Sunteți pe pagina 1din 31

CAPITOLUL I 1.

ROLUL I IMPORTANA TRANSPORTURILOR Transporturile reprezinta un domeniu important al activitatii economico-sociale pentru ca prin intermediul lor se efectueaza deplasarea in spatiu a bunurilor si oamenilor in scopul satisfacerii necesitatilor materiale si spirituale ale societatii omenesti. Dezvoltarea, diversificarea si modernizarea transporturilor au fost determinate de extinderea si intensificarea productiei si a circulatiei marfurilor, de adancirea diviziunii internationale a muncii. Avand in vedere necesitatea realizarii legaturilor dintre productie si consum, transporturile sunt acelea care deplaseaza bunurile obtinute in celelate ramuri ale productiei materiale din locul in care au fost produse la cel in care urmeaza a fi consumate in cadrul pietei interne si internationale. Obiectul activitatii de transport il constituie deplasarea in spatiu a calatorilor si marfurilor. Insa nu toate deplasarile in spatiu constituie obiectul activitatii de transport supuse contractului de transport. Astfel, transportul informational, transportul de lichide si gaze prin conducte si alte activitati asemanatoare nu pot forma obiectul contractului de transport. Aceste activitati se realizeaza prin instalatii proprii si nu necesita operatiunile specifice pe care le presupune activitatea de transport, cum ar fi: preluarea de catre transportator a marfurilor, obligatia de paza si preluare a lor la destinatie. Considerata sub aspectul continutului sau economic, activitatea de transport constituie mijlocul prin care se inlesneste schimbul de bunuri si deplasarea oamenilor, spre deosebire de deplasarea gandirii (transportul corespondentei, faxul, transmisiunile telefonice), transport ce este supus altor reguli. De asemenea, ramane in afara sferei noastre de preocupare transportul postal care, desi se realizeaza pe baza unor raporturi juridice intre transportator si unitatea de posta, nu se integreaza in contractul de transport. Mai mult, nici expeditorul, nici destinatarul nu au legaturi juridice cu unitatea de transport ce realizeaza activitatea de corespondenta. Astfel, activitatea de transport poate fi definita ca actiunile prin care se organizeaza si se realizeaza deplasarea calatorilor si marfurilor in spatiu si timp. Un rol important il are transportul in sfera productiei unde, printr-o mai buna organizare, poate contribui la: reducerea ciclului de productie, accelerarea vitezei de rotatie a mijloacelor circulante, imbunatatirea indicatorilor economico-financiari. Productia unei intreprinderi este deservita nu numai de transportul intern, ci si de transportul care realizeaza legaturile externe ale acesteia cu celelate intreprinderi si cu intreaga economie nationala. De aici decurge functia importanta a transporturilor de a sustine legaturile de productie intre intreprinderi, comunicatiile intre marile centre industriale, intre cele industriale si agricole, etc. Acest rol este indeplinit de transporturile de utilitate publica, in componenta carora intra: caile ferate, fluviale si maritime, rutiere, transportul aerian si transportul de calatori. Acesta din urma deserveste procesul de productie prin deplasarea muncitorilor la si de la locul de munca. Rolul transporturilor este evident, prin intermediul acestora asigurandu-se procesul de productie cu mijloace de productie si forta de munca. Importanta transporturilor consta nu numai in functia pe care o au in dezvoltarea complexului socio-economic national, ci si in rolul important exercitat asupra amplificarii relatiilor dintre state. Astfel, transporturile internationale reprezinta mijlocul material ce sta la baza relatiilor economice cu celelate tari ale lumii. Acestea continua procesul de productie 1

in sfera circuitului economic mondial si reprezinta un sistem tehnico-economic complex prin intermediul caruia o parte din produsul social este realizat pe pietele externe in schimbul unor marfuri necesare economiei nationale, contribuind astfel la modificari de structura, calitate si cantitate in produsul intern brut, produsul national brut si produsul national net. 1.1. PARTICULARITATILE PROCESULUI DE PRODUCTIE IN TRANSPORT Incadrarea transporturilor intr-o ramura distincta a economiei nationale se datoreaza faptului ca, desi activitatea in transporturi, din punctul de vedere al procesului muncii, se identifica cu cea din ramurile creatoare de bunuri materiale, totusi ea prezinta o serie de particularitati 1. Rezultatul muncii productive in transporturi nu constituie un nou produs, o marfa, ci o prestatie. Prin transport marfurile isi pastreaza proprietatile fizico-chimice, dar isi sporesc valoarea; 2. Transporturile de marfuri sunt o activitate economica care se desfasoara atat in sfera productiei, cat si in cea a circulatiei marfurilor. Astfel, se disting: transporturi interioare princare se realizeaza deplasarea materiilor prime, materialelor, fortei de munca de la o sectie de productie la alta, deci activitatile desfasurate in sfera productiei si transporturi comerciale ce apar ca o continuare a activitatii de productie in sfera circulatie 3. Transportul, in sine, nu se poate stoca, se consuma imediat in momentul efectuarii productiei. Se stocheaza insa nevoia de transport. 4. Transporturile de calatori si cele de marfuri se deosebesc substantial intre ele, in sensul ca transporturile de calatori se caracterizeaza prin sensul dus-intors al curentilor de calatori, adica sunt, in general, activitati echilibrate, in timp ce in transporturile de marfuri nu exista, in aceeasi masura, o asemenea egalitate, deoarece volumul marfurilor transportate in cele doua sensuri, de cele mai multe ori, nu este identic. Variatia traficului de calatori e influentata de fenomenele de masa caracterizate printr-o probabilitate ridicata (sarbatori, concedii, vacante), in timp ce in transportul de marfuri acesti factori au o influenta mai redusa. 5. Activitatea de transport este, in general, o activitate continua in timp care, in cele mai multe cazuri, este o activitate de zi si noapte, atat in zilele de lucru, cat si in cele de sarbatoare, dar discontinua ca intensitate, cu intermitente, motiv pentru care randamentul ei este variabil. 6. Transporturile sunt activitati ce se desfasoara pe spatii intinse, prin sute si chiar mii de unitati distincte, indepartate geografic unele de altele, dar strans legate. In concluzie, transportul este o prestatie de servicii de un tip special: nu se poate nici stoca, nici conserva; trebuie sa faca fata unor momente de varf; se executa in conditii speciale si presupune existenta unei infrastructuri tehnice extraordinar de vaste si complexe, care sa excluda orice situatie neprevazuta.

1.2. SISTEMELE DE TRANSPORT SI CARACTERISTICILE ACESTORA Sistemele de transport pot fi definite ca totalitatea mijloacelor si instalatiilor intrebuintate in vederea inlaturarii distantelor. In compunerea si organizarea transporturilor intra elemente de ordin tehnic: drumul; mijlocul de transport; forta de munca a mijlocului de transport. Transporturile se pot clasifica astfel: a) Din punctul de vedere al obiectului transportului: 1. transport de calatori si 2. transport de marfuri. b) Dupa mijloacele intrebuintate transporturile pot fi: 1. feroviare; 2. rutiere; 3. navale; 4. aeriene; 5. speciale; 6. combinate.

CAPITOLUL II PROCESUL DE TRANSPORT n cadrul procesului de transport auto se pot efectua 3 tipuri de parcursuri: 1. parcurs cu ncrctur; 2. parcurs fr ncrctur; 3. parcurs zero (de la garaj la locul de ncrcare sau de la locul de descrcare la garaj). Efectuarea unei curse se face pe baza unui itinerar stabilit care trebuie respectat de fiecare automobil i care cuprinde drumul pe care acesta urmeaz s-l parcurg ntre dou puncte, innd seama de viteza de parcurgere a distanei i de staionrile pe parcurs. La stabilirea itinerarului trebuie s se in seama de: lungimea drumurilor i starea tehnic a acestora; intensitatea traficului; declinaiile drumului. Clasificarea procesului de transport auto 1. Din punct de vedere al coninutului ncrcturii: a. transport de mrfuri; b. transport de cltori; c. transport de bagaje; d. transport de pot, etc. 2. Din punct de vedere al ariei de desfurare: 2. a. transporturi locale; b. transporturi interurbane; c. transporturi internaionale. 3. Din punct de vedere al locului i numrului manipulrilor: 3. a. transporturi directe (deplasarea mrfurilor se efectueaz ntre dou puncte fr alte operaii); 3. b. transportri de colectare (ncrcarea se face succesiv din mai multe locuri, iar descrcarea ntr-un singur loc); 3. c. transporturi de distribuie (ncrcarea se face ntr-un singur loc, iar descrcarea n mai multe puncte succesiv); 3. d. transporturi de colectare i distribuie.

