ORGANIZATIA MONDIALA A COMERTULUI

La 1 ianuarie 1995, dup ndelungate i complexe negocieri, a luat fiin Organizaia Mondial a Comerului, exponenta noului set de principii, reguli i discipline care urmeaz a asigura comerului internaional un cadru mbuntit de desfurare, adaptat cerinelor actuale i de perspectiv. Organizaia Mondial a Comerului reprezint baza instituional - juridic a sistemului comercial multilateral, fiind unica organizaie internaional care trateaz regulile globale ale comerului dintre ri. Una dintre cele mai tinere organizaii, OMC este succesorul GATT (Acordul General al Comerului i Tarifelor), stabilit naintea celui de-al doilea rzboi mondial. Cu toate c OMC este nc tnr, sistemul multilateral de comer a nceput sub GATT (n 1947) acum mai bine de 50 de ani. GATT urmrea eliminarea tarifelor i barierelor comerciale, precum i eliminarea tratamentului diferenial n comerul internaional. Avea 23 de ri membre n momentul respectiv. Ultimii 50 de ani au asistat la o cretere excepional n domeniul comerului mondial. Exporturile de marf au crescut cu o medie de 6% anual. Comerul total n 1997 era de 14 ori nivelul celui din 1950. GATT i OMC au ajutat la crearea unui puternic sistem de comer, contribuind la o cretere fr precedent. Sistemul a fost dezvoltat de o serie de negocieri gzduite de GATT. Prima rund s-a ocupat de reducerea taxelor, dar negocierele de dup au inclus i alte arii. Cea mai lung rund de negocieri, ntre anii 1986-1994, a dus la apariia OMC. Negocierile nu s-au oprit aici, cteva au continuat i dup asta. n februarie1997 s-a ajuns la un acord n serviciile de telecomunicaii. In acelai an, 40 de guverne au ajuns la o concluzie n ceea ce privete comerul fr taxe pentru produsele din tehnologia informaiei i 70 de membri au pus la punct o afacere financiar de servicii ce acoper mai mult de 95% din comer, n cadrul bncilor, asigurrilor, securitii i informaiilor financiare. n 2000, noi discuii au aprut n gricultur i servicii. Acestea au fost ncorporate ntr-un program amplu de lucru, Agenda de Dezvoltare Doha (DDA), lansat la a patra conferin ministeriala OMC, n Doha, Qatar, noiembrie 2001. Negocierile au ncetat n ianuarie 2005. Ideea crerii OMC a fost avansat pentru prima dat n 1990, de ctre Comunitile Europene i Canada i avea n vedere ca noua organizaie s se constituie ntr-un mecanism eficient i pragmatic pentru: 1. implementarea rezultatelor Rundei Uruguay; 2. ncorporarea n cadrul multilateral de drepturi i obligaii comerciale a rezultatelor obinute n noile domenii de reglementare (servicii, msuri investiionale, drepturi de proprietate intelectual); 3. aplicarea amendamentelor aduse unor articole ale G.A.T.T;

4.

eliminarea caracterului provizoriu prelungit al existenei i funcionrii GATT.

