Sunteți pe pagina 1din 29

1.Introducere.

Monocromatoarele sunt sisteme optice destinate separarii pe cale manuala sau la comanda pe cale automata a unei lungimi de unda dintr-o radiatie complexa. Spre deosebire de filtru la care o anumita banda de lungimi de unda se separa incremental cu un filtru, separarea lungimilor de unda cu monocromatoare se poate face din aproape in aproape, practic la nivelul incrementului de =1 nm si chiar sub aceasta valoare, deci la o rezolutie mult mai mare decat la filtru. Monocromatoarele au ca element constructive de baza un sistem dispersiv format dintr-o prisma, o retea de difractie si o fanta. Pe langa sistemul dispersiv monocromatoarele mai contin lentile, sisteme mecanice sau electromecanice, prcis calibrate. In urmatoarea figura este reprezentata o schema de principiu a unui monocromator cu prisma la care selectia unei anumite lungimi de unda se face prin deplasarea fantei in dreptul lungimii de unda dorite. Din punct de vedere constructive si al preciziei este preferata Solutia din figura prezentata, prisma sau reteau de difractie fiind rotite manual sau automat astfel incat diferitele lungimi de unda sa ajunga pe rand in dreptul fantei. Rotirea manuala este folosita in general la spectrometer destinate analizei cantitative. Sistemul dispersive este rotit cu ajutorul unui tambur gradat prevazut cu vernier in dreptul unui scari gradate, etalonate in unitati de lungimi de unda, pana cand se ajunge in dreptul lungimii de unda dorite pentru efectuarea fotometrarii. Rotirea automata a sistemului dispersive, este folosit la spectrofotometrele destinate atat analizei cantitative cat si celei calitatative. Pentru analiza cantitativa sa programeaza lungimea de unda dorita, iar pe urma, pe baza de comanda, servomotorul roteste sistemul dispersive pana cand prin fanta trece lungimea de unda necesara determinarii. Pentru determinarea calitativa de compozitie a unui amestec de substante se scaneaza intreg spectrul. In acest scop servomotorul roteste cu viteza constanta sistemul dispersive, iar sistemul de inregistrare reda spectrograma in coordinate: intensitate a radiatiei- lungime de unda. Monocromatorul este de tip reea de difracie de precizie cu un numr de 651 de linii / mm. Fixarea lungimii de und dorit se face din tamburul gradat (14) care poate asigura selecia lungimilor de und n domeniul 300-850 mm cu o rezoluie de 0,2 mm. Abaterea ntre lungimea de und indicat i lungimea de und selectat real poate fi de 1 mm. n general la msurri colorimetrice o asemenea abatere este neglijabil astfel se poate considera c lungimea de und fixat din tamburul (14) este i cea real. Indicaia corect a tamburului poate fi verificat i cu lampa cu vapori de mercur (vezi lampa cu vapori de mercur). Domeniul

spectral acoperit de monocromator este cuprins ntre 340-850 mm. Fanta fix (8) asigur pe ntregul domeniu spectral acoperit o lime de band de 11 mm.. Monocromatorul are scopul de a separa radiaiile emise de sursa luminoas n fascicule de raze monocromatice, pe care le dirijeaz apoi succesiv, printr-o fant, asupra celulei de absorbie. Detectorul are rolul de a transforma radiaia transmis, neabsorbit n alt form de energie. n spectroscopia n infrarou servesc drept detectoare termoelemente. Curentul produs de detector este nregistrat, obinndu-se curbe de absorbie. Monocromatorul este format din urmatoarele parti principale: 1.colimatorul sistemului optic de deviere; 2.fanta de intrare;3.element de dispersie;4.focalizator;5.fanta de iesire. Spectrul se obtine prin rotirea tamburului care roteste prisma cu deviatie constanta. Pentru vizualizarea spectrului se foloseste un ocular, iar pentru utilizarea fotomultiplicatorului, alt ocular care permite reglarea intensitatii luminoase prin sectiunea fantei de iesire.

Fig.1. Scema unui monocromator 2.Rolul componentelor monocromatorului Colimatorul: Colecteaz radiaia ptruns n monocromator i o proiecteaz asupra dispozitivului de dispersie sub forma unui fascicul de raze paralele. Este o lentil sau oglind. Fanta de intrare: Este o deschidere ngust de 20 50 m prin care ptreunde radiaia de la surs, sau prin care se vizualizeaz sursa spectral.
2

Elementul de dipersie: Realizeaz dispersia radiaiei n funcie de lungimea de undn planul focal n puncte diferite pentru diferite lungimi de und. Focalizatorul:Este o lentil sau oglind care focalizeaz radiaia pentru o anumit lungime de und asupra fantei de ieire. Focalizatorul realizeaz de fapt refacerea imaginii sursei spectrale pentru diferite lungimi de und n planul focal al monocromatorului /policromatorului. Fanta de iesire: Este o deschidere ngust prin care se izoleaz o bend spectral de trecere care conine lungimea de und a radiaiei monocromatice pentru analiz. Rezoluia spectral (capacitatea de separare a liniilor spectrale) depinde de lrgimea fantei de ieire. Fanta ngust asigur o rezoluia mai bun.

