Capitolul 3: Aerul umed

1. lnstalatii de ventilare si climatizare
acesteia, amestecului, rezulta masa 28,9645 J/kg·K J/kmol·K a gazelor. a vaporilor sl astfel J/kg'K de apa constanta (3.1.2) a aerului 287 8314,41 moleculara si constanuscat a Pentru da Wexter poate umed parte. Astfel: - pentru - pentru - pentru aer umed aer uscat (amestec) calcule (1983). de stare sau fiecarui a gazelor amestecului constituent perfecte de aer In fi aplicata mai exacte stabilite de se recomanHyland si

3.1. Compozltla aerului umed
Aerul cantitatea te mica maximum 42,41 portant glkg atmosferic de vapori (Ia presiunea 3,82 glkg la 30°C), este un amestec binar de aer uscat si vapori de de apa, Desi 101,325 kPa,

Ma =

relatiile Ecuatia

ta caracteristica

Ra

=

RIMa

de apa din aer esla 0 °C si maximum ea joaca fizice, un rol imfiziologitransforpoae-

unde constanta Masa este

R

=

Ra:
(3.1.1) este

=

universala rnoleculara

Mv = 18,015

atat prin efectele

caracteristica

a vaporilor

R» rezulta:

ce sl meteorologice de cal dura vehiculate rnarilor luantilor, rului termodinamice. a caror poate Dupa a aerului

cat sl prin cantitatile In timpul Cu exceptia cornpozitia

Rv = RIMv = 461,5

pV = nRT p« V = naRT = maRa T pvV
unde:

(3.2.1) (3.2.2) (3.2.3)
[m3]; [K]. uscat,

partlcipatie

este variapractic

bila In timp uscat constants. normals din tabelul

si In spatiu,

3.2. Legile gazelor perfecte aplicate la studlul aerului umed
In aplicatille umed suficient poate de inqineresti fi tratat, buna, ca curente, un gaz aerul cu 0 aproxirnatie perfect.

=

vapori

nvRT

=

de apa

mvRv T

fi conslderata Harrison curat, uscat

compozitla este cea

p - presiunea [Pal; V - volumul n - numar de moli; T - temperatura
Indicele

2.1.1.

Corespunzator

"a" se refera

la aerul

Tabelul 3.3.1 Parametrii aerului umed
Simbol Denumire Temperatura uscata UM cC K

Deflnitle
Parametru termodinamic. Se mascara cu ajutorul unui termometru bulbul ferit de radiatie. Temperatura de saturatie izobara si cu

Helatil de calcul

t
T

adlabatca. tu
Temperatura umeda CC Se mascara aproximativ cu termometrul umed (bulbullnvelit de aer). Temperatura de saturate de umiditate constant. izobara la continut unei supratete pe In tifon umed, In curent

(3.3.1) h + (x, - x) . hapa = hs (3.3.2) hapa = 4,186 . tu Xs si hs se calculeaza la temperatura tu. (din relatiile 3.2.5. ~i 3.2.6): pentru pv 2: 610,7 Pa:

Se deduce

din:

tr

Temperatura de roua

punctului °C

Este egala cu temperatura

tr

=

3928,5/(23,3693

- Inpv) - 231,667
(3.3.3)

care vaporii de apa din aerul umed

condenseaza,

pentru pv

tr
Raportul dintre masa vaporilor de apa si x Continutul de umiditate kgv/kga masa aerului uscat dintr-un volum de aero

=

<

610,7 Pa:

6150,6/(28,9165

- Inpv) - 273,33
(3.3.4) (3.3.5) (3.3.6) (3.3.7)

x=mvlma x = 0,622·pv I (p - pv)
la saturatie: Xs

=

0,622·,bs 1 (p - ps)

Raportul dintre masa vaporilor de apa dintr-

rp

Umiditatea

relativa

%

un volum de aer sl masa maxima a vaporilor din acel volum, la saturate, temperatura sl presiune. Raportul dintre masa vaporilor de apa si la aceeasi

rp = m, 1 m«

=

Pv I Ps

=

p, 1 p«

(3.3.8)

X

Concentratia (umiditate

de umiditate kgv/kg

masa totals de aer (umed) dintr-un volum dat (sau continutul de va pori de apa dintr-un kilogram de aer umed).

specifica) absoluta

X= mvl m X = x 1(1 + x) X = 0,622·pv 1 (p - 0,378·pv)

(3.3.9) (3.3.10) (3.3.11) (3.3.12)

a

Umiditatea

kg/m3

Masa vaporilor de apa dintr-un metru cub de aer umed. Raportul dintre continutul de umiditate al maxim de

a

= = = =

Pv

!1

Grad de saturare

-

aerului umed si continutul si presiune.

Jl

xl

Xs

(3.3.13)

umiditate la saturatie, la aceeasi temperatura

p cp

Densitatea

aerului umed

kg/m3

Masa unui metru cub de aer umed.

