MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA

Noi nu suntem urma[ii Romei

CINE A FOST TRAIAN?

S
untem \nv`]a]i nu numai o istorie care nu ne apar]ine, dar
trebuie s` ne [i m~ndrim cu ceea ce nu ne apar]ine; peste
tot ni se spune c` ãne tragemÓ din doi b`rba]i, dintr-un
DECEBAL, un adev`rat erou na]ional [i dintr-un... TRAIAN. C~]i
dintre noi [tiu \ns` cine a fost acest TRAIAN [i ce a f`cut el pentru noi?
S` \ncepem cu ce ãa f`cutÓ pentru noi:
- Ne-a zdrobit [i cucerit 14 % din Dacia;
- Ne-a furat tezaurul (a[a cum mai t~rziu o vor face [i al]ii).
Prin tr`darea acelei ãcozi de toporÓ Bacilis, confident al regelui
dac, romanii descoper` \n albia r~ului Sargesia tezaurul lui Decebal
(evaluat de Jerome Carcopino la 165.500 kg de aur [i 331.000 kg de
argint; pentru acea vreme un tezaur fabulos, \n fa]a c`ruia p~n` [i
faraonul Egiptului ap`rea s`rac. §i aceasta, \ntr-o ]ar` ãs`lbatic`Ò [i
ãnecultivat`Ò! ...•ntr-o ]ar` care nu [tia s` vorbeasc` [i s` socoteasc`...
•ntr-o ]ar` care a fost fericit` s` dea totul romanilor ca s` \nve]e...
ãLATINAÓ, limba pe care ei, dacii, o vorbeau de mii de ani! §i dup`
cucerirea s~ngeroas` a mai pu]in de un sfert din teritoriul Daciei, tot
el, Traian, a continuat s` stoarc` tot ce se mai putea de la noi (la fel
ca al]ii, aproape dou` milenii mai t~rziu).
Cine a fost Traian?
Marcus Ulpius Traianus este fiul unui comandant de legiune
(de origine mai pu]in roman`) care va ajunge mai t~rziu guvernatorul
Siriei [i Asiei.
•n urma victoriilor militare ale lui Traian \mpotriva
germanilor, \mp`ratul Nerva \l va adopta ca fiu la 27 octombrie 97,
proclam~ndu-l asociat la putere. El, Traian, nu ne-a iubit niciodat`, ci
dimpotriv`...

73
Fig.31. Traian ãstr`mo[ulÓ.Chiar acest pederast s` fie ãstr`mo[ulÓ neamului nostru
domnilor istorici ?Ó Moneda de la TraianÓ, din bronz , b`tut` ”n anul 114 d.H. Pe
aceasta scrie : Ó•mp`ratului Caesar Nerva Traianus Augustus Germanicus Dacicus, cel
mai mare preot , cu putere Tribunician` [i consul a [asea oar`, p`rinte al patrieiÓ.
Kunsthistorisches Museum , Viena, RIC, pp. 286-289.

74
 Noi nu suntem urma[ii Romei

Ce ar avea el \n comun cu noi? Ceea ce au avut \n

comun cu noi [i al]ii mai t~rziu c~nd ne-au cucerit, ne-au
jefuit tezaurul, [i nu numai o dat`... dup` primul [i dup`
al II-lea r`zboi mondial, care ne-au dat marele seism
civilizator... MARXISMUL!
Triumful lui Traian a \nsemnat pentru noi
\nfr~ngere: \n toamna anului 106, \n loc ca ]`ranii daci
s`-[i str~ng` recoltele, erau m~na]i la Roma pentru a fi
sacrifica]i \n circuri \n cinstea triumfului lui Traian.
Dup` \nfr~ngerea lui Decebal, Traian [i-a am~nat
intrarea ãtriumfal`Ò \n Roma p~n` la sosirea mamei sale
ãibericeÓ din Spania, ]in~nd s-o aib` l~ng` el \n acele
momente mari de bucurie, c~nd \ntreaga Dacie pl~ngea
[i-[i jelea mor]ii ale c`ror suflete se ridicau spre
]inuturile din cer ale zeului Ghebeleizis sau spre ]inu-
turile subp`m~ntene ale lui Zamolxe... §i noi ne
m~ndrim ast`zi cu... Traian! O treime de an (123 de zile)
Fig.32. §i din nou au ]inut petrecerile [i serb`rile populare la Roma. Din
capul ãstr`mo[uluiÓ.
cele mai \ndep`rtate col]uri ale lumii veneau solii,
Descoperit la Ostia, M.I.R.S.R.
trimise anume s` ia parte la aceste serb`ri; [i toate
cheltuielile au fost suportate de acel El Dorado... acea
Californie a antichit`]ii, jefuit` de romani \n frunte cu ãmarele
nostru str`mo[Ó - TRAIAN!
•n cea mai frumoas` pia]` a Romei s-a \n`l]at \n amintirea
acestei biruin]e, cu banii no[tri, un monument de marmur` ce se
cheam` COLUMNA LUI TRAIAN, construit` de marele Apolodor
din Damasc...
Un \nv`]at german, Theodor Mommsen, scrie despre Columna
aceasta c` este ão carte de tablouri s`pate \n piatr`Ò32. Av~nd 124 de
tablouri cu 2000 de figuri \n relief, ea \nf`]i[eaz` momente \nsemnate
din luptele romanilor cu dacii.
Setea de ãglorie ost`[easc`Ò [i de expansiune politic` l-au cam
]inut pe Traian departe de so]ia sa, \mp`r`teasa Plotina - mult l`udat`
pentru virtu]ile ei - [i mult mai aproape de tinerii solda]i. Dorin]a lui

75
Fig.33. Tabula Traiana comemor‰nd REPARAREA [i •NTŒRIREA drumului de la Cazane de
c`tre ”mp`ratul Traian. Au mai reparat la acest drum t`iat ”n piatra Cazanelor [i al]i ”mp`ra]i
romani ”nainte de Traian: Tiberius, Claudius [i Domi]ian, dar cine i-a fost constructorul nu
este clar. Dacii erau adev`ra]i arti[ti ”n t`iatul celor mai tari granituri, a[a cum este andezitul
[i de asemenea ”n metalurgia fierului ”i ”ntreceau cu mult pe romani. •n plus Dacia era un fel
de El Dorado al antichit`]ii ”n ceea ce prive[te aurul [i ”n general bog`]iile ei. A[a c` apare
mai plauzibil ca drumul de la Cazane s` fi fost construit de c`tre daci la fel cum tot ei au
construit [i podul de piatr` de peste Dun`re (re-construit mai t‰rziu de Traian [i din nou de
dacul Constantin cel Mare) la peste 100 de ani de la retragerea armatelor romane, atunci
c‰nd vecinii unguri ne spun c` locurile erau pustii [i ”i a[teptau pe ei s` soseasc` [i s` le
populeze - 800 de ani mai t‰rziu. De ce oare Constantin cel Mare a vrut s` cheltuiasc` o
mul]ime de bani, timp [i bra]e de munc`, ca s` reconstruiasc` un pod peste Dun`re, ce-l lega
de o zona depopulat`? Chiar a[a s` fi fost el de ãrisipitorÓ?
Fig. 31-32-33 Ð dup` ãSTRŒMO§II ROM•NILOR, vestigii milenare de art` [i cultur`. Decebal [i
TraianÒ. I. Miclea [i R. Florescu, Ed. Meridiane, 1980.

