiului este denumirea generica data diferentei dintre veniturile obtinute si chelt effectuate.El se concretizeaza in: Profit, daca V> Ch Pierdere, daca Ch>V Rezult exerc este explicit calc pe baza inform furnizate de contab financiara si sistematizat in contul de profit si pierdere. 2. Val adaugata este def ca fiind plusul de val creat in cadrul entitatii in urma alocarii si utilizarii factorilor de productie, munca si capital. Organizarea contab manag Poate avea urmat obiective: 1. Determin rezult econ-financiar pe functii ale entitatii nu necesita utilizarea unor conturi distincte rezervate contab manag, ci doar : def si delimitarea riguroasa a princip functii ale entitatii, intocmirea de doc justificative distinct de constatare a chelt pe fiecare functie definite, codificarea functiilor definite ale caror coduri urmeaza a fi inscrise pe fiecare doc justificativ. 2. Determin result econ- financiar pe activitati nu presup neaparat utilize unui circuit contabil al result(chelt, venituri, result exercitiului).Evidentierea se realiz prin contab financiara: def si delimitarea riguroasa a activitatilor, intocmirea de doc justificative distinct de constatare a chelt si a veniturilor pe fiecare activit definita, codificarea activit definite ale caror coduri urmeaza a fi inscrise pe fiecare doc justificativ, proiectarea unui cont de rezultat care in forma si continut poat fi mai mult sau mai putin apropiat de contul profit si pierdere. 3. Determin result econ- financiar pe centre de profit - in linii generale este similara cu cea care are ca obiect Determin result econfinanciar pe activit, este mai dificil re realizat in contab financ mai ales in cazul in care in totalul vanzarilor exista decontari

4.

5. -

interne, deoarece , in astfel de cazuri, suma veniturilor inreg in contab financ nu mai corespunde cu total vanzarilor centrelor de profit.Pt a nu complica contab finance, se a apela la un circuit contab distinct, cu sau fara conturi rezervate contab manag.Metoologigic aceasta varianta de organiz a contab manag presup urmat demersuri: def si delimitarea riguroasa a centrelor de profit, intocmirea de doc justificative distinct de decontare a chelt si a veniturilor pe fiecare centru de profit, instituirea unor proceduri contab sau extracontab de localiza chelt si a vanzarilorpe fiecare centru de profit, proiectarea unui cont de rezultat pe fiecare centru de profit. Determin result econ- financiar pe PLS vizeaza urmat aspect: antecalculul si postcalculul costurilope prod fabricate, lucrari si serv prestate(PLS).Obiectivul prioritar urmarit este echilibrul dintre consumurile alocate sau bugetate si consumurile reale sau effective Urmarirea si controlul result econ-financ operrationale prin determ si analiza abaterilor consumurilor reale sau effective fata de consumurile alocate sau bugetate.

Conceptia de organiz a contab manag integrate axata pe conceptual de val adaugata Contab manag axata pe conceptul de val adaugata permite calcularea unei cascade de solduri intermediare de gestiune necesare unei analize mai amanuntite a result obtinute. Indicatorii intermediari de gestiune : 1. Marja comerciala(MC) reprez un indicator care se calc de catre entitatile cu profil comerc, dar se determina si la entitatile productive care-si desfac productia prin magazine proprii de prezentare. MC=venituri din vanzarea mf(rc707)ch privind mf (RD607) 2. Val adaugata (VA) reprez surplusul realiz peste val consumului provenite de la terti, respectiv plusul de val creat prin valorific resurselor tehnice, material, financ ale entitatii. Importanta analizei valorii adaugate rezulta urm considerente:- este pricip sursa de autofinatare a entitatii, - sursa de remunerare a personalului, sursa de finantare a obligatiunilor bugetare,- sursa de finantare a cap fix prin amortiz si provizioane, - sursa de finantare a cap propriu prin dividend, sursa de remunerare a cap imprum prin dobanzi Determin val adaugate se desfasoara pe baza inform furnizate de catre contab financiara si imbraca 2 forme: a) Val adaugata propriu-zisa (VAP) VAP=