Acordul de la Marrakesh privind nfiinarea OMC, n preambulul su, prevede obiectivele de baz, similare cu cele ale G.A.T.T.- ului, dar care au fost extinse pentru a acorda OMC mandatul de a trata comerul cu servicii. Acestea sunt: continuarea negocierilor n vederea liberalizrii progresive a comerului internaional; realizarea complementaritii dintre liberalizare, dezvoltare economic i eradicarea saraciei; confirmarea rolului central pe care regulile i sistemul multilateral trebuie s-l ocupe n politica comercial a statelor membre OMC; organizarea activitii OMC pe baze care s reflecte ntr-o mai mare msur nevoile tuturor membrilor. Aceste obiective au fost completate cu domeniul serviciilor i cu noiunea de dezvoltare durabil, referitoare la utilizarea optim a resurselor mondiale i la necesitatea proteciei i conservrii mediului nconjurtor, corespunztor diferitelor niveluri de dezvoltare economic ale rilor. Funciile Organizaiei Mondiale a Comerului sunt: a) facilitarea implementrii, administrrii i aplicrii instrumentelor juridice ale Rundei Uruguay i ale oricror noi acorduri ce vor fi negociate n viitor; b) soluionarea diferendelor (disputelor) comerciale; c) OMC joac rol de forum de negocieri legate de comer ntre statele membre. Odat ce se ajunge la un consimmnt, preia rolul pentru punerea n aplicare a acestor rezultate. Negocierile sunt pilonul de suport al acestei organizaii. Acordurile la care ajunge se doresc a fi rezultatul unui proces de consultri ntre toate prile interesate pentru a ajuta la sporirea interaciunilor; d) asist rile n curs de dezvoltare n probleme de politic comercial prin asisten tehnic i probleme de educaie; e) examinarea politicilor comerciale naionale; f) cooperarea cu alte instituii internaionale n formularea politicilor economice la scar mondial. Importana Organizaiei Mondiale a Comerului: este motorul unei reforme politice: o presiune constant pentru a reduce tarifelor protecioniste, pentru a mbunti exportul dintre ri; un pretext pentru grupul reformitilor pentru a-i promova obiectivele; unealt eficace pentru a rezista reformelor aplicate de ri i companii; determin din ce n ce mai mult uneltele politice: de la suportul preurilor pn la plata direct; a dezvoltat o metod pentru de dezvoltarea rilor mici, pentru a putea lupta mpotriva dominaiei comerciale a rilor dezvoltate, folosind argumentul pia liber; Consumatorii i productorii tiu c pot s se bucure de o aprovizionare sigur i o mai mare gam de produse finite, componente i servicii de care au nevoie. Productorii i exportatorii au avantajul c pieele strine vor rmne deschise. Un alt rezultat al nfiinrii Organizaiei Mondiale a Comerului l reprezint o lume economic mult mai prosper i linitit. Deciziile n OMC sunt luate printr-un consens al tuturor membrilor rilor i sunt ratificate de membrii parlamentelor. OMC ncearc s rezolve conflictele aprute, prin nelegeri i compromisuri, evitnd astfel riscul unor dispute politice sau militare.

Scopul OMC este a mbunti bunstarea oamenilor din rile membre. Organizaia Mondial a Comerului este situat la Genova, n Elveia. Principalele elemente prin care se distinge OMC de GATT se refera la: -OMC are un caracter mult mai global decat GATT (numarul de tari si teritorii care vor cadea sub influenta OMC va fi de cca. 150); -OMC are o arie de aplicare mai larga, incluzand in sistemul commercial multilateral, pentru prima data activitati comerciale legate de comertul cu servicii, investitii si drepturile de proprietate intelectuala; -OMC a fost creata pe o baza definitiva, in timp ce GATT s-a aplicat de o maniera provizorie; -OMC administreaza un pachet de acorduri la care toti membrii s-au angajat. In contrast, cadrul GATT include mai multe acorduri importante (de exemplu in domeniile antidumping si al subventiilor, evaluarii in vama, procedurilor in materie de licente de import) la care au aderat numai un numar restrans de tari; -OMC contine atat o versiune imbunatatita a regulilor din GATT 1947, cat si unele reguli noi. Noua versiune, denumita GATT 1994, clarifica si intareste regulile din GATT-ul initial in comertul cu marfuri cum sunt nediscriminarea (clauza natiunii celei mai favorizate) si tratamentul egal pentru bunurile din import si cele indigene pe piata interna (tratamentul national); -OMC denunta politicile protectioniste in anumite sectoare sensibile care erau mai mult sau mai putin tolerate in GATT 1947. Structura Organizatiei Mondiale a Comertului Organul suprem este Conferinta internationala,care cuprinde reprezentanti ai tuturor membrilor si se intruneste o data la doi ani. Consiliul General la care participa reprezentantii tuturor membrilor si se intruneste ori de care ori se apreciaza necesar. In acelasi timp, Consiliul General se va intruni pentru indeplinirea functiilor sale de Organ de Reglementare a Diferentelor (ORD) si de Organ de examinare a politicilor comerciale (OEPC). Consiliile permanente, unde gasim: -Consiliul pentru comertul cu bunuri, care supravegheaza functionarea acordurilor comerciale multilaterale; -Consiliul pentru comertul cu servicii, care supravegheaza functionarea Acordului General privind Comertul cu Servicii (AGCS); -Consiliul privind aspectele comerciale legate de drepturile de proprietate intelectuala, care va urmari functionarea Acordului privind aspectele comerciale legate de drepturile de proprietate intelectuala (ADPIC); Comitete permanente:Comitetul pentru comert si dezvoltare, Comitetul pentru restrictii pe motive de dificultati la balanta de plati ;Comitetul pentru buget,finante si administratie. Comitete specializate, instituite in baza Acordurilor comerciale multilaterale si plurilaterale care urmaresc modul de gestionare si functionare a acordurilor respective. Conducerea tuturor organelor create in baza Acordului OMC este asigurata de presedinti si vicepresedinti,alesi din randul reprezentatilor tarilor membre.

