P. 1
Intrarea României in primul război mondial

Intrarea României in primul război mondial

|Views: 570|Likes:
Published by Sabau Adrian

More info:

Published by: Sabau Adrian on May 30, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/12/2014

pdf

text

original

Intrarea României în primul război mondial.

Student: Tivadar Nicu-Vlăduț. An: II. Secția:Istorie. Profesor: Nicoale Bocșan.

.

a deschis posibilitatea apropierii dintre Marea Britanie si Franța. 11 Emil Răcilă. editura Ager-economistul. Izbucnirea războiului. Anglia se confrunta și ea cu mari probleme. se ajunge astfel la alianța dintre cele doua concretizată in aprilie 1914. a teritorilor coloniale1. . fapt care face posibilă incheierea unui acord intre englezi si ruși prin mijlocirea Franței.acest acord conține și o convenție militară3. 54. 33 Jacques Madaule. știa sigur de unde vine uraganul care amenința insula. cedarea Franței in cazul conflictului de la Fashoda. Prima tabără formată a fost Tripla Alianță.Intrarea României in primul război mondial. aderând și Italia in anul 1882 la acest accord se pun bazele Triplei Alianțe. Editura Politică. acel uragan era Germania. Bucuresti. puțin neutralitate intr-un eventual conflict cu un alt stat. 2 Ibidem. a piețelor de desfacere. Tensiunile dintre Anglia si Rusia scad dupa infrangerea țarismului in războiul cu Japonia (1905). cauzele lui sunt mult mai profunde și își au izvorul în complexitatea raporturilor economice. această politică o găsim in constituirea de tabere beligerante cu mult timp inainte de război.25. i-a naștere astfel Tripla Ințelegere in 1907. cancelarul von Bismarck in urma undei diplomații de un rafinament extraordinar incheie in anul 1879 un tratat cu Austro-Ungaria. sociale si politice dintre marile puteri ale lumii de la sfarșitul secolului al XIX-lea și inceputul secolului douăzeci. moștenitorul tronului Austriei. Agravarea rivalității dintre Anglia si Germania a grăbit la declașarea conflagrației mondiale2. 1973. pp. Romania in primul razboi mondial 1916-1918. marea problema a fost alegerea partenerului. In fața acestui iminent pericol german. 2005. vol III. Primind un răspuns nesatisfăcător in 15 iulie AustroUngaria declară război Serbiei. In ziua de 15 iunie 1914 la Sarajevo este asasinat Francisc Ferdinand.2425. Franța și Rusia incheie un acord politic in anul 1893. Majoritatea istoricilor sunțin că primul război mondial nu a fost urmarea unui incident de moment ca cel petrecut de pildă la Sarajevo in iunie 1914. București. aceasta inmânează un ultimatul guvernului sârb. pp. atîat Franța cat si Anglia și mai ales Rusia aveau să reacționeze. in ascuțirea acerbă a contradicților dintre ele. în lupta pentru reîmparțirea sferelor de influență. La sfarsitul secolului al XIX-lea marile puteri duc o politică războinică foarte profundă. Istoria Frantei. pp. in 1898. Viena reacționează prompt beneficiind și de sprijinul Germaniei.

. 2004. O problemă care se dorea cu ardoare să fie rezovată era unirea tuturor teritorilor locuite de români. de rezolvarea căruia depindea soarta intregirii neamului6. p 31. România. România aflându-se in mijlocul unui conflict care risca să ia o mare amploare. in primul rând poziția era una de maxim risc . 6 Răcilă. 8 Hitchins.Czernin știa că dacă Puterile Centrale sunt oprite pe campul de luptă nici-o forță din lume nu o să impiedice România să atace Austro-Ungaria. Era insă dificil de luat o masură atât de crucială pentru popor. Hitchins. primul ministru Ion I I. țara era pe departe de a fi unită. op cit. editura Humanitas. susținută de rege. Op cit. Bucuresti. exista o breșă politică serioasă intre Rege și un mic grup de germanofilii. La consiliu de coroană ținut in data de 3 august s-au spus in balanță două opțiuni:prima-intrarea imediată in război de partea Puterilor Centrale. si majoritatea politicienilor sustinuti de opinia publică pe de cealaltă parte. Dezideratul unirii aparea ca cel mai insemnat imperativ al momentului. regele nu s-a bucurat de susținere din partea oamenilor politici. p 28. p. care influnețați de faptul că Italia s-a declarat neutră și Brătianu aducea argumente solide in favoare neutralității.Urmează un adevarat sir de declarații de război in urma cărora odată cu declarației Japoniei impotriva Germaniei conflictul atingand conte mondiale4. acest tratat prevedea că in cazut atacării României fară nici o provocare din partea sa. Keith. Odată cu moartea lui Carol in 10 octombire temerile Germaniei și Austro-Ungariei erau și mai mari.C. opinie publică care se pronunța in favoarea Antantei5. 7 Ibidem. 293. la fel si România in cazul Austro-ungariei. România era legată formal de Puterile centrale prin tratatul incheiat in anul 1883. regele a acceptat hotărârile de a rămâne neutrii8. p 294-295. AustroUngaria se vede obligată să ii ofere ajutor. Neutralitatea României. O puternică politcă de rezistență duceau românii din Transilvania a cărei ecou se transmitea pâna in regat la ” frații lor de peste Carpați”. Brătianu spunându-i regelui că guvernul țării” nu-și poate lua răspunderea pentru hotărîri atat de grave„ și dorește să se convoace un consiliu de coroană7. op cit. p 31. Izbucnirea războiului a pus România in fața unor eveniment de a dreptul ingrijorătoare. pe de o parte. Pe moment nici Regele Ferdinand nici Brătianu nu aveau nici-o intentie să strice intelegerea pănă când cursul 4 5 Răcilă.Tratatul a rămas secret datorită caracterului sau nepopular fiind cunoscut de rege si un grup restrans de oameni.