76
Fig.34. Putem vedea una dintre cele dou` biblioteci din forumul lui Traian, ”n care ”nc`peau
22.000 de manuscrise. La mese ”i putem vedea pe cei ce le studiau. Aceast` construc]ie, ca de
altfel ”ntregul forum, s-a construit cu aurul adus din Dacia, de la noi, pe care James E. Packer,
”n Arheology Magazin, feb. 1998, o descrie ca ãUn regat barbar foarte bine organizatÓ
Vezi [i fig.35,36 din acela[i Jurnal de Arheologie

77
Fig.35. Reconstruc]ia planului ãForumul lui TraianÓ:
(1) arcul de triumf de la intrare,
(2) statuia ”mp`ratului c`lare,
(3) bastioane semicirculare,
(4) judec`toria-basilica Ulpia,
(5) dou` biblioteci,
(6) columna lui Traian,
[i (7) templul lui.
Mai jos se poate vedea o
reconstruc]ie
a pie]ei principale a forumului,
av‰nd ”n centru
statuia ”mp`ratului c`lare.
•n spatele acestuia
se afl`
intrarea
spre tribunal,
Basilica-Ulpia
cu Columna
lui Traian
”n spate.
§i toate
acestea
au fost
ridicate
”n cinstea
cuceririi
a 14%
din teritoriul
Daciei!

78
 Fig.36. Basilica Ulpia
are aspectul unui
tribunal. Construit`
”n marmur`,
ãmaterial de importÓ
foarte scump ”n acea
vreme, aducea o
str`lucire [i o
elegan]` lini[titoare
acestui loc.
Columnele care
sprijineau zidurile
aveau ”n fa]a lor
statui colosale ale....
prizonierilor daci (!)
pe atica Basilicei
Ulpia unde marmura
turceasc` alb` cu
vene violete, numit`
ãpavonazzettoÓ ”i
f`cea pe ace[tia s`
par` mai impun`tori
dec‰t ”mp`ratul
”nsu[i. Treptele care
conduceau la
structurile din forum
erau din marmur`
galben` cu vini[oare
violete ãgiallo anticoÓ,
d‰nd un aspect
elegant centrului
pavat [i el ”n
marmur` alb` de
culoare neutr`. Noi
azi nu vrem s` [tim
prea mult despre
str`mo[ii daci, dar ei
romanii au fost a[a de
ferici]i de victorie
”nc‰t au s`rb`torit-o
nu numai prin
construc]ia acestui
forum dar [i prin ãcea
mai lung` s`rb`toare
din lumeã. •n Roma
antic` victoria asupra
noastr` s-a s`rb`torit
oficial 123 de zile!
*Fig.34,35,36,37
Archaeology magazin,
jan-feb. 1998
,Archaeological Institute
of America, New York,
U.S.A.
79
Fig.37. Aceasta este tot ce a mai r`mas azi de la ãviteazul str`bunÓ: ruine, ruine [i iar
ruine ”n mijlocul c`rora se-nal]`-n piatr` Nemuritoarea Istorie a Nemuritorilor
Daci, adev`ra]ii no[tri str`buni.
•n v~rful Columnei nu se mai g`se[te ãSTRŒMO§ULÒ ci Sf. Petru, plantat acolo de
cre[tinii no[tri \n secolul XVI \n concordan]` cu dispozi]iile bisericii de atunci.

80
Fig.38. Aceast` cup` tracic` terminat`
cu un cap de sfinx, are o vechime de
peste 2.300 de ani. Bog`]ia tracilor era
nem`surat`. •n cartea a 10-a a Iliadei,
Homer spunea despre regele trac
Rhesoss: ÓCarul lui de lupt` era o
oper` de art` fiind lucrat ”n aur [i
argint, iar armura lui f`cut` din aur
masiv ”l f`cea s` arate ca un
nemuritor.Ó
*Time magazin, p. 62-63, aprilie 27, 1998.

81
Traian era s`-l ajung` pe Alexandru Macedon, a[a c`, pornind la lupt`
contra PAR´ILOR, cotropind Armenia (\n 114), Mesopotamia
(\n 115) [i Assyria, un fel de boal` \l atinge pe c~mpul de lupt` din
Cilicia [i astfel moare marele nostru ãstr`mo[Ó.
Italienii l-au cam uitat, dar noi...nu! Noi \l ãiubimÓ...Nu este el
ãstr`mo[ulÓ nostru!? Grecii se m~ndresc cu tracul nostru Alexandru
Macedon care i-a \ngenunchiat [i cucerit, uit~ndu-[i adev`ra]ii eroi...
Noi, tot a[a ne m~ndrim cu ce nu e al nostru, cu Traian! Ba \ntr-un
timp [i cu Stalin... ce ap`rea pe prima pagin` din abecedarele
rom~ne[ti, ani la r~nd; [i mai era [i ctitor de ora[ rom~nesc, Bra[ovul
devenind, ce ironie a sor]ii, ora[ul Stalin...
Citindu-l pe d-l Ramino N. Georgescu din New York (vezi
Danubius, ãPrin Cenu[a ImperiuluiÓ Anul 1, nr.3), nu po]i s` nu-i
apreciezi intui]ia, patriotismul [i umorul atunci c~nd se refer` la felul
\n care istoria ne este re-interpretat` [i predat` \n [coli [i universit`]i.
Au trecut aproape 2000 de ani de la ãvizitaÓ de pomin` a
\mp`ratului roman Nerva Traianus \n Dacia, ne spune sus-numitul
autor. O vizit` nedorit`, nesolicitat`, nenorocit`. •n urma ei un popor
m~ndru, d~rz, viteaz [i-a pierdut, prin grija istoricilor prezen]i, Patria,
Identitatea.
De atunci multe s-au schimbat \n lumea aceasta. Imperiul
Roman \nsu[i s-a dus, praf [i pulbere, \n jos, pe Apa
S~mbetei/Tibrului. Lovitura de gra]ie i-a dat-o un oarecare ãbarbarÓ,
Alaric, care, din toat` cultura Romei, nu s-a \nvrednicit s` \nve]e dec~t
dou` cuvinte: Vae Victis !
R`scolind prin ãCenu[a ImperiuluiÓ R.N. Georgescu face o
istorie comparat`, \ntre cea a dacilor [i cea a evreilor, iar paralelele
sunt uluitoare:
- P~n` la venirea romanilor ambele ]`ri [i popoare aveau un
trecut impresionant, luptaser` d~rz, eroic \mpotriva reichului roman
aproape \n aceea[i perioad` de timp, secolele I [i II d.H.
- Ambele ]`ri au fost desfiin]ate ca state independente, ambele au
pl`tit tribut greu ãp`cii romaneÓ.

82
 Noi nu suntem urma[ii Romei

- Ambelor popoare li s-au sf`r~mat [i li s-au ras de pe fa]a

p`m~ntului str`vechile [i m~ndrele lor capitale; \n schimb s-au
procopsit cu capitale noi, de data asta ...de fabrica]ie roman`... Dacii
s-au trezit cu Ulpia Traiana Dacica Sarmisegetusa iar evreii cuÉ Aelia
Capitolina...
- •n semn de \nalt respect [i considera]ie pentru rezisten]a lor
eroic` dar mai ales pentru a se putea spune ãvede]i pe cine am b`tut
noi?Ó, ambelor popoare li s-a rezervat c~te o pagin` de onoare \n
letopise]ul \n piatr` al Romei. Nou`, dacilor, o column` de marmur`
\nchinat` lui Traian; evreilor, arcul de triumf, din travertin, al lui
Titus.
G~ndi]i-v` acum c` f`r` ace[ti daci de pe Columna lui Traian, de
pe Arcul de triumf al lui Constantin cel Mare, din ãPia]a PoporuluiÒ,
din ãPia]a Sf~ntul PetruÓ etc... (sunt peste 187 de statui de daci la
Roma), Roma ar r`m~ne pustie.
Dar s` vedem ce s-a \nt~mplat cu aceste dou` popoare, de daci
[i evrei, dup` 2000 de ani.
Evreii au r`mas evrei [i \[i zic la fel [i azi, evrei; statul lor se
nume[te la fel, Israel, religia lor este aceea[i, mozaic`.
Dar dacii? Ei bine, dacii au ajuns ãrom~niÓ; \n imagina]ia lor
pervertit` ei se vor [i se cred, prin ãbun`voin]aÓ istoricilor lor,
bastarzii propriilor lor c`l`i(!)....
´ara lor, Dacia, una dintre cele mai vechi [i mai temute ]`ri ale
continentului, a disp`rut pur [i simplu de pe harta lumii, a ajuns
ãRom~niaÓ, o colonie roman` benevol`(!), un pa[al~c postum al
Imperiului Roman, o ]ar` inventat`, o ]ar` de operet`, o ]ar` a
sur~sului jenant, penibil, o ]ar` cu nume de furat, cu ADN falsificat.
Nici romanii, du[manii de moarte ai dacilor, care i-au supt
s~ngele, aurul [i bog`]iile Daciei, nu au cutezat s` se ating` de numele
ei sf~nt, DACIA. Dar vin politicieni bonjuri[ti, bufonii neamului, [i
\ndr`znesc a scrijeli slove str~mbe [i str`ine pe fruntea de granit a
Patriei Dacia [i-i schimb` numele. Trebuie jude] mare [i pedeaps` [i
mai mare pentru aceste crime de \nalt` tradare.

83
 Li se atribuie evreilor multe sl`biciuni; dar nimeni nu poate s` le
conteste \nd~rjirea, disperarea, fanatismul cu care \[i ap`r`
identitatea, \ndeplinind \n acest fel una din poruncile fundamentale
ale Universului... fii [i r`m~i tu \nsu]i ! Cine face asta merit` toat`
considera]ia [i tot respectul.
Poporul evreu a pl~ns vreme de 2000 de ani dar astazi el s-a
reg`sit din nou \n aceea[i patrie, sub aceea[i religie, \n aceea[i limb`,
sub acela[i nume.
Iar noi, dacii, cotropi]i [i jefui]i ca [i evreii sau poate \nc` [i mai
r`u dec~t ei, noi ne hlizim, noi c~nt`m osanale postume cotropitorilor,
celor care au ucis tot ce aveam noi mai scump, Patria. Asculta]i numai
aceste versuri din ãPui de LeiÓ [i n-o s` v` vin` s` crede]i urechilor:
ã§i unu-i Decebal cel Falnic/ Iar cel`lalt Traian cel DreptÉÓ
Ce putem spune despre o astfel de istorie?
Cui s`-i mul]umim pentru ea ?

84
 Noi nu suntem urma[ii Romei

CEL MAI MARE IMPERIU DACIC

AL EREI NOASTRE
•n momentul de fa]` c~nd toate popoarele moderne \[i caut` cu
str`[nicie ãacte de identitate istoric`Ò, ar fi o crim` din partea noastr`,
a dacilor, s` fim nep`s`tori la ceea ce ne apar]ine.

D
ac` am auzit de Burebista, Deceneu [i Decebal ca despre
cei ce au contribuit la formarea [i men]inerea regatului
Dac, iar despre Traian ca cel care a c`utat s` distrug`
civiliza]ia dac` cucerind 14% din teritoriile ei, fur~ndu-i tezaurul [i
transport~ndu-l la Roma unde a fost topit (parte din monedele turnate
din el fiind date cadou celor ce au luat parte la jefuirea, a[a-zisa
ãcucerireÓ a Daciei), s` vedem ce s-a mai \nt~mplat cu marele neam al
tracilor (pelasgilor).
•n jurul anului 300 dup` Hristos, marele neam al tracilor av~nd
nucleul dacic ca element conduc`tor, ajunge din nou \n fruntea tuturor
neamurilor europene [i... ale lumii. •mp`ratul Galerius cel B`tr~n, fiul
Romulei (femeie dac` din cetatea Recidava), pe numele lui adev`rat
V`carul (Armentarius), dup` ce prime[te de la Senatul roman titlul de
\mp`rat roman, se declar` du[manul numelui de roman
consider~ndu-l impropriu, schimb~nd numele din Imperiul Roman \n
acela de Imperiul Dacic,33 deoarece majoritatea popula]iei acestui
imperiu era format` din daci-traci, ca de altfel [i armata.
Limba dacic` este cunoscut` \n istorie sub numele de ãlatina
vulgar`Ò, fiind de fapt limba imperiului. Scriitorul roman Lactantius \n
ãRomanos DominarenturÓ34 se pl~nge c` dacii nord-dun`reni au
ajuns st`p~nii romanilor, iar toat` suita lui Galerius cel B`tr~n provenea
din dacii de la nordul Dun`rii.

85
86
Fig.39. •n ´ara Zeilor, ´ara Dacilor av‰nd sub picioare ziduri de cet`]i [i temple, ”nc` par]ial sigilate sub p`m‰nt. De la st‰nga:
colonelul Nicolae Mereu]`, fostul comandant al corpului de paz` al pre[edintelui Moldovei Snegur, Eu [i Andrei Vartic, dup`
un drum de munte de peste 18 Km. Natura ne-a r`spl`tit efortul. De ce oare ”[i construiau Ei dacii cet`]ile ”n creier de mun]i [i
”n mijlocul ]`rii ? Au fost acestea cu adev`rat cet`]i ori dup` cum spune Andrei au fost nimic alceva dec‰t puncte de abserva]ie
astronomice, geodezice ori.... De ce dacii le ”nconjurau cu ziduri ãnemuritoareÓ iar ”n mijlocul acestora nici m`car nu nivelau
ori terasau terenul ?
 Fig.40. •n mij-
locul Tesaloni-
cului g`sim [i azi
Arcul de Triumf
al lui Galerius
(Ler •mp`rat),
realizat din mar-
mur` alb`, cu
sculpturi [i de-
cora]ii \n relief,
reprezent~nd
victoria \mpotri-
va per[ilor (290-
297 d.H.). Niels
Hannestad afir-
ma c` monu-
mentul este ã cel
mai important
dintre monu-
mentele tetrahi-
ce p`strateÓ, con-
semn~nd pentru
eternitate trium-
ful dacilor \n
\ntreaga lume
antic`, oriental`
[i occidental`.
Figurile coman-
dan]ilor daci
sunt peste tot.
De ce oare grecii
nu se \ntreab`
azi de ce s-a
construit acest
Arc de Triumf pe ãteritoriul lorÓ [i de ce suntem noi pe el ? De fapt el nu reprezint` nimic
istoric pentru grecii care \[i adjudec`, incorect, acest teritoriu. Acest Arc de Triumf al
str`mo[ilor daci, avea la \nceput patru picioareÉ doar dou` mai exist` azi. Cui s`-i pese?
•n anul 311 d.H., Ler •mp`rat, \nainte de moarte (din cauza unei infec]ii), va da decretul de
Liber` practic` a cultului cre[tin. •i vor urma la tron cei doi nepo]i : Galer cel T~n`r [i ceva
mai t~rziu Constantin cel Mare. Acesta din urm` va reconstrui [i Podul de Piatr` de peste
Dun`re, f`cut ini]ial de str`bunul s`u Burebista. De ce oare a reconstruit acel pod c~nd se
[tie c` romanii se retr`seser` din nordul Dun`rii de aproape 200 de ani iar ãlocurile erau
pustiiÓ (\i a[teptau pe unguri, goale, \nc` 800 de ani, ca s` soseasc` [i s` [i le adjudece).
•n dep`rtare se vede [i Rotunda.

