P. 1
1 Bibliografie aer umed

1 Bibliografie aer umed

|Views: 82|Likes:
Published by Ganea Marius Bogdan

More info:

Published by: Ganea Marius Bogdan on May 29, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/19/2013

pdf

text

original

Capitolul 3: Aerul umed

1. lnstalatii de ventilare si climatizare
acesteia, amestecului, rezulta masa 28,9645 J/kg·K J/kmol·K a gazelor. a vaporilor sl astfel J/kg'K de apa constanta (3.1.2) a aerului 287 8314,41 moleculara si constanuscat a Pentru da Wexter poate umed parte. Astfel: - pentru - pentru - pentru aer umed aer uscat (amestec) calcule (1983). de stare sau fiecarui a gazelor amestecului constituent perfecte de aer In fi aplicata mai exacte stabilite de se recomanHyland si

3.1. Compozltla aerului umed
Aerul cantitatea te mica maximum 42,41 portant glkg atmosferic de vapori (Ia presiunea 3,82 glkg la 30°C), este un amestec binar de aer uscat si vapori de de apa, Desi 101,325 kPa,

Ma =

relatiile Ecuatia

ta caracteristica

Ra

=

RIMa

de apa din aer esla 0 °C si maximum ea joaca fizice, un rol imfiziologitransforpoae-

unde constanta Masa este

R

=

Ra:
(3.1.1) este

=

universala rnoleculara

Mv = 18,015

atat prin efectele

caracteristica

a vaporilor

R» rezulta:

ce sl meteorologice de cal dura vehiculate rnarilor luantilor, rului termodinamice. a caror poate Dupa a aerului

cat sl prin cantitatile In timpul Cu exceptia cornpozitia

Rv = RIMv = 461,5

pV = nRT p« V = naRT = maRa T pvV
unde:

(3.2.1) (3.2.2) (3.2.3)
[m3]; [K]. uscat,

partlcipatie

este variapractic

bila In timp uscat constants. normals din tabelul

si In spatiu,

3.2. Legile gazelor perfecte aplicate la studlul aerului umed
In aplicatille umed suficient poate de inqineresti fi tratat, buna, ca curente, un gaz aerul cu 0 aproxirnatie perfect.

=

vapori

nvRT

=

de apa

mvRv T

fi conslderata Harrison curat, uscat

compozitla este cea

p - presiunea [Pal; V - volumul n - numar de moli; T - temperatura
Indicele

2.1.1.

Corespunzator

"a" se refera

la aerul

Tabelul 3.3.1 Parametrii aerului umed
Simbol Denumire Temperatura uscata UM cC K

Deflnitle
Parametru termodinamic. Se mascara cu ajutorul unui termometru bulbul ferit de radiatie. Temperatura de saturatie izobara si cu

Helatil de calcul

t
T

adlabatca. tu
Temperatura umeda CC Se mascara aproximativ cu termometrul umed (bulbullnvelit de aer). Temperatura de saturate de umiditate constant. izobara la continut unei supratete pe In tifon umed, In curent

(3.3.1) h + (x, - x) . hapa = hs (3.3.2) hapa = 4,186 . tu Xs si hs se calculeaza la temperatura tu. (din relatiile 3.2.5. ~i 3.2.6): pentru pv 2: 610,7 Pa:

Se deduce

din:

tr

Temperatura de roua

punctului °C

Este egala cu temperatura

tr

=

3928,5/(23,3693

- Inpv) - 231,667
(3.3.3)

care vaporii de apa din aerul umed

condenseaza,

pentru pv

tr
Raportul dintre masa vaporilor de apa si x Continutul de umiditate kgv/kga masa aerului uscat dintr-un volum de aero

=

<

610,7 Pa:

6150,6/(28,9165

- Inpv) - 273,33
(3.3.4) (3.3.5) (3.3.6) (3.3.7)

x=mvlma x = 0,622·pv I (p - pv)
la saturatie: Xs

=

0,622·,bs 1 (p - ps)

Raportul dintre masa vaporilor de apa dintr-

rp

Umiditatea

relativa

%

un volum de aer sl masa maxima a vaporilor din acel volum, la saturate, temperatura sl presiune. Raportul dintre masa vaporilor de apa si la aceeasi

rp = m, 1 m«

=

Pv I Ps

=

p, 1 p«

(3.3.8)

X

Concentratia (umiditate

de umiditate kgv/kg

masa totals de aer (umed) dintr-un volum dat (sau continutul de va pori de apa dintr-un kilogram de aer umed).

specifica) absoluta

X= mvl m X = x 1(1 + x) X = 0,622·pv 1 (p - 0,378·pv)

(3.3.9) (3.3.10) (3.3.11) (3.3.12)

a

Umiditatea

kg/m3

Masa vaporilor de apa dintr-un metru cub de aer umed. Raportul dintre continutul de umiditate al maxim de

a

= = = =

Pv

!1

Grad de saturare

-

aerului umed si continutul si presiune.

Jl

xl

Xs

(3.3.13)

umiditate la saturatie, la aceeasi temperatura

p cp

Densitatea

aerului umed

kg/m3

Masa unui metru cub de aer umed.