Elementele de organizare a circuitului automobilelor n transportul de mrfuri. 1. Timpul total de transport/de exploatare pe un anumit traseu se stabilete cu ajutorul relaiei: Tt = tm + tid + tas + ts unde: tm = timpul de mers; tid = timpul afectat operaiunii de ncrcare/descrcare; tas = timpul afectat pentru pregtire i ateptare; ts = timpul de staionare pentru odihna oferului, din cauze tehnice, cu: 2. Cantitatea total de marf transportat pe un sector de drum este egal
n

Q = q mi
i =1

unde: n = numrul de curse (trasee) efectuate; qmi = cantitatea de mrfuri transportate n fiecare curs.
3. n procesul circulaiei automobilelor, acestea efectueaz unul sau mai multe tipuri de mers sau cicluri de transport: a. mersul pendular presupune repetarea deplasrii ntre dou puncte de ncrcare i de descrcare. b. mersul inelar presupune deplasarea autovehiculelor ntre mai multe puncte de ncrcare i descrcare, astfel nct formeaz o linie nchis. c. mersul radial presupune efectuarea mai multor mersuri pendulare, avnd un punct comun de plecare. d. mersul de colectare - presupune parcurgerea unui traseu cu atingerea mai multor puncte de ncrcare. e. mersul de distribuie presupune efectuarea unor operaii inverse fa de mersul de colectare. f. mersul de colectare i distribuie . 4. Printre elementele definitorii ale circulaiei n traseul auto se nscriu i curenii de traseu. Prin curent de mrfuri/cltori se nelege cantitatea de mrfuri/numrul de cltori care urmeaz a se deplasa ntre dou puncte ntr-o unitate de timp, ntr-un singur sens. Curenii de mrfuri/cltori pot avea variaii de la o perioad la alta, care semnific, de fapt, neuniformitatea curenilor respectivi. Gradul de neuniformitate este luat n consideraie n organizarea traseului prin coeficientul de neuniformitate care se determin ca i n traseul feroviar prin

raportul dintre volumul maxim de transportat i volumul mediu stabilit pentru perioada dat. ] Organizarea circulaiei n transportul auto nu poate face abstracie de cunoaterea i luarea n consideraie a ctorva elemente, cum ar fi: 5. cantitatea de trafic cantitatea de transportat exprimat n tone sau numr de cltori; 6. curentul de trafic cantitatea de trafic transportat sau de transportat ntr-o unitatea de timp, ntr-un sens; 7. prestaia de trafic reflect munca de transport raportat la timp, altfel spus, volumul parcursului mrfurilor/cltorilor pe un drum dat, raportat la o unitate de timp. Capacitatea de circulaie i de transport auto Capacitatea de circulaie auto (Cc) reprezint numrul maxim de autovehicule care pot circula pe un sector de drum ntr-un sens sau n ambele sensuri de circulaie, ntr-un timp determinat. Aceasta se determin, de regul, pentru o or sau o zi ntreag. Modelele de calcul ale capacitii de circulaie sunt numeroase i au la baz diferite ipoteze privind: vitezele de circulaie; echivalarea diferitelor feluri de vehicule; probabilitatea numrului de depiri care se pot efectua. Determinarea capacitii de circulaie n traseul rutier se poate efectua cu ajutorul calculului probabilitilor. Determinrile efectuate pe baza acestor calcule servesc la stabilirea indicilor de aglomerare care reprezint gradul de stnjenire n circulaie pe care trebuie s-l accepte conductorii auto la parcurgerea drumului. Pe baza studiilor i a experimentelor practice s-a stabilit c micarea a dou autovehicule poate fi considerat independent dac intervalul de timp dintre ele este >= 9 secunde. Proporia intervalelor < de 9 secunde constituie un prim indice, care caracterizeaz gradul de stnjenire a circulaiei. Pentru intervalele de timp < de 9 secunde, conductorii autovehiculelor sunt stnjenii n micarea lor de autovehiculelor care i preced, cu att mai mult cu ct intervalul este mai mic. De aceea, proporia intervalelor < de 9 secunde constituie un indice de aglomerare. De mare importan este gsirea soluiilor pentru mrirea capacitii de circulaie. Aceasta poate fi influenat negativ de: limea redus a benzii de circulaie; neasigurarea gradului de vizibilitate; proporia autovehiculelor grele n totalul traficului, etc. Deoarece capacitatea de circulaie se exprim n autoturisme, influena autovehiculelor grele modific cifrele de baz stabilite analitic. n ceea ce privete vehiculele pe dou roi, la echivalarea acestora n autoturisme se disting dou categorii: bicicletele circul, de regul, la extremitatea cii de rulare i sunt mai puin stnjenitoare n circulaie;

motocicletele autovehicule rapide care circul pe toat limea benzii de circulaie. Efectueaz ele nsele depiri i sunt jenante pentru circulaia altor tipuri de autovehicule.

Cifrele medii indicate pentru echivalare sunt: 1 / 5 autoturisme pentru o biciclet; 1 / 2 autoturisme pentru motociclet. Msurile care pot duce la creterea capacitii de circulaie sunt: msuri de ordin constructiv se refer la proiectarea unor elemente ale drumului care s asigure: desfurarea nestingherit a circulaiei, evitarea traversrii localitilor, amenajarea interseciilor de drumuri, evitarea pasajelor la nivel cu calea ferat, mrirea numrului de benzi de circulaie, etc; msuri de exploatare se refer la: reglementarea staionrii n orele de vrf, limitarea circulaiei autovehiculelor grele, amenajarea staiilor de alimentare cu combustibil, etc. Nemijlocit legat de capacitatea de circulaie este capacitatea de transport. Prin capacitate de transport (Ct) se nelege cantitatea de mrfuri/numrul de cltori care se pot transporta cu mijloacele de transport auto ntr-o or sau ntr-o zi, ntr-un anumit sens de circulaie. Valoarea Ct depinde de: tipul autovehiculelor i Cc. unde: Ct = Cc * qm

qm = numrul mediu de tone/cltori transportate de un autovehicul. Qm n transportul rutier se exprim n cltori*kilometrii sau tone* kilometrii i se determin cu relaia: Tk = Ct * lmt unde: lmt = distana medie de transport a unei tone. Transportul auto (spre deosebire de cel feroviar) reprezint numai o parte a circulaiei rutiere. Dreptul de a folosi drumul este general; pe drum circul autovehicule care aparin att societilor de transport, ct i particularilor i cetenilor

CAPITOLUL III 3. SISTEME DE TRANSPORT

3.1 Rolul si locul transporturilor


Transporturile constituie una dintre cele mai importante componente ale vietii socioeconomice. Cand ne referim la transporturi trebuie sa abordam acest concept din doua perspective: sisteme; servicii. Prin intermediul sistemelor de transport, operatorii sau alte entitati economice presteaza servicii de transport la cererea clientilor. Clientii la randul lor pot fi persoane fizice (indivizi) sau persoane juridice. Serviciile de transport pot fi caracterizate prin faptul ca sunt intangibile, iar calitate acestora nu poate fi determinata decat prin calitatea bazei tehnice cu care se realizeaza prestatia (vehicule, infrastructura, confortul vehiculelor) si a efectelor prestatiei (calatorie confortabila, fara riscuri, in timp scurt etc.). In ceea ce priveste serviciile de transport, exista un concept ce defineste foarte bine legatura dintre asteptarile clientilor si prestatie. Acest concept este nivelul serviciului (LoS Level of Service). Variabilele LoS sunt pentru transportul de marfa: pretul, timpul de transport, regularitatea serviciului (variatii ale timpului de transport de exemplu, in cazul transportului feroviar de marfa, timpul de transport este mai ridicat decat in cazul transportului rutier dar nu exista situatii limita, in care transportul sa intarzie foarte mult, cum este cazul transportului rutier), disponibilitatea echipamentelor specializate, probabilitatea de pierdere si distrugere; iar pentru transportul de calatori: pretul, durata calatoriei, frecventa serviciului, confortul, regularitate (in cazul transportului de calatori, acest indicator este foarte important pentru situatiile in care se utilizeaza mai multe moduri de transport de exemplu, situatia in care un calator trebuie sa ajunga la aeroport la o anumita ora si are de ales intre autobuz si metrou de suprafata, durata calatoriei este mai redusa cu autobuzul dar va utiliza metroul datorita regularitatii scazute a acestui mijloc de transport orar fix, fara intarzieri). Prin sistem de transport se intelege totalitate mijloacelor, instalatiilor si echipamentelor de transport, grupate dupa un anumit criteriu. Aceste criterii se pot diferentia astfel: Criteriul tehnic prin sistem tehnic de transport se intelege totalitatea mijloacelor de transport, a infrastructurii aferente, definit prin utilizarea unei anumite tehnici de efectuare a deplasarii. Cele mai importante sisteme tehnice de transport sunt: sistemul de transport rutier componentele principale ale acestuia fiind vehiculul, calea de rulare (drumul) si instalatiile de semnalizare si dirijare;

sistemul de transport feroviar componentele principale ale acestuia fiind locomotivele, vagoanele, calea de rulare (cale ferata), statiile si triajele, instalatiile de dirijare a circulatiei; sistemul de transport pe ape interioare componentele acestui sistem de transport fiind: calea de navigatie (canale, fluvii, lacuri, rauri), porturile si navele; sistemul de transport maritim componentele principale sunt: navele si porturile; sistemul de transport aerian componentele principale ale acestuia sunt: aeronavele, aeroporturile si sistemele de dirijare ale traficului aerian; sistemul de transport prin conducte componentele de baza ale acestuia sunt conductele si statiile de pompare. In cazul acestui sistem de transport, deplasarea este efectuata doar de catre materia care trebuie transportata. Criteriul geografic dupa acest criteriu se identifica totalitate mijloacelor, instalatiilor si echipamentelor de transport care actioneaza pe un teritoriu dat. Astfel se pot defini urmatoarele sisteme geografice de transport: sistemul de transport industrial sau intern; sistemul de transport urban, de calatori si de marfuri; sistemul de transport suburban, de calatori si de marfuri; sistemul de transport interurban, de calatori si de marfuri; sistemul de transport national; sistemul de transport continental (european); sistemul de transport intercontinental. Criteriul organizatoric prin intermediul acestui criteriu, sunt identificate toate mijloacele, instalatiile si echipamentele de transport care sunt in proprietatea sau responsabilitate unei entitati organizatorice. Astfel, sistemul organizatoric de transport este definit de denumirea entitatii respective. De exemplu, sistemul de transport al RATB (sistemul de transport public urban de suprafata aflat in proprietatea entitatii Regia Autonoma de Transport Bucuresti). Criteriul obiectului transportului transporturile se impart in: transporturi de marfa si transporturi de calatori (de persoane); Criteriul integrarii in procesul de productie acest criteriu evidentiaza doua sisteme de transport: tehnologic si de uz general. Transporturile tehnologice sunt cele care apar in cadrul unui proces de productie (de exemplul, transportul materiei prime de la depozit la hala de productie in cadrul unei fabrici) iar cele de uz general sunt toate celelalte.

