Sunteți pe pagina 1din 257

ASTROLOGIE SI PSIHOTERAPIE

Marii psihologi nu au ezitat sa se dedice unor domenii discreditate de stiinta oficiala. Astfel, Jung a revalorizat alchimia pentru psihologie, iar Freud, onirologia. n prezenta carte, Fritz Riemann ofera o viziune surprinzatoare asupra astrologiei. Aceasta nu este o colectie de superstitii si falsuri stiintifice si poate functiona ca un ajutor important pentru psihoterapeut, indiferent de formatia sa. Pastratoare a ideii unitatii lumii, conform careia omul este influentat nu numai de mediul familial si social, ci si de corpurile ceresti, astrologia I poate ajuta pe psihoterapeut sa aiba acces la natura originara, nedeformata a clientului, pe care altfel cu greu o poate cunoaste. De asemenea, prin intermediul cunoasterii ritmului dezvoltarii unui individ, astrologia poate oferi previziuni asupra posibilelor crize ale pacientului, care pot fi salvatoare n cazul pacientilor suicidari. Consilierea profesionala, matrimoniala, educationala pot si ele beneficia de aportul astrologiei.

***

Psihanalist si psihoterapeut, cofondator al Academiei pentru Psihanaliza si Psihoterapie din Munchen, Fritz Riemann este cunoscut cititorului romn prin cartile sale Formele fundamentale ale angoasei si Arta de a te pregati pentru vrsta a
treia, publicate tot de Editura Trei.

~$iROLOGIE S1 ~Sl~C1ER~rlt

~9.90lei
~i\oso~i8, pa!hOl0s18 \\\\11 \\ll \11\1\\\ 1\\1\\\\\\1 \ \ \1\ YTRme3Z6 RIEMRNN

ISBN 978-973-707-179-8

www.edituratrei.ro

recomandat

de:

PSYCHOlOGIES

Fritz Riemann

Astrologie
SI ,

psihoterapie
Astrologia n slujba vietii
Traducere din limba germana de Ana-Maria Iosup

A
TReI

Editori: SILVIU DRAGOMIR VASILE DEM. ZAMFIRESCU Director editorial: MAGDALENA MARCULESCU Coperta colectiei: FABER STUDIO (Silvia Olteanu si Dinu Dumbravician) Redactor: DANIELA STEFANESCU Director de productie CRISTIAN CLAUDIU COBAN Dtp: EUGENIA URSU Corectura: SNZIANA DOMAN Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romniei RIEMANN, FRITZ. Astrologie si psihoterapie / Frtiz Riemann ; trad.: Ana-Maria Iosup - Bucuresti: Editura Trei, 2008 Bibliogr. ISBN 978-973-707-179-8 1. Iosup, Ana-Maria (trad.)
133.52 159.9

Aceasta
LEBENSHILFE

de Fritz Riemann,

carte a fost tradusa dupa: Gedanken und Erfahrungen, Pfeiffer bei Klett-Cotta, ed. a 4-a, Stuttgart,
ASTROLOGIE.

2004.

1976 J.G. Cotta'sche

Buchhandlung

Nachfolger

GmbH,

Stuttgart

Copyright Editura Trei, 2008, pentru editia n limba romna c.P. 27-0490, Bucuresti Tel./Fax: +4021 3006090 e-mail: office@edituratrei.ro www.edituratrei.ro ISBN 978-973-707-179-8

Cuprins

Prefata Prefata la cea de-a patra editie 1 Calea mea catre astrologie II Conceptul de baza al astrologiei III Modul de gndire astrologic IV Obiectii legate de astrologie V Psihanaliza si astrologie VI Despre practica n consilierea astrologica VII Cele douasprezece semne ale zodiacului
Berbec ,

9 11

13
20 .25

33 .47
60 79 85

Taur
Gemeni Rac

93
100 107 115 122 129 136 143 150 157 166

Leu
Fecioara Balanta Scorpion Sageta tor Capricorn Varsator Pesti

6 VIII Planetele

Fritz Riemarfu 175 177 184 190 196 202 208 213 220 227 233 .235 244

Soarele Luna Mercur Venus Marte Jupiter Saturn Uranus Neptun Pluta IX Cmpuri si aspecte X Astrologia n folosul vietii... Bibliografie

Acum ca seara ne-a nvelit ochii cu zabranicul ei, Contemplu patima~ constelatiile, Prin care Dumnezeu ne veste~te prin litere, bine de talmacit, Ursita ~i destinul creaturilor. Caci cel care prive~te omul din naltimile cere~ti i arata deseori din mila calea cea dreapta Prin scrierea formata de stelele sale pe firmament. Dar noi care zacem n praf, plini de pacate Dispretuim asemenea scriere ~in-o vedem.
WILLIAM SHAKESPEARE

Prefata ,
Stiintele fara auto cunoastere umana sunt daunatoare.
RUDOLF STEINER

Aceasta carte ~i propune sa trezeasca interesul pentru astro1ogie 9-1 celor pregatiti sa se deschida fara prejudecati felului ei de a gndi ~i vorbirii simbolice. Ma intereseaza n special sa atrag atentia asupra importantei ei pentru toate disciplinele care se dedica ntr-o oarecare forma terapiei, consilierii sau altor ncercari de ntrajutorare a oamenilor. Totodata, vreau sa-mi aduc contributia la "reabilitarea" unui domeniu al cunoa~terii, care mai are si azi, asa cred, nca multe de spus. Deoarece orientarea unilaterala cauzal-mecanicista a stiintei actuale - ~i a stiintelor despre om -, ca ~i modul ei de abordare aproape exclusiv rational-conceptuala au nevoie de o completare printr-o gndire n simboluri si analogii, ca si printr-o viziune asupra lumii, care sa reimplice pozitia omului n cosmos. O asemenea completare ne-ar putea, eventual, feri de alunecarea ntr-o stiintificitate doar intelectuala, de cuprinderea abundentei vietii si bogatiei fenomenelor n legi mpietrite si date evaluabile, ndepartndu-ne si mai mult de viata, adesea devenindu-i chiar ostili. Daca vrem sa aflam mai multe despre om dect cum poate fi manipulat, dect datele sale chimic o-fizice si psihobiologice; daca vom crede ca omul este mai mult dect o acumula-

10

Fritz RiemaJjm

re de molecule, pe care speram, bai chiar trebuie, s-o putem mbunatati prin chirurgie genetica; ~aca vom considera ca n lumea fenomenologica se va rasfr~nge n mod imanent un principiu spiritual - indiferent cumf dorim sa-I numim -, recognoscibil n mare ca ;;i n mic, vojn primi din partea astrologiei raspunsul posibil, cel mai cuprinzator la ntrebarile pe care ind nu am uitat, din fericire, ~a le punem: ntrebari despre sensul ;;i menirea individului, <flesprelegatura dintre caracter ;;i destin, despre ncadrarea ~ndividului n marile ritmuri ;;ilegi ale sistemului nostru sol~r, despre sarcina fiecaruia n cadrul unui colectiv - ca sa am~~tim numai esentialul. n cadrul acestei carti, ce urmare~te n special scopuri practice, nu voi raspunde la unele ntreb~ri despre critica metodelor sau "demonstrare"; a;; dori sa pr~zint insa din experientele mele ca psihoterapeut practiciajn cum se dovede;;te a fi rodnica implicarea horoscopului n toate rtV-atiileinterumane. n afara folosirii lui n domenii teraptutice ;;i de consiliere, este de mare folos n relatia fiecaruia eli sine nsu;;i ;;i cu ceilalti, pentru a se cunoa;;te pe sine, dar ;;iipentru a-l ntelege pe celalalt. Astrologia poate fi astfel de ~jutor pentru "a nvata sa traim"; ea ne mijloce;;te accesul catr~ noi n;;ine ;;i altii, pe care nu-l putem regasi n acest fel nicai$ri n alta parte; ne poate face mai umani, mai ntelegatori, mf1itoleranti - ;;i care alta ;;tiinta poate spune a;;a ceva despre Isine? mi mai ramne doar sa exprim tnultumirile mele ntreite profesorului meu, dl. baron vonKl4ckler, care mi-a transmis bazele cuno;;tintelor mele astrologi~e, mai apoi operelor lui Oskar Adler ;;i Thomas Ring, caro~a le datorez o ntelegere decisiva. Fie ca aceasta scriere sa-;;i gaseaEcacititorii pe masura.
I I

Fritz Riemann

UnterfoJilring, primavara lui 1976

Prefata la

c~a de-a

patra editie

Editia a patra (nemodilicata) a cartii Astrologie ~i psihoterapie devenita necesara n scurt timp pare sa vorbeasca de la sine gol: multe scrisori arata ca a ajudespre faptul ca acopera tat la nlaturarea anumitor Iprejudecati fata de astrologie si, totodata, le-a oferit cititorilor:posibilitatea pe care doream sa le-o mijlocesc, de a-si adnci aiutocunoasterea, dar si cunoasterea celorlalti.

Fritz Riemann

Unterfahring, martie 1979

,1

Calea mea catre astrologie


E probabil timpul sa ncepem sa devenim cont;tienti de ntrebarile metafizice care stau n spatele legilor naturii, chiar daca nu putem sa le rezolvam imediat sau (fiind oameni de t;tiinta) nici nu intentionam sa le rezolvam. WALTER HEITLER

Motivele pentru care cineva s-ar ocupa de astrologie sunt destul de diferite; dar este deja un lucru caracteristic pentru pozitia astrologiei n viata spirituala actuala ca n cazul ei se pune n genere ntrebarea asupra unei motivatii, mai ales pentru ca exista reprezentari neclare ale astrologiei sau prejudecati referitoare la ea si deoarece nu mai prezinta pentru noi o imagine profesionala familiara. De aceea anticipez aceasta carte prin capitolul avnd titlul de mai sus, mai ales ca n ziua de azi, daca vrei sa te ocupi serios de astrologie, ai aproape nevoie de o justificare n cazul n care nu doresti sa devii un ecran de proiectie al afectelor care vor arata, ce-i drept sub o forma mai blnda dect cea a arderii pe rug a ereticilor, tendinte nrudite cu ea. n cadrul studiilor mele psihologice, dezamagit de psihologia academica de atunci care se interesa doar de aspectul psihofiziologic al fiintei umane, am gasit pe ici, pe colo mentionata si astrologia n literatura domeniilor de granita ale psihologiei. M-a uluit ct de contradictorii erau parerile autori-

14

Fritz Riematm

lor pe care i pretuiam ca fiind adev~rati oameni de ~tiinta sau personalitati: unii o considerau un lpun valoros al cunoa~terii, apreciind din experienta ca multe qintre cuno~tintele de baza ale astrologiei sunt valabile din pl~ ~i azi; altii o refuzau ca pe o superstitie pre~tiintifica sau c4 pe un surogat al religiei, ce vrea sa satisfaca reprezentarile m~gice de dorinta ale oamenilor; iar altii i recuno~teau cel puttn o valoare istorica, datorita careia ar putea sa ne mai interejseze ~i azi. Am descoperit totu~i ca aceia ccire o respingeau nu aveau evident nici un fel de experienta prcpprie, ci o prejudecata motivata cumva, care i oprea de la n~eletnicirea cu acest domeniu; pe de alta parte, cei care o stu4iasera o admiteau. Asta a nsemnat pentru mine ca trebuia s~ ma ocup de ea ca sa-mi pot formula o judecata proprie asupra a ceea ce era adevarat n astrologie. ' Mi-am facut rost de cteva cartt astrologice de ncredere, ele nu erau prea multe n anii treizeci, ~i de ustensilele necesare pentru calcularea horoscoapelot. Inti mi-am calculat propriul horoscop ~i cel al persoanelo~ apropiate mie, pe care le cuno~team bine - ~i am fost miratj~i impresionat. Orict eram de ncepator, am putut recunoa~te foarte curnd, pe baza precarelor mele cunostinte, ca cele declarate despre un om pe baza horscopului saujl cuprind ntr-adevar, de~i ntre granite nca neclare pentru mine, ~ii descriu adecvat foarte mult din modul de comportare ~i din nclinatii. Decizia de a ma ocupa mai temeinic de astrolcjgie fusese astfel luata. Ultima piatra de ncercare a oricarei twataturi poate fi doar experienta care i confirma sau infirm~ teoriile ~i ipotezele. Simplul fapt ca astrologii priceruti ~i-au putut da seama n mod just, doar din aparitia ~i cOlflportamentul unui om ~i din scrisul sau -, de anumite cqnstelatii ale horoscopului acestuia mi s-a parut suficient de motivant ca sa ma puna pe gnduri: nu era oare ceva extrem dt provocator sa poti citi de pe fata unui om ce planete sau se*m zodiacal l marcheaza considerabit fara a-i cunoa~te horo~copul? Cum ai putea trece pur ~i simplu peste un asemene~ fenomen sau sa-I pui pe seama ntmplarii, doar pentru ca :tlu-l poti explica prin mo-

Calea mea catre astrologie

15

dul nostru actual de a gndi? Si daca acest lucru, asa cum s-a confirmat tot mereu, a fost posibil, atunci si celelalte cunostinte al~ astrologiei ar rezista unei verificari. nIntmplatorn, preocuparea mea pentru astrologie a coincis n perioada dezvoltarii mele cu formarea mea ca psihanalist, cu analiza didactica si cu studiul literaturii psihoterapeutice si a psihologiei abisurilor - care si ele erau domenii stiintifice destul de contestate si combatute pe vremea aceea. Faptul acesta a avut pentru mine doua avantaje: pe de o parte, mi-a fost clar ca experientele astrologiei si ale psihanalizei, care se ocupau de aspecte aparent att de diferite ale omului - una cu amprenta sa cosmica, cealalta cu amprenta lasata de istoria sa de viata, de familie si societate -, nu numai ca nu se contraziceau, dar se si confirmau si completau una pe cealalta n multe privinte. Pe de alta parte, eram n situatia de a avea posibilitatea de control asupa horoscop ului prin activitatea mea practica, psihologica si terapeutica. n cadrul unui tratament analitic ce patrunde adnc ajungi sa cunosti omul referitor la predispozitiile, nclinatiile, comportamentul, istoria dezvoltarii sale si relatia sa cu lumea nconjuratoare, ntr-un mod temeinic, ca nicaieri n alta parte. Confirmarea horoscopului respectivului prin experientele psihanalitice obtinute a avut o forta de convingere pe care doar un refuz tendentios nu ar recunoaste-o. Si, totodata, datorita horoscopului aveam posibilitatea unui control al ntelegerii mele psihanalitice a unui pacient, asadar o completare a acestor impresii care ma puteau feri mai bine de ntelegerea gresita a esentei unui pacient din cauza conceptelor teoretice sau a propriilor mele pete oarbe, inconstiente mie. nsa au aparut cteodata contradictii ntre imaginea obtinuta din analiza unui om si cea aflata din horoscop, pe care mai nti nu le-am nteles, pna cnd mi-a fost clar ca n asemenea cazuri omul nu si putuse ndeplini n general predispozitiile asa cum as fi presupus conform horoscop ului - mediul, educatia sau situatia sa sociala l-au mpovarat sau l-au inhibat att de tare, nct a trebuit sa traiasca conform imaginii sale distorsionate, nu a avut voie sa realizeze multe n sine,

16

Fritz Riemann

traind oarecum pe lnga sine -, ceea ce i-a declansat nevroza. Asta confirma nu numai experientele psihanalizei ca nevrozele se bazeaza pe o perturbare a dezvoltarii, n cele din urma pe incompatibilitatea dintre predispozitiile initiale si adaptarea impusa de mediul nconjurator, ci a si produs un punct de plecare important din punct de vedere terapeutic: horoscopul a putut ajuta astfel la recunoasterea si abordarea mai clara a celor dispuse n om, dar pe care el nu le-a realizat. Si asta nu n sensul unui oarecare concept ideologic despre om n genere, ntrevazut neclar, ci referindu-se n mod specific la acest om. Pe drumul unor asemenea duble experiente referitoare la un pacient s-ar putea sesiza mai patrunzator si limitele de exprimare ale astrologiei, s-ar putea ntelege mai bine ce vrea fiecare din ele, psihanaliza si astrologia, ce trebuie sa ne nsusim ca fiind datorat destinului si ce anume poate fi creat de noi. A vedea mai clar granita dintre perceptie si creatie este de mare importanta pentru orice terapie si consiliere. n cazul n care horoscopul ar putea furniza un indiciu nsemnat pentru datele esentiale ale unui om sau cel putin un indiciu suplimentar, care ar completa alte mijloace de cercetare, asta ar fi deja de o mare importanta. A se simti nteles n daturile sale esentiale are o valoare inestimabila pentru pacient si terapia sa. Asa ca am fost foarte impresionat de combinarea celor doua domenii, n care mi parea ca rezida posibilitatea unei completari, sansa diminuarii unilateralitatii ca sursa de greseli. M-am convins tot mai mult de acest lucru dupa decenii ntregi de experiente pe ambele tarmuri, desi mi-au ramas multe ntrebari fara raspuns. Compararea reprezentarilor detaliate ale unor istorii ale bolilor si ale horoscoapelor ar fi calea pe care s-ar putea gasi colaborarea cea mai fructuoasa dintre terapeuti si astrologi. Binenteles ca nu este vorba ca "marea psihoterapie" sa poata fi nlocuita de astrologie. Dar este vorba despre posibilitatea unei ntelegeri focalizate a particularitatilor structurale de un anumit fel, care exista n horoscop, ca acces suplimentar catre un om: iar n timpul consilierii este vorba cel putin despre faptul ca poti sa abordezi

Calea mea catre astrologie

17

facnd economie de timp[nit:;te predispozitii de baza t:;iefectele lor conflictuale. Posibilitatea de contrql mutual prin horoscop si experientele psihoterapeutice sunt n afara de asta de un deosebit ajutor pentru terapeut n caiurile de autocont:;tientizare diferentiata a fenomenelor dt transfer t:;i contratransfer: prin compararea propriului htroscop cu cel al pacientului - exista astfel t:;iun posibil ajutor n alegerea pacientilor - vom fi atentionati de la bun ncfput asupra unor daturi structurale ale ambelor personalitatt, a caror necunoat:;tere ngreuneaza ntelegerea unor transferp.ri t:;icontratransferuri. Comparatia ne poate ajuta sa recunoa~tem t:;isa corectam factorul dat prin persoana noastra n infhtenta pe care o are ca posibila sursa de gret:;eli.Horoscopul nd ofera prin cunoat:;terea zodiacului t:;i a planetelor etc. o posibi~itate foarte diferentiata de empatie pentru celalalt - e valab~l pentru toate domeniile relatiilor interumane t:;irelatiilor cu partenerii. Implicarea horoscopului scade primejdia de a nu t1telege sau de a interpreta gret:;ittrasaturilede caracter t:;im~dul de a trai al altcuiva; unele tratamente sau consilieri ner~ut:;ite tin, de asemenea, de astfel de interpretari gre~ite. n perioada mea terapeutic-astrologica de nceput procedam n felul urmator: ex4minarea facuta unei persoane n cadrul unui tratament ter4peutic o comparam cu horoscopul persoanei pentru a strnge experiente despre corespondentele dintre ambele. Abia m~i trziu am trecut la folosirea horoscopului direct n tratamept, asta dupa ce adunasem deja ceva experienta t:;it:;tiamsa lucrez cu simbolurile astrologice. Lucrurile se petreceau n felullj.rmator: la un anumit moment, ce mi se parea adecvat, discut~m cu pacientul despre horoscopul sau, mai ales aspectele c~re nu se pozitionasera nca ntr-un fel anumit n cadrul mUI)1-cii noastre analitice de pna atunci, dar care erau recognosci]bile n horoscop. stimulata aproape ntotdeauna un efect pro4uctiv; adesea, era Asta avea astfel activitatea visarii sau paciehtul aducea material biografic referitor la tema despre care s~ discuta. Cealalta cale prin care am introdus horoscopul n ttatament a fost ca am abordat direct,

18

Fritz Riemann

tintit ceea ce am nteles din horoscopul sau - presupunnd binenteles ntotdeauna ca pacientul va fi de acord sa-mi comunice n acest scop data exacta a na;;terii sale. Ambele cai au fost resimtite ;;i de catre pacient ca fiind de un real ajutor ;;i foarte instructive. Astfel mi s-a consolidat convingerea datorata completarilor bilaterale ale celor doua domenii, al terapiei abisurilor ;;i al astrologiei, ca vechea teorie a corespondentei dintre constelatiile cosmice ;;i fiinta umana trebuie luata n serios. Cea mai convingatoare dintre formularile acestei analogii am gasit-o la Oskar Adler. n opera sa de anvergura Testamentul astrologiei citeaza o fraza cunoscuta din Kant: "Doua lucruri inunda cugetul cu o admiratie ;;i o veneratie mereu noua ;;i tot mai puternica, cu ct mai des ;;imai perseverent se ocupa de asta meditatia: cerul nstelat deasupra mea;;i legea morala din mine." Adler folose;;te maxima kantiana n a;;a fel, nct vede legea morala din noi ca pe oglindirea, ca pe analogia sufleteasca a cerului nstelat de deasupra noastra, adica legitatilor cosmice le corespund legitatile intrasuflete;;ti. Adler continua: "Kant ar fi trebuit sa se opreasca la aceasta dualitate. Dar prapastia care desparte cele doua lumi, cea exterioara ;;i cea interioara, ajuta doar la depa;;irea cunoa;;terii ezoterice. Doar atunci cnd s-au deschis izvoarele cunoa;;terii interioare, ...s-a indicat drumul spre astrologie, care nu mai este o arta a interpretarii stelelor, profana;;i plina de superstitii, ci o vedere de ansamblu a lumii n care cerul nstelat ;;i legea eticii se unesc ntr-un tot." Sa nu ne formalizam n legatura cu cuvntul "ezoteric", care din varii motive a capatat conotatii rele pentru noi; Adler se refera nsa la capacitatea omului, aflat pe drumul sau catre interiorizare, de a ajunge la ntelegerea acelor legaturi din care provin desigur cuno;;tintele initiale ale astrologiei. Gre;;im daca presupunem ca asemenea cunoa;;teri vor fi posibile abia cnd vom fi pregatiti sa renuntam la hybrisul intelectului nostru, care nu mai recunoa;;te respectarea sacrului ;;i daca, n loc sa tindem spre tot mai multa putere asupra naturii ;;i vietii pe care dorim sa le supunem, renvatam sa le n-

Calea mea catre astrologie

19

telegem? Dorintei de a ntelege prin dragoste i se deschid lucruri care se opun vointei exercitate prin forta - asta se ntmpla n toate domeniile vietii. Walter Heitler formuleaza aceasta parere n cartea sa Omul ~i cunoa~terea~tiintifica a naturii n mod lapidar dupa cum urmeaza: "Cunoasterea exacta si stabilirea proceselor fizice si a evenimentelor vietii se exclud reciproc." Marturisesc cu placere ca pentru activitatea mea psihoterapeutica - si nu numai pentru asta - i datorez multe astrologiei; fiecare terapeut sau consilier deschis acestei probleme poate face aceeasi experienta. Recunoasterea mpletirii fatale dintre caracter si cursul vietii, dintre crizele scadente ale maturizarii, esenta fiintei si evenimentul exterior; posibilitatea unica sa poti spune ceva despre proiectul vietii unui om ncepnd cu nasterea sa, sa-i poti banui talentele, dar si pericolele la care va fi supus - toate astea sunt sanse pe care nu ar trebui, chiar nu am avea voie sa le ratam. Daca dezamagirea fata de psihologia academica a fost unul dintre motivele cautarii a ceva esential si ale preocuparii mele cu astrologia, aceasta nu m-a dezamagit; da, ntr-adevar, cu ct naintez n vrsta mi se pare tot mai importanta, asa ca tind sa preschimb vechea zicala "per aspera ad astra" n "per astra ad deum".

II

Conceptul de baza al astrologiei


! I

Cel care sp1tne ceva despre a ?asea decimala va fi foart~ laudat, cel care vorbeste despre esenta va PIareasuspect.
i

KARL STElNBUCH

Astrologia concepe ntregul no~tru sistem solar, 'Pna la urma tot universul, ca pe un organ~sm maret, n care fiecare particica este influentata de un ntret si la rndul sau influenteaza ntregul printr-o interactiune yesnica. "Fiecare individ actioneaza asupra ntregului fiinteii cosmice - chiar daca o stim sau nu, chiar daca vrem sau mf', spune Nietzsche. Astfel, ntre "interior" si "exterior", "su~" si "jos" exista o analogie; ritmurile si legile macrocosmosiului se reflecta n microcosmos, felul acestei reflectari si analqgii va depinde de treapta de dezvoltare a fiecarui mediu pe care l atinge. Planetele au pentru astrologie valoarea de forte f~rmatoare si producatoare de efecte ale acestui organism, fiec~re dintre ele avnd functii si sarcini bine definite n cadruli ntregului organism. n functie de mediul n care se manife$ta prin reactii materiale, organice, sufletesti si spirituale actiqneaza diferit, dupa principii planetare, pe plan mineral, ve$etal, animalier si uman, corespunzator posibilitatilor de react~e ale mediului. Omul, fiind probabil singura fiinta vie care ie~e n evidenta pe cele trei planuri, cel material-fizic, cel orgaric-biologic si cel sufletesc-spiritual, le poate experimenta deci ca pe niste forte fizi-

Conceptul de baza al astrologiei

21

ce \li legi ale materiei, ca pe functii organice \li ca pe impulsuri sau principii suflete\lti-spirituale. n cursul istoriei omenirii, "la participation mystique", participarea incon\ltienta la aceste forte planetare \li cosmice, a fost traita \li numita diferit, eu am propus s-o numim "incon\ltientul cosmic": principiile planetare de configurare se insinuau n con\ltiinta pe mereu alte cai. Epoca magic-animista le-a proiectat n afara, n natura, ca pe ni\lte demoni; era plasmuitoare de mituri le-a a\lezat ca pe ni\lte figuri divine pe cer sau n infern; epoca \ltiintelor naturii le-a descoperit \li le-a descris ca pe energii \lilegitati ale lumii fenomenale; din punct de vedere psihologic-antropologic noi le descriem ca functii suflete\lti sau ca nazuinte ale pulsiunilor. Astfel, fortele cosmice au mplinit n con\ltiinta omenirii o sclUmbare a configuratii1or; toate aceste proiectii, denumiri sau conceptii diferite se bazeaza nsa pe acelea\li principii cosmice. Pe noi cei de azi ne nelini\lte\lte cel mai mult faptul ca nu putem ntelege, ca nu reu\lim sa retraim modul cum a ajuns omenirea la cuno\ltintele ei astrologice. mpreuna cu Edgar Dacque putem presupune ca omenirea avea pe atunci un dar, pe care el l nume\lte "perspectiva asupra naturii", care pare sa se fi pierdut azi. Marii mistici se pare ca l posedau nca \li putem presupune, exprimat psihologic, ca era vorba despre o "permeabilitate" pentru metafizic \li transcendent, o capacitate de introspectie careia i se dezvaluiau asemenea relatii. Istoria dezvoltarii umanitatii nu poate fi nteleasa fara asemenea acte ale revelatiei. Cum altfel am putea sa explicam cauzal- ca oamenii au "inventat" vorbirea, ca au descoperit muzica \li matematica, pentru a numi doar unele dintre marile minuni pe care le consideram de obicei ca fiind de la sine ntelese, fara a ne face gnduri despre felul n care au luat na\ltere. Nu putem evita faptul ca pentru acest fenomen trebuie sa admitem existenta unui principiu spiritual care s-a rasfrnt n perioade diferite ale umanitatii istorice n acte de revelatie pe care azi le putem denumi din punct de vedere fiziologic ca fiind schimbari ale con\ltiintei sau extinderi ale acesteia. Toto-

22

Fritz Riemann

data, actul devenirii constiente, ca si momentul dezvoltarilor "scadente" se sustrag din nou unei explicatii cauzale - din punct de vedere cauzal putem face abia ulterior presupuneri cum s-a putut ajunge la asemenea dezvoltari. Caci nceputurile acestor modificari ale constiintei se afla ntr-un ntuneric deplin pentru mintea noastra. Sa ne referim nca o data la limba - cu siguranta putem spune despre cum a luat nastere, numai ca nu s-au adunat ctiva oameni care au decis sa numeasca, de pilda, pomul pom (sau arbore, tree) s.a.m.d. Tot asa muzica si matematica nu au fost "facute" de noi, Cartea prefacerilor (1Ching) din China sau acupunctura nu au fost "inventate". ncercarea de a "deriva" aceste lucruri este tot att de lipsita de perspective ca si derivarea vorbirii articulate din limbajul gesturilor, a muzicii instrumentale din cntat - chiar daca le consideram ca fiind formele lor preexistente, pentru a da satisfactie gndirii noastre istoric-cauzale si necesitatii de a avea explicatii. Chiar si imaginarea ca experientele adunate ntr-o lunga perioada de timp si maruntii pasi partiali facuti au dus ntr-un trziu la acele descoperiri este o explicatie mult prea precara si care nu se sustine n final; gndind cantitativ-materialist, dam de un oarecare punct n asemenea ncercari explicative, si anume de "missing link" (veriga lipsa - n.t.) a darwinismului, care nu se poate demonstra, sau ramnem blocati n ipotetic. De aceea putem doar sa presupunem ca schimbarile constiintei, ca o alta traire spirituala a evenimentelor lumii au dus cndva la descoperirea astrologiei; ca si la alte fenomene, asemenea schimbari ale constiintei i-au facut pe oameni sa descopere n acte de creatie ceva ce exista deja n ei, acesta li s-a "revelat". Revelatia devine apoi cu timpul experienta si stiinta - dar stiinta bazata pe experiente si uita de obicei provenienta, la fel ca si copiii care cred ca tot ceea ce au devenit se datoreaza doar lor nsile. Urmarind acest gnd aflam n noi posibilitate a ca prin participarea noastra inconstienta la ntregul cosmic sa ni se I;?0ataconstientiza mereu parti ale acestuia, sa ni se reveleze. In masura n care constiinta umana se afla n schimbari nencetate, corespunzator constelatiilor cosmice

Conceptul de baza al astrologiei

23

aflate ~i ele n continua transformare, au loc n ea mereu noi acte de revelatie, respectiv schimbari ale con~tiintei. Cunoa~terea corespunzatoare datorata experientelor este tulburata tot mereu de aceste schimbari ale con~tiintei ~i deseori ntrecuta, chiar combatuta, pe cnd revelatul este etern valabil, putnd fi nsa respins de spiritul epocii respective. Important ar fi sa putem "atrage" revelatiile. A ne ocupa gndind sau meditnd de anumite problematici poate nsemna munca initiala n vederea actului revelatiei, pe care noi l desemnam psihologic ca intuitie sau inspiratie. Cazul lui Kekule caruia i s-a "revelat" n vis structura lantului benzenic; ntmplarea lui Newton caruia i s-a dezvaluit legea gravitatiei prin observarea caderii unui mar; toate acestea nu pot fi ntelese fara o directionare corespunzatoare a intereselor ~i o munca initiala a gndirii pe care ambii le-au folosit n cazul fenomenelor chimice, respectiv fizice. Omul din perioade ndepartate, care era mult mai dependent de fortele naturii, a fost impresionat de maretia firmamentului ~i a astrelor lui, reu~ind sa faca munca pregatitoare, astfel nct i s-au putut revela legaturile dintre macro- ~i microcosmos. Stiintelor naturii cauzal-mecaniciste de azi le-a fost fatal ca au tins spre puterea asupra naturii ~i ca au devenit pe scara larga determinate de scopuri ~i foloase. Asta a dus, pe de o parte, la marile progrese ale tehnicii, pe de alta parte, la imensa dezolare care domne~te azi n multe domenii ale ~tiintei. ntrebari referitoare la sens sau despre legaturile metafizice sunt considerate ne~tiintifice - ~tiinta ~i ntelepciunea s-au despartit ~i par a se exclude azi una pe cealalta; asta a dus la saracirea ~tiintei ~i la suspectarea ntelepciunii. Depindem de faptul ca toate cuno~tintele astrologice trebuie preluate mai nti a~a cum ne-au fost transmise. De aceea nici nu vreau sa fac vreo ncercare de a emite ipoteze despre cum au reu~it oamenii sa le dea planetelor ~i chiar zodiilor importanta lor simbolica. Chiar daca cercetatorii moderni ai cosmosului ~i ai radiatiilor ne fac sa ntelegem ca suntem cople~iti de ritmurile ~i influentele radiatiilor pe care nu le cuno~team pna acum, ca depindem de legi, dintre care une-

24

Fritz Riemarln

le par a fi confirmate de astrologie ririn analogiile descrise de fapt nu reusim sa ne apropiem d~ adevaratul secret al acestor corelatii, asa cum nu ne putem a~ropia de esenta unui om, desi stim ca s-a nascut dintr-un sper$:latozoid si un ovul. Doar o stiinta a spiritului va putea spera ~ventual sa obtina o ntelegere mai adnca despre asta, o stitlta a spiritului care pleaca de la conceptul de baza al unui otganism cosmic ca fundal al fortelor care ne anima si nu conf9nda spiritul cu intelectul. Sa nu ne facem iluzii ca suntem thiar la nceputuri n cercetarea sufletului sau spiritului nostru. Cu metode doar cantitative cum sunt statistica, masura~orile si experimentele nu vom nainta. Trebuie sa ne straduimisa facem din nou o introspectie, asa cum o cunosteau misticti. Atunci s-ar putea sa ne reamintim ca exista o lume sufletes~-spirituaIa n care putem sa presimtim ntregul, noi fiind parte a ntregului. Poate ca Teilhard de Chardin s-a referit la aqelasi lucru atunci cnd a scris: "Viata mea este cuprinsa acurh n ntregime de aceasta lipsa a ideilor preconcepute, pe c~re o simt crescnd n legatura cu persoana mea, n timp ce!,concomitent, creste mai departe sensul mai adnc pentru t~t ce exista ntr-adevar n spatele realului." Nu ne stam noi n~ine oare prea n drum, nu avem prea multe "idei preconceput~" referitoare la persoana noastra pentru a fi deschisi fata de un asemenea sens mai adnc?

III

Modul de gndire astrologic


Stiinta noastra poate fi introdusa fara probleme si fara a i se micsora rangul n sistemul astrologic, dar nu si invers.
ERNST JONGER

Gndirea astrologica pleaca prin urmare de la conceptul de baza ca aceste corpuri ceresti ale sistemului nostru solar, miscarile, pozitiile, ritmurile lor de revolutie si aspectele lor reciproce - unghiurile pe care le formeaza unele fata de celelalte - reprezinta o constructie de forte mereu n schimbare, care are efecte asupra a tot ceea ce este viu pe pamnt. Miscarile planetelor au loc pe fundalul firmamentului de stele fixe n planul eclipticii, care este mpartit n douasprezece segmente numite dupa semnele zodiacale. Horoscopul ne transmite prin simbolurile sale grafice constelatiile planetelor unui anumit moment universal (data nasterii), raportate la un anumit loc de pe pamnt (locul nasterii). Omul traieste conform astrologiei nu numai ntr-un mediu geografic si social, care si are desigur importanta sa, ci relatia pamntului cu corpurile ceresti apartine, de asemenea, mediului sau nconjurator celui cosmic -, caruia i se acorda o putere marcanta. n cazul n care cunoastem importanta transmisa prin simboluri ca si efectul zodiacului si al planetelor, al aspectelor si al diferitelor pozitii ale planetelor n cadrul zodiacului, ca si n asa-numitele case sau cmpuri ale horoscopului, am adu-

26

Fritz Riemann

nat elementele cu ajutorul carora lucreaza horoscopia. Interpretarea unui horoscop, care contine toate aceste elemente, doar n mereu alte constelatii 9i accentuari individuale, este, a9adar, o problema de experienta, de 9tiinta 9i pricepere, a harului de a combina, a intuitiei ~i a "permeabilitatii" interpretului. Este inevitabil ca fiecare talmacire va depinde de mediul talmacitorului, n interpretare ne vom lovi ntotdeauna de limitele personalitatii noastre. Gndirea astrologica se desf~oara n analogii 9in corespondente simbolice. Celui obi9nuit cu gndirea cauzal-mecanicista ~i abstracta i vine greu, n general, sa-~i schimbe gndirea n acest mod diferit de a gndi; el crede ca afla aici un mod de gndire pur asociativ, care leaga n mod arbitrar ceea ce nu corespunde, pe baza unor asemanari "ntmpIatoare" sau a unor corespondente temporale, tragnd apoi concluziile. Deoarece nu poate recunoa9te n asemenea realizari mentale nici un fel de principiu logic sau cauzal, refuza acest mod de gndire ca fiind pre~tiintific sau ne9tiintific, fara a fi con9tient ca modul sau de gndire este doar unul dintre multe altele posibile, cu care atinge limite pe care o alta forma de gndire poate ca le-a depa~it. Sa ncercam sa nfati9am gndire a astrologica printr-un exemplu. Pentru asta voi apela din multitudinea elementelor horoscopului la o planeta. A~a cum am mai mentionat, fiecare planeta simbolizeaza un anumit "principiu", o forta plasmuitoare, avnd n cadrul ntregului organism al sistemului nostru solar o functie anumita, cum are, de exemplu, comparativ, un organ n ntregul organism al corpului nostru. Efectul unei asemenea forte formatoare depinde de mediul n care se manifesta; dupa el, principiul planetar se va rasfrnge, ce-i drept, mereu n conformitate cu esenta sa, avnd de fiecare data o alta nuantare 9i alta intensitate. Sa cautam o imagine pentru comparatie: energia caldurii ramne ntotdeauna caldura; dar n functie de mediul asupra caruia actioneaza 9i de intensitate a ei, va avea efecte diferite: apa se evapora, lemnul arde, metalele se topesc, viata organica se dezvolta datorita ei sau este distrusa de ea, n cazul n care devine prea intensa sau daca lipse~te cu desavr9ire.

Modul de gndire astrologic

27

Si acum despre exemp.u1 citat: astrologia cunoaste una dintre acele forte plasmuitoate careia i atribuie functia contragerii ce condenseaza si delijmiteaza si pe care o confera lui Saturn. Ca toate aceste forte plasmuitoare are si Saturn un aspect dublu n masura n care ~re un efect armonios sau dizarmonios, prea puternic sau p~ea slab, n functie de constelatia sa cosmica. Plecnd de la principiul de baza saturnian al contragerii, putem simti ca el produce stabilitate si rezistenta, simboliznd astfel un elemen~ al duratei. Si este de nteles n continuare - gndind analogic - ca ace~sta forta U; exces duce la nenduplecare, rigidit~te, ncetinire, din punct de vedere psihologic la aspiratia caijre lipsa schimbarii; n schimb, prea putinul acestei forte deterfllina o lipsa de fermitate si rezistenta si astfel creeaza o predispozitie pentru patrunderea unor influente straine. Principiul este recunoscut mai departe n tot ce tinde la durata si mentlffierea celor existente, in extremis la persistenta n liniste sau la straduinta atingerii ostile vietii a linistii anorganice. Vrem, asadar, sa ne im~ginam acest principiu ca avnd eficienta n diferitele planuti ale lumii fenomenale, eu restrngndu-ma n acest cadru ~aom. n domeniul fizic, ace$tei forte i corespunde tot ceea ce i confera trupului stabilitate, rezistenta si delimitare ce protejeaza: continutul de calci~\.,osatura, tesutul de sustinere si cel conjunctiv; nvelisul deli~itativ-protector al pielii si al parului. Dar si tot ceea ce a qevenit prin stabilizare condensata lege si structura si astfel Ptru ctva viata ncremenita, un dat imuabil: este vorba despr~ reflexe si moduri de reactie unidirectionate. Excesul de inf~uente consolidante conduce n domeniul organicului la scltrozare, fenomene de calcifiere t>ila ncetinirea proceselor bi~logice t>iorganice, prea putinul la slabirea tesutului de susttnere t>ia celui conjunctiv, ca si a nvelisului protector. n domeniul sufletesc,iacestui principiu i corespund, gndind n continuare analogic, tot partile, respectiv atitudinile ce se delimiteaza si se asitura pe sine: precautia, nchiderea n sine, taria, fermitate a, loi4litatea; toate astea se oglindesc si n
!
!

28

Fritz Riemahn
I

relatia cu proprietatea, cu spiritul ecpnom si cu atitudinile mai degraba ascetic-nepretentioase. "Pre~ mult" satumianism duce prin urmare la duritate, severitate, mcremenire si lipsa de concesii, impermeabilitate; retinerea d~vine atunci ndaratnicie, spiritul econom se transforma n zgrcenie. "Prea putin" saturnianism se manifesta prin slabiciime si lipsa puterii de a rezista, a tenacitatii si a perseverentei;1 mai ales exista astfel o insuficienta forta de aparare mpot*va altor forte planetare, respectiv fata de corespondentele lot sufletesti care se rasfrng atunci supravaloric ca adversari ai I~uiSaturn, punnd n pericol rezistenta si existenta ntregult1i organism. n domeniul spiritual, principiuli se rasfrnge, corespunzator acestui mediu, ca avnd capacit~te de concentrare, temeinicie, claritate si simplitate, precu~ si n preferarea gndirii cauzal-genetice si sistematice. n cajZuln care predomina Saturn fata de alte principii, acest luqru va duce la o forma de vscozitate lipicioasa, la perseverehta si la lipsa elasticitatii. Acestea se pot intensifica pna la c<pmpulsia la repetitie legata de trecut, la trasaturi dogmatic-P-cremenite, la imposibilitatea de a fi ndreptat si la doctrine inerealiste, si astfel Saturn poate deveni un principiu contest~tar al vietii. Efectul prea slab aduce cu sine o slabire a concethtrarii, o lipsa a punerii n fapt a gndirii structural-sistematic~ s.a. Atunci nu e prea greu sa diferelltiezi mai mult efectele nsiruite aici; daca gndesti mai dep*rte analogic, vei ntelege probabil si ca o pozitie puternica lui Saturn "confera" un temperament predominant melancqlic, cu trasaturi pesimiste, care se pot intensifica pna la atitu~ini de negare a vietii si de ostilitate fata de ea. Bogatia tuturorl posibilitatilor imaginabile aici depinde n continuare de pozitia si iluminarea lui Saturn n horoscopul general. Sa facem un pas mai departe si s~ ne punem ntrebarea referitoare la efectul saturnicului n colectiv. n evul animist se oglindea n tabuuri, n riturile si olPiceiurile restrictive, care puneau bariere si ordonau, care rep*zinta de fapt legile structurale sufletesti ale unui colectiv Si'i caror neluare n seama a sau ncalcare era legata de teama si Ilieasteptarea pedepsei. n
cj.

Modul de gndire astrologic

29

epoca n care s-au produs mituri ntlnim proiectarea principiului asupra personalitatii zeilor, cum ar fi Cronos-Saturn-Loki, carora li se conferea pe de o parte ncremenire, duritate ~iraceala, dar erau totodata ~ipazitorii traditiei, pastratorii a tot ceea ce a devenit ~ia tot ceea ce dainuie - aici se exprima din nou partea PArincipiului care vrea sa mentina lucrurile, sa tinteasca durata. In cre~tinism, care i-a devalorizat pe vechii zei, Saturn devine tot mai mult ntruchiparea Satanei, spiritul raului - ceea ce se exprima n astrologie prin desemnarea sa ca "raufacator". Ca aceste posibilitati sunt reprezentate prin aptitudinile saturniene descrise pna acum este de nteles ~ieste logic: dorinta saturniana de a se tine strns devine prin intensificarea ei o teama restrictiva ~i o nazuinta de putere ~i avere egocentrica ~i autoasiguratorie, avnd astfel fara ndoiala o le" I gatura cu "raul", n sensul ostilitatii fata de viata. ntr-un alt aspect Saturn-Loki devine simbolul mortii, ~i anume "femeia cu coasa" - mitologia greaca l prezinta pe Cronos devorndu-~i copiii dupa na~terea lor. Toate astea sunt imagini impresionante referitoare la negarea vietii, la partea acestui principiu care vrea sa distruga tot ce este tnar, nou ~i n devenire. Era ~tiintifica descopera ~i nume~te aceasta forta plasmuitoare prin concepte cum sunt: gravitatie, inertia materiei, legea conservarii energiei din fizica; principiul ereditatii din biologie; compulsia la repetitie ~i schemele comportamentale nnascute din psihologie. n filosofie, n sfr~it, sunt saturniene conceptele determinismului ~i fatalismului, al absolutului ~i al predestinarii; n cre~tinism, respectiv n teologie, notiunea de pacat originar. Toate aceste efecte au n comun ceva fatalist, determinant, definitiv ~iinexorabil; "firul ro~u" care le leaga dnd sens acestei "enumerari" este ideea prezervarii datului ~i devenitului, care permite durata ~i contine delimitarile ~i inevitabilul. A~a devine Saturn pentru noi un reprezentant al unei parti a realitatii; el simbolizeaza mai ales dependenta noastra de datul inexorabil ~i de legile realitatii, de ceea ce trebuie luat ca atare ~i eventual s-ar putea deriva de aici ~i relatia sa cu batrnetea ~i moartea ca fiind realitati ultime, implacabile.

30

Fritz Riemann

Cu totii cunoastem aplecarea spre trainicie, pastrare si siguranta si stim ca angoasa fata de perisabil si schimbare poate deveni supraevaluata. Ne sustragem n acest caz cursului vietii si suntem n pericol sa mpietrim, sa ne "saturam". Daca gndim acest fir pna la capat, ar trebui sa nazuim, doar sub influenta acestui principiu, sa tinem strns tot ceea ce este imuabil, ceea ce ar fi egal cu ntoarcerea la anorganic, la un repaus ncremenit, neschimbat, care ar putea fi echivalent cu moartea. Pe de alta parte, lipsa acestui principiu ar avea urmari catastrofale: o destindere fara limite duce la haos. n dezvoltarea sa cea mai nalta ne poate duce spre ntelepciune, la recunoasterea si preluarea dependentelor noastre si a indispensabilului inevitabil. Sa nu ne formalizam n legatura cu raportul dintre conexiunile fizice, sufletesti si intelectuale si numele planetelor; ele sunt simboluri, n care ceea ce apartine aceluiasi tot "coincide", se examineaza mpreuna - pentru ca tin unele de altele. Apartenenta n sensul spiritual al unei idei, care patrunde prin toate formele diferite de manifestare. Atta vreme ct noi vedem n gndirea noastra materia, energia, psihicul si spiritul ca fenomene cu totul separate, care nu au nimic n comun, nu putem ntelege gndirea astrologic-simbolica, nu ne putem explica legaturile sustinute de ea. Iata doar una dintre atitudinile pe care le avem fata de gndire; oare n-am putea presupune ca astrologia se trage dintr-o gndire care nu a trasat nca aceste granite delimitatoare? Acest lucru ar parea aproape egal cu o revolutie a modului nostru actual de gndire; pentru un asemenea tip de gndire nu ar fi o problema sa recunoasca drept eficient un anumit principiu n toate planurile existentei, iar ceea ce pare gndirii noastre ca o nepermisa estompare a limitelor ar putea fi o cunoastere care ar corespunde mai bine realitatii. Daca ne asteptam sa gasim n viitor o posibilitate de ntelegere pentru teoriile astrologice, ar nsemna sa ne distantam fata de modul nostru obisnuit de gndire, lucru care ar necesita timp ndelungat pentru a se impune. Putem constata nca o diferenta ntre gndirea astrologica si cea actuala, stiintifica; gndirea astrologica curge mpreuna

Modul de gndire astrologic

31

cu timpul; gndirea abstractizanta ncearca sa elimine timpul, ca pe un factor perturbator, deoarece cauta valabilul permanent si obiectiv, absolutul. De exemplu, Saturn ramne n viziunea acestei gndiri ntotdeauna acelasi Saturn, cu calitatile care i se recunosc, care pot fi verificate oricnd (dimensiunea, greutatea, densitatea, elementele orbitei s.a.m.d.). Pentru gndirea astrologica, "principiul lui Saturn", ideea sa, ramne ce-i drept constant, dar n realitatea vie Saturn exista pentru aceasta gndire doar n cadrul constelatiilor care se schimba, care modifica mereu "saturnianul" si variaza prin efectele sale. Astfel, calitatilor fizico-chimice-astronomice ale lui Saturn stabilite n stiintele naturii li se opun modificari mereu noi ale principiului lui Saturn n cadrul gndirii astrologice. Daca unul dintre modurile de gndire cauta n schimbarea vesnica a existentei ceea ce este atemporal valabil- dar care exista doar n gndirea abstracta -, atunci celalalt mod de gndire cauta sa cuprinda ceea ce se schimba n timp si sa nteleaga sensul, scopul sau. Pentru gndirea simbolic-analogica sunt pline de sens si de importanta fenomenele acelea pe care gndirea pur cauzala le omite, de care nu se intereseaza deloc. Gndirea simbolica ia ntru ctva literal, ca pe niste afirmatii importante, multe lucruri care gndirii stiintifice i se par ntmplatoare sau nensemnate - de aceea acest tip de gndire nu are nimic comun, de pilda, cu visele si simbolistica lor. Daca un copil mprastie figurile jocului de copii Szenotest n asa fel prin camera, nct figura mamei este departe, iar cea a tatalui aproape de el, acest lucru este un mod de exprimare psihic despre relatia dintre parinti, si nu o "ntmplare", nu este un lucru lipsit de importanta. Daca un om care viseaza este asezat n vis la o masa fata n fata cu o persoana, nu este o constelatie oarecare, ci simbolizeaza o "controversa" a celui care viseaza cu acea persoana, care n plus mai poate fi si o parte din el nsusi, parte pe care o reprezinta aceasta persoana pentru el. Daca unghiul dintre axa inimii si cea a corpului este acelasi, de 23 de grade si 27 de minute, cu cel care exista si ntre ecliptica si ecuator, atunci gndirea simbolica este expresia oglindirii ma-

32

Fritz Riemm[m

croscopice n microcosmos, nu o nt4mplare 9i nu un lucru lipsit de importanta. I Astfel, gndirea astrologic-simb~lica ne deschide o imagine a universului n care cifrele, timpurile, spatiile, ritmurile 9i aspectele sistemului nostru solar de}iin deodata vii 9i pline de sens, lasa sa apara n fata ochilor nq9tri un ansamblu organic, care este plin de referinte reciproce ~le partilor ntre ele si fata de ntreg. n cazul n care gndirea simbolica devine unilaterala, ne-am putea rataci n delirul ~egaturilor; daca gndirea cauzal-mecanicista devine unilater~la, ne paste pericolul simplificarilor si orbirii fata de sensuri;lambele moduri de gndire trebuie sa se completeze, nu au voie sa se excluda.
I

IV

Obiectii legate de astrologie


Degenerarea mitului a nsemnat prefacerea sa ntr-o doctrina, adica ntr-o formatiune care avea nevoie de o dovada ~i cauta o dovada.
LESZEK KOLAKOWSKI

Obiectiile aduse de cele mai multe ori astrologiei pot fi mpartite n obiectii ;;tiintifice ;;i obiectii legate de conceptia despre lume. Cele ;;tiintifice sufera n general pentru ca i aplica astrologiei criterii exclusiv cantitative, plecnd de la o gndire cauzal-mecanicista. Ceea ce contine simboluri calitative nu se lasa nsa masurat cantitativ, iar o critica devine lipsita de sens daca abordeaza cu premise false ceea ce critica. A;;a ca l putem aproba pe Ernst Jiinger atunci cnd spune: "Lupta savantului mpotriva astrologiei are ceva din asaltul asupra morilor de vnt. El crede ca astrologia este o cladire, al carei plan de constructie l cunoa;;te. El o masoara dupa criteriile logice ;;i stilul cunoa;;terilor sale ;;i o considera prost construita. Dar scapa din vedere deosebirea dintre notiune ;;iviziune ... ;;i mai ales pe cea dintre ;;tiinta ;;i ntelepciune." Astrologia este altceva dect o ;;tiinta exacta a naturii, aceasta din urma poate cuprinde doar aspectul neanimal al naturii exprimat n formule ;;i legi. n sfera a ceea ce este viu, ;;i mai ales la o fiinta att de complexa ;;i complicata cum este omul, stradania pentru afirmatiile fara echivoc se love;;te -

34

Fritz Riemann

ca peste tot unde este vorba despre probleme sufletesti-spirituale - curnd de limite, a caror neluare n seama ar putea duce la simplificarea a tot ceea ce este viu. Astrologia se bazeaza n primul rnd pe principii astronomice - horoscopul arata constelatiile planete lor sistemului nostru solar ntr-un anumit moment universal si pentru un anumit loc de pe pamnt. n interpretare astrologia procedeaza ca orice stiinta a naturii sau a spiritului: cauta ca din experientele adunate sa traga concluzii, care se cumuleaza treptat ntr-o cunoastere obtinuta empiric, fiind utilizabila acum n anumite limite ale afirmatiilor. N-ar fi nimic de obiectat mpotriva acestui lucru. Dar problema astrologiei consta n pasul facut de la calculabilitatea astronomica a constelatiilor planetelor la interpretarea unei imagini individuale a personalitatii si prin aceasta n transpunerea miscarilor mecanice a unor corpuri fizice n corespondente constitutionale, de caracter si psihice s.a. Cu alte cuvinte: problema consta n "transpunerea" sau "transformarea" unor fenomene fizico-mecanice n fenomene ale vietii. Obiectia cea mai importanta legata de astrologie este de obicei: cum pot avea astrele o influenta asupra vietii omenesti? Cum trebuie sa ne nchipuim acest lucru si cum a ajuns omenirea la aceste cunostinte? Caci astrologia ne pretinde sa luam un bagaj de cunostinte n serios care nu sunt de nteles cu ajutorul gndirii noastre, carora nici nu le putem ntelege aparitia. Daca privim aceasta "obiectie" din punct de vedere psihologic, atunci ea nseamna probabil ca acest mod de a pretinde ne frustreaza deprinderile gndirii, ne doboara atunci cnd ncercam sa explicam. Iata probabil un motiv ascuns pentru refuzul afectiv al astrologiei. Ceea ce ar nsemna n fond: ce nu putem explica prin metodele noastre de gndire nu poate fi dect o superstitie sau o ineptie, prin urmare nu merita sa te ocupi de ea. Ramne ntrebarea care ar trebui pusa si care suna simplu astfel: este stiinta noastra ultima instanta care decide daca ceva exista sau nu, respectiv este doar inexplicabilitatea unor anumite fenomene prin gndirea noastra o dovada ca ele sunt ab-

Obiectii ~egate de astrologie

35

surde? A;;adar, n loc sa c~utam "dovezi" pentru astrologie ;;i sa cream teorii, care nu sfltisfac ;;i care sunt cel putin contestabile, ar trebui sa avem qurajul sa admitem ca prin cuno;;tintele noastre de azi nu putym gasi nca explicatii pentru ele, dar
nu exista nici un motiv val*bil datorita caruia sa le respingem fara a le verifica, deoarece con~ideram ca este vorba despre o atitu-

dine nejustificata, care si~plifica realitatea. Si ar trebui sa ne punem ntrebarea daca uIn asemenea mod de a refuza nu are de-a face cu angoasa noastra de a trebui sa renuntam la obi;;nuintele sigure de gndi~e; orict am ntelege aceasta angoasa, ea nu poate fi un arg~ment solid. Respingerea astrolog*i de catre oamenii de ;;tiinta aduce aminte de respingerea patapsihologiei; iata un citat care se refera la parapsihologie, d4r care poate fi aplicat fara nici o rezerva la astrologie; matematicianul Warren Weaver spunea: "Gasesc aceasta chestiunel att de neplacuta din punctul de vedere al ratiunii, nct ap*oape ca devine deja penibila. Si a;; dori ... sa explic ca, ntr-adE1\rar, u pot contrazice rezultatele pron fesorului Rhine, dar ca ni~i nu pot accepta explicatiile sale."* Daca ne expunem tottj1;;iacestei senzatii neplacute, nu nseamna ca ar trebui sa "fredem" n astrologie - nseamna doar ca vrem sa facem o mcercare de a lua "totu;;i" mai nti
I

n serios cele transmise ;;~de a le verifica apoi prin propriile noastre experiente. Celui faruia deja respectiva ncercare i depa;;e;;te granita sa accept~ ca fara experiente de ajutor; dar putem sa-i cerem disponibilttatii nu-i putem fi proprii nu poate avea dect o "parere" pe~sonala, adica nu poate sustine dect o prejudecata referitoare ta astrologie; o parere care nu este n daca, poate, este un lucr regretabil. masura de a fi o jUdecata~L acest lucru trebuie respectat, chiar Astrologia nu poate fi nteleasa doar printr-o gndire cauzala; iar cauzalitatea fizi~a nu poate explica totul, asta ne-a spus-o deja foarte clar, prtntre altii, Schopenhauer (Despre aparenta intentionalitate din d~stinul individului): "Toate evenimentele din viata unui om s-at putea gasi prin urmare n doua moI

* Din: Arthur Koestler, Diel Wurzeln des Zufalls, Scherz-Verlag 1972. Koestler nsusi nu se iden~fica nicidecum cu acest citat.

36

Fritz Riemarln

duri de relationare complet diferite; ise afla mai nti ntr-o legatura obiectiv-cauzala a cursului Iilaturii; n al doilea rnd, ntr-o legatura subiectiva, care exist~ doar n relatie cu individul ce o traie~te ~i este tot att de $ubiectiva ca ~i propriile vise ..." Legatura obiectiva, cauzala ari. ezida la astrologie n dar tele astronomice, cea subiectiva n retatia ei cu un individ, care o traie~te n mod subiectiv, corespurizator horoscopului sau. O alta obiectie din partea oamenilor de ~tiinta este, de obicei, ca astrologia nu permite afirma~ii exacte, ca este prea plina de sensuri n interpretarile ei. Estt o constatare ntr-adevar justa,unei ~tiinte exactesea crede ca Cuipoate sa i se aplice criteriul dar ea arata ca naturii. se metodele ~tiintei naturii putem cuprinde doar sectoare, aspe~te partiale ale unui organism viu. Sa ne gndim de pilda la rttedicina - ~in cadrul ei e~ueaza toate ncercarile de a o facel o ~tiinta exacta a naturii din cauza multistratificarii ~i pluri~imensiunii vietii, ca ~i a marii variabilitati individuale a diferttilor oameni. A~adar, medicina este mai mult dect o ~tiinta ~xacta a naturii; pentru a pune diagnostice ~i a face terapie niedicul face apel la intuitie, empatie ~i talent de a combina, tare depa~esc cadrul pur ~tiintific. E valabil ~i pentru metode~e de psihodiagnosticare, iar aici nu ne vor ajuta nici un fel de talculatoare, care au doar o functie economica, de economisireia timpului, orict ar fi ea de importanta. Si n afara de asta: prin aceea ca ~tiinta, preocupata de exactitate, extrage aspect~ partiale din conexiunile globale ale unui organism viu ~i le ~erceteaza n mod izolat, ea expune observatiile facute unor ~onditii artificiale, motiv pentru care afirmatiile formulate d~spre ele pot avea doar o valabilitate limitata. Nici de la meteorologie, care este tot o ~tiinta a naturii, nu ne a~teptam la proposticuri 100% juste, ci i acordam latitudinea unei corectitud~i aproximative a prognozelor, deoarece cunoa~tem multitupinea factorilor n schimbare rapida ~i a devierilor locale, pei care nu le poate cuprind e ~ tota l'ltate. In mod ciudat, gradul de oscilatie ialafirmatiilor corecte posibile ale astrologiei este perceput eia o lipsa, care pune sub semnul ntrebarii caracterul ei ~tiinttfic, n principiu chiar pe
I

I I

Obiectii legate de astrologie

37

ea nsasi. Dar oare cupriniderea unui individ viu ca pe un ntreg nu este cu mult mai qomplicata si mai exigenta dect starea vremii? Daca am resptnge toate domeniile despre care nu se pot face afirmatii clarej exacte, am putea ngropa cel putin toate stiintele spiritului. lDaca privim acea obiectie ca fiind o ntelegere gresita a astrolci>giei,astrologii si au si ei partea lor de vina aici. Ostenindu-st sa faca astrologia prezentabila "n fata curtii", adica n fata ~orumului stiintei dominante, astrologii au promis deseori m~i mult dect au putut face, creznd ca sunt obligati sa faca a#rmatii exacte pentru a obtine recunoasterea. Sau poate nu atI respectat destul de clar limitele de afirmatie ale talmacirii hqroscopului - sau nu au vrut sa recunoasca acest lucru - si!au pretins ca pot face afirmatii lipsite de echivoc, care mai ~poi nu s-au potrivit si au trezit pe drept suspiciunea criticilor. Dinspre latura psiholc~gica se face deseori auzita obiectia ca astrologia nu tine sealtla de mediul social si de ereditate. Si totusi asta nu e adevar~t: deoarece astrologia largeste mediul nconjurator, trecnp. peste nivelul sociointeruman si ajungnd la nivel cosmic. lE drept ca nu vede omul doar ca pe o fiinta care nvata, care civenit pe lume ca "tabula rasa", fiind marcata apoi de med!iul sau social, asa cum o fac unele scoli psihologice. Ci ea e~te de parere ca abia interactiunea dintre predispozitie si mEtdiul nconjurator explica omul. Iar pentru astrologie predisppzitia nu este doar ereditate a genotipica, ci marcarea cosmiqa suplimentara datorata clipei nasterii, fapt retinut de horo$cop. Mediul corespunzator n sensul cel mai larg - social, 40munitar si politic - poate sprijini realitate a cosmica sau p04te aparea ca un adversar care o mpovareaza cu influente straine. Astfel, realizarea horoscopului va depinde de mediu~ nostru social nconjurator - asa cum fiecare idee este sub~rdonata realitatii n care vrea sa se mplineasca -, tinnd to~odata si de fort~ vitala de realizare a fiecarui individ n part$, caruia i este impusa mplinirea. Orice punere sub interdictie, de orice tip ar fi, i rapeste omului posibilitatea individua!tiei si prin aceasta si a realizarii horoscopului sau.

38

Fritz Rieman!n

alta obiectie arata ca astrolog~l si-ar proiecta cunoasterea asupra clientului si ar gasi astfel qonfirrnat ceea ce stia deja, respectiv i-ar sugera acestuia cunosttTItele sale. Despre asta se poate doar domeniile asemenea "p~oiectie" este omul este peste tot n spune ca o n care se pu~ diagnostice, inevitabila; privit prin filtrul unei metode si al personalitatii care o foloseste, iar ntotdeauna diagnosticiamj1.l este un om cu anumite atitudini, experiente, asteptari, cu tin diagnostic unui pacient ciale. Atunci cnd un medic i pune dmostinte si interese spepe baza unor simptome observate, Jernne, date somatice sau psihice, acesta este rezultatul experitntei, stiintei, cunoasterii, empatiei si examinarii intuitive a olPservatiilor singulare. Iar daca un astrolog poate face, pe baza ~urnitor constelatii si raporturi structurale ale unui horosc~p, unele afirmatii despre detinatorul acelui horoscop, acestea! sunt tot rezultatul experientei, stiintei, empatiei si exarninar~i intuitive. Ca toate diagnosticele din zona umanului, diagndstica astrologica este si ea raportata la intuitie si la darul comb~atiilor; chiar si cele mai obiective metode de diagnosticare trebuie interpretate n final- iar n interpretare depasim g~anita gndirii pur cauzale. Faptul ca exista medici, respectiv astrologi buni sau incapabili nu are de-a face nici cu medi~ina, nici cu astrologia. Ca n toate afirmatiile interpretat~ve se strecoara inevitabil factorul X al talmacitorului prin "ec~atia sa personala" si astfel se poate formula o judecata difer~ta a obiectului sau se pot da diagnostice gresite e valabil chia~ si pentru cercetarile stiintifice. Fapte dare, "cu adevarat jU$te" exista doar n mod limitat n domeniul a tot ceea ce est~ nsufletit, n caz ca este vorba despre fenomene multicauzal~. La ace~tea nu numai ca ecuatia "Cu ct este inevitabila, dar devine chiar un lucru pozitiv: personalavor privi mai multii ochi, ochi diferiti, acelasi lucru, cu att mai complete vor fi htele&erea acestui lucru, obiectivitatea noastra", spune Nietz~che. In acest sens, horoscopul este nca un "ochi" cu care ptitem observa suplimentar oamenii. n Talmud se spune (dupa ~rich Fromrn) ca visele netalmacite sunt ca scrisorile nedeschisb. Asemanator cu asta putem spune ca horoscoapele neinter~retate sunt ca o veste pe

Obiectii Ilegate de astrologie

39

care nu o primim. Pe ct qieputin avem nevoie sa "credem" n vise pentru a gasi un acqes la ele, pe att de putin trebuie sa credem n astrologie; treBuie doar sa le luam pe amndoua n serios ~i apoi sa facem experientele noastre cu ele. Sa mai mentionam n~a o obiectie; de ce ia astrologia clipa na~terii pentru a calcula Ihoroscopul ~i nu conceperea. Nelund n seama faptul ca njlomentul conceperii nu poate fi stabilit cu precizie, n confor~nitate cu vechile transmiteri momentul conceptiei ~i cel al na$terii sunt ntr-o anumita relatie, mai ales prin pozitiile Lunii. 1aierea ombilicului datorita. careia copilul trece pe propria cirtulatie sangvina ~i pe propria respiratie, independent de mclma, devine primul pas decisiv spre individuatia sa; este un rrjloment ce poate fi prins temporal cu exactitate, experienta aratndu-ne ca horoscopul realizat pentru acel moment se conf~rma practic. Vom afla probabil mai multe despre aceste relaw atunci cnd vom privi un horoscop nu numai ca pe un horo$cop unic, ci mpreuna cu horoscoapele unor ntregi structu~i de familie. nca un cuvnt despr~ "gemenii de horoscop" - despre oamenii care nu sunt ru4e de snge, dar care sunt nascuti n acela~i an, n aceea~i zi, l~ aceea~i ora ~i n acela~i loc. Importanta genotip ului, a apartenentei la o familie ~i o rasa fata de "tipul cosmic", adica a :tlsemnarii prin horoscop, depinde de feluriti factori, care nu s1l1ntcercetati ndeajuns azi - marile maternitati pot furniza cJ!atelenecesare pentru asta. Sunt cazuri de "gemeni cosmicW la care tipul cosmic suprapune n mod larg tipul familial p~in tot felul de asemanari - constitutionale ~i temperament~le. Unii dintre noi s-au ntlnit poate cu un asemenea geam!an cosmic ca "sosie", cu care a fost confundat. Pe de alta patte, se poate ntmpla - mai ales la gemenii bivitelini - ca iLtre na~terea gemenilor sa fie o distanta mai mare n timp ~~sa existe deosebiri vizibile n structura horoscopului, putndu-se recunoa~te astfel ~i deosebirile preexistente ale geme:r}ilor.Experientele de pna acum au oricum nevoie de extindete pentru a da posibilitatea unor afirmatii mai exacte legate 4e valoarea pozitiei "cosmotipului" (Th. Ring) fata de predis~ozitiile ereditare, respectiv cnd i

40

Fritz Riemann

cre;;te importanta, cnd este suprapus de datele familiei ;;i/ sau ale rasei. mpreuna cu Thomas Ring suntem de parere ca treapta de individuatie la care se gase;;te fiecare joaca aici un rol decisiv, chiar ;;i treapta de individuatie a familiei sale ;;i a rasei din care provine - colective mari ;;i mici permit membrilor lor diferite grade de individuatie. Sa trecem la obiectiile legate de conceptia despre lume ;;i etice mpotriva astrologiei. Pe primul loc se afla fatalismul, despre care se repro;;eaza astrologiei ca l favorizeaza. Credulitatea fatalista in destin, convingerea ca exista determinare absoluta ;;ipremonitie care manipuleaza viata sunt nsa atitudini individuale sau convingeri legate de conceptia despre lume pe care desigur ca le poti introduce ;;in astrologie. Reprezentarea extinsa ca astrologia determina omul n mod fatalist prin afirmatiile sale opre;;te, binenteles, multe persoane sa-;;i faca un horoscop sau sa se lase sfatuite din punct de vedere astrologic. Pretentia orgolioasa a unor astrologi ;;i supraevaluarea posibilitatilor afirmatiilor n interpretarea practica ahoroscopului au contribuit mult la faptul ca unii nu vor sa aiba de-a face deloc cu astrologia: se tem ca vor fi prin;;i n capcana taImacirii horoscopului - "asta spune horoscopul meu, a;;adar a;;a sunt eu" - ntr-o masura pe care, din lipsa cuno;;tintelor la obiect, nu o pot vedea n perspectiva. Din pacate, unii astrologi folosesc aceasta nesiguranta ;;i se erijeaza n propovaduitori ai destinului. nsa astrologia serioasa s-a straduit dintotdeauna sa prezinte legaturi cosmice, care se sustrag altminteri experientei noastre: prin cercetarea pozitiei omului n cosmos dore;;te sa-i dea acestuia posibilitatea unei mai mari libertati, spre deosebire de parerea generala, con;;tientizndu-i dependente incon;;tiente, care ne fac dependenti tocmai prin starea lor de a nu fi con;;tiente, a;;a cum se spune n Pildele lui Solomon: "Cel de;;tept vede nenorocirea ;;i se ascunde; cei care nu o nteleg trec prin ea tragnd ponoasele." Daca un om are n horoscopul sau o disponibilitate spre accident - a;;a ceva poate fi recunoscut -, fie din aplecarea sa spre cutezanta, din pripeaIa, din zapaceala sau din tendinte necon;;tiente lui de

Obiectii legate de astrologie

41

autodistrugere s.a.m.d. si daca se va putea observa cnd se va repeta la el aceasta constelatie, orice persoana cu judecata va fi recunoscatoare pentru indicatia data si va fi mai prudenta n acele zile critice. Dar, n definitiv, cine e n stare sa exprime lucruri ferme despre determinism si liberul-arbitru? Sa ntrebam filosofii, teologii sau oamenii de stiinta - vom primi cele mai contradictorii raspunsuri, dependente de zona de interes si de convingerile subiective ale celui ntrebat, depinznd concomitent si de biografia lui, si de experientele sale si, nu n ultimul rnd, de spiritul vremii. Justitia noastra penala se bazeaza foarte putin pe supozitia liberului-arbitru si priveste raufacatorul ca fiind pe deplin raspunzator pentru fapta sa, doar daca nu cumva este considerat iresponsabil. Azi am devenit mai precauti; introducem ntmplarile petrecute anterior si motivatia unor asemenea oameni n aprecierea pe care le-o facem, ntelegem comportamentul lor n legatura cu deteriorarile petrecute n dezvoltarea lor ncepnd din copilarie sau cu mediullor social, ca urmare a unor procese de nvatare gresite, a unei "programari" eronate. Astfel ca la aceste ntrebari se pot emite numai pareri diferite sau conceptii personale despre lume, dar nici un fel de raspunsuri sigure. Si tot asa, relatia cu astrologia va depinde de atitudini si asteptari subiective, de spiritul epocii, de felul cum este prezentata. - Astrologia preia imaginea celui care o priveste. Asta ne spune ca ea poate fi traita, privita si exercitata n mod foarte diferit. Astrologia nu poate si nu vrea sa spuna nimic despre dimensiunea cantitativa a liberului-arbitru, dar ne poate ajuta sa obtinem mai multa libertate n cadrul limitelor noastre posibile. n acest punct ea se atinge cu psihanaliza si psihoterapia, n masura n care si acestea au ca scop, prin constientizarea unor dependente inconstiente din trecut, sa se elibereze de fortele acestora de atractie, sa corecteze moduri de comportament ncrustate si astfel sa dea posibilitatea unor noi experiente cu sine si cu lumea. Presupunerea unui determinism absolut ne vaduveste de ceva specific omenesc: posibilitatea alegerii si a deciziei, precum si responsabilitatea pentru noi

42

Fritz Riemann

n~ine. Iar daca vom crede ca viata omeneasca are n esenta ~i sensul de a ne duce pe o treapta mai nalta a con~tiintei, atunci astrologia ne poate procura o introspectie mai adnca n recunoa~terea amprentelor necon~tiente noua ~i a compulsiilor la repetitie date astfel. n recunoa~terea unei dependente consta primul pas pentru posibila ei nvingere; capacitatea unei asemenea recunoa~teri cre~te n noi cu timpul - oare n-ar trebui sa fim recunoscatori pentru orice ajutor dat care sustine aceasta capacitate? Asta ne conduce la raportul dintre caracter ~i destin; legatura dintre fiinta noastra ~i comportamentul nostru fata de ntmplarile externe, tocmai aceasta relatie altminteri foarte greu de sesizat ne poate deveni mai dara prin horoscop: atunci cnd caracterul ~i comportamentul nostru vor atrage n urma lor anumite consecinte, pe care le vom numi mpreuna cu W. v. Scholz "forta de atractie a referintei", atunci va exista posibilitatea, prin schimbarea fiintei noastre ~i a comportamentului nostru, sa "atragem" altceva ~i astfel sa ne modificam ~i destinul exterior. Si O. Adler vorbe~te despre asta, ~i anume ca "n momentul n care omul ncepe sa devina con~tient de destinul sau, sa ~i nteleaga horoscopul, sa ~i cunoasca punctele nevralgice ~i sa porneasca sa le corecteze, i se va schimba ~i destinul exterior". Din nou sunt chiar astrologii cei care i-au atras astrologiei nencrederea oamenilor prin afirmatiile lor decisive ~i fataliste. Daca cineva are un aspect critic ntre Saturn ~i Venus, asta este ceva fatal n sensul ca fiind copil a avut dezamagiri precoce, tabuuri erotice ~i ntmplari triste n sfera sentimentala, care l-au facut sa aiba tendinte de resemnare ~i anumite moduri de comportare, prin care el consteleaza din nou astfel de dezamagiri, "atragndu-Ie" fie printr-o alegere "gre~ita" a partenerului sau prin resemnarea timpurie n fata conflictelor, sau prin retinerea ~i teama sa de a iubi el nsu~i mai profund; daca aceste relatii i vor deveni dare si daca va fi n stare sa-si , , , schimbe comportamentul, i se va schimba ~i relatia cu partenerul. Acel aspect nu este nsa fatal n sensul - a~a cum din pacate multi astrologi l interpreteaza nca ~i prin aceasta i

Obiectii legate de astrologie

43

leaga pe clienti de un anujmit destin, care i elibereaza totodata de orice stradanie proprie - ca respectiva persoana este predestinata "sa nu aiba moroc n dragoste". Asta ne duce imediat ~a o alta ndoiala fata de astrologie: opusa acelei temeri de a-fiHixat ea provine din necesitatea multora de a primi sfaturi fara echivoc si reguli sigure de comportament; se simt nesiguri <:lincauza libertatii de actiune lasate de posibilitatile afirmatiil~r horoscopului si de aceea le resping. Este nsa o ntelegere to~al gresita a sensului horoscopului, deoarece el ncearca sa in~erpreteze si sa gaseasca sensul; ceea ce are sens nu poate fi ns4 "masurat" cu claritate, poate fi doar trait si experimentat. Asa ~a aceasta ndoiala spune mai multe despre cel care o are, dec4t despre astrologie n sine. Nu vrem sa subestima~ nici faptul ca un motiv important pentru refuzul astrologiei este inertia si lipsa curajului civic. Multora le este prea incotnod sa iasa o data din obisnuintele deprinse ale gndirii si s~ dedice atta timp si osteneala pentru ceva acuzat de erezie !de catre dictatura academica; multi nu ndraznesc nca sa recunoasca astrologia, chiar daca au avut o experienta pozitiv~ cu ea, de teama de a nu fi tratati ca "neseriosi". Fiind ncre2jatori sau dependenti de autoritati multi nici nu-si pot perm}te asta, nu exista aproape niciodata posibilitatea ca n cadrul ~ducatiei sale cineva sa se ocupe de acest copil vitreg al stiint~i. Se pare ca ntre timp lt1crurile se schimba totusi treptat; tineretul nu mai este preg~tit sa preia "sentinte" autoritare neverificate. Asta ar putea ~onduce la o renastere a astrologiei, exista felurite semne n aciest sens. n Germania ea a fost amnata suplimentar din cau~a celui de-al Treilea Reich, care vedea pe drept n astrologi~ un pericol, fiindca pentru potentatii de atunci demnitatea ~mului, reprezentata de astrologie, era probabil extrem de irjtcomoda - asa cum se ntmpla n orice dictatura. ! "Last but not least", tltre timp exista o literatura consolidata, remarcabila despre lastrologie, care nu mai poate fi pur si simplu trecuta cu vederea si ignorata. n mod nevoit, cercetarea cosmosului si a ractiatiilor va descoperi probabil n vi-

44

Fritz RiemaJ(-m

itor unele analogii ntre macro- si nticrocosmos, pe care nu le cunosteam pna acum si care ne vot schimba imaginea lumii, , " vor recunoaste omul n conditionarba sa cosmica. Trebuie sa se mentioneze n sf~sit si banalizarea astrologiei prin asa-numitele "horoscoapEi" saptamnale, care i ndeparteaza pe multi. "Afacerea cu ~telele" este ce-i drept lucrativa, dar cele aparute n revistei nu au nici o legatura cu astrologia. Asa-numitele horoscoapel saptamnale se refera numai la pozitia Soarelui, iar afirmati~le se adreseaza mai mult sau mai putin dibace dorintelor si 4steptarilor cititorului sau dau avertismente vagi. Ele distorsiot1.eaza astrologia, facnd-o o marfa ieftina de iarmaroc - dar !cenu se foloseste abuziv pentru a fi transformat n bani! I Dar banalizarea astrologiei merge si mai departe. Vechea astrologie era o stiinta oculta si caltularea horoscopului presupunea cunostinte astronomice si ~atematice nsemnate. Azi, calcularea horoscopului este un luc~u simplu de nvatat: efemeridele tiparite care contin poziti~ astrelor, a fiecarei planete n parte, pentru ora Osau 12 la pr\illz Greenwich Time - ca si tabelele casetate pentru toate latihj.dinile existente si alte mijloace ajutatoare - economisesc priflctic orice calcul propriu; manualele contin retete pentru inter~retarea aspectelor planetelor, pozitiile lor n zodiac si n Cl~puri. Acest lucru a atras pe multa lume n obtinerea unui selmidoctism astrologic; oamenii cred ca este suficient pentru ia talmaci un horoscop sa cunosti semnificatia si caracteristicile zodiacului si planetelor si unele interpretari-sablon ale aspe~telor. Este ca si cnd ai fi citit un lexicon al viselor n care scr~e ce "nseamna" cnd visezi un pom, o casa sau un animal e!tc.si crezi ca poti deja talmaci visele. Astfel de astrologi am*ori fara cunostinte preliminare, psihologice sau de alta na~ura au contribuit mult la respingerea astrologiei; cnd gasesc pcazia si etaleaza "cunostintele", deseori nentrebati - si ga~esc mereu cte o oportunitate. Pe lnga acestia se afla cteo~ata si adevarate "talente naturale", cu intuitie nativa, dar m~joritatea lor este, fara ndoiala, nembucuratoare. Cu toate flstea - cine se pacaleste este chiar el de vina; sarlatani exist~ si n alte domenii.

Obiectii legate de astrologie

45

Din cele spuse pna acum este clar ca multe dintre obiectiile mpotriva astrologiei provin din necunoastere. Este o experienta de baza a psihologiei ca lacunele cunoasterii sunt acoperite prin presupuneri si proiectii. Deoarece se stiu n general prea putine despre ce nseamna si ce poate astrologia, caci n acelasi timp stiinta dominanta are o imagine insuficienta sau tendentioasa despre ea si considera preocuparea serioasa cu astrologia ca fiind ea nsasi un "simptom", cei mai multi sunt nesiguri cu privire la ce poate ea presta cu adevarat. De aceea se proiecteaza asupra ei asteptari prea mici sau prea mari, temeri nedeterminate, sperante magice si reprezentari de dorinte. Ceea ce ar fi necesar aici este o informare clara a publicului, referitoare la raza de actiune si posibilitatile afirmatiilor astrologice. Trebuie de aceea sa detasam astrologia de acei astrologi care nu procedeaza cu responsabilitatea indispensabila domeniului, cu stiinta despre limitele afirmatiilor si cu respectul necesar fata de destinul fiecaruia. Obiectia ca interpretarea astrologica l manipuleaza pe cel consiliat, care este sedus la compulsia inconstienta de executie a afirmatiilor obtinute, pe care apoi consilierul le nregistreaza ca fiind "punct ochit, punct lovit", este adevarata doar pentru unii astrologi, ca si pentru unii dintre clienti - nu trebuie sa confundam un lucru bine facut cu cei care l reprezinta prost. Asa ca astrologii trebuie si ei sa se schimbe, n cazul n care n viitor vor dori sa corespunda cerintelor. Trebuie sa devina constienti ca interpretarile si prognozele exacte ar fi doar posibile - eventual -, din punct de vedere astrologic, daca n sistemul nostru solar s-ar face miscari repetitiv uniforme. Pentru asta orbitele planetelor ar trebui sa fie nsa trasee de cerc n jurul unui centru fix. Trebuie sa acceptam nsa aparenta contradictie care rezida n constelatia respectiva a planetelor, ce poate fi calculata cu exactitate dinainte, si n efectul nepredictibil - sau doar foarte limitat - al mereu schimbatoarei, fiind prin aceasta unica, noi constelatii totale. Datorita faptului ca te poti baza pe legile traiectoriilor planetelor sistemului nostru solar suntem n masura sa calculam cu toata precizia nainte sau n urma

46

Fritz Riemajm

pozitia tuturor planetelor n orice njloment, acest lucru ar putea fi contracarat doar printr-o catastrofa neprevazuta sau prin intrarea n sistemul nostru solar alunor noi corpuri ceresti. Aceasta precalculabilitate astronorrtica spatiotemporala se refera totusi la o structura generala ~oua, mereu n schimbare, care nu se repeta niciodata literal, a~tfel ca nici o clipa universala nu-i va semana unei clipe trec1f1te sau viitoare, pentru ca ntotdeauna "totul curge". Sa lasam maretia acestei ntmp~ari sa aiba efectele ei asupra noastra; asta nseamna ca stani n fata fenomenelor legitatilor previzibile, care permit tototiata sa apara mereu noul, care se sustrage, prin repercusiunil~ sale generale, actiunii rationale. Mergem prea departe dacai presupunem ca deja prin asta imaginea determinismului absolut a devenit efemera?
i

Psihanaliza si astrologie*
Astrologia moderna se apropie tot mai mult de psihologie ~i este deja auzita batnd la portile universitatilor.
CARL GUSTAV JUNG

Va rog sa-mi permiteti sa-mi ncep referatul cu o maxima a lui Gotthold Ephraim Lessing: "Cine nu-si pierde ratiune a n legatura cu anumite lucruri nu are ce pierde." Ei bine, astrologia este unul dintre acele "anumite lucruri", deoarece exclusiv rational nu o putem explica. De aceea, ea nu se potriveste cu imaginea noastra actuala despre lume: pentru gndirea stiintifica, preponderent cauzal-mecanicista, ea este nestiintifica. Spre uimirea noastra - dar si spre neplacerea altora -, observam ca ocupndu-ne temeinic de ea, ni se confirma de fiecare data teoriile ei care ne-au fost transmise. Respingerea astrologiei de catre stiinta, ce o catalogheaza ca fiind o superstitie, a dus la practicarea ei n special de catre "persoane din afara". Utilizarea ei n mod serios a avut ca urmare pierderea credibilitatii ca terapeut - din partea pacientilor, dar si a confratilor. Referitor la colegi, este valabil n special pentru psihanalistii din scoala lui Freud; terapeutii de orientare jungiana sunt mai deschisi la legatura dintre astrologie si psihoterapie.
* Prima editie a acestui articol a fost prezentata ca referat cu ocazia ce-

lui de-al IV-lea Forum International de Psihanaliza, New York, 1972.

48

FritzRiem~

Stiinta si cunoasterea umana au ~abaza doua surse: experienta si revelarea cunoasterilor si a conexiunilor prin ntelegere intuitiv-nemijlocita. Baza stiint~i experimentale este gndirea cauzala - studierea relatiei Idintre cauza si efect cu ajutorul experimentului si al statistitii. Ea ncearca, prin acumularea observatiei asupra unor fenpmene singulare, sa ajunga la legitati general valabile. Cunostnd conditiile initiale ale producerii unui fenomen devine po~ibila prezicerea sigura a viitorului sau. Acestui tip de gndirei i datoram enormele succese ale stiintelor naturii. i Baza stiintei revelarii este gndillea teleologica sau finala, care ncearca sa nteleaga fenomenu~ individual n sine si sensul acestuia n cadrul contextului glpbal al ideii si al planului creatiei sale. Einstein spunea: "Celei mai profunde lucruri pe care le putem afla sunt revelatiile misticii. Este sentimentul fundamental, ce se afla la originea fldevaratei arte si stiinte. Cine nu l cunoaste nu se mai poatei minuna, nu mai are parte de mirarea profunda, e ca si mod, ca o lumnare stinsa." Din asemenea trairi revelatoare tprovine probabil bagajul de cunostinte ale astrologiei ce ne-al fost transmis. Ea este teoria despre legatura cosmica dintre tpate lucrurile si ntmplariIe de pe pamnt, despre o coresBondenta continua dintre cosmos si om. Viziunea astrologica t:miversala cuprinde si un principiu spiritual, ce se manifesta I'n toate fenomenele si legile naturii si vietii si pe care noi l!putem cunoaste intuitiv
I

prin participarea mai ample dect ce~estrict interumane; asaza omul n contexte noastra inconstie4ta la el. Astrologia omul este pentru astrologie parte a ntregtIlui universal si se afla ca atare sub influenta legitatilor acestttia. Ca psihanalisti gndirea astrolo$ica nici macar nu ne este straina: conceptul de baza al astroloigiei, ca si cel al psihanalizei, este reprezentarea unor marcari! initiale, inconstiente (sau care au devenit ca atare) si care se reflecta prin destin. Psihanaliza porneste de la nsemnarea t~purie omeneasca de catre mediu, astrologia de la cea cosIlilica si mai timpurie. Ambele se refera la faptul ca dezvoltar$a personalitatii se edifica pe fundamentul acestor marcari inittale ale omului. Scopul lor

Psihanaliza ~i astrologie

49

este nrudit, ~i anume cOli~tientizarea unor amprentari initiale, importante pentru de~voltarea sanatoasa a fiintei, incon~tiente (sau devenite incoJj1~tiente):cunoscnd, ~i astfel ntelegnd, predispozitiile ~i d~venirea noastra, avem o ~ansa prin prelucrarea trecutului sa 40bndim o libertate mai extinsa. n cazul valabila ~i poate fi lutilizata n ncercarile noastre va fi Eul" en care propozitia l~i Freud: "Acolo unde era Se-ul terapeutice, trebuie sa Iargim! "doar" sensul acestui "Se", pentru a putea folosi propozitia I~in astrologie: ~i n astrologia de consiliere practica este v~rba despre con~tientizarea incon~tientului, chiar daca la o~u totul alta dimensiune. A~adar, ar trebui "do~r" sa acceptam ca pe lnga incon~tientul personal ~i cel cqlectiv exista un strat sufletesc mai adnc, pe care l numim ,Jincon~tientul cosmic". Daca incon~tientul personal cuprind~ precipitatul experientelor umane timpurii cu mediul, daca iJncon~tientul colectiv aduna predispozitiile ~i instinctele spedei umane, atunci incon~tientul cosmic ar fi reflectarea participarii noastre la ordinea, ritmul ~i legitatile cosmice, care ne Imarcheaza, iar toate acestea ar fi vizibile n horoscop. Grett este azi pentru noi doar faptul ca trebuie preluate ~iprincipif extraterestre, pe care le cunoa~tem altminteri doar ca fenome~1e astronomice ~i fizice ~i carora nu le-am atribuit o influenta 4tt de mare asupra existentei noastre cum o face astrologia. ! Nu este sarcina mea a~ci sa va arat ct de mult se adeveresc prin cercetarea mode~na teoriile astrologice - va atrag doar atentia asupra raportului cercetatorilor nucleari din AIbuquerque aparut n ianu~rie 1972, n Time Magazine, n care se constata, printre altele, ~a exista posibilitatea unor accidente mai frecvente n cazul :t1 care Luna se afla n aceea~i pozitie - sau opusa acesteia ca la data na~terii noastre. Doresc sa ndrept atentia prin acest referat numai spre ajutorul pe care

rog sa aveti doarastrologia j(umatate de ora o atitudine mai ~i va ni-l poate oferi pentru o ~ munca noastra terapeutica deschisa fata de gndire a astrplogica. Elementele de baza ale!horoscopului, care reprezinta fixarea constelatiilor planetar~ ntr-un anumit moment n timp ~i

50

Fritz Riemanp

ntr-un anumit loc fata de pamnt, ~unt: zodiacul, planetele cu aspectele lor ~i cmpurile horoscorului. Orice horoscop individual contine toate aceste elen}ente, dar accentuate ~i "amestecate" de fiecare data n modi diferit. Fiecare om participa astfel la ntregul cosmos ~i la t~t ceea ce e general omenesc, dar este la rndul sau doar o $ectiune individuala, microcosmica. Sa ncepem cu zodiacul. Cu cele idouasprezece semne ale sale, este considerat static-neschimpator. El cuprinde douasprezece imagini primordiale sau i~ei; din punct de vedere psihologic acestea aduna pe plan un:}an douasprezece moduri diferite de-a-fi-n-univers, avnd un ianumit caracter provocator. n limbaj propriu, putem spune c~ este vorba despre douasprezece imagini arhetipale esentialf, dintre care unele exista n noi ca reprezentari-scop sau ca o ~magine conducatoare. Marcarea printr-un asemenea setim zodiacal ne face sa percepem din ntregul realitatii unele tietalii ca fiind conturate puternic, altele mai putin, iar altele ~eloc - de parca am purta ochelari care lasa sa patrunda seiectiv numai anumite culori ale realitatii. Fiecare semn n p~rte reda anumite nclinatii, predispozitii de trairi ~i directii d~ interese carora le suntem subordonati incon~tient. Ce ar putea nsemna asta pentr* activitatea noastra terapeutica? Fiecare dintre noi ~i-a dat ~eama n timpul activitatii sale ca se love~te de un gol, necun!oscnd "natura primara", cum o numesc eu, a pacientilor sai. facientul intra ntotdeauna n tratament gata mpovarat sa~ deformat de influentele mediului din care provine. Este de ~ceea deosebit de complicat pentru noi sa ne facem o parere idespre cum este felul sau primar, "dupa ce lege" s-a format.iUn introvertit tacut este cumva doar un inhibat agresiv, uni narcisic regresiv sau a~a este el format? Umilinta altuia estei doar formatiune reactionala sau este autentica, dorinta de fi fi conducator al unui al treilea este un mod de afirmare isteric, prezentnd idei hipomaniacale despre puterea absolpta sau asta este predestinarea sa? O femeie cu o viata nclrazneata are tendinte falice, este obsedata de animus saui cuprinsa de invidia de
!

Psihanflliza ~i astrologie

51

penis? Sau o vedem doar noi a~a, iar aceasta predispozitie este poate kairos* -ul ei? Cine ar ndrazni sa raspunda unor asemenea ntrebari doar tinnd cont de datele biografice ale unui om ~i cine este att de eliberat de propriile s~le criterii valorice sau concepte te 0retice, nct astrologiei, 0oroscopul fata destinul altuia? n conceptia sa fie cu adeV1aratdeschis indicadeprin simbolurile sale "natura primara", ~i ctnume aratnd o diferentiere pe care nici o metoda sau tipolog~e creata de om nu o poate atinge. Asta ar nsemna deci ta n horoscopul unui om vom gasi structura sa de baza sau p~anul initial- ncepnd de la na~tere. Pentru parinti ~i educ~tori este de o valoare inestimabila, iar pentru activitatea noa~tra terapeutica a cunoa~te structura unui plan al destinului utnan este de o maxima importanta. Vom respecta mai bine de~tinul individual ~ivom nvata sa vedem n pacientul nostru np doar un "nevrotic" atunci cnd se abate n vreun fel fata de oipersoana care este considerata "normala" sau sanatoasa sau !raca nu se poate adapta cerintelor vremii sau societatii, care i-au putut induce o nevroza. Cunoa~terea celor doufsprezece "peisaje suflete~ti" pe care ni le rnijloce~te zodiacul cop.tratransfer.de importanta pentru fenomenele de transfer ~i e~te deosebit Cu totii avem experientii, ca de unii oameni ne a ropiem mai mult, de altii mai putin. De capacitatea noastra d empatie fata de fiecare pacient n ta ca pe unii dintre paCie~!tii ntelegem mai u~or dect pe alparte va depinde nsa n fral rezultatul terapiei n sine. Chiar medicii ~tiu ca pun un difgnostic mai corect ~i recomanda o
* Kairos (Ka~) e un CUVn~ in greaca veche, ce semnifica "momend tul potrivit sau oportun". Lfl ora actuala e folosit n teologie pentru a descrie forma cantitativa a ltimpului. n retorica termenul kairos reprezinta "un moment scurt n care apare o oportunitate de care trebuie profitat cu toata forta pentru a obtine succesul". Vechiigreci aveau doua cu~inte semnificnd timpul: ,ponos" si "kaicel de-altimp care se ntm, ul ceva timpul Ce nsemna acel moment ros". n doilea avea ntele Ia "timpului ntre" al unui moment imponderabil nce primul se rI'ferea la special. cronologic sau secvential, special depindea de cine folbsea cuvntul. n timp ce "cronos" este de natura cantitativa, "kairos"leste calitativ. (N. t.)

52

Fritz Riemann

medicatie mai potrivita pacientilor care le sunt mai simpatici dect celor mai putin simpatici. Cu att mai mult conteaza asta n domeniul nostru de activitate, mai ales ca desfasuram o colaborare de lunga durata si diferentiata, la care ntelegerea ntregului domeniu al trairilor celuilalt este att de hotartoare. Mai problematic dect "contratransferul" este atunci cnd nu-l ntelegem pe pacient, atunci cnd nu reusim deloc sau nu reusim suficient sa ne transpunem n trairea lui, n "peisajul sau sufletesc", nu i putem cuprinde existenta-n-univers. Atunci suntem n pericolul de a-l cataloga conform propriului nostru fel de a percepe ntmplarile sau conform unei scheme teoretice, putnd ntelege gresit chiar esentialul si, eventual, daunndu-i astfel. Nici macar nu observam diferentele dintre trairi pentru ca n mod naiv presupunem, fara a fi constienti de asta, o aceeasi traire ca a noastra si la pacient. Dar ct de diferit percepem lumea n lucrurile mari, ca si n cele mici - proverbul spune: "Pentru unii muma, pentru altii ciuma". Pentru unul dragostea este satisfacerea plina de placere a dorintelor sale pulsionale, pentru altul este idealul cel mai nalt al existentei, celui de-al treilea i se pare a fi o traire a transcendentei, cel de-al patrulea se teme de dependenta. Unul vede n destin derularea unor conditii initiale predeterminate cauzal, un altul o ntmplare fara noima, al treilea crede n existenta unei necesitati pline de sens si ntr-o sarcina impusa de providenta, al patrulea crede ca trebuie sa-I depaseasca s.a. n general, nici nu prea stim cte dintre valorile si conceptiile proprii, care ni se par de la sine ntelese, le consideram n mod naiv ca fiind general valabile, indiferent de deosebirile constientizate de noi, specifice unor clase sau straturi, diferite din punct de vedere ideologic sau rasial. Preocuparea pentru pulsiuni a psihanalizei a dus la simplificarea prea ndelungata a prea multor lucruri. Cine stie ntr-adevar ceva despre sentimentul vietii celuilalt, acel ceva care da culoare ntregii sale existente, care l face sa simta si sa prelucreze n mod cu totul diferit de noi aceeasi "realitate" si aceleasi experiente? Doar cu ajutorul conceptelor noastre psihanalitice ramnem ancorati prea tare n stereotip.

Psihanflliza si astrologie

53

ntelegerea propriuluilhoroscop ca si pe cel al pacientului, dar si compararea lor pot !fiaici de mare folos. Cele douasprezece feluri de-a-exista-n-j.mivers pe care le-am aflat de la astrologie ne dau posibilita~ea prin descrierile lor principiale sa ne implicam si n moduri de traire care ne sunt mai putin cunoscute si sa le ntelegem! n plus, aceste descrieri prezinta la fiecare semn n parte punictul culminant, dar si pe cel mai de jos n care s-ar putea trai, ~ipuri comportamentale specifice fiecarui semn n parte a carpr nsumare n timp alcatuieste un destin. Avem astfel posib~litatea unei alegeri, a unei interpretari, a unei autoresponsa~ilizari si a unei decizii n afara oricaror ideologii sau teorii +- tocmai aici astrologia este de cele mai multe ori gresit ntel~asa. Se crede ca ea stabileste lucrurile n mod fatalist -, iar!.n acest sens si este folosita eronat de catre astrologii vulga*izatori. Horoscopul prezinta doar sansele si primejdiile datqrate marcarii noastre primare, care devine, n caz ca a fost co~ect nteleasa, o sarcina pe care doar omul n cauza va putea s~o rezolve. Pentru fiecare semn sup,t prezentate si unele temeri si sensibilitati specifice, mpotr~va carora trebuie sa te aperi; aceste atitudini protectoare pot ~intelese ca mecanisme de aparare specifice semnelor respective. Cunoasterea unor sensibilitati nnascute este foarte importanta pentru transfer si contratransfer - se cunosc atunci m~i bine, printre altele, anumite granite ale tolerantei pacienttlor, lucru ce trebuie respectat. Att despre zodiac. Sa ne ndreptam, asad~r, catre planete. Ele ntruchipeaza principiul dinamic al hotoscopului si reprezinta fortele de transmitere a ideilor aflate ln zodiac spre realitatea pamnteasca. Ele sunt, totodata, forte~e organice de structurare a sistemului nostru solar, la care p~rticipam inconstient. Aceste forte plasmuitoare au fost proiettate n timpuri stravechi asupra divinitatilor. Deoarece este iorba despre proiectarea unor principii constante, care au o cqrespondenta sufleteasca n noi, poate fi nteleasa concordant~ adesea uimitoare a figurilor zeilor din diversele mitologii - ~unt chiar proiectate mereu aceleasi principii, doar numele ze40r se schimba n functie de cultura.
I

54

Fritz Riema1(m

n cadrul unor constelatii mer~u noi, care nu se repeta niciodata ca totalitate - astfel ca hici o clipa universala sa nu se ntoarca vreodata identica cu ~a nsasi - planetele sunt un simbol al vesnicei schimbari a fiintarii. n ajutorul activitatii noastre terapeutice nu avem d~ct conceptul teoretic, n functie de care putem trage conclv.zii referitoare la mediu, moment, felul si gravitatea unei dereglari a unui pacient. Nu avem nsa nici un concept privind Jformula personala", data de soarta unui om, asa cum este eXFrimat n constelatiile planetelor din horoscopul sau. n cuprtnderea unicitatii destinului sau ca fiind o ntlnire a nsemn~rilor cosmice primordiale, a predispozitiei sale mostenite s!ia mediului nconjurator uman, pot fi gasite nsa posibilitati lerapeutice extrem de importante. ~ O data cu cele zece planete sunt prezentate din punct de vedere psihologic Eurile partiale, irrpulsurile partiale, active n fiecare dintre noi, deosebindu-se perfect si neputnd fi confundate. Fiecare planeta simboliz~aza un anumit principiu modelator individual avnd functii! specifice; n conformitate cu pozitia semnului zodiacal si a c~mpului unei planete, precum si cu aspectarea sa, exista o de$chidere nemarginita pentru posibile modulatii. n cazul n qare un horoscop prezinta un efect prea puternic, prea slab s~u alterat al unui astfel de principiu al planetei, exista anumitt urmari ce pot fi descrise si care pot duce si la tulburari nevtotice n conditii specifice ale mediului nconjurator. Putem transpune fara greutate UIjleledintre principiile acestor planete n terminologia psihan~litica. Soarelui, adica partii nsorite din noi, i corespunde d?rinta de libertate si autonomie, care se poate misca ntrei polii unei autorealizari sanatoase, unui delir de grandoareinarcisice sau, poate, unei absente a capacitatii de autodeterm~are; exista o relatie ntre Soare si "idealul Eului" sau "Eul id~al". - Luna ne indica patrunderea spre regiunile inconstiehte ale sufletului, ceea ce poate fi trait ca siguranta presimtit~ a instinctelor, ca o viata de vis ntr-o lume dorita, departata kie realitate sau ca o poticnire copilareasca n legatura timpiurie cu mama; relatia cu

Psihanl1liza ~i astrologie

55

"oralitatea" este de netagi]Jduit. - Cu Mercur ne orientam prin lume, gndind, intre polii !recunoa~terii unei intelectualitati relativnd doar sceptic sau lai unei functii a gndirii dezvoltate insuficient; el are legatur~ cu "intentionalitatea". - Prin Venus suntem atin~i de Ero~, tnjim dupa frumusete ~i armonie sau traim la modul pasiv fi comod conform "principiului placerii". - Prin Marte aju:rjlgem sa avem vointa, ntr-un mod constructiv sau distructi~; el este principiul care mpinge lucrurile nainte, care trece i:lela placere la activitate, la fapta ~i de aici dorind schimbare~ lumii. Marte are o relatie clara cu "falicul". - Jupiter simbblizeaza ceea ce ne da sens, putnd fi sub forma religios-ideologica sau sociala. La modul sau deformat ne face sa fim seducatori sau prefacuti, care ncearca sa para ceea ce ar dori sa ifie cu adevarat. - La Saturn ne ntlnim cu "principiul realttatii" care pune bariere, perceput ca necesitate n exterior, ca ij'lstanta a con~tiintei morale n interior; efectul se poate ntirde ntre o matura auto limitare, o marginire constrnsa ~i *n Supraeu prea puternic sau prea slab; Saturn are o legatur~ cu "analul". O corespondenta cu plfilletele transsaturnice Uranus, Neptun ~i Pluto nu se gase~t~ n cadrul conceptului psihanalitic. Din punct de vedere astrotogic-psihologic principiului lui Uranus i corespund intuitia ~i impulsul de a depa~i traditia, ntre polii inovatiei reform~toare ~i ai revolutiei rebelo-radicale. - Principiul lui Nept1m mijloce~te trairea transcendentei transfrontaliere, cel mai iadesea comparata "sentimentului oceanic", despre care ROn}ainRolland i-a scris lui Freud ntr-o scrisoare, dar pe care ace~ta nu-l recuno~tea la sine. Neptun ne mijloce~te o empatie p~a la identificarea totala, fara limite; el este totodata un me<1liumpentru ntmplari mistice ca ~i pentru autosugestionari iiluzorii pna la amagire sau poate duce la desfiintarea haotka, prin betie ~i dependenta, a Eului. - n sfr~it, ntlnim 'prin Pluto forte suflete~ti htonic-arhaice, care asemanator e~ergiilor atomice pot fi folosite pentru mntuire sau dezastnjt. Ceea ce am putut sa ~a dau a ntelege aici n doar cteva cuvinte produce o suma ~ria~a de combinatii datorita poziti-

56

Fritz Riemann

ilor diferite ale planetelor n horoscoapele individuale si datorita aspectelor lor reciproce. Asta ne face sa ntelegem care sunt fortele ce se afla n contradictie la un om, care dintre ele risca sa devina supra- sau subevaluate si astfel sa duca la posibile dezvoltari eronate. Din combinatiile planetelor reiese deci un model extrem de diferentiat al fiintei noastre; se pot recunoaste tensiuni, amenintari, forte ajutatoare si posibilitati productive, cunoasterea lor devenind foarte importanta din punct de vedere terapeutic. n fine, n cadrul celor douasprezece cmpuri sau case ale horoscopului astrologia vede domeniile de realizare ale impulsurilor si nclinatiilor date de planete si semnele zodiacale. Raspndirea planetelor pe aceste cmpuri arata, asadar, n ce directie si cu ce scopuri ne implicam imboldurile, catre ce domenii ale vietii se ndreapta ele. Cmpurile se refera de exemplu la profesie, parteneriat si comunitate, boala etc., pe scurt la toate domeniile vietii care apartin existentei noastre. Elementele descrise ale horoscopului - zodiacut planetele cu aspectele si cmp urile lor - reflecta omul ntr-un sistem referential complet, care nu este creat de el, ci este reproducerea legitatilor sistemului nostru solar. Omul apare n acest sistem ca un punct de intersectie si central al constelatiilor fortelor cosmice ntr-un anumit moment universal, care devine tema destinului sau, fiind o sectiune microcosmica dintr-o constelatie macrocosmica. Si destinul corpului nostru apartine fatalitatii. Conform traditiei astrologice, fiecarui semn zodiacal i este atribuita o anumita regiune a corpului inclusiv functiile acesteia; n predispozitia fata de maladiile corpului exista o punte ntre astrologie, psihosomatica si alegerea unui organ, adica o legatura corporal-sufleteasca inconstienta ntre problemele sufletesti nerezolvate si exprimarea lor n ceea ce se petrece cu corpul: conflictele tipice semnelor zodiacale si modurile comportamentale se pot somatiza. De exemplu, semnului Racului i se subordoneaza stomacul; totodata, tipul Racului este descris astrologic dupa cum urmeaza: este legat foarte puternic de trecut si de mama; are o ambitie vie dublata de o sen-

Psihanializa ~i astrologie

57

sibilitate foarte mare, este isusceptibil ~iu~or de lezat; are o fantezie bogata ~i dorinte int~nse, cu nclinatia de a se retrage resentimentar n sine n urjna unor dezamagiri ~i jigniri; cauta o evadare n fantezie n ~ata duritatilor realitatii; are o labilitate puternica a starilor siuflete~ti cu nclinatia de a-i tiraniza sentimental pe cei din jUt, pentru a-~i impune dorintele prin toane ~i indispozitii; i es~e dor de refugiul la snul mamei. Sa comparam cu cele del mai sus o descriere psihosomatica moderna a bolnavului d~ ulcer gastric ~i duodenal*: ,Jn trairea semenilor no~tri se vaid nerabdarea, invidia latenta fata de cei cu o pozitie sociala lll!aibuna, a~teptarile nfrigurate pentru o atmosfera materna, pcrotitoare, nclinatia spre o retragere din situatii din care nuise poate profita n nici un fel, cu nenumarate reactii de d~zamagire ~i suparare", iata cum coincidentele sunt proba1!>il uficient de batatoare la ochi. s Ca ncheiere, nca un ~uvnt referitor la prognoza despre a~a-numitele tranzituri, trd:erile planetelor aflate n mi~care peste locurile zodiacului gndit~ ca locuri fixe n cadrul horoscopului zilei de na~tere. Astfel sur{t date anumite ritmuri de dezvoltare previzibile n scadenta lor~nu nsa n ceea ce prive~te prelucrarea lor individuala, care d~pinde de fiecare data de vrsta ~i de treapta de dezvoltare a individului. Importanta este mai ales ntoarcerea la aspectele dej~ schitate n horoscopul na~terii - ne aminte~te de compulsia la !repetitie din psihanaliza; caci sub asemenea constelatii care se Utorc e~ti dispus n mod inco~tient asa cum descrie psihanaltza compulsia incon~tienta la repetitie -, sa le raspunzi prin modurile de comportament c~tigate deja prin ele, ~iavnd de ~ecare data acelea~i experiente, nu vei putea elimina comportarlnentul c~tigat astfel. Dar deoarece aceste aspecte repetitive s~ desfa~oara mereu n cadrul unei constelatii generale schimbattare, este clar faptul ca nu poate exista o determinare absoluta :- un aspect ce se repeta se savr~e~te mereu sub alte constelatii care l acompaniaza.
i'

ef. Wemer Schwidder, Ps~chosomatik und Psychotherapie bei Starungen


und Erkrankungen des Ver4auungstraktes, psychosomatica nr. 7, 1965!. n Documenta Geigy, Acta

58

Fritz Riemann

Pentru terapeut cunoasterea ritmurilor dezvoltarii unui destin scadent este foarte importanta, deoarece ar putea prevedea ntr-o anumita masura crizele unui pacient - n specialla pacientii pasibili de suicid sau aflati sub amenintarea unei psihoze sau a altor probleme care se vestesc. Cunoscnd tranziturile, terapeutul are la dispozitie cel putin o posibilitate de control n plus a situatiei unui pacient, putnd sa-si modifice ulterior n functie de ea comportamentul terapeutic; el poate recunoaste ca atare crizele n dezvoltare ale pacientilor, pe care altminteri le-ar fi crezut poate ca sunt o regresie, o rezistenta sau o actiune. Chiar si delimitarea recunoscuta n timp poate nsemna un ajutor. Recapitulez: n cazul n care dorim sa cunoastem mai mult dect partea biografica si pulsional-structurala a unui pacient, ar trebui sa implicam horoscopul. Acesta ne va nlesni posibilitatea unei terapii focalizate individuale, o adresare tintita a problematicii specifice unui pacient. Includerea horoscopului poate fi utila mai ales n fazele stagnante ale activitatii analitice sau la pacientii cu care avem dificultati. Pericolul ideilor preconcepute ale analistului nu-mi pare a fi mai mare dect la oricare alt concept teoretic; mai degraba primejdia e mai mica, deoarece conceptele teoretice obisnuiesc sa fie mult mai marginite si mai decisive dect cele astrologice. Amenintarea care planeaza ca analistul ar putea deveni n fata pacientului sau, datorita cunostintelor sale astrologice, un atotputernic atoatestiutor nu poate exista atunci cnd horoscopul este folosit n mod obiectiv asta ar putea fi o problema de interpretare si nu de astrologie, iar ea apare si fara a fi legata de astrologie, atunci cnd cel care ofera ajutor si aroga o autoritate atotcunoscatoare. Cu ajutorul horoscopului vom putea cunoaste prin urmare parti ale pacientului care ne scapa din cauza activitatii noastre orientate doar analitic. n plus, ni se ascute privirea pentru diversitatea posibilelor trairi si a predispozitiilor fiintei care pot exista n spatele unor imagini fenomenale aparent asemanatoare. Cunoasterea propriului nostru horoscop ar trebui sa fie de fapt de la sine nteleasa; ea trece dincolo de ceea ce putem afla despre noi prin analiza proprie. Compararea horos-

Psihanaliza si astrologie

59

copului nostru cu cel al unui pacient ne poate atrage atentia asupra unor anumite contra transferuri, altminteri eventual de nerecunoscut, ne poate da indicii privitoare la ntelegerea gresita, mpovararea, suprasolicitarea sau frustrarea inconstienta a unui pacient. Preocuparea fata de propriul horoscop duce, conform experientei, la o mai adnca autontelegere, la o continua controversa cu noi nsine, comparabila cu "analiza fara sfrsit" pusa n miscare prin procesul analitic odata pornit. Horoscopul ne prilejuieste astfel un acces important mai mult catre esenta pacientului - nici mai mult, nici mai putin. Cine crede ca poate renunta la el pierde cel putin o posibilitate de ntelegere a pacientului sau, pe ct de cuprinzatoare, pe att de diferentiata. Sensul expunerilor mele ar fi atins daca am reusit sa-i pun pe gnduri pe unii dintre dumneavoastra, devenind poate un imbold pentru a va ocupa chiar dumneavoastra de tema respectiva, de a va forma propriile experiente pentru a va putea face o parere. Scepticii mi vor imputa ca am cazut prada riscului de a proiecta cunostinte astrologice asupra pacientilor mei pe care apoi le-am gasit confirmate. Psihanaliza si astrologia se aseamana nsa si din acest punct de vedere: ambele pot conduce spre faptul ca anumite cunostinte sunt proiectate ca asteptari asupra pacientilor n vederea interpretarii n sensul acestor cunostinte - gndi ti-va doar la interpretarea visului. Dar asa cum a ajuns psihanaliza dintr-o talmacire fortata a visului, respinsa ca nestiintifica, o stiinta importanta a visului, un lucru asemanator s-ar putea petrece si cu astrologia. Asta ar deveni posibil printr-un program de cercetare elaborat de psihoterapeuti interesati, care ar fi concomitent si astrologi experimentati. S-ar putea verifica legaturile si posibilitatile de exprimare afirmate de astrologie pe experiente extinse, istorice de boala si procedee de tratament detalia te, ceea ce s-ar dovedi rodnic pentru ambele domenii. Pe de alta parte, pericolul proiectarii cunostintelor mai sus mentionat exista pretutindeni unde nu avem cunostinte "sigure" si controlabile - dar n ce zona a vietii putem pretinde ca avem asa ceva!

VI

Despre practica n consilierea astrologica*


Platitudinii amenintatoare astrologul i opune un ochi sigur pentru demnitatea nnascuta a omului, fara a intra n formule abstracte despre egalitate si libertate ... Parerea lui este ... ca cu fiecare n parte se naste nu numai o noua imagine a speciei, ci si o noua lume.
ERNST JONGER

Daca nu ne amagesc toate semnele, atunci astrologia se afla n fata unei renat>teri. Acest lucru parea de fapt previzibil de mai multa vreme, dar apoi a parut a se impune din nou prezentul nostru cu necesitatea sa att de pregnanta pentru explicabilitate rationala, pentru realizare t>ievaluabilitate experimentala, pentru conducerea t>iinfluentarea voita inclusiv a evenimentelor vietii t>ia demitizarii lumii, de care suntem att de mndri - de parca tocmai acest prezent ar oferi un imaginabil sol infertil n vederea reabilitarii astrologiei. Caci unei orientari exclusiv t>tiintifice,pentru care sunt valabile stiintific doar legaturile ntelese cauzat ar trebui sa-i fie extrem de usor sa "contrazica t>tiintific"astrologia - ceea ce s-a t>i etrecut de p multe ori. Nici nu s-a pus ntrebarea daca metodele folosite pentru fenomenul cercetat au fost adecvate, cum se ntmpla
* Prima editie a vazut lumina tiparului n Zeitschrift fUr Parapsychologie
und Grenzgebiete der Psychologie, 1972/XIV, 4.

Despre practica n consilierea astrologica

61

n cazul cnd, de dragul unui concept teoretic sau tinnd de viziunea asupra lumii, se stabile~te conform sistemului lui Palmstrom* ceva ce nu poate fi pentru ca nu are voie sa fie. n mod surprinzator, astrologia se bucura totu~i de un interes crescnd. Poate ca putem ntelege acest lucru ca pe un semn al maturizarii, n cazul n care azi nu mai suntem dornici sa preluam att de u~or prejudecatile ~i sa respingem ceva fara a verifica, doar pentru ca nu corespunde conceptului unor oameni de ~tiinta sau pentru ca se opune tendintelor colective de contopire cu masa. Mai ales cei din tnar a generatie au o disponibilitate vie n acest sens. Cercetarea motivelor, devenita att de importanta azi, ne nvata totodata sa luam n considerare factorii subiectivi ~i ngustarea cmpului nostru vizual aparuta astfet oriunde cercetam ~i sa recunoa~tem motivele care depind de individ ~i de atitudinea sa subiectiva. Si n cele din urma, n spatele nou-trezitului interes pentru astrologie ~i domeniile nrudite se gase~te, evident, necesitatea pentru ceva ce alte domenii ale cunoa~terii nu ne mijlocesc: o extindere a con~tiintei printr-o lume a simbolurilor transmise pe care nu o putem abandona att de simplu ~i nici n-o putem considera lichidata, mai ales ca e posibil sa mai aiba sa ne spuna ceva. Dar daca se va ajunge la o rena~tere a astrologiei, nu ne putem a~tepta, a~a cum este ea practicata nca ~i azi de multi astrologi, la perspectiva de a fi luata n serios. Situatia noastra de viata este alta, cuno~tintele noastre sunt mai extinse ~i exigentele noastre au devenit mai nalte. A~a nct astrologii trebuie sa se reorienteze ~i sa dezvolte un nou concept despre sarcinile pe care ~i le propun. Dintre multele ntrebari care vor aparea legate de asta, cum sunt: Se va ajunge la o formare reglementata oficial? Cum vor arata premisele profesiei astrologilor practicanti? Ce fel de pregatire va fi ceruta pentru asta? Poate sa devina astrologia din nou o materie la universitate? Unde se afla posibilitatile ~i unde limite* Palmstr6m si v. Korf sunt personaje ale fanteziei poetului Christian

Morgenstern pe care le-a folosit pentru a lua peste picior birocratia si functionarii. (N. t.)

62

Fritz Riemann

le acestui domeniu? etc. -, at>dori sa dezbat aici doar ntrebarea ce functie poate avea astrologul eficace, unde se vor afla t>ansele t>ipericolele activitatii sale. Deoarece astrologul practicant nu are nca un rol t>io functie sociale distinct conturate, o "imagine" bine determinata asemenea unui medic, judecator, preot t>.a.,nu ncape nici o ndoiala ca se afla, mai mult dect acet>tia,la cheremul at>teptarilor t>i agilor proiectii ale clientilor sai; va fi cu att mai dispus sa-t>i v asume aceste at>teptari, cu ct rolul sau social i este lui nsut>i mai neclar. n cazul n care un consultant va promite prea multe, nefiind cont>tient de propria-i limitare, precum t>ide granitele domeniului sau, i va ispiti pe cautatorii de sfaturi cu sperante pe care nu le poate mplini. Daca cei care cauta sfaturi sunt la rndullor prea naivi t>inecritici, prea ncrezatori n minuni sau plini de at>teptari, dorinte t>itemeri copilaret>ti, l vor tenta la rndullor cu ut>urinta pe consultant sa mearga dincolo de declaratiile de care poate fi raspunzator. Lucruri asemanatoare se petrec t>in alte domenii, dar acolo imaginea celor presupuse a se ntmpla este n general mai clara, se t>tiedinainte ce se at>teapta de la reprezentantii lor t>ice nu. O consiliere astrologica t>i sihologia celor care iau parte la ea duc dep seori la situatia n care consultantul l reduce pe cel care i cauta sfatul la rolul unui copil, consultantul fiind gata sa preia prea multa responsabilitate; at>acum, pe de alta parte, cel consiliat l poate mpinge pe consilier n rolul unui "atott>tiutor", n ale carui mini e gata sa-t>ipuna "propriul destin". Se presupune aceasta situatie desigur numai pe baza unei masive necunoat>teri a posibilitatilor t>ilimitelor astrologiei. Aici se afla, dupa parerea mea, cea mai importanta dintre revendicarile care apar n momentul renat>terii astrologiei: ntelegerea clara a limitelor afirmatiilor ei - lucru indicat continuu de astrologii de azi, mai ales de Thomas Ring. Asta nseamna pentru astrologi: imagini rezonabile t>iadecvate despre functia consilierului; iar pentru cei care doresc sfaturi: o expectativa rezonabila t>iadecvata a unei discutii de consiliere. Este necesar un proces de educatie lung, reciproc, pentru rezolvarea acestei conditii. Tentatia, indiferent de motive, de a

Despre practica n consilierea astrologica

63

juca rolul marelui magician este puternica pentru multi astrologi; disponibilitatea de a preda altuia responsabilitatea proprie si decizia este cu att mai puternica la cei care cauta sfaturi. Ambele situatii ngreuneaza clasificarea rationala a talmacirii horoscopului n domeniul discutiilor de consiliere si i face chiar si pe cei care au o parere buna despre astrologie sa devna sceptici, cel putin fata de reprezentantii ei. Fara ndoiala ca astrologii se gasesc azi ntr-o situatie dificiala: pe de o parte sunt atacati, respnsi si combatuti, deseori cu mijloace nedemne, si asta mai ales de oamenii care nu s-au ocupat niciodata ei nsisi serios de astrologie. Pe de alta parte, se vad pusi fata n fata cu proiectiile si asteptarile de scrise de clientii lor, care de cele mai multe ori nici nu vor sa afle ceea ce poate sa le spuna astrologul n mod cu adevarat responsabil, ci asteapta un oracol. n aceasta situatie unii astrologi ncearca sa se comporte cu adevarat stintific, iar altii doar sa-si consolideze nimbul de magicieni. Primii vor sa-si ntareasca descoperirile statistic - computerele sunt azi foarte bune pentru asta - si cred, prn marturii ct se poate de univoce, ca pot "demonstra" continutul de adevar al astrologiei. Vor sa obtna ct mai multe "lovituri din plin", care sa fie controlate dupa aceea, mergnd att de departe nct sa-i ceara clientului sa depuna declaratiile lor la notar, n vederea unei verificari ulterioare. Orict de folositoare ar fi uneori cercetarile statistice, ele nu trebuie supraevaluate; se cauta atunci gasirea unor asemanari statistic sesizabile si a unor analogii n mare, pentru a putea impune prin cifre mari, sacrificnd-se nsa ceea ce este unic si individual ntr-o tema a nasterii n favoarea unei afirmatii de o dimensiune nespecifica. Pe buna dreptate se poate aduce atunci reprosul ca asemenea declaratii li s-ar potrivi celor mai multi dintre oameni. Nu exista niciodata "acea" constelatie - "acel" Marte n casa a opta, "acel" Jupiter ca maestru de ceremonii s.a.m.d. -, ci ntotdeauna Marte sau Jupiter n totalitatea horoscopului unui om, mpreuna cu toate celelalte constelatii ale horoscopului sau, prin care fiecare planeta este modificata individual n influenta sa, abstractie facnd de datele unui om care nu pot fi

64

Fritz Riemann

ntelese astrologic, dar care contribuie de fiecare data modificnd (rasa, masa ereditara ~.a.). n asta constau att uria~a diversitate, ct t'i marea dificultate a artei interpretarii astrologice. Dupa parerea mea, atitudinea fata de "loviturile din plin" - asta se refera la diagnosticul orb, mai ales la posibilitatile prognostice de afirmatii, un lucru foarte problematic n sine, care ar trebui sa suporte tocmai asemenea "dovezi" verificabile - reprezinta o falsa premisa. n consilierea astrologica doar nu este vorba despre "dovedirea" cunot'tintelor astrologice sau proprii, ci despre faptul ca n cadrul discutiei de consiliere un om trebuie sa fie ajutat sa se nteleaga mai bine. Alti astrologi se ostenesc sa se prezinte, att celor care cauta sfaturi, ct t'i lor nt'ile, aureolati cu un nimb de magician sau profet, subliniind deseori acest fapt prin mbracaminte t'i mediu, dar t'i prin formulari, care i produc (ar trebui sa-i produca) un fior de veneratie cautatorului de sfaturi, fata de attea cunot'tinte. Acestea sunt n cel mai bun caz boli profesionale t'i trebuie sa renuntam oricum la ele; se poate spune ca parada magica de eruditie t'i adevarata pricepere sunt invers proportionale. Nu vrem sa impresionam t'i sa ne satisfacem propria ambitie de a impune sau pofta de putere, ci sa-I ajutam pe cautatorul de sfaturi sa ajunga la o mai mare ntelegere a Sinelui, adica sa-i accesam colaborarea. Dar acum sa ne referim direct la cautatorul de sfaturi. Cine vine la astrolog t'i cu ce ntrebari? n mare parte depinde de astrologul nsut'i ce fel de clientela are - cu ct va face mai mult pe magicianul, cu att mai mult vor veni la el cei care cred n minuni. Conform experientei lui Thomas Ring, la clientela astrologilor este vorba de cele mai multe ori de cei "pagubiti, inhibati t'i nchistati", iar unii "nu au nevoie de nimic altceva dect de o spovedanie t'i de o iertare a pacatelor", deoarece le trebuie "o confirmare dincolo de frazele obit'nuite ale mediului lor, n ochii caruia apar uneori ca nit'te subiecte fara rost". Orict at' fi de acord cu Ring ca astrologul trebuie sa-i prezinte celui care ntreaba doar puncte de vedere t'i propuneri t'i ca "sensul indispensabil al declaratiilor astrologice este de a-l lasa pe cel care ntreaba sa decida singur",

Despre practica! n consilierea astrologica

65

as pune totusi sub semnu!l ntrebarii functia de duhovnic si a celui care absolva de pacate si as respinge-o n ceea ce ma priveste. Dupa parerea mea, asta ar fi din partea noastra nsine o asteptare gresita, ca si din partea cautatorilor de sfaturi n ceea ce ne priveste. Ceea ce a ntrezarit probabil Ring este ntmplarea care solutioneaza, elibereaza, fiind cteodata catartica de-a dreptul, care poate aparea!datorita unei discutii satisfacatoare referitoare la horoscop si qare poate avea, n anumite conditii, aceeasi eficienta eliberatoare ca o spovedanie. Ceva asemanator absolvirii de pacate po~te exista cteodata atunci cnd cautatorul de sfaturi afla ca a* un horoscop ce va fi greu de trait, ca i s-a dat o sarcina foart~ dificil de rezolvat - asta poate nsemna pentru el o descartare imensa a sentimentelor de vinovatie supraevaluate Sala nendreptatite, datorate unei presupuse "ratari", sau a sentimentelor de inferioritate, ca nu se descurca mai bine n viata.! E foarte usor sa conda:rimi pe cineva n conformitate cu un concept teoretic s::m socialI sau sa-i pui eticheta de nevrotic, daca nu trebuie sa traiesti! chiar tu viata acestuia. Tocmai cunoasterea horoscopului, aliituri de cea a lumii si a Genezei, ne poate face mai drepti si njlai toleranti n aprecierea altora si aduce cu claritate n fata qchilor ct de diferite sunt "conditiile de pornire" ale oamen~lor. Exista horoscoape care contin tensiuni nenchipuit de c0nflictuale, care nu pot fi cuprinse numai cu ajutorul unei sdteme a nevrozelor, pe care respectivul nu si le-a ales voit, data nu vrei sa iei n calcul legaturile cu karma. Unii astrologi s~ opun sa dezbata un asemenea horoscop problematic, ceea cb poate fi trait de cautatorul de sfaturi precum diagnosticul tinei boli fatale, daca nu cunoaste limitele de exprimare ale astrologiei. Dupa experientele mele, tocmai asemenea oameni tu astfel de horoscoape sunt foarte accesibili unei consilieri astrologice, care poate sa le arate cum sa-si nteleaga situatia int~rna si sa le ofere un posibil ajutor n rezolvarea conflictelor lo~.Pentru ntelegerea noastra, a unui strain, astrologia este de ~n inestimabil ajutor n sensul unei zicale amerindiene (citata dupa Tobias Brocher n Das Selbstverstandnis des Psychoan~lytikers): "nainte de a-ti judeca se-

66

Fritz Riemann

menul trebuie sa fi mers mai nti o mila pe urmele sale purtndu-i mocasinii." Horoscopul spune multe despre urma si "mocasini" . Deoarece sunt psihoterapeut si psihanalist practician, vin la mine pentru consiliere astrologica oameni aflati n crize de diferite feluri - crize profesionale, matrimoniale, familiale, n cazul unor greutati n educarea copiilor sau naintea luarii unor decizii importante. nainte de a prelua pe cineva n consiliere, doresc sa-i cunosc problemele si de asta va depinde preluarea lui. La ntrebarile referitoare la pronosticuri si la asteptarile unor predictii Ccnd o sa ma casatoresc", "sa mi schimb meseria", "casatoria mea va tine" etc.) ma declar necompetent, l preiau ca pacient doar daca cel care cauta sfaturi este de acord sa renunte la preluarea asteptata a deciziilor n favoarea unei discutii despre horoscopul sau, care se va referi la imaginea sa despre sine, respectiv la problematica sa. Din proprie experienta pot vorbi numai despre aceste forme de consiliere, care mi se par a fi nsa cele mai importante. Mai nti despre consilierea n profesie. Aceasta poate fi facuta indirect, chiar foarte de timpuriu, descriindu-Ie de exemplu parintilor nclinatiile, interesele si talentele previzibile ale copiilor lor, pe care parintii ar trebui sa le sustina de timpuriu, cel putin nu sa le combata, chiar daca, poate, ele nu corespund dorintelor acestora pentru copiii lor. Mai adesea consilierea cu privire la profesie, n sensul ei adevarat, se face n perioada terminarii scolii, mai ales pentru oamenii tineri care nu si-au putut dezvolta nclinatii proprii din cauza mediului. O asemenea consiliere poate deveni importanta si mai trziu, cnd te ndrepti spre o vrsta naintata si cauti o modelare plina de sens a respectivei faze a vietii. Multi oameni si traiesc horoscopul unilaterat nu au putut-o face deseori altfet din diferite motive; cteodata le lipseste curajul unei reorientari sau al unei noi orientari, adesea pentru ca nu au avut posibilitatea sa-si realizeze de timpuriu propriile dorinte. Acest fel de consiliere prezinta cele mai putine probleme; din discutie rezulta adesea ca nclinatiile recunoscute n cadrul horoscopului "au fost de fapt dintotdeauna dorinta se-

Despre practicaj n consilierea astrologica

67

creta" a !espectivului, iar <!iiscutiilei-au confirmat propriile nclinatii. In cazul unei defqrmari mai puternice datorate influentelor mediului se poate: ajunge, uneori doar prin horoscop, la adevaratele interese aleiomului, ceea ce poate avea un efect extraordinar de eliberatot. n recunoasterea unor posibilitati de exprimare n afara prqfesiei, care a devenit pentru multa lume doar un serviciu de isubzistenta, se poate gasi un ajutor adevarat; o data pentru IT1Iodelarea mai fertila a propriei vieti, dar si datorita faptului c~ prin transpunerea dinamicii unei constelatii, perceputa ca p:joblematica, ntr-o activitate productiva, se va cstiga un asp~ct cu totul nou. Constelatiile critice Marte-Saturn pot gasi ast~el o supapa productiva n activitati mestesugaresti, creatoare,! n constructii, modelaj sau metode de antrenament propriu, trate acestea avnd totodata un efect terapeutic incontestabil. : Consilierea matrimoniata este mai problematica; pornind chiar de la faptul ca aici co;nteaza valorizarea personala si imaginea pe care si-a facut-o tonsilierul astrologic sau imaginile sale sablon fata de cine s~ "potriveste" cu cine. Ca o cerinta de baza n aceasta situatie!ar trebui sa fie valabil aici faptul ca nu ai voie sa sfatuiesti prq sau contra unei relatii, sau pro sau contra unei despartiri s.a.1p.d.; consilierul ar trebui sa se limiteze la a face constiente gr~utatile care reies din horoscoapele personale, ca si din horostoapele comparative, referitoare la parteneriat. n cazuri crittce poate ajuta prin trimiterea la o consiliere matrimoniala n!grup, pentru terapia perechilor casatorite sau sa-i sfatuiasca!sa se faca o terapie separata a unuia dintre parteneri sau a atnbilor. Un ajutor decisiv este deseori daca li se zugravestei partenerilor modul de existenta, precum si lumea trairilor Feluilalt dintre parteneri ("mocasinii" sai), pe care acesta est~ inapt sa le nteleaga din cauza propriei structuri sau pe care l~ rastalmaceste. Aici rezida una dintre marile sanse ale consil~erii astrologice: si anume ca te poti adresa partenerilor, sa zic~m la prima vedere, pe baza horoscoapelor lor, despre probl~mele proprii, dar si ca le poti arata locurile unde cei doi au o <tnumita pozitie armonioasa sau critica unul fata de celalalt. trebuie sa fii constient ca tocmai n

68

Fritz Riemculn

cazul constelatiilor critice va depindle de maturitatea partenerilor si de dorinta-Ior-de-a-fi-mpreu(na, cum vor trai tensiunile respective, care contin ntotdeauna si sansa unei dezvoltari comune. Si trebuie sa te gndesti caIacele constelatii critice le percepem si raspundem la ele difedt la vrste diferite, ca nvatam sa ne comportam ntr-un amtmit fel fata de ele. Tocmai n asta consta, asa mi p4re mie, superioritatea astrologiei fata de alte metode de consiliere: n descrierea realitatilor horoscopului care ne lasa sa Ine percepem pe noi nsine, pe altii si lumea nconjuratoare rmtr-un mod special. Aici avem posibilitatea - chiar si numa} datorita celor douasprezece zodii - de a descrie diversitatea modurilor individuale de percepere printr-o diferentiere p~ care nu o gasim nicaieri altundeva. Asta ne da posibilitatea lunei ntelegeri a altora si a noastra nsine, care altfel ar puteai fi ascunsa pe scara larga prin compulsii inconstiente la repetitie, prin ngustarea n moduri subiectiv-individuale de traire, !prin proiectii, dezamagiri si ntelegeri gresite. De obicei exista jtensiuni si contradictii pe de-o parte, iar posibilitati de nteleg~re, pe de alta parte, n horoscop si ele pot fi abordate. n cele diin urma parteneriatul nu este o asigurare pe viata, ci o sarciIta, si anume trebuie sa se ajute unul pe celalalt n rezolvarea problemelor si conflictelor. Trebuie sa te feresti n special de exprimarile afirmativ-determinante, ca de exemplu: "Cu cvadratura dumneavoastra n Venus-Saturn nu veti avea niciodalta o relatie norocoasa cu partenerul" s.a. Asemenea exprimati sunt iresponsabile, sunt deseori un semn de sadism sau dori!nta de putere a astrologului sau pur si simplu incapacitate slau lipsa de fantezie. Este un fapt uzual ca azi multi astrologi si exercita nca activitatea nestingheriti de lipsa oricarei formaxi preliminare; nu au nici cunostinte psihologice, nici medicale! ori psihoterapeutice, cred nsa ca pot renunta la orice cunost~te de specialitate si ca pot spune "totul" cu ajutorul horoscopuilui; au citit cteva carti de astrologie si reproduc schematic regulile si retetele lor. Asemenea afirmatii vor fi percepute n~a de unii oameni ca fiind o determinare a propriei soarte; n qazul n care vor avea greutati ntr-o relatie cu un partener, s~ vor stradui prea putin sa

