Sunteți pe pagina 1din 30

Universitatea Bucuresti Facultatea de Administratie si Afaceri Administrarea afacerilor

Disciplina:Dezvoltare durabila si protectia mediului

Rosia Montana

Titular curs: Prof.univ.dr. Constantin GHIGA

Autori: Anghel Mariana,gr301 Bunica Stefania,gr301 Taclit Ema,gr306

CUPRINS:

Pag.

Despre Muntii Apuseni .......................................................................................4 Rosia Montana

Suprafata.Asezare georafica...................................................................5 Vegetatie.Clima.Hidrologie.....................................................................6 Relief.Resurse naturale............................................................................7 Infrastructura..........................................................................................10 Mediul social............................................................................................11

Caracteristici demogarfice.........................................................11 Mediul de lucru...........................................................................13 Sistemul sanitar...........................................................................14 Sistemul institutional si asociativ...............................................15 Accesul la servicii.........................................................................15 Caracteristici psihologice............................................................16
Proiectul Rosia Montana..............................................................................19

Scurta descriere a proiectului.........................................................20 Beneficiile previzibile.......................................................................20 Riscurile proiectului.........................................................................21

Aspecte juridice...................................................................22 Aspecte tehnologice.....................................................................23 Aspecte stiintifice istorico arheologice....................................25 Aspecte politice.............................................................................25 Solutii alternative.........................................................................26 Responsabilitate privind mediul si managamentul acestuia....26 Managementul cianurii si apei....................................................27
Concluzie generala.................................................................................................29

Concluzii teoretice si proprii.................................................................................29

despre Muntii Apuseni


Desi reprezinta cel mai inalt sector al Carpatilor Occidentali, Muntii Apuseni abia depasesc 1.800m in partea centrala (Bihor, 1.847m; Vladeasa, 1.834m; Muntele Mare, 1.825m). In general, altitudinile oscileaza in jurul valorii de 1.000m. Substratul geologic este alcatuit predominant din sisturi cristaline, la care se adauga roci vulcanice (Muntii Metaliferi, indeosebi), flis (Trascau, Padurea Craiului) si calcare (in Muntii Bihor, Codru-Moma, Padurea Craiului, Trascau). Clima acestui spatiu montan este influentata de pozitie (fiind situata pe traiectoria circulatiei vestice), altitudinile modeste si fragmentarea reliefului. Altitudinile induc, pentru o mare parte a zonei montane, un climat de dealuri, climatul montan reducandu-se ca areal doar la zona centrala. Muntii Apuseni se remarca prin cantitatea mai mare de precipitatii fata de regiuni cu altitudini similare datorita expunerii vestice: in Bihor-Vladeasa-Muntele Mare cad peste 1.200mm/anual (in Vladeasa chiar peste 1.300mm, fiind unul dintre arealele cele mai ploioase din tara). Muntii Apuseni au resurse variate: minereuri de fier, carbuni inferiori, minereuri complexe si auroargintifere, mercur, molibden, bauxita, roci de constructie, pasuni, paduri, hidroenergie, ape termale si un potential turistic deosebit. Muntii Apuseni sunt populati integral, pana la altitudini mari (1.400-1.600m), unde exista asezari permanente si cvasipermanente. O populatie straveche si continua caracterizeaza acest spatiu considerat, pe buna dreptate, un nucleu al etnogenezei poporului roman. O foarte interesanta constatare, prea putin cunoscuta, despre locuitorii din Muntii Apuseni: aici furtul (hotia) este un fenomen necunoscut sau cel putin nepracticat pana cu putin timp in urma. Densitatea populatiei are in prezent valori medii de 50loc/km2, mai ridicat in depresiuni si vai si mai reduse proportional cu inaltimea. Sporul natural

este de 5, relativ redusin comparatie cu valorile din alti ani. Un grup original de locuitori il constituie motii, care locuiesc pe Aries si Crisul Alb. Asezarile rurale sunt in general mici si mijlocii. Pe vai si in depresiuni s-au dezvoltat asezari adunate, unele cu aspect liniar. O mare parte dintre acestea au o textura risipita, cu "cranguri" situate la distante mari unele de altele, cum ar fi asezarile componente comunelor Bistra, Scarisoara, Albac, Horea, Vidra, Bucium etc.

Roia Montan
Suprafa. Aezare geografic.

Localitatea este situat ntr-un bazin si este strbtut longitudinal de Valea Rosiei (Foies) ale crei ape sunt de culoare rosie-glbuie, datorit oxizilor de fier continuti n apele de min colectate pe parcurs.

Roia Montan (fostul Alburnus Major de pe vremea romanilor, 131 e.n.) este o comun din Romnia, situat n judeul Alba. Se ntinde pe o suprafa de 4161 ha i numr 3716 de locuitori. Comuna Roia Montan cuprinde urmtoarele sate: Gura Cornei, Corna, Roia Montan, Bunta, Ignteti, Gura Roiei, Balmoeti, Iacobeti, arina, Blideti, Bucium Sat, Dogreti, Hileti, Floreti, Bisericani, Crpeni). Roia Montan este situat la aproximativ 800 m altitudine pe versantul nord-vestic al Carpailor Meridionali, n sudul Munilor Apuseni (la poalele Munilor Metaliferi), la cca. 80 de km de oraul Alba Iulia, reedina judeului Alba, la 50 km de oraul Brad, la 11 km i respectiv 15 km de alte dou orae Abrud i Cmpeni. Situata la aproximativ 800 de metri altitudine, Rosia Montana repezinta un colt de rai in care culmile domoale se imbina cu masivele muntoase ce au fost indelung exploatate din cauza continutului ridicat de aur. Gurile de galerii romane sapate in stanca sunt vizibile pe toti versantii care inconjoara Rosia Montana, creand o priveliste unica. Pasunile, padurile si stancile formeaza peisajul caracteristic al Muncilor Apuseni, in care gospodariile traditionale exista din vremuri milenare. Peisajul este completat de "tauri", lacuri artificiale construite pentru a sustine activitatea miniera. Cinci dintre aceste tauri sunt posibil de vazut si astazi, ele avand in permanenta apa: Taul Tarinii, Taul cel Mare, Taul Anghel, Taul Brazilor si Taul Cornei. Gospodariile locuitorilor se intind in lungul vailor, pe platouri si culmi care sunt putin inclinate, strajuite de muntele Rotunda (1187m), Ghergheleu (1157m), Carnic (1087), Tile (918m). Pe raza comunei Rosia Montana se afla doua situri geologice protejate: Piatra Despicata si Piatra Corbului. Piatra Despicata situata intre varfurile Carnic si Cetate are aspect de bloc izolat, rezistent la eroziune. Piatra Corbului situata intre varfurile Ghergheleu si Curmatura este inconjurata spre est si vest de drumurile ce merg spre exploatarea miniera Rosia Poieni.

Vegetaie. Clima. Hidrologie


Vegetaia din comuna Roia Montan este reprezentat de pduri de foioase i conifere i de puni alpine.

