www.referat.

ro

NAFTA
Acordul nord-american de liber schimb, semnat in decembrie 1992 si ratificat in 1993 de catre SUA, Canada si Mexic, a intrat in vigoare la 1 ianuarie1994. Prin NAFTA se realizeaza cea mai mare zona de liber schimb din lume, cu o piata ce se poate extinde de la 390 de mil. de consumatori, cat numara in prezent, la peste 700 de mil., in conditiile in care mai multe tari latino-americane si-au manifestat interesul de a intra in aceasta organizatie. NAFTA este primul acord ce implica fluxuri comerciale libere, la un ansamblu regional, reprezentat de doua tari puternic industrializate (SUA si Canada) si o tara in curs de dezvoltare (Mexic). NAFTA reprezinta un bun exemplu de cooperare - cu reflexe la scara mondiala intre Nordul industrializat si Sudul in curs de dezvoltare, intre care exista un puternic decalaj economic evidentiat de urmatoarele coordonate: SUA detine 90% din PIB-ul acestui organism economic (peste 7500 de miliarde dolari), in timp ce Canada are o pondere de numai 6%, iar Mexic de 4% din cei aproximativ 390 de mil. de consumatori cat are aceasta piata, 265 de mil apartin SUA Canada si Maexic sunt dependente de piata americana in proportie de 75% pentru comertul lor exterior agricultura (sector primar) detine o pondere de numai 1,7% in produsul intern brut al SUA, fata de 7% in Mexic nivelul salariului mediu in Mexic reprezinta circa 10% din cel din SUA Principii: clauza natiunii celei mai favorizate; tratamentul national; asigurarea transparentei. Obiective: 1. eliminarea progresiva a taxelor vamale si a barierelor comerciale; 2. stimularea concurentei loiale in cadrul zonei de liber schimb; 3. cresterea oportunitatilor de investitii pe teritoriile statelor participante, inclusiv prin acordarea unei protectii sporite investitorilor, fata de practicile discriminatorii din tarile participante; 4. asigurarea unei protectii adecvate si efective pentru drepturile de proprietate intelectuala pe teritoriul partilor; 5. stabilirea unor prodceduri eficiente de reglementare a diferendelor privind comertul si investitiile; 6. recunoasterea dreptului fiecarei tari de a adopta standarde proprii in domeniile sanatatii, securitatii sociale si mediului inconjurator, chiar in fluxurile de bunuri, servicii sau investitii; 7. crearea unui cadru propice cooperarii trilaterale, regionale si multilaterale, in scopul extinderii ariei avantajelor ce decurg din acest acord. Structura institutionala:

COMISIA DE LIBER SCHIMB: institutia centrala a NAFTA cuprinde reprezentantiai celor trei tari membre la nivel ministerial (ministri comertului); rol: supravegheaza aplicarea acordului si activitatea celor 30 de comitete si grupuri de lucru ce functioneaza in cadrul NAFTA, precum si de a contribui la reglementarea divergentelor legate de modalitatile de interpretare a prevederilor acordului. SECRETARIATUL DE COORDRONARE A NAFTA: sprijina Comisia in activitatile ei; depozitarul oficial al dosarelor de lucru. COMITETE SI GRUPURI DE LUCRU: au fost infiintate in scopul facilitarii comertului si investitiilor si pt a asigura implementarea efectiva a prevederilor acordului; isi propun dezbaterea problemelor specifice, cum sunt: armonizarea regulilor de origine si formalitatilor vamale; comertul cu produse agricole si subventiile acordate agriculturii; norme tehnice si stanadarde industriale; achizitii guvernamentale; circulatia transfrontaliera a oamenilor de afaceri. intocmesc rapoarte anuale pe care le prezinta Comisiei de Liber Schimb; au rolul de a facilita procedurile de implementare a acordului; analizeaza posibilitatile de liberalizare sporita a fluxurilor comerciale intre statele membre; pot favoriza dialogul asupra unor probleme aflate in litigiu, pt a evita, pe cat posibil, recurgerea la procedurile standard de solutionare a diferendelor comerciale si a unor aspecte financiare.

AMPLIFICAREA PROCESULUI DE INTEGRARE Canada (care a propus infiintarea unei zone de comert liber cu SUA in anul 1985) dorea sa creeze o piata mai larga care sa genereze un sector industrial performant si competitiv, sa ocoleasca protectionismul SUA care-i afectase sectorul de export sa obtina avantaje competitive pentru zonele industriale din Quebec si Ontario cu efecte favorabile asupra echilibrului economic national, date fiind discrepantele in dezvoltarea provinciilor

si sa atraga fluxuri investitionale spre ramuri industriale performante, cu productie de export. Mexicul consider Acordul drept o modalitate de a se proteja fata de reglementarile comerciale cu caracter protectionist ale SUA si de a beneficia de un acces mai larg la cea mai mare piata de consum, respectiv piata americana. De asemenea, guvernul mexican avea ca tinta prioritara cresterea volumului de investitii straine directe, in conditiile in care tarile est-europene si asiatice atrageau cel mai mare volum de investitii din Japonia si Europa Occidentala. NAFTA a deschis un nou capitol al politicii comrrciale mexicane. SUA aveau ca obiectiv major facilitarea accesului investitiilor sale directe in Canada si Mexic. Dorind sa evidentieze insatifactia fata de sistemul GATT (actual OMC) administratia american a introdus in mod deliberat serviciile in negocierile cu Canada si a cautat sa obtina conditii preferentiale in domeniile comertului si investitiilor. Pe de alta parte o zona de comert libercu participarea unei tari in curs de dezvoltare Mexic (care avea un grad redus de industrializare) trebuia privita ca o provocare pentru alte tari neindustrializate in perspectiva liberalizarii comertului cu servicii.