Met substractiva: vap= mc+productia exercitiului consumuri de la terti= (rc707rd607)+(rc70x-708)-(rd60x-608)+sold711+rc721+rc722-rd61x-rd62x Met aditiva: ch cu pers+ch cu amortiz+ch cu dobanzile+ch cu imp si taxe+ dividente+rez net Potrivit acestei met val adaug se calc prin insumarea acumularilor banesti care se repartiz participantilor la viata econ respectiv detinatorilor de factori de prod. Met ratelor se bazeaza pe ratele de crestere a val adaug de la un exerc fin la altul, val ce revine unui angajat sau la 1000 lei imobiliari: Rc=VA1/VA0*100 Val adaug pe salariat=VA/nr salariati Val adaug la 1000lei: VA/1000=VA/active imob*100 b) Val adaugata globala (VAG) Vag=vap+(alte v din expl-alte ch din exp)+(venituri fin- chelt fin)+(v extraord-ch extraord) 1. Excedentul brut de exploatare(EBE) pune in evid resursa rezultata din activit econ.Unii actori il mai numesc si profit econ, reflectand contributia cap la crearea bogatiei entitatii.Prin calcularea lui se admite ca amortiz si provizioanele sunt numai chelt calculate nu si platite, de aici denumirea de brut.El mai poate fi def si ca val adaugata propriu-zisa si/sau globala care ramane la dispozitia entitatii dup ace factorul munca a fost remunerate. EBE=vag- Met directa :ebe = vap+subv din expl- ch imp si taxe- ch cu pers Met indirecta : ebe= v din expl-ch din expl 2. Capacitatea de autofinantare- reflecta potentialul financiar de crestere econ a entitatii, respectiv sursa de interna de finantare generata de activit industrial si comerciala a acesteia, destinata sa asig: - Finanta nevoilor de gestiune ale entitatii - Cresterea fondurilor de rulment - Finantarea totala sau partial a activit de investitii - Rambursarea imprumuturilor contractate - Remunerearea actionarilor Capacit de autofinatare imbraca 2 forme: a) Capacitate de autofinantare globala(CAFg) reprez cap econ pe care managerul l-ar putea avea la dispozitie daca nu ar fi remunerate cap proprii. Cafg= ebe-( Met deductiva : cafg=ebe+alte v din expl-alte ch dine xp-ch cu imp pe profit Met aditiva :Cafg= rez net+proviz deductibilt fiscal+amortiz b) Capacit de autofinantare neta(CAFn) reprez diferenta intre capacit de autofinantare globala si chelt cu amortiz si provizioanele Cafn=cafg- 3. Rezerva manag(RM) reprez partea din capacit de autofinatare globala care ramane

4. la dispozitia entitatii dupa deducerea dividendelor. Rm=cafg-RC 457 5. Rezultatul din exploatare(RE) pune in evid rezult degerat din activit curenta si repetitive.Apare explicit in contul de profit si pierdere. +-re=v din expl-ch din expl 6. Rezultatul financiar (RF) reflecta rezult activit cu caracter financiar a entitatii.Operatiunile cu caracter financiar sunt conexe celor de exploatare si tind sa detina o pondere cat mai semnificativa din totalul veniturilor. +-rf=v fin-ch fin 7. Rezulatul current (RC) reflecta operatiunile care sunt derulate in majoritatea entitatilor si au un character normal. +- rc=+- re+-rf 8. Rezultatul extraordinar acest indicator ia in calcul fluxurile rezultate din evenimente anormale sau accidentale.Acest indicator ia in calcul fluxurile globale ale entitatii. +-rext=v extr-ch extr 9. Rezultatul global (RG) reflecta fluxurile globale ale entitatii +-rg=+-re+-rf+-rext 10. Rezultatul net(RN)- reprez excedentul global care poate fi supus repartizarii conform ratiunilor actionarilor. Rn=rg-Imp profit Conceptia de organizare a CM in sistem dualist Conceptia dualista sau in circuit autonom se bazeaza pe preluarea si prelucrarea simultana a cheltuielilor si a veniturilor in doua circuite: un circuit de prelucrare aferent CF si un circuit de prelucrare afferent CM. - Pune accent pe cost, calculatia costurilor - n cadrul concepiei dualiste, concordana sau articulaia dintre contabilitatea financiar i contabilitatea managerial se asigur prin utilizarea aa-ziselor conturi oglind sau de reflectare, componente ale sistemelor de conturi specifice contabilitii manageriale, fie prin dezvoltarea conturilor financiare n analitice corespunztoare. - Se poate realize in doua moduri: o O versiune care utilizeaza o structura de costuri specifica (clasa 9) o O versiune care utilizeaza conturile din clasa 6 si 7 din CF, dezvoltata in analitice pe urmatoarele niveluri: b) Nivel functional c) Nivel de activitate d) Nivel de productie, lucrare, serviciu Din schema general de organizare a contabilitii manageriale potrivit concepiei dualiste rezult: a) Conturile de reflectare a cheltuielilor se crediteaz cu cheltuielile preluate din contabilitatea financiar.

b) Conturile de reflectare a veniturilor se debiteaz cu veniturile preluate din contabilitatea financiar Conceptii moderne de organizare a CM Datorita progresului si evolutiei din domeniul tehnologic si al productiei, monitorizarea si reglarea prelucrarii informatiilor in cadrul asistarii procesului decizional, nu se mai bazeaza pe conceptual traditional de cost complet ci are in vedere noile abordari ale productiei bazate pe

Calculatia costurilor are ca scop determinarea costurilor prestabilite, inregistrarea ch ocazionate de activitate de productie, executarea de lucrari, prestari servicii, determinarea costului efectiv, delimitat pe fiecare purtator de cost sau sector de activitate, stabilirea abaterilor dintre costul prestabilit si costul efectiv, analiza acestora cat si determinarea rezultatelor analitice. Categorii de costuri : Costul de producie sau de prelucrare a stocurilor cuprinde ch directe aferente produciei (materiale directe, energie consumat n scopuri tehnologice, manoper direct i alte cheltuieli directe de producie), precum i cota cheltuielilor indirecte de producie alocat n mod raional ca fiind legat de fabricaia acestora. Costul complet cuprinde costul de producie + ch generale de administraie + ch de desfacere repartizate raional. Organizarea calculatiei costurilor se realizeaza prin aplicarea urm metode: Metoda globala de calculatie a costurilor globale Metoda de calculatie a costurilor pe faze de fabricatie Metoda de calculatie a costurilor pe comenzi 1. METODA GLOBALA se utilizeaza in intreprinderile cu productie de masa, atunci cand din procesul de fabricatie se obtine intr-un centru de responsabilitate un singur produs. Productia este considerata omogena (fabrici de ciment, var, energie electrica, energie termica). Se aplica in cond unosr costuri omogene din care rezulta un singur produs iar la sf fiecarei per de productie nu se inregistr obtinerea de semifabr sau prod in curs de executie Determinarea costului unitar se face prin procedeul diviziunii simple: Ch
n

Ctu

i 1

unde : i articole de calculatie specifice Cheltuielile se urmaresc intotdeauna pe centre de responsabilitate, pe purtator de cost si pe articole de calculatie. Repartizarea cheltuielilor indirecte are loc si in acest caz, chiar daca este o simpla imputare a

