UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

FINANŢE ŞI MANAGEMENT ÎN
CONTEXTUL INTEGRĂRII U.E.

FONDURI STRUCTURALE
MODUL DE ALOCARE AL FONDURILOR
STRUCTURALE ÎN AGRICULTURĂ

Coordonator Voiculescu Şerban

Masterant: Borz Alexandru Virgil

Semestrul II

Curtea de Argeş
2008
 MODUL DE ALOCARE AL FONDURILOR
STRUCTURALE ÎN AGRICULTURĂ

Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, România a poate să acceseze

programele de finanţare destinate agriculturii, prin intermediul a două fonduri
structurale - Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi Fondul
European Agricol de Dezvoltare Rurală (FEADR), acestea venind în
continuarea programului SAPARD derulat în anii anteriori.Pachetul financiar
destinat acestui sector se ridică la valoarea de 10 miliarde euro pentru perioada
2007- 2013 şi va fi destinat investiţiilor în creşterea competitivităţii sectorului
agricol şi forestier, gospodăririi terenurilor agricole şi forestiere, îmbunătăţirii
calităţii vieţii în mediul rural, şi susţinerii mecanismelor de piaţă, toate acestea
având ca obiectiv strategic eliminarea discrepanţelor dintre zonele dezvoltate şi
cele mai puţin dezvoltate ale ţărilor membre ale Uniunii Europene.
Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) a fost lansat oficial
în data de 3 martie 2007. PNDR a fost aprobat în data de 20 februarie 2008 de
către Comitetul pentru Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene.
Potrivit reprezentanţilor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
(MADR), în prima etapă se vor primi proiecte pentru trei măsuri prevăzute în
PNDR, respectiv modernizarea exploataţiilor agricole, creşterea valorii
adăugate a produselor agricole şi piscicole şi dezvoltarea satelor.
Aceste fonduri se împart pe patru mari direcţii.
Fiecare direcţie are mai multe masuri:
 Creşterea competivităţii sectorului agricol şi forestier 3,25 mld euro
(45% din total) sprijin pentru ferme de semisubsistenţă (cca. 85.000 de
ferme mici vor primi 1.500 euro pe an, timp de trei ani, dacă îşi fac un
plan de modernizare), modernizarea exploataţiilor agricole (16.000 de
2
 exploataţii agricole vor primi în jur de 70.000 euro pe proiect), înfiinţarea
de ferme de către fermierii sub 40 ani (până la 40.000 euro pe fermă,
conform proiectului depus), sprijinirea înfiinţării grupurilor de
producători agricoli (750 de grupuri de producători vor primi cca.
250.000 euro pe proiect), formare profesională şi informare (140.000 de
fermieri vor fi instruiti).
 Gospodărirea terenurilor agricole şi silvice 1,8 mld euro sprijin pe
suprafaţa pentru zonele defavorizate, în principal zona de munte (cca
370.000 de fermieri vor primi suplimentar intre 25 şi 250 euro pe hectar
pe an), sprijin pentru pajisti şi fâneţe (cca. 95 euro pe hectar pe an),
sprijin pentru prima împădurire a terenului agricol (36.000 hectare vor
beneficia de fonduri de 5.000 euro pe hectar).
 Îmbunătăţirea calităţii vieţii în mediul rural 2,12 mld euro diversificarea
activităţilor neagricole (19.000 beneficiari vor primi 10.000 euro pe
proiect), investitii in mici întreprinderi la ţară (3.800 de mici întreprinderi
vor fi finanţate cu 20.000 euro pe proiect), renovarea satelor (cca 1.200
de consilii locale vor primi cate 1.000.000 euro pentru drumuri comunale,
canalizare, restaurarea construcţiilor cu valoare istorică şi culturală).
 Programul LEADER 0,18 mld euro
Folosirea banilor din cele două fonduri constituite în cadrul Politicii
Agrare Comune, respectiv FEGA şi FEADR se realizează prin intermediul a
două agenţii de plăţi în agricultură, ce au drept scop facilitarea accesului
fermierilor la orice formă de sprijin financiar, fie intern sau extern şi
îndeplinirea pas cu pas a angajamentelor asumate faţă de UE: Agenţia de Plăţi şi
Intervenţie în Agricultură (APIA), care se va ocupa de fondurile gestionate prin
FEGA şi Agentia de Plăţi pentru Dezvoltarea Rurală şi Pescuit (ADPRP), care
se va ocupa de fondurile FEADR şi FEP (Fondul European pentru Pescuit).
Fondul European de Garantare Agricolă face parte din bugetul general al
Comunităţii Europene, volumul acestuia împreună cu celelalte fonduri pentru
3
sprijinul agriculturii reprezentând aproximativ jumătate din bugetul general al
UE. În aceste condiţii apare ca o necesitate asigurarea credibilităţii PAC
important fiind să se implementeze sisteme adecvate prin care să se asigure
cheltuirea într-o manieră corectă şi transparentă a acestor fonduri. În acest
context, fiecare Stat Membru trebuie să implementeze sisteme IT adecvate prin
care să asigure administrarea şi controlul sprijinului financiar acordat
fermierilor.
Prin implementarea sistemului integrat de administraţie şi control IACS,
Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură va deţine toate elementele
materiale pentru acreditarea ca agenţie de plăţi. Astfel va fi deplin capabilă să
implementeze prevederile din Politica Agricolă Comună referitoare la
modalităţile de utilizare a fondurilor FEGA, care să fie cheltuite într-o manieră
corectă. Implementarea şi finalizarea la termenele stabilite a sistemului integrat
de administrare şi control (IACS) pentru agricultură în România, prin realizarea
componentelor informatice, reprezintă o etapă importantă în procesul de aderare
a României la Uniunea Europeană, preocupare constantă pentru Ministerul
Agriculturii, Apelor şi Pădurilor şi pentru Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru
Agricultură. Odată cu acreditarea APIA ca agenţie de plăţi, prevederile Politicii
Agricole Comune (PAC) ale Uniunii Europene vor permite acordarea alocaţiilor
de sprijin pentru fermieri (plăţi directe) într-un mod corect şi transparent.
Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură a fost înfiinţată în anul
2005 ca urmare a necesităţilor de gestionare a fondurilor alocate dezvoltării
agriculturii, fiind direct responsabilă pentru implementarea unui Sistem Integrat
de Administrare şi Control care să gestioneze bugetul Politici Agricole Comune
alocat României după aderare. La momentul de faţă, IACS rămâne principalul
instrument de administrare şi de control al plăţilor pe fermă.
Sistemul Integrat de Administrare şi Control (IACS) dezvoltat de către
compania SIVECO România, în cooperare cu ABG Ster - Projekt este sistemul
principal de evidenţă şi control al agenţiei pentru plăţi directe şi al măsurilor de
4
dezvoltare rurală, cuprinzând o bază de date a cererilor de subvenţie, un sistem
de identificare a parcelelor agricole (LPIS), un registru al fermelor şi un sistem
de controale (administrative, încrucişate, la faţa locului, prin teledetecţie). Prin
sistemul informatic vor putea fi stabilite şi urmărite acţiunile de control pe
teren, acţiunile de verificare încrucişată şi verificările de conformitate. Selecţia
zonelor, fermelor şi a fermierilor care vor fi controlaţi se va face pe baza unor
criterii multiple, printre care selecţia aleatoare în proporţie de 20%, selecţie pe
baza abaterilor înregistrate.
În primii trei ani de lucru în România plăţile se vor face în baza unei
scheme relativ simple, de plată unică pe suprafaţă – SAPS Single Area Payment
System. Plăţile către fermieri, utilizatorii parcelelor de teren agricol, se bazează
pe suprafaţa de teren agricol pentru care fermierul face solicitare de sprijin, iar
fermierii trebuie să îndeplinească o serie de criterii specifice înainte de a primi
plata solicitată.
De asemenea, va deveni operaţională funcţia de monitorizare permanentă
a stării oricărei solicitări de sprijin, cu timp scurt de răspuns şi maximă
completitudine şi precizie – se va şti cât s-a plătit ca sprijin pentru fiecare
fermier, când s-a depus solicitarea de sprijin şi pentru care terenuri agricole,
care sunt criteriile de eligibilitate pentru fiecare destinatar al alocaţiilor de
sprijin, în orice moment şi care este eficienţa fondurilor cheltuite.
Fondurile pot fi solicitate şi de persoanele particulare, însă se adresează cu
preponderenţă firmelor şi asociaţiilor cu activitate în domeniul agricol, precum
şi autorităţilor din mediul rural. Fondurile pot fi solicitate până în anul 2013.
Cele 10 miliarde de euro, fonduri nerambursabile, din partea Uniunii Europene
şi a Guvernului, reprezintă o sumă importantă pentru agricultura românească.
Fiind vorba de bani publici, cheltuirea lor corecta trebuie atent supravegheată.
Chiar dacă procedurile prin care se alocă astfel de fonduri sunt greoaie,
sumele consistente care sunt puse la dispoziţie nu au trecut neobservate în
rândul celor care se ocupă de agricultură.
5
 Se estimează că prin folosirea acestor fonduri, România va atinge o
creştere suplimentară a PIB de 15-20% până în 2015, ajungând astfel la „a
reduce disparităţile socio-economice între România şi UE şi între regiuni".
Pentru a atinge aceste rezultate, au arătat vorbitorii, este nevoie de dezvoltarea
unor elemente fundamentale: infrastructura de baza, competitivitatea
economică, capitalul uman şi capacitatea administrativă. În acelaşi sens au fost
evidenţiate deosebirile între finanţările Phare şi Fonduri Structurale Comunitare.
Printre deosebiri a fost amintită regula managementului descentralizat al
proiectelor, creşterea sumelor alocate şi a co-finanţării, principiul rambursării
cheltuielilor, regula n+2/ n+3 - banii trebuie cheltuiţi la trei, respectiv doi ani
după momentul alocării lor.