REALIZAT DE: Scrob STEFAN Pasca IONUT Macarie CRISTIAN Narita NICUSOR

Glucidele sau zaharidele, au formula general Cn(H2O)n i sunt numite i hidrai de carbon nc de pe vremea cnd nu se cunotea exact structura lor. Zaharidele sunt componente eseniale ale hranei alturi de grasimi, proteine i vitamine. Organismele vii utilizeaz zaharidele n special pentru obinerea energiei necesare proceselor vitale. Ele i fac rezerve de substan energetic sub form de polizaharide, la care apeleaza la nevoie. Procesele de sintez a zaharidelor i de oxidare a lor cu eliberare de energie, care au loc n organismele vii, sunt deosebit de complexe. Simplificnd, se poate spune c zaharidele sunt sintetizate de plante din dioxid de carbon i ap, n procesul de fotosintez, folosind enegia furnizat de lumina de la soare prin intermediul clorofilei i sunt degradate oxidativ la dioxid de carbon i ap, cu eliberare de energie, n organismele animalelor.
n functie de capacitatea lor de a hidroliza, zaharidele se clasific n: monozaharide- care sunt zaharide simple ce nu hidrolizeaz; oligozaharide- constituite din 2 -10 resturi de monozaharide unite prin punti eterice i care elibereaz prin hidroliz monozaharidele constituente; polizaharidele- constituite dintr un numar mare de resturi de monozaharideunite prin puni esterice.

Monozaharidele pot fi considerate produse de oxidare a unor alcooli polihidroxilici.Dup ce a fost oxidat o grup de alcool primar sau de alcool secundar rezult o grup aldehidica sau o grupa cetonic adic hidroxi-aldehide sau hidroxi-cetone.Ca urmare se deosebesc monozaharidele cu grupa aldehidic , numite aldoze, i monozaharide cu grupa cetonic , numite cetoze. Dupa numarul de atomi de carbon din molecula, monozaharidele se impart in bioze, trioze, tetroze, pentoze, hexoze, heptoze, etc.

Glucoza

a) Aldoze: Pentoze: nucleotidelor

D- riboza, implicat n structura

L- arabinoza, foarte rspndit ntre polizaharide- gume, mucilagii, pectine D- xiloza, parte component a unor oligozaharide( primaveroza) i a unor saponozide apioza, prezent n ptrunjel, n cadrul apiozidelor Hexoze: Dglucoza, cea mai rspndit(prezent n toate celulele) D- manoza, prezent sub form condensat de manane D- galactoza, de asemenea frecvent sub form condensat n diverse polizaharide: gume, mucilagii.. b) Cetoze cea mai important e D- fructoza, regsit n abunden sub forma ei liber, n fructe; este frecvent ns i component a oligozaharidelor (zaharoz, genianoz

d) Derivai ai zaharidelor: acizii uronici - prezeni n gume, mucilagii, dar i n numeroase heterozide; ex: acidul D-glicuronic, acidul D-manuronic, acidul Lglucuronic i acidul D-galacturonic alcoli polihidroxilici (hexozehexitoli): D-manitol, D-sorbitol constitueni ai algelor brune sau a unor exudate din plante (mane). Monozaharidele sunt foarte raspandite in natura, atat in stare libera, cat si in forma combinata. Produsele naturale -fructele- contin cantitati importante de glucoza, fructoza, etc.

CHO H HO H H OH H OH OH COOH ac. D glucuronic H HO HO H

CHO OH H H OH COOH ac. D galacturonic HO HO H H

CH2OH H H OH OH CH2OH D manitol H HO H H

CH2OH OH H OH OH CH2OH D sorbitol

D- GLUCOZA prezent n toate celulele, regsit din abunden n fructe i miere industrial este obinut prin hidroliza acid a amidonului direct asimilabil, glucoza este un aliment energetic folosit n terapeutic i pentru efectul diuretic apreciabil; se administreaz att oral ct i ca preparat injectabil sub form de soluie izotonic sau hipertonic

D- FRUCTOZA exist sub form liber n fructe sau miere(40 70 %) i face parte din aproape toate oligozaharidele din plante se obine prin hidroliza zaharozei (condensarea glucozei cu fructoza) sau a inulinei (polizaharidul fructozei) prezent n rdcina speciei iarb mare sau lacrimile Elenei. utilizat n alimentaia parenteral, n special la diabetici,

D- MANITOL obinut din mana provenit de la mojdrean- Fraxinus ornus; seva este obinut prin incizarea trunchiului acestui arbore, ea devinind consistent n contact cu aerul(aspect de lacrimi), i coninnd peste 50% manitol; manitolul este un diuretic osmotic administrat sub form de perfuzie; mana ca atare are un efect uor laxativ; este de asemenea agent ndulcitor n preparatele(E 421) destinate diabeticilor sau n guma de mestecat, avnd n plus un efect rcoritor datorit solubilizrii endotermice(cu consum de energie)

D- SORBITOL derivat de mare importan farmaceutic, cu utilizri variate izolat din fructele scoruului de munte , este prezent n numeroase alte fructe industrial se obine prin reducere catalitic a glucozei este folosit ca reglator al funciei digestive i al tranzitului intestinal este un substituent al zahrului(60% din puterea acestiua de ndulcire)guma de mestecat; a fost catalogat ca aditiv alimentar cu numrul E 420; n industrie este folosit ca materie prim pentru sinteza acidului ascorbic(vit. C)

Polizaharidele sunt hidrocarbonate compuse din mai multe molecule de monozaharide ca de exemplu glucoz, fructoz care sunt legate ntre ele n lanuri cu lungimi diferite formnd polizaridele ca glicogen, amidon, chitin i celuloz.De grupa polizaharidelor aparin i pectinele, produsele mucilaginoase din cereale formate din galactoz, gluten i manoz, amilopectina.

ZAHAROZA - dizaharid format prin condensarea unei molecule de glucoz cu una de fructoz - prezent n aproape toate plantele, se regsete n abunden la nivelul rdcinilor crnoase, i n seva mai multor arbori (n Canada, ararul argintiu). Tulpinile trestiei de zahar furnizeaz 15-20% din zaharoz; acestea se mrunesc, fiind mcinate n mori cu cilindrii orizontali; sucul astfel obinut este supus calcinrii pentru purificare, fiind filtrat i apoi concentrat pn la cristalizare.

AMIDONUL - principala form de rezerv glucidic din regnul vegetal; este prezent n toate plantele i organele acestora, cu precdere n organele de rezerv (rdcini tuberizate, semine...); este pus cu uurin n eviden in situ, prin reacia cu iodul, cu generarea unei coloraii albastre. - amidonul oficinal se prezint sub form de pulberealb foarte fin constituit din particule cu aspect specific la microscop: incolore i insipide sunt practic insolubil n ap rece sau alcool. n farmacie : amidonul oficinal este asjuvant la prepararea tabletelor, comprimatelor, ...; amidonul din gru intr n compoziia glicerolatului de amidon i a pastei cu ZnO n industrie: hidroliza acid permite transformarea n glucoz, care la rndul se folosete pentru obinerea sorbitolului i apoi a vitaminei C Amidonul oficinal este cel din gru, porumb, orez, cartof.

CELULOZA este polizaharida cea mai raspindita in natura,ea formeaza pereti celulelor vegetale si da plantei rezistenta mecanica si elasticitate. Formarea celulozei in plante este rezultatul unui proces de biosinteza fotochimica Celuloza se obtine in general din bumbac, lemn, stuf si paie.Cea mai pura varietate de celuloza se obtine din bumbac prin egrenarea(indepartarea semintelor) si apoi spalarea vatei din capsulele plantei de bumbac.Aceasta varietate este folosita aproape exclusiv in scopuri textile.

Polizaharidele au o abilitate crescut de a conduce informaia biologic, datorit potenialului lor crescut de variabilitate structural. Astfel, se creeaz o flexibilitate pentru mecanismele reglatorii precise ale variatelor interaciuni celulare, la organismele superioare Excesul de carbohidrati complecsi poate crea probleme, atat prin excesul cronic (obezitate) cat si prin excesul acut, cand pot fermenta in sistemul digestiv.

Ceea ce mancam noi sunt alimentele, nu doar carbohidratii. Cantitatea de carbohidrati si modul in care ii proceseaza organismul reprezinta diferenta. Consumul de carbohidrati, mai ales inainte si dupa eforturile sau exercitiile fizice extenuante, poate furniza organismului energie, poate preveni aparitia senzatiei de foame si intarzia senzatia de oboseala. Glucoza este forma pura de energie care este folosita de muschi si celule. Intrebarea care se pune este daca nu cumva aveti o cantitate prea mare stocata in celulele adipoase. Cea mai buna metoda de a preveni acest lucru este sa evitati sa consumati carbohidratii rafinati. Carbohidratii buni din fructe sunt partea care contine coaja si pulpa. Sucul contine zaharul din fructe, numit fructoza. Va trebuie numai cinci secunde ca sa beti un pahar de suc. Asta inseamna ca inghititi 150 de calorii in numai 5 secunde. Pentru a obtine acelasi numar de calorii din portocalele nestoarse ar trebui sa le curatati de coaja si sa mancati doua portocale. Asta v-ar lua cateva minute, ceea ce v-ar face sa va simtiti mai satul consumand mai putine calorii si hranindu-va mai sanatos. Painea alba, orezul, pastele, sucurile si bauturile acidulate va lipsesc de principiile nutritive de care aveti nevoie.

In general, o persoana care face sport si vrea sa creasca in masa musculara are nevoie de 2-6 grame de carbohidrati pe kilocorp pe zi. Pentru regimurile de slabire necesarul este 0,5-2 grame pe kilocorp pe zi. Aceste cifre pot varia in functie de tipul somatic(ectomorfii au neveoie de mai multi carbohidrati), intensiatea antrenamentului si alti parametri. In general, carbohidratii se regasesc in proportie de 20-50% in totalul caloriilor. Exista si diete care presupun o canitate foarte mica de carbohidrati(25-50g pe zi), dar se compenseaza prin cresterea cantitatii de grasimi. Alimentele care contin carbohidrati ar trebui sa aduca in dieta si fibre, minerale, vitamine, antioxidanti, fitonutrienti, enzime. Pentru asta, sursele trebuie sa fie cat mai putin procesate: legume si fructe, cu mai putine produse de panificatie, zahar rafinat sau alte inventii ale industriei alimentare. Se pare ca pancreasul are o capacitate limitata de a produce insulina, deci cu cat mananci mai putini carbohidrati cu atat el va putea produce insulina mai mult timp. Cand pancreasul este epuizat si nu mai produce insulina se instaleaza diabetul si bolile asociate.

Echilibrul Dietele reduse in carbohidrati sunt considerate un mod simplu de a pierde in greutate, dar stiinta nu sprijina aceasta idee. Daca incetezi brusc sa consumi carbohidrati, vei pierde in greutate mai degraba din cauza eliminarii retentiei de apa si nu din cauza topirii grasimilor. Atunci cand organismul tau arde grasimi, se elibereaza cetone in fluxul sanguin, ce reduc senzatia de foame. Poate suna ca un lucru bun, dar daca nu simti foamea, nu-ti poti da seama cand corpul tau are nevoie de provizii. In plus, multe diete reduse in carbohidrati sunt pline de grasimi. Si nu poti pierde in greutate marind aportul grasimilor. Asa ca incearca sa ai un regim alimentar cat mai echilibrat. Carbohidratii sanatosi ajuta la: Slabit, Da da, la slabit!la nivele de colesterol mai scazute, previne constipatia, reduce nivelul trigliceridelor (grasimile din sange), scot toxinele din corp, previn si chiar vindeca diabetul, mentin un nivel optim al glicemiei (zaharul din sange), scade posibilitatea unei boli la inima si nu in ultimul rand mentin nivelul energetic ridicat. Toate acestea se intampla datorita faptului, ca atunci cand consumam carbohidrati sanatosi, corpul tinde sa nu mai depoziteze energie sub forma de grasimi.

Vrei energie imediat ? Apeleaza la ceva dulce! Te simti obosit ? Mananci ceva dulce si deodata te simti plin de energie! Care-i explicatia? Carbohidratii rapizi! Prajiturile, ciocolata, bomboanele, chiar bauturile carbogazoase contin multi carbohidrati rapizi (zahar) si furnizeaza imediat energie organismului. Aceasta energie are insa multe dezavantaje: se epuizeaza la fel de rapid cum a aparut si apare din nou dorinta de a consuma ceva dulce. Mananci acum o bomboana, peste cateva minute mai iei una. Pericolul este reprezentat pe de o parte de calorii dulciurile au multe calorii si ingrasa. Pe de alta parte, dulciurile favorizeaza oscilatii ale glicemiei, care cresc riscul de a dezvolta rezistenta la insulina si, in timp, diabet de tip 2.

Inlocuiti dulciurile cu fructe! Acesta este indemnul nutritionistilor pentru cei care vor o sursa sanatoasa de carbohidrati. Fructele, alaturi de legume si cerealele integrale contin carbohidrati cu asimilare lenta. Acestia nu elibereaza instantaneu energia, ci putin cate putin, fiind evitate in acest fel socurile insulinice, cresterea sau scaderea brusca a glicemiei. In categoria carbohidratilor cu asimilare lenta intra si fibrele alimentare, care au rolul de a absorbi si elimina toxinele din organism, de a interveni in asimilarea grasimilor si de a scadea nivelul colesterolului in sange.

Stiati ca pana la 50% din caloriile zilnice trebuie sa provina din carbohidrati, respectiv fructe, legume, cereale integrale? Stiati ca excluderea din dieta a carbohidratilor se asociaza cu lipsa de energie, cu oboseala prelungita?Si nu numai atat: persoanele care evita carbohidratii sunt supraponderale, risca sa sufere de boli cardiovasculare si cancer de colon! De la mere la bomboane cu ciocolata, de la cartofi la paine alba, de la broccoli la pateuri cu branza toate aceste alimente contin carbohidrati. Totusi, intre carbohidratii din mere sau broccoli si cei din bomboane, paine sau produse de patiserie exista o diferenta uriasa. O diferenta de care depinde sanatatea noastra. E clar ca o bucata de ciocolata nu se compara niciodata cu o bucata de conopida, de exemplu, chiar daca si ciocolata, si conopida contin carbohidrati. Carbohidratii din fructe sau legume sunt buni pentru sanatate, ceea ce nu se poate spune despre cei din dulciuri sau produse de patiserie.

Carbohidrati nu prea buni (IG peste 50) Bere Cerealele rafinate (de exemplu fulgi de porumb) Gris Glucoza, miere, zahar Orez alb, orez expandat, prajituri de orez Morcovi gatiti Iaurt de fructe indulcit cu zahar Porumb proaspat fiert, pop corn Cuscus Painea alba Biscuitii (din faina rafinata) Prajiturile

Carbohidrati buni (IG de 50 sau mai mic) Suc natural de fructe proaspete (fara zahar adaugat) Cerealele integrale Paine din secara sau din faina intefrala (nerafinata) Spaghete din grau integral nerafinat (gatite al dente) Cereale nerafinate (de exemple ovaz pentru terci) Ovaz salbatic Fructele (fructoza) (fara banane, pepene galben si pepene verde) Fructe uscate (smochine, prune, caise etc.)

BIBLIOGRAFIE
WWW.GOOGLE.RO Manualul de chimie clasa a XI-a pag.156