CURS DIP

25.04.2012

Izvoarele subsiliare ale DIP. Daca tratatul si cutuma sunt considerate izvoare principale ale dr. internationa l, celelalte sunt izv. subsidiare. Principiile generale de dr. - aceasta sintagma a dat nastere la multe controvers e, unii autori afirma ca ar fi un izvor distinct altii ca ar fi un izvor subsidi ar. O alta disputa, la ce principii ne referim? Sunt principii de dr. international, de dr. intern sau principii funcdamentale ale dr. international. O alta disputa: principiile generale sunt folosite in pregatirea codificarii sau interpretarea unor tratate. Hot. instantelor judecatoresti: Nu sunt considerate precedente ca in dr. anglosa xon pt ca nu au valoare obligatorie decat intre parti si cu privire la cauza sol utionata. Sunt mijloace de constatare a unor norme juridoice de dr. internationa l, de interpretare si de aplicare a acestora. Din caracterul de mijloc de consta tare, rez. calitatea hot. judecatoresti saand dr. si obligatii pt alte sub de dr . internationalu arbritrare internationala de posibil material al formarii cutum ei. Judecatorul international aplica printr o operatiuhe intelectuala dr. existent l a situatia concreta ceea ce exclude invocarea de dr. exterioare, dr deja existen t. Pt judstificarea teoriei, judecatorul legiuitor, s-a invocat teoria lacunelor dr . international. In caz de lacune , judecatorul international aplca fie principi ile fundamentale al dr. international fie principiile specifica, fie judecat pe baza de echitate, aplicand regulile consacrate in principiile generale de dr. Doctrina - rolul acesteia in formarea dr. international s-a diluat in timp, ea f ace in principal o opera critica, analizeaza si sintetizeaza fara competenta de a te elabora dr. international. Se concretizeaza in ...institutelor abilitate cu m ar fi asociatia de dr. international, institutul de dr. international, comisia de dr. international, comisia europeana pt. democratie prin dr. de la Venetia s amd. Un anumit rol il au opiniile individuale sau separate ale judecatorilor curtii i nternationale de justitie publicate in doc. curtii Actele unilaterale - acel act sav. de un singur sub de dr. international care e susceptibil sa produca efecte juridice in rap. internationale, fie angajand sub. de la acre emana fie cr eand dr. pt dr, internatio,l? E o manifestare de vointa a unui sub de dr. international , are independenta fat av de alte manifestri de vointa, produce efecte si anume pt. sub. care le emit s i pot reprezenta elemente materiale i formarea cutumii. Autorii care nu le consi dera izv. de dr. international, invoca argumentarea acestei opinii, contradictie intre caracterul unilateral si fndamental dr. international . Actele unilaterale ale statelor - categorii 1) nOTIFICAREA este actul solemn prin care un stat aduce la cunostinta unui sau > state un fapt determinat careproduce efecte juridice (declaratie de razboi, de neutralitate, de succesiune la un tratat), un regim deosebit il are declaratia facultativa de acceptare a jurisdixctii obligatorii a curtii internat. de justit ie(act unilateral care se integreaza unui sistem , statutul curtii de care nu po ate fi detasat) . Recunoasterea - e manifestarea de vointa a unui sub de dr. internat. prin acre s e considera legitima o stare de lucru, o pretentie anume sau se constata o sit.

noua, ori opozabilitatea fata de el a unor acte juridice ale altui stat. Poate a vea efecte constitutive sau declarative. Protestul e manifestarea de vointa prin acre un stat nu recunoaste ca legitima o pretentie , o conduita sau o situatie data, adica actul contrar recunoasterii. Prin protest, statul isi rezerva niste drepturi in rap. cu revendicarile altui s tat sau cu o reg. cutumiara in formare. Recrutarea e un act unilateral care are ca ob. abandonarea de buna voie a unui d r. Promisiunea este actul unilateral ce poate da nastere unor dr. noi in beneficiul tertilor. Acte unilaterale in beneficiul organizatiilor internationale Au caracter de recomandare, nu sunt izv. de dr. Se face diferenta intre: actele ce se refera la structura si fcionarea organizatiei(dr, intern al organizatiei d e ex: eg de procedura care sunt obligatorii si actele care se adreseaza sattelor membre, forta lor depinde de statutul sau carta organizatiei: deciziile consili ului de securitate conform cartei ONU sau deciziile consiliul;ui ministrilor afe cerilor externe care se adopta prin consens si sunt obliagtorii, conform cartei Organizatiei de copperare economica a marii negre. Carta ONU prevede ca adunarea generala poate face recomandari staelor, declarati ile adunarii generale, au fost deseori incorporate si dezvoltate ...de ex; decla ratia universala a dr. omului in cele 2 fapte din 1966, rezolutiile organizat. i nternationale sunt considearte izv secundare al dr. international. Hotararile judecatoresti interne - exprima vointa unui singur stat. Daca mai > s tate adopta legi interne cu reglementari asemenatoare(dovezi,ale practicii ca re preezinta onorma cutumiarade dr. international). Institutia platoului continental - s-a cristalizat prin practici unilaterale ale staelor inclusiv actele leg. interne, dr. de azil. Echitatea nu constituie un izv. de dr propriu zis, se pretinde ca fiind un izv. subzidiar cu rol de adaptare a normei la sit. individuale. Ar putea fi definita ca o modalitate procedurala acre permite aplicarea unui ans amblu de principii si idei cu ajutorul carora sa se poata face distinctie intre just si injust in ordinea juridica inetrnationala. Fctiile echitatii sunt: fctia modelatoare, adaptarea normei la particularilatile unei existente reale, solutia ...permite aplicarea normelor care ar duca la rez . anrmale sau nerezolabile, aplicabile automat. Fctia supretiva - completrea unor lacune ale dr., solutia preter legea, fctia politica, refuzul de aplicare a legii considerate ne drepte, solutia contra legii care e cea mai controversata. Multi autori sustin c a echitatea nu se poate plasa inafara legii. ............................................................... Respectul dr. international e slabit. Echitatea e subiectiva - deseori echitatea poate fi definita prin raportare la u n anumit sistem moral, deseori sistemul de dr. international caruia ii apartine judecatorul care solutioneaza dupa echiatte poate juca un rol f. important. Soc. internationala e un teren unde multe ideologii si interese antagonice se impun. Consecinta disputele devin nesolutionate pe o baza obiectiva, de aici rez. risc ul pt. curtile internationale de a fi acuzate de partinire. Un alt risc poate duce ca urmare a eliminarii increderii in sistemul jurisdictio nal, invers proportional cu frecventa aplicarii ei la scaderea nr de cazuri in f ata instantelor internationale.