Clima este temperat continental, tipic pentru zone de altitudine medie (850 m): iernile reci i lungi - 4-6 - luni pe an i verile scurte; temperatura medie anual este cuprins ntre 6-8C, iar temperatura medie a lunilor extreme este de - 4C n ianuarie i 15C n iulie. Regimul precipitaiilor se nscrie ntr-o medie de 800 - 1000 ml/an, iar umiditatea aerului se situeaz ntre 72-91 % . Resursele de ap sunt constituite din ape curgtoare i ape subterane, inclusiv uniti lacustre. Localitatea se afl n bazinul Arieului, fiind strbtut de la est la vest de un afluent al acestuia Roia, purtnd i numele local de foie; are debit variabil, ce depinde de acumulrile hidrografice din lacurile artificiale. Apele curgtoare care traverseaz comuna sunt formate din praie ce se vars n Valea Roiei. n rul Valea Roie se vars i apele subterane rezultate n urma exploatrilor miniere aurifere. Relieful a fost modelat de reeaua hidrografic, colinele n pant lin i platourile sunt de formaie sedimentar. Munii Apuseni i sub-ansamblurile sale geografice sunt repartizate pe mai multe judee i regiuni. Sunt, deci, sub influena mai multor strategii de dezvoltare regionle, deoarece nu exist o unitate instituional administrativ care s le reprezinte unitar.

Relief. Resurse naturale

Roia Montan face parte din ansamblul geografic al Munilor Apuseni, muni care formeaz un ansamblu izolat al lanului muntos al Carpailor i au caracteristici specifice. n cadrul Munilor Metaliferi, patrulaterul aurifer delimiteaz zona cea mai bogata n argint, aur, aram, plumb i zinc din Romnia. Suprafaa sa este de 2500 km . El este delimitat de localitile Caraci, Baia de Arie, Zlatna i Scrmb. Roia Montan este un mic bazin geologic al Patrulaterului aurifer caracterizat prin bogia sa n minereu de aur i argint. Punile, pdurile i stncile formeaz peisajul caracteristic al Munilor Apuseni, n care gospodriile tradiionale se integreaz din vremuri milenare. Peisajul este completat de turi, lacuri artificiale construite pentru a susine activitatea minier. Cinci dintre aceste turi sunt vizibile i astzi, ele avnd n permanen ap: Tul arinii, Tul cel Mare, Tul Anghel, Tul Brazilor i Tul Cornei. Gospodriile locuitorilor se ntind n lungul vilor, pe platouri i culmi puin nclinate, strjuite de muntele Rotunda (1187m), Ghergheleu (1157m), Crnic (1087) i Tile (918m). Pe raza comunei Roia Montan se afl doua situri geologice protejate: Piatra Despicat i Piatra Corbului. Piatra Despicat, situat ntre vrfurile Crnic i Cetate, are aspect de bloc izolat,

rezistent la eroziune. Piatra Corbului, situat ntre vrfurile Ghergheleu i Curmtura, este nconjurat spre est i vest de drumurile ce merg spre exploatarea miniera Roia Poieni. Rezervaia natural se afl situat la 1100 1150 m altitudine, avnd aspect de bloc bazaltic de culoare neagr. Toate aceste reprezint resurse posibil de exploatat n domeniul turismului. Suprafaa agricol a comunei este de 2305 ha, o pondere importan fiind ocupat de puni (1088 ha) i fnee (937 ha). Suprafaa arabil reprezint doar 12% din suprafaa agricola a comunei, cifra infim fa de nivel pe ar: 62,8% din suprafaa agricol este teren arabil. n principal este practicat agricultura de subzistena din cauza randamentului slab. Producia medie la ha pentru cartof este de 10-12 tone; suprafeele cultivate cu cartofi nu au evoluat semnificativ n ultimii 10 ani; producia medie la ha de porumb este de 1-1,5 tone; culturile de porumb sau puinele culturi cerealiere sunt n majoritate prezente n partea de jos a comunei. Pe teritoriul comunei mai sunt prezente numeroase livezi cu pomi fructiferi: meri, pruni, peri. Suprafaa ocupat de livezi nu este nregistrata n vreun recensmnt agricol. Producia de fructe nregistrat pentru anul 2003 este de 132 de tone, conform Direciei de Statistic, dar localnicii estimeaz c acest numr este destul de sczut, variaia de la an la an fiind destul de mare, datorit factorilor climatici (351 tone n 2001 fa de 93 de tone n 2002). Din toate aceste date, respectiv din chestionarele completate de populaie, putem observa c localnicii se ocup de culturi, dar produc doar pentru consum propriu. n mare parte ei au i alte surse de venit, chiar

dac acestea nu sunt declarate. Aceast stare de lucruri se datoreaz n primul rnd posibilitilor tot mai reduse ale cetenilor de a-i lucra pmntul, a imposibilitii de a-i valorifica la preuri convenabile produsele obinute. Din descrierea formelor geomorfologice reiese c ponderea dealurilor, pdurilor i cmpurilor este ridicat, de unde putem trage concluzia c aceste condiii favorizeaz mai mult creterea animalelor. Majoritatea locuitorilor care posed puni sau fnee (75%) cresc bovine. Numrul mediu de bovine pe gospodrie oscileaz ntre 1 i 5 capete. 46% din gospodrii au cel puin dou vaci, 31% au ntre dou i trei vaci i 13% au mai mult de trei vaci. Producia este foarte greu de evaluat; dup datele statistice pe 2001, 2002, 2003, 2004, producia de carne oscileaz ntre 70 i

100 tone la carnea de vit, ntre 3 i 8 tone la carnea de oaie, ntre 38 i 103 tone la carnea de porc. Conform Registrului Agricol din Roia Montan, producia de lapte n 2002 era de 19 500 hectoilitri lapte de vac i de 120 hectolitri lapte de oaie. Producia este destul de constant, dar depinde de anotimp. Lna este o alt producie local destul de important (ntre 500 de kg i 10 tone de lna obinut anual), dar deloc valorificat. Lna este puin folosit i vndut. n comun nu exist un sistem de preluare a laptelui, de prelucrare a produselor lactate sau a altor produse animaliere. Dei locuitorii dispun de aceste resurse importante, ele nu au fost puse n valoare n ultimii ani. Cauza acestui fapt o putem gsi n preurile necompetitive pentru productori n valorificarea acestora i concomitent cu aceasta lipsa cointeresrii cetenilor n a-i menine efectivele de animale avute anterior; nu n ultimul rnd menionm imposibilitatea multor familii de a se preocupa de aceste activiti datorate vrstei naintate. Nesigurana i lipsa de iniiativ se datoreaz i presiunii investitorilor strini care doresc strmutarea unei pri mari a populaiei din comuna Roia Montan.

Infrastructur
Comuna Roia Montan este traversat de drumul naional DN 175 care o leag de majoritatea oraelor influente: Cluj-Napoca, Cmpeni, Abrud, Alba-Iulia. Este unul din cele patru axe principale ale judeului Alba. Principalele axe asigur un acces facil marilor localiti ale judeului (419, 26 km de osea asfaltat). Roia Montan are aadar o poziie strategic, ntreinerea acestei osele ntrnd n sarcina statului. Calitatea ei este variabil, cu poriuni n stare proast. Starea mediocra a oselei DN 175 se explic prin eroziunea intens i alunecrile de teren. Pentru a mbunti sigurana i viabilitatea transportului cltorilor i mrfurilor sunt prevzute lucrri de reabilitare i modernizare a acestei axe cu condiia s se gaseasc fondurile necesare. In plus,

10

comuna este traversat de drumul judeean, DJ 742. In acest mod, 8 sate din 16 sunt traversate fie de o osea naional, fie de una judeean. Celelalte sate ale comunei sunt deservite de drumuri comunale. Anumite sate ca Soal sau Droaia nu sunt accesibile dect pe drumuri comunale. Starea drumului judeean este medie, cu poriuni (care traverseaza satele) care au suferit deteriorri intense. In general, drumurile comunale nu sunt asfaltate i sunt cu att mai mult supuse eroziunii. Lipsa de ntreinere a drumului judeean i a drumurilor comunale se explic prin lipsa de fonduri care caracterizeaz judeul n ansamblu. Din punctul de vedere a investitorilor o condiie foarte important este accesibilitatea localitii unde investesc. Din acest motiv este de dorit o renovare a drumurilor. In comparaie cu ansamblul zonei Munilor Apuseni, comuna posed o reea rutier i infrastructuri de aduciune a apei i electricitii bine dezvoltate. Indicele de locuitori racordai la canalizri, reea electric i beneficiind de instalaii de ap curent este superior mediei comunelor judeului Alba. Roia Montan nu este echipat pentru distribuirea de gaze naturale. Singura localitate care benficiaz de acest sistem dintre zonele miniere defavorizate este Zlatna. In comparaie cu ansamblul zonei Munilor Apuseni, comuna posed o reea rutier i infrastructuri de aduciune a apei si electricitatii bine dezvoltate.

11

Mediul social

Caracteristici demografice
n ultimii cinci ani, pe lng un proces de mbtrnire a populaiei, specific de altfel tuturor zonelor rurale din Romnia, se observ la Roia Montan o uoar descretere a numrului de locuitori. Depopularea aezrilor este un fenomen care a nceput n perioada comunist, dup naionalizarea minelor i a continuat pn n prezent. Populaia e n scdere n zona miniera a Munilor Apuseni. Acest fenomen este observabil att n oraele mijlocii ct i n comunele rurale. Aceasta se explic prin faptul c raportul ntre indicele de natalitate i mortalitate este negativ, precum i indicele de migraie. Pe ansamblul zonei, din 1996, sporul natural este n scdere pentru comune. Indicele de natalitate este inferior mediei pe jude i nu poate compensa pierderile de populaie cauzate de decese. Pe ansamblul zonei, indicele de migraie al comunelor trece de la

12

pozitiv la negativ din 1996. Locuitorii prsesc zona din cauza lipsei locurilor de munc i a strategiei RMGC de strmutare i relocare a populaiei. La Roia Montan indicele de migraie este pozitiv pn n anul 2002. Conform Insitutului Naional de Statistic populaia Roiei Montane a sczut de la 4095 de locuitori n 1999 la 3850 de locuitori n 2003, dintre care 1972 femei; respectiv la 3716 n 2004. Fenomenul este normal pentru o zona rural minier a Munilor Apuseni i nu demonstreaz o prsire n mas a localitii n urma presiunilor exercitate de RMCG. Se observ c populaia masculin este mai numeroas dect cea feminin pentru segmentul de vrsta 15-50 de ani. De la 50 de ani n sus femeile sunt majoritare. Aceast rsturnare de reprezentare a sexelor se explic prin decesele premature provocate de infeciile pulmonare, consecine ale unor accidente de munca care au atins brbaii care au lucrat n min. Romnii, maghiarii, germanii, slovacii, evreii au convieuit secole de-a rndul ntr-o comunitate n care erau prezente nu mai puin de cinci confesiuni religioase (ortodoci, romano-catolici, greco-catolici, unitarieni, luterani), fr probleme deosebite, lucru explicabil poate prin faptul c dincolo de apartenena etnic i religioas, ei fceau parte dintr-o categorie profesional caracterizat printr-un grad mai mare de solidaritate. Numrul mare de cstorii interetnice i interconfesionale este un argument n sprijinul celor menionate. Densitatea populaiei din Roia Montana (93loc/km) este superioar mediei judeene (63 loc/km) i e situat n media naional. Avem de-a face cu o situaie exceptional pentru c n zonele rurale ale Romaniei i mai ales n cele de munte densitatea populaiei este mai sczut dect n restul zonelor rurale ale rii. De notat i c Roia Montan posed un numr de locuitori apropiat de anumite orae de mrime mijlocie ca Baia de Arie. Roia Montana ocup deci o pondere important la nivelul comunelor judeului.

13

Mediul de lucru
Din numrul total de 917 de salariai n 2003, 589 erau angajai n industria minier, 38 n nvamnt i 49 n comer. Nu exist nici un salariat n industria prelucrtoare i construcii, conform datelor obinute de la Direcia Naional de Statistic Alba. In 2004, numrul de gospodrii din Roia Montan este de 1214. E dificil de determinat cte persoane lucreaz ntr-o gospodrie. In general se constat c lucreaz familia lrgit. Oficial la Recensmntul Agricol nu exista dect un singur salariat agricol n Roia Montan. Aceast cifra este foarte discutabil; se pare c salariaii nu au fost pur i simplu declarai. La 31 decembrie 2003, indicele de omaj oficial n Romnia la nivel national este de 7,2% i la nivelul judeului Alba este de 8,7%. Se poate constata c n zon indicele de somaj este destul de ridicat n raport cu media naional i judeean. Muli omeri, ns, nu sunt luai n evidena organismelor oficiale. Mai mult, omniprezena economiei subterane, a muncii la negru face ca evaluarea real a omajului s fie destul de dificil. Fiind contieni de aceast realitate, ansamblul datelor colective ne permite totui s avem o idee general asupra tipului de omaj. omajul atinge mai ales la Roia Montan mna de lucru puin calificat. In zona acoperit de Agenia de Somaj din Cmpeni (Baia de Arie, Valea Arieului, Abrud, Mogo, Ciuruleasa) muli someri au formaii tehnice, alii n-au nici o calificare (70%). Se constat n Roia Montan, ca de altfel n alte regiuni rurale, dubla activitate. Activitatea agricol a fost n general considerat ca o activitate care are nevoie de a fi completat cu un salariu. Acesta este unul dintre motivele pentru care populaia n general nu consider prioritar dezvoltarea agriculturii i nu o vd ca pe o posibilitate de dezvoltare durabil a zonei. La Recensmntul din 2002, dup cifrele disponibile la Direcia de Statistic din Alba doar ntre 0,5 i 1,2 din populaia activ se ocup de agricultur. Totui n 2004 sunt 1214 de gospodrii active. Fenomenul dublei activiti este foarte rspndit. Unii rani sunt pensionari sau femei casnice, alii ncaseaz indemnizaia de somaj i au i o mic gospodrie. Ferma hrnete i furnizeaz multe din produsele de consum zilnic i banii primii ca alocaie de stat servesc la cheltuielile exterioare: medicamente, colarizarea copiilor, bunuri de consum meteugreti. Statisticile nu furnizeaz absolut nici o dat despre acest fenomen al dublei activiti si e greu de tiut cte persoane l practic n mod real.

14

Sistemul sanitar
Roia Montan dispune de un medic de familie i un stomatolog pentru circa 4000 de locuitori. Serviciul medical este, deci, foarte puin dezvoltat i mult sub media judeului Alba (un medic la 514 locuitori). Acest deficit de personal este general n toat zona Munilor Apuseni. In acest fel, pentru celalate servicii medicale, populaia comunei e obligat s se deplaseze. Oamenii din Roia Montan pot beneficia usor de serviciile oferite de dou spitale ct i de alte servicii de sntate la Cmpeni i Abrud (mai puin de 15 km). Spitalele au mai multe servicii, dar sunt marcate de lipsa de personal i slaba dotare. Pentru medicii specialiti i problemele de sntate pe care spitalele i structurile medicale de proximitate nu le pot asigura, locuitorii zonei se ndreapt spre Alba-Iulia i Cluj-Napoca.

Sistemul de nvmnt
Roia Montan dispune de urmatoarele nivele de scolarizare: grdinia cu 5 uniti repartizate n 3 sate; nvmnt primar cuprinznd clasele I-IV cu 5 uniti repartizate n 2 sate; nvmnt gimnazial pentru clasele V-VIII cu 2 uniti repartizate n 2 sate. La modul general, toate infrastructurile colare ale comunei sunt repartizate la doi poli: unul n satul Roia Montan i altul n satul Crpeni. Accesul la coal este mai dificil pentru anumite sate ca Vrtop care sunt lipsite de toate infrastructurile colare. Numrul de infrastructuri i cadre didactice sunt satisfctoare i corespund nevoilor comunei. Numrul de elevi per cadru didactic pentru fiecare nivel de nvmnt rmne n media judeului. (grdinia: 20 de elevi pentru un educator; primar i gimnazial 15 elevi pentru un nvtor/profesor). Dup gimnaziu, elevii se ndreapt spre unitile de nvmnt din Abrud i Cmpeni. Aproape 30 % din elevi fac studii superioare. Majoritatea aleg s mearg la Alba-Iulia i Cluj- Napoca, adic la o distan minimal de 80 km. In acest fel, studenii se desprind de comunele lor deoarece nu se ntorc acas dect n vacane sau la sfrit de sptmn, n funcie de banii de care dispun. Majoritatea acestor studeni nu se ntorc s munceasc n zon, prefernd regiuni sau ri unde posibilitile de angajare sunt mai mari. Aceast situaie este general n zonele rurale ale Romniei. De remarcat c programul

15

Guvernului se axeaz pe mbuntirea sistemului educativ, dnd prioriate zonelor de munte unde activitatea minier este n declin.

Sistemul instituional i asociativ


Pentru o comun care dorete s se dezvolte i s atrag investitorii poteniali este foarte important imaginea instituiilor, administraiei publice, respectiv a persoanelor care reprezint comuna. Este foarte important, de asemenea s dein un sistem instituional foarte puternic. n cazul comunei Roia Montan, primria poate fi considerat reprezentantul. Primria se prezint ca fiind inovatoare, deschis spre ceea ce este nou, dar toate strategiile comunei sunt legate doar de preconizatul proiect minier. n Roia Montan exist dou organizaii ne-guvernamentale a cror activitate este strns legat de preconizatul proiect minier: Asociaia Alburnus Maior care se opune proiectului i propune o dezvoltare durabil bazat pe agricultur i turism i Asociaia Pro Roia Montan care sprijin implementarea exploatrii propunse de RMGC.

Accesul la servicii
Locuitorii din Roia Montan pot s gseasc produsele i serviciile de baza oferite de comercianii comunei. Pentru produse sau servicii mai complexe ei trebuie s se deplaseze la Abrud, Cmpeni, Alba-Iulia sau Cluj-Napoca. Astfel, locuitorii Roiei Montane sunt foarte legai de Cmpeni i Abrud mai ales n ceea ce privete serviciile descentralizate privind populatia activ. Nu exist nici un transport public sprijinit de comun. Majoritatea locuitorilor nu posed autoturisme pentru a se putea deplasa, astfel nct acetia pierd foarte mult timp cu deplasrile. Comuna rmne destul de izolat mai ales n timpul iernii cnd condiiile de clim fac transportul dificil.

16

Caracteristici psihografice
Situaia din Roia Montan este diferit fa de cea din alte regiuni rurale din cauza conflictului generat n comunitate de preconizatul proiect minier. Cercetrile efectuate de-a lungul timpului scot n evidena un grad mare de violentare a comunitii, ceea ce contribuie n mod negativ la dezvoltarea comunitar a zonei. Pentru a veni n sprijinul acestor afirmaii au fost folosite o serie de interviuri realizate n perioada iulie 2002- mai 2004 n Roia Montan i Bucium. Acestea nu au avut ca scop de la bun nceput includerea lor ntr-o cercetare sociologic, ele fiind efectuate de un grup de activiti, studeni sau specialiti n diferite domenii pentru o mai bun nelegere a situaiei din Roia Montan i din localitile mprejurtoare. Aspectele urmrite n cadrul interviului se refer la modul n care oamenii percep procesul de strmutare i relocare corelat cu schimbrile petrecute n cadrul comunitii la nivelul relaiilor sociale. Una dintre ipotezele care au fost formulate n cadrul interviurilor este cea a destrmrii relaiilor sociale, a nenelegerilor care au aprut n comunitate. Nu ne mai nelegem ntre noi.. nu se mai nelege om cu om. Se ceart tat cu fiu, frai ntre ei. De cnd a venit Gold-ul viaa noastr nu mai este ce a fost. (Z.C., 60 de ani). Nenelegerile din comunitate se datoreaz nencrederii pe care locuitorii o manifest unii fa de alii, teama banilor fiind un laitmotiv important. Nemaiavnd posibilitatea s mai comunice ntre ei foarte mult, "cei de partea proiectului" i "cei mpotriva proiectului" frecventeaz locuri diferite, comunitatea fiind prcatic mprit n dou. La o cercetare mai atent, ns, reiese c marea majoritate a locuitorilor sunt indecii dar au semnat un contract cu RMGC de frica de a nu rmne i fr bani muli i fr locuin. Precontractul le d dreptul de a sta n locuin pn n momentul n care compania decide nceperea construciei pentru proiect. Lipsa de ncredere i de speran este una dintre ipotezele care trebuie urmrite n comunitate, fiind un atribut al comunitilor violentate, chiar dac conflictul degenereaz n violene directe. Schimbarea de atitudine a locuitorilor demonstreaz o presiune psihologic la care sunt supui i care poate constitui o alt premis important pentru cercetarea dimensiunilor comunitii violentate.

