Capitolul 3: Aerul umed

1. lnstalatii de ventilare si climatizare
acesteia, amestecului, rezulta masa 28,9645 J/kg·K J/kmol·K a gazelor. a vaporilor sl astfel J/kg'K de apa constanta (3.1.2) a aerului 287 8314,41 moleculara si constanuscat a Pentru da Wexter poate umed parte. Astfel: - pentru - pentru - pentru aer umed aer uscat (amestec) calcule (1983). de stare sau fiecarui a gazelor amestecului constituent perfecte de aer In fi aplicata mai exacte stabilite de se recomanHyland si

3.1. Compozltla aerului umed
Aerul cantitatea te mica maximum 42,41 portant glkg atmosferic de vapori (Ia presiunea 3,82 glkg la 30°C), este un amestec binar de aer uscat si vapori de de apa, Desi 101,325 kPa,

Ma =

relatiile Ecuatia

ta caracteristica

Ra

=

RIMa

de apa din aer esla 0 °C si maximum ea joaca fizice, un rol imfiziologitransforpoae-

unde constanta Masa este

R

=

Ra:
(3.1.1) este

=

universala rnoleculara

Mv = 18,015

atat prin efectele

caracteristica

a vaporilor

R» rezulta:

ce sl meteorologice de cal dura vehiculate rnarilor luantilor, rului termodinamice. a caror poate Dupa a aerului

cat sl prin cantitatile In timpul Cu exceptia cornpozitia

Rv = RIMv = 461,5

pV = nRT p« V = naRT = maRa T pvV
unde:

(3.2.1) (3.2.2) (3.2.3)
[m3]; [K]. uscat,

partlcipatie

este variapractic

bila In timp uscat constants. normals din tabelul

si In spatiu,

3.2. Legile gazelor perfecte aplicate la studlul aerului umed
In aplicatille umed suficient poate de inqineresti fi tratat, buna, ca curente, un gaz aerul cu 0 aproxirnatie perfect.

=

vapori

nvRT

=

de apa

mvRv T

fi conslderata Harrison curat, uscat

compozitla este cea

p - presiunea [Pal; V - volumul n - numar de moli; T - temperatura
Indicele

2.1.1.

Corespunzator

"a" se refera

la aerul

Tabelul 3.3.1 Parametrii aerului umed
Simbol Denumire Temperatura uscata UM cC K

Deflnitle
Parametru termodinamic. Se mascara cu ajutorul unui termometru bulbul ferit de radiatie. Temperatura de saturatie izobara si cu

Helatil de calcul

t
T

adlabatca. tu
Temperatura umeda CC Se mascara aproximativ cu termometrul umed (bulbullnvelit de aer). Temperatura de saturate de umiditate constant. izobara la continut unei supratete pe In tifon umed, In curent

(3.3.1) h + (x, - x) . hapa = hs (3.3.2) hapa = 4,186 . tu Xs si hs se calculeaza la temperatura tu. (din relatiile 3.2.5. ~i 3.2.6): pentru pv 2: 610,7 Pa:

Se deduce

din:

tr

Temperatura de roua

punctului °C

Este egala cu temperatura

tr

=

3928,5/(23,3693

- Inpv) - 231,667
(3.3.3)

care vaporii de apa din aerul umed

condenseaza,

pentru pv

tr
Raportul dintre masa vaporilor de apa si x Continutul de umiditate kgv/kga masa aerului uscat dintr-un volum de aero

=

<

610,7 Pa:

6150,6/(28,9165

- Inpv) - 273,33
(3.3.4) (3.3.5) (3.3.6) (3.3.7)

x=mvlma x = 0,622·pv I (p - pv)
la saturatie: Xs

=

0,622·,bs 1 (p - ps)

Raportul dintre masa vaporilor de apa dintr-

rp

Umiditatea

relativa

%

un volum de aer sl masa maxima a vaporilor din acel volum, la saturate, temperatura sl presiune. Raportul dintre masa vaporilor de apa si la aceeasi

rp = m, 1 m«

=

Pv I Ps

=

p, 1 p«

(3.3.8)

X

Concentratia (umiditate

de umiditate kgv/kg

masa totals de aer (umed) dintr-un volum dat (sau continutul de va pori de apa dintr-un kilogram de aer umed).

specifica) absoluta

X= mvl m X = x 1(1 + x) X = 0,622·pv 1 (p - 0,378·pv)

(3.3.9) (3.3.10) (3.3.11) (3.3.12)

a

Umiditatea

kg/m3

Masa vaporilor de apa dintr-un metru cub de aer umed. Raportul dintre continutul de umiditate al maxim de

a

= = = =

Pv

!1

Grad de saturare

-

aerului umed si continutul si presiune.

Jl

xl

Xs

(3.3.13)

umiditate la saturatie, la aceeasi temperatura

p cp

Densitatea

aerului umed

kg/m3

Masa unui metru cub de aer umed.