P p

Cal dura masica (Ia presiune constants) a kJ/(kg'K)" aerului umed Caldura necesara pentru a obtine izobar, Caldura necesara unui kilogram de aer umed pentru a-si ridica temperatura cu 1 "C.

mN = (ma+mv)/V = Pa + Pv plRa·r - (pv/T)-(1IRa-1/Rv) = 0,00348 pIT - 0,00132'pvlT cp = (Cpa + x,cpv)/(1+x) cp = Cpa + x-cpv

(3.3.14) (3.3.15) (3.3.16) (3.3.17) (3.3.18) (3.3.19) (3.3.20)

se aproximeaza (raportata

=

cu: 1+ 1,86'x

h h h

=

la 1 kg de aer uscat) cu:

[cpa"t + (cpvt + r)·x] / (1 + x) Cpa·t + (cpv·t + r)·x 1,0·t + (1,86·t + 2501)·x
la 1 kg de aer uscat)

(1+x) kg de aer umed de temperatura t, h
Entalpia kJ/kg plecand de la 1 kg de aer uscat si de la x kg de apa avand temperatura vaporilor de apa. de "C. Suma dintre ental pia aerului uscat si a

se aproximeaza

°

= =

(raportata

cu 0 eroare neqlijabila.1. 3.5 % cu una din relatiile: . cu un continut de umiditate.6) 3.3. folosind relatia 3. 3.8: p. Xs . Exemplul de calcul1 Se deterrnina grafic si analitic parametrii aerului umed avand starea definita prin temperatura uscata t = 20°C ~i umiditatea relativa cp = 50 %. 150°C) presiunea de saturatie se poate determina cu 0 eroare mai mica de 0. • presiunea de saturate (lzobara sl adiabatica) corespunzatoare temperaturii umede de 15°C.3.28'10 kg/kga = 7.2. Fig. Folosind relatlile date In tabelul 3. RelaJii de calcul Pentru definirea starii aerului umed sl pentru a urmari evolutia lui in diferite transforrnari termodinamice. Se determine: • entalpia aerului la 25°C In functie de x si t (relatia 3.pentru t:::. Citirea parametrilor aerului umed in diagrama h-x.1.199 kg/m3.61633.2.20 este: h = 38. Exlsta numeroase variante In functie de alegerea axelor de coord onate si de zona de parametri care se doreste a fi reprezentata cu 0 buna lizibilitate.28 g/kga. lnstalatii de ventilare ~i climatizare indicele "v" la vaporii de apa. Parametrii aerului umed 3.10-3 kg/kga.20 este hs = 41. • continutul de vapori calculat cu relatia 3. x».1.1 010·e'+23\667 -3928.79= 41.4097 4.6.3.3.6 (3.2. calcu- Capitolul 3: Aerul umed lata cu relatia 3.3.33 .2.2. • temperatura punctului de roua Reprezentarea grafica a relatlilor dintre caracteristicile aerului umed este foarte raspandita datorita poeibilitatllor de calcul rapid. se utilizeaza parametrii de stare sl alte rnarimi caracteristice ale amestecului.3.1.013 bar. hapa .74 Pa.pentru t > 0 °C -8150. p.continutul de vapori la saturatie.3. rezultand ps = 2343 Pa..74 Pa. cunoscand presiunea amestecului si oricare alte doua rnarimi caracteristice se pot determina toate celelalte. 3.3.1 devine: 25+2547. presiunea partial a a vapori lor .entalpia apei [kJ/kg]. ps . 3.01066-x)·62. t = 25 °C sl temperatura urneda.3.3.4) La saturatie..2.3. Fig.. ". 3. = 3. p« In domeniul de temperaturi (-40 .presiunea partiala a vaporilor la saturatie [Pal.7 este Xs = 0. pentru 0 presiune partiala a vaporilor p« = 1707. [kg vapori apa/kg aer uscat].3. Legea lui Dalton exprlrna relatia dintre presiunile partiale ale constituentiler si presiunea total a a amestecului: p = pa + p.010663 kg/kga.96 din care rezulta continutul de umiditate x = 6.57. tu = 15°C. [Pal (3. PvA t'A -tUA tA Fig.1012. • relatia 3.3 °C.013 bar. In tabelele 3.2: hapa = 62.3.5 sunt date marirnile caracteristice ale aerului umed nesaturat si saturat. Aceste rnarirni sunt cuprinse in tabelul 3.1.. se folosesc tabele de valori sau diagrame psihrometrice.5'x kJ/kg.3. notatille: m« .masa vaporilor saturati [kg). In tabelul 3. presiunea barornetrica se considers p =101325 Pa '" 1.6 rezulta p« = 1707.18 sau 3.3. • continutul de umiditate la saturatie.1 s-au folosit. Presiunea barornetrlca este p = 101325 Pa '" 1.3. Se procedeaza dupa cum urrneaza: • presiunea la saturatie se calculeaza cu relatia 3.5·x+(O. doua exemple de calcul. Raza procesului in diagrama h-x. • presiunea partiala a vaporilor de apa rezulta pe baza relatiei 3.x.20) este: h = 25 + 2547.Diagrame psihrometrice ps=1.I. Exemplul de calcul2 Se calculeaza continutul de vapori x al aerului umed a carui stare este caracterizata de temperatura uscata. = Cp·ps = 1172 Pa.3. in plus. 3.4. Helatille de calcul au rezultat din definitii si din aplicarea legilor gazelor perfecte prezentate anterior. 0 °C calculate cu relatia 3. Citirea parametrilor aerului umed in diagrama t-x.1.3. Fiecare diaqrama este construita pentru 0 presiune data si permite citirea tuturor parametrilor pentru 0 stare a aerului definita prin doua rnarimi (careia Ii corespunde un punct In planul diagramei). pentru situatiile practice.3. devine eqala cu presiunea de saturatie. Tabele de valori p. el+273.caldura latenta de vaporizare/ condensare a apei (r = 2501 kJ/kg). calculata cu relatia 3..2.3.15 este: p = 1. ale vaporilor de apa contlnuti in aerul umed.965 kJ/kga.79 kJ/kgapa. pentru a facilita calculul rapid. r .4 este tr = 9. Pentru ilustrare se prezinta.5) In practica inginereasca.. • entalpia apei de 15°C rezulta din relatia 3.:'I' XA Fig. Marimile fara indice se refera la aerul umed (Ia amestecul format din aer uscat si vapori de apa). .6_ este: 3 x = 7. In continuare. • densitatea aerului calculata cu relatia 3. la presiunea de 1 bar (105 Pal. • entalpia aerului saturat la 15°C. 3.5 (3.4.3. Xs.2 . • entalpia aerului umed calculata cu formula 3. Raza procesului in diagrama t .48 kJ/kg.3. precum si densitatea aerului umed.2..