3.2 Cerintele impuse transporturilor


inteleasa in acceptiunea larga a cuvantului, adica in sensul functionarii neintrerupte si in perfecte conditii a tuturor mijloacelor, instalatiilor si a echipamentelor de transport, evitand in totalitate accidentarea calatorilor si personalului, distrugerea marfurilor transportate, 9

a. Siguranta circulatiei (respectiv a navigatiei si a zborului). Aceasta trebuie

avarierea sau distrugerea mijloacelor, instalatiilor si echipamentelor de transport. Avand in vedere complexitatea sistemelor de transport, continua miscare a mijloacelor de transport, necesitatea functionarii acestora in toate conditiile atmosferice (furtuni de mare intensitate pentru navigatia maritima, ceata si ninsori abundente pentru transportul aerian, precum si temperaturi scazute si ninsori abundente pentru transportul terestru de suprafata), precum si unele conditii specifice (de exemplu, circulatia pe un singur fir in ambele sensuri la calea ferata), probabilitatea producerii evenimentelor cu urmari defavorabile, este cu mult mai mare decat in alte ramuri ale vietii economice. Urmarile acestor evenimente pot fi deosebit de grave: pierderi de vieti omenesti, pierderi de mijloace si marfuri, distrugerea sau deteriorarea unor instalatii si echipamente in anumite puncte cheie (poduri, tuneluri, acces in porturi etc.) si altele. Un aspect deosebit legat de siguranta circulatiei il reprezinta evitarea raspunsului fals al echipamentelor si instalatiilor de transport si inlocuirea acestuia cu raspunsul eronat (de exemplu, la calea ferata, producerea unui accident care are ca urmari pierderea de vieti omenesti, si care a fost provocat prin atacarea unei cai in ambele sensuri, constituie un caz de raspuns fals pe care l-a furnizat echipamentul sau instalatia pentru managementul traficului; prin imbunatatirea functiilor echipamentelor de management al traficului, acestea pot opri circulatia trenurilor pe un anumit tronson pana la eliminarea defectului sau a cauzei care puteau genera raspunsul fals, in aceasta situatie echipamentul a furnizat un raspuns eronat). Pentru pastrarea intre anumite limite a efectelor defavorabile ce tin de siguranta circulatiei, se impun unele masuri: revizii periodice ale echipamentelor, instalatiilor si mijloacelor de transport, verificari ale competentei conducatorilor de vehicule si operatorilor de echipamente si instalatii de transport, informarea calatorilor si a personalului in ceea ce priveste conditiile in care se efectueaza un anumit transport, actiuni preventive de identificare a eventualelor cauze ce pot produce evenimente, etc. b. Regularitatea circulatiei se poate defini ca fiind masura in care este respectat un anumit grafic de circulatie. Graficul de circulatie este un instrument necesar pentru rezolvarea anumitor probleme legate de transport: utilizarea rationala a infrastructurii de transport, adaptarea ofertei de transport la cerere, stabilirea unei corespondente ferme intre caraus si beneficiarul transportului. c. Ritmicitatea transporturilor repetarea regulata pe o perioada data de timp, a aceluiasi serviciu. Ritmicitatea transporturilor trebuie asigurata potential prin graficul de circulatie si realizata concret prin asigurarea regularitatii circulatiei. d. Reducerea costurilor de transport transportul nu adauga nimic la valoarea de intrebuintare a unei marfi, ci din contra, in anumite situatii, poate conduce la scaderea valorii ei (prin deprecierea marfii transportate datorita conditiilor de transport) si chiar la degradarea completa. Transportul este un factor generator de costuri suplimentare ce se vor regasi in final in pretul platit de consumator. Pentru diminuarea acestui cost trebuie identificate solutiile de transport optime pentru o anumita categorie de marfa si totodata utilizarea modurilor de transport alternative si chiar a transportului mutimodal. e. Reducerea duratei transportului acest aspect trebuie privit atat din punctul de vedere al marfurilor, prin diminuarea timpului necesar unui produs pentru a parcurge distanta productie consum, cat si din punctul de vedere al calatorilor (fac exceptie de la aceasta regula, transporturile de agrement), prin diminuarea timpilor (cum ar fi cel alocat transportului) suplimentari dintre activitatile curente ale omului (ca exemplu, in Mexico City, locuitorilor anumitor zone le sunt necesare aproximativ trei ore zilnic pentru a parcurge distanta de acasa la locul de munca si invers, astfel un locuitor cu speranta de viata de 70 de ani si cu viata activa de 50 de ani va cheltui 6,25 ani din viata pentru transport). Aceasta 10

durata de aproximativ 6 ani, din exemplul precedent, este consumata din timpul alocat refacerii capacitatii de munca. f. Confortul calatoriei constituie o caracteristica specifica numai transportului de calatori. Studiile arata ca activitatea de transport oboseste organismul calatorului si, in consecinta, se pune problema diminuarii acestei oboseli. Pentru micsorarea oboselii este necesara asigurarea unui anumit grad de confort, ale carui elemente constitutive sunt: reducerea aglomeratiei acest lucru se poate face prin doua metode cresterea numarului de vehicule destinate transportului sau cresterea vitezei comerciale de operare a vehiculelor (de exemplu linia de metrou usor1 41 din Bucuresti a carei viteza comerciala a crescut de la aproximativ 13 km/h la 25km/h a inregistrat o scadere a indicatorului numar mediu de calatori pe vehicul, in conditiile in care numarul de calatori a ramas constant; numarul mediu de calatori pe zi a fost de 1,4 milioane, pentru tramvai, in perioada ianuarie-septembrie 2004 la un parc mediu de 379 de tramvaie, de aici se poate calcula numarul mediu de calatori pe zi pe tramvai ca fiind de aproximativ 3694 calatori/tramvai zilnic; datorita cresterii vitezei comerciale de la 13 la 25 km/h numarul mediu de calatori pe tramvai scade la valoarea de 1920 si daca vom considera ca numarul de 3694 calatori reprezinta incarcarea medie de 100%, vom obtine o incarcare de 52%; in exemplu anterior s-a considerat numarul mediu de calatori si numarul mediu de tramvaie, nu au fost luate in calcul situatiile de varf).

Fig. 1 Light-rail in Milano si Neapoli evitarea calatoriei in picioare si oferirea unui numar ridicat de locuri pe scaune (pentru asigurarea acestui element al gradului de confort, in Londra se utilizeaza autobuze etajate, gabaritul In plan orizontal este acelasi ca la celelalte autobuze, in schimb se dubleaza numarul de locuri pe scaune).

Fig. 2 Autobuz londonez evitarea acceleratiilor longitudinale si transversale care sunt suparatoare organismului uman aceste acceleratii sunt in stransa legatura cu viteze de deplasare a vehiculului,
1

11

numarul de porniri/opriri datorate traficului precumsi cu solutiile tehnice de contracarare a acestora (disponibile la vehiculele de ultima generatie). Pentru evitarea pornirilor/opririlor suplimentare (altele decat cele in statii) se utilizeaza sisteme inteligente de transport, iar pentru transportul public, sunt folosite in plus si caile proprii de rulare (atat pentru tramvaie, vezi ca exemplu linia de metrou usor 41, cat si pentru autobuze, vezi liniile de autobuz 336, 601, 137 pe trosonul Universitate Piata Kogalniceanu).

Fig.3 Tramvai linia 41 evitarea vibratiilor acest aspect se poate realiza prin doua cai: prin realizarea unei cai de rulare fara denivelari si prin realizarea unor sisteme de amortizare a vibratiilor (de exemplu, pentru nave si pentru aeronave). diminuarea zgomotului diferite metode de antifonare a vehiculelor, precum si realizarea unor sisteme de propulsie cat mai silentioase. asigurarea microclimatului: temperatura optima, ventilatie, umiditate. g. Integritatea cantitativa si calitativa a marfurilor este o caracteristica specifica transportului de marfuri. Prin integritate cantitativa a marfurilor se intelege predarea la destinatar, a marfurilor preluate de transportator, in aceeasi cantitate cu cea preluata de la expeditorul marfurilor. Prin pastrarea integritatii calitative a marfurilor se intelege predarea la destinatar a marfurilor cu aceleasi proprietati fizico-chimice si in general comerciale cu care acestea au fost preluate de la expeditor. Marfurile sunt supuse, in timpul procesului de transport, unor factori externi ce pot deteriora proprietatile fizico-chimice si comerciale ale marfii (comerciale in sens larg, de exemplu, in aceasta categorie poate intra si ambalajul produsului). Acesti factori pot fi: vibratii, socuri, temperaturi in afara limitelor admise, umiditate excesiva, etc. h. Reducerea poluarii mediului inconjurator poluarea mediului inconjurator consta in acele actiuni care pot produce modificari ale echilibrului ecologic sau sa dauneze sanatatii, linistii si starii de confort ale oamenilor, ori sa provoace pagube economiei nationale, prin modificarea calitatii factorilor naturali sau creati prn activitati umane. Transporturile reprezinta unul din factorii de poluare a mediului inconjurator. Efectul transporturilor asupra mediului poate fi urmarit prin cele trei componente ale poluarii mediului: zgomotul reducerea acestuia se poate face fie prin masuri de antifonare a surselor de zgomot (sistemele de propulsie), fie prin perfectionarea sistemelor 12