P p

Cal dura masica (Ia presiune constants) a kJ/(kg'K)" aerului umed Caldura necesara pentru a obtine izobar, Caldura necesara unui kilogram de aer umed pentru a-si ridica temperatura cu 1 "C.

mN = (ma+mv)/V = Pa + Pv plRa·r - (pv/T)-(1IRa-1/Rv) = 0,00348 pIT - 0,00132'pvlT cp = (Cpa + x,cpv)/(1+x) cp = Cpa + x-cpv

(3.3.14) (3.3.15) (3.3.16) (3.3.17) (3.3.18) (3.3.19) (3.3.20)

se aproximeaza (raportata

=

cu: 1+ 1,86'x

h h h

=

la 1 kg de aer uscat) cu:

[cpa"t + (cpvt + r)·x] / (1 + x) Cpa·t + (cpv·t + r)·x 1,0·t + (1,86·t + 2501)·x
la 1 kg de aer uscat)

(1+x) kg de aer umed de temperatura t, h
Entalpia kJ/kg plecand de la 1 kg de aer uscat si de la x kg de apa avand temperatura vaporilor de apa. de "C. Suma dintre ental pia aerului uscat si a

se aproximeaza

°

= =

(raportata

• densitatea aerului calculata cu relatia 3. Pentru ilustrare se prezinta.3.013 bar.3. doua exemple de calcul.2: hapa = 62.5 sunt date marirnile caracteristice ale aerului umed nesaturat si saturat..48 kJ/kg. hapa .4) La saturatie.6) 3.continutul de vapori la saturatie. presiunea partial a a vapori lor . 3. 3.I. folosind relatia 3.20) este: h = 25 + 2547.3. se utilizeaza parametrii de stare sl alte rnarimi caracteristice ale amestecului.caldura latenta de vaporizare/ condensare a apei (r = 2501 kJ/kg). r .1. cu un continut de umiditate. Fiecare diaqrama este construita pentru 0 presiune data si permite citirea tuturor parametrilor pentru 0 stare a aerului definita prin doua rnarimi (careia Ii corespunde un punct In planul diagramei).57. In tabelele 3.4. 3.6 rezulta p« = 1707. ps . Helatille de calcul au rezultat din definitii si din aplicarea legilor gazelor perfecte prezentate anterior. • continutul de vapori calculat cu relatia 3.Diagrame psihrometrice ps=1.7 este Xs = 0.3. se folosesc tabele de valori sau diagrame psihrometrice.3.. [Pal (3.74 Pa.79= 41. devine eqala cu presiunea de saturatie. 3.28'10 kg/kga = 7.3.1.3. Xs.33 . Citirea parametrilor aerului umed in diagrama h-x. 3.3.3.2 . • entalpia apei de 15°C rezulta din relatia 3.1.5'x kJ/kg. Exemplul de calcul1 Se deterrnina grafic si analitic parametrii aerului umed avand starea definita prin temperatura uscata t = 20°C ~i umiditatea relativa cp = 50 %. 3.6 (3. • entalpia aerului saturat la 15°C. 0 °C calculate cu relatia 3.61633. Xs . Raza procesului in diagrama t .. Fig. • relatia 3.4.1012.presiunea partiala a vaporilor la saturatie [Pal. In tabelul 3. la presiunea de 1 bar (105 Pal. Presiunea barornetrlca este p = 101325 Pa '" 1. = Cp·ps = 1172 Pa.20 este: h = 38.2.3.4097 4.. el+273. • presiunea de saturate (lzobara sl adiabatica) corespunzatoare temperaturii umede de 15°C..5 % cu una din relatiile: .2. presiunea barornetrica se considers p =101325 Pa '" 1.5 (3. Tabele de valori p. in plus. Fig. 150°C) presiunea de saturatie se poate determina cu 0 eroare mai mica de 0.4 este tr = 9.1 s-au folosit. pentru a facilita calculul rapid.010663 kg/kga.013 bar.entalpia apei [kJ/kg]. precum si densitatea aerului umed.79 kJ/kgapa. .3. pentru situatiile practice.6. 3.28 g/kga.masa vaporilor saturati [kg).96 din care rezulta continutul de umiditate x = 6.1. pentru 0 presiune partiala a vaporilor p« = 1707.199 kg/m3.2. [kg vapori apa/kg aer uscat].3. Exlsta numeroase variante In functie de alegerea axelor de coord onate si de zona de parametri care se doreste a fi reprezentata cu 0 buna lizibilitate. • temperatura punctului de roua Reprezentarea grafica a relatlilor dintre caracteristicile aerului umed este foarte raspandita datorita poeibilitatllor de calcul rapid.3. Exemplul de calcul2 Se calculeaza continutul de vapori x al aerului umed a carui stare este caracterizata de temperatura uscata.15 este: p = 1. Legea lui Dalton exprlrna relatia dintre presiunile partiale ale constituentiler si presiunea total a a amestecului: p = pa + p. Citirea parametrilor aerului umed in diagrama t-x.10-3 kg/kga.2.3. • continutul de umiditate la saturatie. lnstalatii de ventilare ~i climatizare indicele "v" la vaporii de apa. = 3. In continuare.x. tu = 15°C.5) In practica inginereasca. Se procedeaza dupa cum urrneaza: • presiunea la saturatie se calculeaza cu relatia 3. calcu- Capitolul 3: Aerul umed lata cu relatia 3. p« In domeniul de temperaturi (-40 . • entalpia aerului umed calculata cu formula 3. cu 0 eroare neqlijabila.1. calculata cu relatia 3.74 Pa.5·x+(O. t = 25 °C sl temperatura urneda.pentru t:::.3.2. cunoscand presiunea amestecului si oricare alte doua rnarimi caracteristice se pot determina toate celelalte.3. PvA t'A -tUA tA Fig. • presiunea partiala a vaporilor de apa rezulta pe baza relatiei 3.18 sau 3.2. Folosind relatlile date In tabelul 3.20 este hs = 41.3.3. Se determine: • entalpia aerului la 25°C In functie de x si t (relatia 3.:'I' XA Fig. ".2.6_ este: 3 x = 7.3 °C. Marimile fara indice se refera la aerul umed (Ia amestecul format din aer uscat si vapori de apa).2. x». notatille: m« . Raza procesului in diagrama h-x. rezultand ps = 2343 Pa.. ale vaporilor de apa contlnuti in aerul umed.1 010·e'+23\667 -3928.8: p.3.1 devine: 25+2547. p.3.3. RelaJii de calcul Pentru definirea starii aerului umed sl pentru a urmari evolutia lui in diferite transforrnari termodinamice. Parametrii aerului umed 3.3. Aceste rnarirni sunt cuprinse in tabelul 3..01066-x)·62.965 kJ/kga.pentru t > 0 °C -8150.1.