EFECTE ALE ACORDULUI LA NIVEL REGIONALSI INTERNATIONAL Ponderea NAFTA in exportul mondial de marfuri era de 18,7% in anul 2001 (1.229.208 mil dolari), iar in import de 24,9 % (1.583.481 mil dolari). Impactul NAFTA asupra evolutiei fluxurilor comerciale dintre statele semnatare s-a dovedit a fi pozitiv, inca din primii ani de la intrarea in vigoare a Acordului. Volumul schimburilor comerciale reciproce a crescut de la mai putin de 300 de miliarde de dolari in 1993 la peste 650 de miliarde de dolari in 2000. In anul 2001, ponderea exportului intrazonal a atins 55% (675,5miliarde dolari) din exportul total, comparativ cu 44,5% la nivelul ultimului ande referinta (1993), anterior intrarii in vigoare a Acordului. Principalii benficiari sunt Canda dar mai ales Mexicul. O pondere mai redusa inregistreaza SUA, al caror export este orientat cu prioritate spre celalalte regiuni ale lumii. In ceea ce priveste importul intrazonal se releifeaza o pondere mai redusa (cca 40%), situatie explicabila prin

faptul ca SUA isi asigura importurile cu predilectie din alte zone geografice; in schimb Canada si Mexic isirealizeaza cea mai mare parte a volumului de import la nivel regional (peste 65%). Efectele economic-sociale ale Acordului asupra participantilor se concretizeaza de asemenea, prin consolidarea stabilitatii economice, intensificarea fluxurilor investitionale, cresterea capacitatilor concurentiale la nivelul firmelor si transferul mai rapid de tehnologii si fluxuri informationale. In SUA dezbaterile privind Acordul de Liber Schimb au avut un caracter contradictoriu si s-au axat pe impactul Acordului asupra conservarii mediului inconjurator si a standardelor petei muncii. Concluziile unor studii au relevat ca aceste efecte vor fi totusi minore in raport cu dimensiunea pietei muncii in SUA. Prin transferarea productiei in strainatate si optimizarea fluxului de productie cu valoare adaugata, firmale americane urmaresc imbunatatirea competitivitatii pe plan international. Avantajele prezente si potentiale de care va beneficia Canada sunt accesul mai rapid pe piata nord-americana pentru produsele manufacturate si serviciile comerciale prin penetratia pietei mexicane (una dintre cele mai dinamice piete ale lumii) cu o gama diversificata de echipamente industriale, servici comerciale si de telecomunicatii. Prezenta pe piata mexicana ofera firmelor canadiene posibilitatea de a se adapta mai bine la mecanismele pietei latino-americane, implicit oportunitatea unei abordari mai eficiente a acestei piete. Investitiile straine se bucura de un climat favorabil in Canada, generat de existenta unei infrastructuri moderne de transport si de telecomunicatii, de abundenta resurselor energetice si de existenta unei forte de munca cu grad ridicat de calificare. Prin semnarea Acordului, Mexicul a obtinut o pozitie privilegiata in rapoturile sale comerciale cu SUA (comparativ cu statele latino-americane) si un acces larg al cele mai importante piete de export din regiune. Fluxurile de investitii orientate catre Mexic au crescut considerabil, cu efecte pozitivie asupra echilibrului balantei de plati. Se apreciaza ca, gratie investitiilor straine directe (care s-au intensificat in conditiile angajamentului autoritatilor guvernamentale mexicane de a respecta principiile unei piete libere) si transferul de tehnologie moderna, Mexicul va reusi sa sustina mai eficient procesul de modernizare economica. In acelasi timp trebuie luat in considerare si faptul ca, in timp ce unele ramuri ale economiei mexicane beneficiaza de pe ura apartentei la NAFTA existenta altora este amenintata de concurenta puternica a firmelor americane (in specila in sectorul IMM-urilor) cu efecte sociale nefavorabile (somaj in regiunea dusica, nivel redus al salriilor etc.) Impactul asupra tertilor nu este negativ (estimarile conduc spre o scadere cu mai putin de 1% a importurilor SUA din celelalte tari ale lumii) si va fi atenuat de efectele dinamice pe care le imprima Acordul asupra evolutiei economiei mondiale, in conditiile accentuarii procesului de liberalizare si de stimulare a investitiilor. O influenta negativa, desi nu de proportii ingrijoratoare, asupra mersului economiei tarilor membre NAFTA a avut criza fianciara asiatica: cresterea cererii interne a Canadei era apreciata la numai 3,1% in 1999, iar a Mexicului la 5,1% (sectorul petrolier mexican, care asigura peste 10% din volumul incasarilor din export, si-a incetinit activitatea, in conditiile reducerii preturilor la titei). In schimb economia SUA s-a consolidat permitand o crestere a importurilor din Cnada si Mexic (peste 80% din volumul exporturilor acestor tari se indreptau spre SUA); exporturile spre SUA reprezintacirca o treime din PIB-ul Canadei si o cincime din PIB-ul Mexicului.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate

http://www.scribd.com/doc/48419968/referat