Sunteți pe pagina 1din 10

Horoscopul i zodiile le iubete Dumnezeu sau nu ?

Posted on iunie 12, 2008

Poate v-ai pus aceast ntrebare sau poate nu. Nu este numic de mirare s te gndeti la horoscop atunci cnd l poi gsi oriunde. Unele canale de televiziune prezint destul de des horoscopul, iar pe internet l poi gsi ct se poate de repede. Fiecare este deprins ca s vad ce i rezerv ziua sau zilele viitoare. Recent am luat un horoscop i am citit cteva caracteristici pe care le-ar avea oamenii din diferite zodii. Cnd am citit am vzut c unele din acele caracteristice se potriveau binior cu o persoan, dar erau complet diferite pentru alt persoan cunoscut din aceiai zodie. n cazul n care ar fi aa toi oamenii ar fi clasificai n 12 grupe pe care i-ai putea recunoate uor dup caracteristicile lor. Nu ai avea dect s nvei bine toate zodiile i iai putea recunoate pe toi. Alt prostie pe care o ofer zodiile este potrivirea n plan sexual sau pentru a tri o via mpreun. E prostie mare s caui cu cine s te cstoreti bazndu-te pe zodie. Nu am vzut nicieri n Biblie c Dumnezeu ar da careva indicaii fizice sau zodiacale n ce privete viitorii soi. Genesa 2:24 spune: Deaceea va lsa omul pe tatl su i pe mama sa, i se va lipi de nevasta sa, i se vor face un singur trup. Nu vedem c ar merge vorba despre caracteristice fizice ale soilor. Atunci cnd Dumnezeu a adus pe Israel n ara promis le-a spus urmtoarele referitor la horoscop i la zodii: Deuteronom 18:9-13 Dupce vei intra n ara pe care i-o d Domnul, Dumnezeul tu, s nu te nvei s faci dup urciunile neamurilor acelora. S nu fie la tine nimeni care s-i treac pe fiul sau pe fiica lui prin foc, nimeni care s aib meteugul de ghicitor, de cititor n stele, de vestitor al viitorului, de vrjitor, de descnttor, nimeni care s ntrebe pe cei ce cheam duhurile sau dau cu ghiocul, nimeni care s ntrebe pe mori. Cci oricine face aceste lucruri este o urciune naintea Domnului; i din pricina acestor lucruri va izgoni Domnul, Dumnezeul tu, pe aceste neamuri dinaintea ta. Tu s te ii n totul totului tot, numai de Domnul Dumnezeul tu. Am marcat ceea ce ine de horoscop i zodii cu culoarea albastr. Celelalte nu sunt cu nimic mai bune, dar am vrut s evideniez ceea ine de zodiac. Dumnezeu ne

atenioneaz s nu facem dup obiceiul neamurilor, cci este o urciune naintea Domnului. Cel ce este cel mai important este c dup ce prezint toate aceste lucruri care sunt urciuni naintea Domnului, tot El Dumnezeu ne d soluia la ce trebuie s facem. mi place expresia folosit n text: s te ii n totul totului tot numai de Domnul Dumnezeul tu. Dac i dai viaa n mna lui Dumnezeu nu mai ai nevoie s tii ce i prezic zodiile. Dac vei ascult de Dumnezeu privete ce promite El: mprietenete-te dar cu Dumnezeu, i vei avea pace; te vei bucura astfel iar de fericire. Primete nvtur din gura Lui, i pune-i la inim cuvintele Lui. Vei fi aezat iar la locul tu, dac te vei ntoarce la Cel Atot puternic, dac deprtezi frdelegea din cortul tu. Arunc dar aurul n rn, arunc aurul din Ofir n prundul praielor! i atunci Cel Atot puternic va fi aurul tu, argintul tu, bogia ta. Atunci Cel Atot puternic va fi desftarea ta, i i vei ridica faa spre Dumnezeu. l vei ruga, i te va asculta, i i vei putea mplini juruinele. Pe ce vei pune mna i va izbuti, pe crrile tale va strluci lumina. Iov 22:21-28