87
Fig.41. O alt`
vedere al Arcului
de Triumf al lui
Ler •mp ` r a t ,
unde putem
v e d e a rela]ia lui
cu Rotunda.
Galer cel B`tr~n
era copil din flori
al Romulei, fe-
meie dac` din
cetatea Recida-
va, slujitoare a
cultului Zalmo-
xian. El va
schimba numele
Imperiului
Roman \n Dacia
Mare \n anul 305
d.H. Ler •mparat,
ca ginere al lui
Diocle-]ian, a
avut un nume r`u
printre cre[tini,
dar a fost un
general de geniu,
fiind asemuit de
c`tre Niels Han-
nestad, cu Alexan-
dru Ma-cedon
(alt trac). Re-
\nfiin]area Im-
periului Daciei
Mari i-a f`cut pe
daci s` devin` din
nou st`p~nii lu-
mii. C~ntecele [i
colindele noastre \l omagiaz` [i azi pe El, Ler •mp`rat.
Scriitorul Eusebiu spune c` tot el, Galerius, a dat armatelor sale, \nc` de la \nceput, vechiul
drapel al dacilor, §arpele Gnostic (lucrat din aram`, piele sau chiar stof`). El s-a declarat cel
mai mare du[man al numelui de roman (Fontes, II, 6-7) [i a mutat capitala statului Dacia
Mare, acas`, pe teritoriul nostru, la Tesalonic. Lactanius, un cronicar roman, nota \n 325 d.H.
c` Galer cel B`tr~n este ão fiar` cu totul str`in` de s~ngele de romanÓ (Fontes, II, 7).

88
Fig.42. Rotunda din Salonic, o construc]ie solid`, cu pere]i gro[i, a fost construit` de
Galerius ca un adaos enormului palat unde acesta \[i avea locuin]a. Rotunda era legat` de
palat printr-un bulevard m`rginit de coloane frumoase [i care, \n final, trecea pe sub Arcul
lui Galerius. De ce el, Ler •mp`ratul, a construit aceast` Rotund`, nu se [tie. Se presupune
c` ea ar fi trebuit s`-i serveasc` drept Mausoleu. Al]ii consider` c` trebuia s` serveasc` drept
sal` de recep]ii. •n timpul lui Teodosius ea a fost transformat` \n biseric`, interiorul fiindu-i
vandalizat, apoi decorat cu scene religioase cre[tine. Norocul nu-i sur~de nici cu cre[tinii,
a[a c` \n 1590 a devenit moschee.
Acela[i Constantin cel Mare va muta capitala imperiului la Constantinopol, iar prin edictul
de la Milano, din 313 d.H., va face cre[tinismul s` fie obligator, pe teritoriul imperiului.
El va ridica la Roma un arc de triumf pe care dacii sunt reprezenta]i prin opt statui, fiecare
de peste trei metri \n`l]ime.

89
 Astfel c` din cuceri]i, dacii au devenit cuceritori, schimb~nd
numele imperiului roman \n imperiul dacic, aceasta fiind concluzia
celui mai mare du[man al dacilor de atunci, Lactantius, \n 325 d.H.
Galerius cel T~n`r, fiu al sorei lui Galerius cel B`tr~n, a fost
numit, \nainte de a ajunge \mp`rat, cu numele dacic cel adev`rat,
Dara35. Ace[ti doi mari conduc`tori ai Imperiului Dacic, ridic` la
Salonic un Arc de Triumf \n cinstea apogeului ascensiunii dacice.
Tot nou`, dacilor, ne datoreaz` cre[tinii libertatea cultului lor.
Galerius cel T~n`r, \mp`ratul Daciei \n anul 311 d.H., elaboreaz` o lege
de toleran]` prin care se acord` credincio[ilor cre[tini libertatea cultului,
cu condi]ia s` se roage lui Dumnezeu pentru el [i pentru stat36. Dup`
preotul D. B`la[a37, \n timpul celor doi \mp`ra]i Galerius, statul impe-
rial al Daciei se reorganizeaz` \n provincii conduse de un voievod
(ãvoievodÓ fiind un cuv~nt dac cu sens de lupt`tor, r`zboinic, el
corespunz~nd cuv~ntului slav ãcneazÓ). El s-a p`strat de-a lungul
secolelor nu numai \n istoria noastr`, dar [i prin locurile unde am fost [i
mai suntem... ca de exemplu, ]inutul Voivodinei inclus azi \n Iugoslavia,
unde rom~nii locali se lupt` pentru eliberarea lui de sub s~rbi.
Tot D. B`la[a, \n lucrarea citat`, men]ioneaz` c` \ntre daco-
romani, cel dint~i voievod, necunoscut p~n` \n prezent, a fost
Vlahernus (nume provenind de la cuv~ntul Vlah, cum de altfel \nc` \i
numesc pe macedoneni, grecii [i azi cu dispre]).
Ca [i cum doi \mp`ra]i daci \n fruntea imperiului nu ar fi fost de
ajuns, lui Galerius cel T~n`r \i urmeaz` la conducerea noului Imperiu
Dac, un altul, n`scut \n satul dac Ni[ de la sudul Dun`rii, Constantin
cel Mare, cel ce ridic` Arcul de Triumf de la Roma, pe care apar o parte
din figurile comandan]ilor daci. Tot el [i-a mutat re[edin]a la SIRMIUM,
iar la scurt timp dup` aceea la SERDICA, \n DACIA MEDITERRANEA,
despre care va face declara]ia semnificativ`: ãROMA mea este SERDICAÓ.
Tot el reconstruie[te podul de piatr` de peste Dun`re (construit de
str`bunul s`u Burebista [i nu de... Traian), ad`ug~ndu-i un castru cu
patru turnuri [i un edificiu cu numeroase \nc`peri.
De ce oare cineva ar fi avut interesul s` cheltuiasc` sume mari de
bani, atunci \n antichitate, ca s` reconstruiasc` un pod acolo, departe

90
 Noi nu suntem urma[ii Romei

peste Dun`re, c~nd ãromanii se retr`seser` deja... iar locurile erau

pustii...Ó cum le place unor istorici vecini s` sus]in` ...?
Citind cartea d-lui profesor Augustin Deac38, ãIstoria adev`rului
istoricÓ te vezi purtat de la t`bli]ele de la T`rt`ria la istoricul rom~n de
na]ionalitate turc` Ali Ekrem, care vorbe[te de ãOguznamÓ, cea mai
veche cronic` turc`, tradus` \n limbile german`, francez` [i rus`, \nc`
din secolul al XVII-lea, dar de care ãmariiÓ no[tri istorici nu au aflat
\nc`; \n ea se men]ioneaz` c` \n anul 839 exista o ´ar` a Rom~nilor...
dar unde era ea pe harta Europei?
Nu am auzit niciodat` vorbindu-se de atlasul german din 1826
care ar`ta popoarele Europei anului 900 unde ãWalahiiÓ se \ntindeau
din Panonia p~na la Nipru, men]ion~ndu-se [i cinci voevodate vlahice.
Ce pot spune de descoperirea scrisorii unui conduc`tor cazar,
referitoare la sec. al VIII-lea \n care se vorbe[te de ´ara Ardil cu 100
de ani \nainte de sosirea ungurilor (deci numele Ardeal nu vine din
ungurescul Erdely).
•n anul 1937 la cel de-al II-lea Congres Episcopal romano-catolic
din Ungaria s-a vorbit despre lucrarea preotului [i arheologului
romano-catolic Lukacs Karoly, care a p`storit 10 ani \n zona lacului
Balaton (fostul Hercuniates de pe vremea dacilor) [i unde a g`sit urme
arheologice de: palate, biserici [i conace rom~ne[ti din secolul al
X-lea.
•n cronica \mp`ratului Friederich al II-lea Barbarossa, de prin
anul 1189, se atesta existen]a unei ]`ri ãWalahiaÓ \ntre Dun`re [i
mun]ii Carpa]i, descriindu-se cu lux de am`nunte grani]ele.
Descifrarea de c`tre arom~nul Stefanovschi a inscrip]iei de pe
inelul de aur de la Celei (Sucidava) din jude]ul Gorj, precum [i a
inscrip]iei de pe inelul de la Ezereva, Bulgaria de azi.
R`sp~ndirea credin]ei lui Hristos s-a f`cut \n limba dac`, de c`tre
sf~ntul Andrei, fratele lui sf. Petru la nordul Dun`rii, [i de c`tre sf.
Pavel, la sudul Dun`rii, vezi Biblia lui Wilfila (scris` \n limba carpato-
dun`rean` la \nceputul secolului IV).
Ce mai putem spune de lucrarea c`rturarului daco-rom~n din
sec. al IV-lea, Aeticus Dun`reanu, intitulat` ãCosmosgraphiaÓ, scris`

