2.

Tehnologia farmaceutica
Tehnologia farmaceutica este o stiinta complexa care studiaza notiunile teoretice si practice privind formularea, prepararea/fabricarea, depozitarea, eliberarea si evaluarea biofarmaceutica a medicamentelor, ca forme farmaceutice. Denumirea de Tehnologie farmaceutica a fost adoptata si raspandita relativ recent, in locul titulaturii traditionale de Farmacie galenica, care se mai pastreaza si astazi in unele tari. Definitia clasica a Farmaciei galenice este: stiinta si arta prepararii, conservarii si prezentarii medicamentelor, aceasta disciplina fiind considerata o arta, datorita multiplelor aspecte pe care le abordeaza medicamentul, dar, in acelasi timp, o stiinta, prin exactitatea obiectivelor sale. Termenul de farmacie provine de la grecescul pharmakon, care are intelesul de remediu, leac, medicament, dar si otrava; a doua componenta a denumirii fiind data in cinstea parintelui farmaciei, Claudius Galenus. Ca urmare a evolutiei conceptului de medicament, TEHNOLOGIA FARMACEUTICA poate fi definita ca disciplina stiintifica care studiaza formularea, prepararea/fabricarea si evaluarea calitatii sistemelor farmaceutice de cedare si transport a substantelor medicamentoase. Obiectivele principale ale Tehnologiei farmaceutice sunt: de a gasi pentru fiecare substanta medicamentoasa (principiu activ) prezentarea cea mai adaptata pentru tratamentul unei maladii determinate. Prin prezentare medicamentoasa se intelege produsul, preparatul, asa cum este eliberat pacientului, adica forma farmaceutica in care substanta medicamentoasa este transformata, cu ajutorul substantelor auxiliare, prin utilizarea diferitelor operatii farmaceutice si a articolelor de conditionare si ambalare. Asocierea substantelor medicamentoase cu componente inerte din punct de vedere farmacologic, numite substante auxiliare (solventi, vehicule, excipienti, adjuvanti, aditivi) este indispensabila pentru a permite practic: -realizarea medicamentului; -o buna toleranta si absorbtie la pacient; -evitarea alterarilor (stabilitate); -acceptarea medicamentului de catre bolnav (complianta). Tehnologia farmaceutica explica metodele de preparare/fabricare in farmacie sau in industrie a fiecarei forme farmaceutice, efectuand legatura intre: -modul de formulare; -preparare/fabricare si -actiunea terapeutica a medicamentului. OBIECTIVELE INDUSTRIEI MEDICAMENTULUI -studiul formularii si al biodisponibilitatii formelor farmaceutice; -studiul operatiilor generale aplicate in domeniul farmaceutic; -studiul proceselor tehnologice specifice, legate de forma farmaceutica; -studiul problemelor ridicate de stabilitatea si conservarea medicamentelor; -probleme legate de conditionarea formelor farmaceutice; -probleme legate de controlul calitatii formelor farmaceutice, pentru a putea asigura securitatea bolnavilor. Conceperea, proiectarea si realizarea unui nou medicament este un proces lung si laborios, care dureaza in medie 8-10 ani. Din 7500 de substante nou sintetizate sau izolate, numai una singura devine medicament. In general, cercetarile farmaceutice dureaza 5-6 ani pentru a i se asigura noului medicament:
1

-omogenitatea; -stabilitatea fizico-chimica si microbiologica; -o administrare usoara; -biodisponibilitatea optima; -efecte secundare minime; -dar si a unui ultim factor, care trebuie luat in considerare - factorul economic - pretul de cost. ROLUL FARMACISTULUI IN INDUSTRIA MEDICAMENTULUI a)in primul rand, farmacistii sunt specialisti care dirijeaza serviciile de productie: sectiile de fabricare si conditionare-ambalare a medicamentelor, b)au rol important in serviciile de cercetare si dezvoltare de noi medicamente, ale caror obiective sunt ameliorarea eficacitatii, inocuitatii si stabilitatii acestora. Cercetarea se poate orienta spre descoperirea de noi forme farmaceutice cu o biodisponibilitate mai sigura a substantei active, spre o cunoastere mai completa a substantelor auxiliare, la elaborarea unor metode de fabricare, de inalta tehnologie sau de control al formelor farmaceutice; c)un alt domeniu de activitate al farmacistului il constituie serviciile de aprovizionare si depozitare, servicii suport, vitale in cercetarea si dezvoltarea farmaceutica; d)farmacistul se poate orienta si spre documentarea bibliografica, statistica si chiar informatica, discipline care au invadat peisajul cercetarii si dezvoltarii farmaceutice; e)la fel de bine, farmacistul se poate orienta spre domeniul comercial: distribuire de medicamente sau pe teren, campanie publicitara. Avand aceste obiective multiple, Industria farmaceutica moderna acopera diverse sectoare, ca: -Tehnologia farmaceutica industriala, care studiaza realizarea medicamentelor in industrie; -Biofarmacia, ramura care urmareste optimizarea efectului terapeutic al substantelor medicamentoase prin formularea de medicamente cu biodisponibiliatate corespunzatoare si adminstrarea lor rationala, in functie de proprietatile farmacocinetice ale acestora si de caracteristicile individuale ale organismului; -Geniul farmaceutic, ramura ce permite, plecand de la una sau mai multe molecule terapeutic active, formularea si proiectarea fabricarii unui nou medicament; -Biotehnologia, stiinta moderna ce a revolutionat tehnologia industriala a medicamentelor si care este definita ca: metodologia fabricarii produselor industriale, folosind derivate biologice, ca: ingineria genetica, tehnologia hibrizilor, cultura celulara si tehnologia de separatie.

Energia, aerul si apa. Elemente fundamentale in industria farmaceutica

1.Surse de energie
Sursele de energie se pot calsifica in: -surse de energie primara sau naturala; -surse de energie secundara - provin din transformarea energiei primare. Sursele de energie primara pot fi exploatate pe scara industriala (carbuni, titei, gaze naturale, lemn, energie hidraulica, energie eoliana, geotermica sau solara - mai putin exploatate). Dintre sursele
2

de energie secundara mentionam: energia electrica, coxul, gazul de sinteza, benzina si alte produse rezultate la prelucrarea titeiului. Dintre diferitele forme de energie, industria de medicamente foloseste cu precadere energia termica si cea electrica. Energia termica este folosita pentru: 1. procese fizice ca evaporare, topire, uscare, distilare etc., 2. pentru incalzirea reactantilor in procesele chimice endoterme. 3. mentinerea conditilor de lucru in spatiile de productie Pentru obtinerea cantitatilor mari de energie calorica la scara industriala, se foloseste arderea combustibililor sub toate cele trei forme de agregare (solida - carbuni, lichida - pacura, gazoasa metan sau gaz de sinteza). Energia termica poate fi obtinuta prin transformarea energiei electrice. Energia electrica se foloseste foarte mult datorita transportului usor la distante mari si datorita usurintei cu care se transforma in alte forme de energie. Este folosita pentru: 1. Energia electrica este folosita ca atare pentru realizarea proceselor electrolitice, electromagnetice, precum si in unele procese electroionice aplicate la controlul si automatizarea productiei chimice in general. 2. Energia electrica prin transformare in energie mecanica este utilizata pentru realizarea unor procese de divizare, clasare, centrifugare, amestecare, granulare, tabletare, etc. 3. Energia electrica prin transformare in energie termica, este folosita in diferite procese de incalzire, uscare, topire,etc

2.Apa
Pentru toate ramurile industriale apa are importanta deosebita, fiind utilizata in cele mai diverse scopuri. In industria farmaceutica, apa poate servi ca fluid de racire sau incalzire, ca solvent pentru purificarea unor substante, ca mediu de reactie, ca materie prima in realizarea diferitelor forme farmaceutice : 1. comprimate, granulate si capsule 2. geluri, creme 3. solutii, suspensii, etc. De asemenea apa este folosita ca lichid de spalare a utilajelor. Din punctul de vedere al utilizarii lor, apele pot fi clasificate in: ape industriale, ape potabile sau alimentare si ape purificate Conform farmacopeii europene, apele purificate se impart in: 1. Apa purificata 2. Apa inalt purificata 3. Apa pentru preparate injectabile Apa purificata este preparata prin diferite tehnici, care includ: distilare,filtrare, ozmoza inversa (RO), schimb ionic, electrodeionizare, UV, racire, etc. Caracteristicile apei purificate includ: - TOC (total organic carbon) carbon total organic max. 0,5 mg/ml - Conductivitate max. 4,3 S la 20C - Microbiologie max. 100 microrganisme/ml Apa inalt purificata este preparata prin diferite tehnici, care includ: distilare,filtrare, ozmoza inversa dubla, schimb ionic, electrodeionizare, UV, ultrafiltrare,etc. Caracteristicile apei ultra purificate includ: - TOC (total organic carbon) carbon total organic max. 0,5 mg/ml - Conductivitate max. 1,1 S la 20C
3

