Sunteți pe pagina 1din 10

OELURI ALIATE

12.1. Aspecte teoretice


Otelurile aliate sunt aliaje complexe care contin in afara de Fe si C, elemente de aliere introduse in mod voit in scopul imbunatatirii unor proprietati. Elementele de aliere se pot repartiza in oteluri: -dizolvate in fier sub forma de solutii, formind ferita si austenita aliata; -combinatii cu carbonul: carburi simple, complexe, cementita aliata sau faze de patrundere. Sunt elementele traditionale de la stinga Fe in tabelul periodic (Ti, V, Cr, Mo, W, etc); -compusi intermetalici (FeCr, FeV, Fe3Ti, Fe2W, Fe2Mo,etc.) -in stare libera (Pb, Cu > 1%). Nota: altii se exprima ca Pb nu se aliaza, raman globule care imbun. prelucrabilitatea 12.1.1. Influenta elementelor de aliere Elementele de aliere actioneaza asupra punctelor critice ale fierului (A3,A4) deplasindu-le pe axa temperaturii. Din acest punct de vedere elementele de aliere se clasifica in (fig.12.1): --gene, care deschid sau largesc domeniul austenitic si-l reduc pe cel feritic (Mn, Ni, Pt, C, N, etc.-prin ridicarea punctului A4 si coborirea lui A3, iar Co prin ridicarea ambelor puncte critice); --gene, care inchid sau ingusteaza domeniul austenitic largindu-l pe cel feritic (Si, Mo, W, Ti, V, etc. prin coborirea punctului A4 si ridicarea lui A3 , iar Cr prin coborirea ambelor puncte critice).

Prin aceasta actiune elementele de aliere modifica temperatura de tratament termic la recoacere, calire, normalizare si stabilizeaza anumite structuri la temperatura ambianta ( de exemplu Mn si Ni stabilizeaza austenita ). Elementele de aliere deplaseaza punctul eutectoid S pe axa temperaturii: Mn, Ni il coboara, celelalte elemente il modifica, modificind temperatura de austenitizare (A3) a otelurilor. Totodata deplaseaza S la concentratii mai reduse in carbon determinind cresterea duritatii si rezistentei otelului. Prin dizolvarea in ferita toate elementele de aliere maresc duritatea si rezistenta feritei, ii micsoreaza tenacitatea si ridica temperatura de tranzitie ductil-fragil. Cele mai active sunt Mn, Si. Exceptie Ni, Cr, Mn < 2% care durifica ferita, maresc tenacitatea si-i coboara temperatura de tranzitie. Prin dizolvarea in austenita toate elementele de aliere ii ridica duritatea. Se mareste stabilitatea austenitei subracite, scade viteza critica de calire, se mareste calibilitatea otelului, exceptie face Co. La calire, elementele de aliere deplaseaza punctele MS si Mf la temperaturi mai reduse. Marind cantitatea de austenita reziduala se micsoreaza duritatea otelului calit, exceptie Al, Co si Si. Prin dizolvarea in martensita elementele de aliere ii maresc duritatea si stabilitatea la revenire. Acestea determina cresterea duritatii comparativ cu otelul nealiat cu aceeasi concentratie in carbon revenit la aceeeasi temperatura.

Prezenta carburilor in oteluri determina cresterea duritatii si rezistentei la uzura abraziva. Fazele de patrundere (TiC, NbC, VC, WC, MoC) stabile in austenita pina la temperaturi ridicate, favorizeaza obtinerea unei granulatii fine cu rezistenta si tenacitate ridicata. Prin dizolvarea in fier, Cr, Ni, Mo, Si, Cu ii maresc rezistenta la coroziune in medii acide sau bazice (oteluri inoxidabile). Si, Cr, Al formeaza pelicule protectoare de oxizi care maresc rezistenta la oxidare (oteluri refractare). Plumbul si sulful insolubile in Fe ii maresc prelucrabilitatea prin aschiere. 12.1.2. Clasificarea otelurilor aliate Dupa gradul de aliere pot fi: slab aliate: EA < 2,5%, mediu aliate: 2,5 < EA< 10%, inalt aliate: EA < 10%

Dupa numarul elementelor de aliere pot fi ternare (un singur element de aliere), cuaternare (2 EA), polinare (>2 EA). upa structura in stare normalizata : perlitice -oteluri slab aliate; martensitice (autocalibile) -oteluri mediu aliate; austenitice -bogat aliate.