Secretariatul OMC asigura suportul tehnic al organizatiei si este incadrat cu cca 450 functionari.Nu este implicat in luarea deciziilor,atribut exclusiv al reprezentantilor tarilor membre si este condus de un Director General numit de Conferinta Ministeriala. Bugetul OMC este aprobat, anual, de catre Consiliul General, la propunerea Directorului general si la recomandarea Comitetului pentru buget,finante si administratie.Sursele de acoperire a cheltuielilor sunt asigurate din cotizatiile tarilor membre, care in cadrul OMC se vor stabili in functie de volumul comertului global (bunuri, servicii si drepturi de proprietate intelectuala).Din anul 1995, cotizatia se stabileste numai in functie de volumul comertului exterior al fiecarui membru in totalul comertului international cu bunuri (preluandu-se practica GATT).Cotizatia minima este de 0.03%. Obiectivele,principiile si regulile OMC Obiectivul de baza al OMC continut in regulile multilaterale pentru comertul cu marfuri, este acela de a crea un sistem de comert liberal si deschis,in care firmele comerciante din tarile membrilor, sa poata face comert in conditii de concurenta loiala si nedistorsionata. Exista 4 mari principii si reguli pe care se bazeaza intregul esafod OMC:

Principii
Acordurile OMC sunt voluminoase i complexe din considerente c acestea reprezint texte juridice ce cuprind o gam larg de activiti, care se refer la agricultur, industria textil i mbrcminte, sistemul bancar, standarde industriale, proprietatea intelectual i multe alte domenii. i totui, la baza tuturor acestor documente stau un ir de principii care constituie fundamentul sistemului comercial multilateral. Aceste principii sunt: acordarea reciproc i necondiionat, n relaia dintre statele pri, a clauzei naiunii cele mai favorizate (NMF). In conformitate cu acordurile OMC, rile nu trebuie s manifeste discriminare fa de partenerii lor comerciali. In cazul n care se acord unui partener o favoare special (cum ar fi o tax vamal mai redus pentru un produs oarecare), acest lucru urmeaz s fie aplicat i fa de toi ceilali membri ai OMC. Importana acestui principiu este aa de mare nct constituie primul articol al GATT-ului (Acordul General pentru Tarife i Comer), el fiind prioritar i n GATS (articolul 2) (Acordul General pentru Comerul cu Servicii), i n TRIPS (articolul 4) (Acordul privind aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectual). Totui, regulile GATT permit, ca taxele vamale i alte bariere n calea comerului s fie reduse n mod preferenial, n cadrul aranjamentelor regionale. Reducerea taxelor vamale, aplicabile n relaiile dintre membrii n cadrul unor aranjamente regionale nu trebuie s fie extinse i altor ri. Aranjamentele prefereniale regionale constituie astfel o important excepie de la regula clauzei naiunii celei mai favorizate. Asemenea aranjamente pot lua forma uniunilor vamale sau a zonelor de comer liber. In vederea protejrii intereselor comerciale ale rilor tere, sunt prevzute condiii extrem de stricte cu privire la formarea unor asemenea aranjamente. acordarea clauzei tratamentului naional, fapt ce presupune o atitudine egal fa de bunurile de import i cele autohtone, cel puin dup momentul ptrunderii bunurilor de import pe pia. Nu este permis unei ri s impun asupra unui produs importat,