Apa pentru preparate injectabile este preparata prin distilare intr-un aparat ,care are partile in contact cu apa, realizate din: 1. sticla neutra (sticla borosilicata, cu o rezistenta hidrolitica mare si o rezistenta termica mare) 2. cuart Caracteristicile apei pentru preparate injectabile includ: - TOC (total organic carbon) carbon total organic max. 0,5 mg/ml - Conductivitate max. 1,1 S la 20C - Microbiologie max. 10 microrganisme/100ml

3.AERUL
Pentru toate ramurile industriale aerul are importanta deosebita, fiind utilizat in cele mai diverse scopuri. In industria farmaceutica, dupa utilizare aerul se imparte in: 1. Aer pentru spatiile de productie Se caracterizeaza prin: - Temperatura 20 - 25C - Umiditatea relativa 30- 60% (RH) - Puritatea aerului - numar de particule mecanice
Gradul UE A B C D SUA 100 1.000 10.000 100.000 Numar maxim de particule/m3 0,5 m 5 m 3.500 0 3.500 0 350.000 2.000 3.500.000 20.000 Nr. Schimburi aer/ora 0,3 m/s vrtical 5-20 5-20 5-20

Calitate microbiologica

Limite recomandate pentru contaminare microbian(a) Clasa Proba de aer u.f.c.*/ m3 Plci de sedimentare (diametru 90 mm) u.f.c.*/ 4 ore(b) <1 5 50 100 Plci de contact (diametru 55 mm) u.f.c.*/ plac Amprenta mnuii cu 5 degete u.f.c.*/ mnu

A B C D

<1 10 100 200

<l 5 25 50

<1 5 -

Camera de tip A este o camera prevazuta cu flux laminar de aer, adica aerul are o curgere neturbulenta, din tavan catre podea. Toate clasele de spatii de productie, sunt prevazute cu sisteme de filtrare a aerului HEPA filtru de mare eficenta in retinerea particulelor de aer Clasa A: Punct de lucru pentru operaii cu nalt grad de risc, ca de exemplu zona de umplere, zona de aplicare a dopurilor, fiole i flacoane deschise, realizarea conexiunilor aseptice. n mod normal, aceste condiii sunt asigurate printr-o box cu flux de aer laminar. Sistemele cu flux de aer laminar trebuie s
4

asigure o vitez omogen a aerului de 0,36 - 0,54 m/s (valoare orientativ) la punctul de lucru, ntr-o camer curat deschis. Meninerea laminaritii trebuie demonstrat i validat. Pot fi folosite un flux de aer unidirecional i viteze mai mici n cazul izolatoarelor nchise i al izolatoarelor cu mnui. Clasa B: Pentru prepararea i umplerea aseptic, clasa B reprezint mediul nconjurtor pentru zona de clas A. Clasa C/D: Zone curate pentru efectuarea etapelor mai puin critice, n fabricaia produselor sterile. Clasa D: Zona de productie pentru formele farmaceutice, altele decat cele sterile 2. Aer utilizat (aer comprimat) pentru functionarea utilajelor 3. Aer comprimat folosit pentru procesarea medicamentelor (in contact cu produsul) Se caracterizeaza prin: - hidrocarburi ( ulei) max. 0,1 mg/m3 - umiditate max. 0,67g/m3 - corespunde microbiologic cu aerul din Clasa de productie. Utilaje folosite pentru producerea aerul utilizat in industria farmaceutica: centrale de tratare si ventilatie a aerului (AHU air handling units) sunt echipamente prevazute cu motoare de introducere si evacuare a aerului, module de filtrare, dezumidificare (cu apa rece) si incalzire (cu apa calda sau abur) rolul lor este de a asigura calitatea aerului conforma cu cerintele, si de a asigura balansul presiunilor in camerele de productie. 2. compresoare de uz farmaceutic prevazute cu module de filtrare (particule mecanice si ulei), si de dezumidificare (cu apa rece). rolul lor este de a furniza aerul necesar pentru functionarea utilajelor si aerul necesar pentru procesarea medicamentelor
1.