Sunteți pe pagina 1din 11

CAPITOLUL III: ABORDAREA PERSONALITATII DIN PERSPECTIVA TRASATURILOR SALE FUNDAMENTALE

III.1. TEORIA LUI GORDON ALLPORT Domeniul s t u d i u l u i personalitii a devenit o parte important a psihologiei tiinifice odat cu apariia lucrrii lui Cordon Allport: Personalitatea: O interpretare psihologic" (1937). In teoria lui G. Allport, conceptul de trstur joac un rol foarte important. Teoria sa are un caracter electic, autorul considernd personalitatea ca fiind individul unic caracterizat printr-o funcionalitate dinamic. G. Allport nu este de acord cu Freud n urmtoarele privine:

Allport consider c rolul incontientului a fost mult exagerat; - el nu crede ca forele de natur incontient joac un rol nsemnat n viaa unui adult matur i normal; - afirm c subiecii sntoi funcioneaz mai ales la nivel contient si raional, controlnd majoritatea forelor care le motiveaz comportamentul; - funcionarea incontientului este semnificativ mai ales la nevrotici.

Allport nu consider c trecutul este cel care stpnete prezentul. Oamenii nu sunt

prizonierii conflictelor i experienelor clin c op i l r i e, ei f i i n d influenai ntr-o msur mult mai mare de situaiile prezente.

De asemenea, G. Allport s-a opus studierii personalitii pe baza unor cazuri clinice. Spre

deosebire de Freud, care a conceput un continuum ntre normal i patologic, Allport a postulat o d e l i m i t a r e foarte clar ntre normal si patologic, considernd c subiecii cu tulburri psihice funcioneaz la un nivel in fanti l. Nevroticii, copiii sau a n i m a l el e nu pot fi comparai cu a d u l i i normali i ca atare, studiile realizate pe astfel de subieci nu se pot generaliza. Poate c, cea mai nsemnat contribuie pe care a adus-o Allport la teoria personalitii const n accentul

deosebit pe care acest autor l pune pe ideea de un i ci t at e a fiinei umane, un i ci ta t e definit n termenii trsturilor psihice. G. A l l p o r t afirm deci c personalitatea nu este o noiune cu caracter general sau universal, ci este particular, specific fiecrui individ. Personalitatea trebuie studiata din perspectiva idiografica, preferand sa investigheze acele idiosincrozii care disting un individ de altul.

CONCEPT E MAJORE Natura umana si motivatia Allport a fost de accord cu idea ca omul cauta satisfacerea instinctelor innascute (foamea, setea, sex, nevoia de oxigen, somn). In fata lor celelalte motivatii nu sunt foarte importante. Aceste instincte sunt active intr-o anumita masura in timpul vietii si domina complet scena motivationala a copilului mic. La fel ca si S. Freud, Allport considera ca adultul trebuie sa-si depaseasca acest instinct narcisic innascut . Iubirea de sine ramane activa in natura umana. Dar teoria mea sustine ca nu e nevoie sa ramana dominanta. (Allport cf. Frager i Fadiman 1984) Allport consider c problema central pentru orice teorie a personalitii const n clarificarea conceptului de motivaie. In concepia sa, o teorie satisfctoare asupra motivaiei trebuie s ndeplineasc urmtoarele criterii:
a) S pun accentul pe starea prezent a i n di v i d ul u i i nu pe ce s-a n t m p l a t a t u n c i cnd se

formau la copil deprinderile igienice.


b) S fie pluralist, adic s recunoasc existena unei multitudini de motive, precum i a

complexitii acestora. Allport consider c este o simplificare grosier sa se reduc motivaia uman la cteva motive de baz cum ar fi reducerea tensiunii, cutarea plcerii sau nevoia de putere sau securitate. Autorul arat c diversitatea motivelor este foarte mare, unele motive fiind temporare, altele manifestandu-se din cnd n cnd, iar altele avnd un caracter permanent.