acestora (avand productie omogena sau de masa si implicit un singur produs). Costul pe unitatea de produs se stabileste prin impartirea tuturor costurilor la cantitatea obtinuta. Organizarea calc cost.: i) org antecalc cost si org postcalc cost Pentru costul antecalculat Ctp= unde: Chp costul intregii productii de marfa programata Chi elem de cheltuiala antecalculat Qp - volumul fizic al produciei planificate. -daca prod se realiz in cadrul prod de baza antec se stab la nivel c uzina; la nivelul prod aux- c de sectie; daca face obiectul consumului intern c uzina ii) a calc efective Varianta calculatiei globale pe elemente primare de cheltuieli sau pe articolede calculatie Cu = Unde Cu cost unitar al produsului Chi-cheltuiala reprezentata de elementul primar de calculatie i Q-cantitatea toatala de produse realizata Pentru costul unitar efectiv pentru entitatile care realizeaza un singur produs Cu = unde Cd-chelt directe,Ci- ch indirecte Varianta calculatiei globale pe sectoare generatoare de cheltuieli Cu = unde Chj -cheltuieli ocazionate de sectorul de cheltuieli j,j= Metoda globala de calculatie are dezavantajul ca are o arie de utilizare limitata,aplicabila doar la entitatile a caror activitate consta in obtinerea unui singur bun si in care nu se inregistreaza semifabricate sau productie in curs de executie la sf perioadei de gestiune. Esenialul n organizarea contabilitii de gestiune l reprezint alegerea modului de preluare a cheltuielilor de exploatare din contabilitatea financiar, respectiv: -nregistrarea concomitent a cheltuielilor, att n contabilitatea financiar (n conturile din clasa 6 Conturi de cheltuieli), ct i n contabilitatea de gestiune (n conturile din grupa 92 Conturi de calculaie); - nregistrarea separat a cheltuielilor, n contabilitatea financiar, pe msur ce apar, iar n contabilitatea de gestiune o singur dat, de regul, la sfritul perioadei de gestiune pe baza unui tablou de conversie. 2.METODA PE COMENZI Metoda pe comenzi se utilizeaza in intreprinderile cu produse de serie sau unicat, purtatorul de cost fiind reprezentat de produs, comanda, lucrare sau serviciu. Se aplica indeosebi in industria c-tiilor de masini dar si in industria de confectii, textile, incaltaminte. Calculuii costului unitar: a)pt prod unicat, fara semifabr t K l unde:
Ce ( Chd Chi )
s 1 d 1 i 1

Ce costul efectiv al comenzii, s -sectia b)mai multe unit din acelasi prod Cu=Ce/Q c)prod in serie, cu semifabr

costul unitary efectiv Cue= Cr- cons specific din reperul r component al prod p Cur=costul unitar al unui reper r Productia neterminata se evalueaza intotdeauna la cost efectiv. Productia neterminata se poate stabili prin urmatoarele metode: - metoda directa - metoda indirecta 1.1. Metoda directa presupune in mod obligatoriu efectuarea inventarierii, care se realizeaza in raport cu particularitatile procesului de fabricatie astfel: - pe piese si operatiuni; - pe stadii succesive de transformare de materii prime in produse finite. Conform acestei metode, evaluarea stocurilor de productie neterminata inscrisa in listele de inventar, se face prin urmatoarele procedee: Evaluarea in raport cu gradul de finisare tehnica. In acest procedeu se stabileste procentual care este gradul de realizare a productiei neterminate, respectiv cat s-a realizat din produs, procent care se pondereaza fie cu costul prestabilit, fie cu costul efectiv al perioadei respective. Evaluarea de piese si operatii. In acest procedeu este necesara indentificarea tuturor consumurilor efective. Este cel mai exact mod de evaluare. Evaluarea productiei neterminate pe baza unui consum mediu om-ora normata. Se aplica atunci cand toate partile componente ale unui produs prezinta aproximativ aceasi structura a costuriloe de productie neterminata in ore normate. Se stabilesc costurile medii ale unei ore normate si de pondereaza orele normate pentru productia neterminata cu costul mediu al unei ore normate. Cunoscand costul productiei neterminate atat la inceputul perioadei de gestiune ( productia neterminata de la sfarsitul perioadei precedente), cat si costul productiei neterminate la sarsitul perioadei de gestiune si implicit cheltuielile curente ocazionate in cursul lunii, se poate stabilii costul productiei terminate potrivit relatiei: CtpT = CtpN0 + ChC - CtpN1 unde: CtpN0 la inceputul lunii ChC - curente CtpN1 la sfarsitul lunii 1.2. Metoda indirecta presupune determinarea cheltuielilor aferente productiei neterminate pe baza datelor din contabilutate, respectiv pe baza documentelor justificative. Este un calcul aproximativ, dar oricum, cel putin o data pe an este obligatoriu inventarierea totala atat a productiei terminate cat si productiei terminate. Org contab calc costurilor vieaza: intocmirea doc justficative (se refera la situatii centralizatoare cu character extracontabil in care se colecteaa ch directe si indir ale fazei precum si intocmirea situtiei de calc sau a fisei de calcul a costului fazei, alegerea conturilor de calc ( 2 metode: in sist integrat( conturi din cls 6 si 7) sau autonom(clasa 9) 3.METODA PE FAZE Se aplica in cadrul intreprinderilor cu productie de masa caracterizata prin stabilitate dar si prin parcurgerea succesiva a unor etape (faze) de fabricatie in functie de procesul tehnologic specific. Se regaseste in cadrul rafinariilor de petrol, fabricilor de ulei, zahar, bere, etc.