2.1Tipuri de monocromatoare: cu prisma si cu retea: a)Monocromatorul cu prisma:

Fig.2 Monocromator cu prisma; 1-Sursa de lumina;2-lentila condensatoare;3,5-fante;4prisma Fluxul luminous emis de o sursa de raditii(1)este transformat cu un sistem optic cu lentile in radiatie paralela din care prin intermediul unei fante(3) se selecteaza un fascicule ingust de radiatii paralele,care cad pe prisma optica(4),unde sufera fenomrnul de refractive obtinandu-se la iesire un fascicol de radiatii despartit spatial pe lungimi de unda.Coreland constructive directiaa de iesire din prisma unei anumite lungimi de unada cu un anumit unghi de rotatie a prismei,prin rotirea bine controlata si masurata a prismei se poate aduce in dreptul probei de cantitate de radiatii. Retelele de difractie sunt alcatuite dintr-o placa de sticla su de metal pe care sunt trasate un numar mare de zgarieturi sau drepte paralele radiatiilor dupa lungimea de unda. In ceea ce priveste sursele de umina acestea pot fi becuri cu filament de wolfram cu sticla obisnuita si sticla de cuart.Pentru domeniul inflarosu sunt necesare surse de radiatii infrarosii. Cuvele pentru solutie trebuie sa fie din sticla optica de inalta calitate,cu fete plan paralele bine slefuite.Pentru domeniul ultraviolet cuvele trebuie sa fie din sticla de cuart.La fotometria in infrarosu,atunci cand substanta de analizat este solida,nu se folosesc cuve,ci se realizeaza presarea substantei de analizat impreuna cu o substanta inerta in pastille cilindrice,la presiuni foarte mari,pana cand se obtine topirea acestora si o transparent avansata.in schimb toata partea optica(lentile prisme)se confectioneaza din materiale transparente prin care trec radiatii infrarosii. b)Monocomatorul cu retea: si echidistante care produc o dispersie a

Fig. 3 Schema monocromatorului cu retea; unghiul de inciden; unghiul de reflexie; d distnaa dintre striaiuni Monocromatorul cu retea utilizeaz o rea ca element dispersiv. Reeaua este o suprafa striat cu un numr de 1200 2400 linii / mm. Reeua este o suprafa striat (1200 2400 linii/mm). Funcionarea reelei se bazeaz pe dispersia radiaiei incidente de ctre suprafaa striat i pefenomenul de interferen constructiv ntre radiaiile reflectate de ctre suprafaa striaiunilor. 2.2.Caracterisrici spectrale ale monocromatoarelor cu retea Monocromatorul cu reea are putere de dispersie mai mare dect cel cu prism.Scala lungimii de und este liniar,iar monocromatorul cu reea acoper domeniul spectral UV VIS ntre 190 800 nm. Pentru domeniul spectral 120 180 nm, monocromatorul trebuie vidat i umplut argon sau azot. Radiauiile din acest domeniu sunt absorbite de aer. Monocromatoarele spectrometrelor moderne au reea de difracie. Reelele de difracie evit dificultile create de utilizarea prismelor (higroscopie,reflexie, absorbie) sau operaia de nlocuire a prismelor,acestea asigurand o rezoluie mult mai bun i mai constant ntr-un domeniu larg de lungimi de und. Cea mai simpl reea de difracie n domeniul IR este o plas de fire metalice plasate paralel i echidistant. cu

Fig.4 Retea de difractie clasica


5

Dezavantajul il reprezinta superioara.

intensitate redus a radiaiei difractate n ordine de difracie

Cea mai mare parte din radiaie se gsete n maximul de ordin zero. Retele de difractie prin reflexive(cu blaze):

Fig. 5.Schema unei retele cu blaze Prin intermediul retelei cu blaze se va obtine difractie mxima. .Eficienta retelei de difractie este egala cu raportul dintr-e lungimea de unda si pasul retelei.Pasul retelei cu ,,blazeeste acelasi ordin de marime cu radiatia de analizat. Dezavantajul acestei retele este posibilitatea unei suprapuneri a spectrelor de diferite ordine.De exemplu daca reteaua lucreaza eficient la ,lungimile de unda 2, 3, 4 sunt difractate in aceeasi directive cu radiatia ,deci se suprapun cu aceasta. In plaanul fantei de iesire se realizeaza o separare spatial a diferitelor lungimi de unda.Prin rotirea retelei sau a oglinzii Littrow,lungimile de unda (portiuni spectrale de largime vor trece succesiv prin fata fantei de iesire spre detector. Retelele holografice Retelele holografice se obtin pe cale optica prin fotografierea si fixarea unui tablou de interfata laser pe o suprafata special pregatita. Avantajul acestor retele este acela ca se vor reduce semnificativ pierderile de imprastiere;aceasta caracteristica insemnand o calitate si o precise mare a retelei holografice.

Introducerea retelor holografice a dus la aparitia monocromatoarelor cu baleaj.Acestea au retele holografice in forma concave ce permit descompunerea si inregistrare simultana a intregului spectru pe detectorii de tip CCD.