4. 3. ea este evaluata frecvent.2.. respectiv. Pe axa orizontala se citeste continutul de umiditate (ce a fost proiectat de pe axa de coordonate oblica) iar pe axa vertical a (ln stanqa) se clteste temperatura uscata. 3. t2 a b tl=t2 Fig.4. 3. b .variatla de entalpie. 3. 3.4. tratat pentru a se obtine 0 stare ce corespunde functiel pe care 0 are In procesele din incapere. Aceasta marirne se poate stab iii atat pentru procesele de tratare a aerului cat sl pentru a urrnari evolutia lui Tn incaperl. Gv.Tn diagrama h-x.3 . b . b .4. a tM t2 t-x. aceasta diaqrama va fi denurnita t-x.1. 3. h. ln diferite forme grafice.4. rnarirne ce caracterizeaza transformarea termodinarnlca a aerului umed este raza procesului (de preluare simultan a a caldurii ~i urnidltatii) denurnita sl raport de termoumiditate. reprezinta debitul de A'--7I~Xl lL'1o::"+--t--1X2 X1=X2 a x.5. 3.4. respectiv. Tratarea aerului este realizata prin Tnserierea unor procese simple care sunt prezentate In tabelul 3. X2 Fig. reprezentari ale razei procesului. pentru a respecta notatille internationale. Proces de raclre uscata: a . .4. asa cum se arata si ln tabelul 3.1h.3.ln diagrama h-x.3. In realitate. t-x. Entalpia.1h [kJ/kg 1 Tn care: Q. I.1x .3.1.Tn diagrama b Fig. t. b .4. lnstalatii de ventilare si climatizare curba de umiditate relativa rp = 100 % pe care se citesc marimlle corespunzatoare saturatiei. Orice proces caracterizat printr-o valoare £0 a razei procesului este reprezentat printr-o dreapta paralela cu £0 = constant. construlta Tn coordonate entalpie-continut de umiditate (h-x) care fac Tntre ele un unghi la 135 In Romania este cunoscuta sub numele de diagrama i-x.In diagrama t-x. a t2 b Fig.4.Tn diagrama h-x.Capitolul 3: Aerul umed In tarile Europei de Est ~i Tn Germania se utilizeaza diagrama cunoscuta sub numele de "diagrama Mollier".ln diagrama t-x. . Citirea parametrilor aerului urned Tn aceste diagrame este ilustrata schematic ln figurile 3. Proces de raelre urneda: a .Tndiagrama t-x. respectiv. deasupra curbei de saturatie .ln diagrama h-x.4. caldura.3.4.1x Q . In lucrarea de fata s-a schimbat notatia pentru entalpie.Tn diagrama b-x. x. .2) Fiind 0 marirne ce reflecta direct rnodul Tn care s-a produs transformarea starii aerului. Citirile se fac Tn zona de aer nesaturat. este notata direct pe dreptele oblice de h = constant.6 Proces izotermic: a . In Franta si Tn Statele Unite ale Americii se utilizeaza 0 dlaqrarna h-x care are axele de coordonate inversate fata de diagrama Mollier.rp = 100 %.2) se urrnareste evolutia aerului Tntre 0 stare lnltiala 1 sl 0 stare flnala 2 si modul Tn care este utillzata raza procesului. b . 3.8 Amestec a doua debite de aer: a . de umiditate preluate/cedate de aer ln procesul de transformare. din i Tn h. de umiditate Tntre starea initiala si finala ale transforrnarii (fig. majoritatea cuprind.In diagrama h-x..1 si 3.Tn diagrama t-x.4.4. b . 3. de obicei.Tn diagrama a Fig.8. t. . Transtorrnarl simple ale aerului umed • Probleme generale Aerul introdus ln Incaperile ventilate (climatizate) este.4. Diagrama h-x la presiunea de 1013 mbar este reprezentata Tn figura 3.7 Proces adiabatic: a . Diferitele procese de tratare sirnpla cuprinse In tabelul 3. £0. Planul unei diagrame psihrometrice este Irnpartit Tn doua zone prin 0. iar pe axa verticala (Tndreapta) se citeste continutul de umiditate. Raza procesului. Deoarece pe axa orizontala se citeste temperatura uscata. Fig. dreptele t = constant nu sunt paralele Tntre ele ci constituie un fascicui de drepte.4.3. 3. 3. • Procese simple prezentate in diagramele psihrometrice Pentru a facilita specialistilor urrnarlrea evolutiei aerului ln diagramele psihrometrice.4. este definita prin raportul: o £=-=q. In tabel sunt date si relatiile de calcul curente necesare pentru alegerea aparatelor de tratare.4. Proces de incalzire: a . Pentru diagramele curent folosite (fig.1.1 si 3.1 sunt reprezentate ln diagramele psihrometrice din figurile 3.