dup ce acesta a intrat n teritoriul vamal i s-au pltit taxele vamale la frontier, taxe interne (cum ar fi taxele asupra vnzrii) la nivele mai ridicate dect produsele interne similare. Acelai lucru trebuie s se aplice att fa de serviciile acordate de strini i cele acordate de naionali, ct i fa de mrcile naionale i cele strine, dreptul de autor i brevete. eliminarea restriciilor cantitative i aplicarea acestora ntre rile membre numai n situaii de excepie, admise de acord pe o baz nediscriminatorie, avndu-se n vedere c protejarea economiei naionale fa de concurena strin s se fac n exclusivitate pe calea tarifelor vamale. Regula este supus totui unor excepii specificate. O excepie important permite rilor care ntmpin dificulti ale balanei de pli s restricioneze importurile pentru a-i ntri poziia financiar extern. Aceast excepie acord o flexibilitate mai mare rilor n curs de dezvoltare fa de rile dezvoltate, n utilizarea restriciilor cantitative la importuri, dac aceste restricii sunt necesare pentru prevenirea unui declin serios al rezervelor monetare. neadmiterea concurenei neloiale, care co nst n practicarea de subvenii i preuri de dumping la export. Regulile nediscriminatorii NMF i tratamentul naional sunt elaborate n aa fel ca s asigure condiii loiale pentru comer. Multe dintre acordurile OMC au scopul s susin concurena loial. De exemplu, n domeniul agriculturii, proprietii intelectuale, serviciilor. Acordul privind achiziiile publice contribuie la extinderea regulilor referitoare la concuren i asupra achiziiilor efectuate de mii de instituii publice n multe ri. utilizarea unei metodologii de evaluare vamal care s reflecte valoarea real a mrfurilor, n scopul de a realiza funcionarea corect a taxelor vamale rezultate din negocierile multilaterale. previziune: prin intermediul ndeplinirii obligaiilor. n cadrul OMC, cnd rile sunt de acord s deschid pieele lor pentru bunuri i servicii, este ca i cum i asum unele angajamente obligatorii. O ar poate s-i modifice angajamentele sale obligatorii doar dup negocierea cu partenerii si comerciali, ceea ce poate nsemna c acetia s primeasc compensaii pentru prejudiciul ce-l suport n urma pierderii comerului. Deci, sistemul comercial multilateral constituie o ncercare a guvernelor de a asigura un anturaj stabil i previzibil. instituirea angajamentului rilor pri de a negocia pe plan multilateral reducerea i eliminarea taxelor vamale i a altor obstacole din calea comerului internaional. rilor li se cere ca, ori de cte ori este posibil, s reduc sau s elimine protecia produciei interne, prin reducerea taxelor vamale i nlturarea celorlalte bariere din calea comerului. Taxele vamale astfel reduse sunt consolidate mpotriva unor majorri posibile i sunt cuprinse n listele naionale ale rilor membri. ncurajarea reformei de dezvoltare i reformei economice. Este bine cunoscut faptul c sistemul OMC contribuie la dezvoltare. rile mai puin dezvoltate au nevoie de flexibilitate pe parcursul perioadei cnd acestea ncearc s implementeze acordurile.