17

Gradul de violentare n comunitate este n cretere, aceast absolvent observndu-se la nivel structural (instituionalizat) prin funcionarea departamentelor RMGC n cadrul unor spaii publice (Centrul de Informare Comunitar funcioneaz n fostul Cmin Cultural) i prin modul n care autoritile se raporteaz la RMGC. Localnicii povestesc c actualul primar a fost ales cu patru ani n urm pe baza unei campanii care promitea c "va scoate cangurii din Roia Montan" (pe atunci crendu-se c Gabriel Resources este o companie australian. Imediat dup ctigarea mandatului, actualul primar a nceput s sprijine proiectul minier. Totodat locuitorii au acces la informaia de tip local i comunitar prin intermediul autoritilor, neexistnd media local. n construirea corpului de ipoteze ce au fost validate s-a tinut cont i de nivelul de informare a membrilor comunitii. O mare parte din locuitori nu au acces la informaii despre proiect dect prin intermediul Centrului de Informare comunitar a RMGC. De aici deriv i modul n care locuitorii din Roia Montan percep investitorul ca fiind mai mult dect un factor extern. Faptul c proiectul este susinut de ctre autoritile locale influeneaz mult comunitatea. Localnicii cred totui c autoritile locale ar trebui s decid viitorul comunei lor, din aceast cauz fiind foarte important modul n care autoritile locale susin implementarea proiectului minier. n afar de autoriti, localnicii (75% din respondeni) cred c att companiile private ct i oamenii din comunitate au un rol important n dezvoltarea viitorului comunei. La ntrebarea Ce ar trebui s fac autoritile locale pentru dezvoltarea comunei, rspunsurile variaz de la dezvoltarea reelei de ap potabil la amenajarea drumurilor, asfaltare, curenie, crearea unor locuri de munc pentru localnici, de la dezvoltarea resurselor turistice la exploatare raional a resurselor aurifere, dezvoltarea reelei de gaz i interzicerea circulaiei mainilor de tonaj greu. Referitor la accesul la informaie i la presiunea psihologic, un caz aparte l constituie comunitatea rromilor din Roia Montan. Pentru demonstrarea viabilitii proiectului cu referire la consultrile publice, RMGC a folosit sistematic populaia rrom din zona Gura Roiei ("cartierul" Droaia). Viaa rromilor e simpl i mizer. Despre ei nu s-au scris prea multe. Cartierul a cunoscut ceva mbuntiri ca iluminatul electric i racordarea la reeaua de ap potabil, din fonduri PHARE acordate rromilor. Localnicii sunt, ns, n continuare, nemulumii de faptul c banii din aceste fonduri nu au ajuns la cele mai importante nevoi ale lor, cum ar fi realizarea unui zid de consolidare a dealului ce st s se prbueasc peste casele amplasate n vecintatea lui.

18

Locurile de munc nu sunt suficiente, ntreprinderea veche de exploatare Roia Montan este depit. Localnicii din Roia Montan manifest un grad mare de nencredere fa de dezvoltarea alternativ mineritului din cauza presiunii exercitate de investitorii canadieni. Frica fa de implementare proiectului minier i face pe oameni s nu doresc s investeasc n proiecte n comunitate, dei muli dintre ei nu cred c exploatare la suprafa ar salva comuna. La ntrebarea Cum vedei comuna peste 2 ani, marea majoritate a rspunsurilor se refer la nesiguran, stres, chiar dac majoritatea doresc s plece compania canadiano-romn. O parte din respondeni au pus ns accentul pe dezvoltarea agroturismului, creterea animalelor, prelucrarea lemnelor i alte activiti alternative mineritului. La ntrebarea Ce fel de schimbri ai dori s vedei n urmtorii ani rspunsurile se refer la soluionarea conflictelor locale, locuri munc i un trai decent, agricultur dar i la exploatarea resurselor naturale. Dei nu au cunotinte despre programe de finanare i strategii elaborate pentru dezvoltarea durabil a regiunii (90% dintre respondeni), localnicii susin c productorii ar trebui s investeasc n special n producia de lapte i n abatoare, datorit specificului zonei. Marea majoritate a celor chestionai doresc s fac munc voluntar n vederea dezvoltrii comunei, cei care au rspuns negativ fiind vrstnici crora starea de sntate nu le mai permite efectuarea unor munci fizice. Acest aspect este important pentru dezvoltarea comunitar. Este interesant faptul c o parte a celor chestionailor simt lipsa manifestrilor culturale. Multe persoane ar fi dispuse s participe la organizarea unor manifestri, activiti comune. Investitorii poteniali ar trebui s in seama de acest fapt, de aceast necesitate a populaiei, putndu-i influena pozitiv pe angajai, prin organizarea unor manifestri comune. Aceast constatare este important i din punctul de vedere al dezvoltrii turismului local, deoarece turitii de pretutindeni sunt atrai de astfel de manifestri.

19

PROIECTUL ROSIA MONTANA

O initiativa de amploarea proiectului de exploatare a rezervelor de aur si argint din Muntii Apuseni, initiat de compania Rosia Montana Gold Corporation (in continuare RMGC), trebuie analizata cu obiectivitate, de specialisti competenti si dezinteresati, prin prisma raportului dintre riscuri si beneficii. Concluziile unei asemenea analize, prevazute in teoria si practica managementului pentru orice activitate, trebuiesc cunoscute de autoritatile carora le revine responsabilitatea de a aproba si supraveghea realizarea proiectului, pentru a lua o decizie in cunostinta de cauza.

20

Principalul argument in favoarea proiectului este acela ca punerea sa in aplicare ar crea locuri de munca intr-o zona defavorizata si ca ar imbunatati nivelul de viata al populatiei, prin calificare in noi meserii, etc. Acceptand ideea ca orice investitie majora in zona este benefica si necesara, trebuiesc analizate riscurile implicate si trebuie cantarit fara idei preconcepute, daca aceste beneficii sunt justificate de consecintele si efectele colaterale negative previzibile. Scurta descriere a proiectului Conforma datelor publicate de firma RMGC, aceasta este formata prin asocierea Minivest SA, Deva (19,3 % din actiuni, Gabriel Resourses Ltd, Canada (80,0 % din actiuni) si actionari minoritari (0,7 % din actiuni). Firma a obtinut o concesiune pentru o suprafata de 4282 ha, in zona Rosia Montana, situata la 80 km de Alba Iulia si 85 km de Deva. Proiectul prevede inchiderea actualei exploatari miniere a firmei Minivest (cu 775 locuri de munca) si organizarea celei mai mari exploatari aurifere din Europa, pentru extragerea unei cantitati de aproximativ 300 tone de aur si 1600 tone de argint, prin metoda excavarilor la suprafata, in patru cariere deschise, estimate la 100 hectare fiecare, prin decopertare), care insemna extragerea unei cantitati de peste 220 milioane tone de minereu. Roca sterila va fi depozitata in doua halde (Cetate, 66 hectare si Carnic, 70 ha). Namolul epuizat, rezultat in procesul tehnologic dupa extractia aurului si argintului, va fi acumulat intr-un bazin de decantare (lac deschis) cu o capacitate de 250 milioane tone si o suprafata estimata la ca. 100 hectare (600 ha dupa alte surse), in spatele unui baraj inalt de 180 metri, construit din roca sterila. Beneficiile previzibile Pentru firma RMGC: In calitatea de actionar majoritar, dupa numarul de actiuni, firma RMGC va obtine 80% din profit. Proiectul fiind realizat intr-o zona declarata defavorizata, firma RMGC beneficiaza de scutiri de impozite pe o perioada de 10 ani si reduceri la taxele vamale, astfel ca va exporta aurul si argintul extras, practic la pretul de cost. Pentru populatia din zona: Proiectul creaza un numar de locuri de munca intr-o zona deficitara: 200-550 (unele cu caracter sezonier) in faza de preconstructie (1996-2003), 2000 in faza de constructie (2003-2005) si 500 in faza operationala (2005-2022). Acest beneficiu este relativ,