. Instala~ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 3: Aerul umed 30 f\ kcal 23.28 - .36 15 Conversia unitatilor de miisurii 1 kcal/h = 4. .9-- kJ 100 90 20 80 10 1.38 I I I i I Iii I II . I I II I I i I I I I I II I iii I I I I II I I I II I .26 5 1. pentru aerul umed.1868 kJ/h 1 kW = 860 kcallh 1 kW = 3600 kJ/h 10 0-'.30 0 '" L'LI '/ -fiJ1 fJ 'I 'IL 1.3. la presiunea de 1013 mbar. I I I I j I Iii i I I rg ~ME .t IUV s»: Raza procesului E=L1h! [kJ/kg] 8x 1. Diagrama h-x.3. ~ 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 Presiunea vaporilor de apa p [mbar] Fig.32 ~ -v JllLl u 1.L / \/1"1/ / II I / r Y'L-'tls::.. / II\.TT --r-if:! L / . t .~ ~ ~ ~ttI~ 8l 0.34 10 1. .I. 3.0 E 1./11 " IIV 1/ ['\.

i climatizare Tabelul 3.Capitolul 3: Aerul umed I.X1) Debitul de cal dura preluat de aer: Q = L·(h2 .X1) PC apa recirculata 6..h2) sau aproximativ QBI = L ·(t1 .<1>2 QBI = L·(h2 .<j>2 Starea finala a aerului amestecat M va avea entalpia.11 condensat c L I I t1•Ih1. Raclre cu uscare (proces 1-2) £>0 Se realizeaza cu 0 baterie de racre avand tBR < tr1 L I I.h2) Debitul de vapori de apa condensate Gv = L'(X1 .1 2. 1/ tBR2: 1. Se realizeaza prin pulverizarea de apa in circuit inchls cand temperatura apei ta = tu ~ Q) . Racire uscata (proces 1-2) £ = -00 Se realizeaza cu 0 baterie de racre avand temperatura medie tBR 2: tn L I I CDt1' h]. Incalzlre uscata (proces 1-2) £= +00 Se realizeaza cu 0 baterie de lncalzire L I I + r a ~X1'<P1 Q) X agent de racire L agent termic primar Debitul de cal dura preluat de aer.4.debit de aer [kg/s). Transformari Transformarea t: .= Xm= h. avand debitele L 1. respectiv L2) L I I + r d I I IL t2. tBR < 1. e = 0 (proces 1-2). Gv .debit de vapori [kg/s) . respectiv real: Gv = L'(X3 .1. respectiv cedat de bateria de incalzire: ~ t2.h1) I t2. Umidificare lzoterrnlca (proces 1-2) £ = hv Se realizeaza prin injectie de abur saturat (sau prin pulverizare de apa cu temperatura t) 5.X2) 4.·L+hr4 L+4 x.t1) I I IL ® t~ - 2. Umidificare adiabatlca. X1 Q)~ h" t1. -- I IL ®t2'1 h2. Proces real t: = cp apa .h1) / (X2 . teoretic. QBI = L·(t2 . hm ~i continutul de umiditate Xm: ~X1.t2) 3.. h~ x2. X2 Debitul de cald4ra extras aerului supus racirf si preluat de bateria de racire: QBR = L·(h1 .·L+X2·4 L+4 Notatii: L . lnstalatii de ventilare . q>2 10 Debitul de vapori preluat de aer: aproximativ: Gv ~ L'(X2 . ta (proces 1-3) Cp apa = 4. X1 I :: :: - It H (5) ~ I I IL t2•lh2• X2 Debitul de cal dura preluat de la aer: QBR = L·(h1 .debit de caldura [kW].<I>1 Q) X ~ L agent termic primar ® hr.[kJlkg) simple ale aerului umed Helatii de calcul Schema realizare proces 1.X1). h2. Q . X2 injectle vapori I ~ t1• h1~ L CD' '6 ~ J (sau apa cu t=t1) e I Debitul de vapori preluat de aer: Gv = L'(X2 . X1 I ~ . h2(x2. aproximativ. Amestec de aer £ = (h2 .1 b agent de racire I I IL @t~2' .X1) (1 sl 2 sunt starile aerului care se amesteca.186 kJlkg (caldera rnasica a apei la presiune constanta).h1) sau.