Zodii, horoscoape
Dincolo de glumele care se fac pe seama credintei n zodii ( horoscop ), aceasta credinta exista. Este curios, dar oamenii care refuza ideea unui Dumnezeu Creator, prefera sa se supuna unor berbeci imaginari care alearga prin stele. O gospodina trece cu vederea cuvintele lui Hristos: "iubeste pe aproapele tau", dar o asculta pe prezentatoarea TV, daca i zice: "astazi veti avea o zi grea, evitati conflictele cu cei apropiati"(zodia ... - horoscopul zilei). Faptul ca omul e ndreptat spre latura tainica a existentei sale, vorbeste despre dualitatea naturii umane. Pe de o parte, lumea imediata, vazuta, iar pe de alta parte, lumea mistica, necunoscuta si nesigura, dar prezenta n chip latent n fiecare. Omul crede, daca nu n Dumnezeu, atunci n orice altceva. De exemplu, studentii din Iasi nu trec n timpul sesiunii pe sub peretele fostei edituri "Junimea", pentru ca nu le merge la examene. Altii, din aceleasi motive, nu calca pe capacele de canalizare. Lumea interioara a acestor oameni e o lume caleidoscopica, dezordonata, care si lasa amprenta asupra modului de gndire si de receptare. De aici fragmentarismul lumii moderne si, mai ales, postmoderne, lumea clip-urilor si a colajelor. Omul are nevoie de repere n univers, el nu poate sa existe de la sine. Experienta fricii, a singuratatii, ne mpinge spre credintele cele mai ciudate. E adevarat, exista stele si constelatii, fiecare cu nume si traiectorii proprii, dar cum putem crede ca un corp irational poate influenta n vreun fel fiinta att de complexa care este omul? Ce-i drept, n complexitatea sa, omul poate sa creada chiar si ca luna, care nu e dect un bolovan, poate sa-i hotarasca soarta! Aceasta credinta

ma duce cu gndul la personajul lui Creanga, care plngea de frica bolovanului de sare de pe soba. Sfintii parinti spun ca obisnuintele sunt a doua fire. De aceea, omul care asculta mai multa vreme horoscoapele, ajunge, n cele din urma, sa fie o umbra a semnului sau zodiacal. Acesti oameni nu si dau seama ca devin foarte vulnerabili, pentru ca e destul sa-i afli zodia si poti face cu el ce vrei, l manipulezi ca pe un zombi, ceea ce e valabil, mai ales, pentru femei. Noi suntem invitati sa imitam sau pe Hristos, sau berbecii, taurii si racii zodiacali. Imitnd, devenim, sustine ascetica ortodoxa. Dar, desigur, fiecare e liber sa aleaga ceea ce vrea el sa devina. Ierodiacon Savatie Bastovoi

Despre astrologie - sau "descifrarea tainelor ceresti"


"Fr contactul cu fiintele spirituale, nu ar exista nici o dezvluire astrologic" [10;49]. - mrturia unui fost astrolog Una dintre ideile fundamentale ale cunoasterii neopgne este c omul nu trebuie s mai tin cont de vreo autoritate suprem, c trebuie s scape de povara unui Dumnezeu care supravegheaz lumea si s si ia destinul n propriile mini. Cuvntul libertate este strigat astzi cu putere de ctre diferite categorii de oameni si cu diferite scopuri, cel mai adesea exprimnd libertatea omului de a clca n picioare traditiile de orice fel si de a urca pe soclu statuia unui impuntor idol: libertatea de a fugi de Dumnezeu. Autorii eretici fac o substitutie interesant: n locul Dumnezeului care ocroteste creatia, ei aseaz o lege care guverneaz lumea: legea ciclicittii timpului. New-Age, Noua Er, apare tocmai datorit acestei ciclicitti: intrm, vrem sau nu, n Era Vrstorului. Supunerii fat de Dumnezeu i se prefer "supunerea" fat de influenta stelelor. Pretinsa libertate new-age-ist nu este altceva dect o robie fat de capriciile astrelor. Dac nimeni nu poate contesta o schimbare care apare pe bolta cereasc, dac nimeni nu are cum s nege o modificare observabil astronomic, n schimb orice conexiune astrologic poate fi pus la ndoial. Pentru cei care cred n astrologie, n zodiac si n alte rtciri asemntoare, perspectiva ortodox asupra acestor probleme nu poate fi luat n considerare; sunt prea multe "dovezi" care contrazic viziunea Bisericii.

Pentru cei care sunt fii credinciosi ai Bisericii, nimic nu este mai important dect nvttura mntuitoare propovduit de Hristos, Fiul lui Dumnezeu, si nimic nu este mai periculos dect lepdarea de aceast nvttur. Oamenii trebuie s si pun urmtoarea ntrebare: intrm sau nu intrm ntr-o Nou Er? Dac intrm, atunci conceptiile crestine trebuie ajustate astfel nct s nu con-trazic realitatea. Dac nu intrm, atunci trebuie s ne ferim cu toate puterile de nselarea care pe zi ce trece cstig tot mai mult teren. Hristos, Fiul lui Dumnezeu, ne-a nvtat c avem de trit o singur viat, n care suntem liberi s alegem binele sau rul si c, dup moarte, ne asteapt raiul sau iadul. Dac noi vrem s credem c n viat suntem influentati de tot felul de configuratii planetare sau c ne vom mai rencarna de cteva ori, nimeni nu ne st mpotriv. Dar prin aceasta ne asumm libertatea de a respinge nvttura lui Hristos. Aproape oricine stie astzi s rspund la ntrebarea: ce este astrologia? Majoritatea dictionarelor prezint astrologia ca fiind stiinta ce se ocup de studierea influentelor astrelor asupra vietii omenesti si asupra destinului universului. nc din cele mai vechi timpuri oamenii au cutat s fac o legtur ntre ceea ce vedeau pe cer si ceea ce li se ntmpla n viata de zi cu zi. Cercetrile istorice atest faptul c practicarea astrologiei avea o larg rspndire la popoarele pgne: n Babilon, n Egipt, n Grecia si n Imperiul Roman, n India, n Persia, n China si Japonia. Aceast rspndire pe un teritoriu att de ntins justific ntr-un fel amploarea revenirii practicilor astrologice n vremurile noastre. Astrologia este una din usile prin care credintele pgne intr n fort n societatea contemporan. Exist trei tipuri de astrologie: n primul (si cel mai vechi) planetele sunt considerate zeitti, n al doilea planetele sunt considerate obiecte ale cror emanatii impersonale influenteaz vietile oamenilor, iar n al treilea astrologia simbolic - planetele se afl ntr-o corespondent magic cu oamenii, pe care i influenteaz prin rezonant. Pentru astrologi, zodiacul este o "centur" imaginar a cerului care include 12 constelatii, 12 semne astrologice despre care consider c iar influenta pe oameni (Balant, Sgettor, Fecioar, ...). Cea mai serioas provocare initiat de astrologi este cea privitoare la New-Age. Se afirm c dup dou mii de ani n care lumea a stat sub semnul zodiacal al Pestilor si sub pecetea nvtturii lui Hristos, intrm ntr-o Er a Vrstorului, ntr-o er plin de promisiuni ispititoare. Trecerea de la o er la alta se calculeaz n functie de Marele An zodiacal. Calcularea acestui an este ns variabil. ntr-una dintre cele mai cunoscute metode de mprtire a timpului (cea adaptat si de Rudolf Steiner, ntemeietorul sistemului antropozofic) Marele An avea 25000 de ani obisnuiti, iar o lun 2160 de ani. n vremurile n care trim se face trecerea de la o lun zodiacal la alta. Anul precis al trecerii este dificil de precizat, deoarece "specialistii" nu au czut de acord asupra acestor calcule. Levi Dowling sustinea c nceputul Erei Noi are loc n 1910, Adolph Graf Keyserling si AlainAstrologul n 1962. De la Carl Gustav Jung ne-au rmas dou posibile date ale Marii Treceri: anul 1997 si anul 2154.

Perioada aproximativ a dezvoltrii mitului New Age o constituie anii 60-70. Pentru mult lume trecerea n Noua Er a fost legat automat de trecerea n mileniul III. Cum era de asteptat, aceast trecere a cptat valente spirituale. Din punct de vedere astronomic calculele astrologice sunt extrem de discutabile, deoarece data echinoctiului de astzi nu mai corespunde cu data echinoctiului de acum 2000-2500 de ani (azi soarele nu mai rsare la 0 n constelatia Berbecului, ci el a migrat pn la 7 n constelatia Pestilor cf. [61;126]). n fata unui asemenea impas astrologii au adoptat dou atitudini: ori si-au modificat calculele dup un "zodiac migrator", ori - cum au fcut marea majoritate - nu au tinut seama de faptul c realitatea astronomic este diferit de cea dup care calculeaz ei si au preferat s si pstreze sistemul de calcul. Pentru un observator exterior aceast neconcordant ar trebui s strneasc suspiciune. Dac aceste calcule ale astrologilor ar fi corecte cel putin din punct de vedere astronomic, aceasta ar fi un argument - chiar dac insuficient - n favoarea caracterului stiintific al ndeletnicirilor lor. Dar faptul c astrologii ncearc s demonstreze valabilitatea propriilor calcule (care le sfideaz pe cele stiintifice) cu ajutorul statisticilor eficientei n "ghicire", acest lucru ar trebui s vdeasc faptul c astrologia nu este deloc o stiint, ci doar o art magic (totusi, fiecare astrolog pretinde c sistemul su se potriveste perfect realittii cosmice si, sub un pretins caracter stiintific, atrage oamenii n cursa ocultismului). Trebuie s recunoastem c deschiderea fat de aceast fals stiint este foarte mare. Astrologia apare multora drept o form civilizat de ghicire a viitorului - care nu are aproape nimic n comun cu tigncile care ghicesc la colt de strad - an de an numrul celor interesati de acest subiect creste. Rspndirea acestei practici nu a avut loc la ntmplare. Teozofii, cei care au ncercat fr succes s l impun ca figur mesianic pe Krishnamurti, sunt cei care au demarat reabilitarea astrologiei. Doi astrologi, West si Toonder, cercetnd geneza astrologiei contemporane n America, au ajuns la concluzia c "Doamnei Blavatsky si Miscrii Teozofice pe care a fondat-o ea le datoreaz astrologia renasterea... Teozofia, dintr-o singur lovitur, ... a inspirat o cercetare rennoit si serioas a astrologiei, mai nti n Anglia, apoi nu dup mult timp n Germania, n Franta si n America" [10;18]. John Ankenberg si John Weldon considerau c cele trei canale de la care a avut loc aceast renastere sunt: Miscarea Teozofic, Sistemul Antropozofic al lui Rudolf Steiner si rosicrucianismul modern. Campania de promovare a astrologiei se duce ct se poate de elegant. Personalitti precum printesa Diana, Joan Collins, Liza Minelli, Jane Fonda, Olivia Newton-John, sunt numai o mic parte dintre simpatizantii acestei "arte". "Astrologia, asemenea oricrei alte arte sau stiinte omenesti, cum ar fi fizica nuclear sau psihoterapia, poate fi folositoare cnd este practicat n supunere fat de Domnia lui Isus Christos, dar este periculoas spiritual sau psihologic atunci cnd este practicat n spiritul lumii,