91
\n limba rom~n`-dun`rean` cu alfabet geto-dac, limba vorbit` de cele
3-5 milioane de locuitori de pe vremea lui Burebista.
Noi am vorbit aceea[i limb` dac` \n fa]a romanilor, go]ilor,
gepizilor, hunilor [i slavilor [i continu`m s` o vorbim cu schimb`rile
care survin \n orice limb` \n decursul mileniilor.
•n raportul diplomatului bizantin Panites Priscus, aflat \n anul
448 la curtea ne\mbl~nzitului Atila, se men]ioneaz` c~teva cuvinte
clare daco-rom~ne ca: meiu, mied, colib`; iar la masa dat` de Atila \n
cinstea diploma]ilor s-a vorbit [i \n limba ãAusonicaÓ carpato-dun`rean`,
dacic`.
Ce este cu stema regatului geto-dac, cei doi lei afronta]i, pe care
o g`sim p~n` \n 1921 pe stema Rom~niei Mari?
§i, \n sf~r[it, ce este cu acel Codex Rohonczy, cronic` dac` din
secolele XI-XIII, \nsum~nd 448 de pagini, scrise \n limba carpato-
dun`rean`, latina dun`rean` arhaic`, cu alfabet geto-dac, pe care
dacorom~nii \l mai foloseau \nc` pe vremea lui Vlad ´epe[ (vezi
Ha[deu). Ea con]ine \ndemnuri la lupt` ale domnitorului Vlad - ca [i
ale altora - \mpotriva migratorilor pecenegi (din r`s`rit) [i a ungurilor
(din apus). Se descriu 54 de b`t`lii victorioase, patria noastr`
ar`t~ndu-se ca o ]ar` bine organizat`.
C~nd oare se va \nv`]a \n [colile rom~ne despre a[a ceva?

92
 Noi nu suntem urma[ii Romei

EI, TRACII, AU FOST DACI...

A
rborele tracic num`ra peste 200 de triburi, cele mai cunos-
cute fiind cele ale dacilor, ge]ilor, ramanilor, bessilor (meta-
lurgi[ti), latinilor etc.
O interesant` afirma]ie despre daci o g`sim la istoricul Dio
Casius care a spus: ã§i iar`[i s` nu uit`m c` Traian - Troian a fost trac
veritabil. Luptele dintre Traian [i Decebal au fost r`zboaie fratricide,
iar tracii au fost daciÓ.39
Dup` Mircea Eliade, num`rul ramurilor giganticului arbore uman
al tracilor se ridica la cca. 200.40 Pr. Dumitru B`la[a a alc`tuit un tabel
al acestora num`r~nd nu mai pu]in de 150 de ramuri tracice.
Herodot (425 \.d.H.) considera c` ãNeamul tracilor este cel mai
numeros din lume; tracii au multe nume, dup` regiuni, dar obiceiurile
sunt cam acelea[i la to]iÓ.
Dup` victoria grecilor de la Maraton asupra per[ilor, regele
Xerxes (486-465 \.d.H.) \[i construie[te o mare armat` \n care se
men]ioneaz` de c`tre Herodot [i prezen]a tracilor bithini, din nord-
vestul Asiei Mici; ace[tia sunt descri[i astfel: ãTracii \nso]eau expedi]ia
purt~nd pe cap c`ciuli din blan` de vulpe, \mbr`ca]i cu hitoane, peste
care se \nf`[urau cu mantale viu colorate. •n picioare [i peste pulpe
aveau o \nc`l]`minte din piele de c`prioar`. Ca arme au suli]e, scuturi
u[oare [i pumnale miciÓ.41
Ovidiu \n Tristele \i surprinde pe tracii geto-daci astfel: ã•i vezi
c`l`ri, venind [i duc~ndu-se prin mijlocul drumurilor. •ntre ei nu-i
nici unul care s` nu poarte tolb`, arc [i s`ge]i \ng`lbenite de veninul
viperei. Au glas aspru, chip s`lbatic [i sunt cea mai adev`rat`
\ntruchipare a lui Marte. P`rul [i barba lor n-au fost tunse niciodat`.
M~na lor dreapt` e totdeauna gata s` \nfig` cu]itul pe care \l are legat
la [old orice b`rbatÓ.42
•n anul 547 \.d.H. per[ii lui Cyrus au \nfr~nt Regatul Lydiei
Tracice din Asia Mic`, extinz~ndu-[i st`p~nirea spre nord-vest p~n` la
]`rmul sudic al M`rii Marmara.

93
 Fig.43. Conducta dacic`, veche de peste 2.000
de ani care perforeaz` muntele aduc‰nd apa
s`tenilor din M-]ii Or`[tiei, Fetele Albe.
Conducta a fost descoperit` ”n luna mai 1998
de c`tre Prietenul Dacilor, Andrei Vartic,
ajutat de o c`l`uz`.

94
 Noi nu suntem urma[ii Romei

Regele persan Darius I (522-486 \.d.H.) a \ntreprins o expedi]ie

la nord de Dun`re, iar dup` acela[i Herodot, singurii traci care s-au
luptat cu el au fost ge]ii din Scythia Minor (Dobrogea) nel`s~ndu-l pe
acesta s` se stabileasc` acolo. L-au atacat tracii din Mun]ii Pangaion
c~t [i tracii odoman]i, stabili]i mai la nord, p`str~ndu-[i astfel inde-
penden]a.
Peninsula tracic` a Chersonesului (cher-sones = fiii cerului, cei doi
Zamolxis), \n decursul agita]iei istoriei va trece de la per[i la greci.43
Confedera]ia tribal` a tracilor-odrisi care avusese o evolu]ie
str`lucitoare va fi desfiin]at` \n urma unui r`zboi fratricid de regele
macedonean Filip al II-lea. Acesta va \ntreprinde o expedi]ie \n ]inu-
turile Dun`rii de Jos (339 \.d.H.), unde regele get Kothelas i-a dat-o pe
fiica sa Meda de so]ie. Aceia[i traci-macedoneni dup` ce i-au \nvins
pe sci]i, \nc`rca]i de prizonieri [i vite, \ntorc~ndu-se acas` travers~nd
Mun]ii Haemus (Balcani) au fost ataca]i de tracii tribali care le-au luat
toat` prada r`nindu-l grav la picior pe \nsu[i Filip al II-lea.
Patru ani mai t~rziu, un t~n`r trac-macedonean, fiul lui Filip al
II-lea, Alexandru Macedon (336-326 \.d.H.) va face [i el o incursiune
\n regiunile de la nord de Balcani, \n ã´ara ZeilorÓ - Dacia [i, precum
tat`l s`u, va da lupte grele \mpotriva fra]ilor geto-daci al c`ror rege
Syrmos (ãdin SoareÓ) se baricadase pe un ostrov al Dun`rii cunoscut
azi ca ãP`cuiul lui SoareÓ pe care personal l-am colindat prin anii
1973-74 [i l-am g`sit izolat [i straniu.
O echip` de arheologi lucra cu seriozitate [i-mi explica cu
pl`cere [i m~ndrie, mie [i prietenului meu ing. agronom Mihai
P`pu[oi, despre misterele locului. Eram pe atunci un t~n`r doctor al
comunei Rose]i, jud. C`l`ra[i, a[tept~nd s` mai treac` un an pentru
a-mi \ncepe stagiatura \n chirurgie la Bucure[ti, la prof. Juvara. •l
citisem deja, de c~teva ori, pe Nicolae Densu[ianu, a[a c` discu]iile
noastre au fost aprinse, dar politicoase.
Despre regele Syrmos nu auzisem [i nici despre \nfr~ngerea lui
de mai t~rziu, dar originea geto-dac` a numelui lui Alexandru, ei nu o
[tiau. S` ne oprim pu]in s`-i vedem provenien]a: Alexan-Dros, ãCel
Jertfit CerbuluiÓ, precum Cerbul (lui Orfeu i s-a mai zis [i Dros,
ãCerbulÓ, [i \n amintirea sacrificiului s`u s-a construit teribila tradi]ie
getic` a trimiterii unui Sol Curat la ceruri).44