Fig. 6. Reteaua holografica Stratul fotosensibil este impresionat de campul de interfata al fascicolelor 1 si 2 ,mai apoi el fiind developat obtinandu-se un ,,relief al franjelor de interfata.In urmatoarea etapa se aplica un strat subtire de aluminiu peste ,,reliefulcreat prin developareea stratului fotosensibil impesionat de campul de interfata al fasicolelor 1 si 2. 2.3.Monocromatorul de tip Ebert:

Fig.7.Schema monocromatorului Ebert F1,F2-fante reglabile la intrarea si iesirea din monocromator Acest monocromator este alcatuit dintr-o retea de difractie si doua oglinzi parabolic ce au rolul de a focaliza si a colima radiatia. La largirea fantelor va rezulta cresterea intensitatii radiatiilor din monocromator, in acelasi timp scazand rezolutia spectrala. Principiul de functionare: Dupa intrarea radiatiei in monocromator aceasta este colimata pentru eliminarea aberatiilor geometrice cu ajutorul unei oglinzi parabolice,iar apoi aceasta va fi trimisa e elementul dispersiv utilizat(retea sau prisma).
8

2.4.Monocromatorul de tip Littrow

Fig.8. Schema monocromatorului Littrow; F1,F2-fante reglabile la intrarea si iesirea din monocromator Monocromatorul Littrow este alcatuit dintr-o prisma si o oglinda paraboloica ce serveste la colectarea radiatiei reflectata inapoi de catre oglinda plana Littrow si pentru a focalize pe fanta de iesire. La largirea fantelor va rezulta cresterea intensitatii radiatiilor din monocromator, in acelasi timp scazand rezolutia spectral. Principiul de functionare: Dupa intrarea radiatiei in monocromator aceasta este colimata pentru eliminarea aberatiilor geometrice cu ajutorul unei oglinzi parabolice,iar apoi aceasta va fi trimisa e elementul dispersiv utilizat(retea sau prisma). Tehnologia moderna ne ofera astazi,un analizor monocromator Littrow 1200 L/mm cu retea de difractie holografica ce accepta 100 de cuve de probe, banda spectral fiinde de 4 nm. Lampile si filtrele corespunzatoare sunt selectate automat ,acesta fiind programat cu peste 100 de metode de analiza si 30 de cuve de proba stocate si decodate cu parola. Lungime de unda este de 325 - 1000 nm ,iar viteza de scanare este de 1-4000nm/min . 2.5.Monocromatorul Czerny Turner

Fig. 8. Schema monocromatorului Czerny Turner In montajul optic in monocromatorul Czerny Turner, reeua este montat simetric fa de colimator i focalizator. Selectarea lungimii de und se realizeaz prin rotirea reelei, cd se modific unghiul de inciden i sunt focalizate diferite radiaii asupra fantei de ieire. Inregistrarea spectrului se realizeaz prin baleiaj.

Fig. 9. Diagrama monocromatorului Czerny Turner Sursa de iluminare (A) est transmisa catre fanta de intrare (B).Cantitatea de energie folosita depinde de intensitatea ursei,in satiul definit d fanta si unghiul de acceptare al sistemului
10

optic.Fanta este plasata la obiectivul de focalizare de catre o oglinda curba(collimator C), astfel incat lumina de la fanta reflectata este colimata(focalizata la infinit).Astfel,lumina colimta va fi difractata de la gratar(D),iar apoi va fi colectata de catre o alta oglinda(E) care restabileste focusul luminous,acum dispersat pe fanta de iesire(F).Intr-o prisma monocromator reflexia areloc cu reteaua de difractie in cazul in care lumina este refractata de prisma. La fanta de iesire culorile sunt raspandite in domeniul vizibil.Raspandirea culorilor arata precum curcubeul.Fiecare culoare ajunge separat in planul fantei de iesire,deoarece exista o sereie de imagini la fanta de intrare.Fanta de intrare este finita in latime,iar partile imaginilor din apropiere se suprapun,lumina parasind fanta de iesire(G),care contine intreaga imagine din fanta de intrare cu culoarea selectata plus parti din imagineaa fantei de intrare cu culori apropiate.O rotatie a elementului de dispersie determina miscarea relative a benzii de culori catre fanta de iesire,asfel imaginea dorita la fanta de intrare este centrata la fanta de iesire. Gama culorilor ce parasesc fanta de iesire este in functie de latime acesteia.Latimile de intrare si de iesire sunt ajustate impreuna. 3.Monocromatoarele duble Este normal pentru doua monocromatoare sa fie conectate in serie cu sistemele lor mecanice care opereaz in tandem,astfel ca ambele sectii au aceeasi culoare.Acest aranjament nu este destinat sa imbunatateasca ingustarea spectrului,ci mai degraba de a reduce nivelul de oprire.Un monocromator dublu poate avea o oprire la un million de valoare de varf,produs de cele doua delimitari ale sectiunilor individuale.Intensitatea luminii de alte culori,in faza de iesire este mentionata ca nivel de lumina parazita.Realizarea de lumina scazuta,parazita este o mare parte din arta de a face un monocromator practic. 3.1.Grilajele de difractie ale monocromatoarelor Atunci cand o retea de difractie este folosita,monocromatoarele trebuie sa fie proiectate in banda larga deoarece modelul de difractie se suprapune comenzii.Uneori,filtrele suplimentare de banda larga se introduce in drumul optic pentru a limita ordinele de difractie,astfel incat acestea sa nu se suprapuna.Uneori acest lucru se face prin utilizarea unei prisme sub aspectul unui moncromator dublu. Gratarele de difractie pot avea imperfectiuni care produc o lumina slaba;parazita.O tehnica fotografica descoperita mai tarziu permite crearea unui nou model de grilaje de interferenta holografica.Grilajele cu holograma au canale sinusoidale,acstea nefiind la fel de luminoase,
11