al crnii sau al diavolului" [10;35], mrturisea un "crestin". Pentru multi oameni credinta n Hristos nu are nimic incompatibil cu practicarea astrologiei. Iat ce afirma mediumul Jean Dixon despre "ghicitul n stele": "unii din prietenii mei consider aceasta ca o practic ciudat pentru o romano?catolic. Totusi, dup cum nteleg eu, biserica catolic si multe alte organizatii religioase n-au condamnat niciodat studiul astrologiei... N-am experimentat niciodat vreun conflict ntre credinta mea si ndrumarea pe care am primit-o din partea bisericii mele pe de-o parte si cunostinta pe care o gsesc n stele pe de alt parte (...). Astrologia se potriveste n planul lui Dumnezeu pentru omenire, ajutndu-ne s ne ntelegem att talentele, ct si defectele" [10;34]. Din citatele de mai sus - primul venit din mediul protestant, al doilea din cel catolic, se poate trage concluzia c n Sfnta Scriptur - care este citit n ambele medii - nu se gsesc temeiuri pentru combaterea astrologiei. Dar diferentierea ntre cele dou forme de astrologie - bun si rea - este asemenea diferentierii celor dou forme de magie - alb si neagr. De fapt, nu exist dect un singur fel de astrologie si un singur fel de magie, ambele inspirate de aceeasi surs ntunecat. Conceptia potrivit creia astrologia este o stiint ca oricare alta nu este greu de contestat. La o analiz atent observm c singurul element invocat de astrologi n aprarea acestei practici este numrul mare de preziceri mplinite. De fapt, acest numr nu este chiar att de mare pe ct pretind astrologii, ci este aproximativ acelasi cu cel al oricrei alte forme "clasice" de ghicit. Dac astrologia ar fi o stiint, atunci oricine ar putea s o nvete dup un manual bun. ns, desi exist multe manuale de astrologie, practic ele nu sunt "eficiente". Marii astrologi recunosc c tainele astrologiei nu se pot dobndi dect n urma unei ndelungate pregtiri "spirituale", exceptie fcnd doar cei care au o deosebit nzestrare nativ pentru aceasta. Initierea n tainele astrologiei este asemntoare initierii n oricare alt form de vrjitorie. Esential este dobndirea unei receptivitti care s permit descifrarea configuratiilor astrale. Unii astrologi recunosc c sunt ghidati de diferite spirite n "munca" lor, spirite fr de care nu ar putea s descifreze viitorul. Toti astrologii "de calitate" sunt mediumi, chiar dac nu toti constientizeaz c ideile care le vin n minte n chip spontan sunt inspirate de o alt entitate. Putini dintre cei care percep clar influentele unor astfel de entitti si dau seama c au de-a face cu diavolul; majoritatea sunt convinsi c astfel de spirite sunt "benefice" (chiar "ngeri de lumin"), si se deschid fr retinere influentelor "superioare." Un fost astrolog fcea urmtoarea observatie: "Dac privim sincer la astrologie, ncepem s vedem c adeptii acestui sistem - fr s o stie - bat la usa prin care se stabileste comunicarea cu fiinte spirituale cunosctoare, totusi nseltoare. n cele din urm, acea us se deschide, si aceast deschidere produce o schimbare nfricostoare n viata adeptului. El sau ea se maturizeaz n dexteritate ntr-un mod inimaginabil: ca un medium al spiritelor." [10;49]. n cartea sa Un manual de ocultism, astrologul Sefarial constata c "arta astrologic este considerat a fi cheia stiintelor oculte" [10;18]. Aproape toti vrjitorii folosesc diferite forme de