95
 Deci Alexandru este un foarte vechi nume pelasgic, carpato-
dun`rean. El era mesagerul care o dat` la 4 ani era zv~rlit \ntre suli]e
[i prin moartea lui ducea Zeului Suprem mesajul poporului s`u.
Carpato-dun`renii, \n evolu]ia lor s-au r`sp~ndit \n jurul nucleului
cet`]ii naturale a Mun]ilor Carpa]i, mun]i greu de trecut, unde aurul,
argintul [i sarea se g`seau din bel[ug.
Ei, carpato-dun`renii, s-au r`sp~ndit peste toat` Europa
Central`, de la Alpii Austrieci [i din C~mpia Bavariei p~n` \n
Podi[urile Gali]iei Orientale [i p~n` \n Stepa Dobrogei, iar de acolo
p~n` peste toat` a[a-zisa Rusie Meridional` de la Nistru [i p~n` \n
Kuban (vezi tracii cimmerieni), \n Asia Mic`, \n Insulele M`rii Tracice
(Egee) care au fost la \nceput populate de ei, pelasgo-traco-arienii
carpato-danubieni ajung~nd p~n` \n Nordul Africii (vezi garamanii).45
Dar dac` istoria a fost a[a de generoas` cu neamul nostru tracic,
nu acela[i lucru se \nt~mpl` [i cu istoricii contemporani.
Bulgarii, aparent un popor slav, sosit de departe, din Asia, se
redescoper` azi, nemaiconsider~ndu-se invadatorii sosi]i \n secolul al
VI-lea d.H. ci, nici mai mult nici mai pu]in dec~t urma[ii tracilor!
Ei nu vor s` mai aib` nimic \n comun cu neamul slav (ori vulgar:
bulgar-mongoloid de la Volga).
Citindu-i pe acad. V. Georgiev, prof. A. Fol [i pe prof. G.I.
Georgiev, descoperi c` nici nu au existat traci la Nord de Dun`re iar
ei bulgarii au devenit traci prin 1964-1967, extinz~ndu-[i istoria cu
c~teva mii de ani. §i c~nd te g~nde[ti c` p~n` ce fiica fostului lor
pre[edinte Jivkov a devenit istoriograf`, ei bulgarii, credeau c` sunt
slavi la origine!
Dup` cum vedem, nu numai ãacademicienii profesori de istorieÓ
schimb` istoria, ci [i fetele pre[edin]ilor comuni[ti... [i pentru ce,
pentru ni[te interese geo-politice. Nu ar fi fost mult mai simplu s` se
m~ndreasc` cu faptul c` ne-au cotropit \n secolul al VI-lea d.H.,
ne-au subjugat [i decimat, l`s~nd \n urm` doar un num`r mic de
supravie]uitori ãmegleno-rom~niiÓ? C~nd vorbe[ti o limb` slavon`
(ap`rut` foarte t~rziu \n istoria lumii) cum po]i spune c` e[ti trac?! Se
[tie c` de-a lungul r~ului Mari]a tr`iau tracii odrisi, numele lor fiind
men]ionat p~n` \n secolul III \.d.H.
De asemenea, de-a lungul r~ului Struma tr`iau medii - trib din
care se tr`gea [i str`mo[ul nostru Spartacus, trac ce a cl`tinat [i

96
 Noi nu suntem urma[ii Romei

\nsp`im~ntat Roma. N`scut \n jurul anului 113 \.d.H., absorbit \n

armata roman`, [i-a permis un ãmic concediuÓ pe cont propriu, a fost
prins [i transformat \n sclav-gladiator. Fiind la [coala din Capua,
excelent preg`tit [i cu suflet trac, nu a acceptat ideea de a muri pe
aren` pentru satisfac]ia ãst`p~nilorÓ, a[a c` a evadat \mpreun` cu al]i
70 de camarazi, alc`tuindu-[i o mic` armat` cu care a reu[it s` clatine
Imperiul Roman de atunci.
Spaima i-a obligat pe romani, \nvin[i de c~teva ori de armata
tracului Spartacus, s` trimit` \mpotriva acestuia pe Marcus Licinius
Crassus [i pe Pompei (adus special din Spania).46 •nvins de o armat`
enorm`, Spartacus moare viteje[te, \n anul 71 \.d.H. l~ng` Silar,
r~z~nd fericit \n clipa mor]ii, ca to]i dacii. Istoria schimb` c~teodat`
\n]elesul unor simboluri, a[a c` numele eroului nostru trac este preluat
de germanii sociali[ti care \nfiin]eaz`, dup` primul r`zboi mondial,
ãLiga lui SpartacusÓ (Spartakusbund). Ace[tia, \n frunte cu Rosa
Luxemburg [i Carol Liebknecht, vor transforma la 30 Decembrie 1918
ãLiga lui SpartacusÓ \n Partidul Comunist German. Ce ironie a
soartei! Dar tot ei germanii, la numai c~]iva ani vor avea o nou` idee,
aceea de a fura simbolul vie]ii ve[nice, zvastica pelasgic`,
transform~nd-o \ntr-un simbol al intoleran]ei [i cruzimii, manifestat \n
cel mai extremist sens, cre~nd martiri \n propor]ie de mas`.
Astfel, vechi simboluri preluate [i folosite necorespunz`tor, \[i
pierd aparent valoarea, cum s-a \nt~mplat [i cu vechiul semn hitit
carpato-danubian al vulturului cu dou` capete, adoptat de Bizan],
apoi de huni la formarea Imperiului Austro-Ungar, etc., etc., pentru ca
\n zilele noastre s` redevin` actual, preluat de noul stat rus...
•n acest context trebuie s` nu-i uit`m pe odrisi, trib tracic din
zona Mun]ilor Rodopi, care s-au r`sculat \mpotriva Imperiului
Roman, \n anul 26 d.H.
L`s~ndu-i la o parte pe bulgarii traciza]i peste noapte de fiica
pre[edintelui Jivkov [i de al]i istorici de-ai lor, s` mergem ceva mai la
sudul teritoriului tracic. Cu privire la numele acestui teritoriu,
Herodot spunea: ãElada (Grecia, n.a.) era un ]inut care mai \nainte
vreme se numea PelasgiaÓ.47
Ei, grecii, sosi]i \ntre anii 1900-1400 \.d.H. \n patru valuri: aheii,
ionienii, dorienii, eolienii, ne-au g`sit acas`, pe noi pelasgii carpato-
danubieni, care ne numeam traci (nume prima oar` men]ionat de