Dupa structura in stare recoapta: hipoeutectoide, cu ferita aliata structural libera; hipereutectoide, cu carburi secundare, precipitate din austenita; ledeburitice, in stare turnata prezinta in structura un eutectic ce contine carburi primare (separate din lichid);

Otelurile aliate, cu cantitate mare de elemente -gene mai pot fi: austenitice, care nu sufera transformari la incalzire; semiaustenitice, cu transformari la incalzire si care se pot supune unei caliri incomplete.

La otelurile aliate cu cantitati mari de elemente -gene mai apar: feritice, fara transformari la incalzire; semiferitice, cu transformari la incalzire si cu posibilitatea aplicarii unei caliri incomplete;

Dupa destinatie otelurile sunt:

pentru constructii mecanice; pentru constructii metalice;

Otelurile pentru constructii mecanice, dupa tratamentul termic final sunt: de cementare (% C <0,25), de imbunatatire (% C >0,25), si de nitrurare. Otelurile pentru constructii metalice sunt destinate realizarii unor ansambluri imbinate prin suruburi, nituri sau sudate:

pentru scule: de aschiere si aparate de masura si control, pentru deformare plastica la rece, la cald sau pentru scule pneumatice; cu destinatie speciala: pentru cazane si recipiente sub presiune, inoxidabile si refractare, pentru rulmenti, etc.

In tabelele anexa sunt prezentate extrase din standarde cu prezentarea marcilor de otel , compozitie chimica, proprietati mecanice, conditii de tratament, utilizari. 12.13. Simbolizare Otelurile aliate se simbolizeaza prin indicarea in sutimi de procente a concentratiei in carbon, simbolurile chimice al elementelor de aliere urmate de concentratia in zecimi de procente in ultimul element de aliere considerat si cel mai important. Exemplu: 10TiNiCr180, otel cu 0,1% C si 18% Cr. Daca otelul este turnat se adauga in fata majuscula T. Exemplu: T105Mn120. La otelurile aliate pentru scule (STAS 3611-80) elementele de aliere sunt simbolizate astfel C-Cr; M-Mn; N-Ni; S-Si; Ex:MCW14. La unele oteluri cu destinatie speciala, dupa majusculele care simbolizeaza destinatia otelului se indica rezistenta de rupere la tractiune minima in daN/mm2. Ex.: otelul de cazane K52, otelul pentru recipiente sub presiune R52; otelurile pentru constructii sudate cu granulatie fina OCS 52; la otelurile pentru constructii navale se indica limita de curgere minima garantata, in daN/mm2, avind in fata majusculele A - garanteaza energia de rupere la 200C; D - la 00C; E - la -400C. Exemplu: A 32, D 36, etc La otelurile pentru arcuri se adauga la sfirsitul simbolizarii majuscula A, Ex: 60Si15A. 12.2. Descrierea lucrarii Lucrarea are ca scop evidentierea principalelor marci de oteluri aliate, structura si rolul elementelor de aliere in modificarea structurii si proprietatilor. 12.2.1. Oteluri pentru constructii Otelurile aliate pentru constructii de masini (STAS 791-80) sunt oteluri hipoeutectoide (0,5-0,65% C) slab aliate cu Cr, Mn, Ni, Mo, Si, B, Ti, V, Al. Structura otelurilor slab aliate in stare recoapta este asemanatoare cu a otelurilor carbon cu aceeasi concentratie in carbon. Elementele de aliere au rolul de a imbunatati unele proprietati: cresterea duritatii, rezistentei mecanice, calibilitatii, tenacitatii, etc. Otelul 21TiMnCr12 (0,21% C, 1,2% Cr; 0,05% Ti) este un otel pentru cementare, destinat pieselor de dimensiuni mari, supuse la socuri. Dupa cementare se caleste de la 9000C in ulei si se revine la temperatura joasa la 2000C, pentru a avea un strat superficial cu structura martensitica, dur si rezistent la uzura, asociat cu un miez tenace cu structura ferito-perlitica sau martensitica. Cromul si manganul maresc rezistenta si calibilitatea otelului. Totodata aliaza cementita, intirzie transformarile la revenire si maresc duritatea structurii de revenire. Titanul formeaza TiC care impiedica cresterea granulatiei la cementare si asigura o tenacitate ridicata. In fig.12.2 se prezinta structura acestui otel, in stare recoapta, alcatuita din ferita si perlita cu granulatie fina.

Otelul 40BCr10 (0,4% C, 1% Cr, 0,002% B) este un otel de imbunatatire, unde Cr si B au rolul de a mari rezistenta si calibilitatea otelului. In fig.12.3 se prezinta structura in stare recoapta. Se observa ca fata de otelul carbon cu 0,6% C, otelul aliat prezinta o cantitate mai mare de perlita(s-a deplasat punctul S la stinga) cu un grad ridicat de dispersie si deci cu rezistenta si duritate superioare. Calirea de la 8300C in apa, urmata de revenire inalta la 6000C asigura o structura sorbitica rezistenta si tenace. Otelul 38 MoCrAl09 este un otel pentru nitrurare. In stare normalizata are structura formata din graunti izolati de ferita pe fond bainitic (fig.12.4). Tratamentul termic final consta din imbunatatire pentru a asigura tenacitatea miezului si nitrurare pentru cresterea duritatii stratului superficial si a rezistentei la uzura. Elementele de aliere formeaza nitruri in stratul de difuzie pentru cresterea duritatii si totodata maresc calibilitatea otelului. Otelurile aliate pentru constructii metalice sudate (cazane, recipienti sub presiune, constructii navale, etc.) sunt oteluri slab aliate in Mn (sub 1,7% ) in scopul cresterii rezistentei si tenacitatii fara a inrautati sudabilitatea. Pentru finisarea granulatiei si marirea tenacitatii se practica microalierea cu V, Ti, Nb. Otelul R55 (0,22% C; 1,5% Mn; 0,1% V este destinat tablelor de cazane si recipientelor sub presiune pentru temperaturi ambiante si ridicate de la -500C la 4000C. In stare normalizata are structura formata din ferita poliedrica si perlita (fig.12.11). Se observa rolul V in finisarea granulatiei. Otelul 51Si17 A (STAS 795-80) este un otel de arcuri in foi sau elicoidale pentru solicitari medii. Elasticitatea este asigurata de alierea cu Si si tratamentul termic final care consta in calire de la 8700C in ulei urmata de revenire medie la 4500C. In fig.12.5 se prezinta structura finala alcatuita din troostita de revenire. Otelul de rulmenti Rul1 (STAS 1456/1-80) este un otel hipereutectoid cu 1%C, 1,5%Cr. Pentru a putea fi prelucrat prin aschiere se livreaza dupa recoacere de globulizare. Structura este formata din carburi (Fe, Cr)3 C globulare distribuite in masa feritica (fig.12.6). Pentru a se asigura duritatea (60HRC) si rezistenta la uzura, otelul de rulmenti se supune calirii urmata de revenire joasa. Structura finala este alcatuita din martensita de revenire cu carburi fine si uniform distribuite (fig.12.7). Cromul aliaza comentita determinind stabilitatea martensitei la revenire si cresterea duritatii. 12.2.2. Oteluri aliate pentru scule Otelurile aliate pentru scule contin o serie de elemente de aliere care imbunatatesc unele proprietati ale otelurilor carbon de scule. Astfel W, Cr, Mo, sunt elemente carburigene care maresc duritatea, rezistenta la uzura si termostabilitatea; V finiseaza structura si mareste tenacitatea; Cr, Mn, Si, Mo maresc calibilitatea; Mo inlatura fragilitatea la revenire a otelurilor cu Cr si Ni. Otelul slab aliat cu Cr-Rul 1 se utilizeaza pentru confectionarea unor scule aschietoare care lucreaza fara socuri (filiere, alezoare, brose mici, etc.) si a unor instrumente de masura si control (calibre). Taisul ascutit si rezistenta la uzura sunt asigurate in urma tratamentului final de calire si revenire joasa (fig.12.6). Dintre otelurile de scule bogat aliate cu crom este reprezentativ otelul ledeburitic C120 (STAS 3611-80) destinat confectionarii sculelor de deformare la rece (matrite, poansoane, dornuri, etc.). Acest otel contine 2%C si 12% Cr. In stare turnata si la racire relativ rapida structura acestui otel contine o retea de eutectic (amestec mecanic de austenita aliata si carburi (Fe, Cr)3C, (Cr, Fe)7C3 pe fond austenitic (fig.12.8). Cromul dizolvat in austenita, micsoreaza solubilitatea carbonului (punctul E spre stinga) asa incit acest otel cu 2% C va cristaliza ca o fonta hipoeutectica alba. Racirea rapida mentine stabilitatea austenitei la temperatura ambianta. La racire lenta sau daca otelul turnat este recopt se da timp desfasurarii transformarii eutectoide a austenitei. Structura va contine o retea de ledeburita (perlita sorbitica si carburi) pe fond perlitic (fig.12.9). Prin forjare eutecticul se farimiteaza si dupa recoacere de inmuiere la 8300C structura otelului contine perlita fina si carburi uniform distribuite (fig.12.10). In aceasta stare otelul este prelucrabil prin aschiere - HBmax=200. Pentru a se asigura rezistenta la uzura otelul C120 se supune in final calirii la 9500C in ulei urmata de revenire joasa la 4300C cu o puternica durificare secundara (58HRC). Structura este formata din martensita de revenire aliata si carburi complexe fine uniform distribuite (fig.12.11).

Otelurile rapide (STAS 7382-80) de scule sunt oteluri bogat aliate (pina la 25%) cu W, Cr, Mo, V, Co, cu un continut de carbon de 0,7-1%. Sunt destinate confectionarii sculelor aschietoare care prelucreaza la viteze ridicate (40-50 m/min) materiale dure (280 HB), cutite de strung, freze, burghie, scule de filetat, etc. Cele mai utilizate sunt otelurile rapide cu W (Rp3), cu Co (Rp1, Rp2), cu Mo (Rp5, Rp10). Dupa turnare si racire rapida otelul Rp3 (0,7%C; 18%W; 4,5%Cr; 1,2%V; 0,6%Mo; 0,4% Ni) prezinta cristale primare de austenita cu separari aciculare de martensita, inconjurate de o retea de eutectic cu numeroase carburi complexe de W, V, Mo, Cr. La limita grauntilor de austenita se observa separarea de carburi secundare fine (fig.12.12). Prin forjare la 900-11000C se produce distrugerea retelei fragile de eutectic si se uniformizeaza distributia carburilor (fig.12.13). Structura este formata din carburi pe fond bainito-martensitic, dur si fragil. Se supune apoi unei recoaceri de inmuiere la 8000C, care conduce la o structura formata din carburi primare si secundare pe fond feritic, usor prelucrabila prin aschiere (fig.12.14). Pentru realizarea proprietatilor de utilizare se aplica o calire de la 12800C in ulei, urmata de calire la -800C. Se obtine o structura formata din martensita, austenita reziduala si carburi (fig.12.15). Se observa ca numarul si dimensiunea carburilor a scazut comparativ cu recoacerea de inmuiere. Deasemenea apare la limitele fostilor graunti de austenita asa numita structura poliedrica specifica otelului rapid calit de la temperaturi peste 12000C. La atacul cu nital, in poliedre nu se observa martensita sau austenita reziduala. Prin revenire joasa multipla la 550-5800C are loc transformarea martensitei de calire in martensita de revenire cu precipitarea dispersa a carburilor in exces din austenita reziduala si transformarea acesteia intr-o martensita foarte fina (hardenita). Aceasta structura asigura duritate (63-65 HRC) si termostabilitate pina la 5500C. 12.2.3. Oteluri cu destinatie speciala Aceste oteluri au proprietati mecanice, fizice si chimice deosebite: rezistenta la uzura, la coroziune, refractaritate si rezistenta la cald, proprietati magnetice si electrice remarcabile, etc. Otel T105Mn120 (STAS 3718-76) este un otel austenitic manganos, rezistent la uzura prin soc, care contine 0,9-1,2%C; 11,5-13,5% Mn; 0,5-1,0% Si. Dupa forjare si racire lenta are structura formata din austenita si carburi (Fe,Mn) 3C pe limita de graunte. Prin calire de la 10500C structura contine austenita omogena, suprasaturata in carbon cu duritate redusa 190 HB, Rm=100daN/mm 2, plasticitate ridicata A=50%. Prin deformare plastica, austenita prezinta numeroase linii de alunecare in care se gasesc mici cantitati de martensita (fig.12.10). Aceasta structura are o capacitate mare de ecruisare deci rezistenta la uzura. Duritatea creste pina la 500 HB. Se prelucreaza greu prin aschiere numai cu aliaje dure sau prin rectificare. De aceea piesele se obtin prin turnare. Datorita rezistentei mari la uzura se utilizeaza pentru piese puternic solicitate: falci de concasor si excavator, senile, macaze de cale ferata, etc. Otelurile inoxidabile si refractare contin minim 12% Cr dizolvat in fier. Dupa continutul de carbon si elemente de aliere pot fi cu structura: feritica, martensitica sau austenitica. Otelul 8Cr170 (STAS 3563-80) este un otel inoxidabil feritic. Se utilizeaza dupa recoacere la 7600C cu racire in aer, cind prezinta structura formata din graunti de ferita si o cantitate mica de carburi (fig.12.17). Rezistenta este redusa (Rm=390 N/mm2) plasticitatea ridicata (A=20%). Se foloseste in medii cu agresivitate medie in industria alimentara, pentru articole de menaj. Otelul 12Cr130 (STAS 3583-80) este un otel ferito-martensitic. Se utilizeaza dupa calire de la 10500C in aer urmata de revenire la 7200C. In stare calita prezinta structura formata din ferita si martensita (fig.12.18), cu rezistenta mai ridicata (Rm=590 N/mm2) si plasticitate buna (A=20%). Se utilizeaza pentru piese supuse la socuri care lucreaza la presiuni mijlocii, in medii slab agresive ca: ventile, palete de turbina hidraulice, cu abur, etc. Otelul 10NiCr180 (STAS 3563-80) contine max. 0,12%C, 10%Cr, 8%Ni si max. 0,75%Ti.

Dupa calire in aer de la 10500C prezinta structura monofazica austenitica de rezistenta medie (Rm= 540 daN/mm 2) cu plasticitate si tenacitate ridicata (A=40%). Cromul asigura rezistenta la coroziune si refractaritate pina la 8000C, nichelul imbunatateste rezistenta la coroziune si favorizeaza structura austenitica, titanul elimina tendinta de coroziune intercristalina. Acest otel este folosit pentru piese in industria chimica, metalurgica ce lucreaza pina la temperaturi 5507000C. 12.3. Conditii de lucru Metoda de analiza: in cimp luminos Probe metalografice: din oteluri aliate, pregatite pentru analiza microscopica Aparatura: microscop metalografic 500x 12.4. Mod de lucru Se vor analiza la microscopul metalografic probele de oteluri aliate, se va identifica simbolizarea otelului, se va schita microstructura si se va stabili rolul elementelor de aliere. Datele se vor centraliza tabelar.

Nr. Marca otel proba 1 21TiMnCr12

Compozitie chimica 0,21%C 1,2%Cr

Stare Recopt

Structura

Constit. Struct. Perlita Ferita

Influenta elem.de aliere Cr si Mn: Cresc Rm, HB,calibilit. Ti: finiseaza structura