COLEGIUL TEHNIC EMANUIL UNGUREANU TIMISOARA

PROIECT DE SPECIALITATE PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE NIVEL 3

CALIFICAREA PROFESIONAL:

TEHNICIAN IN ACTIVITATI DE COMERT

NDRUMTOR, Prof. FRUMUSESCU POLIHRONIA SEDONIA

CANDIDAT,

ROSCA MARINA DENISA CLASA A-XIII-F

COLEGIUL TEHNIC EMANUIL UNGUREANU TIMIOARA TEHNICIAN IN ACTIVITATI DE COMERT

PROIECT DE SPECIALITATE PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE NIVEL 3

ANALIZA COMERCIALIZRII PRODUSELOR COSMETICE

CUPRINS:
Capitolul I-Argument Capitolul II-Introducere 1.1.CINE SI IN CE SECOL A INVENTAT PRODUSELE COSMETICE? I.2 CLASIFICAREA PRODUSELOR COSMETICE Capitolul III-Comportamentul consumatorului de asta de dinti Capitolul IV-Marcarea, ambalarea, depozitarea, transportul Capitolul V-Caracteristici de calitate Capitolul VI-Concluzia Capitolul VII- Anexe Capitolul VIII- Biblografie

ARGUMENT
Am ales aceast tem, ntruct de mic am fost fascinat de cosmetice. Att de multe produse, ofert diversificat de produse, culori, ambalaje, etc. nct, am spus ca m voi documenta. Tehnologiile de obtinere a produselor cosmetice si de parfumerie pot fi grupate prin ceea ce au ele in comun,functie de produsul final ce trebuie realizat.Astfel, exista o tehnologie generala pentru obtinerea produselor cosmetice solide (ruj,rimel.creioane contur etc.), alta pentru obtinerea produselor de parfumerie ,alta pentru obtinerea cremelor si asa mai departe. In cadrul fiecarei linii de fabricatie, prin schimbarea retetelor atat din punctul de vedere al materiilor prime chimice cat si al dozarii lor, se pot obtine variante de produse finite care sa difere intre ele prin culoare ,parfum , consistenta etc. De aceea in figurile 1.2 si 1.3 au fost concentrate procesele tehnologice prin specificitatea lor pe linii de fabricatie.Sunt prezentate numai fluxurile pe operatiuni fara descrierea modurilor de lucru, deoarece ele difera de la sortiment la sortiment , ca timpi de realizare a fazei respective.

Asa cum s-a putut constata, indiferent de produsul fabricat, tehnologia produselor cosmetice se bazeaza pe cateva operatii comune ce au un caracter general, ca topire,solubilizare,decantare, filtrare, amestecare, (malaxare) etc. , operatii ce se realizeaza in utilaje specifice. Datorita vascozitatii lor ridicate,aceste substante maresc stabilitatea suspensiilor. -Substantele de indulcire in special sarea de sodiu a zaharinei, ciclamatul de sodiu etc. , sau amestecul lor cu efect sinergic. -Sustantele active cu efect specifi variaza in functie de marca pastei de dinti respective.De exemplu : fluorhidrati de amine alifatice pentru combaterea cariilor , benzooxipiridina pentru albire etc. -Substantele colorate- clorofila pentru nuante verzi, albastrul de metilen pentru nuante albastru pal, rodamina, eozina sau carminul pentru nuante roz-rosii. Pentru o reteta echilibrata trebuie pastrat un anumit raport intre abrazivi, liantisi umectanti. Ph-ul pastelor de dinti variaza in functie de reteta aplicata.Astfel, pastele de baza de sapun au pH-ul intre 9,5 si 10,5 ; cele pe baza de deteregenti, cu arome de sapun, 7,5-9 etc. . Pentru a fi eficace, pastele cu saruri de fluor trebuie sa aiba pH-ul acid, intre 4,6 si 5,5 . Fabricarea pastelor de dinti fig 1.4 consta in formarea prealabila a gelului din lianti si umectanti,la care se adauga treptat substantele de curatire-abrazive si in final spumatul (sub malaxare foarte lenta spre a evita aerarea masei ).In functie de felul liantului, pastele de dinti se fabrica la cald sau la rece.Ultima operatie este dezaerarea sub vid , la minimum 0,05 atm., care se efectueaza tot in malaxorul initial 1.Daca nu se dispune de malaxoare moderne, prevazute la fund cu mori-turbine de omogenizare 2, pasta obtinuta in malaxoarele clasice este omogenizata prin valturile 3 sau cu rolele 4 si
apoi dezaerata. Urmeaza umplerea si ambalarea. Spre a da luciu placut pastelor de dinti , in afara de dezaerare se incorporeaza Si cantitati mici de ulei de vaselina.Avand in vedere scopul in care sunt folosite pastele de dinti este necesar un control riguros al calitatii tuturor materiilor prime, cat si asigurarea conditiilor optime de igiena , in timpul fabricarii.De exemplu carbonatul de calciu trebuie sa fie lipsit de oxid de calciu cu un grad de alb ridicat si foarte fin. Cremele de ras sunt produse cu consistenta pastoasa. Se fabrica in doua calitati: creme spumoase- cu un continut de circa 38 % acizi grasi- si nespumoase , primele fiind cele mai raspandite. Ca materii prime se folosesc : stearina, acidul miristic sau palmitic, uleiul de cocos,KOH sau NaOH si trietanolamina, iar ca adaosuri:glicerina,acidul boric, mentolul, lanolina sau derivatii ei si tenside sintetice, pentru reglarea spumei.La fabricarea spumelor de ras se recomanda sa se utilizeze apa distilata sau demineralizata.