6. are drept urmare evaporarea apei din capilare. deci la parametri ai aerului exterior cu varlatii foarte mari. respectiv.starea aerului climatizat C. p . In care t este temperatura finala a aerului supus tratarll. de debitul de aer tratat. pe de alta parte. de natura procesului pe care urrneaza sa-l sufere aerul si economicitatea procedeului. unul In functiune si unul In regenerare. cpi). camere de pulverizare. procesele din diagrama h-x pot evolua dupa orice directle. Temperaturile de lucru sunt circa 25°C la alumogel sl circa 35°C la silicagel. Adoptarea unui anumit procedeu este leqata. aspecte care trebuie avute In vedere la alcatulrea proceselor de tratare cornplexa $i la care se adauqa si cele legate de reglarea proceselor. Regenerarea..6. Xe).Lexe + L. ca urmare. umiditate.) pentru a fi introdus In Incaperi.starea punctului de roua corespunzatoare starii finale a aerului R.1. de apa si electricitate. Qi . In timpul reqenerarf are loc incalzlrea stratului pana la circa 100 . pe de alta parte. operatie care consta In trecerea unui curent de aer. pa .15 . ca urmare.9-0..6. apa calda.. care dureaza un timp egal cu cel de adsorbtie.4. In practice. Starea finala poate sa rezulte In diferite zone ale diagramei h-x. Tratarea cornplexa a aerului de climatizare Se presupune realizarea unor agregate alcatuite din cam ere de amestec. iar. se considera ca procesul decurge la e = 0 (similar procesului de umidificare adiabatica): In realitate.debitul de aer recirculat [kg/s] sau [kg/h]. apa racita). Modificarea starf aerului In interiorul agregatului de climatizare poate fi reallzata In multe feluri. In figura 4. procesul de condensare a vaporilor de apa . el decurge dupa 0 directie e = t. trecerea de la 0 stare la alta fiind de cele mai multe ori mai usor de obtinut (mai economic) $i de stapanit prin 2-3 procese..6..viteza aerului raportata la suprafata frontala a stratului granular. Capacitatea de retinere (raportata la greutatea materialului uscat) este de 8 . ventilatoare $i diverse accesorii care sa asigure realizarea unor procese simple de tratare a aerului.6.cantitatea lirnita de vapori adsorbiti la saturatia adsorbantului [kg apa/kg adsorbant]. . Supratata frontala a stratului granular adsorbant este data de relatia: A = U(3600·vp) [m2] (4. In primul rand. se recurge Insa la un nurnar mai restrans. cu relatia: AH = (35 . 4. are loc 0 tncalzlre atat a aerului cat $i a stratului granular.Lp .. la anumite dlrectli. situata la lntersectia dreptei IE cu unul din parametrii Xm sau hm. 4. bineinteles. atat pentru situatia de iarna cat sl pentru cea de vara (ca limite extreme Intre care variaza parametrii aerului In tot timpul anului).starea aerului exterior: E (te. de sarcinile termice (de racire $i de Incalzire) pe care trebuie sa Ie realizeze.6.. Marimea agregatului de climatizare este deterrninata. alcatuirea constructiva a agregatului de climatizare capabil sa realizeze procesele amintite. de regula.. usor controlabile si reglabile cu ajutorul carora se aduce aerul la starea necesara (temperatura. energie V=L1x z ep. Pentru ca instalatia sa functioneze continuu se prevad 2 uscatoare.6.2) ei = Qi/Gi [kJ/kg] (4.3) In care: L este debitul de aer tratat [kg/s]. In figura s-a notat cu I starea initiala a aerului care urmeaza sa fie tratat. 10 % la alumogel.1) he = hi .6. x . pozitia punctului de amestec tata de curba de saturatie $i de schema de ventilare. un numar mai mare sau mai mic de procese simple a carer alegere presupune 0 analiza tehnico-econornlca sl faptul ca instalatia Tn care este implementat agregatul functioneaza tot timpul anului.timpul de adsorbtie [h].sarcina terrnica de lama [kW]. entalpie etc. v . Rezolvarea tratarli complexe presupune. Sinteza posibilitalilor de tratare a aerulul Trecerea In revista a modalitatilor de tratare a aerului arata ca exista multiple posibilitati de modificare a parametrilor acestuia.starea aerului interior: I (ti. apa fierbinte. deci un proces de usc are adiabatica. dupa caz. Materialele desicante se prezinta sub forma de granule avand. Pierderea de sarcina la trecerea aerului printr-un strat granular de grosime x se deterrnina.200 °C. La condensarea vaporilor de apa se elibereaza caldura latenta de vaporizare sl.5) In care: a .4) (4. cu evolutii dupa directii diferite fiecare.. 10 ore) materialul adsorbant trebuie regenerat.5.6) Oupa un timp de functionare (pana la 8 .5) unde: Le = Lp este debitul de aer proaspat In situatia de calcul [kg/s] sau [kg/h]. L = L. cu cresterea temperaturii. cu conditia ca temperatura de strop ire sa fie superioara celei de 0 °C.2 m/s).0. 4. transpunerea In diagrama h-x a proceselor simple In succesiunea lor loqica. xc = Xi .Qi/L [kJ/kg] (4. rezulta volumul necesar de substanta desicanta: I. (4. lnstalatii de ventilare si climatizare electrica). intr-o anurnita ordine.4 mrn. 4. de frig (apa rece. (4. filtre. eqala cu 0. .1 s-a Incercat 0 sintetizare a posibilitatilor practice si economice de tratare a aerului prin diverse procedee.. Hezulta urrnatoarea succesiune de procese sl aparataje necesare pentru . Teoretic. situata la intersectia unei paralele la raza procesului iarna. gaze de ardere filtrate sau abur supraincalzit avand 0 temperatura de 150 . Se cunosc: .1.starea aerului amestecat M.6. Gi -sarcina de umiditate iarna [g/s]. h. Considerand umiditatea (vaporii de apa) extrasa din aer L·!ix [kg]. care rezulta la intersectla dreptei Xc cu cP = 0. pe de 0 parte. si. = L . Astfel daca se utilizeaza substante desicante aerul evolueaza de la I la H. baterii de Incalzire si racire. din aerul ce strabate stratul granular este mult mai accentuat.Gi/L [g/kg] (4.1.1 Punctul de amestec M este situat deasupra curbei de saturaJie 4. 10 % la silicagel si 4 . a echipamentului. proces ce se poate considera ca dec urge aproximativ la entalpie constanta. folosind..4) In care: L . Practic. In functie de procedeul adoptat. Procese de tratare cornplexa a aerului iarna Se analizeaza procesele In functle de anotimp. proces ce se desfasoara dupa h = constant. Procesele cuprinse In evantaiul AF pot fi realizate prin pulverizare de apa In circuit deschis si. In paralel.densitatea aerului [kg/m3]. 110 °C fiind necesara racirea acestuia Inainte de a fi utilizat din nou. . z .Xi m- L.1.Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului aceeasi temperatura. Aparatajul din cornponenta agregatelor necesita surse de cal dura (abur.1 Schema de ventilare "sus-jos" Pentru constructia proceselor se cunose sau urrneaza a fi stabilite puncteIe de stare determinante.+L...starea P rezulta la intersectia dreptelor Xm $i hr. ei cu unul din parametrii xc sau he.debitul de aer tratat [kg/h]..densitatea adsorbantului [kq/m''].40)xv2 [Pal (4.5. . dimensiunile 2 . Se deterrnina: . iar.95..50 m/s (Voptim = 0.4..4. In mod aproximativ. pe de 0 parte.