Unele motive sunt contiente, altele nu. Datorit acestei complexiti este imposibil s includem motivaia uman ntr-un model unic.
c) Este necesar ca n teoria motivaiei s fie implicate i procesele cognitive, mai ales cnd ne referim

la intenionalitate i la planificarea contient a unor aciuni. Allport a fost deosebit de critic referitor la teoria freudian, care punea accent pe motivele iraionale, de natur incontient. Punnd accent pe caracterul intenional al comportamentului uman, Allport explica prezentul mai ales n termenii viitorului i nu n termenii trecutului.
d) Recunoaterea caracterului unic i concret al forelor motivationale. Un motiv trebuie definit n

mod concret i nu abstract. Allport ofer urmtorul exemplu de motiv concret i motiv abstract: Concret: Maria are o dorin puternic dean deveni asistent medical. Abstract:Ea isi sublimeaz o dorin sexual refulat.

Autonomia funcional a motivelor Allport a fost singurul mare teoretician al personalitatii care a sustinut ca motivele copiilor difera de cele ale adultilor prin natura lor si nu prin gradul lor. Astfel, nu a considerat ca satisfacerea instinctelor ar fi o cauza importanta a comportamentului adult. Majoritatea adultilor sunt relativ independenti in raport cu instinctele biologice si adesea mentin sau chiar maresc nivelul de tensiune pentru a atinge scopuri relativ indepartate. Deci, comportamentul adultului nu poate fi explicat in termenii satisfacerii instinctelor sau a principiului placerii a lui Freud. Allport este de parere ca motivele adultilor variaza considerabil de la o persoana la alta si este imposibil sa explicam personalitatea din perspectiva catorva instincte universale. La fel ca Jung si Adler, Allport a concluzionat ca majoritatea comportamentelor umane nu sunt determinate de cauze anterioare , ci sunt ghidate de intentii. Aceasta forma teleologica a motivatiei implica atat o dorinta emotionala cat si un plan de satisfacere care e directionat spre un scop din viitor. Majoritatea teoreticienilor considera comportamentele adultilor si pe cele ale copiilor ca fiind expresii variate ale acelorasi motive de baza (ex: Freud sexualitatea si agresivitate, Adlercautarea auto-perfectiunii). Doar Adler considera ca motivele adultilor devin independente in scop

de originile lor din copilarie si adolescenta. Astfel este explicat conceptul sau de autonomie functionala. Datorita acestui fapt, nu a considerat necesara investigarea inconstientului si cauzele din copilarie decat in cazuri patologice. La fel ca Jung, Allport sustine ideea nevoii omului de o filosofie unificatoare care sa ofere scop vietii si sa ofere raspunsuri la problemele existentiale ca suferinta si moartea. Bazandu-si ideile pe filosofia lui Spranger , a afirmat ca exista sase tipuri importante de valori: teoretice (dorinta intelectuala de a descoperii adevarul si de a organiza cunoasterea) economice (interes pentru util si practic) estetice (accent pe bucuria care o ofera frumusetea) sociale (inters pentru iubirea celorlalti) politice (dorinta puterii) religoase ( dorinta mistica )

Aceasta clasificare este in parte nomotetica pentru ca se aplica oamenilor in general si in parte idiografica , pentru ca vizeaza sistemul de valori si implica o combinatie unica a celor sase tipuri. G. Allport a subli ni at faptul c principiul autonomiei funcionale a motivelor nu explic integral motivaia uman, totui acest principiu surprinde ceva mai bine motivaia adultului. P r i n c i p i u l autonomiei funcionale postuleaz c la un adult normal, un anumit motiv nu mai rmne legat de experienele trecute, n cadrul crora s-a format. Cu alte cuvinte, motivul a devenit autonom, detandu-se de circumstanele sale de origine, adic, mijloacele utilizate pentru atingerea unui anumit scop devin scop n sine. Exemplu: cineva ncepe s practice sport pentru a se dezvolta fizic i la un moment dat devine pasionat de sport; o persoan lucreaz din greu pentru a-i face o situaie m a t e r i a l bun. Odat a t i n s s i t u a i a material respectiv, omul continu s munceasc pentru c l pasioneaz munca.

