18.

Rolul si functiile Guvernului Guvernul este autoritatea publica a puterii executive, care functioneaza in baza votului de incredere acordat de Parlament si care asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice. Guvernul are rolul de a asigura functionarea echilibrata si dezvoltarea sistemului national economic si social, precum si racordarea acestuia la sistemul economic mondial in conditiile promovarii intereselor nationale. Numirea Guvernului se face de Presedintele Romaniei pe baza votului de incredere acordat Guvernului de Parlament.. Pentru realizarea Programului de guvernare Guvernul exercita urmatoarele functii: functia de strategie, prin care se asigura elaborarea strategiei de punere in aplicare a Programului de guvernare; functia de reprezentare, prin care se asigura, in numele statului roman, reprezentarea pe plan intern si extern; functia de administrare a proprietatii statului, prin care se asigura administrarea proprietatii publice si private a statului, precum si gestionarea serviciilor pentru care statul este responsabil; functia de reglementare, prin care se asigura elaborarea cadrului normativ si institutional necesar in vederea realizarii obiectivelor strategice; functia de autoritate de stat, prin care se asigura urmarirea si controlul aplicarii si respectarii reglementarilor in domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale, precum si in domeniile economic si social si al functionarii institutiilor si organismelor care isi desfasoara activitatea in subordinea sau sub autoritatea Guvernului. Guvernul se organizeaza si functioneaza in conformitate cu prevederile constitutionale, avand la baza Programul de guvernare acceptat de Parlament. 21.Atributiile Guvernului In realizarea functiilor sale Guvernul indeplineste urmatoarele atributii principale: a) exercita conducerea generala a administratiei publice; k) negociaza tratatele, acordurile si conventiile internationale care angajeaza statul m) asigura administrarea proprietatii publice si private a statului; h) asigura apararea ordinii de drept, a linistii publice si sigurantei cetateanului, precum si a drepturilor si libertatilor cetatenilor, in conditiile prevazute de lege; b) initiaza proiecte de lege si le supune spre adoptare Parlamentului; f) aproba strategiile si programele de dezvoltare economica a tarii, pe ramuri si domenii de activitate; n) acorda si retrage cetatenia romana, in conditiile legii; aproba renuntarea la cetatenia romana, in aceleasi conditii; o) infiinteaza, cu avizul Curtii de Conturi, organe de specialitate in subordinea sa; i) aduce la indeplinire masurile adoptate, potrivit legii, pentru apararea tarii, scop in care organizeaza si inzestreaza fortele armate; e) elaboreaza proiectele de lege a bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat si le supune spre adoptare Parlamentului; c) emite hotarari pentru organizarea executarii legilor, ordonante in temeiul unei legi speciale de abilitare si ordonante de urgenta potrivit Constitutiei;

r) indeplineste orice alte atributii prevazute de lege sau care decurg din rolul si functiile Guvernului. g) asigura realizarea politicii in domeniul social potrivit Programului de guvernare; structurile europene si internationale; d) asigura executarea de catre autoritatile administratiei publice a legilor si a celorlalte dispozitii normative date in aplicarea acestora; roman; negociaza si incheie, in conditiile legii, conventii si alte intelegeri internationale la nivel guvernamental; l) conduce si controleaza activitatea ministerelor si a celorlalte organe centrale de specialitate din subordinea sa; p) coopereaza cu organismele sociale interesate in indeplinirea atributiilor sale; In scopul elaborarii, integrarii, corelarii si monitorizarii de politici Guvernul poate constitui consilii, comisii si comitete interministeriale. Pentru rezolvarea unor probleme din competenta sa Guvernul poate constitui organisme cu caracter consultativ. (3) Modul de organizare si functionare a structurilor prevazute la alin. (1) si (2) si a serviciilor acestora se stabileste prin hotarare a Guvernului, in limita bugetului aprobat. 33.Raspunderea Guvernului si a membrilor Guvernul raspunde politic numai in fata Parlamentului, ca urmare a votului de incredere acordat de catre acesta cu prilejul investiturii. Raspunderea politica a Guvernului consta in demiterea sa, ca urmare a retragerii increderii acordate de catre Parlament, prin adoptarea unei motiuni de cenzura, Fiecare membru al Guvernului raspunde politic in mod solidar cu ceilalti membri pentru activitatea Guvernului si pentru actele acestuia. Guvernul si fiecare dintre membrii sai sunt obligati sa raspunda la intrebarile sau la interpelarile formulate de deputati sau de senatori; sunt membri ai Guvernului primul-ministru, ministrii si alti membri stabiliti prin lege organica, numiti de Presedintele Romaniei pe baza votului de incredere acordat de Parlament. Pe langa raspunderea politica, membrii Guvernului pot raspunde si civil, contraventional, disciplinar sau penal, dupa caz,. 34. serviciile publice desconcentrate Prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organeale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale. Lista serviciilor publice deconcentrate se aproba si se actualizeaza la propunerea ministrului internelor si reformei administrative, prin decizie a primuluiministru. Conducatorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului au obligatia sa transmita prefectului proiectul de buget. Avizul prefectului privind proiectul de buget se inainteaza conducatorului institutiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat.

19. numirea si componenta guvernului

Numirea: Preedintele Romniei desemneaz un candidat pentru funcia de prim-ministru i numete Guvernul pe baza votului de ncredere acordat de Parlament. In caz de modificare guvernamental sau de vacan a postului, Preedintele anuleaza i numete, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. Componenta : Guvernul este alcatuit din primul-ministru si ministri. Din Guvern pot face parte si ministri-delegati, cu insarcinari speciale pe langa primul-ministru, prevazuti in lista Guvernului prezentata Parlamentului pentru acordarea votului de incredere. Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai cetatenia romana si domiciliul in tara, se bucura de exercitiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnari penale. Functia de membru al Guvernului are si incompatibilitati, constatarea starii de incompatibilitate se face de Primul-ministru , care va dispunde masurile necesare pt incetarea acesteia. Functia de membru al Guvernului inceteaza in urma demisiei, , a pierderii drepturilor electorale, a starii de incompatibilitate,a anularii.

20. Desemnarea Primului ministru.Acordarea votului de incredere Primu ministru si guv ro Desemnare:primul-ministru este desemnat de Preedintele Romniei n urma consultrii partidului care are majoritatea absolut n Parlament ori, dac nu exist o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate n Parlament. Primul-ministru conduce Guvernul i coordoneaz activitatea membrilor acestuia, respectnd atribuiile ce le revin. De asemenea, prezint Camerei Deputailor sau Senatului rapoarte i declaraii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate. Acordarea votului. Programul i lista Guvernului se dezbat de Camera Deputailor i de Senat, n edin comun. Parlamentul acord ncredere Guvernului cu votul majoritii deputailor i senatorilor. Primul-ministru, minitrii i ceilali membri ai
Guvernului vor depune individual, n faa Preedintelui Romniei, jurmntul/ 22. Delegarea legislative- actele Guvernului

Delegarea legislativ este o atribuie ce revine autoritii legislative, care mputernicete prin legea de abilitare, pe o anumit perioad de timp i n anumite condiii, autoritatea executiv (de regul Guvernul), de a emite acte normative cu putere de lege (de regul ordonane) n domenii care nu fac obiectul legilor organice. Delegarea are loc n temeiul unei legi speciale de abilitare, care determin limitativ domeniile de raporturi sociale n care adoptarea ordonanelor poate avea loc i evideniaz caracterul lor temporar prin stabilirea unor termene concrete de abilitare. Astfel competena Guvernului n acest domeniu este limitat numai la domeniile prevzute de legea de abilitare ce pot face obiectul exclusiv al legilor ordinare i numai pn la data prevzut de acea lege. Nerespectarea acestor condiii atrage nulitatea ordonanelor.
Delegarea legislative:

actele Guvernului Guvernul adopt hotrri i ordonane. Hotrrile i ordonanele adoptate de Guvern se semneaz de primul-ministru, se contrasemneaz de minitrii care au obligaia punerii lor n executare i se public n Monitorul Oficial al Romniei. Nepublicarea atrage inexistena hotrrii sau a ordonanei. Hotrrile care au caracter militar se comunic numai instituiilor interesate. Hotrrile se emit pentru organizarea executrii legilor. Ordonanele se emit n temeiul unei legi speciale de abilitare, 24.Primul-ministru Primul-ministru conduce Guvernul si coordoneaza activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atributiilor legale care le revin. Primul-ministru reprezinta Guvernul in relatiile acestuia cu Parlamentul, Presedintele Romaniei, Curtea Suprema de Justitie, Curtea Constitutionala, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Ministerul Public, celelalte autoritati si institutii publice, partidele si aliantele politice, sindicatele, cu alte organizatii neguvernamentale, precum si in relatiile internationale. Primul ministru poate numi si elibera din functie. Primul-ministru contrasemneaza decretele emise de Presedintele Romaniei, in cazul in care Constitutia prevede obligativitatea contrasemnarii acestora. In indeplinirea atributiilor ce ii revin primulministru emite decizii, in conditiile legii. 25.aparatului de lucru al Guvernului si primului ministru Aparatul de lucru al Guvernului este alcatuit din aparatul de lucru al primuluiministru, Secretariatul General al Guvernului, departamente si alte asemenea structuri organizatorice cu atributii specifice stabilite prin hotarare a Guvernului. Aparatul de lucru al primului-ministru este alcatuit din: d) cabinetul primului-ministru; h) compartimentul care asigura protocolul primuluiministru c) aparatul tehnic al corpului de consilieri; a) corpul de consilieri ai primului-ministru; f) compartimentul cu probleme speciale; e) cancelaria primului-ministru; g) compartimentul documente secrete; b) corpul de control al primului-ministru; Atributiile aparatului de lucru al primului-ministru se stabilesc prin decizie a acestuia.

27.Functionarea Guvernului

Guvernul i desfoar activitatea n cadrul edinelor conduse de primul ministru, n care se dezbat probleme de politic intern i extern a rii, precum i probleme viznd conducerea general a administraiei publice. La edinele n care se dezbat probleme de interes naional privind politica extern, aprarea rii i asigurarea ordinii publice, poate participa Preedintele Romniei, caz n care prezideaz edina. n exercitarea atribuiilor sale Guvernul adopt hotrri i ordonane. Potrivit dispoziiilor constituionale, pot fi emise dou categorii de ordonane: ordonane simple i ordonane de urgen. Ordonanele de guvern simple, se adopt n temeiul unei legi de abilitare, care va stabili n mod obligatoriu domeniul n care va interveni ordonana i data pn la care se pot emite ordonane. Legea de abilitare mai poate s conin i cerina, ca ordonanele s fie supuse spre aprobare Parlamentului n termenul de abilitare. Delegarea legislativ poate s intervin numai n domenii care nu formeaz obiectul legilor organice.
29. Organizarea ministerelor

Organizare unei autoritati a administratiei publice are in vedere: stabilirea atributiilor, conducerii, structurilor organizatorice si a modului de functionare, plecand de la infiintarea acestuia. In functie de natura atributiilor unele ministere pot avea in domeniul lor de activitate compartimente in strainatate, stabilite prin hotarare a Guvernului. Infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice se aproba de Presedintele Romaniei, la propunerea Guvernului. Ministrul numeste si elibereaza din functie conducatorii organelor de specialitate din subordinea ministerului. Conducatorii serviciilor publice descentralizate se numesc si se elibereaza din functie de catre ministru, cu avizul consultativ al prefectului.
30. Conducerea ministerelor

Conducerea ministerelor se exercita de ministri. In exercitarea atributiilor ce ii revin ministrul emite ordine si instructiuni, in conditiile legii. Ministrul reprezinta ministerul in raporturile cu celelalte autoritati publice, cu persoanele juridice si fizice din tara si din strainatate, precum si in justitie. In cazul in care ministrul, din diferite motive, nu isi poate exercita atributiile curente, va desemna secretarul de stat care exercita aceste atributii, instiintandu-l pe primul-ministru despre aceasta. Pe langa ministru functioneaza, ca organ consultativ, colegiul ministerului. Colegiul ministerului se intruneste, la cererea si sub presedintia ministrului, pentru dezbaterea unor probleme privind activitatea ministerului. Componenta si regulamentul de functionare a colegiului ministerului se aproba prin ordin al ministrului. 31. Secretarul general al ministerelor

Secretarul general al ministerului este functionar public de cariera, numit, pe criterii de profesionalism prin concurs sau examen. Acesta asigura stabilitatea functionarii ministerului, continuitatea conducerii si realizarea legaturilor functionale intre structurile ministerului. Secretarul general are mai multe atributii si responsabilitati. Acesta primeste si transmite spre avizare ministerelor proiectele de acte normative initiate de minister si asigura avizarea actelor normative primite de la alti initiator, urmareste si asigura finalizarea actelor normative aprobate de Guvern, care au fost initiate de minister Secretarul general al ministerului poate indeplini si alte insarcinari prevazute de regulamentul de organizare si functionare a ministerului ori incredintate de ministru.