insa ele prezinta un nivel de lumina mai mic,dispersata comparativ cu nivelul de lumina al celorlalte grilaje.La momentul actual aproape toate gratarele sunt utilizate in monocromatoare,fiind facute cu atentie replici ale grilajelor de baza sau a celor holografice. 3.2.Prismele monocromatoarelor Prismele au dispersie mai mare in regiunea ultravioletelor.Monocromatoarele cu prisma sunt favorizate,in unele instrumente,care sunt in principal concepute pentru a lucre mai mult in domeniul UV.Cele mai multe monocromatoare folosesc gratare,cu toate acestea o parte din monocromatoare au mai multe grilaje care pot fi selectate pentru a fi utlizate in diferite regiuni spectrale.Un monocromator dublu poate fi realizat prin plasarea unei prisme si a unui grilaj in serie,neavand nevoie de fitre suplimentare de banda pentru a izola un ordin de grilaj singur. 3.3.Lungimea focala Ingustimea benzii de culori pe care monocromatorul o poate genera este legata de lungimea focala a colimatoarelor.Folosind un system de lungime focala mai mare,va scade cantitatea de lumina care poate fi acceptata de la sursa.Monocromatoarele de rezolutie inalta ar putea avea o lungime focala de 2 metri.Construirea unor asfel de monocromatoare necesita o atentie exceptionala la stabilitatea mecanica si termica.Pentru mai multe aplicatii este nevoi de un monocromator cu o lungime focala de aproximativ 0,4 metri pentru a avea o rezolutie excelenta.Mute din monocromatoare au o lungime mai mia de 0,1 metri. 3.4.Inaltimea fantei Sistemul optic cel mai comnun foloseste colimatoare,astfel acesta contine aberatii optice,unde,in domeniul curbei,imaqginile fantei vi sa se concentreze,deoarece fantele sunt uneori sub forma unei curbe,nefiind drepte.Acest lucru permite utilizarea fantelor mai inalte,deoarece aduna mai multa lumina in acelasi timp.Unele modele au luat o alta abordare si au folosit oglinzi toroidale colimatoare,pentru a corecta curba,permitand fante mai mari drepte,fara a se pierde din rezolutie. 3.5.Lungimea de unda versus energie Monocromatoarele sunt adesea calibrate in lungimi de unda.Rotatia uniforma a unui grilaj produce o schimbare in lungine de unda sinusoidala,care este aproximativ liniara pentru unghiuri mici,astfel incat un asemenea instrument este usor de construit.Multe fenomene care stau la baza fizicii si au fost studiate sunt liniare in domeniul energiei ,desi din momentul in
12

care lungimile de unda si energia,au o relatie de reciprocitate,modelele spectrale,care sunt simple sunt distorsionata de enrgie in functie de lungimea de unda.Unele monocromatoare sunt calibrate in de centimetri reciproce sau a altor unitati de energie,dar scara nu poate fi liniara. 4.Aplicatii Monocromatoarele sunt folosite in mai multe instrumente de masurare optica si in alte aplictii unde lumina monocromatica reglabila este dorita.Uneori lumina monocromatica este directionata la un esantionh si lumina reflectata sau transmisa este masurata.Lumina alba este directionata la un esantion si monocromatorul este folosit pentru analiza luminii analizata sau transmisa.Doua monocromatoare sunt folosite in mai multe fluorometre,un monocromator fiind folosit pentru selectarea lungimeu de unda,iar cel de al 2 lea fiind folosit pentru analza luminii emise.Un spectrometru de scanare automata include un mecanism pentru schimbarea lungimii de unda selectata de catre un monocromator si inregistrarea schimbarilor care rezulta din cantitatea masurata in functie de lungimea de unda. In cazul in care un dispozitiv de imagine inlocuieste fanta de iesire rezultatul este configuratia de baza a unui spectrograf.Aceasta configuratie permite analiza simultana a intensitatiolor dintr-o banda larga de culori.Filmele fotografice sau o serie de fotoreceptori pot fi folosite,de exemplu,pentru a colecta lumina.Un astfel de instrument poate inregistra o functie de scanare spectrala,fara mechanic,desi pot exista compromisuri in ceea ce priveste rezolutia sau sensibilitatea. Un spectrofotometru de absortie masoara absortia luminii de catre un esantion in functie de lungimea de unda.Uneori rezultatul este exprimat ca procente de transport si este exprimat ca logaritm invers de transmisie.Legea Lambet-Beer se refera la absotia luminii la concentratia de lumina cu un material absorbant,lungimea drumului optic si o proprietate intriseca a materialului numit absortie molara.Connform acestui rapor scaderea in intensitate este exponential.Scaderea este liniara in aceste cantitati in cazul in care logaritmul invers de transmitere este utilizat.Nomenclatura veche pentru aceasta valoare a fost data de densitatea optica,cea actualla este data de unitati de absortie. 10 ori in intensitatea luminii. Spectofotometrele de absortie contin adesea un monocromator ce furnizeaza lumina pentru proba.Unele spectrofotometre de absortie s-au automatizat in analiza spectrala. Spectrofotometrele de absortie au mai multe utilizari in chimie,biochimie si biologie.De
13

