Capitolul 3: Aerul umed

1. lnstalatii de ventilare si climatizare
acesteia, amestecului, rezulta masa 28,9645 J/kg·K J/kmol·K a gazelor. a vaporilor sl astfel J/kg'K de apa constanta (3.1.2) a aerului 287 8314,41 moleculara si constanuscat a Pentru da Wexter poate umed parte. Astfel: - pentru - pentru - pentru aer umed aer uscat (amestec) calcule (1983). de stare sau fiecarui a gazelor amestecului constituent perfecte de aer In fi aplicata mai exacte stabilite de se recomanHyland si

3.1. Compozltla aerului umed
Aerul cantitatea te mica maximum 42,41 portant glkg atmosferic de vapori (Ia presiunea 3,82 glkg la 30°C), este un amestec binar de aer uscat si vapori de de apa, Desi 101,325 kPa,

Ma =

relatiile Ecuatia

ta caracteristica

Ra

=

RIMa

de apa din aer esla 0 °C si maximum ea joaca fizice, un rol imfiziologitransforpoae-

unde constanta Masa este

R

=

Ra:
(3.1.1) este

=

universala rnoleculara

Mv = 18,015

atat prin efectele

caracteristica

a vaporilor

R» rezulta:

ce sl meteorologice de cal dura vehiculate rnarilor luantilor, rului termodinamice. a caror poate Dupa a aerului

cat sl prin cantitatile In timpul Cu exceptia cornpozitia

Rv = RIMv = 461,5

pV = nRT p« V = naRT = maRa T pvV
unde:

(3.2.1) (3.2.2) (3.2.3)
[m3]; [K]. uscat,

partlcipatie

este variapractic

bila In timp uscat constants. normals din tabelul

si In spatiu,

3.2. Legile gazelor perfecte aplicate la studlul aerului umed
In aplicatille umed suficient poate de inqineresti fi tratat, buna, ca curente, un gaz aerul cu 0 aproxirnatie perfect.

=

vapori

nvRT

=

de apa

mvRv T

fi conslderata Harrison curat, uscat

compozitla este cea

p - presiunea [Pal; V - volumul n - numar de moli; T - temperatura
Indicele

2.1.1.

Corespunzator

"a" se refera

la aerul

Tabelul 3.3.1 Parametrii aerului umed
Simbol Denumire Temperatura uscata UM cC K

Deflnitle
Parametru termodinamic. Se mascara cu ajutorul unui termometru bulbul ferit de radiatie. Temperatura de saturatie izobara si cu

Helatil de calcul

t
T

adlabatca. tu
Temperatura umeda CC Se mascara aproximativ cu termometrul umed (bulbullnvelit de aer). Temperatura de saturate de umiditate constant. izobara la continut unei supratete pe In tifon umed, In curent

(3.3.1) h + (x, - x) . hapa = hs (3.3.2) hapa = 4,186 . tu Xs si hs se calculeaza la temperatura tu. (din relatiile 3.2.5. ~i 3.2.6): pentru pv 2: 610,7 Pa:

Se deduce

din:

tr

Temperatura de roua

punctului °C

Este egala cu temperatura

tr

=

3928,5/(23,3693

- Inpv) - 231,667
(3.3.3)

care vaporii de apa din aerul umed

condenseaza,

pentru pv

tr
Raportul dintre masa vaporilor de apa si x Continutul de umiditate kgv/kga masa aerului uscat dintr-un volum de aero

=

<

610,7 Pa:

6150,6/(28,9165

- Inpv) - 273,33
(3.3.4) (3.3.5) (3.3.6) (3.3.7)

x=mvlma x = 0,622·pv I (p - pv)
la saturatie: Xs

=

0,622·,bs 1 (p - ps)

Raportul dintre masa vaporilor de apa dintr-

rp

Umiditatea

relativa

%

un volum de aer sl masa maxima a vaporilor din acel volum, la saturate, temperatura sl presiune. Raportul dintre masa vaporilor de apa si la aceeasi

rp = m, 1 m«

=

Pv I Ps

=

p, 1 p«

(3.3.8)

X

Concentratia (umiditate

de umiditate kgv/kg

masa totals de aer (umed) dintr-un volum dat (sau continutul de va pori de apa dintr-un kilogram de aer umed).

specifica) absoluta

X= mvl m X = x 1(1 + x) X = 0,622·pv 1 (p - 0,378·pv)

(3.3.9) (3.3.10) (3.3.11) (3.3.12)

a

Umiditatea

kg/m3

Masa vaporilor de apa dintr-un metru cub de aer umed. Raportul dintre continutul de umiditate al maxim de

a

= = = =

Pv

!1

Grad de saturare

-

aerului umed si continutul si presiune.

Jl

xl

Xs

(3.3.13)

umiditate la saturatie, la aceeasi temperatura

p cp

Densitatea

aerului umed

kg/m3

Masa unui metru cub de aer umed.

P p

Cal dura masica (Ia presiune constants) a kJ/(kg'K)" aerului umed Caldura necesara pentru a obtine izobar, Caldura necesara unui kilogram de aer umed pentru a-si ridica temperatura cu 1 "C.

mN = (ma+mv)/V = Pa + Pv plRa·r - (pv/T)-(1IRa-1/Rv) = 0,00348 pIT - 0,00132'pvlT cp = (Cpa + x,cpv)/(1+x) cp = Cpa + x-cpv

(3.3.14) (3.3.15) (3.3.16) (3.3.17) (3.3.18) (3.3.19) (3.3.20)

se aproximeaza (raportata

=

cu: 1+ 1,86'x

h h h

=

la 1 kg de aer uscat) cu:

[cpa"t + (cpvt + r)·x] / (1 + x) Cpa·t + (cpv·t + r)·x 1,0·t + (1,86·t + 2501)·x
la 1 kg de aer uscat)

(1+x) kg de aer umed de temperatura t, h
Entalpia kJ/kg plecand de la 1 kg de aer uscat si de la x kg de apa avand temperatura vaporilor de apa. de "C. Suma dintre ental pia aerului uscat si a

se aproximeaza

°

= =

(raportata

in plus.6) 3. Exlsta numeroase variante In functie de alegerea axelor de coord onate si de zona de parametri care se doreste a fi reprezentata cu 0 buna lizibilitate.caldura latenta de vaporizare/ condensare a apei (r = 2501 kJ/kg). 3. el+273.2. Raza procesului in diagrama h-x. In tabelul 3. Fig.3..x.. • relatia 3. pentru situatiile practice. Aceste rnarirni sunt cuprinse in tabelul 3.33 . cu 0 eroare neqlijabila. RelaJii de calcul Pentru definirea starii aerului umed sl pentru a urmari evolutia lui in diferite transforrnari termodinamice. hapa .3.3. 3. la presiunea de 1 bar (105 Pal.3. = Cp·ps = 1172 Pa.3.3.1 010·e'+23\667 -3928. • entalpia aerului saturat la 15°C.010663 kg/kga. In continuare.1 devine: 25+2547.2.965 kJ/kga. lnstalatii de ventilare ~i climatizare indicele "v" la vaporii de apa.2. calculata cu relatia 3. doua exemple de calcul.4097 4. 3. 3.3.2. Xs.15 este: p = 1. 0 °C calculate cu relatia 3.6 (3. = 3.3. Citirea parametrilor aerului umed in diagrama t-x. [kg vapori apa/kg aer uscat].2.013 bar.1012.20 este hs = 41.3 °C.28 g/kga. cunoscand presiunea amestecului si oricare alte doua rnarimi caracteristice se pot determina toate celelalte.74 Pa.1. p.3.2. Xs . • presiunea de saturate (lzobara sl adiabatica) corespunzatoare temperaturii umede de 15°C. x».3.5·x+(O.2: hapa = 62. 3. t = 25 °C sl temperatura urneda.5 sunt date marirnile caracteristice ale aerului umed nesaturat si saturat.3.3. • continutul de vapori calculat cu relatia 3.96 din care rezulta continutul de umiditate x = 6.3. precum si densitatea aerului umed.5 % cu una din relatiile: . Folosind relatlile date In tabelul 3. notatille: m« . ".4 este tr = 9.199 kg/m3.continutul de vapori la saturatie. Raza procesului in diagrama t .74 Pa.013 bar. Citirea parametrilor aerului umed in diagrama h-x. .01066-x)·62.5'x kJ/kg.10-3 kg/kga. • densitatea aerului calculata cu relatia 3. pentru a facilita calculul rapid. [Pal (3. • temperatura punctului de roua Reprezentarea grafica a relatlilor dintre caracteristicile aerului umed este foarte raspandita datorita poeibilitatllor de calcul rapid.. folosind relatia 3.3. cu un continut de umiditate. calcu- Capitolul 3: Aerul umed lata cu relatia 3.3.6 rezulta p« = 1707. PvA t'A -tUA tA Fig.1. ale vaporilor de apa contlnuti in aerul umed.masa vaporilor saturati [kg).4. r .. pentru 0 presiune partiala a vaporilor p« = 1707. Marimile fara indice se refera la aerul umed (Ia amestecul format din aer uscat si vapori de apa).57.1. tu = 15°C.entalpia apei [kJ/kg].1 s-au folosit.presiunea partiala a vaporilor la saturatie [Pal..1..1.18 sau 3.20) este: h = 25 + 2547. 3. Se procedeaza dupa cum urrneaza: • presiunea la saturatie se calculeaza cu relatia 3. Tabele de valori p. p« In domeniul de temperaturi (-40 .3.79 kJ/kgapa.4) La saturatie. Presiunea barornetrlca este p = 101325 Pa '" 1.3. • entalpia aerului umed calculata cu formula 3. • continutul de umiditate la saturatie. Legea lui Dalton exprlrna relatia dintre presiunile partiale ale constituentiler si presiunea total a a amestecului: p = pa + p.6_ este: 3 x = 7.8: p.61633. 150°C) presiunea de saturatie se poate determina cu 0 eroare mai mica de 0. Se determine: • entalpia aerului la 25°C In functie de x si t (relatia 3. ps .79= 41. Fiecare diaqrama este construita pentru 0 presiune data si permite citirea tuturor parametrilor pentru 0 stare a aerului definita prin doua rnarimi (careia Ii corespunde un punct In planul diagramei). Exemplul de calcul1 Se deterrnina grafic si analitic parametrii aerului umed avand starea definita prin temperatura uscata t = 20°C ~i umiditatea relativa cp = 50 %..48 kJ/kg. rezultand ps = 2343 Pa. Exemplul de calcul2 Se calculeaza continutul de vapori x al aerului umed a carui stare este caracterizata de temperatura uscata. se folosesc tabele de valori sau diagrame psihrometrice. presiunea barornetrica se considers p =101325 Pa '" 1.pentru t:::.Diagrame psihrometrice ps=1. • presiunea partiala a vaporilor de apa rezulta pe baza relatiei 3. Fig. presiunea partial a a vapori lor .3. Parametrii aerului umed 3. • entalpia apei de 15°C rezulta din relatia 3.2. Pentru ilustrare se prezinta.:'I' XA Fig.2. devine eqala cu presiunea de saturatie.20 este: h = 38.3.6. se utilizeaza parametrii de stare sl alte rnarimi caracteristice ale amestecului.3.I. Helatille de calcul au rezultat din definitii si din aplicarea legilor gazelor perfecte prezentate anterior.3.5 (3. In tabelele 3.1.2 .4.28'10 kg/kga = 7. 3.7 este Xs = 0.3.pentru t > 0 °C -8150.5) In practica inginereasca.

X2 Fig.3.1 si 3.4. In realitate. b . Orice proces caracterizat printr-o valoare £0 a razei procesului este reprezentat printr-o dreapta paralela cu £0 = constant. este definita prin raportul: o £=-=q. ea este evaluata frecvent.4.Tndiagrama t-x. Citirile se fac Tn zona de aer nesaturat. 3.4.1h [kJ/kg 1 Tn care: Q. 3. b . Proces de incalzire: a .2. 3. respectiv. a tM t2 t-x.1 sunt reprezentate ln diagramele psihrometrice din figurile 3. de umiditate Tntre starea initiala si finala ale transforrnarii (fig. 3. Pentru diagramele curent folosite (fig. Fig.. 3.Tn diagrama a Fig. reprezentari ale razei procesului. a t2 b Fig.Tn diagrama b-x. reprezinta debitul de A'--7I~Xl lL'1o::"+--t--1X2 X1=X2 a x.4. Deoarece pe axa orizontala se citeste temperatura uscata. t.6 Proces izotermic: a .3. Diferitele procese de tratare sirnpla cuprinse In tabelul 3. In Franta si Tn Statele Unite ale Americii se utilizeaza 0 dlaqrarna h-x care are axele de coordonate inversate fata de diagrama Mollier.4. lnstalatii de ventilare si climatizare curba de umiditate relativa rp = 100 % pe care se citesc marimlle corespunzatoare saturatiei. Citirea parametrilor aerului urned Tn aceste diagrame este ilustrata schematic ln figurile 3.4.1. 3. Pe axa orizontala se citeste continutul de umiditate (ce a fost proiectat de pe axa de coordonate oblica) iar pe axa vertical a (ln stanqa) se clteste temperatura uscata. Transtorrnarl simple ale aerului umed • Probleme generale Aerul introdus ln Incaperile ventilate (climatizate) este. Aceasta marirne se poate stab iii atat pentru procesele de tratare a aerului cat sl pentru a urrnari evolutia lui Tn incaperl.4. t-x. ln diferite forme grafice.8. caldura. Gv. asa cum se arata si ln tabelul 3.ln diagrama h-x. este notata direct pe dreptele oblice de h = constant.1. b . de umiditate preluate/cedate de aer ln procesul de transformare.In diagrama h-x.4. pentru a respecta notatille internationale. majoritatea cuprind.ln diagrama h-x.Tn diagrama h-x.4. t. 3. dreptele t = constant nu sunt paralele Tntre ele ci constituie un fascicui de drepte.4. aceasta diaqrama va fi denurnita t-x.3. I.Tn diagrama t-x. b .1x . .1x Q . 3.In diagrama t-x.3.2) se urrnareste evolutia aerului Tntre 0 stare lnltiala 1 sl 0 stare flnala 2 si modul Tn care este utillzata raza procesului.ln diagrama t-x. h. x. Proces de raclre uscata: a . • Procese simple prezentate in diagramele psihrometrice Pentru a facilita specialistilor urrnarlrea evolutiei aerului ln diagramele psihrometrice. Planul unei diagrame psihrometrice este Irnpartit Tn doua zone prin 0. respectiv.. Raza procesului. b .4.rp = 100 %.2) Fiind 0 marirne ce reflecta direct rnodul Tn care s-a produs transformarea starii aerului. din i Tn h. tratat pentru a se obtine 0 stare ce corespunde functiel pe care 0 are In procesele din incapere. Entalpia.3. 3.Tn diagrama b Fig.4.1 si 3. 3.4.Tn diagrama h-x. respectiv. iar pe axa verticala (Tndreapta) se citeste continutul de umiditate. 3.4.7 Proces adiabatic: a .1h.8 Amestec a doua debite de aer: a .4. rnarirne ce caracterizeaza transformarea termodinarnlca a aerului umed este raza procesului (de preluare simultan a a caldurii ~i urnidltatii) denurnita sl raport de termoumiditate.variatla de entalpie. Tratarea aerului este realizata prin Tnserierea unor procese simple care sunt prezentate In tabelul 3. Proces de raelre urneda: a . In lucrarea de fata s-a schimbat notatia pentru entalpie.1.5. t2 a b tl=t2 Fig.4. . b . deasupra curbei de saturatie . £0. .3 . In tabel sunt date si relatiile de calcul curente necesare pentru alegerea aparatelor de tratare. Diagrama h-x la presiunea de 1013 mbar este reprezentata Tn figura 3.Capitolul 3: Aerul umed In tarile Europei de Est ~i Tn Germania se utilizeaza diagrama cunoscuta sub numele de "diagrama Mollier".4. . de obicei. construlta Tn coordonate entalpie-continut de umiditate (h-x) care fac Tntre ele un unghi la 135 In Romania este cunoscuta sub numele de diagrama i-x.

26 5 1.38 I I I i I Iii I II . la presiunea de 1013 mbar. Instala~ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 3: Aerul umed 30 f\ kcal 23. I I II I I i I I I I I II I iii I I I I II I I I II I . ~ 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 Presiunea vaporilor de apa p [mbar] Fig. . I I I I j I Iii i I I rg ~ME ..34 10 1. t ./11 " IIV 1/ ['\. . pentru aerul umed.0 E 1. / II\.3.30 0 '" L'LI '/ -fiJ1 fJ 'I 'IL 1. 3.36 15 Conversia unitatilor de miisurii 1 kcal/h = 4.L / \/1"1/ / II I / r Y'L-'tls::.3..t IUV s»: Raza procesului E=L1h! [kJ/kg] 8x 1.TT --r-if:! L / .28 - .I.1868 kJ/h 1 kW = 860 kcallh 1 kW = 3600 kJ/h 10 0-'.9-- kJ 100 90 20 80 10 1. Diagrama h-x.~ ~ ~ ~ttI~ 8l 0.32 ~ -v JllLl u 1.

X2 Debitul de cald4ra extras aerului supus racirf si preluat de bateria de racire: QBR = L·(h1 .1 2. Proces real t: = cp apa . Raclre cu uscare (proces 1-2) £>0 Se realizeaza cu 0 baterie de racre avand tBR < tr1 L I I.. Amestec de aer £ = (h2 .debit de vapori [kg/s) .·L+X2·4 L+4 Notatii: L . X1 I ~ . tBR < 1. 1/ tBR2: 1.X1). teoretic.t2) 3. avand debitele L 1. respectiv cedat de bateria de incalzire: ~ t2.debit de caldura [kW].= Xm= h. Gv .X2) 4..4. q>2 10 Debitul de vapori preluat de aer: aproximativ: Gv ~ L'(X2 . X1 I :: :: - It H (5) ~ I I IL t2•lh2• X2 Debitul de cal dura preluat de la aer: QBR = L·(h1 . h2(x2. Se realizeaza prin pulverizarea de apa in circuit inchls cand temperatura apei ta = tu ~ Q) .h1) sau.X1) (1 sl 2 sunt starile aerului care se amesteca. lnstalatii de ventilare . aproximativ. respectiv real: Gv = L'(X3 . respectiv L2) L I I + r d I I IL t2. QBI = L·(t2 .t1) I I IL ® t~ - 2. Racire uscata (proces 1-2) £ = -00 Se realizeaza cu 0 baterie de racre avand temperatura medie tBR 2: tn L I I CDt1' h].h2) Debitul de vapori de apa condensate Gv = L'(X1 . ta (proces 1-3) Cp apa = 4. e = 0 (proces 1-2).X1) PC apa recirculata 6. Q .debit de aer [kg/s).1.<I>1 Q) X ~ L agent termic primar ® hr. X1 Q)~ h" t1.·L+hr4 L+4 x. Umidificare lzoterrnlca (proces 1-2) £ = hv Se realizeaza prin injectie de abur saturat (sau prin pulverizare de apa cu temperatura t) 5. h~ x2.11 condensat c L I I t1•Ih1.1 b agent de racire I I IL @t~2' . Transformari Transformarea t: .186 kJlkg (caldera rnasica a apei la presiune constanta).<1>2 QBI = L·(h2 . X2 injectle vapori I ~ t1• h1~ L CD' '6 ~ J (sau apa cu t=t1) e I Debitul de vapori preluat de aer: Gv = L'(X2 .h1) I t2. Umidificare adiabatlca.[kJlkg) simple ale aerului umed Helatii de calcul Schema realizare proces 1.i climatizare Tabelul 3.X1) Debitul de cal dura preluat de aer: Q = L·(h2 . h2. -- I IL ®t2'1 h2.<j>2 Starea finala a aerului amestecat M va avea entalpia.h1) / (X2 . hm ~i continutul de umiditate Xm: ~X1. Incalzlre uscata (proces 1-2) £= +00 Se realizeaza cu 0 baterie de lncalzire L I I + r a ~X1'<P1 Q) X agent de racire L agent termic primar Debitul de cal dura preluat de aer.h2) sau aproximativ QBI = L ·(t1 .Capitolul 3: Aerul umed I.

6. de debitul de aer tratat.densitatea adsorbantului [kq/m'']. 4.starea P rezulta la intersectia dreptelor Xm $i hr.9-0. Regenerarea. pozitia punctului de amestec tata de curba de saturatie $i de schema de ventilare. 4.timpul de adsorbtie [h]. cu conditia ca temperatura de strop ire sa fie superioara celei de 0 °C.6. pe de alta parte. = L .. In primul rand. ca urmare. (4. a echipamentului. procesul de condensare a vaporilor de apa .cantitatea lirnita de vapori adsorbiti la saturatia adsorbantului [kg apa/kg adsorbant]. In figura 4. Se deterrnina: .starea aerului climatizat C.. 10 % la alumogel. Procese de tratare cornplexa a aerului iarna Se analizeaza procesele In functle de anotimp.. folosind.Lp . . ventilatoare $i diverse accesorii care sa asigure realizarea unor procese simple de tratare a aerului. p .. baterii de Incalzire si racire. ei cu unul din parametrii xc sau he. situata la lntersectia dreptei IE cu unul din parametrii Xm sau hm. atat pentru situatia de iarna cat sl pentru cea de vara (ca limite extreme Intre care variaza parametrii aerului In tot timpul anului). de apa si electricitate. Starea finala poate sa rezulte In diferite zone ale diagramei h-x.. x .50 m/s (Voptim = 0. pa .Lexe + L. usor controlabile si reglabile cu ajutorul carora se aduce aerul la starea necesara (temperatura. deci un proces de usc are adiabatica. v .Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului aceeasi temperatura.1 Schema de ventilare "sus-jos" Pentru constructia proceselor se cunose sau urrneaza a fi stabilite puncteIe de stare determinante. Astfel daca se utilizeaza substante desicante aerul evolueaza de la I la H... cu evolutii dupa directii diferite fiecare. transpunerea In diagrama h-x a proceselor simple In succesiunea lor loqica.Xi m- L. Practic..6) Oupa un timp de functionare (pana la 8 . cpi). rezulta volumul necesar de substanta desicanta: I. Rezolvarea tratarli complexe presupune.+L.. In practice.4) In care: L .Gi/L [g/kg] (4..4 mrn. cu cresterea temperaturii. respectiv. de sarcinile termice (de racire $i de Incalzire) pe care trebuie sa Ie realizeze. Se cunosc: . intr-o anurnita ordine.starea aerului exterior: E (te. se considera ca procesul decurge la e = 0 (similar procesului de umidificare adiabatica): In realitate. filtre. La condensarea vaporilor de apa se elibereaza caldura latenta de vaporizare sl. Procesele cuprinse In evantaiul AF pot fi realizate prin pulverizare de apa In circuit deschis si.2 m/s).1) he = hi .6.6. pe de 0 parte.5) In care: a . entalpie etc. Modificarea starf aerului In interiorul agregatului de climatizare poate fi reallzata In multe feluri.15 .1 Punctul de amestec M este situat deasupra curbei de saturaJie 4.1. . In paralel. iar.4. care dureaza un timp egal cu cel de adsorbtie. apa racita). proces ce se poate considera ca dec urge aproximativ la entalpie constanta.3) In care: L este debitul de aer tratat [kg/s].starea punctului de roua corespunzatoare starii finale a aerului R. apa calda.) pentru a fi introdus In Incaperi. are drept urmare evaporarea apei din capilare. de regula. apa fierbinte. . cu relatia: AH = (35 .viteza aerului raportata la suprafata frontala a stratului granular.4. din aerul ce strabate stratul granular este mult mai accentuat. Qi . un numar mai mare sau mai mic de procese simple a carer alegere presupune 0 analiza tehnico-econornlca sl faptul ca instalatia Tn care este implementat agregatul functioneaza tot timpul anului. el decurge dupa 0 directie e = t. proces ce se desfasoara dupa h = constant.6. Temperaturile de lucru sunt circa 25°C la alumogel sl circa 35°C la silicagel. dupa caz.6.6. care rezulta la intersectla dreptei Xc cu cP = 0.0. umiditate. procesele din diagrama h-x pot evolua dupa orice directle.6.. aspecte care trebuie avute In vedere la alcatulrea proceselor de tratare cornplexa $i la care se adauqa si cele legate de reglarea proceselor. si. ca urmare. In timpul reqenerarf are loc incalzlrea stratului pana la circa 100 . 10 ore) materialul adsorbant trebuie regenerat. gaze de ardere filtrate sau abur supraincalzit avand 0 temperatura de 150 . Adoptarea unui anumit procedeu este leqata.sarcina terrnica de lama [kW]. Aparatajul din cornponenta agregatelor necesita surse de cal dura (abur. Pentru ca instalatia sa functioneze continuu se prevad 2 uscatoare. Capacitatea de retinere (raportata la greutatea materialului uscat) este de 8 . (4. Pierderea de sarcina la trecerea aerului printr-un strat granular de grosime x se deterrnina. Materialele desicante se prezinta sub forma de granule avand.debitul de aer tratat [kg/h].40)xv2 [Pal (4. la anumite dlrectli. 10 % la silicagel si 4 . .. dimensiunile 2 . bineinteles. Teoretic.starea aerului interior: I (ti. z . Considerand umiditatea (vaporii de apa) extrasa din aer L·!ix [kg].starea aerului amestecat M. se recurge Insa la un nurnar mai restrans. Xe). h.1 s-a Incercat 0 sintetizare a posibilitatilor practice si economice de tratare a aerului prin diverse procedee.1. camere de pulverizare. pe de alta parte. trecerea de la 0 stare la alta fiind de cele mai multe ori mai usor de obtinut (mai economic) $i de stapanit prin 2-3 procese.debitul de aer recirculat [kg/s] sau [kg/h].5) unde: Le = Lp este debitul de aer proaspat In situatia de calcul [kg/s] sau [kg/h]. lnstalatii de ventilare si climatizare electrica). pe de 0 parte. 4. de frig (apa rece.. In mod aproximativ..1. In figura s-a notat cu I starea initiala a aerului care urmeaza sa fie tratat.densitatea aerului [kg/m3]. Tratarea cornplexa a aerului de climatizare Se presupune realizarea unor agregate alcatuite din cam ere de amestec. Sinteza posibilitalilor de tratare a aerulul Trecerea In revista a modalitatilor de tratare a aerului arata ca exista multiple posibilitati de modificare a parametrilor acestuia. are loc 0 tncalzlre atat a aerului cat $i a stratului granular.4. situata la intersectia unei paralele la raza procesului iarna. eqala cu 0. In care t este temperatura finala a aerului supus tratarll. Hezulta urrnatoarea succesiune de procese sl aparataje necesare pentru . alcatuirea constructiva a agregatului de climatizare capabil sa realizeze procesele amintite.6. Supratata frontala a stratului granular adsorbant este data de relatia: A = U(3600·vp) [m2] (4. In functie de procedeul adoptat.5.. operatie care consta In trecerea unui curent de aer. L = L. 4.Qi/L [kJ/kg] (4.1.5. deci la parametri ai aerului exterior cu varlatii foarte mari. iar. de natura procesului pe care urrneaza sa-l sufere aerul si economicitatea procedeului. energie V=L1x z ep. Marimea agregatului de climatizare este deterrninata. Gi -sarcina de umiditate iarna [g/s]..2) ei = Qi/Gi [kJ/kg] (4. unul In functiune si unul In regenerare. 110 °C fiind necesara racirea acestuia Inainte de a fi utilizat din nou.200 °C. xc = Xi .95.4) (4.

baterii de racire alimentate cu apa rece sau racita. preincalzit: Ri . qJi = 55 %). C . = 4. Lp = 5. 5 . Sinteza posibilitafilor de tratare a aerului: 1 . deoarece acestia.Se traseaza procesul de tratare complexa a aerului iarna cunoscanduse urrnatoarele date: starile: I (ti = 20°C.25 38 90 58. RiC .4 7. la care se adauqa intotdeauna un filtru de praf F.1.baterie de preincalzire CP .evolutia aerului interior iarna ca urmare a preluarii simultane de caldura si umiditate.2 43.idem. amestecat.tratare cu apa recirculata. M . 4. PC .3 kW. sarcina termlca. + h 8 45 .camera de amestec.8 g/kg).starea aerului in terior. deoarece ea constituie locul de acces pentru scoaterea elementelor filtrante Tn vederea curatirti lor si. 2 .8 -13 80 M 2. In locul punctului P apare starea P1. realizata cu bateria BRI.idem. E (te = -15°C.temperatura teoretica apei de racire sau a agentului frigorific. sarcina de umiditate.4.17 13.5 41. cu apa In circuit deschis.proces de preincalzire. CI . la aducerea incaperii In stare de regim. 3 . rezultata ca surna a elernentelor comune si necomune din procesele de tratare iarna sl vara. F .8 31 4 35 30 25 ~ '5 Qj <U ::J "S 20 ~ 1ii Qj \ c. I--~-r--~--~--~------_L--~------~----------~~oo ____. 15 E Q) l- i 10 5 25' 0 15' 10' 5' -5 2500 o· -5''------'.57 9. Lipsa amestecului (punctul M) nu atrage dupa sine obligativitatea disparitiel camerei de amestec CA. T .45 56. realizat Intr-o camera de amestec CA.idem.__ ''---'~ _ ___''___ ~ -10 -15 Fig. exterior.65 35. Rv .pornpa de circulatie: VTC .1.baterii de incalzire.x [g/kg] Fig. 7 . 4. BRI .5 9. debitul de aer proaspat.5 4. BPI . indicate In figura 4. 8 .8 35.tratarea cu substante absorb ante sau adsorbante.9 kg/so b .camera de pulverizare..umidificare adiabatica obtinuta Tn camera de pulverizare CP prin pulverizarea apei Tn circuit Tnchis.6.venti I cu trei cal: I .8 10. de multe ori. Schema tehnoloqica a agregatului indicat In partea de jos a figurii 4.1 este indicat sl cazul Tn care nu este perrnisa recircularea aerului interior.8 30.tratare cu abur saturat uscat.8 90 P P1 14. Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului Exemplul de calcul 1 a .filtru de praf.6.25 M 29 R E -15 0.1.1 kg/s si debitul de aer recirculat. L.idem. racit $i uscat. Inaintea bateriei de preincalzlre BPI. Qi = 58. importanta.6. lnstalatii de ventilare si climatizare realizarea lor.proces de amestec. din cons iderente economice. tratat. situatie Tn care tot debitul de aer este preluat din exterior.65 10.5. lrnpreuna cu debitul de aer tratat.45 R 11. .52 40 I"" t x h <p I 26 C 20 9.>M .1. In figura 4.ventilator de intro ducere. cazul in care punctul M este situat deasupra curbei de saturatle: CA . Gi = 7. realizat prin trecerea aerului amestecat printr-o baterie BPI.5 98 30. rezultata la intersectia dreptelor hr si Xe.5 53 50 10.10-3 kg/s.5 28. constituie ipotezele principale pentru dimensionarea tuturor elementelor componente. de asemenea. Xe = 0.75 7.tratarea cu abur supraincalzit: 4 .tratare directa cu aqenti frigorifici.reincalzirea aerului. PROCES VARA E 31. pentru a se evita colmatarea acesteia.26 41 55 PROCES IARNA C 15. pastreaza ~i racordul de recirculare folosit. camera de pulverizare CP etc. MP .baterie de reincalzire: VI . Tratarea cornplexa a aerului iarna.6.Se reprezinta procesele In cazul cand lntreq debitul de aer este preluat din exterior si se com para debitele de Elementele comune (bateria de relncalzire BRI.7 ---T I 20 8.5 4.56 100 19. E .38 12.52 30.idem umidificat. Tnscrierea parametrilor punctelor de stare pe figura este.1. P . I+E---.tratare.35 62.45 0. PRi ._. 6 .) se dirnensioneaza pentru situatia cea mai defavorabila si se verifica pentru cea favorabila.14 35.idem.44 67. prevazuta cu jaluzele reglabile pe cele doua racorduri.

Se reprezinta starea punctului de amestec M.9 %. De exemplu.7 % fata de cazul anterior: = OEP1+0RC = L(hp1-he)+L(hc-hr} = = 10'(30.6. dusa prin I. hc sl €i cu relatiile: 4. 4.84'15. din exterior. pentru care corespund hr = 30.6.6 g/kg si hi1 = 36.17 kJ/kg €i = 58.6.3: Xc = 8.84'28. . iar prin calcul: he = -15+[1.(-13)] = 481.7. 4.6.6.Se reprezlnta starea aerului C.5.6. lar consumul de umiditate: .Gfsi L [g/kg] (4.5 °C.52 g/kg reqaseste valoarea hc = 35.52 g/kg cu qJ = 0. cresterea urniditatii relative a aerului interior se poate face prin alte procedee mai putin costisitoare.4.Pentru trasarea proceselor se reprezinta. respectiv a umiditatii [J. .6.8 kJ/kg pentru care obtinern !P1 = 28. in prealabil.75+2 500}·5.13.8'10-3= = -13.La intersectla dreptelor hr = 30.6.Xp1} = terrnina pe baza caldurii si urniditatf = 10'(7. in intregime.Stabilirea parametrilor aerului amescare rarnane intotdeuna pe para lela la tecat M se face tot pe baza relatiilor €i dusa prin punctul / deci sl tc rarnane 4.45} = 14. pentru reducerea Oi si Gi .9'41]/10 = 13.0. respectiv. in conditlile rnentinerii aceleiasi temIn particular.26 .7 ' hc = hi .75 °C si conhs = hi + Q'jIL [kJ/kg] (4. Ol = (1 . sau folosind.7 kJ/kg.6 .75+(1. dar in locul parametrilor constant.86 g/kg Punctele R sl P se stabilesc analog hn = 15.45) = = 30. aceasta zona: GrGr .75+(1. c .75 °C. cesele de tratare cornplexa.5: Xm = (5. b .3 ' valabili la nivelul zonei de sedere sau de lucru. Starea P1 rezulta la intersectla dreptelor Xe = 0.46 kJ/kg lntersectia lor da punctul M situat pe dreapta IE.3/10 = 35. Tabelul 4.--o-n-a-d""'e-~e---T'---=Z. punctele I. iar parametrii punctelor de stare.6.1.3/7.5 %. diterita de cea considerata (55 %).8 kJ/kg. cu rnentiunea ca. de umiditate ale lncaperll. recuperarea caldurii contlnuta de Ofs = «o.6. 4. re.4 °C. cu precizarea ca paraOro' .55 . terrnica necesarului de caldura si apa in prosi.1'0.6.6.La intersectia dreptei Xc =7.fiind sarcinile totale.1.8 sl Xm = 4. . aici.Debitul de caldura preluat de aer este: 01 = OMP+ORC = L(hp-hm) + L(hc-hr) = = L(hc . Din diagrama h-x citim: tc = 15.6.52 . raza procesului pentru de 118.92 kg/h. .10) form relatiei 4.6. din diagrama h-x rezultand lm = 2.Ofsi L [kJ/kg] (4.4. qJc = 67. din diagrama h-x rezulta incaperf Is (hs.8) Din compararea rezultatelor de mai Caldura ~i umiditatea preluate in zosus se impune concluzia ca recirculana de sedere sau de lucru se determirea aerului evacuat este solutia cea na folosind coeficientii de preluare a mai eflcienta sl cea mai simpla pentru caldur]! a sl.100 481.1'(-13)+4. Ofs= [J·Gi (4. duce la modificarea consumuOfs se poate determina si prin bilant lui de caldura si apa necesare pentru termic direct.2. E. citindu-se totodata si ceilalti parametri inscrisi in tabelul din figura 4.41 10 = 5.Se anallzeaza.02 '" -13 kJ/kg. sub aspect energetic. Exemplu de citire: he = -13 kJ/kg.52 kg/h In ipoteza utilizaril aceluiasl debit total de aer. adica un consum suplimentar de apa suplimentar. = 30.xp) = = 10'(7.7-217. reducerea debitului de cal dura este de circa 21 % si. Caldura: [kW] OfS = a-O.--o-n-a-s-u-p-e""'ri--cu rnentiunea ca.1.44} = 171.75 °C sl qJm1 = 4 %.52 .hm) = = o e. C ~i Ri se stabilese la fel ca in cazul anterior.4. cu Xc = 7. Acest lucru este expliin zona de sedere se considera neglicabil deoarece odata cu deplasarea punctului / se deplaseaza si punctul C jabila.7 kW deci un spor de circa 121.3. Sarcini f--::Z.2-30. 1. 0 citire cat mai exacta presupune asigurarea coretarii permanente a rnarirnilor t.55 kJ/kg Procesele ~i schema tehnoloqica ale Nolle consumuri vor fi: agregatului.52 glkg hc = 41 . respectiv.45 rezulta starea P.7) cfs = Ofsi Gfs [kJ/kg] (4. iar I-Is .8+4.6. in tabelul de la partea superioara.4/10 = 7.1.Starea aerului climatizat C se deG2 = L(Xri .Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului caldura si umiditate preluate de aer in cele doua situatii.7 :100=118 9 % Xc = Xi .1.5 °C ~i qJp = 31 %.4. ce soar Intarnpla daca pentru aceeasl temperatura a aerului interior soar considera 0 alta umiditate relatlva. deci Gfs 0 ~i Gj = G.Statile E si I se stabilesc analog cazului anterior.6.100=1217% metrii aerului pentru punctul I sunt 0.6. Repartizarea celor doua sarcini.15 kJ/kg.13.hm} = =10 (35.In cazul cand nu este perm is amestecul.11) Xc1 = 6. indicate in figura 4.6. Umiditate: [kg/s1 GfS = [J·Gi Gl = (1 .1.3 kW. in general.hm} = =10'(5.2 sunt. debitul de cal dura preluat de aer va fi: 02 4. in diagrama h-x.44) = 217. Un rationarnent analog arata ca prin rnarlrea umiditatii relative cresc ~i consumurile energetice (caldura sl apa). folosindu-se doar ca verificare.1 g/s Fata de rezultatele obtinute la punctul b.2 Schema de ventilare "jos-sus" . .8) = preluate in zona de lucru sau de ~ede=67. x citite si calculate.6) Gr 30.37 g/kg hm = [5. pentru care se calculeaza.6.8'10-3 = 30. starlle I si E cu valorile indicate. ambele procente nefiind deloc de neglijat.8'8. . xs) care intra in amestec Xi1 = 6.8 g/kg ~i hr = 30.2 g/s = 241. la. h. tri = 11.8 kJ/kg. aceleasi ca in cazul preceSchema .4 sl 4.7 g/s = 100.din incapere. dupa c . iar preluarea de umiditate tratarea aerului.9) acesta si.7.100= 67.17 .26)110 = 4. L = 10 kgls ~i luarii lui.1. Verificare: hp1 = 28.Alegerea unei umlditatl relative schema de circulatie a aerului se urrnamai mici sau mai mari decat cea initiareste in tabelul 4.17 .58. pentru multe incaperi.86 .he} = =10'[35. pentru salile aglomerate peraturi. dreapta CI --l Milrlmea reprezinta evolutia aerului in zona de totale dere/lucru oara sedere. deci una din conditii este suplirnentara. 217.sus-jos" Schema "jos-sus" dent.a)·Oi pana la evacuarea . lnstalatil de ventilare ~i climatizare In cazul folosirii amestecului: .6. calculandu-se hc si xe.1: Xs = Xi + G7IL [g/kg] (4.10-3 = 7 878 kJ/kg lntersectia unei paralele cu €i = 7 878. Rezolvare a .Debitul de umiditate preluat din aer este: G1 = GPR = L(xr .deasupra acesteia.9 rezulta punctul Ri. qJm = 98 %.[J)·Gi Raza procesului: e [kJ/kg] €i = Oil Gi = L(hc . a celui de apa cu circa 54 %. .1 kW G = L(Xc1 . Repartizarea de caldura $i umiditate in principiu.75+2 500}'0. rnarimile xe. o = L(hc1 . Aceste puncte sunt reprezentate in figura 4. calculandu-se Xm si hm cu relatiile: 4.86·10-3= cazului anterior.84'(-15)+2 500]'0. Puncsi care se determina cu relatiile: tul C1 va avea tc1 = 15. daca umiditatea hi si Xi se folosesc cei corespunzatori soar micsora de la 55 la 45 % in puncstarii aerului de la partea superioara a tul /1. pentru care obtinern: tp = 19.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful