Capitolul 3: Aerul umed

1. lnstalatii de ventilare si climatizare
acesteia, amestecului, rezulta masa 28,9645 J/kg·K J/kmol·K a gazelor. a vaporilor sl astfel J/kg'K de apa constanta (3.1.2) a aerului 287 8314,41 moleculara si constanuscat a Pentru da Wexter poate umed parte. Astfel: - pentru - pentru - pentru aer umed aer uscat (amestec) calcule (1983). de stare sau fiecarui a gazelor amestecului constituent perfecte de aer In fi aplicata mai exacte stabilite de se recomanHyland si

3.1. Compozltla aerului umed
Aerul cantitatea te mica maximum 42,41 portant glkg atmosferic de vapori (Ia presiunea 3,82 glkg la 30°C), este un amestec binar de aer uscat si vapori de de apa, Desi 101,325 kPa,

Ma =

relatiile Ecuatia

ta caracteristica

Ra

=

RIMa

de apa din aer esla 0 °C si maximum ea joaca fizice, un rol imfiziologitransforpoae-

unde constanta Masa este

R

=

Ra:
(3.1.1) este

=

universala rnoleculara

Mv = 18,015

atat prin efectele

caracteristica

a vaporilor

R» rezulta:

ce sl meteorologice de cal dura vehiculate rnarilor luantilor, rului termodinamice. a caror poate Dupa a aerului

cat sl prin cantitatile In timpul Cu exceptia cornpozitia

Rv = RIMv = 461,5

pV = nRT p« V = naRT = maRa T pvV
unde:

(3.2.1) (3.2.2) (3.2.3)
[m3]; [K]. uscat,

partlcipatie

este variapractic

bila In timp uscat constants. normals din tabelul

si In spatiu,

3.2. Legile gazelor perfecte aplicate la studlul aerului umed
In aplicatille umed suficient poate de inqineresti fi tratat, buna, ca curente, un gaz aerul cu 0 aproxirnatie perfect.

=

vapori

nvRT

=

de apa

mvRv T

fi conslderata Harrison curat, uscat

compozitla este cea

p - presiunea [Pal; V - volumul n - numar de moli; T - temperatura
Indicele

2.1.1.

Corespunzator

"a" se refera

la aerul

Tabelul 3.3.1 Parametrii aerului umed
Simbol Denumire Temperatura uscata UM cC K

Deflnitle
Parametru termodinamic. Se mascara cu ajutorul unui termometru bulbul ferit de radiatie. Temperatura de saturatie izobara si cu

Helatil de calcul

t
T

adlabatca. tu
Temperatura umeda CC Se mascara aproximativ cu termometrul umed (bulbullnvelit de aer). Temperatura de saturate de umiditate constant. izobara la continut unei supratete pe In tifon umed, In curent

(3.3.1) h + (x, - x) . hapa = hs (3.3.2) hapa = 4,186 . tu Xs si hs se calculeaza la temperatura tu. (din relatiile 3.2.5. ~i 3.2.6): pentru pv 2: 610,7 Pa:

Se deduce

din:

tr

Temperatura de roua

punctului °C

Este egala cu temperatura

tr

=

3928,5/(23,3693

- Inpv) - 231,667
(3.3.3)

care vaporii de apa din aerul umed

condenseaza,

pentru pv

tr
Raportul dintre masa vaporilor de apa si x Continutul de umiditate kgv/kga masa aerului uscat dintr-un volum de aero

=

<

610,7 Pa:

6150,6/(28,9165

- Inpv) - 273,33
(3.3.4) (3.3.5) (3.3.6) (3.3.7)

x=mvlma x = 0,622·pv I (p - pv)
la saturatie: Xs

=

0,622·,bs 1 (p - ps)

Raportul dintre masa vaporilor de apa dintr-

rp

Umiditatea

relativa

%

un volum de aer sl masa maxima a vaporilor din acel volum, la saturate, temperatura sl presiune. Raportul dintre masa vaporilor de apa si la aceeasi

rp = m, 1 m«

=

Pv I Ps

=

p, 1 p«

(3.3.8)

X

Concentratia (umiditate

de umiditate kgv/kg

masa totals de aer (umed) dintr-un volum dat (sau continutul de va pori de apa dintr-un kilogram de aer umed).

specifica) absoluta

X= mvl m X = x 1(1 + x) X = 0,622·pv 1 (p - 0,378·pv)

(3.3.9) (3.3.10) (3.3.11) (3.3.12)

a

Umiditatea

kg/m3

Masa vaporilor de apa dintr-un metru cub de aer umed. Raportul dintre continutul de umiditate al maxim de

a

= = = =

Pv

!1

Grad de saturare

-

aerului umed si continutul si presiune.

Jl

xl

Xs

(3.3.13)

umiditate la saturatie, la aceeasi temperatura

p cp

Densitatea

aerului umed

kg/m3

Masa unui metru cub de aer umed.

P p

Cal dura masica (Ia presiune constants) a kJ/(kg'K)" aerului umed Caldura necesara pentru a obtine izobar, Caldura necesara unui kilogram de aer umed pentru a-si ridica temperatura cu 1 "C.

mN = (ma+mv)/V = Pa + Pv plRa·r - (pv/T)-(1IRa-1/Rv) = 0,00348 pIT - 0,00132'pvlT cp = (Cpa + x,cpv)/(1+x) cp = Cpa + x-cpv

(3.3.14) (3.3.15) (3.3.16) (3.3.17) (3.3.18) (3.3.19) (3.3.20)

se aproximeaza (raportata

=

cu: 1+ 1,86'x

h h h

=

la 1 kg de aer uscat) cu:

[cpa"t + (cpvt + r)·x] / (1 + x) Cpa·t + (cpv·t + r)·x 1,0·t + (1,86·t + 2501)·x
la 1 kg de aer uscat)

(1+x) kg de aer umed de temperatura t, h
Entalpia kJ/kg plecand de la 1 kg de aer uscat si de la x kg de apa avand temperatura vaporilor de apa. de "C. Suma dintre ental pia aerului uscat si a

se aproximeaza

°

= =

(raportata

20) este: h = 25 + 2547.1. Fig. 3.18 sau 3.6_ este: 3 x = 7.48 kJ/kg.57. .5) In practica inginereasca.74 Pa.6 (3. • continutul de umiditate la saturatie. 0 °C calculate cu relatia 3.20 este hs = 41. = Cp·ps = 1172 Pa. ". pentru 0 presiune partiala a vaporilor p« = 1707.:'I' XA Fig.2.3. p« In domeniul de temperaturi (-40 .33 .013 bar. t = 25 °C sl temperatura urneda.965 kJ/kga.96 din care rezulta continutul de umiditate x = 6.Diagrame psihrometrice ps=1.2. • entalpia aerului saturat la 15°C.. 3. p.5'x kJ/kg.6. Tabele de valori p. Exemplul de calcul1 Se deterrnina grafic si analitic parametrii aerului umed avand starea definita prin temperatura uscata t = 20°C ~i umiditatea relativa cp = 50 %.01066-x)·62.3. pentru a facilita calculul rapid. Raza procesului in diagrama t . doua exemple de calcul.1012.2 .010663 kg/kga. 3. • entalpia apei de 15°C rezulta din relatia 3. el+273.pentru t:::..2. se utilizeaza parametrii de stare sl alte rnarimi caracteristice ale amestecului.1 devine: 25+2547.1 010·e'+23\667 -3928. Folosind relatlile date In tabelul 3.5·x+(O.3. • relatia 3. • presiunea partiala a vaporilor de apa rezulta pe baza relatiei 3. folosind relatia 3.3. 3.1 s-au folosit..3.masa vaporilor saturati [kg). calcu- Capitolul 3: Aerul umed lata cu relatia 3.3. Citirea parametrilor aerului umed in diagrama h-x.2.3. • entalpia aerului umed calculata cu formula 3.6) 3.199 kg/m3.1.10-3 kg/kga.caldura latenta de vaporizare/ condensare a apei (r = 2501 kJ/kg).5 % cu una din relatiile: . Se procedeaza dupa cum urrneaza: • presiunea la saturatie se calculeaza cu relatia 3. Parametrii aerului umed 3. • continutul de vapori calculat cu relatia 3. cunoscand presiunea amestecului si oricare alte doua rnarimi caracteristice se pot determina toate celelalte. Pentru ilustrare se prezinta. [Pal (3.3..3.3. calculata cu relatia 3. devine eqala cu presiunea de saturatie.3. Citirea parametrilor aerului umed in diagrama t-x. 150°C) presiunea de saturatie se poate determina cu 0 eroare mai mica de 0. Legea lui Dalton exprlrna relatia dintre presiunile partiale ale constituentiler si presiunea total a a amestecului: p = pa + p.3. in plus.pentru t > 0 °C -8150.2. Raza procesului in diagrama h-x.1.6 rezulta p« = 1707.3. Helatille de calcul au rezultat din definitii si din aplicarea legilor gazelor perfecte prezentate anterior. precum si densitatea aerului umed.entalpia apei [kJ/kg].3. se folosesc tabele de valori sau diagrame psihrometrice.2. x». In tabelele 3.61633. In tabelul 3.continutul de vapori la saturatie.I. Xs . 3.4.3.2. Se determine: • entalpia aerului la 25°C In functie de x si t (relatia 3. 3. ale vaporilor de apa contlnuti in aerul umed.3. la presiunea de 1 bar (105 Pal.presiunea partiala a vaporilor la saturatie [Pal. presiunea partial a a vapori lor .x. r . • densitatea aerului calculata cu relatia 3.15 este: p = 1.4097 4. [kg vapori apa/kg aer uscat]. presiunea barornetrica se considers p =101325 Pa '" 1.1.28 g/kga.5 (3.4 este tr = 9.28'10 kg/kga = 7. RelaJii de calcul Pentru definirea starii aerului umed sl pentru a urmari evolutia lui in diferite transforrnari termodinamice. Marimile fara indice se refera la aerul umed (Ia amestecul format din aer uscat si vapori de apa). • presiunea de saturate (lzobara sl adiabatica) corespunzatoare temperaturii umede de 15°C.79= 41. Fiecare diaqrama este construita pentru 0 presiune data si permite citirea tuturor parametrilor pentru 0 stare a aerului definita prin doua rnarimi (careia Ii corespunde un punct In planul diagramei).3. ps . 3.3 °C.3. tu = 15°C.013 bar. Presiunea barornetrlca este p = 101325 Pa '" 1. • temperatura punctului de roua Reprezentarea grafica a relatlilor dintre caracteristicile aerului umed este foarte raspandita datorita poeibilitatllor de calcul rapid. cu 0 eroare neqlijabila. Fig.4. lnstalatii de ventilare ~i climatizare indicele "v" la vaporii de apa. cu un continut de umiditate.20 este: h = 38.7 este Xs = 0. hapa . PvA t'A -tUA tA Fig. = 3...1.5 sunt date marirnile caracteristice ale aerului umed nesaturat si saturat. pentru situatiile practice.4) La saturatie. Exemplul de calcul2 Se calculeaza continutul de vapori x al aerului umed a carui stare este caracterizata de temperatura uscata.74 Pa.1..2: hapa = 62.79 kJ/kgapa. Aceste rnarirni sunt cuprinse in tabelul 3.3. Exlsta numeroase variante In functie de alegerea axelor de coord onate si de zona de parametri care se doreste a fi reprezentata cu 0 buna lizibilitate.3. notatille: m« . rezultand ps = 2343 Pa.2. In continuare. Xs.3.3.8: p.

. t2 a b tl=t2 Fig.1.3. 3. este notata direct pe dreptele oblice de h = constant. de umiditate Tntre starea initiala si finala ale transforrnarii (fig.4. Fig.4. Pe axa orizontala se citeste continutul de umiditate (ce a fost proiectat de pe axa de coordonate oblica) iar pe axa vertical a (ln stanqa) se clteste temperatura uscata.8.Tndiagrama t-x. In lucrarea de fata s-a schimbat notatia pentru entalpie. t. • Procese simple prezentate in diagramele psihrometrice Pentru a facilita specialistilor urrnarlrea evolutiei aerului ln diagramele psihrometrice.3 . 3. 3.ln diagrama t-x.4. Citirea parametrilor aerului urned Tn aceste diagrame este ilustrata schematic ln figurile 3. lnstalatii de ventilare si climatizare curba de umiditate relativa rp = 100 % pe care se citesc marimlle corespunzatoare saturatiei. 3. Orice proces caracterizat printr-o valoare £0 a razei procesului este reprezentat printr-o dreapta paralela cu £0 = constant. construlta Tn coordonate entalpie-continut de umiditate (h-x) care fac Tntre ele un unghi la 135 In Romania este cunoscuta sub numele de diagrama i-x. b .4. a tM t2 t-x. 3. h. 3. respectiv.In diagrama h-x.4. Planul unei diagrame psihrometrice este Irnpartit Tn doua zone prin 0.1 si 3.Tn diagrama h-x.2.4.4.1 sunt reprezentate ln diagramele psihrometrice din figurile 3.4.4.Tn diagrama h-x. x.4. Transtorrnarl simple ale aerului umed • Probleme generale Aerul introdus ln Incaperile ventilate (climatizate) este. . In realitate. Deoarece pe axa orizontala se citeste temperatura uscata. Proces de raelre urneda: a .4. Proces de raclre uscata: a .2) Fiind 0 marirne ce reflecta direct rnodul Tn care s-a produs transformarea starii aerului. majoritatea cuprind. t-x. respectiv.ln diagrama h-x. Pentru diagramele curent folosite (fig.7 Proces adiabatic: a .3. 3. 3. . Aceasta marirne se poate stab iii atat pentru procesele de tratare a aerului cat sl pentru a urrnari evolutia lui Tn incaperl. In Franta si Tn Statele Unite ale Americii se utilizeaza 0 dlaqrarna h-x care are axele de coordonate inversate fata de diagrama Mollier. 3. Diferitele procese de tratare sirnpla cuprinse In tabelul 3. iar pe axa verticala (Tndreapta) se citeste continutul de umiditate.2) se urrnareste evolutia aerului Tntre 0 stare lnltiala 1 sl 0 stare flnala 2 si modul Tn care este utillzata raza procesului. 3.3.1h [kJ/kg 1 Tn care: Q.4.variatla de entalpie. I.Tn diagrama b Fig. 3. b .3.Capitolul 3: Aerul umed In tarile Europei de Est ~i Tn Germania se utilizeaza diagrama cunoscuta sub numele de "diagrama Mollier". Tratarea aerului este realizata prin Tnserierea unor procese simple care sunt prezentate In tabelul 3.1 si 3.. este definita prin raportul: o £=-=q. respectiv. de umiditate preluate/cedate de aer ln procesul de transformare.rp = 100 %.4.3. ln diferite forme grafice. In tabel sunt date si relatiile de calcul curente necesare pentru alegerea aparatelor de tratare.1.1x . Proces de incalzire: a . £0.Tn diagrama b-x. aceasta diaqrama va fi denurnita t-x. b . de obicei.4. Gv.1x Q .4. reprezentari ale razei procesului. . deasupra curbei de saturatie . asa cum se arata si ln tabelul 3.5. Raza procesului.4. b . caldura. rnarirne ce caracterizeaza transformarea termodinarnlca a aerului umed este raza procesului (de preluare simultan a a caldurii ~i urnidltatii) denurnita sl raport de termoumiditate. tratat pentru a se obtine 0 stare ce corespunde functiel pe care 0 are In procesele din incapere. pentru a respecta notatille internationale. din i Tn h.6 Proces izotermic: a . reprezinta debitul de A'--7I~Xl lL'1o::"+--t--1X2 X1=X2 a x.ln diagrama h-x. X2 Fig. Entalpia.Tn diagrama t-x.4.1h.Tn diagrama a Fig. dreptele t = constant nu sunt paralele Tntre ele ci constituie un fascicui de drepte. Citirile se fac Tn zona de aer nesaturat. Diagrama h-x la presiunea de 1013 mbar este reprezentata Tn figura 3.1. a t2 b Fig. ea este evaluata frecvent.In diagrama t-x. b . t. . b .8 Amestec a doua debite de aer: a .

34 10 1.30 0 '" L'LI '/ -fiJ1 fJ 'I 'IL 1.t IUV s»: Raza procesului E=L1h! [kJ/kg] 8x 1.36 15 Conversia unitatilor de miisurii 1 kcal/h = 4.3.28 - ./11 " IIV 1/ ['\. Instala~ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 3: Aerul umed 30 f\ kcal 23.TT --r-if:! L / .9-- kJ 100 90 20 80 10 1. la presiunea de 1013 mbar.. pentru aerul umed. I I I I j I Iii i I I rg ~ME . / II\. 3.0 E 1. t . ~ 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 Presiunea vaporilor de apa p [mbar] Fig..L / \/1"1/ / II I / r Y'L-'tls::.3.1868 kJ/h 1 kW = 860 kcallh 1 kW = 3600 kJ/h 10 0-'.I. I I II I I i I I I I I II I iii I I I I II I I I II I . .38 I I I i I Iii I II .32 ~ -v JllLl u 1.~ ~ ~ ~ttI~ 8l 0. .26 5 1. Diagrama h-x.

ta (proces 1-3) Cp apa = 4. hm ~i continutul de umiditate Xm: ~X1. respectiv cedat de bateria de incalzire: ~ t2. respectiv real: Gv = L'(X3 . X2 Debitul de cald4ra extras aerului supus racirf si preluat de bateria de racire: QBR = L·(h1 . Proces real t: = cp apa .4.= Xm= h.h1) I t2. lnstalatii de ventilare .t2) 3.·L+X2·4 L+4 Notatii: L . Se realizeaza prin pulverizarea de apa in circuit inchls cand temperatura apei ta = tu ~ Q) . Raclre cu uscare (proces 1-2) £>0 Se realizeaza cu 0 baterie de racre avand tBR < tr1 L I I.1 2. q>2 10 Debitul de vapori preluat de aer: aproximativ: Gv ~ L'(X2 .<j>2 Starea finala a aerului amestecat M va avea entalpia. Amestec de aer £ = (h2 .debit de aer [kg/s).[kJlkg) simple ale aerului umed Helatii de calcul Schema realizare proces 1. X1 I :: :: - It H (5) ~ I I IL t2•lh2• X2 Debitul de cal dura preluat de la aer: QBR = L·(h1 . aproximativ.i climatizare Tabelul 3. Incalzlre uscata (proces 1-2) £= +00 Se realizeaza cu 0 baterie de lncalzire L I I + r a ~X1'<P1 Q) X agent de racire L agent termic primar Debitul de cal dura preluat de aer.186 kJlkg (caldera rnasica a apei la presiune constanta). h~ x2.h1) / (X2 . respectiv L2) L I I + r d I I IL t2. h2.<I>1 Q) X ~ L agent termic primar ® hr. X1 Q)~ h" t1.h1) sau.t1) I I IL ® t~ - 2. teoretic. Q . Umidificare adiabatlca.<1>2 QBI = L·(h2 .X1) Debitul de cal dura preluat de aer: Q = L·(h2 .1 b agent de racire I I IL @t~2' .11 condensat c L I I t1•Ih1. QBI = L·(t2 . -- I IL ®t2'1 h2. tBR < 1.h2) sau aproximativ QBI = L ·(t1 .Capitolul 3: Aerul umed I.X1)..debit de vapori [kg/s) .X1) PC apa recirculata 6. avand debitele L 1.1. e = 0 (proces 1-2). h2(x2. 1/ tBR2: 1. Gv .h2) Debitul de vapori de apa condensate Gv = L'(X1 . Umidificare lzoterrnlca (proces 1-2) £ = hv Se realizeaza prin injectie de abur saturat (sau prin pulverizare de apa cu temperatura t) 5.X1) (1 sl 2 sunt starile aerului care se amesteca. X2 injectle vapori I ~ t1• h1~ L CD' '6 ~ J (sau apa cu t=t1) e I Debitul de vapori preluat de aer: Gv = L'(X2 . Racire uscata (proces 1-2) £ = -00 Se realizeaza cu 0 baterie de racre avand temperatura medie tBR 2: tn L I I CDt1' h].·L+hr4 L+4 x. X1 I ~ . Transformari Transformarea t: .debit de caldura [kW]..X2) 4.

1. Xe). dupa caz. In timpul reqenerarf are loc incalzlrea stratului pana la circa 100 . . gaze de ardere filtrate sau abur supraincalzit avand 0 temperatura de 150 . .200 °C. situata la lntersectia dreptei IE cu unul din parametrii Xm sau hm.. cu relatia: AH = (35 . lnstalatii de ventilare si climatizare electrica). x .timpul de adsorbtie [h]. de sarcinile termice (de racire $i de Incalzire) pe care trebuie sa Ie realizeze. Hezulta urrnatoarea succesiune de procese sl aparataje necesare pentru . se recurge Insa la un nurnar mai restrans. 4.0.... cu evolutii dupa directii diferite fiecare.. In practice.1.6) Oupa un timp de functionare (pana la 8 . Tratarea cornplexa a aerului de climatizare Se presupune realizarea unor agregate alcatuite din cam ere de amestec. In mod aproximativ. pe de alta parte. proces ce se poate considera ca dec urge aproximativ la entalpie constanta.starea punctului de roua corespunzatoare starii finale a aerului R. 10 % la alumogel. ventilatoare $i diverse accesorii care sa asigure realizarea unor procese simple de tratare a aerului. procesul de condensare a vaporilor de apa . Astfel daca se utilizeaza substante desicante aerul evolueaza de la I la H. z . pe de 0 parte. pe de 0 parte. are loc 0 tncalzlre atat a aerului cat $i a stratului granular. .Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului aceeasi temperatura. ca urmare. v . eqala cu 0. Modificarea starf aerului In interiorul agregatului de climatizare poate fi reallzata In multe feluri.. intr-o anurnita ordine. trecerea de la 0 stare la alta fiind de cele mai multe ori mai usor de obtinut (mai economic) $i de stapanit prin 2-3 procese.Xi m- L.6. a echipamentului. h.95.Qi/L [kJ/kg] (4. dimensiunile 2 . In figura 4. camere de pulverizare. bineinteles.. care rezulta la intersectla dreptei Xc cu cP = 0...1 s-a Incercat 0 sintetizare a posibilitatilor practice si economice de tratare a aerului prin diverse procedee. deci un proces de usc are adiabatica.5.starea aerului interior: I (ti. de frig (apa rece. rezulta volumul necesar de substanta desicanta: I. alcatuirea constructiva a agregatului de climatizare capabil sa realizeze procesele amintite.starea aerului exterior: E (te. el decurge dupa 0 directie e = t.4.Lexe + L. In care t este temperatura finala a aerului supus tratarll.debitul de aer recirculat [kg/s] sau [kg/h]..3) In care: L este debitul de aer tratat [kg/s].6. de natura procesului pe care urrneaza sa-l sufere aerul si economicitatea procedeului. situata la intersectia unei paralele la raza procesului iarna. apa racita).starea P rezulta la intersectia dreptelor Xm $i hr..starea aerului amestecat M. Qi . Supratata frontala a stratului granular adsorbant este data de relatia: A = U(3600·vp) [m2] (4.6. folosind. din aerul ce strabate stratul granular este mult mai accentuat.9-0. pe de alta parte. procesele din diagrama h-x pot evolua dupa orice directle. Se deterrnina: .1 Schema de ventilare "sus-jos" Pentru constructia proceselor se cunose sau urrneaza a fi stabilite puncteIe de stare determinante.50 m/s (Voptim = 0. energie V=L1x z ep. p . apa calda.cantitatea lirnita de vapori adsorbiti la saturatia adsorbantului [kg apa/kg adsorbant]. care dureaza un timp egal cu cel de adsorbtie. Capacitatea de retinere (raportata la greutatea materialului uscat) este de 8 . 4.6.2 m/s).4 mrn. Temperaturile de lucru sunt circa 25°C la alumogel sl circa 35°C la silicagel. deci la parametri ai aerului exterior cu varlatii foarte mari. xc = Xi . Aparatajul din cornponenta agregatelor necesita surse de cal dura (abur. Practic.. cpi).4) (4. operatie care consta In trecerea unui curent de aer. Starea finala poate sa rezulte In diferite zone ale diagramei h-x.) pentru a fi introdus In Incaperi.sarcina terrnica de lama [kW].2) ei = Qi/Gi [kJ/kg] (4.viteza aerului raportata la suprafata frontala a stratului granular. Procesele cuprinse In evantaiul AF pot fi realizate prin pulverizare de apa In circuit deschis si. are drept urmare evaporarea apei din capilare.Gi/L [g/kg] (4. Regenerarea.. Teoretic. Considerand umiditatea (vaporii de apa) extrasa din aer L·!ix [kg].4.40)xv2 [Pal (4. Gi -sarcina de umiditate iarna [g/s].5) In care: a . 10 ore) materialul adsorbant trebuie regenerat.densitatea adsorbantului [kq/m''].5. un numar mai mare sau mai mic de procese simple a carer alegere presupune 0 analiza tehnico-econornlca sl faptul ca instalatia Tn care este implementat agregatul functioneaza tot timpul anului. . de regula. unul In functiune si unul In regenerare. atat pentru situatia de iarna cat sl pentru cea de vara (ca limite extreme Intre care variaza parametrii aerului In tot timpul anului). 110 °C fiind necesara racirea acestuia Inainte de a fi utilizat din nou. aspecte care trebuie avute In vedere la alcatulrea proceselor de tratare cornplexa $i la care se adauqa si cele legate de reglarea proceselor.15 .6.densitatea aerului [kg/m3]. In functie de procedeul adoptat. (4.5) unde: Le = Lp este debitul de aer proaspat In situatia de calcul [kg/s] sau [kg/h].debitul de aer tratat [kg/h]. umiditate. 4. la anumite dlrectli.. usor controlabile si reglabile cu ajutorul carora se aduce aerul la starea necesara (temperatura.1.6. pozitia punctului de amestec tata de curba de saturatie $i de schema de ventilare. respectiv. entalpie etc. si. cu conditia ca temperatura de strop ire sa fie superioara celei de 0 °C. ca urmare. La condensarea vaporilor de apa se elibereaza caldura latenta de vaporizare sl. baterii de Incalzire si racire. Pentru ca instalatia sa functioneze continuu se prevad 2 uscatoare.Lp . Adoptarea unui anumit procedeu este leqata. filtre.+L. iar. Sinteza posibilitalilor de tratare a aerulul Trecerea In revista a modalitatilor de tratare a aerului arata ca exista multiple posibilitati de modificare a parametrilor acestuia. In paralel.. 4. Procese de tratare cornplexa a aerului iarna Se analizeaza procesele In functle de anotimp.6.starea aerului climatizat C. ei cu unul din parametrii xc sau he.1. transpunerea In diagrama h-x a proceselor simple In succesiunea lor loqica. de apa si electricitate. apa fierbinte. Rezolvarea tratarli complexe presupune.6.1) he = hi . proces ce se desfasoara dupa h = constant.6. Marimea agregatului de climatizare este deterrninata.. (4. iar. In primul rand. cu cresterea temperaturii. Materialele desicante se prezinta sub forma de granule avand. In figura s-a notat cu I starea initiala a aerului care urmeaza sa fie tratat.4) In care: L . L = L.1 Punctul de amestec M este situat deasupra curbei de saturaJie 4. = L .4. pa . Pierderea de sarcina la trecerea aerului printr-un strat granular de grosime x se deterrnina. de debitul de aer tratat. 10 % la silicagel si 4 . se considera ca procesul decurge la e = 0 (similar procesului de umidificare adiabatica): In realitate. Se cunosc: .

pornpa de circulatie: VTC . 7 .5.45 56.evolutia aerului interior iarna ca urmare a preluarii simultane de caldura si umiditate. E .filtru de praf. BPI . Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului Exemplul de calcul 1 a .idem. racit $i uscat. Lp = 5.5 53 50 10.5 41. E (te = -15°C. M . Tnscrierea parametrilor punctelor de stare pe figura este.7 ---T I 20 8.52 40 I"" t x h <p I 26 C 20 9. rezultata ca surna a elernentelor comune si necomune din procesele de tratare iarna sl vara. lrnpreuna cu debitul de aer tratat.umidificare adiabatica obtinuta Tn camera de pulverizare CP prin pulverizarea apei Tn circuit Tnchis.5 4. 5 .65 35. pentru a se evita colmatarea acesteia.6. CI . In figura 4. Gi = 7.3 kW. 4. PROCES VARA E 31.5 9. preincalzit: Ri .idem. la care se adauqa intotdeauna un filtru de praf F.2 43.65 10. tratat.x [g/kg] Fig.4 7. Lipsa amestecului (punctul M) nu atrage dupa sine obligativitatea disparitiel camerei de amestec CA.idem umidificat.proces de preincalzire.baterie de reincalzire: VI . qJi = 55 %). = 4. P .baterii de racire alimentate cu apa rece sau racita.tratarea cu substante absorb ante sau adsorbante.idem.56 100 19. cu apa In circuit deschis.57 9. F .1.8 -13 80 M 2.1.idem. I--~-r--~--~--~------_L--~------~----------~~oo ____.tratare cu apa recirculata. Schema tehnoloqica a agregatului indicat In partea de jos a figurii 4.venti I cu trei cal: I .35 62. sarcina de umiditate.proces de amestec. constituie ipotezele principale pentru dimensionarea tuturor elementelor componente. PC .ventilator de intro ducere. Qi = 58.tratare cu abur saturat uscat. Xe = 0.8 31 4 35 30 25 ~ '5 Qj <U ::J "S 20 ~ 1ii Qj \ c. 8 .5 4. situatie Tn care tot debitul de aer este preluat din exterior.camera de amestec. I+E---.1 kg/s si debitul de aer recirculat. Sinteza posibilitafilor de tratare a aerului: 1 .tratare.45 R 11.>M .14 35.25 M 29 R E -15 0.75 7.tratarea cu abur supraincalzit: 4 .44 67.17 13.) se dirnensioneaza pentru situatia cea mai defavorabila si se verifica pentru cea favorabila.4.6.5 28.6.8 g/kg). Tratarea cornplexa a aerului iarna.idem.8 30. 2 .1. lnstalatii de ventilare si climatizare realizarea lor. + h 8 45 . de multe ori. 4. de asemenea. amestecat. Rv . In locul punctului P apare starea P1. exterior. realizat Intr-o camera de amestec CA.52 30.25 38 90 58.temperatura teoretica apei de racire sau a agentului frigorific.5 98 30.reincalzirea aerului. indicate In figura 4. realizat prin trecerea aerului amestecat printr-o baterie BPI.camera de pulverizare. deoarece ea constituie locul de acces pentru scoaterea elementelor filtrante Tn vederea curatirti lor si.8 90 P P1 14. 6 . camera de pulverizare CP etc. 3 .Se traseaza procesul de tratare complexa a aerului iarna cunoscanduse urrnatoarele date: starile: I (ti = 20°C.baterii de incalzire._. importanta.baterie de preincalzire CP .9 kg/so b . sarcina termlca. C . prevazuta cu jaluzele reglabile pe cele doua racorduri.starea aerului in terior.__ ''---'~ _ ___''___ ~ -10 -15 Fig.6.. 15 E Q) l- i 10 5 25' 0 15' 10' 5' -5 2500 o· -5''------'.8 10. L.1.1 este indicat sl cazul Tn care nu este perrnisa recircularea aerului interior. realizata cu bateria BRI. Inaintea bateriei de preincalzlre BPI.8 35.Se reprezinta procesele In cazul cand lntreq debitul de aer este preluat din exterior si se com para debitele de Elementele comune (bateria de relncalzire BRI. debitul de aer proaspat. RiC . T . PRi .10-3 kg/s.38 12. . rezultata la intersectia dreptelor hr si Xe.1. din cons iderente economice.26 41 55 PROCES IARNA C 15.tratare directa cu aqenti frigorifici. deoarece acestia. la aducerea incaperii In stare de regim.45 0. MP . pastreaza ~i racordul de recirculare folosit. cazul in care punctul M este situat deasupra curbei de saturatle: CA . BRI .

86·10-3= cazului anterior.8'8. pentru salile aglomerate peraturi.9 rezulta punctul Ri.6. aici.6) Gr 30. Exemplu de citire: he = -13 kJ/kg. in prealabil.46 kJ/kg lntersectia lor da punctul M situat pe dreapta IE.4/10 = 7.Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului caldura si umiditate preluate de aer in cele doua situatii. o = L(hc1 .8'10-3 = 30.86 g/kg Punctele R sl P se stabilesc analog hn = 15.6.1.7 g/s = 100.La intersectia dreptei Xc =7.15 kJ/kg. reducerea debitului de cal dura este de circa 21 % si. qJc = 67.100=1217% metrii aerului pentru punctul I sunt 0. h.5.7.4 °C. din diagrama h-x rezultand lm = 2.55 .a)·Oi pana la evacuarea . dar in locul parametrilor constant.[J)·Gi Raza procesului: e [kJ/kg] €i = Oil Gi = L(hc .45) = = 30.3 ' valabili la nivelul zonei de sedere sau de lucru. Repartizarea celor doua sarcini. c . cu Xc = 7. cesele de tratare cornplexa.8 g/kg ~i hr = 30.6 .1.3.6. daca umiditatea hi si Xi se folosesc cei corespunzatori soar micsora de la 55 la 45 % in puncstarii aerului de la partea superioara a tul /1.52 g/kg reqaseste valoarea hc = 35.8 sl Xm = 4. din diagrama h-x rezulta incaperf Is (hs.17 kJ/kg €i = 58. adica un consum suplimentar de apa suplimentar. terrnica necesarului de caldura si apa in prosi.26 . in general. indicate in figura 4.4.75+2 500}'0.1.75+(1.Debitul de umiditate preluat din aer este: G1 = GPR = L(xr .44} = 171.deasupra acesteia.4 sl 4. cu rnentiunea ca. pentru multe incaperi. .xp) = = 10'(7. Ofs= [J·Gi (4.5 %. din exterior. iar parametrii punctelor de stare.3/7. iar prin calcul: he = -15+[1.55 kJ/kg Procesele ~i schema tehnoloqica ale Nolle consumuri vor fi: agregatului. b . .7-217.--o-n-a-d""'e-~e---T'---=Z. de umiditate ale lncaperll.75+(1. lar consumul de umiditate: . Ol = (1 .41 10 = 5.1.9 %. duce la modificarea consumuOfs se poate determina si prin bilant lui de caldura si apa necesare pentru termic direct.Statile E si I se stabilesc analog cazului anterior.84'(-15)+2 500]'0.6.7 ' hc = hi . Umiditate: [kg/s1 GfS = [J·Gi Gl = (1 .Se reprezlnta starea aerului C. 4.2 sunt.84'28. . Caldura: [kW] OfS = a-O. x citite si calculate.8 kJ/kg.8+4.sus-jos" Schema "jos-sus" dent.9'41]/10 = 13.17 . pentru care obtinern: tp = 19.75+2 500}·5. dusa prin I.hm} = =10'(5.44) = 217.6 g/kg si hi1 = 36. tri = 11.86 .6. qJm = 98 %.hm} = =10 (35. deci Gfs 0 ~i Gj = G.10) form relatiei 4.6. Din diagrama h-x citim: tc = 15.Se anallzeaza.8) = preluate in zona de lucru sau de ~ede=67.3/10 = 35. E. dreapta CI --l Milrlmea reprezinta evolutia aerului in zona de totale dere/lucru oara sedere.4. debitul de cal dura preluat de aer va fi: 02 4. cresterea urniditatii relative a aerului interior se poate face prin alte procedee mai putin costisitoare.6. rnarimile xe. ambele procente nefiind deloc de neglijat.6.13. starlle I si E cu valorile indicate. in conditlile rnentinerii aceleiasi temIn particular. in diagrama h-x.52 kg/h In ipoteza utilizaril aceluiasl debit total de aer. respectiv. .2 g/s = 241.4. calculandu-se Xm si hm cu relatiile: 4.1. L = 10 kgls ~i luarii lui.8'10-3= = -13.1'0. Un rationarnent analog arata ca prin rnarlrea umiditatii relative cresc ~i consumurile energetice (caldura sl apa).7 % fata de cazul anterior: = OEP1+0RC = L(hp1-he)+L(hc-hr} = = 10'(30.6.6.8 kJ/kg.Pentru trasarea proceselor se reprezinta. De exemplu.6.75 °C.1. . in intregime.7 kJ/kg.52 glkg hc = 41 . 4. 217.6.6.4. citindu-se totodata si ceilalti parametri inscrisi in tabelul din figura 4.2.--o-n-a-s-u-p-e""'ri--cu rnentiunea ca.In cazul cand nu este perm is amestecul.13.84'15. iar preluarea de umiditate tratarea aerului. Puncsi care se determina cu relatiile: tul C1 va avea tc1 = 15.6.52 . sau folosind.Ofsi L [kJ/kg] (4. in tabelul de la partea superioara.5: Xm = (5.6.3: Xc = 8.fiind sarcinile totale. 1. lnstalatil de ventilare ~i climatizare In cazul folosirii amestecului: . 4. Sarcini f--::Z. .7 kW deci un spor de circa 121.52 g/kg cu qJ = 0. ce soar Intarnpla daca pentru aceeasl temperatura a aerului interior soar considera 0 alta umiditate relatlva. folosindu-se doar ca verificare.37 g/kg hm = [5. dupa c .(-13)] = 481.Debitul de caldura preluat de aer este: 01 = OMP+ORC = L(hp-hm) + L(hc-hr) = = L(hc . diterita de cea considerata (55 %).6. la.9) acesta si. Verificare: hp1 = 28. 0 citire cat mai exacta presupune asigurarea coretarii permanente a rnarirnilor t. iar I-Is .5 °C ~i qJp = 31 %.1 g/s Fata de rezultatele obtinute la punctul b. Repartizarea de caldura $i umiditate in principiu. deci una din conditii este suplirnentara. xs) care intra in amestec Xi1 = 6.hm) = = o e.1 kW G = L(Xc1 .2 Schema de ventilare "jos-sus" .52 .100 481.din incapere. recuperarea caldurii contlnuta de Ofs = «o. Rezolvare a . cu precizarea ca paraOro' . pentru care se calculeaza.La intersectla dreptelor hr = 30.7.Stabilirea parametrilor aerului amescare rarnane intotdeuna pe para lela la tecat M se face tot pe baza relatiilor €i dusa prin punctul / deci sl tc rarnane 4.Alegerea unei umlditatl relative schema de circulatie a aerului se urrnamai mici sau mai mari decat cea initiareste in tabelul 4.1.6. .8 kJ/kg pentru care obtinern !P1 = 28.75 °C si conhs = hi + Q'jIL [kJ/kg] (4.Xp1} = terrnina pe baza caldurii si urniditatf = 10'(7. Acest lucru este expliin zona de sedere se considera neglicabil deoarece odata cu deplasarea punctului / se deplaseaza si punctul C jabila. aceasta zona: GrGr .92 kg/h. C ~i Ri se stabilese la fel ca in cazul anterior.6.7) cfs = Ofsi Gfs [kJ/kg] (4.6.he} = =10'[35.1'(-13)+4. re. pentru care corespund hr = 30. Aceste puncte sunt reprezentate in figura 4.Se reprezinta starea punctului de amestec M.10-3 = 7 878 kJ/kg lntersectia unei paralele cu €i = 7 878. punctele I.8) Din compararea rezultatelor de mai Caldura ~i umiditatea preluate in zosus se impune concluzia ca recirculana de sedere sau de lucru se determirea aerului evacuat este solutia cea na folosind coeficientii de preluare a mai eflcienta sl cea mai simpla pentru caldur]! a sl. a celui de apa cu circa 54 %.02 '" -13 kJ/kg. respectiv a umiditatii [J. Starea P1 rezulta la intersectla dreptelor Xe = 0.45 rezulta starea P. raza procesului pentru de 118.17 .75 °C sl qJm1 = 4 %. calculandu-se hc si xe.2-30. pentru reducerea Oi si Gi .Gfsi L [g/kg] (4.26)110 = 4.6.3 kW. = 30.1: Xs = Xi + G7IL [g/kg] (4.11) Xc1 = 6. sub aspect energetic.58.45} = 14.Starea aerului climatizat C se deG2 = L(Xri .0. Tabelul 4.7 :100=118 9 % Xc = Xi . aceleasi ca in cazul preceSchema .100= 67. respectiv. hc sl €i cu relatiile: 4.5 °C.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful