Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Notiuni introductive
Radiatie = forma de energie eliberata la nivel atomic. Exista 2 feluri de radiatii:
radiatii ionizante = radiatii capabile sa scoata un electron orbital dintr-un atom cu care interactioneaza (radiatiile a, b, g, X, neutroni); radiatii neionizante = radiatii care nu au suficienta energie pentru a smulge electroni legati din atomul cu care interactioneaza (microunde, rad.UV, VIS, IR, radar, TV, radio).
invelis electronic:
- electroni (e).
Structura atomului
Numarul atomic (Z) = numarul de protoni (p) din nucleul unui atom; Numarul de masa (A) = suma numarului de protoni si a numarului de neutroni dintr-un nucleu (p + n)
32 15
125 53
Izotopi
Atomi cu acelasi numar atomic (Z1 = Z2), dar numere de masa diferite (A1 A2)
12
6
C
14 6
Dezintegrarea radioactiva
Procesul de emisie spontana (fara vreo influenta din exterior) de radiatii ionizante dintr-un nucleu instabil se numeste dezintegrare radioactiva.
Procesul de dezintegrare radioactiva este guvernat de legi statistice (nucleele unei cantitati de material radioactiv au, in fiecare moment, aceeasi probabilitate de dezintegrare).
Radioactivitatea
Proprietatea nucleelor atomice ale unor elemente chimice de a se dezintegra poarta numele de radioactivitate. Prin radioactivitate se intelege, in general, prezenta nucleelor radioactive in diferite substante, materiale, mediu etc. Ceva anume este (contaminat) radioactiv cand radioactivitatea sa depaseste limitele normale.
Radioactivitate naturala si artificiala Radioactivitatea naturala: prezenta in mediul inconjurator a unor radionuclizi naturali (substante radioactive care isi datoreaza existenta unor procese naturale, neinfluentate de activitatile umane); Radioactivitatea artificiala: prezenta in mediul inconjurator a unor radionuclizi artificiali (substante radioactive care isi datoreaza existenta activitatilor umane).
Radionuclizi artificiali:
- produsi de fisiune (Cs-136,137; I-129133; Sr-89,90; etc.) - produsi de activare (Co-57,58,60; Pu-238242; Cs-134; etc.) prezenta anumitor radionuclizi artificiali in mediu si analiza rapoartelor in care acestia sunt masurati conduce la posibilitatea identificarii sursei de contaminare a mediului (explozii nucleare in atmosfera, accidente nucleare, accidente radiologice)
Tipuri de radiatii Emisii de particule (a, b-, b+, n) Emisii de fotoni (g , raze X)
Particule a (alfa)
Nuclee de Heliu Sarcina electrica: +2 Masa: mare Parcurs in aer: 3 -4 cm Ecranare: o foaie de hartie Nu sunt penetrante (se opresc in stratul exterior al pielii) Risc sever la iradierea interna (incorporare).
Particule b (beta)
Electroni / pozitroni Sarcina electrica: -1, +1 (*) Parcursurile in aer pentru b-emitatori comuni: Masa: foarte mica 32P (energie mare, 7 m) 14C (energie medie, 30 cm) Parcursul in aer: sub 10 m, 3H (energie joasa, 6 mm) dependent de energie (*) Mai penetrante decat a (se opresc intr-o foita subtire de Aluminiu) Risc mediu la iradierea interna si externa Ecranare: materiale cu Z mic (plastic)
Penetrante. Ecranare: materiale cu Z mare (Pb) Risc radiologic la iradierea interna si externa
Radiatia g (gama) Emisie de fotoni din nuclee excitate (nuclee cu exces de energie) Insoteste de obicei dezintegrarile a , b-, b+
Radiatii X Un electron de pe un nivel excitat cade pe o patura electronica inferioara, pierzand energie prin emisia unei radiatii X specifice Un electron liber este deviat, pierzand energie sub forma unei radiatii X (de franare)
Activitatea
O cantitate de material radioactiv poarta denumirea de sursa radioactiva. Activitatea unei surse radioactive = numarul de nuclee radioactive care se dezintegreaza in unitatea de timp L = dN/dt = -lN de unde: L = L0e- lt (legea dezintegrarii radioactive),
unde L0 =activitatea sursei la momentul t=0; N = numar de nuclee ramase nedezintegrate la mom.t; t = timpul; l = constanta de dezintegrare (probabilitatea unui nucleu de a se dezintegra in unitatea de timp).