G. Allport face distincia ntre:


autonomie funcional de tip perseverativ, care explic unele comportamente elementare,

cum ar fi: toxicomania sau modalitatea rutinier de a ndeplini sarcinile zilnice;


autonomie funcional a eului (sau a proprium-ului). Este direct legat de nucleul profund

al personalitii i se refer la interese, atitudini, valoare, intenii, ct i la imaginea de sine i la stilul de via al subiectului. Motivele care contribuie ia mbogirea imaginii de sine sunt meninute. Din acest motiv, exist o relaie direct ntre interesele unei persoane i abilitile sale; mai precis, oamenilor le place s fac ceea ce fac bine. Structura motivelor proprium-ului (ego-ului unic) va determina modul n care noi percepem lumea din jurul nostru. Procesele perceptive i cognitive sunt nalt selective, subiectul selecionnd din multitudinea stimulilor ambianei acei stimuli care sunt relevani pentru sistemul de interese i valori al persoanei. Autonomia funcional a proprium-ului reprezint un proces de organizare intern care contribuie la meninerea sentimentului eu-lui unei persoane. G.Allport arat c modul n care autonomia funcional a proprium-ului organizeaz personalitatea se poate explica prin intermediul a trei principii: a) Principiul organizrii nivelului de energic. Noile motive sau vechi l e motive latente vin la suprafa pentru a consuma energia psihic n exces, energie care altfel poate s se exprime ntr-un mod distructiv. Exemplu: o femeie ai crei copii au prsit locuina constat c are prea mult energie care ar trebui canalizat spre noi interese i motive. b) Principiul miestriei i competenei: se refer la nivelul nalt la care persoana prefer s-i satisfac motivele. G. Allport afirm c un adult normal este motivat s acioneze cat mai b i n e i mai eficient pentru a-i mbunti n i v e l u l de miestrie i competen. c) Principiul structurrii motivelor proprium-ului. Motivele proprium-ului (ego-ului) nu sunt independente unele de altele, ci formeaz o structur caracteristic ego-ului, structur n cadrul creia ele sunt cognitive n jurul ego-ului, pstrnd acele elemente care contribuie la evoluia ego-

ului i rejectndu-le pe celelalte. Acest proces de organizare i structurare intern acioneaz n direcia consistenei i integrrii personalitii. G. Allport este de prere c nu orice comportament sau motiv uman poate fi explicat prin intermediul p r i n c i p i u l u i autonomiei funcionale a motivelor. El arat c exist unele comportamente care nu se supun principiului autonomiei funcionale a motivelor. Acestea sunt: a. Comportamentele rezultate n urma trebuinelor biologice: nevoile de ap, somn, hran etc.
b. A c i u n i l e reflexe ( c l i p i t , reflex rotulian, procese fiziologice).

c. Elemente ce in de zestrea ereditar: particulariti fizice, inteligen, temperament, sntate. d. Deprinderi, unele avnd caracter funcional iar altele neavnd nici un fel de valoare motivaional. e. Comportamente ce depind de o ntrire primar i care devin discontinui n absena ntririi (exemplu: un copil care nu mai merge n vizit la vecini pentru c nu mai primete prjituri). f. Comportamente infantile i fixaii: se refer la adulii care continu s pun n aciune comportamente i conflicte de tip infantil.
g. Comportamente

n ev r o t i c e: se refer la acele comportamente legate de existena

anumitor incidente n copilrie, comportamente care nceteaz s se produc atunci cnd respectivele incidente sunt contientizate. Sublimarea se refer la situaia n care un anumit motiv real este sublimat, lund forma altui motiv.

Propriumul: Desi persoana adulta sanatoasa e complicata prin prezenta variatelor dispozitii personale, intentii, instincte, ea este organizata in jurul acelor aspecte care sunt foarte personale si importante.

Propriumul reprezinta esenta unificatoare a personalitatii si include opt caracterisitici personale care se dezvolta la diferite perioade in viata (cf. Frager i Fadiman 1984) :
1) sentimentul sinelui corporal ( noul-nascut nu poate distinge intre sine si altii si numai

gradual invata sa separe evenimentele interioare de cele exterioare). La fel ca sin teoria lui Freud, sinele corporal se dezvolta din senzatii organice si frustrarile externe.
2) Sentimentul unei identitati continue. Eysenck constatat ca o parte importanta a identitatii

este un sentiment de uniformitate si continuitate. Acest sentiment incepe in copilarie avand si auzind numele propriu.
3) Stima de sine reprezinta nivelul de exprimare a autonomiei personale care incepe in jurul

varstei de doi ani, iar succesele si esecurile copilului ii afecteaza puternic stima de sine.
4) Extensia de sine (self-extension) apare intre patru- sase ani si se extinde gradual catre

obiecte exterioare importante (parinti, rude, jucarii) stabilind fundatia pentru extensii mai importante (cariera, religie). Putem cunoaste personalitatea cunoscand extensiile (spunemi cine iti sunt prietenii, ca sa-ti spun cine esti).
5) Imaginea de sine - reprezinta capacitatea de auto-evaluare care apare intre patru-sase ani .