reprezentari ale razei procesului.4.4. b .Tndiagrama t-x. t2 a b tl=t2 Fig. X2 Fig.4. 3. In tabel sunt date si relatiile de calcul curente necesare pentru alegerea aparatelor de tratare.4.3.In diagrama t-x.1.1h.4.Tn diagrama t-x. respectiv. a t2 b Fig. 3. majoritatea cuprind.7 Proces adiabatic: a .4. .4. .4.Tn diagrama a Fig. Transtorrnarl simple ale aerului umed • Probleme generale Aerul introdus ln Incaperile ventilate (climatizate) este. I. Proces de incalzire: a .4. tratat pentru a se obtine 0 stare ce corespunde functiel pe care 0 are In procesele din incapere. 3. In lucrarea de fata s-a schimbat notatia pentru entalpie. t-x. 3.5. construlta Tn coordonate entalpie-continut de umiditate (h-x) care fac Tntre ele un unghi la 135 In Romania este cunoscuta sub numele de diagrama i-x. Citirea parametrilor aerului urned Tn aceste diagrame este ilustrata schematic ln figurile 3. 3.Tn diagrama h-x.2) Fiind 0 marirne ce reflecta direct rnodul Tn care s-a produs transformarea starii aerului. a tM t2 t-x. b . Proces de raelre urneda: a . b . Proces de raclre uscata: a . b . Deoarece pe axa orizontala se citeste temperatura uscata. Diferitele procese de tratare sirnpla cuprinse In tabelul 3.rp = 100 %.. Citirile se fac Tn zona de aer nesaturat. Planul unei diagrame psihrometrice este Irnpartit Tn doua zone prin 0.ln diagrama h-x.3.In diagrama h-x.6 Proces izotermic: a . Tratarea aerului este realizata prin Tnserierea unor procese simple care sunt prezentate In tabelul 3. respectiv. 3.Tn diagrama h-x.Tn diagrama b Fig. de obicei.4.4.4. dreptele t = constant nu sunt paralele Tntre ele ci constituie un fascicui de drepte. Raza procesului.ln diagrama t-x. Aceasta marirne se poate stab iii atat pentru procesele de tratare a aerului cat sl pentru a urrnari evolutia lui Tn incaperl.3.1 sunt reprezentate ln diagramele psihrometrice din figurile 3. respectiv. In realitate. lnstalatii de ventilare si climatizare curba de umiditate relativa rp = 100 % pe care se citesc marimlle corespunzatoare saturatiei. din i Tn h. . Pe axa orizontala se citeste continutul de umiditate (ce a fost proiectat de pe axa de coordonate oblica) iar pe axa vertical a (ln stanqa) se clteste temperatura uscata. pentru a respecta notatille internationale.3.1. 3. Gv. Orice proces caracterizat printr-o valoare £0 a razei procesului este reprezentat printr-o dreapta paralela cu £0 = constant. Pentru diagramele curent folosite (fig.. 3. t. t. Entalpia.3.1x .1x Q . 3. aceasta diaqrama va fi denurnita t-x.4. ln diferite forme grafice. • Procese simple prezentate in diagramele psihrometrice Pentru a facilita specialistilor urrnarlrea evolutiei aerului ln diagramele psihrometrice. £0.1. de umiditate Tntre starea initiala si finala ale transforrnarii (fig. 3. rnarirne ce caracterizeaza transformarea termodinarnlca a aerului umed este raza procesului (de preluare simultan a a caldurii ~i urnidltatii) denurnita sl raport de termoumiditate. de umiditate preluate/cedate de aer ln procesul de transformare. este definita prin raportul: o £=-=q. h.variatla de entalpie. ea este evaluata frecvent.1h [kJ/kg 1 Tn care: Q. este notata direct pe dreptele oblice de h = constant.4. caldura. .8 Amestec a doua debite de aer: a .2) se urrnareste evolutia aerului Tntre 0 stare lnltiala 1 sl 0 stare flnala 2 si modul Tn care este utillzata raza procesului.2.Capitolul 3: Aerul umed In tarile Europei de Est ~i Tn Germania se utilizeaza diagrama cunoscuta sub numele de "diagrama Mollier". iar pe axa verticala (Tndreapta) se citeste continutul de umiditate.Tn diagrama b-x.4.8. asa cum se arata si ln tabelul 3. In Franta si Tn Statele Unite ale Americii se utilizeaza 0 dlaqrarna h-x care are axele de coordonate inversate fata de diagrama Mollier. Fig.1 si 3. reprezinta debitul de A'--7I~Xl lL'1o::"+--t--1X2 X1=X2 a x. deasupra curbei de saturatie . Diagrama h-x la presiunea de 1013 mbar este reprezentata Tn figura 3.3 . x.4. 3.1 si 3. b .ln diagrama h-x.4. b .