In unitatile de absortie este o reducere de

exemplu,ele sunt utilizate pentru masurarea sau modificarea concentratiei substantelor care absorb lumina.Caracteristicile critice a mai multor material biologice,a mai multor enzime,spre exemplu,sunt masurate prin inceperea unei reactii chimice ce produce o schimbare de culoare,care depinde de prezenta sau de activitatea materialului studiat. Termometrele optice au fost create prin calibrarea schimbarii absorbantei cu materialul de temperatura.Exista multe alte exemple. Spectrofotometrele sunt folosite pentru masurarea gradelor de reflxie spectrala a oglinzilor sipentru masurarea gradului de reflexive difuza a obiectelor colorate.Ele sunt folosite pentru a caracteriza performanta ochelarilor de soare,ochelarilor cu protectie laser,precum si ate filtere optice . In domeniul UV vizibi si in apropierea IR spectrometrele de absotie si de reflexive de obicei lumineza proba cu lumina monocromatica.In instrumentatia corespunzatoare IR, monocromatorul este de obicei folosit pentru a analiza lumina care vine de la proba. Monocromatoarele sunt de asemenea utilizate in instrumente optice,care masoara in afara de fenomene simple de absortie sau reflexie, culoarea luminii oriunde aceasta are o variabila importanta. Spectrometrele circulare contin si ele un monocromator.Laserele produc lumina

monocromatica astfel incat monocromatoarele optice sunt usor de reglat,insa laserele nu sunt la fel de simplu de utilizat. 5.Aparate ce au monocromatoare incluse: 5.1.Spectrofotometrul de absorbie n molecule biatomice, ca HCl, HBr, etc., este posibil o vibraie de un singur fel, aceea prin care atomii se apropie i se ndeprteaz unul de altul, oscilnd n jurul unei poziii de echilibru.

14

Fig. 10. Schema unui spectrofotometru Fotometria i spectrofotometria msoar instrumental lumina transmis de o soluie colorat [74] lucrnd cu o surs de lumin monocromatic. Cnd lumina incident este filtrat, prin filtre optice, avnd un spectru mai larg, avem de a face cu o fotometrie iar cnd domeniul filtrat este mai ngust (utiliznd monocromatoare) vorbim de spectrofotometrie. n ultima variant, este posibil fixarea mai precis a lungimii de und la care se lucreaz. Cu ambele variante se poate chiar trasa un spectru de absorbie, adic o curb, obinut prin msurarea semnalului n funcie de lungimea de und a radiaiei incidente. n literatura de specialitate uneori se folosete pentru ambele metode i denumirea de metod colorimetric (sau chiar spectrocolorimetric), ceea ce uneori poate crea confuzii. n domeniul UV, ochiul omenesc nepercepnd lumina, se utilizeaz doar spectrofotometria. ntruct principiile sunt identice iar aparatele sunt n multe privine similare n cele dou domenii, n ultimul timp, n afar de aparatele dedicate domeniului VIS sau a celor pentru UV, de multe ori se utilizeaz un singur instrument pentru ambele intervale de lungimi de und, ceea ce a dus la denumirea din titlu. Construcia instrumentelor are n general dou variante anume spectrofotometrele monocanal, cu un singur drum optic i cele comparative, prevzute cu dou canale. n spectrometrele comparative printr-o singur msurtoare, proba etalon cu cea de analizat se compar utiliznd dou radiaii care-i au originea n aceeai surs (coerente). Schematic, un spectrometru de absorbie este redat n figura 1: sursa de radiaie (S), monocromatorul (M),
15

cuveta cu prob (P), detectorul (D), amplificatorul (A), nregistratorul (I). Fig. 10. Pri componente ale spectrofotometrului de absorbie (vezi textul) Se observ (fig. 10) c radiaia incident, monocromatic, realizat cu ajutorul monocromatorului M, trece prin cuveta cu prob, C, unde intensitatea scade fa de situaia n care n locul probei de analizat se pune o aa-numit prob martor (sau prob oarb) - o prob de referin de concentraie zero. Apoi fascicolul cade pe detectorul D, unde semnalul optic este transformat n semnal electric. Semnalul rezultat, dup o amplificare, poate fi n final msurat i nregistrat. nregistrat nu mai nseamn astzi ntotdeauna preluarea semnalului cu un nregistrator ci mai degrab introducerea acestuia n memoria unui calculator urmnd de regul prelucrarea automat a datelor. 5.2.Msurarea extinciei la soluii fluorescente este afectat i ea de erori n sensul c lumina fluorescent se suprapune peste radiaia trecut prin prob introducnd o eroare de msurare. Pentru eliminarea influenelor negative n suportul de filtre se monteaz un filtru de absorbie sau de interferen care nu las s trec radiaia de fluorescen. Lungimea de und de la monocromator se va alege corespunztor cu lungimea de und a filtrului monocromatorul universal UM-2 (cu prisma cu deviatie constanta). Schema optica a monocromatorului este prezentat n fig.11.