de propulsie pentru diminuarea zgomotului. Efectele zgomotului avand o amploare scazuta, uneori se accepta un nivel ridicat al zgomotului pentru a scadea gradul de poluare a aerului (din punct de vedere al zgomotului un autobuz poate fi echivalat cu 10-12 autoturisme, aceasta echivalare depinde de tipul de autobuz precum si de tipul autoturismelor, dar in acelasi timp pentru a putea transporta toti calatorii din autobuz este necesar un numar de 20 de autoturisme, poluarea aerului creste de aproximativ 10 ori, dar mai sunt si alte efecte in ceea ce priveste poluarea, precum cresterea numarului de vehicule, aparitia gatuirilor in trafic si respectiv cresterea poluarii aerului). poluarea aerului este produsa in principal de gazele arse esapate de catre motoarele termice. Pentru diminuarea poluarii aerului se poate actiona pe doua directii (asupra mijloacelor de transport): reducerea toxicitatii gazelor esapate de motoarele clasice, care functioneaza cu benzina sau motorina si folosirea unor purtatori de energie (noi combustibili), care prin natura proceselor chimice dau nastere la gaze nenocive (este cazul motoarelor cu hidrogen si a celor care folosesc energia solara) sau cu nocivitate redusa (eliminarea benzinei cu Pb, ce continea tetraetil de plumb) poluarea apelor poate fi produsa de nave, prin deversarea in rauri si fluvii a apelor uzate si in general a resturilor menajere, uleiurilor uzate, etc. o problema deosebita o constituie pericolul poluarii apelor oceanelor, marilor si apelor interioare de catre navele petroliere, ca urmare a scurgerilor masive de hidrocarburi, care se pot datora accidentelor. Navele petroliere constituie o sursa importanta de poluare, datorita cantitatilor mari de apa care trebuie incarcate in tancurile petroliere pentru a asigura achilibrul navei atunci cand aceasta se deplaseaza fara incarcatura. Pentru eliminarea acestui factor de poluare, au fost emise reglementari care prevad ca apele folosite ca balast sa fie deversate numai in porturi (respectiv in terminalele petroliere) in statiile speciale de epurare sau pentru noile tipuri de petroliere, sa fie prevazute compartimente speciale pentru balast (apa) care sa fie izolate de cele pentru transportul hidrocarburilor. Alti factori de poluare a apelor sunt deversarea uleiurilor de ungere (care sunt inlocuite in service-urile auto) si deversarea apelor menajere rezultate din activitati de intretinerea mijloacelor si infrastructurilor de transport (ape reziduale deversate in canalizare de catre spalatoriile auto). 3.3 Indicatori cheie ai activitatii de transport Activitatea de transport si rezultatele acesteia se masoara printr-o serie de indicatori, a caror cunoastere este obligatorie pentru aprecierea eficientei tehnico-economice a transporturilor, in general, si a diferitelor moduri de transport, in particular. a) Tone expediate reprezinta cantitatea de marfuri expediate de un punct oarecare de expeditie, de o unitate oarecare de transport sau de intreaga retea de transport. Indicatorul da imaginea generala, cantitativa a marfii care trebuie preluata de catre mijloacele de transport, precum si a volumului de operatii de incarcare, care se

13

desfasoara in punctele de expeditie, si de descarcare, din punctele de destinatie (prin intermediul indicatorului tone expediate se masoara marfurile transportate). b) Tone-nete-km reprezinta cantitatea de lucru, de deplasare a marfurilor. Indicatorul este produsul a doi factori: cantitatea de marfuri expediate si distanta de transport (de exemplu pentru transportul unei cantitati de 200 de tone de marfa pe o distanta de 100km se obtine o valoare a indicatorului de 200*100 = 20000 tone-netekm). Acest indicator joaca un rol deosebit de importantin planificarea activitatii de transport, deoarece el fundamenteaza majoritatea sectiunilor de plan: forta de munca, necesarul de combustibili si energie, investitii etc. (prin intermediul indicatorului tone-nete-km se masoara parcursul marfurilor). Acest indicator se utilizeaza si in transportul naval, dar in loc de kilometri se folosesc mile marine tone-nete-mile (1 mila marina = 1,852 km). c) Distanta medie de transport reprezinta raportul dintre tonele-nete-km si tonele-nete expediate:

d medie =

tone nete km [ km] tone nete

Indicatorul este important din mai multe puncte de vedere: reflecta masura in care sunt repartizati in teritoriu furnizorii si consumatorii. reflecta masura in care distributia unui anumit fel de marfa, pentru o situatie data a furnizorilor si consumatorilor, se face corect. Prin masuri de optimizare a distributiei (repartizarii) distanta medie de transport poate fi redusa. se poate obtine o imagine calitativa si cantitativa a ariei de eficienta tehnica si economica in care functioneaza diferitele mijloace de transport. Acest lucru reiese din faptul ca productivitatea, costurile etc. depind in mare masura de marimea distantei de transport. d) Capacitatea unitara a mijlocului de transport reprezinta sarcina utila nominala pe care o poate prelua mijlocul de transport. Sporirea acestei capacitati poate duce la cresterea eficientei economice a mijlocului de transport, dar pana la o anumita limita, ce este impusa de structura traficului (de exemplu, transporturile rutiere agabaritice necesita interventii suplimentare asupra infrastructurii rutiere si genereaza modificari ale traficului). e) Capacitatea de circulatie este un indicator care se refera la cale pe care circula mijloacele de transport. Acesta indica numarul de mijloace de transport care pot trece in unitatea de timp pe calea respectiva. f) Capacitatea de transport a caii reprezinta cantitatea de marfuri exprimata in tone care poate fi transportata intr-un sens in unitatea de timp. Capacitatea de transport a caii depinde atat de capacitatea mijloacelor de transport cat si de capacitatea de circulatie a caii. g) Productivitatea mijlocului de transport reprezinta cantitatea de tone-nete-km realizate in unitatea de timp de fiecare tona capacitate a mijlocului de transport. De exemplu un camion cu sarcina utila de 10 tone, care face intr-o zi sase curse incarcate, fiecare la o distanta de 20km, realizeaza o productivitate:

14

6 20 10 = 120tone km / tonacapacitate 10 Se poate remarca faptul ca productivitatea mijloacelor de transport este influentata de distanta medie de transport a marfii si ponderea parcusrsurilor goale in parcursul total. P=

h) Consumul specific de combustibil sau energie electrica reprezinta consumul de combustibil sau energie electrica raportat la energia dezvoltata in unitatea de timp sau la prestatia efectuata. In primul caz este vorba despre consumul specific tehnic, iar in al doilea despre consumul specific de exploatare. i) Costul se exprima in general pe unitate transportata (lei/tona-km sau lei/calatorkm) si se calculeaza prin intermediul raportului dintre cheltuielile totale ale activitatii de transport, exprimate in lei, si prestatia efectuata, exprimata in tone-nete-km sau calatori-km. j) Productivitatea muncii (se poate vorbi in general despre productivitatea factorilor de productie munca, capital, resurse materiale) reprezinta raportul dintre prestatie (in exprimare calitativa valorica sau cantitativa) si personalul muncitor (numarul acestuia) care a participat la efectuarea prestatiei.

15

CAPITOLUL IV ORGANIZAREA TRANSPORTULUI DE CALATORI PE CALEA FERATA a) Organizarea transportului de calatori pe calea ferata necesita un ansamblu de masuri tehnice si organizatorice, in scopul folosirii cat mai bune a mijloacelor de transport, asigurarea unei deplasari sigure, rapide, regulate si confortabile a calatorilor. In cadrul retelei de cai ferate, traficul de calatori este de mai multe feluri: 1. Trafic international -; se desfasoara intre doua sau mai multe state, pe baza unui contract de transport international. Acesta este reglementat de Conventia CIV, ale carei capitole se refera la: obiectul si sfera de aplicare a Conventiei, contractul de transport, raspunderea cailor ferate, masuri procedurale privind aderarea si semnarea Conventiei; 2. Traficul direct -; se desfasoara in limitele a doua sau mai multe regionale de cale ferata; 3. Traficul local -; se desfasoara in limitele unei regionale de cale ferata; 4. Traficul suburban -; are loc in limitele suburbane ale marilor orase. Aceste feluri de trafic influenteaza: alegerea tipului de vagoane, frecventa calatoriilor, nivelul tarifelor, etc. Organizarea transportului de calatori pe calea ferata este o activitate laborioasa, care necesita: a) Stabilirea si organizarea curentilor de calatori Totalitatea calatorilor transportati cu orice fel de legitimatie de calatorie, repartizati pe directii sau sectii de circulatie, intr-o anumita perioada de timp, reprezinta curentii de calatori. Stabilirea acestora se face folosind datele statistice din perioadele anterioare si avandu-se in vedere si consecintele ce rezulta din darea in functiune: a unor noi linii de cale ferata, a noi obiective industriale, socio-culturale, statiuni balneo-climaterice, etc. Indicatorii care trebuie avuti in vedere sunt grupati in diverse categorii: indicatori de trafic: calatorii expediati in unitatea de timp; durata medie a unei calatorii; densitatea curentilor de trafic, etc; indicatori de utilizare a vagoanelor de calatori: rulajul vagoanelor; parcursul mediu zilnic al vagonului; frecventa medie a calatorilor pe vagon sau pe osie, etc; indicatori de utilizare a trenurilor de calatori: numarul de calatori din tren; numarul de vagoane sau al osiilor dintr-un tren; viteza de circulatie, etc. b) Organizarea circulatiei trenurilor de calatori -; trebuie sa tina seama: de felul si categoria de trenuri, de mersul trenurilor, de primirea si expedierea trenurilor de calatori. Dupa felul si categoria lor, trenurile sunt: trenuri de lung parcurs -; cu un parcurs mai mare de 200 km; trenuri locale -; cu un parcurs mai mic de 200 km; trenuri suburbane -; cu un parcurs mai mic de 100 km, media parcursului fiind de 30 km.