I.26 5 1.0 E 1.9-- kJ 100 90 20 80 10 1.28 - . t .t IUV s»: Raza procesului E=L1h! [kJ/kg] 8x 1.~ ~ ~ ~ttI~ 8l 0./11 " IIV 1/ ['\. I I I I j I Iii i I I rg ~ME .3. I I II I I i I I I I I II I iii I I I I II I I I II I .3. Instala~ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 3: Aerul umed 30 f\ kcal 23. 3.36 15 Conversia unitatilor de miisurii 1 kcal/h = 4. . pentru aerul umed. . la presiunea de 1013 mbar..L / \/1"1/ / II I / r Y'L-'tls::.30 0 '" L'LI '/ -fiJ1 fJ 'I 'IL 1.32 ~ -v JllLl u 1.1868 kJ/h 1 kW = 860 kcallh 1 kW = 3600 kJ/h 10 0-'.38 I I I i I Iii I II . ~ 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 Presiunea vaporilor de apa p [mbar] Fig. Diagrama h-x.TT --r-if:! L / .. / II\.34 10 1.

ta (proces 1-3) Cp apa = 4.= Xm= h. aproximativ.X2) 4. Raclre cu uscare (proces 1-2) £>0 Se realizeaza cu 0 baterie de racre avand tBR < tr1 L I I. q>2 10 Debitul de vapori preluat de aer: aproximativ: Gv ~ L'(X2 .debit de caldura [kW]. 1/ tBR2: 1.X1).i climatizare Tabelul 3.debit de aer [kg/s).<j>2 Starea finala a aerului amestecat M va avea entalpia.<I>1 Q) X ~ L agent termic primar ® hr..186 kJlkg (caldera rnasica a apei la presiune constanta).Capitolul 3: Aerul umed I.h1) I t2. lnstalatii de ventilare . X1 I ~ . respectiv real: Gv = L'(X3 . h2(x2. e = 0 (proces 1-2). hm ~i continutul de umiditate Xm: ~X1.1 b agent de racire I I IL @t~2' .1 2.[kJlkg) simple ale aerului umed Helatii de calcul Schema realizare proces 1.·L+X2·4 L+4 Notatii: L .11 condensat c L I I t1•Ih1.h1) / (X2 .t1) I I IL ® t~ - 2.4. Incalzlre uscata (proces 1-2) £= +00 Se realizeaza cu 0 baterie de lncalzire L I I + r a ~X1'<P1 Q) X agent de racire L agent termic primar Debitul de cal dura preluat de aer.. Q . avand debitele L 1. Se realizeaza prin pulverizarea de apa in circuit inchls cand temperatura apei ta = tu ~ Q) . Gv . -- I IL ®t2'1 h2.1. teoretic. X1 I :: :: - It H (5) ~ I I IL t2•lh2• X2 Debitul de cal dura preluat de la aer: QBR = L·(h1 . tBR < 1. X2 Debitul de cald4ra extras aerului supus racirf si preluat de bateria de racire: QBR = L·(h1 . respectiv L2) L I I + r d I I IL t2.X1) PC apa recirculata 6.debit de vapori [kg/s) .h1) sau.t2) 3. X2 injectle vapori I ~ t1• h1~ L CD' '6 ~ J (sau apa cu t=t1) e I Debitul de vapori preluat de aer: Gv = L'(X2 .X1) (1 sl 2 sunt starile aerului care se amesteca. Amestec de aer £ = (h2 .·L+hr4 L+4 x. Transformari Transformarea t: . respectiv cedat de bateria de incalzire: ~ t2. Umidificare lzoterrnlca (proces 1-2) £ = hv Se realizeaza prin injectie de abur saturat (sau prin pulverizare de apa cu temperatura t) 5. Umidificare adiabatlca. X1 Q)~ h" t1.X1) Debitul de cal dura preluat de aer: Q = L·(h2 . Proces real t: = cp apa .h2) Debitul de vapori de apa condensate Gv = L'(X1 . h2. QBI = L·(t2 . Racire uscata (proces 1-2) £ = -00 Se realizeaza cu 0 baterie de racre avand temperatura medie tBR 2: tn L I I CDt1' h]. h~ x2.<1>2 QBI = L·(h2 .h2) sau aproximativ QBI = L ·(t1 .

starea aerului interior: I (ti. La condensarea vaporilor de apa se elibereaza caldura latenta de vaporizare sl. Capacitatea de retinere (raportata la greutatea materialului uscat) este de 8 .densitatea adsorbantului [kq/m'']..densitatea aerului [kg/m3]. In figura 4.1 Schema de ventilare "sus-jos" Pentru constructia proceselor se cunose sau urrneaza a fi stabilite puncteIe de stare determinante. ei cu unul din parametrii xc sau he. de regula.. proces ce se desfasoara dupa h = constant. intr-o anurnita ordine. alcatuirea constructiva a agregatului de climatizare capabil sa realizeze procesele amintite.starea aerului climatizat C.. procesul de condensare a vaporilor de apa .4) In care: L .5. situata la intersectia unei paralele la raza procesului iarna.timpul de adsorbtie [h]. care rezulta la intersectla dreptei Xc cu cP = 0. are loc 0 tncalzlre atat a aerului cat $i a stratului granular..starea P rezulta la intersectia dreptelor Xm $i hr. Starea finala poate sa rezulte In diferite zone ale diagramei h-x. Regenerarea.) pentru a fi introdus In Incaperi.1. pe de alta parte.4. rezulta volumul necesar de substanta desicanta: I. pa .Qi/L [kJ/kg] (4.6. atat pentru situatia de iarna cat sl pentru cea de vara (ca limite extreme Intre care variaza parametrii aerului In tot timpul anului).6. pe de 0 parte.2) ei = Qi/Gi [kJ/kg] (4..+L. Adoptarea unui anumit procedeu este leqata. (4. . Teoretic. situata la lntersectia dreptei IE cu unul din parametrii Xm sau hm.Xi m- L.. Practic.0. apa fierbinte.1 Punctul de amestec M este situat deasupra curbei de saturaJie 4. Gi -sarcina de umiditate iarna [g/s]. apa calda.4. de sarcinile termice (de racire $i de Incalzire) pe care trebuie sa Ie realizeze. = L . In care t este temperatura finala a aerului supus tratarll. la anumite dlrectli. se recurge Insa la un nurnar mai restrans.3) In care: L este debitul de aer tratat [kg/s].4 mrn.. Astfel daca se utilizeaza substante desicante aerul evolueaza de la I la H.4) (4. Procese de tratare cornplexa a aerului iarna Se analizeaza procesele In functle de anotimp.cantitatea lirnita de vapori adsorbiti la saturatia adsorbantului [kg apa/kg adsorbant]. pe de alta parte. 10 % la alumogel. 10 % la silicagel si 4 .2 m/s). operatie care consta In trecerea unui curent de aer. Tratarea cornplexa a aerului de climatizare Se presupune realizarea unor agregate alcatuite din cam ere de amestec.6..starea aerului amestecat M.6. ca urmare. cu cresterea temperaturii. si. Considerand umiditatea (vaporii de apa) extrasa din aer L·!ix [kg]. Rezolvarea tratarli complexe presupune. bineinteles. energie V=L1x z ep. Hezulta urrnatoarea succesiune de procese sl aparataje necesare pentru .1) he = hi .6..4. . de apa si electricitate. unul In functiune si unul In regenerare. 110 °C fiind necesara racirea acestuia Inainte de a fi utilizat din nou.. de natura procesului pe care urrneaza sa-l sufere aerul si economicitatea procedeului. (4.1. de frig (apa rece. ca urmare..6. z . . cu relatia: AH = (35 . Procesele cuprinse In evantaiul AF pot fi realizate prin pulverizare de apa In circuit deschis si. 4. usor controlabile si reglabile cu ajutorul carora se aduce aerul la starea necesara (temperatura. In practice. trecerea de la 0 stare la alta fiind de cele mai multe ori mai usor de obtinut (mai economic) $i de stapanit prin 2-3 procese.Lexe + L. In mod aproximativ.starea punctului de roua corespunzatoare starii finale a aerului R.debitul de aer recirculat [kg/s] sau [kg/h]. ventilatoare $i diverse accesorii care sa asigure realizarea unor procese simple de tratare a aerului. Supratata frontala a stratului granular adsorbant este data de relatia: A = U(3600·vp) [m2] (4. 4. Qi . care dureaza un timp egal cu cel de adsorbtie. cpi). gaze de ardere filtrate sau abur supraincalzit avand 0 temperatura de 150 . h.. a echipamentului. transpunerea In diagrama h-x a proceselor simple In succesiunea lor loqica. . Marimea agregatului de climatizare este deterrninata. In figura s-a notat cu I starea initiala a aerului care urmeaza sa fie tratat. Xe).sarcina terrnica de lama [kW]. In timpul reqenerarf are loc incalzlrea stratului pana la circa 100 .1. Pierderea de sarcina la trecerea aerului printr-un strat granular de grosime x se deterrnina. cu conditia ca temperatura de strop ire sa fie superioara celei de 0 °C. iar.. pe de 0 parte.Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului aceeasi temperatura. are drept urmare evaporarea apei din capilare.40)xv2 [Pal (4. baterii de Incalzire si racire.95.15 .5) unde: Le = Lp este debitul de aer proaspat In situatia de calcul [kg/s] sau [kg/h]. se considera ca procesul decurge la e = 0 (similar procesului de umidificare adiabatica): In realitate..Lp . aspecte care trebuie avute In vedere la alcatulrea proceselor de tratare cornplexa $i la care se adauqa si cele legate de reglarea proceselor. dimensiunile 2 . Sinteza posibilitalilor de tratare a aerulul Trecerea In revista a modalitatilor de tratare a aerului arata ca exista multiple posibilitati de modificare a parametrilor acestuia. de debitul de aer tratat.9-0.6. Se deterrnina: . In functie de procedeul adoptat. Se cunosc: .6. In paralel.. xc = Xi . camere de pulverizare. pozitia punctului de amestec tata de curba de saturatie $i de schema de ventilare. el decurge dupa 0 directie e = t. apa racita). Materialele desicante se prezinta sub forma de granule avand. L = L..Gi/L [g/kg] (4. proces ce se poate considera ca dec urge aproximativ la entalpie constanta.6) Oupa un timp de functionare (pana la 8 . Pentru ca instalatia sa functioneze continuu se prevad 2 uscatoare.50 m/s (Voptim = 0.viteza aerului raportata la suprafata frontala a stratului granular. p . iar. filtre.6. Aparatajul din cornponenta agregatelor necesita surse de cal dura (abur. 10 ore) materialul adsorbant trebuie regenerat. lnstalatii de ventilare si climatizare electrica). Temperaturile de lucru sunt circa 25°C la alumogel sl circa 35°C la silicagel.starea aerului exterior: E (te. cu evolutii dupa directii diferite fiecare. 4. entalpie etc. 4.1 s-a Incercat 0 sintetizare a posibilitatilor practice si economice de tratare a aerului prin diverse procedee.1. dupa caz. un numar mai mare sau mai mic de procese simple a carer alegere presupune 0 analiza tehnico-econornlca sl faptul ca instalatia Tn care este implementat agregatul functioneaza tot timpul anului. respectiv. deci un proces de usc are adiabatica.debitul de aer tratat [kg/h]. procesele din diagrama h-x pot evolua dupa orice directle. v . Modificarea starf aerului In interiorul agregatului de climatizare poate fi reallzata In multe feluri. x .200 °C.5) In care: a . eqala cu 0. umiditate.5. din aerul ce strabate stratul granular este mult mai accentuat. In primul rand. folosind. deci la parametri ai aerului exterior cu varlatii foarte mari.