Pentru saponificarea cremelor de ras se procedeaza astfel: in malaxorul 1 cu duplicat se introduce cea mai mare parte din solutiile de alcalii, glicerina,trietanolamina si apa distlata,prevazute in retea de fabricatie.Se incalzesc la 80 grade.Intr-un alt cazan duplicator 3 se incalzesc separat, tot la 80 stearina, acizii palmitic si mirirstic, uleiul de cocos si eventual.Dupa filtrare in filtrul 4 , amestecul se introduce, sub continua malaxare,peste componentii fluizi retetuali, din malaxorul de saponificare . Se introduce apoi in a doua parte din solutia de hidroxid de potasiu, pentru continuarea saponificarii.Urmeaza introducerea sub agitare a acidului boric, dizolvat in apa calda.De indata ce masa a devenit omogena se adauga o ultima parte din solutia de hidroxid de potasiu, care produce fluidificarea masei, apoi restul de solutie de soda caustica si ultima parte a stearinci, toate sub malaxare continua.Dupa sfarsitul saponificarii se determina alcalinitatea, pentru a se obtine in final- la nevoie prin adaos corespunzator de acid stearic o usoara aciditate organica de 1,5 -3,5 %.Se continua malaxarea pana ce cremea s-a racit la 30 grade. Deoarece acizii grasi din uleiul de cocos sunt iritanti pentru piele, de multe ori uleiul de cocos este saponificat separat, pentru a se asigura perfecta lui saponificare. Compozitita de parfum se incorporeaza la rece, sub usoara malaxare.Crema se lasa la macerta, in camera de racire 2, timp de 2-3 saptamani Produsele cosmetice sub forma de aerosoli. Initial, prin termenul de aerosoli, in sens fizic se intelegeau numai anumite sisteme disperse coloidale, respectiv suspensii fine si stabile de particule lichide sau solide dispersate in gaze cum ar fi : ceta, norii, fumul etc. .In prezenta acest termen fizic si-a extins sfera si prin largirea acceptiunii sale cuprinde totalitatea produselor prezentate in ambalaje presurizate, indiferent de aspectul jetului , la iesirea din ambalaj .Cu un alt termen general acest fel de produse se mai numesc si spray-uri adica produse care se pulverizeaza. Extinderea produselor de tip aerosoli este datorata atat diversificarii continue a produselor prezentate sub aceasta forma cat si cresterii efective a consumului pentru fiecare din calitatile de produse fabricate initial.

INTRODUCERE
1.1.CINE SI IN CE SECOL A INVENTAT PRODUSELE COSMETICE?

Arheologii au gasit evenimente ale existentei produselor cosmetice in Egipt datand mult mai Inainte de anul 4000 I.C.Au gasit obiecte vechi cu farduri de ochi si dovezi ale folosiri unguentelor frumos mirositoare.In Egipt se aplica pe fata o pasta verde stralucitoare din minerale de cupru care dadea culoare si definea trasaturile fetei.Se foloseau uleiuri parfumate si se pictau sprancenele fard de ochi (o crema facuta din grasime de oaie si praf de plumb). Produsele cosmetice ale grecilor erau pastrate in cuti complicate.Rujul inrosea obrajii si erau folosite pudre albe pentru indreptarea ridurilor.Femeile foloseau ca ruj culoarea ocru, un clei combinat cu fier.

Ca sa se arate mai tinere, isi pictau palmele cu henna, o culoare rosu-maronie. In China si Japonia foloseau crema din praf de orez cu care isi pictau in alb fata si parul, isi smulgeau sprancenele iar dintii erau coloration negru sau auriu. Romanii foloseau excremente de crocodil pentru noroiul din bai, faina de orez si unt pentru cosuri, grasime de oaie si sange pentru lustruirea unghiilor.Barbatii si femeile isi vopseau adesea parul in blond.Vopselele erau facute caustice si multi au chielit trebuind sa poarte peruci. In Evul Mediu de Est au aparut parfumurile cu alcol vandute in Europa de cruciati. Reginele din Italia foloseau ruj de buze roz. Pe timpul reginei Elisabeta a Angliei culoarea parului in rosu era o adevarata moda. Femeile dormeau de asemenea cu bucati de carne crud ape fata pentru prevenirea ridurilor. In Europa cosmeticile erau folosite de aristrocratie, de personae de la curtile regale. Franta si Italia devin centrul producerii lor.Folosirea plumbului in producerea Produselor cosmetice a a provocat multe probleme fizice si chiar moartea. Cea mai larga utilizare o are rujul rosu de buze. Produsele cosmetice s-au dezvoltat odata cu industria filmului si a modei.