situatie Tn care tot debitul de aer este preluat din exterior.idem.44 67.25 M 29 R E -15 0. Qi = 58.tratarea cu abur supraincalzit: 4 .7 ---T I 20 8.6. 5 .5 53 50 10.1 kg/s si debitul de aer recirculat. In figura 4. debitul de aer proaspat.8 90 P P1 14. exterior. prevazuta cu jaluzele reglabile pe cele doua racorduri.75 7.8 -13 80 M 2.26 41 55 PROCES IARNA C 15. pastreaza ~i racordul de recirculare folosit. qJi = 55 %).5 41.8 31 4 35 30 25 ~ '5 Qj <U ::J "S 20 ~ 1ii Qj \ c.reincalzirea aerului.starea aerului in terior. = 4.6.pornpa de circulatie: VTC . RiC . L. T .10-3 kg/s. Tratarea cornplexa a aerului iarna. PRi . tratat.45 56.venti I cu trei cal: I .idem. Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului Exemplul de calcul 1 a . lnstalatii de ventilare si climatizare realizarea lor. C . BRI .8 g/kg)._.5. Xe = 0.1 este indicat sl cazul Tn care nu este perrnisa recircularea aerului interior.idem. rezultata ca surna a elernentelor comune si necomune din procesele de tratare iarna sl vara.tratare cu apa recirculata. lrnpreuna cu debitul de aer tratat. amestecat. E (te = -15°C.filtru de praf.5 28.45 0. E .6.idem. racit $i uscat.35 62.>M .idem. din cons iderente economice.8 35.2 43.1.4 7. 15 E Q) l- i 10 5 25' 0 15' 10' 5' -5 2500 o· -5''------'.6. M . sarcina de umiditate. CI .5 9.5 4.45 R 11.x [g/kg] Fig. la aducerea incaperii In stare de regim.52 30. pentru a se evita colmatarea acesteia. 2 . sarcina termlca.proces de preincalzire.baterii de racire alimentate cu apa rece sau racita.1. rezultata la intersectia dreptelor hr si Xe. cazul in care punctul M este situat deasupra curbei de saturatle: CA . Rv . .idem umidificat.camera de pulverizare. de multe ori.17 13. Sinteza posibilitafilor de tratare a aerului: 1 . realizat prin trecerea aerului amestecat printr-o baterie BPI. 4. Lipsa amestecului (punctul M) nu atrage dupa sine obligativitatea disparitiel camerei de amestec CA. deoarece acestia.8 10. In locul punctului P apare starea P1.Se reprezinta procesele In cazul cand lntreq debitul de aer este preluat din exterior si se com para debitele de Elementele comune (bateria de relncalzire BRI.1. camera de pulverizare CP etc.baterie de preincalzire CP .5 98 30.56 100 19. Schema tehnoloqica a agregatului indicat In partea de jos a figurii 4.tratare.umidificare adiabatica obtinuta Tn camera de pulverizare CP prin pulverizarea apei Tn circuit Tnchis. Lp = 5.1. de asemenea.14 35. PC .65 10.8 30.52 40 I"" t x h <p I 26 C 20 9. + h 8 45 .Se traseaza procesul de tratare complexa a aerului iarna cunoscanduse urrnatoarele date: starile: I (ti = 20°C.ventilator de intro ducere. 6 . Tnscrierea parametrilor punctelor de stare pe figura este. 4.tratare directa cu aqenti frigorifici. constituie ipotezele principale pentru dimensionarea tuturor elementelor componente.__ ''---'~ _ ___''___ ~ -10 -15 Fig.. Gi = 7. BPI .baterie de reincalzire: VI .tratare cu abur saturat uscat.9 kg/so b . cu apa In circuit deschis. MP .evolutia aerului interior iarna ca urmare a preluarii simultane de caldura si umiditate. 3 . indicate In figura 4.tratarea cu substante absorb ante sau adsorbante. Inaintea bateriei de preincalzlre BPI. I+E---. I--~-r--~--~--~------_L--~------~----------~~oo ____. preincalzit: Ri . 7 .25 38 90 58. realizat Intr-o camera de amestec CA. importanta.proces de amestec. 8 . la care se adauqa intotdeauna un filtru de praf F.) se dirnensioneaza pentru situatia cea mai defavorabila si se verifica pentru cea favorabila. F .baterii de incalzire.4.57 9.1.temperatura teoretica apei de racire sau a agentului frigorific. PROCES VARA E 31.camera de amestec.38 12.65 35. realizata cu bateria BRI. P .5 4. deoarece ea constituie locul de acces pentru scoaterea elementelor filtrante Tn vederea curatirti lor si.3 kW.