2 43.5 9. Lp = 5.starea aerului in terior.5 98 30. M .7 ---T I 20 8. cazul in care punctul M este situat deasupra curbei de saturatle: CA . lrnpreuna cu debitul de aer tratat.baterii de incalzire.1. L. MP . la aducerea incaperii In stare de regim. importanta.75 7.35 62.8 -13 80 M 2.52 30. In figura 4.10-3 kg/s.pornpa de circulatie: VTC . rezultata la intersectia dreptelor hr si Xe.idem. CI . camera de pulverizare CP etc. 2 . BRI .65 35.baterie de reincalzire: VI .26 41 55 PROCES IARNA C 15.4 7.1. constituie ipotezele principale pentru dimensionarea tuturor elementelor componente.8 35.5.17 13.45 0. de asemenea.tratare cu abur saturat uscat. Gi = 7.52 40 I"" t x h <p I 26 C 20 9.proces de preincalzire.8 10. E .tratare directa cu aqenti frigorifici. 8 .proces de amestec. 5 . PC . 4.tratare. exterior. amestecat.44 67. C . PRi .idem umidificat.1.tratarea cu substante absorb ante sau adsorbante. . preincalzit: Ri .45 R 11. PROCES VARA E 31. In locul punctului P apare starea P1.1. cu apa In circuit deschis.14 35.Se traseaza procesul de tratare complexa a aerului iarna cunoscanduse urrnatoarele date: starile: I (ti = 20°C.camera de pulverizare.8 90 P P1 14. Rv .idem. Xe = 0.8 30.) se dirnensioneaza pentru situatia cea mai defavorabila si se verifica pentru cea favorabila.6. rezultata ca surna a elernentelor comune si necomune din procesele de tratare iarna sl vara.tratarea cu abur supraincalzit: 4 .reincalzirea aerului.57 9. T . sarcina termlca. realizat prin trecerea aerului amestecat printr-o baterie BPI. + h 8 45 .25 38 90 58.5 4.38 12. realizata cu bateria BRI.umidificare adiabatica obtinuta Tn camera de pulverizare CP prin pulverizarea apei Tn circuit Tnchis. P . 15 E Q) l- i 10 5 25' 0 15' 10' 5' -5 2500 o· -5''------'.1 kg/s si debitul de aer recirculat. I--~-r--~--~--~------_L--~------~----------~~oo ____.venti I cu trei cal: I . RiC ..8 g/kg).6.5 53 50 10. BPI . 4.idem. debitul de aer proaspat. Tnscrierea parametrilor punctelor de stare pe figura este. la care se adauqa intotdeauna un filtru de praf F.__ ''---'~ _ ___''___ ~ -10 -15 Fig.5 28.45 56. din cons iderente economice. Qi = 58. deoarece ea constituie locul de acces pentru scoaterea elementelor filtrante Tn vederea curatirti lor si. Schema tehnoloqica a agregatului indicat In partea de jos a figurii 4.tratare cu apa recirculata. Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului Exemplul de calcul 1 a . 3 . situatie Tn care tot debitul de aer este preluat din exterior.camera de amestec. Inaintea bateriei de preincalzlre BPI.evolutia aerului interior iarna ca urmare a preluarii simultane de caldura si umiditate.temperatura teoretica apei de racire sau a agentului frigorific. deoarece acestia. I+E---.ventilator de intro ducere.25 M 29 R E -15 0.6. Tratarea cornplexa a aerului iarna.Se reprezinta procesele In cazul cand lntreq debitul de aer este preluat din exterior si se com para debitele de Elementele comune (bateria de relncalzire BRI. pentru a se evita colmatarea acesteia.3 kW._.baterii de racire alimentate cu apa rece sau racita.9 kg/so b .x [g/kg] Fig.idem. tratat.4. 7 . F . Lipsa amestecului (punctul M) nu atrage dupa sine obligativitatea disparitiel camerei de amestec CA. = 4.6.>M . lnstalatii de ventilare si climatizare realizarea lor. Sinteza posibilitafilor de tratare a aerului: 1 .65 10. qJi = 55 %).5 4. 6 . prevazuta cu jaluzele reglabile pe cele doua racorduri. de multe ori.8 31 4 35 30 25 ~ '5 Qj <U ::J "S 20 ~ 1ii Qj \ c. sarcina de umiditate. racit $i uscat.5 41.1.1 este indicat sl cazul Tn care nu este perrnisa recircularea aerului interior.idem. pastreaza ~i racordul de recirculare folosit.56 100 19.baterie de preincalzire CP . realizat Intr-o camera de amestec CA.filtru de praf. indicate In figura 4. E (te = -15°C.

6.sus-jos" Schema "jos-sus" dent. . de umiditate ale lncaperll. in diagrama h-x.6 .Alegerea unei umlditatl relative schema de circulatie a aerului se urrnamai mici sau mai mari decat cea initiareste in tabelul 4.6.8 sl Xm = 4. cu rnentiunea ca. pentru care se calculeaza. 4. lar consumul de umiditate: . Ofs= [J·Gi (4.6. qJm = 98 %.4/10 = 7. cesele de tratare cornplexa.17 kJ/kg €i = 58.1'(-13)+4.75+(1. indicate in figura 4.84'28.2.1'0.6.3.hm} = =10 (35.he} = =10'[35. sau folosind.7 ' hc = hi . calculandu-se hc si xe. pentru salile aglomerate peraturi.Se anallzeaza.13. C ~i Ri se stabilese la fel ca in cazul anterior.58.5: Xm = (5.55 . .1: Xs = Xi + G7IL [g/kg] (4.1. .4. x citite si calculate.7 kW deci un spor de circa 121.1 g/s Fata de rezultatele obtinute la punctul b. in prealabil.8 kJ/kg. b .6.4 sl 4.1. L = 10 kgls ~i luarii lui. Un rationarnent analog arata ca prin rnarlrea umiditatii relative cresc ~i consumurile energetice (caldura sl apa).86 g/kg Punctele R sl P se stabilesc analog hn = 15.6) Gr 30.Xp1} = terrnina pe baza caldurii si urniditatf = 10'(7.37 g/kg hm = [5.6.8'8.din incapere. iar I-Is .6. ambele procente nefiind deloc de neglijat.75+2 500}'0. respectiv a umiditatii [J. Umiditate: [kg/s1 GfS = [J·Gi Gl = (1 . Acest lucru este expliin zona de sedere se considera neglicabil deoarece odata cu deplasarea punctului / se deplaseaza si punctul C jabila. aici.1.9 %. Repartizarea de caldura $i umiditate in principiu.9) acesta si.8+4.10-3 = 7 878 kJ/kg lntersectia unei paralele cu €i = 7 878.5 °C ~i qJp = 31 %.86·10-3= cazului anterior. cu precizarea ca paraOro' .6.5 °C.xp) = = 10'(7. iar preluarea de umiditate tratarea aerului.1 kW G = L(Xc1 . E. lnstalatil de ventilare ~i climatizare In cazul folosirii amestecului: .9 rezulta punctul Ri.52 .100= 67. citindu-se totodata si ceilalti parametri inscrisi in tabelul din figura 4. c .1.8'10-3 = 30.8'10-3= = -13. din exterior. folosindu-se doar ca verificare.02 '" -13 kJ/kg. . dar in locul parametrilor constant. dupa c . cu Xc = 7.44} = 171.Pentru trasarea proceselor se reprezinta.fiind sarcinile totale.2 Schema de ventilare "jos-sus" .7 g/s = 100.6 g/kg si hi1 = 36.1.7. daca umiditatea hi si Xi se folosesc cei corespunzatori soar micsora de la 55 la 45 % in puncstarii aerului de la partea superioara a tul /1.45} = 14. Exemplu de citire: he = -13 kJ/kg.13. dusa prin I. aceleasi ca in cazul preceSchema . reducerea debitului de cal dura este de circa 21 % si.45) = = 30.0.46 kJ/kg lntersectia lor da punctul M situat pe dreapta IE. respectiv.6.6. qJc = 67. la.75 °C.75 °C si conhs = hi + Q'jIL [kJ/kg] (4. rnarimile xe. calculandu-se Xm si hm cu relatiile: 4.8) = preluate in zona de lucru sau de ~ede=67.La intersectia dreptei Xc =7. sub aspect energetic.75+2 500}·5.2-30.6.84'15. re.8 kJ/kg pentru care obtinern !P1 = 28.6.5 %. starlle I si E cu valorile indicate. .Debitul de umiditate preluat din aer este: G1 = GPR = L(xr . De exemplu.7 % fata de cazul anterior: = OEP1+0RC = L(hp1-he)+L(hc-hr} = = 10'(30.--o-n-a-d""'e-~e---T'---=Z. recuperarea caldurii contlnuta de Ofs = «o. 1.hm} = =10'(5. ce soar Intarnpla daca pentru aceeasl temperatura a aerului interior soar considera 0 alta umiditate relatlva. 4. tri = 11. in conditlile rnentinerii aceleiasi temIn particular. punctele I.75 °C sl qJm1 = 4 %.