1985. Se formează o puternică mișcare unionistă care alinia valoroase pesrsonalități ale vremii atât din regat cât și din Transilvania. p 37-38. la București. sub președinția lui V. Aceștia se bucurau de o puternică sustinere publică iar pentru o mai bună propagandă foloseau presa antantofilă in paginile careia se publicau articole mobilizatoare unioniste9. Istoria moderna a Romaniei. 11 Gh Platon.Acordul cu Rusia a avut o istorie mai lungă. chiar inainte de declarația de neutralitate a României. animată de acceași dorință de unire. Rusia recunoaște dreptul legitim al României asupra Transilvaniei și asupra celorlalte teritorii locuite de români din Dubla Monarhie. La aceasta s-au adaugat manifestatiile dirijate de Actiunea Natională organizată la 15 martie si adunari organizate de Federația Unionistă. p 456. de aici numeroase discuții. a fost incheiat un nou acord valabil pe 4 luni in care se convenea ca ambele țări să acționeze solidar in caz de un eventual atac din partea Austro-Ungariei. Ulterior la 24 ianuarie 1915. Un alt acord foarte important a fost semnat cu Rusia. aceste acorduri au reprezentat succese importante ale dimplomației românești12. de asemenea se obliga ca acest angajament să fie ratificat de cabinetele de la Londra și Paris. Ceea ce le ridică probleme este problema intrării in acțiune. Ionescu.războiului nu va devenii clar. S-a căzut de acord asupra informării reciproce și a adoptării măsurilor impuse de eventualităti. Liga culturală a jucat si ea un rol destul de important care dupa inlăturarea germanofilului Virgil Arion. Lucaciu. In data de 10 septembrie 1914. București . 10 . Lucaciu. a manifestat o mai mare ințelegere față de aceasta orientare11. acuzații. dar care promova o politică extrem de prundentă s-a format in jurul lui Brătianu. in virtutea căreia in schimbul neutralității binevoitoare. O grupare cu multă autoritate. In data de 15 februarie 1915 s-a desfășurat o mare intrunire a Ligii pentru unitatea politică a tuturor românilor. op cit. comitetul care i-a urmat la conducere format din mari personalități ale vremii precum Iorga. 12 Ibidem. Răcilă. interpelări in Parlament la care de multe ori prim-ministrul refuza să raspundă10. după o vizită a unei misiuni române in Italia. s-a semnat un acord prin care ambele guverne se angajau să nu părăsească politica de neutralitate decît printr-un preaviz de 8 zile. regere Ferdinand insuși sub influența și a Reginei Maria. va sprijinii activ lupta de unire. se angajaseră 9 ”Adevaru„ „Dimineața„ „Epoca„. aceștia doreau intrarea imediată in război de partea Antantei. Goga. pp 458-459. Diplomația românească.

Publicația „Giornale d Italia” insera constatarea unui ziarist italia in conformitatea cu care ”marea majoritate din Romania care intrase in actiune impotriva Austro-Ungariei pentru mantuirea Transilvaniei si a Bucovinei„ . Humanitas. mai mul decat atât nu aveau inteția să sacrifice pretențile Serbiei in Banat. britanicii au arătat putin interes pentru organizarea unei ofensive aliate pe frontul de la Salonic. Politicienii români erau conștienți că dată fiind poziția geografică a țării neutralitatea nu va putea fi menținută prea mult timp. De asemenea la București in data de 11 februarie 1915 populația capitalei făcea o entuziastă primire generalului francez Pau. 1994. Keith. aceasta pozitie iși consolida opinia pe ideea că Rusia dorea o mare extindere. P 458. Nu a lipsit din cuprinsul aceste frământate perioade nici luările de poziție in favoarea Puterilor Centrale. dar doreau insă ca momentul intrării să fie decis in raport cu interesele țării. dar avea dubii serioase cu privre la capacitatea armatei române de a duce un război susținut impotriva Puterilor Centrale. Toate aceste acțiuni putea să pericliteze politica dusă de guvernul Brătianu14. dar aceasta opinie nu s-a bucurat de o susținere in masă. Carp. liderii britanici aveau la rândul lor rezerve in privința pretenților teritoriale ale României față de Austro-Ungaria. România.negocieri intre cele două părți13. Relatiile politice cu Puterile Centrale au devenit din ce in ce mai incordate din cauza refuzului lui Brătianu de a renunța la neutralitate. Nu se deciseseră incă cu privire la desfințarea dublei Monarhii deoarece doreau să păstreze un stat puternic care să contrabalanseze puterea Rusiei. P. Acestă mare putere sa pronunțat pentru intrarea imediată a României in război. acest curent era reprezentat de : ziarul ”Ziua„ Al Marghiloman și președintele partidului conservator P. intr-o situație favorabilă. 1515 Hitchins. In ceea ce privește acțiunile militare de care Brătianu a condiționat alierea cu Antanta. Platon. p 277. . Bucuresti. intrunea adeziuni izolate fiind lipsit de influență si sprijin politic. Marea Britanie. Au făcut mari presiuni asupra prim-ministrului ungar Istvan Tisza pentru a acorda concesii românilor din Transilvania sau chiar să permită armatei 13 14 Hitchins. Puterile Centrale. Manifestările romanilor cu privire la război au fost consemnate in paginile ziarelor italine „La Gazeeta del Popolo„.Viena și Berlinul au incercat tot felul de metode pentru al atrage de partea lor.op cit. p 275. op cit.totusi in ciuda rezervelor lor aceștia au sprijinit inițiativa Franței de a atrage România in război15.

in special in metalurgie și in ramurile conexe. la fel si importul18. pp 277-278. pp 279-280. pp 460. „Măsuri de reglementare a situației economice interne in anii 1914-1916 și urmările lor”. . intrucât guvernul se străduia să pregătească armata de luptă. majoritatea sumelor. ca atare liberalii au fost nevoți să comande urgent echipamentul militar din străinătate17. dar Tisza nici nu vroia să audă susținînd că românii vor dorii și mai mult.Prețul total al cerealelor vândute s-a ridicat la suma de 566390967 lei. iar noile investiții incetaseră aproape cu totul. Agricultura a fost afectată negativ de distrugerea pietelor traditionale din strainatate si de pregatirile pentru razboi pe plan intern. toate ramurile au fost afectate. Dar nivelu scăzut al industrializării. 19 Ibidem.Tisza dorea să se adopte o politică mai dură. Ibidem. pp.op cit. 1373-1390.20 Principalele sale preocupări au fost asigurarea unei cantităti suficente de alimente pentru consumul intern. Neutralitatea nu putea proteja economia românească impotriva războiului.cantitatea de porumb cultivat de țărani a scăzut de la 30500000 la 23000000 kintale. disponibilitatea de credite s-a limitat. Pentru a rezolva criza economica in ce in ce mai serioasă guvernul si-a intensificat interventia in domeniul economiei. deoarece băncile străine si-au retras sume mari de capital. In octombrie 1915. precum și comisia pentru exportul vinului si comisia pentru export care reprezentau interesele exportatori. blocate la banca din Berlin au fost pierdute de statul român19. Economia și agricultura. Puterile Centrale au incercat să joace din nou cartea bulgară susținănd că Bulgaria e gata să intre in război de partea lor și astfel avea să recupereze sudul Dobrogei.Industria a fost incet-incet orientată spre satisfacerea necesităților militare. p 459.Czernin in schimb a actionat pentru inlocuirea guvernului liberal cu unul conservator dar nu i-a reușit nimic. 18 Platon. 31/8.Blocarea strâmtorilor a creat grave probleme comerțului exterior a României .Guvernul s-a confruntat de asemenea cu efectele financiare ale războiului. precum și lipsa de mână de lucru calificată se făceau acut simțite. In disperare de 16 17 Ibidem. acoperirea nevoilor armatei și furnizarea de materii prime pentru industrie.Brătianu era de neclintit16. in Revista de Istorie. 1978. 20 Ema Nastovici. a fost creată Comisia centrală pentru vînzarea și exportul cerealelor si al derivatelor.române să ocupe o parte din aceasta sub pretextul apărării in caz de un atac al Rusiei.

guvernul Romaniei trebuia să instruiască. s-a depus o muncă uriasă s-au cheltuit sume mari de bani pentru opera de mărire. Constantin Kirițescu. Memorii. crearea servicilor de stat major pe langă directile de intendență și sanitară. echipeze. incat socoteam că este mai cuminte să ne ținem banii pentru alte trebuințe care ni se păreau mai urgente. 188-191. transformarea batalioanelor de rezervă cadre in regimente. Kirițescu:„ Nici in urmă nu am putut să ținem armata pregătită pentru război in orice moment. In 1915 a infințat Comisia Tehnică Industrială menită să supravegheze producția de echipament militar și direcția Generală a muniților pentru a obține materialele prime necesare pentru realizarea obuzelor. ca și greutățile care s-au ivit in cale. vol. cartușelor și grenadelor21. aveam atâtea de organizat. vol I. p 79. Referitor la puterea de pregătire a armatei române o opinie interesantă intalnim la C. Ca țară nouă și săracă. acest fapt a determinat pe colonelul Vasile Rudeanu. 24 Colonel Vasile Rudeanu. 1997. De accea. . constituirea de unităti si mari unităti care sa inglobeze batalioanele teritoriale. 23 Victor Atanasiu.cauză guvernul s-a orientat pentru imprumuturi catre Italia și Marea Britanie. Cea din urmă a acordat două imprumuturi de cinci respectiv șapte milioane de lire pentru cumpărarea de echipament militar de la firme britanicecinci respectiv șapte milioane de lire pentru cumpărarea de echipament militar de la firme britanice. ed. Sporirea efectivelor a dus la crearea de noi unitati și comandamente. p. organizarea de noi școli și cursuri pentru pregătirea cadrelor active și de 21 22 Hitchins. ne-a surprins cu o armată care se resimțea de numeroase lipsuri… In cei aproape trei ani care au precedat intrarea noastră in război. să raporteze primului ministru Ion I. Istoria razboiului pentru intregirea României 1916-1919. București.o făceau să pară imposibilă. Bucuresti. op cit. Brătianu că ” armata noastră e departe de a fi gata pentru război și pregătirea ei n-ar putea fi realizată decat cu mari greutăti și după un timp relativ lung24”. ingreuiată de crize periodice. România in anii 1914-1916. editura Casei școalelor. p 152.Amploarea activităților privind organizarea și inzestrarea armatei in timpul neutralității.Considerații de ordin politic-legatura noastră cu puterile triplei alianțe. apar in chip real dacă ne gandim doar la cateva din conditile angajării României in conflict. C. I.cat a durat neutralitatea României. Timp de doi ani . editia a II-a. instruire si inzestrare a armatei”22 Cert este că armata României a cunoscut o mare dezvoltare de la războiul de indepență până la primul război mondial23. si la momentul oportun mobilizeze 1 milion de oameni. razboiul balcanic…. pp 280-281. academiei de inalte studii militare. Armata.

Datorită schimbării de orientare politică a României. astfel ca ea să coincidă cu actiunea generală a Aliaților.tocmai de accea el cere o serie de conditii Antantei: el dorea un angajament comun din partea Rusiei și a Italiei de aprovizionare cu 300 de tone de muniții zilnic pe intreaga durată a războiului. Ca urmare la inceputul războiului armata română insuma: 246 de batalioane cu 260 de mitraliere. mai ales sub presiunea evenimentelor grave din 1916 au căutat să justifice esecurile prin lipsa de armament .ca și a comandamentele divizilor de cavalerie și brigăzilor de călărași. op cit. . ca si permanenta supraveghere ce o exercitau asupra activitătii romanesti au oprit dezvoltarea stabilimentelor de fabricare a armamentului26. Din primăvara anului 1914 s-au luat măsuri pentru crearea a 5 comandamente teritoriale –corespunzătoare celor 5 corpuri de armată. Este cunoscut faptul ca independența politică și economică a României era mult ingradită de clauzele tratatului din anul 1883 si de practica relatiilor cu Puterile Centrale. In data de 16 iunie ministrul Frantei la București l-a informat sec pe Brătianu că a venit momentul pentru o decizie.rezervă. care nu a fost procurat in perioade neutralitătii. 193 baterii( din care două grele) si 9 batalioane de pioneri și comunicații25. pp 114-115.Unii sefii militari si oameni politici. a creat multe controverse. Totuși Brătianu nu era convins că aliați ii putea asigura un ajutor potrivit. o ofensivă generală aliată pe toate fronturile pentru a coincide cu atacul României impotriva Austro-Ungariei. Era conștient cat de expus era in sud odată cu intrarea Bulgariei in război de partea Puterilor Centrale. pp 106-107.inca din 1912 se sustine ca nici o noua comanda de armament. Ibidem. munitie de razboi nu a fost dată. Franța și Rusia au folosit toate mijloacele pentru a câstiga adeziunea României la Antanta in timp util. Bratianu cere un răgaz dar si-a dat seama că nu va mai putea să mențină politica de neutralitate. munitii si alte materiale necesare pentru razboi a devenit de o greutate exceptională. In consecintă doua au fost pe care trebuia mers pentru gasirea solutilor: aprovizionarea de la aliati si concomitent organizarea unei productii in țară27. s-au intensificat si presiunile diplomatice asupra lui Brătianu.pp 112-113. Problema aprovizionării armatei cu armament si muniții a dat nastere la multe discuții. Pe măsura desfășurării razboiului. Interesul diplomatic și material al acestora. Sunt și păreri care suntin că problema este mult mai veche. pentru al convinge să renunțe la neutralitate. Anul 1916. 87 escadroane cu 22 mitraliere. problema aprovizionării cu armament . o ofensivă 25 26 Victor Atanasiu. 27 Ibidem. ele s-au extins si asupra laturii militare a țării.

rusească in Galitia si Bucovina pentru a asigura flancul de nord al Romaniei. I-au urmat Turcia. In cele din urmă la 17 august 1916. Rusiei si Italiei la Bucuresti au semnat conventii politice si militare. Ibidem. trimiterea de trupe rusesti in Dobrobea pentru a proteja sudul Romaniei in fata unui atac bulgar sau daca acest lucru nu era posibil o ofensivă comună impotriva Bulgariei care să pornească de la Salonic. stipulînd conditiile intrarii României in razboi. si Bulgaria la 1 septembrie29. 28 29 Hitchins. intervenția Franței susținută de Italia și Marea Britanie a infrînt in cele din urma retinerea Rusiei. op cit.Bratianu si reprezentantii diplomatici ai Frantei. in ziua următoare Germania a declarat război României. Marii Britanii. . dar dacă la sfarsitul razboiului se dovedea că toate conditiile Romaniei nu puteau fi indeplinite. la 30 august. Consiliul de Coroană a aprobat formal tratatele si a declarat război Austro-Ungariei la 27 august. Rusia ezita să satisfacă toate cererile lui Brătianu. p 283. Franta propunea ca principalii aliati să forteze Romania sa accepte mai putin decat i se promisese. imprejurare care a blocat o intelegere pana la inceputul lunii august. pp 281-282. știa ca va avea nevoie de sprijinul Franței și Marii Britanii dacă vrea să obtina Transilvania de la Austro-Ungaria. Franța a oferit o formulă flexibilă potrivit căreia Rusia acorda deocamdată pe hartie tot ceea ce dorea Bratianu. de asemenea a insistat asupra incheierii unui tratat politic care să garanteze unirea Transilvaniei si Bucovinei cu Romania28. Brătianu se temea că dacă se ajunge la un acord intre combatanți inainte să intre România in război ocazia de a forma România mare v-a fi pierdută.

1997 Constantin Kirițescu. 2005. Editura Politică. 1985. 1994. I. Bucuresti. Emil Răcilă. București . România. vol III. vol. Humanitas. I. Ema Nastovici. . editura Ager-economistul. 1978. Bucuresti. Keith. Hitchins. Istoria Frantei.Bibliografie: Victor Atanasiu. in Revista de Istorie. Jacques Madaule. România in anii 1914-1916. Bucuresti. Istoria moderna a Romaniei. Gh Platon. Romania in primul razboi mondial 1916-1918. București. editia a II-a. Colonel Vasile Rudeanu. editura Casei școalelor. academiei de inalte studii militare. București. „Măsuri de reglementare a situației economice interne in anii 1914-1916 și urmările lor”. Memorii vol. 1973. Istoria razboiului pentru intregirea României 1916-1919. ed. 31/8.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->