STATISTICA

SITUATIA EDUCATIEI DIN ROMANIA ABANDONUL SCOLAR

PROF. CAMELIA VOINEA STUDENT: LUCA CRISTINA ALINA, SPR II, GRUPA A 20.05.2012

CUPRINS

INTRODUCERE CAPITOLUL 1 CAPITOLUL 2 CAPITOLUL 3 BIBLIOGRAFIE ANEXE

INTRODUCERE Proiectul meu individual prezinta un studiu al situatiei educatiei din Romania, axandu-se pe abandonul scolar in unitatile preuniversitare din toata tara. Abandonul sau insuccesul scolar consta in neindeplinirea de catre elevi a cerintelor obligatorii din programele scolare, fiind efectul discrepantei dintre exigente, posibilitati si rezultate. Pentru inlaturarea esecului scolar sunt de parere ca trebuie avute in vedere motivele aparitiei si dezvoltarii fenomenului la nivelul Romaniei: caracteristicile economice si sociale ale copilului care paraseste sistemul educational inainte de termen, calitatea sistemului educational care are un rol important in marirea abandonului scolar la nivelul colectivitatii si nivelul de dezvoltare economica si sociala a regiunii sau judetului de unde provine elevul. Ipoteze de lucru de la care am inceput proiectul sunt: Rata abandonului scolar este la un nivel ridicat in Romania. Tara noastra se afla printre primele state europene la acest capitol. Fata de ceilalti ani care au avut un traseu ascendent, in perioada 2008-2009 abandonul preuniversitar a aratat o usoara regresie.

In urma analizarii datelor statistice, acest proiect isi propune sa ofere o situatie de ansamblu asupra educatiei din Romania si a abandonului scolar si are ca scop final elaborarea unui program concret pentru prevenirea si diminuarea esecului scolar.

CAPITOLUL I

Testarea ipotezelor formulate anterior se face pe baza datelor obtinute prin anumite metode de cercetare empirica. Fiecare metod de culegere a datelor se caracterizeaz prin reguli orientative i tehnici aplicative care-i confer unicitate, distincie, operaionalitate. ntr-un fel, metoda nu este doar un simplu instrument de culegere a datelor existente. Ar fi o naivitate s se considere c informaiile sociale exist pur i simplu undeva n realitate, rostul cercetrii nefiind altul dect s le adune, pentru ca apoi s le pun ntr-o ordine, s le prelucreze i interpreteze. Orice metod se confrunt cu realitatea, o provoac s-i releve mesajele, tinde s transforme invizibilul n vizibil, eterogenul n omogen, nedifereniatul n distincie. Altfel spus, metoda produce datele pe care le nregistreaz. Aa se face c vom avea attea tipuri de date cte metode aplicm. Pentru a aduna informatiile necesare asupra abandonului scolar am apelat la doua metode de cercetare: studiul documentelor sociale si ancheta pe baza de sondaj de opinie. Studiul documentelor sociale

Alaturi de observatia directa, tehnica documentara constituie, dupa V. Miftode, una din principalele surse de date si informatii. Primele lucrari de cercetare semnificative au fost reapizate pe baze documentare, prin studiul statisticilor, al arhivelor oficiale sau particulare. Desi este o tehnica clasica, indispensabila in munca de cercetare a socialului, documentarea nu poate constitui o sursa unica in acest sens si nu poate suplini celelalte tehnici de investigatie. Colectivitatile si activitatile umane, societatea in ansamblul ei, pot fi caracterizate sub raport cantitativ prin expresii numerice. Recensamintele polulatiei, ale locuintelor si animalelor, statistica starii civile, registrul oficial de proprietate funciara, actele administrative, darile de seama statistice, balanta cheltuielilor si incasarilor etc. Aceste documente sunt pentru unele teme, indispensabile in cercetarea vietii sociale. Nicio cercetare nu poate fi cat de cat relevanta daca nu porneste de la cunoasterea numarului, structurii pe varste si socioeconomice sau de la cunoasterea repartizarii pe localitati a populatiei. Datele pot fi utilizate in scopuri de corelare sau comparare (intre zone), pentru esantionare, pentru selectia anumitor zone in vederea analizei lor intensive si compararii eventuale cu datele despre populatie, pentru producerea de date in serii istorice in vederea compararii si analizei tendintelor etc.