97
acela[i Herodot). Ei ne-au \nvins de mai multe ori, reu[ind s` ocupe
partea sudic` a Peninsulei Balcanice.
De la noi au luat apoi Asia Mic` (vezi r`zboiul \mpotriva
tracilor-ramani locuitori ai Troiei) dup` cum [i insulele din Marea
Tracic` (grecii schimb~ndu-i numele \n Marea Egee; vezi r`zboiul dus
de greci sub conducerea lui Temistocle \mpotriva tracilor-sinthioni).
Revan[a \mpotriva grecilor ne-a fost adus` de tracul-pelasg
Alexandru Macedon (336-323 \.d.H.) care cucere[te Grecia [i con-
form tradi]iilor timpului \i angajeaz` pe \nvin[i \n trupele sale.
Acesta reconstruie[te \ntr-o perioad` foarte scurt` Marele
Imperiu Pelasgic, recucere[te Egiptul, Mesopotamia, Persia, India,
capitala acestui Mare Imperiu Pela-sgic, re\nviat, fiind la Pela.
Vremea a trecut [i dup` 2000 de ani, de ast` dat` ãistoricii greciÓ
\l redescoper` pe macedonul Alexandru ca fiind ãgrecÓ [i \l pun \n
Panthenon (dup` 2000 de ani !!!). Dar nici bulgarii nu se las`, [i-l
adjudec` [i ei pe ãstr`mo[ulÓ Alexandru, consider~ndu-l unul din cei
mai mari generali bulgari ai antichit`]ii.
Singurii care nu [i l-au revendicat pe Alexandru ca fiindu-le
neam [i str`mo[ ... sunt rom~nii.
•ntre timp pelasgii au devenit [i ei greci, precum [i tracii (o fi gre[it
Herodot c~nd \i considera pe traci ca fiind alt neam dec~t grecii)!
Despre teritoriile locuite de pelasgo-traci acela[i Herodot spunea:
ãDe la P`durea Hercinic`, limita vestic` a spa]iului pelasgo-tracic trece
prin Alpii R`s`riteni, ocolind Noricum, provincie cu popula]ii
predominant dacice [i celto-germanice, [i apoi cobor~nd la Aquileea
(azi Terzo dÕAquileia - Italia), \n golful vene]ilor. De aici, limita vestic`,
sud-vestic` a spa]iului pelasgo-tracic urm`rea ]`rmul M`rii Adriatice,
\ntreg ]`rmul de vest al Peninsulei Balcanice, p~n` \n CretaÓ.48
Popula]iile, neamurile pelasgo-tracice de la Marea Adriatic`, din
ã]inuturile iliriceÓ, atingeau, potrivit informa]iilor lui Strabon, Istrul [i
Alpii dintre Italia [i Germania: ãpopula]iile pelasgo-traco-ilirice \ncep
de la acel lac (este vorba de lacul Constan]a dintre Elve]ia [i Germania
de azi, n.a.) al`turi de care locuiesc vindelicii, retii [i helvetii...
Amintitul teritoriu (alpino-panonico-iliric), dacii l-au pref`cut \ntr-un
pustiu, \n urma r`zboiului \n care i-au biruit pe boi [i pe taurisci -
semin]ii celtice de sub st`p~nirea lui Critasiros. Dacii pretind c` ]inu-
tul acesta ar fi al lor, cu toate c` este desp`r]it de ei prin r~ul Parisos

98
 Noi nu suntem urma[ii Romei

(Paar de azi \n Germania, n.a.) care vine din mun]i [i se vars` \n Istru
(Dun`re)...Ó.49
Originea acestui popor tracic, c`ruia geografia [i condi]iile
climatice i-au h`r`zit culoarea alb` a pielii, men]inut` cu toate invazi-
ile, \ncruci[`rile [i suprapunerile orientale, se confund` cu cea a arie-
nilor carpato-danubieni, a vechilor pelasgi, \ntemeietori ai Europei
moderne de azi. •n ultima vreme, tot mai mul]i cercet`tori sunt de
p`rere c` leag`nul vechii Europe este spa]iul carpato-dun`rean
(Marija Gimbutas), \n timp ce consider` c` spa]iul din care au pornit
popoarele europene este situat pe teritoriul dintre Valea Dun`rii,
Marea Egee (Marea Tracilor) [i Marea Neagr` (Marea Getic`).50
Istoricilor [i arheologilor li s-au al`turat [i unii lingvi[ti, printre care
trebuie amintit Vladimir Georgiev. Importan]a tracilor \n istorie [i a
spa]iului tracic a fost subliniat` [tiin]ific prima oar` de c`tre Vasile P~rvan.
N`scut la 28 Sept. 1882, \n c`tunul Perchiu din Comuna
Huruie[ti, Jud. Tecuci, fiu al unui \nv`]`tor rural, Vasile P~rvan a fost
un alt \ndr`gostit de preistoria poporului rom~n. El ajunge la 27 de ani
membru al Academiei Rom~ne, Profesor de istorie antic` la
Universitatea din Bucure[ti, Director al Muzeului Na]ional de
Antichit`]i. El este autorul sintezei istorico-arheologice despre
protoistoria Daciei, pe care a intitulat-o Getica. •n aceast` lucrare
V. P~rvan a pus \n eviden]`, documentat [i conving`tor, m`re]ia
poporului geto-dac. El va muri timpuriu, \nainte de a atinge v~rsta de
45 de ani, l`s~ndu-ne un tezaur de nepre]uit, opera lui [tiin]ific`.
Din punct de vedere lingvistic, mul]i cercet`tori sus]in existen]a
unei limbi ariene, carpato-danubiene (pelasgice) care a stat la originea
limbii tracice, cu diferite variante locale. Av~nd \n vedere leg`turile
\ntre limba hitit` [i limbile ariene, se poate afirma c` mi[c`ri de
popoare au avut loc de la apus spre r`s`rit, adic` din Europa spre Asia
[i nu invers. Forma veche a cuvintelor hitite constituie o dovad` c`
hiti]ii s-au desprins din trunchiul carpato-danubian, european,
p`trunz~nd \n Asia Mic`. Sunt suficiente dovezi de natur` arheologic`
[i antropologic` pentru a \ng`dui afirma]ia c`, \nc` din epoca
neolitic` \n spa]iul tracic [i \ntr-o arie limitrof` acestuia, exista o
popula]ie autohton`, din care \[i trag r`d`cinile popoarele istorice
europene, iar aceast` popula]ie poate fi considerat` din punct de
vedere lingvistic ca prearian`.51 ´in~nd seam` de faptul c` istoricii [i

99
arheologii au neglijat, necuvenit, mitologia noastr` traco-dacic`,
precum [i alte mitologii cu scrieri epice precum sunt Vedele [i
Upani[adele sanscrite, consider c` introducerea lor \n circuitul
cercet`rilor ar fi \n avantajul nostru, al rom~nilor [i \n special \n
avantajul ilumin`rii trecutului \ndep`rtat al continentului european.
Simpozionul interna]ional de tracologie care a avut loc \n
Bulgaria (15-18 Mai, 1998) cu temele de mai jos scoate \n eviden]`
cele afirmate de noi mai \nainte:
1. Cel mai vechi simbol pre-tracic g`sit \n lume - zvastica - 6.000 \.d.H.
2. Primele ornamente [i m`[ti de aur (tracice) g`site \n lume -
3.800 \.d.H. (Karanovo V-VI).
3. 1600 de tezaure ale regilor traci - cele mai frumoase din lume.
4. Noi splendori tracice.
•n Iliada Homer spunea despre traci c` ãarmatele lor str`luceau
de scuturi de aur [i tezaurele lor erau a[a de pre]ioase c` regele Priam
(rege al Troiei tracice) a putut s` ia \napoi, de la greci, capul fiului s`u
mort, numai dup` ce le-a dat acea faimoas` cup` tracic` de aurÓ.52
Toate marile civiliza]ii au \nflorit pe v`ile unor mari fluvii [i \n
special la gurile de v`rsare ale acestora: cea egiptean` pe Nil, cea
mesopotamian`, \ntre Tigru [i Eufrat, cea indian`, pe Ind [i Gange,
cea chinez`, pe Fluviul Galben, iar cea european`, cu voia sau f`r`
voia ãmarilor profesori de istorie [i arheologieÓ, pe valea Dun`rii
(Istrului, Danubiului) [i \n special \n zona deltei acesteia. Acesta este
leag`nul adev`rat al civiliza]iei proto-europene, \n str`vechea vatr`
tracic` a Carpa]ilor, a Dun`rii carpatice. Aici veneau grecii \n antichitate
s`-[i caute L~na de Aur [i bog`]iile agricole dun`rene. Aici s-a
dezvoltat faimoasa Epoc` de Aur, cu Cimitirul Eroilor de la Gurile
Dun`rii [i L`ca[ul Zeilor din Cetatea Koga-Ion-ului.
Uita]i-v` pe hart` [i ve]i vedea ce fantastic arat` acest spa]iu,
unde din trupul mun]ilor ]~[nesc izvoare ce se prefac \n r~uri care se
desf`[oar` ca un evantai spre Dun`re, str`b`t~nd v`i calme [i dealuri
molcome, prielnice agriculturii [i p`storitului. De sus, din avion
aceast` re]ea hidrografic`, cu forma de elips`, seam`n` cu un Ou al
Genezei. Mun]i de sare, f`r` de care e greu de conceput via]a omului
[i cre[terea vitelor, reprezentau \n antichitate o bog`]ie mai mare ca
aurul, poate cea mai de seam` bog`]ie pentru oamenii vechimii,
bog`]ia vie]ii, f`r` de care via]a nu poate exista.

100
 Noi nu suntem urma[ii Romei

Bog`]iile solului [i subsolului au f`cut ca spa]iul tracic s` fie r~vnit

de triburile [i popoarele \nvecinate - spre acel El Dorado al antichit`]ii
\[i orientau dorin]ele jefuitoare vecinii. Invadatorii europeni au venit [i
\nc` mai vin de la r`s`rit, mi[c`rile dinspre sud spre nord fiind
determinate nu at~t de cauze economice, c~t de modific`ri ale climatului,
de schimbarea florei [i faunei. Precum orice pom ce d` roade [i semin]e,
caut` s` le r`sp~ndeasc` \n preajm`, a[a [i neamul nostru al daco-
tracilor, prin triburi prolifice, a rodit [i s-a r`sp~ndit fie la marginea
teritoriului s`u de vie]uire, fie deplas~ndu-se la distan]e mai mari p~n`
\n Asia ori trec~nd str~mtorile Bosforului [i ale Dardanelelor p~n` \n
Anatolia; a[a au ajuns ramano-dardanii s` ridice ora[ul cetate Troia, iar
brigii s` alc`tuiasc` o ãfilial`Ò care a luat numele de Frigia; mysii nu erau
altceva dec~t o f`r~m` a moesilor din sudul Dun`rii; mesapii, iapygii [i
vene]ii din Italia de r`s`rit erau surplusuri ale traco-ilirilor din Dalma]ia
[i din Panonia (unde a existat statul Rama p~n` la venirea ungurilor,
dup` cum atest` o serie de surse toponimice).53
Extinderea neamului carpato-danubian se poate asem`na cu o
explozie atomic`, av~ndu-[i epicentrul acolo, acas`, \n ´ara Soarelui,
\n Daksha pre-sanscrit`, arian`. •i vom g`si pe str`mo[i pe r~ul
Hipanis (Bug) [i Borystene (Nipru). Cimmerienii vor fi \mpin[i de
c`tre sci]i spre sud, dar [i ei sci]ii se vor topi \n marea popula]ie
tracic`, traciz~ndu-se, l`s~nd \n urma lor doar... un nume. Ei tracii
care se \ntindeau spre apus p~n` la Oceanul Atlantic, au p`truns [i pe
Valea Vistulei \ntemeind cet`]i ca Getidava; alte ramuri ca etruscii [i
vene]ii se vor \ndrepta spre Valea Padului. Peninsula Italic` au
cucerit-o de cel pu]in patru ori, ultima dat` sub conducerea
str`lucitorului raman Enea - plecat din zona Oltinei (Dobrogei de azi)
ori, dup` Homer [i Vergilius, de la Troia. C~nd Demostene [i Ificrate
socoteau ca o cinste faptul c` mamele lor fuseser` trace, c~nd grecii
Òne \mprumutauÓ zeii schimb~ndu-le doar numele, \nfrupt~ndu-se din
plin din miturile [i credin]ele geto-dacilor, cum s` nu ridic`m vocea
azi, noi urma[ii acelor daco-traci [i s` spunem lumii adev`rul? De ce
s` t`cem, umili]i [i fura]i de al nostru trecut glorios din dorin]a
ãinteligent`Ò de a nu ne sup`ra ãveciniiÓ? Cine au fost [i cine sunt ei
vecinii?!
Niciodat` un popor umil [i fricos nu a fost respectat, niciodat`
un iepure nu va sta al`turi de un lup! Este timpul s` ne trezim, s` ne

101
scoatem ochelarii de miopi, primi]i de la vecini [i s` ne uit`m cu
m~ndrie, acolo, departe \n trecut, redescoperindu-ne [i m~ndrindu-ne
cu noi \n[ine. Nu este nimeni \n toat` Europa, care s` aib` o istorie
mai veche, mai frumoas` [i mai fantastic` dec~t a noastr`.
Noi nu trebuie s` uit`m c` suntem aici, pe acest p`m~nt
european primii, \naintea grecilor, italienilor, francezilor, germanilor
or turcilor, \naintea englezilor or slavilor.
Ei to]i, noii veni]i, doresc ca noi s` nu fi existat; astfel ca ei s`
aib` drepturi! Ei spun c` Transilvania a fost lipsit` de popula]ie, iar ei
au venit [i au locuit-o. Ei ne \ncurajeaz` \n naivitatea noastr` s`
credem c` de fapt noi am ap`rut dup` 106 d.H., prin unirea dintre
ãdoi b`rba]iÓ Traian [i Decebal, Traian - cuceritor a 14% din teritoriul
Daciei, \n urma unui r`zboi fratricid.
E timpul s` realiz`m c` noi avem istoria noastr`, cu mii [i mii de
ani \naintea sosirii romanilor pe c~]iva kilometri din teritoriul Daciei;
istoria noastr` a \nceput atunci, de mult, c~nd noi am \nceput s`
f`urim Europa, s` cucerim Asia: China, India [i Japonia, Anatolia,
Sumerul [i Asia Mic`, Palestina [i Mesopotamia, Nordul Africii.
Aceasta este istoria noastr`, a carpato-danubienilor, pelasgilor,
tracilor, daco-rom~nilor. Noi daco-rom~nii reprezent`m coloana
vertebral` a istoriei lumii contemporane.

MERGI LA SECTIUNEA URMATOARE

102