Sunteți pe pagina 1din 1

In evolutia sa, literatura romana a cunoscut o serie de etape, incepand cu literatura populara, apogeul dezvoltarii fiind marcat de Epoca

marilor clasici in timpul careia la Iasi apare Junimea (1864) si revista Convorbiri literare(1867). Societatea Junimea este cea mai importanta grupare ideologica si culturala din a doua jumatate a secolului al 19-lea, avand in epoca rolul de a orienta evolutia culturii romane. Fondatorii ei Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Vasile Pogor se intalnesc intr-un cenaclu in care se dezbat probleme culturale. Circultia ideilor junimiste in epoca este asigurata de faptul ca societatea avea tipografie proprie si ca edita revista Convorbiri literare. In paginile revistei vor fi publicat articolele lui Maiorescu si operele marilor clasici:poezia lui Mihai Eminescu, proza lui Ion Creanga si Ioan Slavici, comediile lui I.L. Caragiale. Mihai Eminescu debuteaza cu poezia "De-as avea" in revista "Familia". Opere reprezentative pentru acesta sunt:Luceafarul, Floarea albastra, scrisorile, Ce te legeni, Fiind baiat paduri cutreieram. Floarea albastra are ca tema ipostaza iubirii paradisiace. Compozitia romantica se realizeaza prin alternarea a doua planuri, a doua moduri de existenta: lumea abstractiei si a cunoasterii infinite si lumea iubirii concrete si a cunoasterii concrete.

Prima secventa poetica reprezinta monologul fetei, incipitul se constituie sub forma de repros pe care-l face aceasta iubitului. Aspiratiile barbatului sunt sugerate de simboluri precum: intunecata mare, priamidele-nvechite. Fata il cheama in lumea reala si ii ofera iubirea sa : Nu cata in departare/ Fericirea ta, iubite! Cea dea doua secventa poetica constituie meditatia barbatului asupra unei iubiri rememorate. Iubita apare sub apelativul de mititica. A treia secventa reia monologul iubitei si debuteaza printr-o chemare a iubitului in mijlocul naturii. Elementele romantice "codrul, izvoarele" apar in concordanta cu starile indragostitilor. Ultima secventa poetica constitiue monologul eului liric si este incarcata de profunde idei filosofice " ce frumoasa, ce nebunie !" simbolizeaza miracolul trait visand la iubirea ideala. Influenta romantica se remarca si la nivelul stilistic evidentiindu-se epitete "de aur parul", comparatii"rosie ca marul", "sarutari dulci ca florile ascunse", repetitii "Floare-albastra,floare-albastra" Ultima strofa aduce ideea despartirii , a stingerii dragostei.

S-ar putea să vă placă și