ANCHETA Ancheta este una din cele mai vechi metode de culegere a datelor n tiinele sociale i indiscutabil cel mai frecvent utilizat. S-ar putea chiar spune c a ajuns s fie considerat ca metoda sociologic prin excelen, simbolul distinctiv al practicii de cercetare n sociologie i n multe alte tiine sociale. Ilustrativ n acest sens este faptul c n toate revistele de specialitate (sociologie) circa 90 % din studii sau articole prezint analize bazate pe date culese cu ajutorul anchetelor . i totui, tocmai n astfel de condiii, este surprinztor s constai c specificul anchetei ca metod de culegere a datelor nu este nc precizat n mod univoc. Pentru unii ancheta const n chestionarea oral sau scris a unui grup mai mare sau mai mic de persoane, pentru alii ancheta este un termen generic pentru un mod de abordare empiric, incluznd: chestionarul, interviul, studiul documentelor, observaia i poate chiar experimentul. n sfrit, ancheta ar rezulta din combinarea acelor tehnici. i metode de investigare care faciliteaz culegerea tuturor datelor relevante sau a unei varieti largi de date pentru cercetarea propus. n astfel de condiii este necesar o opiune cu valoare orientativ, menit s releve individualitatea anchetei ca metod de culegere a datelor empirice i condiiile normative de aplicabilitate.

n anumite lucrri sondajul de opinie (sau sondajul survey) este privit ca o form a interviului, sau este desemnat sub numele instrumentului folosit n acest tip decercetare, anume chestionarul, sau ca o sub-specie a anchetei sociologice.Sondajul de opinie este i va rmne nc mult vreme vedeta cercetrilor sociale.Prin opinie se nelege o stare sau predispoziie mental fa de un anumitreferent. Opinia se compune din credine i atitudini. Un termen foarte des folosit este cel de sistem al opiniei publice, subliniindu-se astfel complexitatea acesteia. Cnd vorbim despre opinia public trebuie s avem n vedere trei aspecte fundamentale: Intensitatea opiniei: variaz foarte mult de la om la om, sau de la problem la problem. Dac vom cere opinia unui romn despre o situaie similar petrecut n Romnia i n Haiti, rspunsul va fi cel mai probabil acelai, dar problemelehaitienilor nu sunt privite ca fiind la fel de importante i sentimentul fa de ele esteredus n intensitate; Importana subiectului : subiectele nu sunt la fel de importante pentru fiecare. De exemplu, protecia liliecilor este un subiect care nu va interesa prea muli oameni;

Stabilitatea opiniilor : muli oameni politici sau cercettori se plng de lipsa destabilitate a opiniei publice. Cel mai ocant exemplu este cel al invadrii Cambodgieide ctre Statele Unite ale Americii n timpul rzboiului din Vietnam. Procentul celor care aprobau o astfel de msur era de doar 7%, dar dup ce Nixon a luat aceastdecizie procentul a crescut la 50%. n probleme complexe sau confuze, opiniile autendina s se modifice n permanen, orice informaie nou putnd s schimberadical opiniile populaiei.n studierea opiniei publice trebuie luate n calcul toate aceste trei aspecte. Dacopiniile despre un subiect nu sunt suficient de intense, dac subiectul nu este considerat suficient de important i dac prerile nu sunt stabile, atunci este greit s ne bazm pe opinia public. Opinia public este msurat cel mai des prin sondajele de opinie. Sondajul de opinie este o metod de culegere a datelor att de des folosit, nct nu are nevoie de nicio explicaie. Totui, trebuie menionate 5 caracteristici eseniale: 1.presupune un numr mare de cazuri; 2.selectarea acestora trebuie fcut dup criterii riguroase de eantionare; 3.datele trebuie colectate n situaii normale, ct mai apropiate de viaa de zi cu zi; 4.colectarea se face n conformitate cu proceduri standardizate; 5.datele sunt ntr-o form msurabil cantitativ, cea mai simpl fiind prezena sau absena unui atribut. Rspunsurile n sine sunt influenate de factori legai de interaciunea ntre anchetator i anchetat. Manifestarea personalitii acestuia din urm poate fi influenat de:

Formula de calcul: RAth=Dth/Nth*100 unde: RAth- rata abandonului colar n anul colar t, n nivelul h de educaie; Dth- abandonul colar - diferena ntre totalul populaiei colare nregistrat la nceputul anului colar i a celei aflate n eviden la sfritul aceluiai an colar n anul colar t, n nivelul h de educaie; Nth - numrul elevilor nscrii la nceputul anului colar n anul colar t, n nivelul h de educaie; h - reprezint un anumit nivel educaional, conform clasificrii ISCED 97.