Metoda presupune solutionarea urmatoarelor aspecte: Stabilirea fazelor de calculatie; Stabilirea, determinarea costului semifabricatelor atunci cand in cadrul unei faze de fabricatie de obtine, de regula, un singur semifabricat. Stabilirea, determinarea costurilor semifabricatelor si produselor atunci cand dintr-o faza se obtin doua sau mai multe produse. 1. Stabilirea fazelor de calculatie si rolul acestora Fazele de calc au un rol de colectare a ch, purtatorul de cost fiind produsul. 2. reflectarea calc costurilor pe faze Aspecte:tratamentul contabil al ch dir si indir, stab pierderilor normale si anormale, separarea prod in curs de exec de prod finite si evaluarea acesteia. Pierderi tehn normale Pn- se pot valorifica la o valoare reziduala:Cu=costul total al faza/ cant de prod obtinute admise calitativ( in cazul nevalorif pierderilor tehn) ; Cuf=(costul total al fazei-val reziduala)/ cant de prod obt adm cal (in cazul valorif pierderilor tehn) Pierdere ct=Pn+Pan 3det cant de prod realizate la nivelul fiecarei faze In situatia in care din procesul de prod reulta si prod in curs de exec acesa se transf in unitati echivalente de produs finit pe baza gradului de completitudine UE= cant de prod in crs x%de compeltitudine 4.stabilirea profitului afferent fiecarei faze Are in vedere evidentierea eficientei proceselor productive pe fiecare faza in parte 5.calc costului prod realizat Calc costului unitar la sf ultimei faze: Cu=( Chd fi+ Chi fi)/Q, Costurile semifabricatelor se determina in doua variante: - varianta fara semifabricate - varianata cu semifabricate Indiferent de varianta folosita, materia prima si semifabricatele circula si de stransfera de la o faza la alta in acelasi fel. Varianta fara semifabricate Costul semifabricatelor din faza respectiva se obtine numai prin insumarea cheltuielilor directe si indirecte ocazionate in cadrul fazei respective, toate costurile devin astfel costuri controlabile. Cu= )/Q Varianta cu semifabricate Presupune determinarea costului semifabricatelor intr-o anumita faza de calculatie, atat prin insumarea cheltuililor directe si indirecte din cadrul fazei respective, cat si pe baza costului semifabricatelor primit din faza precedenta. In acesta varianta costurile nu mai sunt in totalitate controlabile. Cu=csf*cu f-1+( ) /Qsf, costul efectiv al semifabr in faza de fabr f, Osf cant de semif obt in faza f Indiferent de varianta, fiind vorba de obtinerea unui singur semifabricat sau produs finit, deci implicit a unei productii omogene, se aplica pentru determinarea costului unitar procedeul diviziunii simple. Org contab calc costurilor vieaza: intocmirea doc justficative (se refera la situatii centralizatoare cu character extracontabil in care se colecteaa ch directe si indir ale fazei precum si intocmirea situtiei de calc sau a fisei de calcul a costului