16

Fig.11 1 sursa de lumina 2 sistemul de protectie al lampii 3 condensorul 4 protectia fantei de intrare 5 prisma comparatoare 6 fanta de intrare 7 obiectivul colimatorului 8 prisma de dispersie cu deviatie constanta 9 obiectivul tubului de vizualizare 10 fanta de iesire 11 sistemul de protective al fantei de iesire 12 ocular cu marire 5x 13 ocular cu marire 10x 14 indicatorul suprafetei de focalizare a tubului de vizualizare Partea principala a sistemului optic (monocromatorul propriu-zis) este prisma de dispersie cu deviatie constanta la 900 (Fig.12).

17

6. Sensibilitate, precizie i selectivitate ntr-o metod analitic, noiunea de sensibilitate corespunde concentraiei minime intr-o substan ce poate fi determinat cu o anumit siguran. Alegerea unei metode de analiz depinde de sensibilitatea cerut. Cu ct este mai mic proba i cu ct compusul de interes n prob este mai puin prezent cu att metoda trebuie s fie mai sensibil. Precizia se refer la corectitudinea rezultatului obinut printr-o metod analitic. La fel ca i sensibilitatea, precizia variaz de la o metod la alta. Practic, se va alege metoda care furnizeaz gradul de acuratee cerut. Selectivitatea constituie o proprietate a unei metode de a furniza o precizie mai mare la determinarea unei anumite substane dintr-un amestec, comparativ cu alte substane coprezente. Cu ct proba este mai complex, metoda trebuie s fie mai selectiv. Adesea se mai folosete termenul de specificitate. Dac selectivitatea arat o anumit preferin pentru o substan, noiunea de specificitate, ntr-o metod analitic implic un rspuns specific. n general ns, metodele analitice nu sunt complet specifice fa de un anumit component. Timpul i costul realizrii unei analize sunt corelate cu dotarea laboratoarelor cu echipament adecvat i prezena unui personal calificat. Monocromatorul este adesea o component a instrumentului UV-VIS. El permite scanri spectrale, ceea ce nseamn capacitatea de a varia lungimea de und a radiaiei n mod continuu ntr-un domeniu larg. Fantele monocromatorului joac un rol important. Fanta de intrare
18

servete ca surs de radiaie. Fantele largi sunt tipic utilizate pentru determinri cantitative n care detaliul spectral este important, n comparaie cu analiza calitativ.

6.1.Spectrometria de absorbtie atomic (AAS) face parte din metodele optice UV-VIS i se bazeaz pe msurarea puterii radiante adsorbite de ctre o populaie de atomi liberi. Intruct la temperatura obinuit numai mercurul metalic poate furniza vapori de atomi liberi, probele trebuie atomizate prin inclzire. Mijloacele de evaporare i atomizare , care s-au impus in AAS sunt flacra i evaporarea electrotermic. In cazul utilizrii cuptorului de grafit avem spectrometrie de absorbie atomic cu evaporare electrotermic (ET-AAS). In figura 14 se prezint structura general a unui spectometru de absorbie atomic , ce utilizeaz ca surs de atomizare o flacr.

Fig. 13 Principalele componente ale unui spectometru de absorbie atomic Datorit temperaturii flcrii, solventul se evapor i este descompus pn la faza de atomi. De asemenea , in funcie de temperatura flcrii, atomii pot s rmn pe nivelul energetic fundamental sau s sufere un procesde excitare, caz in care trec pe unul sau mai multe nivele excitate. Spre deosebire de emisie, care opereaz cu atomi in stare excitat, absorbia atomic opereaz cu atomi in stare fundamental. In cazul utilizrii unei flcri ca surs de atomizare, caracterizat printr-o temperatur mult mai mic dect o plasm, majoritatea atomilor rmn in starea fundamental, ceeea ce confer o sensibilitate deosebit absorbiei atomice. Cu alte cuvinte, in absorbie, rolul principal este atomizarea probei. Sursa de radiaie de obicei o lamp cu catod cavitar (HCL) , emite o linie spectral ingust, caracteristic elementului de
19

analizat. Fasciculul luminos emis, modulat mecanic sau electronic,strbate flacra, care conine vaporii atomici ai analitului. Atomii, aflai pe nivelul energetic fundamental , absorb o parte din radiaia sursei, ceea ce determin o scdere a puteri radiante transmise prin flacr. Prin analogie cu spectofotometria de absorbie molecular, flacra poate fi considerat o cuv de atomi dinamica , unde se formeaza continuu atomi liberi. Semnalul luminos transmis prin flacr este transformat de un fotodetector , intr-un semnal electric, care apoi este amplificat. Dup demodulare , semnalul este inregistrat sau transformat intr-o mrime digital care este afiat. Monocromatorul are rolul de izolare a benzii spectrale i de poziionare pe maximul linei analitice, emis de lampa cu catod cavitar. Lampa cu catod cavitar este selectat in funcie de elementul de analizat. Aceasta ii confer absorbiei atomice pe lng sensibilitate i o selectivitate mrit. De obicei, din spectrul de emisie a lmpii se selecteaz linia de rezonan. De asemenea , monocromatorul rezolva unele interferene spectrale, care pot s apar intre linia de rezonan i fondul spectral emis de flacr. Conform principiului prezentat in figura 14 , sensibilitatea absorbtiei atomice depinde de doi factori: gradul de atomizare a probei , respectiv absorbia radiaiilor provenite de la lampa cu catod cavitar, de ctre atomi aflai in starea fundamental. Sensibilitatea este direct proporional cu gradul de atomizare al probei, mai ales in cazul elementelor greu de analizat se utilizeaz metode speciale de introducere a probei in atomizor, una dintre acestea fiind tehnica hidrurilor. De asemenea, sensibilitatea este mai mare in situaia in care linia de absorbie este mai larg dect linia de emisie. Aceast condiie este indeplinit de o lamp cu catod cavitar, care emite linii atomice foarte inguste. 7.Instrumenta ia Asa cum s-a aratat, orice spectrofotometru reprezinta o reuniune de 4 prti componente distincte: sursa, sistemul dispersiv sau monocromatorul, detectorul si nregistratorul. Ultimul, poate fi un simplu dispozitiv de citire a rezultatului nregistrarea facndu-se manual. Exista o gama foarte larga de spectrofotometre, deosebirea constnd n domeniul de lungimi de unda acoperit, n puterea de dispersie a monocromatorului, n natura detectorului, n mediul optic traversat sau chiar n principiul de constructie al instrumentului n ansamblu.
20

Fig.14.Schia de principiu a unei lampi cu deuteriu

Fig.15.Curbe reprezentnd spectrele emise de cele doua tipuri de lmpi utilizate in UV-VIS:Lampa cu filament incandescent de W si lampa cu deuteriu.

Fig.16.Parcursul luminii ntr-un monocromator cu reea concav si sensul de deplasare al reelei pentru selecia lungimii de und.F-fanta;OPoglinzi plane;OC-oglind concave Sursele luminoase cele mai utilizate in domrniul UV-VIS sunt lampa de incandescent prevazut de obicei cu filament incandescent de W deosebindu-se de becurile electrice obinuite prin acea zon de ieire a radiaiei,confecionat din sticl de cuar i lampa de deuteriu prevazut cu arc de descrcare n deuteriu,aflat la o presiune medie.O astfel de lamp,a curui punct de descrcare este zona cenuie din interiorul cutiei mari(fig.16)permite obtinerea unui spectru continu pe domeniul 160-400 nm,care se completeaza foarte bine cu spectrul becului cu
21

incandescenta (fig. 14). Un spectrometru prevazut cu ambele surse, poate acoperi tot domeniul UV-VIS (fig.14) Sistemul dispersive sau monocromatoru poate fi in vizibil un filtru colorat din sticla sau material plastic transparent dar si un filtru cu interferenta, iar n UV-VIS o prisma confectionata din cuart sau, n ultimul timp, sisteme bazate pe retele plane sau concave cu circa 1200 trasaturi per mm. Aceste retele sunt integrate n monocromatoare care permit extragerea unei zone nguste din spectrul UV-VIS, printr-o simpla deplasare a oglinzii (fig.16). Laimea domeniului spectral care trece prin monocromator depinde mult de latimea fantelor d eintrare si iesire.Cee mai bune rezolutii se obtin prin utilizarea unor oglinzi prevazute cu distante focale mari. Detectorul transforma semnalul luminos n semnal electric. Acest dispozitiv da asadar un semnal proportional cu intensitatea care iese din celula de masura. Intensitatea semnalului recept ionat va depinde de lungimea de unda - deci de lungimea de unda selectionata prin pozitia oglinzii - dar si prin deschiderea fantelor de intrare, respectiv de iesire, din monocromator. Acestea din urma, limiteaza domeniul spectral dar s i intensitatea luminii, n ansamblu. De aceea fiecare modificare de deschidere a fantelor sau de lungime de unda modifica si intensitatea masurata de spectrofotometru. De-a lungul timpului s-au impus doua tipuri de detectori: tuburile fotomultiplicatoare si dispozitivele semiconductoare. Fotomultiplicatoarele sunt niste dispozitive ultrasensibile ale carui domeniu liniar se intinde pe 7 decade;pana nu demult u fost cele mai utilizate dintr-e acestea.Pentru spectrofotometrele de rutina,fotodiodele sunt cele mai utilizate.In ultimul timp au aparut detectoarele cu retea de diode,care constituie defapt niste diode de dimensiuni mici insirate pe aceeasi placa.In acest caz nu mai este nevoie de fanta de iesire ,ceea ce a simplificat instrumentatia.(Fig.17).

22

Fig.17. Reprezentarea schematic a unu spectrofotometru cu retea de diode

Fig.18. Schema bloc a unui spectrofotometru monacal Spectrometrele monocanal, a caror schema bloc este prezentata n fig. 14, sunt cele mai utilizate n aplicat iile de rutina. De regula n calea razei incidente se plaseaza succesiv proba martor sau de referinta (care contine solventul plus eventual reactivii necesari pentru analiza) si proba de analizat. Pentru a se compensa si variatiile sursei luminoase se utilizeaza la instrumentele mai sofisticate,sisteme split-beam de exemplu o oglinda semitransparenta (fig.19). Din aceasta categorie face parte si spectrometrul cu reteaa de diode (fig17) care are avantajul ca prmite receptia simulate intregii game spectrale intr-un interval de timp de cateva milisecunde.Deosebiea consta doar in ordinea proba-monocromator care isi schimba locul intre ele. In sistemele cu dispositive split-beam,raza care iese din monocromator este despartita n doua si una dintre aceste raze cade pe un detector care preia fondul (de exemplu, o fotodioda 1 pe fig. 19), iar cealalta, dupa ce trece prin proba (respectiv prin proba martor), cade pe un al doilea detector, notat 2 (fig. 19). Semnalul final rezulta prin diferent a dintre semnalele date de cele doua detectoare si prelucrat pentru a se masura (sau nregistra) direct absorbanta. Pe figura

23

alaturata se poate observa functionarea alternativa a lampii pentru domeniul vizibil (VIS) cu cea pentru domeniul UV.

Fig.19. Prezentarea schematic a unui spectrofotometru UV-VIS,monacal cu sistem splitbeam;1-sursa;2-monocromator;3-proba;4-detector Spectrometrele bazate pe comparatie (cu dublu canal)sunt cele mai performante spectrofotometre cunoscute.In acestea,dupa despartirea razei incendiare,monocromatice in doua fasicole,una dintr-e acestea traverseaza proba ,iar alta,simultan sau secvential,traverseaza celula de referinta care contine proba martor.Se cunosc cel putin doua variante de astfel de montaje.In una dintr-e acestea(fig.21)montajul foloseste pentru despartirea fascicolului metoda amintita anterior,in cazul spectrometrelor monacal-oglinda semitransparenta,iar detectoarele sunt montate in opozitie.Avantajul consta in faptul ca raspunsul detectorului este mentinut constant,in functie de ,prin reglarea automata a intensitatii,de intrare in monocromator.

24

Fig.20. Schema de principiu a spectrofotometrului cu dublu fascicol prevazut cu oglinda semitransparenta si fotodiode. O alta varianta(fig.21)foloseste pentru despartirea razei incidente ,monocromatice,un disc rotitor prevazut cu o oglinda in forma de sector de cerc.O jumatate de perioada oglinda reflecta raza incidenta ,iar cealalta jumatate o transmite.Asadar,una din raze trece prin celula de masura,iar cealalta prin cea de referinta,fiind ulterior aduse prin montajul optic pe acelasi detector,de aceasta data un fotomultiplicator.Faptul ca are loc amplificarea unui singur semnal compenseaza micile variatii parasite ale intensitatii sursei.Circuitul de masura functioneaza sincron cu rotatia chopper-ului;o perioada semnalul corespunde celulei de masura,iar o alta perioada celei de referinta.

Fig.21. Schema de principiu a spectrofotometrului cu dublu fascicol prevazut cu chopper si fotomultiplicator. Aceste spectrofotometre se caracterizeaza printr-o viteza mare de baleaj si prin faptul ca pot masura mai mult de doua unitati de absorbanta. Monocromatoarele mai sunt utilizate si in Spectroscopia Raman: Acestea sunt folosite pentru a reduce cantitatea de lumina parazita care intra prin fanta de intrare .Mai sunt folosite si pentru a permite masurarea spectrelor Raman din vecinatatea excitatoare.Pentru aceasta se utilizeaza monocrromatoare duble sau triple ,bazate pe doua sau 3 elemente dispersive(fig22).
25

Retelele de difractie determina rezolutia spectral a unui spectrometru Raman.Cu cat reteaua are constanta mai mica,cu atat rezolutia este mai buna,dar semnalul mai slab.O retea cu 1800 trasaturi/mm lucreaza eficient intr-e 31.000cm-11.000cm(fig23).

Fig.22.

Fig.23.

26

BIBLIOGRAFIE:
1.www.wikipedia.com 2.Andrei Florin Danet-,,Analiz Instrumental partea 1, editura universitai Bucureti 3.Sonia Gutt i Gheorghe Gutt-,,Apartate pentru cercetare editura USV 4.Gheroghe Gutt-,,Analiz instrumentala editura USV

27

Cuprins 1.INTRODUCERE.........................................................................................................................1 2.ROLUL COMPONENTELOR MONOCROMATORULUI......................................................2 2.1.Tipuri de monocromatoare........................................................................................................3 2.2.Caracteristici spectrale ale monocromatoarelor cu reea.........................................................5 2.3.Monocromatorul de tip Ebert....................................................................................................8 2.4.Monocromatorul de tip Littrow................................................................................................9 2.5.Monocromatorul Czerny turner..............................................................................................10 3.MONOCROMATOARELE DUBLE........................................................................................11 3.1.Grilajele de difracie ale monocromatoarelor........................................................................11 3.2.Prismele monocromatoarelor..................................................................................................12 3.3.Lungimea focal......................................................................................................................12 3.4.nalimea fantei.......................................................................................................................12
28

3.5.Lungimea de und versus energie..........................................................................................13 4.APLICAII................................................................................................................................13 5.APARATE CE AU MONOCROMATOARE INCLUSE........................................................14 5.1.Spectrofotometrul de absorbie..............................................................................................15 5.2.Msurarea exctinciei soluii fluorescente............................................................................16 6.SENSIBILITATEA,PRECIZIA I SELECTIVITATEA.........................................................18 6.1.Spectrometria de absorbie atomic.......................................................................................19 7.INSTRUMENTAIA................................................................................................................20

29