Sunteți pe pagina 1din 17

Fondurile de pre-aderare

Uniunea Europeana sprijina incepand cu anul 2000, statele candidate din Europa
Centrala si de Est in eforturile acestora de pregatire pentru aderare prin trei
instrumente fi nanciare: PHARE, ISPA si SAPARD. Programul PHARE a fost creat la
inceputul anului 1989 pentru Polonia si Ungaria, primele doua tari din regiune
care au renuntat la comunism si la economia centralizata. Scopul sau era de a
ajuta aceste doua tari in procesul de tranzitie de la regimul comunist la cel
democratic.

Obiectivele acestui program vizeaza consolidarea administratiei publice si a


institutiilor statelor ce doresc sa adere, sprijinirea efortului investitional de
aliniere a activitatilor industriale si a infrastructurii la standardele UE si
promovarea dezvoltarii regiunilor mai putin avansate. ISPA (Instrument Structural
de Pre-Aderare) are ca obiectiv dezvoltarea infrastructurii de transport si
protectia mediului in tarile candidate la aderare. Romania a primit anual intre
200 si 260 de milioane de euro (aproximativ 20% din bugetul anual al acestui
program) pentru a-si alinia standardele de mediu la cele ale Uniunii Europene,
pentru a-si extinde si conecta retelele de transport cu cele trans-europene si
pentru a se familiariza cu politicile si procedurile aplicate in cadrul Fondurilor
Structurale si de Coeziune ale Uniunii Europene.

SAPARD (Program Special de Pre-Aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala)


are drept scop sprijinirea agriculturii si dezvoltarii rurale prin imbunatatirea
prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole, dezvoltarea si
imbunatatirea infrastructurii rurale, investitii in exploatatiile agricole si
imbunatatirea pregatirii profesionale.

Fonduri de pre-aderare

Fonduri de pre-aderare

FONDURILE DE PRE-ADERARE
Romania primeste asistenta prin trei instrumente financiare: PHARE, ISPA si
SAPARD, la care se alatura programele comunitare. Vor fi finantate programe
regionale, de dezvoltare rurala, agricola si de mediu bazate pe politici nationale
de dezvoltare regionala, care sa asigure, astfel, tranzitia Romaniei catre sistemul
fondurilor structurale.

1.1. PHARE

PHARE este primul instrument financiar nerambursabil conceput de Uniunea


Europeana pentru a sprijini Europa Centrala si de Est in evolutia catre o societate
democrata si o economie de piata.

Infiintat la inceputul anului 1989 pentru Polonia si Ungaria (primele doua tari in
care s-a realizat trecerea de la regimul comunist la democratie, de unde
acronimul), programul s-a extins treptat, incluzand in prezent 13 tari partenere
din regiune. Prin hotararea Consiliului European de la Essen din decembrie 1994,
Phare a devenit instrumentul financiare al strategiei de pre-aderare, principalul
obiectiv fiind aderarea la Uniunea Europeana a celor 10 tari asociate din Europa
Centrala si de Est: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Romania,
Slovacia, Slovenia si Ungaria. Phare ofera asistenta si altor tari din regiune
(Albania, Bosnia-Hertegovina, Macedonia) in tranzitia catre democratie si catre
economia de piata.

Programul PHARE se concentreaza asupra a doua aspecte - dezvoltarea


institutionala, sprijinirea guvernelor tarilor candidate in implementarea acquis-
ului comunitar si asupra investitiilor, se doreste sprijinirea tarilor candidate in
efortul de a-si alinia activitatile industriale si infrastructura de baza standardelor
UE, prin mobilizarea investitiilor solicitate.

Intre 1990-2000, Romania a beneficiat de peste 1,5 miliarde Euro prin programul
PHARE. Pentru perioada 2000-2006, Romaniei ii vor fi alocate prin PHARE
aproximativ 250 milioane Euro anual, fiind a doua tara candidata, dupa Polonia,
din punct de vedere al marimii fondurilor de care beneficiaza.

In prezent, PHARE se concentreaza in Romania asupra a trei mari sectoare -


dezvoltarea regionala, dezvoltarea institutionala si sprijinirea investitiilor in
vederea implementarii acquis-ului comunitar.
1.2. ISPA - Instrument for Structural Policies for pre-Accession

ISPA - Instrument for Structural Policies for pre-Accession (Instrument pentru


Politici Structurale de Pre-Aderare) este cel de-al doilea instrument financiar
nerambursabil conceput pentru sprijinirea tarilor candidate in procesul de
aderare la UE.