fazei, alegerea conturilor de calc ( utilize cont cls 9 prin dezv pe conturi analiticea conturilor de ch ale CF. Conceptul de buget , rolul si importanta bugetului de venituri si cheltuieli BVC reprez o transpunere a activitatii unei entitati , prevazuta in planul de afaceri elaborat pe termen lung , pe un orizont temporal incadrat in limitele unui ex financiar. Apare intr-o dubla ipostaza: ca intrument de previziune a V si de limitare a Ch conectate la V , precum si un instrument de analiza , previziune , control si reglare a activitatii entitatilor. Necesitatea elaborarii bugetului de V si Ch Prin elab. BVC se asig urmatoarele obiective : -se transpun activit trecute in termenii predictibilitatii -se asig o coerenta si convergenta a responsabilitatilor si obiectivelor defalcate ale entitatii -se asig o monitorizare permanenta a activit in cadrul entitatii si compararea rezultatelor efective cu cele planificate. - se asig un echilibru intre V si Ch , intre incasari si plati. Rolul BVC : instrument de coordonare , planificare , analiza, reglare si control precum si de conducere a activit entitatii. Importanta BVC : -Planificarea activitatii, Coordonarea, -Comunicarea, -Cresterea motivatiei,-Evaluarea performantelor,-Controlul activitatii Elaborarea si modelarea sistemului de bugete Elab BVC se realizeaza intr un cadru conceptual metodologic evidentiindu--se urm. aspecte : -stabilirea cadrului de elab a BVC -stabil si aplicarea unor principii in modelarea bugetelor -elab unui model de gestiune bugetara care sa asigure realizarea unui control bugetar eficient. Cadrul de intocmire a bugetelor Presupune realiz unui cadru organizatoric in care sa fie incluse cond unei elab riguroase si eficiente ale bug . Un rol important il reprez contituirea unui comitet format din executanti de pe cel mai inal nivel . Etapele elab.Bug. A. Elaborarea politicii bugetare B. Determinarea factorilor de influenta; C. Elaborarea bugetului de vanzari D. Elaborarea bugetelor partiale E. Negociarea bugetelor F. Intocmirea bugetelor G. Acceptarea bugetelor H. Ajustarea bugetelor Stabilirea si aplicarea principiilor bugetare a)principii stabilite in concordanta cu lim business planului , planul strategic sau pe t lung b) principii care furniz. obiectivele si orizontul de timp cel mai apropiat elab bug c) princ care au in vedere proced de elab a bug si factorului de munca d) principiile referitoare la activit de elab a bug e)princ care au in vedere realiz controlului bugetar Aspecte teoretico-metodologice privid elab bug de V si Ch . Etape :

1.Stabilirea obiectivelor activit bug. 2. Dimensionarea V si Ch bug respective a rezultatelor Rez fin = V din realiz PLS Costul PLS Aspecte privind metodologia de lucru privind protectia bug BVC -Stabilirea generatorilor de V si purtatorilor de Ch -Stabilirea locurilor sau sectoarelor de V si Ch -Alegerea metodelor folositein bugetarea V si Ch Generatorii de V si purtatorii de Ch Sunt reprezentanti de PLS ca rezultat al activit entitatii prod. ii indeplinesc mai multe fc cum ar fi -identific V si Ch directe -controleaza rentab fiecarui PLS -preiau la finalul per de gestiune Ch ind Stabilirea locurilor sau sect de V si Ch Se mai numesc centre de profit sau de gestiune. Functii : -const . criterii de delim a V si Ch -const centrede responsabilitate Metode utiliz.in bugetarea V si Ch a) metoda analitica : in cadrul acestei metode v si ch bug se realiz pe baza unor modele relationale de tipul unei fctii . 1. Procedeul ponderarii cant cu preturile sau tarifele practicate Ebi= qji*pji elem I de venit, resp ch bugetat a. Pt. bug V privind prod dif zone sau sect productive : VFP j= qj*pj val prod fabric in zona j b. Pt bug unor Ch materiale care au la baza consumuri specifice exprimate cantitativ : Cbi=qj*csj*pj elem de ch bugetata j c. Bug ch cu munca vie pe baza unor norme de timp pe unitate de pls C bi = qij *nt ij*stij C1. pt muncitorii direct productivi Cbs=tpc*Wpcs C2.pt muncitorii indirect productivi Cbsa=tfi*Wfi+Ic 2. Procedeul aplicarii unor cote procentuale asupra unor valori absolute : Eb= 3. Procedeul abonam sau al defalcarii v si ch in rap cu nr pers de gest Ebs= b) metoda sintetica - Met realiz multianuale - Met realizarilor perioadei imediat precedente