16

n raport cu viteza cu care se deplaseaza si de confortul de care dispun, trenurile se impart in: trenuri exprese; trenuri rapide; trenuri accelerate; trenuri personale; trenuri curse pentru navetisti.

Numarul trenurilor, categoria si compunerea acesteora se stabilesc in functie de structura curentilor de calatori si de structura parcului de vagoane. Dupa determinarea numarului si a categoriei trenurilor de calatori, acestea se reintroduc in graficul de circulatie, cu respectarea urmatoarelor cerinte: asigurarea coordonarii mersului trenurilor internationale in statiile de frontiera; asigurarea conditiilor de siguranta a circulatiei; respectarea orelor de plecare si de sosire; asigurarea celor mai bune legaturi in statiile de ramficatie intre trenurile de calatori, indiferent de categoria acestora; evitarea stanjenirii traficului de marfuri. c) Organizarea activitatii in statiile de calatori -; presupune organizarea imbarcarii si debarcarii calatorilor, care implica: tragerea din timp la peron a garniturilor de tren; organizarea informatiilor astfel incat calatorii sa fie avizati privind ordinea imbarcarii; organizarea controlului, de catre echipe complexe, privind starea de pregatire a trenurilor inaintea imbarcarii calatorilor si remedierea defectiunilor; specializarea cailor de acces si a peroanelor pe fel de grafic, organizarea informatiilor care pot fi transmise prin mijloace vizuale, prin megafoane sau prin personalul birourilor de informatii; organizarea activitatii caselor de bilete, care impune specializarea acestora pe clase, iar in unele statii chiar pe directii de mers; organizarea activitatii depozitelor pentru pastrarea bagajelor de mana, pentru ca efectuarea in conditii eficiente a acestor operatii impune organizarea corespunzatoare a depozitelor de bagaje.

17

CAPITOLUL V 5. TRANSPORTUL RUTIER 5.1. Documente necesare n transportul rutier La bordul vehiculelor care efectueaz transportul rutier internaional de mrfuri trebuie, n general, s existe urmtoarele documente: 1. licena de transport nsoit de caietul de sarcini (copie xerox), vizat pe anul n curs de reprezentana Autoritii Rutiere Romne (ARR) care a emis-o; 2. licena de execuie pentru transportul internaional (n original); 3. certificatul de nmatriculare a vehiculului, nsoit de talonul de inspecie tehnic; 4. permisul de conducere al conductorului auto; 5. diagrama tahograf pentru autovehiculele de marf cu sarcin util mai mare de 3,5 tone pentru microbuze (cu mai mult de 9 locuri) i autobuze; 6. asigurarea civil i cartea verde, efectuat de o societate de asigurri din Romnia; 7. documente specifice solicitate de Administraia Naional a Drumurilor din Romnia n vederea ndeplinirii obiectivelor controlului efectuat de aceasta: autorizaia special de transport (n original) pentru eventualele depiri ale limitelor maxime admise (de greutate i/sau gabarit), eliberat la ieirea din Romnia de ctre administratorul drumurilor pe care a circulat; documente specifice reglementate pentru transporturile umanitare cu destinaia Romnia (la intrarea n ar); talonul din MTC (matc, talon i chitan) eliberat la intrarea sau la ieirea din Romnia n cazul tranzitrii teritoriului romnesc; alte documente impuse pe parcurs prin reglementri interne sau internaionale; 8. documente de nsoire a mrfii (facturi, avize, etc.); 9. nota de expediie; 10. scrisoarea de transport internaional CMR; 11. carnet TIR i certificat de agreere vamal (dac circul sub convenia TIR); 12. autorizaii emise de Ministerul Transporturilor din rile de tranzit sau de destinaie. Nota de expediie (forwarding note), pune n eviden existena contractului ntre cru i expeditor i determin calcularea ratei frahtului (costul transportului) pe baza datelor specificate n document de ctre expeditor:

18

numele i prenumele expeditorului i al destinatarului adresele de origine i de destinaie natura i volumul mrfurilor ruta aleas pentru deplasare ambalajul condiia de livrare

Carnetul TIR se ntocmete pentru fiecare vehicul sau container i este valabil pentru un singur transport. Aici se specific, conform rubricilor, anumite date referitoare la transport, de exemplu: denumirea mrfurilor calitatea mrfurilor numrul de colete adresa destinatarului
Model de CONTRACT DE TRANSPORT Nr. ______ din _________

Cap. I PRILE CONTRACTANTE


SC__________SRL/SA, cu sediul social in____________, str._________________, nr.________, bl. ________, ap.____, sector________, jud. _____________, telefon ______________________, Fax ______________, inregistrata la Registrul Comertului sub nr. _________________, avand CUI___________, cod IBAN nr_______________________ deschis la Banca ________________, reprezentata legal prin __________________, in calitate de________, denumita in cele ce urmeaza

PRESTATOR i
SC______SRL/SA, cu sediul social in_________, str._________, nr.____, bl. ___, ap.__,jud. ________, telefon __________, Fax _____, inregistrata la Registrul Comertului sub nr. ______, avand CUI_____, cod IBAN nr______ deschis la Banca ______, reprezentata legal prin _____, in calitate de________, denumita in cele ce urmeaza

BENEFICIAR
au convenit ncheierea prezentului contract de transport, n urmtoarele condiii:

Cap. II OBIECTUL CONTRACTULUI


Art. 1. Obiectul contractului il constituie prestarea de servicii de transport marfa, de catre PRESTATOR pentru BENEFICIAR, in conditiile mentionate in prezentul contract

Cap. III DURATA CONTRACTULUI


Art. 2. Prezentul contract se incheie pe o perioada de _____ luni si intra in vigoare la data semnarii acestuia de catre ambele parti. El poate fi prelungit de comun acord printr-un act aditional la contract semnat de ambele pri.

Cap. IV OBLIGATIILE PRESTATORULUI


a) s asigure mijlocul de transport adecvat, a carui capacitate este suficienta si n stare corespunzatoare, la data si ora fixata, conform comenzilor ferme ale Beneficiarului si in conditiile stabilite de comun acord . Daca autovehicolul nu corespunde cerintelor expeditorului, prezent defectiuni tehnice, nu este propriu naturii mrfii sau nu are dotarile necesare acesta este n drept s cear nlocuirea cu un altul corespunzator. b) s ia n primire marfa c) sa ntocmeasca dupa primirea marfii, documentele de transport

19

d) Prestatorul are obligatia sa verifice exactitatea documentelor puse la dispozitie de catre expeditor precum si integritatea lor. Nu va pleca de la locul incarcarii fara toate documentele ce trebuie sa insoteasca transportul in vederea vamuirii marfii fara probleme. e) Sa supravegheze incarcarea si descarcarea mijlocului de transport atat la locul de incarcare al beneficiarului cat si la locul de descarcare. Drepturile si obligatiile prestatorului in privinta incarcarii si descarcarii marfurilor sunt conforme cu reglementarile acordului CMR, ale acordului TIR precum si cu celelalte reglementari ale legislatiei de transport internationale si nationale. f) Prestatorul se obliga sa indeplineasca oricand conditiile legale internationale (CMR, TIR, AETR, ADR, etc) pentru executarea comenzilor primite de la Beneficiar. Totodata, prestatorul se obliga sa procure toate permisele si autorizatiile necesare pentru transport, corespunzator legislatiei nationale si a celei internationale a statelor pe teritoriul carora se efectueaza transporturile. g) Sa suporte contravaloarea eventualelor lipsuri sau pierderi inregistrate, produse din culpa sa

Cap.V OBLIGATIILE BENEFICIARULUI


Art. 4. Beneficiarul se obliga: a) Sa indrume si sa furnizeze toate informatiile necesare pentru efectuarea transporturilor in timp si pe ruta stabilita; b) Sa incredinteze prestatorului toate documentele necesare pentru transportul de marfuri; c) Sa confirme in documentele de transport efectuarea transportului, receptionarea si integritatea marfurilor sau orice alta observatie privind starea acestora; d) Beneficiarul va asigura efectuarea plii formalitilor vamale att la export ct i la import; e) S ncarce i s descarce marfa n i din mijloacele de transport f) Sa plateasca contravaloarea serviciilor de transport efectuate in baza prezentului contract g) Sa plateasca taxa de stationare pentru depasirea timpului de stationare acordat

Cap.VI PRETUL TRANSPORTULUI


Art. 5. Pretul pe cursa se va negocia inainte de executarea fiecarui transport in functie de distanta parcursa si de cantitatea incarcata si va fi mentionat in scrisoarea de transport. Pentru depasirea timpului de stationare acordat se va percepe o taxa de stationare de _____ euro/zi.