32.Atributiile generale ale ministrilor

Ministrii indeplinesc in domeniul lor de activitate urmatoarele atributii generale: a) organizeaza, coordoneaza si controleaza aplicarea legilor, ordonantelor si hotararilor Guvernului, a ordinelor si instructiunilor emise potrivit legii, cu respectarea limitelor de autoritate si a principiului autonomiei locale a institutiilor publice si a agentilor economici; urmaresc proiectarea si realizarea investitiilor din sistemul ministerului, in baza bugetului aprobat; coordoneaza si urmaresc elaborarea si implementarea de politici si strategii in domeniile de activitate ale ministerului, potrivit strategiei generale a Guvernului; colaboreaza cu institutiile de specialitate pentru formarea si perfectionarea pregatirii profesionale a personalului din sistemul lor; Ministrii isi indeplinesc atributiile ce le revin folosind aparatul propriu al ministerelor, precum si prin institutiile aflate in subordonarea, coordonarea sau autoritatea ministerelor.

23.Controlul exercitat de parlament asupra guv

Statul modern, n vederea ndeplinirii scopului sau, exercita anumite functii sau prerogative: functii politice, functii juridice si functii sociologice . Principiul separaiei puterilor presupune legitimarea prin votul popular a puterii legislative, care mai departe, forma Guvernului, ca ef al puterii executive,- toate puterile statului emannd de la naiune. Operaia de formare a Guvernului s-a complicat, putndu-se vorbi acum, despre notele dominante ale investirii Guvernului ntr-un regim parlamentar.
Prin nvestitur se nelege complexul de acte i fapte juridice, precum i procedurile corespunztoare, cerute de Constituia pentru a fi n prezena unei echipe guvernamentale, legale i legitime. Problema votului de nvestitur apare numai atunci cnd partidul care formeaz Guvernul nu deine majoritatea absolut n Adunarea Naional, dar nu este exclus solicitarea votului de nvestitur i n alte condiii.

Moiunea de cenzur poate fi iniiat de cel puin o ptrime din numrul total al deputailor i senatorilor i se comunic Guvernului la data depunerii. Aceasta se dezbate dup 3 zile de la data cnd a fost prezentat n edina comun a celor dou Camere., iar daca a fost respins, deputaii i senatorii care au semnat-o nu mai pot iniia, n aceeai sesiune, o nou moiune de cenzur,

28.Natura juridical si rolul ministerelor

Ministerele sunt organe de specialitate ale administratiei publice centrale care realizeaza politica guvernamentala in domeniile de activitate ale acestora. Ministrii raspund de intreaga activitate a ministerului in fata Guvernului, precum si, in calitate de membri ai Guvernului, in fata Parlamentului. Ministerele se organizeaza si functioneaza numai in subordinea Guvernului, potrivit prevederilor Constitutiei si prezentei legi. Ministerele si ministrii se aproba de catre Parlament, prin acordarea votului de incredere asupra Programului de guvernare si intregii liste a Guvernului, la investitura.Aceste Ministere au o personalitate juridica.

35AUTORITATILE INSITUTILE SI ALTE SUBORDINEA GUVERNULUI OI A MINISTERELOR..

UNITATI

AFLATE

IN

Autoritile centrale de specialitate, altele dect ministerele. Aceste autoriti sunt organizate i funcioneaz n subordinea subordinea Guvernului sau a unui minister. nfiinarea lor a fost determinat fie de necesitatea desfurrii unei activiti coordonate i unitare n rezolvarea unor probleme de specialitate, fie de volumul mai restrns de activitate care nu reclama organizarea unui minister. Este vorba de Oficiul pentru Protecia Consumatorului, Comisia Naional de Statistic, Oficiul Romn pentru Drepturile de Autor, etc. 15.Centralizarea in administratia publica inseamna in plan organizatoric subordonarea ierarhica a autoritatilor locale fata de cele centrale si numirea functionarilor publici din conducerea autoritatilor locala de catre cele centrale, iar in plan functional, emiterera actului de decizie de catre autoritatile centrale si executarea lui de catre cele locale. Prin centralizare se defineste atat problema raportului statuluicu coectivitatile umane locale, cat si o metoda de organizare a statului. Centralizarea presupune concentrarea tuturor sarcinilor administrative din teritoriul unei tari in persoana statului, sarcini a caror indeplinire este asigurata printr-o administratie ierarhizata si unificata. Totodata, ea asigura o functionare coordonata, prompta si eficienta a serviciilor publice. Functionarea pe principiul subordonarii ierarhice are drept consecinta inlaturarea suprapunerilor de acelasi nivel, percum si a paralelismelor. Conducerea centralizata, in principiul subordonarii ierarhice asigura pe planul exercitarii dreptului de control, mai multe trepte de efectuare a

controlului si de luare a masurilor legale corespunzatoare, fapt ce se constituie in garantii suplimentare pentru apararea intereselor celor administrati. 17.Descentralizarea n administratia publica este un regim juridic n care rezolvarea problemelor locale nu se mai face de functionari numiti de la centru ci de catre cei alesi de corpul electoral. n acest regim administrativ, statul confera unor autoritati publice si dreptul de exercitare a puterii publice n unele probleme. Acest regim juridic se fundamenteaza n plan material pe un patrimoniu propriu al unitatilor administrativteritoriale, distinct de cel al statului, care asigura mijloacele necesare pentru satisfacerea intereselor locale. Descentralizarea administrativa consta n recunoasterea personalitatii juridice unitatilor administrativ-teritoriale, existenta autoritatilor publice care le reprezinta si care nu fac parte dintr-un sistem ierarhic subordonat centrului, precum si transferarea unor servicii publice din competenta autoritatilor centrale catre cele locale. Gradul descentralizarii administrative depinde de numarul serviciilor publice date n competenta autoritatilor locale. Cu ct numarul acestora este mai mare cu att va fi mai mare descentralizarea. Descentralizarea n administratia publica depinde si de modul cum sunt organizate autoritatile publice locale si raporturile lor cu cele centrale. Autoritatile locale pot fi alese (descentralizarea este mai mare) sau pot fi numite de catre autoritatile centrale (caz n care descentralizarea este mai mica). Gradul descentralizarii administrative depinde si de forma n care se exercita tutela administrativa (controlul special efectuat de autoritatea centrala. Functionarii publici alesi sau numiti, n regimul descentralizarii administrative, pe un termen limitat, nlatura n masura mai mare fenomenele birocratice n activitatea locala. Participarea locuitorilor prin alegeri la desemnarea autoritatilor locale accentueaza spiritul de responsabilitate si initiativa pentru viata publica a localitatii n care ei locuiesc si determina sa caute si sa gaseasca ei nsisi solutii la problemele cu care se confrunta. Fundamentul material si obiectiv al descentralizarii administrative l constituie organizarea teritoriului Romniei n unitati administrativ-teritoriale comune, orase, judete 16.Desconcentrarea constituie un regium administrativ care se situeaza ntre centralizare administrativa si descentralizare administrativa. Ceea ce o apropie de centralizare este faptul ca titularii puterii locale nu sunt alesi de electoratul local, ci sunt numiti de la centru. Ceea ce o apropie de descentralizare este faptul ca titularii puterii locale au competenta sa rezolve ei problemele locale, fara sa le mai nainteze sefului sau ierarhic de la centru, dar el este supus controlului acestuia si obligat sa se conformeze actelor superiorului sau. n cazul desconcentrarii, autoritatea publica locala ramne parte integranta n sistemul ierarhiei centrale. Deciziile date n competenta autoritatilor publice locale sunt luate de aceasta sub puterea ierarhica a autoritatilor centrale. Dupa cum am mai spus, desconcentrarea administrativa este situata ntre centralizare si descentralizare. Daca esenta desconcentrarii este faptul ca titularii puterii locale sunt numiti de

autoritatea centrala, dar au competenta sa rezolve problemele locale fara sa ceara aprobarea autoritatilor centrale, fiind totusi supusi controlului acesteia, ntr-o astfel de situatie sunt n prezent serviciile ministerelor si ale celorlalte organe de specialitate ale administratiei centrale numite de Constitutie ,, servicii descentralizate? dar care sunt de fapt servicii , desconcentrate. Tutela administrativa este o institutie a dreptului public n baza careia autoritatea centrala a administratiei publice (Guvernul sau Ministerul de Justitie) si reprezentantii locali ai acesteia, au dreptul de a controla activitatea autoritatilor aministratiei publice locale, autonome, descentralizate.