astrologie. Faimoasa vrjitoare Sybil Leek mrturisea: "Astrologia este stiinta mea, vrjitoria este religia mea..." [10;18]. Ea observa strnsa legtur dintre astrologie si chiromantie, numerologie si celelalte ramificatii ale vrjitoriei. "Astrologia, prin urmare, a jucat un rol major n toate "stiintele" magice: alchimia, magia neagr, chemarea spiritelor, necromantia si chiar practici magice mai simple, cum ar fi folosirea talismanelor" [10;20], observa Lawrence Jerome. Dup ce ne-am oprit putin asupra legturii strnse dintre astrologie si vrjitorie, s vedem nc o directie din care se poate constata rtcirea n care se afl astrologii: cercetarea conceptiei lor despre persoana lui Hristos (din moment ce peste 70% dintre ei cred n rencarnare, este firesc ca prerea lor s fie deformat). O declaratie standard a conceptiei astrologilor o avem de la astrologul Marcus Allen: "Cristos a avut toate cele sapte planete antice... toate unindu-se n Pesti... astfel c El a fost Pestele suprem, absolut... si astfel El a inaugurat Era Pestilor care acum se termin odat cu ivirea zorilor Vrstorului, care este inaugurat de cea de-a doua venire a vietii lui Hristos n interiorul fiecruia dintre noi... n Era Vrstorului, fiecare este Avatar (mare iluminat n.n.), fiecare este pus pe aceeasi lungime de und cu eul lui superior" [10;27]. Vedem afirmat aici o rstlmcire new-age-ist (una ntre multe altele) a celei de-a doua veniri a lui Hristos, potrivit creia El nu va veni cu slav, cum arat Sfnta Scriptur, ci noi nsine vom deveni Hristosi prin constientizarea "dumnezeirii" noastre. Este cel putin suspect faptul c, n afara celor trei Magi de la Rsrit, timp de dou mii de ani astrologii au uitat s spun oamenilor c se afl n Era Pestilor, n care potrivit calculelor lor mntuirea trebuia cutat la picioarele lui Hristos. Dac ar fi fost sinceri n rtcirea lor - si nu ar fi fost inspirati de diavol, ar fi trebuit ca n acest interval s ndemne lumea spre Hristos (desi acest lucru nu ar fi folosit Bisericii - cci recunoasterea adevrului de ctre ei s-ar fi asemnat cu cea a femeii cu duh pitonicesc pomenit n Sfnta Scriptur). Marea majoritate a astrologilor sustin c Biblia este plin de referinte astrologice, cea care li se pare cea mai evident fiind despre steaua care i-a cluzit pe cei trei Magi spre locul Nasterii Mntuitorului. Rostul acestei stele nu era ns de a arta valoarea astrologiei ci, dup cum arat Traditia crestin, era tocmai de a-i aduce pe pgni - care se ocupau cu practicile magice - s se nchine Fiului lui Dumnezeu. Steaua Magilor marcheaz sfrsitul nchinrii pgne si chemarea tuturor neamurilor la credinta n Dumnezeul cel n Treime ludat. Cum spune att de frumos Condacul Crciunului: "Nasterea Ta, Hristoase, rsrit-a lumii lumina cunostintei. C printr-nsa ceia ce slujeau stelelor de la stea s-au nvtat s se nchine Tie, Soarelui drepttii... ." S vedem ce spune Sfnta Scriptur despre cei care practic astrologia: "Privind la cer si vznd soarele, luna, stelele si toat ostirea cerului, s nu te lasi amgit ca s te nchini lor, nici s le slujesti" (Deut. 4, 19). Iar "de se va afla la tine, n vreuna din cettile tale pe care ti le va da Domnul Dumnezeul tu, brbat sau femeie care s fi fcut ru naintea ochilor Domnului Dumnezeului tu, clcnd legmntul Lui, si se va duce si se va apuca s slujeasc altor dumnezei si se va nchina acelora, sau soarelui, sau lunii, sau la toat ostirea cereasc, (...) s