21

fiindca locurile de munca sunt totusi in numar mic, au caracter temporar, iar lucrarea va atrage si o populatie venita din alte zone, fie in cautarea unui loc de munca, fie ca urmare a nevoii de personal calificat si specializat care nu este disponibil in zona. Alte avantaje preconizate de proiect prevad posibilitati de calificare profesionala a populatiei din zona si venituri din impozitele locale platite de populatie. Pentru Statul Roman: Statul Roman beneficiaza de redevente de exploatare in valoare de 2% din profit (estimate de unele surse la ca. 4,4 milioane USD anual), o suma neinsemnata in comparatie cu profitul firmei. Veniturile obtinute de Statul Roman, afectate de scutirea de un impozit si taxe vamale a firmei, inseamna un profit derizoriu pentru stat. Singurele impozite incasate de stat sunt cele pe salariile lucratorilor. In concluzie, daca beneficiile pentru firma RMGC sunt neidoielnice, rezulta ca beneficiile in favoarea Statului Roman si ale comunitatii din zona sunt minime, nesigure si discutabile. Riscurile proiectului Aspecte economice si sociale: Se preconizeaza exploatarea aurului si argintului din zona intr-o perioada de 17 ani. Inseamna ca la sfarsitul perioadei de exploatare a zacamantului zona ar ramane din nou fara locuri de munca, cu un numar mare de someri (si cu un mediu grav afectat), problema sociala neavind o rezolvare durabila, pe termen lung. Gravitatea amplificata de prezenta in zona a unei populatii venite si stabilite aici intre timp. Proiectul afecteaza 38% din suprafata comunei Rosia Montana si aproximativ 1800 de persoane, care trebuiesc stramutate, precum si demolarea a 740 case si cateva biserici cu cimitirele lor. Operatiunea a starnit o puternica reactie negativa si nemultumirea a numerosi localnici, chiar daca un numar insemnat au acceptat ofertele atragatoare de compensare financiara din partea firmei. Aspecte juridice: Un aspect deloc neglijabil este compatibilitatea proiectului cu legislatia europeana, mai ales in contextul candidaturii Romaniei pentru aderarea la Uniunea Europeana. Aceasta candidatura obliga de pe acum Romania la respectarea unor aspecte ale legislatiei UE si adoptarea integrala a acestei legislatii in cazul aderarii. Un studiu intocmit de experti juristi (Prof. 22 somajului va fi

Dr. P. Fischer si Dr. A. Lengauer) de la Institutul de Drept European al Universitatii din Viena, Austria, intitulat "Compatibilitatea proiectului minier Rosia Montana din Romania cu principiile si normele Uniunii Europene si legislatia Comunitatii Europene" se incheie cu urmatoarele concluzii: 1. Metoda aplicata in cursul elaborarii proiectului minier Rosia Montana incalca Directiva de Evaluare a Impactului asupra Mediului 85/337/EEC din 27 Junie 1985 si Directiva 2001/42/EC a Parlmentului European. 2. Metoda de separare a aurului cu cianura incalca Directiva 80/68/EEC din 17 Decembrie 1979 referitoare la protectia apelor subterane (freatice). 3. Masurile de stramutare si relocare impusa, pe care autoritatile romane intentioneaza sa le ia impotriva locuitorilor zonei miniere care refuza sa-si cedeze proprietatile, incalca Art. 8 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului, care este deja obligatoriu pentru Romania. Persoanele ale caror drepturi fundamentale au fost atinse au in prezent posibilitatea sa-si apere drepturile in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului. Documentul mai mentioneaza ca situatia in care partenerul canadian (Gabriel Resources Ltd.) detine 80 % iar partenerul roman doar 20 % din actiunile Companiei Rosia Montana Gold Corporation contrazice criteriul de "interes public in beneficiul economic al tarii" (care ar justifica unele masuri de stramutare) si este neobisnuita in practica internationala a valorificarii bogatiilor subsolului, precizand ca in industria petrolifera, de exemplu, raportul de concesionare este de 85 : 15 % in favoarea tarii gazda. In felul acesta se incalca si criteriul prevazut in Art. 8, aliniat 2 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Proiectul incalca de asemenea Conventia de la Berlin (10 Octombrie 2001) care prevede interzicerea cianurii in exploatarile miniere pe teritoriul Uniunii Europene. Concluzia generala a studiului este ca proiectul nu corespunde criteriilor prevazute in Art. 8, aliniat 2 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului si contrazice nu numai legislatia de mediu a Uniunii Europene/Comunitatii Europene ci si principiile de baza si standardele Conventiei

23

Europene a Drepturilor Omului. Nu poate fi ignorat riscul unor procese la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg, in care Statul Roman (si nu firma RMGC !) va fi parte si va trebui sa suporte consecintele unor sentinte nefavorabile, in cazul in care se va constata ca au fost lezate grav drepturile unor persoane prin stramutarea fortata sau alte masuri legislative. Aspecte tehnologice: Tehnologia folosita se bazeaza pe extragerea aurului prin tratarea minereului macinat cu solutie de cianura de sodiu. Folosirea unei tehnologii bazate pe extractia aurului din minereu cu cianura pericliteaza in mod serios mediul ambiant si experienta dezastrului de la Baia Mare este releveanta. Accidente similare (ca. 30 numai dupa 1990 !) au avut loc si in alte tari unde se aplica procedeul. Accidente majore au avut loc in U.S.A. (1993 si 1998), Guyana (1995), Asutralia (1995), Filipine (1999), dar in zone mai putin populate si deci cu efecte mai putin dramatice. Dintre aceste accidente 72 % s-au datorat defectiunilor de la baraje, 14 % spargerilor de conducte si 14 % au fost accidente de transport. Nimeni nu poate garanta ca asemenea accidente nu se pot repeta, iar odata produs pedepsirea vinovatilor nu mai serveste la nimic. Mai trebuie adaugat ca cianura nu este singurul pericol; namolurile si apele rezultate din procesul tehnologic prezinta riscuri de poluare grava si prin continutul de metale grele toxice extrase din minereu, mai persistente chiar decat cianura si care nu pot fi neutralizate ! De altfel nici produsii de "neutralizare" a cianurii (cianat, complecsi metalo-cianici) - desi mai putin toxici - nu sunt lipsiti de efecte negative, in cantitatile mari acumulate in lacul de decantare. Proprietatile acestora (toxicitatea, timpul de rezidenta si efectele lor biologice) sunt inca putin cunoscute si este necesara prudenta si din acest punct de vedere. Tehnologia preconizata in proiect pentru distrugerea cianurii, cu ajutorul dioxidului de sulf (in rezervoare amplasate in aer liber!) introduce si ea un potential agent poluant suplimentar. Pentru a evita orice suspiciuni, operatiunea de la Rosia Montana ar trebui supusa analizei de catre "Institutul International de Management al Cianurii" (International Cyanide Management Institute) care administreaza "Codul pentru fabricarea, transportul si folosirea cianurii in productia aurului". Companiile care adopta acest cod se supun unui audit din partea unui comitet independent, pentru certificarea respectarii cerintelor impuse de Cod. Proiectul RMGC nu mentioneaza o asemenea certificare, desi afirma ca "va fi elaborat un plan privind managementul cianurii", plan care ar trebui deja sa existe!.

24

Trebuie adaugat ca la ora actuala se fac cercetari in diverse tari pentru inlocuirea cianurii in procesul de extragere a aurului. De aceea consideram ca noile exploatari ar putea fi amanate pana cand aceste tehnologii fara cianura vor deveni aplicabile la scara industriala. Aspecte ecologice si referitoare la conservarea mediului natural: Exploatarea la suprafata (in cariera deschisa) produce o degradare semnificativa a mediului natural, in fapt o adevarata mutilare a peisajului, lasand in urma cratere imense si masive depozite de material steril, dupa cum se poate vedea in cariera deschisa din imediata vecinatate, la Rosia Poieni !). Poluarea aerului, apelor si solului din zona, produsa de mijloacele tehnice de exploatare la suprafata (prin decopertare) si de transportul masiv, cu utilaje grele (camioane de 150 tone), a unor cantitati uriase de minereu si material steril nu poate fi ignorata. Distrugerea peisajului caracteristic Muntilor Apuseni anuleaza potentialul turistic si elimina perspectiva unei valorificari durabile a zonei concepute pe aceasta baza, pe o raza mare, nu numai la Rosia Montana. O zona poluata nu va atrage nici investitii de alta natura. Exploziile folosie in tehnologia de decopertare prin "puscare" (de cinci ori pe saptamana) prezinta riscul unor vibratii si unde seismice care pot avea efecte negative in imediata vecinatate a exploatarii, riscand slabirea si prabusirea unor constructii si a unor galerii miniere vechi. Reprezinta riscuri serioase posibilitatea scurgerii apelor din bazinul de decantare, infiltrarile in subteran, formarea de acid cianhidric (un gaz extrem de toxic) in timpul verii mai ales sub influenta unor ploi acide, riscuri agravate de imediata vecinatate a unor localitati populate (Campeni, Abrud). Proiectul promite reducerea concentratiei de cianura la 1 parte pe million in apele evacuate in lacul de decantare. Costurile reducerii acestuia la valori atat de mici sunt considerabile si nu este sigur ca aceasta conditie va fi indeplinita. Aspecte stiintifice istorico-arheologice: Zona vizata in proiect contine vestigii arheologice de mare interes stiintific, de valoare inestimabila, cu caracter de unicat in Europa si poate in lume, asa cum au relevat studiile partiale intreprinse de cercetatorii arheologi din Romania si Franta, ca

25

urmare a obligatiilor legale, finantate chiar de firma RMGC pentru obtinerea "descarcarii arheologice". Este necesara extinderea acestor cercetari de la suprafata restransa cercetata (doar 4 hectare!) la toata suprafata vizata (cel putin 100 hectare), ceea ce necesita mai mult timp. Exploatarea zacamantului de aur ar duce la distrugerea iremediabila a sitului arheologic, ceea ce ar fi o pierdere de nerecuperat si ar anula posibilitatea constituirii in viitor a unei zone de turism cultural, o solutie economica durabila pe termen lung. Nu este o noutate faptul ca multe tari care stiu sa le aprecieze valoarea, au facut din vestigiile lor arheologice puncte de atractie culturalturistica, aducatoare de venituri permanente pentru populatia din zona (Egipt, Mexic, Grecia, Italia, etc.). Distrugerea unor vestigii arheologice de asemenea valoare ar fi o crima culturala. Aspecte politice: Autoritatile chemate sa aprobe proiectul nu pot ignora starea de nemultumire a unei parti insemnate a populatiei din zona, protestele si opiniile exprimate de Academia Romana, alte foruri si institutii competente (printre care Academia de Studii Economice din Bucuresti), societatea civila prin diverse organizatii neguvernamentale, personalitati publice, peste 1000 de oameni de stiinta din tara si strainatate, membri ai unor institutii cu mare autoritate stiintifica (printre care nstitut de France si Consiliul International pentru Monumente si Situri - ICOMOS), opinii exprimate in manifestari publice, declaratii, interventii in mijloacele de mass-media sau direct la autoritati. Nu pot fi ignorate nici exigentele legislatiei Uniunii Europene, a caror incalcare poate constitui o piedica in calea aderarii Romaniei. Orice act de autoritate care ignora aceste opinii, va starni o stare de agitatie in randul populatiei si va afecta negativ imaginea autoritatilor si a tarii - facand o paralela neplacuta cu situatii care au avut loc in perioada dictaturii (demolari de case, biserici, stramutarea fortata a populatiei, etc.). O administratie de stat care aproba proiectul isi asuma o grea raspundere ! Solutii alternative: O solutie alternativa trebuie sa rezolve pe termen lung problema somajului si saraciei din zona. O asemenea solutie trebuie sa se bazeze pe resursele regenerabile ale zonei, pe turism cultural in care bogatia arheologica a zonei poate constitui un punct de atractie real. Declararea zonei ca parc arheologic de patrimoniu modial sub protectia UNESCO (lucru realizabil!) ar mari atractivitatea turistica si ar putea atrage fonduri ale Uniunii Europene pentru continuarea cercetarilor arheologice.

26

Statul Roman sau investitorii din tara, ar trebui sa promoveze in zona investitii cu efect permanent sau pe termen lung. Desigur pentru aceasta este necesar un studiu bine fundamentat stiintific si un program bine gandit si coordonat (fie la nivel guvernamental, fie de un consortiu privat cu putere financiara). Pana la punerea lui in aplicare, exploatarile miniere actuale ar putea continua la o scara si intr-un mod care sa nu distruga mediul inconjurator, vestigiile arheologice unicat si potentialul turistic al zonei. Responsabilitate privind mediul si managamentul acestuia. Studiul de impact social si asupra mediului constituie o parte integranta a procesului de planificare si autorizare privind protectia mediului din cadrul programului de dezvoltare a unei exploatari miniere de suprafata in Proiectul Rosia Montana .Studiul de impact social si asupra mediului are in vedere atat fazele de constructie si operare, cat si pe cea de inchidere a activitatilor. Scopul acestui studiu este de a asigura ca toate fazele de derulare a proiectului - dezvoltare, constructie si inchidere - vor include detalii asupra protectiei mediului si asupra protectiei sociale. Pe parcursul elaborarii acestui studiu de impact social si asupra mediului vor fi identificate toate aspectele impactului pozitiv sau negativ ale procesului de dezvoltare propus, urmand sa fie elaborate de asemenea, planuri manageriale menite sa maximizeze impactul pozitiv si sa-l minimizeze pe cel negativ. Urmatoarele planuri de actiune sociala si de protectie a mediului vor fi elaborate si integrate in studiul de impact social si asupra mediului: Planul de stramutare si relocare a populatiei Planul de actiune sociala si de protectie a mediului Planul de consultare si informare a publicului Planul de management al patrimoniului cultural Sinteza planului de dezvoltare regionala Planul de management al sistemului iazului de decantare Planul de management al cianurilor Planul de management al deseurilor Planul de management al apei si control al eroziunii

27

Planul de conservare a biodiversitatii Planul de interventie in caz de avarie/accident Planul de inchidere a activitatilor si refacere a mediului Planul de monitorizare a aspectelor sociale si de mediu Sistem de management de mediu si social.

Managementul cianurii si apei Cianura este o substanta chimica esentiala pentru extractia aurului si argintului din zacaminte similare celui exploatat in cadrul Proiectului Rosia Montana . Peste 400 de exploatari miniere operationale de pe tot globul, utilizeaza cianura pentru extractia aurului si argintului. Exista proceduri sigure si bine puse la punct pentru utilizarea si manipularea cianurii, astfel incat sa se asigure un mediu de lucru lipsit de orice pericol. Planul de management al cianurii In cadrul Proiectului se afla in curs de elaborare un plan cuprinzator de management al cianurii. Planul va fi analizat de o echipa independenta de experti internationali pentru a se asigura ca acesta identifica si are in vedere toate riscurile pe care le-ar putea implica transportul, depozitarea, utilizarea si distrugerea cianurii in cadrul Proiectului. Transportul, depozitarea si manipularea cianurii Planul de management al cianurii va prevedea ca masura de siguranta, transportul cianurii numai de catre o companie specializata si atestata in acest sens. Cianura sub forma de calupuri uscate plasate in containere armate si sigilate, va fi transportata cu mijloace auto spre incinta de lucru a Proiectului,. In medie, pentru transport, vor fi necesare doua camioane pe zi. Aceste containere speciale vor permite transferul direct al cianurii in instalatia de procesare, in cadrul careia vor fi extrase aurul si argintul. Codul International de Management al Cianurii

28

Planul de management al cianurii va fi elaborat in conformitate cu Codul International de Management al Cianurii pentru industria miniera a aurului. Codul a fost redactat sub egida Programului Natiunilor Unite pentru Protectia Mediului, in vederea sprijinirii eforturilor industriei extractive mondiale de a imbunatati managementul acestei substante, de a reduce la minimum riscurile la care se pot expune lucratorii, comunitatile umane si mediul din zona exploatarilor aurifere, precum si de a reduce ingrijorarea resimtita de public in legatura cu utilizarea cianurii. Planul de interventie in caz de avarie/accident Consecintele unui accident care implica cianura pot fi deosebit de grave. De aceea, in cadrul Proiectului se vor parcurge urmatorii pasi privitori la pregatirea si la procedurile de preintampinare a oricaror posibile accidente. Solutiile de proiectare propuse in cadrul Proiectului vor fi analizate de experti internationali care se vor asigura ca aceste se conformeaza celor mai stricte standarde de securitate a proiectarii, a constructiei de instalatii si a operarii. O parte integranta a planului de management al cianurii o va constitui planul detaliat de interventie in cazul aparitiei unor scurgeri accidentale, plan care va fi inaintat Guvernului Romaniei si va fi pus la dispozitia publicului. Acest plan va avea in vedere toate aspectele privind pregatirea si procedurile cerute de un posibil accident. Distrugerea cianurii Uzina de procesare care va functiona in cadrul Proiectului va incorpora o tehnologie de ultima ora. Prin utilizarea acestei tehnologii, nivelul concentratiei de cianuri inainte de evacuarea sterilului catre iazul de decantare, va fi redus la aproximativ o parte pe milion (1 ppm), mult sub nivelul maxim admis ca sigur in Uniunea Europeana si in America de Nord. Aceasta tehnologie sigura a fost utilizata cu succes in mai mult de 50 de exploatari miniere din intreaga lume. Sistemul iazului de decantare care va functiona in cadrul Proiectului, este la randul sau conceput sa reduca si mai mult concentratia de cianuri, dat fiind faptul ca aceste substante se descompun rapid in momentul expunerii lor la radiatia solara.

29

Atat uzina de procesare cat si sistemul iazului de decantare din cadrul Proiectului, au fost astfel concepute incat sa nu apara necesitatea evacuarii apelor in afara amplasamentului minier. Dimpotriva, apele vor fi refolosite in cadrul uzinei de procesare. Sistemul iazului de decantare va avea un bazin secundar de retentie, proiectat pentru a recircula infiltratiile inapoi in iazul de decantare principal. CONCLUZIE GENERALA: Cantarind beneficiile potentiale si riscurile implicate in proiectul de exploatare miniera de la Rosia Montana rezulta ca in forma actuala proiectul nu poate fi catalogat drept lucrare de "interes public in beneficiul economic al tarii" iar beneficiile de interes privat nu justifica riscurile si duc la concluzia ca initiativa trebuie abandonata inainte de a produce consecinte dezastruoase iremediabile

4.Concluzii teoretice si proprii Cantarind beneficiile potentiale si riscurile implicate in proiectul de exploatare miniera de la Rosia Montana rezulta ca in forma actuala proiectul nu poate fi catalogat drept lucrare de "interes public in beneficiul economic al tarii" iar beneficiile de interes privat nu justifica riscurile si duc la concluzia ca initiativa trebuie abandonata inainte de a produce consecinte dezastruoase iremediabile. Ionel Haiduc. Din punctul de vedere al unei persoane care observa reactiile partilor implicate in acest proiect exista mai multe concluzii: 1. Corporatia poate realiza doar o parte din proiectul sau, adica extractia unei anumite cantitati de minereu.Pentru a putea tine cont si de reglementarile UE, 15% din minereul extras ar intra in posesia corporatiei iar restul inposesia statului. In acelasi timp, ca protectia mediului social si natural sa poata fi realizat statul sa cedeze din proprie initiativa sau sa doneze inca 40% din venitul minier din Rosia Montana corporatiei. In acest mod nici cerintele UE nu vor fi incalcate si zona va putea fi dezvoltata. 2.Avand in vedere modul de extractie a minereului, UE are prioritate. Cred ca fiecare persoana din comunitatea romana sau internationala nu ar aproba folosirea unui astfel de modalitati deoarece ar aduce mai multe pagube decat realizari.

30

3.Din punct de vedere arheologic, corporatia nu ar trebui sa existe in acel loc. Sunt foarte multe asociatii si chiar corporatii care ar fi interesate de o dezvoltare turistica pe baza descoperirilor arheolgice din zona. Astfel zona miniera s-ar inchide si va proteja atat mediul cat si dejvoltarea propice a zonei.Este adevarat ca se va pierde o importanta resursa dar esta mai impotanta protectia mediului decat folosul minier deoarece turismul poate aduce un venit de cel putin 2 ori mai mare. Din cele 3 concluzii prezentate mai sus putem realiza ca o zona poate aduce beneficii si protejand mediul inconjurator. Pentru ca o firma canadiana sa umple rezervele de aur de peste ocean, trebuie sa dispara milenii de istorie si patru munti din inima Romaniei. Trebuie, oare? Pentru localnicii saraciti si lipsiti de perspective, oferta unei despagubiri, a unei locuinte, sau a unui ipotetic loc de munca, poate fi atractiva. Insa zona de minerit din Apuseni adaposteste istoria cea veche a Romaniei, flora si fauna care pulseaza de viata. Rosia Montana nu e o pampa, pe care s-o transformi intr-un peisaj lunar

31