Activitatea
Unitate de masura: [L]SI = 1 Bq (Becquerel) = 1 dez / sec
1 Ci = 3.7 1010 Bq
In practica, se folosesc...
Submultiplii Ci: 1 mCi = 10-3 Ci 1 mCi = 10-6 Ci 1 nCi = 10-9 Ci 1 pCi = 10-12 Ci Relatia de transformare: 1 Bq = 27 pCi
Timpul de injumatatire
Timpul in care numarul de nuclee radioactive scade la jumatate (timpul dupa care se dezintegreaza jumatate din nucleele radioactive existente la momentul initial).
Half-Life is the time required for a given activity to decrease to one half
Nuclid: T1/2 3H 12.3 ani 14C 5,73 ani 32P 14.4 zile 125I 60.1zile
Radiatii ionizante Radiatii care produc ionizari directe dezintegrarea a; dezintegrarea b. Radiatii care produc ionizari indirecte radiatiile g; radiatiile X; radiatiile neutronice.
Ionizare (smulgerea unui electron din atom, cu transfer de energie) Excitare (ridicarea unui e pe un nivel energetic superior, cu transfer de energie) Wexcitare < Wionizare
Particule incarcate
Interactiuni electrice
IONIZARE
Dozimetria radiatiilor
Marimi dozimetrice
Doza absorbita = energia cedata de radiatia ionizanta unitatii de masa a substantei prin care trece: D = dE / dm [D]SI = 1 J/kg = 1 Gy (Gray) [D]tolerata = 1rad = 0.01 Gy
Doza absorbita = marimea fundamentala a dozimetriei; = marime masurabila (dozimetre). Debitul dozei absorbite: = dD/dt; [] = 1 Gy/s; 1 Gy/h : marime masurabila (debitmetre de doza absorbita)
Marimi dozimetrice
Efectele biologice ale radiatiilor ionizante depind de :
doza absorbita in mediul iradiat (tesut sau organ); caracteristicile mediului biologic iradiat; calitatea radiatiei.
Pentru a lua in considerare toti acesti factori, radioprotectia utilizeaza marimi care nu sunt direct masurabile, ci deduse prin calcul.
Marimi dozimetrice
Radiatii diferite produc efecte diferite asupra materiei vii, in conditiile in care se transfera aceeasi cantitate de energie.
Doza echivalenta = doza absorbita intr-un tesut, ponderata de periculozitatea radiatiilor: H = DwR
wR = factor de calitate dependent de tipul si energia radiatiei. (wR =1, pt. rad.X, g, b; wR =20, pt. n rapizi, a)
Marimi dozimetrice
Probabilitatea efectului biologic datorat unei anumite H variaza de la un organ sau tesut la altul: fiecare tesut / organ este caracterizat de o anumita radiosensibilitate. Doza efectiva se refera la intregul organism si este data de suma dozelor efective din toate tesuturile iradiate ale organismului considerat: E = ST (wTHT)
Marimi dozimetrice
Doza efectiva intr-un tesut = produsul dintre doza echivalenta in acel tesut (HT) si factorul de ponderare al acelui tesut (wT): E = wTHT [E] = 1 Sv
wT = factori de risc: 0.25, gonade; 0.15, sani; 0.12, maduva osoasa, plamani; 0.03, tiroida, oase; 0.03, restul.
Marimi dozimetrice
Doza angajata rezultata in urma iradierii organismului = doza efectiva acumulata in organism pe o perioada de 50 de ani ulterioara expunerii; [Sv].
Doza colectiva da o masura a efectului total asupra sanatatii unei populatii expuse la o sursa data; [omSv].
Air
Radon - 2 mSv