Denumirea lor deriva de la cuvantul grecesc Kosmeticos,ce insemna igiena pielii. Progresele stiintei si tehnicii au precizat si fundamentat factorii care intervin in fiziologia pielii. Acestea a determinat o largire a gamei de materi prime si implicit a sortimentelor care sa acopere necesitatile de utilizare. Notiunea cuprinde o sfera mai larga si anume cosmetica fiziologia bazata pe ingrijirea pielii,fetei,corpului,a parului etc.. pentru a- le asigura functii de nutritie si dezvoltare normala. Cosmetica decorative bazata pe obtinerea unui aspect cat mai placut,si atragator.Tehnologia obtinerii produselor cosmetice si de parfumerie consta in in procese de conditionare.Obtinerea in faza pilot productive (pentru produsele noi lansate in vederea prospectarii pielii si a formulelor proprii),dar mai ales la scara industriala a produselor cosmetice realizeaza un dublu scop, si anume: valorificarea resurselor de materii prime naturale, prin transformarea in produse de larga si eficienta utilitare, dar si producerea bunurilor de larg consum.Inainte de a introduce in consum un produs cosmetic,dup ace ceretarile si probele de laborator au dat complecta satisfactie ,se efectueaza aplicatii sistematice si teste epicutanalein clinic de specialitate ,atat cu produsul respective,cat si dupa caz- cu unii componenti ai retelei spre a verifica efecienta produselor si respective inofensivitatea acestora sau a componentilor pe care contin. La avantul industriei cosmetice a contribuit chimia.

I.2 CLASIFICAREA PRODUSELOR COSMETICE

Pentru clasificarea produselor cosmetice,ca si in alte domenii ale tehnologiei chimice,sunt utilizate urmatoarele criterii, si anume: modul de intribuintare si effect, modul de prezentare etc.; insa cel mai frecvent intalnit este modul de clasificare in functie de finetea si respectiv de scopul utilizarii scopuri de fapt pentru cere sunt create toate produsele cosmetice.

A.Produsele de igiena 1.Sapunurile de toaleta, spumante si exponente de baie Contin substante grase (78-80%)si apa (aprox.14%) a. Sapunurile de toaleta: gama sortimentala: sapunuri de toaleta obijnuite sapunuri de toaleta fine si extrafine sapunuri medicinale si dezodorizante:sapun cu sulf 10% sapun cu borax 2% sapun cu gudru de fag 5% sapun special cu vitamina F sapunuri transparente cu alcool >pentru tenure grase sapunuri pentru copii( materii prime de calitate exceptionala) sapunuri dezodorizante (pt.indepartarea florei microbiene nocive la nivelui pielii) b.spumante:pe baza de detergenti cu putere mare de spumare plus extracte de namol sau plante c.sampoane:concentratie redusa de detergenti

Caracteristici de calitate: Aspect:produsul se examineaza visual, urmandu-se starea suprafetei. Omogenitatea produsului, calitatea, stantarii si inscriptiile aplicate pentru produsul in cauza. Consistenta:se determina prin pipaire si apasare normala a suprafetei,tendinte de sfarmare.

Mirosul:se examineaza visual si se compara cu monstra etalon.Este un indice de calitate Important in ceea ce priveste estetica produsului, dand indicatii asupra materiei prime folosite. Produsul se ambaleaza in invelitoare de hartie velina, apoi se introduce hartii d carton colectiv sau in pachete de 6,12,18,24 bucati.Cutiile se asigura cu banderola.Cutiile la randul lor se ambaleaza in lazi sau containere. Marcarea se face pe bucati de produs prin stantare cu specificatiile: denumirea, comerciala, marca de foabrica, pretul, masa si norma tehnica sau STAS, prt si masa. Depozitarea se face in incaperi uscate , racoroase ferrite de razele solare si de sursele de caldura.Pastrarea se face la o temperature cuprinsa intre -5grade C pana la 25 grade C si umiditate relativa a aerului 80% Transportul se face cu mijloacele curate, acoperite,uscate si fara mirosul straine, Termenul de garantie nu depaseste 12 luni. 2. Sapunuri si crme de ras sapunurile de ras se obtine din sapun superior obijnuit cu adios de ulei de cocos cremele de ras sunt pe baza de glicerina se clasifica in: spumoase care contin: acid stearic, ulei de cocos, parafina) Caracteristici de calitate Din punct de vedere calitativ cremele de ras trebe sa aiba o consistenta moale, omogena, Consistenta; culoare uniforma,alb-galbuie,sau verzuie; miros placut, specific adaoselor folosite, Actiune emolienta rapida. Se ambaleaza in tuburi de aluminiu sau flacon aerosoli. Transportul se face cu mijloace curate, acoperite, uscate si fara mirosuri straine.termenul de garantie nu depaseste 12 luni 3.Produse pentru ingrijirea gurii Pasta de dinti ,suspensie de substante abrazive intr-un gel aromatizat

Continut de baza: glicerina agenti de spumare peroxide de magneziu, pentru albirea dintilor compusi de aluminiu, combatarea cariilor agenti de indulcire si aromatizanti, imbunatatirea gustului chelatizanti, impotriva depuneri tartrului

Clasificare sortimentala: pasta de dinti cu florura de Na pasta de dinti cu fosfati pasta de dinti pentru fumatori Indicii de calitate: Din punct de vedere calitativ pasta de dinti trebuie sa aiba o consistenta moale, onctuasa, gustul si miros placut, racoritoare si presistenta , un un grad alb corespunzator, iar nuantele sa fie uniforme. Se ambaleaza in tuburi de aluminiu ( pasta de dinti), in cutii de aluminiu( praful de dinti), flacoane de sticla sau aerosol (apa de gura), introdusa in cuti individualede carton si apoi in ambalaje collective. 4.Deodorizante si antisudoripante pentru combatarea transpiratiei continut: substante bactericide,extracted din diferite plante si substante chimice protectoare rolul de a face sa scade pH-ul pieli si de a reduce secretia glandelor sudoripare produse din aceasta categorie: lotiuni, spray-uri, emulisii, pudre,

creme.

B. Produse cosmetice propriu zise 1. Produse pentru ingrijirea parului sampoane - sub forma lichida, crema sau praf balsamuri pentru conditionarea parului vopsele lacuri fixative solutii de polimeri sintetici pentru mentinerea formei lotiuni Produsele pentru ingrijirea pieli din puncte de vedere calitativ sunt analizate astfel: se spune abundant , sa aiba putere detergenta, sa fie produs neutru, pentru a proteja epiderma capului; sa confere parului stralucire si suplete; omogen din punct de vedere al consistentei si culorii. Se ambaleaza in flacoane de material plastic sau sticla,sau plicuri de material plastic. lotiunile sa aiba aspectul unor lichide limpezi, fara depuneri sau particule de suspensie; transparente; culoare uniforma; miros placut; ambalajul sa fie protector,utilitar si estetic. vopsele sa aiba culoare sau nuanta inscrisa pe ambalaj; consistenta, crema sau lichid omogen in functie de tip; culoare uniforma. Se ambaleaza in tuburi metalice sau flaconate de sticla introduse individual in cutii de carton. 2. Produse pentru ingrijirea pielii si infrumusetarea lor Cremele cosmetice = produse semifluide care au rolu de a suplini lipsa grasimii naturale a pielii, de a indeparta substantele de secretie si de a restabili mediul acid obtim al acesteia contribuind la indeplinirea functiilor .

Gama sortimentala
dupa compozitia de baza: pe baza de crema de albine(coldcreme) pe baza de lanolina

pe baza de stearati pe baza de vaselina pe baza de substante vegetale grase dupa structura fizica: creme de tipul emulsie de ulei in apa U/A creme de tipul emulsie de apa in ulei A/U creme de tip emulsie complecta dupa continutul in grasimi: creme uscate 1-17% grase creme semi grase 18-33% subst. grase creme grase cu peste 33% subst. grase dupa tipul de ten pentru care au fost fabricate: creme pentru ten gras creme pentru ten normal creme pentru ten uscat creme pentru ten gras si normal creme pentru ten uscat si normal creme pentru ten sensibil si hipersensibil creme pentru toate tipurile de ten dupa destinatia lor: creme pentru adulti (pentru fata, maini, ochi,corp) crema pentru copii dupa scopul(efectul) in itilizare: creme demachiante creme nutritive creme antirid creme hidratante creme emoliente creme cheratolitice creme terapeutice (calmante, antiacneice, anticelulitice etc.)

creme pentru masaje creme pentru antisolare si pentru bronzare creme pentru scopuri speciale(pentru albire etc.) Actiunea nutritiva, emolienta, hidratanta, calmanta etc. a cremelor cosmetice depinde de compozitia chimica a acestora. Au o structura fizica specifica de emulsie in care materiile prime de baza si auxiliare se afla dispersate ca particule foarte fine inlesnind absortia si asimilarea substantelor active in profunzimea pielii. Factorul principal de dersificare - materiile prime si auxiliare (substante active si ingredienti Speciali.Materialele prime determina hotaritor calitatea finala a cremelor Materii prime de baza: exepti, substante active, umectanti a. Exceptii: materii prime grase, baza cremelor cosmetice, ingropand celelalte componente

Cerinte de calitate: -consistenta semisolida cu punct de topire la cca. 40 grade obtinerea cremelor -prezenta afinitate fata de epiderma - asigura cremelor o buna stabilitate fizico-chimica - sa se conserve bine fara sa se rancezeasca -sa asigure mentinerea pH-ului acid al pielii(4,5-6,5) Excipienti utilizai: -lanolina, produs de origine animala (obtinut prin purificarea grasimii din lana oilor) - colesterol, de origine animala cu permeabilitate celulara, cu actiune antitoxina si regenerare a pielii -ceara de albine , in special pentru cremele cu ten gras -vaselina, de origine minerala obtinuta din reziduri la distilarea titeiului

-parafina(ceara de petrol), utilizata pentru a marii consistenta cremelor (in cantitate mica) - uleiul de avocado(uleiuri cu sapte vitamine) bogat in fitostearina, lecitina si vitamine (A, B,C, D, E, K,) -uleiul de roscove, extras din seminte de roscove bogat in vitamine E si F - uleiul de migdale, din semintele migdalului pentru creme destinate tenurilor uscate b. Substante active: componenta cea mai importanta de diferentiere sortimentala Cele mai utilizate sunt: polenul, contine un complex de aminoacizi, vitamine (A, B, C, E), enzime, coloranti vegetali, pentru intretinerea si cresterea rezistentei cutane; -laptisor de matca, contine un mare numar de substante biologic active; -vitaminele, pentru creme nutritive, liposulubile(A, D, E, K) si hidrosolubile(C, B, F) -extractele din plante, nectar de flori, de castraveti, de sunatoare, de Ginseng -alte substante active: laptele si produsele din lapte, lecitina din origine animala (albus de ou) sau vegetala (boabe de soia), aminoacizi c. Umectanti: in special gilcerina si sorbitul (mai bine absorbit de piele) d. Materii auxiliare: emulgatori, aglutizanti, conservanti, substante antiseptice, substante colorate si parfumate.

Caracteristicii de calitate: Grupate in: Caracteristici organolaptice (aspect, miros, culoare) Caracteristici fizico-chimice (pH-ul, continut de apa, de substante volative, substante la 34 C continut in substante grase totale) .Aspectul: se apreciaza prin intinderea unui strat subtire pe epiderma, sau in conditii de laborator , prin presare intre doua placi de sticla stratul de crema nu trebuie sa contina particule cristaline sau aglomeranti (grunji) nu sunt admise picaturi de ulei, apa sau grasime , indica lipsa de stabilitate Mirosul: trebuie sa fie caracteristic monstrei etalon

fara miros de mucegai sau ranced Dintre caracteristicile organoleptice este principala care permite diversificarea sortimentala pH-ul: determina in mod hotarator calitatea acestora si efectul in utilizare influienteaza stabilitatea emulsiei, gradul de dispersie si vascuozitatea cremelor actioneaza numai intr-un interval, avand caracter acid si antiseptic: 5-7 Continut de apa si substante volative: depinde de tipul de emisie si continutul de substante alcoolice si de parfumare utilizate in intervalul 24-75% Continutul de substante grase totale: valoreaza in functie de tipul cremelor (uscate, semigrase, grase) 1-33% Indicele de saponificare: cantitatea de NaOH (in mg) necesara pentru neutralizarea acizilor liberi si a celor rezultati din sapunificarea unui gram de produs Continutul de substante saponificabile se refera la acele substante din grasimi sau uleiuri,care sunt insolubile in apa si nu sunt sapunificabile de hidroxizi alcalini Stabilirea la 34 grade se apreciaza prin intervalul de timp exprimat in ore in care cremele isi pastreaza omogenitatea Indicele de peroxid: indica gradul de rancezire oxidative a grasimilor Se calculeaza luand in considere volumul solutiei de tiosulfat de sodium 0,01 N intrebuintat pentru tinerea iodului pus in libertate din iodura de potasiu de care peroacizii dintr-un gram de grasime Caracteristicile fizico-chimice determina semnificativ caracteristicile in utilizarea cremelor cosmetice : evaluarea efectelor negative in utilizarea cremelor cosmetice (iritarea pieli, toxicitatea unor componenti, incarcatura microbiana etc.) Pudrele: produse pentru protejarea epidermei si infrumusetarea contin: corpul pudrei (talc, caolin, CaCO, MgCO, amidon de orez, de grau, ZnO, TiO) coloranti naturali (carmine, lemn santal)si sintetici (rodamina, fluxina) compozitie de parfum substante grase pentru protectia tenului (lanolina, ulei de fazolina) Farduri: produse pentru colorarea tenului si infrumusetare Gama sortimentala: farduri de orez

ruj din: ceara de albine, ulei de vaselina, compozitie de parfumare, coloranti Marcarea se face pe ambalaj cuprinzand: denumirea produsului, marca de fabrica, numarul STAS, masa pretul, termenul de garantie. Transportul se face in lazi si containere. Depozitarea se face in incaperi uscate, aerisite, ferite de razele solare si o distanta respective de orice sursa de caldura. Periodic, la 30 de zile se face examinarea organoleptica a aspectului, culorii, mirosului pentru a nu se depista modificari in caracteristicile calitative . Termenul de garantie este intre 6 si 12 luni, in functie de natura produsului. 3. Produse antisolare si pentru bronzare Produse antisolare au rol de a absorvi razele solare ce provoaca insolatia simultan cu permiterea trecerii razelor pentru bronzare UV filtrand razele ce produc inrosirea pielii Continut: lanolina, stearina, ulei de vaselina , alcool etilic,A1(OH),alti alcooli Forme de prezentare: apa in ulei, emulsii, lotiuni, uleiuri 4. Produse pentru ingrijirea si infrumusetarea mainilor au rol igienic estetic , prezentate sub diferite forme :solutii apoase, emulsii, geluri, creme,lacuri de unghii: obtinute din esterii celulozei Continut:- substante de forma pelicula (peliculogene) -nitroceluloza - solventi (acetone, acetati de etil sau metil) -plastifianti si fixatori ce asigura elastitatea si structura peliculei si aderenta la unghii - coloranti Clasificare sortimentala (functie de aspent):- lacuri transparente - lacuri sidifacte -lacuri pasta - lacuri supraluciu Din punct de vedere colectiv lacurile trebuie sa fie lucioase; sa nu-si piarda luciul in contact cu apa; sa se intinda usor cu pensula; sa aiba o viteza de uscare rapida; sa nu-si modifice culoarea la lumina. Sfaturi pentru consumatorii care achizitioneaza produse cosmetice:

*Sa achizitioneze cosmetice numai din magazine si/sau raioane specializate, unde se elibereaza documente de cumparare (factura, bon fiscal, chitanta fiscala), de care vor avea neaparat nevoie in cazul unei eventuale reclamatii; in plus, produsele originale nu se vand in afara lanturilor de distributie , cum ar fi tarabele sau persoane fizice cu sacosa. Sa fie atenti la preturi; preturile mici sunt dubioase , ele provin cu siguranta din foliere paralele; Sa fie atenti la calitatea ambalajului , aceasta trebuie sa fi plastifiat, corespunzator unui produs de lux sa verifice daca calitatea ambalajului corespunde calorii produsului; sunt sanse mari ca un produs zis de lux ,ambalat in pungi de plastic , sau sa fie de fapt o contrafacere; Sa examineze cu atentie eticheta, o calitate a tiparirii poate ascunde o contrafacere; Sa stie ca unii producatori si importatori de marca au adoptat voluntar personalizarea unor produse cu eticheta holograma pentru ascunderea lor si pentru protejarea marcii; Sa stie ca pe orice produs cosmetic trebuie sa fie inscriptionat numele sau denumirea produsului ori a persoanei responsabile cu introducerea pe piata , ori al importatorului de produse din luna si an, si cu cifre arabe ; Se stie ca majoritatea produselor trebuie sa aiba inscriptionata data de minima durabilitate procedee de expresia:a nu se folosi de preferebil inainte de, urmata de data sau detaliile asupra locului de pe ambalaj unde se afla inscriptionata aceasta data , exprimata fie prin luna fie prin an, fie prin zi ,luna si an, si cu cifre arabe; Se stie ca anume produse precum cremele , nu au data de minima durabilitate ci au inscriptionat un simbol (PAO) constand intr-o cutie intredeschisa care este mentionata perioada de deschidere in care produsul poate fi folosit in siguranta, in luni de zile (6, 12 luni de ex); Se stie ca sunt produse la care data de minima durabilitate este mai mare de 30 de luni si atunci acestea nu se mai mentioneaza (cazul recipientelor sub presiune cum sunt deodorantele) ! Sa citeasca cu atentie eticheta si sa tina cont de orice avertisment pentru evitarea unor probleme ulterioare. In privinta produselor cosmetice pentru copiii sub 36 de luni este necesara o atentie suplimentara: Alegerea produselor de catre parinti trebuie facuta in functie de identificariile de utilizare existente pe produs si/sau ambalaj su trebuie sa tina cont de urmatoarele caracteristici ale testului cutant al copiilor: Maturitatea testului cutant este atinsa in momentul nasterii sau uneori intr-un interval de la cateva ore pana la 4 saptamani; Flora microbiana colonizeaza pielea nou-nascutului ,intr-un interval de la cateva ore la cateva zile, particularitatea pielii nou-nascutului este trecerea de la starea sterila la o stare colonizata in mod progresiv;

pH-ul este neutru si scade in primele zile de viata foarte repede, stabilizandu-se intre 4,56 ceea ce permite mentinerea unei flore microbiene rezide saprofite; Utilizarea pastei de dinti cu continut de capsuni ai fluorului se va realiza sub supravegherea adultilor; fluorul F nu trebuie sa depaseasca 0,15% din cantitatea substantei utilizata ca ingredient; Nu se vor utiliza la mesajul bebelusilor produse cosmetice ce contin substante puternic volative (camulor, eucaliptul si mentol) decat cu acordul medicului.

CAPITOLUL II

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE PASTA DE DINTI 1.Scopul cercetarii Studierea comportamentului de cumparare pentru pasta de dinti in rolul populatiei din Bucuresti pe segmente de varsta cuprinde intre 18-65 de ani.

2.Stabilirea obiectivelor cercetarii

Sa se stabileasca marca de pasta de dinti cel mai des cumparata de catre persoanele chestionate/ observate in hipermarketul Carrefour ; Sa se stabileasca cantitatea de pasta de dinti cel mai des achizitionata de catre persoanele chestionate/ observate in hipermarketul Carrefour; Sa se identifice daca influenta promotiilor, calitatii si pretului au un efect favorabil pentru decizia de cumparare. Sa se determine tipul de pasta de dinti (cu efect de albire, cu ingrediente naturale, pentru dinti sensibili, impotriva cariilor, pentru o respiratie proaspata, impotriva placii, tartrului si gingivitei) cumparata de persoana chestionata/ observata; Sa se determine timpul de gandire alocat evaluarii diferitelor variante de produse existente In spatiul de vanzare inainte de achizitia produsului. Sa se determine daca persoana citeste informatiile de pe ambalajul produselor Referitoare la compozitie, garantie;

Sa se stabileasca frecventa de consum a pastei de dinti in decursul unei zile.

3.Formularea ipotezelor conform obiectivelor stabile

Cea mai cumparata marca de pasta de dinti Colgate deoarece este o marca care a aparut pe piata de foarte mult timp, a desfasurat numeroase campanii de promovare adresate adultilor dar si a copiilor (au realizat companii de promovare chiar si in scoli). Majoritatea oamenilor achizitioneaza un tub de pasta de dinti, fiind recomandata schimbarea pastei de dinti la un anumit timp, dar si datorita usurintei consumatorului adresate schimba daca nu sunt satisfacuti de calitatea acesteia. Comportamentul de cumparare in ceea ce priveste achizitia de pasta de dinti este influentat de calitate. Pasta de dinti cel mai des achizitionata este cea cu efect de de albire. Cei care sunt fideli unei anume marci nu vor aloca mai mult de 20 de secunde in fata standului pentru a alege pasta; in mod contrar cei nehotarati in privinta marcii vor petrece intre 20 -40 secunde, poate chiar peste 40 de secunde.

Capitolul III Marcarea, ambalarea, depozitarea, transportul

Marcarea: este un semn dinstinct care permite unei persoane fizice sau juridice sa destined produsele, lucrarile serviciile sale de cele ale concurentilor oferind garantia unei calitati superioare constante. Marcarea produselor cosmetice cuprinde date utile pentru identificarea produselor: denumirea si cantitatea produsului, denumirea fabrici producatoare, data fabricatiei, termenul de valabilitate sau termenul de garantie si corectitatea ambalata, adresa producatorului. Ambalarea: ambalajul reprezinta un mijloc destinat sa cuprinda sau sa inveleasca un produs sau asamblu de produse pentru a le asigura protectia temporara din punct de vedere fizic, chimic, biologic, mecanic, cu scopul mentinerii calitati si integritati acestora in starea de livrare in decursul manipularii si desfaceri pana la consumator sau pana la expirarea termenului de garantie. Ambalajele trebuie sa fie impermeabile pentru a izola produsele de umiditatea mediului ambiant . Produsele cosmetice se ambaleaza in cuti de carton de 1-3 Kg.

Unele produse se ambaleaza individual bucata cu bucata. Depozitarea: depozitarea sau pastrarea marfurilor cosmetice se face in spatii amenajate. Ea poate aduce modificari negative sau pozitive ale calitati marfurilor. Transportul: transportul marfurilor are rolul de a pastra calitatea marfurilor in timpul efectuari lui.Trebuie sa fie asigurate mijloacele de transport de marfuri ce urmeaza a fi transportate. Transportul produselor cosmetice se face cu mijloc de transport specializat care sa protejeze produsele de umiditate.

Capitolul IV

Etalarea produselor cosmetice

4.1 Etalarea marfurilor constituie un ansamblu de procedee si reguli de prezentare a marfurilor, este o activitate de baza a tehnologiei. Scopul etalarii: scopul etalarii marfurilor este acela de a realiza o oferta activa si de a contribui la cresterea volumului vanzarilor. Scopul final al etalarii consta in: Atentionarea clientului care prin natura se poate fi preocupat, visitor sau neatent, determinandul sa se opreasca si sa se informeze favorizand o posibila idee de cumparare. Vinderea articolulu, clientul luand hotararea de a cumpara sub impulsul informatiilor bogate de pret calitate si de modalitatile de intrebuintare. 4.2 Modalitati de realizare tehnica a etalari marfurilor in vitrine: a. Etalarea catalog

b. Etalarea tema c. Etalarea documentara

a. Etalarea catalog : etalarea catalog se realizeaza prin multitudinea articulelor sau sortimentelor prezente. b.Etalarea tema: consta in realizarea unei vitrine plecand de la o idee producatoare c. Etalarea documentara: are un anumit caracter tehnic iar ca scop o mai buna cunoastere a unor produse cu referire la particularitatile lor constructive si de functionare la unele performante tehnice si la modalitatile lor de folosire. 4.3 CRITERII Etalarea marfurilor: pentru a realiza o etalare estetica se pot combina diverse elemente astfel incat sa se obtina efecte cat mai placute Acestea sunt: culoarea decorul spatiul lumina 1. Culoarea : reprezinta pentru etalare un mijloc deosebit de eficace 2. Decorul: reprezinta modul de prezentare al produselor etalate, decorul are un rol active. 3. Spatiul: etalarea se realizeaza nu pe un singur plan ci in spatiul intregii vitrine. 4. Lumina: culorile si materialele sunt bine puse in evidenta de o lumina bine aleasa care sa nu stanjeneasca privirea celorlalti. 4.4 Pregatirea produselor cosmetice pentru vanzare

Procesul de vanzare al produselor cosmetice presupune o pregatire prealabila printr-o serie de operatii: dezambalarea -sortarea -formarea sortimentului

4.5. Receptia :este definita ca operatie de identificare si de verificare a calitatii si cantitatii marfurilor ce se primesc in depozit. Mai reprezinta o latura principala a activitati comertului de engros. Scopul receptiei: orice primire de marfuri in orice gestiune este urmata obligatoriu de receptionarea produselor respective in scopul de a verifica. Cine este receptionerul: receptionerul este persoana care are sarcina de a receptiona lotul de marfuri intr-un magazin sau depozit.

Capitolul V -Caracteristici de calitate:

Calitatea marfurilor reprezinta totalitatea insusirilor concrete si a caracteristicilor care determina utilizarea lor in raport cu scopul pentru care au fost create precum si eficienta lor .

Calitatea produselor a capatat o importanta majora fiind regulamentata prin legea calitatii. Legea calitati stabileste sarcini precise pe linia fabrici produselor de calitate cat si linia asigurarii mentinerii acestei calitati pe perioada circuitului economic. Verificarea calitati produselor cosmetice reprezinta ansamblul procedeelor de analiza si de masurare a proprietatilor marfurilor care se executa cu scopul de a constata daca produsul corespunde cu prevederile referitoare la calitate, prevederi ce pot fi gasite in documentele referitoare la calitate. Pentru ca un produs cosmetic sa corespunda din punct de vedere calitativ el trebuie sa indeplineasca trei conditi de baza si anume: 1. Sa fie salubru, sa nu fie toxic 2. Sa fie de valoare cosmetica adica sa fie util organismului prin substantele care le contine 3. Sa aiba calitati senzoriale , adica sa placa cumparatorilor.

CONCLUZIE

Comercializarea produselor cosmetice este foarte dificil, mai ales ca exist o concuren puternic, prin magazinele SEPHORA. Acestea prin testere, aplic produsele pentru a convinge clientela de calitatea produselor cosmetice. Dar nu trebuie uitat faptul c n general, puini sunt cei care merg n saloane, se mai ngrijesc singuri, acasa, cu produse alese dup bunul plac. Am prezentat gama sortimental diversificat a produselor cosmetice, ntruct acestea sunt o provocare pentru orice client. Tehnologia obtinerii produselor cosmetice si de parfumerie reprezinta o specialitate a chimiei organice, caracterizata prin specificitatea operatiunilor, a utilajelor si a metodologiei de lucru.Operatiunile sunt, in general, fizice, de conditionare a amestecurilor obtinute din materiile prime folosite conform recepturilor.Materialele prime necesare obtinerii produselor cosmetice nu fac obiectul domeniului, ci sunt procurate din alte industrii chimice.Ele sunt substante de provenienta naturala sau sintetica obtinute prin tehnologii bazate pe procesele chimice fundamentale.

De mentionat este faptul ca utilajele necesare realizarii operatiilor de sinteza si conditionare a produselor cosmetice sunt specifice domeniului. Din punct de vedere al utilajelor specifice,ele se folosesc atat pentru pregatirea materiilor prime, precum si pentru efectuarea proceselor propriu-zise , au o flexibilitate si o elasticitate din punct de vedere al sorturilor de produse care se obtin. -Umectantii, cei mai utilizati fiind glicerina si sorbitolul.

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

1. Ilie, Camelia Suzana ; Potovei, Ileana Ctlina; Tanislav, Cristina; Ardeleanu, Magdalena; Mediul concurenial al afacerilor manual clasa a XII-a, Filiera Tehnologic, Profilul Servicii;; Editura Tipografie - Oscar Print; Ediia 2007; 2. Ilie, Camelia Suzana ; Ptracu, Daniela; Georgescu, Roxana; Necula, Anda; Popescu, Luminia; Oancea, Elena; Finanarea afacerii manual clasa a XII-a, Filiera Tehnologic, Profilul Servicii;; Editura Tipografie - Oscar Print; Ediia 2007;

3. Ilie, Camelia Suzana ; Georgescu, Roxana; Negocierea n afaceri manual clasa a XIIa, Filiera Tehnologic, Profilul Servicii;; Editura Tipografie - Oscar Print; Ediia 2007; 4. Pistol, Gh. M.; Pistol, Luminia; Albu, Gheorghe; Manea, Gelu; Comerul interior Teorie i practic, Editura Economic, Bucureti, 2004,

www.google.ro www.e-referate.com www.eferate.net http://www.carrefour.ro/

CARREFOUR Market Timisoara Bega

Str. Carol Telbisz nr. 3 Centrul Comercial "Bega"

Telefoane: 0374/201.334 0374/201.336 Fax: 0374/201.335

Orar
Luni - Sambata: 8:00 - 21.00 Duminica: 9:00 - 17:00