scoti pe brbatul acela sau pe femeia aceea care au fcut rul acesta la portile tale si s-i ucizi cu pietre" (Deut. 17, 3-5). Dup cum se vede, Dumnezeu a poruncit foarte categoric poporului ales s nu se nchine la stele. nchinarea aceasta era una dintre cele mai vechi forme de astrologie. Oamenii care credeau c vietile lor sunt influentate de stele nu soviau s li se nchine. Chiar dac n zilele noastre au rmas putini oameni care cinstesc stelele ca pe niste zeitti, totusi numrul celor care "ghicesc n stele", al celor care practic astrologia, este foarte mare. Dup cum arat Sfnta Scriptur, osnda lor este aceeasi cu cea a vrjitorilor (de fapt, astrologia - ca orice alt metod de ghicire a viitorului - este tot o form de vrjitorie, chiar dac pare mai nevinovat). n Vechiul Testament se arat c pedeapsa care i astepta pe vrjitori era moartea. n zilele noastre vrjitorii au nu numai dreptul s fac ce vor, ci chiar s si fac publice convingerile, indiferent de modul n care aceste convingeri influenteaz mediul social. Dar chiar dac pentru vrjitorii contemporani nu exist pedepse penale, pe cei care mor nepociti Dumnezeu i va pedepsi cu osnd vesnic n chinurile iadului (statistic, numrul vrjitorilor si ereticilor care se pociesc nainte de a muri este infim). Practicarea astrologiei, ca a oricrei alte forme de vrjitorie, atrage dup sine pedeapsa lui Dumnezeu peste ntreaga comunitate care aprob astfel de practici. n Cartea Proorocului Ieremia vedem cum nchinarea la stele aduce mnia lui Dumnezeu peste asezrile idolatre, vedem cunoscuta prevestire a drmrii Ierusalimului: "Casele Ierusalimului si casele regilor lui Iuda vor fi necurate ca Tofetul pentru c pe acoperisul tuturor caselor se aduce tmie ntregii ostiri ceresti si se svrsesc turnri n cinstea dumnezeilor strini. (...) Iat voi aduce asupra cettii acesteia si asupra celorlalte cetti toate nenorocirile pe care le-am rostit mpotriva ei, pentru c si-a nvrtosat inima si nu ascult cuvintele Mele" (Ier. 19, 13-15). Precum a fost drmat Ierusalimul, asa se vor drma si cugetele cele viclene ale celor care se ocup cu vrjitoria. Iar mnia Domnului va fi greu de ndurat. n Sfnta Scriptur gsim relatarea curtirii templului Domnului de toate cele ce slujeau la nchinarea idoleasc: "Regele a poruncit lui Hilchia, arhiereul, preotilor de mna a doua si celor ce stteau de straj la prag s scoat din templul Domnului toate lucrurile fcute pentru Baal, pentru Astarte si pentru toat ostirea cerului si s le ard afar din Ierusalim" (IV Regi 23, 4). O astfel de curtire ar trebui s aib loc n sufletul fiecrui crestin care si d seama c s-a aflat n nselare. Asa cum diavolul nu s-a sfiit s spurce Templul Domnului, tot asa nu s-a sfiit s spurce si unele comunitti crestine: uneori a reusit s l nsele chiar pe pstor, iar acolo unde pstorul i-a stat mpotriv, necuratul a ncercat s i atrag n rtcire mcar pe credinciosi. Fr a ne lepda de o asemenea nselare, nu vom putea s fim ai lui Hristos si nu vom putea fi temple ale Duhului Sfnt. Sfnta Traditie este plin de texte care combat "ghicitul n stele". n scrierea sa Despre idoli, Tertulian nota: "ntre diferitele ndeletniciri ale oamenilor nu se poate s nu observm unele arte sau profesii care nlesnesc nchinarea la idoli. De astrologi nici nu se face s mai vorbim, ntruct

ns unul din ei a cutezat s se justifice de faptul c continu s practice aceast profesie, am de gnd s spun cteva cuvinte n legtur cu aceasta. Nu voi spune c a aseza nume de dumnezei falsi n cer, a le atribui un fel de atotputernicie si a-i abate pe oameni de la nltarea rugciunilor ctre Dumnezeu, insuflndu-le credinta c destinul lor este invariabil predeterminat de astre - nu voi spune c toate acestea ar fi totuna cu venerarea unor dumnezei falsi. Eu afirm ns c astrologia, n acest caz, se asemuieste ngerilor czuti care s-au ndeprtat de la Dumnezeu pentru a nsela neamul omenesc... Dac magia este pasibil de pedeaps, iar astrologia reprezint o varietate a ei, atunci mpreun cu genul este condamnabil si specia. Astfel, din timpul aparitiei Evangheliei, tot soiul de sofisti (n sensul de "ntelepti nchipuiti" - n.n.), astrologi, vrjitori, magi si ghicitori trebuie s fie obligatoriu pedepsiti" [50;54]. ngrijorat de rspndirea larg a practicilor de acest gen, marele teolog romn Ioan Gh. Savin scria: "Sunt si la noi multi, foarte multi adepti ai unor astfel de practici: de la femeia din periferia de oras sau de la sate, care-si caut n cafea sau umbl cu datul n crti, si pn la simandicoasele fete care cred c au temeiuri stiintifice de a-si cerceta destinul dup prescriptiile stiintelor ascunse! Dintre acestia, multi se cred si se prenumr ntre fiii Bisericii. Si nc dintre fiii cei buni. Cu aceeasi piosenie cu care-si aprind candela n fata icoanei Mntuitorului sau cu care si duc srindarul la cutare biseric cu sfinti fctori de minuni, si poart pasii si spre prezictorul care le va citi din stele si din liniile minii sau ale scrisului viitorul. Un astfel de crestinism ns e mai aproape de magie dect de Hristos. Acest amestec ntre magie si religie, ntre Dumnezeu si Lucifer, ntre Simon Magul si Hristos, ntre puterea demonic si buntatea divin nu nseamn dect cea mai complet renegare a crestinismului. E apostazie direct" [54;45]. n Dogmatica Sfntului Ioan Damaschin gsim urmtoarele precizri: "elinii spun c prin rsritul, apusul si prin conjunctia acestor stele, a soarelui si a lunii, se conduc destinele noastre. Cu aceasta se ocup astrologia. Dar noi sustinem c ele sunt semne de ploaie, de secet, de frig, de cldur, de umezeal, de uscciune, de vnturi si de altele asemenea, dar nici ntr-un caz semne ale faptelor noastre, cci noi am fost fcuti liberi de Creator si suntem stpnii faptelor noastre. Dac facem toate din cauza miscrii stelelor, facem cu necesitate ceea ce facem: iar ceea ce se face cu necesitate nu este nici virtute, nici viciu. Iar dac nu am dobndit nici virtute, nici viciu, atunci nu suntem vrednici nici de laude, nici de pedepse. Dumnezeu va fi nedrept dac d unora buntti, iar altora necazuri. Apoi Dumnezeu nu ar crmui si nici nu ar purta de grij de fpturile Sale, dac toate s-ar conduce si s-ar produce din necesitate. De prisos ar fi ratiunea noastr, cci nu am fi stpnii nici unei fapte si n desert am delibera. Dar negresit ratiunea ni s-a dat n scopul deliberrii; pentru aceea tot ce este rational este si liber" [18;58]. Vechile Pravile bisericesti nu au trecut cu vederea arta "ghicitului n stele", ci au artat netemeinicia conceptiei potrivit creia viata omului ar fi influentat de planete: "Viata omului nu are nici un soroc pus, nici este vreunui om vremea scris mai nainte, sau socoteala impus ca attia ani s triasc; cu sfatul si voia lui Dumnezeu, atunci omul moare; iar ctre cei care iubesc pricirea (adic cearta n.n.), vom rspunde si vom zice c nu se afl la Dumnezeu s fie fcut vreun lucru fr de cale..., si iarsi de ar fi fost mai nainte o hotrre si o predestinatie a omului, attia ani s triasc, nimeni nu s-ar vindeca vreodat de vreo boal; si nici n-ar chema vreodat pe vreun doctor, pentru c acea hotrre ce a hotrt mai nainte Dumnezeu ar fi neschimbat, ns hotarul si sorocul vietii a tot omul este porunca lui Dumnezeu, care nimenea nu poate s o priceap" [53;516].

Sfntul Simeon al Tesalonicului scria (mpotriva celor ce sustineau c cercetarea astrologic nu este ceva ru): "a vorbi despre noroc, despre ursitori, despre explicarea nasterilor, dup zodii sau stele si pentru citirile de stele e lucru nebunesc si fr de Dumnezeu... ns bunttile si ruttile noastre se misc dup a noastr singur voint" [53;516]. Nu este greu de observat c Sfntul Simeon se referea foarte precis tocmai la formele de astrologie practicate astzi, si nu la vechea nchinare la stele. El contesta pretentia astrologilor de a fi n msur s ghiceasc viitorul folosindu-se de mersul astrelor. Pentru c oamenii sunt liberi s aleag binele sau rul, si nici o configuratie planetar nu poate s stnjeneasc aceast alegere.

(Din cartea "Despre horoscop, cutremure si ghicirea viitorului" - de Danion Vasile) http://www.sfaturiortodoxe.ro/_horoscop.htm