Relaia Uniunii Europene cu Organizaia Mondial a Comerului

Uniunea European este unul din membrii-cheie ai OMC. Aceasta deoarece UE are o politic comercial comun, iar Comisia European negociaz n numele tuturor Statelor Membre. UE este una dintre forele susintoare ale negocierilor comerciale multilaterale din cadrul OMC, Agenda de Dezvoltare Doha (DDA Doha Development Agenda). DDA are ca obiective att o continuare a deschiderii pieelor ct i enunarea unor reguli, toate acestea guvernate de msurile necesare pentru integrarea rilor n curs de dezvoltare n sistemul comercial mondial, mai ales prin intensificarea asistenei tehnice n vederea formrii de personal. Principalul obiectiv al DDA este de a aeza problematica dezvoltrii n centrul sistemului comercial mondial, astfel nct srcia s poat fi combtut. Rusia si Organizatia Mondiala a Comertului In 1993 Rusia si-a exprimat intentia de aderare la GATT printr-o cerere oficiala, si conform prevederilor a fost creat un grup de lucru, care dupa crearea in 1995 a OMC a fost transformat in Grupul de Lucru privind aderarea Federatiei Ruse la OMC (GL). Mandatul GL este de a studia regimul comercial si de a elabora conditiile participarii Rusiei la OMC. Procesul negocierilor a inceput in 1995. In prima etapa continutul negocierilor il constituia practic examinarea la nivel multilateral in cadrul GL mecanismului economic si a regimului comercial si politic la corespunderea lor normelor OMC. Dupa punerea la dispozitie in 1998 a primelor propuneri rusesti referitoare la concesiile tarifare in domeniul bunurilor si propunerilor referitoare la sprijinul guvernamental acordat sectorului agricol, au inceput negocierile privind accesul bunurilor pe pietele la nivel bilateral cu membrii interesati ai GL. In 1999 statelor-membre OMC a fost pusa la dispozitie prima redactare a listei cu obligatiile specifice privind serviciile si lista derogarilor de la clauza natiunii celei mai favorizate. Din 2000 negocierile au devenit unele de un caracter de scara larga, adica privind toate aspectele aderarii Rusiei la OMC. In etapa curenta in GL sunt 67 de state-membre (UE fiind considerata ca unul), cu toate acestea in negocierile privind problemele taxelor vamale sunt implicate in masuri diferite mai mult de 50 de tari, in cele privind accesul bunurilor pe piata- aproximativ 30. In finalul acestora trebuie semnate Protocoale corespunzatoare de inchierea lor. Conform prevederilor stabilite negocierile au loc in cadrul Secretariatului OMC la Geneva la nivel multilateral: cele privind problemele institutionale- reuniunile oficiale si neoficiale ale GL, cele privind sectorul agricol- consultarile plurilaterale cu participarea statelormembre GL interesate. La nivel bilateral au loc negocierile privind accesul pe piete si a unei serii de probleme institutionale. In cadrul procesului aderarii negocierile au loc in 4 directii cheie, iar baza lor o constituie o serie de documente si propuneri care sunt aprobate de catre Comisia guvernamentala privind problemele OMC si de catre Guvernul Federatiei Ruse. Cele 4 directii sunt urmatoarele:

Negocierile privind problemele in domeniul taxelor vamale, subiectul esential fiind determinarea nivelului maxim al taxelor vamale de import, cel pe care Rusia o sa aiba dreptul sa-l aplice dupa aderarea la OMC privind intreaga lista de mai mult de 11 mii de pozitii. In octombrie 2003 a avut loc la Geneva o serie de negocieri in numar de 22 de tari. La momentul de fata delegatia rusa a corelat cu participantii la GL mai mult de 80% din numarul pozitiilor tarifare. Printre domeniile problematice, unde opiniile partilor difera, se numara o serie de produse agricole, medicamente, mobila, constructiile aeriene si constructiile de masini (automobili). Cu 8 tari negocierile s-au incheiat. Negocierile privind sectorul agricol, in care in afara aspectului tarifar sunt incluse si discutarea volumului admisibil al sprijinului guvernamental sectorului agricol in cadrul cosului galben si a nivelului subventiilor la export pentru produse agricole si cele alimentare. Analizarea acestor probleme are loc la nivel consultarilor plurilaterale (multilaterale) cu participarea membrilor grupului celor 4 (SUA, UE, Canada si Japonia), a grupului tarilor exportatorilor principali ai productiei agricole si a unei serii de tari in curs de dezvoltare. Aceste negocieri au un caracter dificil, deoarece opiniile partilor difera foarte mult in ceea ce priveste corelarea nivelului sprijinului guvernamental acordat sectorului agricol si a dreptului aplicarii subventiilor la export permise Rusiei in calitatea de membrul OMC. Negocierile privind accesul pe piata a serviciilor, scopul carora este de a corela conditiile de accesul furnizorilor de servicii- straini pe piata ruseasca. In octombrie 2003 a avut loc o serie de negocieri care s-a bazat pe sectoare cele mai sensibile (cel financiar, cel al telecomunicatiilor si cel al serviciilor de transport), accesul care reprezinta un interes comercial deosebit pentru statele dezvoltate-membre OMC. Negocierile bilaterale au aratat de asemenea faptul ca exista divergentele intre parteneri in ceea ce priveste asa numita reglementarea orizontala a comertului cu servicii. In 2002-2003 a avut loc o serie de consultari multilaterale privind aspectele speciale unei astfel de reglementari in Rusia (monopoluri naturale, subventiile, teritoriile la granite, mostenirea culturala, reglementarea anti-monopol, serviciile de uz comun). In octombrie au avut loc intalnirile privind discutarea listei de derogari de la clauza natiunii celei mai favorizate si reglementarea in anumite sectoare ale comertului cu servicii. Negocierile privind problemele institutionale sunt dedicate determinarii masurilor care Rusia va trebui sa le introduca in domeniul legislativ si cel al aplicarii lor pentru a indeplini obligatiile sale ca participant la OMC. Baza negocierilor o constituie proiectul Raportului GL. El este un document final al negocierilor in care pe langa Protocolul de aderare va fi inclusa si lista a drepturilor si obligatiilor pe care le va primi Rusia dupa incheierea negocierilor ( in anumite documente se fixeaza obligatiile privind concesiile tarifare in domeniul bunurilor si privind sprijinul sectorului agricol si obligatiile in domeniul comertului cu servicii). Aprobarea n unanimitate de ctre membrii grupului de lucru a pachetului de reforme i angajamente aferente aderrii Rusiei la OMC reprezint o realizare istoric pentru OMC ce va aduce beneficii substaniale att Rusiei ct i membrilor OMC prin consolidarea sistemului comercial multilateral i cooperrii economice globale.

Din momentul aderrii, Rusia i-a luat angajamentul de a implementa n totalitate prevederile OMC integrndu-se ntr-un cadru legal internaional, care presupune respectarea unui ir de condiii. n acest sens pn, la 15 iunie 2012, Federaia Rus urmeaz s ratifice pachetul de aderare la OMC, devenind membru cu drepturi depline n termen de 30 de zile dup notificarea ratificrii. Lund n considerare specificul economiei naionale, relaiile istorice i cadrul juridic bilateral destul de dezvoltat al relaiilor dintre Republica Moldova i Federaia Rus, elementul cheie al poziiei Republicii Moldova la procesul de aderare la OMC a fost susinerea integral a procesului de aderare la OMC a Federaiei Ruse i reglementarea relaiilor comerciale intr-un format mai preferenial de ct cel oferit de OMC. Din momentul aderrii la OMC, Rusia s-a angajat s reduc tariful mediu la import cu aproximativ 50%, ajungnd la media tarifului vamal de 7,8 %. Mai mult ca att, media simpl a taxelor vamale pentru produsele agricole va constitui aproximativ 10,8%, iar pentru produsele industriale 7,3 %. Astfel, pentru mai mult de 1/3 din liniile tarifare reducerea va fi aplicat din momentul aderrii FR la OMC, iar pentru celelalte a fost stabilit perioade de tranziie de la 3 la 8 ani. n acest context, reamintim c media tarifelor vamale negociate de Republica Moldova n procesul de aderare la OMC n 2001 a fost de 8,3%, pentru produsele agricole 12% iar pentru cele industriale 3,5%. Totodat, Rusia va aplica contingente tarifare la import n limita crora taxa vamal pentru produse precum carnea de vit, porc, pasre va fi micorat considerabil de la 55% la 15%, de la 65% la 0% i de la 80% la 25% respectiv. Cu toate acestea exist unele provocri pentru productorii autohtoni exportatori de mrfuri pe piaa Federaiei Ruse. Acetia se vor confrunta cu o concuren acerb cu produsele originare din UE la raport pre-calitate. Dac la moment Acordul de Comer Liber RM-FR permite accesul produselor moldoveneti la un pre mai mic dect produsele originare din alte ri generat de valoarea taxelor vamale aplicate n regim general, dup aderarea FR la OMC marja de interes sau operare pentru productorii autohtoni se va reduce considerabil. n ceea ce privete accesul pe pia a serviciilor Federaia Rus i-a luat angajamente specifice, n 11 sectoare i 116 sub-sectoare. Ca de exemplu limitarea capital strin (49%) n domeniul telecomunicaiilor care urmeaz a fi eliminat dup patru ani de la aderare, limitarea capitalului strin n sistemul bancar la 50%, acceptarea activitii companiilor cu 100% capital strin angajate n reele de distribuie en-gros, retail i franchise. Referitor la taxele la export, FR a negociat n cadrul OMC pentru 700 de linii tarifare, n particular pentru pete, crustacee, combustibili minerali, produse petroliere, piei brute i prelucrate, materiale lemnoase, etc. Este de notat c aceste taxe sunt aplicabile i fa de Republica Moldova n baza legislaiei naionale i a noului Acord de Comer Liber n cadrul CSI semnat n noiembrie 2011.

Totodat, Rusia s-a angajat ca de la 1 iulie 2013 s aplice taxe de transport feroviar la tranzitul mrfurilor, inclusiv pentru energie, fr discriminare ntre agenii economici naionali i strini. Adiional, este important de menionat c productorii i distribuitorii de gaze naturale n Federaia Rus vor opera n baza condiiilor comerciale normale bazate pe recuperarea costurilor i profitului. Astfel, Federaia Rus va continua s reglementeze preurile de livrare consumatorilor casnici i utilizatorilor necomerciali, bazate pe considerente de politic social intern. Reieind din cele expuse, Rusia nu va putea aplica restricii cantitative la import, precum cote, permise, cerinele de autorizare prealabil, licene i alte restricii care nu pot fi justificate n conformitate cu prevederile OMC. n ceea ce privete acordurile comerciale prefereniale, inclusiv i cel n vigoare cu Republica Moldova, Rusia urmeaz s respecte cerinele OMC, uniform pentru acordurile n vigoare la data aderrii i cele semnate pe viitor. Totodat, Rusia s-a angajat s respecte prevederile Acordurilor aferente n cadrul OMC pentru urmtoarele domenii: masuri sanitare i fitosanitare, bariere tehnice n calea comerului, proprietate intelectual, achiziii publice. n domeniul barierelor tehnice n calea comerului, Federaia Rus va revizui n mod regulat listele produselor supuse certificrii conformitii obligatorii sau declaraiei de conformitate, precum i toate reglementrile tehnice aplicate pe ntreg teritoriul su, inclusiv i n cadrul Uniunii Vamale i Comunitatea Economic Euroasiatic i va crea pn la 30 iunie 2012 un organism unic naional de acreditare.