Debitul de caldura preluat de aer este: 01 = OMP+ORC = L(hp-hm) + L(hc-hr) = = L(hc . .--o-n-a-d""'e-~e---T'---=Z.86 g/kg Punctele R sl P se stabilesc analog hn = 15.46 kJ/kg lntersectia lor da punctul M situat pe dreapta IE. Acest lucru este expliin zona de sedere se considera neglicabil deoarece odata cu deplasarea punctului / se deplaseaza si punctul C jabila.84'15.45) = = 30.Se reprezinta starea punctului de amestec M. pentru care se calculeaza.Debitul de umiditate preluat din aer este: G1 = GPR = L(xr .Alegerea unei umlditatl relative schema de circulatie a aerului se urrnamai mici sau mai mari decat cea initiareste in tabelul 4.6.52 glkg hc = 41 .8 g/kg ~i hr = 30. . re.1'0.2 Schema de ventilare "jos-sus" .6.4.75+2 500}·5. dar in locul parametrilor constant.4.55 . . .(-13)] = 481. dusa prin I. folosindu-se doar ca verificare. diterita de cea considerata (55 %).5 °C ~i qJp = 31 %.55 kJ/kg Procesele ~i schema tehnoloqica ale Nolle consumuri vor fi: agregatului. .84'(-15)+2 500]'0.1.8'10-3 = 30.2 g/s = 241.1. C ~i Ri se stabilese la fel ca in cazul anterior. ambele procente nefiind deloc de neglijat.3.fiind sarcinile totale.7-217. Repartizarea celor doua sarcini. citindu-se totodata si ceilalti parametri inscrisi in tabelul din figura 4.52 g/kg reqaseste valoarea hc = 35.13. Din diagrama h-x citim: tc = 15.6.86 .La intersectla dreptelor hr = 30. De exemplu.La intersectia dreptei Xc =7. qJc = 67.75 °C si conhs = hi + Q'jIL [kJ/kg] (4. Ol = (1 .100=1217% metrii aerului pentru punctul I sunt 0. iar I-Is . respectiv. deci una din conditii este suplirnentara. 4.4 °C. iar preluarea de umiditate tratarea aerului.he} = =10'[35.6. Rezolvare a .6.75 °C sl qJm1 = 4 %. lar consumul de umiditate: .17 kJ/kg €i = 58. aceleasi ca in cazul preceSchema .84'28.2-30.9 %. adica un consum suplimentar de apa suplimentar.7 kJ/kg.In cazul cand nu este perm is amestecul. in tabelul de la partea superioara. cu rnentiunea ca.sus-jos" Schema "jos-sus" dent. Sarcini f--::Z.Ofsi L [kJ/kg] (4. = 30. din diagrama h-x rezulta incaperf Is (hs. dupa c .8 kJ/kg.1: Xs = Xi + G7IL [g/kg] (4. punctele I.7 % fata de cazul anterior: = OEP1+0RC = L(hp1-he)+L(hc-hr} = = 10'(30.86·10-3= cazului anterior. 0 citire cat mai exacta presupune asigurarea coretarii permanente a rnarirnilor t.10) form relatiei 4. la. .6.--o-n-a-s-u-p-e""'ri--cu rnentiunea ca.7.1'(-13)+4.75 °C. pentru multe incaperi.26)110 = 4.deasupra acesteia.8'8.3: Xc = 8.Pentru trasarea proceselor se reprezinta. xs) care intra in amestec Xi1 = 6.45 rezulta starea P.3/10 = 35.11) Xc1 = 6. cu precizarea ca paraOro' .92 kg/h. aici. ce soar Intarnpla daca pentru aceeasl temperatura a aerului interior soar considera 0 alta umiditate relatlva.02 '" -13 kJ/kg.6) Gr 30. Ofs= [J·Gi (4.Xp1} = terrnina pe baza caldurii si urniditatf = 10'(7.100 481.hm} = =10 (35. rnarimile xe. Umiditate: [kg/s1 GfS = [J·Gi Gl = (1 .6.7 :100=118 9 % Xc = Xi .6.Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului caldura si umiditate preluate de aer in cele doua situatii. x citite si calculate. pentru salile aglomerate peraturi.Se reprezlnta starea aerului C.5 %.58.9) acesta si.6. respectiv a umiditatii [J.6.8 sl Xm = 4. raza procesului pentru de 118. in prealabil.37 g/kg hm = [5.Se anallzeaza. in conditlile rnentinerii aceleiasi temIn particular.7.6.7 ' hc = hi . h.8 kJ/kg pentru care obtinern !P1 = 28.1. pentru care corespund hr = 30.hm} = =10'(5. 