Cap.VII MODALITATEA SI TERMENUL DE PLATA


Art. 6. Plata de catre Beneficiar se va face in termen de _____ zile de la data primirii de la Prestator a facturilor insotite de CMR-ul confirmat fara rezerve Art. 7. In cazul in care beneficiarul nu respecta termenul de plata, va suporta penalitati de 0,1% pe fiecare zi de intarziere calculate la suma datorata Art. 8. Raspunderea beneficiarului n contractul de transport a) Beneficiarul va raspunde pentru plata la termen a contravaloarei transportului, orice pierdere duce la plata de penalitati b) Raspunderea beneficiarului mai poate interveni si n caz de deteriorare a autovehiculului cu ocazia ncarcarii sau pentru ambalarea necorespunzatoare si nefixarea marfii, cu si pentru exactitatea mentiunilor din scrisoarea de transport c) Beneficiarul isi asuma responsabilitatea pentru orice consecinte nefavorabile rezultate ca urmare a unor date incorecte sau incomplete privind comanda de transport cat si documentele insotitoare ale marfii. Art. 9. Rspunderea prestatorului a) n cazul avarierii marfii n timpul transportului si din culpa prestatorului, despagubirea la care va fi obligat consta n suma corespunzatoare deprecierii marfii, fara alte daune. b) Daca marfa a ajuns la destinatie cu deprecieri calitative, datorita depasirii termenului de executare a transportului, carausul va fi obligat la plata despagubirilor corespunzatoare. Carausul va fi exonerat de raspundere daca va putea dovedi ca pierderea sau avaria marfurilor au fost cauzate din motive de forta majora, lipsa sau defectuozitatea ambalajului, natura marfii,nrcarea-descarcarea defectuoasa executate de expeditor (destinatar)

20

Art. 10. Exonerarea de rspundere Prile sunt exonerate de raspundere pentru cazurile de forta majora, dovedite cu acte legale. Prin forta majora se alege: fenomene naturale care mpiedica derularea n conditii de siguranta a transportului; reglementari ale autoritatilor locale de tranzit; actiuni militare; diversiuni, asediu; actiuni organizate ale muncitorilor si functionarilor

Cap.VIII. LITIGII
Art. 11. Neintelegere dintre partile contractante in legatura cu clauzele si executarea prezentul contract se vor solutiona pe cale amiabila, daca acest lucru nu este posibil va fi sesizata instanta judecatoreasca competenta

Cap.IX NOTIFICARILE INTRE PARTI


Art. 12. Partile contractante convin ca orice notificare adresata de una dintre acestea celeilalte este valabil indeplinita daca va fi transmisa la sediul mentionat in prezentul contract. Art. 13. In cazul in care notificarea se face pe cale postala, ea va fi transmisa, prin scrisoare recomandata, cu confirmare de primire si se considera primita la destinatar la data mentionata pe confirmare de catre oficiul postal primitor. Art. 14. Daca notificarea se trimite prin fax ea se considera primita in prima zi lucratoare dupa cea in care a fost expediata. Art. 15. Notificarile verbale nu se iau in considerare de nici una dintre parti, daca nu sunt confirmate, prin intermediul uneia dintre modalitatile prevazute la punctele precedente.

Cap.X CLAUZE FINALE


Art. 16 Orice modificare sau completare a prezentului contract se va face in baza unui act aditional care va exprima acordul expres al ambelor pri Art. 17. Rezilierea prezentului contract se va putea produce cu acordul scris al ambelor parti sau n mod unilateral, n caz de neplata n termenul prevazut sau prin vointa exprimata in scris de una din parti cu minim 30 de zile inainte de termenul de expirare al contractului, dar nu inainte de achitarea la zi a tuturor obligatiilor rezultate din executarea serviciilor de transport. Prezentul contract de transport s-a incheiat in 2 (doua) exemplare originale, cate unul pentru fiecare parte contractanta.

DATA PRESTATOR BENEFICIAR


Scrisoarea de transport tip CMR, nainte se completa n trei exemplare: unul este remis expeditorului, unul nsoete marfa i este predat destinatarului i unul este reinut de cru. Pentru a ine pasul cu evoluia practicilor din transport, dar i pentru a fructifica experiena celor 30 de ani de folosin a primei variante de Scrisoare de trsur CMR, IRU a revizuit acest document din 1976 i a emis cu prilejul ultimei Adunri Generale a Uniunii Transportului Rutier Internaional (IRU), din noiembrie 2007, un model actualizat, a crui folosire o recomand: Potrivit informaiilor furnizate de Asociaia Romn pentru Transport Rutier Internaional (ARTRI) scrisoarea CMR este tiprit n 4 exemplare

5.2. Componentele procesului de transport rutier Procesul de transport al marfurilor pe sosele are trei componente de baza: drumul, autovehiculul si conducatorul auto. 5.3. Conducatorul autovehiculului

21

Autovehiculele pot fi conduse pe drumurile publice numai daca, pe langa indeplinirea conditiilor tehnice necesare, sunt inmatriculate la organele de politie si conducatorii lor poseda permise de conducere valabile pentru categoria din care face parte autovehiculul condus. Inainte de plecarea in cursa, conducatorul autovehiculului este obligat sa verifice starea tehnica a acestuia si in special sistemele de transmisie, directie, franare, rulare, lumini si semnalizare. Daca autovehiculul nu indeplineste conditiile tehnice, conducatorul sau nu va pleca in cursa. In timpul conducerii, conducatorul autovehiculului trebuie sa aiba asupra sa: permisul de conducere, cu anexa acestuia; certificatul de inmatriculare a autovehiculului; foaia de parcurs pentru autovehiculele apartinand intreprinderilor; dovada verificarii tehnice anuale sau, dupa caz, talonul cu reviziile tehnice ale autovehiculului. El trebuie sa respecte riguros, in timpul conducerii, semnificatia mijloacelor de semnalizare rutiera, semnalele agentilor de circulatie si ale conducatorilor de vehicule. De asemenea, trebuie sa execute in siguranta si cu respectarea normelor legale manevrele privind incadrarea autovehiculului in mers, depasirea altor vehicule, acordarea prioritatii de trecere, intoarcerea si mersul inapoi, trecerea la nivel cu liniile de tramvai si cu cele de cale ferata, oprirea si stationarea voluntara, parcarea s.a. Totodata conducatorul autovehiculului trebuie sa aiba in permanenta o conduita preventiva si o etica profesionala deosebita.

5.5. Regimul eliberarii licentelor in transportul rutier Transporturile rutiere publice sau in interes propriu se pot efectua numai pe baza licentei de transport si a licentei de executie, dupa caz, eliberate de Ministerul Transporturilor prin Oficiul Rutier Central. Licentele de transport pot fi: a) licente de transport rutier public si b) licente de transport in folos propriu. La randul lor, licentele de executie pot fi: a) licente de executie pentru transporturi nationale si b) licente de executie pentru transporturi internationale Toate aceste licente se elibereaza pe baza unor caiete de sarcini care contin conditiile pe care operatorul de transport trebuie sa le indeplineasca pentru efectuarea unui transport de calitate, in conditii de siguranta si protectie a mediului. Transporturile rutiere de marfuri si persoane in interes personal se pot efectua fara licenta de transport si de executie, cu respectarea reglementarilor privind circulatia si transportul pe drumurile publice. Transporturile rutiere nationale de marfuri si persoane in folos propriu, cu exceptia transporturilor periculoase sau agabaritice, se pot efectua fara licenta de transport si de executie, daca vehiculul se afla in proprietatea persoanei fizice sau juridice care efectueaza transportul1. Transporturile rutiere de marfuri si persoane in folos propriu pot fi efectuate cu vehicule inchiriate, cu respectarea uneia din urmatoarele conditii, inclusa in contractul de inchiriere:

22

proprietarul vehiculului (locatorul) detine licenta de transport public si licenta de executie pentru vehiculul inchiriat, fiind direct raspunzator de respectarea caietelor de sarcini si a reglementarilor legale in vigoare; persoana fizica sau juridica care a luat cu chirie vehiculul (locatorul), detine licenta de transport si are obligatia sa obtina licenta de executie pentru vehiculul inchiriat, fiind direct raspunzator de respectarea caietului de sarcini si a reglementarilor legale in vigoare. Eliberarea licentelor de transport si a celor de executie, precum si controlul desfasurarii activitatii de transport rutier, se realizeaza prin Oficiul Rutier Central si serviciile sale organizate la nivelul judetelor si Municipiului Bucuresti. Licenta de transport se intocmeste intr-un singur exemplar original pentru fiecare operator si in atatea exemplare de serviciu cate filiale, sucursale, puncte de lucru etc. are in alte judete. Exemplarele de serviciu se inregistreaza la serviciile judetele ale Oficiului Rutier Central (O.R.C.) de catre sucursalele, filialele etc. ale operatorului, in teritoriu. Licenta de transport se atribuie pentru o perioada de 5 ani de la data eliberarii si trebuie vizata anual de catre O.R.C., cu plata tarifelor aferente. Cu aceasta ocazie, sunt aduse la zi si sunt verificate documentele care au stat la baza eliberarii licentei. Licenta este nominala, emisa pe numele operatorului de transport rutier, si nu este transmisibila. Impreuna cu caietul de sarcini, aceasta se pastreaza in original de catre operatorul de transport, la sediul acestuia. Pentru dobandirea licentei de transport public, operatorul de transport trebuie sa faca dovada ca indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: a) onorabilitate; pentru a fi indeplinita aceasta conditie, administratorul si persoanele care conduc efectiv si permanent activitatea de transport rutier trebuie sa nu fi fost condamnate pentru infractiuni penale, inclusiv de natura comerciala, sa nu aiba interdictie in exercitarea unor drepturi civile si sa nu fi fost declarate necorespunzatoare in exercitarea activitatii de transport rutier, de catre autoritatea competenta. b) capacitate financiara; operatorul de transport indeplineste aceasta conditie, daca prezinta scrisoarea de bonitate din partea bancii sau bancilor unde detine conturi; c) baza materiala; operatorul de transport trebuie sa faca dovada ca detine in proprietate sau cu chirie mijloace de transport, precizand lista acestora, numele de inmatriculare, marca si tipul vehiculelor, anul fabricatiei, atestarea starii tehnice a acestora; d) capacitate profesionala; operatorul de transport trebuie sa desemneze o persoana, pentru organizarea si conducerea nemijlocita a capacitatii de transport, avand competenta profesionala si probitate morala, angajata cu contract de munca legal, sau conventie civila de prestari servicii inregistrata la Camera de munca, cu exceptia cazului cand persoana desemnata Organizarea si conducerea nemijlocita a activitatii de transport pot fi realizate si de o persoana juridica (S.A., S.R.L.) daca: dovedeste ca are ca obiect de activitate organizarea si conducerea nemijlocita a activitatii de transport; are angajate cu carnete de munca una sau mai multe persoane cu studii superioare, care intrunesc conditiile de capacitate profesionala; Licenta de transport poate fi suspendata sau anulata atunci cand nu mai sunt indeplinite conditiile (fie si numai una dintre ele) in baza carora a fost acordata.

23

Licenta de executie, este documentul in baza caruia operatorul de transport rutier poate sa execute anumite categorii si tipuri de transport rutier, in conformitate cu caietele de sarcini. Ea poate fi de doua feluri: a) licenta de executie pentru vehicul; si b) licenta de executie pentru traseu. Sunt obligati sa detina licenta de executie pentru vehicul operatorii de transport public (pentru toate tipurile de transport national si international), precum si operatorii de transport in folos propriu (pentru transporturi internationale de marfuri si persoane, transporturi nationale rutiere de marfuri periculoase sau agabaritice). Sunt obligati sa detina licenta pentru traseu, operatorii de transport care efectueaza transport de persoane prin servicii regulate. a) Licentele de executie pentru vehicul sunt emise pentru o perioada de pana la un an, dar nu mai putin de un trimestru, operatorilor de transport detinatori ai licentei de transport. Licenta se emite nominal, pentru fiecare din mijloacele de transport cu inspectia tehnica valabila, indiferent de capacitatea de transport, si este netransmisibila. Documentele care stau la baza emiterii licentei de executie pentru vehicul, sunt, dupa caz, pentru fiecare tip de transport in parte: cartea de identitate sau certificatul de inmatriculare (din care rezulta caracteristicile constructive ale vehiculului); talonul-anexa la certificatul de inmatriculare, atestand inspectia tehnica valabila si neexpirata; certificatul eliberat de Registrul Auto Roman (privind gradul de poluare cu noxe; pentru transport de produse periculoase sau agabaritice etc.); certificatul emis de organisme specializate, abilitate, pentru fiecare grupa de produse periculoase, conform Acordului european referitor la transportul rutier al marfurilor periculoase (ADR). Licentele de executie pentru vehicul se elibereaza pentru transportul national si/sau international. Licenta de executie pentru vehicul pentru transporturile internationale da dreptul vehiculelor care indeplinesc conditiile prevazute de inspectia tehnica, sa efectueze transporturi de marfuri sau de pasageri in trafic international, avand dreptul de a trece frontiera de stat a Romaniei in acest scop. Transporturile internationale de marfuri se pot efectua numai de operatorii de transport rutier (persoane fizice sau juridice cu sediul in Romania), cu vehicule inmatriculate in Romania, si cu respectarea reglementarilor internationale stabilite prin acordurile rutiere bilaterale, precum si a altor acorduri si conventii internationale la care Romania a aderat sau este parte. Autovehiculele care efectueaza aceasta categorie de transporturi vor fi echipate cu aparate de control (tahograf), omologate international, instalate si sigilate conform prescriptiilor tehnice specifice. b) Licenta de executie pentru traseu da dreptul operatorului sa efectueze transporturi de persoane, prin curse regulate, cu vehicule special destinate acestui scop (autocare, autobuze, microbuze). Totalitatea traseelor pe care se realizeaza sau se solicita executarea transportului de persoane formeaza "programul de transport persoane prin curse regulate", iar administratorul acestui program este: 1) Ministerul Transporturilor, pentru traseele internationale; 2) Oficiul Rutier Central, pentru traseele interjudetene; si 3) Oficiul Rutier Central, prin Serviciile rutiere teritoriale, pentru traseele judetene.

24

Traseele pe care se executa transportul de persoane si cursele prin care se realizeaza se pot propune de M.T. prin O.R.C., de catre Administratia Locala, sau de catre detinatorii de licenta de transport. Graficul de circulatie in baza caruia se desfasoara cursele pe trasee se intocmeste si se propune de catre: Serviciul de transport (pentru serviciile propuse de O.R.C. sau de Administratia Locala) si de catre operatorii de transport (pentru traseele propuse de acestia). Licentele pentru traseu si caietele de sarcini aferente acestora (cuprinzand capetele de linie, statiile deservite, programul curselor etc.) sunt oferite public pentru contractare, pana la data de 15 noiembrie a anului in curs, pentru anul urmator. Traseele de transport international de persoane prin curse regulate pot fi parcurse cu autocare si microbuze clasificate, echipate cu aparate de control (tahograf), omologate international, instalate si sigilate conform prescriptiilor tehnice specifice si care detin certificat de clasificare pe stele si categorii. Traseele se propun de catre transportator si se aproba de catre Ministerul Transporturilor din Romania si din tara partenera, fiind avizate de catre autoritatile competente din tarile de tranzit.

CAPITOLUL VI TRANSPORTUL NAVAL. ORGANIZAREA TRANSPORTULUI DE MRFURI CU AERONAVELE Mult timp transportul aerian cargo a fost considerat o activitate secundar n transportul aerian, dar rolul su devine din ce n ce mai important, fapt demonstrat de existena companiilor specializate n transapot cargo (cel mai adesea n Europa, SUA i Japonia). n ultimii ani, prin intrarea n exploatare a unor noi tipuri de aeronave, printr-o mai bun organizare a transporturilor, s-a obinut micorarea timpului de staionare la sol i de ncrcare-descrcare, prin folosirea unor utilaje i sisteme de manipulare i transport adecvate. Traficul internaional aerian a nregistrat un ritm anul de cretere de 8,5%, respectiv cu 1,5% mai mult dect cel nregistrat de transportul aerian de pasageri. Astzi n traficul internaional sunt transportate pe calea aerului nu numai mrfurile aa numite clasice ca supliment de bagaj la transportul cltorilor, ci au aprut linii aeriene specializate n transportul mrfurilor. La acestea au contribuit n primul rnd operativitatea i rapiditatea derulrii expediiei, dar i reducerea n mod constant a preului de transport, confortabilitatea primirii 25

i expedierii mrfurilor, sigurana i cooperarea ntre companiile aeriene care simplific foarte mult activitatea beneficiarilor de transport. Activitatea de transport aerian de mrfuri a fost reglementat de prevederile Codului aerian, din 30 decembrie 1953. n prezent, aceast activitate este reglementat de Codul aerian i de alte reglementri. Sunt anumite mrfuri pentru care deplasarea cu avionul este avantajoas. Organizaia Aviaiei Civile Internaionale (OACI) grupeaz aceste articolele ce se transport cu aeronavele pe baz de tarife, exceptnd excedentul de bagaje al cltorilor n 5 categorii de mrfuri, care, prin rapiditate i siguran, justific un tarif mai ridicat. Acestea sunt: articole care necesit urgen i care prezint o oarecare fragilitate (piese de schimb pentru aeronave, nave, truse farmaceutice, echipament medical); articole care i pericliteaz calitatea la un transport de durat (mrfuri perisabile, animale, substane radioactive); articole care au o valoare ridicat n raport cu greutatea lor (obiecte de art, bijuterii); articole care trebuie s nsoeasc pasagerii, dar, datorit volumului mare, nu pot fi transportate ca bagaje personale (animale, brci, eantioane comerciale etc.); diverse articole destinate unor zone care nu dispun de mijloace de transport la sol, dar care sunt accesibile elicopterelor, cum ar fi: zone muntoase, insule, platforme pertroliere etc. Transportul aerian de mrfuri reprezint doar 2-3% din volumul total al transportului mondial de mrfuri, iar valoric 25% din comerul mondial. Transportul mrfurilor se efectueaz, n general, cu curse regulate i, uneori, cu curse charter. Creterea cererii de transport aerian cargo a permis unor companii aeriene ca Lufthansa, Air France, Japan Airlines s-i dezvolte o nou specializare n acest sector, unde concurena este mai puin dezvoltat, aceea de a oferi un serviciu integal i fiabil pe toat durata transportului, de la expeditor pn la poarta destinatarului. Compania Air France, de exemplu, i-a extins activitatea prin achiziionarea umui parc de maini de mare tonaj pentru a realiza transportul mrfurilor de la aeroport pn la punctul final de destinaie al mrfurilor.

5.1. Contractul de transport aerian internaional de mrfuri i executarea acestuia


n practic, acest contract exist sub forma scrisorii de transport aerian (air waybil). Aceasta dovedete: ncheierea contractului, primirea mrfii la transport de ctre organizaia de transport aerian, precum i condiiile transportului. Scrisoarea de transport aerian este ntocmit de expeditor n trei exemplare originale i mai multe copii. Primul exemplar poart meniunea pentru transportator i este semnat de expeditor. Al doilea exemplar poart meniunea pentru destinatar i este semnat de expeditor i transportator i nsoete marfa, n timp ce al treilea exemplar este semnat de transportator dup primirea mrfii i rmne la expeditor. Scrisoarea de transport aerian mai cuprinde: recipisa de primire; un exemplar pentru formalitile vamale la destinaie; cteva copii pentru compania de transport aerian i agenii acesteia. n scrisoarea de transport aerian trebuie s se menioneze: punctele de plecare i destinaie; dac ele sunt situate pe teritoriul aceleiai pri contractante;

26

dac sunt prevzute una sau mai multe escale pe teritoriul altui stat se va indica una din aceste escale; greutatea, volumul i dimensiunea coletelor, felul ambalajului, marcajul, starea mrfii predat la transport; numele i adresa destinatarului i dac este cazul numele i adresa agentului destinatarului care va prelua marfa pe aeroportul de destinaie; numele i adresa expeditorului; meniuni n legtur cu modul de plat a taxelor de transport i a taxelor accesorii; un aviz indicnd expeditorilor c trasportul este supus reglementrilor Conveniei de la Varovia, care, n general, limiteaz rspunderea transportatorilor n caz de pierdere sau avariere a mrfurilor. Expeditorul rspunde pentru exactitatea datelor nscrise n scrisoarea de transport i este rpunztor pentru orice pagub suferit de cru sau de orice alt persoan, fa de care este angajat rspunderea cruului, din cauza indicaiilor i declaraiilor sale n neregul, inexacte sau incomplete. Totdat, expeditorul este obligat s dea toate lmuririle necesare s anexeze la scrisoarea de transport aerian documentele necesare pentru ndeplinirea formalitilor vamale. 5.2. Tarife pentru transporturile internaionale aeriene de mrfuri Taxele de transport i cheltuielile accesorii la aeroporturile de plecare i sosire sunt suportate de expeditor sau destinatar, n funcie de condiiile de livrare prevzute n contractul extern. n traficul internaional aerian de mrfuri, condiiile de livrare cele mai folosite sunt: a) franco uzin - transportul mrfii la aeroportul de expediere, taxele accesorii i de transport portavion, inclusiv taxele accesorii pe aeroportul de destinaie i transportul la domiciliul su se suport de ctre destinatar; b) franco aeroport plecare expeditorul suport cheltuielile cu transportul mrfii la aeroport i taxele accesorii pe aeroportul de plecare. Destinatarul suport: taxele de transport portavion, taxele accesorii pe aeroportul de destinaie i transportul mrfii pn la domiciliul su; c) franco aeroport destinaie expeditorul suport: cheltuielile cu transportul mrfii pn la aeroprtul de plecare, taxele accesorii i de transport portavion. Destinatarul suport taxele accesorii pe aeroportul de sosire i transportul mrfii pn la domiciliul su. d) franco domiciliul destinatarului expeditorul suport toate cheltuielile aferente expediiei pn la domiciliul destinatarului, n afara taxelor vamale. n funcie de felul mrfurilor, tarifele de transport aerian pot fi de dou tipuri: - tarife pentru transportul mrfurilor generale (General Cargo); - tarife pentru transportul mrfurilor speciale (Specifia Commodity Rates). Principalele elemente ce influeneaz nivelul tarifelor aeriene sunt: - greutatea mrfurilor ncrcate la o singur expediie - la mrfurile generale se prevede o greutate minim de taxare de 45 kg, urmnd apoi scri de greutate de: 100, 300, 100, 5000 kg. La cantiti mari exist o degresivitate foarte mare, astfel c, pentru aceeai marf, preul/kg la cantiti mari poate fi abia a 25-a parte din preul/kg la cantitile de 45 kg;

27

- cubajul mrfurilor transportate se consider cubaj normal cel ce nu depete 6 dm3/kg. n cazul n care cubajul mrfurilor este mai mare dect cel normal, atunci cubajul respectiv se mparte la 6. Dac sunt mai multe colete se ia n calcul volumul global al tuturor coletelor. - distana i relaia de transport este normal ca preul s fie acelai la distane egale i s creasc o dat cu distana. Sunt, ns, situaii cnd la aceeai distan preul este diferit, datorit costurilor diferite ale companiilor de transport aerian. IATA recomand un anumit nivel de tarife care pentru o companie aerian reprezint un nivel de orientare: - felul mrfurilor tarifele publicate se refer la mrfuri generale. Pentru anumite mrfuri se stabilesc tarife prefereniale, n scopul ncurajrii transportului lor pe calea aerului. Aceste tarife pot fi cu 30%-70% mai mici dect cele aplicate mrfurilor generale; - modul de ambalare tarifele publicate se refer la ambalarea normal (n colete, saci, lzi). Pentru a stimula folosirea containerelor, sau stabilit tarife speciale mai mici la mrfurile transportate n containere i palete. De asemenea, costurile de handling sunt mult mai reduse, iar staionarea aeronavei sub operaiuni de ncrcare/descrcare este mult mai mic. - modalitatea de angajare a transportului tarifele publicate se refer la situaia n care transportul se efectueaz cu curse normale de pasageri. Dac exist un volum mare de mrfuri, se apeleaz la angajarea ntregii capaciti de transport a unei aeronave i, n aceast situaie, preul/kg depinde de: distan, relaie, felul mrfii, cubajul acesteia, dar se stabilete pe cursa charter. Nivelul de pre are n vedere i posibilitatea de folosire a aeronavelor la cursa de retur. Costurile de transport pe calea aerului pot fi calculate i pe baza tarifelor publicate direct ntre aeroportul de plecare i cel de sosire sau prin cumularea unor tarife pe tronsoane, dac nu exist tarife publicate ntre aeroportul de plecare i cel de sosire. n funce de condiiile de livrare stabilite ntre vnztor i cumprtor, compania aerian poate ncasa costul expediiei fie de la predtor, fie de la destinatar, practicndu-se urmtoarele forme de efectuare a plii pentru transport: charges prepaied (CP) predtorul pltete taxele de transport i pe cele accesorii pe ntreg parcursul, att cele cunoscute anticipat, ct i cele ce pot apare; charges collect (CC) toate taxele de transport i cele accesorii, ce apar att pe aeroportul de plecare, ct i pe cel de sosire, se colecteaz de la destinatar, cu condiia ca acest lucru s fie acceptat de legislaia naional i de regulamentul companiei aeriene care efectueaz transportul; cash on delivery (COD) la acest form de efectuare a plii, intr n discuie nu numai taxele de transport i cele accesorii, ci i valoare mrfurilor. n cazul n care anumite societi de export ncheie contracte cu o anumit companie de transport aerian cu plata la preluarea mrfurilor de la magaziile companiei aeriene, ultimul cru (dac exist mai multe companii de transport aeriene) nu elibereaz marfa destinatarului dect dac acesta achit taxele de transport i taxele accesorii, precum i contravaloarea mrfii indicat de predtor. Pentru a folosi aceast form de plat este necesar acordul tuturor companiilor de transport. 5.3. Scrisoarea de transport aerian n trafic consolidate Traficul consolidat reprezint gruparea mai multor expediii pe un aeroport de plecare pentru un singur aeroport de destinaie i un singur destinatar. Gruparea expediiilor se 28

realizeaz de ctre o cas de expediii care colecteaz expediiile de la mai muli expeditori i le expediaz cu o singur scrisoare de transport aerian nscriind ca destinatar tot o cas de expediie corespondent, care primete marfa. Companiile aeriene prefer aceast grupare pentru c pentru c obin o economie de for de munc n activitatea de expediere i de ntocmire a documentelor. Casele de expediie realizeaz aceast grupare pentru a beneficia de tarifele companiilor de transport aeriene valabile la o singur expediere. Aceast form de trafic este avantajoas i pentru destinatari, ntruct casa de expediie corespondent realizeaz, de regul transportul pn la dumiciliul acestora, ntocmind i formalitile necesare de import. Scrisoarea de transpotr aerian n trafic consolidat se numete Master Air Way Bill (MAWB) i este nsoit de un Manifest de consolidare. Concomitent casa de expediie consolidatoare ntocmete i cte o Scrisoare de transport aerian de cas pentru fiecare expediie (HAWB House Air Way Bill). n aceast scrisoare de cas, la rubrica expeditor se nscrie ntreprinderea exportatoare, iar la rubrica destinatar se trec numele i aderesa cumprtorului. HAWB este un titlu de credit transmisibil prin andosare. Casa de expediie destinatar preia de la compania aerian mrfurile, n conformitate cu Scrisoarea de transport aerian consolidat i Manifestul de consolidare. n baza scrisorilor de transport aerian de cas, casa de expediie destinatar efectueaz, n afar de gruparea de distribuie i transportul de la aeroport pn la domiciliul fiecrui cumprtor. Preul de transport pe care-l percepe casa de expediie consolidatoare de la expeditor este mai mic dect cel pe care l-ar fi pltit exportatorul companiei aeriene, n cazul efecturii unui transport direct. Casa de expediie care apare ca destinatar n scrisoarea de transport aerian consolidat, pentru activitatea de grupare primete un comision de la casa de expediie consolidatoare. Taxele de transport i de distribuie se pecep fie de la casa de distribuie consolidatoare, fie de la cumprtor, n funcie de condiia de livrare i nelegerea dintre cumprtor sau vnztor i cru. Aceast form de consolidare a mrfurilor se numete consolidare direct. Exist i o aa numit consolidare prin reexpediere, respectiv consolidarea realizat pe un alt aeroport dect cel de plecare. Documentele rmn aceleai ca i la consolidarea direct.

29

Biblilografie

Codul transporturilor auto. Legea RM, nr. 116 VII din 29.07.1998. Legea RM cu privire la transporturi, nr. 1194 XIII din 21.05.1997. Legea drumurilor, nr. 509 XIII din 22.06.1996. Regulamentul transporturilor auto de mrfuri din 09.12.1999. T. Alcaz, V. Russu, Iu. Tezec. Tehnologia organizrii traficului de mrfuri. Chiinu, 2003. Boyer, Kenneth D. Principles of Transportation Economics. Editura Addison Wesley Longman, 1999. 30

Button, Kenneth J. Transport Economics. Ediia a 2-a. Editura Edward Elgar Publishing Company, 1993. Wood, Donald F., Jonson, James C. Contemporary Transportation. Ediia a 5-a, Editura Prentice Hali, 1996. . . , 2002.

31