P p

Cal dura masica (Ia presiune constants) a kJ/(kg'K)" aerului umed Caldura necesara pentru a obtine izobar, Caldura necesara unui kilogram de aer umed pentru a-si ridica temperatura cu 1 "C.

mN = (ma+mv)/V = Pa + Pv plRa·r - (pv/T)-(1IRa-1/Rv) = 0,00348 pIT - 0,00132'pvlT cp = (Cpa + x,cpv)/(1+x) cp = Cpa + x-cpv

(3.3.14) (3.3.15) (3.3.16) (3.3.17) (3.3.18) (3.3.19) (3.3.20)

se aproximeaza (raportata

=

cu: 1+ 1,86'x

h h h

=

la 1 kg de aer uscat) cu:

[cpa"t + (cpvt + r)·x] / (1 + x) Cpa·t + (cpv·t + r)·x 1,0·t + (1,86·t + 2501)·x
la 1 kg de aer uscat)

(1+x) kg de aer umed de temperatura t, h
Entalpia kJ/kg plecand de la 1 kg de aer uscat si de la x kg de apa avand temperatura vaporilor de apa. de "C. Suma dintre ental pia aerului uscat si a

se aproximeaza

°

= =

(raportata

3. Parametrii aerului umed 3.20 este: h = 38.6.5 sunt date marirnile caracteristice ale aerului umed nesaturat si saturat.3. Xs.5 (3.1.7 este Xs = 0.1. In continuare. presiunea barornetrica se considers p =101325 Pa '" 1. • entalpia aerului saturat la 15°C.5) In practica inginereasca. = Cp·ps = 1172 Pa. rezultand ps = 2343 Pa. 150°C) presiunea de saturatie se poate determina cu 0 eroare mai mica de 0..79= 41.74 Pa. t = 25 °C sl temperatura urneda.33 . notatille: m« . se folosesc tabele de valori sau diagrame psihrometrice.3. pentru 0 presiune partiala a vaporilor p« = 1707.1. presiunea partial a a vapori lor .20 este hs = 41. calcu- Capitolul 3: Aerul umed lata cu relatia 3.2.74 Pa.010663 kg/kga. precum si densitatea aerului umed.. devine eqala cu presiunea de saturatie. la presiunea de 1 bar (105 Pal. Se procedeaza dupa cum urrneaza: • presiunea la saturatie se calculeaza cu relatia 3. 3.3.2. • presiunea de saturate (lzobara sl adiabatica) corespunzatoare temperaturii umede de 15°C.28 g/kga. 3. Citirea parametrilor aerului umed in diagrama t-x. Exemplul de calcul2 Se calculeaza continutul de vapori x al aerului umed a carui stare este caracterizata de temperatura uscata. .61633. p« In domeniul de temperaturi (-40 . [Pal (3.3.3. cu 0 eroare neqlijabila.entalpia apei [kJ/kg].2. In tabelul 3. 3. ale vaporilor de apa contlnuti in aerul umed. • continutul de vapori calculat cu relatia 3. • entalpia aerului umed calculata cu formula 3. Helatille de calcul au rezultat din definitii si din aplicarea legilor gazelor perfecte prezentate anterior.6) 3. cu un continut de umiditate.1 devine: 25+2547.6 rezulta p« = 1707. [kg vapori apa/kg aer uscat].2. PvA t'A -tUA tA Fig.2. • densitatea aerului calculata cu relatia 3.masa vaporilor saturati [kg). cunoscand presiunea amestecului si oricare alte doua rnarimi caracteristice se pot determina toate celelalte.5'x kJ/kg.57. 3.10-3 kg/kga.:'I' XA Fig.5·x+(O.965 kJ/kga. Folosind relatlile date In tabelul 3.01066-x)·62.4 este tr = 9.presiunea partiala a vaporilor la saturatie [Pal.3.8: p. Citirea parametrilor aerului umed in diagrama h-x.. RelaJii de calcul Pentru definirea starii aerului umed sl pentru a urmari evolutia lui in diferite transforrnari termodinamice.caldura latenta de vaporizare/ condensare a apei (r = 2501 kJ/kg).pentru t:::.1 010·e'+23\667 -3928. Exlsta numeroase variante In functie de alegerea axelor de coord onate si de zona de parametri care se doreste a fi reprezentata cu 0 buna lizibilitate. calculata cu relatia 3.1012..28'10 kg/kga = 7. 3. lnstalatii de ventilare ~i climatizare indicele "v" la vaporii de apa.4.Diagrame psihrometrice ps=1. ". In tabelele 3.I.3. Legea lui Dalton exprlrna relatia dintre presiunile partiale ale constituentiler si presiunea total a a amestecului: p = pa + p. Fig.3. Fig.3.continutul de vapori la saturatie. 3. folosind relatia 3. Marimile fara indice se refera la aerul umed (Ia amestecul format din aer uscat si vapori de apa). Aceste rnarirni sunt cuprinse in tabelul 3.199 kg/m3.4) La saturatie. Se determine: • entalpia aerului la 25°C In functie de x si t (relatia 3.6_ este: 3 x = 7.4. p. pentru situatiile practice.3 °C. ps . Xs . Raza procesului in diagrama h-x...3. Fiecare diaqrama este construita pentru 0 presiune data si permite citirea tuturor parametrilor pentru 0 stare a aerului definita prin doua rnarimi (careia Ii corespunde un punct In planul diagramei). Tabele de valori p. doua exemple de calcul.3.1.3.96 din care rezulta continutul de umiditate x = 6.3.2.1 s-au folosit. = 3. • continutul de umiditate la saturatie.3. Presiunea barornetrlca este p = 101325 Pa '" 1.18 sau 3. tu = 15°C. Pentru ilustrare se prezinta. in plus.48 kJ/kg. se utilizeaza parametrii de stare sl alte rnarimi caracteristice ale amestecului.2.1.4097 4.1.pentru t > 0 °C -8150.5 % cu una din relatiile: . el+273.79 kJ/kgapa.20) este: h = 25 + 2547.x. hapa .15 este: p = 1..3.2: hapa = 62. 3.3. r . • presiunea partiala a vaporilor de apa rezulta pe baza relatiei 3.3. x».3.013 bar.3. • relatia 3.3. Exemplul de calcul1 Se deterrnina grafic si analitic parametrii aerului umed avand starea definita prin temperatura uscata t = 20°C ~i umiditatea relativa cp = 50 %.3. pentru a facilita calculul rapid.2. Raza procesului in diagrama t .6 (3. • entalpia apei de 15°C rezulta din relatia 3.013 bar. • temperatura punctului de roua Reprezentarea grafica a relatlilor dintre caracteristicile aerului umed este foarte raspandita datorita poeibilitatllor de calcul rapid. 0 °C calculate cu relatia 3.2 .

caldura. I.2) se urrnareste evolutia aerului Tntre 0 stare lnltiala 1 sl 0 stare flnala 2 si modul Tn care este utillzata raza procesului. .7 Proces adiabatic: a .Tn diagrama h-x.Capitolul 3: Aerul umed In tarile Europei de Est ~i Tn Germania se utilizeaza diagrama cunoscuta sub numele de "diagrama Mollier". In lucrarea de fata s-a schimbat notatia pentru entalpie. respectiv. Entalpia. majoritatea cuprind. b .In diagrama h-x. b .variatla de entalpie. Proces de raelre urneda: a .3.4. a t2 b Fig. 3.8.4.1.1. Pe axa orizontala se citeste continutul de umiditate (ce a fost proiectat de pe axa de coordonate oblica) iar pe axa vertical a (ln stanqa) se clteste temperatura uscata. In realitate. dreptele t = constant nu sunt paralele Tntre ele ci constituie un fascicui de drepte.1 sunt reprezentate ln diagramele psihrometrice din figurile 3. lnstalatii de ventilare si climatizare curba de umiditate relativa rp = 100 % pe care se citesc marimlle corespunzatoare saturatiei. £0.4. Raza procesului. h. deasupra curbei de saturatie . Transtorrnarl simple ale aerului umed • Probleme generale Aerul introdus ln Incaperile ventilate (climatizate) este. Deoarece pe axa orizontala se citeste temperatura uscata.ln diagrama t-x. de umiditate preluate/cedate de aer ln procesul de transformare. Diagrama h-x la presiunea de 1013 mbar este reprezentata Tn figura 3. t. respectiv.4.Tn diagrama t-x. Citirile se fac Tn zona de aer nesaturat.4. In Franta si Tn Statele Unite ale Americii se utilizeaza 0 dlaqrarna h-x care are axele de coordonate inversate fata de diagrama Mollier.1h. a tM t2 t-x.Tndiagrama t-x. 3. 3. reprezinta debitul de A'--7I~Xl lL'1o::"+--t--1X2 X1=X2 a x. b .2.3.3 .3. aceasta diaqrama va fi denurnita t-x.4. asa cum se arata si ln tabelul 3.In diagrama t-x.6 Proces izotermic: a . . . 3.ln diagrama h-x. 3. tratat pentru a se obtine 0 stare ce corespunde functiel pe care 0 are In procesele din incapere.4. pentru a respecta notatille internationale.1 si 3. Proces de incalzire: a .. x.4.2) Fiind 0 marirne ce reflecta direct rnodul Tn care s-a produs transformarea starii aerului.1 si 3. Planul unei diagrame psihrometrice este Irnpartit Tn doua zone prin 0. rnarirne ce caracterizeaza transformarea termodinarnlca a aerului umed este raza procesului (de preluare simultan a a caldurii ~i urnidltatii) denurnita sl raport de termoumiditate.8 Amestec a doua debite de aer: a . reprezentari ale razei procesului.4.4. t.Tn diagrama b-x.Tn diagrama h-x.1x . 3.1x Q .4. In tabel sunt date si relatiile de calcul curente necesare pentru alegerea aparatelor de tratare. este definita prin raportul: o £=-=q.4. ea este evaluata frecvent. • Procese simple prezentate in diagramele psihrometrice Pentru a facilita specialistilor urrnarlrea evolutiei aerului ln diagramele psihrometrice. Aceasta marirne se poate stab iii atat pentru procesele de tratare a aerului cat sl pentru a urrnari evolutia lui Tn incaperl. t2 a b tl=t2 Fig. este notata direct pe dreptele oblice de h = constant. din i Tn h. 3.1. ln diferite forme grafice.3.Tn diagrama a Fig. X2 Fig. construlta Tn coordonate entalpie-continut de umiditate (h-x) care fac Tntre ele un unghi la 135 In Romania este cunoscuta sub numele de diagrama i-x. Diferitele procese de tratare sirnpla cuprinse In tabelul 3. 3. respectiv. de umiditate Tntre starea initiala si finala ale transforrnarii (fig.rp = 100 %.4. 3. Orice proces caracterizat printr-o valoare £0 a razei procesului este reprezentat printr-o dreapta paralela cu £0 = constant. Fig. de obicei.5.ln diagrama h-x. Pentru diagramele curent folosite (fig. Proces de raclre uscata: a .4. Gv. iar pe axa verticala (Tndreapta) se citeste continutul de umiditate. b .3. b .4. Citirea parametrilor aerului urned Tn aceste diagrame este ilustrata schematic ln figurile 3. Tratarea aerului este realizata prin Tnserierea unor procese simple care sunt prezentate In tabelul 3. 3.4.4.Tn diagrama b Fig. t-x.1h [kJ/kg 1 Tn care: Q. . b .. 3.

30 0 '" L'LI '/ -fiJ1 fJ 'I 'IL 1. Instala~ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 3: Aerul umed 30 f\ kcal 23.~ ~ ~ ~ttI~ 8l 0.36 15 Conversia unitatilor de miisurii 1 kcal/h = 4.26 5 1. I I I I j I Iii i I I rg ~ME .0 E 1./11 " IIV 1/ ['\.I.TT --r-if:! L / . / II\. Diagrama h-x.9-- kJ 100 90 20 80 10 1.34 10 1..L / \/1"1/ / II I / r Y'L-'tls::.1868 kJ/h 1 kW = 860 kcallh 1 kW = 3600 kJ/h 10 0-'.28 - .3.. ~ 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 Presiunea vaporilor de apa p [mbar] Fig.38 I I I i I Iii I II .32 ~ -v JllLl u 1. . t . la presiunea de 1013 mbar.t IUV s»: Raza procesului E=L1h! [kJ/kg] 8x 1.3. pentru aerul umed. . I I II I I i I I I I I II I iii I I I I II I I I II I . 3.

debit de caldura [kW].·L+X2·4 L+4 Notatii: L . Se realizeaza prin pulverizarea de apa in circuit inchls cand temperatura apei ta = tu ~ Q) . respectiv cedat de bateria de incalzire: ~ t2. respectiv L2) L I I + r d I I IL t2.h1) sau. -- I IL ®t2'1 h2. Umidificare adiabatlca. hm ~i continutul de umiditate Xm: ~X1. Gv .i climatizare Tabelul 3.X1) PC apa recirculata 6. tBR < 1.1 b agent de racire I I IL @t~2' .<j>2 Starea finala a aerului amestecat M va avea entalpia. ta (proces 1-3) Cp apa = 4.debit de aer [kg/s)... lnstalatii de ventilare . respectiv real: Gv = L'(X3 .h2) sau aproximativ QBI = L ·(t1 . Racire uscata (proces 1-2) £ = -00 Se realizeaza cu 0 baterie de racre avand temperatura medie tBR 2: tn L I I CDt1' h]. 1/ tBR2: 1. q>2 10 Debitul de vapori preluat de aer: aproximativ: Gv ~ L'(X2 . e = 0 (proces 1-2).= Xm= h. QBI = L·(t2 .t1) I I IL ® t~ - 2. teoretic. h2(x2.X1) (1 sl 2 sunt starile aerului care se amesteca.[kJlkg) simple ale aerului umed Helatii de calcul Schema realizare proces 1. X1 I :: :: - It H (5) ~ I I IL t2•lh2• X2 Debitul de cal dura preluat de la aer: QBR = L·(h1 .X1). Amestec de aer £ = (h2 .debit de vapori [kg/s) .<1>2 QBI = L·(h2 .h2) Debitul de vapori de apa condensate Gv = L'(X1 . Incalzlre uscata (proces 1-2) £= +00 Se realizeaza cu 0 baterie de lncalzire L I I + r a ~X1'<P1 Q) X agent de racire L agent termic primar Debitul de cal dura preluat de aer. X2 injectle vapori I ~ t1• h1~ L CD' '6 ~ J (sau apa cu t=t1) e I Debitul de vapori preluat de aer: Gv = L'(X2 .1.186 kJlkg (caldera rnasica a apei la presiune constanta).11 condensat c L I I t1•Ih1. Raclre cu uscare (proces 1-2) £>0 Se realizeaza cu 0 baterie de racre avand tBR < tr1 L I I.1 2. Umidificare lzoterrnlca (proces 1-2) £ = hv Se realizeaza prin injectie de abur saturat (sau prin pulverizare de apa cu temperatura t) 5.X2) 4.h1) I t2.h1) / (X2 .t2) 3. h2.X1) Debitul de cal dura preluat de aer: Q = L·(h2 .<I>1 Q) X ~ L agent termic primar ® hr. X2 Debitul de cald4ra extras aerului supus racirf si preluat de bateria de racire: QBR = L·(h1 .4. Transformari Transformarea t: . Q . Proces real t: = cp apa . aproximativ. avand debitele L 1. h~ x2.·L+hr4 L+4 x. X1 Q)~ h" t1.Capitolul 3: Aerul umed I. X1 I ~ .

timpul de adsorbtie [h]. pe de 0 parte. 10 % la silicagel si 4 . umiditate. aspecte care trebuie avute In vedere la alcatulrea proceselor de tratare cornplexa $i la care se adauqa si cele legate de reglarea proceselor.6. 10 ore) materialul adsorbant trebuie regenerat.. deci un proces de usc are adiabatica. transpunerea In diagrama h-x a proceselor simple In succesiunea lor loqica. gaze de ardere filtrate sau abur supraincalzit avand 0 temperatura de 150 . dupa caz. usor controlabile si reglabile cu ajutorul carora se aduce aerul la starea necesara (temperatura. In figura s-a notat cu I starea initiala a aerului care urmeaza sa fie tratat.2 m/s). procesul de condensare a vaporilor de apa . In functie de procedeul adoptat. La condensarea vaporilor de apa se elibereaza caldura latenta de vaporizare sl. Se deterrnina: . Materialele desicante se prezinta sub forma de granule avand. Modificarea starf aerului In interiorul agregatului de climatizare poate fi reallzata In multe feluri. In paralel. In practice. L = L. Marimea agregatului de climatizare este deterrninata. deci la parametri ai aerului exterior cu varlatii foarte mari.starea aerului interior: I (ti.4) (4.6.debitul de aer recirculat [kg/s] sau [kg/h].1) he = hi . procesele din diagrama h-x pot evolua dupa orice directle.Lp ..4. xc = Xi . are drept urmare evaporarea apei din capilare. lnstalatii de ventilare si climatizare electrica)..6) Oupa un timp de functionare (pana la 8 . respectiv. Sinteza posibilitalilor de tratare a aerulul Trecerea In revista a modalitatilor de tratare a aerului arata ca exista multiple posibilitati de modificare a parametrilor acestuia. 10 % la alumogel. In care t este temperatura finala a aerului supus tratarll. eqala cu 0. Considerand umiditatea (vaporii de apa) extrasa din aer L·!ix [kg]. de natura procesului pe care urrneaza sa-l sufere aerul si economicitatea procedeului.3) In care: L este debitul de aer tratat [kg/s]. de sarcinile termice (de racire $i de Incalzire) pe care trebuie sa Ie realizeze. Aparatajul din cornponenta agregatelor necesita surse de cal dura (abur.6. ca urmare. .. In figura 4. Xe). unul In functiune si unul In regenerare. pe de alta parte. se considera ca procesul decurge la e = 0 (similar procesului de umidificare adiabatica): In realitate.200 °C. . x . Se cunosc: . Procese de tratare cornplexa a aerului iarna Se analizeaza procesele In functle de anotimp. de frig (apa rece.starea P rezulta la intersectia dreptelor Xm $i hr. Supratata frontala a stratului granular adsorbant este data de relatia: A = U(3600·vp) [m2] (4..2) ei = Qi/Gi [kJ/kg] (4.starea aerului climatizat C. are loc 0 tncalzlre atat a aerului cat $i a stratului granular. apa fierbinte.5) In care: a . de regula.15 .4) In care: L .+L. dimensiunile 2 . .1. atat pentru situatia de iarna cat sl pentru cea de vara (ca limite extreme Intre care variaza parametrii aerului In tot timpul anului).6... pozitia punctului de amestec tata de curba de saturatie $i de schema de ventilare.starea punctului de roua corespunzatoare starii finale a aerului R. a echipamentului. 4.4.1 Schema de ventilare "sus-jos" Pentru constructia proceselor se cunose sau urrneaza a fi stabilite puncteIe de stare determinante.. h. folosind. ventilatoare $i diverse accesorii care sa asigure realizarea unor procese simple de tratare a aerului. p .4.. cu relatia: AH = (35 . (4. cu cresterea temperaturii.40)xv2 [Pal (4.starea aerului amestecat M. pa . Qi . baterii de Incalzire si racire. pe de 0 parte.5. operatie care consta In trecerea unui curent de aer. de apa si electricitate.1 s-a Incercat 0 sintetizare a posibilitatilor practice si economice de tratare a aerului prin diverse procedee. el decurge dupa 0 directie e = t.1. Regenerarea. filtre.6.6.. de debitul de aer tratat. care rezulta la intersectla dreptei Xc cu cP = 0. situata la lntersectia dreptei IE cu unul din parametrii Xm sau hm. Teoretic. Rezolvarea tratarli complexe presupune. pe de alta parte. iar. proces ce se poate considera ca dec urge aproximativ la entalpie constanta. cu evolutii dupa directii diferite fiecare.cantitatea lirnita de vapori adsorbiti la saturatia adsorbantului [kg apa/kg adsorbant].0. . Hezulta urrnatoarea succesiune de procese sl aparataje necesare pentru . ca urmare. apa calda. z . trecerea de la 0 stare la alta fiind de cele mai multe ori mai usor de obtinut (mai economic) $i de stapanit prin 2-3 procese. apa racita). se recurge Insa la un nurnar mai restrans.9-0. In mod aproximativ.1. iar.debitul de aer tratat [kg/h].95. camere de pulverizare. Practic..4 mrn.6. 4. In primul rand. v . Pierderea de sarcina la trecerea aerului printr-un strat granular de grosime x se deterrnina.. Pentru ca instalatia sa functioneze continuu se prevad 2 uscatoare. = L .5) unde: Le = Lp este debitul de aer proaspat In situatia de calcul [kg/s] sau [kg/h].) pentru a fi introdus In Incaperi.Xi m- L. cpi). Astfel daca se utilizeaza substante desicante aerul evolueaza de la I la H.Lexe + L. entalpie etc. energie V=L1x z ep.6. Temperaturile de lucru sunt circa 25°C la alumogel sl circa 35°C la silicagel. Capacitatea de retinere (raportata la greutatea materialului uscat) este de 8 . intr-o anurnita ordine. alcatuirea constructiva a agregatului de climatizare capabil sa realizeze procesele amintite. situata la intersectia unei paralele la raza procesului iarna. bineinteles.1 Punctul de amestec M este situat deasupra curbei de saturaJie 4. din aerul ce strabate stratul granular este mult mai accentuat. care dureaza un timp egal cu cel de adsorbtie.Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului aceeasi temperatura. si. 110 °C fiind necesara racirea acestuia Inainte de a fi utilizat din nou. Gi -sarcina de umiditate iarna [g/s]. In timpul reqenerarf are loc incalzlrea stratului pana la circa 100 .sarcina terrnica de lama [kW]. 4.50 m/s (Voptim = 0.1. un numar mai mare sau mai mic de procese simple a carer alegere presupune 0 analiza tehnico-econornlca sl faptul ca instalatia Tn care este implementat agregatul functioneaza tot timpul anului.viteza aerului raportata la suprafata frontala a stratului granular..Qi/L [kJ/kg] (4.starea aerului exterior: E (te. cu conditia ca temperatura de strop ire sa fie superioara celei de 0 °C. rezulta volumul necesar de substanta desicanta: I....Gi/L [g/kg] (4. 4.6. la anumite dlrectli. proces ce se desfasoara dupa h = constant. Adoptarea unui anumit procedeu este leqata. (4.densitatea adsorbantului [kq/m'']. Starea finala poate sa rezulte In diferite zone ale diagramei h-x.5.densitatea aerului [kg/m3]. ei cu unul din parametrii xc sau he. Tratarea cornplexa a aerului de climatizare Se presupune realizarea unor agregate alcatuite din cam ere de amestec. Procesele cuprinse In evantaiul AF pot fi realizate prin pulverizare de apa In circuit deschis si.

PROCES VARA E 31.45 56.7 ---T I 20 8.1. constituie ipotezele principale pentru dimensionarea tuturor elementelor componente.8 g/kg).temperatura teoretica apei de racire sau a agentului frigorific. din cons iderente economice.8 -13 80 M 2.baterii de racire alimentate cu apa rece sau racita.6. I--~-r--~--~--~------_L--~------~----------~~oo ____.56 100 19. Schema tehnoloqica a agregatului indicat In partea de jos a figurii 4. RiC . Tratarea cornplexa a aerului iarna. Gi = 7. deoarece ea constituie locul de acces pentru scoaterea elementelor filtrante Tn vederea curatirti lor si.. F . la aducerea incaperii In stare de regim.75 7.Se reprezinta procesele In cazul cand lntreq debitul de aer este preluat din exterior si se com para debitele de Elementele comune (bateria de relncalzire BRI.baterie de preincalzire CP . 3 . importanta. M .umidificare adiabatica obtinuta Tn camera de pulverizare CP prin pulverizarea apei Tn circuit Tnchis.>M . 5 .tratarea cu abur supraincalzit: 4 . Tnscrierea parametrilor punctelor de stare pe figura este. realizat prin trecerea aerului amestecat printr-o baterie BPI.baterii de incalzire.6.5 4. pastreaza ~i racordul de recirculare folosit. lrnpreuna cu debitul de aer tratat.3 kW. rezultata la intersectia dreptelor hr si Xe.baterie de reincalzire: VI .45 0. camera de pulverizare CP etc.ventilator de intro ducere.1 kg/s si debitul de aer recirculat.evolutia aerului interior iarna ca urmare a preluarii simultane de caldura si umiditate. tratat. rezultata ca surna a elernentelor comune si necomune din procesele de tratare iarna sl vara. Rv .tratare directa cu aqenti frigorifici.1.1 este indicat sl cazul Tn care nu este perrnisa recircularea aerului interior. T .1.idem.tratare.65 10.52 40 I"" t x h <p I 26 C 20 9. Xe = 0. P . 15 E Q) l- i 10 5 25' 0 15' 10' 5' -5 2500 o· -5''------'.reincalzirea aerului.8 90 P P1 14. 2 .25 38 90 58. 4. situatie Tn care tot debitul de aer este preluat din exterior. realizat Intr-o camera de amestec CA. Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului Exemplul de calcul 1 a .camera de amestec.starea aerului in terior. racit $i uscat. cu apa In circuit deschis.x [g/kg] Fig.8 10.35 62.5 98 30.6. BPI . 4.5. = 4. Inaintea bateriei de preincalzlre BPI.venti I cu trei cal: I .4.52 30. .pornpa de circulatie: VTC .5 53 50 10. In figura 4.6._. prevazuta cu jaluzele reglabile pe cele doua racorduri.65 35. 7 . In locul punctului P apare starea P1. lnstalatii de ventilare si climatizare realizarea lor.10-3 kg/s. E (te = -15°C. Sinteza posibilitafilor de tratare a aerului: 1 . Qi = 58. Lipsa amestecului (punctul M) nu atrage dupa sine obligativitatea disparitiel camerei de amestec CA. la care se adauqa intotdeauna un filtru de praf F.4 7.idem. qJi = 55 %). Lp = 5. PRi . realizata cu bateria BRI. sarcina de umiditate.tratarea cu substante absorb ante sau adsorbante. PC .filtru de praf.camera de pulverizare.9 kg/so b .5 28.38 12. E .25 M 29 R E -15 0. pentru a se evita colmatarea acesteia.8 30.idem.26 41 55 PROCES IARNA C 15.44 67.tratare cu abur saturat uscat.8 31 4 35 30 25 ~ '5 Qj <U ::J "S 20 ~ 1ii Qj \ c. de multe ori.__ ''---'~ _ ___''___ ~ -10 -15 Fig. MP . BRI . I+E---. deoarece acestia.2 43. indicate In figura 4.idem.17 13.1. CI . 6 .) se dirnensioneaza pentru situatia cea mai defavorabila si se verifica pentru cea favorabila. debitul de aer proaspat. C . + h 8 45 .14 35.idem.57 9.idem umidificat.proces de amestec.Se traseaza procesul de tratare complexa a aerului iarna cunoscanduse urrnatoarele date: starile: I (ti = 20°C. exterior.proces de preincalzire. preincalzit: Ri . 8 .5 4.5 9.45 R 11.5 41. L. sarcina termlca. cazul in care punctul M este situat deasupra curbei de saturatle: CA .8 35.1. amestecat. de asemenea.tratare cu apa recirculata.

75+(1.4 sl 4.75+(1.hm} = =10 (35.6.8'8.15 kJ/kg. dusa prin I.1'0. 217. Umiditate: [kg/s1 GfS = [J·Gi Gl = (1 . Sarcini f--::Z. in general. .Pentru trasarea proceselor se reprezinta. . aceleasi ca in cazul preceSchema .1.--o-n-a-d""'e-~e---T'---=Z.6.10-3 = 7 878 kJ/kg lntersectia unei paralele cu €i = 7 878.6. pentru care corespund hr = 30.6 g/kg si hi1 = 36.17 .Gfsi L [g/kg] (4.26)110 = 4. c .7 g/s = 100.75+2 500}·5. in prealabil. diterita de cea considerata (55 %). din exterior.6) Gr 30. b . rnarimile xe.Se reprezinta starea punctului de amestec M.75+2 500}'0.58. deci Gfs 0 ~i Gj = G. dar in locul parametrilor constant.46 kJ/kg lntersectia lor da punctul M situat pe dreapta IE. lnstalatil de ventilare ~i climatizare In cazul folosirii amestecului: .2-30.(-13)] = 481.9'41]/10 = 13.Starea aerului climatizat C se deG2 = L(Xri .52 g/kg cu qJ = 0.4.86 g/kg Punctele R sl P se stabilesc analog hn = 15.3: Xc = 8.7.7 ' hc = hi . Ol = (1 .52 kg/h In ipoteza utilizaril aceluiasl debit total de aer.55 kJ/kg Procesele ~i schema tehnoloqica ale Nolle consumuri vor fi: agregatului. cesele de tratare cornplexa.6.100 481. in tabelul de la partea superioara. Caldura: [kW] OfS = a-O.8'10-3 = 30.hm) = = o e. starlle I si E cu valorile indicate. C ~i Ri se stabilese la fel ca in cazul anterior. pentru multe incaperi.6.1. din diagrama h-x rezultand lm = 2.3/7.6.8 kJ/kg.52 .3.1.5 °C.4 °C.3 ' valabili la nivelul zonei de sedere sau de lucru.2 Schema de ventilare "jos-sus" .Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului caldura si umiditate preluate de aer in cele doua situatii.5 °C ~i qJp = 31 %.45} = 14. dreapta CI --l Milrlmea reprezinta evolutia aerului in zona de totale dere/lucru oara sedere. calculandu-se Xm si hm cu relatiile: 4. iar prin calcul: he = -15+[1. hc sl €i cu relatiile: 4.a)·Oi pana la evacuarea .fiind sarcinile totale.4. qJm = 98 %.1.13.La intersectla dreptelor hr = 30.6.hm} = =10'(5. cu Xc = 7.8 kJ/kg pentru care obtinern !P1 = 28.02 '" -13 kJ/kg.52 glkg hc = 41 .8 sl Xm = 4. lar consumul de umiditate: .6. = 30.8) = preluate in zona de lucru sau de ~ede=67. de umiditate ale lncaperll.1.17 .92 kg/h. la.52 .6. cresterea urniditatii relative a aerului interior se poate face prin alte procedee mai putin costisitoare.9 %.Stabilirea parametrilor aerului amescare rarnane intotdeuna pe para lela la tecat M se face tot pe baza relatiilor €i dusa prin punctul / deci sl tc rarnane 4.2. recuperarea caldurii contlnuta de Ofs = «o. Rezolvare a .100= 67. reducerea debitului de cal dura este de circa 21 % si.75 °C.La intersectia dreptei Xc =7.Debitul de caldura preluat de aer este: 01 = OMP+ORC = L(hp-hm) + L(hc-hr) = = L(hc . in intregime.sus-jos" Schema "jos-sus" dent. Acest lucru este expliin zona de sedere se considera neglicabil deoarece odata cu deplasarea punctului / se deplaseaza si punctul C jabila. De exemplu.86·10-3= cazului anterior. respectiv. iar I-Is . ambele procente nefiind deloc de neglijat. adica un consum suplimentar de apa suplimentar. . din diagrama h-x rezulta incaperf Is (hs.3 kW.7 kW deci un spor de circa 121.86 .0.6. raza procesului pentru de 118. cu rnentiunea ca.75 °C sl qJm1 = 4 %. dupa c . Tabelul 4. x citite si calculate. Repartizarea celor doua sarcini. Aceste puncte sunt reprezentate in figura 4.5.he} = =10'[35.1.26 .52 g/kg reqaseste valoarea hc = 35.Ofsi L [kJ/kg] (4. h. Din diagrama h-x citim: tc = 15.1: Xs = Xi + G7IL [g/kg] (4. ce soar Intarnpla daca pentru aceeasl temperatura a aerului interior soar considera 0 alta umiditate relatlva. o = L(hc1 . pentru salile aglomerate peraturi.5: Xm = (5. daca umiditatea hi si Xi se folosesc cei corespunzatori soar micsora de la 55 la 45 % in puncstarii aerului de la partea superioara a tul /1.9 rezulta punctul Ri. iar parametrii punctelor de stare.8) Din compararea rezultatelor de mai Caldura ~i umiditatea preluate in zosus se impune concluzia ca recirculana de sedere sau de lucru se determirea aerului evacuat este solutia cea na folosind coeficientii de preluare a mai eflcienta sl cea mai simpla pentru caldur]! a sl. in diagrama h-x. 0 citire cat mai exacta presupune asigurarea coretarii permanente a rnarirnilor t.2 g/s = 241.5 %.1 g/s Fata de rezultatele obtinute la punctul b. duce la modificarea consumuOfs se poate determina si prin bilant lui de caldura si apa necesare pentru termic direct.7.4.xp) = = 10'(7. Verificare: hp1 = 28.Xp1} = terrnina pe baza caldurii si urniditatf = 10'(7. deci una din conditii este suplirnentara. pentru reducerea Oi si Gi . .6.Se reprezlnta starea aerului C. 1.75 °C si conhs = hi + Q'jIL [kJ/kg] (4. iar preluarea de umiditate tratarea aerului. indicate in figura 4.17 kJ/kg €i = 58.13. Puncsi care se determina cu relatiile: tul C1 va avea tc1 = 15. 4.84'15.45) = = 30. re.6 .41 10 = 5. terrnica necesarului de caldura si apa in prosi.37 g/kg hm = [5. aici.6.[J)·Gi Raza procesului: e [kJ/kg] €i = Oil Gi = L(hc .2 sunt. xs) care intra in amestec Xi1 = 6.7) cfs = Ofsi Gfs [kJ/kg] (4.1 kW G = L(Xc1 .10) form relatiei 4. L = 10 kgls ~i luarii lui.Se anallzeaza.11) Xc1 = 6.7 % fata de cazul anterior: = OEP1+0RC = L(hp1-he)+L(hc-hr} = = 10'(30.8 g/kg ~i hr = 30.44} = 171.In cazul cand nu este perm is amestecul.3/10 = 35. .4. .6.6.7 kJ/kg. . in conditlile rnentinerii aceleiasi temIn particular.84'28. debitul de cal dura preluat de aer va fi: 02 4.84'(-15)+2 500]'0.din incapere.Debitul de umiditate preluat din aer este: G1 = GPR = L(xr . tri = 11. qJc = 67.--o-n-a-s-u-p-e""'ri--cu rnentiunea ca. citindu-se totodata si ceilalti parametri inscrisi in tabelul din figura 4. 4.7 :100=118 9 % Xc = Xi .7-217. cu precizarea ca paraOro' . E. pentru care se calculeaza. punctele I.6. calculandu-se hc si xe.100=1217% metrii aerului pentru punctul I sunt 0.Alegerea unei umlditatl relative schema de circulatie a aerului se urrnamai mici sau mai mari decat cea initiareste in tabelul 4.6.4/10 = 7.45 rezulta starea P.6. pentru care obtinern: tp = 19. Repartizarea de caldura $i umiditate in principiu. sub aspect energetic. a celui de apa cu circa 54 %.44) = 217.1.6. respectiv.deasupra acesteia. Ofs= [J·Gi (4. Exemplu de citire: he = -13 kJ/kg.6. Un rationarnent analog arata ca prin rnarlrea umiditatii relative cresc ~i consumurile energetice (caldura sl apa). 4. sau folosind.8+4. aceasta zona: GrGr .1'(-13)+4. folosindu-se doar ca verificare.9) acesta si.55 . respectiv a umiditatii [J. Starea P1 rezulta la intersectla dreptelor Xe = 0.8 kJ/kg.6.Statile E si I se stabilesc analog cazului anterior.8'10-3= = -13.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful