Sunteți pe pagina 1din 8

BOLI CONTAGIOASE TRANSMISE PE CALEA AERULUI

Bolile contagioase sunt bolile care se pot transmite n anumite condiii de la o persoan bolnav la una sntoas. Ele mai sunt numite, de aceea, i boli transmisibile. Se ntlnesc, de asemenea, i boli transmisibile de la un animal bolnav la om. Dup poarta de intrare n organism, bolile transmisibile se clasific astfel: 1. Boli transmisibile pe calea aerului. 2. Boli transmisibile pe cale digestiv. 3. Boli transmisibile cu poart de intrare pielea i mucoasele. Boli transmise pe calea aerului Toate aceste boli au ca poart de intrare nasul i gtul.Eliminarea microbilor se face prin secreiile din nas, gt i sput. Contagiunea se realizeaz direct, de regul de la bolnavi sau purttori sntoi, la omul sntos. Principalele boli care se transmit pe calea aerului sunt: cele eruptive, la care apare pe piele o erupie caracteristic (scarlatina,rujeola,rubeola,varicela); gripa, guturaiul, difteria, tusea convulsiv, parotidita epidemic(oreionul). Pentru a ne feri de bolile contagioase cu transmitere aerogen, trebuie s lum urmtoarele msuri : - evitarea contactului cu bolnavii; - folosirea batistei de ctre oricine tuete i strnut; - nu se vor folosi n comun obiecte ca: batist, prosoape, rufrie; - ncperile de locuit, clasele vor fi bine aerisite i curate n fiecare anotimp; - evitrea aglomeraiilor, mai ales n sli nchise, n special n perioada epidemiilor; - respectarea strict a recomandrilor de vaccinare; - respectarea strict a recomandrilor medicului n ceea ce privete izolarea la domiciliu a bolnavilor cu boli transmisibile.

PNEUMONIILE

Dup agentul patologic: bacterie (de ex.Rickettsie, Chlamydie) virus micoplasm, micei protozoare, paraziti (Viermi: anelizi, strongiloizi). Pneumonie primar cnd nu apare pe fondul unei boli anterioare, ageni patolgici primari sunt frecvent: bacterii aerobe i anaerobe Pneumococci, Stafilococci, virusuri gripale, (influen i para influen) adenovirusuri, herpesvirusuri, miceii, protozoare (toxoplasmoze).

Factori ce favorizeaz pneumonia primar:

1. Boli pulmonare ca: COPD, Mucoviscidoz, Ectazii bronhice, Emfizem pulmonar. 2. Boli care slbesc sistemul imunologic ca: Chemoterapia, Cancerul, Diabetul, Alcoolismul. 3. Boli alergice(Sindromul Loffler) 4. Vrsta

Pneumonie secundar apare pe fondul unei boli pulmonare preexistente, care favorizeaz instalarea pneumoniei Factori care favorizeaz pneumonia secundar:

1. Pneumonie de aspiraie (suc gastric, fragmente alimentare, ulei, ap, sau alte corpuri strine) 2. Expunere la iradiaii 3. Embolii pulmonare 4. Deformri bronhiale prin boli tumorale 5. Insuficien cardiac, care favorizeaz edemul pulmonar prin staz sanguin.

Pneumonii tipice i atipice:

Prin utilizarea antibioticelor, medicamentelor imunodepresive, s-a schimbat n ultimii 70 de ani tabloul bolilor pulmonare, mai demult se putea delimita clar pneumoniile tipice produse de pneumococci, azi virusurile sau bacteriile intracelulare provoac de asemenea frecvent pneumonie. PNEUMOPATIILE ACUTE Sunt afectiuni inflamatorii pulmonare,provocate de diversi agenti patogeni,caracterizate din punct de vedere anatomic printr-un exudat alveolar si mai rar intrestitial,iar clinic,printr-un sindrom de condensare cu debut acut PNEUMONIA PNEUMOCOCICA sau PNEUMONIA FRANCA LOMBARA Este o peumopatie acuta provocata de pneumococ,care afecteaza un lob,debuteaza acut si are evolutie clinica. SIMPTOME-boala apare la individ in plina sanatate.In zilele premergatoare bolii exista deseori o infectie rinofaringina,cu astenie si cefalee si sensibiblitate la frig.Debutul este brutal,putand fi bine precizat de bolnav,datorita simptomului unic,intens,generalizat durand 1/2-2 ore,junghiul toracic submamemlonar sau posterior,datorat interesarii pleurei pietale si ascensiunii febrile bruste pana la 40 grade. TRATAMENTUL este igienico-dietetic,etiologic si simtomatic.

BRONHOPNEUMONIA Este o afectiune pulmonara acuta,frecventa la batrani ,indivizi tarati si copii si cu mai multe focare deseminante in ambii plamani. SIMPTOME-debutul bolii este de obicei brutal, dar de obicei insidios,fiind caracterizat prin febra,frisoane repetate,dispnee cu caracter polipneic,tuse uscata chinuitoare,astenie si adinamie pronuntata TRATAMENTUL-este asemanator aceluia de la pneumonie. PNEUMOPATII ATIPICE sau VIROTICE Sunt infiltrate pulmonare inflamatoare,datorite unor virusuri SIMPTOME-debutul este exceptional brutal,de obicei insidios,cu tuse uscata,chinuitoare,insotita mai tarziu de expctoratie mucoasa,uneori striata cu sange,febra,cefalee frecventa. TRATAMENTUL-igieno-dietetic si simtomatic este similar celorlalte pneumopatii.

TUBERCULOZA
Tuberculoza se trateaz cu mai multe medicamente pe o perioad de mult timp, mai precis 18 luni de la negativare. Microbii devin rezisteni la un medicament, la dou, la trei, sau la toate medicamentele antituberculoase. Medicamentele antituberculoase sunt de 2 tipuri: 1. de linia I adic cele care se iau asociate (mpreun) pentru a trata tuberculoza cu microbi sensibili (adic sunt omori de medicamente); ele sunt mai ieftine, eficiente, cu efecte secundare mai discrete. 2. de linia a IIa (K, Capreomicin, Amikacin, Cycloserin, Etionamid, Ofloxacin, Ciprofloxacin) care se folosesc atunci cnd microbii sunt rezisteni la unul sau mai multe medicamente de linia I; ele sunt scumpe i au efecte secundare mai accentuate. Deci! tuberculoza se ia pe calea aerului indiferent dac microbul este sensibil sau rezistent toi suntem expui riscului de a face boala, dac respirm aer ncrcat cu microbi microbii se dezvolt n plmni unde apare boala cel mai frecvent

plmnul este organul care oxigeneaz organismul i dac e distrus de tuberculoz nu-i mai ndeplinete rolul acest tip de tuberculoz se trateaz mai greu dect forma obinuit boala se vindec printr-un tratament susinut, cu medicaie antituberculoas de linia a 2-a, timp ndelungat (o perioad variabil pn la negativarea sputei, apoi nc 18 luni obligatoriu) Nerespectarea tratamentului duce la apariia a noi REZISTENE la MEDICAMENTE, care pot fi fatale. Tuberculoza multidrogrezistent (MDR) este o ameninare la adresa tuturor. Oricare dintre noi se poate mbolnvi de tuberculoz cu bacili rezisteni la tratament. Tuberculoza cu microbi rezisteni la tratament se transmite n acelai mod ca i tuberculoza cu microbi sensibili la tratament adic pe cale aerian (predominent prin aer). Sursa (de la cine se ia!) este bolnavul de tuberculoz cu microbi rezisteni care: tuete, vorbete, strnut, cnt. MICROBII REZISTENI SE ELIMIN N AER i sunt inhalai de ctre cei din jur. Orice persoan aflat n apropierea bolnavului poate face boala. Microbii rezisteni ajung n plmni unde se dezvolt i apare boala. Cei mai sensibili sunt ns copii care pot face tuberculoz pulmonar (miliar) dar i alte forme grave de tuberculoz (tuberculoz osoas, renal, meningit etc.). CINE FACE tuberculoz cu microbi rezisteni? Majoritatea bolnavilor care au avut tuberculoz cu microbi sensibili la tratament dar care: au ntrerupt tratamentul din proprie iniiativ nu au respectat medicaiile de tratament ( doz , orar) cei care au luat contact cu un bolnav de tuberculoz i nu i-au fcut controlul periodic la medicul specialist. TUBERCULOZA PULMONARA Este o boala infeto-contagioasa provocata de bacilul Koch,afectand organismul in intregime,interesind cu precadere plamanul si avand de obicei o evolutie cronica,pe parcursul careia se deosebesc 2 etape: tuberculoza primara si tuberculoza secundara. TUBERCULOZA PRIMARA Este prima etapa in evolutia bolii. PRIMOINFECTIA TUBERCULOASA Este ansamblul manifestarilor clinice,omorale si anatomice ale unui organism,care sufera pentru prima data contactul cu bucilul tuberculos.

Tratament
Chimioterapia tuberculozei a devenit posibil prin descoperirea streptomicinei la mijlocul anilor 1940. Studiile clinice aleatorii au indicat faptul c administrarea streptomicinei la pacienii cu tuberculoz cronic a redus mortalitatea i a condus la vindecare ntr-un numr de cazuri. Totui, monoterapia cu streptomicin a fost frecvent asociat cu dezvoltarea rezistenei la streptomicin, nsoit de eecul tratamentului. Odat cu descoperirea acidului para-amino-salicilic (PAS) i a izoniazidei, a devenit o axiom faptul c vindecarea tuberculozei necesit administrarea concomitent a cel puin doi ageni la care microorganismul s fie sensibil. Mai mult, studiile clinice mai vechi au demonstrat c a fost necesar o perioad mai lung de tratament - adic 12-24 luni - pentru a preveni recurena tuberculozei. Introducerea rifampicinei la nceputul anilor 1970 a iniiat era chimioterapiei eficiente cu durat scurt, cu o durat a tratamentului mai mic de 12 luni. Descoperirea faptului c pirazinamida, care a fost utilizat pentru prima dat n anii 1950, amplifica potena regimurilor cu izoniazid/ rifampicin, a condus la utilizarea unei cure de 6 luni cu acest regim de trei medicamente, ca tratament standard. Medicamente Cinci medicamente majore sunt considerate agenii de prima linie n tratamentul tuberculozei : -izoniazid, rifampicin, pirazinamida, etambutolul si streptomicin. Primele patru, ce sunt administrate de obicei oral, sunt bine absorbite, cu concentraii serice maxime la 2- 4 ore i eliminare aproape complet n 24 ore. Aceti ageni sunt recomandai pe baza activitii lor bactericide (capacitatea de a reduce rapid numrul microorganismelor viabile), a activitii de sterilizare (capacitatea de a omora toi bacilii i astfel de a steriliza organul afectat, msurat prin capacitatea de a preveni recaderile) i a ratei sczute de inducere a chimiorezistenei. Datorit unui nivel sczut al eficienei i a gradului mai ridicat de intoleran i toxicitate, unele medicamente din linia a doua sunt utilizate doar pentru tratamentul pacienilor cu tuberculoz rezistent la medicamentele din prima linie, n acest grup sunt incluse medicamentele injectabile, cum sunt kanamicina, amikacina i capreomicina i agenii cu administrare oral: etionamida, cicloserina i PAS. Recent, antibioticele chinolonice au fost adugate acestei liste; dei ofloxacina este n general recomandat, sparfloxacina i levofloxacina au fost mai active n studiile experimentale. Alte medicamente din linia a doua includ clofazimina, amitio-zona (tiacetazona), utilizat larg cu izoniazid n rile mai puin bogate, dar care nu este comercializat n America de Nord sau Europa i amoxicilina/acid clavulanic.

Derivaii de rifampicin cu aciune prelungit sunt de asemenea n evaluare pentru tratamentul tuberculozei, incluznd rifabutinul, care este utilizat pentru profilaxia bolii cu CMA la pacienii cu SIDA i este probabil activ mpotriva unor bacili tuberculoi cu rezisten de nivel sczut la rifampicin, i rifapentin, ce poate fi eficient atunci cnd este administrat doar o dat pe sptmn. Msuri de prevenire referitoare la cile de transmitere n scopul reducerii contactului ntre copii si ntreruperii cilor de transmitere prin respectarea conditiilor igienice.

Pentru reducerea contactului ntre copii se recomand: o izolarea grupelor de copii si a ncperilor folosite de acestia o izolarea, prin constructie, a grupurilor functionale (bloc alimentar, grupul administrativ, grupul sanitar etc.) o controlul circulatiei ntre grupe, a copiilor si adultilor o organizarea si respectarea circuitelor pentru evitarea aglomerrii si a ncrucisrii circuitelor salubre cu cele insalubre o izolarea individual a copiilor prin folosirea individual a hainelor, lenjeriei, veselei, obiectelor de toalet, a unor jucrii, a echipamentului sportiv etc o limitarea numrului de copii n clase, dormitoare, n sala de mese etc. Msurile pentru controlul si ntreruperea cilor de transmitere constau n: o controlul sistematic al curteniei (mturare si stergere umed, splarea pardoselii cu ap si substante dezinfectante) o asigurarea ventilatiei eficiente, prin aerisirea frecvent a ncperilor o asigurarea desfsurrii activittii copiilor (si chiar a odihnei) n aer liber o dezinfectia aerului n scopul decontaminrii o evitarea polurii aerului cu gaze de ardere, pulberi si fum o controlul bacteriologic si chimic al aprovizionrii cu ap potabil o controlul salubrittii transportului, pregtirii, distribuirii si pstrrii alimentelor o respectarea conditiilor igienice de ndeprtare a reziduurilor lichide si solide o evitarea desfsurrii activittilor educative si de joac pe solul contaminat: o asigurarea curteniei jucriilor, a materialului didactic, a aparatelor si materialelor pentru educatie fizic o respectarea regulilor de igien individual (curtenie corporal, a hainelor, a obiectelor de uz personal). Splarea minilor cu ap si spun naintea fiecrei mese sau ori de cte ori este nevoie

efectuarea dezinsectiei (pentru combaterea mustelor, tntarilor, gndacilor etc.) si a deratizrii (pentru combaterea roztoarelor mici - soareci, sobolani).

Msuri de prevenire referitoare la organismul receptiv al copilului, n scopul cresterii rezistentei la agresiunea agentilor patogeni.

Msurile nespecifice, de crestere a capacittii de aprare a organismului tnr, prin mobilizarea mijloacelor de aprare local si general constau n: o alimentatia rational, cu efect favorabil asupra functionalittii sistemului nervos si asupra imunittii o regim rational de activitate si odihn o folosirea judicioas a factorilor naturali (aer, ap, soare) n scopul clirii organismului o aplicarea principiilor igienice prin miscare (jocuri), gimnastic, sport. Msuri specifice, de crestere a rezistentei specifice a organismului tnr, prin mecanisme de imunizare umoral si tisular dobndite pe cale natural (trecerea prin boal sau transplacentar) sau artificial (vaccinuri, seruri sau imunoglobuline). Principalul mijloc de obtinere a imunittii specifice const n vaccinarea obligatorie a copiilor din colectivitti, pe baza evidentei precise a masei receptive si evalurii eficientei imunizrilor.Scopul urmrit este crearea unei mase de copii mai putin receptivi sau chiar nereceptivi la bolile infectioase. Eficienta imunizrilor este redus n cazul colectivittilor de copii cu dezvoltare fizic deficitar sau a celor care triesc n conditii de mediu nefavorabile. n Romnia, controlul bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare este organizat n cadrul Programului National de Imunizri, care asigur preventia prin vaccinare sistematic si de mas a poliomielitei, difteriei, tetanosului, tusei convulsive, rujeolei, hepatitei B si a tuberculozei copilului. Continutul acestui program corespunde Programului extins de vaccinare al OMS ncepnd din anul 1995, cnd vaccinarea contra hepatitei B s-a introdus n practica antiepidemic.

Programul National de Imunizri din Romnia are ca obiectiv de control pn n anul 2000 eradicarea, eliminarea sau reducerea drastic a frecventei si gravittii bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare sistematic si de mas. Obiectivele de control corespund strategiei "Sntate pentru toti pn n anul 2000" (OMS).

Chirita Gabriel Staicu Maria 1G