Ca si in teoria lui Sullivan , sentimentul de sine include un good-me, si un bad-me, care se dezvolta ca raspuns la recompensele parentale sau pedepse. In mod ideal, acest aspect serveste ca ghid catre punctele tari si slabe ale personalitatii.
6) Sinele ca un actionar rational uneori este utilizator al mecanismelor de aparare. Ca in

teoria lui Freud (Eul), propriumul trebuie sa medieze nevoile interioare cu realitate exterioara. La varsta de sase ani, copilul poate sa-si formeze planuri rationale de a face fata instinctelor, cerintelor mediului, etc. Chiar si personalitatea adulta alege uneori sa evadeze din aceasta dificultate cu ajutorul mecanismelor de aparare, dar cand acestea domina personalitatea, atunci vorbim de patologic.
7) Nazuintele propriumului (cautarile- striving) o functie importanta a propriumului este

cresterea sau mentinerea tensiunii si cautarea scopurilor care dau sens vietii. Incepe sa se dezvolte in adolescenta.
8) Sinele cunoscator are o functie integratoare, autoreflexiva. Propriumul isi observa

celalalte sapte functii si aspecte constiente ale personalitatii. Constiinta

Allport a fost de acord cu credinta lui Freud ca sentimentul moral nu este innascut si ca un copil introiecteaza standardele parentale ale binelui/raului. Dar, Allport a considerat constiinta adultului ca fiind diferita de cea a copilului prin natura sa: Constiinta la maturitate e rar legata de teama de pedeapsa externa sau autoadministrativa. Este mai degraba un sentiment al obligatiei de a continua nazuintele proprii.

STRUCTURA PERSONALITII Allport definete trsturile de personalitate ca fiind nite predispoziii de a rspunde ntr-o manier similar la anumite tipuri de stimuli. Caracteristicile trsturilor sunt urmtoarele: Trsturile de personalitate au o existent real. Ele nu reprezint doar constructe teoretice menite s explice comportamentul, ci exist n interiorul fiecrui individ.
Trsturile reprezint cauza comportamentului, ele dirijndu-i cursul. Ele nu sunt puse n

eviden doar ca rspuns la anumii stimuli ci, mai mult, ele direcioneaz cutarea unui anumit t i p de stimuli.
Existena

trsturilor

poate fi demonstrat

n mod empiric, prin observarea

comportamentului s u b i e c t u l u i , comportament analizat n timp. Coerena i constana comportamentului pun n eviden prezena unor trsturi.
Trsturile nu sunt separate n mod rigid ntre ele. Dei reprezint caracteristici diferite, ele

se pot interptrunde, unele corelnd s e m n i f i c a t i v cu altele (exemplu: agresivitatea coreleaz cu ostilitatea). La nceputul carierei sale, Allport a fcut distincia ntre trsturi individuale, specifice unei persoane i trsturi comune unui numr de indivizi aparinnd unei culturi. Mai trziu, Allport i-a revizuit terminologia, denumind trsturile comune prin termenul simplu de trsturi, iar trsturile individuale le-a denumit dispoziii personale.

Pentru a facilita denumirea trsturilor de personalitate, Allport a oferit o list de 18 000 de termeni n limba englez (exemplu: dominan, supunere, nevrozism, conformism, masculinitate, feminitate etc). Allport face distincia ntre trsturi, habitudini si atitudini. Habitudinile au sfer mai restrns dect trsturile, sunt inflexibile i implic un rspuns specific la un anumit stimul. Un numr de habitudini pot fuziona formnd o trstur sau o dispoziie personala (exemplu: habitudinile de a se spla pe mini, pe dini etc. pot forma o trstur care este curenia). Allport subliniaz c este, uneori, dificil de realizat diferena dintre trstur i atitudine. Astfel, de pild, patriotismul, autoritarismul sau extraversia pot fi considerate att ca trsturi, ct i ca atitudini. Totui, n majoritatea situaiilor, putem realiza aceast distincie: atitudinile au totdeauna un obiect de referin specific; atitudinile mbrac totdeauna un aspect pozitiv sau negativ (sunt pro sau contra ceva), deci

implic o evaluare. Allport distinge trei categorii de trsturi: a) Trsturi cardinale, au un caracter general i influeneaz puternic toate aspectele vieii individului. Ele domin vi a a acestuia. Allport le denumete ca fiind un fel de pasiuni care guverneaz existena individului. b) Trsturi centrale: sunt trsturi pe care le posed fiecare individ n numr redus (ntre 5 i 10). Ele descriu comportamentul unui individ (sunt cele care se trec ntr-o caracterizare). c) Trsturi secundare: sunt mai puin evidente (de regul, spune Allport, le cunosc doar prietenii apropiai).

DEZVOLTAREA PERSONALITATII

Fiind adeptul autonomiei functionale, Allport a considerat ca nu e nevoie de studiul dezvoltarii personalitatii : Primul an din viata e cel mai putin important an al personalitatii si probleme serioaseale sanatatii mentale nu pot aparea. Adler considerat ca un copil nesocializat devine un adult bine adaptat in primul rand datorita potentialului inascut sanatos. Daca parintii nu se comporta in moduri inalt patogenice (pedepse/recompense inconsistente amenintari ale castrarii provocate de abuz, esecul in a oferi siguranta) atunci dezvoltarea personalitatii va lua o directie pozitiva.

Criterii ale maturitatii: Allport a formulat criterii ale sanatatii mentale care suntmai mult decat a iubi si a muncii a lui Freud :

Adultii maturi poseda o filosofie unificatoare (un set de valori) care dau sens vietii Sa acorde semnificatii de extensii ale sinelui unor aspecte importante : partenerul de viata, profesia, prietenii, hobbyuri, etc. Sa poata avea relatii empatice si de iubire, care sa fie libere de posesivitate si gelozie. Securitate emotionala si auto-acceptare Orientare realista catre sine si ceilalti Sa faca fata supravietuirii economice fara a deveni defensiv Sa poata sa aiba un insight asupra calitatilor proprii dezirabile/ indezirabile

EVALUAREA TEORIEI LUI ALLPORT (critici si controverse) Conform Frager i Fadiman (1984) Allport a fost criticat pentru urmtoarele aspecte:
a) idei simpliste si neobisnuite. Unele idei l-au indepartat pe Allport de ceilalti teoreticieni ai

personalitatii: a negat importanta primilor ani de viata; a argumentat autonomia functionala a motivatiilor adulte; a pus un accent prea mare pe constient , concret, aspecte curente ale personalitatii;
b) rationament circular. Existenta unei trasaturi e inferata dintr-un comportament si apoi

utilizata pentru a explica acel comportament. Teoria lui Allport ofera descriptori utili, dar nu nu

explica in mod adecvat comportamentul. Ex: X e agresiva. De ce ? Ca a lovit pe y. De ce a lovit? Ca e agresiva!


c) abordarea idiografica. Informatii valoroase despre un subiect se pot obtine din studiile de

caz, dar psihologii trebuie sa fie capabili sa se bazeze macar pe cateva principii generale. Se pune mult accent pe unicitatea prsonalitatii si asta implica faptul ca psihologia nu poate deveni niciodata o stiinta adevarata. Desi multe dintre ideile lui Allport au fost respinse de psihologii moderni, teoria trasaturilor a influentat puternic cercetarea personalitatii. O teorie a personalitatii, chiar daca nu e total corecta, poate fi totusi utila (desi Freud a facut greseli serioase, el a contribuit enorm la cunoasterea psihicului). Spre deosebire de constructele lui Freud, trasaturile nu au putere explicativa si totusi au cunoscul succesul. Allport a dat cercetatorilor motive sa se focalizeze pe procele constiente care pot fi masurate prin teste, experimente si sa evite sarcina dificila a dovedirii partilor ascunse ale personalitatii. Contributiile teoretice ale lui Allport

constructul de trasatura a stimulat multe cercetari aspecte legate de cresterea tensiunii, teleologie si motive innascute sanatoase au corectat accentul excesiv a lui Freud, pe reducerea teniunii, instincte distructive, cauzalitate studiul valorilor - un inventar de personalitate respectat si-a sustinut ideile prin cercetari si analize statistice.