ISPA ofera sprijin financiar pentru investitii in domeniul protectiei mediului si al


transporturilor, pentru a accelera procesul de armonizare a legislatiei tarilor
candidate cu normele europene in aceste doua sectoare.

Principalele obiective ale ISPA sunt:

• sa sprijine tarile beneficiare in vederea alinierii standardelor lor de mediu la


cele ale Uniunii Europene;

• sa extinda si sa conecteze retelele de transport proprii cu cele trans-europene;

• sa familiarizeze tarile beneficiare cu politicile si procedurile aplicate de


Fondurile Structurale si de Coeziune ale Uniunii Europene.

Bugetul total anual al ISPA este de peste 1 miliard de euro. Romania va beneficia
de sume cuprinse intre 208-270 milioane Euro pe an, fiind cel de-al doilea mare
beneficiar, dupa Polonia.

In sectorul transporturilor, se acorda prioritate investitiilor destinate integrarii


sistemului romanesc de transport in cel al UE, precum si viitoarei Retele Trans -
Europene (Trans European Network û T.E.N.). De asemenea, se acorda o
importanta deosebita imbunatatirii legaturilor cu alte state candidate in
domeniul transporturilor, precum si imbunatatirii sistemului national de transport
prin completarea anumitor portiuni de drum.

Principala prioritate a programului ISPA in domeniul protectiei mediului este


sprijinirea Romaniei in procesul de adoptare a legislatiei europene in ceea ce
priveste protectia mediului. O atentie speciala este acordata apei potabile,
tratarii apelor uzate si evacuarii gunoiului menajer.

1.3. SAPARD - Special pre-Accession Programme for Agriculture and Rural


Development
SAPARD - Special pre-Accession Programme for Agriculture and Rural
Development (Programul Special de pre-Aderare pentru Agricultura si Dezvoltare
Rurala). Este cel de-al treilea instrument financiar nerambursabil conceput
pentru a sprijini tarile candidate in abordarea reformei structurale in sectorul
agricol si in alte domenii legate de dezvoltarea rurala, precum si in
implementarea acquis-ului comunitar referitor la CAP (Common Agricultural
Policy - Politica Agricola Comuna) si la legislatia aferenta.

Principalele obiective ale SAPARD sunt:

• sa finanteze proiecte majore din domeniul agricol si al dezvoltarii rurale;

• sa imbunatateasca activitatile de prelucrare si comercializare a produselor


agricole si pescaresti;

• sa dezvolte si sa imbunatateasca infrastructurile rurale;

• sa dezvolte economia rurala (investitii in companiile cu profil agricol;

• sa dezvolte resursele umane (instruire profesionala; asistenta tehnica, inclusiv


studii menite sa sprijine pregatirea si monitorizarea programului, campanii de
informare si publicitate).

In perioada 2000-2006, Romania primeste 150 milioane Euro/an, fiind cel de-al
doilea mare beneficiar dupa Polonia. In plus, Guvernul Romaniei va contribui cu
suma de 50 milioane Euro.

Programul SAPARD acorda prioritate proiectelor care au in vedere imbunatatirea


eficientei pietei, a calitatii si a standardelor privind securitatea produselor
alimentare; mentinerea actualelor locuri de munca si crearea altora noi; protectia
mediului inconjurator.

SAPARD finanteaza proiecte majore din domeniul agricol si al dezvoltarii rurale.

Romania a identificat patru masuri prioritare care urmeaza sa fie finantate in


cadrul acestui program:

• Imbunatatirea activitatilor de prelucrare si comercializare a produselor agricole


si pescaresti;

• Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale;

• Dezvoltarea economiei rurale (investitii in companiile cu profil agricol;


Diversificare economica; Silvicultura);
• Dezvoltarea resurselor umane (Imbunatatirea activitatii de instruire
profesionale; Asistenta tehnica, inclusiv studii menite sa sprijine pregatirea si
monitorizarea programului, campanii de informare si publicitate)

Primim de la UE 1,6 mld. euro şi contribuim cu 1,1 mld. euro

Economie - Georgiana Varga

(citeste alte articole de acelasi autor »)

România a primit în acest an de la Uniunea Europeană fonduri în valoare totală


de 1,6 miliarde de euro şi a contribuit la bugetul comunitar cu 1,1 miliarde de
euro, iar anul viitor soldul net pozitiv va fi mai mare, a declarat ieri într-o
conferinţă de presă Alice Bîtu, secretar de stat în Ministerul Economiei şi
Finanţelor. Aceasta susţine că obiectivul României este menţinerea unui sold net
pozitiv în relaţia cu UE, iar în 2008 acesta va fi cu siguranţă mai mare decât în
2007. În acelaşi timp a precizat şi că evoluţia soldului va fi influenţată, în acest
an, de sumele obţinute din fondurile de preaderare şi structurale.

Ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, susţine că obiectivele


propuse pentru anul 2007 au fost atinse. Prin Acordurile de Finanţare pentru
Programele Phare 2006, României i-au fost alocate fonduri Phare în valoare de
35,9 milioane de euro, iar prin programul de sprijin comunitar în domeniul
securităţii nucleare au fost alocate fonduri Phare de 7,68 milioane de euro.

În urma negocierilor cu CE a fost aprobată o alocare financiară nerambursabilă


de 46,5 milioane de euro pentru Facilitatea de Tranziţie 2007, care constituie
ultimul instrument de finanţare de tip "preaderare" în sprijinul României. În
cadrul proiectelor ISPA, valoarea totală a fondurilor solicitate Comisiei Europene
a fost de 216 milioane de euro şi au fost semnate 53 de contracte, dintre care:
39 în sectorul de mediu (în valoare de 317 milioane de euro) şi 14 în sectorul
transporturilor (în valoare de 216 milioane de euro).

Anul 2008 reprezintă noi priorităţi şi proiecte de mare amploare pentru ministrul
Economiei şi Finanţelor, care intenţionează să modernizeze şi să privatizeze
sistemul energetic şi să atragă cât mai mulţi investitori străini în România. În
opinia ministrului, bugetul pe 2008 respectă îmbunătăţirea şi asigurarea de
investiţii publice.

MEF supraveghează şi în 2008 fondurile europene

Ministerul Economiei şi Finanţelor va continua să supervizeze şi în 2008


gestionarea fondurilor publice interne şi din surse europene, trecerea controlului
financiar preventiv de la minister în răspunderea managerială urmând să se facă
treptat, pentru eliminarea riscurilor.

Atingerea acestui nivel va fi evaluată de misiuni de audit dispuse de ministrul


Economiei şi Finanţelor, potrivit unei Ordonanţe de Urgenţă aprobate în şedinţa
de miercuri a Guvernului. Actul normativ modifică Ordonanţa Guvernului
119/1999, privind controlul intern şi controlul financiar preventiv.

"Modificarea a fost necesară având în vedere că reglementarea aflată în vigoare


ar fi condus la încetarea, începând cu 1 ianuarie 2008, a exercitării controlului
preventiv de către Ministerul Economiei şi Finanţelor", se arată în comunicatul
Executivului.

Potrivit aceluiaşi comunicat, integrarea noilor principii de bună practică în


reforma managementului public, în general, şi a celui financiar, în special, este
un proces de durată, care nu poate fi realizat într-un termen scurt, chiar şi în ţări
cu o administraţie consolidată. Ţări membre ale Uniunii Europene care au început
reformele manageriale la mijlocul anilor ’90 le continuă şi la ora actuală.

Nota de fundamentare - H.G. nr. 170/09-03-2005

Hotărârea Guvernului nr.170/2005 pentru aplicarea Legii nr.490/2004 privind


stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare

Publicata în M.Of. nr. 215/14-03-2005

În cadrul strategiei de pre-aderare a Uniunii Europene, asistenţa financiară


acordată României, ca ţară candidată, se realizează prin intermediul
instrumentelor financiare de pre-aderare PHARE şi ISPA.

Prin Programul PHARE, Uniunea Europeană sprijină dezvoltarea instituţională,


consolidarea legislaţiei necesare asigurării compatibilităţii cu acquis-ul
comunitar, investiţii şi asigurarea coeziunii economice şi sociale.

Programul ISPA reprezintă un important spijin financiar în vederea reabilitării şi


modernizării infrastructurilor de mediu şi transport.

Pentru anii 2005 şi 2006, asistenţa financiară nerambursabilă acordată României


de către Uniunea Europeană prin intermediul instrumentelor de pre-aderare
menţionate mai sus se ridică la aproximativ 3 miliarde euro.

Începând cu anul 2007, România va beneficia de fonduri structurale şi de un


instrument financiar special pentru sectorul Agricultură, totalizând 1,4 miliarde
euro în 2007, 2 miliarde euro în 2008 şi aproximativ 2,6 miliarde euro (4% din PIB
– nivel maxim admis de Uniunea Europeană) în 2009.
În conformitate cu procedurile comunitare, managementul acestor fonduri se
realizează după o "arhitectură instituţională" foarte bine definită, cu
responsabilităţi clare şi cu funcţii specifice la nivelul fiecărei instituţii, dar şi în
interior, pe fiecare departament responsabil cu activităţi specifice în acest
domeniu.

La nivelul administraţiei naţionale sunt identificate în acest moment aproximativ


600 de experţi implicaţi direct în gestionarea fondurilor de pre-aderare.

În conformitate cu analizele realizate în cadrul Documentului Complementar de


Poziţie la Capitolul 21 - "Politica Regională şi Coordonarea Instrumentelor
Structurale" împreună cu experţi comunitari, a fost identificat, pentru pregătirea
şi gestionarea fondurilor structurale, un necesar de aproximativ 2300 de posturi
care trebuie alocate şi ocupate până în 2007.

Este recunoscut faptul că acest personal implicat în gestionarea fondurilor de


pre-aderare şi pe viitor în gestionarea fondurilor structurale, are o calificare de
excepţie deoarece, pe lângă cunoştinţe temeinice de limbă engleză şi capacitate
de reprezentare a instituţiei din care face parte în dialogul cu Comisia Europeană
sau Delegaţia Comisiei Europene în România, sunt obligatorii cunoştinţe legate
de politicile comunitare, politicile sectoriale, managementul ciclului proiectelor,
procedura specifică fiecărui fond în parte, legislaţia naţională în domeniul
finanţelor publice şi, nu în ultimul rând, cunoştinţe economice şi financiare.

Încă din anul 2000, Comisia Europeană a identificat anumite probleme la nivelul
administraţiei centrale, regionale şi locale in legătură cu personalul care
gestionează fonduri comunitare în ceea ce priveşte următoarele aspecte:

• salarizare total insuficientă;

• condiţii de lucru total necorespunzătoare;

• lipsa procedurilor interne;

• fluctuaţia ascendentă de personal care, în unele instituţii, se ridică până la


80% anual;

• dificultatea recrutării de personal cu înaltă calificare şi experienţă.

Toate aceste elemente generează efecte negative, precum gestionarea


ineficientă sau pierderea sumelor alocate, şi, implicit, întârzieri în adoptarea
acquis-ului comunitar, în dezvoltarea capacităţii administrative sau în realizarea
investiţiilor, în îndeplinirea obligaţiilor asumate de către România în cadrul
procesului de negociere a aderării la Uniunea Europeană.

Având în vedere eforturile realizate la nivel tehnic de către Ministerul Finanţelor


Publice – Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar şi
Autoritatea de Management pentru Fondul de Coeziune, precum şi din partea
Ministerului Integrării Europene şi Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi
Familiei, şi luând în considerare angajamentele asumate de Guvernul României în
relaţia cu Comisia Europeană, a fost adoptată în luna noiembrie 2004 Legea
nr.490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri
comunitare. Potrivit acestei legi, personalul implicat în gestionarea asistenţei
financiare nerambursabile acordată României de către Uniunea Europeană poate
beneficia de o creştere salarială cuprinsă între 50% şi 100% din salariul de bază.

Această lege răspunde recomandărilor exprese ale Comisiei Europene privind


asigurarea stabilităţii şi motivării adecvate a personalului care gestionează
fondurile comunitare.

Trebuie menţionat faptul că în urma unei analize realizate la nivelul Ministerului


Finanţelor Publice a reieşit că, pentru bugetele ordonatorilor principali de credite
din bugetul de stat şi bugetele locale, efortul total de creştere a salariilor
personalului ce gestionează fondurile comunitare este de aproximativ 9 miliarde
lei, reprezentând doar 0,0001% din asistenţa financiară nerambursabilă pe care
acest personal o gestionează în anul curent. Această sumă poate fi suportată din
fonduri publice, majoritatea covârşitoare a instituţiilor încadrându-se în bugetul
aprobat pentru anul 2005.

În conformitate cu legea susmenţionată, Ministerul Finanţelor Publice, în calitatea


sa de Coordonator Naţional al Asistenţei nerambursabile de pre-aderare,
Coordonator Naţional al Programului ISPA şi coordonator al pregătirilor pentru
gestionarea fondurilor structurale, a iniţiat prezentul proiect de hotărâre a
Guvernului pentru aplicarea Legii nr.490/2004 privind stimularea financiară a
personalului care gestionează fonduri comunitare.

Un sistem similar de motivare salarială a personalului care gestionează asistenţa


financiară nerambursabilă acordată de către Uniunea Europeană poate fi regăsit
în majoritatea noilor state membre ale UE precum şi în Grecia şi Portugalia, state
în care acest sistem este susţinut inclusiv din fondurile structurale.

Faţă de cele susmenţionate, având în vedere necesitatea respectării


angajamentelor asumate în cadrul Capitolului 21 - "Politica Regională şi
Coordonarea Instrumentelor Structurale", necesitatea întăririi capacităţii
administrative şi de implementare a fondurilor comunitare, necesitatea evitării şi
limitării situaţiilor care pot genera corupţie în sistem, precum şi importanţa
politică deosebită acordată de către Guvernul României în relaţia cu Comisia
Europeană, în ceea ce priveşte utilizarea acestor fonduri nerambursabile, a fost
promovată prezenta Hotărâre a Guvernului pentru aplicarea Legii nr.490/2004
privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de Hotărâre, prin avizul
nr.168/03.03.2005.

Finantator: Uniunea Europeana - ISPA

Programul ISPA (Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) este unul


dintre cele trei instrumente de finantare nerambursabila (impreuna cu PHARE si
SAPARD) care vor sprijini tarile candidate in pregatirea lor pentru aderarea la
Uniunea Europeana. ISPA va finanta in perioada 2000-2006 proiecte in domeniul
infrastructurii de transport si de mediu.

Beneficiari

Beneficiarii programului ISPA pot fi autoritatile locale si centrale (ministerele de


resort, consiliile judetene, primariile), regiile autonome si companiile nationale
care sunt capabile sa dezvolte proiecte de infrastructura de amploare, cum ar fi
Administratia Nationala a Drumurilor si Compania Nationala de Cai Ferate
(Societatea Nationala a Cailor Ferate).

ISPA va finanta proiecte ce au fost identificate in prealabil. Ministerele de resort


din tarile candidate trebuie sa intocmeasca strategii pentru sectoarele de
transport si de mediu in care sunt identificate prioritatile din cadrul fiecarui
sector. Cererile de finantare depuse in cadrul programului ISPA trebuie sa fie in
concordanta cu aceste strategii ISPA adoptate de tarile candidate si aprobate de
catre Comisia Europeana.

Zone eligibile

Toata Romania

Valoarea programului

Intre 208 si 270 milioane EURO anual, in perioada 2000 -2006


Caracteristicile programului

Proiectele depuse trebuie sa aiba un buget minim de 5 milioane EURO.

Contributia ISPA este de maxim 75% (in cazuri exceptionale 85%). Contributia
solicitantului poate sa provina din bugete centrale sau locale, din imprumuturi,
donatii, etc.

Doua Institutii Financiare Internationale pot furniza imprumuturi pentru a acoperi


contributia solicitantului:

* Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). Conducerea


BERD a aprobat Facilitatea de Creditare pentru Mediul Urbanistic, in valoare de
80 milioane Euro pentru Romania. O parte din aceste fonduri poate fi folosita
pentru co-finantarea unor proiecte ISPA, daca se prezinta o garantie din partea
autoritatilor locale.

* Banca Europeana pentru Investitii (BEI) cofinanteaza majoritatea proiectelor


de transport si a creat de asemenea o Facilitate de Imprumut Orizontala pentru a
co-finanta proiecte de mediu.

Institutii prin care se deruleaza programul

Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei

Ministerul Apelor si Protectiei Mediului

Sectoare care beneficiaza de asistenta

MEDIU: Alinierea standardelor de mediu ale tarilor candidate la cele ale UE

Tarile candidate vor trebui sa aloce investitii substantiale pentru a putea fi


capabile sa implementeze legislatia UE si sa atinga standardele comunitare in
domeniul mediului.
Programul ISPA se va concentra pe investitiile legate de directivele de mediu a
caror implementare solicita costuri importante. Aceste domenii sunt urmatoarele:

* rezerva de apa potabila

* tratarea apelor reziduale

* administrarea deseurilor solide si a celor periculoase

* poluarea aerului

TRANSPORT: Extinderea retelelor de transport trans-europene catre tarile


candidate

Construirea si reabilitarea infrastructurii in tarile candidate si legarea la retelele


de transport ale Uniunii reprezinta un obiectiv important pentru tarile candidate.

Se incurajeaza finantarea:

* proiectelor care sprijina forme durabile ale circulatiei persoanelor si a


bunurilor, in special proiectele de interes pentru Uniunea Europeana (identificate
la conferintele de la Helsinki si Creta)

* proiectelor care permit tarilor candidate sa intruneasca obiectivele


Parteneriatului de Aderare. Aceasta va include extinderea retelelor de transport
trans-europene in vederea asigurarii de legaturi bune intre Uniunea Europeana si
tarile candidate, de interconexiuni a retelelor nationale si de legaturi cu retelele
de transport trans-europene.

Pentru realizarea acestor obiective vor fi necesare investitii majore. ISPA va


contribui prin urmare la finantarea reabilitarii si dezvoltarii cailor ferate,
drumurilor, porturilor si aeroporturilor, tinand cont de cerintele impuse pentru un
transport durabil si inter-modal.

ASISTENTA TEHNICA: Sprijin pentru pregatirea proiectelor ce urmeaza sa fie


finantate

Bugetul ISPA poate fi folosit si pentru finantarea de studii pregatitoare si


asistenta tehnica. In acest sens, trebuie sa existe o legatura clara intre aceste
masuri si investitiile finantate de ISPA. Asistenta tehnica va fi foarte importanta
pentru asigurarea unui nivel ridicat al calitatii proiectelor propuse, in ceea ce
priveste pregatirea, managementul si impactul acestora.

Cum functioneaza ISPA

Pentru a obtine fonduri ISPA trebuie parcurse urmatoarele etape:

* Beneficiarii vor depune cererile de finantare pentru evaluare la ministerele


de resort (Ministerul Lucrarilor Publice,Transporturilor si Locuintei si Ministerul
Apelor si Protectiei Mediului)

* Proiectele eligibile vor fi trimise prin Ministerul Integrarii Europene (unitate


de coordonare centrala a Guvernului Romaniei care reprezinta principalul punct
de legatura cu Comisia Europeana) Comisiei Europene - Directoratul General
Regio, Unitatea ISPA.

* Cererile de finantare sunt examinate de catre serviciile Comisiei Europene si,


atunci cand este necesar, sunt discutate cu tara care a solicitat finantare.
Comisia depune proiectele acceptabile Comitetului de Management al
programului, compus din reprezentanti ai tarilor membre ale Uniunii Europene.

* Dupa primirea opiniei favorabile din partea Comitetului de Management,


Comisia Europeana adopta proiectele si trimite Memorandumul de Finantare tarii
beneficiare pentru semnatura.

Programe internationale de finantare: PHARE


Scopul Programului PHARE este pregatirea tarilor candidate in procesul de
aderare la Uniunea Europeana.

PHARE este orientat spre intarirea acelor institutii cheie in procesul de aderare si
spre finantarea investitiilor in sectoarele prioritare aflate in legatura directa cu
procesul de aderare.

Constructia institutionala va intari capacitatea institutionala si administrativa a


tarilor candidate in vederea implementarii si punerii in aplicare a acquis-ului.
Acestei componente ii este alocat orientativ 30% din bugetul PHARE. In acest
context a fost introdus si instrumentul de twinning (infratire institutionala), care
presupune ca in institutiile publice din tarile candidate sa lucreze experti din
statele membre.

Investitiile vor contribui la sprijinirea tarilor candidate in adaptarea sectorului


industrial si economic si infrastructurii la cerintele UE. Tipurile de sprijin
investitional includ actiunile structurale, dezvoltarea IMM - urilor, adoptarea
normelor UE si infrastructura de mari dimensiuni. Bugetul orientativ pentru
aceasta componenta este de 70% din bugetul PHARE, cu mentiunea unei
obligativitati a cofinantarii de minim 25% din valoarea investitiei.

Pentru ca un proiect sa ajunga intr-un program ce va fi finantat este necesar sa


se urmareasca pasii:

1. identificare, analiza si formulare;

2. pregatire, forma si contractare;

3. implementare, monitorizare si raportare;

4. evaluare.

Incepand cu data de 19 aprilie 2001, in judetul Prahova, a inceput efectiv


derularea Proiectului PHARE RO 9910.02 "Evaluarea si managementul datoriilor
de mediu in zona Ploiesti, in vederea stimularii privatizarii rafinariilor cu capital
de stat". In urma licitatiei din anul 2000, executarea acestui proiect a fost
acordata unui consortiu Olandezo - Roman, compus din:

IWACO B.V. Consultants for Water and Environment, Olanda

CRUTA Romania

ECOIND Romania

HASKONING, Consulting Engineers and Architects, Olanda

KPMG, Romania

Universitatea "Petrol Gaze" Ploiesti, Romania


Petrostar Ploiesti, Romania

IWACO este liderul acestui consortiu.

Beneficiarul acestui proiect este SNP PETROM prin societatile sale componente
ce isi desfasoara activitatea in zona de sud a Municipiului Ploiesti.

Responsabilitatea de mediu, in ceea ce priveste solul si apele subterane,


constituie un aspect important in privatizarea companiilor romanesti si rezulta
clar din titlul acestui proiect. In acest sens, statul, ca detinator actual al acestor
facilitati, are responsabilitatea formala pentru obligatiile de mediu legate de
poluarea solului si apelor subterane.

Valoarea totala a proiectului se ridica la 3,25 milioane Euro. Prima faza, care a
debutat in cursul lunii aprilie 2001 a constat din elaborarea unui studiu din care a
rezultat aria actuala de raspandire a poluarii subterane in zona de sud a
Ploiestiului si implementarea sistemului de monitorizare. Aceasta prima faza a
fost in valoarea totala de 750.000 Euro din care 250.000 Euro a reprezintat
contributia partii romane.

Agentia de Protectie a Mediului Prahova este implicat in acest proiect si face


parte din echipa locala ce a colaborat la derularea acestui proiect, alaturi de
rafinaria Petrobrazi.

In acest scop Agentia de Protectie a Mediului Prahova a pus la dispozitia echipei


de consultanti olandezi care au venit: un birou de lucru, calculator, masina
personal specializat si baza de date referitoare la zona de interes din cadrul
proiectului.

In faza a doua s-a realizat un pilot de depoluare a subteranului poluat cu produse


petroliere, in zona Sucursalei Petrobrazi si o retea de monitorizare in zona de sud
est a ariei de poluare subterana existenta, constand din 250 foraje. Forajele au
fost amplasate pe domeniul public apartinand comunelor: Barcanesti, Brazi,
Tinosu si partial pe teritoriul comunelor Berceni (sat Corlatesti), Puchenii Mari
(sat Moara), Rafov (sat Malaiesti). Aceste amplasamente au fost sugerate si de
consultantul proiectului, firma IWACO.

Pana in prezent, in cadrul proiectului, APM Prahova a fost dotat cu o sonda de


prelevare a apei din subteran, un dispozitiv de masurare a nivelului hidrostatic
din foraje si un gaz cromatograf cu coloane FID pentru determinarea fractiilor de
produs petrolier din apa de subteran. Cu toate aceste echipamente APM Prahova
a inceput efectuarea de analize chimice ale apei (hidrocarburi si BTX).

Proiectul mentionat se gaseste in ultima etapa, respectiv in faza de monitorizare.


APM Prahova va continua prelevarea si efectuarea de analize chimice, asigurand
astfel sustenabilitatea proiectului, desi activitatea de monitorizare necesita
cheltuieli suplimentare.
Programe internationale de finantare: ISPA

ISPA - Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare este un instrument


de finantare nerambursabila, care sprijina tarile candidate in pregatirea lor
pentru aderarea la Uniunea Europeana. Programul a demarat la 1 ianuarie 2000
si se desfasoara in: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Romania,
Slovacia, Slovenia si Ungaria.

Programul ISPA finanteaza, in intervalul 2000-2006, proiecte in domeniile:

Infrastructura pentru transporturi (ISPA TRANSPORTURI)

Infrastructura urbana (servicii publice urbane) pentru protectia mediului (ISPA


MEDIU)

Din totalul finantarii ISPA, de 1040 miliarde Euro anual, Romania va primi intre
20-26%, reprezentand cisca 240 milioane Euro anual, din care 50% pentru ISPA
Transporturi si 50% pentru ISPA Mediu.

Programul ISPA Mediu finanteaza investitiile referitoare la armonizarea Legislatiei


de Mediu a Romaniei cu Directivele de Mediu ale uniunii Europene in domeniul
apei, deseurilor si aerului si la atingerea standardelor comunitare in domeniul
mediului.

Beneficiarii fondurilor ISPA pot fi - Autoritatile Publice centrale sau locale -


(ministerele de resort, consiliile judetene, primariile), regiile autonome si
companiile nationale care sunt cpabile sa dezvolte proiecte de infrastructura de
amploare.

In conformitate cu prevederile Strategiei Nationale ISPA Mediu (Mai 2001) pot


solicita pentru finantare de proiecte ISPA:

in cazul proiectelor de apa si de protectia aerului - autoritatile publice din


asezarile urbane cu peste 100.000 locuitori;

in cazul proiectelor de deseuri - asociatii ale autoritatilor publice din zonele de


aglomerari urbane, periurbane si rurale invecinate, cu peste 100.000 locuitori.
Pentru a putea fi eligibie pentru finantare, proiectele ISPA Mediu trebuie sa
indeplineasca urmatoarele criterii:

concordanta cu principiile si politicile de mediu ale UE;

contributia la indeplinirea treptata a coeziunii economice si sociale ale Romaniei


la UE;

satisfacerea prevederilor Planului National de Adoptare a Acquis-ului Comunitar,


si noua Politica Nationala de Mediu;

mentinerea, protejarea si imbunatatirea starii calitatii mediului;

protectia sanatatii populatiei si imbunatatirea conditiilor de trai pentru un numar


cat mai mare de oameni;

sporirea gradului de protectie in zonele sensibile de mediu;

intreprinderea de masuri pentru combaterea poluarii la sursa;

indeplinirea principiului « poluatorul plateste »

Programe internationale de finantare: SAPARD

Programul special de aderare pentru agricultura si Dezvoltare Rurala (SAPARD),


care furnizeaza o contributie financiara a Comunitatii Europene, a fost stabilit
prin reglementarea Comisiei Europene (CE) Nr. 1268/1999 din 21 iunie 1999
privind sprijinul Comunitatii Europene pentru masurile de preaderare in domeniul
Agriculturii si Dezvoltarii rurale in tarile candidate din centrul si estul Europei in
perioada de preaderare.

Organismul insarcinat cu implementarea tehnica si financiara a Programului


special de aderare pentru agricultura si Dezvoltare Rurala este Agentia SAPARD,
institutie publica cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Agriculturii,
Alimentatiei si Padurilor, infiintata prin Ordonanta nr. 142/2000, aprobata prin
Legea 309/2001. Sediul central al Agentiei este in municipiul Bucuresti.

Programul SAPARD in Romania a fost adoptat de Comisia Europeana pe 12


decembrie 2000, pe baza .Planului National pentru Agricultura si Dezvoltare
Rurala (PNADR).
Pentru definirea conditiilor privind regulile de gestiune si control financiar precum
si a cadrului general administrativ, legislativ si tehnic pentru implementarea
PNADR, a fost semnat la Buruxelles, la data de 2 februarie 2001, Acordul
Multianual de Finantare 2000 - 2006 pentru Programul SAPARD intre Guvernul
Romaniei si Comisia Europeana si ratificat prin Legea 316/2001. Pe baza acestui
acord s-a decis acordarea unei contributii financiare nerambursabile Romaniei de
1072 milioane EURO, angajata pe perioada 2000-2006, in vederea implementarii
programului SAPARD.

Masurile din programul SAPARD au ca scop principal facilitarea implementarii


Acquis-ului Comunitar, reducerea unor lipsuri ce caracterizeaza agricultura in
Romania, inainte de aderarea la Uniunea Europeana.

Conform prevederilor Reglementarii (CE) 1268/1999 privind Instrumentul de Pre-


aderare SAPARD din totalul de 15 masuri eligibile pentru sectorul public si privat,
PNADR a programat implementarea a 11 masuri de interventie in spatiul rural,
grupate pe patru mari obiective, denumite generic « axe prioritare » dupa cum
urmeaza:

« Imbunatatirea competitivitatii in prelucrarea si comercializarea produselor


agricole si piscicole »

« Imbunatatirea infrastructurilor pentru agricultura si dezvoltare rurala »

« Dezvoltarea economiei rurale »

« Dezvoltarea resurselor umane »

Documentatia oficiala a programului SAPARD se regaseste la urmatoarea adresa:


www.sapard.ro