Capitolul 3: Aerul umed

1. lnstalatii de ventilare si climatizare
acesteia, amestecului, rezulta masa 28,9645 J/kg·K J/kmol·K a gazelor. a vaporilor sl astfel J/kg'K de apa constanta (3.1.2) a aerului 287 8314,41 moleculara si constanuscat a Pentru da Wexter poate umed parte. Astfel: - pentru - pentru - pentru aer umed aer uscat (amestec) calcule (1983). de stare sau fiecarui a gazelor amestecului constituent perfecte de aer In fi aplicata mai exacte stabilite de se recomanHyland si

3.1. Compozltla aerului umed
Aerul cantitatea te mica maximum 42,41 portant glkg atmosferic de vapori (Ia presiunea 3,82 glkg la 30°C), este un amestec binar de aer uscat si vapori de de apa, Desi 101,325 kPa,

Ma =

relatiile Ecuatia

ta caracteristica

Ra

=

RIMa

de apa din aer esla 0 °C si maximum ea joaca fizice, un rol imfiziologitransforpoae-

unde constanta Masa este

R

=

Ra:
(3.1.1) este

=

universala rnoleculara

Mv = 18,015

atat prin efectele

caracteristica

a vaporilor

R» rezulta:

ce sl meteorologice de cal dura vehiculate rnarilor luantilor, rului termodinamice. a caror poate Dupa a aerului

cat sl prin cantitatile In timpul Cu exceptia cornpozitia

Rv = RIMv = 461,5

pV = nRT p« V = naRT = maRa T pvV
unde:

(3.2.1) (3.2.2) (3.2.3)
[m3]; [K]. uscat,

partlcipatie

este variapractic

bila In timp uscat constants. normals din tabelul

si In spatiu,

3.2. Legile gazelor perfecte aplicate la studlul aerului umed
In aplicatille umed suficient poate de inqineresti fi tratat, buna, ca curente, un gaz aerul cu 0 aproxirnatie perfect.

=

vapori

nvRT

=

de apa

mvRv T

fi conslderata Harrison curat, uscat

compozitla este cea

p - presiunea [Pal; V - volumul n - numar de moli; T - temperatura
Indicele

2.1.1.

Corespunzator

"a" se refera

la aerul

Tabelul 3.3.1 Parametrii aerului umed
Simbol Denumire Temperatura uscata UM cC K

Deflnitle
Parametru termodinamic. Se mascara cu ajutorul unui termometru bulbul ferit de radiatie. Temperatura de saturatie izobara si cu

Helatil de calcul

t
T

adlabatca. tu
Temperatura umeda CC Se mascara aproximativ cu termometrul umed (bulbullnvelit de aer). Temperatura de saturate de umiditate constant. izobara la continut unei supratete pe In tifon umed, In curent

(3.3.1) h + (x, - x) . hapa = hs (3.3.2) hapa = 4,186 . tu Xs si hs se calculeaza la temperatura tu. (din relatiile 3.2.5. ~i 3.2.6): pentru pv 2: 610,7 Pa:

Se deduce

din:

tr

Temperatura de roua

punctului °C

Este egala cu temperatura

tr

=

3928,5/(23,3693

- Inpv) - 231,667
(3.3.3)

care vaporii de apa din aerul umed

condenseaza,

pentru pv

tr
Raportul dintre masa vaporilor de apa si x Continutul de umiditate kgv/kga masa aerului uscat dintr-un volum de aero

=

<

610,7 Pa:

6150,6/(28,9165

- Inpv) - 273,33
(3.3.4) (3.3.5) (3.3.6) (3.3.7)

x=mvlma x = 0,622·pv I (p - pv)
la saturatie: Xs

=

0,622·,bs 1 (p - ps)

Raportul dintre masa vaporilor de apa dintr-

rp

Umiditatea

relativa

%

un volum de aer sl masa maxima a vaporilor din acel volum, la saturate, temperatura sl presiune. Raportul dintre masa vaporilor de apa si la aceeasi

rp = m, 1 m«

=

Pv I Ps

=

p, 1 p«

(3.3.8)

X

Concentratia (umiditate

de umiditate kgv/kg

masa totals de aer (umed) dintr-un volum dat (sau continutul de va pori de apa dintr-un kilogram de aer umed).

specifica) absoluta

X= mvl m X = x 1(1 + x) X = 0,622·pv 1 (p - 0,378·pv)

(3.3.9) (3.3.10) (3.3.11) (3.3.12)

a

Umiditatea

kg/m3

Masa vaporilor de apa dintr-un metru cub de aer umed. Raportul dintre continutul de umiditate al maxim de

a

= = = =

Pv

!1

Grad de saturare

-

aerului umed si continutul si presiune.

Jl

xl

Xs

(3.3.13)

umiditate la saturatie, la aceeasi temperatura

p cp

Densitatea

aerului umed

kg/m3

Masa unui metru cub de aer umed.

P p

Cal dura masica (Ia presiune constants) a kJ/(kg'K)" aerului umed Caldura necesara pentru a obtine izobar, Caldura necesara unui kilogram de aer umed pentru a-si ridica temperatura cu 1 "C.

mN = (ma+mv)/V = Pa + Pv plRa·r - (pv/T)-(1IRa-1/Rv) = 0,00348 pIT - 0,00132'pvlT cp = (Cpa + x,cpv)/(1+x) cp = Cpa + x-cpv

(3.3.14) (3.3.15) (3.3.16) (3.3.17) (3.3.18) (3.3.19) (3.3.20)

se aproximeaza (raportata

=

cu: 1+ 1,86'x

h h h

=

la 1 kg de aer uscat) cu:

[cpa"t + (cpvt + r)·x] / (1 + x) Cpa·t + (cpv·t + r)·x 1,0·t + (1,86·t + 2501)·x
la 1 kg de aer uscat)

(1+x) kg de aer umed de temperatura t, h
Entalpia kJ/kg plecand de la 1 kg de aer uscat si de la x kg de apa avand temperatura vaporilor de apa. de "C. Suma dintre ental pia aerului uscat si a

se aproximeaza

°

= =

(raportata

1.1 devine: 25+2547. se folosesc tabele de valori sau diagrame psihrometrice.1.4 este tr = 9. RelaJii de calcul Pentru definirea starii aerului umed sl pentru a urmari evolutia lui in diferite transforrnari termodinamice.. cu un continut de umiditate.3. 3. • entalpia apei de 15°C rezulta din relatia 3. doua exemple de calcul. Pentru ilustrare se prezinta.3.4097 4.3.57. [Pal (3.3.79 kJ/kgapa. Exlsta numeroase variante In functie de alegerea axelor de coord onate si de zona de parametri care se doreste a fi reprezentata cu 0 buna lizibilitate. In tabelul 3. devine eqala cu presiunea de saturatie. • presiunea de saturate (lzobara sl adiabatica) corespunzatoare temperaturii umede de 15°C.6_ este: 3 x = 7. r . lnstalatii de ventilare ~i climatizare indicele "v" la vaporii de apa.1 010·e'+23\667 -3928.entalpia apei [kJ/kg].2. calculata cu relatia 3.pentru t:::.3.3. Fig.continutul de vapori la saturatie. pentru a facilita calculul rapid.2.1 s-au folosit. calcu- Capitolul 3: Aerul umed lata cu relatia 3.I.3.15 este: p = 1.3 °C. • temperatura punctului de roua Reprezentarea grafica a relatlilor dintre caracteristicile aerului umed este foarte raspandita datorita poeibilitatllor de calcul rapid. folosind relatia 3. Raza procesului in diagrama h-x.8: p. presiunea partial a a vapori lor . 3..3. Xs . In tabelele 3.. = Cp·ps = 1172 Pa.5'x kJ/kg. Citirea parametrilor aerului umed in diagrama t-x.Diagrame psihrometrice ps=1.965 kJ/kga.20 este hs = 41. 3.3. = 3. Fiecare diaqrama este construita pentru 0 presiune data si permite citirea tuturor parametrilor pentru 0 stare a aerului definita prin doua rnarimi (careia Ii corespunde un punct In planul diagramei).5) In practica inginereasca.2: hapa = 62. 3. 0 °C calculate cu relatia 3. Citirea parametrilor aerului umed in diagrama h-x. rezultand ps = 2343 Pa. • continutul de umiditate la saturatie. PvA t'A -tUA tA Fig. pentru 0 presiune partiala a vaporilor p« = 1707.5·x+(O.3. Folosind relatlile date In tabelul 3.28'10 kg/kga = 7. Presiunea barornetrlca este p = 101325 Pa '" 1. Helatille de calcul au rezultat din definitii si din aplicarea legilor gazelor perfecte prezentate anterior.2 .6 rezulta p« = 1707.3.4. Legea lui Dalton exprlrna relatia dintre presiunile partiale ale constituentiler si presiunea total a a amestecului: p = pa + p.74 Pa. p.5 (3. In continuare. la presiunea de 1 bar (105 Pal.199 kg/m3. Exemplul de calcul2 Se calculeaza continutul de vapori x al aerului umed a carui stare este caracterizata de temperatura uscata.6 (3. 3.2.3. t = 25 °C sl temperatura urneda. [kg vapori apa/kg aer uscat].4) La saturatie. ". Raza procesului in diagrama t .33 .01066-x)·62. • densitatea aerului calculata cu relatia 3. • entalpia aerului umed calculata cu formula 3.3.. • continutul de vapori calculat cu relatia 3.3.013 bar.5 % cu una din relatiile: .2. Xs.. presiunea barornetrica se considers p =101325 Pa '" 1. Fig.3. tu = 15°C. ps .:'I' XA Fig.2. .6. Se determine: • entalpia aerului la 25°C In functie de x si t (relatia 3.7 este Xs = 0.3. • presiunea partiala a vaporilor de apa rezulta pe baza relatiei 3. 3..79= 41. precum si densitatea aerului umed.013 bar.1.3. • relatia 3.20 este: h = 38.6) 3.010663 kg/kga. Aceste rnarirni sunt cuprinse in tabelul 3.2. • entalpia aerului saturat la 15°C..caldura latenta de vaporizare/ condensare a apei (r = 2501 kJ/kg). Exemplul de calcul1 Se deterrnina grafic si analitic parametrii aerului umed avand starea definita prin temperatura uscata t = 20°C ~i umiditatea relativa cp = 50 %.2.1.4.3.20) este: h = 25 + 2547. Parametrii aerului umed 3. se utilizeaza parametrii de stare sl alte rnarimi caracteristice ale amestecului. pentru situatiile practice. p« In domeniul de temperaturi (-40 .pentru t > 0 °C -8150.3.x.18 sau 3. notatille: m« . cunoscand presiunea amestecului si oricare alte doua rnarimi caracteristice se pot determina toate celelalte. el+273.5 sunt date marirnile caracteristice ale aerului umed nesaturat si saturat. hapa . in plus.2.masa vaporilor saturati [kg).1.48 kJ/kg.74 Pa.3. x».3.61633.28 g/kga.10-3 kg/kga.96 din care rezulta continutul de umiditate x = 6. ale vaporilor de apa contlnuti in aerul umed. cu 0 eroare neqlijabila.presiunea partiala a vaporilor la saturatie [Pal. Tabele de valori p. 150°C) presiunea de saturatie se poate determina cu 0 eroare mai mica de 0. 3. Marimile fara indice se refera la aerul umed (Ia amestecul format din aer uscat si vapori de apa).3.1012. Se procedeaza dupa cum urrneaza: • presiunea la saturatie se calculeaza cu relatia 3.1.

1x .1x Q .3. 3.4. de umiditate Tntre starea initiala si finala ale transforrnarii (fig.ln diagrama h-x.3. t. este notata direct pe dreptele oblice de h = constant..4.2. din i Tn h. Pentru diagramele curent folosite (fig.4.Tn diagrama b Fig.2) Fiind 0 marirne ce reflecta direct rnodul Tn care s-a produs transformarea starii aerului. b . In tabel sunt date si relatiile de calcul curente necesare pentru alegerea aparatelor de tratare. 3. b .Tn diagrama h-x. Diagrama h-x la presiunea de 1013 mbar este reprezentata Tn figura 3. caldura. a t2 b Fig.4. 3. Planul unei diagrame psihrometrice este Irnpartit Tn doua zone prin 0. rnarirne ce caracterizeaza transformarea termodinarnlca a aerului umed este raza procesului (de preluare simultan a a caldurii ~i urnidltatii) denurnita sl raport de termoumiditate.Tn diagrama h-x.Capitolul 3: Aerul umed In tarile Europei de Est ~i Tn Germania se utilizeaza diagrama cunoscuta sub numele de "diagrama Mollier". Fig.4.3. respectiv. . pentru a respecta notatille internationale.1. t-x.1.5. • Procese simple prezentate in diagramele psihrometrice Pentru a facilita specialistilor urrnarlrea evolutiei aerului ln diagramele psihrometrice. 3..4. respectiv.ln diagrama t-x.1h. .4. Transtorrnarl simple ale aerului umed • Probleme generale Aerul introdus ln Incaperile ventilate (climatizate) este. Entalpia. X2 Fig. Deoarece pe axa orizontala se citeste temperatura uscata.3. . Proces de raclre uscata: a .1 si 3. b .6 Proces izotermic: a .1. 3. Orice proces caracterizat printr-o valoare £0 a razei procesului este reprezentat printr-o dreapta paralela cu £0 = constant.1 si 3.4. In realitate. Raza procesului.4.1 sunt reprezentate ln diagramele psihrometrice din figurile 3.8 Amestec a doua debite de aer: a . In lucrarea de fata s-a schimbat notatia pentru entalpie. x. b . tratat pentru a se obtine 0 stare ce corespunde functiel pe care 0 are In procesele din incapere.In diagrama h-x. a tM t2 t-x. iar pe axa verticala (Tndreapta) se citeste continutul de umiditate. I. deasupra curbei de saturatie . .4. lnstalatii de ventilare si climatizare curba de umiditate relativa rp = 100 % pe care se citesc marimlle corespunzatoare saturatiei. Proces de incalzire: a .4. t.8.4.1h [kJ/kg 1 Tn care: Q. majoritatea cuprind.2) se urrnareste evolutia aerului Tntre 0 stare lnltiala 1 sl 0 stare flnala 2 si modul Tn care este utillzata raza procesului. respectiv. reprezentari ale razei procesului. Citirea parametrilor aerului urned Tn aceste diagrame este ilustrata schematic ln figurile 3.4.7 Proces adiabatic: a . Aceasta marirne se poate stab iii atat pentru procesele de tratare a aerului cat sl pentru a urrnari evolutia lui Tn incaperl.4.Tn diagrama b-x. 3. Gv. aceasta diaqrama va fi denurnita t-x. b . 3. ln diferite forme grafice. este definita prin raportul: o £=-=q.variatla de entalpie. de umiditate preluate/cedate de aer ln procesul de transformare. construlta Tn coordonate entalpie-continut de umiditate (h-x) care fac Tntre ele un unghi la 135 In Romania este cunoscuta sub numele de diagrama i-x. 3.rp = 100 %.3 . h. In Franta si Tn Statele Unite ale Americii se utilizeaza 0 dlaqrarna h-x care are axele de coordonate inversate fata de diagrama Mollier. asa cum se arata si ln tabelul 3.Tn diagrama a Fig. ea este evaluata frecvent.ln diagrama h-x.4.4.In diagrama t-x. 3. b . Pe axa orizontala se citeste continutul de umiditate (ce a fost proiectat de pe axa de coordonate oblica) iar pe axa vertical a (ln stanqa) se clteste temperatura uscata. Tratarea aerului este realizata prin Tnserierea unor procese simple care sunt prezentate In tabelul 3.3. 3. £0. Proces de raelre urneda: a .Tndiagrama t-x.Tn diagrama t-x.4. Diferitele procese de tratare sirnpla cuprinse In tabelul 3. Citirile se fac Tn zona de aer nesaturat. 3. t2 a b tl=t2 Fig. de obicei. dreptele t = constant nu sunt paralele Tntre ele ci constituie un fascicui de drepte. reprezinta debitul de A'--7I~Xl lL'1o::"+--t--1X2 X1=X2 a x.

38 I I I i I Iii I II .9-- kJ 100 90 20 80 10 1. Diagrama h-x. la presiunea de 1013 mbar.34 10 1.28 - .30 0 '" L'LI '/ -fiJ1 fJ 'I 'IL 1.. / II\. I I II I I i I I I I I II I iii I I I I II I I I II I .t IUV s»: Raza procesului E=L1h! [kJ/kg] 8x 1.26 5 1..32 ~ -v JllLl u 1.L / \/1"1/ / II I / r Y'L-'tls::.3.I. I I I I j I Iii i I I rg ~ME . Instala~ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 3: Aerul umed 30 f\ kcal 23. .1868 kJ/h 1 kW = 860 kcallh 1 kW = 3600 kJ/h 10 0-'.0 E 1. ~ 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 Presiunea vaporilor de apa p [mbar] Fig. 3.36 15 Conversia unitatilor de miisurii 1 kcal/h = 4. t .~ ~ ~ ~ttI~ 8l 0./11 " IIV 1/ ['\. pentru aerul umed. .TT --r-if:! L / .3.

Racire uscata (proces 1-2) £ = -00 Se realizeaza cu 0 baterie de racre avand temperatura medie tBR 2: tn L I I CDt1' h].i climatizare Tabelul 3.h1) I t2. Se realizeaza prin pulverizarea de apa in circuit inchls cand temperatura apei ta = tu ~ Q) . Umidificare lzoterrnlca (proces 1-2) £ = hv Se realizeaza prin injectie de abur saturat (sau prin pulverizare de apa cu temperatura t) 5.t2) 3.4.h1) / (X2 .h2) sau aproximativ QBI = L ·(t1 . X2 injectle vapori I ~ t1• h1~ L CD' '6 ~ J (sau apa cu t=t1) e I Debitul de vapori preluat de aer: Gv = L'(X2 .186 kJlkg (caldera rnasica a apei la presiune constanta).11 condensat c L I I t1•Ih1.t1) I I IL ® t~ - 2.= Xm= h..Capitolul 3: Aerul umed I. hm ~i continutul de umiditate Xm: ~X1. ta (proces 1-3) Cp apa = 4.<I>1 Q) X ~ L agent termic primar ® hr.<1>2 QBI = L·(h2 .X1). Gv . Amestec de aer £ = (h2 . X1 Q)~ h" t1. QBI = L·(t2 .·L+X2·4 L+4 Notatii: L . respectiv L2) L I I + r d I I IL t2. Incalzlre uscata (proces 1-2) £= +00 Se realizeaza cu 0 baterie de lncalzire L I I + r a ~X1'<P1 Q) X agent de racire L agent termic primar Debitul de cal dura preluat de aer. 1/ tBR2: 1. q>2 10 Debitul de vapori preluat de aer: aproximativ: Gv ~ L'(X2 . Proces real t: = cp apa . Transformari Transformarea t: . Umidificare adiabatlca.debit de vapori [kg/s) . respectiv cedat de bateria de incalzire: ~ t2. X1 I ~ .1 2.X1) (1 sl 2 sunt starile aerului care se amesteca.h1) sau. aproximativ. -- I IL ®t2'1 h2.X1) PC apa recirculata 6. h~ x2.X2) 4.1. X1 I :: :: - It H (5) ~ I I IL t2•lh2• X2 Debitul de cal dura preluat de la aer: QBR = L·(h1 . h2(x2.. Raclre cu uscare (proces 1-2) £>0 Se realizeaza cu 0 baterie de racre avand tBR < tr1 L I I. teoretic.X1) Debitul de cal dura preluat de aer: Q = L·(h2 . h2.·L+hr4 L+4 x.[kJlkg) simple ale aerului umed Helatii de calcul Schema realizare proces 1.<j>2 Starea finala a aerului amestecat M va avea entalpia. tBR < 1. avand debitele L 1.h2) Debitul de vapori de apa condensate Gv = L'(X1 . Q . X2 Debitul de cald4ra extras aerului supus racirf si preluat de bateria de racire: QBR = L·(h1 . e = 0 (proces 1-2).1 b agent de racire I I IL @t~2' . respectiv real: Gv = L'(X3 .debit de caldura [kW].debit de aer [kg/s). lnstalatii de ventilare .

ca urmare. p ...1) he = hi . Considerand umiditatea (vaporii de apa) extrasa din aer L·!ix [kg]. are drept urmare evaporarea apei din capilare. pe de alta parte..starea aerului exterior: E (te. unul In functiune si unul In regenerare. Aparatajul din cornponenta agregatelor necesita surse de cal dura (abur. baterii de Incalzire si racire.starea P rezulta la intersectia dreptelor Xm $i hr. z . iar.4. In primul rand. bineinteles.. de frig (apa rece.timpul de adsorbtie [h]. cu evolutii dupa directii diferite fiecare. pozitia punctului de amestec tata de curba de saturatie $i de schema de ventilare. umiditate.starea aerului interior: I (ti. se considera ca procesul decurge la e = 0 (similar procesului de umidificare adiabatica): In realitate. . se recurge Insa la un nurnar mai restrans. de natura procesului pe care urrneaza sa-l sufere aerul si economicitatea procedeului. un numar mai mare sau mai mic de procese simple a carer alegere presupune 0 analiza tehnico-econornlca sl faptul ca instalatia Tn care este implementat agregatul functioneaza tot timpul anului. pe de alta parte. alcatuirea constructiva a agregatului de climatizare capabil sa realizeze procesele amintite. Se deterrnina: . si.6. a echipamentului.1. (4. la anumite dlrectli. respectiv.6. Teoretic.2) ei = Qi/Gi [kJ/kg] (4.starea aerului climatizat C. usor controlabile si reglabile cu ajutorul carora se aduce aerul la starea necesara (temperatura. pe de 0 parte. lnstalatii de ventilare si climatizare electrica).starea punctului de roua corespunzatoare starii finale a aerului R. camere de pulverizare. de debitul de aer tratat.densitatea adsorbantului [kq/m'']. care rezulta la intersectla dreptei Xc cu cP = 0. energie V=L1x z ep. Temperaturile de lucru sunt circa 25°C la alumogel sl circa 35°C la silicagel. Tratarea cornplexa a aerului de climatizare Se presupune realizarea unor agregate alcatuite din cam ere de amestec. situata la intersectia unei paralele la raza procesului iarna.4 mrn.. . proces ce se desfasoara dupa h = constant.starea aerului amestecat M. Pentru ca instalatia sa functioneze continuu se prevad 2 uscatoare. 10 % la silicagel si 4 .6. In figura s-a notat cu I starea initiala a aerului care urmeaza sa fie tratat. Starea finala poate sa rezulte In diferite zone ale diagramei h-x.5. Pierderea de sarcina la trecerea aerului printr-un strat granular de grosime x se deterrnina. Modificarea starf aerului In interiorul agregatului de climatizare poate fi reallzata In multe feluri. de regula. 10 ore) materialul adsorbant trebuie regenerat.6. dupa caz. folosind.9-0.4. 4. In mod aproximativ.0. pe de 0 parte. apa fierbinte..3) In care: L este debitul de aer tratat [kg/s]. deci la parametri ai aerului exterior cu varlatii foarte mari. Procesele cuprinse In evantaiul AF pot fi realizate prin pulverizare de apa In circuit deschis si.cantitatea lirnita de vapori adsorbiti la saturatia adsorbantului [kg apa/kg adsorbant]. ventilatoare $i diverse accesorii care sa asigure realizarea unor procese simple de tratare a aerului. ca urmare.2 m/s). . proces ce se poate considera ca dec urge aproximativ la entalpie constanta.. procesele din diagrama h-x pot evolua dupa orice directle. procesul de condensare a vaporilor de apa .5) unde: Le = Lp este debitul de aer proaspat In situatia de calcul [kg/s] sau [kg/h]. Supratata frontala a stratului granular adsorbant este data de relatia: A = U(3600·vp) [m2] (4. Sinteza posibilitalilor de tratare a aerulul Trecerea In revista a modalitatilor de tratare a aerului arata ca exista multiple posibilitati de modificare a parametrilor acestuia. .. xc = Xi .4.. intr-o anurnita ordine. = L . care dureaza un timp egal cu cel de adsorbtie.1. cu conditia ca temperatura de strop ire sa fie superioara celei de 0 °C.1 Punctul de amestec M este situat deasupra curbei de saturaJie 4. 4. Practic.6. Gi -sarcina de umiditate iarna [g/s].sarcina terrnica de lama [kW].95. cu cresterea temperaturii.1. deci un proces de usc are adiabatica. Materialele desicante se prezinta sub forma de granule avand. Adoptarea unui anumit procedeu este leqata. x ...Lp .200 °C. Regenerarea. Se cunosc: .4) In care: L .1.viteza aerului raportata la suprafata frontala a stratului granular. trecerea de la 0 stare la alta fiind de cele mai multe ori mai usor de obtinut (mai economic) $i de stapanit prin 2-3 procese. Hezulta urrnatoarea succesiune de procese sl aparataje necesare pentru . de apa si electricitate.1 Schema de ventilare "sus-jos" Pentru constructia proceselor se cunose sau urrneaza a fi stabilite puncteIe de stare determinante. v . entalpie etc.Lexe + L. de sarcinile termice (de racire $i de Incalzire) pe care trebuie sa Ie realizeze. 4. rezulta volumul necesar de substanta desicanta: I.Qi/L [kJ/kg] (4. operatie care consta In trecerea unui curent de aer. cpi). aspecte care trebuie avute In vedere la alcatulrea proceselor de tratare cornplexa $i la care se adauqa si cele legate de reglarea proceselor.15 . dimensiunile 2 . In functie de procedeul adoptat.. cu relatia: AH = (35 . el decurge dupa 0 directie e = t.. iar. Qi .40)xv2 [Pal (4. L = L. (4. din aerul ce strabate stratul granular este mult mai accentuat.6.+L. 110 °C fiind necesara racirea acestuia Inainte de a fi utilizat din nou.6. Marimea agregatului de climatizare este deterrninata. In paralel.Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului aceeasi temperatura. are loc 0 tncalzlre atat a aerului cat $i a stratului granular.5.1 s-a Incercat 0 sintetizare a posibilitatilor practice si economice de tratare a aerului prin diverse procedee.4) (4..debitul de aer recirculat [kg/s] sau [kg/h].50 m/s (Voptim = 0. La condensarea vaporilor de apa se elibereaza caldura latenta de vaporizare sl..Xi m- L.) pentru a fi introdus In Incaperi. apa racita).6.densitatea aerului [kg/m3]. filtre. transpunerea In diagrama h-x a proceselor simple In succesiunea lor loqica.5) In care: a . Astfel daca se utilizeaza substante desicante aerul evolueaza de la I la H. 4. In practice. Procese de tratare cornplexa a aerului iarna Se analizeaza procesele In functle de anotimp. ei cu unul din parametrii xc sau he. h. In timpul reqenerarf are loc incalzlrea stratului pana la circa 100 .Gi/L [g/kg] (4. gaze de ardere filtrate sau abur supraincalzit avand 0 temperatura de 150 .debitul de aer tratat [kg/h].6) Oupa un timp de functionare (pana la 8 . apa calda. Capacitatea de retinere (raportata la greutatea materialului uscat) este de 8 . eqala cu 0. In figura 4. 10 % la alumogel. pa . In care t este temperatura finala a aerului supus tratarll.6. situata la lntersectia dreptei IE cu unul din parametrii Xm sau hm. atat pentru situatia de iarna cat sl pentru cea de vara (ca limite extreme Intre care variaza parametrii aerului In tot timpul anului). Xe).. Rezolvarea tratarli complexe presupune.

tratare directa cu aqenti frigorifici.4 7. Lipsa amestecului (punctul M) nu atrage dupa sine obligativitatea disparitiel camerei de amestec CA.tratare cu abur saturat uscat.65 35. pentru a se evita colmatarea acesteia. de asemenea.baterie de reincalzire: VI . racit $i uscat.proces de amestec.tratarea cu substante absorb ante sau adsorbante.1.evolutia aerului interior iarna ca urmare a preluarii simultane de caldura si umiditate.45 R 11.camera de amestec.idem umidificat.>M .idem. qJi = 55 %). Gi = 7. Inaintea bateriei de preincalzlre BPI. + h 8 45 . In locul punctului P apare starea P1.45 0.8 35.Se reprezinta procesele In cazul cand lntreq debitul de aer este preluat din exterior si se com para debitele de Elementele comune (bateria de relncalzire BRI.8 31 4 35 30 25 ~ '5 Qj <U ::J "S 20 ~ 1ii Qj \ c. PC . realizata cu bateria BRI. PRi . realizat Intr-o camera de amestec CA.44 67.7 ---T I 20 8.baterii de racire alimentate cu apa rece sau racita. 7 .1 kg/s si debitul de aer recirculat. din cons iderente economice. Qi = 58.17 13. BPI .baterii de incalzire. la aducerea incaperii In stare de regim.5 53 50 10.tratare. realizat prin trecerea aerului amestecat printr-o baterie BPI.idem. sarcina termlca. I--~-r--~--~--~------_L--~------~----------~~oo ____.5.26 41 55 PROCES IARNA C 15. 3 .tratare cu apa recirculata. preincalzit: Ri . Sinteza posibilitafilor de tratare a aerului: 1 .5 41.venti I cu trei cal: I .65 10. lnstalatii de ventilare si climatizare realizarea lor.reincalzirea aerului. 8 . In figura 4.x [g/kg] Fig.6. T . L.tratarea cu abur supraincalzit: 4 .umidificare adiabatica obtinuta Tn camera de pulverizare CP prin pulverizarea apei Tn circuit Tnchis. exterior.6. E (te = -15°C. de multe ori.35 62. Xe = 0.1.25 38 90 58. deoarece ea constituie locul de acces pentru scoaterea elementelor filtrante Tn vederea curatirti lor si.idem. M . Schema tehnoloqica a agregatului indicat In partea de jos a figurii 4.) se dirnensioneaza pentru situatia cea mai defavorabila si se verifica pentru cea favorabila. CI .57 9. tratat.proces de preincalzire. rezultata ca surna a elernentelor comune si necomune din procesele de tratare iarna sl vara. 2 .Se traseaza procesul de tratare complexa a aerului iarna cunoscanduse urrnatoarele date: starile: I (ti = 20°C. 4.52 40 I"" t x h <p I 26 C 20 9.6. sarcina de umiditate. .8 30.1.1.8 -13 80 M 2. 6 .idem.45 56.temperatura teoretica apei de racire sau a agentului frigorific. Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului Exemplul de calcul 1 a .ventilator de intro ducere.14 35.5 28.9 kg/so b .10-3 kg/s.3 kW. BRI . cu apa In circuit deschis.5 9. indicate In figura 4. deoarece acestia. I+E---.5 4.baterie de preincalzire CP .56 100 19.5 4. F .5 98 30.filtru de praf. 4. Tratarea cornplexa a aerului iarna.6. C .camera de pulverizare.8 90 P P1 14. la care se adauqa intotdeauna un filtru de praf F. E .1.pornpa de circulatie: VTC . Lp = 5. amestecat. = 4. rezultata la intersectia dreptelor hr si Xe.__ ''---'~ _ ___''___ ~ -10 -15 Fig. importanta.idem.25 M 29 R E -15 0. cazul in care punctul M este situat deasupra curbei de saturatle: CA . camera de pulverizare CP etc. Rv .38 12. Tnscrierea parametrilor punctelor de stare pe figura este.8 10. 5 ._.8 g/kg).4..52 30.starea aerului in terior. debitul de aer proaspat. pastreaza ~i racordul de recirculare folosit. P . 15 E Q) l- i 10 5 25' 0 15' 10' 5' -5 2500 o· -5''------'. MP . prevazuta cu jaluzele reglabile pe cele doua racorduri.2 43. PROCES VARA E 31.1 este indicat sl cazul Tn care nu este perrnisa recircularea aerului interior. RiC . constituie ipotezele principale pentru dimensionarea tuturor elementelor componente. lrnpreuna cu debitul de aer tratat.75 7. situatie Tn care tot debitul de aer este preluat din exterior.

ce soar Intarnpla daca pentru aceeasl temperatura a aerului interior soar considera 0 alta umiditate relatlva. 1. in conditlile rnentinerii aceleiasi temIn particular. C ~i Ri se stabilese la fel ca in cazul anterior.5 %. . in general. deci una din conditii este suplirnentara. dupa c .52 kg/h In ipoteza utilizaril aceluiasl debit total de aer.8) = preluate in zona de lucru sau de ~ede=67.1.hm} = =10'(5. qJc = 67.52 g/kg reqaseste valoarea hc = 35.4 sl 4.Se reprezinta starea punctului de amestec M. 217.8 kJ/kg.1.13.2-30. cu precizarea ca paraOro' . Exemplu de citire: he = -13 kJ/kg. pentru multe incaperi. . de umiditate ale lncaperll.86 .4.Alegerea unei umlditatl relative schema de circulatie a aerului se urrnamai mici sau mai mari decat cea initiareste in tabelul 4. pentru reducerea Oi si Gi .fiind sarcinile totale. rnarimile xe.26)110 = 4.7.xp) = = 10'(7.55 kJ/kg Procesele ~i schema tehnoloqica ale Nolle consumuri vor fi: agregatului.41 10 = 5.75+(1. in tabelul de la partea superioara. iar parametrii punctelor de stare.58. pentru care obtinern: tp = 19.Stabilirea parametrilor aerului amescare rarnane intotdeuna pe para lela la tecat M se face tot pe baza relatiilor €i dusa prin punctul / deci sl tc rarnane 4.1.hm} = =10 (35. re. respectiv a umiditatii [J. c .Statile E si I se stabilesc analog cazului anterior.1: Xs = Xi + G7IL [g/kg] (4.75+2 500}'0.10) form relatiei 4.3/7. Repartizarea celor doua sarcini.37 g/kg hm = [5. Umiditate: [kg/s1 GfS = [J·Gi Gl = (1 .Starea aerului climatizat C se deG2 = L(Xri . Rezolvare a . dreapta CI --l Milrlmea reprezinta evolutia aerului in zona de totale dere/lucru oara sedere.Gfsi L [g/kg] (4.a)·Oi pana la evacuarea .1. folosindu-se doar ca verificare. citindu-se totodata si ceilalti parametri inscrisi in tabelul din figura 4.6.7) cfs = Ofsi Gfs [kJ/kg] (4.1 kW G = L(Xc1 .La intersectia dreptei Xc =7.100=1217% metrii aerului pentru punctul I sunt 0. xs) care intra in amestec Xi1 = 6.he} = =10'[35.7 kJ/kg. .6. sau folosind.84'15.8 sl Xm = 4. Ofs= [J·Gi (4.8 kJ/kg. iar preluarea de umiditate tratarea aerului.7 % fata de cazul anterior: = OEP1+0RC = L(hp1-he)+L(hc-hr} = = 10'(30. deci Gfs 0 ~i Gj = G. la. L = 10 kgls ~i luarii lui.15 kJ/kg.Se reprezlnta starea aerului C.3 kW.6 g/kg si hi1 = 36. pentru care se calculeaza. Repartizarea de caldura $i umiditate in principiu. reducerea debitului de cal dura este de circa 21 % si. in prealabil. Caldura: [kW] OfS = a-O.6.5 °C ~i qJp = 31 %.Xp1} = terrnina pe baza caldurii si urniditatf = 10'(7.8+4. qJm = 98 %.sus-jos" Schema "jos-sus" dent.4.2 Schema de ventilare "jos-sus" . E.17 .52 glkg hc = 41 . Din diagrama h-x citim: tc = 15. in diagrama h-x. din diagrama h-x rezultand lm = 2. Un rationarnent analog arata ca prin rnarlrea umiditatii relative cresc ~i consumurile energetice (caldura sl apa).8 g/kg ~i hr = 30. b . Acest lucru este expliin zona de sedere se considera neglicabil deoarece odata cu deplasarea punctului / se deplaseaza si punctul C jabila.86·10-3= cazului anterior.6.3: Xc = 8.Ofsi L [kJ/kg] (4. terrnica necesarului de caldura si apa in prosi. din exterior. cresterea urniditatii relative a aerului interior se poate face prin alte procedee mai putin costisitoare.6. .44) = 217.Se anallzeaza.6. lnstalatil de ventilare ~i climatizare In cazul folosirii amestecului: .--o-n-a-d""'e-~e---T'---=Z. dusa prin I. iar I-Is .3.1. adica un consum suplimentar de apa suplimentar. recuperarea caldurii contlnuta de Ofs = «o. tri = 11.6.6. Aceste puncte sunt reprezentate in figura 4. pentru salile aglomerate peraturi.45) = = 30.3 ' valabili la nivelul zonei de sedere sau de lucru. cu Xc = 7.7 kW deci un spor de circa 121. lar consumul de umiditate: . din diagrama h-x rezulta incaperf Is (hs.9 %.1 g/s Fata de rezultatele obtinute la punctul b.6.75 °C.--o-n-a-s-u-p-e""'ri--cu rnentiunea ca.7-217.6.Pentru trasarea proceselor se reprezinta.6. h. indicate in figura 4. x citite si calculate.7.4.9'41]/10 = 13.100= 67.44} = 171.din incapere.8'8. cu rnentiunea ca.(-13)] = 481.Debitul de umiditate preluat din aer este: G1 = GPR = L(xr .2 sunt.8'10-3= = -13.8'10-3 = 30. in intregime. duce la modificarea consumuOfs se poate determina si prin bilant lui de caldura si apa necesare pentru termic direct.7 ' hc = hi . starlle I si E cu valorile indicate.9) acesta si. .6) Gr 30.7 :100=118 9 % Xc = Xi . 0 citire cat mai exacta presupune asigurarea coretarii permanente a rnarirnilor t. debitul de cal dura preluat de aer va fi: 02 4. diterita de cea considerata (55 %). dar in locul parametrilor constant.4.4 °C. aceleasi ca in cazul preceSchema .Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului caldura si umiditate preluate de aer in cele doua situatii.6. respectiv.6. a celui de apa cu circa 54 %.5 °C.5.6.52 g/kg cu qJ = 0.86 g/kg Punctele R sl P se stabilesc analog hn = 15.92 kg/h. 4.75+2 500}·5.45 rezulta starea P. aceasta zona: GrGr .In cazul cand nu este perm is amestecul. 4.4/10 = 7.6.1.52 .1'0.26 . = 30.02 '" -13 kJ/kg.46 kJ/kg lntersectia lor da punctul M situat pe dreapta IE.75 °C sl qJm1 = 4 %.75 °C si conhs = hi + Q'jIL [kJ/kg] (4.9 rezulta punctul Ri. aici.10-3 = 7 878 kJ/kg lntersectia unei paralele cu €i = 7 878. iar prin calcul: he = -15+[1. raza procesului pentru de 118. cesele de tratare cornplexa. 4.6 .deasupra acesteia.100 481. hc sl €i cu relatiile: 4. respectiv. o = L(hc1 . Starea P1 rezulta la intersectla dreptelor Xe = 0.6.hm) = = o e.84'(-15)+2 500]'0.8) Din compararea rezultatelor de mai Caldura ~i umiditatea preluate in zosus se impune concluzia ca recirculana de sedere sau de lucru se determirea aerului evacuat este solutia cea na folosind coeficientii de preluare a mai eflcienta sl cea mai simpla pentru caldur]! a sl. calculandu-se hc si xe.[J)·Gi Raza procesului: e [kJ/kg] €i = Oil Gi = L(hc .7 g/s = 100.5: Xm = (5.2. Sarcini f--::Z. Ol = (1 .La intersectla dreptelor hr = 30.1. .13.Debitul de caldura preluat de aer este: 01 = OMP+ORC = L(hp-hm) + L(hc-hr) = = L(hc .2 g/s = 241.0. ambele procente nefiind deloc de neglijat.11) Xc1 = 6.3/10 = 35.17 kJ/kg €i = 58.6. punctele I.75+(1.17 .6.6.6.1'(-13)+4. .45} = 14. De exemplu.8 kJ/kg pentru care obtinern !P1 = 28. Puncsi care se determina cu relatiile: tul C1 va avea tc1 = 15. calculandu-se Xm si hm cu relatiile: 4.55 . daca umiditatea hi si Xi se folosesc cei corespunzatori soar micsora de la 55 la 45 % in puncstarii aerului de la partea superioara a tul /1.84'28.52 . sub aspect energetic. pentru care corespund hr = 30. Verificare: hp1 = 28. Tabelul 4.