Despre practica n consilierea astrologica

69

le rezolve, se vor resemna prea devreme, fiind de parere ca de fapt nu are nici un rost, pentru ca oricum nu le este harazit sa aiba "noroc" n relatii parteneriale. Asemenea afirmatii ale unor astrologi au contribuit mult la un renume prost al astrologiei. Trebuie doar sa descrii, asta are sens si poate ajuta, ce nseamna greutatile de comunicare ale unei asemenea cvadratmi, care sunt impedimentele si cum depind ele de dezamagirile avute mai demult si de compulsiile inconstiente la repetiti~ care provin de aici. In consilierea matrimoniala este vorba (ca si n toate celelalte consilieri parteneriale) de a-i face constienti pe parteneri de dedesubturile psihologice ale zonelor de frictiune si de conflict dintre ei si de a elabora mpreuna posibilitatile si caile unei ntelegeri reciproce mai bune. n cazul n care exista o straduinta comuna - la asta ne referim ntotde~una -, putem spune deseori lucruri care ajuta foarte mult. Intotdeauna trebuie sa ti se povesteasca cu exactitate despre greutatile reale dintre parteneri pentru a vedea ct mai clar cum se mbina constelatiile n viata de zi cu zi si ce poate face fiecare din ei pentru ca asemenea atitudini gresite, cu care s-au deprins, sa fie corectate. n horoscopul comparativ ni se nfatiseaza o comparare a celor doi parteneri pe care altfel nu o gasim, din cte stiu eu, si care este extrem de instructiva - daca stii s-o folosesti. La ceea ce ar trebui sa aspiram noi n acest caz ar fi o discutie de consiliere care sa nu aiba caracterul unei sugestii verb ale si care sa nu stabileasca nimic afirmnd; acest lucru este nca si mai valabil pentru diagnosticele oarbe, atunci cnd spunem ceva despre horoscopul partenerului care nu este prezent. Cel care stie ce tot proiecteaza partenerii unul asupra celuilalt, cum si cauta nod n papura si, n locul propriei realitati, vad o imagine iluzorie a adevarului despre sine sau despre partener stie si cu cta precautie se poate spune ceva despre partenerul absent; trebuie sa tii ntotdeauna cont ca ceea ce ai comunicat va fi folosit n mod tendentios acasa. De aceea prefer o consiliere a ambilor parteneri n acelasi timp, altfel nu vorbesc despre horoscopul partenerului absent dect cu acordul

70

Fritz Riemann

expres al acestuia sau ma limitez n consilierea individuala la horoscopul persoanei care ma consulta. Asemanator este si n cazul consilierii educationale. Indicatiile date fac posibile compararea horoscoapelor parintilor si copiilor, lucru extrem de important, deoarece aici nu este vorba despre un parteneriat, care s-ar putea eventual desface si n care s-a intrat de bunavoie, ci de relatii date de destin, carora nu li te poti sustrage. Deseori le poti explica parintilor ca greutatile lor cu un copil provin din faptul ca au o anumita imagine idealizata despre acesta, care nu tine n mare seama de particularitatile copilului: el trebuie sa fie asa cum este dorit. Poate ca parintii ar vrea ca el sa devina academician, sunt nefericiti ca are rezultate scolare proaste - care exprima deseori protestul sanatos al copilului mpotriva tratamentului deformant al mediului nconjurator la care este supusa fiinta sa - si poate ca astfel pierd din vedere ca acest copil are aptitudini practice sau artistice exceptionale. Cunoasterea horoscopului copilului le poate economisi parintilor si copiilor multe necazuri si dezamagiri. n fond, parintii ar trebui sa-i faciliteze, sau macar sa nu-i ngreuneze sa traiasca, n functie de horoscopul sau; altfel vor determina mai mult ca sigur dezvoltari nevrotice ale copilului. Dar si dintr-un alt punct de vedere comparatia dintre horoscoapele parintilor si al copilului este de ajutor; ea arata de pilda ca Marte sau Saturn al unuia dintre parinti mpovareaza horoscopul copilului n momente importante; daca reactiile copilului la acest lucru vor fi ntelese gresit si combatute de parinti, n loc ca acestia sa recunoasca ce anume din comportamentul lor a determinat mai nti reactia, pot aparea situatii tragice, lipsite de speranta. Despre asemenea legaturi se pot face investigatii si altfel, dar horoscopul are avantajul ca pe baza unor anumite constelatii poti recunoaste la prima vedere problemele si sa le ataci n mod tintit, iar n cele trei horoscoape, ale parintilor si al copilului, ai "marturii" care reprezinta dinamica structurii familiale, nedenaturata de povestirile subiective ale participantilor. Si - asta e tot foarte important - prin horoscoapele familiei poti ajuta nca nainte de nastere n sensul ce

Despre practica n consilierea astrologica

71

anume trebuie sa observE!parintii la un copil, mai ales tinnd cont de influenta lor asupra sa. alta functie a astrol<i:>gului ste n cele din urma consiliee rea pentru viata. Mai ales 1jl crizele actuale si atunci cnd se afla n fata unor decizii impOlltante oamenii vin la noi (dupa parerea mea mai ales sub inflluentele critice ale lui Saturn si Uranus); ei doresc sa se nteleaga mai bine pe sine, sa recunoasca legatura conflictuala cu propriul comportament. n cazul n care l putem ajuta pe acela care cere sfaturi, si anume n legatura cu ce se gaseste n hbroscopul sau care pledeaza pentru sau mpotriva unor deciz]i planificate, acesta uita de obicei asteptarea sa secreta ca i sfar putea lua decizia, deoarece este abordat ca o personalitat~ care va fi n stare sa decida singura dupa prelucrarea n colmun a faptelor. Daca, dupa parerea mlea, astazi nu suntem nca n masura sa determinam cu precizte raza de actiune a consilierii datorate interpretarii horoscoj:mlui, acest lucru va avea totusi capacitatea sa dea tonul uniti nceput al transformarii ulterioare, cteodata profunda, a pe~sonalitatii si sa initieze astfel o noua orientare. Vor exista rareqri cazuri ideale la care sa se fi reusit o asemenea abordare d~cisiva, nct sa se obtina o noua "schimbare de macaz". OI interpretare consultativa a horoscopului nu va putea nlocut binenteles, o eventuala psihoterapie necesara, dar o va putea ajuta. Daca viata noastra din cadrul domeniului att de gteu de delimitat al modurilor noastre de comportament, ce deWind de noi nsine, este formata din multi pasi marunti, deciz~i, fapte si evitari, care prin repetitie si nsumare au n timp efElctulformarii unui destin, o interpretare a horoscopului poat~ arata locurile pe care eu le-am numit "situatii embrionare": locuri n care atitudinile noastre gresite - cauzate inconstientelor compulsii la repetitie sau indolentei - se afirma ~ai puternic sau n care ncercam sa preluam sansa unui nou ~aspuns creator dat conflictelor noastre si astfel sa ne schimb~m ct mai mult posibil viata. Constientizarea unor asemenfa locuri importante pentru destinul nostru si prin asta a posilbilei corectari a modurilor de comportare nradacinate pot <jveaun efect terapeutic de durata, n

72

Fritz Riemmtn

sensul renvatarii si dobndirii unof noi tipuri de comportapectivului, cuprind apoi deseori siscrumbate - n acest al resment, care determinnd atitudini nt~diul nconjurator punct astrologia se apropie de unele metotjle comportamentale terapeutice. Sunt cu totul de parerea lui!Thomas Ring ca "nici un om, care nu persista asupra ideilor fPcesi a izolarii autiste, nu se sustrage corelatiei de semnificatti indica te, trairii evidentei", ceea ce poate nsemna o discu]ie astrologica bine calauzita. n special n combinatie cu o pr~cedura psihoterapeutica pot fi activate potentiale terapeutic~ apreciabile. Totodata, nu putem sa nu deven~m suficient de constienti de limitele afirmatiilor horoscopulu,i, respectiv de posibilitatile noastre de interpretare: horoscqpul ne arata un aspect al personalitatii noastre, ce-i drept extr~m de important si de negasit n alt mod, este vorba de "cosrtlotip", asa cum l-a denumit Thomas Ring, care se adauga g~notipului si fenotip ului. Din horoscop nu cunoastem nici se*ul, nici ereditatea sau situatia sociala a unui om, nici medhtl sau fa~lial sau biografia sa, dect ntr-un mod foarte lim~tat azi. In cazul interpretarii horoscop ului ne aflam ntr-o sitVatie asemanatoare cu cea a talmacirii viselor: psihologia abisurilor cunoaste ntr-adevar limbajul simbolic al visului si va pu~ea sesiza intuitiv problematica inconstienta, exprimata prir1[vis, a celui care viseaza. Dar - indiferent de conceptiile si ~etodele de ntelegere diferite ale visului, precum si de factqrul individual al talmacirii n sine - psihoterapeutul ar rarrtne ancorat n tipic si general valabil n interpretarea unui viSffara ideile proprii despre vis ale nsusi celui care viseaza. Abia!aceste idei ajuta oarecum ca "mpamntarea", concretizarea iIidividuala si relatia cu visul sa refaca situatia actuala a celui dare viseaza, facndu-1 s-o nteleaga. Fara aceste idei, talmacire~ viselor va ramne ori un "joc cu margele de sticla" plin de fartnec, estetico-spiritual sau o metoda de interpretare, care nu ia in seama propriile limite, devenind astfel periculoasa sau ine~icienta. Prin urmare, astrologul cunoastt simbolistica horoscopu, I

lui, care horoscopul,cunoasterea per~onalitatii celui caruiacaapartine nsa, fara se va mentine tn universal si tipic, n i

Despre practica n consilierea astrologica

73

zul n care nu i se cer talmacitorului aptitudini de clarvazator. Sedus de "retetele tip carte de bucate" ale unor manuale, totodata ~i din cauza conceptului insuficient gndit al activitatii lor, multi dintre astrologi aplica schematic astfel de retete ~i uita, cum am mentionat mai sus, ca nu exista "cu adevarat" nici una dintre constelatiile prezentate ~i interpretate acolo, ci ca ele sunt ntotdeauna n relatie cu o constelatie completa anume, respectiv un horoscop complet - aici pasul ce urmeaza a fi executat este privit astrologic - de la tipicul abstract la individualul concret. Astfel, fiecare aspect - ca la vis, fiecare detaliu al sau - va fi imediat modificat, aparnd variatiuni mereu noi, pentru care nu exista, nu pot exista "retete". A~a cum nu exista "germanul" sau "negrul" ~.a. ca atare, existnd totu~i caracteristici tipice, la fel de putin exista - de asemenea n cazul generalitatilor tipice - omul "Berbec", "Taur" sau "Saturn" ~.a. ca atare. Ca astrologi, ne gasim n plus n situatia dificila de a trebui sa ne traducem declaratiile talmacitoare ntr-un limbaj pe ntelesul cautatorului de sfaturi, deoarece limbajul simbolic, astrologic este familiar putinor oameni. De aceea nu-l ajuti pe cel care nu ntelege nimic din astrologie spunndu-i cam a~a: "A douasprezecea casa va este nefasta" sau "conjunctia Luna-Uranus" sau altele asemenea. Va trebui sa exprimam cele aflate de noi ntr-o forma inteligibila ~i fara expresii de specialitate sau, daca folosim asemenea expresii, sa le explicam. Binenteles ca exista ntotdeauna ~i ceva just n regulile ~i "retetele" abstracte ale manualelor de astrologie, pentru ca provin din experiente ndelungate. Dar nu avem voie sa ne multumim cu asta, a~a cum se ntmpla cteodata ca o "talmacire" a horoscopului sa arate n felul urmator: Avem foi gata facute pe care sunt scrise interpretarile uzuale pentru toate constelatiile posibile; apoi i se da cautatorului de sfaturi, n functie de constelatiile care apar n horoscopul sau, de pilda o pagina cu descrierea generala a opozitiei Marte-Uranus, una cu trigonul Venus-Jupiter, una pentru Saturn aflat n casa a cincea ~.a.m.d., din care acesta sa-~i poata alcatui acum singur horoscopul.

74

Fritz Riemann

Talmacirile facute la ntmplare, care sunt ntocmite doar cu ajutorul horoscopului, fara a cunoaste sexul, mediul social si respectiva persoana, dau doar posibilitatea unor presupuneri si a unor afirmatii generale, nespecifice. Cel care le primeste nu stie acest lucru si presupune ca fiinta sa a fost oglindita acum de un "observator suprem" si crede "asadar, asa sunt eu", fara sa i se spuna ca dndu-se un diagnostic orb pot fi exprimate doar aproximari ale fiintei sale si efecte probabile ale constelatiilor. Si mai departe: e usor sa dovedesti prin horoscop, sa zicem referitor la Goethe, retrospectiv trasaturi ale fiintei si ale cursului vietii sale - dar nimeni nu ar fi fost n stare ca din horoscopul calculat la nastere sa-I descrie pe viitorul Goethe, sau din prezentarea horoscop ului sau, fara sa stie al cui este horoscopul, sa poata spune: acesta poate fi doar Goethe. Si totusi interpretarea ar descrie n mod adecvat multe caracteristici privitor la predispozitiile sale - ceea ce a reusit sa faca din ele, si asta este valabil pentru fiecare dintre noi, depaseste nsa posibilitatile afirmatiilor astrologice. Folosirea rezonabila a interpretarii astrologice consta de aceea doar n discutia de consiliere, n indicarea predispozitiilor, posibilitatilor si pericolelor, ca un ajutor pentru autontelegere - si asta este un lucru foarte important. La sfrsit, nca unele observatii despre psihologia astrologului. Cine devine astrolog si din ce motive? Deseori plecnd de la motivatie se gaseste baza justa sau gresita a viitoarei activitati practice. "Dorinta de putere absoluta", constienta sau inconstienta, este deseori motivul; ideea de a tine "n mna" destine, influentarea si prezicerea lor, nimbul de profet magic legat de asta, toate acestea au pentru unii astrologi o imensa forta de atractie, mai ales daca vor sa compenseze astfel sentimentele lor de neputinta. Asta se regaseste desigur si n alte meserii, iar respectiva "persona" profesionala, evaluarea sociala joaca un rol important n alegerea oricarei meserii. De meseriile n care trebuie sa ai cunostinte speciale despre oameni (de exemplu la medici, preoti si psihoterapeuti) se leaga o anumita putere - dar exista si primejdia de a abuza de ea. Asta este n cele din urma doar o problema de personalitate,

Despre practica n consilierea astrologica

75

de maturitate si de integritate. Am amintit deja ca la aceste pretentii de putere publicul participa si el n masura n care este gata sa delege aceasta putere altora, pentru a se lepada de propria lor raspundere. Astrologi cu un asemenea complex al puterii se lauda de obicei cu "loviturile date din plin" si sustin si stabilesc n interpretarea horoscopului lor, ramnnd neabatuti n parerea proprie. Altii pleaca de la dorinta initial pozitiva de a ajuta. Dar deseori au un concept nedefinit si neclar despre ce nseamna asta. Primejdia rezida de obicei n faptul ca ei nteleg gresit dorinta de a ajuta, ca fiind o alinare consolatoare; ei diminueaza tensiunile din horoscopul cautatorului de sfaturi, explica posibilele pericole care rezida n comportamentul gresit al respectivului, dndu-Ie drept inofensive si trezesc false sperante prin ghicirea reprezentarilor de dorinta ale acestuia. Promit prea mult, deviaza asteptarile asupra unor tranzituri viitoare mai satisfacatoare, pe care trebuie doar sa le astepti s.a.m.d. Daca uneori l ajuta pe moment consolndu-l, l lasa apoi pe cautatorul de sfaturi singur cu dezamagirea sa, daca "bunul Jupiter" tot n-a adus ceea ce trebuia sa aduca. Asta binenteles ca nu este de ajutor; cautatorul de sfaturi devine copilul caruia i se promite ceva pentru viitor fara propria implicare, n loc sa fie ajutat sa obtina n viata o ntelegere mai mare de sine si posibilitati modelatoare. Pentru el destinul este compus doar din tranzituri bune sau rele. Exista si astrologul care picteaza totul n culori ntunecate si reprezinta un fatalism sumbru, de care nu poti scapa; n acest mod trasaturile nevrotice ale consilierului - pretentii de putere si importanta, resentimente sau chiar sadism - se pot rasfrnge periculos. Acesti astrologi nu stau sa se gndeasca ce influente pot avea talmacirile lor, tocmai daca n spatele lor pare sa stea persoana magica a unui profet. Prognozele lor l pot conduce pe cautatorul de sfaturi la o compulsie inconstienta la executie, mplinind prognoza, iar astrologul o declara apoi ca fiind un "succes". Thomas Ring vorbeste pe drept n legatura cu acest lucru despre compulsia la mplinire, pe care "afirmatiile sugestive avnd vesnicia

76

Fritz Riemann

n spate" o pot aduce - si asta tocmai la oamenii labili-sugestibili si tematori-ncrezatori n autoritati. Lucruri asemanatoare au existat si exista si n alte domenii - sa ne gndim de exemplu la unii reprezentanti ai bisericii care lucreaza cu iadul si purgatoriul sau cu amenintarea osndei vesnice, traindu-si astfel necesitatile nevrotice aparent n mod legitim. Dar, asa cum n acest mod pot aparea nevroze eclesiogene la credinciosi, trebuie sa ne ferim sa-i nevrozam pe cei consiliati prin interpretarile horoscopului; trebuie sa tinem seama de limita lor de toleranta si sa fim constienti ca imaturitatea si necunoasterea sunt terenul fertil pentru toate tipurile de sugestii. mpotriva acestui lucru pot ajuta doar autocritica si stradania n vederea unor informatii juste, referitoare la ceea ce este n stare sau nu astrologia. Asta depinde la rndul sau de o calificare rezonabila, profesionala a astrologului. Caci, la astrolog vor merge oamenii atta vreme ct vor exista astrologi, si ei vor exista mereu, daca nu re cunoscuti public, atunci n ascuns, ceea ce este mult mai periculos. Singurul lucru rational, ce trebuia facut de mult, ar fi o discutie cu astrologi calificati despre o categorie profesionala, avnd conditii determinate de formare si functii clar delimitate. Refuzul sau reprimarea astrologiei din punct de vedere afectiv, conceptual sau datorita altor motive, n necunostinta de cauza, este nu numai ceva lipsit de demnitate, dar favorizeaza tocmai abuzurile ei periculoase. Daca va fi vorba ntr-adevar de o renastere a astrologiei, astrologii trebuie sa renvete n multe privinte. Trebuie sa coboare de pe podiumul profetiei magice si al propovaduirii destinului la nivelul unei simple activitati de consiliere - ceea ce este de altfel mult mai greu. Discutia de consiliere pe baza astrologica va deveni probabil un sector al psihoterapiei viitorului. Dar atunci interpretarea horscopului nu va mai avea voie sa fie o magie medievala sau o mijlocire primitiva a unor "retete de gatit" nespecifice. Ea va putea umple o lacuna pe care o cunoaste orice psihoterapeut, care nu este doar puternic ancorat ntr-o anumita doctrina sau metoda, multumindu-se cu limitele ei: si anume, sa ne transmita conceptul lipsa

Despre practica n consilierea astrologica

77

al entelechiei*, al starii d~ a fi marcat a unui om nca nainte de influentarea sa prin mediu si de mpovararea sa cu influentele acestuia, prin care !toi, terapeutii, doar l cunoastem deja pe pacient. Horoscopul cbmpleteaza, de exemplu, baza cauzaI-genetica a psihanaliz~i cu elementul final, prin posibilitatile recognoscibile n el a~e autorealizarii si ale tendintelor de dezvoltare ale omului. Din proprie experienta am convingerea ca atragerea horoscopului n toate formele activitatii psihoterapeutice, de consiliere si medicale, este exttem de rodnica. n domeniile psihoterapeutice si de consilide, mai ales datorita fenomenelor de transfer si contratransfer.1 Este o realitate a experientei ca nu orice terapeut poate trata! orice pacient - unii "nu i se potrivesc". Comparatia horosdopului propriu cu cel al pacientului ne poate arata n ce mod ll inhibam pe pacient si de ce l putem ntelege foarte greu, de ce nu l putem satisface; de aici pot decurge noi posibilit~ti de ntelegere a fiintei sale - cteodata poate realizarea ca nu suntem terapeutul indicat pentru el. Daca dorim sa ne face~ o idee clara despre un om - si nu e asta oare tinta fiecarei psihoterapii? -, ar trebui sa nu renw;tam la cunoasterea h~roscopului sau. In practica acest lucru!ar putea arata astfel: terapeutul sa-i recomande pacientului s~ discute despre horoscopul sau cu un astrolog experimentat iar talmacirea sa fie prelucrata de psihoterapeut mpreuna c~ pacientul. Sau ar putea obtine consimtamntul pacientului ta el sa discute horoscopul cu astrologul si apoi sa-I informelze pe pacient despre rezultatul discutiei. n cazul n care nspsi terapeutul este cunoscator n ale astrologiei poate conduc~ chiar el discutia la momentul care i
I

se pare oportun. De dra!ul "puritatii teoriei", terapeutii de orientare freudiana sunt rflreori dispusi la asta, conform experientei mele, pe cnd n sc6ala lui Jung exista o deschidere mai mare n acest sens - a~bele pot fi ntelese din perspectiva
i

* Entelechie - notiune crea~ade Aristotel care descrie nsusirea a ceva


echein -

care contine pr~priul tel !(din greceste en a avea). (N. t.) .

n; telos ~ tel, scop;

78

Fritz Riem4Im

oamenilor care reprezinta aceste scioli.Sa nu uitam totusi ca e vorba n primul rnd despre pacie:rtttsi ca trebuie luata n seama orice posibilitate de ajutorare :tl vederea ntelegerii si autocontrolului unei fiinte att de cOmfplexesi de complicate cum este omul, mai ales n cadrul ntln~rilor att de diferentiate si profunde cum sunt cele din trataTI1entul psihoterapeutic. Colaborarea dintre psihoterapetlti si astrologi mi se pare a fi n multe privinte de dorit pentrp. viitor; ambele parti ar fi influentate n mod rodnic, ar fi urj. cstig pentru cercetare si pentru practicile terapeutice. Pe ct ar fi de dorit, pe de o parte, ca psihoterapeutii si consilierii ~a obtina cunostinte n domeniul astrologiei, sa cunoasca prppriul horoscop, dar si pe cel al pacientului si cautatorului deisfaturi, pe att ar fi de dorit si necesar, pe de alta parte, ca aftrologii sa aiba o formare psihologica, mai bine chiar o form~re n psihologia abisurilor, pe ct posibil sa fi facut o analiza i:rj.formatorieproprie; asta ar micsora pericolul proiectarii propr~ilor probleme inconstiente asupra unui horoscop pe care ar ulfma sa-I discute.

VII

Cele douasprezelce semne ale zodiacului


,

ildeile nu sunt raspunzatoare pentru ceea ce f~c oamenii din ele.


I I I

WERNER HEISENBERG

Pentru ntelegerea si~bolisticii zodiac~lui si a planetelor exista azi trei moduri diferite de abordare. In primul rnd, putem porni de la mituril~ astrale antice, asa cum a facut-o ntr-un mod impresionan~ Philipp Metman n cartea sa Mit ~i destin. Acolo se oglindes~e bogatia sufletului ntruchipata n personajele zeilor antici. ~i au reprezentat, printr-o descriere atemporala, pasiunile, aptitudinile, dorintele si temerile omenesti, ntr-o multistratific~re, diferentiere si bogatie n fata carora paleste orice alta psiflOlogie. Apoi putem afla cheiai simbolurilor astrologice cu ajutorul nvataturii ezoterice, asa ,cum ni le-au mijlocit teosofia si antroposofia si, mai ales, c~m ne-a lasat mostenire Oskar Adler n impunatoarea sa oper4 Testamentul astrologiei. Conform teoriilor sale, n spatele s~bolurilor astrologice stau individualitati spirituale, iar n zddiac se regaseste ,jmaginea omului n totalitatea sa", ncepr{d cu Berbecul, caruia i corespunde capul, si terminnd cu P1stii, carora le corespund picioarele'.
* n "Cina cea de taina" a l~i Leonardo da Vinei, atribuirea unor sem-

ne zodiacale Apostolilor s,!\ieste u~or de recunoscut datorita micilor semne simbolice specifice qveziAlfons Rosenberg: Zeichen am Himmel
(Semne pe cer). ,

80

Fritz Riemarin

Conform atribuirii transmise noua ~ celor douasprezece semne unor anumite regiuni ale corpuh],i sau unor anumite organe, sunt deduse sensul ~i functia fiec~rui semn n parte din ntregul organism, plecnd de la vecli,.eapresupunere ca omul ca microcosmos ar avea o corespon~enta cu macro cosmosul sistemului nostru solar. La aceasta tebrie ma voi referi mai des n cele ce urmeaza, atunci cnd va ti vorba despre gndire a simbolica n corespondentele sale dJptre psihic ~i fizic. Si, n sfr~it, putem considera bagajul de cuno~tinte astrologice transmis noua ca fiind preciF1itatul unei cunoa~teri revelate, transformate cu timpul n experienta acumulata, ~i sa l comparam pe acest drum lund spre comparare cunoa~terii: eu am mers cu experientele noastr~ de azi n ale cuno~tintele mele din domeniul psihologiei abi~urilor ~i al psihoterapiei, n conformitate cu sfera experientei Imele profesionale. Cnd astrologul se gase~te azi rj.situatia dificila de a depinde n talmacirile sale de o traditk, despre a carei aparitie sunt posibile tot doar reprezentari ipptetice, atunci lucrul acesta este valabil n special pentru zlodiac. Daca nu suntem adeptii unei teorii secrete care crede ca poate da cheia acelor simboluri, atunci gndirea noastra nu este satisfacuta de ncercarea nici uneia dintre explicatii. pe aceea m-am limitat sa cuprind ~i sa nfati~ez traditia astrolqgica doar prin prisma experientei unui psihoterapeut practidan. Sunt de parere ca nu putem mpinge pur ~i simplu la o parte, fara a-l verifica, un bagaj de cuno~tinte, care a jucat cnqva un rol important n istoria spiritualitatii ~i a captivat atte4 mari spirite, numai pentru ca nu stim nimic despre aparitia [ui si nici nu l putem exI I I plica cu ajutorul mijloacelor ~tiintifi~e actuale. Din experienta obtinuta n cabin~tul meu de psihoterapie mi s-a revelat o confirmare surprin~atoare a traditiei. Astfel, urmatoarele descrieri ale zodiaculut cuprind initial continutul simbolic, transmis noua, pe care lam ncercat sa-I mbogatesc prin experienta mea ~i sa-I forrrtulez ntr-un limbaj accesibil pentru contemporaneitate. Mi-am straduit sa descriu zodiacul de fiecare data prin "ideea(' lui sau ca pe un "principiu psihic", astfel putndu-se deduce cu u~urinta diferenI

Cele douasprezece semne ale zodiacului

81

tie riIe, ceea ce va evita tqtodata o enumerare numai a unor calitati disparate, ce nu a~ permite recunoasterea legaturii lor de sens. n cadrul zodiacului ey;:ista,asadar, douasprezece idei sau, imagini arhetipale primordiale, gndite! ca fiind n repaus, care sunt transmise pe pamnt de catre planete ca "mijlocitoare", n cele douasprezece case sau cnjlpuri ale horoscopului, ca douasprezece directii de interes aleirealitatii uman-pamntesti.
asa cum mai putem spunle azi, douasprezece

Asadar, prin are un ~spect ntreit realitatea pamnteaspamntului omul faptul d~ a fi legat den astrologie: apartine ca a activitatilor si scopuri~or sale - domeniul cmpurilor horoscopului. El se afla, tot~data, sub puterea impulsurilor dinamice si schimbatoare al~ lumii planetelor, participnd astfel la fortele si ritmurile carei misca sistemul nostru solar - aspectul sau temporal, efemier. Si el ia parte la cele douasprezece imagini primordiale al~ zodiacului, care simbolizeaza aspectul sau arhetipal, ate:tnporal si care sunt douasprezece raspunsuri posibile despre existenta noastra n lume. Fiecare horoscop n parte cuprin~e ntotdeauna ntregul zodiac, toate planetele si cmpurile, lfar este ntotdeauna ntr-o distributie si o accentuare irepetapile, ca si ntr-o anumita aspectare: horoscopul fixeaza prin cltpa individuala a nasterii si prin locul nasterii o constelatie a ~ilei si prin asta, de fiecare data, un fragment din fluxul miscatilor vesnic schimbatoare care devine tema vietii nou-nascuttIlui. Asa ca individul are ntr-adevar o participare intuita la totalitate, urmnd ca nauntrul acestuia sa ndeplineasca doar! o sarcina limitata. Prin cele douasprezec~ semne ale zodiacului astrologia ne-a transmis o lume a im~ginilor referitoare la moduri de traire si forme de existenta u~ana, diferentiate n cel mai nalt grad. Pozitia Soarelui, a Ltmii si a ascendentului - a gradului zodiacului ce se naltc1la est n momentul nasterii - n unul dintre aceste semne ~re o forta speciala marcatoare care se rasfrnge n trei stratur~ diferite ale fiintei: pozitia Soarelui este perceputa de noi ca o lmagine conducatoare nnascuta, ca o reprezentare-scop care pluteste n fata ochilor nostri. Pentru

82

Fritz Riemarlm

realizarea acestei imagini conducat~are celelalte planete contribuie prin influente ajutatoare saul inhibante. Pozitia Lunii ntr-un semn ne fac~ sa-i traim tematica drept o dorinta nostalgica sau ca pe o nefoie captiva; n ea se rasfrng factori familiali si biografiei alimediului, carora le suntem supusi, fiind mai dependenti qe ei dect de Soare, datorita caruia avem o libertate mai m~re a deciziilor. De aceea astrologia vorbeste referitor la Lun~ si despre o "a doua natura" a noastra, pe care o dobndim Imai ales n copilarie prin influentele venite din mediul nconjlurator. Luna ne da voie sa facem o alegere selectiva a stimuli~or si impresiilor specifice semnului; este factorul cel mai important pentru contactele noastre interumane. i Iar n cele din urma, pozitia asc~ndentului influenteaza n cadrul unui semn mai ales constitu~a noastra psihofizica, temperamentul vital si sentimentul de Ibaza al vietii care se sprijina pe el, mpreuna cu modurile d~ comportare si de reactie instinctive, care la rndullor se ba~eaza pe cele dinainte. n acest strat al fiintei suntem cel maildependenti de amprentarea semnului, el extinzndu-se; n eline traim impulsurile unui semn n modul cel mai naiv si cel mai putin reflectat. n urmatoarele relatari vor fi d~scrise pozitia Soarelui, a Lunii si a ascendentului semnului, [nefiind posibila o despartire totala de "straturile fiintei" ast~el abordate, asa cum nici n cadrul realitatii vii parti ale fiinte~ spirituale, sufletesti si vitale adesea nu se diferentiaza cu cl~ritate pentru trairea noastra, ci se influenteaza reciproc si selntrepatrund. Ne cunoastem cu totii pozitia Soarelui prin ~iua noastra de nastere; n ceea ce priveste pozitia ascendentLjlui, a Lunii, ca si celelalte pozitii ale planetelor dintr-un anulnit semn, ne de scrise aici, este necesar calculul horoscopulu~. Abia constelatia totala a unui horoscop ne poate face sa ctf1prindem si sa ntelegem esenta unui om din punct de vede~e astrologic. Deoarece doresc sa le arat necunoscatorilor n llrobleme de astrologie mai nti simbolistica fundamentala a *odiacului si a principiilor planetelor, m-am limitat la prezeIitarea lor. Aceste descrieri vor ramne astfel inevitabil ancor~te n tipic, n schimb va fi

Cele douasprezece semne ale zodiacului

83

evitata multistratificarea derutanta a posibilelor afirmatii care i tulbura pe profanii n astrologie, data de pozitiile planetelor ntr-un anumit semn si cmp, ca si de combinatiile planetelor prin aspectele lor - pentru reprezentarea acestora este nevoie de un manual. Cititorul ar trebui sa decida ct de mult i ofera pentru propria sa ntelegere, dar si a altora, deja descrierea acestor baze, daca nu cumva i se propune astfel o noua dimensiune si o bogatie a existentei umane pe care doar astrologia i-o poate da astfel. Fiecare semn al zodiacului poate fi trait nuantat diferit sub influenta mediului nconjurator si a educatiei, ideea ramnnd aceeasi - asemenea influente transastrologice pot produce un efect favorizant sau inhibant asupra "cosmotipului". Dar indiferent de asta, depinde si de noi nsine cum ndeplinim ideea unui semn: o putem trai spre binele ntregului sau doar cu teluri egoiste - n asta consta aspectul moral al astrologiei care, dincolo de ideologii, l foloseste drept criteriu daca fiecare n parte t>icunoaste si ndeplineste sau nu sarcinile ntr-un colectiv. n descrierea semnelor zodiacale voi ncerca sa arat si ce efecte au modurile de comportament si reactiile tipice, specifice semnului zodiacal respectiv, deciziile si atitudinile evitante care, repetate de-a lungul vremii, se aduna si devin destin, lucru ce ar putea duce chiar la dereglari nevrotice si boli psihosomatice. Doresc sa arat asta n locurile denumite de mine "situatii germinative", n care decidem cum vom rezolva o problema, un conflict, cum vom executa sau evita un pas n dezvoltare; este vorba despre locurile din viata noastra deosebit de importante pentru destin, n care "schimbam macazul", totodata despre locurile care ne dau cele mai importante puncte de plecare pentru propria ntelegere, pentru ajutorul terapeutic si de consiliere, care ne pot sprijini n momentele de cotitura si n noua noastra orientare si ne pot ajuta sa "nvatam sa traim". n descrierile semnelor si planetelor care urmeaza am aratat separat efectul produs asupra femeii; descrierea globala a unui semn sau a unei planete este valabila ntotdeauna pen-

84

Fritz Riemann

tru ambele sexe, la femeie se gasesc nsa deseori efecte specifice care tin de rolul ei traditional n societate care, ce-i drept, s-a schimbat ntre timp deja att de mult, nct acea deosebire delimitanta a nceput sa devina neimportanta. Totusi acest rol duce la faptul ca anumite aspecte ale semnului sau ale planetei sunt traite altfel de catre femeie dect de catre barbat, ceea ce am ncercat sa zugravesc n mod tangential.

BERBEC

La nceput a fost fapta.


GOETHE

Zodiacul ncepe cu semnul Berbecului n care intra Soarele la nceputul primaverii. De aceea acest semn poarta toate trasaturile nceputului, ale momentului initial- "Eruptia fortelor" l numeste Philipp Metman pentru a-l caracteriza. Toate impulsurile care pleaca dinspre el poarta pecetea momentului initial, trebuie ntelese aici din constiinta istorica ce nca lipseste, care caracterizeaza fiecare nceput: este vorba de initiativa nempovarata nca de nici o experienta sau traditie; de vointa de a pune ceva n miscare; de expansiunea dezinvolta si vointa de a se impune cu orice pret, fara griji si fara a sta pe gnduri, putnd impresiona fara menajamente, deoarece omul nu priveste nca n urma la vreun trecut angajant sau inhibant, fiind cuprins doar de vointa si aspiratia sa catre nainte. De la acest principiu de baza de a fixa un nceput, de a face "primul pas", se pot deduce caracteristicile tipice ale celor nascuti sub acest semn. n domeniul ascendentului din acest semn care determina mai degraba o constitutie robusta, motoriu-propulsiva si un temperament schizoid-coleric, gasim o prospetime naiva si o forta de actiune de neclintit, un sentiment de baza al vietii ndreptat spre viitor, plin de elan dinamic si ncredere n fortele vointei sale - viitorul n-

86

Fritz Riemann

seamna pentru acest om ceea ce urmeaza sa mai faca. El se percepe ca fiind autonom n vointa sa, fara a avea ezitari restrictive ~i ncearca sa-~i atinga scopurile pe drumul cel mai direct - telul are pentru el o atractie magica ~il satisface astfel nct nu cunoa~te nici un fel de ezitare sau ndoiala. Suporta greu orice ngradire a dorintei sale de libertate ~i a ncapatnarii sale ~i reactioneaza la asta prin agresiuni puternice. Plin de energie, ndrazneala ~inerabdare este omul victoriilor-surpriza, al lui "veni-vidi-vici" ~i al riscului, fiind gata sa mizeze totul pe o carte. Exuberanta juvenila ~i nechibzuinta se formeaza prea ncet n el pentru ca sa le nteleaga n limitele lor, cel mai des prin e~ecuri; poate accepta cu greu mbatrnirea, ca toate lucrurile fata de care simte o slabiciune a vointei, sursa angoasei sale. Luna n acest semn aduce cu sine o dispozitie sufleteasca iritabil-agresiva ~i o nclinatie hipomaniaca a temperamentului. Omul tinde catre moduri autori tare de comportament, catre o dorinta de libertate nengradita ~i independenta; se lasa u~or atras spre ceva, spre decizii pripite ~i actiuni nechibzuite pna la nesocotinta ~i cutezanta, spre actiuni negndite pe care le regreta imediat dupa aceea, cu ocazia urmatoare nsa le repeta. ntotdeauna concureaza pentru ceva anume, de aceea semenul i devine prin simpla prezenta un rival pe care trebuie sa-I nvinga; este cel care faure~te planuri, care are ntotdeauna ceva de planificat, care trebuie sa fie activ, dobndindu-~i astfel sentimentul propriei sale valori. Cu Soarele n acest semn omul are un fir conducator, pe care gasim imagini conducatoare precum: pionierul, deschizatorul de drumuri, cuceritorul, conducatorul ~i eroul (n descrierea imaginilor conducatoare utilizez deseori formularile lui Oskar Adler). El vede lumea, chiar ~i lumea nconjuratoare a semenilor sai, n mod predominant ca pe obiecte ale vointei sale, pe care ar dori sa le formeze ~i sa le schimbe conform propriei intentii. Pe lnga asta este condus de un elan idealist, o mare capacitate de a se entuziasma ~i un optimism de viata greu de zdruncinat, care considera ca totul este posibil ~ipoa-

Cele douasprezece semne ale zodiacului

87

te fi obtinut, att timp ct depinde de vointa sa. Are o credinta de neclintit n sine nsusi, si trage puterea tot din sine nsusi chiar si dupa esecuri sau nfrngeri, se ridica la fel ca un Hopa Mitica, ndreptndu-se spre ceva nou. Dar este capabil si de un auto sacrificiu eroic pentru ideile si telurile sale, iar disponibilitatea pentru suferinta l poate maturiza prin loviturile sortii pe cel care, altminteri, se lasa att de greu sa fie nvatat; cel putin dupa jumatatea vietii ar trebui ca vointa sa surprinzatoare de a nfaptui si orgoliul parerilor sale sa cedeze n fata accesibilului. Situatiile germinative prin care modurile de comportament specifice semnului devin prin nsumarea lor destin uman pot fi de scrise dupa cum urmeaza: sunt n special probleme de agresivitate ne integrata si expansiune propulsiva, precum si ale unei nevoi de a se impune supraevaluate. Asta l duce deseori la exagerari; nerabdator, face al doilea pas naintea primului; nu poate astepta si de aceea va esua deseori pentru ca merge prea departe, pentru ca sare peste pregatirea tenace a planurilor sale si scapa din vedere realitatea inhibanta. Asa poate aparea aici fauritorul de planuri care ncepe, ca un foc de paie, tot mereu ceva nou, iar viata sa se descompune nencetat n noi nceputuri si fragmente; n loc sa-si atinga scopurile concrete si consecvente pe care si le-a trasat, se apropie doar de castelele de nisip ce se darma nencetat. n contactele sale interumane va avea probleme din cauza ca nu arata nici aplecarea si nici capacitatea de a fi empatic cu ceilalti. n comportamentul erotic o-sexual are ceva impetuos, cuceritor si o victorie reusita i pare adesea mai importanta dect relatia n sine. Din cauza apropierii cu nepricepere de celalalt sex care aminteste deseori de comportamentul unui puber, mai ales pentru ca nu ndrazneste sa fie tandru si sa aduca un omagiu sau considera aceste lucruri ca fiind doar slabiciuni, se poate ajunge la dereglari de contact, devotament si potenta - partenerul trebuie sa se gaseasca ,,la ndemna sa", o rezistenta din partea aceluia i poate declansa tot felul de impulsuri sadice, ajungnd pna la viol.

88

Fritz Riemann

E foarte important de stiut ca agresiunea este pentru el deseori doar un mijloc de contact, pentru ca alte posibilitati de a intra n contact nu-i stau suficient la dispozitie - pe paleta comportamentului sau exista prea putine nuante intermediare. Agresiunea sa nu trebuie privita de la bun nceput ca fiind una ostila - ea devine astfel atunci cnd se loveste de prea multa opozitie. Dar facnd abstractie de asta, relatia cu impulsivitatea sa spontana si cu afectele si agresiunile sale puternice va fi ntotdeauna o problema pentru acest om, iar daca nu va gasi supape productive n acest scop sau va avea prea putina pregatire fizica, dinamica sa va putea cadea n polemica si dorinta de cearta, chiar si n procesomanie, n irascibilitate si intoleranta, iar n final, n asocial. Pentru ca omul vrea sa fie aici mereu seful, conducatorul, "capetenia" si cel dinti, este dificil ca subaltern; si neducerea la bun sfrsit a planurilor sale este legata deseori de faptul ca prefera sa dea indicatii si ndrumari, dect sa execute singur muncile minore necesare; si pierde usor interesul pentru planurile sale daca realizarea lor i se pare prea laborioasa si plicticoasa. Si, n sfrsit, nevoia sa de a se impune poate deveni o problema pentru el. Nazuinta sa ncapatnata spre nainte, rivalitatea ambitioasa, dorinta mica de adaptare, precum si lipsa existenta adesea a unei auto aprecieri critice pot determina o supraevaluare naiva si o ngreunare a adaptarii sale sociale (chiar si cuvntul i repugna). Astfel, el poate deveni persoana care "stnjeneste" n comunitate, iar n cazul unor destine din copilarie corespunzator de dificile, se ajunge la formele extreme ale principiului Berbecului, care pot fi descrise prin notiuni ca: seducatorul, autocratul, adeptul violentei, despotul si fanaticul si care sunt ntru ctva contraimaginea, "umbra" imaginilor conducatoare schitate la nceput. Putem gasi aici trasaturi ale lipsei de chibzuinta si ale lipsei de scrupule pna la brutalitate, pna la delicte facute cu bestialitate si alte acte distructive n care se exprima doar placerea de a distruge. O ne diferentiere insensibila si o agresivitate mereu la pnda l fac sa fie interesat de semenii

Cele douaspre2jece semne ale zodiacului

89

sai doar n masura n ca~e i-ar putea transforma n obiectul vointei sale, putndu-i fcjlosi. Este ntotdeauna imp<j)rtant ca predispozitia corespunzatoare semnului sa fie nteleasa deja la copil si sa se reactioneze just fata de ea; astrolog~a ne ofera prin horoscop sansa unica de a recunoaste la un ccppilpredispozitia sa cosmica nca de la nastere - nu trebuie s~ subliniez ct este asta de important pentru parinti si educator~. Copiii cu o accentuare puternica a acestui semn sunt "copii ipcomozi", greu de domolit, sunt deseori "les enfants terribleV n familie si la scoala. Ei "deranjeaza" cu usurinta prin vipiciunea si gaIagia pe care o fac; vor sa transpuna imediat n f91ptfiecare impuls si ajung mai usor sa fie n pericol dect altH. Este important sa li se dea o libertate de miscare suficienta lsi sa li se ngaduie sa se dezlantuie; placerii spiritului lor ntrl2prinzator trebuie sa i se ofere scopuri, care la rndullor Saise adreseze pe de o parte curajului si vointei lor de interventie, pe de alta parte sa vizeze rezistenta lor, n locul abreacti~i imediate. Prin ngradirile prea timpurii sau prea cuprinzatos.re ale necesitatii libertatii si vointei lor de miscare pot fi pusie jaloanele unor viitoare structuri compulsive ale persona!litatii lor; dar si trasaturile schizoid-asociale ar putea aparea pe fondul unui mediu intolerant sau vatamator sau Nin identificarea lor cu figuri asociale importante, cu izbucniti periculoase ale celor ce le-au fost reprimate sau ale anumitor lucruri traite anterior. Sunt batausi si le joaca altora cu :l,nareplacere un renghi, deseori lipsindu-Ie orice capacitate Ide empatie pentru efectul produs. Este n mod special important sa i se dea copilului posibilitatea sa nceapa ceva din ~roprie initiativa, s-o faca atta vreme ct are chef si sa termjne prin vointa proprie cele ncepute. Interventiile, facute dj.iar cu bune intentii, i provoaca de altfel o ndaratnicie evitaljlila: ar trebui evitate remarcile de tipul "fa asta" sau "termint cu asta". Femeilor aflate sub in~uenta puternica a acestui semn le este n general mai greu $a preia rolul feminin asteptat de la ele, parteneriatul devine ~esne o lupta pentru putere, o rivalitate cu barbatul. Ambele ~exe simt ca a face curte, tandretea si

90

Fritz Riemarln

devotamentul sunt aproape semne dt slabiciune sau de nfrngere. n acest sens femeile au mai degraba trasaturi de cuceritor, sunt deseori mai mult camaradf dect partenere feminine. Din nclinatia lor catre voint~ de a conduce si de a determina care se transforma la un~le femei n dorinta de a domina, si aleg deseori barbati lip~iti de initiativa proprie, care si deleaga sotiilor cu draga in~ma hotarrile si deciziile si sunt inhibati chiar si n cucerire. qereglari ale capacitatii de a se darui si frigiditatea se nasc des!eori aici pe fondul sufletesc al neputintei de a se lasa n voi~ ntmplarii sau al inserarii prea puternice a vointei n evdlutiile corporal-sufletesti carora ar trebui sa li se lase mai mult n voie. Din cele de mai sus reiese ca este!de o importanta decisiva pentru dezvoltarea omului din sem~ul Berbecului n ce scopuri si utilizeaza fortele. Capabil d~ mari realizari, e gata de mari angajari si jertfe - le poate folosi cu mult curaj si idealism, ca pe un pionierat n scopuri ~treprinzatoare, politice, sociale sau sportive, dar el poate ajuhge n comunitatea sociala un om fara discernamnt si neIas~ndu-se instruit, un agitator, chiar un distrugator. Tineretea lltdelungata a simtului sau de viata l conduce, ncrezator n pr~gres, pna la fanatism. Omul nclina aici spre gndire a tpotetica; anticipeaza deseori rezultatul acesteia, motivarea erxacta si demonstrarea interesndu-l mai putin. Asa poate ajiunge la constructii si inventii ideatice ndraznete, poate sa se si ncapatneze n simplificari abstractioniste sau ntr-o gndire dominata prea tare de vointa (ceva este asa, pentrulca vreau eu sa fie astfel), n afara oricarei obiectivitati. n conformitate cu traditia astroaogica, fiecarui semn zodiacal i se atribuie o anumita regiune a corpului sau un anumit organ. Aici rezida un indiciu al functiei care are un semn n ntregul organism, aratnd si acei "locus minoris resistentiae" unde se somatizeaza cel mai aldesea conflictele nesolutionate sau comportamentele gresi~e. Semnului Berbec i se atribuie capul; experienta confirmaI ca are deseori dureri de cap, tulburari ale somnului (nu se p~ate relaxa), sufera de nevralgii faciale, migrene si senzatii qe ameteala, la batrnete
I ' I

Cele douaspreziece semne ale zodiacului

91

este dispus catre afectiurU arteriosclerotice ale creierului si apoplexii. Omul cauta aki sa lupte mpotriva bolilor prin vointa, deoarece le simte) ca pe orice nfrngere, ca fiind un semn de slabiciune. Atunci cnd un barbat cu trasaturi extrem de accentuate ale acestui semn a facut testul Wartegg pentru povestire, a scris la propozitia de c0nlpletat: "Ieri ne-am ntlnit la piata. Amndoi am fost surprinsi. Eu mi-am revenit primul si ... l-am recunoscut pe dusmanullmeu de moarte, m-am repezit asupra sa si l-am lovit pna ~.cazut." Altul era cuprins de teama si de accese de ameteala aJtunci cnd se afla ntr-un autovehicut fiind pe scaunul de lhga sofer, sau ntr-un carusel- dependent de o vointa stra!ina, nu se putea lasa ncrezator la mna altuia si i se facea frica, pentru ca nu putea influenta cele ce se ntmplau n afara vbintei sale. Lipsa vointei este cel mai rau lucru care i se poate mtmpla omului n acest caz si i poate declansa angoasa. De ateea, el se apleaca spre toate formele posibile de antrenameI!lt al vointei: un barbat si impunea anual o interzicere a fum4tului timp de o luna - nu din motive de sanatate sau din etonomie, ci doar spre a-si dovedi ca ar fi n stare sa renunte la fumat daca ar vrea. - Un altul avea greutati de comunicare d~ nenteles pentru et pna cnd a recunoscut ca vedea n fiec9re om un potential rival si adversar fata de care se apropia fara sa-si dea seama - sfidndu-l dusmanos. Aici se poate ajunge l~ autoamagire atunci cnd omul se arunca mereu n tot soiul de activitati noi si aventuri necunos" cute, pentru ca astfel sa eyite ntlnirea cu sine nsusi, cu realitatea sa interioara, n cel~ din urma cu angoasele sale. Devine atunci un "tip care tace pe importantul", dezvolta o srguinta fara temei ce v4 avea, cu trecerea timpului, tot mai mult un caracter de cauta*e a unui refugiu - chiar si pofta de aventura si farmecul neo.tnoscutului se pot transforma n asa ceva cu vrsta. Atunci se fereste de ntlniri mai profunde cu semenii sai, tot timpul"f~cnd ceva" cu celalalt, nelasndu-1 pe acela sa decida nimic, ~telndu-l si manipulndu-t astfel ca nu poate ajlmge la nici!un fel de ntlnire, celalalt neputnI

-t
I ,

92

Fritz Riemann

du-i deveni partener. El considera atunci aceste activitati, care nu fac dect sa-i umple anumite goluri si sa-I apere de confruntarea cu sine, ca pe o ocupatie plina de sens si crede n continuare ca este un om care vrea si actioneaza, atunci cnd comportamentul sau gresit a devenit de fapt deja o compulsie nerecunoscuta, iar el nici nu mai poate sa se comporte altfel. Ne aflam aici n prezenta primeia dintre posibilele autoamagiri ale vietii sale: evadarea n activitate si n viitor, n fata dependentelor nfricosatoare ale existentei umane si a vietii simple, pe care o vede doar ca pe o inactivitate. Rezolvarea sarcinii acestui semn consta n straduinta neobosita de a gasi si de a construi noi posibilitati de dezvoltare, noi nceputuri pentru propasire, lund n considerare capacitatea de dezvoltare a oamenilor, fiind nsa nevoie de ndemnuri din partea lor pentru a fi realizate; n curajul si angajarea n actiunea de care este capabil si n care este gata de a aduce jertfe. Poate ajunge un eliberator daca recunoaste si se ndreapta catre acele posibilitati la care cei care se simt mai putini liberi nici nu ndraznesc sa se gndeasca. Influenta semnului o putem recunoaste la Bismarck, Ludendorff, A. Briand, Savonarola, H. BHiher, E. Jiinger si H. v. Karajan.

TAUR
I

,Deoarece orice placere vrea vesnicia, vrea vesJi1icia adnca, adnca.


, I I

NIETZSCHE

Dupa un Da spus sie~il~ipropriei vointe, lucru necesar oricarui nceput, aflndu-se n pericolul c~tigarii ne controlate a independentei fortelor centrifuge ~i al supra evaluarii vointei, urmeaza acum, n semnull Taurului, un contraimpuls, a~a cum sistola i urmeaza extrasistolei. Aici este vorba despre o acceptare ce poate fi numita aplroape feminina, o a~teptare ~i o staruinta rabdatoare n vederea concentrarii centripete a fortelor. Principiul de baza reluat ~ici n mod pasiv este de a vrea sa te integrezi, ca de altfel ~i p~zirea ~i nmultirea celor preluate ~i obtinute. Daca modul de!traire cel mai intens al omului din semnul Berbecului era a ~rea, atunci n acest semn este vorba despre o suportabilitate r~bdatoare, o autodezvoltare nceata ~iprevazatoare. Ar vrea sa se nradacineze n existenta, sa pastreze neschimbate toate ~rairile fericite ~i totodata sa se deschida vietii prin toate sim~rile ~i fortele sale spirituale; aici se gase~te baza suferintei fata de sine nsu~i. Omul acestui semn are nevoie de timp si ragaz ca sa se dezvolte si sa se regaseasca, iar "a~teptarea ~i ngIlijirea" (O. Adler) n sensul, pe de o parte, de rabdare, pentru! a lasa ca fiinta sa sa se maturizeze ea nsasi, iar, pe de alta p~rte, de ngrijire atenta a ceea ce este dat devin aici o necesitat~ de baza pentru el.

94

Fritz Riemgnn

Plecnd de la principiul de ba~a de a vrea sa te integrezi se pot deriva caracteristicile a ceea ctese afla n acest semn. Ascendentul i mijloce~te mai degraba! o constitutie nclinata spre tipul picnoform, un temperament ~nelancolic ~i un sentiment de baza al vietii ce poate fi descri$ ca fiind un dor dionisiac sau o reprezentare idilica a dorin~elor. Gasim deseori aici o inertie greoaie, o agatare timorata c!leobi~nuinte ~i o fixare de proprietate n orice forma. "Forta B!erbecului consta n rapiditate ~i vointa, cea a Taurului n grfutate ~i furie" (Metman). Tendinta de autoaparare se poate C\lmplifica,devenind o respingere ndaratnica a tuturor influ~ntelor straine, carora li se opune cu ncapatnare - nu ar vr~a sa se schimbe, reprezinta de aceea o atitudine de baza conservatoare-conservanta. Plecnd de la aceasta atitudine, omul c!linsemnul Taurului se mpotrive~te la nceput, negnd tottitl, delimitndu-se ~i prin autoconservare fata de tot ceea ce ~pare nou, fiind reglat initial pe aparare, spre deosebire de qmul avnd semnul zodiacal n Berbec, care este reglat initial pe atac. Exista aici ~i o motivatie mai profunda, ~i anume ca qmul din semnul Taurului, prin modul sau de reactie ncet ~i gireoi, lipsit cteodata chiar de suplete ~i datorita faptului ca percepe att de emotional tot ceea ce ntlne~te ~i trebuie sa-I pretucreze temeinic, va trebui sa se delimiteze, spre apararea lui, '!deinfluenta celor care reactioneaza mai rapid ~i superficial. lpaca supraevalueaza acest fapt, apararea sa poate merge pn~ la ndaratnicie, delimitarea de sine devine o ngustime, dotinta de a se pastra, o ipohondrie care se teme de viata. Luna aflata n acest semn duce l!,a blndete, sensibilitate ~i caldura emotionala; orice actiune es~e facuta cu participare interioara. Faptul ca e pregatit sa se tleschida primind va contrazice tendintele sale de autoconse1jvare. Astfel percepe el sciziunea dintre placerea voluptuoasa ~i desfatarea pamnteana, dorul dionisiac pentru bel~ug ~i darruirea sa patima~a vietii ~i, concomitent, angoasa de a se pierde! prin asta; ajunge n situatia pe care o exprima zicala britanita "to eat the cake and to have it" - nu ndrazne~te sa ia cevrapentru ca astfel acellucru se va termina. Con~tientizarea atestei sciziuni face sa apaI

Cele douasprezece seme

ale zodiacului

95

ra la el adesea umorul n sensul ca "e vorba de un anumit umor, atunci cnd totut>iti vine sa rzi". Dorinta prea puternica de a tine strns duce la o anumita pozitie fata de angoasa de pierdere sau va avea drept rezultat final mentinerea obit>nuintelor, traditiilor, principiilor etc., temerea fata de autoresponsabilitate. Orice schimbare devine pentru el o problema careia i se sustrage adesea printr-o adaptare diplomatica aparenta, putnd ramne acelat>i,neschimbat, n spatele ei; sau amna luarea unei decizii prin ezitari t>itergiversari. Cu Soarele n acest sem omul poarta cu sine imagini conducatoare care se afla pe linia omului dionisiac, a contemplativului, a colectionarului sau a "celui care rabda" (O. Adler). Datorita nclinatiei sale spre colectia ce conserva, devine pazitorul t>iconservatorul traditiilor t>ial valorilor culturale. Spre deosebire de omul din semnul Berbecului care gndet>te n mod ndraznet t>iipotetic n viitor, omul din semul Taurului este un empiric, obiectiv t>irealist, omul de t>tiinta care gndet>teexact-meticulos t>iconsecvent, constructorul t>imaistrul constructor care planifica prudent - t>ieste fidel siet>i,iar lipsa mobilitatii l poate transforma ntr-un dogmatic n domeniul sau. n modul cel mai profund, omul are aici o pietate fata de viata, o dragoste apropiata de natura, pentru existenta t>i univers, care poate atinge umilinta, ceea ce l ajuta sa-t>idepat>eascaangoasele; n aceasta situatie se poate scufunda n adncurile htonice ale fiintei, de unde i devine accesibila mareata lume de imagini a miturilor, legendelor t>ibasmelor. Situatiile germinative specifice semului, care se dovedesc determinante de destin, constau n evitarea tuturor schimbarilor nelinit>titoare pentru el. Se refugiaza atunci ntr-o comoditate pasiva, se tine strns de obit>nuintele att de ndragite, ceea nu face dect sa-i creasca angoasa de viata; preia prejudecatile, ramnnd astfel ncrezator n autoritate t>idevenind chiar dependent de ea. Se teme de autoraspundere; n cazul n care trebuie totut>i sa se decida, cade ntr-o stare de amnare t>ovaielnica, nutrind speranta ascunsa ca i se va lua de pe umeri greutatea hotarrii. Se poate ajunge n acest caz la imaginile umbra ale imaginilor conducatoare de mai sus, care se

96

Fritz Riemann

afla pe linia epicurianului bucolic-comod, a mic-burghezului marginit, care, temator, devine dependent de parerea altora, avnd trasaturi subalterne care merg pna la vasalitate. Inertia devine deseori un obstacol, el are mereu nevoie de un ndem din afara pentru "a fi pus n functiune". Folosind terminologia psihanalitica putem vorbi aici despre un "stigmatizat oral". Faptul ca vrea sa aiba l leaga fix de dorintele sale si deoarece nu renunta usor, asta l duce deseori la nceputul unor depresii. Forta intensa a dorintelor ndreptata ntotdeauna asupra concretului ramne cu usurinta agatata de reprezentari pasive ale asteptarilor, de reprezentari ale unei vieti de huzur. Depresia poate lua toate gradele, ncepnd cu atitudini de comoditate si inertie, care o camufleaza, pna la manie si melancolie. Oblomov din romanul cu acelasi nume al lui Goncearov este un exemplu descris stralucit pentru o asemenea dezvoltare, care ia n considerare si fundalul biografic. Modul sau lent de reactie, blndetea sa primara si cumpatarea sa duc la stazele afectelor sale care, daca depasesc limita lui de toleranta, se descarca n reactii emotionale violente, pna la "a vedea rosu" n fata ochilor si la o izbucnire de irascibilitate oarba, n cazul unei biografii corespunzatoare pot duce pna la crime pasionale. Altminteri, agresiunea sa se evidentiaza prin ndaratnicie, opozitie si caracter dificil. n cazul cresterii la maximum a nostalgiei pentru durata adnc ancorate n fiinta sa pot aparea trasaturi compulsive; n acest caz nu poate da drumul la nimic, ar vrea sa conserve totul si sa mentina lucrurile neschimbate; va trai ca ntr-un muzeu, iar nevoia de siguranta va fi problema sa centrala, ngustndu-i tot mai mult orizontul. Daca cel nascut sub semnul Berbecului a dezvoltat trasaturi compulsive pentru a pune capat dinamicii si superagresivitatii sale, omul de aici o va face pentru a se apara de schimbare si transformare. "Vscozitatea" libidoului sau se mpotmoleste n principii, obisnuinte anchilozate si ntr-o lipsa a plasticitatii. Toate acestea pot reprezenta fundalul angoasei sale de pierdere si al temerilor fata de tot ceea ce este trecator, pe care ncearca sa le diminu-

Cele douasprezece semne ale zodiacului

97

eze prin colectii, marirea proprietatii si spirit econom gospodaresc, prin principii sanatoase de viata, avnd adesea tente ipohondrice. n cadrul educatiei este deosebit de important sa se respecte modul de prelucrare ncet-meticuloasa a copilului. Daca este mpins sa reactioneze mai rapid, nainte ca disponibilitate a sa interioara sa fie gata, daca este obligat sa faca ceva si daca feluI lui de-a fi este deja ca atare considerat ndaratnic, se poate ajunge la situatii tragice, de nesolutionat. Copilul trebuie sa-si autoapere atunci felul lui de a fi; n cazul n care se considera din nou ca este vorba despre ndaratnicie va rezulta un cerc vicios, caci pentru a se apara, el va trebui sa se salveze tocmai prin ndaratnicie, astfel crendu-se o situatie fara iesire. Copilul se mai poate autopercepe atunci doar prin cuvntul "nu", opunndu-se cu orice pret - sau poate ca este mblnzit, i se nfrnge rezistenta, ceea ce duce deseori la dezvoltarea comoditatii descrise, la dependenta de autoritate si la lipsa curajului fata de sine. E ntotdeauna important sa abordam si sa stimulam partile sale artistice, sensibile. Femeile din acest semn au deseori o senzualitate cumva natural-pamnteana; n tinerete sunt seducatoare si se lasa seduse, mai trziu nclina mai degraba catre fidelitatea sentimentelor si la legaturi stabile. Sentimentul lor de devotament devine o problema atunci cnd si transforma partenerul prea mult ntr-o autoritate si devin prea dependente de el, prin delegarea asupra lui a prea multe sarcini, cnd de fapt puteau si trebuiau ele sa faca aceste lucruri (sa ia decizii s.a.); astfel ramn copilaroase si dependente. Au n general o relatie buna cu tineretul si cu copiii, i pot nsa lega prea tare de ele nsele din cauza angoasei lor fata de viata si a neputintei de a da drumul. Iradiaza caldura si pot oferi atmosfera, tihna si comoditate. Chiar si angoasa de pierdere si comoditatea le pot face dependente de partener si, tinnd cont de anumite conditii biografice preliminare, se poate dezvolta un masochism sufletesc sau sexual si se poate ajunge la dependenta si prostitutie. Cteodata apar aici reactii paradoxale, infidelitati care se bazeaza tocmai pe disponibilitatea prea mare de a deveni depen-

98

Fritz Riemann

dente - cine stie ca poate sa cada total n mrejele cuiva trebuie sa se pazeasca mai mult. Traditia i confera semnului Taur regiunea gt-ceafa-umeri si ntregul tub digestiv (gura, faringe, esofag). Conflicte nesolutionate sau comportamente ratate duc deseori n aceste cazuri la ncordarea musculaturii umerilor si cefei ("ncapatnare"); tulburarile de auz si vorbire (blbielile) au deseori acelasi fond psihosomatic, sunt exprimarea fizica a unor afecte de ncapatnare sau de mpotrivire. Anginele si alte afectiuni ale tubului digestiv reflecta deseori frustrari orale, ntmplari ratate sau neputinta de a renunta. Disfunctiile glandei tiroide pot fi n legatura psihosomatica cu socuri afective grave care nu pot fi prelucrate si cu ntmplari de groaza. Trasaturile ipohondre se gasesc mai des aici; spre deosebire de omul sub semnul Berbecului care se mpotriveste bolilor cu ajutorul vointei si le vede ca fiind o slabiciune sau o nfrngere, omul sub semnul Taurului este mai degraba nfricosat de boala si ia toate masurile profilactice posibile. Este de obicei adeptul modului de viata "natural" si al tratamentelor naturiste preotul Kneipp era sub influenta acestui semn. Impulsurile suicidale apar aici din neputinta de a da drumul a celui legat prea puternic cu pamntul, care suporta prea greu pierderile si frustrarile, sau din stavilirea putintei de a lua si din agresiunea inhibata care decade n deznadejde melancolica. Aplecarea catre comoditatea pasiva si lipsa curajului pentru autoraspundere, pe de o parte, primejdia nchistarii n obisnuinte sau n dogmatism, pe de alta parte, obisnuiesc sa fie situatiile germinative care devin o problema pentru acesti oameni. Doi dintre pacientii mei au avut nevoie de ani ca sa se decida pentru a avea o legatura, pna cnd a fost prea trziu, iar partenerul s-a razgndit. - Memoria extrem de buna, care parca ar conserva, poate deveni o frna; omul se desprinde cu greu n acest caz de trairile trecute; mai ales amintirile i pot deveni o povara si nu-i permit nici o deschidere pentru impresii noi care le-ar sterge pe cele vechi. - La un pacient acest lucru a luat o asemenea dimensiune nct, dupa discutii pur-

Cele douasprezece semne ale zodiacului

99

tate cu prietenii, trebuia s~-;;irecapituleze discutiile cu o exactitate minutioasa, suferin~ de o compulsie la amintiri, ceea ce i lua multe ore pe zi, dar l ;;i oprea totodata sa actioneze ;;i sa decida. - O mama i spUJ:i1.ea fiului: "Daca atunci cnd erai copil se apropia ceva nou dEjtine, spuneai ntotdeauna n primul rnd nu." Se poate ajunge la autcjamagire daca omul din Taur ncearca sa-;;i anestezieze angoafa fata de viata prin vointa sa strngatoare de a poseda ;;i p*n nclinatia spre placeri trndave, nefiind gata sa ia asupra sa acel grad de renuntare la dorinte ;;i satisfacerea pulsiunilor) pe care pur ;;i simplu ni-l cere viata. El crede ca se poate su~trage fluxului timpului, ca ;;i cerintei de a ne schimba, tinn~u-se strns, spasmodic de cele obi;;nuite; ncearca sa evite o:hce ;;oc aparndu-;;i parerea odata luata, ferindu-se de schi:q:tbari. Este fidel atunci datorita angoasei de pierdere; conte~plarea devine o ramnere pasiva n intangibil; evlavia devinel ndoiala; betia dionisiaca ce ne cuprinde si ne schimba devlljle vointa banala de a se desfata. Asa ca auto amagirea consta ,,!icin fuga n pasivitatea unei constante mpietrite. Solutia pentru tematiqa Taurului consta n ncrederea n posibilitatea de cre;;tere ~ tot ceea ce e viu, n munca rabdatoare la procesele de dezv!oltare ce se afla n miezul a tot ceea ce e viu. Asta l conduce ~a construirea calculat-perseverenta a planului sau de viat~, la desfasurarea oarecum organica a fiintei sale. Cunostintel~ sale despre maretia naturii l conduc spre umilinta, i dau iputerea sa ndure, sa spere si sa-;;i urmeze calea cu o certituctine calma, respectnd orice devenire ;;i crestere. ! La oameni ca Hebel, Sqhliiter, Schadow, la Brahms si Ceaikovschi, Krishnamurti ;;i 1eilhard de Chardin am putea sa gasim trasaturi ale acestui s~mn zodiacal.
I !

GEMENI

Ah, nu traversa marea ca sa dai de spirit ~intelepciune! Demnitatea sufletului vine dn iubire.
ANCELUS SILESIUS

Daca n semnul Taurului exista amenintarea ca tot ceea ce este dinamic sa fie mpotmolit ntr-o liniste neschimbata si o mentinere adeziva, urmatorul semn zodiacal, cel al Gemenilor, aduce din nou un contraimpuls aici. Aici este vorba de o vointa de a sti, extrem de treaza, vie si multilateral interesata; omul tinteste comunicarea si schimbul de idei. Cauta sa ia n stapnire lumea prin ntelegere rationala, prin recunoasterea legilor din spatele fenomenelor pe care le descopera si denumeste, meditnd n notiuni si cifre. Este ca si cnd pe baza unei vointe statice a nradacinarii si a zabavei care a precedat s-a dat acum posibilitatea unei mobilitati spirituale, unei curiozitati si unei sete de cunoastere deschise spre lume, care i permit acestui om o distantare fata de afecte si emotii, dar si o distanta fata de sine nsusi. Placerea de a gndi, de a actiona functia pura a gndirii l domina. Spre deosebire de spiritul celui nascut sub semnul Taurului care ramne ntotdeauna clar si concret, fiind mai greoi, dar n schimb mai temeinic, omul din semnul Gemenilor nclina spre gndirea abstract-teoretica, ce este mai supla, dar si mai ludic-neangajanta. Caci acestei cugetari i se relativizeaza totul; omul e stimulat sa vada

Cele douasprezece semne ale zodiacului

101

multitudinea aspectelor posibile, a punctelor de vedere si a diferitelor posibilitati de gndire, fara a se stabili. Limba este mediul sau privilegiat, si daca cel nascut sub semnul Taurului avea umor, atunci acesta are ironie si spirit; i plac jocurile de cuvinte spirituale, e guraliv si dotat pentru limbi straine. Plecnd de la principiul de baza al interesului viu, mobil, reies urmatoarele caracteristici n domeniul ascendentului: un temperament nervos-nsufletit, mai degraba sangvini, avnd ca sentiment de baza al vietii activitatea neobosita t>inecesitatea unui imbold, care ar putea ajunge pna la spiritul ntreprinzator nelinistit-nestatornic si la setea de stimulente. Asa apare la el o nemasurata multilateralitate a intereselor, care pare a fi universala, dar duce deseori la o farmitare si acopera incapacitatea de a se concentra mai profund asupra a ceva. Omul se poate mpotmoli aici ntr-o harnicie mania cala, doritoare de contacte si dorinta unei comunicari ne distanta te, ncercnd prin asta sa-si acopere teama de plictiseala si singuratate, pe care o percepe acela care este ndreptat prea unilateral spre exterior, spre lumea nconjuratoare tii nu-si acorda ragazul sa lase lucrurile sa creasca si sa rodeasca n el - n acest sens se afla chiar la polul opus fata de omul din semnul Taurului. Cu pozitia Lunii n acest semn apare nclinatia de a rezolva toate problemele si conflictele numai din perspectiva rationala. Ei cred prin urmare ca nu trebuie luat nimic n serios mintii i sunt deschise att de multe posibilitati de cugetare, nct va gasi ntotdeauna o cale de iesire. Acest lucru mijloceste sentimentul unei superioritati dibace si al unei usuratati senine care devine superficialitate, daca ei cred ca pot explica astfel si lucruri mai profunde. Asa se poate ajunge un sceptic zeflemitor care nu este nteles niciodata din cauza superioritatii sale aparente, caruia judecata, ratiune a i sunt singurele criterii conform carora se poate explica "totul"; pentru el nu exista nimic inexplicabil; obscenul, numinosul, credinta si misterele, toate vor fi respinse si minimalizate prin dubiu ironic sau "lamurire". Va putea astfel sa se banalizezese si sa se saraceasca tot mai mult, ajungnd la o lipsa de caracter n cazul

102

Fritz Riemann

n care va abuza de inteligenta sa, vrnd sa nteleaga totul, fara a avea nsa un punct de vedere personal. Cu Soarele n acest semn, omul ar putea spune ca ~iDescartes: "cogito, ergo sum"; el poseda o linie conducatoare nnascuta care poate fi definita de imaginile nvatatului, inventatorului, enciclopedicului ~i spiritului universal. Gndirea devine aici o cautare subtila a adevarului, interesul multilateral devine o cerinta de a cunoa~te legaturile ~i radacinile comune ale fenomenelor. Omul experimenteaza aici, n mod special de intens, con~tiinta chinuitoare a separarii n observator ~i observat, n gnditor ~i lucru gndit, n subiect ~i obiect, percepute de el ca scindate, facndu-1 sa tinda catre o sinteza. Are un dor profund pentru regasirea salvatoare n totalitatea nempartita, n care contradictiile sunt totodata cuprinse ~i suprimate. Situatiile germinative pentru destinul lui sunt urmatoarele: multilateralitatea gnditoare a punctelor de vedere l pune n primejdia de a relativiza totul; caci se ndoie~te imediat de fiecare lucru pe care l-a nteles ~i cauta alte explicatii. Asta poate duce la ndoiala de dragul ndoielii, la mania de a critica pna la nihilism, care este pna la urma expresia disperarii incon~tiente de a nu gasi, nicaieri, ceva ce l leaga ~il sustine fara a-i deveni clar ca intelectul care relativeaza totul i interzice ~i i ruineaza o atare certitudine. Astfel gasim totu~i ca "umbra" a imaginilor conducatoare schitate mai sus "intelectualul" ~i rationahstul, iluministul, renegatul ~i rebelul, plagiatorul ~i zeflemistul hibrid. Prin scepticismul sau, el se sustrage oricarei decizii ~ideftnitivari fara echivoc ~i ramne atunci un diletant sau devine un eclectic care ~i cauta peste tot ceea ce i se potrive~te, fara a avea o realizare creativa proprie ~i o luare de pozitie personala. n locul ~tiintei temeinice ~i al cunoa~terilor esentiale apare atunci la el cunoa~terea lexicala multilaterala, fara a avea o influenta asupra adncirii personalitatii, "formarea" n acest sens i se pare a fi mai importanta dect gasirea sensului, sa discute despre credinta i se pare a fi mai important dect sa ndrazneasca el nsu~i sa creada. Capacitatea, n sine pozitiva, de a observa lucrurile din diferite unghiuri de vedere i poate deveni un relativism lu-

Cele douasprezece semne ale zodiacului

103

dic-neangajant, facndu-l, pentru fiecare adevar si parere n parte, sa gndeasca imediat sau sa contruiasca un contraadevar si o contraparere. Este n pericolul de a nu se identifica efectiv cu nimic, iar libertatea si mobilitatea, care au devenit astfel posibile, le considera a fi o bogatie interioara. Gasim aici structuri ale personalitatii care se afla pe linia isterica prin tendinta lor de a nu se stabili si a nu se lasa stabilizate, de a-si lasa ntotdeauna o portita de scapare. Asta poate transforma viata ntr-o pseudorealitate intelectuala, n care nesinceritatea si minciuna trebuie sa scuteasca de confruntarea cu sine nsusi. Daca cel nascut sub semnul Taurului era nclinat mai degraba spre boli sufletesti, n cazul nostru omul tinde spre boli mintale duse pna la alienare a n sensul scindarii schizoid-schizofrenice. Exista primejdia fugii n gnduri si idei, a "pseudologiei fantastica"* si a tulburarilor de concentrare, de toate gradele de gravitate, care acopera angoasa de a privi lucrurile cu claritate si de a gndi ideile pna la capat, angoasa fata de adncul si de fortele inconstientului. Dar gasim aici si sceptici compulsivi care se prind n plasa propriului scepticism, pierzndu-se n probleme rafinate si fara solutie, ca de exemplu cea a ntietatii gainii sau oului, deci n probleme aparente, care ajung sa se substituie unora adevarate. n cazurile cele mai grave se poate ajunge la trairi de autonstrainare sau la reprezentari, tinnd de delirul de grandoare, ale atotcunoasterii. nclinatiile criminale, mpovarate biografic n mod corespunzator, merg de preferinta n directia furtului, falsului si nselatoriei. n educatie este foarte important sa se ia n considerare faptul ca fiecare copil trebuie sa nvete sa se concentreze la ceva pentru care exista placere si dragoste. Datorita darului de a ntelege rapid, acesti copii vor fi mpinsi cu usurinta spre domeniul intelectual, fiindu-le premiate prea mult inteligenta si cunostintele, astfel ca si vor da seama ca n asta consta cea mai mare valoare a lor. Desi este foarte important sa li se ofere ceva
*

"Pseudologia fantastica" este unul dintre termenii folositi de psihiatri pentru a desemna minciuna compulsiva sau obisnuita, devenind un comportament normal al pacientului. (N. t.)

104

Fritz Riemarin

pentru setea lor de cunoastere, tot at~t de important este sa fie sustinuti sa se fixeze asupra unui ~ucru, sa se ,Jimitezeu la ceva, n sensul prolific al cuvntului.! Totodata, trebuie pus accentul si pe dezvoltarea laturilor IOt sensibile si emotionale. Copilul va fi foarte usor mpins aic~ de mediul nconjurator nspre modalitati precoce de comportament; nvata sa manevreze cunostinte care nu nseamnaI nca nimic pentru et n schimb pentru altii sunt evident imp~rtante; asta i poate pune dezvoltarea pe fagasul intelectualisrtmlui, iar abilitatea lui de a inventa stratageme se transforma lfrea usor n baza nesinceritatii si a minciunii. ! Femeile din acest semn au n tin~rete adesea ceva copilaros, sunt baietoase ca statura Y ca felI de a fi; sunt doritoare de "i , contacte, usor de interesat si stimulat, relatiile lor se desfasoara mai mult la nivel intelectual sau ~piritual. n relatia cu celalalt sex se pot mpotmoli n flirturt care nu le leaga si n cochetarie, n neseriozitate. Este problematic atunci cnd si sacrifica feminitatea intelectului, dpvenind, asa cum spune Jung, femei uobsedate de anmuSU \jor sa rivalizeze cu barbatulla nivel intelectual doar copiind'-1--1 prelundu-i uparerisi leu, n loc sa gndeasca independent) au senzatii n loc de sentimente. Din cauza dorintei de schi~bare si din curiozitate, ambele sexe nclina spre relatii nest~tomice, care nu satisfac, caci se dedica prea putin acestora. Hdelitatea poate fi anihilata de acestia la modul intelectuat ~sa cum ironizeaza tot ce este sensibil si emotionat exprim~du-se astfel nesiguranta lor n domeniu. Bucuria contactelor [poate de genera n mania cautarii de contacte, si este de presupus ca o femeie din semnul Gemenilor ade uagitatieu si uaba~ereu, traindgreu sa tot mai gure, au nevoie inventat cndva btfa; le este astfel fie sinexteriorizat. n sexualitate sunt des~ori ne sigure, se tem mai degraba de pasiuni profunde, putn~u-se opri astfel la preludiul erotic al dragostei, la amuzanttl joc erotic. Curiozitatea le face adesea sa aiba multe experi~nte erotice, printre ele si experiente lesbiene. , Problemele si conflictele nesolut~onate se somatizeaza la cei nascuti sub semnul Gemenilor ~ special la caile respira, i

Cele douasprezece semne ale zodiacului

1 05

torii (bronhii, plamni, pleura, astm). Astrologia i atribuie acestui semn plamnii ca s;iextremitatile superioare. Exista o predispozitie maladiva nca nespecificata mai ndeaproape spre tulburarile sistemului nervos, o labilitate nervoasa s;io greutate la concentrare dusa pna la confuzie - expresia unei constitutii psihofizice denumite mai demult, la modul paus;al, "neurastenie". Organele respiratorii, cele care fac schimbul dintre interior s;iexterior, sunt cele mai importante organe de comunicare, prin inspiratie s;iexpiratie percepndu-se simultan forma cea mai timpurie a starii de a fi subiect s;ide a fi obiect, simboliznd dublul aspect de a se aliena s;ide a fi impresionat, care devine pentru omul din acest semn att de us;or o sciziune, atunci cnd a gndi s;ia simti, expresia s;iimpresia se deosebesc radical, n loc sa duca la intuirea unei posibile sinteze ntre a fi subiect s;ia fi obiect, pe care o gasim doar prin iubire. Integrarea sufletescului s;ia sentimentului este aici foarte importanta, daca omul din Gemeni nu vrea sa devina un intelectual plat, care se multumes;te doar cu faptul ca le poate da lucrurilor un nume sau ca a gasit o notiune, la care va putea reduce, prin simplificare, ceea ce este viu. Intelectualismul fara interiorizare s;iveneratie l transforma ntr-un experimentator distructiv, mefistofelic, care vrea sa le nimiceasca altora, prin vorbe s;idin meschinarie sufleteasca, credinta sau convingerile. Polii posibilitatilor de dezvoltare se afla astfel aici ntre gasirea caii catre o ntelepciune care cunoas;te limitele temporale s;iindividuale ale oricarei cunoas;teri, vazuta ca mijloc s;i nu ca scop, s;iun relativism superficial, ironiznd totul, prin care omul ncearca sa se apere de a fi emotionat. La el stau astfel fata n fata reflexivitatea interiorizata s;iprofunzimea cunos;tintelor academice, gasirea unui sens s;iparada de cunos;tinte golite de sens. Un pacient obis;nuia sa spuna, atunci cnd era ntrebat despre parerea sa asupra a ceva: "n primul rnd sunt de parere ca ... , n al doilea rnd ca ... " - si urma exact opusul parerii exprimate la primul punct. Gndea n contraste rationale, nu n antinomii care se completeaza; astfel antinomia vie m-

106

Fritz Riematm

potriva autoritatii nu era pentru e~raspunderea de sine, ci, gndit n mod rationat antiautorit$tea. - O pacienta a spus odata: "Spatiul si timpul nu exista icu adevarat pentru mine, de fapt totul este relativ - doar dtirerea este reala si nu poate fi ignorata, nu se poate sa nu te g!ndesti la ea; de aceea mi este att de frica de dureri." Aseme*ea angoasa de dureri apare des aici din motivul expus de p~cienta. Autoamagirea care poate apare~ aici este fuga de angoasa fata de viata n intelectualismul care relativizeaza totut este angoasa fata de legaturile create dei sentimente si fata de profunzime. Atunci omul se refugiaza JI1 zapaceala si abatere; dragostea devine un flirt amuzant ad~varul devine polemica cu doua taisuri, ntelegerea un joc al spiritului care poate fi relativizat, etica o parere care nu oblig2fla nimic, credinta devine auto amagire, veneratia un savantlq hibrid, fortele inconstientului fantome copilaresti nfricosato~re, visele, procese ale creierului pe care nu trebuie sa le iei lin serios. Dar asa omul si pierde centrul de greutate, el se ~departeaza de orientarea fata de lume prin ncercarea de a selferi de tot ceea ce este definitiv, de decizii si de necesitate a de a renunta, de suferinta si durere 9i se salveaza prin ndoiala, cteeace nu-l poate feri nsa de deznadejde. Cel caruia totul i-a d~venit relativ se poate juca desigur cu toate, dar nu observa ca~sijoaca viata. Rezolvarea tematicii Gemenilori ar fi: prezentarea si cumpanirea nenumaratelor posibilitati ide gndire ale tuturor fenomenelor, si astfel evitarea uni1ater~litatii si a rezolvarilor 1npietrite n sintagma ori-ori; recunoa;sterea comparativa a ceea ce le este comun, unind ceea ce este doar aparent divergent sau exclus; mbinarea creativa ntr-1lmtot a diferitelor aspecte 9i date; disponibilitatea permanent~ de a crea imediat o legatura cu orice este nou - cunoasteri lsintmplari -, de a fi, n sensul cel mai bun al expresiei, "up ito date", mereu deschis la ntreaga gama a actualului, n vede*ea intereselor sale universale sau pentru formele fanteziei salle creatoare. La Leibniz, Pascal si Dante, R. V\fagner,R. Strauss, Sartre si Thomas Mann pot fi gasite vaste~e posibilitati ale acestui semn.

RAC

ferice de cel care se gnde~te la stramo~ii sai tu placere.


GOETHE

Ca pentru a stavili per~colul scindarii ~i al intelectualizarii din semnul Gemenilor, ur~atorul semn, cel al Racului, aduce cu sine un contraimpuls, ~ reamintire, la care accentul cade n ntregime pe perceptia p~rsonala a sentimentelor, pe amintirea care nseamna o traire foarte subiectiva, individuala. Deoarece trecutul nostru, pove~tea personala a vietii, este proprietatea sufleteasca ce ne apattine doar noua ~i care ne deosebe~te de toti ceilalti oameni. Qrhul din acest semn este legat de trecutul sau ~i de valorile s~le sentimentale, relatia sa cu trecutul este deosebit de putertuca, mai ales legatura cu elementul matern, ea fiind prima relatie interumana ce ofera caldura ~i siguranta. l fascineaza rrttrebarea "de unde?", sursele ~i originile paradisului pierdut al primei copilarii. - "n cautarea timpului pierdut" nume~te Marcel Proust, influentat puternic de acest semn, romanul s~u autobiografic. Dar trecutul nu l apa~a pe acest om ca pe cel nascut sub semnul Taurului, care l t~agea ca pe o povara n urma sa; el este cuprins aici ca de un tior de casa nostalgic-melancolic, iar amintirile i se par cteodaJta mai reale dect prezentul cel concret. Sensibil, simtitor, impresionabil cum este, are nevoie de mai multa siguranta ~i p~otectie dect altii, de un fel de "ca,

108

Fritz Riemarim

rapace" n care sa se poata retrage at!mci cnd, cel att de u\,or de necajit \,i de lezat, se love\,te de greutatile vietii. Ea poate fi o apropiere umana plina de ncredEtre, un parteneriat, un camin, o pasiune, care i devin ca o pa1irie;chiar \,i o activitate de ajutorare, o sarcina materna, de ocrOtire, prin care le da celorlati ceea ce-\,i dore\,te chiar el att d~ mult, se poate transforma pentru el ntr-o carapace protectoare. Prin starea sa de baza de o sensi~ilitate ce necesita protectie se explica trasaturile caracteristiCE/ale celui nascut sub acest semn. n domeniul ascendentului gasim o constitutie mai degraba delicat-sensibila care, dupa 01 predispozitie mai bolnavicioasa n copilarie, a devenit mai trziu tot mai robusta, ca \,i un temperament sensibil-flegmatic, cu o sensibilitate mare \,i fiind de o mare impresionabilitat~. Ca pentru a-\,i echilibra slabiciunea vitala, este de o ambit~e marcanta, ce se poate transforma ntr-o problema daca en~rgiile vitale de completare \,i fortele dinamice minime de expansiune nu i-ar sta la dispozitie n suficienta masura pentru a se impune \,i a-\,i realiza scopurile propuse, mai ales ca i lips~\'te duritatea, nu are "coate". De aceea se folose\,te de o precalttie diplomatica \,i o adaptare aparenta foarte elastica pentru a-\,i atinge scopurile, nlocuind lipsa tariei cu tenacitatea. Dit1.cauza u\,urintei cu care poate fi lezat, se afla n situatia celuilcare \,ade ntr-o sera \,i de aceea nu are voie sa arunce cu pietrei - agresiunile sale se vor exterioriza de aceea mai degraba n tnod indirect, prin a fi jignit indispus \,i ofensat \,i a trezi n c~Ialalt sentimente de vina, pedepsindu-l astfel. Atunci cnd est$ necajit sau dezamagit se retrage adesea n "coltul mbufnatuilui", n visele de dorinta foarte animate \,i n lumea fantasm~lor, pe care le ndrage\'te mai mult dect realitatea, caci ele i $nplinesc ceea ce n realitate i este interzis .. Luna n acest semn mijloce\'te Iputernice nclinatii matern-ocrotitoare. Necesitatea protect~ei suflete\,ti, ocrotirii prin relatiile sentimentale este foarte ma~e \,i are ntotdeauna posibilul dublu aspect al refugiului pe i:are l cauta, dar l \,i da. Ambele pot deveni problematice; PEtde o parte, n sensul dorintei de a vrea sa fie dadacit \,i prirt aceasta de a ramne co-

Cele douasprezece semne ale zodiacului

1 09

pil; pe de alta parte, n dadacirea exagerata a altora, ceea ce i preface pe ceilalti n copii. Ambele ipostaze se pot transforma n tiranie sentimentala (O. Adler), mai ales daca ncearca sa obtina prin constrngere sa fie luat n considerare sau sa i se acorde afectiune, aratnd o sensibilitate demonstrativa sau toane. La ambele sexe "romanul de familie", devotamentul sentimental fata de patrie, familie si rude sunt deosebit de durabile si marcante; totodata acest om este mnat de pulsiunea deambulatorie, asa ca se situeaza mereu ntre dorul de casa si dorul de duca, avnd ntotdeauna nevoie de un "cuib" ca baza, la care, dupa ce a fost mpins de dorul de duca, sa se poata ntoarce ntotdeauna, ca acasa. Cu Soarele n acest semn, imaginile conducatoare care i plutesc n fata se gasesc pe linia medicului si a celui care ajuta, a cercetatorului istoriei, a artistului si a romanticului. Permeabilitatea si sensibilitatea diferentiata devin baza unor aptitudini protectoare sau artistic-creatoare. Activitatile sociale, de ocrotire sufleteasca si de asistare a altora, dar si terapeutice i sunt extrem de apropiate; el nsusi sufera din cauza vietii, este acordat la tonul minor, iar daca nu se naspreste n mod artificial pentru a se autoapara mpotriva sensibilitatii sale, va prelua ntr-un colectiv sarcina seismografului referitor la tot ceea ce poate mbolnavi, pagubi, tot ce este asocial sau necesita ajutor. Pentru acesti oameni, toate relatiile interumane devin situatii germinative ce modeleaza destinut la fel ca si ambitia pe care cred ca o pot folosi n vederea compensarii sentimentului lor vital de insuficienta. Ei suporta cu greu dezamagirile si pierderile semenilor, deoarece investesc foarte mult n relatiile lor, avnd astfel ntr-adevar multe de pierdut, totodata si pentru ca fiind timizi si sensibili nu pot cstiga cu usurinta oameni noi. O problema centrala pare a deveni pentru ei necesara desprindere de persoanele de referinta din copilarie fiecare desprindere, fiecare despartire lasa n urma ei rani care se vindeca foarte ncet; ei renunta foarte greu la ideea regasirii ulterioare a intimitatii delicat-duioase att de dorite a copilariei. "A ne desparti nsemna acelasi lucru cu a ne distruge",

110

Fritz Riemann

spune J.J. Rousseau, care apartine acestui semn, despre prietenia din copilarie cu varul sau (Confesiuni). Scopurile dorite, att de ambitioase, concomitent cu lipsa duritatii duc la crearea unei falii ntre lumea dorita si cea reala, care ar putea deveni baza complexelor de inferioritate sau cteodata a angoasei extreme la blamare. Atunci este foarte evident pericolul de a se retrage n lumea fantasmelor pna la fuga de realitate. Prin asta omul din semnul Racului se dezvata tot mai mult sa mai aiba de-a face cu lumea, ceea ce devine apoi printr-un circuit funest tot mereu un prilej de a ntoarce spatele lumii si de a se retrage si mai mult n lumea fantasmelor; asta poate duce ntr-un caz-limita pna la pierderea psihotica a realitatii. Dorinta de a se simti n siguranta l face pe omul din semnul Racului dependent de altii; este astfel supus angoasei de pierdere pe care ncearca sa o nvinga printr-o ocrotire exagerata si moduri de comportament aparent altruiste; asta ar trebui sa-i oblige pe ceilalti sa-i fie recunoscatori si sa devina de acum nainte dependenti de el pentru ca au nevoie de el. Mascarea egoismului aflat n spatele acestui comportament este extrem de problematica; nu recunoaste ca el este cel care are nevoie de ceilalti, iar granita dintre grija materna empatica si ocrotirea insistenta este foarte fina; pare ca le citeste celorlalti dorintele de pe buze, cnd de fapt este vorba despre propriile dorinte - asta poate duce pna la autoamagire. Asa poate fi nteles de ce omul se nconjoara mai degraba de cei care i sunt inferiori sau sunt dependenti de el- a fi folosit reprezinta cel putin o oarecare garantie ca nu va fi parasit. Dar poate sa ncerce sa-si atinga dorintele de a fi n siguranta si prin faptul ca, avnd nevoie de altii, devine dependent de ei, adresndu-se instinctelor lor paterne sau materne de protejare, ceea ce i-ar permite sa ramna o perioada mai lunga copil n spatele unor asemenea ocrotitori care l-ar pune la adapost. Din cele descrise se ntelege ca sub acest semn se pot gasi mai cu seama nevrozele de angoasa (eritrofobia, angoasa de blamare, tracul), agorafobia, care arata foarte clar conflictul dintre fantasmele-dorinta si dorinta concomitenta de siguran-

Cele douasprezece semne ale zodiacului

111

ta. Nu trebuie trecut cu vederea faptul ca acela care fantasmeaza bogat este nclinat mai mult catre angoase dect cel redus sau marginit. Depresiile depind aici deseori de conflictul dintre fantasmele ambitioase si complexele de inferioritate cauzate de lipsa fortei de a razbate; ele actioneaza mai degraba astenie, fiind mai apropiate de tristetea melancolica, de proasta dispozitie si de jignire, de resemnarea descurajata dect depresiile stenie-melancolice ale celor nascuti sub semnul Taurului, care sunt fixati mai mult n stadiul oral si depind de frustrari concrete. Depresiile se manifesta n acest caz mai mult ca niste tnguieli sfsietoare si acuzatii mustratoare, iar omul din semnul Racului se poate retrage mai usor n lumea plina de fantasme-dorinta pentru consolare si compensare dect cel din semnul Taurului, care spera la realizarea concret-reala a dorintelor sale. n educatie este important sa dai posibilitate fanteziei bogate a copilului sa se desfasoare, sa-i facilitezi accesul la lumea basmelor si sa-I stimulezi prin activitati creativ-modelatoare, sa-I pui sa nvete un instrument pentru a-i activa muzicalitate a existenta ndeobste. Datorita delicatetii si sensibilitatii sale, copilul din acest semn te face cu usurinta sa-I cruti si sa-I alinti, lucru ce poate deveni periculos daca se transforma ntr-o pretentie, o asteptare si, mai ales, daca sensibilitatea sa este etichetata ca fiind de o "finete" deosebita. O calire sanatoasa prin sport este de aceea foarte importanta, mai cu seama ca acest copil are nclinatii spre o anumita indolenta fizica. Minciunile sale sunt deseori expresia fatasmelor-dorinta, a unei prelucrari poetiee a realitatii pe masura dorintelor sale - n acest sens este mai important sa recunosti de ce a prelucrat ceva anume, adica sa cercetezi motivul, n loc sa iei principial masuri punitive. Femeile din acest semn au n tinerete adesea ceva de ondina, au ceva visator-delicat, devenind extrem de propiee pentru proiectii anima ale barbatului, cu toate complicatiile posibile ce reies de aici. Ele pot degaja un sarm si o vraja deosebite care le fac sa-i para barbatului enigmatice si fascinante, avnd o delicatete aparent fragila care le predestineaza pentru a fi

112

Fritz Riemann

protejate. Daca acest lucru este folosit n mod con;;tient, femeia poate juca rolul "sufletelului" care are nevoie de menajare ;;i atentie din partea barbatului care se simte, datorita dorintelor sale, grosolan ;;iprimitiv. Pot aparea trasaturi isterice care nsa iau doar rareori forme deschise, distructive, a;;a cum le vom cunoa;;te la Scorpion. Mai trziu se transforma adesea n femei materne, dar ;;i femei-clo;;ca, ce consteleaza copilul n barbat ;;i, ca o "overprotecting mother", nu le pot da drumul copiilor pentru propria lor dezvoltare. A;;a ca unele ramn n cadrul parteneriatului copilul ce cauta protectie sau devin mai degraba mama dect partenera ;;ifemeie. Tandretea le este mai importanta dect senzualitatea, dar pot dezvolta o fantezie bogata n domeniul erotic. Au un simt marcant al familiei; familia le ofera protectie n fata "vietii ostile" de afara. Mamele acestui semn zodiacal pot deveni periculoase pentru copiii lor, n cazul n care, parca obsedate de arhetipul mamei, vor sa ia totul sub aripa lor ocrotitoare, transformnd-o n catu;;a apasatoare. Unele femei devin adevarate mame-prototip, care nu se satura n a avea copii, dorind sa fondeze chiar propria lor "dinastie" . Astrologia i atribuie acestui semn stomacul. Cei nascuti sub acest semn au deseori afectiuni ale stomacului, n special ulcer, pe baza psihosomatica, iar psihosomatica moderna confirma n mod suprinzator acela;;i text atunci cnd interpreteaza tendinta spre bolile de ulcer conform experientei ca aparnd n special la oamenii care reunesc cu o personalitate orgolioasa, dar totodata sensibila ;;i incapabila sa razbeasca, ni;;te dorinte puternice de a fi protejati. Imaginea ncorporata a mamei este foarte importanta pentru ace;;ti oameni; experiente extrem de mpovaratoare avute cu mamele duc aici cu mai mare u;;urinta dect altminteri ;;i la ca;;exie sau obezitate. Ca o posibila fuga de realitate, omul acestui semn s-ar putea ndrepta spre medicamente sau alcool, putnd deveni dependent de ele. Omul prezinta n acest caz urmatorii poli n dezvoltarea sa: se poate manifesta printr-o sensibilitate empatica ;;i o fantezie bogata, att pe plan artistic-modelator, ct;;i social-ocro-

Cele douasprezece semne ale zodiacului

11 3

titor; le poate folosi nsa si ca pe un alibi pentru fuga lui n lume sau, prin plonjarea n ceea ce a fost si care, pentru ca a trecut, nu mai poate deveni periculos, si poate construi un univers propriu - atunci trecutul, istoria, va deveni continutul vietii sale. Un pacient evreu nu a putut fi convins sa emigreze n timpul celui de-al Treilea Reich; era att de legat sentimental de caminul sau, de biblioteca sa si de toata lumea care-l nconjura si care-i era att de familiara, nct devotamentul si totodata dependenta i-au fost fatale. - O pacienta nu stia nimic care s-o faca mai fericita dect sa viseze ore n sir cu ochii deschisi, ascultnd muzica. - Ca terapeut faci experienta ca acesti oameni obisnuiesc sa viseze foarte mult si colorat. - O nevasta , , si-a adus sotul ntr-o stare de furie turbata pentru ca - mpotriva vointei lui - i ungea feliile de pine foarte gros, pentru ca l dadacea prea mult sa nu raceasca etc. si n multe privinte credea ca stie mai bine dect el ce i face bine; toate astea erau puse sub motoul marii ei iubiri, asa ca el avea senzatia ca este un nerecunoscator si ncepuse sa aiba sentimente de vinovatie, atunci cnd se nfuria pentru ca ea l transforma ntr-un copil. Grija excesiva devine deseori echivalentul agresivitatii. - Rousseau scrie n Confesiunile sale: "Nu aveam nca o reprezentare despre lucruri, atunci cnd toate sentimentele mi erau deja cunoscute. Nu ntelesesem nimic, dar simtisem totul." Si: " ...caci desi nu eram receptiv la laude, eram ntotdeauna foarte sensibil cnd era vorba sa ma rusinez." Autoamagirea se poate exprima aici n special n regresia n fantasme si n trecut. Boala este folosita atunci ca o posibilitate de re gresie bine-venita pentru a fi ngrijit si a primi un refugiu sigur. Angoasa de viata este evitata prin dor si fantasme izolate de lume, care pun n locul realitatii o lume a dorintelor copilaros-romantica sau pubertar-sentimentaIa. Predispozitia pentru fuga de lume poate fi recunoscuta prin aceea ca fantasmele nu sunt ndreptate spre viata, ci pleaca dinspre ea. Cramponarea de oameni si lucruri acopera angoasa de a fi parasit, arata totodata mica disponibilitate pentru renuntarea la realizarea dorintelor, pentru a-si asuma resem-

114

Fritz Riemculn

narile - n tenacitate a cu care se p~oduc aceste cramponari se poate dezvolta aici o duritate sufleteasca neasteptata. Rastalmacirea grijii care asteapta mult1i1mire si iubire n dragoste aparent altruista devine n speci~lla femei o auto amagire frecventa; chiar si agatare a de o dr~goste nefericita poate fi folosita ca o fuga de o dragoste terherara, mai n primejdie. Granita dintre instinctul matern coJ(1solatorsi ocrotitor si supunerea la dependenta prin acapar~rea celor slabi si nevoiasi este deseori foarte ngusta .. Rezolvarea sarcinii celor din semJ(1ul acului necesita o perR meabilitate sufleteasca ce ne face a~ia ea capabili de bucurie si suferinta, ne da accesul spre profunzimile fiintei, din care rezulta tot ceea ce este arta autenti<ta si ntreaga retraire empatica a celor traite de alti oameni.!n acest caz omul de aici poate deveni o persoana care ajuta)prin nvingerea angoaselor sale de viata, fie ca modeleaza prin activitatea sa artistica ceva inconstient, daruind fericire s!iemotii; fie ca atenueaza suferinta si chinul prin sprijinul sau [activ,prin aplecarea sa catre medicina, terapeutica, ngrijirea $au ocrotirea semenului, a aproapelui sau; fie ca ncearca, istoric fiind, sa nteleaga sensul istoriei, alaturndu-ne trecutului) facndu-ne accesibile culturi apuse sau straine. J.J. Rousseau, Klopstock, Gel1ert,iLafontaine, G. Freytag, H. Hesse, Kafka, Ricarda Huch, Marce] Proust, Kathe Kol1witz ca si CL. Schleich si Semmelweis pot fi numiti ca exemple pentru cei influentati de acest semn.
!

LEU

Ma aseman, o credeti sau nu, Cu sclipirea lui Dumnezeu la chip, nct stau deseori ndelung n fata luciului oglinzii, Admirndu-l pe maretul om.
J USTINUS KERNER,

Versurile unui geniu al fortei

Impulsului care pleaca dinspre Rac, seducndu-i pe cei nascuti sub semnul sau sa se piarda n nostalgia romantic-ratacitoare sau n retrairea visatoare a trecutului, sa se sustraga realitatii lui aici si acum, i se pune o bariera energica de catre semnul care i urmeaza: Leul. n acest semn omul se ndreapta spre o directie clara, aproba din plin viata si este constient de puterea sa; traieste pornind de la sentimentul ca este n centru, de la concordanta cu sine insusi, fapt pe care putem sa-I desemnam ca fiind principiul acestui semn. Aceasta centrare asupra sa i mijloceste omului respectiv o constiinta de sine nealterata de nici un dubiu si l seduce sa devina masura tuturor lucrurilor. Iata radacina acelei independente, a curajului fata de sine nsusi si a sentimentului puterii sale nesecate perceputa de cel nascut sub semnul Leului, reprezentnd o parte importanta a capacitatii si maiestriei pentru care este invidiat si totodata admirat de multi. De la principiul de baza al acestui sentiment ca se afla n centru se trage, n domeniul ascendentului, sentimentul de

116

Fritz Riemann

autoimportanta, puternic ancorat n vital si n constitutia sa picnomorf-atletica. Omul din acest semn are ceva plin de forta, o stralucire, n constiinta carora se ndreapta energic spre lume, cu asteptarea de la sine nteleasa a recunoasterii, asa cum si pe el nsusi se accepta fara probleme, cu toate partile sale nsorite sau din umbra. Traieste cu senzatia ca se afla n posesia unui rezervor nesecat de putere, care i confera constiinta de a se baza pe sine nsusi. Astfel are convingerea maretiei fiintei sale, se arata celorlalti ca fiind binevoitor-afabil, generos si bonom, emitnd caldura si cordialitate - a trai si a lasa pe altii sa traiasca ar putea fi deviza sa. Autoconvingerea sa i convinge si pe ceilalti si este baza multora dintre succesele sale; dinspre el emana ceva cuceritor, o bucurie clocotinda de viata, un optimism cuceritor si o siguranta fascinanta, plina de energie. Cu Luna n acest semn omul este nclinat catre nemasurat, catre "voluptatea fata de viata" (O. Adler); este risipitor n toate cele. Acceptnd viata neconditionat ar vrea sa nu omita nimic, sa nu-i scape nimic. Dezvolta o mndrie considerabila, un sentiment marcant pentru ceea ce crede ca si este siesi dator. Suporta cu greu criticile - nu precum cel nascut sub semnul Racului din angoasa de blamare sau din sentimente de inferioritate, ci pentru ca simte tot ceea este ndreptat mpotriva sa, chiar si loviturile sortii, ca pe un act de lezmajestate, care nu i se cuvine nimanui. Siguranta sa de sine izvoraste nu n ultimul rnd din lipsa auto criticii si din capacitatea de a-si gasi chiar si propriile greseli, ntr-un anumit fel, de admirat. Puterea sa consta n forta uriasa a dorintelor sale, care se poate nsa transforma n slabiciune, daca nu nvata sa si renunte. El pune stapnire pe alti oameni, i rechizitioneaza cu de la sine putere si ntelege cu greu ca nu toti oamenii sunt ca el. Cu Soarele n acest semn, omul se afla sub imaginea conducatoare a domnitorului si suveranului, a omului priceput si a maestrului, a artistului epicurian al vietii, a ntreprinzatorului sau organizatorului n stil mare. Are un proiect grandios al vietii, iar planurile sale devin deseori marete, supra-

Cele douasprezece semne ale zodiacului

11 7

dimensionate. Dar pent:t1u ca e un om care nvata trecnd prin toate gradele, dobrjJ.dind astfel cunostinte reale si de specialitate si pentru ca ~ste totodata un lucrator de anvergura, poate realiza des~ori lucruri neverosimile - prin propria-i putere, fiind fOflrte mndru de asta, un adevarat "selfmademan", care se n(crede n cele din urma doar n sine nsusi. Conceptiile sale deiputere i pot tulbura obiectivitatea spirituala, altminteri gndlirea sa este apropiata de realitate si concreta. Spre deosebire d~ cel nascut sub semnul Berbecului care si transpune a ntreaga forta vitala n proiectul sau de viitor, n acest caz ea zace n!Eul-realitate; a se simti mplinit de propria fiinta poate ajungje pna la apoteoza Eului, amplificndu-se pna la sentime:t1tului "Sinelui grandios" (Kohut). Este omul care nu face cojnpromisuri, ori tot, ori nimic, sustinut de credinta n sine n~usi; zguduirea credintei n sine nsusi, care reprezinta sursa !propriu-zisa a puterii sale, llezeaza de aceea cel mai profurjJ.d. "Umbra" acestor imagjni stralucitoare se afla pe linia starului si a Iaudarosului, ~ lui "Tartarin din Tarascon" (A. Daudet), a autoreflectarii !siautosupraevaluarii, a ,,filistinului placerilor vietii" (O. Ael-Ier).Este ciudat cum acest om att de constient de valoarea sa si care pare ca se bazeaza pe sine nsusi devine dependent ~e o admiratie si o confirmare netulburate. Situatiile gerffiI1lativecare i devin destin sunt fundamentate mai ales n ma~ele sau narcisism, n infatuarea sa. Traieste multa vreme cu ~entimentul propriei nemuriri, i vine greu de aceea sa mb~trneasca, sa fie bolnav si sa moara. Instinctiv se fereste d~ tot ceea ce e slab, bolnav si suferind, se apropie de ele do~r daca le poate subordona vointei sale de putere. Asta dUCE1tunci la banalizarea searbada a a vietii sale, prin evitarea ct tot ce l-ar putea impresiona sau zgudui; sau sentimentul c~ tot ceea ce cere este de la sine nteles, avnd drepturi spec!iale, l conduce spre un soi de autovenerare. Mndria sa devine un <j>bstacol, tunci cnd poate cu greu a sa recunoasca fata de sine! sau altii greselile comise; daca se simte lezat, va deveni un! adversar nempacat, revine doar

118

Fritz Riemann

daca i se ofera posibilitatea unei iertari generoase. Semenul sau - si partenerul sau - este deseori perceput de el ca fiind o prelungire a propriei fiinte; iubeste Tu-ul ca pe un receptor al fortei sale stralucitoare, se joaca cu semenul ca un dirijor cu orchestra sa. Nu se lasa angrenat prea profund n relatiile sentimentale, fiind astfel foarte independent fata de mediul sau nconjurator. Prea multa apropiere l inoportuneaza si-l face sa se simta strmtorat, pentru prea multa fidelitate are o inima mult prea larga si simte nevoia de a fi admirat de mai multe persoane. Simtamntul fortei proprii l poate face sa depuna eforturi fizice excesive - pare ca si cnd si-ar da siesi si ntregii lumi dovezi ale "potentei" sale, n cel mai larg sens al cuvntului. Aceasta raportare la Eu i lasa putin spatiu pentru empatie si ntelegerea celorlalti; i judeca pe ceilalti n conformitate cu sine nsusi, este de aceea un rau cunoscator al oamenilor, dar are un instinct sigur pentru relatiile de putere si se pricepe sa delege functii altora, fara sa piarda conducerea, dupa principiuI lui "divide et impera". Tulburari n dezvoltarea personalitatii duc aici cel mai adesea n directia schizoidului si a istericului. Pe linia schizoida pot rezulta oamenii puterii care si traiesc din plin viata pe seama altora, avnd totodata sentimentul ca ar trebui ca si ceilalti sa se bucure si sa fie onorati ca sunt folositi de ei. Devin posibile atunci egocentrismul schizoid pna la obsesia Eului si reprezentari ale atotputerniciei, chiar un absolutism autist. Laturile isterice constau n nclinatia spre cultul personalitatii, spre atitudine a de star si laudarosenia cu privire la forta sa care este un mod de a-si dovedi potenta ntr-o relatie parteneriala si nu arareori l dispretuieste pe celalalt dupa satisfacerea poftelor, pentru ca s-a lasat folosit n acest scop. Dar toate acestea au rar ceva distructiv - omului din acest semn i place mult prea mult viata. Lipsa distantarii poate lua formele extreme ale luarii n stapnire ca fiind o pretentie monomaniaca totalitara, avnd nu rareori si trasaturi cvasimaniace n directia frivolitatii si risipei. Omul din acest semn ncearca deseori o angoasa profunda sa nu-i

Cele douaspre~ece semne ale zodiacului

11 9

scape ceva, tocmai datorlita car~ ~i-o potole~te cu grep.. unei uria~e Iacomii de viata pe In educatia copilului ~ste foarte important sa-i fie respectata acestuia mndria at~ de sensibila, sa fie considerat drept motorul urmatorilor pa~i ~i dezvoltarii. Ar trebui tinut cont ~i sa-i fie sustinuta ntelege~ea pentru ceea ce se afla n afara fiintei sale, sa fie facut mai ~ransparent pentru altii; este important sa fie nvatat sa ~i pi4rda, fara a i se pune astfel sub semnul ntrebarii propria valo!are. Atitudinile de supraevaluare de sine ar trebui con~tientiz*e de timpuriu prin stimularea spre autocritica. nclinatia spr$ pretentii excesive iese de obicei la iveala de timpuriu ~i nu ~r trebui sustinuta, ar trebui tintita o mai mare toleranta fata df frustrare. Femeile din acest se:mil au de cele mai multe ori ceva evident maret ~i maiestuos, ~unt nclinate spre opulenta, iubesc luxul ~i fastul. Pot fi frum~seti pretentioase carora narcisismul le ngreuneaza adevarata ~elatie parteneriala. Au deseori o pretentie de dominare totala d partenerului ~i se casatoresc supun bati care le sunt ntr-un clumit fel inferiori si care li se cu barap~oape total. Partenerul ~ste folosit de ele ~ult prea mult ca oglinda pentru propriul ~arcisism; de aceea, el poate fi chiar invizibil, ndeplinind doat aceasta functie. Ele sunt n general punctul central al familiei ~i societatii, le place un stil de viata generos. Ca de indep~ndenta n bine organizate ~i pronice, au nevoie gospodine sunt foartedeciziile ~i actiunile vredprii, au de altfel ~i curajul ~ecesar pentru asta; ca mame, i vad pe copii ca facnd parte 4in propria lor fiinta - ceea ce nu-i
I

prea prie~te pierdere sau ~in sentimente de inferioritate, ci din angoasa de ntotdeauna ~opilului. Gelozia lor nu provine din mndrie lezata; n acest cc1.z ot avea ceva dintr-o felina salbap tica, pe care nu ti-ai dori-~ ca du~man ~i care este gata de orice pentru a-~i reinstaura ,nndria lezata. Din mndrie se vor
I

dect sa ncerce s-o stabiltzeze relatie care pare a se destrama, descotorosi mai degraba ~e o la rndullor. Problema centrala a atestor oameni este ca se despart cu greu sinea lor. Polii posi~ili sunt aici pe tric nde ei n~i~i, ca mndria ~i narcisismuldeioizoleaza egocenparte deschideI i i i

120

Fritz Riemann

rea marinimoasa si bogatia fiintei lor, pe de alta parte autosiguranta necomplicata si de nezdruncinat, lipsita de autocritica, iar n cazul extrem avem de-a face cu despoti care se mbata cu puterea, identificndu-se cu totul cu placerea de-a o detine. Din punct de vedere somatic, omul din semnul Leului nclina spre afectiuni ale inimii si ale circulatiei. Tulburari de circulatie, insuficienta cardiaca, palpitatii, infarct miocardic si bolile denumite astazi ale managerului le gasim aici cu precadere; ele pot fi explicate partial prin nclinatia descrisa mai sus catre exagerare si lipsa masurii n toate domeniile posibile. Deseori este prea mndru ca sa se crute sau sa admita ca ceva este deja prea mult pentru el, iar cteodata o lovitura a sortii, o mbolnavire l pot face sa devina mai uman, ntelegndu-si si el limitele. Coloana vertebrala si maduva sirei spinarii par a fi si ele predispuse mbolnavirii. n timpul ultimului razboi mondial am fost foarte impresionat de curajul unui camarad care se expunea, evident fara teama, unor primejdii, ascunznd de inamic diversi raniti. ntr-o zi a fost mpuscat usor n brat, lucru care l-a zguduit n mod ciudat - pna cnd am nteles ca aceasta ranire i-a distrus propriul mit al invulnerabilitatii - daca era posibil asta, adica putea fi ranit, atunci se puteau ntmpla si lucruri mult mai grave. - Un nalt functionar a fost cuprins de stari de angoasa n momentul unei promovari, stari pe care nu le ntelegea, pna cnd i-a devenit clar ca tineau de mndria sa care nu-i ngaduia sa se intereseze cum a condus predecesorul sau - astepta din partea lui, chiar si cerea n mod inconstient, sa poata rezolva totul imediat, socotind ca si datora acest lucru. - ,,0 figura din umbra" a acestui semn a spus cndva: "Nici o familie din lume nu merita sa-mi murdaresc minile muncind pentru ea". pacienta a spus: "De fapt simt ca boala este o rusine", o alta: "Sunt ca un animal cu mai multe guri." Spusele "Regelui Soare", Ludovic al XVI-lea: "L'etat c'est moi", care se afla sub semnul Leului, arata automaretia sa hibrida. Autoamagirea acestor oameni se reflecta cel mai adesea n evitarea zguduirilor, suferintelor, nfrngerilor si umilirilor; ei

Cele douasprezece semne ale zodiacului

1 21

interpreteaza acest lucru ca pe un semn al acceptarii lor intense a vietii ~i al capacitatii de a se bucura, fara a recunoa~te angoasa fata de viata ascunsa n spatele lor, care i-ar putea maturiza daca s-ar expune ~i partilor ei ntunecate. Putem vorbi aici despre o "fuga n bucurie", ntr-un pozitivism care i da respectivului posibilitatea sa-~i mentina conduita impunatoare ~i autodivinizarea. Nevrnd sa ~i accepte limitele proprii, se da deoparte din fata a tot ce ar putea sa i le dezvaluie, dar ~i pierde astfel sinceritatea interioara ~i nu accepta sa ajunga la trairi ale neputintei sale, ceea ce l-ar face totu~i sa devina mai uman. Rezolvarea tematicii Leului consta n patrunderea pna la exemplaritate prin autoritatea sa egocentrica, de unde va porni atunci ceva subjugant. Cerinta de a se darui fara conditii vietii ~i de a avea curajul sa-~i spuna sie~i da i da atunci posibilitatea unei autorealizari care, tocmai ~i prin cunoa~terea limitelor, duce la o autonomie, o independenta suverana ~i la o zabovire n sine nsu~i care nu mai are nevoie de dovezile fortei ~i putintei sale, caci atunci omul ~i-a gasit propria identitate, traie~te din strafundurile fiintei sale, din "mijlocul" sau. Poate ca simtim ceea ce "apartine Leului" la oameni ca Henry Ford, Lorenzo Medici ("il Magnifico"), "le roi soleil", Ludovic al XN-lea, Napoleon I, Balzac, Hamsun ~i la doamna du Barry.

FECIOARA

Sa masori tot ceea ce se poate masura si sa faci sa fie masurabil tot ceea ce nca nu e.
GALILEI

Ca pentru a pune stavila narcisismului ngmfat si nclinnd spre o lipsa de masura a celor nascuti sub semnul Leului, cu cultul lor naiv al personalitatii, aflam un nou contraimpuls prin semnul Fecioarei. Omul din acest semn are constiinta dependentei si a supunerii sale fata de fortele naturii si ale vietii. Din acest sentiment fara de viata ia nastere n el o modestie care l poate conduce att catre o resemnare voluntara inteligenta, ct si catre o lipsa de ncredere n sine nsusi. n locul unei risipe nechibzuite ca la semnul Leului, este vorba aici de folosirea gospodareasca a lucrurilor. Omul din semnul Fecioarei cunoaste pericolul la care este expus si de aceea si cauta o orientare sigura n univers; vrea sa aiba informatii despre el nsusi, sa-si cunoasca posibilitatile si limitele. Atitudinea sa de baza este observarea de la distanta si strngere a experientei; ntrebarea referitoare la relatia dintre cheltuirea fortei si randamentul ce poate fi obtinut se pune aici ntr-un mod lucid-realist, economia fortelor devine importanta, necesitatile sale de baza sunt mpartirea rationala, privirea de ansamblu si prevederea inteligenta. Complexitatea si bogatia vietii au asupra lui un efect mai degraba opresiv, l dezorienteaza si l nelinistesc; de aceea ncearca sa le ordoneze, sa le catalogheze si sa le faca

Cele douasprez!ece semne ale zodiacului

1 23

sa devina "masurabile", ~pernd ca asa le va putea transforma n "lucruri realizabile"!. Este omul metodelor solide si constiincioase, al cercetarii p4s cu pas si al mbinarii celor descoperite, pe care apoi ncear4a sa le introduca ntr-un sistem clar, avnd o privire remarcablila pentru detaliu, pentru distingerea celei mai fine nuante ~i o preferinta pentru statistica. Din principiul de baz~ al evaluarii rationale si al utilizarii pot fi derivate modurile sjale caracteristice de comportament. In loc de autoreferinta celp.i nascut sub semnul Leului, sa este dentul aduce aici referinta! asupra lucrurilor. Constitutia ascenmai degraba astenica, terrl-peramentul usor melancolic. Omul nu vrea sa se lase surprin$ de nimic neprevazut; daca s-ar putea, ar dori ca totul sa fie ~alculabil si sa se petreaca, sa "functioneze" n felul n care i ~e pare lui potrivit. Astfel ca dezvolta tendintele asiguratorii tipicefara verva, fiind exagerate, l fac sa devina un cicalitor pe4ant aici care, care ramne mpotmolit n pregatiri din priciha prea multor premeditari prin care cauta sa se asigure, care ~u ndrazneste nimic pna cnd nu s-a si nu i-a fixat pe ceilalti ntr-o forma de viata monoton-schematizata pe un f~gas care nu mai permite nici un fel de libertate de ntotdea~a controlul ceva propriei persoateodata; detine miscare. Ate n fiinta saasupra simplu, aspru cne, nu se lasa atras catre ~imic, este ntotdeauna adunat, nu-si iese din fire; are o aversite fata de tot ceea ce ar putea ameninta l fac sa para pricep1flta vioiciune si fara culoare. iar toate astea precautia sa cam fara si cumpatarea sa critica, Cu Luna n acest serrk omul, din nou spre deosebire de straduieste sa ajunga la ~ telegerea de sine, constiinta dependentelor omenesti naste n el necesitatea de a se autoobserva omul mai Luna n Leu, cal! e ct posibil pentru a nu se pierde. cu o cu mare acuitate, -si traia spontan existenta Eului, se Daca va afladaca vadespr~ el prinsa se "comporte" nteleapta nautocritica, multe nvata cum autoobservatie cu sine si susi, va putea pierde n$a elanul spontan, capacitatea de a improviza, din cauza exce~ului de autoreflectie. Omul sub semnul Fecioarei poate fi usor tulburat prin fleacuri; neregularitatile si neglijentele l irita, ~ dor aproape fizic, pentru ca are re-

124

Fritz Riemahn
i

prezentari foarte exacte despre cum trebuie facute lucrurile; asa ca nu are voie sa fie, iar intolerant -Rentrucare nu depinde ceea ce devine un Palmstrom acest nu-e=yoie-sa-existe poate fi numai de parerea sa personala. n con[tactele sale interpersonale este mai degraba discret isi rezervat dar de ce depasestentelegator, atta vreme ct nu se pretin1e nimic nadejde si limita sa si asa nu prea extinsa a tolerantei - atunci se baricadeaza n spatele unei obiectivitati, care ~ protejeaza emotional sau argumenteaza cu "dovezi", care seileaga de un anumit detaliu, trecnd cu ncapatnare cu ved~rea problema n sine. Cu Soarele n acest semn, omul 4re ca dorinta cea mai profunda sa observe si ei"', sa sondeze si si regulile, "ce tine lumea strnsa-n sinea sa cerceteze legile natura sa proprie, fiinta sa ..Imag~nea conducato~re nnr.sc~ta s~ ~fla n ~irectia "magIstrulm", a pedagogulm, a speflalistulm SIgur, avand cunostinte de specialitate nentrecute. forta sa consta n credinta n ratiune si n straduintaexactitatea, soliditate a sisa-I mntuiasca. Harnicia, temeinicia,' asidua, care ar trebui obiectivitatea sunt virtutile sale, cu care prin muhca progresiva realizeaza
I

ceva maret. "Umbra" acestui om s1 regaseste n nvatatorul marunt, n pesimistul nfricosat de yiata si n cicalitorul intocare le este de obicei inconstient n rivinta lucrurilor fara importanta, de care sufera si 'mediul conj-~rator, n afara de ei lerant, n "guvernanta" - toti rep~eZinta un perfectionism nsisi, daca nu se pot debarasa de e n favoarea unei viziuni generoase asupra vietii. Wagner din Faust este o asemenea
A

imagine-umbra a omului aflat sub ~emnul Fecioarei. Omul de aici are doua posibilitati sa-si traiasca sarcinile datorate acestui semn: el poate cstigk prin auto restrictie ntetate, ajungnd pna la nivelul cel m i nalt al maiestriei, ca un leapta o cunoastere si pricepere n tomeniUI sau de specialiexpert care, prin ntelegerea ultime or profunzimi ale domeniului sau de specialitate, acesteIar&i pe Avnd constiintao cunoastere aflata mult peste l va lijite. acesta pna la necesitatii functiei sale se poate plasa ~daratul problemei pe care
I

* Goethe, Faust I, Editura Univers, BucJresti, 1983, trad. Stefan Aug. Doinas. (N. ed.)
i

Cele douasprez~ce semne ale zodiacului

1 25

o slujeste, careia i se dedita atunci n cel mai bun sens al cuvntului, onest si incoruptibil. Dar n cautarea unor garantii se poate mpotmoli n principii si maxime, n regulil si statistici; "providentia memor" poate lua un loc de frunt~ n sinea lui, n asa fel nct se poate prinde n propria plasa evitnd riscul de a fi viu prin retete de comportament si p ogramarea fara lipsuri a timpului sau, astfel ca nimic nepre azut sa nu poata aparea. Apoi dezvolta o hipersensibilitate f ta de tot ceea ce deviaza de la "norma"; "just" sau "gresit" s nt singurele criterii valabile pentru masurarea valorii, el masj.Irnd cu ele lucruri a caror valoare au o alta dimensiune, fata ~e care si nchide astfel accesul trairilor. Toate astea pot sfrs~ ntr-o schematizare si sistematizare fara sens a vietii sale, ~are devin apoi independente si se pot transforma n final nl compulsie. Acest lucru se va exterioriza atunci printr-o marr perturbabilitate si indispozitii contrariate, pe care le atribui~ adesea altora n loc sa caute motivul n sine nsusi; devine Imizantropul care critica totul cu o nemultumire cicalitoare ~i persistnd n dreptatea sa intoleranta, una dintre cele mai Ifrecvente figuri din umbra ale acestui semn sau un fanatic a~utilitatii si al oportunului, care ar dori sa ia n calcul tot cee~ ce este viu, fiind cel ce nu vede padurea din cauza copacilot. n asteptarea unor ntmplari negative - oglindirea situatiei sale interioare negativiste - are ntotdeauna rezerve ascun~e "pentru orice situatie", care i dau n cele din urma asigura~ea pentru continutul unic al vietii, devorndu-i orice urma alcapacitatii de a se bucura. Este usor de nteles caIn conformitate cu cele spuse vom gasi n acest semn mai al~s oameni cu structuri compulsive ale personalitatii care merg pna la nevroze obsesionale, reprezentnd la modul cel ~ai pur prin trasaturile lor de ncapatnare, spirit econom sildragoste pentru ordine, "caracterul anal" descris deseori de F*ud, aceste nsusiri putnd avea toate gradele de intensitate.lsi fanaticii consecventi ai igienei si dietei apartin acestei catetorii. Acest om si manifesta agresivitatea fata de ceilalti prit1.critica sa crcotasa, severitatea sa pedanta si instructiunile $ale ntolerante. Din autoobservatia
!

126

Fritz Riem~nn

sa exagerata poate dezvolta trasatuti ipohondrice, cum de altfel laturile sale compulsive se aprqpie de depresie, avnd ca fundal psihic resemnarea de a nu putea influenta totusi prin mijloacele si metodele sale viata siloamenii ntr-att ct ar fi cerut ideea perfectiunii ce-i plutest~ n fata ochilor. Capacitatea sa de fin observator i este fatalt n forma sa distorsionata - din tntar face armasar si talentttl de a se supara poate capata ceva distructiv. Aflat sub acest semn, este deofebit de important ca din punct de vedere educativ copilul St nu fie suprasolicitat prea devreme pentru a deveni un perfettionist referitor la curatenie, ordine si exactitate, acest lucr~ caznd pe un teren mult prea fertil, venind n ntmpinarea bropriilor tendinte. Tot din punct de vedere educativ trebuie tijnut seama sa nu existe interdictii nemotivate s.a. - copilul fste receptiv si ntelegator pentru ceea ce este necesar daca i motiveaza totul rational, daca ntelege de ce. Ar trebui sa te fupui criticii sale - el observa cu mare finete si devine extrem de nelinistit daca i se contesta ceea ce a c~n~tatat pe bunk dreptate. ' Femeile din acest semn au desebri ceva cast, "curat", virginal-angelic; te poti bizui pe ele, smt solide si responsabile. Frica de daruire, angoasa de a se pi~rde si a-si pierde rezervele sentimentale pot duce la tulbur~ri ale capacitatii de iubire (frigiditate); pasiunea mai degrabai le nelinisteste si pot aduce cu ele si n erotica puncte de vejiere economice si oportuI

zul n care erotismul si atunci desecfri sunt folosite calculat n ne; pudicitatea devine sexualitatea pu apararea folosita, n cabeneficiu propriu. Cteodata repre~inta si tipul de neatins si rece al madonei care se prinde n pl~sa propriilor reprezentari ale castitatii, asteptnd n secret cav~lerul care s-o elibereze pe frumoasa din padurea adormita d~ maracinisul pe care si l-a ncropit singura. n cazul n care a~ cu preponderenta trasaturi compulsionale regasim aici persoane care exagereaza cu curatenia, fanaticele dereticarii si o~dinii, pentru care curatenia si ordinea sunt mai importante rect o atmosfera placuta. Ele tiranizeaza astfel lumea nconjfratoare si pot strica orice buna dispozitie prin simtul lor pra~tic si prozaismullor folo-

Cele douasprezece semne ale zodiacului

1 27

site la locul nepotrivit, fiind sigure ca stiu ceea ce e njustn, traindu-si astfel tendinta lor destul de slaba de a se impune. Ca mame sunt deseori asa-numitele nmame metronomn, care duc la bun sfrsit nprogramuln prescris, netinnd cont de felul specific individual al copilului si oferind prea putin sentiment matern viu si calduros. Astrologia i atribuie acestui semn sistemul digestiv si cel metabolic, mai ales intestinele n primele lor sectoare, chiar si plexul solar. Deseori conflictele intrasufletesti si atitudinile gresite se oglindesc aici psihosomatic prin tulburari intestinale de tot felul sau prin labilitate vegetativa, numita asa pausal si nespecific de catre medicina; pare sa aiba si o nclinatie catre alergii. A corobora functia intestinala n mod simbolic cu atitudinile de baza de scrise nu pare a fi prea greu. Astfet polii realizarii sarcinilor date acestui semn se regasesc ntre preschimbarea inferiorului n superior, asa cum este simbolizat acest lucru de catre functia intestinala, n implicarea sa pentru rationalitate si necesitate; pe de alta parte, le regasim npoticnirea n pregatiri si n precautie exagerata, care ngusteaza egoist si timorat, opreste n loc sa dea. Un pacient avea pentru tot ce se petrecea n viata sa un orar mpartit economic, un program: mersul la culcare (chiar daca erau musafiri prezenti), relaxarea si viata amoroasa erau stabilite cu precizie dinainte; devieri nu existau practic deloc si a fost foarte mirat ca sotia lui nu era de acord cu acest sistem nrationaln. - O femeie ntrebuia tot mereu sa mai puna ceva n ordinen - sa strnga si sa se spele foarte temeinic - nainte de a se ntoarce la sotul ei n pat caruia i trecusera ntre timp toate impulsurile erotice. - Un scriitor si aduna manuscrisele n sertarul biroului; le tot cizela, pentru ca nu i se pareau nperfecten - astfel ca a ramas mpotmolit n pregatire, ca multe persoane din semnul acesta, nvins de cerintele unui perfectionism care facea ca cele scrise sa nu fie vii -, aceasta era de fapt problema, pe care el credea ca o poate rezolva prin tot mai multe mici mbunatatiri. Autoamagirea prin care omul acestui semn ncearca sa se sustraga naltimilor si abisurilor vietii din angoasa n fata exis-

128

Fritz Riemjmn
,

tentei este fuga n certitudine. Stra4iania obtinerii unor asemenea asigurari, teama de tot ce este ~asional, irational, neprevazut l fac pe om sa devina limitat st meschin. Departe de forta dionisiaca, tot att de departe de qimensiunea eroica a apolinicului, el ia viata n doze prielni~e, bine rationate, facnd-o inofensiva pentru un eveniment pelcare crede ca-I poate asigura pe deplin pentru sine daca va slupraveghea totul suficient de bine si va evita orice risc. Seamana astfel cu acel barbat care a vrut sa intre n apa abia dupa ce 4 nvatat sa noate. Crede n fezabilitatea lucrurilor si n faptul ca-si poate depasi limitele printr-un antrenament harnic. Angpasa sa fata de daruirea catre viata i poate distruge orice capabtate de a se bucura - este
I

deseori un n vedere al politicii strukurilor acri. sarcinii puse Avnd maestru cele de mai s~s, rezolvarea aici se afla n respectul fata de viat4 pe care nu doreste sa o nteleaga si sa si-o faca utila pentru Br0pria siguranta, ci pentru a gasi un raspuns la existenta um~a pe care a experimentat-o si a simtit-o intens, cu toate deperidentele si amenintarile ei. Acest raspuns l poate gasi n serticiul rnduit prin sine ndestinul ocuparea plina de senspent~u cercetarea i l-a ornduit susi, n si n disponibilitate a a ldcului pe care propriei fiinte n folos si atingerii legilor genef'ale ale vietii, ceea ce le va fi de vederea altora. Anvergura semnului poate fi s~mtita la persoane ca: Goethe, Herder, Friedrich Schlegel, A. vi. Humboldt, CD. Friedrich si Wilhelm Raabe; partea pedagogiFa e vizibila la Maria Montessori si J.Fr. Oberlin, care confonn lui A. Rosenberg "a considerat ntreaga existenta a omului n aceasta lume, dar si n cealalta, din punctul de vedere al {mei pedagogii a lui Dumnezeu" si a scris: "Si deoarece voin~a omului nu poate fi obligata, ci ~rea sa fie ~trasa, Domnul rlostru foloseste tot soiul de mijloace educative pentru sufletul pmenesc. Una dintre scolile cele mai obisnuite si mai eficiente ... este scoala bolii, a durerilor, a lipsurilor interioare si exterioare" (Alfons Rosenberg:
J.E Oberlin).
I !

BALANTA ,
Frumustea este una dintre rarele minuni care fac sa amuteasca ndoielile noastre fata de Dumnezeu.
JEAN ANOUILH

Cu semnul Balantei ncepe a doua jumatate a zodiacului; dupa semnele de primavara si vara despre care am discutat pna acum, ncepnd cu prima "afirmare a Eului" n semnul Berbecului pna la ordinea care selecteaza n semnul Fecioarei, ajungem acum la semnele toamnei si iernii care, spre deosebire de nclinatia mai puternica spre extrovertire a primelor semne zodiacale, arata n general nclinatii mai introvertite. Este ca si cnd sinceritatii naive a aplecarii spre lumea obiectuala i-ar fi luat locul o distantare mai mare, care da posibilitatea unei ntelegeri de sine mai extinse, dar permite si perceperea lumii ntr-un alt mod, si anume prin deplasarea centrului de greutate al perceptiei dinspre obiect mai spre interior, ceea ce se observa pentru prima data n semnul Balantei, n care" Tu" -ul nu mai este doar "obiect", ci ne iese n ntmpinare, fiind oglinda propriei noastre fiinte si completnd-o n acelasi timp. Dupa mentalitate a att de axata pe economicitate, utilitate si oportunitate a omului din semnul Fecioarei urmeaza, din nou, un impuls contrar: fericirea care ne mbogateste, care ncearca sa ne atinga prin frumusete si cinstire a erosului; dorul de o lume n care, dincolo de oportunitate-utilitate, chiar de necesitate, frumusetea, adevarul si dreptatea trebuie sa se conditioneze si sa se completeze reciproc, respectiv sunt doar aspecte diferite ale aceluiasi principiu al armoniei din care pro-

130

Fritz Riem~

vin, sunt pentru om numai valori~e cele mai nalte. Astfel ca aspiratia cea mai adnca a vietii otnului din semnul Balantei sunt relaxarea usoara, vesela, echi~ibrul, stabilitatea si armonia, din care pot fi derivate mod~rile sale caracteristice de comportament. n domeniul ascendentului ga$im n semnul Balantei un temperament sangvin-voios, care prezinta nu rareori o tenta hipomaniaca. Omul din acest semf- se dovedeste adaptabil si doritor sa se adapteze, neimplicnqtu-se prea profund emotional, fiind foarte amabil si sociabq, extrem de dependent de simpatii. Evita cu draga inima iritatile si conflictele care i provoaca o neplacere fizica; atenueaz~ tensiunile si mijloceste ntre contrarii, fiind gata oricnd sa ~aca un compromis pentru a-si pastra sau reface echilibrul intJm. Acest lucru i poate deveni o a doua natura, nct va deztmorsa aproape n mod reflex situatiile si, din obisnuinta si qomoditate, va evita n special tot ce l tulbura sau irita si va tr~ce mai degraba cu vederea dect sa se expuna unei controversie. Omul din semnul Balantei este adesea n asteptarea unui roroc, care i se mplineste cu greu n realitate. i Cu Luna n acest semn dorint~ sa de simpatie, nostalgia fata de un calm voios si o armonieineumbrita sunt aproape si I / I mai mari. Omul din acest semn se lndreapta n special spre un "Tu"; oglindirea n ntlnirile cu s~menii sau cu partenerii l fac abia atunci sa se regaseasca. s~sacrifica laturile ntunecate si problematice oglindirii vizate 4 propriei amabilitati si dezvolta astfel o pozitie jucausa fata ~e viata, ajungnd pna la un estetism intelectual care minirn~lizeaza realitatea - si cea proprie - o anumita dragaIasenie. froblema sa principala este necesitatea inevitabila de a lua de~izii, de a se implica n controverse, de a lua pozitie si de a-sf exprima puncte de vedere - asta l-ar duce la conflicte clt altii, ar putea nsemna o
I

pierdere a superadaptabilitate evita[adesea animozitatea,prea n deviind ntr-o simpatiei. De aceea amapila, nu ia lucrurile serios si se salveaza n atitudini con!ventionale de protectie care ajung pna la un conformism nive~ator. Sensibilitatea sa subtila, ca a unei mimoze, fata de sirrtpatia sau antipatia aratata

Cele douasprezfce semne ale zodiacului

1 31

de altii, ne aminteste de c~a a celui nascut sub semnul Racului, la cei din semnul Balcnjttei depinznd nsa mai mult de lucruri exterioare. Soarele n semnul Bal~mteiduce la o cerinta spirituala a omului de a reprezenta v~lorile artei, ale dreptatii si ale adevarului. Anvergura fiintei ~aledepinde de ct de mult ndrazneste sa se expuna contradtctiilorantinomice ale vietii, tinznd catre o sinteza mpaciuito~re, n osteneala sa pentru un adevar obiectiv valabil si dreptate nepartizana, care se afla deasupra prejudecatilor subieFtive,lipsei obligativitatii conditionate sau a compromisuhti fals. Putem circumscrie aici, cu criteriile dreptatii obiectiv~,imaginile conducatoare ale judecatorului de factura lui Sollomon,ale artistului, ale clasicului sau ale mediatorului diplqmatic. Din predispozitia sa d~ baza putem ntelege ca situatiile germinative ce se rasfrnig aici asupra destinului sunt mai ales problemele adaptarii ~xagerate si ale indeciziei. Din teama de a pierde simpatia ~elorlati, omul din semnul Balanta nclina spre compromisuti prin care ncearca sa-si mentina echilibrul, care ramne c-qtoate astea labil, ceea ce-i reduce posibila amplitudine a vib~atiilorla o vibratie pe temen scurt si fara adncime. Apropi~rea sa de ceilalti are ntotdeauna ceva angajant; spune cu ~reutate nu, nclina sa promita mai mult dect va putea sa fa~a. n situatii conf1ictuale are obiceiul sa nu priveasca prea latent,sa li se sustraga folosind politica strutului, n sperant~ ca greutatile se vor rezolva de la sine. Lasa ca lucrurile sa ~e bazeze pe ele nsele, reprezinta un "laissez aHer" nonsalart care nu-i confera contururi si l face sa se mpiedice n fo~malism,ntr-o decenta inatacabila si ntr-o desavrsire a foniei, ce se poate transforma n banalitate. Nevoia de simpati~ si de confirmare este valabila n special pentru persoana sa!si pentru privilegiul sau extern, pe care l subliniaza corespu~zator, pna la o vanitate considerabila. Are nevoie de mai Imulta bunavointa si apreciere dect altii, pentru a-si desfas~ra cel mai bine calitatile. Lipsa de armonie, cearta si respingerea l dor n mod special si orice mijloc i este oportun ca s~ le evite.
!

132

Fritz Riem<imn

Cel mai greu i este sa ia deciziil- este omul lui "att... ct ~i" care sta mult n cumpana ~iclntare~te;solutiile "ori-ori" nu-i convin, l conduc la indecizii chinuitoare ~i atunci lasa destinul sau pe altii sa decida. Asta poate merge pna la lipsa oricarui punct de vedere, fiind v~or de convins ~ifiind deosebit de sensibil la lingu~eli. El t,.su~ilingu~e~tedeseori n a~teptarea unui feedback de lingu$eli, ar vrea sa subjuge prin amabilitate. Evitarea oricaror frictluni duce n cele din urma la o comoditate laxa ~ila nepasar~; se cruta atunci pe sine n celalalt, considernd ca este vorb~ despre o toleranta speciala, ia imposibilitatea de a lua o detizie drept o ncercare deosebita de a fi obiectiv,crendu-~ia*fel o ideologie ce se gase~te, aparent, dincolo de bine ~i d~ rau, dar care n realitate trebuie doar sa-Iscuteasca de luar~a unei pozitii univoce. Aici figurile din umbra sunt ndatorito~rea persoana fara caracter care spune da, estetul ~ipersoan~ cu nclinatii artistice, care vede totul prin ochelari de culoare roz, pna la snobul arogant. Din punct de vedere educativ trebuie avut grija sa nu te la~i sedus de pozitia lingu~itor-cuFeritoareca sa rasfeti copilul, sa deviiprea ngaduitor ~isa-i truti limitele necesare ~icerintele consecvente- a~apot fi pu~e bazele viitoarelor treburi facute de mntuiala, mergnd pe c~leaminimei rezistente. Copilul se sprijina atunci prea mult Fe propriul ~arm, care poate fi de altfel foarte mare ~idezvolta un oportunism, o superficialitate care l ajuta sa treaca pes~etot ceea ce este neplacut. Trebuie luat aminte ~ila posibilitalteadestul de plauzibila de a devia n situatii conflictuale n ~inciuna comoditatii. Este important sa fim atenti la nclinat~ilelor muzicale. Afectiunile cutanante trebuie luate n seanh.ade timpuriu ca posibile semne ale unor probleme de cont,kt. Femeile acestui semn au adese~ mult farmec ~igratie, pot avea o frumusete floral-delicata ~ilarmonioasa. Le plac luxul ~ieleganta, sunt u~or de sedus p~in lingu~eli ~icomplimente. Cu mare placere se lasa rasfatate, se pricep la crearea unei atmosfere estetic-binefacatoare ~iIlaa lua din viata partea ei senina. Stapnesc flirtul ~icochet~ria ~i~i doresc n secret ca dragostea sa fie un serviciu cavateresc ideal, ducnd la veI

Cele douasprez~ce semne ale zodiacului

133

neratie, ele dorind n moq special sa se "amuze". Nevoia de tandrete este extrem de niare, poate si n legatura cu o mare sensibilitate a pielii; tand*etea li se pare mai importanta dect senzualitate a, a fi adm!irate, mai important dect iubirea, galanteria, mai important~ dect pasiunea, n sexualitate gasesc un usor dezgust est~tic, astfel dorinta lor de a se oferi putnd fi tulburata. Au d~seori un imbold de a se arata, ceva exhibitionist, ca si nclin~tia catre autoprezentare narcisica, de aceea se gasesc deseo~i sub acest semn talentul pentru dans si actorie. Tematicajprostituatei refulate nu este prea rara la ele, motivata cel JiLaiadesea prin comoditate si dragoste pentru lux .. Ca urmare a celor desdrise, e de nteles ca sub acest semn gasim multe structuri isthice ale pe;sonalitatii; predilectia pentru comoditatea indol~nta, dependenta de simpatia altora si sarmul, existent cel mail adesea, seducerea de catre tot ceea ce este stralucitor, faptul qa a nvatat de timpuriu sa se bazeze pe avantaje exterioare f~vorizeaza trasaturi isterice cu marcare narcisica. Eritrofobiaj si tulburarile capacitatii de iubire depind deseori de presiUljlea reprimata timpuriu de a vedea si de a arata. n cazul une~ biografii corespunzatoare pot aparea fenomene de degrad~re - jucatorii la jocurile de noroc, hippies si tinerii "flower ~ower" ar putea fi exponentii naivi, deseori vrednici de iubirej ai semnului Balanta care si doresc o lume mai frumoasa si mai comoda. Trasaturile compulsivejapar deseori pe baza cumpanirii indecise si a nehotarrii pe ~are ncearca se le rezolve prin "numararea boabelor de fas~le" sau a altor activitati magice. Si angoasa legaturilor poatel aparea pe aceasta baza, iar sovaiala poate elaveao grade chin~itoare. Trasaturile ca la cei nascuti apar la ca expresie a Isfsierii interioare compulsive nu sub semnul Gemenilor, c*e oscileaza ntre a putea asa, dar si altfel; nu reprezinta nici o protectie mpotriva afectelor si agresiunilor reprimate cum ~ vazut la Berbec, ci provin din ncercarea chinuitoare de a tezolva n mod armonios si de a mpaca antinomiile vietii s~ ale propriei naturi. Asta se poate transforma ntr-o problem4 insurmontabila daca omul din sem-

1 34

Fritz Riem~
I I

nul Balantei ajunge la concluzia ca hebuie sa aleaga si sa se decida, deoarece fiecare hotarre asc*de n sne o decizie de tip sau-sau pe care tocmai ca ar vrea s~ o evite. Astrologia desemneaza la se~~ul Balanta corespondenta cu urmatoarele organe: rinichii, b*inetul renal si pielea; acolo se pot somatiza cel mai usor cqnflictele nerezolvate. Mai ales pielea este un organ de contacti extrem de sensibil la acesti oameni, starea pielii exprima cel rrai bne greutatile de contact. Conflictele decizionale care ap~sa cu gravitate si sunt percepute ca insolvabile pot fi funda!1Il psihodinamic al afectiunilor renale. i O pacienta visa astfel: "Se faceai ca din amabilitate si exces de zel am preluat o obligatie care imi s-a parut mai apoi a fi prea mult pentru mine si care era ~ricum inutila". Un alt vis: "Era la ONU; o multime de deput~ti; Kennedy si Hrusciov se certau dezbatnd, poate din cauza ~rizei din Cuba. Eram probabil translator, n orice caz statea~ la microfon ntre cei doi, ncercnd sa-i calmez pe cei doi pqliticieni." Tematica Balantei se misca, asiadar, ntre polii tensiunii creatoare care tinde spre configur~re la acei oameni a caror carisma este sa aduca pe lume adevarul, dreptatea, frumusetea si pacea; si pe de alta parte un ~stetism indiferent care dizolva profunzimile vietii n dimintttive beletristice, la oamenii care fiind ndragostiti narcisic d~ ei nsisi devin de neatins pentru ceilalti. i Autoamagirea consta aici n faptlul ca omul, stapnind "eticheta" si conventionalul, nu "ia nic~odata atitudine", identificndu-se tot mai mult cu formaluli- este amuzant sa afli ca baronul von Knigge, a carui carte ~ducativa Despre relatia cu oamenii a fost "de bonton" pentru np.ultegeneratii si a conferit regulile de buna cuviinta, apartin~a semnului Balantei. Prin ocolirea abisurilor vietii, prin evit~rea tuturor asperitatilor, omul din acest semn poate crede ~a poseda o superioritate aparenta, pentru ca nimic nu-l po~te face sa-si piarda echilibrul; dar aceasta relaxare va fi usori de zdruncinat daca nu va mai reusi sa tagaduiasca ceea ce "trulbura". Printr-o amabilitate abila si o participare aparent isentimentala se apara de

Cele douaspreZjece semne ale zodiacului

1 35

zguduiri si tradeaza emo~a erotica ceruta aici printr-o dragoste neserioasa si estetism; e~poate ramne prin blndetea sa un copil al vietii, oricum denjm de iubire. Dar gasim aici si oam~ni care ndraznesc sa-si expuna vietii sensibilitatea subtila si Idiferentiata, care, printr-o stradanie continua pentru adevar sildreptate, si maresc raza de actiune nspre creatiile artistice. E~reusesc sa-si transforme viata ntr-o opera de arta; sunt clasidi vietii. Straduinta pentru adevarurile obiectiv-valabile i fa~e sa sufere mai mult dect pe altii din cauza antinomiilor ir~conci1iabile ale vietii; dar cu ct le este mai mare anvergura} cu att mai mult le sunt stimulate fortele creatoare. 'H. v. Kleist - "teatruli sau de marionete" povesteste nentrecut dorul de a trai ar~onios n "miezul lucrurilor" -, O. Wilde, c.P. Meyer; Leibllsi Boecklin, Rathenau si Mahatma Gandhi, precum si Eleon~ra Duse sunt doar cteva exemple.
I

SCORPION

Dumnezetj le interzice fructele din pomul uza ei. Dar c e patrunde pna la baza fenomenelor se va' viora datorita distrusi din cacunoasterii d0rtCelOr care sunt lor.
i

I
i I

THOMAS RING

n semnul zodiacal care urme~za dispare nclinatia spre echilibrul lipsit de tensiuni, spre ar~onizarea estetica a lumii din semnul Balantei. Se poate spun~ de-a dreptul ca scoaterea brusca la lumina a tensiunilor, a c\mtradictiilor si abisurilor sufletesti este o necesitate de baza ~ celor nascuti sub semnul Scorpionului. Omul din acest semn firea sa priveasca parca "n spatele" lucrurilor, vrea sa le ntele~ga cu exactitate, cercetnd fara menajamente, nevoalnd nimit, nefiind speriat de nimic atunci cnd este vorba despre ntetegere si cunoastere clara. Tot ceea ce este nedescoperit, necer~etat si ntunecat l farmeca; omul ar dori sa obtina putere as~pra naturii si vietii, ar dori sa intervina ca plasmuitor si ca mqdelator n secretele Creatiei. El nu ramne n contemplare 4istanta precum cel nascut sub semnul Gemenilor, ci este atras $i implicat el nsusi n ceea ce cerceteaza. Trebuie sa-I nteleaga!i'si sa-I schimbe si este n, totdeauna gata sa mai faca un pas'I daca nu a aflat suficient. Puterea obtinuta va decide n cele <finurma la ce va fi folosita, referitor la superior sau inferior.'jOskar Adler vorbeste despre caracteristicile celor doua posipilitati de a exista n sem-

Cele douasprezece semne ale zodiacului

137

nul Scorpionului, si anume despre magia "alba" sau magia "neagra": este vorba aici fie despre a gndi pna la capat, despre a trai pna la capat cu consecventa, care da posibilitatea unei maturizari si schimbari interioare, despre acel "sa mori si sa devii", pe care l cerea Goethe care avea ca ascendent semnul Scorpionului, pentru ca omul sa poata oferi si altora fructul acestui proces de transformare. Fie despre abuzul fortelor Scorpionului pentru o privire patrunzatoare, care diseca pe furis si fara mila, pentru ca apoi sa treaca in posesia sa si sa faca dependent de sine ceea ce a cunoscut astfel. Plecnd de la principiul de baza al acestei forte magice de dorinta si de la dorinta de patrundere cercetatoare gasim n domeniul ascendentului un temperament tenace-perseverent, care pare flegmatic-retinut nspre exterior, n spatele suprafetei vizibile, deseori impenetrabile, aflndu-se nsa pasiuni si afecte intense. Omul din acest semn are n modul sau de comportare ceva ambitios si consecvent, este mai degraba diplomat dect direct; nchis si tacut, nu-i place sa i te uiti n carti, i atrage nsa datorita acestei atitudini pe ceilalti sa-si iasa din ale lor si afla astfel mult mai multe despre acestia, dect n situatia inversa. Are o anumita intentionalitate, sugestivitate si o imensa ambitie de a realiza, si pentru ca este de obicei capabil si perseverent, si atinge scopurile. Omul acestui semn traieste n siguranta n concordanta cu lumea pulsiunilor sale; n cazul n care ramne nediferentiat n aceasta lume, semenii si lumea obiectiva i devin "obiect pulsional", pe care vrea sa-I obtina cu forta, fiind un om calculat si avnd privirea agera ndreptata spre slabiciunile celorlalti. Dorinta sa sexuala este o problema mai ales n tinerete, mai trziu devine motorul vointei sale de performante. Cu Luna n acest semn zodiacal, omul are deseori ceva fascinant si sugestiv, precum si o putere a seductiei sufletesti careia ceilalti i cad usor prada, simtindu-i puterea vointei si pasiunea intensa. El exercita adesea un soi de atractie inconstienta prin care i nlantuie pe ceilalti si vrea sa-i faca dependenti de el. Dar, n timp ce se pregateste ca si ceilalti sa nu se poata sustrage puterii si influentei sale, devine el nsusi,

138

Fritz Riemm

indirect, dependent de ei: reactioneaza extrem de gelos atunci cnd altii par a se desprinde de el, cu adevarat sau doar presupus, iar intensitate a razbunarii sale face sa fie remarcate adnca ofensa si ranirea la care a fost supus. Gelozia este la el mai putin expresia angoasei de pierdere, ct expresia periclitarii influentei sale asupra celorlalti. Dorinta sa de a deveni stapn asupra psihicului altora poate lua uneori trasaturi demonice; ncearca atunci sa-i deposedeze de putere, sa-i transforme n unelte lipsite de vointa, i dispretuieste nsa pentru faptul ca s-au lasat deposedati de putere de catre el. n cazul n care nu pastreaza o distanta convenabila fata de partener, acest lucru poate duce la relatii problematice cu o ambivalenta puternica, la o dragoste cu ura care poate deveni extrem de chinuitoare. Sunt naturi meditative care se tot confrunta cu ele nsele, care sunt supuse magiei sexului, dar pe care l pot si sublima. Sunt nclinati sa se ncapatneze asupra anumitor lucruri, ngreunndu-si-Ie inutil, vad probleme n oameni si situatii care se afla de fapt n ei nsisi. Cu Soarele n acest semn zodiacal, omul are ca imagini conducatoare de pilda cele ale cercetatorului, ale "alchimistului", ale omului faustic; maxima sa ar putea fi urmatorul moto, pe care nsusi Freud, care avea chiar el o accentuare a acestui semn zodia cal, l-a pus n fruntea cartii sale despre vise: "flectere si nequeo superos, acheronta movebo" (Virgiliu, Eneida, 1). Forta sa rezida n cercetarea nenduplecat scormonitoare, ajungnd chiar la pericolul de a distruge astfel cele cercetate. Ar putea fi ntru ctva aidoma mamosilor n descoperirea si constientizarea fundalurilor sufletesti, inconstiente sau necunoscute, dar totodata si poate nchide drumul spre o ntelegere ce ia n seama neintentionat, prin prea multa experimentare deliberata si din cauza unor conditii artificiale carora le expune obiectul. si poate rationaliza procedura cu ajutorul principiului ca scopul scuza mijloacele, iar daca nu are o constiinta etica suficient de dezvoltata, apar la suprafata trasaturi distructive ce pot lua dimensiuni periculoase. Situatiile germinative care pot deveni destinul omului din semnul Scorpionului sunt mai ales problemele contactului cu se-

Cele douasprez~ce semne ale zodiacului

1 39

menii. Dorinta sa de a-i faqe pe ceilalti dependenti de sine l nclce\'ltemai intens n pasiulni \'lirataciri; influenta pe care o exercita asupra celor pe care nqearca sa-i aduca sub puterea sa se regase\'lte mai ales pe planu~ erotic o-sexual; necesitate a de a se percepe ca fiind irezistibil ~in punct de vedere sexual, lucru pe care trebuie sa-I dovedeasqa tot mereu, i transforma pe ceilalti cu u\'lurinta n victimele sal~, pe care le folose\'ltefara simt al responsabilitatii, parca sleind~-le suflete\'lte.n cazul n care simtul raspunderii i ramne sub~ezvo1tat, flerul sau psihologic, detectivistic-descoperitor l duct spre abuzuri. Prin sfredelirea lipsita de dragoste a partener~lui pentru a-l sonda pna la ultima consecinta, poate sa-I distTt1gape el sau chiar relatia n sine. Daca distantarea creato~re nu-i reu\'le\'lte, nclina spre o gelo zie cvasiparanoida; atunci simte peste tot motive ascunse \'lise prinde n propriile laturi qin cauza suspiciunii \'lia criticii sale devoratoare, \'lintlne\'lte ),umbra" n proiectie. Omul este aici mai n pericol din cauza naturii sale pulsionale puternice; n cazul n care nu reu\'le\'lte~a o tina n fru, dezvolta trasaturi care nu tin seama de nimi~ \'lisunt distructive, un cinism rece, o batjocura jignitoare, nenlmltumire \'lidorinta de razbunare. Pulsiunile sale se pot 4grava n conditii prielnice de dezvoltare, lund forma unut caracter pulsional, pot prelua trasaturi asocial-criminale \'liimaniacale. n cazul n care a trebuit sa-\'lireprime prea devrem~ laturile pulsionale, apar aici structuri compulsive ale perso~alitatii, la care legatura dintre simptomele compulsive, staza,1frustrare \'lirefulare mai ales a impulsurilor sexuale, este f~arte clara. Forme de compulsie la meditatie se gasesc deseoh n acest caz. Sau forta pulsionala intensa \'ligase\'lte cu u\'lu~inta ie\'lirea daca nu a putut fi integrata n mod sanatos, pr~ satisfactii de substitut, par a fi preferate mai ales cele sado-masochiste. La predispozitia att d$ problematica a acestor oameni pot aparea de timpuriu vatantari din cauza mediului \'lin directia unor trasaturi schizoide \'lidepresive. n cazul schizoidiei i gasim aici pe cei saraci ~ contacte, reci si nchisi n sine, n spatele racelii ascunznd 4-se afecte pute:nice ce' pot izbucni oricnd ntr-un mod pericplos. Depresiile par a fi aici n mod
I

140

Fritz Riem<jnn

special stenice, aparnd tot pe un n[mdal al frustrarilor pulsionale s;iale stazelor de afect; pot a~ea forme melancolice s;ise pot ndrepta la modul distructiv n}potriva propriei persoane. Dezvoltarile isterice manifesta des$ori trasaturi falic-narcisice s;ichiar exhibitioniste, care apar m~i des la femei. Integrarea mai cu seama a puls~unilor sexuale s;ia afectivitatii puternice este de mare import~ta pentru cel ce apartine acestui semn zodiacal. Simte nevo4 sa cunoasca toate formele pasiunilor, poate deveni nesatios s;il a ncerce puterea sexului, s ajungnd parca la donjuanism. Dii directia sa pleaca deseori ceva hipnotic-sugestiv, incluznd toate posibilitatile pozitive sau negative ce zac aici. Pozitia sa e~aminatoare fata de semeni l duce la testari s;ila alte metode reyelatoare asemanatoare, iar n lipsa dezvoltarii unor sentiment~ s;iva face aparitia o trasatura schizoida, mai ales daca ntr-ljn parteneriat va fi mai degraba cercetator dect partener iu~itor - totul devine pentru el domeniul unei continue exper:ini-entari cercetatoare. Atunci cnd laturile sale agreabile dispar, ~ipsa unor legaturi emotionale poate duce n cazuri extreme ~a trasaturi paranoide care ating delirul de urmarire s;ide gelo~ie; n acest caz, neprelucrarea n proiectie a problematicii propp pare a-l ameninta din exterior. Poate aparea s;io dezvoltare tl directia delirului de grandoare, care obis;nuies;te sa preia n acest caz forma unor reprezentari ale atotputemiciei magiice;ele nu provin, ca la semnul Leului, dintr-un amor propriu 1(larcisicce se supraestimeaza, ci din fundalul cvasidiabolic al uror reprezentari de a se afla n posesia unor cunos;tinte secrete ~au a unor forte magice, ce ar putea sa-i confere putere absolu~a asupra omenirii. Este foarte important din punct de vedere educativ sa nu i se fixeze copilului prea devreme t~buuri, oferindu-i-se totus;i posibilitati de sublimare pentru c4re este n mod normal extrem de receptiv. Imboldul de a cetceta este vizibil deja la copil- pune cu ncapatnare ntreb~ri care sondeaza s;iau finalitate, desface jucariile dorind sa vafl-acum arata pe dinauntru; este necesar pentru dezvoltarea s~natoasa a copilului ca imboldul sau de cercetare sa nu fie tapuizat prin propria-i nfrnare, dndu-i-se raspunsuri sincer~. Sinceritatea parintilor s;i
I

Cele douasprez~ce semne ale zodiacului

1 41

exemplul lor moral sunt ~e o deosebita importanta datorita usurintei cu care copilul s~ lasa sedus. Pubertatea si prima jumatate a vietii sunt vijelio~se si pline de conflicte la acesti oameni; mai trziu, intensit~tea lor se poate transpune tot mai mult n destoinicie si actititati pline de succes si randament. Femeile acestui semn todiacal au n general o vointa si o capacitate de munca rem~rcabile; interesele lor se rezuma rareori la gospodarie si farrti'lie, sunt foarte receptive la orice recunoastere a performant~lor lor. Fata de barbati au adesea ceva impenetrabil, enig~atic, perceput de ei ca o fascinatie, care poate ajunge pna lajsupunere. Sunt foarte exigente fata de barbati, referitor la m~sculinitatea lor n sens larg, la formatullor, dispretuiesc sla~iciunile si le critica fara crutare, deseori barbatii le viseaza sub forma unui paianjen sau a unui sarpe. Pe un fundal biog~afic corespunzator se pot dezvolta aici forme demonic-distr*tive ale isteriei, ale "femeii falice", ale "femeii castratoare" n!sensul psihanalizei. Ele se pricep sa abordeze barbatul n ceea Icepriveste sexualitatea sa, sa discute cu "sotiorul" ascuns nlbarbat si ar vrea, la fel ca Circe, sa transfon~e barbatii "n p4rci", sa~i faca dependenti sexual de ele, pna la vasalitate. rt anumite conditii asta poate duce pna la prostitutie, mai d~graba din motivul de a-i scoate barbatului multi bani din butunar si de a-l umili. aiciCa nevroze ale ale ape~dicelui (mai ales n perioada puberdese afectiuni organdor si tulburari psihosomatice gasim tatii, n legatura cu conf1iqtele sexuale), precum si predispozitii maladive ale regiunii ~rogenitale si tulburari functionale ale glandelor endogene. 4strologia i atribuie semnului Scorpionului organele genita14. Nu arareori avem de-a face cu tulburari functionale determJinate psihogen ale capacitatii de iubire. Tulburarile de devo~ament provin deseori din faptul ca omul acesta, conform fiiritei sale, si poate imagina "devotamentul" doar ca pe o sta~e n care se simte la discretia cuiva sau devorat. Partenerul d~vine pentru ambele sexe prea usor o "prada" pe care instindiv ar vrea sa o vneze si s-o prinda. Barbatii se tem deseori sa-si arate laturile delicate, ca sa nu para prea "feminini".
/ , f

142

Fritz Riemrmn
,

Astfel ca gasim n acest semn ~odiacal oameni care se ndreapta tenace t>isondnd adnclspre problemele profunde ale vietii, explornd originile, ne~zitnd de dragul cercetarii nici sa experimenteze pe propria l1ersoana, ei nsisi devenind obiectul acelor studii. Experimenttll i provoaca, mai putin n sensul fortei dovedirii prin repetitile, ct pentru cucerirea unui teren virgin, pentru ncercarea un?r reactii necunoscute. Cercetarea motivationala a problemel~r biologice, chimice, psihologice i fascineaza cel mai tare. Dir punct de vedere etic, este de o importanta vitala pentru cei ~ascuti sub semnul Scorpioiar la modul generalsuficient respe~t fata de ceea ce au studiat, nului sa-si pastreze sa nu-si piarqa veneratia. n conformitate cu experientel~ mele, motivul sarpelui si accentuari ale semnului Scorpionu(lui, fie caoamenilor aviditaal paianjenului se gasesc deseori ~ visele simbol al care au tii lor de a devora, fie pentru ca Suft animale ce produc anxietate, de care se simt amenintati.
I

n teama fata de viata a omului plir} semnul Scorpionului zace Angoasa de devotamentul ~1l1de iubire n sensul cel mai larg. Autoamagirea ar dori saconsta n faptul aceea ca, pentru a lo unde iubeste si sa poate fie iupit, prin ca distruge si acoobtine puterea asupra parteneruhfi, l transforma n obiectul sau, pe care vrea sa-I analizeze di4ecndu-1 si experimentndu-l, acest lucru l rationalizeaza :tlsa,mascndu-l fata de sine nsusi, ca un interes deosebit de p*ofund. Suspecteaza nteleger~a plina de iubire empatica si sf teme de ea. In contradictie cu acest fapt gastm aici oameni cu anvergura poate cea mai mare ntre lumin~ si umbra, care prin incoruptibilitatea si curajul unei pers0rr-alitati de marca ajung cercetnd la niste cunoasteri, fata df care altii se dau speriati napoi; oameni carora constiinta prpblematicii a-fi-om le-a devenit cerinta de a-si ilumina fond~l inconstient. Freud, Dostoievski, Paracelsus, tuther, Voltaire, Trotki, Marie Curie, Henry Miller, Mary Wig41an pot fi numiti aici; pentru latura demonic-distructiva i vo~ numi pe Goebbles, Charles Manson.
'1 i,

SAGETATOR

Jl\eligiile sunt doar vesmintele si s~nt adesea foarte prost croite.


l

credintei -

THORTON WILDER

i I

Daca omul sub semn~l Scorpionului si deschidea brusc sufletul, si n demonismulpebcolul ca sa-si piardarascolit sa piara chiar el existnd astfel lntunecat n haosul capacitatea de a cre~e, o contramiscare ~ scoate pe Sagetator din aceste abisuri. In cazul acesta este ~'orba despre un om care nazuieste sa se autontreaca pe sin~, pentru a-si depasi pulsiunile si "omenescul-preaomenes~ul", n directia chemarii sale spre ceva superior. Spre deose~ire de pozitia n mod special cauzaI-genetica a omului din semnul Scorpionului, cel din semnul Sagetatorului este ori~ntat teleologic-final. Privirii nspre strafunduri a Scorpionulu~ i urmeaza aici o privire spre naltimi, spre ceea ce trebuie s4 fie, spre ceea ce confera sens. Dupa bilantul cercetat al naturii lumane si al daturilor sale biologice si psihologice urmeaza ntrebarile: ncotro? si Pentru ce? Actualul interes se refera la ~ posibila dezvoltare mai puternica a omului si a fiintei sale ~ranscendente care nu mai poate fi doar derivata din sublim4rea pulsiunilor sau din datele biopsihice, ci i este impusa c~ o cerinta interioara, distrugndu-l si obligndu-l deopotrivaf Astfel, radacina cea mai adnca a omului trebuie cautata aiqi n sentimentul sau religios, n credinta sa si n atingerea sai de catre numinos, de catre ceea ce
I

144

Fritz Riemfmn

nu poate fi cercetat. "Omul ca partener al lui Dumnezeu" am putea spune despre el mpreuna tu Ernst Michel; se trage o granita clara ntre sfnt si profan, lapare viziune a Supraomului. Concomitent apare nsa si per~colul ca omul sa ncerce sa sara prin anticiparea telului pestei,legaturile si dependentele ce apartin fiintei sale, sa-si neglije2fe cota "pamnteana" datorita avntului entuziast spre posibifitati doar banuite. De aceea dezvoltarea se desparte aici la gr~nita dintre a fi si a parea, dintre adevarat si fals. n domeniul ascendentului nt~lnim aici un temperament nervos-coleric, plin de entuziasm ~i avnd o mare capacitate de nflacarare. De aici reiese aplec4rea catre tot ceea ce constiinta sa de sine ar dori sa intensific~i - dar asta poate fi n fond extrem de diferit n functie de ncli/:1atiilerespectivului. n orice caz el are nevoie de elan, de verya, de acel ceva care sa-I absoarba. El vrea sa-i acapareze si p~ altii si, entuziasmndu-se de propria-i ardoare, sa-i convingaI de ceea ce el nsusi este nI

credintat. Ocazional poate sa atinta convinga. siPe lnga toate devina un "misionar" care vrea s~ patosul pastoralul, sa are un sensibil sentiment al drept~tii. Are n general o constitutie vitala si buna, chiar daca est~ sensibil-nervos, cu o tendinta accentuata spre miscare. Cu Luna n acest semn zodiaca~ se adauga ceea ce numim cel mai bine n limbajul lui Jung "ftitudinea personei": omul se identifica atunci cu enorma platere cu rolul sau social, cu ideologia unei clase sociale, cu fu4ctiile si serviciile ocupate; se simte att de mult ca fiind repr~zentantullor, nct asta l copleseste cu totul. Le mbraca pe~tru o autoexacerbare ca pe un vesmnt pe sub care uita de fiinta lui propriu-zisa sau care o acopera - aici se pune ntrebarela decisiva daca vesmntul contine umanitatea si personalitate~ lui sau nu. Si depinde desigur si ce vesmnt si pune - exista unele foarte banale, cum sunt un rang si un titlu exterior s.~.m.d. si exista altele esentiale, care obliga la demnitate si un1anitate. Omul este deschis aici la tot ce este distins si naltatqr, cautnd tot mereu ceva care l-ar putea ridica peste ceea ce ~ste. Acest lucru apare si n faptul ca ntotdeauna este ncntat jde ceva; i plac "starile sui

Cele douasprez~ce semne ale zodiacului

1 45

fletesti", este receptiv la c~le lirice si sentimentale, ca si la cele maret-patetice; accepta us~r sa i se impuna, asa cum lui nsusi i place sa impuna. I Soarele n acest semn zpdiacal obliga la o linie conducatoare pe care se afla figuri prtcum a preotului, a "vizionarului si a profetului" (O. Adler), almisionarului si a vestitorului marilor idei, a judecatorului d~dicat ideii de dreptate, a eticianului. Omul cauta aici inten~iv ndeplinirea sensului si autorealizarea; adevarurile spirituale i sunt mai importante dect cunoasterile stiintifice. Ar~ deseori ceva care o ia naintea timpului, ceva vizionar, idei ~draznete, iar cel mai mult l supanu limitarea libertatii sale"lrealitatii", Poatemacar pericolul de a ra da atentie suficienta rpirituale. nici fi n celei proprii. Gndeste intuitiv-ipotetic,1 modul geniu care se lasa atras tuziasmeaza, revendicn4lapoate fi unidealist, al focului care encu mare usurinta de supra~olicitari etice, uitnd de ceea ce este de dragul a ceea ce trebute sa fie. Dar arata marinimie si noblete, are un sentiment al dreptatii extrem de exacerbat, gndeste pe arii extinse si si propune scopuri nalte. Situatiile germinative pentru cel nascut sub acest semn se afla, asa cum am menti04at, n problema existentei si a aparentei. Unii sunt interesa#. n exterior de prestigiu, titluri, ordine s.a., multe devin pe*ru ei prea usor simboluri ale statutului si deseori par sa creaf:la,n mod naiv, ca asemenea lucruri le dau ntr-adevar valoare~ si greutatea pe care le-o confera ei. Extrag din ele cteodata 01 aroganta intelectuala, uneori morala, ca si cnd nsusi faPtul ca se ocupa de lucruri importante le confera o superioritate. ~sa putem ntelege ca imaginile-umbra ale imaginilor conduc~toare se ntind de la mincinos si ipoI

ceeapna la escroc, pnac~re tot ce a ramas din adevaratelepara crit ce ar dori sa fie, la llaacei oameni care vor doar sa reprezentari ale telurilor lai sunt doar un gest patetic si o fatarnicie mieroasa. Confruntarea cu "um*a", asadar constientizarea nsusirilor inferioare ale Sagetatqrului, este aici de mare importanta; te poti confunda mult prta usor cu imaginea, cu figura dorita, cu cea pe care o ai des~re tine. Asta poate duce la o sciziuI I

I i i

146

Fritz Riemlann
i

ne tot mai adnca ntre Eul-dorifta t>iEul-realitate, ceea ce atrage deseori dupa sine at>a-nurrjitele "caderi nervoase". De aceea el trebuie sa aiba grija n m~d special sa nU-t>idistruga prea rau sentimentul perceput patetic al propriei demnitati t>i al infailibilitatii morale, n constiTI1tascopurilor si convingerilor sale supe;ioare. Toate aste~ p~t cret>teprog;esiv, mai ales n cazul ntrebarilor religios-exist$ntiale t>ietice, pna la sentimentul predestinarii sale, al cher:rarii sale care i confera puterea de a le impune altora, ca pe q dispozitie, conceptiile sale. Atunci se transforma ntr-un fnisionar zelos, cuprins de cont>tiinta vocatiei sale, care devi1\1ecu att mai periculoasa, cu ct este mai putin umil t>iautoqritic. Uita prea ut>or ca este doar re~rezentantut "loctiitorul" unor valori t>iidei, ca prin identifilcarea cu ele sau cu ritualul lor nu a devenit nca cel care ar d~ri sa fie, uita ca mantia regala nu nseamna ea singura reg~le, iar titlul nu alcatuiet>te personalitatea. j n cazul dezvoltarilor n directija schizoidiei gasim aici oameni avnd un cult autist al pers~nalitatii, cu un sentiment extrem de labil al autoevaluarii cate oscileaza ntre supraestiA mare t>isubestimare. In legatura cl).acest sentiment att de labil al auto evaluarii pot aparea t>i~tari care se nvecineaza cu delirul de relatie, n care i apare Itropria falsitate presimtita, n critica proiectata spre exterior. Pe linia compulsionala poate aj1(mgela scrupule ale cont>tiintei pna la fanatism morat la c4mponarea de o morala rigida t>ila o intoleranta morala car~ nu le poate permite celorlalti ceea ce-t>iinterzice singura. C~nflictele sale sunt purtate pe plan etico-moral; astfet conf1ict~lepulsionale sunt oarecum "cotate prea sus" t>i u sunt recuno~cute ca atare, parndu-i-se n eventual irezolvabile; mediteaza ap.esea la probleme aparente ale propriei valori t>iale integritatii sale morale, care apar de fapt numai pentru ca e ncredij:ltat ca nu-t>i poate admite "preaomenescul". Nevrozele pe baie bisericet>tigasesc la el teren fertil, o problematica chinuitoate a Supraeului, care i cere un perfectionism moral ce nu po4te fi tinut - pentru ca el contrazice natura umana -, care e~te acompaniat nsa de deI I

Cele douasprezece semne ale zodiacului

147

presii grele pline de autorepr0\'luri \'li ispa\'liri autoimpuse atunci cnd nu poate sa mplineasca cerintele severe, lund poruncile morale prea literal, nu ca pe ni\'ltecerinte ideale. Astfel pot aparea o dogmatica nenduplecata \'lio ortodoxie straina de viata. Pe de alta parte, se poate dezvolta n caz extrem o psihoza pe baza sentimentelor ca el ar fi alesul, care va purta aici trasaturile infailibilitatii morale \'liale desavr$irii asemanatoare lui Dumnezeu. n cazul dezvoltarilor isterice, nevoia exagerata de a se impune, ca \'lilipsa sinceritatii fata de sine nsu\'li nu duc rareori, prin fanfaronada, ngmfare, aroganta ncapatnata \'lidelir pompos de grandoare, n caz extrem la escrocherie. n educatie este important sa se acorde atentie ambitiei de a se impune \'linclinatiei spre "atitudinile personei", copilul trebuie ajutat n dezvoltarea simtului pentru autenticitate. Minciunile au aici deseori fundalul psihologic al anticiparii succeselor dorite; nclinatia spre identificarea cu simbolurile statutului \'licu alte aspecte exterioare ar trebui luata n seama pentru ca anumite gesturi preluate sa nu nlocuiasca propria capacitate; pe de alta parte, este important sa nu fie fortata dezvoltarea Supraeului copilului. Pentru placerea mi\'lcarii \'li educarea fairness-ului este important sportul. Oscilatii mai frecvente si frapante ale sentimentului propriei valori \'licrize existentiale n perioada pubertatii sunt deseori semnale de alarma \'liindicii premergatoare ale unor boli psihice. Femeile din acest semn au deseori ceva demn, plin de maretie; au o aplecare spre reprezentare \'lio aversiune expresa fata de situatiile strmtorate, de multe ori sunt extrem de ambitioase n ceea ce prive\'lte sotul, dorind sa se oglindeasca n faima sa, de aceea l mna spre mai multe succese \'lirealizari dect ar putea el obtine de fapt. Si ele nclina spre "atitudinile personei" - prestigiul public, rolul lor din societate sunt adesea supraevaluate. Sunt foarte interesate de prestigiul personal, au o con\'ltiinta a rangului prin care \'lingreuneaza relatiile interumane. n spatele auto dreptatii \'lial moralei pudice Si ascund uneori nesiguranta interioara. Au nsa capacitatea de a se entuziasma; dragostea \'lierotismul le dau posibilitatea

148

Fritz Riemann

de a se percepe amplificat; ~i idealizeaza cu mare placere partenerul sau dragostea, nclina catre exagerari entuziaste, a~a cum ncearca n general sa ridice cu patos situatiile minore "la un nivel mai nalt". Astrologia i atribuie acestui semn zodiacal zona ~oldurilor, precum ~i functiile ficatului ~i ale veziculei biliare. n zona ~oldurilor are loc ridicarea pe verticala, iar nvataturile ezoterice vad n asta corespondenta simbolica cu "sinceritatea"; ~i poate ca ne gndim ~i la lupta lui Jacob cu ngerul, cnd i se "luxeaza ~oldul" ~i spune urmatoarele cuvinte, care ar putea fi folosite aici ca moto pentru omul din zodia Sagetatorului: "Nu te las dect daca ma binecuvntezi." Afectiunile ficatului ~i ale veziculei biliare au nu rareori fundalul exagerarilor sau al arogantei prometeice. Si reumatismul, ~i sciatica se regasesc aici deseori, la fel ~i alergiile (rinita alergica). Deoarece s-a straduit sa fie ntotdeauna cea superioara din punct de vedere moral, cea care nu putea fi blamata nicicnd, care nu era niciodata "rea", dar nici nu credea ca putea cunoa~te ceva rau n persoana ei, o femeie se lasa naltata de sotul ei care se afla "din punct de vedere moral sub ea", fiind de conditie mai modesta ~ibautor, n rolul unui un om ideal, de neatins, de neajuns. Deoarece l ierta ntotdeauna, marinimoasa, pe cel care se caia mereu, urca din ce n ce mai sus, dar nu recuno~tea ca i delega astfel lui relele ei personale, lui care, masurndu-se cu "virtutile" ei, i se parea ca este tot mai marunt, fiind mpins de strictetea ei morala din ce n ce mai mult nspre bautura. Astfel ea devenea indirect vinovata de starea lui, dar traia cu con~tiinta ca trebuie sa-I ridice catre ea. Autoamagirea apare aici pe tarmul nesinceritatii fata de sine nsu~i ~i din cauza moralei lipsite de spirit autocritic. Omul vrea sa fie mai bun dect este 9i crede ca prin ndeplinirea unor rituri formale 9i-a ndeplinit datoria. A~a se ajunge la fatarnicie, la falsitate interioara 9i la prefacatorie, care poate lua diferite intensitati, de la ngrnfarea patetica la demnitatea auto suficienta a functiei, pna la minciuna gaunoasa. Acest om nclina sa vada mai degraba paiul din ochiul celui-

Cele douasprezece semne ale zodiacului

149

lalt, dect brna din propriul ochi - un fariseism de toate nuantele este aici umbra posibila. Spre deosebire de acestia stau nsa cei "drepti", care au curajul sa recunoasca si sa se implice n ceea ce li se pare a fi adevarat - asa cum s-a petrecut cu Zola aflat sub influenta acestui semn n cazul lui Dreyfus. Sunt oameni pentru care valorile atemporale sunt nca valabile, pentru care notiuni ca sublimul si maretia nseamna nca ceva, care recunosc nca n ei ndurarea, "vocea interioara" si "scnteia divina". Sunt oameni care din cautarea pasionata a sensului sau prin cufundarea meditativa ajung la o perspectiva vizionara, pot capata inspira tii. Ideea acestui semn o putem recunoaste eventual n figuri precum: Rilke, Schiller, Klages, Beethoven, Willy Brandt, Nostradamus si Papa Ioan al XXIII-lea.

CAPRICORN

ntr-o asemenea robie si att de plin de necaz, Cu un plan gresit, n aceasta tortura sufleteasca, mi este ursit sa cioplesc ceva dumnezeiesc.
MrCHELANGELO

Daca cel nascut sub semnul Sagetatorului nclina, n patosul idealist al credulitatii sale, sa ia drept realitate o imagine dorita despre sine t;i avea tendinta catre aroganta morala, ducnd pna la cultul Sinelui, urmatorul semn, cel al Capricornului, aduce cu sine din nou un contraimpuls. Aici regasim omul interesat sa fie nn slujba munciin, sa ia viata asupra sa ca pe o misiune, ndaratul careia propria persoana se da mult napoi. Poate sa fie recunoscut datorita realizarilor muncii sale - nevoia de a munci o resimte ca pe un angajament; t;i doret;te sarcini de raspundere t;i anvergura - cu ct sunt mai grele, cu att mai mare i va fi satisfactia n a le fi biruit. Daca omul din semnul Leului putea declara, convins de importanta persoanei sale: ,)'etat c'est moin, cel nascut sub semnul Capricornului ar spune: nRegele este primul slujitor al statului sau", ceea ce clarifica accentuarea diferita aici t;i acolo. Dar tocmai aceasta pozitionare n spatele noperei", n urma a ceea ce trebuie realizat t;i administrat, i confera acestui om cont;tiinta demnitatii sale, sentimentul propriei valori. Daca pentru cel aflat sub semnul Sagetatorului stralucirea t;i gloria, ca t;i atributele pe care le simbolizau erau att de importante,

Cele douasprezece semne ale zodiacului

151

omul din Capricorn este "eminenta cenusie", cel care ramne n fundat dar care tine n mna firele decisive; privit dinspre exterior pare mai degraba modest si insignifiant, i este suficienta constinta importantei serviciului sau, a functiei pe care o ndeplineste, ele conferindu-i mndria caracteristica aici a modestiei. n acest semn recunoastem ceva ca o forta primara indestructibila, care nu se nspaimnta de nici o greutate, daca este vorba sa rezolve o sarcina. Omul are nevoie aici de ceva care sa-I provoace totat de o opozitie ce-o poate nvinge punnd n joc forte nebanuite; capacitatea sa tenace de a rezista nu-i permite sa renunte nici acolo unde altii s-au resemnat de mult si el ndrazneste sa se apropie de lucrurile pe care multi nici macar nu ar ncerca sa le faca, reusind astfel deseori n obiective grandioase. n domeniul ascendentului aflam aici oameni cu o tenacitate vitala enorma, o perseverenta si o capacitate uriasa de ncarcare. Temperamentul lor are ceva grav, o conotatie melancolica, sunt lucratori care muncesc din greu, se percep adesea ca fiind sub presiunea unei cerinte interioare si cel mai intens n nvingerea rezistentelor. Este ca si cnd le-ar trebui, ba ca si cnd ar cauta cu tot dinadinsul conditii dure si adverse, cu ajutorul carora sa-si verifice capacitatea de ncarcare, vointa tenace si forta. Unii se percep ca fiind sub o compulsie care i mna din spate tot timpul si care nu le permite nici o oprire sau relaxare. Daca omul uita nsa de ndatorirea fata de sarcina asumata, ramne captivul nazuintei sale egoiste catre succes; i gasim atunci aici pe acei arivisti ambitiosi si nefericiti care tind neaparat spre "mai sus", la care actiunile si capata independenta, avnd parca o viata proprie; devin niste roboti, creatia i depaseste si i transforma n sclavi. Cu Luna n acest semn dispozitia sufleteasca a omului din semnul Capricornului va avea ceva aspru, retinut, cteodata ntunecat, iar daca s-a dedicat prea mult compulsiei sale la realizare, laturile sale sufletesti pot de genera. n acest caz dezvolta deseori o invidie plina de resentiment fata de toti care o iau mai n usor dect et care traiesc mai voios si reusesc fara

152

Fritz Riemann

acea ncordare nversunat-crispata, fiin~ vizibil capabili de a se mai bucura, sa ia mai mult din viata. In rest se caracterizeaza nsa printr-o mare capacitate de ncarcare sufleteasca, prin simtul realitatii si sentimentul datoriei. Deseori omul din acest semn da ce e mai bun din el n conditii grele de viata si n situatii de restriste. Este un om stapnit, cere mult de la sine nsusi si nclina sa se faca de nenlocuit, indispensabil, lund asup~a sa sarcini pe care nimeni nu i le-a cerut. i reuseste "sa domine servind" (O. Adler) si astfel sa-i oblige pe ceilalti. Cu Soarele n acest semn putem descrie imaginea conducatoare a patriarhului, a ascetului, a purtatorului constient si responsabil al unor sarcini importante; se ofera aici si imaginea "batrnului ntelept". Daca omul reuseste n acest caz sa munceasca cu abnegatie, poate ndeplini lucruri marete opera gigantica a unui Michelangelo care se afla sub influenta acestui semn este o dovada. Deseori gasim aici o trasatura de maretie, de predilectie spre monumental. Datorita integritatii unei personalitati ce se identifica ntr-o mare masura cu sarcina pe care si-a asumat-o si care si impune obligatii att de severe, el poate actiona ca un exemplu. Tinde spre perfectionism, nu se multumeste cu jumatati de masura. Omul sub acest semn poate cadea sub influenta unei ambitii ntunecate care l va face sa nu se mai poata bucura, iar "umbra" imaginilor conducatoare sus-numite se afla pe linia arivistului, a razbatatorului care lupta ncrncenat, a "ciclistului" care, pentru a-si atinge scopul ambitios, urca stnd cocosat si apasa cu putere pedalele n jos, pentru a nainta mai repede. Este nvins de o alegere negativa a stimulilor, lund lucrurile prea n serios, fiind lipsit de umor; de multe ori alege gresit lucrurile, n momente nepotrivite, vazndu-le n mod urcios-pesimist n negru, observnd peste tot doar aspectul grav, mpovarator; se apropie de chestiunile marunte parca cu bicepsii ncordati, fiind nevoie de fapt de mult mai putina forta pentru a fi rezolvate. Aprobarea vietii si bucuria ei, tot ceea ce este vesel si gratios este dat deoparte si devalorizat, ba chiar dispretuit doar pentru ca nu e grav si apasator. si ngreuneaza atunci singur n mod inutil situatiile si

Cele douasprezlece semne ale zodiacului

1 53

apasa cu gravitate si asupra celorlalti care ajung sa dezvolte aproape sentimente de v~na daca iau lucrurile mai n usor, chiar n joaca. Constelea~a lucrurile n asa fel, nct devin o problema, de parca deja ~fortul depus ar si putea aduce cu sine dovada destoiniciei ~ale. n cazul unei biografiiiadecvate, omul dezvolta o structura compulsionala a persoralitatii sale. Educatia i poate amplifica sentimentul de bazf al vietii si anume ca se percepe sub un imperativ sa-si impru[la o disciplina de fier nct sa-I de n nefericit, nctcategoric C01ptinUU, asa masura, si principiifaca otel care sunt reprezentat$la el cu ntreaga forta a consecventei nenduplecate si mai f~natic mpotriva sa dect chiar la cei nascuti sub semnul Fecio~rei, la care, n ciuda unor anumite asemanari, aceste trasaturli compulsive servesc mai mult pentru propria siguranta. A~nci datoria se transforma n obligatie searbada, crispata, mwj1cantr-o lectie rezolvata n mod ndrjit, gndire a ntr-o tenteinicie rumegatoare, autocontrolul n principii ascetice. Autolvaloarea sa pare sa creasca abia datorita greutatii sarcinii si t~ndintei sale spre desavrsire. nclina a se percepe prin presilunea muncii si compulsia la randament; se convinge adesea pe sine ca acesta i este destinul, fara sa-si dea seama ct de mu(lt contribuie el nsusi prin vointa sa ambitioasa de a accede silpentru ca nu vrea sa-i fie dator niI

mijloci cu nimic. Folosest~ acest lucru cu placere si pentruasmanui altora impresia caIface totul numai de dragul lor, a teapta nsa multumirea lqr. Succesul si puterea s~t pentru el cuvinte magice; sentimentul autovalorii depin~e aproape exclusiv de productivitatea la care a ajuns si ap~rtine specificului sau ca nu-i place sa fie ajutat de nimeni, c~-i displace sa i se ia vreo sarcina este acel "selfmademan", tare vrea sa multumeasca totul doar muncii sale, este ceea ce qatoreaza el autorespectului. n acest sens este diferit de cel nastut sub semnul Leului care si el vrea sa faca totul singur, dar 4in sentimentul puterii, din convingerea naiva ca poate oriqe, numai sa vrea; la cel nascut sub semnul Capricornului ac~entul se pune mai mult pe munca realizata de unul singur, re datoria implinita si pe satisfactia

154

Fritz Riemann

astfel obtinuta. Ceea ce acolo era a vrea si a putea, aici devine a trebui si a fi necesar. Pentru acesti oameni situatia germinativa centrala este sa-si analizeze compulsia la performanta si sa recunoasca n ce masura o percep ca fiind o necesitate venita din afara si acolo unde provine de fapt din ei, deoarece cred ca doar prin performanta pot accede la recunoastere, dragoste si autostima. Acest lucru este important n special n educatia copilului caruia trebuie sa i se dea mai ales sentimentul ca este iubit asa cum este el, nu abia n conformitate cu cele realizate; el trebuie trimis la joaca si lasat sa nteleaga ca exista si altceva pe lumea asta dect performanta si succes. Trebuie tinut seama si de contactele sale cu oamenii care sunt saracite deseori din pricina ambitiei sale ariviste. Ca educator poti avea ncredere n destoinicia si n vointa de realizare a acestor copii; n cazul n care sunt ndemnati n mod special spre mai mult este cultivat n ei tipul arivistului sau li se impune compulsia la realizare. Cteodata sunt suprasolicitati pentru ca au nca de timpuriu trasaturi necopilaresti-adulte, asa nct li se atribuie prea mult fata de vrsta pe care o au - ei se lasa mpovarati si obligati, fara sa se apere. Femeile din acest semn au deseori ceva aspru, serios si rece; sunt adesea mai degraba "stapna cea severa" dect partenera sarmanta, au din plin sentimentul datoriei, dovedesc o harnicie neobosita si o constiinta a raspunderii care devine lesne o responsabilitate excesiva. Asteapta nemarturisit o multumire pentru serviciile prestate pe care si le autoimpun pentru a-l obliga pe partener; asta devine deseori posibilitatea lor de reclama. Dar aceste femei sunt capabile a se lasa mpovarate si ramn fidele datoriei. O alegere si o decizie odata luate devin o legatura fatala, pe care o sustin. Pot parea mai reci dect sunt n realitate, nclina probabil mai putin catre jocul erotic, au nsa o senzualitate puternica, daca nu ajung sa considere dragostea si sexualitatea ca pe o sarcina si o obligatie pe care trebuie sa le ndeplineasca. Astfel ca omul aflat sub semnul Capricornului se gaseste ntre polii mplinirii unor sarcini mari care l nstraineaza de

Cele douasprezece semne ale zodiacului

155

el nsusi si ai vointei egoiste de ascensiune. Se afla n primejdia de a se suprasolicita singur; exprimat n limbaj psihanalitic, este nclinat n special sa dezvolte un Supraeu strict care poate fi amplificat prin educatie si mediu att de mult, nct sa i se limiteze ntreaga capacitate de a se bucura, el trebuind sa-si obtina satisfactia din renutare si asceza. Depresiile apar la el n general pe baza unei suprasolicitari inconstiente care l duce la limitele capacitatii sale considerabile de ncarcare si suprancarcare. Gasim atunci la el si forme de duritate sufleteasca schizoida, pna la o racire a sentimentelor ce se izoleaza totat de pe urma careia va suferi apoi mediul sau nconjurator. La batrnete, pe care acesti oameni o simt mai degraba ca pe o despovarare, caci atunci li se mai iau din raspunderi, iar ei pot fi de acord cu asta, devin deseori mai blnzi si mai toleranti, chiar si fata de ei nsisi; pot gasi calea catre o ntelepciune a vrstei care i face sa suporte batrnetea mai usor dect altii - daca nvata sa se mai relaxeze si sa nu mai "trebuiascau sa se chinuie la nesfrsit din credinta ca sunt de nenlocuit. Astrologia i confera acestui semn regiunea genunchilor si ne poate face sa devenim gndit ori daca, asa cum prezinta Oskar Adler lucrurile, genunchiul, prin cele doua functii ale miscarii, indica din punct de vedere ezoteric cele doua posibilitati simbolice ale tematicii Capricomului: aplecarea slugarnica fata de o sarcina sau ascensiune a ambitioasa. Din punct de vedere psihosomatic regasim deseori afectiuni ale regiunii genunchiului (articulatia genunchiului, meniscul) si o predispozitie pentru reumatism si guta. Apoi si boli metabolice si de snge, deoarece splina si maduva spinarii par a fi predispuse. Deseori apar bolile managerului cauzate de suprasolicitare si vointa de a obtine realizari maxime. O casnica trebuia sa aiba grija de opt persoane; desi nu ar fi fost nici o problema din punct de vedere financiar, nu si-a cumparat o masina de spalat vase cu motivatia - rationalizata - ca vasele ar fi avut de suferit (ele nici nu erau prea valoroase), n realitate nsa pentru ca "trebuiaU sa dovedeasca n mod demonstrativ vrednicia ei si ca se afla sub o presiune con-

156

Fritz Riemann

tinua din cauza solicitarilor mari. Din acelat'ii motiv refuza orice ajutor, chiar t'iidin partea copiilor; parea ca are doar sentimente de datorie, admitea ambitia ei de a fi indispensabila t'iica astfel i facea pe ceilalti sa devina dependenti de ea, simtea nevoia de a i se recunoat'ite meritele, dar se caina deseori de solicitarile datorate obligatiilor de zi cu zi t'iiastfel strnea n familia ei sentimente de vinovatie din cauza vredniciei ei permanente, fiind nsa extrem de multumita de admiratia celorlalti. Autoamagirea acestor oameni zace cel mai adesea n necesitatea de a-t'iimplini datoria, demonstrata spre exterior t'iirastalmacirea ei printr-o necesitate silita, aparent "datorita conditiilor", ca t'iin predispozitia plasata asemanator psihodinarnic, de a prelua prea multa raspundere pentru altii, de a "trebui" sa preia. n spatele acestui lucru se afla, astfel camuflata, adesea o considerabila dorinta de putere; totodata, ei se sustrag astfel afectiunii interumane, n fata careia se simt nesiguri t'ii neajutorati. De asta se leaga atunci o lipsa a farmecului t'iia caracterului deschis, sunt nchistati t'iiinhibati. Sacrificii necerute, duritate ascetica, auto disciplina de fier t'iivointa de a realiza le confera o mndrie scump platita, care nu-i satisface nici macar pe ei t'iicare nu le permite, prin relaxare, sa gaseasca n ei alte laturi care ar necesita o mai mare permeabilitate t'iitoleranta, facndu-i mai omenot'ii. Pe de alta parte, gasim aici oameni cu teluri nalte pe care le transpun n viata cu o consecventa t'iio forta de rezistenta uriat'ie, sustinuti de un spirit al datoriei situat deasupra ambitiei personale, conferindu-Ie forta unui titan. Se pot transforma atunci n personaje care insufla respect, care se depat'iesc pe sine, devenind purtatorii predestinati ai unor sarcini supraindividuale. Poate ca simtim ceva din cele de mai sus la oameni ca Michelangelo, Adenauer, Hindenburg, Ernst Barlach, Rodin, Mao Te-Tung, Albert Schweitzer, Helmut Schrnidt t'iiSchliemann.

VARSATOR

... viata unui dezradacinat i se parea mult mai putin de dispretuit dect viata unui om care se multume;;te cu tirania mediocritatii, caci a ie;;i din rnd se pare ca trebuie platit prea scump.
JAMESJOYCE

Pericolul duritatii sufletesti pe drumul compulsiei la realizare, al vointei de succes si al nazuintei de putere, ce ameninta n semnul Capricornului si i putea rapi omului libertatea, tensionndu-l prin datoriile si sarcinile autoimpuse, i se opune un contraimpuls n semnul zodiacal al Varsatorului. Este ca si cnd omul ar reflecta la ceea ce este ntr-adevar omenesc, uman n sine si n afara sa, ncercnd sa se desprinda de toate legaturile limitative, impuse lui de traditie, familie sau societate, de conventii, de marele uCinevau. Nu vrea sa i se dicteze de catre altii cum sa se comporte, ce useu cere si se asteapta din partea lui, ce e voie si ce nu. Vrea sa se elibereze de toate acestea n favoarea unei libertati si independente pe ct posibil mai mari, ce-i pluteste n fata ochilor, n favoarea unei autorealizari pe care am putea-o descrie cel mai bine prin notiunea individuatiei fixate de Jung. nsusi Jung, ca si James Joyce, de la care provine citatul de mai sus, s-au aflat ambii sub influenta acestui semn. Sa devii si sa fii un individ unic, sa-ti accepti particularitatile fiintei tale si sa le conduci spre o

158

Fritz Riemann

dezvoltare optima constituie ideea de baza a acestui semn, pe care omul respectiv nu este dispus sa o jertfeasca nici unei compulsii exterioare - ar simti-o ca pe o tradare fata de sine. Telul suprem este aici recunoasterea individului n comunitatea sociala, recunoasterea drepturilor sale de om: omul acesta tnjeste la o existenta desprinsa de orice gravitatie terestra, ar dori sa se afle ntr-o stare de suveranitate voioasa deasupra a tot ceea ce ar vrea sa-I lege, ntr-o stare de relaxare care este conform lui Marie von Ebner-Eschenbach "o forma gratioasa a constiintei de sine". La nivelul ascendentului acest sentiment de baza este trait ntr-o naiva naturalete, cu constiinta nereflectata ca este ceva unic-deosebit si ca are voie nu numai sa pretinda de aici de la bun nceput anumite privilegii, dar sa le si aiba deja. Omul din acest semn si traieste propriul stil de viata nestingherit de ordinea si obiceiurile colective - cui nu-i convine poate sa-si aleaga un altul- si are ntotdeauna un usor dispret fata de toti cei care se adapteaza pe seama propriei existente -, el poate privi acest lucru doar ca pe o slabiciune. Asta i confera deseori o anumita aroganta si trufie, nenuantata nsa nicidecum moral, ca la cei nascuti sub semnul Sagetatorului, dar bazndu-se pe constiinta unicitatii individualitatii sale. La o constitutie vitala buna, temperamentul sau este usor hipomaniac. Cu Luna n acest semn, omul i va cauta mai ales pe cei care gndesc la fel cu el; afinitatea electiva i este mai importanta dect rudenia de snge - legatura data de destin cu rude de snge i se pare a fi ceva impus, pe care nu l-ar fi putut alege. Asa ca traieste cu constiinta unei specificitati pe care crede ca nu trebuie deloc sa o supuna unei confirmari, n spate ascunzndu-se nsa angoasa neexprimata ca la ncercarea dovedirii unicitatii si a specificitatii sale s-ar putea dezvalui ca totul este o iluzie. Pentru a-l cita pe Oskar Adler: omul acestui semn traieste deseori ca un "print incognito" care stie doar el de caracterul sau princiar secret, dar nu risca sa-I recunoasca public, pentru ca atunci s-ar arata, poate, ca doar si-a nchipuit ca este "print". Astfel s-ar putea produce un

Cele douasprez~ce semne ale zodiacului

1 59

ncirculus vitiosusn pericu~os:plate~te mult prea scump sentimentul specificitatiisale ~ecrete;ideea ca ar putea fi doar un om nobi~nuit//, la fel ca t~ti ceilalti, daca ar renunta la ceva din exclusivitatea sa, dev~ne tot mai mult o ncercare disperata de a-~i salva specific~tatea.De asta se leaga aici greutatea cu care face de obicei Icontactecel care are Luna n acest la fel ca toti ceilalti, i este nsa teama ca va trebui sa jertfeassemn, ar vrea sa iasa adesri,acare consta tocmai n faptul de a ca ceea ce are mai valoro din nsplendid isolation// ~isa fie reprezenta fondul unor d presii adnci de care se refugiaza nu placereaceilalti, lucru ctre l deosebe~te de ei. Asta poate n fi ca ~i unor contacte superficiale, de o aparenta cordialitate, care ramn aparent~ atta vreme ct nu ~or ndrazni sa permita ~in ei ceea ce-i teaga pe oameni n sensul lui ntat twam asi//*.Gasim deseorf aici un adaos de temperament hipomaniac, o entuziasmarelde scurta durata la tensiuni de moment. Lipsa tensiunii nseamna pentru el plictiseala, aratnd o anumita aviditate fata dlesenzational. Cu Soarele n semn'ul s~u, om~l are aici o imagine conducatoare nnascuta care se alflape linia umanistului, a reformatorului ~ia liber-cugetator~lui, a individualistului original independent. El traie~te ace~a-fi-aplecat-asupra-sa al fiecaruia cu demnitatea continuta i asta, care i acorda con~tiinta de a fi purtatorul unui destin ~ic. Se ostene~te pentru a dobndi cea mai la o libertate a ~piritului posibila, care sa-I apere conduce mare mare deta~ate, la o desprindere ceea ce l poate de nclcelileomene~tich~1Uitoare ~ide influente straine, care ar nsemna prea multa ap~opiere~ilegaturi prea strnse. Asta l duce la o cunoastere lip~ita de pasiune, clara precum cristan comun, pentru ceea ce uman, izolarea sa suprimndu-se astfel. Necesitatea sa cea ai profunda referitoare la ceea ce lut uman este sa faca ros de conditiile de viata necesare, sa este care i elibereaza privtea pentru ceea ce au toti oamenii ajute la impunerea sa, sa tecunoasca dependenta alternativa dintre individ ~icomunitalte,ca ~ireciprocitatea ei.
I

* "Tu e;;ti acela" - din hind~ism, lb. sanskrita. (N. t.)

160

Fritz Riemarm

Umbra acestei imagini conducatpare se afla n supraaccentuarea ncrncenata a particularita~ilor individuale; a dori sa fii ceva special devine atunci un scpp n sine, a dori sa te deosebesti neaparat de ceilalti, a nu ~i ca si ceilalti devin atitudini arogant-snoabe, ca si cnd a fi altfel dect ceilalti ar re'1 ' prezenta deja o valoare si sensul a~estui semn. Pe linia gresit nteleasa a acestui semn gasim snqbul, originalul solitar, hibrid-utopicul care aduce fericire ori;1eniriisau o imbunatateste, exclusivistul, ateul, solipsistul. ! Din cele descrise putem deducEt ca aici pot exista cu usurinta dezvoltari n directia schizoi~iei. Caci prin delimitarea sa de ceilalti omul va pierde orice ~propiere familiara si refugiu omenesc. Apelul catre individqatie trait de el poate fi nteles gresit ca o chemaredispretul oricarei apartenente, n refudelirul originalitatii; n catre origiralitate, ajungnd pna la zul oricarei legaturi sanatoase si o!ricarei dependente, omul respectiv vede aceste lucruri doar qa pe o chestiune de masa, ca pe o obisnuinta si un conformis~ colective. Se poate nsa mpotmoli ntr-un exclusivism sno~, chiar daca aceasta se realizeaza doar n mbracaminte si stil!de viata, ca de pilda ntr-o revolta boema mpotriva normelor txistente. Toate astea l pot nchide tot mai mult pe acest om nllumea sa privata singuratica, n care este tot mai izolat di~ cauza lipsei contactelor apropiate si a schimbului cu ceilalti~ devenind un outsider, cu toate consecintele respective. Ca o tompensatie, el poate face ncercarea de a-si interpreta singurrtatea ca semn ca este nenteles, ba chiar ca semn al genialit~tii sale speciale, mpotmolindu-se tot mai mult n sine -liljertatea fara nici un ieI de contact devine pentru el o dependeNa si mai puternica. In caz extrem, asta poate duce la pierder~a simtului realitatii, la inflatia inconstientului pna la psihofa - omul ncearca atunci sa-si mentina particularitatea cel p~tin ntr-o lume iluzorie. CG. Jung a subliniat n mod s~ecial n interpretarea sa a viselor talmacirea pe treapta subiectului, nu numai pentru corectarea treptei obiectului si a sim~olisticii sexuale supraaccentuate de Freud. Poate ca vom pu~ea clarifica nca o data pericolul tematicii Varsatorului traite unilateral printr-o

Cele douaspre~ece semne ale zodiacului

1 61

subliniere mai puternica ~ treptei subiectului: daca am neglija cu totul treapta obiectuilui, ar rezulta o extraordinara independenta fata de realitatt, pe care am mai percepe-o atunci doar ca pe o categorie a trairilor intrasufletesti. Acest lucru poate duce la o autarhie ljtibrida, n care lumea mai este doar oglindirea trairii mele su~iective, o parte din mine - n acest caz ai fi ca prins n mrejelt "ideii pure a Varsatorului". Faptul acesta ar trebui sa nse~e un pericol psihotic daca nu te-ai mai puteaoamenicu pam~tul, recunoscnd realitatea lui Tu, a celorlalti lega si a cel~ilexterioare. Oskar Adler face referinte la corespondenta mitolqgica a Varsatorului cu figura lui Anteus, care, desprinzndu-~e de pamnt, ajunge la mare naltime, dar tot mai atinge diIi cnd n cnd pamntul, pentru a-si trage puterea de acolo: fata o asemenea legatura cu pamntul omul se pierde usor n utppii. Problema contactului .~iconstiinta supraaccentuata a unicitatii sale reprezinta situ~tiile germinative ce-si produc efectul cu putere de destin afupra celor nascuti sub acest semn. Izolarea fata de semeni Roate conduce si la trairi de autonstrainare, la dezvoltari gr~ndomane si paranoide. Nu vorbim " , aici de credinta neconditipl nata n sine nsusi, ca la omul nascut sub semnul Leului; n~ci nu este vorba despre sentimentul de superioritate morala, lipsit de auto critica al celui nascut sub semnul Sagetatorului car4 l ducea la atotputemicie, respectiv la cultul Sinelui; sub se~ul Varsatorului autoridicarea n slavi are mai degraba un caracter compensatoriu, este un substitut al izolarii sale si al auton~oielii izvorte de aici. Deseori apar depresii pe baza celor descrise mai sus; ele au uneori o trasatura sumbru-macabra, p~simista, fara sperante, care se trage din disperarea fata de siIjlensusi, dar este proiectata asupra unor situatii exterioare. n educatie trebuie tin~t seama n mod special ca individualismul Varsatorului sa rtu fie alimentat prin aroganta familiei, lucru la care s-ar putta chiar referi. Mai trebuie tinut cont si de faptul ca un copil n~scut sub acest semn este foarte putin dispus sa preia conv~ntii s.a., al caror sens nu l ntelege sau nu l recunoaste. Da4a i se spune ca "trebuie" facut ceva
I

162

FritzRiem~

asa sau altminteri sau ca "nu e vo~e" cutare sau cutare lucru,

fara a-i da o explicatie rezonabila, lasta i va strni inutil spiritul sau de contradictie si va face ~xact contrariul si astfel se pot initia schimbari de macaz ce vior duce mai trziu la greutati. Nu trebuie sa te astepti din p~rtea lui la legaturi prea familiare, nici nu-l poti obliga la acert lucru - copilul va fi mnat astfel sigur catre o respingerelsau n depresie n cazul n care nu se poate sustrage acestei Icerinte. n schimb, trebuie sus tinute relatiile sale prietenesti prietenia nseamna pentru acest om mai mult dect orice lalte legaturi, el poate arata aici ce e mai bun n el printr-o ase~enea afectiune aleasa din proprie initiativa. Femeile acestui semn zodiacallau ceva capricios, naripat, voios; sunt spontane, nsufletite, or~ginale, au de cele mai multe ori "o nota personala", pe care PF pret. Au o nevoie accentuata de independenta care le faceldificil sa se daruiasca si sa se lege. Au adesea curajul unor p*teneriate "neconventiona-

t!

le" si nu sunt gata sa-si jertfeasca lautorealizarea unor norme oarecare. Au deseori asteptari sUF1rasolicitante fata de partenerii lor care trebuie sa le ndepl~easca necesitatea unor stimulente, senzatii si surprize mere~ noi; doresc sa fie entuziasmate de ei si le iarta partenerilo~ cel mai putin daca sunt "obisnuiti", asta nseamna n och~ lor ca sunt anosti; ele doresc sa fie fascinate. I Tematica Varsatorului se regashte prin urmare ntre polii cunoasterii "pure", ai unei burghetii univers ale care nu se supune prejudecatilor de familie, nat~onale, rasiste sau de alt tip si marginalizarea ce poate lua toat~ formele posibile. Astrologia i atribuie acestui sepm gambele si face o legatura cu glandele cu secretie intern4 (pancreasul). Si labilitatea sistemului circulator ("nevroza ca~diaca") si tulburari ale circulatiei sanguine apar mai des c0r-form experientei mele, la fel fenomenele spastice nespecific~. Autoamagirea acestor oameni manifesta mai ales n nentelegerea chemarii catre individ~atie n cazul n care o concep ca pe o subliniere a egoitatii, silnu ca pe gasirea drumului catre identitatea cu sine, ca pe o *flectare asupra nucleului

Cele douaspre*ce

semne ale zodiacului

1 63

fiintei, n cadrul careia ar putea gasi din nou calea dinspre individualla omenescul ge~1eral. Din aceasta nentelegeire se poate ajunge atunci la persoane originale, capricioase, *zare, ciudate, dar care merita sa fie iubite, care trebuie sa ren-ynte la specificul persoanei lor n fata angoasei lor de viata, n apartenente pe care le vad doar ca pe o adaptare ~i un conformism nedemne de ele - aceste perbire deoarece se ngrijesc e particularitatile lor. Traiesc atunci

ma tot mai mult ntr-un istem, devenind propriii lor captivi n aerul retrag al unei p ntru semenii lor.care uitnd de iusoane se impenetrabili gAndiri solipsiste, ~i tot mairarefia tntr-un iniiVidualism exagerat, li se transforPe de alta parte se aflt oamenii care, prin claritate intuitiva ~i previziune, ating o ~uveranitate spirituala, n cadrul careia devin posibile realiz~ri primordiale ~i importante fie n domeniul umanului, fie ta descoperitori, fie ca inventatori. Sunt oameni care pe lng~ u~urinta lor spirituala nu uita "pamntulU, caruia nu-i cad lnsa prea tare prada, dar nici nu se retrag n refugiul aparentlal exclusivitatii arogante - oameni care ~tiu sa mpace tensi~ea dintre seninatatea spiritului ~i gravitatea pamnteana, qum o putem simti eventual la Mozart Byron, CC. Jung, J.IJoyce, Franz Marc ~i Krishnamurti. Si poate ca ~iJules Veme ~glinde~te n romanele sale anticipative ale viitorului presimtit ceva din ideea acestui semn.
I

tru ca axa pamntului, p ntru prima data n timp istoric, ncepnd cam de la mijloc secolului nostru (secolul XX- n.f.), Semnul semnul Pe~ intereseaza azi n mod Vom pena trecut din VarSatOrului1..or n cel al Varsatorului. specialputea vedea eventual primele stmne ale "erei Varsatoruluiu n fenomene colective care au nteput sa fie din acel moment tot mai nemarginite ~i mai zgud~itoare pentru noi ~ipe care eu le-am descris ca fiind un "proce~ de schizoidareu* - n deta~area de traditiile ~i legaturile de f~milie, de popor sau de rasa; n stradania pentru general om1nescut supranationalut n perspectiva globalizarii devenitelazi posibile prin mass-media, cu nI

"Die scruzoide Gesellscha*"

(Kaiser Traktate, 15, 1975).

164

Fritz Riem~nn
I

vingerea spatiului si timpului. Pa~e ca omul este pus tot mai intens n centrul atentiei: stiintele tnnaniste cstiga - pe lnga tehnica - tot mai multa impo4anta; cautam sa ntelegem tot mai bine daturile noastre biol~gice, de familie, sociale si psihologice si ne straduim sa obtniem un nou firesc; toate astea pot duce la o noua umanitate. Dar si partile periculoase pot fi Irecunoscute destul de clar: n tendinta spre reprezentari de atptputemicie hibride, n nazuinta catre o autarhie care vrea s~ ne scoata din legaturile si ancorarile necesare, n tot mai nmteroasele probleme n conI

tactarea semenilor. Cunoastem nfraltit omenirea, totodata o sfera de actiune, aspiratii care au ide~logii utopice cu o larga criminalit~te tot mai p~riculoasa - fi~d organizata, inteligenta, internationala -, care da deseor~ aparenta unor motivatii umane. Astfel, omul poate avea azi o nbua libertate, devenita poI I

sibila ntr-o progreselor suverafna n lume si dedica poate afladatorita independenta telmicii ti stiintelor naturii, se unor sarcini umane. El poate reprezenta demnitatea individului mpotriva unor forte autoritare ~vechite si recunoaste ca o structura sociala puternic dezvolt4ta se sprijina n ultima instanta pe nivelul dezvoltarii indi"jizilor care o compun, oferind totodata fiecaruia n parte cete mai bune posibilitati de desfasurare a personalitatii lor. nt~meieri de organizatii cum sunt ONU si alte institutii supran~tionale; tendinta c;escnda spre munca egala n echipa n ~ocul ierarhiilor autoritare; aversiunea mpotriva rolurilor prJtinse de societate ale barbatului si femeii care nu corespund~au de multe ori fiintei lor; recunoasterea femeii ca avnd ace$asi valoare cu barbatul n toate acestea pot fi recunoscute tnceputurile realizarii ideii Varsatorului. Ramne deschisa doar ntreb arda ngrijorata care dintre tipurile Varsatorului, cel mai de jos ~au cel mai de sus, va obtine ntietatea n conducere. n prirriul caz, dezvoltarea ar co~tinua n directia libertatilor care nul obliga la nimic, n a lipsei generale a legaturilor si a individ~alismului supravalorizat, n care omul ar trai solipsist, protelstnd fata de toate limita!

Cele douasprezece semne ale zodiacului

1 65

riIe, ntr-un egocentrism trait dezinhibat ~i o tehnicizare tot mai inumana a vietii noastre. Pot fi vazute anumite semne n acest sens. Contrapunctic ar sta ideologiile utopice colective ce ar trebui sa nlocuiasca legaturile interumane pierdute, dar nu o pot face. n cel de-al doilea caz, ne-am apropia de noua noastra umanitate ~i am ncerca sa cream conditiile pentru umanitate ca ntreg ~i pentru indivizi care sa tinda catre conditii de viata optime, ntr-un nou respect fata de destinul individual, fata de om ca individ. Am vedea n zare n locul unei ordini patriarhal-autoritare vechi o ordine mai mult frateasca, n care ceea ce este comun tuturor oamenilor, ~i anume ceea ce este ntr-adevar omenesc, ar deveni esential. Din fericire ~in acest sens exista unele semne.

PESTI ,
Cursul secret al suferintelor ncalze~te existenta ncremenita n nghet.
PASTERNAK

Daca omul din semnul Varsatorului putea sa se retraga n naltimi solipsiste, supraevalundu-~i unicitatea individualitatii ~i retragndu-se ntr-o "splendid isolation", care l ducea la pericolul de a-~i pierde contactele cu semenii, tematica ultimului semn zodiacal, cel al Pe~tilor, este din nou antinomica. Omul din Pe~ti cauta sa se elibereze din catu~ele limitative ale individului; Eul nseamna pentru el sala~ul suferintei; percepe orice egoitate sub aspectul despartirii, al singuratatii izolatoare ~i al lipsei unui refugiu. De aceea cauta parca sa-~i dizolve Eul; ar dori sa-I sacrifice de dragul unei extinderi a fiintei sale, de dragul permeabilitatii care sa-I faca apt sa participe la tot ceea ce este viu, ntr-o legatura atotcuprinzatoare nelimitata. Iubirea care uita de sine, ntelegerea empatica ~i plina de compasiune constituie pentru el cheia necesara ntelegerii lumii. Aici i vom gasi pe oamenii religio~i care, nzestrati pentru metafizic ~i transcendent, reunesc o capacitate de traire care poate ajunge de la o interiorizare meditativa pna la o privire vizionara. Abnegatia sa poate fi folosita ~i pe plan uman, n activitati sociale, terapeutice ~i altele care sunt de ajutor, n mod foarte natural chiar ~intr-o mare iubire. Omul din acest semn este din constructie mai sensibil-permeabil dect

Cele douaspretece

semne ale zodiacului

167

altii, si este determinant pentru el daca este de acord cu aceasta predispozitie a lui, ce~a ce l face, ce-i drept, mai deschis fata de suferinta, dar de ~ici cresc apoi fortele sale ocrotitoare, consolatoare; sau da4 se fereste de aceasta sensibila deschidere la suferinta, se ntareste spatele carora se va putea fi comportamente indifere~te, n mpotriva ei si nu refugiaza n prins datorita virtuoasei ~ale arte a prefacerii. n domeniul ascendertului, acest semn mijloceste o constitutie delicata, sensibila, pptin vitala, avnd un sentiment fundamental de viata pe car~ l-am putea descrie cel mai nimerit prin sentimentul de a fi etFus, de a fi un obiect. Temperamentul acestui om este sensi~il, flegmatic, melancolic, reactioneaza ca un seismograf la tqate impresiile; nu-ti poti imagina o reactie mai puternica - alrputea fi asemuita cu un mobil, care reactioneaza la cea mai mlica pala de curent. Deoarece omul se opune mai nti vag lum~i din cauza constitutiei sale - fizice si psihice -, ar putea sa t se lase prada cu totul; dar pentru a se autoapara dobndestelo capacitatea cameleonica de adaptare si transformare, n swatele careia se ascunde pentru a nu fi atins si lezat. Faptul ac~sta poate media o anumita impresie despre el, si anume ca Ii-ar avea nici un fel de Eu propriu, cnd de fapt ncearca do* sa se pazeasca de o mpovarare careia nu i-ar putea face fa~a. Astfel poate dezvolta o multilateralitate, o multistratificate sufleteasca, ce preia culoarea mediului nconjurator; st*dent si umane. dispozitie toate tonurile tontactelor plastic, i stau parca la tezeCu Lunapoate de m~lt bariera de aici ncearca sa ndeparct se n acest semln, omul dintre Eu si Tu. n relatiile parteneriale ar dori sa fi~ ct se poate de apropiat de celalalt, nazuieste sa se uneasca ~imbiotic, Eul si Tu-uI sa se "contopeasca" si ntr-att, n nu rareori traieste mpreuna cu parpartenerul "topeasca"nct'jNoi". Se simte identificat empatic cu tenerul viata acestuia, c~ar cu preluarea ei ca sarcina proprie, lasnd-o parca sa care uita n sine, dar poate fi si la o dragoste foarte profunda, se reve~se de el. Asta poate duce utilizat pentru toata feri de individuahe ntr-osiadaptare partenerului, deleaga a se raspunderea, acttvitatea decizia mimetica ce si asa,

I I

168

Fritz Riemarin
I

ramnnd copilaros, el devine cu totul depende~t de celalalt, pasndu-i chiar raspunderea pentr~ sine nsu~i. In acest parteneriat exista att trairi fericite ale 1fnei iubiri neconditionate ce ajunge n profunzimi nebanuite, ~ar pot aparea ~i nclciri tragice ~i proiectii ce par insolubile, ~le ivindu-se att de u~or din cauza lipsei distantei creative f~ta de Tu, din prea mare apropiere ~i din prea putina existenya proprie. Cu Soarele n acest putem para~raza n "homo religioconducatoare pe care o semn omul poartaprin sine o imagine sus", misticul; ~i samariteanul se o#era aici ca imagine, vindecatorul ~i ocrotitorul, oameni care Iprin jertfa proprie ~i prin suferinta biruita devin salvatorii c~lorlalti ~i sprijinul lor la nevoie. Omul poate ajunge astfel la p deschidere ~i o profunzime sufleteasca ~i spirituala ce treq granitele; n perceperea lui "tat twam asi" Eul ~i lumea i d~vin o parabola, Eu ~i Tu, subiect ~i obiect, vor fi schimbul p~asmuitor al contrastelor aparente, ceea ce se poate intensificja pna la trairile mistice ale solidaritatii universale. Eul se difolva atunci parca n participarea la univers, iar omul poate Iintui motivul existentei, din care se deschide multitudinea llumii fenomenelor. Forta acestui om rezida n permeabilitateal sa, prin care multe i d~vin ca transparente, i se dezvaluie cleea ce pentru altii ramne ascuns. Aceasta permeabilitate care dizo~va granitele are desigur ~i partile sale umbrite, ~i anume n rfzolvarea gre~it nteleasa a sarcinii date aici: omul nici macar hu ncearca atunci sa devina un individ, ci evita individuat* prin adaptare multipla ~i identificare, printr-un joc de rol, leipercepe pe toate ca fiind multilateralitatea ~i bogatia fiintei sa~e, fara a recunoa~te ca le rascumpara cu o lipsa a Eului, pe c*e o considera a fi devotamentul cerut n acest caz - el ns4 nici macar nu a dezvoltat nca n sine ceea ce urmeaza a fi ~acrificat aici. Prin sensibilitatea sa ~iparca "lip~a pielii de protectie" (Oskar Adler) omul sufera aici mai multi dect altii din cauza vietii. De aceea cauta siguranta - este ~mul "asigurarilor". Crede ca gase~te o posibilitate ramn~nd ct mai mult posibil copilaros-iresponsabil, mpingndu-t pe cei din jur n rolul de
I I I

Cele douasprezece semne ale zodiacului

1 69

aparatori, cernd sa fie menajat. Se sustrage astfel confruntarii cu sine nsusi si deseori i ntlnim aici pe "vesnicii copii" care, "inofensivi" n nevinovatia lor, evita orice responsabilitate, ajungnd la o indiferenta morala si un infantilism de nenteles din punct de vedere etic. Altfel dect omul din semnul Balantei care evita tensiunile din necesitatea armoniei si din angoasa de pierdere a simpatiei celorlalti, cel din semnul Pestilor se refugiaza ntr-o "bunatate" atotntelegatoare, ntr-o toleranta ce ar trebui sa-I scuteasca de ntlnirea cu sine nsusi si de luarea unei atitudini. Niciodata nu va fi primul care sa arunce cu pietre si, plecnd de la motoul ca nimic din ceea ce este omenesc nu-i este strain, ca "sa ntelegi tot" nseamna "sa ierti tot", traieste o nenteleasa umilinta crestina. Apare atunci ca fiind amorf sufleteste, fara contur, indiferent moral sau chiar amoral; el confunda slabiciunea ngaduitoare cu toleranta, lipsa unui punct de vedere cu bunatatea, care poate sa fie si severa si n stare sa pretinda. Nu vrea sa recunoasca ce comod este sa gasesti scuze pentru orice, iar daca extinde acest lucru si asupra sa pare ca se afla dincolo de bine si rau, cnd de fapt are doar un Supraeu dezvoltat defectuos, o constiinta morala extraordinar de plastica ce nu mai poate fi numita astfel tocmai din cauza plasticitatii ei. si poate nsa si cultiva capacitatea de a suferi, facnd-o o valoare de care sa depinda sentimentul sau autovaloric, masura puterii suferintei devenind etalonul sau moral. Atunci devine extrem de sensibil la durere, ba chiar maniac la suferinta, ajungnd pna la masochism sufletesc sau sexual, etalnd o nelipsita auto compasiune care i va provoca pe ceilalti, constient sau nu, sa-I crute, ajungnd la atitudini de santaj sentimental n cazul n care se simte prins la strmtoare si nu mai poate evita adevaratele controverse. Poate planui sa se lase chinuit si sa obtina astfel un cstig dublu: i lasa pe altii sa se supere, se bucura de suferinta sa prin altii si poate avea totodata sentimentul ca este moral mai bun dect ei. Acesta nu este sentimentul superioritatii morale pe care l-am ntlnit la cel nascut sub semnul Sagetatorului, care parea ca se afla datorita idealismului sau deasupra celorlalti, ci omul vrea aici

170

Fritz Riemann

sa-i mpinga pe ceilalti spre suparare, pentru a se simti, alaturi de suferinta lor, ca fiind mai bun. a alta posibilitate de evitare a ntlnirii cu sine este cea a identificarii att de mult cu ceilalti, nct sa traiasca viata lor, fara a avea viata personala. Atitudinea sa speciala de a reactiona ca o mimoza, capacitatea empatica a unui medium favorizeaza o asemenea lipsa de distantare care s;terge granitele, care prin comunicare simbiotica cu celalalt nu-l lasa de fapt sa ajunga niciodata un partener adevarat. i gasim atunci aici pe "pros;tii absoluti", care s;ipastreaza credinta naiva fata de bine, care prezinta n sine s;ispre exterior o lipsa copilaroasa de fantezie pentru rau s;i devin att de des victimele altora, fara sa nteleaga de ce. Astfel, imaginile umbra ale tematicii Pes;tilor se afla pe linia martirului din placerea masochista de a suferi, a actorului proteic al vietii n mereu alte roluri, adecvate mediului nconjurator; este pacifist din cauza angoasei de viata sau din comoditate. Universalitatea sa aparenta este atunci doar expresia lipsei dezvoltarii nucleului personalitatii sale, as;a ca poate fi orice, numai el nsus;i nu. Pe baza celor descrise anterior putem gasi deseori nevroze de angoasa cu enorm de multe posibilitati ale fugii de sine nsus;i s;ide realitate, pna la "fuga n boala". "Isteria de conversie" gases;te aici un teren fertil s;imulte dintre afectiunile psihosomatice comunica deseori, prin semnalele us;or de recunoscut ale limbajului trupului, conflictele nesolutionate. Apar deseori forme astenice ale depresiei care se bazeaza pe sentimentul fundamental al vietii, cu neajutorarea disperata de a fi predat lumii. Si depresia este aici parca fara contur, are ceva pasiv-resemnat; omul noata atunci ca pe valul unor vaiete nespecifice s;iprovocatoare de mila care se refera la sentimentul total al existentei sale, nefiind legate ca la cei nascuti sub semnul Taurului de ratari concrete sau ca la omul Scorpion de afecte sau pulsiuni reprimate. Din cauza acestei nespecificitati s;ia radacinii sale profunde s;ipentru ca omul nu-i poate opune vietii dect prea putin din propriul Eu, oamenii acestui semn sunt de multe ori foarte greu de abordat; au o

Cele douasprez~ce semne ale zodiacului

1 71

dorinta, ce nu se poate mplini, de a fi n siguranta ca un copil, de simbioza, au prete4tia unei iubiri care sa-i rasfete. Femeia nenteleasa, barbatullnenteles intra n aceasta categorie, si pentru ca omul din acest semn este deseori prea putin reliefat, totodata sensibil ca o rrfunoza, este ntr-adevar adesea greu de nteles n perceptia si s~ferinta sa, putndu-Ie formula cu greutate; deseori traieste ffneturi imateriale, care nu pot fi exprimate prin cuvinte. fugii de sine nsusi si de realitate gasim Pe aceeasi linie a n cazul unor ce duc pna l~ decadere. Cteodata omul alte forme de manii biografii cor~spunzatoare alcoolismul si acestui semn duce o viata dubla qa n Mr. Jekyll ~i Mr. Hyde a lui Stevenson, aflndu-se ntr-o ~ciziune ciudata ntre o fatada burgheza si o viata secreta plfna de excese, cu "vicii" d~-a dreptul neburgheze. Pe baza s1jtgestibilitatii sale, omul din semnul Pestilor poate deveni mai psor dect altii victima hipnotizatorilor si a seducatorilor de !tot felul, carora le vine n ntmpinare cu dorinta mult preal intensa de a le sta la dispozitie, de a se lasa determinat de al~ii si de a le ceda. Permeabilitatea sa marfste posibilitatea de a fi deformat de influentele mediului si, pej:ltru ca se poate apara doar prin resI
'1

pingerea insensibilitatea si ~diferenta aparente ale celui suprateodata acestor influentei straine care l asalteaza, se ivesc csensibil: lipsit de aparar~! asa cum se percepe! dezvolta ca protectie mpotriva lirnite~ scazute a tolerantei sale o duritate si o raceala secundare, scpizoide, care pot merge pna la raceala totala! de gheata! g*u de imaginat si la lipsa indolenta de sentiment, mai ales d~ca a fost lezat n copilarie prea des si prea timpuriu. n spatJle unei opacitati si indiferente aparent inabordabile care l f~c intangibil, si ascunde sensibilitatea sa ca de mimoza pe c~re ndrazneste s-o arate doar n fata copiiilor si a animalelor! ~de nu-l ameninta nici o primejdie. In caz extrem se poat~ ajunge la dezvoltari psihotice care se afla mai mult pe partet maniaco-depresiva; deseori gasim pe aceasta linie si haluc~natiile religioase, identificarile cu Christos! reprezentarile Imntuitoare pna la autojertfirea martirica.

172

Fritz Riem'~
I ,

n educatie trebuie tinut seamal!n special de recunoasterea sensibilitatii extreme a copilului si ~ disponibilitatii, de a se refugia n identificare din teama sau!comoditate. Din cauza sensibilitatii sale extreme poate fi uspr deformat de influentele mediului; delicatetea sa te face lesre sa vrei sa-I rasfeti, si asa sunt formati aici deosebit de usor n!copiiimodelu care pot opune prea putin existenta lor proprl!e dorintelor si asteptarilor parintilor, tragicul cum doresc ei s~ aiba fiindcopit ceea ce baza te duce la despre a trai pe lnga ~ine, un poate chiar poa"vietii dubleu pe care am descris-of Ar trebui favorizat curajul fata de sine, fata de autoraspundere si luptat mpotriva nclinatiei catre autocompatimirea sen~ibila la durere. Delicatetea sensibila a copilului cu greu poate ti supraevaluata, dar va trebui ntotdeauna avuta n vedere ~ntr-att, nct sa i se recunoasca faptul ca poate simti anumite lucruri care nu ar patrunde printr-o "piele mai groasa". ~r trebui luat n seama si pericolul de a se expune prea mu~t datorita dorintei sale de comunicare. Femeile din acest semn au n tiJ:iereteceva de nimfa, de ondina, asemanator celor nascute su* se~ul Racului si sunt ca ale barsi acestea extrem de potrivite pentJju proiectiile a~a batului, reprezentnd pentru el a~esea o ntruchipare a "femeii enigmaU, lucru pe care ele sti* eventual sa-I sustina conform motoului "Sufletul meu nu-l rei poseda nsa niciodatau.
I

Pot fi seducatoare si se pot lasa aict femei gata sa se sacrifice, si daruire erotic-sexual. Gasim sequse, sunt pline de fantezie care pot oferi o profunzime a sentimentului care te face fericit si o ntelegere empatica, au o n}are capacitate de iubire si de daruire. Dar gasim aici si isteric~le, nu cele activ-distructive ca femeile nascute sub semnul ~corpionului, ci cele copilaros-neajutorate, care cer mila si ~rotectie, n roluri mereu schimbatoare, imune la oricare rat~une, logici, consecventa si raspundere, care l lasa pe barbat sa !esueze perplex n fata unei asemenea multistratificari nseIatoa:~e;sau gasim aici si femeia care sufera precum o martira, care rrrin acceptarea ngaduitoare si prin reprosurile neexprimate te zac n ea trezesc n barbat sentimente de vinovatie. Rolul!de usfntaU jucat l scoate

Cele douasprezece semne ale zodiacului

173

la iveala pe "nataraul" din barbat, i da acestuia sentimentul ca nu o ntelege niciodata, ajungnd sa se perceapa ca fiind un egoist grosolan sau un mitocan primitiv-insensibil, nedemn de o femeie att de fina si sensibila - chiar daca numai autocompatimirea nu i-o cruta. Aflate n crize, aceste femei folosesc cu placere metodele de santaj, amenintnd cu sinuciderea sau boala, n acest caz avem de-a face cu parteneriatele cele mai tragice n care, din cauza nepastrarii unei distante sanatoase, se ajunge la o stare de ntrepatrundere de ne desfacut. Nu rareori mila este motivul unei legaturi, astfel ca nca de la nceput sunt puse (gresit) macazurile - mila falsa e ntotdeauna apropiata de dispret si contine un motiv secret al puterii. Astrologia i atribuie acestui semn zodiacal picioarele, care sunt cu adevarat deosebit de sensibile n acest caz. De altfel, omului din acest semn i sta la dispozitie din punct de vedere psihosomatic ntreaga scala pentru a alege organe n vederea exprimarii conflictelor nesolutionate prin limbajul trupului, fiind preferate sistemul nervos si suferintele "nervoase" greu de diagnosticat. Deseori gasim n aceste cazuri si forme de boli cronic-perfide recunoscute trziu, care au la baza o tendinta autodistructiva inconstienta, o dorinta de a vrea sa se stinga. Omul este aici n general n pericol suicidar din cauza sentimentului unei slabiciuni neajutorate, a capacitatii sale sensibile de a suferi si a sentimentului tragismului de nenvins al vietii ancorat n ea, dar si din dorinta de izbavire, de moarte. Anais Nin, care se afla sub influenta acestui semn, reda n "jurnalele" ei o descriere impresionanta a felului cum se percepe omul din semnul Pestilor: "n timp ce priveam pestii notnd am suferit o criza de insuficienta respiratorie. Observasem att de intens, eram att de preocupata de modul lor de a respira, nct am uitat eu nsami sa respir. Voiam sa stiu att de mult cum respira ..., nct am uitat de respiratia femeii care se afla n fata acvariului. Intrasem n apa, n corpul pestilor. Eram pestele ... si n timp ce ma transformam n peste, am uitat ca eu, femeia, ar trebui sa respir. Asta mi se ntmpla des atunci cnd privesc suferintele altora - ncep sa traiesc viata

174

Fritz Riemann

lor... Este o parte a religiei Zen sa devii la ceea ce meditezi." Si: IIAm discutat despre schizofrenie pe care o vad ca pe o lipsa de contact... Si deoarece simt ca sunt cu ceilalti, cu lumea, mult prea n contact, am spus ca sufar de contrariul schizofreniei, si anume de empatie, de identificare, ca Eul meu se disipeaza, se abandoneaza si se pierde n celalalt. II Ceea ce l conduce aici pe om la autoamagire este evitarea lipsei sale de protectie si a capacitatii sale de a suferi, care l face sa suporte greu duritatile vietii, dar care l-ar putea maturiza, n sensibilitate la durere si n auto compatimire si ntr-un laisser-faire pasiv, cu sine nsusi, care l face sa devina doar cu greu adult. n ncercarea de a evita suferinta si ca pavaza mpotriva angoasei sale de viata se refugiaza n lipsa egoitatii, parca nu dezvolta nici un smbure de personalitate. n loc sa tinda spre individuatie, sa devina el nsusi, traieste prin identificarea cu ceilalti si poate fi astfel atins doar n mod indirect. De aici rezulta o aparenta capacitate de referinta, reactionnd numai ca un ecou si reglndu-se n conformitate cu partenerul, ramnnd mereu dependent de vizaviul sau, care i confera abia el forma. Asta devine periculos atunci cnd, fiindu-i teama de o ntlnire cu sine nsusi, el traieste pe lnga sine. n cazul n care omul acestui semn va ndrazni sa-si asume sensibilitatea sa subtila si capacitatea de a suferi, sa se lase cutremurat si sa se expuna multiplelor posibilitati de traire ale fiintei sale, va putea descoperi propria bogatie interioara, dobndi ntelegerea pentru multilateralitatea posibilitatilor existentei si a destinelor umane, iar prin suferinta prin care trece se va transcende pe sine. Poate ca simtim ceva din posibila lipsa a limitelor si din universalitatea sufleteasca la oameni cum sunt J.S. Bach, Max Reger si R. Steiner, din delicatetea subtila la Halderlin, Hebbel si Chopin, din profunzimea religioasa a sentimentelor la Paul Gerhardt.

VIII

Planetele
Fiecare om este o mica familie.
NOVALIS

Daca am nteles prin semnele zodiacale imaginile sau ideile primordiale stabile ~i atemporale care se afla n spatele lumii fenomenelor, pentru astrologie, planetele - printre care se numara ~i Soarele ~i Luna - sunt considerate mijlocitorii care transfera aceste idei ce zac n zodiac, n lumea fenomenelor, adica ~i n temporalitate ~i efemeritate. n constelatii aflate n continua mi~care ele nfaptuiesc bogatia aspectelor la toate nivelurile vietii. A~a cum orice planeta, conform conceptiei astrologice, ntruchipeaza n sistemul nostru solar o anumita forta creatoare cu functii specifice, tot a~a fiecarei planete i corespunde n microcosmosul care este omul o functie specifica. n domeniul sufletesc le percepem ca nclinatii sau aspiratii pulsionale; n limbajul psihanalitic le putem numi "pulsiuni partiale". Oricum am vrea sa le numim, le percepem ca pe fortele pulsionale ale fiintei noastre. Cnd este vorba despre descrierea unor forte esentiale globale, vii, vom deveni con~tienti de saracia gndirii abstract-notionale care, n dorinta unei formulari tot mai precise, se ndeparteaza tot mai mult de ceea ce este viu, de ceea ce mitologia reu~ise sa sesizeze cu mult mai amplu n figurile sale simbolice.

176

Fritz Riemann

Fiecare principiu planetar se manifesta n toate domeniile existentei cunoscute noua - asa cum am ncercat sa reprezint acest lucru prin exemplul lui Saturn - conform felului sau propriu. Disparitia unui asemenea principiu ar nsemna disparitia unor anumite domenii functionale ale ntregii structuri, ba chiar ar primejdui n totalitatea sa constructia, ale carei ordine si legitati cosmice ale proceselor au fost rnduite conlucrarii sigure a tuturor fortelor planetelor. Totalitatea planetelor formeaza o mbinare dinamica n care diferitele planete n parte se influenteaza reciproc prin constelatii mereu noi; datorita acestui lucru si pozitiei schimbatoare a semnelor lor, ele sunt modificate nencetat, n efectul lor. Exprimat n alt fel: doar n imaginatia noastra exista Soarele abstract "pur"; n realitatea vie exista mereu doar Soarele ntr-o anumita zi, ntr-un anumit loc pe cer si n anumite conjuncturi cu celelalte planete. Absolutul nu exista dect n mintea noastra; n realitatea vie se gasesc nencetat doar schimbarile sau daca preferam: tulburarile principiului absolut - dar aceste "tulburari" alcatuiesc viata. Astfel ca n descrierile urmatoare ale principiilor planetelor trebuie facute mereu delimitari, fiind vorba de abstractizari ideal-tipice, n viata nsa ele nu apar niciodata att de "pur". Cine se va lasa influentat, fara a avea idei preconcepute, de urmatoarele descrieri va putea regasi n sine, fara nici o greutate, nclinatiile si modurile de perceptie corespunzatoare principiului planetelor. Caci maretei ordini a lumii planetelor i corespunde constructia vie a sufletului nostru; folosind pentru descrierea acestei ordini principiile planetelor, cuprindem totodata o structura ordonata care este reproducerea unei realitati careia i apartinem si noi. Si deoarece n orice horoscop personal este reprezentata fiecare planeta, fiecare om este "o mica familie", n sensul citatului lui Novalis.

SOARELE

INorocul suprem al pamntenilor perfonalitateao


I
!

este doar
GOETHE

ficaOmul aduce cu psiholpgiei adncurilor vitala vorbanespeci- n limbajul sine 14 na?tere o forta este nca despre libido -, care se "separa[' sau se diferentiaza n timpul dezvoltarii din copilarie n qai multe moduri de traire categorica sau pulsiuni partiale, ~semanatoare luminii originare nespecifice ?i incolore a So~relui care se scindeaza n culorile spectrului atunci cnd a~ge diferite medii, se "separa". n astrologie Soarele este corebpondenta simbolica a acestei forte vitale unitare si fundamehtale. Soarele, astrul centrali care ofera viata, lumina ?i caldura, nalitatii noastre. Partii" nsorite" din noi i corespunde conreprezinta n astrologie Al mod corespunzator centrul persoform nvataturii astrologOei nazuinta catre ntreg; el este simbolul "centrului fiintei" Inoastre, al nucleului personalitatii noastre, n care ncerca~ sa unificam diferitele componente partiale, Eurile partiale s4u aspiratiile unice ale fiintei noastre care se gasesc n forta al~or planete, ntr-o reprezentare-scop ce le cuprinde. Modul s~ecial al reprezentarii-scop este dat prin pozitia Soarelui dint:t-un anumit semn zodiacal. Telul suprem al nsoritului din npi este gasirea caii de identificare cu noi n?ine. A?a ca putem pumi Soarele ca fiind principiul vie-

178

Fritz Riemann

tii care centreaza ;;i integreaza, care se afla aproape de notiunea de entelechie prin dezvoltarea unei idei puse nauntrul nostru. Prin tendinta de autorealizare data astfel, principiul Soarelui devine un element esential al individuatiei. Percepem nsoritul ca pe o forta, care tinde spre mplinirea ;;i desavr;;irea personalitatii noastre ;;i care ncearca sa cuprinda straduintele parti ale ale fiintei noastre sub auspiciile unei idei conducatoare, centralizatoare. Ca forta transformatoare care aduna sub o singura idee "materia personalitatii" - predispozitiile noastre -, ne mijloce;;te ;;i capacitatea de sublimare, de transformare a inferiorului n superior. Conform traditiei astrologice, Soarele este pus n relatie cu patern-masculinul arhetipal. Din imaginea ;;i stralucirea Soarelui putem recunoa;;te pozitia noastra interioara, dar ;;i exterioara fata de paternitate. Interior, dar ;;i exterior, pentru ca oricare principiu planetar se oglinde;;te att la nivel intern, ct ;;i extern. Perceperea tatalui este ntotdeauna dubla: Soarele din horoscop simbolizeaza tatal "interior", imaginea nnascuta a tatalui, a "paternitatii", "a;;teptarile tatalui". Aceste reprezentari vor fi proiectate asupra tatalui "extern", cel real, ;;ivor fi modificate, corectate, confirmate sau dezamagite prin felul sau ;;i comportamentul sau. De toate acestea va depinde ct de mult va putea sau nu sa se identifice fiecare cu tatal sau. Aici poate fi gasita o explicatie a faptului ca mai multi copii l pot percepe att de diferit pe acela;;i tata. n cazul n care tatal "interior" ;;i cel "exterior" corespund n mare parte, copilul se va putea identifica mai u;;or cu tatal real, putndu-;;i dezvolta mai u;;or elementul patern din el nsu;;i. Daca nsa cei doi tati, cel interior ;;i cel exterior, se vor deosebi esential, apar greutati de identificare, imbolduri catre rebeliune ;;i lupta mpotriva tatalui real sau de supunere fata de el, ceea i va ngreuna copilului individuatia. Asta mai nseamna ;;i ca nu doar propria fiinta ;;imediul nconjurator ne devin destin, ci ca va exista ntotdeauna o interactiune ntre cele doua. Astfel se poate ntelege ;;i faptul ca nu numai parintii pot deveni destinul copiilor lor, ci ;;i invers. n procesul de ma-

Planetele

179

turizare al recunoa9terii 9i dezvoltarii propriei fiinte, ca 9i n procesul recunoa9terii 9i modelarii mediului nconjurator, se gase9te sarcina autorealizarii noastre. Ea poate sa e9ueze sau sa fie ngreunata daca vom considera conflictele 9i problemele ca fiind ntotdeauna ale noastre, desfa9urndu-se numai n mediul nostru. Functia nsoritului vizeaza integrarea, regenerarea 9i con9tientizarea unor parti esentiale, incon9tiente ale ntregului or" , ganism. n functie de pozitia sa - ne referim aici si mai departe la pozitia unei planete ntr-un anumit semn zodiacal 9i cmp al horoscopului, ca 9i la aspectarea sa corespunzatoare - Soarele poate mijloci o puternica vitalitate 9i forte de regenerare deosebite, dar 9i suprafunctii 9i sub functii organice, ducnd pna la lipsa vitalitatii. Din punct de vedere organic, astrologia i subordoneaza Soarelui inima, sistemul circulator, 9ira spinarii 9i administrarea oxigenului n corp. n functie de planetele care aspecteaza Soarele acesta va avea cre9teri, scaderi sau limitari ale efectului, respectiv ale diferitelor fatete ale principiului sau. Din cele spuse aici reiese ca ne putem a9tepta ca "problemele Soarelui" sa fie probleme ale ntregii personalitati, fiind vorba la ele despre autonomia 9i autorealizarea personalitatii, despre probleme de individuatie 9i autodeterminare. Cine are Soarele dominant n horoscopul sau simte nevoia unei originalitati creatoare, se simte obligat la generozitate, la "dimensiuni personale neobi9nuite" 9i are un sentiment dominant al demnitatii personale. "Mndria sa solara" l obliga la veridicitate, din care reiese n mare masura sentimentul sau de autovalorizare, care i insufla "curaj civic", i da con9tiinta a ceea ce-9i datoreaza sie9i sau pare a-9i datora, lucru ce se va schimba conform imaginii conducatoare pe care o are despre sine datorita pozitiei Soarelui n propriul semn. Omul influentat de Soare are o aversiune puternica fata de tot ceea ce este marginit, meschin, josnic 9i grosolan; integritatea personalitatii sale este pentru el o a9teptare de la sine nteleasa. Realizarea cerintelor unui Soare dominant ar nsemna: sa nu-ti devii niciodata infidel tie nsuti, sa nu-ti uiti niciodata

180

Fritz Riemann

constiinta propriei demnitati. Omul vrea sa fie creatorul propriului destin. Asemenea obligatii fata de sine nsusi au nevoie de forta si dau forta. Asa ca vom gasi aici oameni care iau viata cu toata maretia si tragismul ei, fara a fi subjugati de betia puterii sau de pasiuni minore. Sunt figuri dionisiace sau apolinice care au ceva exemplar n unicitatea lor, care sunt "personalitati" si te lasa sa presimti o maretie umana ce devine posibila datorita unei astfel de atitudini unitare cu sine, ntr-un mod neconditionat. Daca lasam imaginea aceasta sa aiba efect ulterior n noi ,vom ntelege, probabil, ca imaginea deformata a acestui plan maret poate fi gasita n oamenii care se autoevalueaza trufas, cad prada vanitatii si care, asa cum a exprimat odata Philipp Metman, "se tem de constiinta torturanta a limitelor lor". Pericolele pot fi: autismul, autocratia infatuata si autoidolatrizarea; omul este obsedat de sine nsusi, se identifica cu nsoritul, cu atotputernicia si trebuie sa-si dea mereu noi dovezi ale "potentei" sale pentru a corespunde imaginii pe care o are despre el nsusi si pe care ar vrea ca lumea s-o recunoasca drept ,,image" a lui. mbatrnirea li se pare acestor oameni deosebit de grea - o percep cu precadere ca pe o jignire narcisiaca. Intensificarea nsoritului duce la o ambitie exagerata si la o infatuare orgolioasa; omul manifesta atunci o "morala a stapnilor", autoritar-autocrata, combinata cu exigenta unei personalitati puternice, dar prea egocentrice, care pretinde, binenteles, privilegii pentru sine pe care nu le pune niciodata sub semnul ndoielii, considerndu-se de fapt masura tuturor lucrurilor. n aspectele primite de Soare de la celelalte planete apar nenumarate diferentieri multilaterale ale principiului Soarelui, care pot lua toate formele unei constiinte de sine sanatoase, supra- sau subevaluata. Posibilitatea integrarii este redusa daca Soarele va avea o pozitie prea slaba n horoscop. Atunci alte planete pot deveni oarecum independente, ca functie partiala, fara a se integra fortei centralizatoare a Soarelui - asemanator unei fa-

Planetele

181

milii fara tata. Omul va fi lipsit de forta pentru o automodeIare autonoma; forta planetara mai puternica va prelua conducerea ~i va marca personalitatea acelui om n sensul ei. n cazul unei pozitii puternice, dar critice a Soarelui se pot gasi cel mai c!egraba trasaturi ale unei personalitati schizoide sau isterice. In caz extrem se poate ajunge la autism schizoid, la o "mndrie solara" supraevaluata, care l costa prea mult pe cel n cauza, izolndu-l n maretia sa singuratica. Fenomenul se poate amplifica pna la naturile despotice. Trasaturile isterice se afirma mai ales ntr-o ambitie exagerata pna la cultul personalitatii, n aroganta ~i autosupraevaluare. Totul se nuanteaza de catre semnul n care se afla Soarele, a carui idee ne va calauzi nsa de data asta catre o imagine conducatoare deformata. n educatie, relatia cu tatal este deosebit de importanta pentru un copil accentuat de Soare; el cauta o personalitate a tatalui impozanta pentru a se putea identifica cu ea. nca de copil omul poate fi luat aici pe latura mndriei ~i onoarei lui ~i are fler pentru ceea ce ~i datoreaza sie~i. Relatia cu tatat controversele cu el, mai trziu cu "figurile de tata" - ~efii ~i autoritatile -, pot deveni o problema vitala centrala, iar tatal poate deveni destin. Educational trebuie respectat sentimentul onoarei extrem de dezvoltat al copilului; el ne impresioneaza de mic ca fiind o mica personalitate care vrea sa fie luata n serios ~i care se opune unei prea mari dadaceli ~i dependente. Mndria mamelor de a avea asemenea fii poate deveni periculoasa n anumite conditii, favoriznd predispozitia lor pentru o autoapreciere nalta ~i pentru a~teptari foarte mari de la viata. O pozitie marcanta a Soarelui n horoscopul unei femei este pentru aceasta ntotdeauna o necesitate a independentei ~i a personalitatii. Are nevoie de spatiu n cadrul parteneriatului pentru posibilitatile ei de autodezvoltare. Daca barbatul nu-i confera dreptut n mod patriarhat de a fi o personalitate ~incearca sa o subjuge, acest lucru va duce iremediabil la dispute ~i despartire. Femeia percepe n cazul dominantei Soarelui ca daruirea de sine este de fapt o sarcina impusa ~i are greu-

182

Fritz Riemann

tati cu acest devotament pe care-l necesita o relatie; ea crede ca trebuie sa renunte la prea multe lucruri personale si astfel un parteneriat poate esua. Fenomenul se petrecea mult mai des nainte dect azi, cnd si societatea i acorda femeii mai multa independenta. Avnd un Soare puternic de partea ei, femeia nu se va aventura sa aiba o familie si copii, o va face doar n cazul n care preia rolul conducator. O va face n conditii corespunzatoare ale mediului, constient sau nu, identificndu-se cu masculin-paternul, gasind cu greu drumul catre feminitatea sa; sau se fixeaza n protestul mpotriva masculinului, devenind rival a barbatului - aici intervine decisiv biografia personala, modul n care a fost perceput tatal, traire catre care se ndreapta acum imaginea partenerului pe care l cauta. Femeia cu un Soare puternic n horoscopul ei va fi ntotdeauna pretentioasa si referitor la partener, de la care asteapta, de asemenea, sa aiba "personalitate" - daca nu cumva, pentru a se simti superioara, si va lua ca partener un barbat mai slab. Sintetiznd, putem spune ca un om cu o accentuare puternica a Soarelui n horoscop si n cazul unor iradieri prielnice va gasi conditii favorabile de viata pentru autorealizarea sa, pe cnd un Soare puternic, dar aspectat critic n horoscop, ne face sa conchidem ca va fi vorba despre o ncercare de a se impune prin lupta si despre stagnari, aici existnd deseori o imagine conducatoare suprasolicitanta pe care omul o are despre el. Curajul pentru veridicitate i confera acestui om o demnitate considerabila. Conform traditiei astrologice, nsoritul poate fi exprimat cel mai bine n semnul Leului. Am putea sa ntelegem eventual ca principiul lui Saturn, descris mai devreme, reprezinta un principiu antinomic fata de principiul solar; n trairea sufleteasca relatia dintre Saturn si Soare se oglindeste ca ntindere a noastra ntre necesitate si libertate. Astfel, aspectele de Saturn asupra Soarelui se pot rasfrnge asupra dorintei noastre de libertate, att limitativ, n sen:ul pozitiv, ct si inhibant si paralizant. In legatura cu felul cum un om i poate influenta pe ceilalti datorita unui horoscop dominat de Soare, cum se poate

Planetele

183

oglindi n ei, putem cita <tuvintele lui Schiller dintr-o scrisoare aderesata lui Karner, in care descrie impresia sa despre Goethe, n al carui horosqop domina Soarele: "Are talentul de a-i captiva pe oameni ... , dar pe sine ~tie sa se pastreze mereu liber. I~i veste~te existenta n mod binefacator, dar, la fel ca un zeu, fara a se da pe sine.'(

LUNA

Fa n as;a fel nct sa-s;i cunoasca din nou copilaria, Incons;tientul s;iminunatia, Si cercul de legende nesfrs;it de bogat s;intunecat Al anilor plini de presimtiri ai copilariei lui.
RILKE

Daca ceea ce era solar ntruchipa forta creator-zamislitoare, ceea ce este lunar reprezinta receptivul feminin; el simbolizeaza impresionabilitatea emotionala, faptul ca suntem gata sa reactionam si avem aceasta capacitate fata de impresii, iar n horoscopul fiecaruia exprima felul individual al alegerii si prelucrarii stimulilor mediului. A fi influentat de Luna corespunde ntru ctva celui mai profund strat sufletesc pe care l putem numi ca Lersch si ca fiind "cauza endotima". Asa cum Luna reflecta lumina Soarelui, asa oglindeste lunarul impresiile care ne ating n trairea patetica, drept senzatii, care sunt acompaniate ntotdeauna de nuantarea sentimentelor. n domeniul influentei Lunii aceste senzatii si ntmplari emotionale se precipita ntotdeauna si formeaza rezervorul amintirilor noastre prin "urmele" pe care le lasa acolo. n acest context putem desemna lunarul ca fiind "inconstientul personal" (Jung), si n aceasta functie de nmagazinare este n relatie cu memoria, ca bazinul de colectare ce pastreaza trairile noastre. Cele mai timpurii dintre aceste trairi sunt, ce-i drept, sustrase amintirii noastre constiente, ele formeaza nsa baza

Planetele

185

fiintei noastre, fundamentul comportamentelor noastre dobndite, care ne devin trasaturi de caracter importante. Ca simbol al celui mai profund strat al fiintei umane, Luna are o relatie speciala cu copilaria timpurie; atingerea emotionala de persoanele din anturajul nostru cel mai timpuriu, imaginile si trairile, care ni se ntiparesc n minte despre ele, sunt de o importanta covrsitoare pentru dezvoltarea noastra sufleteasca-sentimentala. ntruct de obicei mama este pentru copil cel mai timpuriu mediu nconjurator uman, n astrologie Luna devine si simbolul mamei. Luna va reflecta n horoscopul individual importanta mamei n sensul maternitatii arhetipale, ca si al mamei reale; ea reprezinta att asteptarea existenta n noi fata de mama, ct si experientele avute cu mama reala. Analog cu Soarele referitor la elementul patern, Luna simbolizeaza att mama "interioara", ct si pe cea "exterioara", iar din ntlnirea imaginii mamei impregnate n noi cu imaginea mamei reale se dezvolta atitudinea noastra fata de feminitate-maternitate, precum si sentimentul matern din noi nsine. "Lunarului" i corespunde la nceput nca simbiotica unire primordiala cu mama, n care Eul si Tu-ul sunt nca traite neseparat. Amintirea acestei stari preindividuale dainuie n noi ca un dor, care ar vrea sa desfiinteze din nou granita despartitoare dintre Eu si Tu, producnd efecte chiar si n relatiile noastre parteneriale de mai trziu. O pozitie dominanta a Lunii n horoscop duce la ngreunarea desprinderii de mama, mai trziu la nclinatii regresive, care ne fac sa cautam ,,figura mamei", "reprezentari ale maternitatii", pe care le putem cauta si n institutiile care au o functie de aparare si ocrotire, ntru ctva una materna. Deoarece prin lunar capatam marcarile noastre cele mai timpurii de catre mediul nconjurator, suntem n el cel mai dependenti de trecutul nostru, de istoria dezvoltarii noastre familiale si sociale. Astrologia ne vorbeste de aceea despre a fi influentat de Luna ca despre o "a doua noastra natura" pe care o dobndim din reactia pe care o avem cnd raspundem mediului nostru timpuriu de viata si care poate sustine, in-

186

Fritz Riemann

hiba sau deforma prin influentele sale "natura noastra primordiala", imaginea spirituala conducatoare simbolizata prin Soare. n stratul sufletesc, simbolizat de lunar, avem nevoie de refugiu, cautam ocrotire n apartenenta ;;in relatii sentimentale de ncredere. n primele sale cautari prin tatonare ale mamei, copilul ncepe sa imite, mai nti ca un ecou, mimica ;;i gestica ei; n dezvoltarea sa ulterioara se va identifica cu ea. Mai trziu n viata, a;;a-numita, de catre Jung, "persona" - ne referim la moduri de comportament n care se manifesta apartenenta noastra la grupuri sociale - are aceea;;i functie, sa ne ofere un refugiu: n preluarea normelor de comportament astfel date exista ceva ocrotitor care tempereaza singuratatea individului prin legatura sa cu semenii care gndesc la fel. Lunarul ;;i gase;;te o reactie pe masura n semnul Racului. Functia Lunii n organismul global este senzatia, perceptia, n care trairea fizica ;;i cea sufleteasca sunt nca neseparate. Deoarece toate senzatiile sunt legate inseparabil de trairile sentimentale ;;i deoarece lunarul domina n perioada noastra timpurie, se vor afla nradacinate aici ;;i capacitatea noastra de a face contacte, referinta noastra emotionala la semeni. Pozitia zodiacala respectiva ;;i aspectarea Lunii ne mijlocesc parca o pereche de "ochelari emotionali" colorati diferit, prin care percepem nuantat emotional diferit lumea ;;i oamenii, dar ;;i prin care, fara sa fim con;;tienti de asta, alegem din multitudinea stimulilor ;;i a impresiilor pe cele ce ni se potrivesc ;;i le prelucram individuat le integram afectiv. Caci daca "Luna n sine" reprezinta disponibilitatile de reactie ;;i posibilitatile de raspuns emotional ale sufletului nostru, atunci ea mijloce;;te n horoscopul individual variantele unice ale trairii lunarului, care cre;;te n importanta datorita amprentarii sale timpurii de catre univers ;;i datorita deselor sale repetari. Aceasta diversitate horoscopica a lunarului explica din punct de vedere astrologic diversele reactii emotionale fata de stimuli ;;i situatii identice la oameni diferiti. Functia de stocare a memoriei, a;;a cum s-a mai spus, apartine Lunii; datorita ei, Luna devine un element al con;;tiintei

Planetele

187

noastre istorice. n relatia cu ntmplarile timpurii ale copilariei de care nu ne mai amintim, devine simbolul inconstientului personal cu toate dorintele si dorurile, sperantele si angoasele sale, din care se pot deduce si relatiile sale cu lumea fantasmelor. Ne deschide totodata si accesul spre lumea viselor; forta sa regenerativa consta n functia viselor de corectare a unilateralitatilor comportamentului nostru constient, de a ne reuni cu straturile noastre sufletesti initiale si cu posibilitatile creative care saIasluiesc acolo. Din domeniullunarului provin si presimtirile pe care le putem socoti drept o treapta preliminara cunoasterii. Astrologia i supune Lunii din punct de vedere organic administrarea fluidelor corpului, organele feminine care sustin organele si functiile reproducatoare, dar si productia de lapte si cea de sperma. Luna este pusa n legatura cu organele de asimilare si alimentatie - n limbaj psihanalitic cu oralul -, ca si cu sistemul nervos vegetativ si glandele limfatice. O Luna extrem de "lezata" poate duce la tulburari n aceste domenii sau n cel al organelor care corespund acelui semn n care tocmai se afla Luna. Dupa cele spuse pna acum, ne putem astepta ca "problemele cu Luna" sa fie probleme ale relatiei cu mama, ale atitudinii fata de maternitate n noi si n afara noastra, precum si ale contactului interuman, dar sa vizeze si relatia cu copilul din nou cu copilul "din" noi si cu cel "din afara" noastra. ncorporarea imaginii mamei percepute cu ajutorul Lunii este baza cea mai profunda a pozitiei noastre fata de noi nsine, n care reflectam acceptarea iubitoare de catre mama, respectiv respingerea ei indiferenta sau ostila, cu toate consecintele posibile ce decurg de aici. La barbat Luna corespunde propriei imagini pe care o cauta si asteptarilor fata de feminitate-maternitate si influenteaza alegerea partenerei; prin fixarea sa inconstienta asupra mamei si proiecteaza experientele dobndite datorita ei asupra asteptarilor fata de femei. La ambele sexe pozitia dominanta a Lunii n horoscop nseamna ngreunarea desprinderii de mama si regasirea "naturii primordiale", a

188

Fritz Rieniann

nsoritului; omul ramne atunci Ifixat prea multa vreme n identificarea cu mama. I La femei Luna are o ;;i mai mare importanta dect la barbat. n primul rnd, datorita apropierii ei mai mari de natural-biologic - ciclul feminin cor~spunde unei evolutii a Lunii; pe de alta parte ea trebuie sa qreasca prin identificarea cu mama n rolul feminin-matern. F~meile cu o dispozitie lunara puternica au o atitudine mate~a fata de partener, care poate merge de la un comportament ~tent-protector pna la o dadaceala supranormata. n funct~e de pozitia ;;i aspectarea Lunii, femeile pot fi sotii ;;i mam~ tandre sau femei distructiv-"devoratoare", care ca mame ~eaga copilul prea strns de ele, devenind atunci imaginea de~ormata a maternitatii-Iunarului, a vrajitoarei. n cazul unor aspecte critice alei. unii apar personalitati deL presive cu trasaturi subliniat oral~; multi traiesc mai mult in adaptare, dect dezvoltndu-;;i independenta; depresiile au aici un aspect ciclic. n cazul unor "le.ltari" puternice ale Lunii regasim aici ntmplari timpurii gravte legate de defectele mamei ;;i de dezamagirile cauzate de ea; s~ va ncorpora atunci o imagine a mamei lipsite de iubire, cliiar distructiva uneori, care poate duce la o relatie plina de uira fata de ea ;;i, n cazurile foarte critice, la ura de sine pna l~ sinucidere, daca nu exista n horoscop forte suficiente care sa Isempotriveasca. Si despartirile fatale timpurii de mama pot CJ.parea teodata sub asemec nea constelatii. Nevroze de ango~sa, precum ;;i fenomene de somnambulism ;;i halucinatii se pot ivi n cazul unei influente puternice a Lunii. Prelucrarea ndeu;;ita a relatiilor cu mama sau fratii poate declan;;a adesea tulburari psihosomatice. n educatia copiilor cu o influenta dominanta a Lunii trebuie tinut cont de disponibilitateai lor mare de identificare; ei sunt n general "pui care-;;i iau zJ:porultrziu", au nevoie de un imbold pentru a "li se taia omlbilicul". Trebuie sa cuno;;ti sensibilitate a lor sufleteasca mare, dorinta lor puternica de adaptare; cunoa;;terea pozitiei Lun;ii n diferitele semne zodiacale poate fi deosebit de folositoare pentru parinti, spre a ntelege mai bine modul de perceptie al copilului.
I

lPlanetele

189

Cineva caruia i este ptedestinata o pozitie dominanta a Lunii se afla mai mult dec~t altii sub influenta domeniului inconstientului, "mparatiei mamelor", cu toate posibilitatile sale pozitive sau negative. Are Ideseori un acces special la baza sa sufleteasca, plina de imagiini, la vise si presimtiri. n sfera lunarului omul si valorifica h special perceperea subiectiva care l mbogateste sau l frustr~aza; intensitatea trairii, ca si emotia sunt extrem de importC\nte pentru el. Un pacient cu o pozitie tlominanta a Lunii spunea: "Nu am nici un fel de Eu personalI- acolo se afla de fapt mama; nici macar nu stiu unde ma tdmin eu si unde ncepe ea, granitele sunt neclare," Si un altul1spunea: "Cum pot fi eu Eu si totodata sa mplinesc asteptaIiile mamei? Am ndeplinit timp att de ndelungat si cu atta temeinicie dorintele mamei, nct am ajuns sa cred ca sunt ale mele."

MERCUR

Stiu multe, dar vreau totul sa cuprind.


FAMULUS WAGNER, DIN FAUST, 1, DE GOETHE

Daca principiul Lunii simboliza deschiderea primitoare fata de impresii si prelucrarea lor prin sentimente, Mercur aduce cu sine primele tendinte ordonatoare n lumea trairilor care ne permit orientarea n cadrul ei. Dimensiunea lui Mercur este comparativ mai "spirituala" dect cea a Lunii; din punct de vedere psihologic putem spune ca o data cu Mercur se face pasul de la senzatia lunara la percepere. Avem de-a face la el cu o diferentiere cunoscatoare, o observatie comparativa si o adunare a experientelor si a cunostintelor, o gndire notionala si o mbinare a celor observate. Thomas Ring desemneaza acest principiu creator ca fiind "principiul economiei si adecvarii, care ncearca sa obtina efectul maxim cu cheltuieli minime". Pentru a ne putea orienta n multitudinea confuza de fenomene, a ntelege si ntmplarile nsufletite din noi si din jurul nostru, trebuie sa dam un nume lucrurilor, sa le fixam n notiuni si cifre. Cu ajutorul lui Mercur observam si recunoastem lucrurile comune si asemanarile, dar si deosebirile dintre fenomene. El simbolizeaza capacitatea noastra de a gndi combinnd si de a sesiza n lucruri planul alcatuirii lor, structura

Planetele

191

lor, principiul lor de a ntelege meditnd legitatile lumii si de a le face folositoare pentru noi. n timp ce n lunar ne aflam nca cu totul prinsi n lumea imaginilor sufletesti, privind si mpletind asociativ impresiile noastre, Mercur ne conduce spre domeniul gndirii metodice si abstractizante, care prin formule economice cuprinzatoare, chestionare tintite, examinari experimentale si evaluari statistice ale observatiilor devine baza stiintei noastre obtinute din experiente, a gndirii noastre stiintifice. Astfel ca Mercur este un element al luarii n posesie progresiste, cuceritoare a lumii. n realizarile logice treptate ale gndirii ncercam sa ne construim prin el modele ale lucrurilor carora le adresam interesul nostru, sa cuprindem experientele noastre n teorii, sa ne stabilim ntotdeauna cunostintele n mod disponibil din punct de vedere lexical. Caracterizarea cea mai generala a corespondentei psihologice cu Mercur este interesul atent, cu o observatie treaza; forma individuala a gndirii, precum si directia interesului depind de pozitia si aspectarea sa din horoscopul individual. Serrmele zodiacale ale Gemenilor si ale Fecioarei, n care Mercur este "planeta dominanta", sunt cele mai adecvate felului sau. Vazut din punctul de vedere al dezvoltarii psihologice, Mercur ne extrage din contopirea simbiotica cu mama, lucru caracteristic pentru prima parte, postuterina, "lunara" a vietii omului: el da posibilitatea primilor pasi spre diferentierea cunoscatoare dintre Eu si Non-Eu. O evolutie a lui Mercur dureaza 88 de zile - poate ca acestei prime evolutii realizate complet i corespunde nceputul constientizarii, care ncheie acel prim sfert de an "stupid", cum i se spune n popor. n cadrul ntregului organism Mercur este un element al capacitatii active de a memora, al amintirii constiente; mpreuna cu Luna i se atribuie functia memoriei. Categoria lui de valori se cheama de "corect-fals". Din punct de vedere organic astrologia i atribuie acestui principiu sistemul nervos, n special centrul vorbirii, precum si organele respiratorii. n mod corespunzator, educarea respiratiei, exercitiile de meditatie si concentrare pot att actiona eficace din punct de vedere psi-

192

Fritz Riemiann

hosomatic, ct si reprezenta o conp.aforta ndreptata mpotriva unor posibile banalizari si intelectualizari rationale. Realismul, caracterul practic, ll(1ciditatea, darul observatiei patrunzator-critice l caracterizeata pe omul dominat de pozitia lui Mercur. Mercur cel "pur' este nca fara valoare, este ca sa zicem asa functia gndirii "j:l sine". Daca ne duce la stiinta de dragul stiintei, la lacomia pilina de curiozitate a cunoasterii, la rationalism, scepticism, eqlectism si alte ,,isme"; daca ne duce la responsabilitatea n sti~nta si la cunoasteri esentiale - asta depinde de horoscopul global si de pozitia si iradierea sa acolo. Mercur poate ndr~a catre banalizarea intelectualismului, dar si catre consti~ntizarea unor profunzimi necunoscute ale fiintei, poate prelua functia de "psihopomp", de "conducator de suflete", n descoperirea secretelor ascunse ale naturii. n mitologia antica, Hermes reprezentantul grec al lui Mercur - este perceput ca fiind ~eul cunoasterii misterelor, dupa care este numita hermene~tica, arta interpretarii si a exegezei. : Pe lnga partile mai mult teotetice, Mercur are nsa si o parte extrovertita, exprimata ptin nvingerea inteligenta, practica la modul real si inventiv~ a lumii, are functia "inteligentei practice". Asadar, printrei persoanele accentuate puternic de catre Mercur gasim att! oameni de stiinta si teoreticieni, descoperitori si pedagog!, n sensul transmiterii de cunostinte, ct si tehnicieni, oamehi de afaceri si comercianti. Imaginea deformata a lui Mercur iar duce la mincinos, escroc si impostor. Problemele cauzate de Mercur!sunt cele ale observatiei lamuritoare si ale ndeletnicirii cu qunoasterea si experientele. Cu ajutorul lui Mercur putem ajruilge la cunoasteri importante care ne cuprind si ne schimba,! putem sa ne pastram deschisi pentru revelatii datorita ntel~gerii limitei judecatii noastre. Dar putem sa ne declaram si multumiti cu o paleta larga de notiuni, care sunt evidente si superficiale, ramn n cele din urma copilaroase, sunt n cel mai bun caz doar o ndemnare si o abilitate intelectuala, o jonglar~ cu notiuni si teorii care nu

Planetele

193

obliga la nimic 9i sunt intet9anjabile pentru ca provin doar din intelect 9i se scufunda o data cu cel ce le-a inventat. Cine se bazeaza n acest sens preia mult pe Mercur este interesat n lume doar de ceea ce poa~e fi masurat, cntarit 9i numarat; la oameni l intereseaza doa~ ceea ce poate fi testat 9i programat. Tulburarile nevrotice ~bi9nuiesc sa fie legate n cazul unei stari critice a lui Mercur ~e privirea 9i observarea neclara, de superficial, care conduc l~ o orientare lacunara n lume, la o aflare insuficienta a realit~tii. Aceste lacune astfel dobndite formeaza mai apoi fund~mentul angoaselor, nesigurantelor 9i talmacirilor gre9ite pe paza carora se dezvolta parti schizoide ale structurii, prinl "tulburari intentionale" n sensul lui Schultz-Hencke. Din punct de vedere biografic, asta depinde de influentele lumii nconjuratoare, care nu au putut fi prelucrate n mod mereurian datorita intensitatii lor; sau de faptul ca privitul patr$zator 9i dorinta de a cunoa9te clar au fost traite cu angoasa! 9i sentimente de vina, fiind astfel dobndite inhibitii ale gt1dirii, bariere de gndire peste care nu se ndrazne9te a se trece. n cazurile grave ale unei pozitii extrem de critice a lui! Mercur, fara a putea fi gasite contraforte ajutatoare n horpscop, poate aparea un element de boli schizofrenice. La dezvoltari nevrotiqe ratate, de tip isteric, conduce cel mai des lipsa unei discip1ine a gndirii, o gndire "impura", superficiala, care nu obliga la nimic, care poate ajunge pna la fuga n idei 9i, n cond~tii corespunzatoare ale mediului, la "pseudologia fantastica"~. Gndirea nerealista 9i nesinceritatea sunt aici obstacolele principale peste care trebuie trecut. n general, n cazul unei pre~ominante a lui Mercur, exista pericolul unei saraciri a persqnalitatii din cauza unei intelectualizari banale fara profunzime 9i a dezvoltarii unilaterale a ratiunii, fara a putea integra emotionalul. n educatie este foartel important sa i se ofere materie priI ' I

ma setei de cunoa9tere a fopilului, dar sa nu i se supraevalu* Mitomanie isterica -

ter~en psihiatrie aplicat celor care folosesc n mod curent mnciuna comtJUlsiva. (N. t.)

194

Fritz Riem~

eze inteligenta; nu trebuie sa i se sitlstina mndria doar datorita realizarilor intelectuale ~inu tr~buie sa i se provoace o ambitie a cunoa~terii care sa stralucea$ca prin lucruri nvatate pe de rost, ramase nsa fara legaturi <tiesens. Datorita tendintei spre pretexte ingenioase n situati~ de conflict care pot degenera u~or n minciuna, sinceritatea ~emonstrata exemplar este foarte importanta. Daca se ncearc~ sa i se scoata din cap copilului observatii juste pe care le-<!l acut, ca nefiind corecte, f oricare ar fi motivele, se poate daur.a grav ncrederii n darul sau pentru observatie ~in functia gndirii sale; trebuie evitat sa se puna bariere nevoii sale de ctmoa~tere prin frica de pedeapsa, ceea ce ar putea duce la o prostie "secundara". In cadrul patriarhatului, datorita revendicarilor de suprematie, prejudecatilor fata de femeii ~i angoasei fata de concurenta, i se va limita femeii dezvolta~ea intelectuala, iar ea nu-~i putea realiza imboldurile date de ~ercur dect prin inteligenta sa practica n viata de zi cu zi. Ajungea sa se razbune deseori devenind o mincinoasa istericai care nu putea fi abordata ~i nu putea fi accesibila nici unui 4el de logica; persistnd n "parerile" ei, lasa logica barbatultJ.i sa rico~eze fara nici un efect asupra ei. Femeile care permit trasaturilor mercuriene sa creasca exagerat n ele sunt "obse~ate de animus" n sensul lui Jung; sunt atunci pline de prejlfldecati ~i au "pareri" preluate pe care le apara cu att mai r~gid, cu ct stau mai pline de nesiguranta n spatele acestora, ~u ct ~i dezvolta mai putin inteligenta. Si n sfr~it pot ~i ~t supracompenseaza ce nu poate pastra nimic pentru sine devfni brfitoarea tipica sentimentul de insuficienta intelectual4 prin cel al "atotcunoscatoarei", n sensul de a spiona curioasa sau de a colporta. Traim n lumea occidentala ntr-o unilateralizare periculoasa a trasaturilor lui Mercur. Philipp Metman spune despre asta cunoa~tere prin istoria recenta ~i cea mai moderna ~i i sau (facnd referire la Hermes-Me1(cur): "Bntuie ca ~tiinta conduce ascultator pe oamenii car~ i ordona n orice iad ales personal ~i n toate grozaviile sufl~tului sau bolnav. ntreaga sa superioritate ~i mobilitate, libertfitea jocului sau ~i lipsa sa de veneratie, arta minciunii ~i de~ttptaciunea sa sunt puse n

Planetele

195

slujba arogantei umane." Asa putem ntelege statistica, respectul fata de numerele mari, dorinta obsedanta a retetelor din toate domeniile terapeutice ca expresie a dobndirii independentei acestei forte creatoare, care e periculoasa ca orice accentuare unilaterala a unei forte creatoare unice. Pe lnga realizarile naltelor cunostinte mercuriene de specialitate avem nevoie dn nou de o prezentare plna de sens a aspectelor partiale. Necunoasterea mercurianului ca fiind doar o oportuntate realizabila si avnd doar o utilitate economica a adus elemente decisive pentru banalizarea nfricosatoare a multor stinte actuale.

VENUS

A nu iubi Il-imic, acesta este iadul.


GEORGES BERNANOS

Cu Venus intram n regatul frurp.osului si al iubirii si prin asta ntr-un domeniu al trairilor care face sa rasune n noi alte strune dect cele descrise mai devireme n legatura cu Mercur: frumusetea ne entuziasmeaza, tle naripeaza si ne face fericiti; ea se adreseaza unui dor prMund aflat n noi, parnd ca oglindeste n desavrsirea-i pa:tnnteasca ceva suprapamntean. Omul este cel putin receptiv la frumos, daca nu cumva este obtuz sau bolnav suflet~ste. Venus trezeste n noi unele dintre cele mai nobile calitati!: capacitatea unei veneratii prin iubire, a unei emotii miratei si a unei admiratii fericite. "Venerari", a venera, numeau c~i din vechime aceasta capacitate pe care o considerau un dar al lui Venus, zeita dragostei si a frumusetii .. Acest principiu creator care ne fllce sa nazuim la armonie si sa fim sensibili la echilibrul estet~c si la proportii, la culori si sunete placute apartine de asemenea fiintei noastre ca si contraprincipiul antinomic al tensit.mii, duritatii, asprimii si disonantei pe care l vom cunoaste prin planeta Marte. Venus si poate desfasura esenta sa n mo<jul cel mai pur n semnul Taurului si al Balantei .. Necesitatea armoniei simbolizatfi de Venus ne permite sa echilibram tensiunile si contradictiile, sa atenuam duritatile si

:Planetele

197

asprimile. Dincolo de eCdnomic, oportun si util, ea ne mijloceste trairea categoriilor frrumosului si urtu1ui, atractiei si res-

pingerii, simpatiei si antiWatiei. Venus ne da sentimentul masurii si proportiilor si n~ lasa sa aspiram, pe ct posibil, la desavrsirea estetica. Criteriul valorii este aici: "Nici bine sau rau, nici durata sau efem~r, doar dor si insensibilitate fata de nostalgie" (Metman). Cu planeta Venus trec~m astfel din domeniul utilului si al necesitatii practice ntr-o dimensiune n care este vorba despre emotie si atingerea de catte Eros, ceea ce ne face fericiti si totodata ne pune n pericol. Slimtem fericiti pentru ca printr-o asemenea traire aflam o intensificare a fiintei noastre, o mbogatire care farmeca totul Sii ne ridica deasupra cotidianului, Iasndu-ne sa transcendelfn chiar peste noi nsine, ntr-o afectiune iubitoare care ne face sa uitam pentru moment de noi. Suntem n pericol n cazu~ n care nazuim ca fericirea sa dureze o vesnicie, uitnd astfe~ alte lucruri ce ne incumba. "Apartine esentei iubirii ca ea sa-lifarmece pe cel care o cunoaste; si sa o poata patrunde doar cel tare nu este subjugat de farmecul ei", spune din nou Metman. A- fi impresionat n mod transcendent de Eros sau a fi decazut p~incipiului placerii, cu un dor nesecat de mereu alte beatitudini $i satisfactii, sunt aici polii trairii. Omul care are n horo~copul sau planeta Venus ntr-o pozitie dominanta cauta o completare iubitoare printr-un Tu, pentru a se desavrsi cu d si prin el; a iubi si a fi iubit este nostalgia sa cea mai adnca. :Are o necesitate stringenta de adorare, care vede si abordeaila n partener ntotdeauna posibilitatile optime ale acestuia. iEste ca si cum, dupa necesitatea de a se deosebi impusa de N1-ercur,omul ar nazui acum la legatura si unire, la o existenta n doi, care nu mai este nsa contopirea simbiotica asa curt1 am cunoscut-o la Luna, n care Eu si Tu erau nca neseparati.i Este vorba aici despre un Tu ca partener ntregitor de care nie simtim atrasi n mod fatal, "strapunsi de sageata lui Amoir", cum o spunea vechea mitologie, este vorba despre a fi gat~ de a te devota unui Tu, de ntlnirea amoroasa, care ne cu!prinde si emotioneaza, schimbndu-ne pe noi nsine si pe celalalt.

198

Fritz Riemahn

Functia venusianului n organisfn este atragerea a tot ceea ce este pe masura fiintei si respingel.-ea a tot ceea ce este strain ei, perceput psihic ca simpatie si aptipatie. Mai departe este vorba despre un element al simtirii' noastre estetice, al constiintei noastre valorice care, plecnd Ide la tact si gust ajunge la creativitatea artistica, devenind pdn asta un element al artei n sensul cel mai larg. Din punct de vedere organic a$trologia i confera principiului venusian simtul echilibrului, functia de a mentine si conduce echilibrul proceselor vital~ din corp. Apoi organele sexuale interne, rinichii, venele si g~andele sudoripare cu substantele de miros produse de ele; i Sunt atribuite si asa-numitele, de catre psihanaliza, "zone erogene" - regiuni ale corpului prevazute cu mucoase sensibile -, pe care le putem numi organe ale placerii. n vederea realizarii venusianuhit exista doua cai; una conduce spre arta ntr-una dintre multiplele ei forme, putnd fi vorba despre un artist creator sau un imitator de arta, un mestesugar sau despre un fin estet. A lucra n serviciul frumosului devine o sarcina a vietii chiar de ar fi doar ntr-un domeniu care ne ajuta sa ne nfrumusetam cotidianul, sa-i conferim vietii o stralucire vesela, colorata, qa de exemplu moda si bijuteriile. Cealalta cale ar fi cea a iublirii n multiplele ei forme, Eros putnd deveni conducator, da( si seducator. Problemele venusiene sunt n special probleme ale ndragostirii narcisice de sine nsusi si aleigreutatii de a suporta tensiunile si frustrarile. Pericolul consta n cautarea nesatioasa a placerii, n asteptarea pasiva a unor satisfactii mereu noi, n faptul ca neplacerea nu poate fi sup~rtata, iar placerea este dorita a fi o stare perpetua. Omul av~d o pozitie dominanta a planetei Venus n horoscop are o mare disponibilitate pentru dragoste si o mare capacitate de iuhre; dar poate avea si numai o pretentie de a fi rasfatat de vi~ta, o cerinta puternica de dragoste si asteptare a fericirii, des~re care crede ca le poate primi de-a gata fara a contribui si fara a se lovi de duritatile si laturile ntunecate ale vietii. Astall va mentine mai mult ca pe altii n reprezentari copilaroase ale dorintelor sale - n cele

Planetele

199

din urma si va dori o stane paradiziaca de permanenta sau o lume care se gaseste doar linbasme; va fi cu att mai dezamagit de realitate, cu ct va pastra mai mult aceste reprezentari, creznd ca se poate astepta la o armonie fara tulburari, la o dragoste fara suferinta. Asemenea determinare pasiva a placerii l poate aduce pna ta incapacitatea de a nfrunta viata; evita lupta si duritatile printr-o comoditate ce cauta placerea, evita controversele printrio adaptare ndatoritoare. "Oamenii venusieni" ~unt amabili, sarmanti, senzuali si empatici; fiinta lor trezestf cu usurinta simpatii. n functie de pozitia si aspectarea planetei Venus n horoscop si n functie de personalitate se poate ta, asa cum o exprima Metman, "n dragostea pentru frumos ~imturile sa devina ntelepte"; ni se pot deschide lucruri, n ndrazneala unui devotament iubitor si a unei uitari de sine, pe tare doar dragostea le poate mnui. Sau ne lasa sa devenim dependenti de goana dupa placeri, scotndu-ne cumva din ethilibrul nostru interior. Atunci cadem prada principiului placerii, suntem mpinsi prin cautarea excesiva a placerilor mpatima sau n depresie resemnata. Placerea devine atunci ad\]"ersarul iubirii pentru ca se afla doar n cautarea propriei satisf~ctii; capacitatea de a iubi se deformeaza ntr-o iubire de sine vanitos-narcisica si ramne fixata n satisfactii traite cndvai cu voluptate, pe care vrem sa le regasim mereu; iar din dorilita sa fim iubiti uitam de iubirea pe care s-o oferim noi. Do1.llimatide pofte, acestea ne vor mna n cautarea unor stimuli mereu noi, mai puternici sau mai rafinati, nca necunoscuti, si teea ce ar putea fi momente fericite de mplinire devine pentru noi o compulsie irezistibila a unei manii chinuitoare. O pozitie puternica a planetei Venus poate fi mai greu de trait pentru un barbat deqt pentru o femeie; a privi ca valoare la un barbat laturile artistice si capacitatea sa empatic-feminina a fost greu de concepiut ntr-o societate n care existau alte pretentii fata de rolul barbatului. Daca n horoscop nu exista contraforte suficiente, baI1batii cu o accentuare venusiana pot avea nclinatii spre molidune si trasaturi feminine; o biografie corespunzatoare poatEt duce si la homosexualitate, aici, n

200

Fritz Riemann

special din cauza fondului accentuat narcisic: dragostea pentru sine insusi i face sa iubeasca doar persoane si lucruri asemanatoare; femeia ca fiind "cu totul altceva" este respinsa, le e teama de ea si au n cel mai bun caz o "atitudine cavalereasca" fata de ea. n educatie este deosebit de important sa luptam mpotriva tendintei copilului spre o comoditate pasiva si spre a se baza doar pe propriul sarm. "Copiii venusieni" de ambe sexe, fiind n general foarte dragalasi, lingusitori si tandri, vor fi mult mai rasfata ti dect altii si chiar te vor seduce la a-i rasfata, lucru care odata initiat i va putea face sa astepte ca si mai trziu sa fie rasfatati de viata. Unora dintre oamenii cu accentuare venusiana le-a fost fatala frumusetea, care devine prea usor un dar nselator al danailor, daca ei iau tributul platit frumusetii prea ca pe ceva de la sine nteles, fara a oferi nimic n schimb. Pentru integrarea venusianului pubertatea este deosebit de importanta, la fel si prima ntlnire cu sexul opus, care este deseori o repetitie inconstienta a unor relatii din copilarie. "Femeile venusiene" reprezinta pentru barbat figuri anima deosebit de fermecatoare si seducatoare; ele stapnesc toate formele atractiei si seductiei, de la tandrete lingusitoare, cochetarie si sarm pna la erotism diferentiat si senzualitate ademenitoare. Ele pot nsa ntelege gresit venusianul, ntr-un mod vanitos, devenind maniace ale galanteriei si, n dorinta de a placea, pot resimti valorile n mod deformat, fiind lipsite de gust, nepastrnd distanta si atingnd chiar lipsa de tact; sau cauta n nenumarate flirturi la ntmplare, confirmari narcisice mereu noi pe care cred ca le pot gasi doar n faptul de a li se face curte, fiind gata sa creada orice lingusire. n caz extrem gasim printre ele prostituatele seduse de lux si viata comoda. O evolutie a planetei Venus dureaza 225 de zile; putem combina momentul primei evolutii complete cu prima unire reusita dintre copil si mama care se exprima prin "angoasa de la opt luni", cum o descrie R. Spitz: n acea perioada copilul si recunoaste mama, o deosebeste de ceilalti oameni si n-

Planetele

201

cepe sa se simta "stingher printre straini" daca se apropie altcineva de el. O lume fara Venus ar fi o lume lipsita de culoare t>ide dragoste, n care lucrurile s-ar "ciocni puternic" ntre ele, oamenii s-ar vedea doar ca nit>te adversari t>irivali sau ca obiecte ale vointei lor de putere, ar fi o lume fara Eros, fara iubirea aproapelui sau empatie. nca sub forma sa deformata venusianul poate fi recunoscut n dorinta de a transcende, at>aca Freud a putut scrie ca "atotputernicia dragostei nu este nicaieri mai mare ca n aceste rataciri". Chiar acolo; dar nostalgia unui Tu care sa completeze, a coplet>irii cu daruri prin daruire apartine fara ndoiala lucrurilor celor mai frumoase pe care viata ni le poate da t>ipe care noi, oamenii, ni le putem oferi reciproc. "A nu iubi nimic, acesta este iadul."

MARTE

Cel care actioneaza este ntotdeauna lipsit de constiinta.


GOETHE

ntr-o contradictie severa cu planeta Venus, cu nazuinta ei spre armonie ~i echilibru, forta plasmuitoare Marte este pura energie expansiv-motorie, "energie cinetica", ce vrea sa se descarce plina de dinamism, neinhibata de consideratii, trecnd de-a dreptul, pe drumul cel mai direct spre tel, peste orice i se pune n cale. Percepem aceasta forta n mod primar ca pe o dorinta ~i bucurie a mi~carii, ca placere pentru actiune, pentru activitate, prin care vointa noastra con~tienta se dezvolta, ea modificnd, formnd ~i modelnd lumea, prin interventia ei sau devastnd ceea ce exista daca o ncorseteaza cumva sau i opune rezistenta. Cine nu e con~tient de aceasta forta, acela o percepe ca pe ceva ce-l mna, ca neputnd altfel, ca pe un imbold nabu~it care-l zore~te sa-I urmeze, creznd deseori ca a vrut, ceea ce de fapt a fost doar mnat sa faca. "Principiul pur al lui Marte" are ceva elementar, ceva dintr-o forta primara care nu vrea nimic altceva dect sa se descarce spontan, sa activeze. Din punct de vedere psihologic putem numi planeta Marte ca fiind principiul centrifug fata de principiul centripet reprezentat de planeta Venus, care ne mpinge din viata pasiva de placeri spre actiune. Efectul produs de aceasta forta este pentru nceput fara nici o valoare;
F F

Planetele

203

aminteste astfel de modul de miscare nca nestiut, necontrolat si lipsit de tel al copilului, placerea pura de a actiona, nu are intentii agresive sau distructive - la asta se ajunge abia cnd dorinta de descarcare propulsiva da peste obstacole. Prin urmare aceasta forta nu e nici buna, nici rea, este parca o "forta n sine", o "pulsiune n sine". Pozitia si iradierea lui Marte n horoscop i vor da atunci acestuia o anumita directie si un anumit obiectiv; semnele Berbecului si al Scorpionului i sunt cele mai pe masura. A sta sub influenta unui Marte puternic nseamna, asadar: a tot avansa, plin de placere n activitate, a nu se opri niciodata sa lase n urma sa ceea ce a obtinut, mpins de un imbold caruia nu i se poate mpotrivi, de o vointa revendicativa ce nu cunoaste liniste, destindere, oboseala - convingerii sale celei mai adnci i-ar corespunde zicala: "cine se opreste rugineste" si astfel el este probabil si o parte "a puterii care, vrnd sa faca Raut face doar Binele oricnd". Duritatea robusta, chiar grobianismul si insensibilitatea l caracterizeaza pe omul cu un Marte puternic si critic; are ceva belicos, intolerant, ncearca sa se impuna n acest fel. n ciocnirea inevitabila cu lumea consta sansa sa devina constient de efectul pe care l are asupra celorlalti si sa-si corecteze modul sau de comportament. Pe diferite planuri de esenta percepem martianismul ca bucurie a miscarii, ca forta a vointei si ca vointa a realizarii; ca rvnire si pofta de cucerire; n aspectul dublu de a mna si a fi mnat. l ntlnim n nclinatia noastra spre rivalitate si dorinta de record, spre performanta maxima; spre ambitie si aspiratie de realizare. l cunoastem nsa pe Marte si ca afect puternic, mnie si irascibilitate, ca fiind capacitatea noastra de ura si placerea de a distruge. Si din nou n alte fatete drept curaj de a ndrazni, de a risca si de a avea initiativa, de schimbare a celor preexistente, conform cu vointa noastra. Multe dintre aceste fatete sunt exprimarea pulsiunii noastre de autoconservare care, prin atac si aparare, prin puterea de a ameninta si de a se impune dusmanului, se foloseste de forta aceea arhaic-instinctiva care accepta la nevoie orice mijloc pentru a supravietui.

204

Fritz Riemann

Acestui principiu modelator i corespund deci in organism instinctele de lupta folosite ca pulsiune de autoconservare, puterea de a reusi si tendintele ce au ca scop asigurarea si largirea spatiului vital. Daca venusianul simboliza ceea ce leaga, Marte simbolizeaza ceea ce invrajbeste si desparte; este ca si cnd omul trebuie sa se rupa prin Marte de nostalgia venusiana fata de legaturi pentru a-si obtine independenta si a deveni liber n vederea actiunilor si a activitatilor. Atunci cnd Marte si termina prima evolutie care dureaza un an si jumatate, apare corespunzator n dezvoltarea copilului o prima faza de ncapatnare sau cel putin o ncercare vizibila de a se desprinde de legatura prea strnsa cu mama, iar cu nou-obtinutele capacitati - stapnirea crescuta a corpului si amplificarea vointei proprii - el vrea sa se ndrepte asupra lumii si sa faca ceva cu ea. Marte devine un factor important n desfasurarea individuatiei prin aceasta desprindere. Acest principiu creator este atribuit din punct de vedere organic administrarii caldurii corpului, continutului n fier al sngelui, ca si arterelor; apoi organelor sexuale masculine si dezvoltarii musculaturii; exista o relatie si cu vezicula biliara. Afectiunile de origine martiana se desfasoara acut-febril; procesele inflamatorii prin supraactivitate organica sunt formele sale de mbolnavire. Marte are o relatie cu uretralul si falicul n sensul psihanalitic; legaturii uretralului cu ambitia si cu tendinta de a se impune, descrisa de psihanaliza, i corespund atribuirile lui Marte acestor domenii astrologice. Marte mpreuna cu Saturn au o legatura cu ana luI, din nou n sens psihanalitic, Marte prelund functia excluderii care desparte, lui Saturn corespunzndu-i retentia-retinerea; din aspectele critice ale celor doua planete rezulta, de aceea, deseori, partile structurale numite "anal-sadice". Cui i-a dat soarta un Marte dominant, pentru acela este cel mai important sa gaseasca reprezentari de valoare si scop pentru aceasta forta, fata de care le va putea ncerca si folosi constructiv. Daca aceste teluri lipsesc sau trasaturile martiene nu sunt suficient de integrate n ntreaga personalitate, atunci ele devin independente n sensul unui "complex autonom" dis-

Planetele

205

tructiv, n cazul n care nu va fi controlat. Omul si poate folosi imboldul pentru remodelarea activa a lucrurilor preexistente ntr-o activitate constructiva si sa dea astfel deseori impulsuri pentru progres; poate fi ntr-o disputa agresiv-distructiva cu universul, sa se puna n primejdie pe el, dar si pe altii. Marte reprezinta o forta puternica, dar si periculoasa, rareori sansa si primejdia au fost att de apropiate ca n acest caz. Datorita lui Marte nclinam spre exagerari: curajul degenereaza n aroganta, ndrazneala n cutezanta nebuna, decizia n lipsa de consideratie, competitia n mania recordurilor, cucerirea n viol, spontaneitatea n arbitrar, dorinta n lacomie, activitatea n srguinta neobosita. Astfel problemele datorate lui Marte sunt pna la urma probleme de auto disciplina, de autostapnire, ale unei agresivitati maiastre si controlate, ale corectitudinii, precum si ale ntelegerii ca doar prin vointa singura nu se poate face totul, ca omul trebuie sa nvete sa si astepte si sa lase lucrurile la voia ntmplarii, sa nvete sa fie rabdator si atent. Strunit de celelalte forte planetare, mai ales de catre Soare, Mercur si Saturn, Marte si dezvolta atributele pozitive: curaj, intensitate, pasiune, neconditionare, determinare si drzenie, placerea de a se implica si cavalerism. Pericolul cel mai mare consta n lipsa inhibitiilor si irascibilitate, ca si ntr-o agresivitate care devine n extrem razbunatoare si sadica. Venus si Marte ntruchipeaza partile feminin-solicitante si masculin-cuceritoare n relatia dintre sexe; pe de o parte, daruire, pe de alta, dorinta, Eros si sexualitate. n cazul n care trasaturile martiene sunt prea slab reprezentate n noi, ne va lipsi forta de a ne impune, ne vor lipsi "coatele" si vom deveni cu usurinta obiectul vointei mai puternice a celorlalti. n cazul unui Marte dominant, asezat n mod critic, omul va avea probleme cu nestapnirea si pulsiunile sale. n conditii biografice si horoscopice corespunzatoare gasim aici caractere pulsionale, conflicte sexuale si superagresivitate schizoida. Partile structurale isterice sunt legate de o ambitie si un simt al rivalitatii exagerate. Motilitatea si expansiuni1e frustrate, acumulate de timpuriu, pot duce la fe-

206

Fritz Riemann

nomene grave de compulsie, ticuri ~i chiar la paralizii, sau la iruperi periculoase ale reprimarilor, pot duce pna la amoc. Greutatile de adaptare ~i de integrare sociala schizoide apar pe fundalul unor respingeri traite timpuriu din cauza motilitatii ce "tulbura" mediul nconjurator, a fiintei sale zgomotoase ~i a agresivitatii sale; astfel pot aparea ~i moduri de comportament asocial. Din cauza unor pozitii dure, de ori-ori, omul ~i ngreuneaza posibilitatea contactelor interumane, mergnd de la lipsa compromisurilor pna la obstinatia nchis tata ~i ncapatnarea intoleranta. Din punct de vedere educativ, este important sa nu fie stavilite imboldul motric ~iplacerea de mi~care a copilului - mai ales nu prea devreme -, distrugerile ce li se datoreaza sa nu fie considerate din start a fi facute intentionat. Pe de alta parte, imboldul de rivalitate si de ntrecere a altora nu trebuie sustinut, ci copilul trebuie ncurajat sa se integreze n mod sanatos, prin activitate sportiva si promovarea corectitudinii n sport. "Copiii sub influenta lui Marte" sunt "incomozi", sunt resimtiti ca fiind o povara si primesc de aceea mai multe mustrari, frnari si oprelisti mult mai puternic dect copiii lini~titi; este desigur periculos si daunator sa-i silesti sa fie ascultatori. n schimb ar trebui sa fie abordate capacitatile creative ale copilului, sensul sau pentru eroic si dorinta de a fi confirmat n afirmarea sa; ar trebui sa fie ajutat sa gaseasca posibilitati constructive pentru dorinta sa de actiune. Nu trebuie sa uitam ca o agresivitate "maiastra" libera, dar controlata are mult de a face cu sentimentul demnitatii noastre personale, cu sentimentul nostru de vanitate; n schimb, agresivitatea reprimata ne face stngaci, lasi si fatarnici, daca nu ascunsi si intriganti. De altfel, libera disponibilitate a agresivitatii noastre este indispensabila pentru toate activitatile constructive, creative. Copilul cu accentuarea lui Marte va fi dispus sa accepte autoritatea doar daca ea i impune si daca se adreseaza anumitor laturi ale fiintei sale care i se par un model atragator; acest lucru joaca un rol considerabil, deoarece forta expansiv-dinamica a lui Marte se ndreapta n primul rnd catre ceea ce a fost trait anterior. Parintii cu autoritate, ca si cei lipsiti de ea au un

Planetele

207

efect extrem de periculos; lipsa unei "opriri", a unei limitari sanatoase poate deveni baza unor nevroze de angoasa; deseori este extrem de greu sa gasesti justa masura dintre limita si libertate; consecventa calma ar trebui sa fie metoda cea mai eficace din punct de vedere educativ. Femeilor cu un Marte puternic nu le este prea usor - cel putin nu le era - n cultura noastra. Daca nu-si pot trai n mod adecvat laturile cvasimasculine, poate aparea cu usurinta "protestul masculin"; barbatul este privit si combatut ca fiind un adversar si rival, se poate ajunge la o traire tragica pe lnga propria feminitate, la o mpotmolire n pozitii protestatare care vor ngreuna orice parteneriat, daca nu l vor face chiar imposibil. Gasim aici n conformitate cu biografia lor femei isteric-falice, n sens psihanalitic, cu moduri de comportament "castrant", belicos-artagos fata de barbati, care vor sa domine si sa conduca. n cazul unei alegeri potrivite a partenerului, ntru ctva cu schimbarea rolurilor se poate ajunge astfel la relatii parteneriale complet satisfacatoare. Pozitia rivalizanta fata de masculinitate si cea care l devalorizeaza pe barbat duc la tulburari de devotament; pe aceasta baza se poate ajunge si la relatii lesbiene. Altminteri, aceste femei sunt destoinice, pline de energie, pasionale; deseori sunt partea unui parteneriat care face cuceriri, pot fi si partea care conduce, fara a trebui s-o arate n mod expres. ,,50cietatea noastra de profit" ofera impulsurilor martiene un cmp nelipsit de pericole, caci favorizeaza mai degraba laturile critice ale acestui principiu: stres, dorinta de a fi manager si mania recordurilor, concurenta si lipsa respectului fata de semeni, lipsa de scrupule si agresiunile necontrolate. Este cu att mai important ca fortele martiene eliberate prin ridicarea tabuurilor autoritare, care se manifesta si n chemarea la educatie antiautoritara, sa ne faca sa dezvoltam o autoritate n noi nsine, care pune n valoare laturile "sublimate" ale acestui principiu, si anume: curajul, corectitudinea, cavalerismul si autostapnirea exemplara.

JUPITER
i

Avem nevpie de o moralitate care se bazeaza pe dragostea pentru viata, pe bucuria fata de evolutie 9i succese adevarate, nu insa pe repnmare ~lmterzlcen.
1

BETRfu'\TD RUSSELL

A~a cum cunoa~tem n noi put~rea martiana a pulsiunilor elementare, a activitatii care se des!fa~oara vast ~i energic, a~a purtam n noi ~i impulsul de a da iun sens vietii noastre. Cunoa~tem nostalgia bel~ugului, a ab"\illdentei, a revarsarii baroce a bucuriei vietii, a maretiei acesteia care cuprinde naltimi ~i abisuri - un dor pe care l putefill numi ca fiind o bucurie de nezdruncinat a existentei, a dr~gostei de viata. Acest Da nestavilit rostit pentru viata, ce se gase~te ancorat profund n credinta noastra n sensul acesteia $i mai ales al propriei noastre vieti, este exprimat de astrologi~ prin simbolul lui Jupiter, al lui Zeus, tatal zeilor, din mitologia greaca. Prin Jupiter aflam n astrologie iscopul de a scoate din orice situatie cel mai bun rezultat, de da un sens tuturor trairilor ~i ntmplarilor; el simbolizeaz!a, n conformitate cu Thomas Ring, "ndrazneala creatoare trecnd dincolo de ceea ce este numai oportun (Mercur), estE1tic(Venus), util (Marte) ~i necesar (Saturn)". Din punct de v~dere psihologic, jupiterianului i-ar corespunde cel mai bine;notiunea de maturizare maturizare ca optimul posibil de C\tinsal autorealizarii noasF1

IPlanetele

209

tre. Astfel exista o reprez~ntare-scop, un "sens" - sa reprezinti lipsa de sens a vietii: ca pe o conceptie sau sa nu gasesti nici un sens n viata propI1ie, respectiv sa nu-i acorzi nici unul, ar fi pacatul cel mai marei fata de jupiterianul din noi. Dupa cum vedem, aid este vorba despre o importanta dimensiune etica sau metaf~zica, si astfel scara valorica a omului aflat sub puternica inf~uenta a lui Jupiter este una morala sau metafizica, care aprecliaza dupa autentic si neautentic, cu sens sau fara, dupa bine ~i rau. Aici omului nu i pluteste n fata ochilor o morala ngj.Ista, ndoielnica, birocrata, care interzice si porunceste confprm unor principii rigide, ce au din cauza pretentiei lor exag~rate ceva ce ndeparteaza de viata, neomenesc; nu e vorba n~ci despre o morala cu fund dublu, scopul scuznd mijloacele, ci de un etos care se bazeaza pe credinta n valori morale, si pe demnitatea omului, n sensul citatului de mai sus. I Percepem jupiterianul din noi ca pe o forta creatoare care ne mpinge spre desav~sire, spre ntreaga mplinire a fiintei noastre, pe care o puttam ca pe o presimtire n noi, din care ne este nsa permis isa traim doar o sectiune. n domeniul jupiterianului se gaiseste spatiul pentru filosofie; este vorba despre o filosofie ~propiata de viata, care mediteaza la om si la viata; acest l-Iflcruva fi cu adevarat posibil abia atunci cnd omul si va # creat, ntr-o oarecare masura, conditiile necesare existenNi. Atunci omul se va putea apleca asupra unor ntrebari cate trec dincolo de cotidianul strmt si egoismele sale, ntrebalri despre societate si religie, despre sens si se va osteni sa realizeze cele cunoscute n limitele ce i-au fost puse. : Functia lui Jupiter n drganismul general se ndreapta spre cea mai buna dezvoltare :posibila a tuturor fortelor fiintei. El mijloceste capacitatea nOflstra de a nazui dincolo de noi nsine si ne permite accesul]a suprapersonal, n sens social, etic, religios sau metafizic. Peucepem forta lui Jupiter ca pe o ncredere plina de sperante n viata si n posibilitatile noastre de dezvoltare, n proiectele rjloastre de viitor; este o forta care tinteste, trecnd peste clipa lactuala - pe care o preluam nsa cu

210

Fritz RiemeUm

totul- spre ceea ce ar mai fi de atilns, n sensul maturizarii si al posibilitatilor banuite de crester~ si dezvoltare. Din punct de vedere organic, a<testui principiu modelator i este atribuit ficatul, fiind pus n l~gatura cu procesele asimilarii din corp, cu hrana si cu crestetea. Thomas Ring vorbeste despre el ca despre principiul care !"conduce procesele singuIare n vederea binelui ntregului, cctreproduce nmultirea substantei si stocarea rezervelor n eXQes(rezervele de grasimi)". De aici se ntelege si faptul ca n catul supra functionarii acestui principiu apar proliferari daun~toare s.a., asa ca lipsa masurii este pericolul posibil; traditia: astrologica numeste excesele ca fiind viciul sau, masura fiind virtute a ce ar trebui exersata, de care trebuie mai ales tinut seama din punctul de vedere al sanatatii. n special Saturr este un regulator important al lipsei de masura jupiterienei. Omul n al carui horoscop d0111$aJupiter are, datorita sentimentului de plinatate, ceva care daruieste, care ajunge sa se risipeasca; constiinta demnitatii umfille face ca sentimentul social sa-i fie de la sine nteles; el rep~ezinta dreptatea si umanitatea. Datorita atitudinii sale care qonfirma viata si implicarii puternice pentru convingerile s:ale, precum si pe baza ,,feedbackului" pe care l primeste Ide la mediul nconjurator, are parca "un talent pentru a fi no~ocos". Are umor, are ceva epicureic care trece, n cazul unor reprezentari-scop limitate, n jovialitate-pozitivism, n filistini~m nfumurat sau n desfatare confortabila, legate de o convingere de nezdruncinat n sine nsusi. Probleme jupiteriene sunt, n conformitate cu cele descrise mai sus, mai cu seama problemeiale autenticitatii si ale maturitatii morale. Gasim printre oa~enii cu accentuare jupiteriana att personalitati n fornpt mare, cu putere de patrundere, idealism al trairii si avnd ntelepciunea vietii, ct si forme distorsionate, fudule, mieroase, patetice, oameni care cred ca au mereu dreptate, care sufera ntru ctva de "ba10nari ale Eului", care le permit altpra sa participe la maretia lor dndu-si aere de superioritate/l cu convingerea ca "quod licet jovi, non licet bovi". ntre larghetea marinimoasa si n-

Planetele

211

gmfarea nemarginita; ntre implicarea ncrezatoare n viitor pentru valori recunoscute si oportunismul naiv; ntre sentimentul datoriei fata de predispozitia sa norocoasa si auto desfatarea fariseica se gasesc posibilele forme ale realizarii jupiterianului; se poate dezvolta cel mai pur n semnele Sagetatorului si Pestilor. n cazul unor pozitii jupiteriene critice puternice n horoscop, apar elemente structurale hipomaniace care, datorita unor influente familiale speciale si altor influente ale horoscopului, pot ajunge pna la manii, la mania risipei, a jocului si a escrocheriilor. Dar gasim si oameni cu o structura accentuat morala si ideologica, ce poate duce la sentimente misionare ndoielnice, reprezentate cu o convingere greu de corectat. Justa autoapreciere poate deveni un lucru greu surmontabil n cadrul relatiilor interumane, la fel si, legat de acest fapt, optimismul sau de viata indestructibil, care si procura credinta, ideologia sau convingerea datorita carora omul se poate apara mpotriva tuturor nelinistilor. n cazul n care n horoscop exista prea putine forte care sa-I frneze pe Jupiter, prin limitari saturniene si critici mercuriene, se poate ajunge la un Supraeu slab, prea tolerant, care si ia prea n usor propriile slabiciuni si greseli, gasindu-Ie ntotdeauna o scuza sau bagatelizndu-Ie. Maretia sa consta n demnitatea umana traita exemplar, demnitate utilizata n preotie, terapeutic sau social cu scopuri umanitare. Din punctul de vedere al educatiei, este extrem de important sa se respecte sentimentul att de sensibil al dreptatii pe care l are copilul cu accent jupiterian, totodata sa i se ofere posibilitati de identificare a necesitatii lui pentru reprezentarile-scop pline de sens, care l mplinesc; lectura biografiilor sau a autobiografiilor unor oameni a caror maretie rezida n etosul si umanitatea lor le place n mod special acestor copii si poate fi recomandata din punct de vedere educativ. Credinta naiva n propriul noroc simtita de timpuriu, sustinuta constient sau inconstient de mediul nconjurator, poate deveni periculoasa daca degenereaza n sentimentul sau con-

212

Fritz Riemann

vingerea ca "nu i se poate ntmpla nimic", ca este un norocos, ca toate lucrurile trebuie sa se ntoarca n favoarea sa. De aceea este important sa se trezeasca n asemenea copii, ntr-adevar favorizati, sentimentul multumirii si al obligatiei fata de un asemenea dar, n locul pretentiei asteptarilor noroculut care i se "cuvin". Unii pot resimti privilegiul aceasta ca pe o mpovarare, ca pe un avantaj nemeritat, care mai degraba i apasa; n acest caz nclina adesea spre o prezentare sub valoarea reala. Femeile cu o pozitie puternica a lui Jupiter n horoscopul lor pot dezvolta un format omenesc convingator; devin deseori personalitati demne si cu deschidere larga, pot fi partenere generoase si tolerante, sentimentul propriei valori fiind att de adnc nradacinat n ele, nct nu au nevoie de o confirmare continua din partea partenerului, asa cum o pretind multe alte femei; ele vor sa se maturizeze prin el si mpreuna cu et ntr-o dezvoltare reciproca a personalitatii. Sunt foarte sensibile n legatura cu naturalete a partenerului, cer si asteapta sinceritate din partea lui si nu i iarta lipsa de naturalete si ipocrizia, dect foarte greu. Binenteles ca am schitat astfel doar posibilitatea cea mai distinsa; exista si figuri mai simple cu o bonomie sociabila, fiind de o vanitate patetica si avnd o multumire burgheza, dar care mai au de cele mai multe ori si ceva extrem de binevoitor. Privind prezentul ne putem dori ca jupiterianul n forma sa cea mai pura sa ajunga sa aiba o mai mare importanta, sa dezvoltam tot mai mult jupiterianul din "interior", iar ca aceia care ne conduc si guverneaza sa mediteze mai mult la el. Asta ar nsemna atunci din nou mai nti sensul n locul scopului, evlavia n fata vietii n locul angoasei vietii, cuprindere a sinoptica n locul cunoasterii detaliilor, moralitate a n locul moralei sau imoralitatii, semnificatia n locul lipsei de sens si personalitatea n locul manageriatului.

SATURN

Libertatea nu consta n primul rnd n privilegii, ci n obligatii.


ALBERT

CAMUS

Prin Saturn am cunoscut nca de mai de mult principiul creator care contrage, care prin functia sa limitativa si ntaritoare, de a se reliefa protejndu-se din mediul nconjurator, este, n sensul cel mai larg, un factor esential al individuatiei. Antinomic fata de jupiterian prin nazuinta sa spre o deschidere ce ajunge peste sine si avnd o abundenta baroca, satumianului i corespunde concentrarea fortelor prin condensare, ncetinire si limitare, forma sa de exprimare cea mai pura fiind materia palpabila pe care White a denumit-o "blocarea energiei". O asemenea consolidare condensatoare este ntotdeauna si o stabilire, iar limitarea izolatoare cere formarea unei legitimitati proprii a limitarii, avnd anumite particularitati structurale. Astfel devine Saturn un element al "realitatii", a legitati10r inevitabile, impuse noua, n noi si n afara noastra, n toate domeniile vietii. Cu el se abordeaza ntotdeauna ceva ce marcheaza destinul si este inevitabil, si astfel devine marele adversar al Soarelui n tensiunea folosita de cele doua planete ntre libertate si necesitate, autonomia Eului si dependentele sale; aceasta problematica se poate acutiza pna la tragism daca cele doua forte se afla ntr-o contradictie puternica una fata de cealalta n horosocop.

214

Fritz Riemann

Daca transpunem acest principiu la nivel sufletesc, i vor corespunde concentrare a si perseverenta, n cele din urma nazuinta spre o statornicie constanta, spre o pastrare a celor obtinute, spre durabilitate. Toate astea sunt expresia functiei sale protectoare si asiguratorii, amenintata mereu de efemer si de catre "ceilalti" - atitudinile sale izolationiste l fac sa perceapa multe lucruri ca fiind mai amenintatoare dect sunt ele n realitate: cine traieste n fortareata sa vede n fiecare persoana ce se apropie un potential inamic. Astfet saturnianul cap al lui Ianus se oglindeste pe de-o parte ntr-o necesara limitare protectoare si o pastrare a ceea ce exista, pe de alta parte ntr-o aparare exagerata si o asigurare din cauza angoasei. Asadar, ne lovim aici de un principiu creator care ne fixeaza asupra unor desfasurari legitime, limitari conditionate de structura si dependente invariabile. Ne face sa nazuim la durata si repetarea celor familiare si cunoscute, cu scopul unei autoconservari prin forta de rezistenta si stabilitate, prin invulnerabilitatea asa cum a sperat Siegfried sa o obtina prin baia facuta n sngele zmeului. Saturn personifica astfellatura pastratoare a pulsiunilor noastre de autoconservare. Acceptarea dependentelor noastre prin aplecarea noastra n fata unor necesitati inevitabile, prin recunoasterea a ceea ce trebuie luat ca atare, ne duce catre aflarea realitatii si aprobarea ei, si astfel el devine un factor esential al maturizarii, al iesirii din lumea ideala copilaros-magica. Orientarea n spatiu si timp, n coordonatele gasirii realitatii noastre i apartin, la fel ca principiul cauzal ca recunoastere a relatiei dintre cauza si efect. n cazul n care saturnianul devine supraevaluat n noi, duce la cramponarea rigida de obiceiurL din angoasa, la mentinerea a ceea ce nu are voie sa fie altfel; ne face sa ne fie frica de tot ceea ce este nou, sa evitam si sa combatem dezvoltarile - devine Cronos din mitologia greaca, devorndu-si copiii dupa ce s-au nascut. L-am putea numi si planeta angoasei; apararea sa mpotriva angoasei consta n domeniul sufletesc din refulare: refuleaza ceea ce ne nelinisteste n interior ca ispita, ceea ce ataca tabuurile si evita ceea ce pare n exterior a fi un pericol; astfel poate deveni marele specialist n

Planetele

215

eludari. n constientizarea barierelor angoasei, n nvingerea angoasei de viata si moarte consta depasirea saturnianului, a laturii sale limitative si ostile vietii; daca reusim, Saturn va putea deveni conducatorul catre adevarurile cele mai profunde si cunoasterile ultime, n fata carora apar angoase si spaime. Spre deosebire de Jupiter, avnd o nazuinta spre ntreg si ntregire vitala, Saturn si ndreapta atentia spre perfectiune, spre un perfectionism care vrea sa duca ceea ce nazuim n limitele sale pna la desavrsire suprema. n cadrul organismului general, functia sa este sa condenseze cele percepute n experiente, valabile prin neschimbare, ntr-un proces de nvatare care are ntotdeauna un aspect dublu: pe de o parte, de traditie dobndita si de istorie ca adunare de experiente, pe de alta parte de intrarea pe un fagas stabil al croirii unei cai de inhibitie a schimbarii prin experienta si traditie. Saturn ne da astfel att posibilitatea continuitatii trairilor noastre, a nvatarii din experiente, pe care le pregatea Mercur, ct si a activarii, programnd prin persistenta sa repetata asupra celor nvatate; de aceea trecutul ajunge prin el extrem de intens n viata noastra. Datorita acestei staruinte si apararii mpotriva schimbarilor, mpotriva a tot ceea ce nseamna recalificare ca si dobndirea de noi cunostinte, Saturn devine sursa acelor angoase aduse cu sine de orice dorinta de mentinere prea rigida a unei continuitati, prin care vrem sa ne sustragem curgerii timpului si efemerului. Cum am mentionat mai devreme, acestui principiu creator i se atribuie n domeniul organic gospodarirea calciului, structura osoasa, tesutul de sprijin si cel conjunctiv, splina si maduva osoasa. Foarte probabil ca exista o legatura cu auzul. mbolnavirile saturnice sunt legate de ncetinirea metabolismului, de fenomene de sclerozare sau de lipsa calciului si, n contradictie cu procesele de mbolnavire violent-febrile din Marte, au o desfasurare cronic-lenta. Saturn confera tuturor evenimentelor si modurilor de comportare ceva sovaitor, aderent, grav si temeinic. n limbaj psihanalitic i apartine "aspiratia retinuta" (Schultz-Hencke), adica retinerea, pastrarea si cramponarea, care-si capata amprenta

216

Fritz Riemclnn

n "faza anaIa"; mpreuna cu Marte,!regleaza si eliminarea continutului ce nu mai este valorificClibilal intestinelor. Functia dubla data organicului de a vrea ~a retii si de a trebui sa te desparti simbolizeaza deja aici te:nilasaturniana, careia i corespund si n domeniul sufletesc pqlii a tine strns si a da drumul, ncapatnare si ascultare, nd~ratnicie si cedare n toate variantele posibile. n nclinarea saturniana spre delimitare ce se ngradeste pe sine se afla totodata un element al renuntarii pna la asceza; daca omul dominat de Jupiter promova o atitudine optimista, epicuriana, ncre~atoare, cteodata doar "joviala" fata de viata, omul cu accen;tuare saturniana este stoicuI, ascetul, cteodata doar pesimistul si mizantropul. Forta sa consta n a suporta, n consecve4tul a duce pna la capat si n rezistenta tenace. Astrologia l atribuie semnului Capricornului si - mpreuna cu Uranus -!, semnului Varsatorului. Problemele saturniene sunt prqbleme ale elasticitatii, ale permeabilitatii, ale nvingerii angoflsei si n cele din urma ale disponibilitatii pentru schimbare. printre oamenii accentuati de Saturn gasim att omul datoriei, !serios, constiincios, pe care te poti baza, asa cum l caracteriztaza citatul lui Camus; pe purtatorul responsabil al sarcinilor} care necesita cunoasterea faptelor, constiinta realitatii si pers~verenta; dar aici se afla si egoistul angoasat de viata care se nchide n el si este intolerant, "omul inhibat". Efectul gene*al al pozitiei dominante a lui Saturn n horoscop este cel al miei functii a Supraeului puternice, chiar exagerata, n sens psilj.analitic: tabuurile, frustrarile, angoasele si sentimentele de ytinovatie induse de un Saturn "exterior" - parinti si edu<tatori ca reprezentanti ai realitatii - devin un Saturn "interipr", prin preluarea ordinelor si interdictiilor, ajungnd astfel tIn Supraeu, partea individuala, formata biografic, a constiin~ei morale. Daca satumicul va duce la parti structurale, respectiv dezvoltari ale personalitatii mai degraba schizoide, deprE)sive sau pulsionale va depinde, pe lnga factorii biografici aiimediului nconjurator, si de structura generala a horoscopul1!Ii respectiv. Influentele saturniene mpovaratoare duc deseoti la moduri de comportament si atitudini negativiste, ostil~ vietii, care pot ajunge de

Planetele

217

la resemnare pna la ceea ce a numit Erich Fromm "necrofilie", la ura mpotriva vietii n general, la placerea demonica de a distruge, la vointa fanatica de anihilare sau la aspiratia rece, dura spre putere, calcnd peste cadavre, sfarmnd tot ceea ce este luminos ~i plin de viata. mpreuna cu Soarele exista o atribuire a lui Saturn paternitatii arhetipale n dublul sau aspect al binecuvntarii paterne sau al strictetii nenduplecate ~i al duritatii autoritare a puterii paterne. Cui face cuno~tinta cu paternul saturnian tatal i poate deveni destin mpovarator, din pricina caruia se poate frnge, deoarece rebeliunea mpotriva tatalui este traita cu grave sentimente de vina pe care trebuie sa le ispa~easca printr-o autopedepsire - ramnnd de obicei incon~tienta. Ca forte contrare mpotriva predominantei fortelor saturniene omul are nevoie de dezvoltarea elementului solar din el, ca fiind con~tiinta libertatii sale, chiar daca limitata; de jupiterian, ca fiind o confirmare iubitoare a vietii ~i de martian, ca fiind curajul de a fi ndraznet ~i de a purta dispute combative. Saturn inhiba sau ngreuneaza reu~ita tuturor celorlalte principii modelatoare cu care se afla ntr-o aspectare critica: libertatii creatoare a Soarelui i opune angoasa de libertate; ritmullunar flexibil ~i viu devine, datorita lui, tactul care fixeaza; relativitatea ~i mobilitatea mercuriana este ngradita de Saturn prin norme ~i dogme prestabilite; placerilor venusiene ale simturilor le pune n fata asceza, expansiunii dinamice martiene persistenta statornica; ncrederea n viata jupiteriana devine sub influenta sa o "conceptie de viata" limitativa; tendintelor de nnoire ale lui Uranus le opune traditia, iar mpotriva dizolvarii neptuniene a granitelor aduce cu sine delimitarea asiguratorie. Din punctul de vedere al educatiei, este important ca disponibilitatea mare pe care o arata copilul cu accentuare saturniana de a se identifica cu ordinele ~i interdictiile, cu tabuurile, cerintele ~inormele de deasupra Eului sa nu mai fie ntarita n plus, mai ales nu cu solicitari, care devin suprasolicitari, n cazul n care sunt date prea timpuriu. n schimb ar trebui sa le fie sustinuta placerea jocului ~i sa li se mijloceasca o atitu-

218

Fritz RiemJmn

dine de confirmare a vietii, deoarete ei nclina prin natura lor sa perceapa prea multe ca necesitate ~i cerinta. Tind sa fie nchi~i, nencrezatori si sa manifes~e o tacere nsingurata, ~i atunci ar trebui relaxati printr-o luare de contact prevenitoare - asemenea copii sunt lasati pr~a des ~i mult prea u~or singuri, pentru ca sunt satisfacuti deisine ~i par a nu fi doritori de contacte, netinndu-se cont de Igreutatea pe care o resimt n a-si iesi din piele fara a fi stimul~ti. Au nevoie mai mult dect alti copii de un sentiment de aqceptare, nu numai pe baza realizarilor proprii; trebuie ~tiut c~ ace~ti copii saturnieni nclina mai u~or dect altii sa se au~orespinga, n cazuri extreme chiar sa se urasca. Femeile cu influenta dominanta! a lui Saturn au ceva aspru, sever ~i rece; detin toate virtutile aestoiniciei ~i te poti bizui pe ele, pot fi mpovarate suflete~te si se afirma mai ales n vremuri de restri~te, n timp ce capacitatea lor de a se bucura poate fi limitata, din cauza sentiment)Jlui exagerat al datoriei ~i responsabilitatii pe care l pot aduce cu sine ~i n relatiile de dragoste. Ele obi~nuiesc sa consid~re ca relatiile parteneriale sunt facatoare de destin, desprinz~ndu-se de aceea cu greu ~i de cei care le impovareaza, deseoril din sentimentul ca trebuie sa fie n stare sa se descurce cu acest lucru. Ca mame ar trebui sa se pazeasca sa aiba pretentii exilgerate, perfectioniste fata de copii; ceea ce cred ca pot obtineldoar prin dojeni ~i interziceri ar putea obtine mai u~or prin!tr-o mai mare toleranta ~i abordare afectiva - ceea ce se polate extinde ~i la relatia pe care o au cu ele nsele. Astfel, Saturn poate deveni destinul nostru, fixndu-ne de toate dependentele noastre, cum stmt predispozitiile ereditare, marcarea prin mediul nconjurator, traditia, ceea ce am devenit, istoria noastra personala; nqi platim acest lucru cu angoasa de schimbare ~i cu limita~ea capacitatii noastre de devotament n sens larg. Relatia liui Saturn cu moartea este adaptabila n conformitate cu toate astea: ncetinirea evenimentelor vietii, fixarea de cele date, evitarea schimbarilor cauza initiala a tot ceea ce este viu, a tot ce se dezvolta mai departe - pna la imobilitate se afla pe linia mortii n sensul cel

Planetele

219

mai larg, conduc la rigidttate ~i la neschimbarea imobila; ~i astfel angoasele saturnierte au n cele din urma mereu ntru ctva de-a face cu angoas~ de moarte. Pe de alta parte, SaturIil ne da capacitatea sa ntelegem necesitatile ~i ne lasa sa ne maturizam n acceptarea inevitabilului, n acceptarea limitelor noastre - chiar ~i a limitelor noastre temporale: con~tiinta mortalitatii noastre ne face sa percepem viata mai adnc! ~in mod esential, ca ~i cnd am refula moartea din constiinta noastra. Si aici se afla adevarata " , importanta a lui Saturn: n~ duce catre bariere ale angoasei, pe care le putem nvinge toc1nai prin faptul ca acceptam angoasele; atunci "pazitorul pr~gului" devine cel mai sigur conducator, care transforma necbitatea n acceptarea restri~tei.

URANUS
I

Nu descop~rim noi continente, fara a avea curajul sa pier~em toate tarmurile din ochi.
. ANDRE GIDE

Fortele creatoare descrise pnai acum, cele sapte planete vechi si "sfinte", formeaza un sisteJ:b:l organic, sistemul nostru solar mai ngust, n care fiecare planeta are functii bine stabilite ce sunt neaparat necesare pentrtlI ntreaga constructie. Nici unul dintre aceste principii creato~re nu ar putea lipsi fara a pune n primejdie ntregulca ntr-un organism viu din care nu poate sa lipseasca nici un organifara ca ntregul sa fie prejudiciat si pus sub semnul ntrebaltii. n anul 1781, Herschel descopera o noua planeta careia i s~ da numele de Uranus, ea sparge dintr-o data structura nchegata, bine cunoscuta a sistemului nostru solar, trecnd peste limita care pna atunci parea ca este Saturn. Faptul ca Satur~ reprezinta si n aceasta constructie "planeta de granita" este oare mai mult dect un fenomen astronomic, respectiv unUl optic, planeta fiind ultima din sistemul nostru solar mai lligust pe care o mai putem recunoaste fara mijloace optice ajutatoare? Uranus si cele doua planete transsaturniene cunoscute pna acum, Neptun si Pluto, nu pot fi vazute cu ochiul liber; ele fac legatura sistemului nostru solar cu mediul nconjurator <cosmic se ntinde n aface ra sa, transcendndu-l parca. Este ocitreo "ntmplare" sau are un sens mai profund faptul ca noue.-descoperitele planete au

Planetele

221

fost botezate cu nume mitologice de zei - poate ca au "trebuit" sa fie numite astfel -, carora le erau atribuite regiuni sufletes;ti ce au fost cons;tientizate abia o data cu descoperirea noilor planete? As;a cum planetele transsaturniene aduc sistemul nostru solar n legatura cu alte spatii cosmice transcendndu-l, tot as;a au o influenta extinsa s;in viata individuala. Speranta de viata a omului i permite acestuia n general sa traiasca o evolutie completa a tuturor planetelor - inclusiv a lui Saturn, a carui durata de evolutie este de circa 30 de ani; la Uranus avnd o perioada de evolutie de 84 de ani, acest lucru se ntmpla mai rar, iar pentru Neptun s;iPluto, cu 165 de ani, respectiv 249 de ani perioada de evolutie completa, nu ajunge nici pe departe o viata de om. Astfel ca planetele transsaturniene, numite n astrologie s;iplanetele transcendente, sunt limitele spatiale s;itemporale de pna acum ale sistemului nostru solar mai ngust; la nivel sufletesc le corespund gndit analog-simbolic - functii s;icapacitati care le potenteaza sau le extind pe cele ale planetelor cunoscute anterior. Uranus trece n astrologie ca principiul tensiunii celei mai puternice, care tinde spre descarcare cu o dinamica exploziva s;io bruschete eruptiva, producnd schimbari radicale. Ca pentru a destinde functia limitativ-asiguratorie s;iprovocatoare a lui Saturn, Uranus deschide noi dimensiuni, l percepem ca pe o forta care arunca n aer cadrul obis;nuitului, al traditiei, al legaturilor s;ilegitati10r bine stabilite ale unui sistem, n cazul n care acestea ne limiteaza propria dezvoltare sau par a ameninta. Uranus devine o aspiratie a individualitatii noastre catre desavrs;irea unicitatii persoanei noastre, o cerinta de a renunta la lucrurile sigure s;iasigurate n ndrazneala de a ne baza pe noi ns;ine; pericolul sau consta n egocentrismul solipsist ce ne izoleaza. Din punct de vedere astronomic, planetele transsaturniene se afla fata de ntregul nostru sistem solar n proportia sectiunii de aur; din asta de curge o proportie speciala a relatiei dintre Uranus s;iMercur, Neptun s;iVenus, precum s;iPluto s;i Marte, o proportie pe care Thomas Ring o numes;te "octava superioara"; se repeta n planetele transsaturniene de fiecare

222

Fritz Riemann

data unul dintre aceste principii de modelare a sistemului solar mai ngust ntr-o alta dimensiune. Uranus reprezinta "octava superioara" a lui Mercur; el "transcende" mercurianut l amplifica pna la capacitati ce trec dincolo de el, la o contemplare ce recunoaste fulgerator, la intuitie. Daca Mercur conducea n distingerea detaliilor prin observatii singulare adunate si n pasi mici de gndire la ntelegere si experiente, Uranus adauga n schimb scnteia creatoare care va cuprinde observatiile singulare ca ntr-un accelerator al timpului ntr-o expunere globala. Comparabila cu "experienta de Aha" din psihologie aflam prin el brusca inspiratie sau iluminare, prin care relatia de sens sau importanta a unor detalii raportat la ntregul unui fenomen gndit, ntru ctva ideea sa, ne apare fulgerator. Aceasta capacitate o putem denumi de aceea ca fiind o treapta mai nalta a lui Mercur, ntr-un anumit sens ca pe o treapta mai nalta a constiintei. Uranus este planeta inspiratiilor bruste; el cuprinde prin abstractiune extrema relatii si evenimente complexe n cunoasteri care devin nsa posibile abia prin "munca preliminara" a lui Mercur. Fara asemenea pregatiri de gndire ideile de tip uranian ramn izolate si fara referinta; ele actioneaza atunci derutnd sau distructiv, sau pur si simplu doar de nenteles, daca au fost smulse din contexte inteligibile. "Sclipirile spiritului" nu trebuie sa piarda relatia cu realitatea, au nevoie de o verificare critica, daca nu e sa devina idei fixe sau fuga n idei. Percepem uranianul - mai ales n legatura cu Mercur ca pe o forma speciala a asocierii, comparabila n gndire cu "mutarile la sah ale calului", asa cum le-a numit cndva Schultz-Hencke. Acest mod de gndire parca originar poate duce la legaturi asociative surpinzatoare, iesind din caile batatorite si obisnuintele gndirii, legnd ceea ce aparent nu se potriveste, ajungnd astfel la combinatii noi, uluitoare. Poate duce nsa si la o gndire inegala, bizar-digresiva, care face al doilea pas naintea primului si care se rataceste n fundaturi de gndire. Asa ca influenta sa din acest domeniu se va afla ntre polii unei gndiri ndraznet-ipotetice, cu mult

Planetele

223

naintea vremii sale, cteqdata chiar geniale, de cealalta parte aflndu-se constructelel unei gndiri ce nu poate fi confirmata, ncapatnata, de nfinstruit, care ajung sa "de-plaseze" realitatea. Uranus le da tuturor ltgaturilor cu celelalte planete ceva spontan, neevaluabil, excEjntric,n cret>terepna la exagerare. Caracteristica este ntotde~una desfat>urarea n salturi, extremista, devenind un element al schimbarii, al rasturnarilor n general brut>te,fara tranzit~ care pot conduce de la strapungeri eliberatoare pna la prabusiri catastrofale. Avnd o pozitie critica dominanta a lui Uramils n horoscop t>ifara existenta unei legaturi cu fortele oponente apare o linie a vietii care se desfat>oara tot mereu ntreruwta, rupta, parca punctiforma, fara continuitate. Asemenea forte oponente sunt Soarele ca planeta ce integreaza t>icentreata, Saturn ca principiu realist-limitativ t>iMercur prin obseryatie ascutita t>igndire logic-critica. Efectul uranianului pepinde de aceea de nivelul de dezvoltare al unui om: uniuia i aduce o vedere de ansamblu limpede, abandonarea ndtazneata a unor modele de comportare sau de gndire dobn~ite, curajul unei orientari total noi, la altul va proceda scurtctrcuitnd actiunile cu nepricepere, prin decizii nechibzuite t>i illaniedistructiva a nnoirii. Prin acJ centuarea particularului UJj1ic, originalitatii pe toate treptele, a devine un element al indiriduatiei. Uranus mpreuna cu Saturn sunt atribuite semnu~ui Varsatorului. Functia principiului cr~ator uranian n organismul ca ntreg este tensiune a cu desq:arcarea ei; are o legatura cu procesele ritmice; efectul sau selgaset>te ntre tensiunea vitala activanta t>iconvulsia spastica.1Pe plan fizic i se aloca o relatie nca insuficient clarificata cu si~temul nervos (meninge?). Cu mare probabilitate are o legatu~a cu atacurile cerebrale, ticurile t>i producerea autonoma a rE1fuIarilor,cu fenomenele spastice t>i tulburarile de ritm. Afectilfillile uraniene apar de obicei brusc t>idecurg violent-intens. Problemele uraniene s~t probleme ale ncadrarii, ale chibzuintei rabdatoare t>iconsecventei raportate la realitate. Anvergura tensiunii sale i cuprinde pe reformatori, cum sunt reI

224

Fritz Riemimn

volutionarul si rebelul, pe pionientl singuratic, ca si pe excentricul tensionat, pe prefiguratorul uezvoltarilor si pe utopicul ticnit. Omul cu o pozitie dominanta a lui Uranus nclina catre o agitatie nerabdatoare si catre m~duri de comportament extreme, n sensul unor atitudini dute ale lui ori-ori, fara nuante intermediare. Se percepe ca st~~dsub o continua tensiune nalta care-l mpinge spre descarc~re, i trebuie si cauta mereu tensiuni noi. Intensitatea acestei teI!lsiuni nalte l mpinge spre extraordinar, neobisnuit sau doar spre senzational si spre exaltare, declansnd stari de ameteala icare pot prefigura psihosomatic aroganta. Astfel, sub influenta puternica si critica a lui Uranus gasim laturi schizoide ale structurii) cu toate gradele de gravitate, apare cu mare regularitate uI1tsentiment supraaccentuat al singularitatii dus pna la solip$ism. Pentru a-si pastra individualismul, omul se implica clu greu n relatii sentimentale mai profunde - are o puternica aparare sau angoasa fata de dependenta. Si n domeniul emotional si pulsional apar activitati sau reactii de omit~re si scurtcircuitare, si aici lipsesc "nuantele intermediare". ]rotul i ngreuneaza relatiile de contact din cauza asprimii $i imprevizibilitatii sale si-l fac sa aiba un comportament gr~u adaptabil. Stilul sau de viata ndaratnic, refuzul oricarei adaptari sau norme l pot izola tot mai mult; n cazuri-limita pot aparea trasaturi paranoide daca nu se opreste la a fiiun original dezgustat fata de orice care nu merita luat n seama, daca se comporta ca un snob arogant sau o persoanaicare apuca spasmodic, cu orice pret, ineditul. Laturile isterice ale structurii sille iau nastere prin ambitia exagerata care se percepe doar n neobisnuit, emotie si senzational si poate creste pna la placlerea pentru senzational pe care nu o mai satisface nimic "nor~al", doar exagerarile. Dar se produc si prin lipsa continuitatii, prin nestatornicia care crede ca poate omite tot ceea ce estel neplacut si deranjant. Asa apar lacune n nvingerea univedului care, depasite mai departe tot prin omiteri si actiuni de scurtcircuitare, duc la nenumarate noi nceputuri si la esua~ea din cauza acelorasi proI

!Planetele

225

bleme. Exista evident o re~atie cu uretralul. Pe baza unor crispari psihosomatice apar ~eseori tulburari de potenta, ale orgasmului si ale devotamertului. Din punct de vedere ~ducativ, trebuie luata n seama mai ales latura contactelor copilul avnd un Uranus puternic devine cu usurinta un sinturatic si un individualist, pentru ca iese din rnd, din "norm*", din cauza unor moduri de comportament si de adaptare!neadecvate. Mediul ar trebui sa nu sustina acest lucru prin ,,!imaginile" particularitatilor perpetuate n familie s.a.m.d., <ilimpotriva, ar trebui sa-I sustina n planificarea ambitioasa si ducerea la bun sfrsit a celor ncepute. Pe de alta parte, trebuie sa li se admita unor asemenea copii necesitatea de a fi iridependenti. Predilectia pentru senzational este deseori ntarHa de familie prin premierea doar a realizarilor speciale si neqbisnuite. Femeile cu influenta diominanta din partea lui Uranus au o nevoie puternica de independenta si curajul de a-si modela autonom viata, chiar daca! se abat astfel de la conventional. ndraznesc sa aiba si relatii!parteneriale "libere" si nclina spre emancipare pe care o per~ep ca fiind un lucru de la sine nteles sau o promoveaza demonstrativ; aici apar nu rareori si relatii lesbiene. Pentru ambele sexe este valabil faptul ca omul cu accent puternic datorat lui Urarj.us suporta cu greu relatiile pe termen lung; oscileaza deseqri ntre setea de stimuli, necesitatea unei alternante si legarea! anumitor relatii n mod pripit care duc deseori la tot att de rapide rupturi si despartiri, asta pentru ca la interior relatia ~ra prea putin pregatita, iar "preludiul" relatiei fusese omis.jAflam aici schimbarea deasa a partenerilor, de cele mai :tnulte ori datorata cautarii unor ntmplari mereu noi, intensificate, sau n legatura cu tipul cam debil-nerabdator al <1tfectiunii, recum si cu disponibilip tatea redusa pentru a penlnite unei relatii sa se dezvolte; "mai bine un sfrsit de groaza~ dect o groaza fara sfrsit", ar putea spune un proverb uranian, sfrsitul fiind adesea provocat prea repede, n cazul ivirii unor greutati nici macar nu se ncearca sa se faca o posibil~ schimbare pozitiva a relatiei.

-!

226

Fritz Riemann

Aflndu-se sub cerinta unui Uranus dominant, omul va avea un sentiment elitist - "odi profanum volgus et arceo" ar putea fi maxima sa. Are pretentii mari fata de sine nsu~i, ceea ce l poate nflacara n directia unor realizari exceptionale sau l poate sustine n crize grave. Uranianul ne poate face sa descoperim datorita gndirii sale prospective, uneori geniale, pamnt proaspat destelenit, sa realizam inventii revolutionare; ne poate face ~i excentrici, sa devenim "incomozii" rebeli ai societatii. Are capacitatea de a trece la schimbari bru~te ~i, totodata, este n pericolul auto distrugerii. Unii oameni traiesc o ascensiune meteorica, acesteia urmndu-i o cadere brusca, mai ales daca acolo unde au ajuns nu exista o fundatie solida sau daca treburile erau prea nalte - imaginea mitologica a zborului lui Icar catre Soare se poate lua drept comparatie. "Oamenii uranieni" cauta intensitatea cea mai puternica a trairilor, cauta "tensiune a maxima", n orice plan ar fi.

NEPTUN

...un sentiment, pe care l-as numi senzatia "eternitatii", un sentiment ca despre ceva fara limite, fara bariere, ntru ctva "oceanic".
ROMAIN ROLLAND LUI SIGMUND FREUD

Neptun, a doua planeta transsaturniana, reprezinta "octava superioara" a lui Venus, n acelasi sens n care Uranus este considerat ca fiind "octava superioara" a lui Mercur. Neptun este planeta dorului n sensul cel mai larg, dorul de eliberare din partinirea ngusta a Eului. l percepem ca pe un principiu care desfiinteaza granitele, fiind prin asta antinomic fata de Saturn, cel care stabileste granitele, l percepem asa cum l descrie citatul de mai sus al lui Romain Rolland ca pe o senzatie a eternitatii, a nemarginitului. Neptun ne permite o anumita "permeabilitate" care face sa dispara limitarea noastra ca indivizi, fiind, asadar, n antinomie si cu Uranus, cu tendinta acestuia de a accentua unicitatea individului. Neptun ne permite, totodata, sa devenim medii care simt cele mai fine vibratii si care sunt deschise spre tot ceea ce ne nconjoara; datorita lui traim participarea la dimensiuni supraindividuale, ceea ce ar putea evolua pna la traire a unui fel de legatura cu universul n care ne simtim ca parte a cosmosului, iar singuratatea noastra devine unitatea cu universul. Asa ne poate duce la presimtirea nemarginirii, a tot ceea ce ne nconjoara, n care spatiul si timpul sunt suprimate si pastrate deopotriva; ne face

228

Fritz Riemann

receptivi la ceea ce este metafizic si devine un element esential al necesitatii noastre pentru transcendenta care si gaseste n mistica cea mai pura forma de exprimare. Dar ne poate pune si n pericol daca, evitnd relatia de identificare cu noi nsine, ne vom pierde n stergerea prea timpurie a granitei dintre Eu si mediul nconjurator, nainte de a fi ajuns sa ne regasim. Asta mpovareaza fiinta noastra cu influente straine, putnd merge pna la o relaxare haotica a structurii personalitatii noastre, pna la o confuzie fara contururi si o deschidere fara alegere fata de tot ceea ce ne atinge. n cazul n care Neptun ne confera capacitatea unor previziuni si ntmplari vizionare care depasesc nrealitateaN obisnuita noua pentru a atinge irealut atunci granita spre misticism si spre nchipuiri pna la delir este extrem de fina. Ca octava superioara a lui Venus, Neptun i potenteaza senzorialut ajungnd pna la extrasenzorial; poate mijloci de la simturi foarte fine pna la c1arviziune si la alte capacitati parapsihologice. Neptun i dezvolta sentimentul valoric ca si sensibilitate a pna la cele mai fine senzatii estetice, capacitatea ei de empatie o amplifica pna la extrema identificare. Poate seduce nsa si spre superstitii, spiritism si dependente ametitoare; cteodata si spre un dor de moarte, n formele greu de recunoscut ale autodestramarii si autoanihilarii, acestea netrebuind sa devina constiente ca atare. Permeabilitatea aduce cu sine pericolul mpovararii personalitatii; omul cu o influenta dominanta a lui Neptun este parca un sistem deschis - spre interior catre straturile sufletesti inconstiente, spre exterior catre mediul nconjurator -, limitarile, contopindu-se astfel, ngreuneaza distinctia dintre interior si exterior, dintre Eu si Non-Eu si prin asta orientarea n lume. Neptun simbolizeaza, asadar, domeniul sufletesc, de unde ne vin desigur att presimtiri, inspiratii si sugestii vizionare, visuri premonitorii si certitudini care nu pot fi cuprinse doar cu ratiune a, ct si fantasme halucinatorii, autoamagiri, perceperi delirante si vise de dorinta straina de realitate. Daca Uranus sfarma granitele prin cunoasteri fulgeratoare, Neptun le dizolva printr-un eveniment de schimb extrem de fin al pa-

Planetele

229

trunderii reciproce ntre Eu 9i lumea exterioara, con9tient 9i incon9tient. Se ntelege ca ne putem masura cu acest principiu creator numai daca am dezvoltat un nucleu stabil al Eului, un nucleu al personalitatii 9i ne-am gasit identitatea cu noi n9ine - altminteri ne pa9te pericolul cople9irii fara putinta de aparare, din cauza influentelor straine receptionate, ce ne-ar putea umple pna la autonstrainare 9i pierderea Eului. Functia acestui principiu creator n organism este de a ne pune n relatie cu mediul cosmic nconjurator; spre deosebire de Saturn, pentru care limita nsemna separarea, iar delimitarea nsemna protectia, aici limita este perceputa ca atingere 9i legatura, ca trecere. Scufundarea 9i meditatia reprezinta mijloacele necesare n cazul n care suntem dispU9i sa ne nsU9im, mpreuna cu permeabilitatea, 9i o mai mare capacitate de a suferi data de ea 9i nu vrem sa ne dedam unui narcisism mult prea rafinat, exagernd contemplarea rupta de lume a propriei persoane. n domeniul fizic i se atribuie lui Neptun o relatie cu hipofiza 9i cu sistemul nervos (con9tiinta?). Prin sensibilizarea generala care aduce cu sine o pozitie puternica a lui Neptun apar 9i sinestezii, idiosincrasii si o nclinatie spre alergii, ca si o predispozitie mai mare la infectii de un tip nespecific. Pe piele, ca fiind un organ de delimitare, dar 9i de legatura, se poate vedea deseori nceputul bolilor. Formele sale de mbolnavire sunt procese de dezagregare, nmuiere 9i putrefactie, diagnosticarea lor 9i recunoa9terea relatiilor psihosomatice fiind extrem de complicate; spre deosebire de Saturn cu tendinte le acestuia de durificare, Neptun produce fenomene de descompunere 9i dizolvare ntru ctva pna la dematerializare; ambii au n comun doar desfa9urarea cronic-lenta a bolilor. n domeniul sufletesc percepem neptunianul cel mai adesea ca fiind o aspiratie catre largirea Eului; daca acest lucru ne va conduce la extazuri mistice, la nparticipation mystiqueU sau la inundarea haotica prin incon9tientul colectiv va depinde de nivelul de dezvoltare al fiecarei personalitati - nicaieri granita dintre viziunile si inspiratii1e geniale, pe de o parte, 9i credinta n minuni 9i delir, rupte de realitate, pe de alta parte, nu

230

Fritz RiemJnn
I

este vremii sa priveasca astazi putea nsa ntmpla si ca spiritul att de ngusta ca aici. S-ar drept "irational" si chiar "p~ihotic" ceva ce mine se dezvaluie ~ fi un adevar vizionar. In capacitatea sa de presimtire a reali~atii transcendente si de viziune mistica, Neptun esteextinda ~ragostea "lumeasca" a religioase; el este capabil sa un elerrtent important al trairii lui Venus la iubirea generala pentru o~meni, la dragostea fata de Dumnezeu.
I

tuare neptuniana sa nu se departez prea tare de realitate prin Educativ, trebuie tinut cont Capacitatea sa empatica att reverii si fantasme ale dorintei. de ft' ptul ca un copil cu accencare tind catre o simbioza cu copil llor pot deveni periculoade pentru el: l face capabil extrem e acut cumspecial mamele se sensibila copilul simte de ide1ificare; n doreste ea sa-I aiba si ncearca sa realizeze dorint4 mamei pna la o identifi-

trairi de depersonalizare ulterioar . Se ntmpla ca- unneobservat - mai usor si mai tragic dect alte cazuri copil sa care totala - aceste ample mpOV1ari unuia deveni baza sa nu traiasca inconstientul parintilor sa al pot dintre ei si unor terapeutic este extrem de greu sa asesti si sa constientizezi tot ceea ce este eteric, cele mai mi i influente si aparenta impoata ajunge deloc la dezv~ltarea t ului. la mbolnaviri vedere ponderabilitate care vor duce mai ~'rziu Din punct de' nevroinfluente puternice ale lui Neptun ,are se exprima si prin apatice sau psihotice.alta parte cu mar. usurinta catre o menajare ritie seduc pe de Delicatetea si sjnsibilitatea datorate unor gresita a unor asemenea copii; sunt trebuie tinuta spre rolul unei fiinte eterice, care se crede c~ deseori mpinsideparte de orice duritate; dar o asemenea sim~re de mimoza, ca si bogatia fanteziei ar trebui canalizate fOfrte de timpuriu spre o acFemeile influentate puternic d Neptun nazuiesc deseori tivitate legatura simbiotica cu parte, erul;si pictura. catre o artistica, n special spre mfica pot fi empatice si devota te, se lasa usor mpovarate de fufluente straine, ncercnd sa traiasca imaginea dorita de elela barbatului. nclina sa-si idealizeze partenerul, dragostea ~au casatoria, proiecteaza imaginea dorita asupra partenerulpi, confundnd-o cu reali-

Planetele

231

tate a, dezamagirile devJnind astfel inevitabile - ar trebui sa nteleagaSunt acest lucru ~ste o ~ansa ca sa-~i "dez-amageasca" iluziile. ca deosebit delpotrivite pentru proiectiile anima ale barbatului. Gasim la ele Icelemai profunde ncurcaturi ~i confuzii din cadrul parteneriatelor, parnd irezolvabile, a~a cum nitelor lipsite de doar nlcazul ~tergerilor neptuniene ale grasunt ele posibile trecert dintre Eu ~i Tu, n cazul acestei ncurg n mod incon~tient e aici. Vom ntlni aici att femei care trepatrunderi mpreuna!U proiectiile nteles nengradit ~i de pot mplini nostalgia ba atului de a fi~i necunoa~terile ce dedevotament empatic, c~ ~i femei care din cauza unor a~tepI

partener ~i astfel e~ueaza, fara a ntelege motivul. Cteodata i apar barbatului ca figu i anima promitatoare care dispar nsa tari exagerate, relatia p Irteneriala, retragndu-se n de orice n realitate din irealizabjle ~i ireale vor fi dezamagite inaccesibilitate, ele vor doar sa ~ie onorate fara a da nimic la schimb, iar pentru tot restul se cted prea fine. Neptun mpreuna culJupiter sunt planete atribuite semnului Pe~tilor. Problemeleal1 acceptarii sunt n definitivacest lucru ale gasirii realitatii ~i ~eptuniene acesteia. Daca probleme nu se realizeaza ndeaj'1lns, pe om l ameninta decaderea n stari ametitoare ~i o sug~stibilitate care duce la stari hipnotice. Dezvoltarea etica si shfleteasca a oamenilor va decide daca Neptun are capacitatea hnei vederi simbolic-globale sau mijfluentei puternice a lui eptun fara a prezenta contraforte n loce~te a~teptari biograf e, gasim unor minuni. Din cauza inhoroscop sau n superst~ltioase aleideali~ti aflati n afara realitatii, hoinari prin lume ugind de realitate, boemi, maniaci ~i decazuti, "degenerati", triganti, escroci, bolnavi de delir (mai ales cei bolnavi de delir l de relatie), deseori pe cei cu un sindrom numit nainte n od sumar "psihopatie". Fortele contrare care lupta mpotri a laturilor periculoase ale lui Neptun se afla n Saturn ca repr zentant al principiului realitatii ~i al stabilirii necesare a limi elor; se afla n Mercur ca fiind functia logic-clara ~i critica a gndirii ~in Soare ca principiu integrator. Efectul lui Nep~
!

depinde foarte mult de pozitia sa n

"

zodiac - unii sunt relatir imuni fata de influenta sa, altii foar-

232

Fritz Riemann

te receptivi. Dar prin Neptun ne putem apropia de misterele vietii care se deschid doar n fata aceluia care este gata sa devina un mediu permeabil pentru realitatile transcendente, care uita de sine nsusi putndu-se ngolin spre a fi deschis pentru nemarginire.

PLUTO

Pluto este ultima planeta cunoscuta noua pna acum; ea a fost descoperita abia n 1930.De aceea trebuie sa fim foarte precauti din punct de vedere astrologic cu afirmatiile despre ea, mai ales ca nu dispunem nca de observatii facute pe o perioada destul de lunga si de un schimb de experienta suficient de evoluat referitor la functiile si influentele sale. Cele mai multe declaratii pe care le putem face azi sunt nca ipotetice si totusi se schiteaza treptat o imagine conturata si a acestei forte planetare, care a reiesit convingator din experiente concordante. Dupa principiul ordonator al sectiunii de aur sus mentionat putem accepta planeta Pluto ca fiind octava superioara a lui Marte si am dispune astfel de o prima baza ipotetic-analogica despre conceptia acestui principiu: ca octava superioara a lui Marte ar trebui sa vedem n planeta Pluto o "potenta primordiala supranaturala" ce ne aminteste de fortele nucleare colosale care se degaja la dezagregarea atomilor. Evident ca exista o legatura ntre descoperirea unei noi planete si deschiderea colectiv-psihica a constiintei; asa s-a petrecut si la descoperirea lui Uranus si Neptun si tot asa a fost la descoperirea lui Pluto. Sau este o ntmplare ca dezvoltarea cercetarii nucleare a corespuns temporal cu descoperirea lui Pluto? Si e posibil ca "inconstientul colectiv" sa fi presimtit si alte legaturi atunci cnd i s-a dat noii planete numele de Pluto, numele misteriosului stapn al regatului mortilor?

234

Fritz Riemann

Pluto ar obtine astfel un aspect cronic-arhaic, ceva ca o forta atavica primordiala ce simbolizeaza astrologic posibilitati constructive nca insuficient cercetate si care contine si forte demonice distructive, asa cum putem spune acelasi lucru si despre energia nucleara. Pluto ar putea sa ne conduca, asadar, att prin regresie spre trepte de dezvoltare timpurie, magic-primitiva, ct si spre reamintirea straturilor sufletesti n care s-ar putea afla radacinile noastre cele mai adnci, de care ne-am departat prea mult datorita unor procese de diferentiere, ca si datorita preponderentei dezvoltarii noastre rationale, asa ca mai nti ni se par straine si mai ales nelinistitoare. n analogie cu misticul Pluto, Ring vede n acest principiu planetar "posibilitate a ca din straturile arhaice sa se activeze noi forme de energii sufletesti. Mortii adusi la viata reprezinta achizitiile unor faze timpurii ale omenirii care s-au scufundat n inconstient" (Thomas Ring: Der Mensch im Schicksalsfeld), carora Pluto le deschide calea. Cei mai multi astrologi cred ca l pot pune pe Pluto n relatie cu evenimentele de masa, vad n el nsasi eliberarea unor forte elementare. Ele creeaza n individ o legatura cu fortele sufletesti arhaic-dinamice care trebuie integrate, n care zac posibilitatile unor forte nebanuite, dar si posibilitati de distrugere totala care depasesc cu mult agresiunile martiene. De la descoperirea lui Pluto am devenit tot mai constienti de posibilitatile acestea nfricosatoare.

IX

Cmpuri si aspecte
n primul rnd, exista o unitate a lucrurilor, prin care fiecare lucru este una cu el nsusi, consta n el nsusi ... n al doilea rnd, exista o unitate prin care o fiinta este legata de toate celelalte, iar din toate partile lumii rezulta o lume.
PICO DELLA MIRANDOLA

Din elementele horoscopului mai fac parte si cele douasprezece cmpuri sau case ale planetelor, precum si aspectele lor, unele fata de altele. Cmp urile simbolizeaza spatiul pamntesc, "realitate a pamnteana", n care se manifesta ideile zodiacului si fortele creatoare ale planetelor; ele desemneaza anumite domenii ale vietii n care vrem sa le realizam. Aspectele sunt relatiile ascunse dintre planete, doar unele dintre ele fiind considerate a fi active; datorita aspectelor apar "combinatii" schimbatoare, modulatii sau influente reciproce ale planetelor care ntaresc, slabesc sau reprima de fiecare data anumite fatete sau nuante ale unui principiu planetar. Cmpurile si aspectele sunt variabilele horoscopului; cmpurile datorita rotatiei Pamntului, aspectele datorita miscarilor proprii ale planetelor, care le duc la relatii mereu noi unele fata de altele. Abia datorita acestor variabile apare dinamica vie a horoscopului - relatiile structurale mereu schimbatoare din cadrul constructiei ca ntreg.

236

Fritz Riem~nn
I

Fara sa ne implicam acum n diieritele metode ale calculubolizeaza douasprezece domenii a e vietii n cuprinsul carora lui cmpurilor,realizam doar sa stabit'm ca acestetalentele. Pozicautam sa ne dorim nclinatiile,' teresele ~i cmpuri simanumitor lor n n viata noastra, precum ~ifortele ~imijloatia planetedomenii cadrul acestor c1mpuri indica suprematia cele pe care le utilizam pentru a le podela. n acest spatiu terestru al cmpurilor suntem cel m i dependenti de realitatea exterioara, cea n care ne-am nascu: daca ~i cum putem realiza predispozitiile fiintei noastre, in icate prin marcarea noastra datorita zodiacului ~i planeteI r, va depinde ~i de datele supraindividuale: apartenenta no stra la o rasa, un strat social, o cultura poate sa favorizeze au inhibe, sa limiteze sau sa nu ngaduie deloc aceastaindicat~ semnificatiile celor douaPrin cuvinte-cheie vor fi nfaptuire. doua cmpuri, ce sau afla fata voi fata, cacideodata despre cte sprezece cmpuri se case, ~i n dtscuta ele sunt de fiecare data ntr-o tensiune reciproca anto1f1imica. Primul ~i al ~aptelea cmp: Primullcmp, caracterizat prin asca, temperamentul nostru vital ~i se timentul de baza al vietii; simbolizeaza ratiunea cea mai prof nda a comportamentului cendent, ne da '7', nuanteaza atitud' I ea noastra subiectiva fata nostru nnascut asertiuni despre CO~titutia noastra psihofizi<:i I de felul n care percepem celelalte ~lemente ale horoscopului. Avem tendinta de a interpreta naivtnereflectat planetele acescmp, caracterizat prin descendent oglinde~te relatiile noastre parteneriale, atitudinea ~i a~te tarile noastre, precum si tui cmp, identificndu-ne incon~l'ent cu ele. - Al ~aptelea comportamentul fata de partenere ,1 de viata care ne completeaza, ca fata despre capacitate~ si disponibilitatea noasjuratoare, siafirmade alte parteneriat~ si relatii cu lumea ncontra de relationare,
I

~apte reprezinta tensiunea dintre ga$e~te n respectiv dintre Eu Tensiunea antonimica ce se Elf si Tu, cmpurile unu si ~i lumea nconjuratoare extinsa. Imrestirea planetara puternica a primului cmp subliniaza aut9conservarea ~ingreuneaza gasirea lui Tu; investirea planeta~a puternica a cmpului al

Cmpuri si aspecte

237

saptelea ne face prea usor dependenti de mediul nconjurator si ne ngreuneaza afirmarea Eului mpotriva dorintei de contact si apartenenta. Al doilea ~i al optulea cmp: Aici este vorba de "averea" noastra, n dublul sens al cuvntului, despre talente si capacitati, dar si despre avutie si proprietate. Sunt simbolizate aici obtinerea unor capacitati sau bunuri, atitudinea si comportamentul nostru fata de ele, felul nostru de a umbla cu ele. - Al optulea cmp arata atitudinea noastra fata de schimbare, moarte si ideea mortii. Traditia vorbeste aici si despre mostenirile revenite, respectiv despre trairea corespunzatoare a pierderilor. Oamenii cu o accentuare puternica a acestui cmp au deseori o pozitie speciala de acceptare fata de viata, fiind dispusi sa lase ntmplarea sa-si joace rolul. Tensiunea antinomica dintre cmpurile doi si opt se afla prin urmare pe de o parte, n dorinta de a se prinde strns si n angoasa de pierdere legata de asta, precum si n slaba dorinta de schimbare, pe de alta parte, o gasim n spiritul de sacrificiu resemnat, care fuge de lume si n nostalgia pentru metafizic. Al treilea ~i al noualea cmp: Aici este vorba despre inteligenta practica, despre contactele fratesti, de vecinatate, cu semenii, despre schimb, milocirea cunoasterii si a experientei prin cuvnt si scris. Ne referim la atitudine a noastra fata de comunicare, la crearea relatiilor si la toate caile de informare. - Cmpul al noualea reprezinta domeniul intereselor si orientarilor religioase, filosofice, legate de conceptia despre lume. Omul cauta aici legaturi suprapersonale, iar cunoasterea si ntrebarile despre sens i se par mai importante dect stiinta "sigura". Nelund prea literal atribuirea traditionala a calatoriilor mici si mari cmpului al treilea, respectiv celui de-al noualea, atunci ea este un simbol al tensiunii antinomice din aceste cmpuri ntre mentalitate a obtinuta datorita mediului nconjurator si setea de cunoastere ce o largeste, pe de o parte, ndrazneala de a sparge tiparele unor obisnuinte de gndire mostenite si cucerirea unor terenuri virgine, pe de alta parte.

I I I I I

238

Fritz Riem4nn
i

Al patrulea si al zecelea cmp: n 4mpul al patrulea se oglindesc atitudinile si experientele noastre referitoare la traditie, legatura noastra cu familia si patr~a sau despartirea de aces-

cmp l joaca "romanul de familie" determinarea noastra datorata mediului nconjurator, stram silor nostri, mostenirii latea; un ei sau mpotrivireacazul inv~stirii de acestea. Traditia i sate de rol important n noastra fata puternice a acestui confera acestui cmp o important~ speciala referitoare la aticelea arata omul n relatia sa cu vi ta publica, faima si recunoaste~ea, simbolizeaza "imaginea' pe care vrem sa o aratam tudinea noastra fata de naintarea vrsta. - Cmpul al ze-

mai activ n batalia vietii, lumii. In cazul accentuarii nacestuil cmp omul se va afla cel cele rt1ai dure controverse cu lumea exterioara pe care ar vrea s-o *lOdeleze - succesul si insuccesul sunt ecourile propriilor a~tiuni si ale influentei personalitatii sale. Tensiunea antinomica dintre ceM doua crnpuri poate fi caI

interioare, respectiva celei exteri are, n general desigur n punerea fata n fata a vietii famili r-private cu cea profesioracterizata cu introversie si extra1rSie, incestuoasa n mediu nal-publica. Gasim extremele n fi ,area ntre cucerirea lumii cial, pe de pe de o parte, n fuga n fublicitate si ntr-un rol sosi traditie, alta parte. Al cincilea si al unsprezecelea c1rlP:n cmpul al cincilea se
I

cum iubim si fascinatia fata de Erqs. Spre dragostea sexuala, arata atitudinea noastra fata de er~tic, de deosebire de cmpul al saptelea care ne cheama sa ~e alegem constient partenerul de viata, n cmpul al cincilfa ne aflam sub dect jocul ticului - o comunitate de viata n$eamna altceva vraja eroerotic sau dorinta pasionala. Acest cmp este n relatie cu coI

odata, afirma ceva despre relatia oastra cu ludicul, n senpilulcel mai tineretea cuvntului. sul si cu larg al si, legat de ast~ mpul al unsprezecelea cu nvatamntul si, toteste cmpul prieteniilor si al rela~iilor. Daca aici este vorba doar de legaturi si "relatii" n sensp.l real-practic, despre mecenat si a fi promovat, sau daca ~ vorba de apartenenta la grupuri si comunitati legate prin fcopuri comune n sensul

Cq.puri si aspecte
I I

239

unor "fratii de snge" ca~e leaga si obliga, toate aceste lucruri pot fi indicate prin inve tirea planetara si prin semnul sub care se afla de fiecare da a cmpul. Antinomia acestor doua cmpuri zace ntre lipsa de libertate a mnarii erotic-senzuale, dependenta fata de i: puls urile noastre pulsionale si raportul liber ales cu oam nii fata de care simtim o afinitate electiva, care ne poate ni n prietenii si duce la ntlniri esentiale cu semenii nos ri. Alljiaselea ljii al doisprez celea cmp: Al saselea cmp vorbeste despre sanatatea noas ra, despre bolile pe care le-am contractat si care sunt dese o i legate de activitatile noastre profesionale. Totodata indicv relatia noastra cu munca, modul percepe aici ca fiind un embru care ajuta sau serveste comuntatea, ca ntruchipnd ele functii necesare comunitatii. nostru de clasare cmp e sentimentul nostru social. dusmaAl doisprezecelea socialaii te conform traditiei cmpul Omul se nlor ascunsi, al nchistarii si solitudinii, arata, conform experientelor mele, mpovarati ale copilariei timpurii de tip fatal: legate de ele, la angoase s' sentimente de vinovatie care ngreuneaza implicarea sociala contactele de comuncare. Asta poate duce att la angoasa d viata si la tendinte de asigurare, ct evenmente care comportlnSingurare, despartire, pierdere si, si la moduri de au dus ment grosolane, ajungnd pna la destine si dezvoltari neo isnuite ale personalitatii, ceea ce nu le reuseste celor care sun rin nvingerea angoasei, sa duca la cele asociale, dar poate,!' mai protejati. Daca n accentuarea *lanetara a celui de-al saselea cmp exista pericolul unei rest ngeri profesionale subjugante a libertatii, n cmpul al dois rezecelea aflam pericolul unor "atitudin anti" extremiste, c re pot fi ntelese psihologic ca o reactie la frustrari si dezav ntajari timpurii. Daca omul avnd al saselea cmp accentua tnjeste la o revolutie pe care nu ndrazneste s-o nceapa si l libertate, cel cu cmpul al doisprezecelea accentuat tnjest~ sa poata prelua o anumita ordine si libertatea necesara; n cazE n care omul dince i va lasasaselea sa se ncadreze ntr-o ani~ita comunitate cmpul al totusi se va mbolnavi usor delsupraadaptare - psihosomatic-,
I I

240

Fritz Riemann

atunci n cmpul al doisprezecelea se va m bolnavi de consecintele refularilor. Cine s-a ocupat timp mai ndelungat cu horoscopul va fi mereu uimit de faptul ca experienta confirma principial importanta traditionala a cmpurilor. Realizarea scopurilor indicate de cmp uri va depinde ntotdeauna, atia cum am mentionat, de spatiul cultural corespunzator tii de posibilitatile pe care le ofera pentru asta, acest lucru se refera tii la nclinatiile profesionale tii la interesele indicate n cmpuri, dar nu stabilite; posibilitatile profesionale sunt puternic dependente de mediul nconjurator corespunzator sociocultural. Importanta planetelor n diferitele cmpuri, modularea lor datorita pozitiei din cadrul diferitelor semne zodiacale, precum tii aspectele lor sunt variabile ale horoscopului; prezentarea lor detaliata ar putea duce deja la o interpretare tii ar constitui un material de manual, de aceea nu se mai afla n intentia acestei carti. Trebuie subliniata nca o data indicatia despre importanta luarii n considerare, respectiva cunoatiterii mediului nconjurator sociocultural corespunzator, referitor la toate interpretarile. Ajungem astfel la un punct esential: mplinirea horoscopului individual depinde de factori care-l depatiesc, care pot fi recunoscuti tot att de putin din el ca sexul unui om. Asta nseamna ca pentru a-tii realiza horoscopul omul are nevoie de un anumit grad de libertate sau, cu alte cuvinte, ca abia omul ca individ ajunge sa aiba un "horoscop individual". Astfel ca evenimentele colective, cum ar fi epidemiile tii razboaiele, pot scoate horoscopul individual din vigoare pe scara larga; se sugereaza astfel dependenta demnitatii umane de libertatea personala. Vreau sa detaliez acum multilateralitatea posibilitatilor de exprimare ale horoscopului: n primul rnd sunt cele douasprezece semne zodiacale, dintre care sunt relevate de fiecare data unele anume dintr-un horoscop - mai ales datorita pozitiei ascendentului, Soarelui tii Lunii -, avnd o importanta marcanta. Li se alatura cele zece planete care sunt active n horoscopul fiecarui om, ele se schimba de fiecare data n moduri

Cmpuri si aspecte

241

diferite: o data prin pozitia lor din cadrul diferitelor semne zodiacale prin care fiecare planeta poate aparea n douasprezece modulari diferite. Mercur aflat, de exemplu, n semnul Taurului sau Pestilor s.a.m.d. este "un alt Mercur" dect cel din Gemeni sau Leu; el ramne "principiul mercurian", dar acesta are de fiecare data o alta nuanta, coloratura sau cum vrem sa o numim. n Gemeni este mai "rational" dect n Rac, unde functia gndirii este purtata mai puternic de fantezie, n Fecioara este mai sistematic dect n Pesti, unde gndire a primeste ceva asociativ ce parca se revarsa amplu etc. Pe de alta parte, fiecare planeta - din nou principiul de baza ramnnd acelasi - va fi modificata suplimentar prin aspectele pe care le primeste de la celelalte planete. Asemenea aspecte pot fi pe masura esentei sale sau o pot limita, pot avea un efect care sa potenteze sau, dimpotriva, care sa distorsioneze. Datorita influentei aspectelor planeta aspectata, ca si cea care aspecteaza dezvolta diferite fatete ale esentei sale n plus fata de coloratura pe care o primeste datorita pozitiei sale ntr-un anumit semn. Un aspect al lui Saturn de pilda fata de Mercur n Fecioara l poate face sa devina pedant; acelasi aspect al lui Saturn fata de Mercur n Pesti l va feri aici de estompare si l va ngradi etc. Se alatura acestui lucru n al treilea rnd pozitia respectiva n cmp a unei planete; sa ramnem la Mercur: el poate fi, datorita pozitiei cmp ului, introvertit sau extrovertit, teoretic sau practic, comercial sau stiintific, artistic sau literar etc. si trebuie implicate din nou pozitia sa din diferitele semne zodiacale, dar si aspectarea. Astfel sunt exprima te, n functie de pozitia semnului, a cmpului si de aspectare, predispozitia, nclinatia si talentul, directia intereselor si felul tipic de "mnuire" a mercurianului. Si, n sfrsit, se adauga si "ierarhia" diferita a planete lor din horoscopul individual: din constelatia generala dintr-o zi anume a tuturor planetelor n anumite semne si aspecte, valabila pentru toti cei nascuti n acea zi, horoscopul individual va accentua anumite planete diferit, prin data si locul nasterii unui om si le va "alege" avnd diferite valori pentru sine. Caci

242

Fritz Riemann

datorita momentului individual al nasterii si locului individual de nastere se stabilesc ascendentul si celelalte cmpuri ale horoscopului si prin asta si ordonarea individuala a rangului planetelor. Astfel, un om - avnd aceeasi constelatie generala a zilei - poate avea una sau mai multe planete marcante n mod special, iar altele vor avea un efect mai redus n horoscopul individual, el si "poate alege n mod predestinat" componente saturniene, venusiene, martiene etc. Planetele marcante sau cele avnd o intensitate redusa sunt percepute ca avnd o apro,piere mai puternica, respectiv mai slaba a acestor principii. In legatura cu o asemenea "alegere a planetelor" putem vorbi despre oameni care au o "accentuare din partea lui Marte, Jupiter sau Saturn" sau despre un horoscop care are "planete dominante". n aceasta ierarhie se gaseste cel mai individual element al horoscopului, deoarece aceasta "alegere" este valabila doar pentru scurta vreme, ascendentul si cmpurile parcurgnd cu rotatia pamntului ntregul zodiac n 24 de ore, iar planetele schimbndu-si repede pozitia din cmpuri. Pe lnga aceste aspecte vom mai spune ca aspectele traditionale sunt mpartite n aspecte armonioase sau de solutionare si aspecte dizarmonioase sau de tensionare, neexistnd aici nici un fel de judecata de valoare asa cum apare n astrologia vulgarizatoare ce mparte aspectele n "bune" si "rele". Experienta ne arata ca un numar prea mare de aspecte armonioase dau prea putine tensiuni care ar putea fi fructificate, astfel ca omul traieste fara frictiuni, devenind superficial, lundu-si viata prea n usor. Aspectele tensionate n schimb mping la dispute si modelare, l fac pe om sa fie cumva mai creativ, mai luptator; doar un numar coplesitor de aspecte tensionale, fara ajutorul unor contraforte, poate sa fie puternic mpovarator si sa anunte probleme greu de rezolvat sau sa duca la blocaje paralizante din cauza unor contratensionari. n evaluarea toturor acestor factori si a combinarii lor se afla arta interpretarii horoscopului, arta talmacirii; dar si cea mai buna interpretare ramne n urma posibilitatilor de exprimare, respectiva tabloului sinoptic viu al simbolisticii sale; caci numai cunoasterea importantei elementelor horoscopu-

Cm~uri ?i aspecte
!

243

samblul regulilor ei. Cu tate astea nu trebuie sa ne descuralui sa ntru ctva doar "tramatica'" jameste dezvoltam posibili. atile noastre"teoria armoniei" tot mai de interpretare cu anfin ?i mai diferentiat.
I

s-a adus astrologiei tlepro?ul scoatem, dar mare de factori1?i combinatii ne poat~ face sa ca numarul ei?i sa introducem prin interpretare "to~l", din, respectiv n horoscop. Uneplanetelor sau a unor p cte sau constructii ipotetice, cu ajutorul carora cred Iarge~Scest cuantum prin atragerea lunilor le ?coli astrologice ca pot f ce declaratii mai precise. Se va gasi atunci adesea chiar ?i vre1(mpunct de referinta prin care sa se explice ceea ce trebuie abfa la autopsie se festum"; stabili adeajuta unui pacient daca dplicat - "post va putea dar la ce-i varatul diagnostic? Desighr ca ncercarea de a explica ulterior anumite evenimente ?i ar~ ndreptatirea sa, caci este calea spre extinderea experientelor rtoastre. Dar eu sunt de parere ca trebuie mai nti sa verifica~ amanuntit elementele astrologiei comparam cu experienteI altor ?tiinte umaniste, nainte de a face prea multe speculatii ipotetice. Daca astrologia ajunge azi "clasice" mai posibilitatile for ea nu fi combinate, ca apoi sa un din nou ?i mult n publl c, de a are voie sa mai practice le

joc ?tiintele ei nvecinate d! sticla, explice cu acestea. n contact cu ezoteric cu margele 1i sa se ci trebuie sa intre
I

I
I

Aslrologia n IOI~SUI vietii


I

tot universul: le da oamenilor din nou o interpretare spi tuala a existentei lor, un soi de dor Exista o sJgura nelini~te. una singura, n spiritual ~ de problema,
II

ANrOINE

DE SAINT-ExupERY

De care nu este ori o parte domeniului ei horoscopia*,cele mai multedect astrologi~~ este identificata - cuastrologia este mai cuprinzatoare. Pe lnga faptul ca este, probabil, cea mai veche ;;tiinta omeneasca, ~a ne mijloce;;te imaginea universului care ne arata ordinea plina de sens a sistemului nostru solar ;;i, n maretia sa, declan;;eaza n noi acel dor spiritual ;;inelini;;tea pe care le exprim~ citatul de mai sus; o imagine a universului care ne face sa ~ercepem veneratia fata de "cerul nstelat de deasupra noastr~ ;;i legea morala din noi", care l impresiona att de tare pe ~ant. Deoarece resping horoscopia, adversarii astrologiei nici!macar nu-;;i dau osteneala sa studieze aceasta imagine a ~iversului. Iar daca vad n ligie care nu implica cosmosul nu r da importanta celei mai astrologie un a Creatorului. N-a, putea oare tocmai prin marete opere substitut al religiei, al' trebui sa spunem ca o re-

* Horoscopia este de ntelegere regndirea plina partea exoterica aaastr~logiei, rezultatul ~iinstrumenle~ilor acestui cosmos sa gatul ei practic. (N. t.)
I i

Astrololgia n folosul vietii


I i

245

sim calea mirarii plina d~ veneratie, care reprezinta radacina tuturor trairilor religioa*? dintre macro- si microcosmos si nRecunoasterea legatu~ii telegerea corespondente~or simbolice ntre "sus si jos" ne dau posibilitatea unei extindf.ri a constiintei si ne ajuta sa ntelegem ceea ce Lao Tse exprima n Tao Te Ching: Pamntul are a model cerul. Cerul are ca m del SENSUL. Omul are se ar pe sine ca model. SENSUL ca mfdel pamntul. Mai ales dupa mijlocJI vietii si la batrnete, atunci cnd nstudiul astrologiei ne v putea mbogati enorm si ne va ntrebarile despre catre un , pectacol al lumii care devine cu noi, drepta privirea sensul vr'letiidevin mai importante pentru att ginea universului este c prinzatoare; fie ca suntem oameni de mai doar niste cu ct aj~1 gem sa-I astrologia nemai adnc. Imasau fascinant, simpli na ra sau spiritul, artisti face sa presimstiinta care studiaza "cVutatori", patrundem sau politicieni tim cauza comuna primQlrdiala a domeniilor cunoasterii noastre ce apar n mod sepa~at gndirii noastre; ea ne permite o nomenologice, gasindu si n ea diferite moduri de constituire. Ele suntansambludeas;lpra legilor care stau la baza lumii fee rimare ale aceluiasi principiu spiriprivire de forme ca aspect n sens astrolo ic, ale unui principiu care se dezvolta n organismul sistem ui nostru solar si care ne face sa-i presimtim caracterul unita. Daca nvatam sa ne consideram pe noi nsine"produce" ountn,ticica culoare sau care devine particitual care ca fiind pa o a acestui organism, ca eficient n care se oglindeste "A egul" - "brnciul si cercul" despre care vorbeste Angelus ilesius*. pnd la planul lui de ~nstructie, putem deveni un medium
Breslau (actualmente W odaw, Polonia), 1624-1677, poet religios al barocului,Silesiussi medic. ele adevarat Johannes Scheffler), nascut la * Angelus preot (pe nu~' (N. t.)
I i I

I I

I I I I

246

Fritz RiemL
I I

schimb de la horoscopie. Maipracjic-concret n viata vin n Posibilitatile unui ajutor nt din faptul ca horoscopul ne ajutapresentiment pentru vocatial. Experienta sa fie destinul are un sa ne recunoastem ceea 1e urmeaza arata ca omul sau. n armonia dintre viata si destin consta sentimentul rosturi, altii n functiile politice sau s ciale detinute; unii au un tului existentei noastre. Unii gatSC n preluarea ~unt posimbold spre viata publica, altiilcatr introversie; unii unor mestesugari sau comercianti, altii artisti sau filosofi etc. In cadrul
I

toare"; extrem de importanta este ozitia n horoscop a cmzodiacului am ncercat sa abordezaceste "imagini conducapurilor planetelor care anunta un e se afla domeniul lor de masura - mai ales datorita mediu ui din care am facut parte de timpuriu - formati si deseori d formati, horoscopul reprezinta un ajutor pentru a ntelege co ceperea noastra primara. realizare n mediul social. Deoaref11e suntem cu totii n mare nasterii, sa recunoastem talente, nc' atii ca si predispozitii la boli etc" el poateofera marea sansaEncePnd din momentul Horoscopul ne fi asadar atras si entru profilaxia tulburarilor dezvoltarii si a mbolnavirilor, ~recum si pentru a ntelege din timp legaturile influentarilor ~are sau al unor n mare masura pe fundalul psihosomatice fiintei se deruleaza atitudini 1
' I

Din practica stim cum multi oa eni sunt mpinsi, deseori att de e gresIte. devreme, n roluri care nu ~' sunt potrivite, ca aceste nteleaga motivul. no consilierea hOfoscopica confruntarea cu roluri le-au devenit "a doua nat~raff, de care sufera fara sa viata unui om, obtinerea unei noi" ozitii a macazuluiff. conceperea sa primara poate adulo presupune cadecisiva n schimbare astrologia Ar fi nsa o nentelegere daca a una concomitent sarcina fiecaruia colectiv, n definitiv n caar sustine individualismul; horosc~ul simbolizeaza ntotdeasi social al astrologiei. Asa cum ap re, de pilda, n descrierile medievale despre "copiii planetelo ff, fiecare are anumite naici drul ntregului si interese umanitaE";rezida aspectul etic clinatii, talente organism aln confor 'tate cu horoscopul sau,
A

care i dau capacitatea de a prelua rumite

sarcini n societa-

Astrologia n folosul vietii

247

te, ba chiar l obliga la asta, ceea ce este n folosul ntregului. Din nou se ofera parabola unui organism n cadrul caruia fiecare organ are functii anumite, care nici nu devin independente, nici nu au voie sa lipseasca, daca dorim ca organismul sa ramna sanatos. Astfel interpreteaza horoscopul functiile fiecaruia n comunitate, care are nevoie de reprezentantii tuturor semnelor zodiacale, planetelor si cmpurilor pentru ca sarcinile multilaterale sa fie ndeplinite, pentru o perpetuare sanatoasa, re cunoscnd dependentele reciproce. Numai asta garanteaza n cele din urma conlucrarea tuturor ntr-un singur sens cuprinzator. Numai asa devine fiecare n parte purtatorul sensului unei sarcini necesare; horoscopul nu spune n afara de asta nimic despre unde se afla "locul" lui n comunitate, n ce strat social si duce sarcina la bun sfrsit, ci vorbeste numai despre tipul acestei sarcini - "sensul" unui horoscop are multe niveluri n care se realizeaza. Sa luam, de exemplu, un om care prin structura horoscopului sau simte ca i este harazit ca printr-o activitate de ntrajutorare sa-si gaseasca sensul vietii - acest lucru poate fi recunoscut n horoscop. Nu poate fi recunoscut nsa locul lui n "ierarhia verticala" a societatii. Va lucra la infirmierie, n asistenta sociala, ca ajutor medical aflat n practica, n chiropractica, la masaj, terapie respiratorie, ca practician n medicina fara titlu universitar, ca medic sau psihoterapeut s.a. - asta nu poate fi vazut n horoscop; dar un asemenea om si va cauta ntotdeauna sensul vietii ntr-o activitate de caritate. Daca un om marcat de Saturn va deveni un tehnician, un inventator, un descoperitor, un revolutionar etc., toate astea nu pot fi vazute cu ajutorul horoscopului; dar ntotdeauna un asemenea om va voi sa ajute ca Noul sa vada lumina, sa se sparga traditiile mpietrite, iar sistemele vechi sa fie nvinse. Nu-i este dat fiecaruia sa-si mplineasca ntru totul horoscopul - oricine este dependent de factori transhorosocopici, supraindividuali: de aptitudinile mostenite, ca si de mediul social; acesti factori l pot ajuta sau l pot mpiedica n acea mplinire. O societate intelectualizata de profit, avnd probabil ca scop propus succesul, puterea si proprietatea, i va face gre-

248

Fritz Riemann

utati unui om nclinat spre muzica sau cu o fire contemplativa. Cunoa~terea horoscopului personal le poate da acestor oameni curaj ca "totu~i" sa-~i tina "partea", sa preia sarcina de a reprezenta ~i trai ceea ce spiritul vremii ar fi vrut sa neglijeze sau sa reprime; i poate feri de la o adaptare prea puternica, avnd poate un complex de inferioritate ca sunt "altfel" dect o pretind ideologiile legate de prezent. Horoscopia viitorului va fi n folosul vietii n toate domeniile consilierii si terapiei, si pentru propria ntelegere ~i a celorlalti. Calculul horoscoapelor ~i studiul astrologiei ne sunt azi facilitate prin mijloacele mentionate mai devreme. Pentru interpretarea si patrunderea mai profunda a gndirii astrologice ne stau la dispozitie un mare numar de carti bune si chiar importante. La sfr~itul acestei carti am mentionat scrierile care mi-au fost cel mai de folos. Studiul astrologiei este deschis azi oricui; este treaba fiecaruia ce va face cu el. Cel mai important ajutor pentru viata ne este dat de horoscop, dupa parerea mea, prin faptul ca ne constientizeaza legatura dintre "interior ~i exterior", prin recunoa~terea n ce masura destinul nostru este, ca sa spunem a~a, partea externa a caracterului nostru. Daca nu luam n seama influentele supraindividuale si colective carora le suntem expusi, ramne totu~i o parte importanta a celor ntmplate noua ~i ntlnite de noi care sunt efectul personalitatii noastre si al comportamentului nostru, ceea ce am numit mpreuna cu Wilhelm v. Scholz ca fiind "forta de atractie a referintei"; n timp ce alegem dintr-o multitudine de posibilitati ceea ce corespunde nclinatiilor ~i intereselor noastre - adica nu corespunde celor nvatate datorita ofertei mediului nconjurator, ci este vorba despre nclinatiile cu care am fost amprentati horoscopic cream o "disponibilitate selectiva fata de soarta", care printr-o asemenea alegere va face sa apara anumite urmari. n conformitate cu experienta este resimtit ca fiind de un real ajutor daca cel care cauta sfaturi ncepe sa vada legatura fiintei sale cu ceea ce i se ntmpla, ncepe sa intuiasca o coerenta a sensurilor. Aceasta "disponibilitate selectiva fata de soarta" am ncercat sa o exprim n descrierea zodiacului prin "situatiile

Astrologia n folosul vietii

249

germinative"; dar ea este binenteles valabila pentru ntreg horoscopul, iar locul sau de insertie se afla n punctul de atingere al cosmotipului cu lumea nconjuratoare, acolo unde se formeaza partea recognoscibila astrologic a destinului. Alte "participari ale destinului" ca sexul, apartenenta la o rasa si originea noastra sociala, precum si ereditate a noastra nu pot fi recunoscute din horoscop. Poate ca o viitoare astrologie va reusi sa nteleaga mai dar dect ne este posibil azi participarea horoscopica a destinului. Disponibilitatea selectiva fata de soarta prezentata de horoscop prin natura noastra primara nu este ceva rigid; chiar daca nu putem schimba natura primara sau structura de baza att de mult nct sa devenim alta persoana, exista totusi n cadrul sau un spatiu de joc considerabil; un "Berbec" nu se va preschimba niciodata n "Peste" etc.; dar cum traieste starea de a fi Berbec - asta poate arata foarte diferit; cum putem sa ne folosim de talentele noastre nu este ceva fixat n mod fatalist. Acelasi lucru e valabil si pentru principiile planetare; fiecare planeta poate fi traita ntre polii unei nonreflectari naive si unei diferentieri maxime. Chiar si numai cunoasterea scalei acestor posibilitati este de ajutor, caci aici zace capacitatea de dezvoltare a acestor forte n individ; si totodata felul n care traim un astfel de principiu ne va face sa recunoastem, ca "feedback" prin rezonanta mediului nconjurator asupra comportamentului nostru, n ce consta aportul nostru la ceea ce aparent ni se ntmpla numai "din exterior"; n functie de cum realizam n noi nsine pe Venus, Marte, Saturn etc., tot asa le realizam si n exterior. Daca traiesc cumva un Neptun dominant nereflectat-inconstient, sunt ca un sistem deschis, care este mpovarat haotic cu toate influentele posibile; asa voi ajunge sa am relatii interumane confuze; sau daca am doruri nedefinite si dorinte iluzorii la care viata nu-mi poate da raspunsuri dare, voi fi tot mereu dezamagit; o data cu extinderea constientei, Neptun mi va putea deveni n schimb un instrument fin pentru empatie si ntelegere psihologica, el mi va diferentia posibilitatea de perceptie si mi va mijloci talentele artistice.

250

Fritz Riemann

n astrologia viitorului, astrologii si cei care cauta sfaturi se vor debarasa pesemne de reprezentarea de a prezice, respectiv de a li se prezice destinul; vor trece de la prezicerile superstitioase la un ajutor practic, de consiliere pentru viata, la mijlocirea cunoasterii de sine care largeste constiinta. Ar fi de dorit pentru asta sa fie nfiintate institutii care sa ofere cursuri de initiere, exercitii n cadrul unor seminare si studii comparative folosind alte metode de consultanta - ca n orice domeniu al cunoasterii, nici astrologiei nu-i prieste "nmultirea consangvina"; are nevoie de controversa cu celelalte stiinte umaniste. Pe de alta parte, nu mi se pare de dorit ca astrologia sa fie adusa n universitati; fata de atitudinea existenta aici, referitoare la metodele de lucru si telurile puse, ea ar saraci, devenind un mod de testare matematic-statistic, asa cum predomina azi n psihologia academica - ar fi pacat de astrologie. Deoarece ne ofera o conceptie organic-unitara asupra universului la care nu trebuie sa se renunte n favoarea unei transformari ntr-o stiinta conforma cu criteriile academice. n psihoterapie ni se ntmpla deseori ca un pacient sa accepte mai degraba o suferinta a trupului ca fiindu-i predestinata, dect sa nteleaga posibila codeterminare psihica a suferintei sale, acest lucru mpovarndu-1 prin propria raspundere si prin necesitatea de a se schimba. Asemanator, multi dintre cei care cauta sfaturi vor sa-si afle "destinul" din horoscopul personal pe care sunt gata sa-I accepte, ca si cnd totul ar fi fixat si nimic n-ar mai putea fi schimbat - dar acesta nu este sensul horoscopului. Si la prognozele astrologice ar trebui pastrata o distanta fata de retetele de talmacire si de profetiile unor ntmplari sau marturii prestabilite ce nu lasa loc pentru raspunderea personala si luarea deciziilor. Pe de alta parte, astrologia, mpreuna cu cel care cauta sfaturi, ar trebui sa se straduiasca sa clarifice si sa prelucreze situatia interna si externa a modului profund de a trai o constelatie planetara pentru respectivul om si mediul sau nconjurator. Altminteri ne-am comporta ca acei medici care trateaza un simptom fara a-l ntreba pe pacient despre situatia sa de viata.

Astrologia n folosul vietii

251

Prognozele astrologice se bazeaza fie pe asa-numitele tranzituri - trecerile planetelor aflate n miscare peste constelatiile horoscopului de baza - sau pe horoscoapele ajutatoare (horoscopul anual s.a.), fie, n cazul progresiilor, pe analogiile simbolice ntre masuratorile spatiale si temporale (1 grad = 1 an), respectiv ntre horoscopul de baza si timpul care nainteaza (1 zi = 1 an). Pe noi ne intereseaza aici doar ca prognoza se refera la ritmuri ale dezvoltarii, sanse si perioade de criza care pot fi cunoscute cu privire la scadenta temporala, nu nsa - sau numai limitat - referitor la rezultatele citibile din asta, ele fiind deteminate pe mai multe straturi: depind de vrsta si starea de dezvoltare a individului, de spatiul sau vital si situatia actuala, de parerea despre sine si de maleabilitatea sa. Prognozele i ndeamna pe unii astrologi sa aiba nchipuiri de atotputernicie, de grandomanie si o vanitoasa lipsa de scrupule. Exista un mod de a te apara de asta, si anume printr-o informare clara a publicului asupra razei de actiune si limitelor prognozelor astrologice, prin crearea unei categorii profesionale constiente de responsabilitatile sak precum si prin recunoasterea unor astrologi bine calificati, de specialitate, care si-au dovedit cunostintele si pentru care ar trebui sa fie obligatoriu ceva ca juramntul hipocratic al medicilor - "nil nocereu* ar trebui sa fie si cerinta de baza a astrologilor. n cazul prognozelor nu trebuie sa ne lasam indusi n eroare de "gaselniteleu care deseori sunt considerate a fi mai importante dect n realitate, iar esecurile sunt uitate chiar si de catre cei care au fost sfatuiti. Desigur ca apar si pronosticuri potrivite, fie datorita capacitatilor speciale ale astrologului, fie datorita cunoasterii si observatiilor exacte pe timp ndelungat, facute celui care urmeaza a fi sfatuit, care i-au dat astrologului posibilitatea sa-i cunoasca reactia la diferite constelatii, astfel ca la reaparitia lor va putea prevedea totul cu destula probabilitate. Ar trebui sa ne abtinem sa gasim acele "lovituri n
* Primum nil nocere = n primul rnd sa nu daunezi, zicala latina a lui Scribonius Largus, medicul de curte al mparatului roman Tiberius Claudius Nero Caesar Drusus. (N. t.)

252

Fritz Riemann

plin" n vederea confirmarii adevarului prognozelor astrologice; de obicei acest lucru esueaza - mi amintesc doar de prezicerile politice ale asa-numitei astrologii mundane; sunt de parere ca pentru a avea putere de convingere trebuie sa dam ajutor n depasirea unor probleme grave de viata, n loc sa aspiram la lovituri date n plin ce nu pot fi dect singulare, conform naturii lucrurilor. Osteneala n gasirea unei lovituri date n plin este un tribut inutil adus "stiintificitatii", care pune pret pe numerele mari pentru a se simti stiintifica. Pe de alta parte, nu avem nici un fel de pretext pentru a refuza complet prognozele; ele au dreptul si sensul lor daca sunt folosite n anumite limite valabile: nu trebuie sa existe declaratii care sa-I transforme pe cel sfatuit ntr-un obiect, care sa nu i se adreseze ca unui subiect care actioneaza, care vrea si poate decide, care l pun sub curatela, interzicndu-i orice alegere si responsabilizare proprie. Pe de alta parte, chestionarea horoscopulului n cazul unor decizii grave, pericole amenintatoare, pasi scadenti n dezvoltare etc. poate fi de un real folos - pentru comparatie vezi urmatorul exemplu: sa nu cosesti iarba daca prognoza vremii prevede ploaie pe termen lung. Binenteles ca fiecare n parte va avea opinia sa referitoare la acest raport, Shakespeare avea dreptate cnd spunea ca "zacem n praf, plini de pacate, dispretuim o asemenea scriere si n-o vedem" sau poate ca au dreptate cei care cred ca horoscopul ne face dependenti si superstitiosi? Nu exista un raspuns cu valabilitate universala; cine vrea sa-si faca o parere proprie va trebui sa se ocupe temeinic de astrologie. Astrologia nu ne promite o viata fara probleme, "noroc", posibilitatea de a evita suferinta, angoasele si erorile; dar ne ajuta la o extindere a constiintei care consta n primul rnd n nsusirea plina de ntelegere a horoscopului; acest lucru este primul pas n vederea nvingerii sale, caci n fond ar trebui sa trecem dincolo de horoscopul nostru ca peste o sarcina ndeplinita. nca o indicatie mi se pare potrivita pentru o cercetare astrologica viitoare: asa cum le-am trait noi n cadrul psihotera-

, I

Astrolqgia n folosul vietii


i i

253

piei, interesul si straduinta teoretice si terapeutice s-au ndreptat initial spre individ, d~spre a carui dezvoltare psihanaliza, mai ales, a strns experifnte fundamentale, cercetnd minutios istoricul vietii fiecaruia n parte, ncepnd cu nasterea sa. n decursul ultimelor debenii s-a ajuns tot mai mult la faptul de a vedea individul n rediul sau familial si social si de a-l implica att teoretic, cti si terapeutic. Asta a condus printre
I

plurilor casatorite, dar si grupurilor de cupluri casatorite, iar altele la consilierea matrr0niala si educationala, la terapia cun intrafamiliale si rolurile de familie, care a cercetat structurile cele din urma la terap~a fiecarui membru de familie n parte;extrem de eficiente. ajurs la pareri si metode n parte, avnd si pe aceasta cale am S-alrecunoscut ca fiecare terapeutice noi familie dect o arata cer etarea individului si a structurii sale pulsionale. Asa cum cres e ciuperca din miceliul ramificat sub pamnt, tot asa are si ind vidul radacini ntr-un trecut mai amdestinul sau propriu, es~ implicat mai mult n structurile de plificat dect cel al parintilor sai - stramosii apartin acestor radacini, traditii care se dilnastii de familie. generatii si imagini conducatoare ale unor :r}tinduneori peste n acest sens, astrolo~ii ar trebui sa ncerce sa ia n considerare horoscopul indiv~dual avnd ca fundal horoscoapele unei familii ntregi. Deta~at de mediul familial, horoscopul inpunde partial prin atrag rea horoscoapelor unor membri de familie. Pe lnga horosc apele comparative ale unor membri de familie, ar fi interesan baricercetat si legaturile dintre genedivid ual lasa multe ntrI' de deschise la care am putea rasle sauasaunor constelatiin~le planetelor la diferite generatii ale ratii, a cum apar ele revenirea anumitor semne zodiacapun ca din asemenea le Vturi dintre generatii horoscopul individual se mai ncarca c un sens specific. n astrologie zac nc multe comori ascunse care ne pot unei familii, adica legilefeditatii pe baza horoscopica. Presuaduce servicii valoroase m nvingerea problemelor personale, vietuiriicelor semenii ne 9coltesc totAzi, cnd problemele conca si a cu interumane $i sociale. mai mult, cnd procesele de masificare pun n prurejdie demnitatea individului, iar pe
i i i

I I

254

Fritz Riemarm

de alta parte individualismul brutal ameninta prosperitate a ntregului, gndirea astrologic-unitara si ntelegerea simbolurilor ne pot face sa apreciem din nou "marea ordine divina" (E. Anrich), al carei model ne este tot mai necesar. Astrologia ne nvata pretuirea fiecarui destin n parte, n care este nradacinata baza ntregii umanitati si ne arata totodata sarcinile individului n mediul social, obligatiile noastre fata de comunitatea n care ne percepem ca parti ale unui ntreg ntins dincolo de noi, pentru care suntem si noi responsabili.

Bibliografie
Adler, Oskar: Das Testament der AstroZogie. Einfiihrung in die Asn cinci volume. trologie als Geheimwissenschaft, Volumul I: Die allgemeine Grundlegung der Astrologie - Tierkreis und Mensch, Editura Walter Krieg, Viena/Bad Bocklet, Mainfranken/Ziirich, 1950. Adler, Oskar: Einfiihrung in die Astrologie als Geheimwissenschaft. Seria a doua, Tierkreis und Mensch (cuprins si n volumul sus-numit). Seria a treia, Planetenwelt und Mensch, Partea I, n Editura proprie, Viena, 1937. Operele complete ale lui Oskar Adler au aparut la editura Heinrich Hugendubel si pot fi livrate n ntregime ncepnd din 1993. Anrich, Elsmarie: Grofl GattZich Ordnung. Thomas von Aquin Paracelsus - Novalis und die Astrologie, Tiibingen, 1951. Anrich, Emst: Moderne Physik und Tiefenpsychologie, Stuttgart, 1982. Bon, Franz: Sternglaube und Sterndeutung. Die Geschichte und das Wesen der Astrologie, Leipzig, 1918. Beer, Hans: Neue Astrologie, Miinchen-Planegg, 1951. Delsol, Paula: Chinesische Horoskope, Geneva, 1972. Frankhauser, Alfred: Das wahre Gesicht der Astrologie, Ziirich, 1932. Frankhauser, Alfred: Horoskopie, Ziirich, 1939, ed. a 2-a.

256

Fritz Riemann

GeiBler, Horst Wolfram: Der ewige Tempel. Studien zur Geschichte, zur Entwicklung und zu den Grundgedanken der Astrologie, Miinchen-Planegg, 1949. Heitler, Walter: Der Mensch und die naturwissenschaftliche Erkenntnis, Braunschweig, 1966. Jiinger, Ernst: An der Zeitmauer, Stuttgart, 1959. Kl6ckler, Herbert Freiherr von: Kursus der Astrologie, trei vo-

lume, Freiburg, 1974, ed. a 4-a. Kl6ckler, Herbert Freiherr von: Astrologie als Erfahrungswissenschaft, Leipzig, 1925. Kl6ckler, Herbert Freiherr von: Berufsbegabung und Berufsschicksal, Leipzig, 1928. Astrologia lui Johannes Keppler, o selectie a scrierilor sale. Introd. si ed. de Heinz Artur StrauB si Sigrid StrauB-Kloebe, Miinchen si Berlin, 1926. Knappich, Wilhelm: Geschichte der Astrologie, Frankfurt/Main, 1967. Koch, Walter A.: Aspektlehre nach Johannes Keppler. DieFormsymbolik von Ton, Zahl und Aspekt, Hamburg, 1952. Koestler, Arthur: Die Wurzeln des Zufalls, Berna, Miinchen, Viena, 1972. Kiihr, Erich CarI: Psychologische Horoskopdeutung, Viena, 1948. Kiindig, Heinrich: Das Horoskop. Die Berechnung, Darstellung und Erkliirung, Ziirich, 1950. Lankes, Otto: Das Weltbild der Astrologie nach den Quellen des Altertums dargestellt, DieBen, 1956 Metman, Philipp: Mythos und Schicksal. Die Lebenslehre der antiken Sternsymbolik, Leipzig, 1936. Mrsic, Wilhelm: Astrologie als Weltanschauung, Leipzig, 1925. Riemann, Fritz: Grundformen der Angst, Editura Reinhardt, 1976, ed. a lI-a. Ring, Thomas: Das Lebewesen im Rhythmus des Weltraums, Stuttgart, 1939. Ring, Thomas: Das Sonnensystem ein Organismus. Eine gestalt-theoretische Untersuchung, Stuttgart, 1939. Ring, Thomas: Astrologische Menschenkunde, trei volume, Ziirich, 1956, 1959, 1969.

Bibliografie

257

Ring, Thomas: Der Mensch im Schicksalsfeld, Stuttgart, 1941. Ring, Thomas: Astrologie ohne Aberglaube, Diisseldorf si Viena, 1972. Ring, Thomas: Astrologie neu gesehen, Editura Aurum, 1977. Reich, Heinrich: Das Geheimnis des Tierkreises. Eine tiefenpsychologische Begrundung der Astrologie, MUnchen-Planegg, 1949. Rosenberg, Alfons: Zeichen am Himmel. Das Weltbild der Astrologie, Ziirich, 1949. Rosenberg, Alfons: Durchbruch zur Zukunft. Der Mensch im Wassermannzeitalter, MUnchen-Planegg, 1958. FranSchadewaldt Wolfgang: Griechische Sternsagen, kfurt/Main, 1956. Schmitz, Oskar A. H.: Der Geist der Astrologie, MUnchen, 1922. Scholz, Wilhelm v.: Der Zufall und das Schicksal, Leipzig, 1924. Schult, Arthur: Astrosophie als kosmische Signaturenlehre des Doua volume, Bietigheim, Menschenbildes, 1972. Schwabe, Julius: Archetyp und Tierkreis, Baset 1951. Sementowsky-Kurilo, Nikolaus: Astrologie und Psychologie, Zurich,1960. StrauiS, Heinz Artur: Der astrologische Gedanke in der deutschen Vergangenheit, MUnchen si Berlin, 1926. StrauiS-Kloebe, Sigrid: Kosmische Bedingtheit der Psyche. Kosmische Konstellation und seelische Disposition, Weilheim, 1968. StrauiS-Kloebe, Sigrid: Das kosmopsychische Phanomen. Geburtskonstellation und Psychodynamik, Walter- Verlag, 1977. Surya, G.W. / Valier, M. E.: Okkulte Weltallslehre, Munchen, 1922. Tomaschek, R.: Kosmische Kraftfelder und astrale Einfliisse, Aalen, 1959. Ungern-Sternberg, Olga von: Die innerseelische Erfahrungswelt am Bilde der Astrologie, Stuttgart, 1975. Wachsmuth, G.: Kosmische Aspekte von Geburt und Tod, Dornach,1956.

I I

I I I

258

Fritz Riemtum
I I

Wechssler, Eduard: Die Generation ~ls Jugendreihe und ihr Kampf um die Denkform, Lei~zig, 1930. Werle, Fritz: Das All und die Lebetzslinie, Miinchen-Planegg, Werle, Fritz: 1932. Seelenwelt und Himmflsraum,
I I

Miinchen-Planegg,
1935.

Werle, Fritz: 1934. Schicksal und Erdraunt, Miinchen-Planegg,

Werle, Fritz: Vom Wesen der Totalitatl. Ein Versuch, Miinchen-Planegg, 1938. Winkel, Erich: Naturwissenschajtl 1930.
und Astrologie, 1955.

Augsburg,

Xylander, Ernst van: Astrologie, ztrich,