[J)·Gi Raza procesului: e [kJ/kg] €i = Oil Gi = L(hc . Starea P1 rezulta la intersectla dreptelor Xe = 0. cresterea urniditatii relative a aerului interior se poate face prin alte procedee mai putin costisitoare.2 sunt.100 481. .4 °C. Ol = (1 . Aceste puncte sunt reprezentate in figura 4.Debitul de caldura preluat de aer este: 01 = OMP+ORC = L(hp-hm) + L(hc-hr) = = L(hc .26 . xs) care intra in amestec Xi1 = 6.6.La intersectla dreptelor hr = 30.45 rezulta starea P.3/10 = 35.52 g/kg reqaseste valoarea hc = 35.In cazul cand nu este perm is amestecul.Se reprezinta starea punctului de amestec M. 0 citire cat mai exacta presupune asigurarea coretarii permanente a rnarirnilor t.4.5.deasupra acesteia. Tabelul 4.8 kJ/kg. o = L(hc1 .6. a celui de apa cu circa 54 %. deci una din conditii este suplirnentara. dreapta CI --l Milrlmea reprezinta evolutia aerului in zona de totale dere/lucru oara sedere. Verificare: hp1 = 28.52 g/kg cu qJ = 0.55 kJ/kg Procesele ~i schema tehnoloqica ale Nolle consumuri vor fi: agregatului. respectiv. 4.7 :100=118 9 % Xc = Xi . pentru reducerea Oi si Gi .Se reprezlnta starea aerului C. hc sl €i cu relatiile: 4.a)·Oi pana la evacuarea .52 kg/h In ipoteza utilizaril aceluiasl debit total de aer. din diagrama h-x rezultand lm = 2.100=1217% metrii aerului pentru punctul I sunt 0.17 .4.Starea aerului climatizat C se deG2 = L(Xri . Rezolvare a . raza procesului pentru de 118.3 kW. Repartizarea celor doua sarcini. iar prin calcul: he = -15+[1.17 . terrnica necesarului de caldura si apa in prosi.52 .--o-n-a-s-u-p-e""'ri--cu rnentiunea ca. deci Gfs 0 ~i Gj = G.6. .6.7-217. aceasta zona: GrGr .6.44) = 217. debitul de cal dura preluat de aer va fi: 02 4. h.92 kg/h.Ofsi L [kJ/kg] (4. Sarcini f--::Z. in intregime.86 .7 kJ/kg.26)110 = 4.Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului caldura si umiditate preluate de aer in cele doua situatii. din diagrama h-x rezulta incaperf Is (hs.6.1.(-13)] = 481.Stabilirea parametrilor aerului amescare rarnane intotdeuna pe para lela la tecat M se face tot pe baza relatiilor €i dusa prin punctul / deci sl tc rarnane 4. 217. Puncsi care se determina cu relatiile: tul C1 va avea tc1 = 15.41 10 = 5. Din diagrama h-x citim: tc = 15. iar parametrii punctelor de stare.7.3: Xc = 8.2 g/s = 241. pentru multe incaperi. in general.8 g/kg ~i hr = 30.hm) = = o e. in tabelul de la partea superioara.11) Xc1 = 6.3/7. = 30. diterita de cea considerata (55 %).3 ' valabili la nivelul zonei de sedere sau de lucru.6.8) Din compararea rezultatelor de mai Caldura ~i umiditatea preluate in zosus se impune concluzia ca recirculana de sedere sau de lucru se determirea aerului evacuat este solutia cea na folosind coeficientii de preluare a mai eflcienta sl cea mai simpla pentru caldur]! a sl. duce la modificarea consumuOfs se poate determina si prin bilant lui de caldura si apa necesare pentru termic direct.1.7) cfs = Ofsi Gfs [kJ/kg] (4. pentru care obtinern: tp = 19. Caldura: [kW] OfS = a-O.Statile E si I se stabilesc analog cazului anterior.84'(-15)+2 500]'0.10) form relatiei 4.6.52 glkg hc = 41 .15 kJ/kg.Gfsi L [g/kg] (4.9'41]/10 = 13.75+(1. pentru care corespund hr = 30. adica un consum suplimentar de apa suplimentar.4.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->