4. Un rationarnent analog arata ca prin rnarlrea umiditatii relative cresc ~i consumurile energetice (caldura sl apa).2 sunt.6.1 g/s Fata de rezultatele obtinute la punctul b.1. duce la modificarea consumuOfs se poate determina si prin bilant lui de caldura si apa necesare pentru termic direct.44} = 171. indicate in figura 4.1 kW G = L(Xc1 .xp) = = 10'(7.8 kJ/kg. calculandu-se Xm si hm cu relatiile: 4.Stabilirea parametrilor aerului amescare rarnane intotdeuna pe para lela la tecat M se face tot pe baza relatiilor €i dusa prin punctul / deci sl tc rarnane 4. daca umiditatea hi si Xi se folosesc cei corespunzatori soar micsora de la 55 la 45 % in puncstarii aerului de la partea superioara a tul /1. a celui de apa cu circa 54 %. starlle I si E cu valorile indicate.6.a)·Oi pana la evacuarea . cu Xc = 7.52 . 4.6.3/7. din exterior.52 .6 g/kg si hi1 = 36. pentru reducerea Oi si Gi . E. qJm = 98 %. din diagrama h-x rezultand lm = 2.6.[J)·Gi Raza procesului: e [kJ/kg] €i = Oil Gi = L(hc . terrnica necesarului de caldura si apa in prosi.1. in diagrama h-x. o = L(hc1 .6.17 .26 .9'41]/10 = 13. debitul de cal dura preluat de aer va fi: 02 4.8'10-3= = -13.6. dreapta CI --l Milrlmea reprezinta evolutia aerului in zona de totale dere/lucru oara sedere.1. . calculandu-se hc si xe.75+2 500}'0. recuperarea caldurii contlnuta de Ofs = «o.5 °C.15 kJ/kg.75+(1.10-3 = 7 878 kJ/kg lntersectia unei paralele cu €i = 7 878.7 g/s = 100. Tabelul 4.6. de umiditate ale lncaperll.6 .8) Din compararea rezultatelor de mai Caldura ~i umiditatea preluate in zosus se impune concluzia ca recirculana de sedere sau de lucru se determirea aerului evacuat este solutia cea na folosind coeficientii de preluare a mai eflcienta sl cea mai simpla pentru caldur]! a sl.Statile E si I se stabilesc analog cazului anterior. Repartizarea de caldura $i umiditate in principiu.3 ' valabili la nivelul zonei de sedere sau de lucru.17 .4/10 = 7.3 kW. Verificare: hp1 = 28.52 g/kg cu qJ = 0. 1. sub aspect energetic.7 kW deci un spor de circa 121. reducerea debitului de cal dura este de circa 21 % si. Caldura: [kW] OfS = a-O.2. sau folosind.8) = preluate in zona de lucru sau de ~ede=67. Puncsi care se determina cu relatiile: tul C1 va avea tc1 = 15.45} = 14. pentru care obtinern: tp = 19.din incapere.7) cfs = Ofsi Gfs [kJ/kg] (4. cresterea urniditatii relative a aerului interior se poate face prin alte procedee mai putin costisitoare. respectiv. in general.100= 67.5: Xm = (5. Starea P1 rezulta la intersectla dreptelor Xe = 0. lnstalatil de ventilare ~i climatizare In cazul folosirii amestecului: . c .6. Exemplu de citire: he = -13 kJ/kg.9 rezulta punctul Ri.Starea aerului climatizat C se deG2 = L(Xri .8+4.44) = 217. tri = 11. iar prin calcul: he = -15+[1. cesele de tratare cornplexa.6.4. Aceste puncte sunt reprezentate in figura 4. in intregime.hm) = = o e. aceasta zona: GrGr . L = 10 kgls ~i luarii lui.52 kg/h In ipoteza utilizaril aceluiasl debit total de aer.13. b .41 10 = 5.75+(1.4.5. iar parametrii punctelor de stare.Gfsi L [g/kg] (4. 217. hc sl €i cu relatiile: 4. deci Gfs 0 ~i Gj = G.0.1.4 sl 4.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful