Ce trebuie stiut despre familia de albine In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi: matca,albinele lucratoare si trantorii

.
Matca : Este singura femela fecundata din stup,fiind raspunzatoare de inmultirea familiilor de albine.De obicei in stup este o singura matca,avand corpul mai lung(20-25 mm), capul mic,abdomenul foarte dezvoltat,aripi mai mici si o greutate de 250-280 mg. Albinele lucratoare : Numarul acestora este variabil,osciland de la 10000 in perioada de iarna,pana la 40000-80000 in vara.Au talia mai mica(12-14 mm), o greutate de aprox. 100mg si aripile sunt de aceeasi lungime cu abdomenul.In fapt lucratoarele sunt femele cu organele de reproducere nedezvoltate.

Trantorii :Sunt masculii care imperecheaza matca,fiind prezenti in cuib din primavara pana in toamna.In numar de cateva sute,au o lungime de 15-17 mm,aripi ce depasesc abdomenul,capul globulos si o greutate de 200 mg.

Dezvoltarea familiei de albine
Intr-un an calendaristic familia de albine are o dezvoltare diferita,numarul indivizilor crescand sau scazand functie de anotimp si implicit de conditiile de mediu.Practic viata familiei de albine cuprinde patru mari perioade. Prima perioada : Se caracterizeaza prin inlocuirea albinelor batrane care au iernat,cu albina tanara,nou iesita din celule primavara.Pe la sfarsitul lui februarie,matca incepe sa depuna oua in celulele fagurilor din mijlocul ghemului,acolo unde regimul termic permite cresterea de puiet.Dupa ce albinele fac zborul de curatire,matca depune din ce in ce mai multe oua.Pe masura ce timpul se incalzeste ,ponta matcii ajunge la 1000 de oua pe zi,albinele batrane care se uzeaza fiind inlocuite treptat. Procentul albinelor tinere creste mereu si se ajunge in situatia ca la sfarsitul lunii aprilie toata albina sa fie inlocuita.Se stie ca o albina tanara are o putere mare de ingrijire a larvelor,putand hrani 2,3 sau chiar 4,ritmul dezvoltarii familiei fiind foarte mare. Perioada a doua : Se mai numeste si perioada de crestere.Nectarul si polenul se gasesc din abundenta si isi fac aparitia trantorii.Matca este hranita puternic, depune peste 2000 de oua/zi,numarul de albine doici creste si se ajunge in situatia in care 3-4 doici ingrijesc o larva.Cand acest fenomen se suprapune cu alti factori favorizanti(lipsa de spatiu,ventilatie insuficienta etc.),apar frigurile roirii. Albinele construiesc botci de roire,in care matca depune oua la interval de cateva zile.La urdinis se observa "barbi de albine" cauzate de marea aglomeratie ce exista in stup.Dupa 1-3 zile de la capacirea primelor botci,are loc prima roire,matca cu o parte din albinele tinere,insotite de multi trantori parasind stupul.Acest roi care se numeste roi primar si care contine aprox. 50% din populatia stupului se aseaza dupa cateva minute de zbor pe o creanga sau alt suport.,de unde o sa zboare apoi spre o alta destinatie. In familia de baza,la 8 zile de la capacirea primei botci,iese intaia matca tanara.Intentia ei este sa omoare matcile care nu au eclozionat din botci,reusind lucrul acesta daca este lasata de albine.Daca familia ramane in frigurile roitului,albinele nu lasa matca tanara sa-si omoare suratele,iar in a 9-a zi de la iesirea primului roi,iese al doilea roi cu matca neimperecheata.Iesirea roiului 2 poate fi intarziata de o vreme nefavorabila(ploioasa).Cand se intampla asta,acest roi contine mai multe matci tinere.Roirea poate continua si cu iesirea altor roiuri,fapt ce duce la desfiintarea familiei de baza.Perioada de roire in conditiile tarii noastre este cuprinsa intre sfarsitul lunii mai si sfarsitul lunii iulie. Tot in aceasta perioada se inregistreaza cele mai mari culesuri de nectar si polen,perioada caracterizata de infloriri puternice a masivelor melifere.Catre sfarsitul lunii iulie,puterea familiei se micsoreaza treptat,matca micsorand 1

ponta ,trantorii fiind alungati din stup. Perioada a treia : Este numita si perioada formarii albinelor de iernare.In mod natural toata albina care a participat la culesurile de vara piere.Ea este inlocuita de albina aparuta in luna august,albina care neparticipand la cules are un organism neuzat.Generatiile de albine iesite toamna,mai cu seama la sfarsitul lunii august,septembrie si octombrie,traiesc pana in primavara urmatoare,asigurand cresterea noilor larve. Perioada a patra : Este perioada iernarii si incepe cand temperatura scade sub 13 grade C.In toamna la aparitia primelor nopti reci,albinele se strang in ghemul largit pe fagurii din dreptul urdinisului.O caracteristica a iernarii este aceea ca temperatura din interiorul ghemului nu scade niciodata sub 14 grade C,nici in perioadele cele mai geroase.Trebuie ca toti stuparii sa stie ca albinele nu incalzesc incinta stupului,ele mentinand caldura numai in interiorul ghemului.Albinele din partea exterioara a ghemului sunt mai apropiate unele de altele si formeaza o "coaja" stand nemiscate,iar cele din interior(mai tinere) sunt mai rasfirate si prin miscari din aripi,abdomen,picioare produc caldura necesara. Producerea caldurii in timpul iernii se face pe baza consumului de miere,o familie consumand iarna 6-10 kg de miere.In prima parte a iernarii familia nu creste puiet.

Inmultirea familiilor de albine
Se poate spune despre albine ca au o viata scurta,in sezonul activ traind 35-40 zile,iar in cel inactiv 6-8 luni.Toate categoriile de indivizi trec prin trei stadii de dezvoltare : ou , larva , nimfa.

Albina lucratoare : In prima zi dupa depunere,oul sta vertical in celula,a doua zi se inclina putin pentru ca a treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei.Catre sfarsitul celei de a treia zi,albinele doici depun in celula laptisor de matca,produs de glandele lor salivare.Invelisul oului se moaie si din el iese larva.Aceasta are forma unui viermisor de culoare sidefie. In primele trei zile larva este hranita de albinele doici cu laptisor de matca.La aceasta,spre sfarsitul celei de-a treia zi,albinele adauga miere si pastura pentru ca incepand cu a patra zi larvele sa fie hranite numai cu amestec de pastura,miere si apa.In primele zile larvele stau incolacite pe fundul celulei.In ziua a sasea catre sfarsit larva se intinde in lungul celulei,cu capul spre deschiderea ei, nu mai primeste hrana si albinele astupa celula cu un capacel poros de ceara,amestecata cu polen.In interiorul celulei larva tese o gogoasa si in ziua a 14-a de la depunerea oului se formeaza nimfa.In ziua a 21-a iese albina lucratoare. Matca : Se dezvolta din acelasi ou ca si albina lucratoare.Diferenta este ca depunerea oului de catre matca se face in celule speciale numite botci si in modul de hranire.Cand albinele se pregatesc de roire,ele construiesc botci pe marginea fagurilor,botci de roire, in care matca depune oua.Cand familia ramane orfana dintr-un anumit motiv,albinele cladesc in mijlocul fagurelui botci de salvare,prin modificarea celulelor de lucratoare ce contin larve mai tinere de 3 zile.Aceste larve sunt hranite pana la capacirea botcilor numai cu laptisor de matca. Trantorii : Provin din oua nefecundate.Daca la matca si lucratoare difera numai modul de hranire si anvelopa(celula),la trantor difera si oul.Pentru un trantor se consuma o cantitate de hrana de 2-3 ori mai mare,iar durata de dezvoltare este cea mai mare(24 de zile).

Activitatea , cuibul si hrana albinelor
Dupa iesirea din celula,viata albinei lucratoare se imparte in doua etape.In primele 20 de zile albina lucratoare executa tot felul de lucrari in stup,iar in ultimile 15 zile ale vietii devine albina culegatoare.O schema arata astfel : in primele 1-2 zile albinele curata celulele si incalzesc puietul.Intre a 3-a si a 13 zi,albinele hranesc puietul.In primele zile,ele hranesc larvele mai in varsta cu amestec de miere si polen si apoi pe masura ce se dezvolta glandele producatoare de laptisor,si anume intre a 6-a si a 12-a zi,ele hranesc larvele mai tinere in varsta de cel mult 3 zile.Tot in acest timp,albinele mai executa si urmatoarele lucrari : primesc nectarul ,depoziteaza nectarul, preseaza polenul si curata stupul. Albinele in varsta de 12-18 zile cladesc fagurii.In tot acest timp ele fac si scurte zboruri de orientare.Intre a 18 si a 21-a zi de viata,albinele pazesc intrarea in stup,aerisesc stupul.Dupa aceasta perioada albinele devin albine culegatoare,cu mentiunea ca la aparitia unui cules abundent pot participa si albine mai tinere de 20 de zile. Cuibul familiei de albine este alcatuit din faguri de ceara.Fiecare fagure prezinta pe ambele fete mii de celule hexagonale.Pe faguri sunt trei feluri de celule : de albina lucratoare cu diametrul de 5,4 mm si adancimea de 10-12 2

mm , celule de trantor cu diametrul de 6,5 mm si adancimea de 11-12 mm , celule de matca (botci) care au forma unei ghinde,adanci de 20-25 mm si diametrul de 10-21 mm.In celulele de lucratoare albinele pot depozita miere si pastura,iar in cele de trantor miere si mai rar pastura. Pentru hranirea lor si a puietului albinele folosesc nectarul si polenul florilor.Pe langa nectar albinele mai folosesc si diferite secretii dulci(mana) de origine animala sau vegetala.Daca despre nectar(miere) se poate spune ca reprezinta hrana glucidica,atunci polenul este hrana proteica(painea).Consumul de miere si pastura difera de la o perioada la alta,functie de anotimp si de prezenta sau absenta puietului.

Primii pasi pentru organizarea unei stupine
Apicultura este activitatea care da practicantilor numeroase satisfactii.Iubitorii de stuparit, sunt oameni de toate varstele si profesiile care au un punct comun: dragostea de albine,natura,aer liber.Apicultura are o latura materiala(se obtine miere,polen,pastura,ceara, propolis)cat si una spirituala.Nimic nu se compara cu zumzetul unui roi de albine sau cu o plimbare prin stupina ta. Stupi care pulseaza de viata,albine care se intorc cu desagii plini de polen si miere,matci care perpetueaza viata,trantori in permanenta cautare a dragostei.Ce poate fi mai inaltator?Ce alta indeletnicire mai poate crea atata multumire de sine?Raspunsul e simplu:stupi,stupari,albine,natura,sunt parti ale aceluiasi intreg si acela se numeste apicultura. Organizarea unei stupine Ca in orice activitate,si in apicultura apar probleme care trebuie rezolvate. Stuparii incepatori sunt pusi in fata unor dileme care la prima vedere sunt greu de finalizat. Procurarea de stupi, familii de albine,tot felul de echipamente si materiale apicole nu sunt probleme a caror rezolvare inseamna numai o simpla bataie din palme.Totul trebuie facut cu atentie si numai dupa o prealabila documentare(literatura de specialitate se gaseste)si mai ales cu multa tenacitate. Primul pas in apicultura De obicei se porneste cu un numar limitat de stupi(2-3 buc.)iar pe masura ce stuparul incepator capata experienta si stupina va creste numeric si calitativ.Se poate ajunge ca in 3-4 ani sa avem creata o stupina frumoasa,familii de albine puternice care sa aduca productii mari de miere si alte produse apicole.Trebuie doar sa avem rabdare,sa perseveram si sigur rezultatele nu vor intarzia sa apara. Alegerea vetrei stupinei Se face pe baza mai multor criterii.Raza de zbor a albinei este de 3 km.Aceasta suprafata(2826 hectare)trebuie sa asigure un cules bogat,intins pe toata durata sezonului activ.Pe o vatra nu se instaleaza mai mult de 30 familii de albine,tinand seama ca o familie consuma in decursul unui an apicol 90 kg de miere si 30 kg de polen.Asta ca sa nu mai punem la socoteala si cantitatea de produse marfa pe care speram sa le obtinem.De obicei intr-un an bun se pot realiza de la un stup 25-30 kg miere,800 g ceara si 3-4 kg polen.In final rezultatele depind numai de priceperea noastra. Amplasarea stupinei se face pe o vatra care este insorita primavara si toamna,departe de surse poluante,in locuri linistite,departe de drumuri intens circulate si de ape curgatoare mari.Stupii de albine se aseaza cu urdinisurile orientate spre sud-est,la o distanta de 2 m pe rand si 4-5 m intre randuri.Intre doua stupine vecine,trebuie sa fie o distanta de 2-3 km,asta in functie de potentialul melifer al zonei. Alegerea tipului de stup Urmatorul pas este alegerea tipului de stup in care dorim sa ne cazam familiile de albine.Stupii sunt de doua feluri:stupi orizontali si stupi verticali.In cadrul fiecarei categorii, sunt diferite variante constructive.Ce trebuie stiut despre stupi:de orice tip ar fi,toti sunt buni pentru practicarea apiculturii. Conditiile de baza sunt acelea care tin de realizarea lor.Trebuie sa fie rezistenti,bine incheiati,realizati dupa standard, si nu in ultimul rand incapatori.Deci mare atentie la ce cumparati! Prin alegerea stupilor,trebuie sa asiguram la albine conditii de viata cat mai apropiate de cele din natura.Productia de miere,pastura,polen,ceara,propolis,depinde in mare masura si de tipul de echipament apicol 3

se considera amator stuparul care are 1-100 familii de albine.se bazeaza pe amplasarea stupilor in mai multe locatii (cate 30-35 buc.hamal. cel care-ti vinde stupi sa-l alegi tu nu cel care ti-i alege 5.montane si nordice.un numar optim fiind undeva spre 600 de buc.Consultand stuparii din zona voastra veti putea aprecia ce tip de stup veti alege.legate intre ele de drumuri practicabile si dispuse astfel incat numarul de km.unde sunt granitele dintre amatori.Afacerea este o afacere de familie fiind folosita munca membrilor ei.Sistemul expus cere o investitie si o implicare maxima.cat si de calitatea acestuia. Profesionisti . Sfaturi utile de care trebuie sa tii seama la achizitionarea de stupi populati sfaturi de la janese esti nou si vrei acum sa-ti cumperi 1.ia dintr-o zona de deal (prun.asta functie de nazuintele intreprinzatorului si de sistemul ales : Stupina stationara . faneata) 4 .sofer. Semiprofesionisti .Pentru o mai buna reprezentare se cere ca functionarea stupinei sa se faca sub forma unei societati comerciale.Se pot considera stuparii care detin peste 300 de stupi.pentru ca supravegherea sa fie facuta mai usor si cheltuielile sa se reduca.fiind necesara angajarea de muncitori sezonieri.Nu se porneste la drum cu stupi din vechituri.obiectivul principal este obtinerea de produse apicole care sa acopere necesarul pentru familie si eventual obtinerea unui profit.Este un alt sistem care se practica atat in tarile U.cu o distanta de 5-6 km. Pentru sudul tarii unde albinele au o dezvoltare de primavara mai accelerata se recomanda stupii multietajati.Aceste locatii se inchiriaza de la diversi propietari si vor trebui sa asigure culesul necesar albinelor. materialul genetic (roiuri.Cum ar trebui sa arate structural o "intreprindere" al carui obiect de activitate este apicultura? Sunt doua posibilitati.tractoare.contabil.stupi verticali cu magazine cat si stupi orizontali. apicultorul are o alta munca de baza.matci) se obtine prin mijloace propii .dat fiind cheltuielile mari cu transportul.Un alt obiectiv este construirea unei baze centrale pentru depozitarea si prelucrarea produselor.Existenta a 1-2 mijloace de transport constituie o necesitate.se poate practica o apicultura moderna prin mecanizarea lucrarilor.Uneltele si utilajele vor fi folosite in comun pentru tot numarul de familii.Un adevar e sigur:un stup orizontal se va preta mai bine unui stuparit stationar. cauta sa iei de la un stupar mai in varsta (cei tineri le umbla mintea la smecherii) 2.folosit. Primii pasi spre realizarea obiectivului au fost expusi mai sus.Aici lucrurile se schimba radical. Avantajele si dezavantajele ce decurg din folosirea unui anume tip de stup trebuie foarte bine cantarite.Albinele sunt deplasate in pastoral cu diverse mijloace de transport(camioane. urmand ca in pauzele dintre "expeditii" sa fie cantonate pe 2-3 vetre. Iarna familiile de albine pot fi gazduite pe o singura vatra.investitia materiala si implicarea personala sunt destul de considerabile.se prelucreaza primar unele produse ale stupului etc. Apicultura .materialul genetic se cumpara de la unitatile specializate.La un numar de 300 de stupi sunt necesare 8-10 locatii. Stupina "pastorala" .se aplica politica pasilor marunti. stuparitul pastoral fiind absolut necesar.iar in zonele de deal. O alta intrebare la care trebuie sa raspundem este aceea.intreprinzatorul trebuind pe rand sa fie apicultor. facuti cu masina sa fie cat mai mic.volumul de munca 1200-1300 ore/an.Ca in orice afacere./vatra).o afacere de succes Suntem convinsi ca majoritatea vizitatorilor acestui site isi pun intrebarea daca apicultura poate fi o afacere.De obicei acest stuparit se caracterizeaza prin urmatoarele : volum de munca mediu(la sfarsit de saptamana) .semiprofesionisti si profesionisti : Amatori .manager.trn.iar unul vertical cu magazine sau unul multietajat unui stuparit pastoral.Raspunsul este din start unul pozitiv.Numarul de ore munca/an creste dramatic.etc. intre ele.devenind rentabil la un numar de peste 300 de familii.cu precizarea ca volumul de munca. cauta sa iei de la unul care nu pleaca cu ei de pe vatra 3.Potrivit normelor.numarul de familii este de 100-300 buc.medic veterinar.pavilioane).E cat si in America. du-te cu unul care are stupi 50-100 si care umbla cu ei 4.La fel si zona in care aveti amplasata stupina are o mare influienta.

daca mi se pare ca-i slabut ca populatie nu-l iau. du-te cu cutiile joi sau vineri sau da-i un telefon-omule imi pare rau dar nu pot veni si vin peste o saptamana ca am o problema-daca se supara sigur i-a aranjat 19..prea multa munca.mai vrednici.mai intai du-te intr-o vizita neanuntata 8. chiar daca vanzatorul n-a strans cuibul eu imi pot da seama daca sunt 5-6 rame bine populate chiar daca in lada sunt 7 sau 8.. ma mai uit la albina..ma uit la faguri sa nu fie atat de negri si cu celulele micsorate.. Intreb de tratamente. sa zica ca este si el tot la inceput.. daca puietul e compact si nu vezi fasole pe la urdinise sau albina care sare prin iarba nu-ti fie frica de boli bani sa ai.scoate prima si ultima rama si vezi cata albina are pe fiecare din aceste 2 rame 13 vezi daca puietul este compact 14. cand ridici podisorul nu te bucura ca e albina pe laturile de sus ale ramelor ridica cum am zis prima si ultima rama si mai ridica una cu puiet capacit toate sa aiba albina pe toate fetele si pana la latul de jos 17. sa nu vrei neaparat ca azi sa iti iei albine.cel care merge cu tine sa-ti aleaga sa nu spuna ca are stupi..) sfaturi de la Bunka In principiu. un pas inainte.alege stupul care are urdinisul mai larg deschis si cu aglomeratie mai mare de albina la intrare ! 11.au un avans de cam 2 saptamani fata de ce am cumparat.. inseamna ca e o matca batrana care nu mai are multe oua. dar le aduc imediat si pe aslalte la acelas nivel ca le bag miere in faguri dupa diafragma. daca fagurii sunt mai negri sau prost crescuti nu te speria ca ti-i schimbi tu 21..8 mil pe familie..daca-i ca a mea dadant blatt. vezi cate rame are cu puiet capacit( rama cu puiet inseamna -7 cm coroana de miere si restul pana la latul de jos puiet capacit (vezi sa nu fie pestrit) 15. daca e lacunar si nu exista un motiv intemeiat pt asta(polen depus in rama). intre 1. ma bag. daca ai vorbit pret/rama atunci trei sferturi din rame sa aiba puiet si toate ramele sa fie ocupate cu albina 16. Eu insa le-am stimulat puternic cu miere si le-am pus folia complet deasupra inca de pe la inceput de martie. la mine-n judet asa au mers preturile.... ma uit la rezerve si tot asa. cat de multa e. nu te bucura ca ti le da cel mai ieftin 18.si poate devin si eu vanzator si nu cumparator de albine!!! Procurarea familiilor de albine 5 .la noi dezvoltarea e mai tarzie ca in sud.ala nebun. nu am vazut familii asa de bine dezvoltate cum le am pe cele care au scapat de varroa in iarna asta.. daca nu. Un sut in fund.. ma uit sa vad daca are oua.. daca incepi sa-i deschizi stupii si din 2-3 nu-ti place nici unul nu mai lua de la el-opreste-te! 10. deschizi stupul...... ma uit asa din viteza la puiet. abia acum isi dau drumul.sper sa n-o mai dau in bara cu paduchele cum am dat-o anul asta.la asta ma uit prima data de fapt. fara sa ma laud. Ma mai uit la dimensiunea ramei. caut alt vanzator.. incearca-l : daca ai zis ca te duci sa cumperi sambata. Am luat cu 1. Okiometric.intelege-te cu el din ochi 20. dar mai ales ca bolile pe faguri vechi isi fac de cap. si sa nu-ti ijnchipui ca tu ai luat cei mai buni.7 si 2 mil pe familie pe 5-6-7 rame pline de albina si cu 3-4 rame de puiet la vremea asta.spune-i: cumpar 10 dar ma lasi sa-ti deschid 15 (nu poti sa-i ravasesti toata stupina) 9. daca are inseamna ca este si matca pe acolo.6... cara polen inseamna ca are puiet 12. Sincer. nu atat ca imi iese albina mica.mai sanatosi si mai ieftini stupi cam atat (am fost si eu o data sa iau ptr cineva 5 familii si era sa ma bat cu ala care vindea) (eu nebun.plimbate prin stupina lui si vezi ce scoate albina la urdinis 7. pe la cati am umblat dupa albine.

de cum executi lucrarile in toamna.In aceasta directie felul de a reactiona al albinelor la boli si daunatori este diferit. dispus sa mai arunce ochii si la albinele tale.pentru ca iernile noastre sunt destul de lungi(120-150 zile). cel mai bine de achizitionat familiile de albine este primavara. .De obicei.pe rame cu faguri necladiti. decit unul cu 2 milioane acum. daca nu are un stupar experimentat si dispus sa ii arate sau sa il supravegheze. pentru a nu avea emotii in timpul iernii sai primavara devreme! Daca nu ai vreun stupar cu experienta. pentru ca poti pierde investitia.din care 5-6 cu puiet). Cand se achizitioneaza familiile de albine? Aici sunt mai multe pareri.Matca trebuie sa depuna un numar mare de oua.5 kg)si apoi sa fie dotate cu o matca tanara si prolifica.nefiind nevoie de mult fum.Prezenta masiva a ramelor cu puiet este un indiciu clar. consumul de hrana. nu risca.au un numar mare de zboruri pe zi. .Prolificitatea matcii .calitatile matcii fiind transmise la descendenti.Blandetea albinelor .intr-o anumita perioada de timp stupul se va transforma.Este unul din factorii principali care determina puterea uneii familii.Sunt familii de albine care pe langa faptul ca sunt ingrijite bine de apicultor.au un fel al lor de a trece mai usor prin iarna.Rezistenta la iernare .care prin ajutorul pe care vi-l vor da o sa faca.Familiile mai harnice isi incep activitatea la primele ore ale diminetii. impachetarea lor si tratamentele aferente. . Dupa mine.Productia de miere . Toamna sunt mai ieftine. din care 8 pline de puiet.Sigur veti gasi oameni cu suflet si pasiune. te sfatuiesc sa le cumperi in 15-25 aprilie.La cumparare trebuie avut grija ca acestea sa fie destul de puternice (7-8 faguri.aprox. pe care te duci cu un stupar cu experienta si ti le alegi tu care-ti plac dintr-o stupina.in decursul unui sezon. daca nu ai mai avut niciodata contact cu albina. si este mai greu pentru un incepator sa execute toate lucrarile aferente.urmand ca la urmatoarele achizitii sa aveti in vedere si alte aspecte care tin mai mult de experienta avuta. daca esti incepator si nu ai pe nimeni in apropiere care sa te ajute toamna la restrangerea cuiburilor.Acestea trebuie alese! Prin comparatie. apoi si altele.intr-o perfecta stare de sanatate si cat mai adaptate zonei in care doriti sa le instalati. pe 10 rame ful de albina.De aceasta insusire trebuie sa se tina seama.Bineinteles se vor prefera familii cu o mortalitate redusa si un consum mai mic de miere.O casa mai curata . eventual sa te ajute sa le pregatesti de iernare.Parametrii luati in calcul sunt:mortalitatea albinelor.este valoroasa.Aceste cerinte sunt minime.pentru ca asa vom putea evita bolile.un urdinis aglomerat de la primele ore ale diminetii reprezinta o dovada.Este recomandat ca roiurile de albine sa fie instalate in stupi noi. dar daca nu faci tratamentele si nu asiguri hrana suficienta.se intampla ca la oameni. ca succesul actiunii sa fie asigurat.Felul depunerii si repartizarea puietului pe rame pot spune ceva despre calitatea matcii.Sunt familii cu un instinct mai mare de a pastra curatenia in stup. eu am sa-mi expun parerea.Harnicia la cules .totul este in regula si o sa stim ca am dat peste o familie buna. 150-180000.Daca la deschiderea stupului albinele stau linistite. depinde cum ai familia in primavara Asa ca eu sunt de parere ca achizitionarea famililor de albine trebuie facuta primavara. . lemne de stupi pentru foc! Este foarte importanta pregatirea pentru iarna.un spatiu cu mai putini factori agresivi externi.numai unele dintre indiciile asupra calitatii materialului biologic sunt relevante.Se stabileste prin urmarirea lor in momentul cand se executa o anumita lucrare.Exemplu:prin schimbarea unei matci.5 milioane atunci. primavara poti sa ai in loc de stupi cu albine.O matca trebuie sa fie activa pentru ca ea reprezinta viitorul unei familii.Bineinteles ca pentru stuparii incepatori care vor sa-si achizitioneze familii de albine.Este indiciul principal!O familie care la sfarsitul sezonului activ si-a asigurat rezervele de hrana si a dat o mare cantitate de miere marfa. De acum nu mai ai timp sa te acomodezi tu cu ele si ele cu tine si sint sanse mari sa ramii fara ele. 6 .iar seara isi continua activitatea pana mai tarziu. cu toate ca sunt mai scumpe. Si roiurile sunt bune cu conditia sa aiba albina multa(1. Aprecierea calitatii unei familii de albine se poate face usor daca urmarim: . . Un sfat : participarea la aceste operatiuni a unui stupar cu experienta este de preferat! Nu incercati sa faceti totul singuri.Nu degeaba se spune ca matca da tonul. E mai ieftin unul cu 3-3.Rezistenta la boli .

Daca la 15 aprilie. In lipsa unui indrumator are nevoie de acest timp de familiarizare pentru a stapani cu trebuie pregatirea unei familii pentru iernare Inventarul de care am avea nevoie intr-o stupina Utilaje principale de intretinere stupi sistematici completi nuclee de imperechere rame goale de rezerva corpuri rezerva dulap pentru pastrat fagurii o camera speciala numai pentru activitaea si inventarul apicol Utilaje pentru extragerea mierii centrifuga masa pentru decapacit cutit decapacit tava decapacit site pentru strecurat mierea bidoane depozitare miere Scule diverse pentru intretinere dalti apicole perii apicole afumator costume protectie + masti ladita transport rame colivii introducere matci perforator rame planseta calapod faguri pinten lipit faguri cantar de control gratii Hanemann gratii urdinis roinita carucior stupi Utilaje conditionat ceara topitor solar 7 . iar incepatorul poate folosi acest timp indestulator pentru a se familiariza mai bine cu tot ce tine de viata albinelor. observa tot ce face. daca e sanatoasa. Toata iarna citeste tot ce prinzi despre albine. imprieteneste-te cu el. De ce din aprilie? 1. Incepatorii e bine sa porneasca cu familia din aprilie. Pe termen mediu este cantitatea de puiet. Stii ce alegi. si cu putin noroc si multa pasiune. Familia se descurca de una singura tot sezonul. pina la toamna urmatoare. merita pretul. vezi cum se pregatesc de iernat. fara sa fii prea mare cunoscator. din 10 rame 7-8 sunt 70-80% cu puiet. aplici ce ai invatat. stupul e puternic cel putin pana in 1 iunie. Puterea unui stup pe termen scurt e cantitatea de albina. De la primavara. ai toate sansele sa iti scoti banii investiti in primavara. Pe termen lung. 2. viziteaza-l cind lucreaza la albine. matca.Cauta un stupar in apropiere. Daca le are pe toate trei.

Evitati cumpararea de stupi invechiti sau noi de oriunde.culorile pastelate. Evitati stupii din polistiren greu..sunt bune si periile din par naturat..ramele trebuie sa fie construite din lemn de calitate. substante dezinfectante etc.Trebuie sa fie ergonomic.sau nut-feder. unde puteti beneficia de o garantie.Materiale consumabile faguri artificiali . .scaunul de lucru .Nu cumparati rame cu pete de mucegai pe ele pentru ca acesta e un semn ca au fost facute din material insuficient uscat. doze gaz butan .Se vor evita daltile prea ascutite. Niste stupi vechi.chiar daca familia este blanda.Nu este o rusine sa porti un asemenea echipament.La vremuri noi.O regula de baza este sa achizitionam numai echipamente noi . Peria apicola .Ca si stupii.bine uscat (atentie.una din conditii este aceea ca stupii sa fie confectionati din materiale naturale. Tot secretul este sa avem un bun simt economic si multa rabdare.desi pare ca aici nu e mare lucru de vazut sa stiti ca nu este asa. ci doar ce sa urmariti la cumparare. Costumul si masca de protectie . vechiturile oricat de avantajoase ar fi ca pret nu au nici o valoare.oameni noi. Dupa cum vedeti sunt multe repere care trebuie intr-o stupina . cuie .toate fiind bune daca respecta urmatoarele : tabla sa fie bine incheiata.construit din lemn de rasinoase.pentru a va putea da seama de existenta defectelor.fara noduri cazatoare.plini de spori ai diferitelor boli sau o centrifuga ruginita.De cele mai multe ori materialul folosit nu este de calitate sau bine uscat (astfel se explica si pretul mai mic). Daltile .Achizitionarea unui afumator din inox nu se justifica.afumatoarele sunt de mai multe feluri.cu lemnul putred. medicamente .Evitati mastile din plasa metalica si costumele din materiale inchise la culoare.materialul din care sunt facute trebuind sa fie de calitate. vopsele ..sunt principalul utilaj intr-o stupina si necesita investitia cea mai mare. aici puteti avea mari surprize).acestea putand provoca raniri.si scule noi.unii stupari evitand folosirea lui.dalta.Cumparati numai de la firme de profil .Exemplu : daca doriti sa practicati apicultura bio.Ambele versiuni sunt bune cu conditia sa fie bine incleiati si din loc in loc sa aiba batute si cuie de siguranta..usor si bine 8 . Trebuie sa respecte cotele si tolerantele admise de standard.Ce trebuie sa avem in vedere ? Nu vom pune in discutie tipul stupului (presupunem ca deja alegerea a fost facuta).Dezvoltarea unei stupine insa se face in timp (cativa ani). Procurarea sculelor si utilajelor Stupii .si acestea sunt de mai multe feluri. biostimulatori apicoli .Discutati cu producatorul toate amanuntele. matci .legate de "gatul" unei afaceri de succes. sarma pentru rame .este un accesoriu util.care in ciuda unor avantaje nu sunt folositi pe scara larga nici in Occident. Stupii pot fi imbinati in doua feluri : cant-cant .Stupii trebuie sa fie construiti din lemn de calitate.Amandoua sunt bune daca materialul este de calitate.Cumparati doar stupi nevopsiti(pot fi simplu impregnati).Verificati daca stupii corespund ofertei producatorului ca numar de elemente si caracteristici..pentru a nu avea pierderi mari de fum.Singura conditie este aceea ca trebuie sa fie destul de moale pentru a nu rani sau omora albinele.care sunt folosite numai de cei cu mari probleme alergice.Intrebarea este daca aveti nevoie de echipament de protectie.sa asigure debitul de aer necesar.Vara un costum inchis la culoare se incinge la soare si provoaca disconfort. Raspunsul este "da".singurul reper care poate fi ignorat fiind manusile . achizitionarea lor fiind costisitoare.sa fie usor de manevrat.bine incleiati si finisati.pentru ca folosirea acestui echipament va fereste de riscul intepaturilor.peria.deschise.deci si investitia este esalonata si poate fi platita partial din vanzarea produselor obtinute in anul precedent.Ramele pot fi facute din doua esente de lemn : rasinoase sau tei. Ramele .Finisarea ramelor este foarte importanta pentru ca altfel o sa aveti probleme cu igienizarea si curatirea lor. fiind de preferat. reprezinta adevarate pietre de moara.uscat si fara noduri cazatoare. Scaunul de lucru .fiind bun si unul de tabla zincata. Afumatorul.acestea trebuie sa va asigure protectia deplina.cat si cele din sintetic.

dar care odata facuta inseamna o investitie durabila.Se evita cu desavarsire depozitarea mierii in vase improprii. o stare de slabiciune a intregii familii .Semnele clinice sunt :urdinisul si interiorul stupului sunt murdarite cu pete diareice de forma unor mici cordoane intrerupte . Cutitul . umiditatea crescuta .etc. neingrijirea 9 .necesita o investitie mare.Se are in vedere grija cu care sunt construite.numai inoxul va asigura puritatea ceruta. masa de descapacit .ceara. furculita de descapacit .de introducere. si de unde cumparati !!! Bineinteles ca ideal ar fi ca toate aceste sa le ai sau sa le achizitionezi la inceputul activitatii. Atentie mare ce .Se foloseste si ca ladita de scule.Practic nosemoza netratata la timp scurteaza viata albinelor.se construieste din lemn. Marimea ochiurilor plasei de sarma sa fie cea recomandata.existand riscul contaminarii.care trebuie sa corespunda din punct de vedere a protectiei muncii.materialul din care sunt fabricate este acelasi inox alimentar.Este recomandat nucleul pe trei compartimente in corp.Placa activa trebuie sa aiba ochiurile calibrate pentru a nu rani albinele.Evitati recipientele prea mari (sute de kg) pentru ca sunt greu de manevrat.dur).Prima trebuie sa inlature rezidurile grosiere iar urmatoarele sa faca o separare totala.mari si grele. albinele prezinta abdomenul umflat .La inceput puteti achizitiona cateva vase din inox care pot fi folosite si ca maturatoare. Centrifuga .Materialul este inoxul alimentar.Sunt bune si recipientele din tabla smaltuita.trebuie sa asigure o buna separare a mierii de resturile existente (cadavre albine.incheiat.Trebuie sa se asigure o separare totala a albinelor .numai ca sunt mai greu de manevrat si exista pericolul deteriorarii smaltului prin lovire.Daca vreti sa vindeti mierea (la intern sau extern) .acestea trebuind sa fie destul de robuste.. Topitorul solar .Cele care au in componenta lemnul trebuie sa fie bine finisate.Trebuie sa fie trainic si bine finisat.reduce drastic capacitatea de productie.plasticul alimentar (acel plastic alb.Se recomanda un sistem de trei site cu o finete a ochiurilor progresiva. este o boala parazitara care apare in urma existentei factorilor favorizanti in stup :lipsa zborurilor de curatire in timpul iernii .material agreat la nivel legislativ. Coliviile pentru matci . dar este mai greu.tabla si sticla. Tava .Atentie la trainicia lor. Evitati topitoarele complicate constructiv.sunt bune majoritatea modelelor existente pe piata. Nucleele de imperechere . Colectoarele de propolis si polen .Alegeti modele clasice si mare atentie la cele cu incalzire electrica.printr-o decimare rapida. BOLILE SI TRATAMENTELE ALBINELOR Nosemoza.o boala ce poate fi prevenita Denumita de multi si "boala mizeriei".functie de buget.recolta fiind compromisa prin impurificare.orice alt material nefiind agreat. asa ca se pot lua si pe parcurs.Sunt bune si centrifugile tangentiale cat si cele radiale.Dezinfectia lor poate fi facuta usor si nici nu lasa reziduri in miere.Sunt recomandate cele din inox. diferenta dintre ele fiind doar de productivitatea muncii si pret.Acestea trebuie sa fereasca polenul (pana la recoltare) de intemperii.sunt de mai multe feluri : de transport.In final se ajunge pana la disparitia definitiva a familiilor.Materialul din care sunt construite este inoxul alimentar.Cat despre modele.necesara si utila. Sitele .de eclozionare. La o infestare incipienta cu nosema. Sunt utilaje care trebuie achizitionate pentru diversificarea productiei.inoxul trebuie sa fie materialul preferat sau in cel mai rau caz.necapacita) . vasele pentru depozitare .Nu se mai admit cele construite din tabla zincata pentru ca mierea intra in reactie cu zincul.ramane la alegerea dv. Maturatoarele . lipsa curateniei si nedezinfectarea stupilor .).Aceeasi atentie la calitate ca si la stupi. rezerve de hrana slab calitativa (miere de mana.fiind vizibile numai cand incarcatura per individ de paraziti ajunge la o anumita limita. iernarea grea si neconfortabila.se construiesc din lemn de rasinoase de calitate.semnele clinice sunt mascate.Boala este cauzata de un protozoar care se gaseste in toti stupii in stare latenta si se activeaza la aparitia conditiilor prielnice.adaosuri proteice necorespunzatoare .deci mare atentie la etanseitati.

FUMIDIL B : Un alt preparat.Fumidil B.Tratamentul se executa de cate ori este nevoie.punerea unui diagnostic sigur este mai complicata.NECON VENTIONAL :Unii stupari romani mai folosesc un ceai de plante(cimbru.separam capul de corp si cu o penseta fina.prin cercetarea catorva albine moarte.Boala este produsa de un acarian.are la baza antibioticul fumagilina.se distrug.o lupta de durata Despre varrooza s-au scris teancuri de carti si articole.in familiile cu nosemoza se inlocuiesc obligatoriu matcile.sau de cate ori este nevoie(dupa constatarea bolii) .ducand in final la distrugerea acestora.scoatem intestinele.dar daca macar la 3 ani albinele stau pe un cuib nou.la sfarsitul deceniului 7.2-3 ani a tuturor fagurilor din stupi .Ca principiu activ.nici produselor stupului.folosirea cu precautie a hranirilor proteice de primavara (adaos de polen sau pastura in miere) si interzicerea cu desavarsire a hranirilor cu inlocuitori ai polenului si miere. Tratament nosemoza .supravegherea permanenta a familiilor si executarea masurilor adecvate fara intarzieri sau amanari.Infestarea coloniilor are loc treptat.Prin continutul de principii active(vitamine si microelemente).adecvata a puietului. Tratament nosemoza . este poate cea mai raspandita boala si din pacate nu se intrevede o raza de speranta pentru eradicarea ei.stimuleaza secretia enzimatica digestiva a albinelor si larvelor.Masuri igienico-sanitare de preventie si combatere a nosemozei : . . prin pulverizarea pe rame si peretii stupului iar siropul ramas .iar prin faptul ca principiul activ este un antibiotic.E este singurul preparat folosit pentru tratamentul nosemozei.Aparuta pe la noi.Aceste cantitati se administreaza saptamanal.La albina sanatoasa intestinul este galben sau maroniu. si ramele vechi care nu mai pot fi dezinfectate corect.coada soricelului etc) la care adauga o mica cantitate de macerat de usturoi.intre administrare.cu preparatul livrat in hranitor .750 litri sirop.fiind imaginate tot 10 .Componentele se amesteca cu 750 g sirop de zahar si se da albinelor in portii de 200 g.Totusi cand boala este avansata si stuparii pot pune un diagnostic corect. .Mod de administrare : Protofilul se administreaza in sirop cate 17 ml/l sau in pasta de zahar.adus din import si din pacate nu prea folosit de stuparii romani este Fumidil B.cate 34 ml/kg.In total se fac 8 administrari la interval de 7 zile.colectarea periodica a tuturor resturilor din stupi si arderea lor imediata.iar pentru un roi 18 g/0.Se administreaza toamna in siropul pentru stimulare sau completare sau primavara in pasta sau siropul de stimulare. .exista riscul de contaminare a mierii daca este facut in plin sezon activ.Administrare : Se administreaza amestecat in sirop astfel : la o colonie mare 25 g principiu activ la 1litru sirop.livrat ca hrana.Dupa cum vedeti tratamentul este de durata.Este un extract din ingrediente naturale care nu creaza prejudicii.miere si zahar.inlocuirea la max. aceste dezinfectii vor fi urmate de o clatire abundenta cu apa. la utilajele si uneltele metalice.la una medie 18 g/0. .Recomandam mare precautie.Pentru o reusita deplina cititi cu atentie prospectul producatorului si respectati dozele de administrare. Tratament nosemoza .inhiband parazitul.cu o singura conditie :cantitativ doza de Protofil sa nu depaseasca 80 ml/familie/an.necesitand examinarea probelor de catre un laborator specializat.nici albinelor. . Varrooza . exista metode de inlocuire anuala a fagurilor.care ataca albinele in toate fazele vietii.Se procedeaza in felul urmator : se ia albina.pe o perioada de 2-3 ani.curatarea anuala a stupilor cu soda caustica 4% (preventiv).Sunt doua moduri de administrare : in hrana albinelor. .indiferent de varsta si calitati.distrugerea fagurilor vechi sau noi care contin pete diareece .mai vechi.In apicultura varrooza a devenit prioritatea nr 1.Conform celor spuse in multe cazuri s-au obtinut rezultate bune.este perfect.pe cand la cea bolnava culoarea este alb-laptoasa.Varroa Jacobsoni.In tarile U.Protofil : In Romania aceasta boala se trateaza cu preparatul "Protofil".500litri sirop. Deoarece aceasta manifestare clinica este intalnita si la alte boli(vezi diareea).se fac fumigatii cu formol 3% .

acarienii pot fi observati si cu ochiul liber pe albine si trantori daca privim cu atentie.Tratamentele se fac dimineata devreme sau seara cand majoritatea albinelor sunt in stup.cand puietul capacit a disparut se fac 3 tratamente.Mare atentie insa la inceputul primaverii sa scoateti benzile(si pe cele cazute pe fundul stupului). Un lucru trebuie inteles de la inceput : cand ne tratam albinele obtinem numai o reducere masiva a numarului de acarieni.felul de tratamente pentru a-i limita efectele nefaste.actionand prin contact.In ultima faza de infestare.se introduc fasii de Mavrirol in mijlocul cuibului si avand grija ca acestea sa nu intre in contact cu fagurii(pe cat posibil).Tratamentul cu acid formic nu se face inainte sau in timpul culesului.ACID FORMIC : In Occident pentru a limita cat mai mult efectul nefast al medicamentelor de sinteza asupra produselor stupului se practica asa numita "chimie biologica".Nu mariti doza de substanta activa pentru a nu intoxica albinele.aflata la limita inlaturarii pericolului.Se poate afirma ca tratamentul cu Mavrirol este o prelungire fericita a celui cu Varachet.insa avand in vedere eficienta scazuta.Conform literaturii de specialitate si 11 .si pericolul mare de contaminare.vecinatati)nu favorizeaza aceasta stare.la sfarsit de septembrie (sau functie de vreme).Substanta activa este "mavrik" si se administrea sub forma de benzi textile impregnate.Prezentarea este in role de 5 m. Dupa terminarea tratamentului cu Varachet si inainte de strangerea albinelor in ghemul de iernare.cea mai buna perioada de aplicare fiind la sfarsitul verii dupa ce ridicam mierea din stupi.ramane la latitudinea fiecaruia daca e bine sau nu.iar temperatura exterioara sa fie peste 12 grade C. Tratament varrooza . Modul de administrare :Toamna.Este permisa existenta unei cantitati mici de puiet la primele doua tratamente.insa circulatia facila a albinelor(pastoral.trebuie sa stim ca albinele sunt in suferinta.aprinsa.patrunderea in stupina a materialului genetic fara certificat sanitar etc.Unii autori mai indica si un al treilea tratament dupa extragerea mierii de salcam.albinele nu se mai ocupa de puiet si chiar parasesc stupul.In primavara se mai face un tratament(o singura administrare).furtisag.acarianul are o predilectie pentru acest puiet si apicultorul desfacand cateva celule poate constata cu usurinta cat de grava e situatia. Tratament varrooza-VARACHET : Substanta activa. Manifestarea clinica :albinele si trantorii prezinta malformatii.MAVRIROL : Mavrirolul este destinat combaterii varozei cat si a braulozei la albine.Acidul formic fiind o componenta care se gaseste in multe alimente a devenit un produs preferat. Astfel tratate si scapate de majoritatea acarienilor familiile vor ierna in bune conditii.Folosirea lui de catre stuparii romani este insa la scara redusa.Retineti acest lucru pentru ca este foarte important.pentru ca riscati sa contaminati mierea.3 picaturi pentru un corp Dadant si 4 picaturi pentru un stup orizontal.actioneaza asupra parazitilor prin contact molecular.pe care picuram substanta activa : 2 picaturi pentru un corp multietajat.larvele mor in pozitii nefiresti.Un dezavantaj : Prin modul de administrare(fumigatii).asezata pe o tablita.mortalitate mare in faze avansate.raspandita prin fumigatii.De aceea cele mai eficiente tratamente sunt cele de toamna.nu actioneaza si asupra puietului capacit.care administrat corect duce la reducerea masiva a parazitilor. Tratament varrooza .profitand de faptul ca puietul este putin extins.o cutie fiind folosita la 10 familii.Raspandirea bolii se face prin ratacirea albinelor infestate.stupina ar trebui sa fie un "spatiu inchis".Intervalul intre tratamente este de 7 zile.daca in lunile iunie si iulie cad intre 5-10 bucati/zi.se introduce o banda speciala.astfel fiind eliminati si parazitii care eventual au scapat in toamna.actionand latent prin contact.Este un medicament de sinteza.cand in stupi nu mai exista acest puiet capacit.In principiu.cu un bun randament.puietul este pestrit.pentru ca este pericol de incendiu.Pentru a depista la timp boala si a stabili gradul de infestare procedam in mai multe feluri:o metoda ar fi examinarea foii de control si constatarea numarului de acarieni morti si cazuti pe ea.O alta metoda este examinarea celulelor ce contin puiet de trantor.insa cel de-al treilea se face neaparat fara prezenta acestuia. Atentie la aprinderea benzii : nu inhalati fumul si mai ales supravegheati stupii. Prin urdinis.Acestea vor ramane 3-4 luni in cuib. Depistarea bolii :la inceputul infestarii prezenta acarianului nu se face remarcata.

Ca o recomandare suplimentara .in orice caz asa se intampla la modul declarativ) .atatea obicee".Trebuie spus ca aceste metode nu ne scapa de acarieni insa pot fi un mijloc eficient de a mai reduce din ei.se imbiba cu acid formic in concentratie de 60%.chibrit sau scobitoare si se introduce in celulele cu puiet mort .aderenta la celule a larvelor.Lucrul 12 .sigur este loca americana .Fiind o boala intalnita in toata lumea tratamentul locii americane se poate caracteriza astfel prin "cate bordeie.miros de clei de tamplarie a larvelor moarte.numai ca de aici pleaca toate divergentele. o alta alegere este aceea de aplicare a procedeului "roiului artificial" . Loca americana .contine o cantitate mica de spori care nu mai duce la o noua infestare.deci pentru un corp Dadant aprox.tratamentele de primavara duc la cresterea procentului de reziduri din miere si ceara.in total fiind facute 4 tratamente.Toate metodele sunt urmate de o dezinfectare puternica .iar prin efectele nefaste pe care le are asupra familiilor.daca nu exista cules in natura.E cu familiile bolnave :unii distrug toate familiile de albine si o iau de la capat. In urma folosirii acestui tratament se obtin rezultate bune fiind distrusi chiar si parazitii din celulele capacite.. Tratament varrooza . lichidul dens (larva moarta) are culoarea galben-cafenie.5 mm grosime.Se afirma ca mierea care mai exista in gusa albinelor.pastura si produsele devin impropii exportului.Contaminarea se face prin circulatia albinelor de la un stup la altul(sau stupina).prin scuturare si introduse cu ajutorul unei palnii mari de carton. 20 ml.Boala apare catre sfarsitul primaverii sau pe tot parcursul verii si afecteaza numai puietul. o prima varianta ar fi aceea de a folosi rama claditoare pe tot parcursul anului si dupa ce fagurii cu celule de trantor sunt construiti.Practic metoda reprezinta punerea familiei in stare de roi artificial.E.Temperatura la care se face tratamentul este de 12-25 grade C.Putem afirma ca loca americana este boala puietului capacit. Diagnosticare :cea mai sigura diagnosticare se face de catre un laborator specializat.o boala care starneste controverse Loca americana este o boala bacteriana.mergand pana la culoarea cafelei cu lapte.procedeul consta in eliminarea tuturor fagurilor din stup si distrugerea sau prelucrarea lor in locuri autorizate.Tinem placuta in stup 5-7 zile.O diagnosticare destul de sigura (in faza mai avansata a bolii) se poate face si de catre stupar prin interpretarea semnelor clinice si prin asa numita "metoda a betigasului" .si apoi repetam operatiunea de 3 ori. Manifestare clinica : aspect imprastiat al puietului.cu repopulari masive cu material genetic indemn de boli(oare asa o fi?.puietul de trantor .produsa de agentul patogen Bacillus larvae. la marginea cuibului si ridicarea acesteia in primavara dupa ce a fost insamantata si capacita.ceara.achizitii de roiuri si familii afectate de boala.prezenta solzisorilor uscati. a carei moarte survine dupa capacire.este una dintre cele mai periculoase si de temut.unelte .apicultorii trebuie sa profite de aceasta "slabiciune" a parazitului si sa procedeze astfel pentru a-l inlatura . Modul de administrare :O placuta de carton de 20/30 cm si 1.moartea larvelor (numai a celor capacite).facem o pauza de alte 7 zile.Noul stup se doteaza numai cu faguri artificiali. In literatura de specialitate.polen.mai este o referire la tratamentul cu antibiotice.pentru ca albinele sa nu intre in contact cu substanta activa.iar prin tratament acestea trec in miere. restrangeti pe cat posibil cuibul pentru a mari efectul si fiti atenti la manevrarea acidului pentru ca este puternic coroziv.cu recuperarea cerii.albinele urmand sa fie hranite cu sirop de zahar 1/1.In principiu boala se poate trata cu antibiotice.miere sau polen infestat. Tratament loca americana.Albinele impreuna cu matca se trec in alt stup dezinfectat.Antibioticele sunt "proscrise" in U.Este recomandat ca placuta de carton sa fie asezata pe fundul stupului si acoperita cu o plasa de sarma cu ochiuri mici.METODA BIO : Am mai vorbit ca acarianul varooa are o mare preferinta. se ia un betigas. Cum procedeaza "puritanii" din U.Cealalta varianta consta in introducerea unei rame cu celule de trantor in toamna.Asezarea placutei pe fundul stupului si nu pe partea superioara a ramelor protejeaza matca. daca lichidul (larva moarta) se intinde intr-un filament lung.foarte contagioasa.Pentru un fagure standard se folosesc 2 ml acid formic diluat.insamantati si capaciti sa fie recoltati.care poate fi prescris de catre medicul veterinar (uite ca si-au lasat si ei o portita de iesire).

bun care trebuie luat de la ei este acela ca pun mare pret pe o preventie anuala a bolii.in Romania specialistii considera ca familiile bolnave de loca americana pot fi salvate.Boala are o incidenta mai scazuta asupra familiilor de albine.ii spalam cu lesie de soda caustica 4%. prevenirea furtisagului .mai ales daca acestea sunt atacate si de alte boli.Asa riscati sa pierdeti (prin contaminare) toata recolta de produse. Din nou trebuie spus ca tratamentul care nu este urmat de masuri igienico-sanitare se face in zadar.neajungandu-se la un punct comun.spalam si dezinfectam toate uneltele si utilajele .La familiile puternice se distrug numai fagurii care prezinta semne de boala.miere contaminata.Ce avem noi ca "stupari responsabili" de facut : 13 . mirosul larvelor moarte este de "acru".Cu precadere ataca puietul in stadiul de larva tanara(3-4 zile) si mai rar larvele capacite. procurarea de material genetic indemn de boli .decat loca americana.instinctul lor de curatire fiind cel care le ajuta. Modul de raspandire . Manifestare clinica . larvele moarte sunt rasucite in celule.intreaga cantitate de produse este compromisa (cel putin la export).TERAMICINA . mierea extrasa este buna numai pentru consumul uman.decat daca nu o combatem.ramelor. dezinfectarea anuala a stupilor.Primul sfat : daca constatati prezenta bolii .americanii).pentru ca nu are un impact la fel de grav.Celalalt sfat este : preveniti boala.Prezenta altor boli si mai cu seama a nosemozei.unelte contaminate si toate celelalte. Combaterea si tratarea bolii : Combaterea locii americane incepe prin distrugerea familiilor slabe.in preajma primului cules principal(salcam)sau intre culesuri.Daca ati citit la loca americana despre "proba betigasului". Acum sa trecem la Romania : ca si altii (ex.are o anumita politica in domeniul apicol.pentru ca de multe ori albinele reusesc sa invinga boala.Toti stuparii romani trebuie sa inteleaga ca trebuie sa ia masuri de preventie . SULFATIAZOL .constituie un factor favorizant.pentru ca altfel o sa aveti mari necazuri !!! Loca europeana .etc.fiind atacate cu precadere larvele necapacite(nu lipsesc insa si cele capacite). schimbarea la max. mentinerea stupinei ca un teritoriu "inchis". larvele descompuse sunt de culoare cafenie inchisa . dezinfectarea de cate ori este nevoie a uneltelor.sau "dracul nu e asa de negru" Trebuie sa spunem din start despre loca europeana ca este o boala tratabila.aflati ca la loca europeana nu se formeaza filamente( masa descompusa nu se intinde. 2 ani a tuturor fagurilor din stupi .Boala se raspandeste in acelasi mod ca in cazul locii americane :albine hoate sau ratacite. curatam stupii de urme de ceara.fiind total interzisa hranirea albinelor .flambam usor ramele cu flacara .de unde se trage concluzia ca ataca familiile de albine cand sunt in dificultate. Doua sfaturi de incheiere : NU faceti tratamente preventive cu antibiotice.Perioada de aparitie este in primavara.Bineinteles daca avem nenorocul ca stupina noastra sa fie afectata de loca americana. mentinerea in stupina numai a familiilor puternice (cele slabe se unesc sau se distrug).stuparii ramanand cu satisfactia ca si-au salvat stupinele.Antibioticele folosite in tratament sunt LOCAMICIN .Cert este ca pe plan legislativ.fiind similar cu cel al otetului.dozele si alte reguli de administrare le gasiti in prospectul pus la dispozitie de producator.curatam toate resturile si le ardem .clatim bine cu multa apa.daca luam masurile adecvate.Sa recapitulam ce avem de facut : distrugem familiile slabe .fiecare tara din U.Din fericire familiile afectate reusesc de foarte multe ori sa inlature natural boala.la fel si absenta culesurilor in primavara. capacelele celulelor atacate sunt infundate si cel mai probabil si gaurite . Combatere si tratament .Loca europeana nu trebuie niciodata confundata cu cea americana.decat in cazuri rare).E.apoi flambam lemnul cu lampa de benzina sau gaz . nu va repeziti direct la antibiotice. modul de administrare. indepartam fara mila fagurii cu puiet afectat de boala.fagurilor de la rezerva . limitarea pe cat posibil a pastoralului .Pretul este insa mare.pentru ca nu sunt necesare.propolis.Se observa ca cele mai afectate familii sunt cele care au iesit slabite din iarna.Familiile atacate prezinta urmatoarele semne clinice :faguri pestriti .

Prevenire si combatere . In Romania boala se trateaza cu medicamentul MICOCIDIN.neocupati bine de albine .Nu este o boala exagerat de grava.cuibul largit fara discernamant.sau daca nu hranim artificial .adica acele boli care sunt provocate de ciuperci. culoarea puietului atacat este alba.iar rezultatul final depinde mult de seriozitatea cu care abordati problematica.daca nu putem controla boala.Trebuie sa va atragem atentia insa ca solutionarea neajunsurilor create de daunatori.Molia se remarca insa prin pagubele pe care le produce fagurilor de ceara.umiditatea crescuta in stup.prigorii etc.numarul stupinelor infectate creste alarmant.Toate masurile si tratamentele trebuie completate de o dezinfectare la "sange" a stupilor. indepartam toti fagurii afectati de boala pentru a ajuta albinele sa-si faca curatenie .atat din stupii populati cat si celor de la rezerva.nu este intotdeauna chiar simpla.acestea fiind atacate numai in stadiul de larva.Dupa cum am mai spus.Acesta se presara pe rame si pe albine. imbunatatiti ventilatia. aplicati masurile igienico-sanitare .cate 100-150 g de substanta activa.intarim familiile slabe atacate de molie cu albine din alti stupi.ar da un ragaz albinelor sa curete fagurii.etc. stropiti fagurii cu sirop de zahar pentru a stimula instinctul de curatire.viespi. se fac 4-6 tratamente la diferenta de 7 zile intre ele. eliminarea fagurilor cu puiet afectat de boala si introducerea de faguri artificiali sau claditi si dezinfectati . NU faceti tratamente preventive cu antibiotice . fagurele produce un sunet caracteristic cand este scuturat .insa stiti ca aceasta masura are si consecinte nedorite. Sfaturi finale . folosirea de unelte si utilaje (inclusiv stupi) contaminate.am considerat necesar sa o aducem in prim-plan.incercati sa eliminati boala astfel :reducerea cuibului prin scoaterea fagurilor de prisos.pentru ca acolo au cazut larvele moarte si care au fost scoase de albine .etc.Incercati sa eliminati boala fara folosirea antibioticelor . Inainte de a trece la tratamentul medicamentos. In cazuri foarte grave. dezinfectati fundul stupului. puietul moare in stadiu de larva si preninfa . LOCAMICIN . restrangem cuibul pentru a crea o densitate mare de albine pe faguri.In literatura de specialitate se afirma ca puietul varos ar fi o "boala secundara". in cazurile mai grave se poate proceda la inlocuirea matcii.In primul rand ar fi asigurarea unui bun cules.fagurilor cu hrana.TERAMICINA .Boala apare la cateva familii si se raspandeste daca nu ii dam atentia cuvenita. Combaterea moliei in stupii populati : Nu poate fi facuta prin procedee chimice deoarece substantele folosite sunt daunatoare pentru albine.uneltelor. schimbati toti fagurii la 2 ani.Familiile slabe.Putem insa ajuta albinele sa se apere singure.polenul umed. stropim toti fagurii cu sirop de zahar cu acelasi scop de stimulare a instinctului de curatenie . Manifestare clinica .precum si a puietului de albine. boala prefera (pentru a cata oara?).Fie ca acestia sunt molii.furnici. Puietul varos (ascosferoza) .uscate si mumificate . 14 .puietul de trantori fara a ocoli totusi si pe cel de lucratoare.banuit fiind faptul ca o intrerupere a oatului.gri sau negricioasa . In orice caz nu va limitati la aplicarea unei singure metode si mai ales nu abandonati lupta.se fac tratamente cu antibiotice .Iata ce posibilitati de aparare aveti : Molia de ceara (gaselnita) Este un parazit care nu ataca direct albinele.o crestere a frecventei de aparitie Puietul varos face parte din seria de boli micotice .ramelor.cantitatilor de ceara provenite din fagurii reformati.sunt factori favorizanti. ERITROMICINA .reduceti umiditatea stupului .insa prin faptul ca in ultimul deceniu inregistreaza o crestere a frecventei de aparitie.pe oglinda si fundul stupului sunt larve moarte. Fiecare dintre noi apicultorii a avut probleme mai mari sau mai mici cauzate de atacurile daunatorilor.atacul lor reprezinta o problema care trebuie rezolvata.la aparitia puietului varos stuparii au o contributie decisiva.daca adoptam cateva masuri simple : fagurii atacati se curata manual de larvele si gogosile parazitului. Raspandire si frecventa de aparitie . si ca aparitia are o frecventa crescuta la familiile atacate de varooza.Practic puietul varos "nu se dezvolta in tesutul larvelor sanatoase".ratacirea albinelor sau furtisag . schimbul de faguri .ca masura de preventie.

Ca substante de ungere putem folosi fenolul.Cand atacul lor devine suparator si pagubos.Trebuie insa sa stim ca fumigatiile cu sulf omoara numai molia adulta.Distrugerea cuiburilor se face prin pulverizarea cu un spray insecticid.Apicultorul trebuie sa se protejeze si sa nu inspire fumul toxic.Se desfac musuroaiele de furnici.operatiune care daca este facuta primavara are o eficienta marita. Substantele chimice folosite sunt : Anhidrida sulfuroasa(batoane de sulf) : Sulful este o substanta eficienta in combaterea moliei. Acid acetic industrial : Se poate folosi cu succes in combaterea daunatorului.Protejarea fagurilor de rezerva : Conservarea fagurilor de rezerva se face cu ajutorul substantelor chimice. Dibromura de etilena : Cei ce pot procura aceasta substanta au la dispozitie un tratament foarte eficient.acestea fiind folosite si la dezinfectarea butoaielor pentru vin.miere sau zahar 5-8% si 1% otet pentru aromatizare.Batonul de sulf se aprinde.Acest sirop se prepara din apa.Pentru o mai buna fixare in prealabil se aplica un strat subtire de ulei ars sau orice substanta lipicioasa.apicultorul incepe combaterea.Incercarea distrugerii acestor pasari prin amplasarea de diferite capcane este o masura fantezista si fara eficienta.floarea de sulf.e chiar mai bine.doza fiind de 50 g sulf la 1m cub volum.prevazut cu rastele.camera trebuind a fi bine ventilata.Partea superioara a stivei de corpuri se astupa cu o panza de sac.In acest scop apicultorul trebuie sa-si construiasca un dulap pentru depozitare. -La temperatura de 0 grade C. Prigoria Prigoria este o mare consumatoare de albine.Aplicarea unui numar mare de tratamente cu acid acetic industrial poate duce insa la corodarea sarmei de fixare a fagurilor.Dozajul ideal este de 30-50 cm cubi/un m cub ocupat cu faguri.nimfa si molia adulta mor asa ca iarna nu mai sunt necesare tratamente. etc. magazinele cu produse chimice de combaterea daunatorilor in agricultura. Soarecii 15 .Atentie mare pentru ca substanta este foarte toxica. Furnicile Sunt situatii in care si furnicile pot cauza mari prejudicii in stupina. Ideal este sa avem fiecare stup asezat pe un suport .Construiti aceste capcane folosind sticle de plastic(peturi).Viespile atrase de aroma siropului intra in capcana si se inneaca.sticla se agita de 2-3 ori pe zi astfel ca peretii interiori sa fie umezi.In acest scop agatam de prajini inalte pasari moarte cu aripile desfacute. O alta metoda de combatere destul de eficienta este instalarea in stupine sau pavilioanele apicole a unor capcane. Singura metoda buna pentru a scapa de atacul pasarilor este amplasarea de sperietori. astfel incat picioarele sa poata fi unse la nevoie.iar daca avem chiar prigorii moarte(impuscate). Fagurii se aseaza in dulap sau in 2-3-4 corpuri de stup stivuite.aplicarea tratamentului trebuind repetata la trei saptamani.Se aseaza tavite cu acid acetic industrial in concentratie de 65-95%. se aseaza pe o cutie metalica.cate 2 ml acid la litru de volum. se prafuiesc cu substante insecticide si apoi se acopera.) Nu vom insista cu o clasificare a viespilor pentru ca toate pot crea pagube in stupina.fagurii se aerisesc 48 de ore inainte de a fi introdusi in stupi.Cea mai eficienta metoda de combatere a lor este depistarea si distrugerea cuiburilor.Peste deschiderea din partea de sus a stivei se pune o panza de sac.iar pe aceasta panza substanta activa. Se umplu 20% sticlele cu acest sirop si fara capac se agata in stupina.Fagurii se depoziteaza in stive de corpuri de stup.in partea de jos a dulapului sau a stivei de corpuri.gaurita si prevazuta cu un grilaj. din care primul trebuie lasat gol.Pentru a spori eficienta capcanei.larva.in care se introduce un sirop aromatizat. Viespea(viespea comuna .naftalina.tratarea si depozitarea fagurilor se face in corpuri de stupi. Batoanele de sulf le gasiti in magazinele metalo-chimice. In incheiere trebuie sa va mai dam doua informatii utile : -Dupa executarea unui tratament contra gaselnitei.Daca nu dispuneti de un dulap.

O masura de precautie pentru a opri patrunderea in stup a soarecilor este instalarea banalei gratii antisoareci la urdinis. cu cat se stropesc mai multe albine cu atat tratamentul este mai bun. Fie se foloseste o lanterna pentru a localiza ghemul fie se indeparteaza catul si solutia se poate distribui in si nu pe ghem. O posibila capcana se construieste asezand pe o caramida o bucata de tigla. Fumul se va folosi cu economie.iar dupa 7-8 zile acest grau se inlocuieste cu grau otravit. O familie se stropeste o singura data. In comert se gasesc si solutii de-a gata de exemplu Bienenwohl. Pentru tratare nu sunt necesare temperaturi primavaratice.Sub cutele tiglei se aseaza(pana se obisnuiesc soarecii). Concentratia nu este puternic influentata de acest lucru. a lipsei fenomenului de rezistenta a parazitului la tratament si a eficacitatii acestora in conditiile unei folosiri adecvate. Calciul din apa de robinet este legat de acidul oxalic si se transforma in cristale stabile chimic de oxalat de calciu. Caderea parazitilor este de amploare mai mare pe o perioada de 4-5 saptamani chiar daca majoritatea (80%) cad din prima saptamana. La familiile fara puiet o a doua tratare nu este oricum necesara. Este mai bine sa treci de 2 ori pe fiecare spatiu dintre rame decat o singura data. este de ajuns ca termometrul sa indice peste 0 grade Celsius. Stropirea trebuie facuta cu rabdare. Adaosul de zahar are ca efect o cadere mai rapida a parazitilor dar nu influenteaza actiunea asupra albinelor sau toleranta lor la solutie. La stupii cu magazin cateodata acest lucru este mai dificil mai ales atunci cand ghemul se afla pe ramele de jos. Atunci multe albine sunt incarcate cu prea mult acid si zboara prematur din stup si pot muri la oarecare distanta fara sa se poata observa pierderea lor pe pamant in jurul stupului. La stupii fara magazin localizarea ghemului este usoara si solutia se poate repartiza usor pe cat mai multe albine. In acest caz este vorba de dihidrat de acid oxalic care este cristalin si este compus din cca 71% acid oxalic si 29% apa. Acidul oxalic se gaseste in farmacii sub denumirea de acid oxalic brut.Pentru o buna eficienta se are in vedere ca instalarea sa se faca la timp. dauneaza. Se pastreaza in sticla cu dop etans si inscriptionata. Seringa trebuie sa fie de o asemenea constructie incat sa asigure dozarea sub forma de picaturi fine. 30 ml se folosesc atunci cand ghemul se intinde pe 4-5 rame (la temperaturi in jurul a 0 grade) si 50 ml cand ghemul ocupa 6-7 rame. e) datorita calitatii de a nu contamina mierea si ceara cu reziduuri neadmise. 26.Tigla este folosita pentru a evita ca alte animale sa ajunga la otrava. chiar si cu Bienenwohl. Metode de aplicare a tratamentelor Metoda stropirii cu acid oxalic Pentru tratament se foloseste o solutie apoasa sau pe baza de sirop de zahar cu o concentratie de acid oxalic de 3. 16 .grau curat.5% precum si o seringa pentru stropire si dozare.Daca atacul este puternic se trece la starpirea sistematica a rozatoarelor prin instalarea de capcane cu momeli otravite." Tratamentul varozei cu acid formic Folosirea acizilor organici in controlul varozei este una din metodele recomandate de legislatia romana chiar si in cazul apiculturii organice (OUG 34/2000 si Normele metodologice de aplicare a acesteia conform HG 917/2001 Art. Se poate folosi apa de la robinet. In lunile Noiembrie-Decembrie familia se afla sub coroanele de hrana. Caderea de paraziti dupa tratament trebuie urmarita si masurata pentru a se compara cu rezultatul diagnosticarii dinaintea tratamentului. Repetarea tratamentului. De regula se renunta complet la utilizarea fumului cand albinele sunt in ghem. 3.Atacul soarecilor este periculos mai ales iarna cand familia de albine este stransa in ghemul de iernare si nu se poate apara. In functie de puterea familiei se folosesc 30-50 ml solutie.

un compus volatil. Daca la sfarsitul lunii Iulie caderea naturala de acarieni este in medie mai mica de 10 bucati/zi la stupul pe 10 rame se renunta la tratamentul din August. Mai este necesara de asemenea o seringa gradata de volum mare. Volatilitatea mare a acidului formic precum si comportamentul agresiv asupra metalelor constituie factori de risc care trebuie cunoscuti de apicultor. Buretele se aseaza pe fundul stupului si se imbiba cu 4 ml/rama Dadant de acid formic concentratie 60%. Tratamentul de jos. se manifesta prin atacarea directa a parazitilor care sunt putin rezistenti la mediul agresiv creat prin vaporizarea acestuia. Se fac 3-4 tratamente intr-un interval de 4-7 zile. Caderea naturala de acarieni se verifica cu foaia cu margarina cel putin saptamanal pentru a tine sub observatie tendinta de infestare a stupilor. dupa ultima extractie si al doilea in a doua jumatate a lunii Septembrie. facandu-se numai cel din Septembrie. Este necesar insa dispozitivul care se monteaza pe o rama goala. 17 . chiar si cand in familia de albine exista puiet capacit. 2. Se foloseste un burete de vase (tip Vileda. Se lasa urdinisul deschis. primul in luna August. De mare importanta in combaterea varozei este o atenta urmarire a familiei de albine pentru o corecta diagnosticare a gradului de infestare. Metoda vaporizatorului. pastrare si utilizare pentru a preveni accidentarile datorita contactului acidului cu ochii sau pielea ori prin inhalare sau inghitire. Se poate face trtament cu acid formic atat primavara. Daca temperatura in timpul zilei depaseste 25 grade tratamentul se face seara. si anume folosirea buretelui absorbant si a vaporizatorului. se inlatura magazinele. Aplicarea tratamentului se face cand temperatura exterioara depaseste 12 grade Celsius. Are avantajul ca ofera o aplicare simpla si rapida si se poate folosi practic in orice sistem constructiv al stupului. Tratamentul este ineficient sub limita de evaporare de 6 ml/zi. Metoda buretelui absorbant. Se foloseste acid formic la concentratia de 60%. Din multitudinea de metode de folosire a acidului formic noi recomandam 2. 1. Buretele se imbiba cu acid formic si se plaseaza cat mai aproape de albine. De asemenea trebuiesc respectate cu strictete reguli de manipulare. pentru eficienta. Buretele se aseaza direct pe laturile de sus ale ramelor. Actiunea acidului formic.Acidul formic este singurul tratament cunoscut pana la aceasta data (cu exceptia supunerii la temperatura inalta) care omoara parazitul varoa in celulele cu puiet. cu dimensiunile aproximative 20x20x0. Se urmareste cantitatea de acid evaporata in timpul primei zile a tratamentului si daca aceasta depaseste 10 ml/zi se taie o portiune din fitilul dispozitivului pentru a micsora suprfata de evaporare. dar cheltuiala cu achizitionarea acestuia se amortizeaza in timp prin manopera redusa. in partea de sus sau de jos a cuibului. De aceea este un mijloc eficace de stavilire a infestarii primavara.5 cm) si acid formic cu concentratia de 60%. racoroase. Daca stupul este prevazut cu fund anti-varoa se inchide sertarul de tabla. Se imbiba cu acid formic 60% in cantitate de 2. Firma Biocontrol din Elvetia si producatorul german al vaporizatorului (Nassenheider) recomanda 2 tratamente pe an. cat si toamna cu conditia ca temperatura exterioara sa fie intre 5 si 30 grade Celsius. Tratamentul se incepe la primele ore. Tratamentul de sus. Are avantajul unui control mai precis al aplicarii consatante si economice a tratamentului si al unui efect mai indelungat. Fiecare apicultor trebuie sa aprecieze singur eficienta tratamentului si sa aduca corectiile necesare pentru imbunatatirea acestuia.7 ml/rama Dadant cu albina. Tratamentele cu acid formic pot duce la o relativa corodare in timp a componentelor metalice ale stupului si mai ales a pavilionului. ale diminetii.

-Poate produce sensibilizarea pielii -Evitati contactul cu ochii. =Bolile contagioase. -Combustibil. Inhalare. Scoateti victima din zona contaminata. Se acopera ochii cu comprese sterile. sort si cizme de cauciuc la manipulare. Nu provocati voma. -Purtati ochelari de protectie. -Dezbracati imediat imbracamintea stropita accidental. -Nu mancati. -Spalati hainele contaminate separat de restul imbracamintii. Spalati zona afectata cu sapun sau un detergent slab si multa apa. Spalati deasemeni mainile inmanusate inainte de scoaterea manusilor. Masca cu cartus filtrant 4.Indiferent de metoda de aplicare se recomanda utilizarea unui minim de echipament constand in: 1. Reguli de prim ajutor: Piele. -Se recomanda utilizarea unei masti prevazute cu filtru purificator pentru vapori organici. se consulta de urgenta medicul. Manusi rezistente la acid 2. -Vatamator sau fatal prin inghitire. -Coroziv pentru ochi si piele la contactul direct sau prin expunerea la vapori. -Acidul formic perturba activitatea familiei de albine si poate induce o usoara marire a mortalitatii albinelor. la rândul lor. Galeata mare (10 litri) cu apa curata pentru interventie in caz de accidente Se vor avea in vedere urmatoarele aspecte: -Nu lasati produsul la indemana copiilor. manusi rezistente la acizi. Se spala ochii imediat cu apa din abundenta. Consultati de urgenta medicul. Nu incercati sa dati nimic pe gura unei persoane aflate in stare de inconstienta. Beti o cantitate mare de apa sau lapte. Sort si cizme de cauciuc 5. -Nu inhalati vaporii. se grupează în: 18 . Daca apare arsura se aplica compresa sterila si se consulta de urgenta medicul. Ochi. Ochelari de protectie 3. beti lichide sau fumati in timpul utilizarii. Dezbracati imediat hainele contaminate. necontagioase şi intoxicaţii. Ingerare. -Lucrati numai in spatiu deschis si cu vantul batand din spate. -Spalati temeinic mainile cu apa si sapun dupa utilizare. Consultati de urgenta doctorul. pielea sau imbracamintea. Nu incercati sa dati nimic pe gura unei persoane aflate in stare de inconstienta. Clasificare a bolilor si daunatorulor: Bolile albinelor se pot împărţi în boli contagioase. Daca respiratia s-a oprit curatati caile respiratorii si incepeti respiratia artificiala. Feriti apropierea flacarii deschise. Daca apare voma se administreaza repetat lichide. Se pastreaza sub temperatura de 50 grade C.

cu polen. CALENDARUL LUCRARILOR APICOLE. . DEFALCAT PE LUNILE ANULUI ianuarie . .găselniţa. .si as mai adauga vrabiile si graurii.o dată ce albinele ies la cules de nectar şi polen . respectiv a reînceperii anului apicol ci cunoaşterea şi respectarea curbei biologice anuale a dezvoltării familiei de albine. . boala neagră .virotice (puietul în sac.bacteriene (loca americană. europeană. fapt care se produce de obicei în octombrie sau cel mai târziu în noiembrie. triunghiulinoza). melanoza). acarioza.. Dacă intervalul de timp este denumit an atunci el urmează să dureze 12 luni adică perioada de timp trebuie să traverseze cele 12 luni ale anului calendaristic. . senotainioza.prigoriile.. =Intoxicaţiile albinelor se pot produce: . Unii socotesc că anul apicol se încheie o dată cu intrarea albinelor la iernat. paratifoza). . . . . .anomaliile mătcilor. =Bolile necontagioase ale albinelor sunt reprezentate prin: . Adică a ceea ce de fapt înseamnă curba biologică de 19 . . varrooza.Apicultorii ca şi albinele lor se găsesc în ianuarie în plin sezon rece şi trebuie să subliniez încă o dată că în general se consideră că anul apicol nu coincide cu anul calendaristic. septicemia.Ianuarie şi februarie sunt in mod frecvent cele mai reci luni ale anului. .boala de mai. . .şoarecii. .puietul răcit.parazitare (nosemoza. .se poate aprecia că în acel moment începe anul apicol.diareea albinelor. . Dacă sezonul activ începe în cursul lunii martie sau cel mai târziu în aprilie . Important nu mi se pare data începerii şi data încheierii.furnicile. .cu miere de mană. amibioza.cu pesticide folosite pentru combaterea dăunătorilor.micotice (ascosferoza.cu medicamente.cu nectar. care in ultimul timp au inceput sa dea tarcoale albinelor. aspergiloza. .ciocănitorile. brauloza.viespile. Prin cunoaştere şi mai ales prin respectarea acestei curbe biologice înţelegem obligaţia apicultorului de a acţiona în stupină şi în stup numai în conformitate cu manifestările naturale de comportament ale familiei de albine.lupul albinelor.fluturele "Cap de mort". =Dăunătorii albinelor sunt: . De cele mai multe ori solul este acoperit cu un strat destul de gros de zăpadă mai ales în jumătatea de nord a ţării şi uneori chiar şi în zonele sud şi sud-estice.

Completarea rezervelor de hrană poate fi făcută cu turte (pastă de zahăr pudră şi miere. deranjarea şi neliniştirea albinelor provocate de atacul şoarecilor.5°C indiferent de cât de scăzute sunt temperaturile exterioare.dezvoltare a familiei de albine exprimată în principal prin creşterea sau scăderea numărului de indivizi respectiv a puterii colectivităţii pe care o denumim familia sau colonia de albine. Se recomandă ca turtele să aibă în medie 1-1. Hrana de completare a rezervelor are şi un pronunţat caracter de stimulare a ouatului mătcii şi a activităţilor albinelor doici.În această lună curba biologică de dezvoltare are un sens descendent (coboară pentru că numărul de indivizi scade.Familia de albine începe să se "mişte". mai devreme în zona Banatului şi sudul ţării şi mai târziu în zonele înalte şi din nordul ţării. atunci când se administrează rame cu faguri cu miere şi oricând atunci când se administrează turte din miere cristalizată sau din pastă . eventual în ferestrele iernii un zbor de curăţire. . ca şi în luna anterioară.Mulţi apicultori intervin în cursul acestei luni cu hrăniri de completare a rezervelor de hrană. Se spune că luna ianuarie este luna în care începe perioada înlocuirii albinei de iarnă..). Aplicarea turtelor se face deasupra fagurilor din zona în care se găseşte ghemul de iernare şi se acoperă bine cu podişorul pentru a nu pătrunde frigul. păsărilor şi animalelor de curte. pe suprafaţa unui fagure sau cel mult pe suprafeţele a doi faguri alăturaţi Consumul de hrană se măreşte pe măsură ce activitatea mătcii şi ale albinelor doici se intensifică ţinând cont că pe seama hranei glucidice consumate în zona cu puiet temperatura se menţine constantă la nivelul mediu de 34.. în zonele mai calde se poate folosi cu rezultate bune şi siropul călduţ administrat direct în faguri amplasaţi imediat lângă ghem sau în hrănitoare amplasate în acelaşi loc. O zonă privilegiată privind temperaturile ce declanşează debutul activităţii mătcii. este şi zona Subcarpaţilor Meridionali. Dacă zăpada căzută se acumulează în cantitate mare este recomandabil îndepărtarea fără zgomot a acesteia precum şi mai ales a gheţii de pe scândurelele de zbor ale stupilor şi eliberarea urdinişurilor de albine moarte.Este de reţinut că: 1. În interiorul ghemului. 20 . Apicultorul trebuie să controleze şi să prevină. mai ales în zonele sudice ale tării. . în acest caz se va controla atent stupul îndreptându-se situaţiile anormale constatate ca atac de şoareci sau ciocănitori.). cu şerbet fiert sau cu plăci din zahăr candi. În mod obişnuit suplimentarea hranei se face în stupină într-o zi mai călduroasă. lipsă de hrană. Aceeaşi grijă se acordă protejării suplimentare a stupinei contra vânturilor şi curenţilor acolo unde s-a impus a fi deosebit de necesar.5-35. umiditate excesivă etc. .dar şi cele sălbatice(ciocănitori. Această activitate a mătcii este declanşată în perioade diferite depinzând de zona geografică. în zona denumită miezul ghemului de iernare. activitate care se menţine la acelaşi nivel până în momentul în care în natură apare primul cules şi se efectuează primele zboruri masive de curăţire..cu faguri de miere. să fie bine întinse şi introduse în pungi de plastic cărora li se fac câteva perforaţii pentru a facilita pătrunderea albinelor.5 kg. Ce se întâmplă în familia de albine? .Se continuă supravegherea modului de iernare a familiilor de albine prin controale periodice care acum sunt reclamate mai des şi intervenţia promptă pentru îndreptarea stărilor anormale. piţigoi etc. Atunci la prepararea turtelor se poate adăuga o cantitate mică de polen eventual măcinat. Se subînţelege că suprafaţa circulară cu puiet este la început foarte mică.5 kg miere (depinde şi de cantitatea de puiet crescut) şi circa 2-3 kg în luna februarie. cu şerbet din zahăr cu miere. Spre sfârşitul perioadei. Matca depune între 20-100 ouă în 24 h începând cu porţiunile fagurilor din centrul ghemului. deci puterea familiei este în scădere. Folosirea acestuia se recomandă numai după ce albinele au efectuat. apicultorul trebuie să ştie că familiile normale consumă în luna ianuarie 1-1. temperatura se ridică la +34-35°C necesară atât începerii depunerii primelor ouă de către matcă cât şi dezvoltării puietului. Concret este vorba de apariţia primului puiet în cuib. De obicei ouatul mătcii se declanşează la sfârşitul lunii. Acest fenomen biologic nu trebuie să îngrijoreze pe apicultor decât atunci când cantitatea de albine moarte găsite la control pe fundul stupilor.amestec miere şi zahăr pudră. se micşorează consecutiv albinele uzate care mor. 2. respectiv la urdiniş sau eventual pe foaia de control aşezată pe fund este exagerat de mare (2-3 palme făcute căuş un făraş plin cu albine).Pentru a putea aprecia câtă hrană trebuie să administreze. . fluidă sau cristalizată . În turtele administrate familiilor nu se va introduce polen.

îndreptarea stărilor anormale ivite.. lucrarea se poate efectua mai uşor dacă pe fundul stupului a fost aşezată din toamnă o foaie (hârtie) de control sau un carton. se micşorează cheltuielile. zumzetul. . Prin contracţii musculare albinele aglomerate în ghemul de iernare. De obicei în a doua jumătate a lunii ianuarie. Curăţirea zăpezii şi gheţii la urdiniş. .dacă această manifestare fiziologică nu a început de la mijlocul sau sfârşitul lunii trecute. Vizitarea periodică a stupinei. consumând miere. epuizării sau inaccesibilităţii hranei se vor prepara şi administra turtele din zahăr şi miere.respectiv situaţia concretă din stupi . . şerbetul din zahăr sau plăcile din zahăr candi. Ghemul. . Deparazitarea fagurilor de rezervă clădiţi prin expunere la ger.. Prevenirea neliniştirii albinelor provocată de păsări de curte. de două ori pe săptămână sau cel puţin o dată.a. Colonia de albine a dobândit un comportament bine articulat social care-i permite să supravieţuiască şi în cazul temperaturilor extrem de scăzute din timpul iernii. . dacă apare puietul.. Protecţia suplimentară a stupinei contra vânturilor. vor asigura echipamentul de faguri artificiali necesari primenirii anuale a cuibului şi a setului de faguri de strânsură din corpurile sau magazinele menite obţinerii recoltelor de miere în sezonul apicol activ. . Dacă tehnologia de creştere sau nevoia . Ca şi în decembrie în această lună continuă recondiţionarea uneltelor şi utilajelor apicole ştiut fiind că prin această acţiune se măreşte considerabil durata de folosinţă a lor. sesizat cu ocazia controlului auditiv sporeşte la o uşoară lovire a peretelui stupului apoi scade. . până acum cu o activitate relativ redusă începe producerea de căldură în vederea asigurării condiţiilor optime pentru creşterea puietului. în miezul ghemului de iernare. produc căldură astfel că ele sunt în stare să ridice pe termen scurt temperatura în sectorul toracic cu 10°C. Încheierea ramelor. . Confecţionarea de stupi noi. Curăţirea şi sortarea seminţelor de plante melifere. Cu ocazia controlului. găurirea apoi însârmarea lor şi lipirea fagurilor artificiali sunt lucrări secvenţionate conform înşiruirii de la începutul frazei. Ca şi în luna trecută. .În această lună de iarnă ca de fapt în toate lunile de iarnă stuparul trebuie să aibă în vedere următoarele Acţiuni specifice: În stupină: . cel puţin o dată la două săptămâni cu ajutorul unei sârme îndoite în formă de L se va îndepărta cu grijă albina moartă de pe fundul stupului şi de la urdiniş. ascultarea stupilor cu ajutorul unui tub subţire din cauciuc sau lipind şi apăsând urechea pe peretele stupului. februarie . ciocănitoare. Reformarea fagurilor vechi sau necorespunzători care sunt destinaţi obţinerii cerii este o lucrare ce continuă ea asigurând în stupină efectuarea a ceea ce se denumeşte. lucrări în urma cărora se obţin calupii de ceară care. . Extracţia şi condiţionarea cerii. şoareci ş. . . Această căldură produsă de albinele din miezul (centrul) 21 . această acţiune este de mare importanţă în a asigura la timpul potrivit şi la nivelul necesarului fagurii în care albinele vor creşte puietul şi vor strânge recoltele de miere şi păstură. comercializaţi la schimb. începe ponta (depunerea de ouă sau ouatul mătcii). sub influenţa condiţiilor din interiorul ghemului. Resturile de pe fund scoase cu sârma sau cu foaia de control vor fi atent observate întrucât ele dau indicaţii exacte asupra mersului iernării. dacă sunt condiţii favorabile se vor efectua lucrările cunoscute care vizează înlesnirea zborurilor de curăţire în zilele favorabile. respectiv preţul de cost al produselor apicole şi cresc corespunzător veniturile care definesc profitul în apicultură.impun hrăniri mai ales din cauza insuficienţei.A doua lună a anului este penultima lună a iernii calendaristice. Controlul auditiv al familiilor . În atelierul stupinei . perioadă în care familiile bune şi foarte bune matca.

Creşterea puietului se desfăşoară acum pe suprafeţe din ce în ce mai mari iar rezervele de proteine din organismul albinelor se epuizează ("foamea de proteină" .Mecanismele specifice de producere a căldurii determină variaţii mari ale activităţii de termogeneză în interiorul ghemului de iernare. presupunând că iernarea decurge fără asemenea evenimente perturbatoare. respectiv condensul. Umiditatea ridicată are două cauze principale: ventilaţia insuficientă şi o izolaţie defectuoasă. Ca urmare aparenta inactivitate a albinelor în ghem este o falsă impresie.Acum este momentul când se accentuează schimbul între generaţia de albine de iernare şi albinele de primăvară. nu este posibilă intensificarea creşterii de puiet. spre luna martie-aprilie ghemul de iernare începe să se desfacă (se afânează iar activitatea albinelor devine din ce în ce mai evidentă.ghemului de iernare este iradiată treptat la toate albinele compactate în ghem astfel că pierderile termice în afara ghemului respectiv în spaţiul lăzii stupului sunt minime.O dată cu apariţia puietului temperatura ghemului de iernare devine aşadar aproximativ +35°C. Variaţiile externe de temperatură duc la o mărire sau micşorare a densităţii albinelor în ghem aceasta ducând la o mai bună reglare a temperaturii ghemului. acestea având o continuă mişcare din interiorul (miezul) ghemului. îndeobşte se cunoaşte că umezeala. . . Pe lângă că umiditatea excesivă măreşte consumul de hrană. acum în a doua parte a iernării în miezul ghemului. Pierderea contactului cu hrana determină moartea coloniei chiar dacă pe ramele lăturalnice ghemului există suficiente rezerve de miere. deranjarea coloniilor de şoarecii pătrunşi în stupi. Albinele efectuează zboruri de curăţire şi aduc uneori primul polen în cuib. de ciocănitori. suferind de foame.5-35°C) variaţiile mai mari de temperatură în minus ducând la o tarare a puietului şi apoi a generaţiilor următoare de albine ce vor fi crescute. coloniile pier. Imposibilitatea deplasării albinelor în plan lateral spre ramele ce conţin miere face ca hrana să devină inaccesibilă astfel că. Am arătat că o dată cu creşterea puietului sporeşte temperatura volumului sferei din centrul ghemului. Orice curenţi reci pot duce la un consum mai mare de glucide sau o concentraţie mai mare de CO2 (bioxid de carbon) în stup ca urmare a activităţi mai intense a albinelor.De aici rezultă cât de importantă este supravegherea iernării şi de ce este necesar să intervenim pentru a îndrepta stările anormale. Se înţelege că în jurul miezului ghemului albinele formează un strat compact care asigură efectul termoizolator iar grosimea stratului de albine creşte o dată cu scăderea temperaturii exterioare. . . . părerea generală cum că albinele încălzesc spaţiul interior al stupului este greşită. piţigoi. Dar.Un fenomen nedorit ce apare în stupi mai ales începând cu a doua parte a iernării este umezeala. animale domestice. Aşezarea stupului într-o poziţie uşor înclinată spre urdiniş face ca picăturile de condens care se aglomerează pe pereţi să se scurgă pe urdiniş. unde temperatura este mai ridicată spre "coaja" ghemului unde aceasta este mai mică. . Aşadar. mai ales pe peretele din spatele stupului. creşterea acesteia fiind realizată cu un aport crescut al consumului de glucide. Este evident că. să vedem care sunt principalele Acţiuni specifice În stupină : 22 . Dacă la suprafaţa ghemului temperatura nu scade niciodată sub 9CC. Acest mod de comportament trebuie avut în vedere ştiut fiind faptul că ghemul se deplasează pe rame în sus o dată cu consumarea hranei. ea creează un mediu propice de dezvoltare a agenţilor patogeni cu precădere a ciupercilor. Asemenea situaţii nedorite se întâlnesc mai ales în primăverile timpurii sau în ierni cu perioade mai calde urmate de scăderi bruşte de temperatură ce determină strângerea puternică a ghemului care ocupă suprafeţe de faguri golite de miere unde albinele sunt obligate să rămână înfometate mai multe zile . pe lângă greşelile apicultorului atunci când a efectuat lucrările de pregătire a iernării. se formează atunci când aerul cald încărcat cu vapori de apă intră în contact cu suprafeţe reci .În calendarele anterioare subliniam importanţa asigurării liniştii depline în stupină.O dată cu creşterea temperaturii medii. Temperaturile exterioare fiind scăzute condensul apare în locurile mai reci. de hoţi sau alţi răufăcători se soldează cu neajunsuri şi pierderi de efectiv în oricare stupină aflată într-una din situaţiile amintite. o dată cu ponta mătcii şi creşterea puietului. Această temperatură trebuie menţinută în limite strânse (34. temperatura se menţine constantă la 34-35°C. . Deci fără prezenţa păsturii şi a rezervelor de miere în cuprinsul ghemului.în cazul nostru pereţii stupului şi cu fagurii neocupaţi de albine.Sistemul acesta termodinamic are un mare randament în transformarea hranei energetice (mierea) în energie termică numai pentru ghem.

Controlul fagurilor cu rezerve de hrană şi goi . . mai ales spre sfârşit. Topirea fagurilor reformaţi. procedeul fiind mai complicat. . se introduc apoi în acelaşi corp despărţite printr-o ramă învelită în ziar apoi se scoate stupul afară. aceasta regăsindu-se în mierea de salcâm. . prin administrarea de turte de zahăr cu miere cu adaos de polen 30%.Familiile mai agitate cu consum mai mare de hrană pot să aibă rozătoare în cuib. a materialelor izolatoare de pe podişorul lăsat liber în bătaia razelor solare(dacă temperatura se ridică peste 12-14°C)sunt câteva acţiuni ce favorizează zborurile de curăţire. . ceea ce asigură necesarul de hrană pe o perioadă de 10-15 zile. în mod natural. Încercarea puterii germinative a seminţelor de plante melifere 23 . cu temperaturi peste 12-13°C şi cu soare. făcând-o improprie pentru valorificarea ca miere marfă.5-0. atunci când ghemul este desfăcut. În cazul în care colonia suferă de foame se va proceda la hrănirea acesteia. În familiile cu rezerve scăzute se poate introduce chiar în mijlocul cuibului un fagure cu miere şi păstură. Deplasarea apicultorilor de două ori sau cel puţin o dată pe săptămână conferă siguranţă că pe vatra de iernare situaţia este sub control. repararea.din această cauză. În a doua parte a iernării se vor completa şi rezervele de proteină. îndepărtarea resturilor de pe fundul stupilor (curăţarea urdinişului şi fundul stupului se poate face cu ajutorul unei sârme îndoite la capăt). Familiile se ţin câteva ore la căldură pentru a da posibilitatea ghemului să se desfacă. . Se vor administra turte de şerbet (zahăr pudră în amestec cu miere 30%) în cantitate de 0. . în punga lor rectală s-au aglomerat reziduuri în cantităţi mari. prin simpla ridicare a capacului şi podişorului duce la cunoaşterea stării familiei şi intervenţia acolo unde este cazul pentru îndreptarea situaţiilor anormale constatate : Familiile cu lipsă de hrană se observă uşor prin faptul că albinele sunt aglomerate masiv în spaţiul dintre leaturile superioare ale ramelor şi podişor şi au un bâzâit mai puternic. urmare a consumului sporit de hrană. în zile calde şi însorite este o acţiune benefică. impunând câteva zile călduroase sau o cameră încălzită. .Familiile care au pierdut matca se pot unifica cu familii mai slabe. Se ştie că dacă albinele au fost deranjate. Deci a favoriza zborurile de curăţire în ferestrele iernii. acolo unde este cazul. Un control sumar. ştiut fiind că înlocuirea periodică a echipamentului de faguri este o măsură obligatorie în fluxul tehnologic de creştere şi exploatare a albinelor.Se finalizează pregătirea setului de faguri de cuib şi de recoltă destinaţi sezonului apicol activ. Continuă vizitarea periodică a stupinei şi observarea atentă a fiecărui stup. . a reductoarelor de urdiniş (lărgirea urdinişurilor). În zilele cu viscol. .7 kg aşezate deasupra ghemului de iernare. Ridicarea gratiilor contra şoarecilor. Asigurarea necesarului de hrană este o condiţie esenţială a supravieţuirii familiilor. Este strict interzisă administrarea de streptomicină in turte. dezinfecţia. Efectuarea observaţiilor fenologice cu privire la apariţia polenului şi comportarea albinelor. .. iarna. Continuă acţiunea prin care se urmăreşte curăţarea. A lăsa familiile înfometate este o mare greşeală care invariabil se soldează cu pieirea acestora. Controlul auditiv al stupilor. vopsirea şi finisarea uneltelor. În toate cărţile de apicultură se pomeneşte de înlesnirea zborurilor de curăţire. Grăbirea topirii zăpezii şi evacuarea ei de pe vatra de stupină. . şi se vor completa rezervele de hrană. Aceasta este posibil numai în zile mai călduroase. stupii se vor proteja suplimentar.depozitul de excremente este uneori atât de mare încât punga rectală ocupă aproape întreaga cavitate abdominală. În atelierul stupinei . Şoarecii se prind sau se alungă din stup iar salteluţele se schimbă cu altele noi pentru înlăturarea mirosului persistent de şoarece. . Această situaţie nedorită se poate constata prin simpla observaţie excrementelor de şoarece în cuib şi jumătăţilor de corpuri de albine. utilajelor şi dispozitivelor care compun inventarul stupinei. obţinerea şi condiţionarea cerii rămâne o acţiune la ordinea zilei dacă ea nu a fost finalizată până în această lună.înaintea zborurilor de curăţire. ridicarea capacelor.

în acelaşi timp crescând şi consumul de substanţe proteice (păstură . cu adierile vântului primăvăratic şi prezenţa ghioceilor şi a viorelelor vesteşte sosirea primăverii. răpită ş.+34+35°C. Condiţiile de temperatură şi precipitaţii accelerează sau frânează dezvoltarea înţelegând prin aceasta că în condiţii de vreme rece cu precipitaţii. în absenţa zborurilor de curăţire şi a culesurilor de întreţinere ascendenţa curbei de dezvoltare va cunoaşte un ritm lent şi întârziat. temperatura necesară de circa +35°C. însă. de calitate şi accesibilă (miere + păstură iar protecţia termică şi aerisirea stupilor au fost la parametrii pe care orice apicultor îi cunoaşte. . bună.Apicultorii cu experienţă ştiu să alterneze lărgirea cuibului cu strâmtorarea lui. Mai depinde şi de succesul iernării adică dacă familiile nu au fost deranjate în perioadele reci. În această perioadă albinele care au iernat mor în număr mare şi arareori contingentele de albine care se nasc întrun interval de timp egalizează pe cele care dispar. Umiditatea excesivă este dăunătoare determinând sau favorizând apariţia mucegaiului. în funcţie de mersul vremii. creşterea puietului rămâne un deziderat care nu-şi găseşte materializarea în cuibul familiei. necesare creşterii puietului. În zilele favorabile zborului. creşterea puietului şi culesurile de nectar şi polen de la flora de primăvară cunosc treptat o intensificare ce corespunde curbei biologice de dezvoltare anuală proprie speciei. Oricum familiile slabe sau slăbite nu au şanse de a se alinia la startul de la care vor porni la valorificarea culesurilor de producţie (salcâm. Cerul devine schimbător.la 2.a.miere sau sirop din zahăr şi proteică . crescute în cursul iernii. . În această lună. mai ales în zona puietului. Starea vremii. albinele aduc în stup polen şi nectar. a calităţii mătcii şi a condiţiilor de microclimat din cuib puietul poate ocupa suprafeţe diferite de faguri.În funcţie de puterea familiei.23 martie. indiferent de cantitatea acestuia. Aceasta înseamnă practic că lărgirea periodică nu se face mai 24 .şi a unui regim termic cât mai bun cuiburilor de albine. De obicei acest fenomen se petrece în cursul lunii aprilie. cu populaţie puţină formată din albine îmbătrânite şi anemiate se va manifesta ca un organism slăbit. îngheţuri şi chiar căderi de lapoviţă şi ninsoare în unele zone ale ţării.păstură şi polen ca şi fără apă. Ouatul mătcilor în familii puternice se ajunge în anii favorabili până la 1. . au avut o iernare liniştită cu provizii de hrană suficientă. De aceea. Fără hrană energetică . se măreşte capacitatea de creştere a puietului în familie iar consumul de hrană pe familia de albine creşte simţitor . Protecţia termică şi umiditatea. fapt care sporeşte consumul de hrană hidrocarbonată (mierea).) familiile puternice. Se înţelege că o familie bolnavă (nosemoza. mediocră sau rea a acestora depinde în mod esenţial de buna pregătire pentru iernare pe care apicultorul a asigurat-o la timp şi corect în anul anterior.0-2. Urmare eliberării organismului de excremente şi apariţiei primelor generaţii de albine tinere. degradarea păsturii şi alte necazuri. albinele efectuează zborul general de curăţire.Elementele principale care determină amploarea şi viteza cu care matca depune ouăle şi albinele doici îngrijesc puietul sunt următoarele: Puterea şi starea de sănătate a familiei la ieşirea din iarnă. ca o unitate biologică incapabilă să desfăşoare cu amploare activităţile enunţate. Prezenţa şi calitatea hranei. puietul văros.martie A treia lună calendaristică şi prima lună a primăverii "mărţişorul".5 kg.miere şi păstură . lucrările în stupină sunt încă destul de limitate şi îndreptate îndeosebi spre asigurarea hranei necesare . în familia de albine activităţile de depunere a pontei de către matcă. Variaţiile mari de temperatură de la zi la noapte impun o protecţie termică suplimentară pentru păstrarea căldurii mai ales în spaţiul ocupat de zona cuibului unde temperatura generată de albine pentru creşterea puietului este de aprox. prin schimbări bruşte ale vremii. albinele sunt obligate să menţină. presiunea atmosferică scade sub 760 mm. în majoritatea zonelor. La începutul lunii. Desigur starea foarte bună. moment important în viaţa familiilor de albine. Această lună poate oferi încă destul de multe surprize neplăcute. varrooza sunt principalele boli ce pot fi decelate). utilizând rame bune de ouat concomitent cu o manieră de lucru cu cuibul strâns.000 de ouă în 24 de ore. De multe ori familiile cu handicap sunt compromise mai ales dacă nu se intervine rapid cu măsuri de îndreptare a stărilor anormale. luna echinocţiului de primăvară . iar umiditatea relativă confirma atributul lunii echinocţiului de primăvară când ziua este egală cu noaptea.

câte 100-150 g.Umiditatea ridicată reduce puternic în această perioadă capacitatea albinelor de menţinere a unei temperaturi normale în cuib. mai poate fi acceptat. Dacă siropul de zahăr dat în fagurii amplasaţi în cuib cât mai aproape de zona puietului. mai bine. . din partea dinspre diafragmă se scot fagurii goliţi de miere sau cu miere puţină şi se apropie de zona puietului fagurii mai plini cu miere şi păstură de la marginea cuibului. influenţând negativ ponta mătcilor şi sporeşte gradul de uzură al albinelor şi aşa slăbite în urma 25 . în caz de mare necesitate se efectuează transvazarea cuiburilor în corpuri (stupi) noi. se aşează deasupra zonei cu puiet pungi de plastic cu şerbet de zahăr sau cu pastă de zahăr pudră amestecat cu miere (80/20%). . Actiuni specifice: În stupină Revizia sumară de primavară . de calitate şi accesibilă albinelor. astfel încât să facă o masă compactă. În cazul absenţei sau insuficienţei hranei se intervine cu hrăniri sub formă de sirop de zahăr 1:1 sau. De asemenea.Fără a se desface cuibul prea mult. ouă corect depuse de matcă şi puiet necăpăcit de vârste diferite este un prim semn care dă certitudinea că activitatea din stup se înscrie în parametrii de normalitate. datorită temperaturii ridicate din cuib. în lipsa polenului se vor folosi înlocuitori de polen. în lipsa acestora. La fel ca şi în cazul polenului. acestea se amestecă cu o cantitate mică de miere şi se administrează în turtiţe de circa 100-150 g.Fagurii cu miere cristalizată pot fi daţi în consum mai târziu. Practic este vorba despre un control oarecum superficial constând uneori numai în observarea de sus a cuibului privind leaturile superioare ale ramelor sau extrăgând o ramă din centru. pentru a se evita pierderile de căldură. zahărul tos este total contraindicat din aceleaşi motive arătate în cazul folosirii mierii cristalizate. cum sunt laptele praf degresat. înlocuindu-se cu faguri cu miere lichidă.Deosebit de importantă în această perioadă este combaterea umezelii şi a mucegaiurilor din stupi. pentru a se evita pierderile inutile şi alterarea lor. mai ales în cazurile în care acestea nu au efectuat un zbor de curăţire de mai mult timp . .Fireşte apreciem tot sumar dacă există hrană suficientă. pentru a nu se provoca pierderi de albine şi chiar şi a mătcii în cazul în care aceasta este ascunsă în masa de albine. Dacă se constată că există puiet căpăcit de albine lucrătoare. descăpăcind periodic câte 1 dm2. se vor retrage încet spre zona puietului. fundurile stupilor se curăţă. hrana administrată în această perioadă trebuie să fie în contact direct cu ghemul de albine.Fagurii goi care se scot din cuib. faguri sau hrănitoare datorită temperaturii scăzute din afara ghemului. consumul unui asemenea sortiment de miere provoacă de multe ori diaree la albine. până la apariţia polenului în natură. de unde albinele. cu faguri cu miere de la rezervă. în această perioadă albinele dizolvă cu greu cristalele de miere. în perioada activă. cu toate consecinţele negative arătate. în plus. . acolo unde este cazul. . Pentru completarea rezervelor de păstură. e bine să se administreze turtite de polen amestecat cu puţină miere. albinele ieşite în afara acestuia putând amorţi pe leaturi. nu se dau cantităţi mai mari. deşi prin aceasta se măreşte gradul de umiditate în stup. consumând doar mierea lichefiată din jurul lor şi aruncând de regulă. .Este o lucrare care se poate efectua în zile calde. . plini cu albine atât la suprafaţă cât şi în celule nu se scutură.Turtele din miere şi polen sunt îndeobşte recomandate . calme şi însorite în care temperatura se ridică peste 12-13°C.mult decât permite o bună acoperire cu albine a tuturor ramelor ce compun cuibul limitat de diafragmă.Se va evita introducerea în stupi în scopul asigurării rezervelor de hrană a fagurilor cu miere cristalizată şi eventual se vor scoate din stupi fagurii cu asemenea miere. ci se aşează cu grijă mai spre marginea cuibului. drojdia de bere uscată şi făina de soia măcinată foarte fin. Pentru aceasta. în cazul în care turtiţele sunt consumate mai încet.Unii autori recomandă în scopul completării rezervelor de hrană administrarea de sirop de zahăr sau chiar de zahăr tos umectat. . cristalele de miere pe fundul stupului. în plus. iar acolo unde umezeala este prea mare sau dacă fundurile sunt deteriorate acestea se înlocuiesc cu altele uscate şi dezinfectate. .ca hrană de completare şi/sau stimulare ca şi siropul numai dacă albinele zboară sau au efectuat anterior cel puţin un zbor de curăţire. se introduc faguri cu miere din rezervă.În lipsa fagurilor cu hrană în rezervă. descăpăcind-se câte o porţiune redusă şi udaţi bine cu apă călduţă şi puşi după diafragmă ca hrană stimulentă în perioadele de dezvoltare lipsite de cules din primăvară sau din toamnă.

Trebuie avut în vedere că în această perioadă deşi a început apariţia albinelor tinere. cu experienţă care. starea de sănătate. Nu e rău să se pună în adăpătoare.Prin cernere se separă din masa de resturi două componente: 1) albine moarte care se ard şi 2) ceara care se topeşte. grăbindu-le sfârşitul. precum şi a evoluţiei cântarului de control.Dacă materialele care asigură protecţia termică (salteluţe sau alte materialelor izolatoare) sunt umede se usucă la soare ori vor fi înlocuite cu altele uscate. prezenţa mătcii. şi deci puterea familiei fiind încă în descreştere. intens şi de durată în atmosfera încălzită de razele soarelui este o imagine reconfortantă pentru oricare privitor.de care nu trebuie să scape nici o familie . astfel încât acesta să fie cât mai bine strâmtorat cu putinţă.Dacă apicultorul debutant sau începător nu ştie cum să procedeze în cazul unor situaţii anormale el poate consulta orice manual de apicultură.În cuib se lasă doar fagurii cu hrană şi puiet bine acoperiţi de albine. cu hrană insuficientă sau de calitate necorespunzătoare vor fi ajutate de urgenţă procedând la aşa-numitele hrăniri de necesitate. Un zbor vioi. Acesta este procedeul cel mai simplu. fără îndoială îi va da îndrumările concrete pentru fiecare situaţie în parte. Se continuă stimularea şi supravegherea zborului general de curăţire. colecţia revistelor de specialitate sau poate apela la un apicultor consacrat. mortalitatea albinelor de iarnă prevalând apariţia albinelor tinere. fenologice. în porţii mai mari de 300-500ml periodic şi succesiv la 1 sau 2 zile în funcţie de rapiditatea cu care albinele îl prelucrează şi hrănitorul se goleşte. Ce dăm albinelor înfometate sau în pericol de înfometare? Simplu.5-1% hipermanganat de potasiu sau albastru de metil.250ml şi pe măsură ce timpul se încălzeşte şi în funcţie de puterea familiilor. . Este o măsură binevenită menită a satisface necesarul de apă consumată pentru creşterea puietului. rame parţial ocupate cu puiet de diferite vârste. în cazul familiilor slabe şi puternic infestate.la început în porţii mici de 150 .se vor institui diferenţiat lucrările obligatorii în conformitate cu realitatea văzută şi notată. . .trecerii peste perioada de iernare. în perioadele cu temperatură mai ridicată se asigură albinelor apa necesară. rame cu păstură sau chiar turte din miere.pentru a cunoaşte potenţialul melifer al zonei în care se practică stupăritul. zahăr şi polen aşezate pe leaturile superioare ale ramelor. Pentru ajutorarea creşterii de puiet şi evitarea pierderii albinelor zburătoare care asigură apa necesară creşterii puietului. Se instalează cântarul de control pe care se aşează cea mai puternica familie de albine din stupina şi se începe înregistrarea în carnetul de stupină a observaţiilor meteorologice. familiile excesiv de slăbite vor fi unificate. fundurile stupilor multietajaţi vor fi înlocuite sau obligatoriu vor fi curăţate de resturile acumulate. deasupra cuibului. În funcţie de constatările ocazionate de acest control . De exemplu: familiile orfane vor primi o matcă de la rezervă ori se vor unifica cu alte familii. Revizia generală sau de fond . . pentru dezinfecţie. zahăr şi polen. Toţi apicultorii ştiu că stimularea şi supravegherea zborului de curăţire este o lucrare uşoară.Numai în zile însorite cu temperaturi de peste + 14°C se poate efectua acest control notând în carnetul de stupină constatări legate de: puterea familiei exprimată în număr de rame bine ocupate cu albine. faguri cu miere descăpăcită sau sirop de zahăr 1:1. l Mărirea vitezei de ouat a mătcilor şi stimularea creşterii puietului se face letimediat ce timpul se încălzeşte prin hrăniri de stimulare cu sirop de zahăr în proporţie de 1/1 (1 parte zahăr la 1 parte apă administrat călduţ în porţii mici.Dacă există posibilitatea. Un rol tot atât de nefast îl are umiditatea ridicată în creşterea gradului de dezvoltare al bolilor şi în special în cel al nosemei care. cantitatea de hrană în kg miere şi/sau păstură. cele lipsite de hrană. prin montarea de adăpătoare în locurile însorite din stupină în care se pun apă călduţă cu sare (5 g/l). chiar plăcută (doar nu degeaba se spune: "ochiul stăpânului îngraşă vita" cu efect benefic în familiile care efectuează aceste zboruri. poate avea un efect fatal. şi apă în care s-a dizolvat 0. Aceste observaţii şi înregistrări se execută pe întreaga perioadă a sezonului apicol activ. Un procedeu mai complex şi mai complet este cel prin care la hrănirile de stimulare albinele se furajează cu turte din miere. Observând atent aceste resturi care în general sunt formate din rămăşiţe de ceară şi albine moarte putem deduce dacă iernarea a decurs bine sau rău. schimbul de generaţii se face încă destul de încet. 26 . .

urmată de spălarea în apă fierbinte cu sodă şi săpun de rufe. s-a considerat în mod experimental (Escov) că la stupii astfel înclinaţi are loc o mai bună aerare (ventilaţie) a cuibului. Unificarea se face prin simpla transvazare a cuibului familiei orfane lângă cuibul familiei cu matcă. dezinfecţia. Spirtul va arde. se îndepărtează din cuiburi fagurii puternic murdăriţi de pete de diaree. iar în lipsă. în strat subţire. recondiţionarea. mucegaiului etc. În cazul familiilor orfane. mai târziu. Acesta va indica tratamentul care trebuie obligatoriu urmat întocmai altfel boala sau bolile se vor acutiza şi extinde determinând pagube în efectiv de cele mai multe ori irecuperabile. şi aprinderea spirtului.Se va avea grijă să se asigure stupului o înclinare spre înainte de 6-8° (dacă nu s-a procedat astfel în toamnă. coada şoricelului şi să se administreze dozele necesare de medicament. repararea. care în timpul iernii şi-au pierdut mătcile dintr-o cauză oarecare. fagurii respectivi să fie scoşi şi daţi la topit. În funcţie de evoluţia vremii e de preferat să se menţină gratiile împotriva şoarecilor la urdinişuri. a petelor de diaree. În cazul în care pe asemenea faguri sunt cantităţi mai mari de puiet. în acest mod putându-se urmări mai uşor gunoaiele (resturile) aruncate afară de albine şi dându-se în acelaşi timp un aspect mai curat şi plăcut stupinei. Diagnostic şi tratament în caz de boală în stupină. Dezinfectarea stupilor şi a materialelor ce urmează a fi folosite în continuare este obligatorie măcar prin curăţarea (râcâirea) crescăturilor de ceară. unde-şi fac de regulă cuiburile. . . Şi mai bine este dacă această lucrare este urmată de o flambare atentă cu lampa de benzină sau cu un arzător de aragaz. în această perioada mătcile fiind acceptate uşor de albinele străine.preparate din sunătoare.după ce acesta a fost în prealabil curăţat de ceară şi propolis. elemente de stupi ş. la pregătirea familiilor pentru iernat). se foloseşte orice moment prielnic oferit de vreme pentru efectuarea lucrărilor amintite. deranjând albinele prin foiala lor şi mai ales prin mirosul pe care-l degajă ei şi excrementele lor. să se cureţe. e bine ca hrana (şerbetul sau siropul) dat să se prepare pe bază de ceaiuri cu efect antinosematos . Izolarea mătcii nu este obligatorie. Tratamentul se face în principal cu Fumidil-B conform prospectului. în aşa fel încât familiile de albine să se dezvolte normal şi să iasă fără pierderi din iarnă. gălbenele. chiar dacă sunt ocupaţi cu cantităţi mici de puiet. Principala boală de primăvară este nosemoza. . De altfel. în afara măsurilor de reducere a gradului de umiditate în stupi. la slăbirea familiilor de albine. Este o metodă ecologică de prevenire/tratare a nosemozei. bidoane. se unesc cu alte familii mai slabe din stupină. Cu toate că albinele nu mai au ghemurile atât de compacte ca în timpul iernii. Netratată duce la depopularea. O metodă eficientă de dezinfecţie este şi pulverizarea cu spirt a stupului. Aprecierea rezistenţei la iernare a grupei familiilor de prăsilă . Pentru combaterea nosemei.La apariţia semnelor certe sau suspiciunilor de boală se va solicita medicului veterinar de teren sau de laborator diagnosticarea bolii sau bolilor. fără a lăsa cenuşă ori 27 .În general. a depunerilor de propolis.a. se curăţă petele de diaree prin răzuire urmând ca. stupi. şoarecii circulă nestingheriţi prin părţile laterale ale cuibului şi mai ales în spaţiul din spatele diafragmei şi deasupra podişorului.Deosebit de eficient în combaterea nosemozei este extractul de ceapă. acestora li se dă o matcă din nucleele de rezervă. aşa-numita �oglindă a stupului" în faţa acestuia. Sucul de ceapă se adaugă în siropurile preparate pe bază de ceaiuri. în asemenea cazuri izolarea mătcii fiind obligatorie. după care materialele se limpezesc în apă curată şi se usucă bine. În atelierul stupinei Curăţirea. îşi caută locuri izolate şi călduroase pentru a-şi face cuiburile în care să nască puii.). situaţie care se recunoaşte prin prezenţa de puiet bombat sau de ouă depuse neregulat pe pereţii celulelor sau mai multe ouă într-o celulă. după ieşirea puietului. cu ajutorul dălţii apicole sau a unui şpaclu.Administrarea streptomicinei pentru o aşa-zisă stimulare sau în tratamente este cu desăvârşire interzisă. Formarea familiilor temporare sau ajutătoare cu mătcile de rezervă iernate în afara ghemului. în camere. În felul acesta albinele îndepărtează mai uşor cadavrele albinelor moarte şi alte gunoaie care apar în această perioadă pe fundul stupilor. cu consum de hrană şi mortalitate mică sunt selecţionate.vopsirea utilajelor de care va fi nevoie în sezonul activ care se apropie (centrifuge. muşeţel. tăvi de descăpăcit. tocmai pentru că în această perioadă şoarecii devin mai activi. Pericolul apare doar în cazul în care în familia orfană au apărut albine ouătoare. familiile respective iernând în condiţii mai bune. izmă. Nu e rău ca tot acum să se refacă. De asemenea. Cele mai rezistente familii. .

pe tot decursul lunii aprilie lucrările vor fi îndreptate spre asigurarea în principal a spaţiului necesar creşterii de noi generaţii de albine. Prin această măsură activizaţi familiile de albine şi micşoraţi din consumul de hrană destinat producerii de căldură în cuib. În stupinele mari. Pentru a stinge focul e necesar doar să se închidă capacul stupului. vegetaţia să ofere surse de nectar şi polen ce asigură o accelerare a dezvoltării familiilor de albine. Noile albine eclozionate vor îngriji generaţiile următoare. pe porţiuni mai mari. în familie raportul dintre albinele de iernare şi cele nou apărute. precum şi a unor culturi agricole ca muştarul şi rapiţa de toamnă.Creşterea duratei zilei-lumină. fără rezerve în corpul gras. în favoarea albinelor tinere. a modului în care au iernat familiile de albine cu scopul de a cunoaşte eventualele cauze ce au determinat o iernare necorespunzătoare şi luarea de măsuri pentru eliminarea în viitor a deficienţelor constatate. Este momentul când albinele îmbătrânite. începe un nou sezon.hrănirea suplimentară a familiilor lipsite de rezerve de păstură. matca a declanşat ouatul.hrănirea stimulentă cu turte de pastă de zahăr. Acum are loc înlocuirea totală a albinei de iarnă cu albine tinere. . Contribuiţi la menţinerea puterii familiilor şi la întărirea rapidă a lor prin : 1.ramă. aşezate lângă ultimul fagure ocupat cu albine. cu ploi sau chiar cu fulguieli scurte de zăpadă în unele zone ale ţării. producerea de miere în secţiuni etc. Asiguraţi accesul razelor solare pe vatra stupinii în tot cursul zilei. atenţie la normele de protecţie a muncii şi de prevenire a incendiilor! Încheierea. vor muri. de formare a rezervelor de hrană. se va schimba în fiecare zi. de înmulţire. creează albinelor condiţii optime de activitate şi de dezvoltare a puterii familiilor. Acesta este 28 . . Odată cu mărirea zilei. în manualele de apicultură. în decursul lunii aprilie pot surveni perioade reci. Asigurarea mijloacelor de transport pentru deplasarea la pastoral. temperatura creşte şi apar primele flori. a sălciilor. a plantelor de pădure. Spirtul este extrem de inflamabil. va trebui să respecte cât mai îndeaproape recomandările efectuând toate lucrările enumerate sub titlul Acţiuni specifice. a completării cantităţilor de hrană şi a izolării termice în condiţii optime a cuibului. analiza situaţiei stupinei. Nu uitaţi . Organizatorice: Procurarea de material săditor şi plantarea de arbori şi arbuşti nectaro-poliniferi. Controlul rezultatelor iernării.împachetarea suplimentară a cuibului.5 km (raza economică de zbor a albinelor) este un om fericit în martie şi mai apoi. Deci. Tocmai în acest scop. spre sfârşitul lunii hrănirea suplimentară se face cu zahăr tos. de iarnă. datorită uzurii. apoi din ce în ce mai mult. lăsând locul noii generaţii. înflorirea masivă şi continuă a pomilor fructiferi. . Se verifică şi se pun la punct materialele şi utilajele folosite la creşterea mătcilor.mirosuri neplăcute şi va dezinfecta eficient suprafaţa de lemn a stupului. zălogului etc. cu turte de polen . Pentru ele. însârmarea şi lipirea foilor de faguri artificiali care vor întregi echipamentul de faguri noi destinat înlocuirii anuale a cel puţin 1/3 (o treime) din totalitatea zestrei de faguri a stupinei. de venin. Sunt albine doici diferite de cele de iernare. crescute în cantităţi din ce în ce mai mari.Ce minunat ar fi pentru albine şi pentru apicultor dacă stupina lui s-ar găsi înconjurată în martie de toate plantele enumerate mai sus! De aceea. însămânţări de amestecuri furajero-melifere (facelia cu borceag şi altele). 3. Să aşteptăm cu speranţă şi încredere primăvara! Să ne bucurăm de venirea ei! aprilie Deşi temperatura creşte. se recomandă ca vatra de iernare să fie situata într-o zonă care. Cine nu. colectarea de polen. Familiile de albine îşi încep activitatea din afara stupului. Cine poate să îşi transporte stupii într-un areal în care cel puţin o parte dintre aceste specii ocupă un segment important din suprafaţa cercului cu o rază de 3-3. la început pe suprafeţe ale fagurelui din centrul ghemului de iernare mici de 0-2 dm2. primăvara devreme.Încă din ianuarie-februarie. administrat odată la 10 zile în hrănitoarea . . 2.

mai puţin solicitată. Mai corect ar fi să spunem: optimizarea culesului înţelegând prin aceasta realizarea unui optim economic. poate duce la reformarea ghemului şi părăsirea puietului ceea ce determină compromiterea lui. Toţi autorii de manuale apicole ca şi apicultorii profesionişti recomandă hrănirile de stimulare în primăvară tocmai în ideea optimizării culesului care în ultima instantă nu înseamnă altceva decât o recolta mare = profit mare. Influenţează de asemenea ritmul ouatului. amortizări de utilaje). sunt în principal: cantitatea şi calitatea hranei din stup (miere. faguri artificiali. "căderea" mătcilor în primavară atunci când familia are mare nevoie de o matcă bună. în cadrul a ceea ce numim vânzarea "în paletă" a unor cantităţi mai mari de miere variată sortimental. existenţa unor culesuri slabe. în unele zone chiar lapoviţă. puterea familiei la intrarea şi ieşirea din iarnă. Apariţia unor zile capricioase. medicamente. mult apreciată la consumul intern şi mai ales la export.De ce este nevoie de creşterea puternică şi rapidă a numărului de albine în fiecare familie? Foarte simplu: pentru că la primul mare cules de producţie caracterizat prin intensitate şi scurtime în timp (10-12 zile la salcâm). nereuşind să încălzească tot puietul existent.de a aduna o cantitate de miere.respectiv prolificitatea -mătcii. taxele şi alte plăţi efective făcute de proprietarul stupinei. Apicultorii ştiu ca mierea de salcâm este o miere superioară. epuizate şi care si-au încheiat menirea şi cele tinere se înregistrează mai devreme sau mai târziu în funcţie de câţiva factori frenatori sau propulsatori cum sunt: mersul (sau starea) vremii (condiţii meteo). . numărul mare de albine culegătoare va asigura. ca şi iarna. corect şi cu profesionalism toate acţiunile menite împuternicirii rapide a fiecărei familii de albine. fenomen observat de obicei în a doua jumătate a lunii. De multe ori livrarea de către producător a unei cantităţi de miere superioară de salcâm este condiţionată de achiziţia de către cumpărător şi a altor sorturi de miere. calitatea mătcii (matcă tânără şi prolifică sau matcă bătrână. Ca urmare familia se extinde pe toate ramele. . Rămâne. rame. aşa cum se zicea şi încă se mai zice: " Valorificarea superioara a culesului ". rame în excedent). când în stup exista rezerve de hrană. glande cu rol foarte important în producerea lăptişorului de matca. în plină perioadă de dezvoltare a familiilor de albine. matca îşi intensifică în fiecare zi ponta. De aceea grija principală a apicultorului este să îndeplinească la timp. respectiv recolta a cărei valoare să acopere şi să depăşească cât mai mult cheltuielile ocazionate de creşterea. Procedând astfel căldura va fi asigurată la un nivel corespunzător. pentru forţarea pontei (accelerarea depunerii de oua) precum şi luarea în creştere a ouălor depuse de mătci. păstura) Influenţează în primul rând calitatea albinelor de iernare ca şi a celor de primăvară mai ales prin dezvoltarea glandelor hipofaringiene ale acestora. întreţinerea albinelor (biostimulatori. Acest optim defineşte capacitatea fiecărei unităţi biologice de producţie stupul cu albine şi în final stupina . Armonizarea acestor factori într-o stupină este un caz fericit care se poate întâmpla sau nu. hrănirile anterioare de completare a rezervelor de hrană şi mai ales cele actuale de stimulare a dezvoltării. valoarea . Schimbarea la doi ani a mătcilor poate reduce mult. Factorii care influenţează depăşirea cu succes a pragului. Spaţiul existent este mare acum (celule golite de miere. . sau practicarea hrănirilor stimulative. Oricine se ocupă de albine constată că apicultura costă şi costurile cresc pe zi ce trece datorită inflaţiei. protecţia termică a stupilor (mai sunt zile şi mai ales nopţi reci). În primăvară. De aceea ca lucrare principală apicultorul trebuie să lucreze "cu un cuib strâns" adică eliminând ramele excedentare.Semnul egal între albinele bătrâne.Dacă din punct de vedere biologic. . epuizata.momentul cel mai dificil în familia de albine. Aceste albine au un dublu rol: acela de alimentare a mătcii cu hrană de calitate. starea de sănătate. deci bine plătită. Albinele prost hrănite sau cu hrană de slabă calitate nu vor lua în creştere larvele determinând scăderea proporţiei de albine tinere faţă de cele bătrâne sau îmbătrânite. . astfel încât albinele să acopere bine fagurii ramaşi în stup. cu temperaturi scăzute. cu defecte fizice). păstrarea căldurii necesare în cuib. o grijă principală a apicultorului. surse de cules de la vegetaţia nectaro-poleniferă. fiziologic şi economic suntem lămuriţi să vedem care sunt 29 . costurile transportului în pastoral ca şi a forţei de muncă.

cătină etc. sau li s-a redus un corp în primăvară pentru a se realiza un regim termic mai bun în cuib (la familiile slabe). . cu care se încadrează (intercalează fagurii cu ouă sau cu puiet. o dată la 6-7 zile se introduce la marginea puietului câte un fagure bun de ouat. revizia generală sau de fond. fapt care va obliga matca să coboare în corpul de jos unde va începe să depună ouă pe 2-3 faguri centrali iar intervalele corpului respectiv vor fi ocupate măcar pe jumătate de albine. în momentul în care albina ocupă bine 8-9 intervale şi există 6-7 faguri cu puiet. chiar şi la cei multietajaţi. sunt acceptaţi mai greu de mătci pentru creşterea puietului şi care.. în cazul în care au ieşit din iarnă cu mai puţin de 6-7 intervale de albine. în perioada de primăvară. .Cât priveşte creşterea puietului. la început. sau în cazul în care au iernat pe două corpuri. care va trebui să fie înlocuită. nu se lasă fagurii cu miere sau cu sirop între stupi. cu defecte. cu o fantă de 1/20 cm înspre peretele din faţă. Fagurele nou introdus. Cuibul se menţine în acest mod până ce puietul se extinde până la fagurii laterali. din partea dinspre diafragmă. iar după ce puietul se extinde pe 5-6 faguri.în intervale sau cantitativ (un interval de albine egal 200 g albina pe rama ME sau 300 g pe rama Dadant). cu multe celule de trântori. Depunerea compactă şi în cantitate mare (2-3 faguri de puiet la 5-6 intervale albină indică o matcă de calitate. . 1-2 rame cu faguri artificiali. albina ocupând complet intervalele dintre faguri.Pentru mărirea suprafeţei de puiet fagurii cu resturi de miere aşezaţi după diafragmă şi chiar cei rămaşi în cuib se descăpăcesc. prolifică. pentru trecerea albinelor. în plus. muştar. cu celule goale în cuprinsul lui. în acesta se poate introduce un fagure cu puiet necăpăcit scos din primul corp. pentru alungarea albinelor hoaţe. se pun tăvi cu materiale fumigene în faţa urdinişurilor. unde se menţine până când în corpul de sus puietul va ocupa 8 faguri. În perioadele cu cules abundent şi mai ales dacă albinele beneficiază de cules de la vreun masiv melifer (rapiţă. . precum şi fagurii albi care. în locul lui introducându-se un fagure bun de ouat sau o ramă cu fagure artificial.Pentru o mai buna amorsare a creşterii de puiet în corpul pus deasupra. în ultimul caz trebuiesc luate măsuri atente de prevenire a furtişagului. va executa revizia de fond a familiilor de albine cu care ocazie se stabileşte puterea familiei . Se lucrează repede şi precis.Dacă stupii ME au iernat doar pe un corp. în acelaşi timp. şi a fost lăsat doar corpul în care se afla cuibul familiei de albine. În corpul aşezat deasupra. acesta se menţine cât mai strâns. mai închis la culoare (lucrarea se numeşte lărgirea cuibului). sub corpul ocupat de cuib. între acestea să se introducă o folie din plastic sau din carton asfaltat. împrăştiat. poate fi uscat sau puţin stropit cu apă călduţă sau cu sirop slab de zahăr. neglijenţă sau nepăsare . până ce puietul ocupa bine 3-4 faguri în centrul cuibului. nu se ţine cuibul deschis timp îndelungat. Din acest moment. arata o matcă uzată. dacă în natură există un oarecare cules de întreţinere. astfel încât puietul să fie depus cât mai compact.Pentru aceasta. .Această schemă de dezvoltare a cuibului se foloseşte indiferent de tipul stupului. .) se pot introduce la 30 .Cantitatea puietului şi modul (aspectul) său de amplasare determină calitatea lui. iar albina trece ziua şi pe fagurii de după diafragmă. Cu această ocazie se scot. În acel moment se face inversarea corpurilor. în acest mod strâmtorarea este mai puternică şi păstrarea regimului termic mai sigură. sau se trec după diafragmă fagurii goi. şi eventual se umezesc stupii cu petrol. fagurele respectiv se poate introduce între ultimii doi faguri cu puiet. în continuare lucrându-se nu cu rama. cei cu defecte. aceştia pot fi lăsaţi pentru prima perioadă doar pe un corp. La apariţia furtişagului se întrerupe imediat administrarea de sirop şi se închide stupul. puietul introducându-se între fagurii în care matca a depus deja ouă.acum este momentul să lucreze bine şi repede în stupină.Acţiunile specifice În stupină Revizia sumară de primăvară. ci doar cu corpul. care de obicei este îndreptată spre sud (lucrare denumită spargerea cuibului). se montează (ataşează şi cel de al doilea corp. sănătoasă. Acesta se aşează pentru început. Puietul puţin. se reduce deschiderea urdinişului.în cel mai nefericit caz . cantitatea şi calitatea puietului (în rame ocupate de puiet) şi cantitatea de hrană rămasă în cuib după terminarea perioadei de iernare. .Nici un apicultor nu trebuie să uite că dacă în luna trecută (martie) nu a efectuat lucrările obligatorii din cauza vremii nefavorabile în cel mai fericit caz sau din neştiinţă. diagnosticul şi tratamentul în caz de boală în stupină sunt lucrări înşirate şi descrise într-o derulare logică şi necesară. menţin în cuib o zonă care se încălzeşte mai greu din cauza coeficientului termic mai redus. . motorină etc. odată cu creşterea temperaturii peste 15-16°C. se mai pot introduce în locul fagurilor goi.

Pentru remedierea acestei situaţii.O metoda eficientă şi cu un volum necesar mai mic de muncă. două. în unele cazuri. în funcţie de puterea familiilor şi de capacitatea lor de prelucrare a siropului.la albinele doici: contingente mai mari vor lua în creştere puiet mai mult. Când infectarea cu locă cuprinde mai multe celule pe acelaşi fagure. sau ceaiuri preparate din mai multe plante medicinale: sunătoare (Hypericum perforatum). trei sau toate plantele indicate. frunze şi flori de busuioc (Ocimum basilicum). în plus îI pot strica clădind în unele cazuri celule de trântor.În situaţia în care se observă tendinţa depunerii de puiet de trântor.4-0. şerbet ori zahar candi nu se vor introduce în compoziţie streptomicină ori alte antibiotice. Se strecoară şi cu aceasta infuzie (ceai) se prepara siropul. . Cea de a doua variantă este de preferat. . mai intens (salcâm). albine cu abdomenul destins. în vederea asigurării hranei hidrocarbonate necesare (miere) se vor face hrăniri stimulente.5 l) în funcţie de puterea familiei. creând senzaţia de cules. cât şi un aport destul de mare de polen care. În general.clădit rame cu faguri artificiali. trebuie să fie scoşi din cuib şi înlocuiţi cu alţi faguri goi. . Infuzia la nevoie se poate face din una. în faguri şi chiar în afara stupului vor fi mai zorite.stupina va fi igienizată prin îndepărtarea fagurilor vechi sau cu pete de diaree. care influenţează negativ desfăşurarea normală a creşterii puietului. Furajarea albinelor în scop de stimulare. uneori în celule existând chiar şi ouă sau puiet tânăr de trântori. în acest mod putem realiza începerea clădirii la mai mulţi faguri. amplasaţi la marginea cuibului lângă ultima ramă de puiet. . nu de fiecare plantă . flasc. în această perioadă. Plantele mărunţite se pun într-un vas emailat peste care se toarnă o cantitate mică de apă rece ca să se îmbibe. folosirea zaharului este permanentă.În cazul apariţiei de larve bolnave de puiet văros sau locă se iau imediat măsuri de tratament. Pot apare însă şi perioade lipsite de cules. Întrucât primăvara se pot manifesta semnele clinice ale nosemozei (pete de diaree. în alt vas se fierbe apa care se toarnă fierbinte peste plantele din vasul în care s-au îmbibat cu apă rece.Administrarea în hrănitoare a porţiilor mici de sirop din zahăr călduţ creează o senzaţie de cules care. de regulă. . în plus. induce un plus de activităţi: . de patru ori la interval de 5 zile. fără să fiarbă.5 kg miere. După ce se stinge focul se acoperă vasul şi se lasă timp de 30 de minute pentru a se produce extracţia principiilor active. administrate periodic şi repetat la un interval de 3-4 zile. frunze de mentă (Mentha p/per/ta). În acest caz fagurii destinaţi creşterii puietului . Mierea cu urme de streptomicina este refuzată la cumpărare.Hrănirile stimulative de primăvară se fac cu sirop de zahar sau miere (apa + zahăr = 1:1 . uneori chiar mai intens. pe măsura ce sunt terminaţi de crescut. . faguri care pot fi recoltaţi periodic. şi de lungă durată şi. buni de ouat. ce se deplasează greu şi sunt incapabile de zbor) corelate obligatoriu cu examenele de laborator . Astfel administrat.25-0. Poate fi folosit însă doar atunci când temperatura exterioară a atins cel puţin 16-18°C. luate în părţi egale. Utilizarea streptomicinei în tratamente cu scop preventiv sau curativ este cu desăvârşire interzisă. se va introduce la marginea cuibului o ramă goală.Infuzia se prepară astfel: cantitatea de plante uscate trebuie să fie de 20 g la un litru de apă (în total. Se administrează porţii de câte 250-500 ml (0. bazată pe instinctul de acumulare. şi nu vom tine ocupat locul respectiv cu un fagure alb în care. nu provoacă furtişag. e de preferat ca fagurele respectiv să fie scos la reformă şi topit. amplificare şi accelerare a dezvoltării este esenţială. Familiile de albine vor fi mutate în stupi dezinfectaţi prin spălare cu apa şi sodă de rufe (carbonat de sodiu) 50 g la litru de apă caldă. poate bloca fagurii destinaţi creşterii de puiet. blocaţi cu păstură. fagurii urmând a fi terminaţi de crescut la culesul următor. albinele nu depun nimic. de preferat cu coroane de 0.la matcă: mărirea numărului de ouă depuse într-un interval de timp.În cazul afectării stupinei de nosemoză . flori de coada şoricelului (Achilia millefolium). este administrarea în hrănitoare de zahăr tos puţin umectat. flori de muşeţel (Matricaria chamomilla).diagnosticată pe baza semnelor clinice (pete de diaree. eventual însârmată (rama clăditoare) în care albinele vor trage faguri naturali cu celule de trântori. de nectar. . în această perioadă există un cules de întreţinere. 31 .În nici un caz acum în siropuri sau mai devreme în paste. albine bolnave) împotriva acestei boli preparatul FUMIDIL B administrat conform prospectului.1 parte apă la 1 parte zahăr -) în cantităţi mici. La 1 litru ceai se adaugă 1 kg zahăr şi zeama stoarsă de la o jumătate de lămâie. . mai ales la familiile cu mătci mai bătrâne. . albinele care efectuează alte munci în stup. Vasul cu plante şi apa fierbinte se lasă 5 minute la foc mic. Aceşti faguri pot fi lăsaţi în locul respectiv până ce sunt clădiţi complet sau pot fi înlocuiţi cu alţi faguri artificiali doar după ce celulele au fost trase numai pe jumătate din înălţime.

din anumite motive au ieşit din iarnă foarte slăbite. Plantarea arborilor şi arbuştilor meliferi şi însămânţări de plante melifere. defecte. cuştile de eclozionare. cât şi prin folosirea unor colectoare speciale de propolis (pânze.de regulă roi formaţi în anul anterior şi care. stupina ajungând la perioada de cules cu un efectiv mai mare de familii puternice. Se fac lucrări pregătitoare pentru creşterea de mătci şi producerea de roi. În acest fel. familiile de putere medie ating mai repede o putere mai mare. plase. scoţându-se toţi fagurii de prisos şi izolându-se cuibul cât mai bine din punct de vedere termic. iar pe de altă parte se poate evita intrarea prematură a familiilor foarte puternice în frigurile roitului. care oricum nu se vor întări prea mult până la înflorirea salcâmului. Se execută de asemenea întărirea familiilor foarte slabe prin introducerea de puiet căpăcit cât mai aproape de eclozionare. contra moliei cerii.În vederea valorificării optime a culesului de la salcâm poate fi executată aşa-numita uniformizare a puterii familiilor. grile etc. . Tot în această perioadă. În atelierul stupinei Se topesc fagurii reformaţi. atât pentru evitarea blocării cuibului cu polen cât şi în vederea asigurării unor rezerve de polen necesare în perioadele lipsite de polen sau pur şi simplu în scopuri comerciale. crescăturile şi resturile de ceară. Această situaţie trebuie folosită cât mai intens cu ocazia reviziilor periodice a stării familiilor. Cele cu mătci bătrâne. cu şanse puţine de supravieţuire prin forţe proprii. fagurii necorespunzători din cuib. . de rezervă.). transvazarea făcându-se mai uşor dat fiind puterea redusă a familiilor de albine. Este bine ca tot acum să se treacă (transvazeze) familiile de albine în stupi curaţi. cu aceeaşi ocazie rezolvându-se şi pregătirile stupilor în vederea unor eventuale deplasări ulterioare în stupărit pastoral. se întocmesc şi se obţin vizele pe actele necesare efectuării acestei lucrări. fără defecte şi dezinfectaţi. podişor.). Se condiţionează polenul recoltat prin triere şi uscare după care se conservă prin tratare cu tetraclorură de carbon sau prin menţinerea în congelator. în vederea realizării unor cantităţi cât mai mari de propolis proaspăt.De asemenea. se aplica tratamentul contra varroozei. în ce loc şi pe ce vatră temporară vor fi răspândiţi. de cea mai bună calitate atât prin răzuirea directă cu ajutorul dălţii apicole a pieselor stupului. mai bine se reformează şi se refac în decursul sezonului activ.Acest mod de unificare (întărire) nu are rost să se aplice la familiile mai slabe (2-3 rame cu puiet).. este bine să se monteze colectoarele de polen. Pentru aceasta este nevoie de două documente obligatorii: 1) Repartiţia de stupărit pastoral vizată de organele locale Romsilva şi 32 . . urdiniş etc. În aceasta perioadă albinele au tendinţa de a strânge cantităţi mai mari de propolis cu care astupă eventualele crăpături sau spaţii goale dintre piesele stupului (rame. Daca nu s-a făcut atunci nu-i târziu nici acum. luat de la familiile puternice şi introdus în familiile foarte slabe. La introducerea puietului se va avea grijă ca acesta să fie bine acoperit de albina familiei ajutate. În locul cedării puietului căpăcit se poate practica schimbul de faguri cu puiet. în locul fagurilor cu puiet căpăcit din familiile foarte puternice introducându-se faguri cu ouă şi larve tinere scoase din familiile de putere medie. sau afectate de diferite boli. Trebuie stabilit precis: câţi stupi vor fi transportaţi. se pregătesc leţişoarele cu botci. Organizatorice În cazul în care urmează ca stupina să se deplaseze în pastoral se pregătesc materialele necesare împachetării şi transportării stupilor. în scopul menţinerii microclimatului optim creşterii puietului. De remarcat că merită a fi întărite doar acele familii care au mătci tinere valoroase . Planul deplasării în pastoral trebuia definitivat încă din timpul iernii. Se tratează fagurii depozitaţi. scop în care se scot faguri cu puiet căpăcit de la familiile foarte puternice (6-7 faguri cu puiet) şi se introduc în familiile de putere medie (4-5 faguri cu puiet). altfel puietul neacoperit de albine poate răci şi se pierde fără folos De aceea în asemenea familii se introduc fagurii cu puiet pe suprafeţe mai mici. Se însârmează rame şi se fixează fagurii artificiali. nucleele de împerechere etc. care primesc puietul căpăcit. urmând a se dezvolta în timpul acestuia şi după.indiferent de cantitatea de puiet şi de miere pe care o conţine. Se introduc faguri cu celule de trântori în familiile selecţionate.

.Luna aprilie este o perioadă de activitate deosebit de intensă de care depinde dezvoltarea normală a familiilor de albine şi rezultatele economice ale sezonului activ ce urmează. Altfel cei abilitaţi pot aplica amenzi. în special la culesul de la salcâm ca şi la celelalte culesuri de vara. II şi chiar III) decât familiile de albine puternice şi sănătoase adăpostite în stupi integri (fără crăpături sau dezmembrări). remorci sau platforme) ca şi cu ajutorul unor mijloace de transport specializate este reglementat de acte normative care trebuiesc cunoscute şi respectate.În luna aprilie. Asigurarea polenizării livezilor de pomi roditori şi a culturilor de rapiţă de toamnă prin încheierea contractelor de polenizare cu proprietarii de livezi. creşterii de puiet şi depozitarii nectarului şi polenului adus în stup. Se ia cel mult un fagure cu puiet căpăcit la interval de 10 zile. . . cu puiet luat din familiile foarte puternice. fără incidente.La apariţia perioadelor lipsite de cules se recurge imediat la hrănirea suplimentară a familiilor .Corpurile de recoltă (magazine sau caturi) echipate cu ramele cu faguri noi sau deschişi la culoare. . Familiile slabe se întăresc cu 2-3 faguri cu puiet daţi odată. Deplasarea trebuie astfel organizată încât ea să decurgă în siguranţa. întărirea familiilor în vederea folosirii culesurilor timpurii (salcâm). mânerele. De ce? Pentru că prelucrarea nectarului în timpul unui cules de mare intensitate şi de scurtă durată necesită un spaţiu mare în care să-şi găsească loc abundenţa de nectar reprezentată de picăturile care aduse şi regurgitate de albine se preling pe pereţii celulelor.Recunoaşterea vetrelor temporare în masivele de salcâm trebuie efectuată din timp iar transportul propriu-zis este recomandat a se face în timpul nopţii. închizătoarele de urdiniş . Se va acorda o deosebită atenţie întăririi familiilor ramase în urmă.Măsurile arătate se aplică numai în cazul familiilor sănătoase şi sunt contraindicate în cazul stupinelor infectate cu boli. executarea lor cu rabat la calitate în mod sigur se va reflecta negativ asupra recoltei stupinei. echiparea platformei cu obloane sau înălţătoare. legate de tehnologia întreţinerii familiilor ca şi acţiunile organizatorice trebuie gândite şi înfăptuite din timp. Asiguraţi spaţiul necesar pentru ouatul mătcilor. Un plan realist. .adică accesoriile cu care sunt dotate tipurile de stup îndeobşte folosite . folosiţi la o singură recoltă sau recent construiţi vor fi asiguraţi în totalitate. În concluzie: . Nu uitaţi . Astfel nectarul pierde mai repede surplusul de apă ajungând să conţină până la 18-20% cât trebuie să aibă mierea maturată (de la 30-40% cât conţine iniţial nectarul florii de salcâm). Aici este obligatoriu să avem în vedere rigidizarea stupilor înţelegând ca întreaga unitate de încărcătură a mijlocului de transport este asigurată prin legarea corectă cu frânghii. Pentru obţinerea ei vom asigura stupină cu stocul de rame echipate cu secţiuni. Asigurarea braţelor de muncă suplimentare. În mijlocul de transport cu care se efectuează deplasarea nu vom uita să punem cântarul de control. . Prin fagurii introduşi în schimbul fagurilor cu puiet căpăcit se oferă familiilor puternice spaţiul necesar pentru creşterea în continuare a puietului şi astfel se previne apariţia prematura a frigurilor roitului la familii puternice şi se întăresc totodată familiile slabe.mijloc de menţinere a puterii familiilor şi întărirea continuă a lor. maronii alterează culoarea mierii de salcâm la care indicele colorimetric constituie o restricţie importantă şi definitorie pentru calitate respectiv pentru preţul de vânzare. .mijloace de frânare şi semnalizare care să funcţioneze ireproşabil. lucru pe care nu-l dorim nimănui. . Se ştie că fagurii vechi. Tijele şi fluturaşii de rigidizare (la stupii ME). Unii autori atrag atenţia ca volumul de faguri scontaţi ca faguri de recoltă trebuie să fie de 2-3 ori mai mare decât cei ocupaţi efectiv de mierea capacită care va reprezenta recolta propriuzisă. .Mierea în făguri (secţiuni) este un sortiment foarte apreciat şi bine plătit. document prin care se atestă starea de sănătate a efectivului stupinei. obiectivul principal îl constituie intensificarea la maximum a creşterii de puiet. toate măsurile pregătitoare.Neefectuarea la timp a lucrărilor.vor fi toate funcţionale.Deşi culesul de la salcâm se declanşează abia luna viitoare. bine întocmit care armonizează necesităţile cu posibilităţile garantează din start acţiunii de stupărit pastoral şansele cele 33 .2) Certificatul sanitar-veterinar eliberat de medicul veterinar de la circumscripţia veterinară de care aparţine localitatea de unde se transportă stupii.Fireşte ca nu vom deplasa la salcâm (l. sitele de ventilaţie.Transportul stupilor pe drumurile publice în mijloace de transport obişnuite (camioane.

ideea de la care am pornit vizează acum tocmai locul şi rolul apicultorului în fenomenul apicol complex care este relaţia om-albină-natură. Numai astfel finalul anunţat şi aşteptat: miere multă şi de calitate se va înfăptui. rolul lui este ca prin tot ceea ce face corect şi la timp să asigure desfăşurarea nestânjenită a tuturor activităţilor din stupi. .mai bune de reuşită.mai mult să amplifice şi să accelereze ritmul desfăşurărilor din stup. Este de fapt vorba despre o minunată coeziune a unităţii biologice care se comportă ca un organism viu. . Spre sfârşitul lunii. cel de salcâm. la un moment dat dezvoltarea familiilor de albine se apropie foarte mult de punctul de dezvoltare maxim şi uneori chiar atinge apogeul.În luna mai. care sunt Acţiunile specifice În stupină 34 .Dar un apicultor ştie că în acel superorganism care este familia de albine totul este programat conform unei legi de fier ce defineşte acel determinism care guvernează comportamentul individual respectiv biologia şi fiziologia fiecărei albine. De această realitate se poate convinge oricine . Deci. O hrană de bună calitate.Matca tânără. dar o matcă îmbătrânită.Pe seama albinelor tinere crescute în lunile martie. unele din ele.Odată depuse ouăle.Deschizând stupul. în toată ţara înfloresc pădurile şi plantaţiile de salcâmi care asigură familiilor de albine un bun cules de nectar şi ca urmare realizarea unor importante producţii de miere marfă de cea mai bună calitate. la începutul ei sau ceva mai târziu. culesul de nectar şi polen.chiar fără a fi apicultor . intră chiar şi în frigurile roitului. Să aşteptam cu încredere culesul de la salcâm şi să fim bine pregătiţi pentru a-l valorifica la modul optim. . prelucrarea nectarului. de bună calitate poate ajunge la asemenea performanţe.Am conturat acest tablou pe care poate unii îl vor considera pe nedrept idilic întrebându-se: la ce serveşte imaginea evocată mai înainte? Ei bine. după primul mare cules al anului. a trântorilor şi totodată a întregii colectivităţi. . eficient ca structură funcţională. Mătcile prolifice depun peste 2.În majoritatea zonelor intensitatea creşterii de puiet atinge nivelul maxim.Pe lângă hrana necesară.deci profitabil! mai A cincia lună calendaristică "florar" se caracterizează printru-un climat schimbător. Locul apicultorului în această lună este în stupină. scoţând şi privind o ramă mişcările albinelor pot părea haotice şi de neexplicat pentru un necunoscător. . în a treia decadă. dacă nu se iau măsuri de prevenire. . cu un aport mare de proteine va fi garanţia unei generaţii de puiet de bună calitate şi în final asigură albine rezistente la uzura specifică creşterii puietului şi culesurilor de nectar.Principalele munci efectuate de albine: creşterea puietului. Fireşte că şi matca depune ouă cu viteză accelerată.privind acel permanent du-te-vino de la urdinişul stupului într-o zi caldă şi senină.000 ouă în timp de 24 de ore. depozitarea mierii şi păsturii se petrec simultan şi cu intensitate parcă mereu sporită. Pe zi ce trece această cantitate va fi din ce în ce mai mare. secreţia de ceară şi clădirea fagurilor. cu defecte (aripi sau picioare rupte) nu poate asigura dezvoltarea necesară acestei perioade. . De aceea în familiile cu mătci de acest fel se pot observa botei de salvare sau de schimbare liniştită. Capacitatea mătcii de a depune ouă trebuie să fie secondată de capacitatea albinelor de a creşte un număr atât de mare de ouă. ba chiar . asigurarea temperaturii în cuib rămâne un factor important de care depinde creşterea unor generaţii de albine de bună calitate. atingând randamente de productivitate pe care inteligenţa managerială a omului nu a reuşit să o proiecteze. dar şi prin creşterea temperaturii care trezeşte la viaţă întreaga natură ce apare decorată în zeci de culori. albinele tinere (doici) vor trece la creşterea puietului. proporţia între elementele care constituie hrana larvei fiind schimbată aproape în fiecare zi. . şi în cele două luni următoare. prin depunerea lângă ouă a unei mici cantităţi de lăptişor de matcă amestecată cu miere. familiile de albine s-au dezvoltat şi dispun de întregul potenţial productiv pentru valorificarea culesurilor din această perioadă. să o articuleze şi mai ales să o facă să funcţioneze într-o structură vie. a mătcii. aprilie şi începutul lunii mai.

tot prin spargerea cuibului sau lateral de cuib.Pentru stimularea pontei. transportul stupilor şi răspândirea lor pe noul amplasament se va proceda la anunţarea primăriei din localitatea pe raza cărora se află stupina sau stupinele. Dintre stupii răspândiţi pe vatră . Pregătirea şi derularea acţiunilor de stupărit pastoral vizează cu precădere marele cules de la salcâm. Intensificarea ventilaţiei cuibului în timpul culesului de salcâm şi imediat după acest cules. Lărgirea periodică a cuibului la început cu faguri crescuţi. 1.În cursul acestei luni. înlocuirea mătcilor necorespunzătoare din stupină sau vânzare şi totodată începerea producerii lăptişorului de matcă. magazinul. Înlocuirea anuală a 2/3 sau chiar 1/2 din totalul fagurilor este o manieră de lucru foarte bună prin care se evită perpetuarea unor agenţi patogeni.Pentru prevenirea intoxicării albinelor primăriile trebuie anunţate asupra locurilor unde sunt amplasate stupinele. . cu unul sau doi faguri introduşi separat între două rame cu puiet. familiile vor putea fi protejate în cazul aplicării unor tratamente fitosanitare cu substanţe toxice pentru albine. Este unul dintre cele mai importante momente ale anului apicol. un declin şi un sfârşit.potenţial puternic manifestat în această lună . Acesta va indica prin diferenţele zilnice de greutate cât nectar aduc albinele în stup. Începutul lunii mai trebuie să găsească familiile de albine în plină dezvoltare. dacă există. gata de eclozionare ridicaţi din familiile foarte puternice sau puternice.pentru a asigura zestrea de faguri ai stupinei. în masivele de salcâm din sudul ţării (aşa-numitul salcâm 1) se produce înfloritul. sunt un balast pentru stupină pot fi ajutate cu faguri cu puiet căpăcit. 35 . aşa cum am mai spus-o. Pe măsură ce aceste rame sunt umplute cu ouă se vor introduce alte rame. 2 şi chiar 3 ceea ce conferă şanse sporite de realizarea unor producţii mari de miere superioară. cu puiet de trântor căpăcit. mersul culesului care. Începerea creşterii primei serii de mătci pentru formarea roiurilor. . cât şi clădirea ramelor se vor face hrăniri stimulative cu sirop de zahăr în proporţie de zahăr:apă -1:1. în vederea respectării prevederilor legale privind protecţia albinelor. la mijloc. Oricum. Fagurii artificiali utilizaţi la lărgirea cuibului se recomandă a fi daţi la crescut o dată cu înflorirea pomilor fructiferi (de obicei la data înfloririi cireşului).cu 1-2 zile înainte de declanşarea înfloritului . Ar mai fi de amintit că imediat după identificarea vetrei temporare. Numai astfel. ca orice fenomen natural are un început. Asigurarea spaţiului de ouat se face prin spargerea cuibului adică introducerea periodică a ramelor în mijlocul ramelor cu puiet. Mulţi apicultori practică pastoralul la salcâm 1. De asemenea familiile slabe se pot unifica. Numai astfel eventualele pierderi consecutiv nerespectării normelor de combatere a dăunătorilor din agricultură sau silvicultură vor putea fi revendicate în faţa organelor abilitate să vegheze la respectarea prevederilor care reglementează activitatea de stupărit pastoral. Familiile slabe care. Dacă iniţial lărgirea s-a făcut lateral sau bilateral faţă de centrul cuibului de acum se sparge cuibul. De preferinţă ramele trebuie să fie de culoare mai închisă. În nici un caz în sirop nu se va introduce streptomicină sau alte antibiotice. Lărgirea cuibului este o acţiune care se desfăşoară periodic la câteva zile. La stupii orizontali se adaugă fagurii de strânsură sau. buni pentru ouat este o operaţiune care a fost declanşată poate chiar din luna martie. Operaţiunile pregătitoare au fost descrise în calendarul pe aprilie. în aprilie a fost pe agenda de lucru ca urgenţa nr. Este important să utilizăm la nivel optim potenţialul natural al albinelor de secreţie a cerii . . pentru apicultorii interesaţi de valorificarea acestui produs. în toate cazurile fagurii destinaţi prelucrării nectarului şi depozitării mierii vor fi deschişi la culoare pentru a nu altera culoarea produsului. Acolo unde puterea familiilor permite şi în funcţie de evoluţia culesului de nectar şi polen se pot introduce rame cu faguri artificiali la clădit. din care au mai eclozionat şi alte generaţii de puiet. Orice fel de hrăniri a familiilor de albine vor fi sistate cu cel puţin 10 zile înainte de declanşarea culesului. Nu este indicat a se introduce mai multe rame o dată. Prin aceasta se previne la familiile donatoare intrarea în frigurile roitului. Desigur deplasarea succesivă a stupilor la masivele care înfloresc decalat în timp trebuie bine pregătita.Având în vedere că în luna mai apare culesul principal la salcâm unde familiile trebuie să ajungă la o dezvoltare maximă este necesar ca în stupină să se acorde o mare atenţie lucrărilor de stimulare a dezvoltării acestora. Echiparea cu magazine de recoltă a stupilor verticali cu magazin sau cu corpuri a stupilor multietajaţi este o operaţiune pregătitoare înainte de cules repetată dacă este nevoie în timpul culesului.se alege unul de putere medie şi se aşează pe cântarul de control. luate în evidenţă. respectând întocmai tot ce s-a făcut la deplasarea iniţială (salcâmul 1). Folosirea ramelor clăditoare pe lângă că aduce un plus de ceară ajută la combaterea parazitului Varroa jobsconi prin recoltarea fagurilor din aceste rame. un maxim.

. în luna solstiţiului de vară .Prevenirea intoxicaţiilor. . centrifuga. bidoanele..Recoltarea fagurilor. Depozitarea mierii până la vânzarea ei se va face în camere curate şi uscate. ceea ce înseamnă că stupii sunt puternici datorită numărului mare de albine care îi populează.. . De aceea supravegherea stării de sănătate este la ordinea zilei. Dacă în primele două decade ale lunii. Regăsirea unor plante cu importanţă meliferă mare şi foarte mare pe suprafaţa de aproximativ 3.. condiţionarea şi depozitarea mierii.Pregătirea vetrelor la masivele melifere. extracţia.. Organizatorice: . Nu uitaţi . În această lună o abundenţă floristică de interes melifer oferă albinelor culesuri de nectar. în cazul în care culesul este intens se vor recolta succesiv doar acei faguri cu miere ce a fost căpăcită pe cel puţin 1/3 din suprafaţa ramei. puietului văros şi a locei europene şi americane sau a celorlalte boli constatate.. site..Trebuie reţinut că albinele bolnave nu aduc profit în stupină ci din contră produc pierderi iar măsurile de prevenire a bolilor se cer înfăptuite acum ca şi pe tot parcursul sezonului activ conform zicalei: "este mai uşor şi mai ieftin să previi decât să combaţi". . bogate în nectar iar vremea să fie caldă şi însorită adică favorabilă culesului. prevenirii roirii naturale şi preîntâmpinării ieşirii roilor. În cazul familiilor bolnave se aplică tratamentul pentru combaterea nosemozei.. Se înţelege de la sine că şi condiţiile meteorologice trebuie să fie favorabile adică timp călduros.8 ha cât cuprinde un cerc cu raza de 3-3. tăvi. doresc tuturor stuparilor ca stupii lor să fie în masivele de salcâm cu flori multe. . iunie Familiile de albine se află acum. Vasele şi uneltele cu care se lucrează (corpuri de stupi. . Fărâmiţarea excesivă prin roire naturală sau artificială slăbeşte familiile.De la început trebuie precizat că este necesar ca stuparul să aibă o conduită conformă cu manifestările biologice. Flora spontană şi cultivată oferă culesuri abundente de nectar şi polen bineînţeles dacă speciile respective vegetează în perimetrul razei economice de zbor (circa 3.. strecurarea. Descăpăcirea şi centrifugarea fagurilor.Organizarea transporturilor la masive melifere şi polenizarea culturilor.Uscarea polenului.Procurarea de bidoane/butoaie necesare conservării şi livrării mierii. alte vase vor fi atent curăţate şi dezinfectate înainte de utilizare şi bine spălate după fiecare acţiune). .Dezinfecţia localului. Nu degeaba denumirea populară a lunii mai este Florar. 36 .Însamânţările de plante melifere.cireşar. polen. Acţiuni sanitar-veterinare. obiectivul principal îl constituie întărirea continuă a familiilor de albine şi folosirea culesului de la salcâm.Întreţinerea semănăturilor. . spumuirea şi depozitarea mierii se vor face în spaţii (camere) curate având grijă să nu depreciem calitatea produsului. Asigurarea rezervelor de polen prin folosirea colectoarelor de polen. .. Activitatea de depunere a ouălor de către matcă atinge sau ar trebui să atingă viteza şi intensitatea maximă. cuţite sau furculiţe de descăpăcit. .. Sunt acţiuni care trebuie să se desfăşoare în condiţii de igienă perfectă. t În stupină: . în ultima decadă se va da o deosebită atenţie menţinerii puterii familiilor.5 km care are în centrul său stupina este un caz fericit în care amplasarea vetrei corespunde cerinţelor acestui optim economic despre care am mai vorbit. mană şi propolis.Cum salcâmul este specia cea mai importantă.. în apogeul sau aproape de apogeul puterii lor. În mai se pot manifesta unele boli ale albinelor.5 km) a albinelor cercetase şi culegătoare.. În atelierul stupinei: .

. rezistenţa a boli. atâtea câte vor fi pe parcursul sezonului activ. Pentru aceasta urdinişurile se ţin larg deschise. Un mijloc eficient pentru dezvoltarea nucleelor constă în transportarea lor pe o altă vatră la extremitatea aceleiaşi localităţi sau în altă localitate (în afara razei economice de zbor a albinelor din stupină . . se recurge la înlocuirea lor pe loc sau în viitorul cât mai apropiat cu mătci de la rezerva stupinei sau achiziţionate anume în acest scop.În timpul cercetării cuiburilor. Ca o regulă generală în timpul culesurilor abundente controlul stupilor se reduce la minimum pentru a nu deranja inutil albinele. Mersul culesului se urmăreşte zilnic prin diferenţele de greutate înregistrate la cântarul de control. . clădirea fagurilor.Principalele criterii de selecţie urmărite în creşterea mătcilor sunt: instinctul de acumulare (relativ la cantitatea de miere şi păstură din faguri). Mătcile de calitate vor asigura în stupină familii de albine cu capacităţi productive deosebite ceea ce ridică gradul de favorabilitate îndeplinirii optimului economic adică realizarea acelor producţii care stau la baza profitului exploataţiei apicole. blândeţe (comportament liniştit pe faguri). Pentru a evita roirea naturală necontrolată există mai multe procedee de roire artificială descrise în toate cărţile şi revistele de apicultură.Experienţa a dovedit cu prisosinţă că una dintre metodele de bază pentru creşterea randamentului culesului cu 40 până la 50% constă în introducerea în stupi la timpul oportun a fagurilor suplimentari sau a corpurilor cu faguri de strânsură. Albinele bătrâne se vor întoarce la stupul de bază iar în stupul în care se formează noua familie se va introduce o matcă fecundată sau o botcă gata de eclozionare. .Dacă unele mătci prezintă defecte (epuizare. rămân pe la urdinişuri ca să asigure aerisirea cuiburilor. defecte fizice. Pe toată durata culesurilor se asigură o bogată ventilaţie a cuiburilor.Această lucrare este hotărâtoare pentru dezvoltarea şi productivitatea ulterioară a familiilor de albine respective şi în primul rând pentru performanţele productive din anul următor. cantitatea şi aspectul puietului. familiile se aprovizionează cu faguri clădiţi şi artificiali. Aceasta înseamnă: 1. . . În această lună este în plină desfăşurare creşterea mătcilor în pepiniere specializate conform unui flux tehnologic riguros sau în stupinele apicultorilor care ştiu să crească mătci după o metodă gospodărească sau în mod profesional. În 37 . în afară de cei cu puiet. Fagurii cu miere. tendinţă scăzută la roire. prolificitate necorespunzătoare deşi nu sunt vârstnice). se trec la extractor (atunci când nu există altă posibilitate pentru crearea de spaţii suficiente pentru prelucrarea nectarului şi depozitarea mierii proaspete). Una dintre ele numită roire artificială prin divizare constă în transvazarea într-un stup gol a 4 faguri bine populaţi cu albine şi puiet ridicaţi dintr-o familie puternică având cel puţin 9-10 faguri cu puiet şi 1618 intervale cu albine. 2. care ar putea participa direct sau indirect la adunarea şi transformarea nectarului în miere. .Practic se procedează la despărţirea familiei în două jumătăţi. În timpul recoltării fagurilor şi extracţiei mierii respectarea condiţiilor igienico-sanitare este obligatorie. Altfel un mare număr de albine. prolificitate mare (numărul de ouă depuse în 24 de ore). dezvoltare accelerată devreme în primăvară. iar pe timpul căldurilor mari ventilaţia se asigură prin folosirea orificiilor din podişoare sau a scândurelelor de podişor prevăzute cu ţesătură de sârmă. Ceea ce trebuie însă subliniat este că maniera de lucru rămâne aceeaşi la fiecare recoltare şi extracţie a mierii. 5.În această perioadă se pot forma nuclee pentru mătcile de rezervă necesare în sezon. 4. rezistenţa sporită la iernare. având de o parte şi de alta câte un fagure cu provizii. În condiţii de cules asigurarea spaţiului pentru prelucrarea nectarului şi depozitarea mierii. 3.fiziologice şi de comportament ale albinelor în corelaţie cu starea timpului şi a fazelor de înflorire a plantelor nectaro-polenifere.

O reprezentare grafică a puterii (numărului de indivizi) şi activităţilor din stup indică pe verticală un traseu descendent al curbei desfăşurate în timp. Aceasta din cauza 38 . Matca ieşită din botcă trebuie atent verificată înainte de a fi folosită. Nu uitaţi . Acum este cea mai favorabilă perioadă pentru formarea familiilor ajutătoare. sau de o grindă a unei construcţii îşi păstrează căldura şi integritatea în nopţile reci şi chiar ploioase. În atelierul stupinei: condiţionarea mierii. intră în ultima parte a ciclului ei biologic.livrarea mierii. Aceasta înseamnă că un număr mai mare de albine participă la culesul. Alte boli care pot apărea în această lună. pe orizontală. recoltarea polenului de porumb. asigurarea braţelor suplimentare de muncă pentru lucrări în stupină şi ransporturi. tratarea fagurilor din depozit contra găselniţei. cum se diagnostichează şi tratează aceste boli (ascosferoză-puietul văros. un fel de concurenţă între matcă şi albinele culegătoare. Aceste date sunt luate ca bază de acceptare sau rebutare. aterizează forţat pe sol sau pe cel mai apropiat suport. Un mijloc de bază pentru întărirea familiilor de albine îl constituie folosirea familiilor ajutătoare. ultimul segment al abdomenului. aspectul exterior în general şi dezvoltarea fizică. rame. Se consideră drept principală cauză a acestui comportament instinctul de acumulare care primează în detrimentul instinctului de înmulţire. umplu un număr mereu mai mare de celule cu nectar şi polen astfel ca suprafeţele cu celule de faguri pentru ouat devin din ce în ce mai reduse. Bolile albinelor. . se asigură pe cât este posibil umbrirea individuală a stupilor. 6. aspergiloza-puietul pietrificat ş. prelucrarea nectarului şi depozitarea mierii în celule şi mai puţine albine sunt prezente în activităţile de creştere a puietului.. asigurarea la timp a stupinelor cu mijloace de transport. de o streaşină.cu un comportament riguros programat genetic traversează de obicei în această lună ultima parte a vârfului de sarcină despre care am mai vorbit. Acestea din urmă. un cules abundent şi intens care actualmente nu mai are ca în trecut caracterul de scurtă durată. Organizatorice: pregătirea vetrelor de stupină la masivele melifere. Un roi aflat în zbor" poate fi oprit nu numai stropindu-l cu apă ci mai bine cu o rază de lumină captată de la soare cu ajutorul unei oglinzi.) există indicaţii în prospectele medicamentelor specifice: Micocidin . dacă stupina nu este aşezată într-o zonă umbrită.se măreşte cu 50% puterea familiilor şi se previne totodată roirea naturală iulie Familia de albine . executarea lucrărilor de întreţinere a culturilor de plante melifere sau furajero-melifere.zilele caniculare. Fenomenul denumit "blocarea cuibului" apare evident la culesul de la floarea-soarelui. fără ca prin aceasta să pericliteze folosirea culesurilor următoare.acest superorganism .Un observator atent al fenomenelor ce se petrec pe ramele stupului poate vedea chiar un fel de luptă. Proiectând pe roi acest spot luminos albinele pierd simţul orientării şi. diagnosticul şi tratamentul în vederea combaterii lor.a. Codratin sau Locamicin. După fiecare recoltare a mierii se poate efectua un tratament cu Varachet conform indicaţiilor din prospect. Desigur. Un roi strâns în ghem agăţat de o creangă. Prin unirea în toamnă a familiilor ajutătoare cu familii de bază din care au fost formate. activitatea principală din familie vizează cu precădere acumularea rezervelor de hrană pentru iernare. adăposturi demontabile pentru stupărit pastoral şi alte accesorii. asemenea unui avion în derivă. fireşte în condiţii de cules. Se vor observa în amănunt: antenele. procurarea de material lemnos necesar reparaţiilor şi confecţionării de stupi.

Prevenirea şi combaterea furtişagului vor sta în atenţia stuparului care. la fiecare intervenţie în stupi va respecta măsurile de prevenire a acestui fenomen nedorit. După efectuarea transportului şi amplasarea stupilor pe noua vatră se va proceda la anunţarea în scris a organelor locale a unităţilor agricole şi silvice din zonă asupra locului precis al amplasării stupinei şi după caz a adresei stuparului.o agendă încărcată ca şi în lunile precedente. din diverse cauze la acest cules se produce o uzură accelerată a albinelor. . să atingă nivelurile de putere şi rezerve de hrană proprii unei familii puternice. acţiune cu acţiune. la fineţe de deal iar în zona de munte. colectarea polenului de porumb.Pe agenda de lucru a stuparului . tratarea fagurilor din depozit contra găselniţei. recoltarea seminţelor de plante melifere. De cele mai multe ori. recoltarea şi prelucrarea nectarului). prelungirii în timp a fazelor de înflorire a lanurilor din acelaşi areal. de zburătoare. . Lucrările efectuate trebuie să asigure toate condiţiile necesare pentru o valorificare în cele mai bune condiţii a culesurilor următoare în paralel cu acţiunile de polenizare a culturilor agricole entomofile. Controlul stării sanitar-veterinare a familiilor se poate face o dată cu ridicarea fagurilor de recoltă. extracţia (centrifugarea). Controlul familiilor după ultimul cules de vară şi hrănirea suplimentară a familiilor în cazul lipsei de cules în natură (completarea rezervelor de hrană . Imediat după culesul de salcâm sau tei se pot forma roii artificiali căi ora trebuie să li se acorde toată atenţia astfel ca printr-o dezvoltare corespunzătoare. formate în lunile precedente prin adăugarea de faguri cu puiet.deci şi de la cel de salcâm câte 1-2 faguri cu miere căpăcită pentru fiecare familie. până la intrarea în iarnă. Lucrările de creştere a mătcilor continuă şi în această lună în conformitate cu secvenţele tehnologiilor aplicate în sistem gospodăresc sau intensiv. Recoltarea fagurilor şi extracţia mierii se vor face cu cea mai mare grijă. Astfel.însămânţării plantei la date diferite şi. 39 . Folosirea ramelor clăditoare pentru producerea de ceară. Întărirea familiilor de albine noi. Apicultorul prevăzător va opri în depozit de la fiecare cules . Pentru buna reuşită a acţiunilor de stupărit pastoral vor fi asigurate din vreme mijloacele de transport şi forţa de muncă suplimentară necesară manipulării stupilor. specifică în această perioadă a acarianului Varroa jacobsoni. Înlocuirea mătcilor bătrâne. Se continuă culesurile la tei. la un alt cules.dacă nu s-a încheiat . o scădere numerică a populaţiei stupului ceea ce face ca familia de albine să devină vulnerabilă la expansiunea. Chiar dacă după încheierea culesului de la tei stupina va fi deplasată in pastoral. Este de mare importantă recunoaşterea şi amenajarea judicioasă a vetrelor din masivele melifere cuprinse în planul de stupărit pastoral.Creşterea trăitorilor este îngrădită. transportul şi depozitarea corespunzătoare a acestui produs care reprezintă plata eforturilor atât a albinelor cât şi a proprietarului stupinei. ca urmare. sunt înscrise următoarele: Acţiuni specifice În stupină Recoltarea fagurilor cu miere. miere şi polen ridicaţi din familiile foarte puternice care constituie nucleul de bază al stupinei. albinele care asigură termoreglarea cuibului (prin aducerea apei şi ventilaţie) vor fi mult mai puţine ele putând participa la alte activităţi (creşterea puietului. Stupăritul pastoral . în zilele toride. Se înţelege că este obligatoriu ca stupii să fie pregătiţi corespunzător fiecărei familii fiindu-i asigurat corpul sau corpurile suplimentare sau magazinele cu echipament de faguri destinat prelucrării nectarului şi depozitării mierii. iar uneori începe gonirea lor. însămânţări de plante melifere în mirişte . În atelierul stupinei: condiţionarea mierii. având în vedere toate regulile şi reglementările obligatorii. Organizatorice: organizarea transporturilor de stupi . în caz că se observă tendinţe de furtişag sau acesta s-a declanşat se vor lua imediat măsurile de combatere. este indicat ca în fiecare familie să se lase 5-6 kg de miere ca rezervă de hrană. uzate sau necorespunzătoare cu mătci tinere (din acest an) selecţionate şi verificate.se va derula. Ventilaţia suplimentară a stupilor este o măsură binevenită mai ales în perioadele cu călduri excesive înţelegând că protejarea stupilor de razele puternice ale soarelui prin umbrire va sta în atenţia stuparului. . de infestare cu acarieni se vor lua de îndată măsurile care se impun. La apariţia primelor semne de boală.Mai ales la mătcile bătrâne se înregistrează o scădere a numărului de ouă depuse în 24 de ore sau într-o anumită perioadă de timp.

care a înţeles diagnoza. Totodată. Mătcile obţinute prin încrucişări consangvine (mătci împerecheate cu trântori fraţi) dau în descendenţă puiet puţin iar uneori din ouăle depuse jumătate dispar după 6 ore. ele nu mai pot fi redresate până la sfârşitul sezonului. .stabilirea planului de reparaţii . organizarea de vetre la masivele melifere de luncă şi Delta Dunării. introducem într-o familie un fagure cu puiet tânăr necăpăcit şi a doua zi albinele trag (construiesc) botci de salvare trebuie să verificăm ca nu cumva familia să fi rămas fără matcă. Paralel se asigură umbrirea familiilor în cele mai călduroase ore ale zilei.Uneori. să acţioneze în direcţia manifestărilor fiziologice. să crească încă trântori şi deseori să schimbe liniştit mătcile) în schimb propolizează intens mai ales crăpăturile stupilor şi spaţiile pe care se sprijină extremităţile leaturilor superioare ale ramelor şi câteodată chiar urdinişul. ireparabilă de altfel. este necesar ca. Firesc este ca apicultorul. imprimat de ritmul caracteristic de viaţă al albinelor. Lipsa puietului necăpăcit din familie este un semn aproape sigur al orfanizării. respectiv mierea şi păstură sunt concentrate în jurul puietului dispus în centrul cuibului. Apicultorii cu experienţă cunosc fenomenul de blocaj al cuibului manifestat prin depozitarea masivă de miere în fagurii din cuib. august este o lună foarte importantă pentru că acum . familiile de albine ajung slăbite atât din punct de vedere al cantităţii de albine cât şi al calităţii mătcii. apare concurenţa între instinctul de acumulare şi instinctul de înmulţire. Astfel puterea familiei scade. . eclozionate în această perioadă. iar albinele afectate creşterii puietului vor fi din ce în ce mai puţine.Luând aceste măsuri. dar şi mai puţin pregătite din punct de vedere fiziologic pentru traversarea iernii. în tot timpul familiile vor fi hrănite suplimentar (zahăr tos administrat săptămânal). Aceasta are ca rezultat o diminuare a spaţiului de ouat al mătcii. Ca urmare a acestui blocaj. care contribuie la diminuarea ouatului mătcilor sub limita normală. pentru a o împuternici. cu precădere în zilele lipsite de cules natural.. datorită apropierii sezonului rece. . Nu uitaţi . Dacă în luna precedentă creşterea puietului a înregistrat o diminuare. bullet Dacă. Ouăle depuse neregulat. familiile se menţin în stare activă. în stupi apar semnele pregătirii pentru iernare.Rezervele de hrană. în cursul lunii august apare de obicei un nou impuls de creştere fără însă a atinge nivelul de intensitate de la începutul verii. august Pentru apicultor. din ziua recoltării mierii după începerea culesului mare. balanţa înclinându-se în favoarea acumulării. floarea-soarelui) familiile sunt lăsate la voia întâmplării. se acutizează tendinţele de agresivitate şi de furtişag. In vederea menţinerii puterii familiilor. fapt care contribuie la slăbirea exagerată a familiilor de albine. familiile să se activizeze. bâzâitul plângător al albinelor este un semn cert nu numai al faptului ca familia este orfană (nu mai are matcă ci şi că avem de a face cu o familie bezmetică. biologice şi de comportament ale familiei de albine înlesnind acesteia desfăşurările dictate în principal de instinctul de conservare a speciei. Scăderea creşterii de puiet poate fi accentuată de lipsa totală de cules şi de vremea excepţional de călduroasă. creşterea puietului se desfăşoară la un nivel corespunzător şi astfel familiile nu slăbesc. Acest blocaj apare ca urmare a manifestării pronunţate a instinctului de acumulare al familiilor. 2 sau 3 în aceeaşi celulă. începe perioada creşterii albinelor de iarnă.in cuib . Calitatea mătcilor este foarte importantă în această perioadă. se face dacă după recoltarea mierii (tei. rezultând mai puţine albine cu corp gras format (albine de iernare). Odată slăbite familiile de albine. Astfel scăderea temperaturilor atmosferice nocturne determină ca albinuţele s-ă părăsească fagurii periferici ai stupului şi să se aglomereze în zona centrală a cuibului adică în zona fagurilor cu puiet. aceste semne fiind evidente tot mai pregnant pe măsura trecerii timpului. iar în cazul extracţiei totale să înceapă imediat hrănirea în vederea completării rezervelor de hrană necesare iernării. când albinele sunt grăbite să-şi formeze rezervele de hrană. dacă lipsa de cules continuă.Scăderea ouatului mătcilor şi a creşterii de puiet este un fenomen natural.. o matcă uzată neputând face faţă concurenţei cu albinele culegătoare. Cea mai mare eroare. Principalele secvenţe ale fluxului tehnologic care defineşte în această lună maniera de lucru in stupină sunt prezentate sintetic în continuare cu subtitlul: 40 . în familii să se oprească suficiente rezerve de miere. . Acest fenomen este uşor de observat la astfel de familii care mai cresc trântori pentru a asigura fecundarea mătcilor tinere. .Albinele nu mai cresc faguri şi nici puiet de trântori ( deşi se poate ca în zonele cu culesul de întreţinere. Esenţial pentru fiecare stupar este să cunoască şi să asigure toate verigile fluxului tehnologic prin care familiile de albine sunt menţinute la o putere cât mai mare (număr de albine) ştiut fiind că puterea familiei stă în mulţimea de albine care populează stupul.se declanşează creşterea albinelor care vor traversa perioada de iernare sau altfel spus în stupi începe formarea generaţiei care va ierna. pe pereţii celulelor..Este bine să ştim că . În urma culesului de mare intensitate de la floarea-soarelui.

E o �miere grea�. cu ocazia lucrărilor prilejuite de ultima extracţie a mierii. Se va folosi siropul de zahăr în proporţie 1:1 (1 parte zahăr la o parte apă administrate în hrănitor în porţii mai mari sau mai mici. Calitatea nu este dată doar de vârstă ci şi de provenienţa mătcilor. La fel ca în primăvară. Dacă nu există asemenea culesuri în zona de amplasare a stupinei sau lipseşte posibilitatea deplasării stupinelor în asemenea perimetre se recomandă efectuarea unor hrăniri stimulente. Se recomandă mătcile selecţionate şi verificate obţinute prin metode gospodăreşti din familiile recordiste ale stupinei sau mai bine cele achiziţionate de la producătorii consacraţi de mătci ori din pepinierele de creştere specializate. începătorii sau cei care nu au îndemânarea şi cunoştinţele necesare vor trebui să apeleze la ajutorul unui apicultor avansat. De rezultatele acestui control depinde cum se vor desfăşura viitoarele acţiuni.Acţiuni specifice În stupină . se vor ridica magazinele şi corpurile de recoltă (caturile. magazinele) cu miere la stupii verticali precum şi ramele de recoltă la stupii orizontali. De aceea. după descăpăcirea mierii. Deblocarea cuiburilor. . Calitatea fagurilor respectiv al cuibului. extragerea acestei mieri (nu este recomandată lăsarea mierii de mană în cuiburile de iernare deoarece. Aceşti faguri trebuie să fie lipsiţi de defecte şi. în cazul unor familii puternice ce ocupă două corpuri în stupi multietajaţi se practică procedeul inversării corpurilor. pe cât posibil. S-a dovedit cu prisosinţă că mătcile tinere depun mai multe ouă la sfârşitul verii şi chiar toamna decât cele vârstnice mai ales în cazul absenţei unor culesuri de întreţinere. De asemenea. Concret. se vor dispune după diafragmă de unde mierea va fi transportată de albine în cuib. Dacă fagurele a fost complet însămânţat cu ouă. în intervalul de timp la care ne referim ca şi în cel următor. După terminarea culesurilor târzii. familiile să fie deplasate la culesuri târzii din păşunile şi fâneţele situate în luncile apelor curgătoare sau în zone inundabile pentru a-şi forma rezervele de hrană naturală care. . Introducerea mătcilor în familii este o operaţie care indiferent de metoda folosită . culturile furajere din mirişti oferă un bun cules de întreţinere. Mai ales în timpul nopţii temperaturile scăzute determină o încetinire a ouatului mătcii. în zona cuibului la stupii orizontali sau în corpul corespunzător la stupii verticali din cele două corpuri destinate pentru iernare se vor asigura faguri clădiţi în anul precedent în care au fost crescute mai multe generaţii de puiet. Se urmăreşte optimul în: Calitatea mătcilor (reginelor) . .presupune pricepere şi respectarea obligatorie a unor reguli îndeobşte cunoscute de stuparii cu experienţă. Completarea rezervelor de hrană pentru iarnă. După restrângerea cuibului cu ajutorul diafragmei despărţitoare se procedează la împachetarea cuibului cu perniţe laterale iar deasupra podişorului se pune o salteluţă mai groasă.Este bine ca în această perioadă. provocând diaree. Tehnologiile moderne de creştere şi exploatare a albinelor prevăd înlocuirea anuală a jumătate din toate mătcile stupinei ştiut fiind că prolificitatea scade iar o matcă de 3 ani nu mai posedă o viteză de ouat mulţumitoare. operaţia se poate repeta la intervale de 5-7 zile sau chiar mai repede. deblocarea cuiburilor se face prin introducerea în mijlocul cuibului a unui fagure clădit cu celule de albine lucrătoare. fără celule deformate sau de trântori. dacă se poate.Se va începe acţiunea de revizie generală a familiilor pentru aprecierea rezervelor din cuib precum şi a calităţii mătcilor. este cea mai bună. Activarea intensităţii şi prelungirea perioadei de creştere a puietului. preferabil de salcâm sau sirop de zahăr concentrat. Pentru a elimina acest neajuns se procedează la reducerea cuibului care va fi format numai din rame bine acoperite cu albine Fagurii cu puiet gata de eclozionare şi cei cu miere puţină vor fi aşezaţi la margine sau. se ştie. la intervale scurte în funcţie 41 . . Restrângerea spaţiului de ouat determină ca familii foarte bune în timpul sezonului activ să slăbească excesiv şi să ajungă cu o populaţie insuficientă pentru traversarea în bune condiţii a perioadei de iarnă. Perioada sfârşitului verii şi începutul toamnei este intervalul de timp în care acceptarea mătcilor în unităţile biologice destinate schimbării se petrece cel mai uşor adică fără sau cu puţine manifestări de respingere. mătcile evită să depună ouă în fagurii noi care păstrează mai greu căldura. Trebuie însă avut în vedere distribuirea ramelor cu rezerve de hrană la marginile fiecărui corp organizându-se cuiburile în zona din mijloc. Identificarea manei în rezervele de hrană.) şi înlocuirea ei cu miere. Aceasta pentru că familia va rămâne fără puiet timp de 10-15 zile sau chiar mai mult iar unele familii pot rămâne uneori fără mătci din cauza pierderii lor la zborul de împerechere. nu se recomandă. Asigurarea căldurii în cuib. prin bogăţia mineralelor conţinute încarcă intestinul albinelor. Existenţa unor bune culesuri târzii de întreţinere poate determina blocarea cuiburilor prin depozitarea rezervelor de hrană în zona creşterii puietului. înlocuirea mătcilor bătrâne cu botci căpăcite sau chiar cu mâţei ce urmează a se împerechea după introducerea lor în familii.

se caracterizează ca o perioadă când la albinele de iernare se apropie de sfârşit acumularea în organism a unor importante cantităţi de glucide. prin faptul că acestea pot trăi 7-8 luni spre deosebire de cele de vară la care durata medie de viaţă este de 35-45 zile. asiguraţi în lunile precedente. Organizatorice: Întocmirea planului de aprovizionare cu utilaje şi materiale.Măsurile de menţinere a puterii familiilor de albine. Albinele crescute în această perioadă sunt diferite de cele eclozionate în timpul verii. mătcile 42 . septembrie Odată cu venirea toamnei familiile de albine îşi încep pregătirea pentru iernare. Corpul gras se dezvoltă numai la albinele de iarnă. în august se află pe primul plan pregătirile pentru sezonul apicol activ al anului următor. el trebuie rapid şi energic combătut. . În zonele unde polenul din natură este insuficient se vor introduce rame cu păstură sau. lipidele compun rezervele necesare metabolismului iar proteinele vor intra în hrana larvelor şi a mătcilor în perioada rece când albinele nu culeg polen din natură. prin unire cu nuclee cu mătci de rezervă. Tratamentele de bază pentru diagnosticul şi combaterea varroozei se fac la început cu medicamentul Varachet. în lipsă turte cu polen sau înlocuitori (turte cu polen 30%). formate în cursul lunii iunie. aceasta garantând o bună traversare (fără pierderi) a sezonului rece şi un început bun în primăvara următoare. Supravieţuirea acestor albine se datorează şi faptului că ele participă mai puţin la creşterea de puiet şi la activitatea de cules de nectar.Este bine să ştim că . Organizarea transporturilor la masivele melifere cu înflorire târzie. Furtişagul în stupină reprezintă una dintre cele mai primejdioase stări în existenţa oricărei familii de albine putând determina diminuarea ei. Paralel cu aceasta vor fi înlocuite mătcile care nu ouă normal. Un mijloc eficient de întărire a familiilor în vederea iernării îl constituie folosirea familiilor ajutătoare. a mai multor stupi sau a întregului efectiv. In cazul lipsei de polen în cuib şi în natură.... Deci se cere o maximă atenţie la prevenirea furtişagului sau. cărora până la unirea cu familiile de bază li se vor asigura condiţii pentru creştere intensă de puiet. . Sezonul apicol nu se încheie o dată cu terminarea unui mare cules. protide şi lipide care alcătuiesc aşa-numitul "corp gras" situat în partea dorsală ca o căptuşeală sub învelişul chitinos.Nopţile reci fac ca albinele să se strângă pe fagurii de puiet din mijlocul cuiburilor. pentru anul următor..calendarul marcând în 23 septembrie . . împachetarea acestuia şi introducerea în mijlocul acestuia a fagurilor goi. Toate lucrările fluxului tehnologic trebuiesc acum efectuate la timp. În această perioadă. deasupra diafragmei. dacă fenomenul a apărut. luate în luna precedentă. Nu uitaţi . iar în lipsa acestora Se administrează turte de polen sau înlocuitori. pe seama consumului de păstură.de ritmul consumului. formate în cursul lunii iunie. Aceasta se datorează modificărilor în structura biologică şi fiziologică a albinelor de iarnă. Se va acorda o atenţie sporită familiilor ajutătoare. la care se dezvoltă acest organ specializat în acumularea de rezerve de proteine şi grăsimi.Luna echinocţiului de toamnă . în care au crescut mai multe generaţii de puiet. vor fi completate prin crearea condiţiilor optime în cuib pentru creşterea intensă de puiet. În atelierul stupinei: condiţionarea mierii : tratarea fagurilor din depozit contra găselniţei. Glucidele sunt indispensabile funcţionării muşchilor. Controlul situaţiei stupinei.. Se impune reducerea volumului cuibului. Această perioadă se caracterizează prin aceea că numărul de albine. intensitatea creşterii puietului şi activitatea de zbor se diminuează. urmărindu-se o dezvoltare corespunzătoare a lor prin hrăniri stimulative.. Pentru umplerea cu miere a unei singure celule albina trebuie să aducă de 17 ori nectarul în acea celulă. cu pricepere şi exigenţă maximă.data la care ziua este egală cu noaptea. se introduc l�2 faguri cu păstură. recoltarea seminţelor de plante melifere. Se vor respecta întocmai indicaţiile cuprinse în prospectele acestor medicamente de mare eficacitate şi care se găsesc de vânzare în magazinele Apicola şi în farmaciile veterinare din întreaga ţară. apoi cu Mavrirol produse de Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Apicultură.

Cele mai mari pierderi de familii de albine se produc în stupină în timpul sezonului rece. bullet Asigurarea rezervelor de hrană până la nivelul necesarului obligă uneori pe apicultor să intervină cu hrăniri de completare. Se vor scoate din cuib ramele cu miere şi polen şi se vor introduce după diafragmă. Administrarea de stimulente nutritive este necesară mai ales în zonele de deal şi munte.Revizia amănunţită a stării flecarei familii de albine din stupină. . conduita apicultorului în faţa diverselor situaţii va fi diversă în funcţie de cele observate. iar în condiţiile de lipsă de cules ponta poate înceta. 2. .în funcţie de viteza cu care albinele prelucrează şi depozitează hrana .Apariţia unor culesuri de nectar şi polen poate spori activitatea familiei dar nu la intensitatea de la începutul verii.administrând în hrănitor siropul de zahăr 2:1 având grijă ca la administrare să nu declanşăm furtişagul. 3.Valorificarea unor surse târzii de cules asigură un plus de miere şi păstură în rezervele de hrană pentru iernare şi determină evitarea furtişagului în cazul administrării siropului de zahăr menit completării rezervelor. Astfel matca va oua în aceştia stimulându-se astfel creşterea puietului. În condiţiile în care matca depune între 600-800 de ouă pe zi. Amănunte despre pregătirea iernării sunt redate pe larg în capitolul "Pregătirea familiilor de albine pentru iernat" din "Iernarea familiilor de albine". Desigur. executate în timp util. .depun din ce în ce mai puţine ouă. constatate şi corect interpretate. Este deci de maximă importanţă ca toate pregătirile de iernare să se facă prin intervenţii corecte. Tot legat de calitatea mierii care compune pachetul de faguri cu rezerve se recomandă ca mierea din stup să fie pe cât posibil de salcâm. Pentru 1 kg de albine sunt necesare minimum 10 kg rezerve glucidice. chiar de la începutul lunii. aceştia din urmă dând nu numai sfaturi ci orânduind practic pentru iarnă în tandem cu începătorul cuibul câtorva dintre familiile stupinei. restul fiind formate din sirop de zahăr prelucrat de albine şi depozitat în faguri. Înlocuirea mătcilor defecte sau epuizate.cu ajutorul diafragmei la nivelul numărului de rame ocupate compact de albine. Acolo unde este necesar se vor introduce 1-2 faguri goi închişi la culoare. unde culesurile târzii sunt de mică intensitate sau lipsesc. căpăcită şi provenită numai din familii de albine sănătoase. Cantitatea de larve din cuib este din ce în ce mai mică şi uneori spre sfârşitul lunii în stup nu mai există puiet. Pentru a reaminti încă o dată lucrările principale din această lună care trebuiesc executate în stupină enumer pe scurt Acţiunile specifice: În stupină Strâmtorarea drastică a cuibului . Echilibrarea rezervelor de hrană între familiile stupinei cu observaţia că pe durata sezonului rece cantitatea de miere necesară unei singure familii ca rezerve de hrană este de minimum 18-20 kg. este necesară intensificarea pontei prin crearea de spaţiu necesar ouatului. Stimularea se poate face şi prin introducerea de rame cu miere şi păstură.1. un cules de întreţinere ar fi binevenit dar vegetaţia de interes apicol se diminuează pe zi ce trece excepţie făcând zonele inundabile din luncile apelor curgătoare sau din Delta Dunării unde se mai găsesc specii vegetale de interes apicol aflate în diferite fenofaze de înflorire (început. este o acţiune deosebit de importantă cu atât mai mult cu cât se realizează 43 . Desigur. Hrănirile se fac în porţii mai mari sau mai mici . Din totalul rezervelor cel puţin 50% trebuie să o reprezinte mierea. În nici un caz nu se va lăsa în stup miere de mană pentru că aceasta favorizează apariţia diareii la albine. maxim sau sfârşit) după cum evoluează în arealul respectiv condiţiile meteorologice (temperatura aerului şi precipitaţiile). Legat de cantitatea şi calitatea rezervelor energetice (miere + sirop din zahăr) apicultorii sunt de acord că necesarul pentru iernare trebuie asigurat conform a trei principii şi anume: 1. . Stimularea se va face cu sirop de zahăr în raport de zahăr:apă = 1:1 sau 2. Apicultorii începători sau debutanţi trebuie să apeleze la câte un coleg cu experienţă. oferă stuparului acele constatări ce îi vor direcţiona toate acţiunile ce vizează iernarea fără pierderi şi menţinerea capacităţilor productive ale familiilor de albine în viitorul sezon apicol activ. De asemenea se intensifică propolizarea cuiburilor. fiecare trebuie să apeleze la un stupar care are deja consacrare în profesie.Încă o manifestare caracteristică acestei perioade constă în izgonirea trântorilor din stup.

procedându-se la reformarea şi topirea fagurilor vechi sau necorespunzători (rupţi. Stabilirea producţiei globale şi producţiei marfă la miere.mai uşor decât vara. Se triază şi organizează grupa familiilor de prăsilă. Acestea depun ouă mai puţine şi ca rezultat consumul de polen pentru creşterea puietului este redus. Repararea. stupi. Se va evita introducerea botcilor de roire sau botcilor de salvare. Organizatorice: Organizarea reparaţiilor. etanşeizările şi vopsirile respective. Nu uitaţi . 44 . Este bine ca în nopţile mai reci cuibul să fie protejat împotriva frigului. Corpurile stupilor.pe care ochiul omenesc nu o deosebeşte în lumina difuză. mai ales în zonele de sud. datorită diminuării ouatului mătcilor. albinele umplu rapid celulele cu hrană astfel că la un moment dat încep să scoată şi ouăle depuse.din luna august.echipamentul de faguri al stupinei va fi verificat şi sortat. În cazul hrănirilor intensive cu sirop de zahăr în cantităţi mari. în continuare. . în zile cu soare). În atelierul stupinei: Dezinfectarea stocului de faguri din depozit contra găselniţei. Se va urmări ca materialul introdus să fie de calitate superioară. Pe vreme închisă şi mohorâtă albinele se orientează în principiu. Cu ocazia pregătirilor pentru iernat. În această lună ca şi în luna următoare este necesar ca în cuib să existe rezerve suplimentare de păstură. neocupate cu creşterea puietului. In stupinele unde există posibilităţi este necesară o reformă (înlocuire) de 25-50% a mătcilor cunoscând că o matcă poate fi exploatată în condiţii optime 2 sau cel mult 3 sezoane apicole. Construirea şi asamblarea echipamentului nou (rame. ceară şi alte produse. după soare. crescut din suşe valoroase. recondiţionarea. Întocmirea situaţiei pregătirii familiilor în vederea iernării. recondiţionările. Complicatul ochi compus al albinei îi dă acesteia posibilitatea să sesizeze aşa-numita lumină polarizată . podişoarele şi suporţii pe care stau stupii se verifică şi. De aici rezultă recomandarea de a nu administra sirop în doze mai mari de doi litri o dată dacă în cuib există ouă şi se cresc larve. desfiinţând practic ponta mătcii. Folosirea în hrana albinelor a siropului de zahăr invertit cu 3 g %o acid citric asigură la intrarea în iarnă familii mai puternice cu 100-150 g albine faţă de hrănirile cu sirop de zahăr neinvertit. capacele. Tratamentele de toamnă pentru diagnosticul şi combaterea varroozei pot începe şi ele se vor efectua conform indicaţiilor din prospectul medicamentului Varachet (tratamentele se repetă de trei ori la interval de 7 zile. Familiile slabe a căror bună iernare este pusă sub semnul întrebării vor fi unificate cu alte familii slabe sau fagurii cu albine lucrătoare proveniţi de la familiile desfiinţate se vor utiliza la împuternicirea unor familii de putere medie. favorabile activităţii albinelor. Albinele hrănite cu sirop de zahăr invertit chimic au glandele faringiene şi corpul gras dezvoltate aproape cât cele hrănite numai cu miere. Dacă în cursul verii familiile trebuiau protejate de arşiţa soarelui.fără de care nu pot rezista intemperiilor iernii şi efortului ce trebuie depus în vederea creşterii de puiet spre sfârşitul iernii. dezinfectarea şi vopsirea echipamentului vechi.cu defecte. când temperatura mediului este peste 14 grade. fundurile. Completarea rezervelor de hrană pe bază de sirop de zahăr la sfârşitul celei de a 2-a decade a lunii septembrie uzează albinele pentru iernare indiferent de varianta de hrănire comparativ cu hrănirile timpurii. de acum înainte vor trebui ţinute în plin soare pentru a stimula activitatea lor legată de creşterea puietului. Cea mai mare cantitate de polen există toamna în familiile cu mătci bătrâne. se iau numai măsuri pentru menţinerea puterii acestora.Se iau aceleaşi măsuri pentru intensificarea creşterii puietului în familii. se fac reparaţiile. sfârşitul lunii marchează încheierea perioadei favorabile întăririi familiilor. dezmembraţi sau mucegăiţi). consumă mult polen care este necesar formării rezervelor de proteine în organismul lor (corpul gras) . acolo unde este cazul. În general. În această perioadă generaţiile tinere de albine. accesorii).

Dacă vremea este favorabilă (temperaturi mari. acestea să fie scoase (în a doua perioadă a lunii şi dacă temperaturile sunt scăzute). bullet O altă acţiune importantă este aranjarea (orânduirea) cuibului pentru iernare. din diferite motive. în unii ani. Din acest moment nu mai este indicată stimularea creşterii puietului deoarece aceasta se face în detrimentul albinelor doici din familii. Aceasta duce la o uzură mai mare comparativ cu situaţia când nu există puiet. albine ce se vor uza. pe măsura răcirii vremii la temperaturi mai mici de sub +8°C albinele se strâng în ghemul de iernare care se afânează desfăcându-se numai atunci când temperaturile exterioare cresc la +12°C . octombrie este o lună cu temperaturi de vară şi cer senin astfel că albinele tinere de curând eclozionate pot face primele zboruri în jurul stupinei. Familiile care nu s-au bucurat din partea apicultorului de atenţia corespunzătoare au şanse minime . A zecea lună a anului. nefiind apoi capabile să treacă peste iarnă sau să asigure în primăvară creşterea de puiet. la modul concret. Oricum. De aceea apicultorii pricepuţi aleg o vatră de iernare însorită aşezând stupii cu urdinişurile spre sud într-un amplasament şi o poziţie care îi protejează de vânturile şi curenţii reci. lată dar ce trebuie avut în vedere în cadrul a ceea ce am numit în calendar pe tot parcursul lunilor acestui an: Acţiunile specifice În stupină Strâmtorarea cuiburilor utilizând diafragmele la nivelul unui număr de rame integral ocupate de albinele care vor ierna. împerecheate în august sau la începutul lunii precedente. Din păcate în unele stupine se întâlnesc în această lună situaţii nedorite când. este o lună de miez de toamnă uneori cu zile calde care alternează cu perioade reci şi ploioase. temperatura ghemului se menţine în jurul valorii de 24-25 de grade. Se înţelege că.Aranjarea fagurilor se face ţinând cont şi de principiile biologice ale dezvoltării pe verticală. De aceea este bine ca în familiile unde se vor găsi rame cu ouă proaspete.sau mai bine-zis nu au şanse . Menţinerea acestei temperaturi se face cu consum de energie de către albine. . mai ales în sudul ţării. nepăsători şi întârziaţi la "apel". fireşte fiecare familie având urdinişul propriu. care cer ca în partea 45 . pe ultima sută de metri ca apicultorul întârziat să purceadă de îndată la efectuarea acelor acţiuni specifice pe care le-am consemnat mai ales în calendarele pe lunile august şi septembrie. în raport cu repartizarea mierii în faguri. proaspăt eclozionate care antrenează la zbor şi albinele mai vârstnice este un fenomen cu efecte benefice asupra iernării şi stării de sănătate a familiilor.octombrie Toamna este anotimpul în care pregătirea sezonului apicol din anul următor este în plină desfăşurare. .Organizarea (orânduirea) cuiburilor pentru iarnă se face diferenţiat. un cules mediocru de întreţinere) sau familiile au mătci tinere. Unirea nucleelor prea slabe şi introducerea mătcilor în cuşti în vederea iernării în afara ghemului. pe ramele cu faguri din centrul cuibului mai pot fi găsite suprafeţe mici cu puiet căpăcit foarte aproape de momentul eclozionării. În cazul unor familii slabe se poate practica iernarea în acelaşi stup (mai ales la stupii orizontali) a două familii separate printr-o diafragmă etanşă (oarbă. . ţinând cont de faptul că în timpul iernii albinele compactate în ghem nu se deplasează pe fagurii laterali pentru hrană ci numai în sus pe fiecare interval dintre cei doi faguri vecini care găzduiesc albine. numai în interiorul ghemului. principalele lucrări obligatorii care asigură o bună iernare a întregului efectiv sau numai a unei părţi din el nu au putut fi executate corect şi la timp.Se consideră că zborurile albinelor tinere. momentul ales pentru aceste acţiuni va fi în orele amiezii în zilele calde şi însorite pe care Dumnezeu le oferă celor leneşi. acesta întinzându-se pe suprafeţe nu mai mari decât o palmă pe 2-3 rame din centrul cuibului. Creşterea de puiet are nevoie de temperatura de 34-35 de grade. .Ponta mătcilor se reduce considerabil (mătcile uzate nu mai au pontă sau se pot pierde) iar creşterea puietului în toate familiile de albine (în toate zonele ţării) se diminuează chiar şi în familii cu mătci tinere. În lipsa puietului.să supravieţuiască traversând cu bine rigorile iernii Acum este momentul. denumită popular "brumărel".

a. Protejarea cuibului împotriva frigului. necorespunzători (vechi. în prima perioadă de iernare şi la 1. La formarea cuibului se va avea în vedere ca îndeosebi fagurii laterali să aibă coroanele formate cel mult până la jumătate. pe vatra stupinei. Consumul total al unei familii medii se situează în jurul valorii de 7-8 kg de miere. întoarcerea podişorului la stupii multietajaţi cu deschiderea spre marginea superioară a corpului. În atelierul stupinei: Sortarea şi reformarea fagurilor reformaţi. se situează la 700-900 de grame pe zi. consumul de hrană fiind mai mare în stupii unde aceasta nu există. În cazul stupilor multietajaţi se vor folosi doar corpurile în care există albină. rupţi. Dacă există mai mulţi faguri cu miere insuficientă aceştia vor fi trecuţi după diafragmă şi vor fi descăpăciţi pentru ca albina să transporte mierea în cuib. t Plantarea de arbori şi arbuşti meliferi (şi alte specii melifere perene) în grădini. . iar ca fagurii laterali vor fi aleşi cei mai plini.5-2 kg pe familie. central sau unilateral. după diafragme. curăţirea şi dezinfectarea stupilor şi utilajelor eliberate. Mulţi apicultori folosesc ziarele vechi pentru păstrarea căldurii în cuib. Executarea gropilor pentru plantarea arborilor şi arbuştilor meliferi. Cantitatea necesară ieşirii din iarnă este mai mare datorită consumului abundent din primăvară destinat creşterii puietului până la apariţia unui cules de întreţinere din natură. Suplimentarea în primăvară a hranei cu zahăr va uza albina datorită prelucrării acestuia. Este bine să ştim că … 46 . aproximativ 16-20 de kg de miere în stup. Realizarea în cuib a unui regim termic optim se face prin împachetarea cuiburilor cu materiale termoizolante. În cazul în care aceste cantităţi nu există în stup se vor completa cu miere din rezerva de faguri sau administrarea de sirop (acţiune începută în luna trecută. garduri provizorii din tulpini de floarea-soarelui. garduri din specii vegetale. Înlesnirea şi supravegherea zborurilor de curăţire. Deasupra podişoarelor şi lateral. talaş. stuf ş.5-2 cm prin distanţarea ultimei scândurele a podişorului (la stupii orizontali). cea mai indicată fiind aşezarea bilaterală.se pun salteluţe umplute cu paie. se consideră. Protecţia stupinei contra vânturilor şi curenţilor. cârpe sau bucăţi de polistiren expandat.5 kg de miere. se vor completa rezervele de hrană.În cuib se vor lăsa numai fagurii acoperiţi complet cu albină şi care au cel puţin 1. De aceea. în funcţie de puterea familiei. Efectuarea a două tratamente obligatorii pentru combaterea varroozei cu Varachet sau alte medicamente specifice atunci când în familii puietul a eclozionat în totalitate. Consumul de hrană. cu celule de trântori) şi topirea acestora (extracţia şi condiţionarea cerii). practicarea unei deschideri de 0. crearea de orificii de ventilaţie în podişor. Tratamentele se fac respectând riguros indicaţiile din prospectele ce însoţesc medicamentele de uz apicol. Deosebit de importantă este şi rezerva de păstură apreciindu-se drept suficientă o cantitate de 1. Instalarea la urdinişurile stupilor a gratiilor contra şoarecilor ştiut fiind că pătrunderea în stup a rozătoarelor este o adevărată calamitate pentru familia respectivă. de porumb.Modul de amplasare a fagurilor poate fi bilateral. .de jos a fagurilor să existe spaţiu pentru puiet iar deasupra aşa-numitele coroane de miere. în funcţie de resursele locale. Pentru mai multe informaţii consultaţi "Iernarea familiilor de albine". Dispunerea stupilor pe suporţi într-o poziţie uşor înclinată pentru a preveni stagnarea apei pe fundul stupilor. bullet Asigurarea aerisirii stupilor se poate realiza prin: reducerea urdinişului corespunzător cu mărimea (puterea) familiei. Protecţia stupinei împotriva curenţilor reci de aer şi a vânturilor predominante prin aşezarea stupilor la adăpostul unor clădiri. ca fiind necesare pentru o iernare corectă.sau pe terenurile disponibile.5-2 kg din momentul începerii creşterii de puiet (de obicei în a doua jumătate a lunii ianuarie). Acolo unde este necesar. Organizatorice: depozitarea utilajelor şi materialelor. Controlul stării utilajelor şi eliberarea lor în vederea reparaţiei.

i) în stup. Principalele concluzii la care a ajuns sunt: a) ghemul este format din coajă şi miez. Aceasta asigură supravieţuirea familiei în condiţii adverse. Dacă pregătirile nu s-au terminat. întârziaţii trebuie să tragă tare. Nu uitaţi . intră acum la iernat.U. Albinele convieţuiesc astfel în tot timpul sezonului rece până la începutul primăverii anului următor. a lămurit mai demult. un cercetător din S. având o formă sferică sau elipsoidală se formează în general pe fagurii dispuşi în dreptul urdinişului. asupra producţiei de miere şi ceară influenţează în primul rând calităţile (proprietăţile) ereditare ale maicii.+14°C) albinele pot efectua zboruri sumare de curăţire la care participă cu precădere ultimele contingente de albine proaspăt eclozionate. f) radierea căldurii se petrece dinspre miez spre coajă.Dacă albinele au intrat la iernat şi familiile au fost bine pregătite pentru sezonul rece să le urăm o iarnă uşoară. . în urma unor laborioase experienţe aspectele de comportament a albinelor aglomerate în ghem. În concluzie . d) miezul aflat în centrul ghemului este compus din matcă şi albine care nu sunt atât de înghesuite unele în altele este mai afânat. obturând crăpăturile pereţilor interiori ai stupului ceea ce elimină pătrunderea curenţilor reci în incinta stupilor fenomen foarte periculos care perturbă grav capacitatea de termoreglare a ghemului în timpul iernii. se ştie că sunt construite cu un diametru mai amplu. h) această temperatură tinde să se menţină constantă indiferent de temperatura exterioară sau cea din lada stupului. 47 . g) în centrul ghemului temperatura minimă este de circa +13. în spaţiul ghemului temperatura este cu 1-2"C mai mare decât temperatura aerului din afara stupului. Succes tuturor stuparilor în acest final de sezon activ! noiembrie Ultima lună de toamnă este şi perioada în care familia de albine dacă încă n-a intrat. b) coaja ghemului .. puietul poate muri în masă din cauza frigului sau a înfometării. în toate regiunile ţării. albinele adună propolisul cu precădere toamna fixând cu ajutorul lui ramele. din cauza locilor moare în zone limitate. c) în coajă temperatura este de circa +8 . Clayton Farrar. sprijin pe care nu-l oferă celulele de trântori care. Acesta.pe ultima sută de metri.Ghemul de iernare reprezintă din punct de vedere biologic. difuzia ei şi constantele de temperatură se fac cu un randament (raportul consum energetic/efect termic) care întrece parametrii de eficienţă a ingineriei termodinamice umane. Dacă în cursul lunii vor exista zile calde şi însorite (temperatura menţinându-se câteva ore la +13 .se compune din mai multe straturi de albine care stau cu capul unele sub abdomenul altora ca ţiglele pe casă.A. abundenţa resurselor nectaro-polenifere şi condiţiile meteorologice care determină într-o măsură hotărâtoare profitul oricărei stupine. e) căldura se produce intermitent prin consum de miere albinele emiţând periodic un bâzâit continuu frecându-şi în acelaşi timp picioruşele de restul corpului. albinele depun polenul numai în celule de lucrătoare fiindcă pentru a îndesa polenul au nevoie de un sprijin pe partea superioară a celulei. fiziologic şi comportamental un tot unitar viu şi funcţional în care producerea căldurii.atunci când vremea permite .cât durează sezonul rece . mozaicate cu porţiuni de puiet sănătos sau aparent sănătos.Menţineţi puterea familiilor de albine prin asigurarea liniştei desăvârşite şi prin protejarea vetrei de stupină contra vânturilor şi curenţilor.bullet rezervele mari de polen în cuibul familiilor de albine înaintea iernării se constituie ca un semn de manifestare puternică a instinctului de roire în sezonul activ următor. comportamentul ei în timpul celor 5-6 luni .cu grosime totală de 2-7 cm . modul de îngrijire (întreţinere) a familiilor.9°C şi în prima parte a iernării nu depăşeşte +25°C iar în a doua parte (la sfârşitul lunii ianuarie şi începutul lunii februarie) temperatura creşte şi se menţine la +34°C +36°C în zona centrală în care matca depune ouă şi se creşte puiet. . vârsta ei.fiind în principal definit de aglomerarea albinelor în ghemul de iernare. fără pierderi.+10°C.

j) la temperatura exterioară de +6°C . . Plantarea arborilor şi arbuştilor meliferi. şi-a ales drumul vieţii însoţind. .Funcţionarea ireproşabilă (optimă a ghemului este condiţionată de corectitudinea pregătirii familiilor pentru sezonul rece ceea ce în principal înseamnă: alegerea unei vetre de iernare corespunzătoare. adăpost (stup) fără fisuri. Stimularea executării de albine a zborurilor de curăţire în însorite şi călduroase. Este bine să ştim că .O iernare fără griji.. Însămânţarea faceliei. t Procurarea de cărţi şi abonarea la revistele de specialitate. mijloace de transport. Întocmirea graficului culesului din sezonul expirat.Sigur că procesul termodinamic este ceva mai complicat decât înşiruirea de mai sus dar. aceasta bineînţeles dacă vremea permite întârziaţilor să facă ceea ce n-au făcut în timp util. la peste +38°C puietul moare iar la mai mult de +40°C mor toate albinele. agenţilor poluanţi. Cele crescute în prima jumătate a lunii iulie sunt neviabile în perioada iernii. coriandrului şi altele (sub zăpadă. liniştea perfectă în stupină adică absenţa zgomotelor.+8°C ghemul de iernare este complet constituit. situaţii anormale şi fără intervenţii de avarie va bucura pe apicultorul care s-a preocupat din timp cu pricepere. . t La temperaturi mai mici de +8°C albinele amorţesc. Controlul reparaţiilor. Ridicarea calificării profesionale. El va fi însoţit mereu de aceste minunate 48 . termoizolarea cuibului. adică după creşterea în ei a 10-12 generaţii de albine. de calitate bună şi accesibilă albinelor. păsări. Îndepărtarea grabnică a situaţiilor necorespunzătoare care se pot constata cu prilejul vizitelor. k) în raport de creşterile şi scăderile succesive ale temperaturilor atmosferice ghemul de iernare se strânge sau se afânează (se desface).. Astfel ceara îşi recapătă aspectul lucios. liber fiind.000 în rama de stupi multietajaţi sunt circa 6. trepidaţiilor provocate de oameni. În fagurele STAS (435x300 mm) pe ambele feţe sunt circa 9. ocrotind şi protejând albinele. Strânsul seminţelor de la speciile forestiere. în mare. consultă Centrul statistic ------.300 de celule. sănătatea perfectă a familiei. curăţirea dezinfecţia şi vopsirea stupilor ca şi lucrarea anterior enumerată se fac în atelierul stupinei (dacă acesta există şi este amenajat corespunzător). Reparaţia stupilor şi utilajelor. mai bine să rămână miere neconsumată în primăvară decât să nu ajungă în timpul iernii şi familia să sufere sau chiar să piară de foame. asigurarea de hrană suficientă. Reformarea fagurilor de cuib se face după folosirea lor timp de 2-3 ani.100 de celule din care sunt bune (corespunzătoare) doar 7-8.Pe agenda de lucru a apicultorului sunt înscrise în această lună următoarele Acţiuni specifice În stupină Completarea ultimelor lucrări sau secvenţe din lucrările pregătitoare pentru iarnă. Topirea şi condiţionarea cerii rezultată din fagurii reformaţi. Păstrarea ramelor cu faguri artificiali o perioadă mai îndelungată este influenţată de uscăciune. Analiza rezultatelor stupinei. cu profesionalism şi dragoste de albine respectându-şi condiţia de stupar şi de om care. Apicultorii zgârciţi sau prea economi se înşeală. În iarnă intră albinele crescute în cursul lunii august şi începutul lunii septembrie dintre acestea multe trăind chiar până în luna mai.pentru mai multe informaţii. înainte de a fi folosiţi prin introducerea în stupi aceşti faguri se ţin 1-2 minute la soare. protecţia împotriva şoarecilor. acesta este tabloul fenomenelor care se petrec în familia care traversează sezonul rece. "ascultarea" stupilor şi interpretarea celor auzite. animale. din clăditoare sau din descăpăceală.------. În atelierul stupinei Extracţia şi condiţionarea cerii. Recondiţionarea. Organizatorice Procurarea de utilaje şi materiale. . îndeplinind aceste condiţii stuparul poate fi liniştit că iernarea va decurge bine adică fără pierderi de efectiv şi fenomene nedorite. matcă tânără şi viguroasă. Supravegherea mersului iernării prin vizite periodice în stupină.

Conform datelor unor statistici multianuale putem accepta că în luna decembrie o familie de putere medie poate consuma până la 750-850 g de miere.În miezul ghemului temperatura este mai ridicată cu 1-2 grade. 3. ca şi atunci când citeşte. în jurul valorii de 28°C. care au o influenţă binefăcătoare asupra iernării.La familiile la care se observă un consum ridicat de hrană. Practic ghemul se găseşte într-o continuă mişcare. Dacă ghemul nu este format pe rezervele de hrană se vor scutura ramele cu albine pe ramele cu miere iar ramele goale se vor elimina. de asprimile iernii. Producerea de căldură în ghemul de iernare se face pe baza consumului de miere din rezerve.Coaja ghemului este formată din albine ce se mişcă din interiorul ghemului formând un strat protector.O metodă foarte bună de a tine situaţia sub control este ascultarea stupilor sau mai bine-zis a familiei. Luaţi măsuri de stimulare a zborurilor târzii de curăţire. . în care activitatea albinelor se menţine la un nivel relativ ridicat. Scăderile periodice de greutate indică cu destulă precizie cantităţile consumate şi intervalul de timp în care s-a produs consumul. 2. Ghemul de iernare reprezintă o unitate fiziologică complexă. de gradul de etanşeizare a stupilor împotriva frigului . Dacă situaţia se prezintă conform descrierii de mai sus se închide stupul cu aceeaşi atenţie existând siguranţa că albinele nu au necazuri şi iernarea decurge bine. De obicei în decembrie în toate stupinele cam aşa ar trebui să se petreacă lucrurile. calitate bună. .cu temperaturi peste 13 grade.Veţi menţine puterea familiilor de albine asigurându-le liniştea. Producerea căldurii necesare este asigurată de acestea prin contracţii ale fibrelor musculare toracice şi abdominale. hrana fiind folosită exclusiv pentru menţinerea unei temperaturi constante în stup. Această operaţie trebuie executată rapid pentru a nu stresa inutil familia de albine.În această perioadă nu există creştere de puiet. lună de lună. ridicarea salteluţelor.a unei familii de albine de puterea mijlocie (medie). aceasta putând fi generată de prezenţa rozătoarelor. fiind format din două unităţi distincte: miezul ghemului şi coaja. Oare am exagerat cu ceva referindu-mă la gândul bun şi fapta bună proprii stuparilor optimişti. Căldura trebuie produsă atât pentru necesităţile fiecărui individ cât şi pentru a menţine în interiorul stupului o temperatură constantă. albinele au un comportament distinct şi propriu de iernare. decembrie Ultima lună a anului. Acest consum depinde de puterea familiei intrate la iernat. Acest control auditiv se face fără deschiderea stupilor prin ataşarea urechii de peretele din faţă al stupului sau prin 49 . Diferit de ceea ce se întâmplă cu majoritatea altor specii de insecte.rezervele de hrană îndeplinesc aceste trei condiţii esenţiale: 1. se emite şi se păstrează căldura astfel că albinele pot suporta gerurile cele mai mari. Controlul sumar presupune: ridicarea capacului (cu grijă. pe site. calendarul de faţă. fericiţi şi prosperi? Nu uitaţi . . . . accesibilitate pentru albinele din ghem. . De asemenea consumul mare de hrană poate fi cauzat de neizolarea stupilor împotriva frigului. . .Este de reţinut ca familiile slabe consumă mai mult decât cele puternice acest consum sporit fiind însoţit de o uzură mai accentuată a albinelor care iernează. Acesta trebuie să se afle sub leaturile superioare ale ramelor (fagurilor) cu miere. acasă în familie. Ele se aglomerează în acel ghem compact denumit ghemul de iernare în care se produce. .datorită bunei pregătiri . se va căuta cauza.Chiar dacă .data solstiţiului de iarnă când ziua are durata cea mai scurtă s-ar părea că este un interval de timp mort în care apicultorul n-are ce face.Datele experimentelor ştiinţifice ca şi observaţiile şi constatările multianuale ale unor prestigioşi apicultori posesori a zeci sau sute de stupi evidenţiază faptul consumului inegal de miere de la rezervele de hrană din stup. în afara ei. cantitate suficientă. perniţelor şi a podişorului (tot cu grijă şi observarea formei şi amplasării ghemului de iernare.Se recomandă controlul iernării într-una din zilele cu timp frumos înţelegând prin timp frumos o vreme calmă şi însorită . zgomote puternice.Controlul consumului de hrană din perioada de iarnă se poate face prin menţinerea pe cântarul de control .bine protejat contra intemperiilor . . Nu este deloc aşa şi vom vedea de ce atunci când vom enumera acţiunile specifice.în general de corectitudinea pregătirii familiei şi a stupului pentru sezonul rece.insecte atunci când se află în stupină. prima lună de iarnă astronomică (21 decembrie . Pe măsură ce temperatura fiecărui individ din coajă scade acesta se mişcă spre interior spre a se încălzi. fiind şi locul de iernare a mătcii. sau ciocănitori.

pe vatra de iernare ca şi în fiecare stup. echipament de protecţie etc. Este ca şi cum un medic ascultă cu stetoscopul inima şi plămânii ciocănind cu degetul coşul pieptului pacientului aflat la consultaţie şi. vopsirea şi finisarea acestora în principal este vorba despre stupi. Vechea zicală românească conform căreia "bunul gospodar îşi face vara sanie şi iarna car" este acum de actualitate în sensul că atelierul stupinei devine locul în care stuparul pregăteşte din timp tot ce-i va fi necesar în viitorul sezon activ. la faţa locului. lovirii sau răsturnării stupilor de către animalele domestice sau chiar de către hoţi ori alţi răufăcători înseamnă de fapt pierderi grave de efectiv. datorită atacului ciocănitorilor sau piţigoilor. cap. ambalaje de depozitare a mierii. Dacă în decembrie sunt zile cu câteva ore mai calde şi însorite putem asista la zboruri de curăţire.Sigur că. în stupină. pagube care de obicei nu mai pot fi recuperate. Fiecare stup va fi atent observat şi ascultat procedând aşa cum este precizat în articolele amintite mai înainte. diapozitivelor din dotarea stupinei. De aceea eventualele intervenţii mai ales legate de lipsa sau inaccesibilitatea hranei vom încerca să le tratăm în calendarele lunilor următoare. Tot ce nu corespunde este trecut la reformă. în atelierul stupinei.cel puţin săptămânal sau decadal a stupinei are şi un alt scop principal anume acela de a asigura liniştea deplină în incintă. În cazul în care se observă curenţi de aer rece se vor lua măsuri pentru protejarea stupinei.Orice zgomot sau mişcare din jurul stupinei este percepută de albine. să citească literatura de specialitate şi dacă este posibil să facă aceste controale de iarnă sub îndrumarea unui apicultor consacrat şi priceput bucurându-se la faţa locului de competenţa dobândită după ani şi ani de practică a îndrumătorului. cabana apicolă. O uşoară lovire a stupului intensifică zumzetul astfel că urechea exersată a unui stupar priceput poate interpreta corect felul şi durata emisiei sonore. albinele moarte de la urdiniş (cu ajutorul unei sârme îndoită la unul din capete). Lucrări ce se efectuează iarna în stupină Recomand. A nelinişti albinele. Vizitarea periodică . pentru buna lor iernare. datorită trepidaţiilor. cu grijă. ceea ce determină o agitaţie mărită a acestora. În funcţie de constatări se începe recondiţionarea acestora înţelegând prin recondiţionare curăţirea. 50 . dezinfecţia.ea cu succes a sezonului rece devine de neconceput Tocmai aici trebuie să apreciem locul şi rolul măsurilor de protecţie luate din timp ca şi necesitatea controlării îndeplinirii concrete a tuturor cerinţelor care asigură ceea ce îndeobşte denumim o iernare liniştită. centrifuge. utilajelor.introducerea unui tub de cauciuc prin urdiniş şi ascultarea zumzetului care se aude din stup. De aceea trebuie înlăturată orice sursă de zgomot din stupină. existând pericolul epuizării rezervelor. . rulota apicolă. a provoca deranjul lor datorită pătrundem şoarecilor în stupi. funcţie de ceea ce doctorul aude şi interpretează. O familie agitată va consuma astfel cantităţi mai mari de hrană. tăvi de descăpăcit.Zăpada afânată prin care aerul pătrunde cu uşurinţă şi care uneori poate acoperi stupii nu constituie un pericol pentru viaţa albinelor. mai ales apicultorilor începători. .De aceea. remorca apicolă şi chiar pavilionul vor trece printr-o atentă verificare cu toate etapele ulterioare presupuse de constatările verificărilor. fără pierderi de efectiv. . pune diagnosticul si stabileşte tratamentul Despre interpretările emisiilor sonore pe care stuparul le recepţionează când ascultă stupii există relaţii lămuritoare în "Iernarea familiilor de albine". securitatea stupinei ca şi a fiecărui stup pe tot parcursul iernii este o condiţie fără de care traversa. topitoare solare. s-a format gheaţă aceasta se înlătură uşor. la urdiniş. Însăşi atelierul. Oricum în decembrie situaţii anormale este puţin probabil să fie constatate. Pentru favorizarea zborurilor de curăţire din zilele frumoase se vor elimina.se procedează astfel numai dacă în ferestrele iernii apar zile calde şi însorite cu temperaturi de +12 +14°C care permit zborurile de curăţire. prin instalarea de paravane. În atelierul stupinei Se verifică atent starea generală şi funcţională a tuturor uneltelor. Fagurii şi ramele de la rezerva stupinei vor fi luaţi la mână astfel ca rezerva stupinei să fie completată numai cu rame şi faguri ce corespund exigenţelor. În cazul în care a căzut zăpada aceasta se înlătură de pe suprafaţa oglinzii stupului şi se presară paie. .VI. frunze uscate sau pleavă pe care albinele care ies la zbor se pot aşeza şi odihni fără riscul de a înţepeni din cauza frigului. zgomotelor. dălţi.În luna decembrie stuparul harnic şi priceput are de lucru. de asemenea. afumătoare. Înlesnirea zborurilor de curăţire este asigurată anterior dacă stupii au fost orientaţi cu urdinişurile spre răsărit. repararea. la masa de lucru şi în reuniunile apicole el trebuie să fie prezent la următoarele Acţiuni specifice În stupină Controlul mersului iernării trebuie făcut concret. . fără zgomot întrucât obturarea urdinişului determină sufocarea albinelor. Dar dacă stratul de zăpadă a prins pojghiţă sau pe scândurelele de zbor.

însârmarea lor şi lipirea fagurilor artificiali pe ramele noi sau pe cele vechi. Cais (Armeniaca vulgaris). dacă culesul principal. Analizând elementele de cheltuieli se poate uşor determina ponderea fiecăreia în totalul sumei cheltuite şi efectul asupra producţiei sub aspect cantitativ şi valoric. în prima parte a iernării activitatea lor este redusă şi în familie este suficient aerul ajuns în stup prin zăpada afânată. Zambilă (Hyacinthus orientalis). extragerea şi condiţionarea cerii este o acţiune care dacă nu a început poate începe. Viorea (Scilla bifolia). Salcie căprească (Salix caprea). Având aceste date bilanţul de venituri şi cheltuieli este aproape gata. sunt îndepărtate pe neobservate sau sunt mâncate de albine. urmărind termenele optime . recondiţionate este de asemenea o acţiune la ordinea zilei. Albinele din ambele familii vor fi atrase de căldură spre aceste rame. micşoraţi consumul de hrană şi uzura organismului albinelor Speciile nectaro-polenifere si lunile de inflorire martie: Alunul (Corylus avellana). creşte necesarul schimbului de aer. mătci)obţinute în stupină în perioada sezonului apicol.. familiile se pregătesc cu 6 săptămâni înainte adică începând cu prima decadă a lunii aprilie. precum şi o dezvoltare de primăvară bună.Este bine să ştim că . urmare acestui fapt.Reformarea şi topirea fagurilor. procurarea de utilaje şi materiale.. Organizatorice: ridicarea calificării profesionale. . .va avea suficiente albine culegătoare capabile să valorifice profitabil abundenţa de nectar. Arţarul american (Acer negundo). până în momentul ieşirii din stup a albinei zburătoare trec 40 de zile. la formarea cuiburilor. Bănuţei (Bellis perennis). Condiţionarea şi valorificarea seminţelor de plante melifere. Încheierea ramelor achiziţionate ca rame la pachet. La masa de lucru Se calculeaza cât mai exact cheltuielile efective pe anul apicol sau pe anul calendaristic expirat. pretinde sau afirmă că le ştie pe toate greşeşte şi.Un bun manager ştie să tragă concluzia analizând bilanţul stupinei şi bazat pe aceste concluzii poate întocmi un plan realist de activitate pentru viitorul sezon apicol activ. apicultorul trebuie să pună câte o ramă plină cu miere de o parte şi de alta a peretelui despărţitor al diafragmei. în această situaţie apicultorul îşi poate face o părere greşită conform căreia matca a intrat în iarnă neîmperecheată din cauza lipsei de trântori. În stupii acoperiţi cu zăpadă albinele iernează bine.. Nu uitaţi Iernarea familiilor de albine în bune condiţii reprezintă premisa creşterii unui puiet de bună calitate. începând din ianuarie-februarie.. în cea de a doua parte a iernării în cuiburi apare puietul şi. Mătcile împerecheate la începutul toamnei pot fi de calitate. se va dovedi că fudulia este păguboasă. Salcie albă (Salix alba). Prin protejarea vetrelor de stupină contra vânturilor şi curenţilor şi prin expunerea stupilor în plin soare. Aninul negru (Alnus glutinosa). în cazul iernării a câte două familii într-un stup orizontal. Se însumează cantitativ şi valoric producţiile de miere şi alte produse apicole inclusiv material biologic (roi. o reglează în acelaşi timp. elaborarea planului de îmbunătăţire şi folosire a bazei melifere în anul următor. Toamna. Ulm (Ulmus campestris). Piersic (Piersica vulgaris). Răchită (Salix viminalis)... Venitul sau profitul pe stupină se obţine scăzând totalul cheltuielilor din totalul veniturilor. Apicultorul care asigură în toate condiţiile necesare unei ponte intense. de regulă.. De exemplu... Zălog (Salix cinereea).. Aceasta este o acţiune importantă care se face la masa de lucru cu pixul în mână şi eventual cu calculatorul alături. Cine crede. În apicultură este cunoscută Legea celor 40 de zile conform căreia din momentul depunerii oului de către matca fecundată. Ghiocel (Galanthus nivalis). 51 . mai devreme sau mai târziu. După împerechere ele pot începe ouatul dar de multe ori albinele nu mai cresc acest puiet. Cea mai bună perioadă de citit şi recitit literatura apicolă nu trebuie irosită în van. Mierea ursului (Pulmonaria officinalis). Ouăle. familii. să zicem cel de la salcâm este aşteptat la 15 mai.nu mai puţin de 40 de zile până la culesul principal .

Răchita (Sa//x viminalis)". Ulmul (Ulmus campestris)". . Cătina albă (Mippophae rhamnoides)". Muştar de câmp (Sinapis arvensis)**. Fărâmiţarea excesivă prin roire naturală sau artificială slăbeşte familiile.Pondere apicolă: Foarte mare =****. Măr (Malus domestica)**. mai: . Catalpa (Catalpa bignonioides)*. Salvia de câmp (Salvia protensis)**. Nu uitaţi . Castan (Aesculus hippocastanum)**. polen. în ultima decadă se va da o deosebită atenţie menţinerii puterii familiilor. Zălogul (Salix cinerea)**. Zambila (Hyacinthus orientalis)*. Mojdrean (Fraxinus ormus)**. Cireşul (Cerassus avium)". Trifoi alb (Trifolium repens)***. Măceşul (Rosa canina)". . Bănuţei (Bellis perennis)*. Păpădie (Taraxacum officinalis)**. Salcia albă (Safe alba)*". Mac de câmp (Papaver dubium)*. mai harnice şi bine pregătite pentru marele cules care vine: cel de la salcâm.În aceasta lună culesurile sunt în general definite drept culesuri de întreţinere dar de la speciile care intră în categoria ce are pondere apicolă mare sau mijlocie se pot înregistra uneori chiar culesuri de producţie ca de pildă în livezile de pomi fructiferi sau în vecinătatea lanurilor de rapiţă cultivată. Mărul (Malus domestica)". Paltinul de munte (Acer pseudoplatanus)". Unele specii ca de pildă mesteacănul şi ulmul interesează albinele numai pentru polen şi mană. nectar. Jugaştrii (Acer campestre)***. mana şi propolis oferite de aceste specii spre binele albinelor şi spre binele şi profitul apicultorului. Mare = ***. SALCÂM (Robinia pseudacacia)****.Oricum este important să cunoaştem şi mai ales să valorificam culesurile de nectar. Rapiţa salbatică (Brassica rapa)".Aproape toate plantele enumerate oferă albinelor un cules de nectar şi polen. Paltin de câmp (Acer platanoides)**. Brad (Abies alba)"*. Salcia caprească (Salix caprea)"*. Părul (Pirus sativa)". Viţa de vie (Vitis vinifera)***. unele ca de exemplu arţarul tătăresc. Mijlocie = **. Dacă în primele două decade ale lunii. Legendă . prevenirii roirii naturale şi preîntâmpinării ieşirii roilor. Mahonia (Mahonia aquifolium)*. Păducel (Crataegus monogyna)**. Mesteacănul (Betula alba)*. cele doua specii de paltin oferă şi culesuri de mană sau de la salcia albă şi cea căprească albinele adună pe lângă polen. Molid (P/cea excelsa)***. Corcoduşul (Prunus cerasifera)**. Paltin de munte (Acer pseudoplatanus)**. După denumirea populară (comuna) şi cea ştiinţifică am indicat ponderea (importanţa) apicolă prin asterisc astfel: **** (4 asteriscuri) înseamnă pondere apicolă foate mare. Păr (Pinus sativa)**. Arţarul tătăresc. Vişin (Cerasus vulgaris)**. 52 . Facelia (Phacelia tanacetifolia)***. Mierea ursului (Pulmonaria officinalis)*. Vioreaua (Scilla bifolia)*. Aceasta o doresc tuturor stupinelor şi proprietarilor lor.În mai înfloresc sau continuă să înflorească speciile melifere (în ordine alfabetică: Arţar tătărăsc (Acer tataricum)***. Rapiţa de toamnă (Brassica napus var oleifera)***. Sânger (Cornus sanguinea)**. jugastrul.)**. Cătina albă (Mippophae rhamnoides)**.aprilie: În aprilie începe sau continua înflorirea următoarelor specii melifere: Arţarul american (Acer negundo)*. Caisul (Armeniaca vulgaris)**. Căpşunul (Fragaria moschata)*. Răpită de primăvară (Brassica râpa var oleifera)***. Mică = *. Jugastrul (Acer campestre)*". Jaleş de câmp (Salvia nemorosa)*. Mesteacăn (Betula alba)*. . mereu mai multe. Pin (Pinus sp. Drăcilă (Berberis vulgaris)*. Bănuţei (Bellis perennis). luna viitoare. Paltinul de câmp (Acer platanoides)". Caprifoi (Lonicera tatarica)*. Răpită de toamnă (Brassica napus var oleifera)***. Salcâm mic (Amfora fruticosa)**. va fi marcat astfel:***. Mac roşu (Papaver rhoeas)**. ** (două = pondere apicolă mijlocie şi în sfârşit * (un asterisc) = pondere apicolă mică. obiectivul principal îl constituie întărirea continuă a familiilor de albine şi folosirea culesului de la salcâm. Sper într-un aprilie senin. călduros cu albine sănătoase. Frasin (Fraxinus excelsior)*. *** (3 asteriscuri) înseamnă pondere apicolă mare. Păpădia (Taraxacum officinale)". Răpită sălbatică (Brassica râpa)**. mană şi propolis. Mierea ursului (Pulmonaria officinalis)*. Gutui (Cydonia oblonga)**. Cornul (Cornus mas)**. Lucerna (Medicago saliva)**. Acesta este de patru stele (asteriscuri) adică are o pondere apicolă Foarte mare şi. (Acer tataricum)**. Vişinul (Cerasus vulgaris)". Prunul (Prunus domestica)". Cireş (Cerasum avium)**.

Gutui (Cydonia oblonga)**. Sulfina albă (Melilotus allbus)**. Pepene verde (Citrullus vulgaris)**. Lucerna (Medicago sativa)**. Nu degeaba denumirea populară a lunii mai este Florar. Glădiţă (Glenitschia triacanthos)**. Căpşun (Fragaria moschata)*. Caprifoi (Lonicera tatarica)*. Cicoare (Cichorium intybus)*. ** = Mijlocie. Hrişcă (Polygonum fagopyrum)**. Dovleac (Cucurbita pepo)**. Salcâm (Robinia pseudoacacia)***. Bumbac (Gossypium hirsutum)*. mană şi propolis. Izmă bună (Mentha piperita) *. *** = Mare. Zburătoare (Chamaenehon angustifolium)*** Zmeur (Rubus 53 . Limba mielului (Borago officinalis)*. Salvia de câmp (Salvia pratensis)**. Iarba şarpelui (Echium vulgare)**. Lucerna (Medicago saliva)**. Catalpa (Catalpa bignoides)*. Lemn câinesc (Ligustrum vulgare)**. Busuioc de mirişte (Stachys anaua)***. Pepene verde (Citrullus vulgaris)**. Salcâm roz (Robinia neomexicana)***. Jaleş de câmp (Salvia nemorosa)*. Salcâm roz (Robinia neomexicana)***. Mac roşu (Papaver rhoeas)**. Mătăciune (Dracocephalum moldavica)**. Trifoi alb (Trifolium repens)**. Muştar de câmp (S/nap/s arvensis)**. Hrişcă (Polygonum fagopyrum)**. Pălămida (Cirsium arvense)**. iulie: . Busuioc lânos (Stachys lanata)**. Sălcioara mirositoare (Eleaagnus angustifolia)*. Răpită sălbatică (Brassica râpa)**. Castan (Aesculus hippocastanum)**. Drăcilă (Berberis vulgaris)*. În această lună o abundenţă floristică de interes melifer oferă albinelor culesuri de nectar. polen. Rapiţa sălbatică (Brassica rapa) **. Hurmuz alb (Symphoricarpus albuş**. Legendă . Pepene galben (Cucumis mello)**. Pin (Pinnus sp. Zămoşiţă (Hibiscus syriacus)*. Sulfina galbenă (Melilotus officinalis)**.)**. Anghinarea (Cynara scolymus)*. Caprifoi (Lonicera tatarica)*. Păpădia (Taraxacum officinale)**. Limba mielului (Borago officinalis)*. Dalia (Dahlia sp. Busuioc de baltă. Muştar alb (Sinapis alba)***. Trifoi roşu (Trifolium pratense)**. Lavanda (Lavandula vera)**.Pondere apicolă: **** = Foarte mare. Trifoi roşu (Trifolium pratense)**. . Roiniţă (Melissa officinalis)**. ţepuh (Stachys palustris)**. Răchitan (Lythrum salicaria)**. Lemn câinesc (Ligustrum vulgare)**. . Bănuţei (Bellis perennis)*. Tei cu frunza mică (Tilia cordata)***. Talpa gâştei (Leonurus cardiaca)**. Soc (Sambucus nigra)*. Isop (Hyssopus officinalis)*. Pepene galben (Cucumis mello)**. Pălămida (Cirsium arvense)**. doresc tuturor stuparilor ca stupii lor să fie în masivele de salcâm cu flori multe. iunie: . * = Mică. Soc (Sambucus nigra)*.Floarea-soarelui (Helianthus annuus)****. Păpădie (Ţaraxscum officinale)**. Mac oriental (Papaver orientale)*. Mac de grădină (Papaver somniferum) *. Haina miresei (Polygonum baldschuanicum)*. Păducel (Crataegus monogymna)**. bogate în nectar iar vremea să fie caldă şi însorită adică favorabilă culesului. Talpa gâştei (Leonorus cardiaca)**. Zămoşiţă (Hibiscus syriacus)*. Cenuşer (Ailanthus glandulosa)". Muştar alb (Sinapis alba)***. Salvia de câmp (Salvia pratensis)**. Sânger (Cornus sanguinea)**. Busuioc lânos (Stachys lanata)**. Teiul argintiu (Tilia argentea)****. Ceara albinei (Asclepias syriaca)*. Butoiaş (Oenanthe aquatica)**. Facelia (Phacelia tanacetifolia)***. Viţa de vie (Vitis vinifera)***. Tei cu frunza mare (Tilia platyphyllos)***. Mac de câmp (Papaver dubium)*.)**. Zmeur (Rubus idaeus)****. Roiniţă (Melissa officinalis)**. Hurmuz roşu (Symphoricarpus orbiculatus)**. Ridiche sălbatică (Raphanus raphanistrum)*. Fluturei (Gaillardia picta)*. Brad (Albies alba)***. Mac roşu (Papaver rhoeas)**. Coriandru (Coriandrum sativum)***. Dovleac (Cucurbita pepo)**. Castravete (Cucumis sativum) *.Cum salcâmul este specia cea mai importantă. Ceapă seminceri (Allium cepa)**.. Facelia (Phacelia tanacetifolia)***. Hurmuz alb (Symphoricarpus albuş**.Iulie este o lună în care încep să înflorească sau îşi continuă înflorirea următoarele specii spontane sau cultivate de interes apicol (în ordine alfabetică: Albăstriţa (Centaurea cyanus)*. Răpită de primăvară (Brassica râpa var oleifera)***. Ceapă seminceri (Allium cepa)**. Mac oriental (Papaver orientale)*. Sparceta (Qnobrychis vicifolia)*. Salcâm japonez (Sophora japonica)**. Coriandru (Coriandrum sativum) ***. Haina miresei (Polygonum baldschuanicum)*. Ridiche sălbatică (Raphanus raphanistrum)*. Cătina albă (Hippophae rhamnoides)**. Muştar de câmp (Sinapis arvensis)**. Floarea-soarelui (Helianthus annuus)****.Abundenţa floristică caracterizează această lună în care începe sau continuă înflorirea următoarelor specii (în ordine alfabetică: Albăstriţa (Centaurea cyanus)*. Tei cu frunza mare (Tilia platyphyllos)***. Teiul argintiu(Tilia argentea)****. Jaleş de câmp (Salvia nemorosa)*. Salcâm mic (Amorpha fruticosa)**. Tei cu frunza mică (Tilia cordata)***. Iarba şarpelui (Echium vulgare)**.

Fluturei (Gaillardia picta)*. în zborurile lor. Lucerna (Medicago saliva)*. Castravete (Cucumis sativum) *. Dalia (Dahlia sp. ** = Mijlocie. Busuioc lânos (Stachys lanata)**. Sulfina albă (Melilotus allbus)*.Pondere apicolă: **** = Foarte mare. Cenuşer (Ailanthus glandulosa)*. Cicoare (Cichorium intybus)*. Lavanda (Lavandula vera)**. Trifoiul alb. cel cu frunza mică. ** = Mijlocie. * = Mică. Facelia (Phacelia tanacetifolia)***.Pondere apicolă: *** = Mare. Pepene verde (Citrullus vulgaris)*".Ponderea apicolă: **** = Foarte mare. Legendă . Hrişcă (Polygonum fagopyrum)*. august . Haina miresei(Poligonum baldschuanicum)*. * = Mică. Sulfina galbenă (Melilotus officinalis)***. Roiniţă (Melissa officinalis)*. Castravete (Cucumis sativum)*. Mătăciune (Dracocephalum moldavica)*. Busuioc de baltă. ** = Mijlocie. Păpădia (Taraxacum officinale)**. Facelia (Phacelia tanacetifolia) **. *** = Mare.)**. Legendă . Lavanda (Lavandula vera)*. Sulfina albă (Melilotus allbus) *. în ultimele fenofaze de înflorire se mai găsesc în această lună următoarele specii (enumerate în ordine alfabetică: Bănuţei (Bellis perennis)*. Zburătoare (Chamaenerion angustifolium)**. Muştarul alb.idaeus)****. * = Mică. Salcâm roz (Robinia neomexicana)**. cu frunza mare. Dalia (Dahlia sp. Topinambur (Helianthus tuberosus)*. Pepene galben (Cucumis mello)**. Steluţa vânătă (Aster amellus)*. Evodia. Teiul argintiu. Lucerna (Medicago sativa)**. Hurmuz alb (Symphoricarpus albuş*. Zburătoarea şi Zmeurul. Mac de grădină (Papaver somniferum)*.Legendă . Pălămida (Cirsium arvense)*.)**. Ceara albinei (Asclepias syriaca)*. Busuioc de baltă. Steluţa vânătă (Aster amellus)*. * = Mică. Busuioc de mirişte (Stachys annua)***. Trifoi alb (Trifolium repens) **. Răchitan (Lythrum salicaria)**. Cicoare (Cichorium intybus)*. Nalba de grădină (Althaea rosea)*. Numărul acestora se restrânge drastic pe măsură ce vremea se răceşte. maxim. Lucerna (Medicago saliva)**. albinele mai pot întâlni în diferite faze de înflorire următoarele specii (enumerate în ordine alfabetică: Albăstriţa (Centaurea cyanus)*. Dovleac (Cucurbita pepo)**. Păpădia (Taraxacum officinale)*. Fluturei (Gaillardia picta)*.Pondere apicolă: *** = Mare. Trifoi alb (Trifolium repens)*.. . Dovleac (Cucurbita pepo)**. Busuioc de mirişte (Stachys annua) ***. Răpită sălbatică Brassica râpa)**. Păpădia (Taraxacum officinale)". Trifoi roşu (Trifolium pratense)*. Cicoare (Cichorium intybus)*. Sulfina galbenă. De aceea acţiunile de stupărit pastoral sunt la ordinea zilei. Hurmuz roşu (Symphoricarpus orbiculatus)**. *** = Mare.Din această enumerare rezultă că speciile cu pondere apicolă Foarte mare şi Mare sunt: Floarea-soarelui. Trifoi roşu (Trifolium pratense)**. ** = Mijlocie. 54 .Acestea sunt: Anghinarea (Cynara scolymus)*. Dalia (Dahlia sp. Trifoi alb (Trifolium repens)**.În septembrie numărul acestora este diminuat faţă de lunile anterioare. Anghinarea (Cynara scolymus)*. Salcâm japonez (Sophora japonica)*. Pepene verde (Citrullus vulgaris)*. Topinambur (Helianthus tuberosus)". septembrie: . în funcţie de condiţiile meteorologice şi de zona geografică în această lună. ţepuh (Stachys palustris) *. ţepuh (Stachys palustris)**.. Isop (Hyssopus officinalis)*. Iarba şarpelui (Echium vulgare)*. Ridiche sălbatică (Raphanus raphanistrum)*. arborele de miere (Evodia hupensis)** Facelia (Phacelia tanacetifolia)**. Sulfina galbenă (Melilotus officinalis)**. Jaleş de câmp (Salvia nemorosa)*. Muştar de câmp (S/nap/s arvensis)*. Haina miresei (Polygonum baldschuanicum)*.. Izmă bună (Mentha piperita)*. Muştar de câmp (Sinapis arvensis)**. .Legendă . sfârşit). Jaleş de câmp (Salvia nemorosa)*. Pepene galben (Cucumis mello)*.. Zămoşiţă (Hibiscus syriacus)*. . Răchitan (Lythrum salicaria)**. Busuioc lânos (Stachys lanata) *. În pepinierele în care vegetează aceste specii este locul albinelor care vor culege pentru ele şi pentru stupar miere multă şi de calitate.)**. Ridiche sălbatică (Raphanus raphanistrum)*.August este luna în care mai multe specii de interes apicol se află în diferite fenofaze de înflorire (început. Butoiaş (Oenanthe aquatica) *. Steluţa vânătă (Aster amellus)*. Hurmuz roşu (Symphoricarpus orbiculatus)*. Hurmuz alb (Symphoricarpus albuş**. Nalba (Malva silvestris)*. Răpită sălbatică (Brassica râpa)*. Bănuţei (Bellis perennis)*.

voi prezenta cateva retete pe baza de zahar.Completarea cu sirop se face dupa ce s-a reorganizat cuibul urmarindu-se in special capacirea mierii depozitate. concentratie 2/1 in doze mici.Acest lucru se impune prin aceea ca la concentratiile mai reduse albinele consuma mai mult zahar pentru prelucrarea siropului "mierea" (20% zahar in cazul concentratiei 1/1 si numai 10% in cazul concentratiei 2/1).6 l sirop de zahar. la 2/1. APIFONDA.zilnice.stimulare in primavara : cu sirop 1/1.Hraniri de stimulare la sfarsitul verii (august) . In ceea ce priveste zaharul. fara a avea pretentia ca le cunosc pe toate sau ca sunt standard: Este un inlocuitor al mierii.primavara.In schimb la completarea rezervelor de hrana in decursul primaverii sau in cazul hranirilor medicamentoase se foloseste siropul in concentratie de 1/1.2 litri apa.O operatiune foarte importanta este indepartarea cristalelor de zahar(cu o carpa uda si stoarsa) ce se depun pe peretii vasului. concentratie 1/1 conform prospectului. Concentratia siropului este mai avantajoase atat pentru albina cat si pentru crescator in proportie de 2/1 sau 3/2.Se administreaza dupa nevoi. 55 . Mod de folosire : Completarea rezervelor pentru iernat: aceasta lucrare incepe pe 1-5 august si are ca termen de finalizare data de maxim 20-25 august(cu cat mai repede cu atat mai bine).Nu trebuie sa grabiti fierberea.Siropul nu se fierbe sub nici un motiv.spuma rezultata(la inceput) se indeparteaza.pentru completarea rezervelor necesare iernarii. APIMEL.1 kg.dupa care se ia vasul de pe foc si se inglobeaza in reprize prin amestecare zaharul.Amestecand cele doua produse se constata ca zaharul este bine umezit iar apa nu balteste.Alte situatii de urgenta aparute in stupina.adica 2 kg zahar si 1 litru apa rezulta 2. pentru stimulare sau. Ideal ar fi ca pentru hranirea suplimetara sa se foloseasca miere.. hrana a fost insuficienta.punem in vas apa necesara si apoi turnam zaharul in reprize. se foloseste zaharul sau diferite produse aparute pe piata cum ar fi: APIINVERT. Serbetul de zahar (uz apicol) Mod de preparare : Se amesteca intr-un vas emailat sau din inox. Hraniri de salvare. Insa cum aceasta lipseste.Siropul de zahar se prepara in urmatoarele concentratii:1/1 .etc.in lipsa unui cules suficient ca familia sa stranga suficienta miere (ani secetosi sau din alte cauze) 2. Aceasta metoda este mai practica si mai rapida..5 litri de sirop 2/1 sau 3/1 sau doze mai mari daca albinele reusesc sa preia cantitatea.zahar si 0.amestecand continutul pana la dizolvarea totala.Se folosesc doze de 2-2. Prepararea siropului la cald se face incalzind apa necesara pana la fierbere. 2/1.la 3/2.O indicatie care trebuie respectata intotdeauna:nu fierbeti siropul pentru ca aveti toate sansele sa cristalizeze. De retinut : Cea mai avantajoasa concentratie este 2/1 sau 3/2. Acestea din urma se foloosesc conform prospectelor ce insotesc produsul.functie de taria focului.vara sau toamna .in caz contrar aparand cristalizarea "mierii". 3/2. In cele ce urmeaza.2 litri sirop de zahar.Hranirea si stimularea roiurilor : in doze zilnice de 200 g sirop/zi pana la aparitia unui cules natural.Cand preparam siropul la rece. 3. in cazul in care.la roi.Durata fierberii este de 15-30 min.La 1/1.adica 3 kg zahar si 2 litri apa rezulta 3.8 litri sirop de zahar.adica 1 litru apa si 1 kg zahar rezulta 1. avand in vedere ca are albina culegatoare putina si hrana deasemenea. Adaugati 2 g sare de lamaie/litru sirop pentru o buna invertire a zaharului." Mod de preparare : Siropul de zahar se prepara la rece sau la cald. hranirea suplimentara se face in urmatoarele cazuri cunoscute de mine: 1. Insistam asupra faptului ca zaharul trebuie dizolvat total. din diferite motive. acesta se da familiilor de albine sub forma de sirop.concomitent cu reducerea cuibului si impachetarea de primavara.Perioada de folosire este cuprinsa intre debutul primaverii (1-10 martie) si inceputul toamnei(maxim 15 septembrie).Hranirea suplimentara In general.Vasul cu amestecul rezultat se aseaza pe aragaz si se ferbe la foc moale.insa trebuie stiut ca in ce priveste calitatea este sub miere.Hraniri medicamentoase de primavara. 4.

Obtinem ceaiul folosind 3-4 g din fiecare planta uscata.Ne oprim din amestecat cand serbetul ajunge la consistenta si granulatia dorita.cand acesta ramane inchegat pe lingurita.pentru a nu se prinde de fundul vasului.Cam dupa 15-20 min.catre sfarsitul iernii sau in primavara.In caz de esec.daca este prea tare sau de zahar pudra daca este prea moale.Produsul final se toarna in tavite captusite cu hartie cerata.trebuind sa rezulte un produs de consistenta aluatului.850 litri intr-un vas de 10 litrii.5 cm.unde albinele au acces direct.150 l apa si dupa 10-15 minute turnam apa clocotita in cantitate de 0.cu mentiunea ca pastrarea lui la frigider nu trebuie sa depaseasca 48 ore. Pasta de zahar pudra si miere Mod de preparare : In principiu se procedeaza amestecand la rece 4 parti de zahar pudra si o parte miere.Obtinerea lui se face prin prelucrarea zaharului tos.Corectia produsului se face prin adaugare de miere.mai putin la hranirea de completare. ahar candi simplu sau cu miere.ci doar cu vasul introdus intr-un alt vas cu apa care fierbe.In aceasta pasta se pot ingloba polen.racim amestecul pana la 40-50 grade C si amestecam cu o lingura mare de lemn pana la formarea serbetului.Odata cu trecerea timpului se constata ca solutia devine opaca.pentru ca altfel albinele nu consuma cristalele mari si se inregistreaza o mare risipa de hrana.In prealabil plantele se umezesc cu 0. Ceaiul medicinal se obtine prin infuzie din urmatoarele plante: sunatoare .etc.Spumuirea amestecului si stergerea peretilor vasului este obligatorie.Framantarea se face energic. Cu ajutorul unei linguri mari.combatand cu succes nosemoza.Dupa ridicarea vasului de pe foc.inlocuitori de polen.Pana incepe fierberea mai amestecam cu lingura.apoi se albeste.folosita in diferitele retete trebuie lichefiata.850 l.Vasul se aseaza pe foc si fierbem 20-30 min. Mod de administrare : Pasta se administreaza sub forma de turtite a 0.se fierbe continutul 15 56 . musetel . nu lichefiem mierea la flacara directa.zaharul pudra este un component de baza.lichefierea mierii zaharisite Obtinerea zaharului pudra : In diferitele retete. roinita.pergament.Protofil.Este recomandat ca pentru o mai buna invertire a zaharului sa se aduge si 1-2 g sare de lamaie pe kg.In acest moment se adauga 800 g miere si se mai clocoteste inca 3 min. cimbrisor .In acest moment se ia vasul de pe foc si se introduce in apa sa se raceasca usor(70-80 grade C).Daca prima incercare a insemnat un esec.Verificarea concentratiei se face tot cu lingurita si paharul cu apa rece. Ceaiuri medicinale sunt benefice albinelor. care se poate macina cu o rasnita universala(manuala sau electrica). se lichefiaza in prealabil.de lemn.etc.Este ideala pentru hranirile de stimulare sau de salvare a familiilor ramase fara provizii in timpul iernii sau primaverii.apa 0.Grosimea placilor nu trebuie sa depaseasca 1-1.ceaiurile medicinale. isma .din cand in cand.2-1 kg.se adauga apa din nou si o luam de la capat.medicamente..Se poate folosi in tot timpul anului.Mierea folosita trebuie sa nu fie zaharisita sau daca este.numai ca de data asta suspensia trebuie sa formeze o boaba care se poate modela intre degete (de consistenta medie).etc.5 kg de zahar tos si 1 litru de apa.Se ia cu o lingurita sirop si se introduce intr-un pahar cu apa rece.asezate pe folii de plastic gaurit.deasupra ramelor.nu retopiti amestecul mai mult de 3 ori.(in tot acest timp amestecam ingloband mierea). coada soricelului .Doua sunt regulile de baza in aceasta lucrare : nu incalzim mierea mai mult de 45 grade C . Zaharul pudra. Zahar candi Mod de preparare : Se amesteca in oala. solutia de zahar apa se amesteca continu. se controleaza concentratia siropului.ceaiuri medicinale. Serbet de zahar cu miere : Se amesteca 5kg zahar tos.Dupa topire. (mierea usor incalzita).etc.Vom sti ca amestecul ajunge la concentratia optima. la fel cum am procedat in cazul serbetului simplu.tifon.Din acest ceai folosim dozele necesare.in toate cazurile. Lichefierea mierii : Mierea cristalizata(zaharisita).

Se livreaza albinelor sub forma de turtite.)si amestecand continu sa nu se prinda.pentru a face mai atractiv produsul.Odata turnata compozitia in tavi.aceasta se lasa nemiscata pana ce cristalizeaza.deasupra. Mod de preparare.se adauga 5-600 g miere in clocot. Dupa 5-8 minute se incepe amestecatul.min.Asa vom avea generatii tinere de albine.se toarna in tavi.lapte praf.In continuare procedam ca pentru reteta fara miere.Peste aceste componente se toarna miere sau sirop de zahar dens pana se ajunge la consistenta dorita.In cele ce urmeaza va vom prezenta retete de amestecuri proteice in care igredientele sunt diferite : Pasta de polen si miere : Pasta se prepara din 1 parte polen si 1.pentru a nu face cocolosi si se administreaza familiilor de albine in cantitate de 500 g la cateva zile.Pe langa administrarea diferitelor produse glucidice.5 kg polen macinat fin si 1.Dupa racirea totala a placilor de zahar..bine hranite si dezvoltate.Se administreaza in turtite pe folie sau tifon.Tavile trebuie in prealabil pregatite astfel : se umezesc usor si se tapeteaza cu hartie pergament.se poate umezi usor cu putina apa sau miere.faina de soia.Cand compozitia devine mai deschisa(catre crem) si opune rezistenta marita.drojdie : Se realizeaza un amestec din urmatoarele ingrediente: 3 parti faina de soia degresata.Componentele se amesteca bine.Se corecteaza consistenta adaugand zahar pudra sau miere.exista varianta adaugarii unei cantitati de miere.si se corecteaza consistenta prin adaugarea de zahar pudra sau miere.spumuim si stergem cu carpa uda peretii oalei.Polenul strans de albine. 57 .Se administreaza vara in hranitor.faina de soia : Siropul de zahar poate fi folosit si el ca baza in amestecurile proteice.1/2 parte drojdie de bere.sirop.deasupra ramelor. Pentru obtinerea acestor placi de zahar candi cu miere.Se framanta toate ingredientele.5 kg faina de soia degresata.5 kg. miere. Amestec miere. si luam de pe foc.Dupa ce am adaugat mierea.Turtitele se prepara din 1/2 parte lapte praf degresat. In momentul cand amestecul ajunge la temperatura de 116 grade C.1 parte lapte praf degresat.2 parti zahar pudra si 1. Pasta de miere.se scot prin ridicarea de hartia pergament si se depoziteaza in locuri uscate si racoroase.Atat mierea cat si polenul trebuie sa provina de la familii de albine sanatoase. Paste si amestecuri proteice Amestecurile proteice sunt folosite des in practica apicola.in perioadele de crestere a puietului(cand nu exista polen suficient in natura).conditionat si conservat se macina fin.zahar pudra si drojdie de bere : In practica apicola polenul poate fi inlocuit cu drojdia de bere inactivata.vasul se ia de pe foc si se lasa la racit.folosirea lor este foarte indicata.amestecam timp de 1 min.zahar pudra si lapte praf : Un alt inlocuitor al polenului este laptele praf degresat.inox etc.primavara sau vara.25 parti miere.La 6 litri de sirop de zahar.1 parte drojdie de bere uscata(instant).dupa care se masoara temperatura lichidului.framantand cele doua ingrediente.Pentru a creste interesul albinelor pentru amestec. Amestec de sirop.zahar candi cu miere : Ca si la serbet.Se administreaza sub forma de turtite de 200-250 g.1 parte miere lichida.Amestecul se face din 3 parti zahar pudra. Amestec zahar tos si lapte praf : Se amesteca 1 kg zahar tos cu 50 grame de lapte praf degresat. Pasta de miere.polen. Mod de administrare : Aceste placi de zahar candi se pot da albinelor in iarna(la familiile ramase fara provizii)si in stimularea de primavara si sfarsit de vara.Cand termometrul arata 116 grade C.Corectia consistentei se face adaugand polen sau miere dupa nevoie.se procedeaza ca si in varianta simpla.se adauga 0.la intervale de 1-2 saptamani.Obtinem aceasta miere cu ajutorul unui vas cu fundul gros(tuci.

iar când timpul 58 .1/2kg miere diluata in 1l apa d).trecem amestecul de miere si pastura prin masina de tocat.1l apa .650g zahar . Antonescu).Administrarea poate dura pana la aparitia polenului in natura.5 kg.650g zahar .care fasii se freaca intre palme.galbenele) 2 plicuri sare de lamaie(impiedica zaharisirea)sau sucul de la 2 lamai c). .se depreciaza) si cand devin casanti. cristalele grosiere.o parte din apa se poate inlocui cu ceai medicinal sau Protofil.1l apa . necesare albinelor in aceasta perioada) . Formarea turtelor având în componenţa lor aceste două ingrediente cristalizate trebuie să ţină seama de faptul că albinele consumă doar în parte turta dacă conţine cristalele mari (atât de miere cristalizată.2 plicuri ceai de menta(indicat pentru diaree) .ceapa 25ml .morcov 20 ml .Spre sfarsitul iernii. de pasta.cand vrem sa hranim albinele.650ml apa .Cand borcanul este aproape plin.Cum se procedeaza : in luna ianuarie se expun fagurii cu pastura la ger.1 lingura miere(pentru prelucrarea mai usoara) b)1kg zahar 1l apa 1 plic ceai fructe de padure(se pot folosi si plicuri de:tei. si se administreaza deasupra ramelor. Se fac turtite de 0. restul..Pentru prevenirea aparitiei nosemozei.La 2 kg.in care am dizolvat 20 g sare de bucatarie.Inainte de a ingheta pastura (atentie.soc. Majoritatea sortimentelor de miere cristalizează (mai repede mierea de răpită. Pastura astfel obtinuta se amesteca cu o cantitate egala de miere lichefiata si se pune in borcane..dar totusi de actualitate este pasta de miere si pastura.1 lingura otet ( impiedica zaharisirea mierii) .12g drojdie uscata sau 50gdrojdie proaspata care se lichefiaza Lichefierea drojdiei O framanti separat cu 2 linguri de zahar iar ea se va lichefia de la sine devenind asemanatoare smantanii.daca se foloseste miere formula este -1l lapte -1l apa(care se fierbe cu laptele) -1450gmiere Albinelor li se va administra pe zi(indiferent de ce reteta folositi)doze mici la inceput(200ml/familie) ajungand treptat la doze mai mari(400-500ml/familie) Turta din miere cristalizată şi zahăr (dupa C.se taie in fasii prin mijlocul celulelor.1 lingurita rasa de sare (contine mineralele f. cât şi de zahăr).usturoi 20 ml (prelungeste viata albinelor pana la 87 de zile) f).1l lapte fiert fara sa clocoteasca .se toarna picurand si amestecand.se toarna deasupra inca un strat de miere. e).1 litru apa calda.din 10 in 10 zile.. zmeură. floarea-soarelui) iar zahărul tos este şi el format din cristale.1kg zahar .1 kg zahar ..Pasta de miere si pastura : O reteta mai veche. aruncându-le pe fundul stupului. a).suc de legume ca.

ca un aluat. izmă (Folia menfriae).300 l apă sau ceai de plante medicinale.. Turtele astfel pregătite se pun deasupra ramelor. C. până când conţinutul devine ca o pastă fină care nu se întinde şi nu este lipicioasă. Turta de şerbet trebuie să aibă grosimea de 1-1. se adaugă mierea şi apoi se frământă bine totul cu mâna. în funcţie de aprecierea noastră asupra cantităţii care ar fi necesară familiei de albine. la cald. tei (Flores tilliae). sau din zahăr şi miere de albine cu apă sau ceai. în acest caz se administrează 34 ml kilogramul de pastă. aceasta se adaugă numai când şerbetul s-a terminat de fiert. C. Pentru a doua variantă. măceş (Fructus cynosbati) şi soc (Flores sambucus). Pentru realizarea turtei cu adaus de ceai medicinal pasta se prepară din o parte miere.. în continuare.5 cm. deoarece în momentul preparării volumul conţinutului creşte mult din cauza spumei care se formează. doar atât cât să devină mai fluidă iar apoi se diluează cu ceaiul (infuzia) preparat în prealabil. întărindu-se. dr. 2 kg miere. Se recomandă în special folosirea mierii de salcâm. . gălbenele (Flores calendulae). Cu efecte deosebite s-a dovedit infuzia din următoarele plante medicinale: cimbrişor (Herba thymus sp. Mierea ce se foloseşte trebuie să fie necristalizată şi în nici un caz miere de mană. în acest moment se începe învârtitul siropului cu o lopăţică de lemn. Frecatul 59 .. Cu un termometru măsurăm temperatura. scoţându-le chiar afară din stup. Mierea cristalizată se lichefiază în bain-marie. Siropul astfel obţinut se pune al fiert la un foc slab şi se urmăreşte momentul în care începe fierberea. întreaga cantitate de zahăr pudră pe care o vom folosi. Mureşan şi ing. Pentru a preveni această situaţie se procedează astfel:'se foloseşte la prepararea turtei doar miere lichefiată sau granulată fin (având consistenţa untului) şi zahăr pudră măcinat sau pisat fin. mierea lichefiată se toarnă peste zahărul pudră (o parte miere la patru părţi zahăr). Pentru prima variantă. tei sau fâneaţă. Apoi se adaugă apă clocotită până la un litru. la 10 kg de zahăr se folosesc 2.permite.. dacă picăturile de sirop nu se amestecă cu apa din pahar şi formează o bobită este dovada că şerbetul este gata. Mihăilescu).700 kg zahăr pudră.750 l apă sau ceai de plante medicinale. Mihăilescu). amplasarea turtei Fig.pierderea prin încălzire excesivă a enzimelor şi vitaminelor . o parte ceai medicinal şi zahăr pudră după nevoie (până ce amestecul dobândeşte consistenţa aluatului de pâine) adăugând şi 1 g sare de lămâie la kilogramul de pastă. cantităţile indicate se introduc într-un vas emailat de mare capacitate. Mureşan şi ing. sunătoare (Herba hyperici). provenită de la familii sănătoase. . pentru a putea fi aşezată deasupra ramelor sub podişor.17 Amplasarea turtei. apoi se frământă cu mâna. coada şoricelului (Flores millefolii). b) Şerbetul de zahăr cu miere (dupa prof. Se toarnă apoi compoziţia într-un vas curat care a fost udat în prealabil cu apă rece. prin care albinele vor veni în contact cu turta (fig. Se poate prepara din zahăr cu apă sau ceai. într-un vas emailat se pune zahărul pudră. în cazul în care zahărul pudră se prezintă sub formă de bulgări. Se amestecă totul bine şi se lasă acoperit timp de 30 minute. efectuând mişcările întrun singur sens. E. la 10 kg zahăr şi 2 kg miere de albine se adaugă 1. în cazul când la prepararea şerbetului se foloseşte şi miere de albine. Amestecul de plante se macerează circa 10 minute cu 3 părţi apă rece. E.. Este indicat ca turta folosită la sfârşitul perioadei de iernare să conţină şi ceaiuri medicinale cu efect în stimularea activităţii albinelor şi apărarea stării de sănătate a acestora. Indiferent de variantă. 17). după ce în prealabil s-au decupat 1-3 ferestre din suprafaţa pungii. şi când aceasta a ajuns la 116-117°C siropul se consideră suficient de fiert şi se dă jos de pe foc. Pasta obţinută se administrează sub formă de turte (greutatea unei turte poate varia între 500 şi 1000 g) ambalate în hârtie sau pungi de plastic. Pentru obţinerea a 10 kg şerbet sunt necesare 7. în lipsă de termometru se poate folosi o metodă mai simplă care ne indică terminarea invertirii zahărului: într-un pahar cu apă rece se picură cu o linguriţă din siropul care fierbe...). coada calului (Herba equiseti). cu cel puţin patru ore înainte. c) Şerbetul fiert (după prof. 300 ml ceai medicinal sau 340 ml "Protofil". se poate folosi preparatul "Protofil"destinat stimulării dezvoltării familiilor de albine şi combaterii nosemozei. aceştia se zdrobesc fin. Pentru a nu se denatura calităţile mierii . dr. Şerbetul astfel preparat se ambalează în pungi de plastic în cantităţi de 500-1000 g sau chiar mai mari. muşeţel (Flores chamomillae]..apa încălzită în care se ţin vasul cu miere pentru lichefiere nu trebuie să aibă temperatura mai mare de 45°C. în locul infuziei medicinale preparate în casă. Mod de decupare a foliei in care este ambalata turta. Se lasă să se răcească până ce totul ajunge la temperatura de 40°C. în acest mod se împiedică formarea de cristale mari de zahăr. nefermentată. Se iau câte 4-5 g din fiecare plantă menţionată mai sus. până la omogenizarea amestecului. se aduce în încăperea de lucru. Infuzia rezultată se strecoară printr-o pânză curată. până când siropul începe să-şi schimbe culoarea spre alburiu şi apoi alb. roiniţă (Folia mellissae). Mierea se încălzeşte puţin.

curata.şerbetului este încheiat atunci când săltând lopăţică şerbetul care curge de pe aceasta nu se scufundă în restul masei şerbetului ci rămâne la suprafaţă. dai suc de ceapa in sirop de 2 ori nu si o data da ca tusesc si le dau lacrimile la saracele albine! 60 . ciorapul intre 2 funduri de bucatarie si intr-un lighenas de plastic apesi fund pe fund pana storci de nu mai iese zeama) dar . dar daca faci la 2-3 zile data urmatoare ai grija sa tragi afara cu dalta apicola aceste coji ca la unii stupi mai este tendinta de mucegaire a cojilor de ceapa sucul de ceapa prin vitaminele care-l contine intareste albina. sare de lamaie -se continua fierberea. După răcire se ambalează în hârtie cerată sau pungi de plastic în cantitate de 500 g până la 2000 de grame.Cand spuma incepe sa scada(2-3 minute)este gata. dar nu stiu acum uitandu-ma in urma sa pot spune ca este absolut necesar nu te pui sa imputi cutiile cu ceapa.o pui in galeata de sirop si o amesteci cu siropul apoi amestecand . inainte sa torni. datorita gustului astringent si dezinfectant stagneaza dezvoltarea bacteriilor in intestinul albinei (vezi si cand albina culege polen toxic.5 litri de apa rece si amesteci bine -vrei sirop 1/1 mai pui imediat 4 litri de apa rece si amesteci bine Nota.1 litri de apa la fiert -cand incepe sa fiarba se pun cele 5 kg...spalat pe maini cu sapun de casa si fara otet pe maini cum fac unii. ai grija ca.se amesteca sa nu se prinda si cand incepe sa fiarba se regleaza din foc pentru ca se umfla ca laptele(face spuma).tocatura care rezulta de la masina de tocat. în funcţie de necesităţile familiei respective.. Absolut nici-un miros ca e jale.Nici cele doua sorturi de zahar nici sarea de lamaie nu au miros. preluata de la gica: . reteta de la janese de sirop cu ceapa dai prin masina de tocat carne atatea cepe cati litri de sirop vrei sa faci(cepele de marimea unui ou . zahar si 5 gr. chiar si pe 6-7 rame il trage pana maine. .pui tocatura intr-un ciorap curat . Curatenie. Reteta de sirop invertit. pui siropul in PET-uri sa ai grija sa fie in toate sticlele ceapa omogena te duci la stupina si dai sirop cate 200-300ml sirop 1:1 cu ceapa .. maine cand te vei uita vei gasi in hranitor doar niste resturi de ceapa sub forma de cojite-le suge albina de nu-ti inchipui daca faci stimulare zilnic(200ml sirop)nu scoti aceste coji din hranitor.Daca stuparul se misca repede si lucreaza cu grija nu este pericol de furtisag. -vrei sirop 2/1 mai pui imediat 1.5 kg zahar Coronita sau Margaritar de la ag**na (sunt singurele sorturi de zahar de la noi care nu au miros).Personal fac aceste hraniri in mijlocul zilei fara teama.5 gr.oala de 10 litri curata ..Atunci are loc invertirea.Albina se orienteaza dupa miros asa ca aveti grija. ca este un ajutor profilactic sunt de acord.de gaina) daca vrei doar sucul . sucul ii . la fiecare familie si de fiacare data sa agiti sticla ca tocatura de ceapa pluteste 300ml sirop .acid citric (sare de lamaie) Preparare: -se pune 1.cum am zis mai sus nr cepe egal litri de sirop. o familie armonioasa . intestinul) si se zice ca-i mareste viata albinei culegatoare cu zece zile ca-i mareste durata eu practic nu am prea observat.

etc. indiferent de consistenta lor se poate ingloba si o anumita cantitate de ceai medicinal. care poate fi actionata manual sau de un motor. ca 2% deacolo. folosita in diferitele retete trebuie lichefiata. Obtinerea zaharului pudra In diferitele retete. propolis. venin. combatand cu succes nosemoza. In prealabil plantele se umezesc cu 0. Deoarece macinarea este destul de dificila. pentru stuparii care nu au timp pentru aceasta lucrare. substanţe energetice. elimina "bataile de cap". Acest ceai este benefic albinelor. valorificarea acestora făcându-se în industria farmaceutică şi cosmetică. isma. care se poate macina cu o rasnita universala(manuala). le transformă şi le combină cu substanţe specifice şi le înmagazinează în fagurii din stup". ceară şi polen) şi produse secundare (lăptişor de matcă. etc. Ceaiul medicinal se obtine prin infuzie din urmatoarele plante : sunatoare.nimic mai simplu.. si cu 7% de dincolo si cu 10% din partea ailalta .. zaharul pudra este un component de baza..deci rau nu poti sa faci coloniei de albine cu treburile astea naturale. nu lichefiem mierea la flacara directa.850 l. mierea este "substanţa dulce produsă de albine melifere din nectarul florilor sau din secreţiile care provin din părţi vii ale plantelor sau care se găsesc pe acestea. şi este produsul doar al albinelor. Lichefierea mierii Mierea cristalizata(zaharisita). hormoni.te trezesti cu familii mai bune decat daca n-ai face nimic. Din acest ceai folosim dozele necesare. Obţinerea produselor apicole secundare de la familia de albine trebuie organizată în aşa fel încât să nu stânjenească dezvoltarea familiei şi să nu micşoreze producţia principală MIEREA Prin definiţie. In literatura de specialitate se recomanda maruntirea zaharului pe o placa dura. Doua sunt regulile de baza in aceasta lucrare : nu incalzim mierea mai mult de 45 grade C . cu mentiunea ca pastrarea lui la frigider nu trebuie sa depaseasca 48 ore. păstură şi apilarnil). exista in comert zahar pudra gata preparat. PRODUSELE ALBINELOR Produsele apicole obţinute de la albine pot fi împărţite în produse principale (miere.. datorită însuşirilor terapeutice şi a bogăţiei acestora în vitamine.aceeasi concluzie am tras-o si cu ceaiul in care pui putin pelin sau o lingura tinctura de pelin la litrul de sirop dar. s-a acordat o mai mare atenţie produselor apicole secundare. catre sfarsitul iernii sau in primavara. pe care le culeg. coada soricelului. musetel. în ultimul timp. care in ciuda faptului ca este mai scump. in toate preparatele. cimbrisor.. pentru ca altfel albinele nu consuma cristalele mari si se inregistreaza o mare risipa de hrana. Din fericire. roinita. În afara produselor apicole principale. zicea un stupar care acum nu mai e printre noi. Obtinerea lui se face prin prelucrarea zaharului tos. In rest.. miere" pentru a desemna produse obţinute prin hrănirea albinelor cu zahăr 61 . Mierea poate proveni din nectarul florilor şi din mana produsă de purici (mierea de mană . Obtinem ceaiul folosind 3-4 g din fiecare planta uscata. recomandam procurarea unei rasnite mari. ci doar cu vasul introdus intr-un alt vas cu apa care fierbe. Nu putem deci folosi cuvântul.150 l apa si dupa 10-15 minute turnam apa clocotita in cantitate de 0. cu ajutorul unei merdenele. Ceaiuri medicinale Dupa cum ati observat..

ce se conservă. toate zaharurile pe care le conţine se găsesc sub formă de soluţie în apă. la adăpost de aer şi la o temperatură aproape con¬stantă. sunt întrunite toate condiţiile pentru transformarea mierii într-o masă solidă mai mult sau mai puţin dură. se constată formarea unei spume abundente provenind din degajarea de gaz carbonic. Când condiţiile pentru fermentarea mierii sunt favorabile. în prezenţa germenilor de cristalizare. care va cuprinde în mod progresiv toată masa mierii. aceste definiţii sunt puţin folosite. Atâta timp cât mierea rămâne sub căpăcelul de ceară. miere centrifugată. În practică. în contact cu aerul şi cu praful. Cristalizarea mierii este deci un fenomen natural care în sine. o miere conţinând suficiente levuri vii pentru ca să fie posibil începutul fermentării. cristalizarea are consecinţe importante pentru conservarea ulterioară a mierii. trebuie considerată ca o primă etapă a învechirii produsului. Sub influenţa diferiţilor factori se declanşează cristalizarea zaharurilor. miere stoarsă. Aceste levuri nu se pot înmulţi decât dacă conţinutul în apă al mierii este suficient de ridicat. de la un an la altul. Cristalizarea Mierea păstrată de albine în faguri este un produs lichid . formate în special din glucoza. dacă temperatura este convenabilă. va fermenta. ca de exemplu meliponele sau bondarii. Mierea trebuie să fie obiectul unor griji deosebite dacă vrem să-şi păstreze prospeţimea şi toate calităţile sale. Dealtfel este uşor să se redea mierii starea lichidă printr-o încălzire moderată care are ca efect trecerea zaharurilor în soluţie. în loc să fie sub formă de soluţie. Aceşti factori care favorizează cristalizarea sunt. dar o soluţie suprasaturată. Dacă temperatura este favorabilă (în jur de 20-25°C). Toate mierile care conţin mai mult de 18% apă sunt expuse la o fermentare mai mult sau mai puţin rapidă şi mai mult sau mai puţin totală. ciuperci microscopice care produc fermentările alcoolice. Acest lichid este îmbogăţit cu apa pe care o liberează cristalizarea glucozei. şi supusă unor variaţii de temperatură mari. În acelaşi timp. acetică .industrial şi nici produsele dulci provenind de la insecte. Limita între concentraţiile care asigură conservarea şi cele care o pun în pericol este mică. cristalele. pe de o parte o scădere a temperaturii care agravează starea de suprasaturare a soluţiei şi. lucru frecvent când ea conţine mai mult de 18% apă. mierea are condiţii favorabile de cristalizare. se distinge mierea de nectar sau mierea de mană. existenţa unor germeni de cristalizare care constituie amorsa fenomenului. După extragere. În afară de levuri. se prezintă sub forme de cristale. Proprietăţile fizice ale mierii Compoziţia mierii Îmbătrânirea mierii Mierea este considerată adeseori ca o marfă neperisabilă. butirică. altele decât albina meliferă. Depinde de apicultor ca această învechire să se facă bine sau rău. pe de altă parte. formează o urzeală care reţine o fază lichidă cuprinzând zaharurile foarte solubile şi substanţele necristalizabile din miere. cristalele au tendinţa de separare de partea lichidă şi depunere la fundul vasului. bogată în apă este expusă la o fermentare rapidă. În jur de 14°C. este categorizată ca miere în faguri. 62 . Cristalizarea mierii fenomen natural şi general. la infinit şi comercializabilă. Aceasta este singura diferenţă. După cum mierea se află în faguri sau extrasă. nu alterează calitatea produsului. Ea cristalizează cu atât mai repede. care pot să producă alte fermentări (lactică. practic. ceea ce înseamnă că nu este stabilă. Fermentarea Toate mierile naturale conţin levuri. Zaharurile. miere scursă. decât zaharuri foarte solubile (levuloză . Mierea cristalizată trebuie imaginată ca un burete foarte fin . Dacă mierea cristalizată nu este rigidă. partea lichidă. Sunt nişte noţiuni false. inclusiv cele gustative. cu cât conţine mai multe zaharuri puţin solubile în apă (glucoza). fără precauţii. Aceşti germeni pot fi cristale de glucoza microscopice sau chiar simple prafuri ca de exemplu grăuncioarele de polen. nu are şanse să cristalizeze prea repede. o concentraţie mare de zaharuri nu le omoară dar le inhibă dezvoltarea. toate alterând mierea. Începând cu 18% apă. mierile conţin şi alte microorganisme. În funcţie de origine.

ele tot contribuie la degradarea mierii. O muncă fizică sau o activitate sportivă susţinută presupune o cheltuială de 3500 calorii. Or.şi acest lucru s-a realizat deja . de inimă sau de aparatul respirator. El serveşte ca indicator al stării de conservare a mierii. sunt îndoielnice.conţinutul în invertază şi amilază scade. puse în evidenţă în mod ştiinţific. nici pe cele de lipide şi nici de vitamine. un aliment energetic şi nu lipsit de interes gastronomic. toate constituie o adevărată farmacopee. fie că este vorba de aparatul digestiv. Acţiunea mierii asupra muşchiului cardiac pare să fie bine stabilită. substanţa care se formea¬ză din levuloză în mediu acid. Mierile fermentate prezintă întotdeauna o aciditate mai mare decât cea normală. alpinişti. . Acţiunea asupra ficatului a fost pusă în evidenţă prin acelaşi procedeu.coloraţia se intensifică. mierea aduce zaharuri direct asimilabile . care nu trece direct în sânge. consumatorul poate găsi. Administrarea mierii în medicina infantilă a arătat că are o acţiune favorabilă asupra fixării calciului şi asupra procentului de hemoglobină precum şi în creştere. Aceste virtuţi sunt reale şi.pentru a expune virtuţile medicinale ale mierii. empiric. mierea are un aport de 3200 calorii pe kilogram de substanţă uscată. injectabilă ca un ser fiziologic cu glucoză. În comparaţie cu zahărul. Pentru a bloca complet toate reacţiile enzimatice. mierea trebuie păstrată la temperatura de -25°C. foarte bun pentru sportivi care trebuie să susţină un efort de lungă durată : ciclişti. Consumul mierii nu trebuie să fie redus la o problemă de sănătate şi de regim alimentar . se consideră că mierea este improprie pentru consum fiind încălzită exagerat sau fiind prea veche sau prost conservată. Amintim că nevoile energetice ale adultului care nu depune un efort mare şi nu luptă împotriva frigului sunt de 2800 calorii pe zi. mierea oferă avantajul unei varietăţi mari de gusturi originale. este şi o plăcere a mesei. ceea ce are. înotători de fond. nu atât din cauză că cercetările au fost prost făcute ci din cauză că unii experimentatori au făcut o greşeală considerând mierea un produs definit şi stabil. pentru miere imensa bibliografie care există despre valoarea ei terapeutică nu este întotdeauna de o riguroasă vioare ştiinţifică. pe cea sau pe cele care îi convin cel mal bine. care provin din plante sau din organismul albinei. În timpul îmbătrânirii. de asemenea. Dacă acesta depăşeşte 40 mg/kg. Acest consum nu ar acoperi nici nevoile de proteine. el creşte rapid sub acţiunea tratamentelor termice (retopiri) brutale. Acestea pot fi rezumate după cum urmează: . Din păcate. şi chiar in cameră răcoroasă (+4°C). în urma unor experienţe realizate cu miere deproteinizată. În volum mic. totuşi. de asemeni importanţă. O cercetare medicală sau o analiză fiziologică făcută fără ca mierea folosită să fi fost testată minuţios din punct de vedere al originii şi prospeţimii. ţinând seama de cele 17-18% apă. Fiecare după gust. Alte transformări În timpul îmbătrânirii. Mierea ca medicament îşi datorează virtuţile compoziţiei sale : asocierea glucozei cu levuloza. acizii organici.cu un uşor efort de întârziere în ceea ce priveşte levuloza. mierea suferă încet o sumă de transformări în funcţie de compoziţia ei şi de temperatura de păstrare. din varietatea mierilor.Fermentările nu se produc întotdeauna repede . mierea îşi pierde în mod progresiv valoarea antibacteriană : conţinutul în inhibină descreşte. Mierea nu este aliment complet. Ce să reţinem din marea masă a cercetărilor făcute asupra proprietăţilor biologice şi medicinale ? În primul rând proprietăţile antibacteriene. înainte de toate. în funcţie de obiceiurile sale alimentare. Se constată. elementele minerale. cunoscute de milenii. mierea nu este nici una nici alta. 63 . un adult ar trebui să consume zilnic în jur de 1 kg de miere. sute-de substanţe identificate sau nu. S-ar putea scrie o carte . Aromele mierii fac parte din acele substanţe care stimulează pofta de mâncare şi facilitează digestia. ca şi conţinutul în glucoză. Conţinutul în HMF al mierii este practic nul în momentul recoltării . Ca toate alimentele glucidice. o valoare calorifică de 3000 de calorii pe kilogram. ceea ce înseamnă. S-a folosit şi continuă să se folosească mierea pentru a îngriji şi eventual a vindeca durerile cele mai diverse. În schimb este un aliment excelent pentru muşchi. o creştere regulată şi relativ rapidă a conţinutului în hidroximetil-furfural (HMF). Pentru a acoperi aceste nevoi calorice. La temperatura obişnuită. Proprietăţi biologice Numeroasele virtuţi medicinale atribuite mierii nu trebuie să ne facă să uităm că ea este. chiar dacă sunt mai discrete. se observă transformări sensibile într-o perioadă de unul sau doi ani. creşte aciditatea liberă .

în cursul vizitelor la stupină. extragerea. Tot în acest sens. sunt afectate grav. Regulile de igienă se aplică mierii şi tuturor recipientelor şi uneltelor cu care aceasta intră în contact. temperaturile care provoacă caramelizarea mierii : peste 85°C mierea. chiar într-un timp foarte scurt. Este prima condiţie pentru obţinerea unei mieri de bună calitate şi care se păstrează bine. mierea devenind astfel un veritabil produs de lux. O încălzire la 78°C la adăpost de aer timp de mai puţin de 10 minute este mai puţin dăunătoare decât o în¬călzire de câteva zile la 40°C. în ceea ce pri¬veşte acţiunea căldurii asupra mierii. În rezumat. starea de echilibru cu stratul de aer se stabileşte foarte repede . La 20°C de exemplu. mai ales dacă există multe celule necăpăcite. După căldură. purificarea şi prelucrarea mierii. folosirea tradiţională a mierii pentru a îndulci ceaiul în timpul iernii nu este lipsită de fundament căci acţiunea sa antibacteriană îşi găseşte astfel cea mai bună întrebuinţare în tratamentul afecţiunilor respiratorii. Casa stupinei trebuie îngrijită meticulos şi niciodată un magazin nu trebuie pus direct pe pământ.4% se află în echilibru cu mediul ambiant când acesta are o umiditate de 58%. mierea tinde către o stare de echilibru cu atmosfera înconjurătoare. Trebuie evitate. Aşa se face că păstrată în pivniţă în ambalaje de proastă calitate sau prost închise. precum şi timpul de expunere la această temperatură. componentele ei cele mai fra¬gile. mierea pierde sau preia apă. Se poate defini pentru fiecare temperatură o stare higrometrică a aerului ambiant care asigură starea de echilibru. prelucrarea şi păstrarea sa. chiar foarte strict. apicultorul trebuie să ştie că mierea este un produs alimentar care necesită multă grijă. care depind de integritatea constituenţilor săi. Dacă recipientul nu este etanş. Într-o atmosferă uscată. procentul de umiditate din miere rămâne stabil. mierea nu pierde şi nu absoarbe apă . se pare că ele trebuie atribuite în special levulozei. deşi această temperatură este apropiată de temperaturile aşa numite "biologice". mierea se hidratează sau se deshidratează. Ce se întâmplă dacă mierea se află închisă într-un recipient fie el mare sau mic ? Sau dacă recipientul este sau nu etanş ? Dacă este etanş şi plin. Trebuie deci. Apicultorul trebuie să se asigure că mierea pe care o extrage este coaptă. atâta timp cât această stare de echilibru nu este atinsă. Posibilităţile de degradare a mierii din cauza căldurii încep să se manifeste la cabană din cauza instrumentelor încălzite electric sau cu vapori pentru a uşura descăpăcirea. ca şi despre proprietăţile sale biologice poate servi ca bază pentru punerea la punct a unei tehnologii care să protejeze. În sfârşit. Bazele raţionale ale unei tehnologii a mierii Ceea ce ştim despre miere şi despre compoziţia sa. Căldura şi umiditatea sunt cele două elemente care trebuie supravegheate în permanenţă. dintre care cel mai important este preţul de cost ridicat. Dimpotrivă. schimburile sunt oprite. mierea tinde să se deshidrateze dar cum la suprafaţa ei se formează o peliculă uscată care împiedică difuzia apei.În privinţa proprietăţilor uşor laxative ale mierii. 64 . într-o atmosferă umedă. Obiectivul principal al acestei tehnologii trebuie să fie acela de a da consumatorului un produs cât se poate de apropiat de cel pe care l-a depozitat albina în fagure. să-i acordăm cea mai mare atenţie. adică ea nu conţine mai mult de 18% apă. o miere al cărei conţinut în apă este de 17. mierea începe repede să fermenteze. fără să fie perisabil în sensul obişnuit al termenului. Când această stare este atinsă. trebuie să luăm în considerare temperatura atinsă la suprafaţa şi în masa mierii. atât cât este posibil. Numai mierea extrasă poate satisface majoritatea consumatorilor. mierea se hidratează repede . nu este mai puţin pretenţios în ceea ce privesc prepararea. ceea ce înseamnă că deteriorarea ei riscă să fie foarte rapidă. să murdărim ramele cu funingine de la afumător. Pentru o bună conservare a mierii. într-o atmosferă saturată cu umiditate. Mierea supusă unui astfel de tratament capătă un gust neplăcut de fum. uscarea este lentă. un produs care. de la recoltare până la consum. schimburile cu aerul exterior se continuă şi după cum acesta este uscat sau umed. Din contră. mierea preia mai mult de 1% umiditate pe zi. De ce nu se comercializează pe scară largă mierea în fagure ? Formula este bună dar nu scutită de dezavantaje. Calitatea mierii trebuie respectată chiar înainte de recoltare. Trebuie să evităm. al doilea duşman al mierii este umiditatea. se poate spune că o tehnologie uşoară dar raţională a mierii trebuie să respecte igiena şi calităţile mierii. Condiţia obligatorie este aceea de a nu scoate din şi a nu adăuga nimic la miere. Ca orice soluţie. rămânând accesibilă posibilităţilor lor. umiditatea atmosferei trebuie să rămână în jurul a 60%.

Folosirea stupului cu rame mobile implică extracţia mierii prin centrifugare şi recuperarea cerii fagurilor pentru anul următor. El nu necesită reluarea ramelor. Există dispozitive care permit evacuarea în câteva ore a excesului de umiditate al mierii chiar în magazine. adică la deschiderile de admisie a aerului iar încăperea în care se face 65 . Forţa aplicată fagurelui este în funcţie de viteza unghiulară a coşului extractorului şi de raza coşului. Extracţia mierii poate fi precedată de o ajustare a conţinutului în apă. greutatea feţei opuse celei care este în curs de extrac¬ţie este suficientă pentru a face fagurele să cedeze dacă forţa centrifugă este succesivă. Se pot monta filtre de aer în locurile sensibile. Pentru aceasta se proiectează un curent de aer uscat prin magazinele stivuite. magazinele se pot păstra la 25-30°C într-o cameră de încălzire. se extrage sumar mierea de pe prima faţă . de fapt. principiul este acelaşi. forţa centrifugă aplicată ramei variază progresiv de la catul inferior până la spetează . Se foloseşte forţa centrifugă pentru a scoate mierea din celule şi a o proiecta pe peretele intern al cuvei. Extractorul radial are avantajul capacităţii sale mari . extractorul tangenţial are capacitate mică pentru cât spaţiu ocupă. Fiecare din cele două sisteme are avantajele şi inconvenienţele sale. În extractorul radial. În orice caz. iar modelele cele mai perfecţionate se pot programa astfel încât viteza de rotaţie şi timpul de extracţie pot fi optimizate fără intervenţia operatorului în timpul funcţionării. De asemenea. într-un prim timp. In exploatările mici şi mijlocii. este bine să se lucreze la temperaturi destul de ridicate pentru a-i reduce vâscozitatea.pentru un volum redus. magazinele se pot pune într-o cameră încălzită moderat cu ajutorul unui mic radiator electric şi bine ventilată prin deschideri în partea de jos şi de sus care să permită primenirea aerului. inventat în secolul trecut. Uneori suntem obligaţi să scoatem magazinele conţinând numeroase rame pline dar cu miere necăpăcită. cu viteză moderată. Extractorul tangenţial lucrează mai omogen decât extractorul radial. În extractorul tangenţial. când condiţiile sunt favorabile. extragerea necesită un timp mai îndelungat. Acest sistem este convenabil în marile exploatări. îl obligă să lucreze de trei ori. deci de conţinutul în apă şi de temperatura sa. Pentru a evita aceste manipulări obositoare. în al doilea timp se extrage mierea de pe faţa a doua . în aceste condiţii. cea cu coşniţe. Extractorul centrifugal. încât conţinutul în apă devine prea scăzut. Extractoarele prevăzute cu motor electric au un ambreiaj automat. Aerul uscat trebuie reîncălzit moderat înainte de a fi dirijat spre magazine . Extractoarele moderne sunt fabricate exclusiv din materiale nobile. Cel mai bun mijloc de a usca aerul este de a-l face să treacă printre nişte elemenţi de răcire unde umiditatea se condensează în gheaţă. O ambianţă prea rece face ca extracţia să fie dificilă. de la extractorul pentru patru rame acţionat manual şi până la extractorul pentru patruzeci sau optzeci de rame acţionat de un motor electric. forţa aplicată ramelor este uniformă sau aproape uniformă pe toată suprafaţa (nu se poate extrage decât o singură faţă odată . forţa centrifugă este slabă. Pentru a uşura extracţia mierii. Dar. Deshidratarea mierii în magazin este uneori atât de rapidă. Este foarte potrivit pentru exploatările mici sau pentru extragerea mierii cu vâscozitate mare. ramele sunt aşezate tangenţial faţă de cilindrul virtual pe care mişcarea coşului le face să-l descrie . dar îl obligă pe operator să extragă succesiv cele două feţe ale fagurelui. Acest procedeu nu este eficient decât dacă aerul care intră în cameră este destul de uscat. în al treilea timp. deoarece poziţia tangenţială a ramelor este mai eficace decât poziţia radială. un schimbător de viteză. În ajunul extracţiei. în vecinătatea axei extractorului. se revine la prima faţă pentru a se termina extracţia. are forme diferite în funcţie de destinaţie : pentru o exploatare modestă cu câţiva stupi sau pentru o întreprindere profesionistă unde se extrag câteva tone sau zeci de tone de miere în fiecare an.Extracţia Extracţia mierii prin stoarcere este practic abandonată. pentru aceasta aerul se trece peste nişte rezistenţe electrice. Ea corespunde unei forme de apicultură pe cale de dispariţie. între magazine se pun pene de lemn pentru a facilita circulaţia aerului între ramele care trebuie deshidratate. Variaţiile vâscozităţii în funcţie de originea florală nu sunt mari decât în cazul mierii de iarbăneagră şi de mană. Forţa centrifugă care trebuie aplicată mierii depinde de vâscozitatea acesteia. o frână. Folosirea inoxului şi a plasticului alimentar dau garanţia de curăţenie. De fapt. igienă şi nepoluare cu metale grele. se construiesc extractoare tangenţiale reversibile la care inversarea sensului rotaţiei provoacă întoarcerea coşurilor în care se află ramele. trebuie să evităm ventilarea unui aer încărcat cu praf deoarece ar putea ajunge în miere. Pentru a fi totală. Trebuie deci să supraveghem operaţia şi să nu o prelungim mai mult decât este necesar.până la optzeci de rame Dadant mari .

Pentru a-l reduce. în special de crucifere. Particulele de ceară se ridică mai puţin repede la suprafaţă decât bulele de aer. Dacă nu sunt foarte fine. sterile. cu cât lichidul este mai puţin vâscos şi obiectul este mai mare. deoarece mierea nu este supusă unei maturizări ci unei simple decantări. Cea mai bună metodă de a purifica mierea este să o lăsăm câteva zile într-un recipient numit maturator. aceasta depinzând la rândul ei de temperatură.) presupus sferic şi perfect neted. Să vedem cum se aplică legile fizicii (formula lui Stockes) la purificarea mierii. Mulţi apicultori nu se ocupă cu vânzarea în detaliu a produsului lor. Tehnica de filtrare pe diatomee la temperatură ridicată şi presiune mare nu este folosită în unele ţări.condiţionarea trebuie să fie spălată cu multă apă înainte de folosire. Avantajul maturatoarelor termostate este. de asemenea. se poate obţine o purificare rapidă . mai bine. conţinutul în apă şi natura mierii. Ei preferă să-l livreze unei cooperative apicole sau unui comerciant. cu atât ele se deplasează mai încet. de exemplu. mierea se poate cristaliza în maturator.1 mm. cuţitele electrice de descăpăcit au termostat. Un obiect oarecare (bulă de aer. Mărindu-se considerabil vâscozitatea mierii. Ele sunt simple. Acestea sunt suficiente pentru a elimina din miere deşeurile de ceară şi impurităţile mari. Dacă acesta este prea ridicat. O veritabilă filtrare presupune o încălzire suficientă pentru a reduce vâscozitatea şi o anumită presiune. Lipseşte din această formulă un coeficient care reprezintă frecarea dintre obiect şi lichid. Încă din maturator se observă începutul cristalizării. procesator şi pentru acest lucru este suficient să se tragă mierea în ambalaje cu capacitate 66 . Descăpăcirea face parte din extracţie. lipsită de polen sau de materii coloidale. Proiectarea picăturilor de miere pe pereţii extractorului prezintă inconvenientul că încorporează mult aer sub forma unor bule microscopice. Filtrele folosite în mod curent în apicultură sunt simple site cu ochiuri de 0. Dacă se foloseşte un maturator cu termostat la 30°C. ca şi fragmente de propolis şi mici cantităţi de polen provenind din celule cu polen care se găsesc în număr mai mare sau mai mic printre celulele cu miere. în timp ce grăuncioarele de polen izolate au o viteză ascensională aproape nulă. particulă de ceară etc. prudent este să scoatem mierea de îndată ce este posibil. Pentru a obţine o miere comercializabilă. în miere. cu atât purificarea este mai lentă şi de vâscozitatea mierii. Extracţia prin centrifugare nu furnizează o miere care să poată fi direct îmbuteliată. Bulele mari de aer se ridică repede la suprafaţă datorită dimensiunilor lor şi diferenţei de densitate între aer şi miere. închizîndu-l într-o cutie prevăzută cu o rezistenţă electrică şi un termostat. de a întârzia cristalizarea. Trebuie să evităm să facem descăpăcirea cu cuţite electrice prost reglate care pot carameliza mierea sau o pot colora inutil. cristalizarea împiedică purificarea. În principiu. necontrolat. impropriu dealtfel. se va deplasa cu atât mai repede în sus sau în jos cu cât diferenţa de densitate între acest obiect şi mediul lichid (în acest caz mierea) este mai mare. în acest caz este greu de scos din el fără mijloace adecvate. Este greu să se fixeze un timp de maturare necesar şi suficient deoarece această operaţie depinde de înălţimea recipientului folosit (cu cât este mai înalt. Ambalarea cu amănuntul poate să se facă după purificare. Numai polenurile foarte mari (cu un diametru mai mare de 0. Micile aglomerări de polen urcă destul de repede la suprafaţă. Particulele de ceară smulse din fagure în momentul descăpăcirii ajung. Vom vedea mai târziu cum putem controla acest proces. Prin încălzirea continuă se favorizează formarea de HMF şi mierea se colorează în câteva săptămâni. Cristalizarea va interveni spontan dar bineînţeles. altele prost. Filtrarea Apicultorul care îşi condiţionează mierea pe care o recoltează poate să se mulţumească cu purificarea obţinută prin păstrarea acesteia în maturator minimum trei zile.08mm) pot ajunge la suprafaţă în câteva zile. este necesar să o purificăm. Dacă se întrerupe încălzirea. grăuncioarele de nisip (pot exista în mod întâmplător) ajung la fundul maturatorului destul de repede. Mierea astfel filtrată nu mai poate fi numită pe deplin miere. cristalizează foarte repede. este bine să ţinem maturatorul la o temperatură în jur de 30°C protejându-l împotriva pierderilor de căldură sau. Purificarea mierilor se poate face şi prin filtrare. acest coeficient este nul când este vorba de aer dar poate fi foarte ridicat în cazul unui grăuncior de polen spinos. Trebuie să ţinem seama şi de gradul de vâscozitate al mierii. şi aceasta din mai multe motive. trebuie să-i cunoaştem legile. Anumite mieri. Ea duce la obţinerea unei mieri perfect cristaline. printre altele. Instalarea filtrelor nu se justifică decât în cazul circuitelor de prelucrare industriale. Pentru a şti la ce trebuie să ne aşteptăm în urma unei decantări. purificarea poate deveni imposibilă. Unele mieri cristalizează bine. Cu cât bulele sunt mai mici.

Păstrarea mierii în butoaie de 300 kg nu se face fără probleme. La ieşire.mare. înainte de a avea timp să fie încălzită exagerat. Unitatea de condiţionare trebuie să funcţioneze tot anul. ea intră într-un circuit cu şambrare unde nu rămâne decât câteva minute. Incinta în care se află acest tanc şi grătarul este încălzită la 70°C. Dirijarea cristalizării 67 . ceea ce înseamnă că trebuie să stocheze. mierea are o temperatură de 42°C . fără să atingă temperatura aerului din interior. mierea este agitată timp de câteva ore cu ajutorul unei elice. 5 până la 8 minute după ce a intrat. Lichefierea În majoritatea cazurilor. de 4 până la 6 tone. unde este amestecată. Acum este ferită de fermentare deoarece drojdiile au fost distruse şi îşi va păstra starea lichidă timp de cel puţin 6 luni. Pentru a păstra mierea în stare lichidă. într-un strat gros de câţiva milimetri. Mierea lichefiată. O miere de salcâm nu se vinde niciodată altfel decât în stare lichidă . când se condiţionează un lot de miere. dintre care cele mai folosite sunt bidoanele de 30-50 litri şi butoaiele de 300 kg. Un lot decâteva tone de miere în curs de condiţionare este pregătit ţinând seama de analizele de control efectuate în prealabil în laborator. Ţinând seama de slaba conductibilitate termică a mierii. trebuie început prin a o lichefia deoarece. Realizată corect nu lasă nici o urmă. Este deci exclus că o asemenea unitate să funcţioneze pe aceleaşi baze ca cele care sunt perfect valabile la nivelul unei exploatări mici. Când mierea atinge temperatura de pasteurizare (78°C). Pasteurizarea Se ştie că acţiunea căldurii asupra mierii este cu atât mai nefastă cu cât este mai prelungită. această preîncălzire duce la lichefierea straturilor de miere periferice . Operaţiile care urmează pregătirii "lotului" vor fi realizate în funcţie de destinaţia mierii. În aceste condiţii. să trateze mierea în aşa fel încât ea să răspundă strict la normele cerute şi valoarea sa comercială să fie cât se poate de mare. Mierea evacuată este recuperată la etajul inferior într-o cuvă de mare capacitate. Numai mierile de salcâm (Acacia) se pot păstra mult timp în stare lichidă. Singurul mijloc eficace este pasteurizarea mierii. se deschid (trebuie să aibă deschidere totală şi se basculează pe un grătar aşezat deasupra unui tanc de recepţie. se impune păstrarea în cameră rece. Butoaiele cu miere preîncălzite sunt apoi luate cu ajutorul unui motostivuitor . în funcţie de compoziţie. timpul necesar pentru a fi consumată. aduce cele mai mari stricăciuni mierii. este absolut necesar să i se anihileze cristalele de glucoză pe care le conţine încă şi care ar fi germeni de cristalizare nedoriţi. este bine să i se dea o "granulaţie" agreabilă. Aşa s-a ajuns la utilizarea pasteurizatoarelor cu plăci . omogenizată. Încălzirea este foarte rapidă. în timpul stocării ea cristalizează în mod aproape inevitabil. Clădirea pentru depozitare trebuie să fie aerisită şi cât se poate de răcoroasă . Pentru obţinerea unui produs omogen. ea este evacuată prin forţa gravitaţiei. în ceea ce priveşte mierea cristalizată. dacă este prost făcută. Întreprinderea de condiţionare are interesul să respecte această vocaţie şi să facă în aşa fel încât mierea care trebuie să fie vândută lichidă să rămână lichidă. ele sunt folosite în mod curent în industria alimentară şi se adaptează foarte bine la pasteurizarea mierii cu ajutorul unei instalaţii adecvate. Pentru a se câştiga loc se folosesc paleţii şi elevatoarele care permit stivuirea butoaielor pe o înălţime de câţiva metri. O instalaţie de lichefiere bine concepută conţine o cameră încălzită unde butoaiele cu miere sunt întâi încălzite până la circa 40°C timp de o jumătate de zi. o miere "polifloră" va fi prin vocaţie lichidă sau cristalizată. Ea părăseşte camera pentru a intra în circuitul de răcire unde circulă în contra-curent cu apa rece. să controleze. partea centrală nu este încălzită. cât mai mult timp posibil. Operaţia de retopire a mierii este cea care. electric sau în bazine cu apă caldă. pentru mierile expuse fermentării cum este mierea de iarbă-neagră. fie de o miere monofloră care se vinde cu un anumit nume. Este vorba fie de o miere "polifloră". Într-un pasteurizator cu plăci mierea lichidă circulă în contra-curent cu apa caldă. Condiţionarea industrială cere mijloace relativ importante. Temperatura de 4°C este suficient de scăzută pentru a preveni fermentarea înaintea pasteurizării. ea nu cere decât câteva secunde. este pasteurizată. mierea preîncălzită este lichefiată rapid. filtrată la ieşirea din cuvă este refulată cu ajutorul unei pompe până la postul de condiţionare.

materialele fiind uşor de demontat şi de spălat în apă fiartă sau la vapori. Reuşita depinde de predispoziţia mierii de a cristaliza . de comoditate la întrebuinţare şi de dorinţa de a satisface clientela. Această probă. ne putem baza pe observarea unei probe de miere într-un recipient de sticlă. se realizează numai din materiale folosite în industria alimentară. Se înţelege de la sine că el nu poate fi confecţionat decât din materii prime autorizate de lege. Fiind (relativ) prea bogate în glucoză. va cristaliza în câteva zile. Trebuie să se ştie. trebuie să spargem cristalele mari care se formează . Trebuie să 68 . Temperatura nu trebuie să varieze deoarece aceste variaţii provoacă mişcări de convexie în lichid. ocazii de a-şi prezenta produsele şi de a le supune judecăţii experţilor care le pot recunoaşte calităţile şi defectele. Ele au avantajul de a fi foarte plăcute la consum datorită faptului că nu sunt foarte fine. la o temperatură de 14°C. Ambalajele fabricate din materiale transparente au avantajul că prin ele se poate vedea mierea. Ambalajul Alegerea ambalajului pentru miere depinde de două categorii de motivaţii. Cristalizarea se face rapid la 14°C. Se amestecă bine. Pentru a obţine cristale foarte fine.5-1 kg miere va fi introdusă în frigider pe timpul nopţii. Cristalele adăugate în miere servesc de amorsă şi. care se potrivesc foarte bine. poate da rezultate excelente cu un minimum de efort. Un ultim factor care trebuie luat în considerare pentru reuşita unei cristalizări controlate este conţinutul în apă. Este mai bine să le respectăm predispoziţia şi să le facem să cristalizeze repede sub o formă plăcută la vedere şi la gust. Aproape totul este confecţionat din oţel inoxidabil sau din sticlă Pirex. iar ziua va fi scoasă şi lăsată la temperatura obişnuită fără să uităm să o agităm din când în când cu o baghetă de sticlă. Experienţa dovedeşte că vasele opace ascund uneori defecte de prezentare pe care o tehnică mai atentă le-ar fi putut evita. La nevoie. Restul nu este decât o problemă de preţ de cost. Trebuie să adăugăm că linia de condiţionare a mierii pe care am descris-o. Un kilogram din această miere este suficient pentru a însămânţa 10 kg de miere lichidă . mişcări care pot sparge reţeaua cristalină în formare. de câteva kilograme. Una se referă la motivaţii de ordin tehnic. este nevoie de timp şi de repaos perfect.Am văzut că nu toate mierile sunt predispuse a rămâne în stare lichidă. O miere predispusă la cristalizare rapidă. Apicultorul care doreşte să-şi trateze mica recoltă pentru a obţine o miere cristalizată fin trebuie să înceapă prin a-şi constitui o mică rezervă. cu ajutorul unor aparate speciale. Condiţiile de igienă cele mai stricte pot fi îndeplinite . Mierile care cristalizează foarte fin se numesc mieri "cremoase". cristalizarea controlată este la îndemâna oricărui apicultor. în lipsa analizelor care să permită cunoaşterea raportului glucoză-levuloză. Examenul mierii Congresele. Amestecul de miere şi maia cât încă se trimite la maşina de îmbuteliere în borcane. Din punct de vedere tehnic trebuie să se ia în considerare etanşeitatea ambalajului ca fiind criteriul cel mai important. se pot obţine rezultate bune cu ajutorul unei spatule destul de mari care se manevrează conţinutul. fiecare bucată devine un nou mediu de cristalizare şi aceasta se accelerează. pentru apicultori. Pentru a obţine acest rezultat. Se foloseşte o cantitate de aproximativ 10% maia. are consistenţă de pastă. Pentru a obţine cristale foarte mari. Un vas care conţine miere trebuie să fie perfect etanş. cealaltă la motivaţii de ordin estetic. foarte sumar. o miere care cristalizează foarte fin cu mierea care trebuie cristalizată. cea mai favorabilă creşterii cristalelor. Punerea în borcane trebuie să se facă după amestecare . în câteva zile.2%. reuniunile profesionale. Chiar dacă aceasta nu se realizează în conformitate cu procedeele industriale pe care le-am descris. ele riscă să recristalizeze. se procedează la o însămânţare a mierii după pasteurizare şi răcire completă. cristalizarea este un fenomen care se supune unor legi precise. într-o formă neregulată. Nu se obţine o miere perfectă decât dacă aceasta este în jur de 17. chiar şi după pasteurizare. dintr-o miere cu granulaţie plăcută. Dacă pasteurizarea nu se impune într-o exploatare mică. toată mierea este cristalizată în sistemul dorit. borcanele se păstrează la răcoare. expoziţiile şi concursurile agricole sunt. Există în comerţ cuve pentru amestecat. de 0. desigur că trebuie să amestecăm convenabil mierea şi maiaua.

admitem că, dacă dispunem de reguli şi norme pentru a judeca animalele de concurs şi vinurile, lucrurile sunt mult mai uşoare în ceea ce priveşte mierea. În ultimii ani s-au făcut eforturi demne de laudă pentru a da judecătorilor criterii de apreciere a mierilor care să nu fie prea subiective, dar rămân multe de făcut în acest domeniu. Trebuie să se facă deosebirea între : 1. criterii de calitate, generale ; 2. criterii legate de prezentarea produsului; 3. criterii care se aplică la situaţii particulare. Vom lăsa de o parte criteriile de calitate, ele sunt de competenţa laboratoarelor. Criteriile de prezentare se aplică tuturor mierilor. Mierea este caracterizată după felul cum se prezintă la vânzare. O judecată valabilă nu poate fi emisă decât asupra unui produs comercializat într-un ambalaj perfect transparent. Practic limpezimea este un criteriu important pentru caracterizarea mierilor lichide şi, dealtfel, cristalizarea se apreciază în primul rând după ochi. O miere destinată vânzării în stare lichidă trebuie să fie limpede şi nu trebuie să prezinte acea ceaţă care anunţă o viitoare cristalizare. Suprafaţa ei nu trebuie să prezinte nici o particulă solidă vizibilă cu ochiul liber. O miere cristalizată trebuie să prezinte o suprafaţă perfect omogenă, lipsită de acele ramificaţii albe de pe pereţii vasului datorate bulelor de aer. Suprafaţa trebuie să fie lipsită de particule solide şi de spumă. Spuma care se ridică la suprafaţă după îmbuteliere formează o mică crustă albă constituită din cristale de glucoză şi bule de aer. Degustarea la acest stadiu nu trebuie să privească decât gusturile parazite. Toate mierile sunt egale pentru arbitru, cu condiţia ca gustul şi mirosul lor să fie naturale. Defectele majore cum sunt separarea în mai multe straturi, cristalizarea grosieră şi neregulată, fermentarea sunt cauze evidente pentru excluderea dintr-un concurs. Lucrurile se complică când este vorba de apreciere în raport cu o calitate anume de miere. Evident în absenţa unor referinţe precise operaţiunea este imposibilă. Constituirea acestor referinţe este întotdeauna laborioasă. Trebuie adunat un număr suficient de eşantioane, provenind din diferite regiuni şi recoltate în mai mulţi ani. Supuse unor serii de analize, aceste eşantioane permit stabilirea unor medii pentru principalele caracteristici cum sunt culoarea, aciditatea, spectrul zaharurilor, conductibilitatea electrică, etc. Acestor teste fizico chimice li se adaugă teste organoleptice, deosebit de delicate în măsura în care vocabularul pentru calificarea mierii este încă foarte rudimentar în comparaţie cu cel folosit de degustătorii de vinuri. Numai pornind de la aceste măsuri pregătitoare se pot furniza unui juriu elementele care să-i permită confirmarea exactităţii unei denumiri florale, fie că este vorba de rozmarin, trifoi sau brad. Analiza mierii Pentru un profan, cuvântul "analiză" ascunde o lume misterioasă de aparate complicate şi de tehnici sofisticate datorită cărora putem şti totul despre miere, începând cu originea sa florală, până la conţinutul în vitamine, calciu sau cobalt totul apăsând pe un buton. Trebuie să spunem că literatura poliţistă a făcut totul pentru acreditarea acestei noţiuni simpliste ; de la Sherlock Holmes până la Maigret, care este poliţistul ce nu a făcut apel la tehnicile de laborator pentru a urmări o pistă? Trebuie să precizăm mai întâi că expresia "a da o miere spre analiză" nu are sens luată ca atare. Toate mierile naturale conţin sute de constituenţi diferiţi a căror valoare este foarte diferită în funcţie de scopul urmărit prin analiză. Deoarece orice analiză trebuie să înceapă în mod obligatoriu de la o întrebare adresată clar şi precis. Dacă întrebarea este pusă de un apicultor în legătură cu propria sa producţie, de un consumator în legătură cu un produs cumpărat din comerţ, de un serviciu oficial, sau de un cercetător în legătură cu o miere necunoscută, analiza se va desfăşura diferit. În general, apicultorul care îşi dă mierea spre analiză doreşte să ştie care este originea ei florală, calitatea sa şi dacă poate să primească o denumire anume. Consumatorul va dori să ştie dacă mierea pe care a cumpărat-o este pură sau falsificată şi dacă denumirea pe care o poartă este conformă cu realitatea. În ceea ce priveşte serviciile oficiale, acestea sunt interesate să ştie dacă mierea este în conformitate cu normele legale legate de folosirea de antibiotice sau standardele de calitate, în timp ce cercetătorul urmăreşte înainte de toate să-şi completeze cunoştinţele de specialitate. 69

Controlul de calitate Scopul controlului de calitate este de a da o apreciere a mierii, fondată strict pe calităţile de bază ale produsului, adică conţinutul în apă, puritatea şi integrarea sa într-un concurs, ca operaţiune de selecţie şi clasament : permite eliminarea produselor defectuoase, dar nu emite nici o judecată de valoare în legătură cu o denumire anume. Controlul de calitate al unei mieri cuprinde măsurarea conţinutului de apă, un test de puritate, o dozare a hidroximetilfurfurorului (HMF), un examen organoleptic şi un examen al stării fizice. O miere de calitate normală trebuie să rămână în limitele fixate de lege ; dar aceste limite fiind foarte largi controlul calităţii permite nuanţarea aprecierii distingând, cu ajutorul unor notări simple, mieri care sunt pur şi simplu conforme legii şi cele numite de calitate superioară pentru că sunt foarte curate, foarte concentrate, foarte sărace în HMF, care se prezintă sub o stare fizică bine definită (lichidă sau cristalizată şi nu au alt gust străin mierii. Măsurarea conţinutului în apă se face uşor cu ajutorul unui refractometru. De fapt, după cum am mai menţionat, indicele de refracţie al mierii depinde de conţinutul ei în apă. Cunoscând indicele de refracţie se deduce conţinutul în apă. Tabelele lui Chataway conţin cifrele acestei corespondenţe. Refractometrul permite măsurarea cu o singură picătură de miere ; totuşi el nu poate da un rezultat decât dacă mierea este perfect limpede. Măsurarea purităţii se face prin cântărirea unui filtru înainte şi lupă filtrarea a 5 g de miere în soluţie de apă. Filtrul reţine corpurile străine care trebuie să fie eliminate în cursul epurării. Este vorba în special de resturi de ceară, fragmente de propolis, praf sau resturi animaliere sau vegetale. Dacă controlul calităţii este destinat mierilor care intră în competiţie sau determinării preţului de vânzare sau a valorii aportului într-o cooperativă, se pot stabili uşor baremuri potrivite. Controlul calităţii are avantajul de a putea fi realizat cu mijloace modeste. El nu necesită decât o aparatură simplă şi cunoştinţe tehnice destul de elementare.

PRINCIPALELE TIPURI DE MIERE
Mierea de salcâm Mierea de salcâm este mierea produsă de albine din nectarul florilor de salcâm, Robinia pseudocacia. Pentru botanişti, adevăratele acacia constituie un foarte important gen al leguminoaselor; mimoza aparţine acestui gen. Salcâmul Robinia pseudocacia populează în mod diferit teritoriul românesc ; el poate forma adevărate păduri sau poate creşte izolat. Numai pădurile foarte mari produc material suficient pentru o recoltă pură sau aproape pură de miere de salcâm. Asemenea păduri se găsesc în nordul ţării (Valea lui Mihai) sau în sud, dar producţia depinde foarte mult de condiţiile meteorologice (îngheţurile târzii şi ploile îndelungate, reci, de primăvară pot calamita culesul), deci este neregulată. Mierea de salcâm se recoltează în iunie, înflorirea producându-se în a doua jumătate a lunii mai. Este mierea cea mai limpede care se recoltează în România (maximum 30 mm pe scara Pfund). Această miere are multă fineţe şi discreţie, ceea ce face să fie apreciată pentru îndulcirea alimentelor şi ceaiurilor fără să le denatureze gustul. Conţinutul în apă aproape normal (mai mic de 18%). pH-ul este aproape de 4 şi aciditatea destul de slabă (de ordinul a 14 meq/kg), o conductibilitate electrică foarte scăzută, ceea ce este în conformitate cu un conţinut în materii minerale mai mic de 0,1%. Spectrul zaharurilor este foarte interesant , remarcându-se prin bogăţia în levuloză (aproape 50% din substanţa uscată şi săracă în glucoza (34%). Zaharurile secundare sunt destul de bine reprezentate, aproape 10% dizaharide (zaharoză şi maltoză şi aproape 3 erloză, un zahăr specific mierii. O asemenea compoziţie are drept consecinţă o viteză de cristalizare foarte scăzută, uneori nulă, în sensul că după câţiva ani chiar, mierea de salcâm poate să rămână lichidă. Exceptând acest caz extrem, mierea de salcâm rămâne de obicei lichidă timp de un an. Când o miere de salcâm este foarte pură, spectrul său polinic este redus. Polenul de salcâm este preponderent, dar deoarece florile de salcâm sunt sărace în polen mierea este şi ea săracă în polen : ea conţine adesea mai puţin de 10000 grăuncioare de polen în 10 g. Pe lângă polenul de Robinia, se mai găseşte şi polenul arborilor fructiferi, păpădiei, salciei şi de asemenea al rapiţei, sparcetei şi trifoiului. Asocierea dintre Robinia şi castan nu este rară în România dar ea denotă o recoltă târzie ; ea se întâlneşte rar în mierea de salcâm. 70

Deşi salcâmii Robinia sunt de origine americană, producţia lor este caracteristică mai mult pentru Europa şi în special pentru Europa de Est. Spectrul polinic al mierii de salcâm este diferit în funcţie de ţară. De exemplu cel din Ungaria şi din România este destul de diferit de cel al mierii din Franţa; în aceste mieri se găseşte polen de Loranthus europaeus, plantă asemănătoare cu vâscul care lipseşte din flora franceză. Polenul de Loranthus constituie un indicator al unei origini danubiene. Tei (Tilia sp.). România poate fi considerată ca o ţară mare producătoare de mieri de tei. Uneori se întâmplă ca în apropierea anumitor masive forestiere sau a unor parcuri foarte mari din Moldova sau alte regiuni să se recolteze mieri de tei foarte caracteristice. Mierea de tei este destul de deschisă la culoare, cu reflexe verzi, cu conţinut ridicat în apă ; aroma foarte pronunţată aminteşte perfect planta de origine. Cristalizarea este rapidă. Conţin adesea o proporţie de mană nu tocmai neglijabilă deoarece teii adăpostesc numeroşi purici. Mierile de tei foarte pure, provenind din România, Rusia, Polonia şi mai ales din Extremul Orient au o aromă foarte puternică şi este de preferat să fie amestecate cu alte mieri mai neutre. Dată fiind bogăţia de arome a mierilor de tei, mierile "poliflore" sunt uneori considerate de către producătorul lor, acesta de bună credinţă, ca mieri de tei monoflore deşi ele nu conţin decât o proporţie mică de miere de tei. Se atribuie mierii de tei virtuţile medicinale ale plantei (calmante, expectorante). Floarea-soarelui (Helianthus annus). Mierile de floarea-soarelui sunt bine cunoscute încă de când a început cultivarea acestei plante în diferite regiuni ale României. Au o frumoasă culoare aurie, un gust agreabil şi nu cristalizează repede. Culesul de floarea-soarelui este unul din culesurile principale de la noi. Mierea de rapiţă Mierea de rapiţă este obţinută din flori de Brassica napus var. oleifera, plantă oleaginoasă care în ultimii ani acoperă din ce în ce mai multe suprafeţe agricole. Această cultură se găseşte în prezent aproape peste tot, cu excepţia regiunilor de munte. Mierea de rapiţă se recoltează în lunile mai-iunie dacă provine din însămânţări de toamnă. Rapiţa de primăvară, care ocupă suprafeţele mai mici, înfloreşte mai târziu şi mierea se recoltează în iulie-august. Mierea de rapiţă este destul de uşor de descris deoarece se găseşte în cantitate mare în stare pură sau aproape pură. Coloraţia este foarte slabă, nu depăşeşte 35 mm pe scara Pfund (care este gradată de la 0 la 140 mm). Mirosul ei este cel al florilor de rapiţă ; gustul este dulce, fără o caracteristică anume. Conţinutul în apă al mierii de rapiţă este destul de ridicat şi anu¬me în jur de 18%. Aceasta datorită faptului că este miere de primăvară care se recoltează repede pentru a nu cristaliza în faguri; în aceste condiţii, există tendinţa de a se recolta mierea înainte de maturare completă. Valoarea pH este relativ ridicată şi aciditatea destul de slabă (pH 4, aciditate totală de ordinul a 15 meq./kg). Conductibilitatea electrică foarte scăzută indică un conţinut sărac în substanţe minerale. Spectrul zaharurilor este caracterizat prin abundenţa glucozei (48%) care domină net asupra fructozei (44%), în timp ce zaharurile minore sunt puţin abundente (4,5%). Acest spectru arată o tendinţă foarte netă pentru cristalizare spontană şi foarte rapidă ; când este foarte pură, mierea de rapiţă poate să cristalizeze încă de la extracţie, mai ales dacă timpul este răcoros. Trebuie deci să trecem mierea printr-un maturator cu termostat. Spectrul polinic al mierii de rapiţă conţine o cantitate mare de polen de rapiţă şi anume 95% sau chiar mai mult. în aceste condiţii, polenurile secundare sunt rare, ceea ce complică cercetarea originii geografice. Aceste polenuri secundare aparţin unei flore de primăvară destul de banală (pomi fructiferi, păpădie şi salcie) care nu este caracteristică unei regiuni precise. Cultura de rapiţă este întinsă acum în multe ţări din Europa şi America. Ea se întâlneşte în Germania şi în Polonia precum şi în Canada, unde depăşeşte mierea de trifoi care constituia înainte prima resursă meliferă a Canadei.

Miere de lavandă Mierea de lavandă este produsă de albine din nectarul diferitelor specii şi subspecii din genul Lavandula ca şi din hibrizii lor cultivaţi sub numele de lavandină. Totuşi trebuie să excludem specia L. stoechas care dă o miere foarte diferită. Caracteristicile mierii de lavandă sunt deosebite de cele ale mierii de lavandină. 71

plantă sălbatică. polenuri care indică transhumante anterioare. Spectrul zaharurilor arată un echilibru destul de bun între levuloza (în jur de 42%) şi glucoza (în jur de 39%) . Mierea de lavandă este bogată în polen de lavandă. dezvoltat normal. acest lucru poate fi datorat faptului că polenul de lavandă este foarte pigmentat. Polenurile care îl însoţesc pe cel de lavandă sau de lavandină sunt în general caracteristice pentru flora ţării din care se recoltează . ca şi conţinutul în substanţe minerale. în timp ce mierea de lavandă fină cristalizează mai încet şi mai grosieră. Spectrul zaharurilor este destul de echilibrat : 39% glucoza şi 43% fructoză cu 13% dizaharide (în special maltoză şi aproape 2% erloză.Mierile de lavandă fină sunt mai colorate decât cele de lavandină . Spectrul polinic este supus unor variaţii importante . Examenul aprofundat al spectrului polinic al mierilor de rozmarin. hibrid steril. Mierea de rozmarin este produsă de albine din nectarul de rozmarin. Mierea de lavandină cristalizează destul de repede şi cu granulaţie fină. Spectrul polinic al mierii de lavandă este foarte diferit de cel al mierii de lavandină. În cazul lavandinei. când sunt foarte pure. Gustul este mult mai accentuat când mierea de rozma¬rin este combinată cu miere de cimbrişor care înfloreşte aproape în acelaşi timp şi pe acelaşi teren cu rozmarinul. iarbă-neagră arborescentă. un covor continuu sub pinii maritimi. Înflorirea durează din noiembrie până în mai. Este cazul polenului de iarbă-neagră arborescentă. celelalte polenuri fiind foarte reprezentative pentru flora vizitată de albine pentru a culege polen. viţă-de-vie. uşor amăruie şi un puternic miros de floare. Deci nectarul nu este îmbogăţit cu pigmenţii din polen şi mierea obţinută este foarte deschisă la culoare. Aceasta este o plantă comună care se găseşte pe vaste terenuri silicioase unde formează. mierea de lavandă şi cea de lavandină sunt sărace în apă : adesea mai puţin de 17%. Mierea de iarbă-neagră Mierea de iarbă-neagră este produsă de către albine din nectarul de iarbă-neagră Calluna vulgaris. mierile de rozmarin sunt bogate în specii. Mirosul nu este chiar acelaşi cu al florilor de lavandă. ceea ce indică o floră locală forate variată . la analiză. Producţia de miere este foarte neregulată deoarece depinde de condiţiile meteorologice de la sfârşitul iernii şi începutul primăverii.5%). Recoltarea se face în mai. Recolta se face în general spre sfârşitul lunii august. în special zaharoza. papilionacee de tipul Ulex. Indiferent dacă provin de la lavandă sau de la lavandină. aciditatea este slabă. în anumite locuri. staminele sunt goale sau aproape goale. Înflorirea lavandei şi lavandinei are loc în plină vară. în timp ce polenul de lavandină foarte puţin abundent şi redus are o exină deformată. maximum 35 mm pe scara lui Pfund. Mierile de rozmarin au o aromă delicată./kg). Cristalizarea este destul de rapidă şi granulaţia fină. foarte abundentă în unele regiuni ale ţării noastre şi în diferite ţări din bazinul mediteranean. perioada de vârf situându-se în luna aprilie. Adeseori se pun în evidenţă. Mierea de iarbă-neagră are caracteristici atât de originale încât nu poate fi confundată cu nici o alta. între iulie şi septembrie. permite să se facă deosebirea netă între mieri de rozmarin produse în diferite ţări. Coloraţia este slabă. Se poate întâmpla ca o miere de rozmarin autentică să nu conţină mai mult de 10% polen de rozmarin. PH-ul este scă¬zut şi aciditatea totală este relativ mare (pH-ul este în jur de 3. Conţinutul în apă este scăzut (mai mic de 17. compozitele şi papilionaceele sunt foarte bine reprezentate şi în special albăstrelele şi sparcetele. au gust foarte fin. cimişir (merişor). cistacee.8 . polenul de rozmarin poate fi reprezentat foarte diferit în funcţie de regiunea de producţie şi probabil şi în funcţie de tipul de apicultură practicat. mierile sunt foarte parfumate şi aromate.5 iar aciditatea de 34 meq. este un lucru obişnuit să se găsească mai mult de 30 de tipuri de polen în aceeaşi miere. În general. Are o savoare puternică. Conţinutul în substanţe minerale este mic şi conductibilitatea electrică joasă. Contrar mierilor prezentate mai sus. dizaharidele sunt abundente (13%). pH-ul este apropiat de 3. Se poate spune că şi poate place celor care caută în miere 72 . Mierile de lavandă cele mai închise la culoare ating 55 mm pe scara Pfund.

altceva decât un simplu edulcorant. Conţinutul în apă este ridicat : în jur de 22-23%, ceea ce este anormal pentru o miere obişnuită dar admis pentru mierea de Calluna pură. Vâscozitatea sa este anormală : ea este tixotropă. Nu poate fi extrasă din faguri prin metodele obişnuite. Forţa centrifugă realizată de extractoare nu are nici un efect asupra mierii atâta timp cât este sub formă de gel. Pentru a o aduce în stare de sol se folosesc aparate speciale numite "perforatoare". Aceste aparate, manuale sau electrice, au baterii de ace a căror distanţare şi aşezare corespund cu cea a celulelor. Acele pătrund în celule şi distrug structura de gel a mierii fără a deteriora fagurii; acele sunt montate pe arcuri foarte suple şi se termină cu câte un vârf bont. Imediat ce perforarea a adus mierea în stare de soluţie, aceasta poate fi extrasă ca orice miere prin forţa centrifugă. Datorită acestei proprietăţi uimitoare a mierii de iarbă-neagră, apicultorul o poate obţine în stare pură. Practic, este suficient să facă o extracţie dublă. După ce se descăpăceşte fagurele, acesta este pus în centrifugă ; mierea normală este extrasă, iar cea de iarbă-neagră rămâne. Se pune în funcţie perforatoarea şi se mai pune fagurele a doua oară în extractor. Mierea provenită din această a doua extracţie este miere pură de iarbă neagră. Tixotropia mierii de iarbă neagră se datoreşte unei proteine care se găseşte în nectar care poate ajunge la 2% din greutatea mierii. Încălzind moderat mierea de iarbă neagră, se obţine o gelificare mai intensă. Pasteurizarea la 65°C timp de câteva minute este suficientă pentru a distruge drojdiile şi pentru a dezvolta gelificarea. Ea permite obţinerea unei mieri de iarbă-neagră care se păstrează bine în ciuda unui procent de umiditate foarte ridicat. Tixotropia mierii de iarbă-neagră are o influenţă ciudată asupra cristalizării. Germenii de cristalizare fiind imobilizaţi în gel, cristalele cresc pe loc, în timp ce într-o miere obişnuită, curenţii de convecţie antrenează germenii în toată masa. Se formează cristalele care pot atinge 1 sau 2 mm în diametru ; sunt aglomerări aproape sferice şi foarte dure. Mierea de iarbă-neagră are o coloraţie medie mergând spre roşu care atinge 85 mm pe scara Pfund. Se observă o anumită tulbureală datorată prezenţei proteinei. Conductibilitatea electrică este relativ ridicată, pentru o miere de flori, ca şi conţinutul în substanţe minerale, pH-ul este cuprins între 4 şi 4,6 ; aciditatea este medie. Spectrul zaharurilor indică predominanţa netă a fructozei asupra glucozei şi importanţa mică a zaharurilor secundare. Această compoziţie favorizează o viteză mică de cristalizare. Se poate, de asemenea, scoate în evidenţă ca un caracter original, conţinutul foarte bogat în amilază. Spectrul polinic al mierii de iarbă-neagră poate fi mult modificat prin modul de extracţie. Într-adevăr, folosirea perforatoarelor introduce în miere cantităţi importante de polen provenind din celulele unde acesta este stocat de albine. În plus, vâscozitatea anormală împiedică considerabil epurarea prin diferenţă de gravitate. În aceste condiţii, polenul care se depune pe suprafaţa mierii, în câteva zile rămâne prizonie ; acesta este găsit la analiză, al cărei rezultat este modificat. De aceea, o miere foarte pură de iarbă-neagră poate să conţină ca polen dominant o specie total diferită, ca de exemplu polen de castan. Când se face analiza polinică a unei mieri de iarbă-neagră care nu a fost îmbogăţită în mod artificial in polen, prin tehnicile de extracţie, se găseşte polenul de iarbă-neagră dominant şi în cantitate normală. În fiecare din regiunile producătoare de miere de iarbă-neagră există o floră secundară destul de variată pentru a putea deosebi o miere de iarbă-neagră provenind din altă regiune sau ţară. Mierea de mană de brad În practica curentă, nu se vorbeşte despre "miere de mană de brad" ci pur şi simplu de "miere de brad". Desigur, pentru profani distincţia este subtilă ; pentru consumatori, ea este în general de neînţeles, cum ar fi cea între mana provenind de la diverse specii de hemiptere şi de la diferite specii de conifere. În aceste condiţii, se admite din ce în ce mai mult că denumirea "miere de brad" se aplică mierii de mană recoltată de albine pe brazi şi pe molizi. Ceea ce nu exclude însă posibilitatea introducerii unor denumiri mai restrictive pentru producţii locale de o calitate excepţională. Perioada de producţie, mai mult sau mai puţin lungă, este vara. Datorită compoziţiei lor foarte deosebite, mierile de brad au o savoare dulce, foarte agreabilă, asemănată malţului. Sunt puţin dulci şi au o aromă slabă. Culoarea, foarte intensă, poate să meargă până la negru dar deseori este mai deschisă. Totuşi nu ar trebui să fie sub 65 mm pe scara Pfund. 73

Conţinutul în apă este destul de slab, (mai mic sau chiar mult sub 18%). Vâscozitatea este normală, dar mierile de brad cu conţinut mic de apă sunt mai vâscoase decât mierile comune cu acelaşi conţinut în apă şi au tendinţa să fileze la transvazare. PH-ul mierilor de brad este destul de ridicat putând ajunge până la 5 ; el se situează în medie în jur de 4,6, însă aciditatea este mai degrabă mare. Conductibilitatea electrică este ridicată, ca şi conţinutul în substanţe minerale. Aceste caracteristici sunt destul de specifice pentru a fi utilizate la recunoaşterea prezenţei manelor într-un amestec. Spectrul zaharurilor este net diferit de cel al mierilor florilor de calitate obişnuită. Fructoza (37%) predomină asupra glucozei (32%), dar se găsesc şi aproape 11% dizaharide şi melezitoză în proporţie destul de mare (până la peste 10%). În general, se poate spune că spectrul zaharurilor din mierile de brad este decalat spre zaharurile cu greutate moleculară ridicată. Este un fapt cunoscut de mult timp, dar înainte de folosirea metodelor de cromatografie ne mulţumeam să punem în evidenţă ce se numeau "dextrinele" mierii de brad. Am menţionat mai sus că examenul microscopic al mierilor de mană dă rezultate a căror interpretare este diferită de cea care se face pentru mierea de flori. Nu voi mai reveni asupra acestui aspect; să menţionez totuşi că polenul care însoţeşte sporii de ciuperci şi alte elemente figurate dă informaţii asupra originii geografice a mierilor de brad. Cu condiţia unei documentaţii suficiente, putem distinge de exemplu, mierile de brad din Carpaţii Orientali de cele din Carpaţii Occidentali. Mierile de brad joacă un rol foarte mare în Europa Centrală datorită întinderii pădurilor de conifere în vest, în Germania, Elveţia, Austria şi dincolo de ea, spre est. În Germania se face net diferenţa între mierile de brad provenind de la bradul pectinata şi cele de la molizi, mult mai slab cotate. Muştar de câmp (Sinapis arvensis). Există analogii între mierea de rapiţă şi cea de crucifere înrudite din punct de vedere botanic, adică aparţinând genurilor Sinapis, Raphanus şi Brassica. Mierea de muştar este o miere deschisă la culoare cu cristalizare foarte rapidă. Ca toate mierile de crucifere din aceeaşi grupă, este fie nu prea aromată, fie afectată de un miros de varză care, în cazuri extreme poate fi de-a dreptul dezagreabil.

Lucerna (Madicago sativa). Mierea de lucerna este o miere de culoare deschisă, cu gust neutru, care cristalizează repede şi cu cristale cam mari. Trifoi alb (Trifolium repens). Mierea de trifoi alb este o miere cu proprietăţi deosebite, de calitate excelentă, de culoare deschisă, cu o aromă puţin pronunţată dar agreabilă, cu cristalizare fină. În România, conţinutul său în apă este uneori prea mare ; se numără printre mierile care trebuie deshidratate puţin înainte de extracţie, prin păstrare în cameră caldă. Trifoi roşu (Trifolium pratense). Trifoiul roşu dă o miere foarte deschisă la culoare, cu gust dulce şi agreabil, care cristalizează repede. Arbori fructiferi (Prunus sp., Pirus sp. etc.) Mierile de arbori fructiferi sunt destul de rare în stare pură. În România, ele provin cel mai adesea de la merii din regiunile de deal care înfloresc destul de treptat şi abundent. Sunt mieri de bună calitate, deschise la culoare cu cristalizare rapidă şi cu granulaţie fină. Păducel (Crataegus oxyacantha). Producţia de mieri de păducel se obţine în stare relativ pură acolo unde există multe garduri vii de păducel sau văi cu acest arbust. Mierea are coloraţie medie şi gust agreabil. Gardurile vii de păducel sunt ameninţate cu dispariţia ; se consideră că ele constituie un rezervor al bolii arborilor fructiferi cunoscută sub numele de "focul bacterian" şi se preconizează distrugerea lor. Iedera (Hedera helix). În România se semnalează uneori recolte de miere de iederă, în anii cu toamnă însorită. Este o miere de culoare medie, cu cristalizare rapidă.

74

Albăstrea (Centaurea cyanus). Mierile de albăstrele aparţin practic trecutului, deoarece generalizarea folosirii ierbicidelor în lanurile de grâu tinde să le facă să dispară. Sunt mieri de culoare deschisă, cu cristalizare fină, uşor amare. Păpădie (Taraxacum densleonis). Mierile de păpădie au o culoare galben-portocalie caracteristică. Au un gust puternic, cristalizează repede şi cu granulaţii mari. Mierile de păpădie se recoltează în exclusivitate în regiunile de creştere a animalelor unde păpădia creşte în păşuni. Castan comestibil (Castanea sativa). Mierile de castan se definesc destul de greu deoarece sunt, după caz, mieri de nectar foarte pure şi relativ deschise la culoare sau amestecuri de miere de nectar şi miere de mană mai închisă. În orice caz, gustul lor este foarte pronunţat şi amar. Producţia de miere de castan rămâne importantă în România în ciuda contaminării masivelor de castan cu focul bacterian şi uscarea multor copaci. Castanii sălbatici rămân totuşi foarte numeroşi, fiind răspândiţi în anumite regiuni ale ţării. Polenul de castan este prezent într-o proporţie foarte mare în mierile recoltate după luna iunie. Compoziţia mierilor de castan a făcut obiectul câtorva studii. Se ştie că este mai bogată în fructoză decât în glucoza ceea ce le face să cristalizeze încet. Conductibilitatea lor electrică este destul de ridicată. Sunt bogate în diastază şi în inhibină. Studiul acestor mieri ar trebui reluat şi aprofundat deoarece importanţa lor economică nu este neglijabilă. POLENUL Polenul se găseşte sub forma unui praf foarte fin în anterele florilor. Este alcătuit din grăuncioare de diferite forme şi culori caracteristice fiecărei plante. Se deosebeşte prin forma suprafeţei exterioare, prin conţinutul diferit în substanţe nutritive, vitamine etc. Polenul poate fi obţinut prin recoltarea directă de către om, de la plantele care au cantităţi mari sau cu ajutorul albinelor. Spre deosebire de polenul recoltat direct de om, polenul obţinut cu ajutorul albinelor este mult mai valoros, deoarece este adunat de la mai multe flori (poliflor) la care albinele au mai adăugat nectar şi salivă. În medie, albina poate aduce la un zbor 12-15 mg polen, adică aproximativ 1/10 din greutatea ei corporală. Singurul mijloc de a obţine polen pur în cantităţi importante şi în condiţii economice acceptabile este folosirea colectorului de polen. Colectoarele sunt dispozitive care se fixează la urdiniş, având orificii prin care albinele sunt obligate să treacă la intrarea în stup. Datorită frecării de marginile acestor orificii, polenul se scutură pe un grătar de unde cade în tăvi. Cele două rânduri de orificii prin care albinele sunt nevoite să treacă ca să pătrundă în stup sunt aşezate la distanţă de 5 mm. Colectoarele de polen în timpul culesului mare se scot. Polenul recoltat în colector, odată uscat, este mult diferit de cel care se poate culege direct de pe staminele florilor. Practic, albina culegătoare nu-şi poate confecţionează ghemotoacele de polen fără a adăuga polenului cules de pe antene un liant care le dă coeziunea indispensabilă pentru a se ţine în coşuleţele celei de a treia perechi de picioare. Acest liant este un amestec de nectar sau de miere cu salivă. Se ştie că această salivă este bogată în enzime şi în substanţe diverse. Polenul din ghemotoace este deci un produs mixt, vegetal şi animal. În consecinţă nu este prea uşor să deosebeşti, dintre proprietăţile polenului din ghemotoace, pe cele care provin de la plantă de cele care provin de la insecta PASTURA După ce polenul este adus în stup de către albinele culegătoare, este depozitat în celule apoi presat cu capul până ocupă 1/3 din înălţimea celulei. Păstura, pe lângă polen, conţine şi substanţe nutritive provenite din saliva lucrătoarelor, folosită ca liant pentru grăuncioarele de polen culese de pe anterele florilor. Păstura este hrana de bază a puietului, fiind bogată în proteine, glucide şi săruri minerale, provenită din polenul florilor. Faptul că păstura are o compoziţie mai scăzută decât polenul în proteine şi grăsimi şi mai bogată în zahăr şi acid lactic permite o conservare mai bună. Păstura se recoltează din faguri prin trei metode: 1) prin tăierea în fâşii a fagurilor cu păstura, de unde aceasta se scoate foarte uşor, sau 2) prin retezarea celulelor. 3) prin refrigerarea fagurilor şi sfărmarea cerii. 75

deoarece la această temperatură materia vâscoasă este mai moale şi poate fi colectată cu mai mare uşurinţă. A doua grupa de propolis o formează balsamul din polen eliberat (în timpul crăpării şi digerării grăuncioarelor de polen de la plantele entomofile) din învelişul acestuia şi care împins de valvulele proventriculului. Păstura se scoate din celule prin scuturare. Păstura este folosită în stupină. Trebuie menţionat. În cazul fagurilor noi se poate recolta păstura şi prin refrigerarea acestora. cu picioarele manevrează particula de răşină şi o depozitează în paneraşele de polen. în vederea iernării. Sursele naturale de propolis sunt împărţite în două grupe diferite: 1. galben. iar cantitatea care aderă de pereţii celulei se scoate cu ajutorul unei andrele. provenite în majoritate de pe mugurii de plante. Pentru recoltare. roşu. PROPOLISUL Propolisul vine de la cuvintele greceşti pro = pentru. vişin. brun etc. până ce particula de propolis pe care a apucat-o se întinde în fir foarte subţire şi se rupe. brad. şopârle. cât se poate mai aproape de baza celulelor. în timpul prelucrării acestor răşini cu ajutorul mandi¬bulelor mai intervine şi secreţia glandelor mandibulare ale albinelor lucrătoare. şoareci.Pentru tăierea în fâşii fagurele se aşează pe o masă în poziţie orizontală şi apoi se secţionează longitudinal prin mijlocul fiecărui rând de celule. de bucăţelele de ceară şi propolis. cu capul ridicat. în special pentru obţinerea vitaminelor naturale. albina. se acumulează în guşă. particula de propolis. se trage înapoi. se aşează într-un borcan şi se presează. Limba nu este utilizată nici la colectarea şi nici la aplicarea propolisului. apoi. Păstura se conservă singură sau în amestec cu miere sau pudră de zahăr. iar marginea inferioară a rândului de celule se îndoaie înspre lucrător. La rece ceara devine casantă şi se poate sfărma. ca ados la pasta din zahăr. după ce a prins. Recoltarea propolisului de către albine se face numai când temperatura aerului depăşeşte 20°C.. Operaţiunea se repetă. verde. Aceşti faguri se aşează lângă diafragma reductoare a cuibului. 2.) şi îl transportă ca şi pe polen pe picioruşele posterioare. toţi fagurii care au 1/2 şi 1/3 miere se descăpăcesc şi se presează praf de polen peste miere. Cu ajutorul propolisului albinele astupă crăpăturile stupilor şi acoperă cadavrele dăunătorilor pe care îi răpun în interiorul stupului (melci. Păstura se alege. plop. Ambalarea şi păstrarea se face la fel ca la polen. Apoi fiecare rând este secţionat pe verticală şi oblic spre speteaza de sus a ramei. în industria farmaceutică. Prima grupă o constituie substanţele răşinoase. polis = cetate şi putea fi tradus liber ca un complex de substanţe destinat apărării cuibului. sub formă de turte. Balsamul este întins de albine cu ajutorul limbii pe obiectele din imediata apropiere a puietului. Albinele îl recoltează de pe diferite plante (cireş. după care se cerne a doua oară. că speciile Apis florea şi Apis dorsata nu folosesc 76 . După aceea. La descărcarea propolisului în stup.) şi îl transportă în cuib. bondari) sau cadavrele albinelor moarte pe care nu le pot scoate în afara stupului. Imediat după obţinere. molid etc. albina respectivă este ajutată de alta care rupe cu mandibulele câte o bucăţică din încărcătură şi o depozitează. cu ajutorul mandibulelor. Concomitent cu distribuirea păsturii. Pentru retezarea celulelor. Atât păstura cât şi polenul în formă conservată pot fi distribuite albinelor în perioadele lipsite de cules şi mai ales privăvara şi toamna. Cu ajutorul unui cuţit cu o lamă subţire şi bine ascuţită se taie orizontal rândul de jos de celule cu păstura. De asemenea se mai întrebuinţează şi în medicină pentru tratarea a o serie de maladii ale sistemului nervos. în timpul exprimării substanţelor răşinoase şi a triturării balsamului de polen se amestecă şi secreţii ale glandelor faringiene. în special. rama se aşează pe masă orizontal şi cu speteaza de jos spre lucrător. păstura se mărunţeşte. de asemenea. endocrin şi în avitaminoze. Tendinţa de propolizare a albinelor este un caracter de rasă sau ecotip şi depinde chiar de însuşirile individuale ale unor familii de albine. Colectarea propolisului de către albine Din observaţiile făcute asupra modului cum strâng albinele propolisul s-a constatat că acestea adună propolisul de diferite culori (alb. Aceasta operaţiune are loc adesea chiar pe scândura de zbor. se pune într-un vas şi se mojarează (freacă . apăsând cu cuţitul pe toată suprafaţa fagurelui descăpăcit. Pentru recoltare albinele se folosesc de mandibule după ce cu antenele au descoperit particula cea mai potrivită de propolis.

aproape cât dimensiunile părţii de sus a stupului. în alcool fierbinte concentrat şi respectiv diluat. balsamuri. toamna şi primăvara albinele propolizează mai mult decât în cursul verii. se găsesc zeci de substanţe cărora le vor trebui testate proprietăţile biologice. se pot lua următoarele măsuri: 1. unguent sau diferite alte preparate medicamentoase. restul fiind format din răşini. 3. CEARA Ceara este o secreţie a albinei lucrătoare. Apis mellifera carpatica. cu o daltă. uleiuri esenţiale etc. sită din material plastic şi pânză colectoare care se plasează deasupra cuibului în locul podişorului. iar la temperatura mediului ambiant devine casant. detaşa propolisul. pentru că ele folosesc propolisul pentru a îmbălsăma imediat ceea ce nu pot să evacueze. 4.toate părţile şi elementele din stup ce prezintă depuneri de propolis. Apis mellifera anatolica. În prezent are o largă aplicare în terapeutica medicală sub formă de extract alcoolic. Cele două ceruri se pot separa pe baza solubilităţii lor diferite. aşa cum se recoltează în stup prin răzuire. Punctul său de topire este de 60-70°C. se desface prin desprindere pânza colectoare de care aderă cea mai mare parte din propolis. pe majoritatea suprafeţei cu propolis. după umplerea lor de către albine cu propolis. Ceara este o componenta obligatorie a propolisului. Numai printre flavone. precum şi scândurelele de podişor câte 2-4 mm. pot fi recoltate cantităţi însemnate de propolis. prin folosirea colectoarelor. uleiuri esenţiale. are o tendinţă moderată de propolizare comparativ cu rasele de albine cu tendinţe mai pronunţate de propolizare cum sunt albina caucaziană (Apis mellifera caucasica).propolisul iar unele rase din specia Apis mellifera ca Apis mellifera Lamarkii nu adună propolis. extrasă din acelaşi stup: ceara A (circa 17%) având similitudini cu ceara propriu-zisă şi ceara B (circa 6%) net diferita. se vor distanţa ramele între ele. apoi. polenul recoltându-se printr-o simplă răzuire cu dalta apicolă. Pot fi folosite colectoare care conţin o plasă de material textil (propolisul se recoltează prin refrigerare şi sfărmarea bucăţilor de propolis de pe plasă. vor fi curăţate reţinându-se propolisul rezultat. albina sahariană (Apis mellifera sahariensis). asemănătoare cu cerurile vegetale. şi destule impurităţi rămase de la albine. Apis mellifera scutelata şi altele. O astfel de compoziţie indică o mare complexitate. cu un grad mai mare de impurităţi (la răzuirea părţilor componente ale stupului) sau aproape liber de diferite impurităţi. cu ocazia fiecărei intervenţii care se face în cuibul familiilor de albine în special în perioada de primăvară şi toamnă. În scopul măririi producţiei de polen. prin răzuire. Compoziţia Propolisul este o substanţă de culoare brun-deschisă cu nuanţe până la brun-închis şi uneori cu reflexe verzui. În acest mod. conţine în medie 30% ceară. Recoltarea propolisului de către albine are şi un caracter zonal. Din propolis se extrag două tipuri de ceară comparativ cu ceara propriu-zisă. De asemenea. Când este emisă de glandele ceriere ea este perfect albă şi curată. În timpul sezonului apicol. se vor curăţa cu atenţie. formându-se spaţii care. reaşezându-se în poziţia iniţială. ori de câte ori plasa din plastic este încărcată. anual. Recoltarea propolisului de pe pânza colectoare se face o dată pe an după ce în prealabil a fost păstrată câteva zile la temperatură scăzută (congelator). Grătarul lamelat se pune în luna aprilie o dată cu lărgirea cuibului şi se ridică toamna în momentul pregătirii pentru iernare a familiilor de albine. Propolisul brut. La temperatura din interiorul stupului este maleabil. 2. Colectarea propolisului de la albine Producţii sporite de propolis se pot realiza folosindu-se în acest scop unul din tipurile existente de colectoare de propolis. puţin solubil în apa dar perfect solubil în eter şi alcool.sita şi pânza colectoare rămân în tot cursul anului în familia de albine. aproape pur. se înlocuieşte podişorul cu o plasă din material plastic care după propolizare se va ridica în vederea recoltării. propolisul devenind casant la rece) sau pur şi simplu o bucată de linoleum. depozita la rece. 77 . se poate folosi cu rezultate bune şi colectorul de propolis format dintr-un grătar lamelat din tablă zincată. În zonele mai reci şi păduroase înclinaţia de propolizare este mai pronunţată faţă de zona de câmpie. Albina româneasca.

). apilarnilul se distinge prin proprietăţile lui organoleptice specifice. substanţe ce-i conferă proprietăţi particulare. a albinelor hoaţe. ceea ce este mai vizibil.3 mg. format din partea vulnerantă cu punga de venin.Utilizată ca material de construcţie în stup. în acelaşi timp lapte şi salivă. recoltate într-un anumit stadiu larvar (în ziua a 7-a de stadiu larvar). cantitatea de venin variind de la o rasă la alta. atingând o cantitate maximă secretată de circa 0. Dosarul medical un moment deschis a fost repede închis de către medici îngrijoraţi pentru reputaţia lor şi puţin doritori să-şi amestece numele într-o publicitate gălăgioasă.3 mg venin lichid. Înţepăturile albinelor reprezintă un act reflex de autoapărare şi se materializează prin folosirea organului specializat pentru funcţia de apărare. iar individului care a fost hrănit cu ea. cercetările au progresat. înainte chiar ca dosarul medical să fi fost deschis. Cantitatea pe care o poate elimina la o înţepătură o albină cu glanda de venin dezvoltată este de circa 0. specifice. un produs de secreţie al albinei lucrătoare şi al mătcii. APILARNILUL Apilarnilul este un produs apicol obţinut din larvele de trântor cât şi din conţinutul nutritiv aflat în celulele respective din faguri. Câţiva apicultori întreprinzători au trecut direct la producţia şi vânzarea către public a lăptişorului de matcă. de la o populaţie la alta şi chiar de la un individ la altul.ea trece prin toate nuanţele de galben. prin proprietăţile lui fizico-chimice şi microbiologice care îl recomandă ca un produs veritabil. un amestec al secreţiei glandelor de venin care concură la formarea aparatului vulnerant. unele cercetări menţionează ca după eliminarea prin înţepare rezerva de venin a albinelor se reface cu condiţia ca integritatea organului specializat să nu fie deteriorată. corespunzând la circa 0. pe urmă au stagnat aproape. Dimpotrivă. servind împreună cu acul la apărare (acul la albina lucrătoare este un ovipozitor modificat pentru funcţiile de apărare) şi eliminarea duşmanilor (mătcilor concurente. după care glandele secretoare degenerează treptat. LAPTISORUL DE MATCA La începutul anilor cincizeci atenţia biologilor a fost atrasă de compoziţia şi mai ales de proprietăţile lăptişorului de matcă. Compoziţia chimică a cerii este foarte stabilă dacă se considerare produsul pur. pe urmă de brun ajungând aproape neagră după câţiva ani. Este interesant faptul că această substanţă. Numeroasele cercetări efectuate până în prezent arată că veninul de albine are o structură complexă. asigură larvei o creştere rapidă. aşa cum este secretată de glande. Deşi nu este un produs tradiţional al stupului.1 mg substanţă uscata. de hrană şi de sezon. în el fiind prezente atât substanţe de natură organică cât şi anorganică. Cantitatea de venin este determinată de vârsta albinelor. polenul şi ceara. VENINUL Veninul de albine este o substanţa complexă. a animalelor şi insectelor care vreau să prădeze stupul. partea motoare şi glandele secretoare de venin. Biologia secreţiei de venin are particularităţile ei. căruia i-au atribuit virtuţile cele mai extraordinare. ca şi mierea. Cantitatea maximă de venin se obţine de la albinele în vârstă de 15-20 de zile. Anii au trecut. Este stocat în punga de venin şi eliminat la exterior în momentul înţepării. o longevitate ce nu se poate compara cu cea a indivizilor care nu primiseră lăptişor de matcă. ea se încarcă progresiv cu substanţe care-i schimbă profund compoziţia şi. etc. Nu se notează variaţii semnificative decât între diferitele specii ale genului Apis. de valoare al stupului. Ce 78 . A fost subiect pentru amplă reflecţie şi cercetări. Variaţi foarte slabe de la o rasă de albine la alta. În general se afirmă că odată folosită rezerva de venin nu se mai reface.

dupa puietul de pe fagurii din mijlocul cuibului.operatiune dublata de o stramtorare a cuibului.ei fiind marginiti de faguri cu miere si pastura. Primul control si stramtorarea cuiburilor Profitand de una din zilele calduroase executam primul control de primavara.daca puietul nu exista totusi nu trebuie sa ne ingrijoram: unele matci isi incep mai tarziu ouatul si de aceea este necesara repetarea controlului dupa o saptamana. LUCRARI IN STUPINA LUCRARI DE PRIMAVARA IN STUPINA Stuparii incepatori care citesc acest site trebuie sa inteleaga un lucru : anul apicol incepe toamna ! De felul cum sunt pregatite familiile de albine in toamna depinde totul : Productia.asezam stupii pe locurile definitive. Producţia şi consumul se echilibrează la un nivel care permite unor apicultori specializaţi să-şi mărească rentabilitatea stupinei.In ordine cronologica (subliniem ca toate au importanta lor)acestea ar fi : Pregatirea vetrei stupinei Pe la inceputul lunii martie(functie de starea vremii)vom demara primele actiuni: .curatam prin urdinis(cu o sarma) stupii de albine moarte si alte resturi.pana cand tragem o conluzie corecta.acestea se vor arde neaparat .in care toarna 1-2kg de sirop de zahar caldut.primavara in stupina trebuie facute mai multe lucrari.stiind ca o rama standard contine 3.scoatem din stupi fagurii mucegaiti.Cand observam ca zborul de curatire a fost facut de totalitatea familiilor. a larvelor de matcă pe toată perioada până la căpăcirea botcilor.a mai rămas din această perioadă extraordinară ? Contrar tuturor părerilor şi tuturor pronosticurilor. Acestea fiind spuse sa trecem la treaba !!! Odata cu ridicare sensibila a temperaturilor.urmarind o igienizare totala .S-a constatat ca dezvoltarea familiilor de albine decurge normal daca albinelor li se asigura un regim de caldura optim.De aceea in primele zile calduroase(temperatura ajunge la peste 15 grade C).In acest scop stuparii vor "stramtora cuibul".urmarind ca urdinisurile sa fie orientate spre sud-est si albinele sa beneficieze de caldura soarelui .in cuib se lasa strict atati faguri cat pot acoperi albinele si care trebuie sa aiba numai celule de lucratoare.instalam sau reorientam gardurile de protectie pentru a feri albinele de vanturile reci ale inceputului de primavara Supravegherea zborului de curatire In timpul iernii datorita faptului ca albinele nu au mai putut iesi din stup.Urdinisele se vor deschide larg iar capacele se vor salta pentru ca razele soarelui sa incalzeasca podisorul stupului.prezenta hranei care exista in faguri. constituie dovada că nu se poate ignora fenomenul "lăptişor de matcă".in ce priveste 79 .bine cladit.prezenta matcii.marimea stupinei si in general tot ce tine de buna desfasurare a lucrurilor. destinat hrănirii larvelor în primele 3 zile. Tot in timpul acestui control. Are o consistenţă cremoasă.Daca inca mai este zapada pe vatra stupinei este recomandat sa intindem paie pe jos.frunzele si in general toate resturile. lăptişorul de matcă continuă fără zgomot o carieră începută cu răsunet. Stabilitatea.adunam si inlaturam crengile.starea de sanatate.cu pete de diaree. cât şi a mâtcilor.si pe cei ce contin multe celule de trantori.in care vom evalua starea familiilor de albine.curatam si imprastiem zapada pentru ai grabi topirea.Totusi pentru a nu crea confuzii.urmand ca pe masura ce va veti familiariza cu lucrarile ce trebuie executate sa faceti aceasta separare singuri. cu gust acrişor.La deschiderea stupului constatam: .au acumulat in intestine reziduri care acum trebuie eliminate.vom suprapune anul apicol cu cel calendaristic.Cuibul se aranjeaza catre peretele stupului care este cel mai expus soarelui astfel:fagurii cu puiet se aseaza in mijloc.reducem urdinisele la 3 cm si bineanteles asezam capacele care au fost saltate.Tot acum unii dintre stuparii cu experienta mai fac o lucrare importanta: introduc in mijlocul cuibului un fagure gol.trebuie sa stimulam efectuarea acestor zboruri de curatire.functie de sistemul ales. prin aceasta înţelegând evoluţia consumului de mai bine de 20 de ani încoace. Lăptişorul de matcă este un produs de secreţie al glandelor hipofaringiene ale albinelor lucrătoare.5kg miere pe ambele fete . este de culoare alb-gălbuie.

In acest scop folosim urmatoarele rezerve: .750kg miere si se administreaza deasupra ramelor sub forma de turtite proteice de completare.La pastura obtinuta se adauga o cantitate egala de apa si o cantitate dubla de miere.si care din motivul mentionat au ramas neconsumate.proviziile de hrana existente pe ramele care nu au fost cuprinse de ghem.Aceasta este asigurata de pastura.Toate aceste lucrari sunt decisive.urmand ca pe masura ce mutam albinele sa dezinfectam si restul de stupi.Cuibul se limiteaza cu o diafragma mai scurta.Asta se intampla din cauza ca odata format ghemul de iernare.rezerva de hrana familia trebuie sa dispuna de min.pana la aparitia culesului de polen.se poate folosi mierea diluata un pic.sa pastram o stare de igiena perfecta.Pentru cresterea unui kg de albina este nevoie de 1.4-5 kg miere si bineinteles pastura.apoi frecam fasiile in mana pana la separare.Se mai adauga sare 1% din cantitatea amestecului si se omogenizeaza.reparate si dezinfectate. Dezinfectia stupilor Daca nu am facut aceasta lucrare in timpul primului control de primavara(din diferite motive) sa stiti ca acum a sosit momentul. In cazul cand familia ramasa fara provizii nu are faguri disponibili in stup.Apoi se indeparteaza ramele cu faguri si putine albine din ambele margini ale ghemului.administrand la fel deasupra cuibului sub forma de turtite.albinele nu mai au acces decat la proviziile de pe fata fagurilor unde se afla.pete diareice si apoi se dezinfecteaza cu o 80 .Se toarna amestecul in faguri administrand zilnic cate 200g.se procedeaza la ridicarea de faguri cu provizii din familiile mai bogat aprovizionate.lipsa ei fiind un handicap major in dezvoltarea favorabila a familiilor de albine.Este de dorit insa ca aceste interventii sa fie facute numai in caz de urgenta.cat si cu serbet de zahar. Completarea rezervelor de pastura Pe langa miere.apoi daca nu avem cantitatile necesare se vor face hraniri cu polen si miere sau pastura si miere.hranirea proteica de primavara se face de preferinta cu pastura de la rezerva.Se introduc fagurii gauriti.In primavara modurile de administrare sunt: . Cand nu dispunem de acesti faguri.O casa curata inseamna eliminarea unor probleme grave.Hraniri de calitate se mai pot face cu turtite de miere cristalizata si framantata cu zahar pudra pana obtinem consistenta dorita.se afla cate 1-2 faguri cu miere care nu au fost folositi de albine.putand evita aceste situatii neplacute printr-o buna organizare a cuibului inca din toamna.Dezinfectia se face cu scopul pastrarii sanatatii familiilor de albine.sau in celulele din partea opusa a fagurilor ocupati partial .mierea in faguri.propolis.proviziile de hrana existente in alte familii si de care acestea nu mai au nevoie .Un kg de pastura se amesteca cu 0.In principiu lazile se curata de resturi de ceara. .aceasta delimitand compartimentul de hranire. Lucrarea consta in mutarea familiilor de albine in alti stupi. Salvarea albinelor ramase fara rezerve de hrana Salvarea familiilor ramase fara rezerve de hrana este foarte usor posibila in orice stupina chiar daca apicultorul este lipsit de experienta. Lucrarea este foarte necesara pentru ca pe langa toate celelalte.cu miere descapacita in spatiu liber care tocmai a fost creat.bineinteles si ei gauriti pentru a permite circulatia albinelor.Pastura se asigura din toamna prin introducerea unui fagure plin si la nevoie prin completarile de primavara.Pentru a remedia situatia se ridica din stupi ramele care contin provizii.Trebuie sa avem pregatite din timp cateva lazi. . Concluzionand.5 kg de pastura.miere lichida sau granulata de la rezerva stupinei In primul caz constatam ca de o parte si de alta a fagurilor ocupati de ghem.Scoatem pastura din faguri prin taierea lor in fasii.Amestecam cantitati egale de polen si miere . Se descapacesc aceste rame pe o parte si cu ajutorul unui bastonas de lemn se fac 2-3 gauri de grosimea unui creion.Introducerea lor in stupi se face dupa tehnologia descrisa mai sus.necesita sa avem ceva timp la dispozitie si mai ales sa avem "ingaduinta" vremii.incalzita si apoi turnata in faguri goi.Fagurii scosi(cu putine albine pe ei) se alatura de fagurii cu miere.Atentie mare ca la stramtorare si la eliminarea fagurilor imperfecti sa nu orfanizati accidental familia.pe care i-am curatat si dezinfectat. Se recomanda ca tot cu aceasta ocazie familiile de albine sa fie mutate in lazi curatate.dincolo de ea fiind asezati fagurii cu resturi de miere.albinele au nevoie la cresterea noilor generatii si de hrana proteica.Aceste turtite se aplica direct pe partea superioara a ramelor.

La urma urmei acest lucru tine de o anume normalitate daca ne gandim ca o familie de albine poate fi asimilata unui "organism".Urmeaza o limpezire.printr-o hranire abundenta se pot introduce in stup dezechilibre importante Efectiv largirea se face astfel: semnalul trebuie dat de faptul ca toti fagurii din cuib sunt ocupati cu puiet(excluzand fagurii marginasi care contin miere si pastura).conditiile interne si externe.dar totodata si mult rau daca nu este facuta corect.prezenta rezervei de pastura necesara cresterii puietului si a albinelor tinere .In principiu matca este oprita sa depuna oua pe fagurii aflati dupa cei cu pastura.solutie recomandata.Introducerea unor faguri care au mici coroane de miere(care vor fi descapacite)este un factor favorizant.dar marea multumire este ca albinele au hrana din abundenta.se introduc treptat alti faguri tinand seama de cresterea populatiei.La incalzirea timpului si in prezenta unui mic cules largirea se poate face si cu un fagure artificial. Recunoasterea unui cules .Aceste culesuri pot fi timpurii (salcam. 12 faguri standard.aparent fara o cauza anume definita.Acest fagure se aseaza dupa ultimul fagure cu puiet si in momentul cand celulele au fost cladite pe jumatate se muta in mijlocul cuibului.precum si caracteristicile biologice.faneata. Citind aceste randuri sigur v-ati dat seama ca tehnicile descrise sunt folosite cu precadere la stupii orizontali si verticali cu magazine.se constata ca in stupina o parte din familii raman in urma cu dezvoltarea.Pentru a uniformiza puterea stupilor se practica metoda prelevarii de rame cu puiet capacit din familiile puternice si ajutarea celor ramase in urma cu dezvoltarea.In anii de exceptie se pot obtine si cateva kg de miere marfa.acestea tin de temperatura externa.Primul fagure introdus trebuie sa fie un fagure in care s-au mai crescut cateva generatii de albine.la un numar mic de doici si cantitatea de laptisor de matca distribuita va fi mica .Conditiile necesare sunt : .beneficiind de o constructie aparte se manuiete diferit.fagurii din cuib se inalbesc datorita faptului ca albinele alungesc celulele si capacesc mierea.aplicarea fara discernamant a hranirilor de stimulare.Culesurile la pomii fructiferi si flora spontana au asigurat familiilor necesarul de miere si polen.floarea soarelui) si tarzii. .pentru a evapora apa din nectarul proaspat cules.speciile melifere infloresc abundent .familiile sa fie puternice si sa ocupe min.In general culesurile sunt de mare intensitate. Largirea cuiburilor Lucrarea este deosebit de importanta. .Stupul multietajat.La acest tip de stup largirea se face prin inversarea corpurilor. Conditii pentru valorificarea culesurilor Devine foarte clar si pentru stuparul incepator cat si pentru cel experimentat ca nu orice familie de albine din stupina poate valorifica la maxim un cules.zmeuris).Se adauga un fagure bine cladit.de modul in care albinele reusesc sa mentina climatul optim in stup cat si de faptul ca prin modul de a depozita polenul in faguri se regleaza activitatea matcii.o uscare si neaparat flambarea cu flacara.intensitatea zborurilor creste exponential.avand in vedere ca interventia stuparului poate face mult bine. LUCRARI DE VARA IN STUPINA .albinele ventilatoare isi intensifica activitatea.Trebuie sa avem in vedere urmatoarele conditii generale: .dintre care 8-9 cu puiet 81 . O metoda de a face ca matca sa oua in fagurii introdusi.este aceea de ai stropi cu apa calduta sau miere diluata. Intarirea familiilor slab dezvoltate Oricat s-ar stradui stuparii sa execute toate lucrarile la timp. manevrarea ramelor si desele interventii in cuib nemaifiind necesare.Prin largirea cuibului trebuie sa raspundem ferm necesitatii matcii de a depune oua.Dupa ce si acesta a fost ocupat cu puiet.Acesta se introduce intre fagurele marginas si cel cu puiet.VALORIFICAREA CULESURILOR Stuparii au depus eforturi deosebite pentru a scoate familiile de albine puternice din primavara si acum asteapta roadele muncii lor. apoi putand fi introdusi si faguri claditi in care nu a fost crescut puiet.de vara(tei.insa durata lor este scurta. . .existenta unei concordante intre suprafata ocupata de puiet si numarul de albine doici.pe inserat in stupina se simte mirosul caracteristic al mierii.albinele se inghesuie la urdinis.

Daca nu se intervine ferm.familiile sa fie in stare activa.in care culesul incepe timpuriu.lucrari de intensificare a cresterii puietului.Sa trecem iarasi la treaba:lucrarile de toamna demareaza la inceputul lunii august si se impart in trei mari categorii: . pregatirea cubului familiilor de albine in vederea unei iernari de calitate. Pentru a inlatura acest neajuns. Deblocarea cuiburilor O alta cauza a scaderii depunerii puietului de catre matca este blocarea cuibului cu miere sau pastura.inlocuirea matcilor batrane sau necorespunzatoare cu matci tinere.Dupa cum am mai spus acum incepe anul apicol. la stupii orizontali si verticali cu magazine se introduc periodic in mijlocul 82 .mierea a fost extrasa si apicultorul se afla pus in fata unor noi provocari.trebuie ca inca din toamna sa asiguram o populatie numeroasa.atat ca timp.intensificarea ventilatiei prin umbrirea stupilor.numarul celulelor libere scazand drastic.Formarea de noi familii si aplicarea stricta a tuturor masurilor prevazute pentru aceasta perioada.cautand sa-si asigure necesarul de rezeve de hrana.5%). Stuparii care au in zona asemenea "comori".pe cand cele tinere se comporta altfel:isi mentin ritmul bun chiar daca resursele nectarifere si cele proteice sunt mult mai mici(intr-un cuvant valorifica mai bine culesurile de intretinere).carora trebuie sa le faca fata.in acest fel asigurand o cantitate mare de albina culegatoare si implicit o productie pe masura .Odata cu apropierea toamnei si in prezenta unui cules mediu.obtin rezultate remarcabile.cu flora spontana si mai ales padurile de salcam pot oferi cantitati importante de miere.fanete. Intensificarea cresterii puietului Pentru ca familiile de albine sa iasa cat mai puternice din iarna.stuparul fiind foarte solicitat.Un alt avantaj al matcilor tinere este acela ca in primavara vom gasi un procent redus de familii ramase orfane(dupa unii autori procentul este de 0.pot impedica pagubele ce vor urma si dau posibilitatea valorificarii culesurilor urmatoare.toamna reprezentand un nou debut si un prilej de a pune stupina pe o alta treapta a performantei.ridicarea partiala sau totala a podisorului si inlocuirea acestuia cu o sita .albinele blocheaza cuibul.acestea vor intra in frigurile roitului si culesurile urmatoare-tei.ridicarea periodica de rame cu puiet capacit.Acest lucru nu este usor de obtinut.artar. LUCRARI DE TOAMNA IN STUPINA Vine toamna.familiile de albine trebuie intretinute in stupi de mare capacitate care ofera posibilitatea ca dezvoltarea cuibului sa se faca normal.sau cei care practica stuparitul pastoral.cu albina aferenta.stiut fiind faptul ca o familie aflata in stare de roire sau in preajma roitului isi diminuiaza mult activitatea Cum obtinem acest deziderat? Sunt lucrari care facute la timp.cat si ca volum de munca.floarea soarelui.ne pun in ipostaza de a aborda cu maxim succes culesul: .apte biologic si genetic pentru performanta .depozitarea mierii sa fie asigurata si a caror volum se poate mari sau micsora .Ce masuri trebuie avute in vedere: Asigurarea de matci tinere si viabile: S-a stabilit ca numai o matca tanara poate face fata la un ritm constant de depunere a puietului.bine hranita si intr-o stare de sanatate perfecta. asigurarea rezervelor de hrana pentru iernare.Odata cu sfarsitul primaverii.prin imputernicirea lor cu puiet capacit ridicat din stupii puternici Sunt primaveri favorabile dezvoltarii familiilor de albine. instinctiv.Biologic matcile batrane isi limiteaza depunerea puietului atunci cand in natura nu mai exista un cules bogat de nectar si polen.familiile de albine ating capacitatea maxima de dezvoltare.Cu toate astea nu se recomanda ca schimbarea sa se fraca toamna daca folosim botci sau matci neamperecheate decat in cazuri de urgenta.Zonele cu salcii.Practic se intampla ca matca sa nu mai aiba unde depune oua.pot fi compromise.aceasta operatiune prevenind intrarea in frigurile roitului si totodata asigurand marirea efectivului stupinei ..In acest scop nu trebuie sa toleram in stupina matci mai batrane de 2 ani si in decursul verii sa facem inlocuirile necesare.folosirea familiilor ajutatoare si unificarea acestora cu familia de baza in preajma culesului.marirea puterii familiilor ramase in urma cu dezvoltarea.

asta pentru a impedica o formare gresita a ghemului de iernare.Din fericire pentru posesorii de stupi multietajati.Toti fagurii care nu corespund criteriilor vor fi scosi fara a sta prea mult pe ganduri.aceste operatiuni nu sunt necesare decat in cazuri putine.cand familiile nu ajung la nivelul de dezvoltare cerut.5-6 luni.Deasemeni se prefera ca albinele sa ierneze cu rezerve de miere care nu cristalizeaza. Ce putem spune despre culesurile tarzii? Cert este faptul ca prezenta lor are un impact mult mai mare in comparatie cu o hranire artificiala de stimulare.cuibului faguri claditi(recomandati cei in care s-au crescut cateva generatii de puiet).Fagurii scosi se trec dincolo de diafragma si prin descapacirea lor mierea v-a fi carata de albine in cuib.marginiti de faguri cu miere si pastura.Consumata de albine.fie prin incercarea de asigurare a unei baze de de cules prin alegerea unei vetre permanente adecvate.In lipsa unui cules se administreaza ca turtite(pregatite in acelasi mod ca in primavara)deasupra cuibului.urmand ca odata cu imbunatatirea vremii. Ramele de miere si pastura 83 .familia de albine demareaza cresterea puietului.Ca o prima conditie ar trebui sa mentionam ca mierea de mana trebuie eliminata in totalitate din stupi.hraniri cu sirop de zahar concentratie 1/1. Asigurarea de culesuri tarzii si hraniri de stimulare Prezenta unor culesuri tarzii de nectar si polen impulsioneaza matca sa depuna oua.albinele recapatand starea febrila care caracterizeaza un bun cules.Asigurarea cu faguri de calitate trebuie facuta mai ales in "zona fierbinte" a cuibului. Asigurarea rezervelor de hrana Albinele ierneaza stranse intr-un ghem si in tot acest timp climatul este asigurat de o miscare continua a lor. Reducerea si impachetarea cuiburilor Ca si in primavara in vederea obtinerii unui climat favorabil se procedeaza la o stramtorare a cuibului.La stupul multietajat lucrarea este mult mai simpla si se realizeaza prin inversarea periodica a corpurilor.Despre eficienta acestor hraniri de stimulare o sa discutam cu alta ocazie.O familie fara prea multa hrana risca sa se piarda in iarna.Dupa cum bine stiti albinele ce ierneaza(datorita conditiilor specifice)traiesc aprox. Nu trebuie sa ignoram un fapt:hranirile glucidice trebuie completate si cu cele proteice.umectat putin cu apa sau miere.Aceste spatii libere se creeaza prin scoaterea fagurilor marginasi.O alta conditie ar fi aceea ca mierea din faguri sa fie capacita.pe suprafete mici de fagure.in stup vor ramane numai fagurii care sunt acoperiti bine de albine.fara celule de trantori sau alte defecte.Reducerea cuiburilor va creea in familie o crestere a populatiei si in unele cazuri este nevoie de o noua largire.Cand stuparii nu pot oferi albinelor aceste culesuri apeleaza la hraniri de stimulare prin oferirea catre familii a merii descapacite sau a inlocuitorilor acesteia(sirop de zahar).deci asigurarea rezervelor pana la aparitia primelor culesuri este o lucrare foarte importanta.prin puterea mare de cristalizare.la inceput timid.adica acea zona in care primavara se vor creste noile generatii.Ce trebuie sa avem in vedere pentru a rezolva problema hranei?Cateva deziderate de atins: Calitatea hranei Mierea din faguri sa fie numai miere florala. mierea alterata produce boli grave.asta fara sa vorbim de cantitatile mici de puiet crescute.cate 200-300 g la interval de 2-3 zile.Prelungirea acestei perioade aduce mari avantaje stupinei in totalitatea ei.Stuparii pot pune familiile in aceasta stare favorabila fie prin deplasarea in pastoral la locatiile care ofera culesuri tarzii.pentru ca trebuie sa avem grija ca niciunul din corpurile inversate sa nu fie corpul care gazduieste rezervele de hrana Asigurarea cu faguri de calitate Fagurii ce raman in cuibul familiei trebuie sa fie bine construiti.Atentie insa.este foarte daunatoare si trebuie inlaturata.Daca iernam familiile cu aceasta miere in faguri riscam sa pierdem albinele(acestea neputand face zboruri de curatire).deasemeni o alta metoda este stimularea cu zahar tos.In special mierea de rapita.aici limitandu-ne a spune ca se fac in mai multe moduri:descapacirea a 2-3 dm patrati de fagure cu miere si oferit dincolo de diafragma sau la marginea cuibului.Atentie:nu se lasa pana tarziu in toamna fagurii dupa diafragma.cresterea sa fie accelerata.prin asigurarea polenului livrat in mod natural sau artificial.Cand conditiile externe permit.Mierea este un produs hidroscopic si prin ramanerea libera pe faguri(fara a fi capacita) se poate deteriora.inspre primavara. Aceste rezerve sunt folosite la autointretinere si pentru cresterea puietului. Tot in aceasta perioada se face o impachetare sumara(a nu se comfunda cu impachetarea finala din toamna).

Ca un principiu general.amplasarea centrala : fagurii din centrul cuibului contin cea mai mare cantitate de miere.5 kg miere si sa fie bine construiti(mai ales cei din cuibul efectiv).urmand fagurii cu cantitati descrescatoare.O rama corect aleasa este aceea care cuprinde miere pe ambele fete min.insa acum va trebui sa o facem pe cea recomandata pentru 84 .De preferat este ca ramele sa fie recoltate la culesurile de primavara-vara.urmatorii(asezati simetric)fiind pusi cei cu miere din ce in ce mai putina.iar mierea completata sa aiba timp pentru a fi capacita.La stupii multietajati iernarea trebuie facuta de regula pe doua corpuri.Ce mai putem face pana la deplina instalare a iernii? Izolarea termica a cuibului In toamna am facut deja o impachetare sumara.in corpul superior trebuind sa existe 14-15 kg de miere.siropul de zahar se poate inlocui cu serbet. La toate tipurile de aranjare se va urmari ca fagurii sa nu contina mai putin de 1.Sunt cazuri cand familiile nu pot strange mierea necesara datorita conditiilor meteo.In cazul stupului vertical cu magazine sunt probleme care apar din insasi constructia lui(mierea este depozitata in fagurii de stransura) si care reprezinta un caz aparte. .dar acestea trebuie folosite cu multa precautie.Venirea noptilor reci si foarte reci le obliga sa se grupeze in "ghemul de iernare".Cand timpul este inaintat.Administrarea hranei se face in portii medii sau mari(2-3 kg).Lucrarile pe care le-am facut in toamna acum isi arata roadele.amplasarea unilaterala : se foloseste in general pentru a ierna doua familii intr-un stup.Ca rezerva de pastura.O sa observam ca nu toate familiile ridica siropul de zahar peste noapte si in acest caz devine necesara micsorarea portiilor.Fagurii se randuiesc de o parte si de alta a diafragmei.cu luarea de masuri stricte de prevenire a furtisagului.Cantitatea de miere din faguri trebuie sa fie cea indicata.7-3 kg miere iar una de multietajat 1.2/1.5 kg miere.Se accepta ca o ultima optiune si rame cu 1.amplasarea bilaterala : este cea mai folosita metoda.pentru ca toata lumea sa se simta bine.si consta in aranjarea fagurilor mai plini cu miere spre extremitati iar catre mijlocul cuibului in ordine descrescanda.starea vremii si prezenta puietului.iar stuparul trebuie sa aprecieze foarte bine momentul ales.fiind si pentru acest fagure valabile recomandarile(privind calitatea lui)facute la cei cu miere.seara.In principiu in cuib se lasa atatia faguri cat sa fie ocupati de albine.Este de dorit ca aceste hraniri de completare sa fie terminate pana in 20 august.adica imediat dupa ce s-au terminat culesurile de vara. Incepem aceste hraniri cat mai timpuriu.Langa diafragma se aseaza fagurele cu cea mai mare cantitate de miere.sau cand s-au facut greseli de ordin tehnic in intretinere.la litru.fiecare familie trebuie sa aiba min.hranirea de completare o facem dupa ce am redus cuiburile la numarul de faguri pe care se va face iernarea. 1 fagure cu pastura.In cazurile cand familia ierneaza pe un singur corp(situatie care nu e de dorit)se va prefera o asezare centrala a fagurilor.Bineinteles acesti faguri vor fi foarte bine construiti. 2/3 din suprafata.In corpul de jos mierea se gaseste doar pe fagurii laterali.fiecare avand rolul si scopul sau.apoi cand mierea de mana trebuie inlocuita.In cazul in care hranirea de completare se face cu sirop de zahar trebuie ca la aceasta sa participe in principal albinele care nu vor intra in iarna. Hranirile de completare Hai sa vedem cand si in ce cazuri se fac hranirile de completare. .8-2 kg. Pregatirea cuibului familiilor de albine Cu ce am putea compara aceasta lucrare?Poate cu aranjarea spatiului locuibil intr-o casa.Trebuie sa facem o distinctie intre hranirile de completare si hranirile de stimulare. La completare se va folosi un sirop de zahar.Timpul acestei aranjari difera de la an la an.Aranjarea cuiburilor familiilor de albine se face in functie de terminarea culesurilor.Sunt trei metode de aranjare a fagurilor: .iar acestea sa aiba acces la hrana toata iarna.Daca nu respectam recomandarea atunci albina din iarna va fi uzata si incapabila sa asigure o viata normala in stup(ele vor muri inainte de a creste generatiile noi de puiet).Trebuie sa remarcam insa ca cea mai eficienta metoda de completare este cea cu miere.cu un adaos de 1 gr acid citric(sare de lamaie). LUCRARI DE IARNA IN STUPINA Spre sfarsitul toamnei conditiile de viata ale albinelor se schimba foarte mult.pe care o descapacim de pe faguri si o administram dupa diafragma.Cantitativ asta inseamna ca o rama standard de orizontal contine 2.

Mai mult.dintre urdinis si fanta din podisor.Ce ne-ar putea indica ele? . Totusi. . Supravegherea albinelor iarna Odata cu venirea iernii. Dar ce avem de facut noi cei care nu ne incadram in aceasta categorie?La cate 3 saptamani interval.in eventualitatea ca apa rezultata din condens va fi eliminata. O ventilatie corecta este lipsa totala a oricaror curenti.Stupii vor fi asezati pe postamente speciale.Deasupra podisorului se aplica o alta impachetare din aceleasi materiale.care nu mai trec in aceasta perioada pe la albinele lor.Exista 3 metode de iernare:iernarea in aer liber.care s-ar situa undeva la valoarea de 0. . ca familia are probleme si ca exista o stare anormala in stup. .veti asigura albinelor dumneavoastra o traversare in bune conditii a iernii.podisor).exista o anumita categorie de stupari.Acestia sunt "meseriasii".fagurii se aseaza spre peretele mai incalzit al stupului.lucrarile din stupina s-au incheiat.un mare stupar roman recomanda:"orificiul de aerisire din podisor.aceasta numindu-se "foaia de control". Protectia generala a stupinei Conditiile grele din timpul iernii necesita luarea de masuri de protectie speciale.cei care pe baza experientei acumulate pot duce lucrarile din timpul anului la perfectiune. Ventilatia stupului Ventilatia stupului este foarte importanta.Recomandat insa este o iernare in aer liber.Trebuie sa stim ca izolarea termica nu se face pentru a creste temperatura in stup ci pentru a feri albinele de variatiile bruste ale temperaturii. In ceea ce priveste marimea fantei din podisor.stupii vor fi mutati si asezati pe vatra de iernare.Aceasta masura este benefica.Se stie ca albinele nu incalzesc stupul ci doar interiorul ghemului.spre inceputul iernii. 85 .daca ne ghidam dupa experienta trecutului.La diafragma se astupa toate fantele (se poate folosi si banda scotci) si se izoleaza cu materiale care nu creaza condens.un bazait puternic ne indica.iernare. Aplicarea tratamentelor de toamna Tratamentele cele mai eficiente impotriva varozei se aplica in lipsa puietului.ne putem da seama daca exista probleme.familii de albine puternice in toamna.Prin examinarea resturilor si albinelor moarte de pe ea.5cm pentru fiecare spatiu dintre rame.Este recomandata si o anumita marime a urdinisului.zumzetul neuniform si plangator indica absenta matcii.un zumzet slab inseamna ca albinele sunt infometate.se examineaza resturile care sunt scoase prin urdinis cu o sarma.Aceasta tehnica se aplica la toate tipurile de stupi existenti in exploatare.deasupra podisorului sau unilateral de catre stuparii care sunt "Toma necredinciosul" si se ghideaza dupa principiul "totul e bun.Experientele ultimilor ani au aratat ca o impachetare bilaterala nu este necesara pentru ca izoleaza prea mult cuibul. Stuparul mai are o posibilitate de apreciere a starii familiilor de albine iarna.Literatura de specialitate recomanda doua metode de impachetare:bilaterala si unilaterala.In ce consta impachetarea unilaterala: la stupii orizontali si cei verticali cu magazine.trebuie sa fie de marimea unei palme".Stupina se va proteja cu garduri de inaltime medie care impiedica o circulatie periculoasa a curentilor de aer.avand grija ca sa li se asigure o anumita inclinare.daca nu dauneaza".Pentru stuparii care au facut toate lucrarile"ca la carte"urmeaza o perioada de 2-3 luni in care vizitele la stupina reprezinta simple vizite de supraveghere.La stupii orizontali unde "foaia de control" nu se poate instala.Daca curentii de aer vor circula numai intre aceste doua fante(urdinis.Si asta datorita greselilor care au fost facute.Deci prima masura ar fi ca orice orificiu(in afara de cele doua mentionate)sa fie astupat.prima vizita fiind facuta pe la inceputul lunii martie.altii dacat aceia proveniti din schimbul de aer.Stuparii trebuie sa profite de zilele-putine ce-i drept-de vremea buna si sa faca aceste tratamente conform prospectului si recomandarilor producatorilor de medicamente.cu luarea masurilor mai sus mentionate.un zumzet moderat si uniform e un indiciu ca totul este in regula.Stupii multietajati-din nou cel mai usor de manevrat-se impacheteaza numai superior.pentru familiile normale fiind recomandata cea unilaterala.iernarea in cojoc si iernarea in adapost. In acest scop.cand nu s-a asigurat o ventilatie corespunzatoare.Impachetajul nu trebuie sa fie prea gros pentru a permite evacuarea apei din stup.vizitam stupii si cu ajutorul unui stetoscop(se poate si cu unul improvizat)ascultam zgomotele din stupi.Acest lucru se intampla mai tarziu in toamna.ea se aplica familiilor de albine slabe.au iesit din iarna ca niste umbre de nerecunoscut.Din punct de vedere al avantajelor si dezavantajelor oferite de fiecare metoda in parte este de discutat.

pentru a inlesni circulatia albinelor.albinele aflate intr-o astfel de situatie necesita o hranire suplimentara.familia a ramas orfana : la controlul auditiv constatam ca albinele au ramas fara matca.sa asigure linistea necesara albinelor.framantata cu zahar pudra.nu inainte insa de a gauri fagurii de 2-3 ori. In apicultura moderna roitul natural nu este dorit iar conceptia unor apicultori care asteapta roirea naturala ca unicul mijloc de inmultire sau repopulare a stupilor ar fi bine sa fie revizuita si inlocuita cu metodele stiintifice de inmultire artificiala care au numeroase avantaje fiind executata cu usurinta la dorinta si interventia controlata a apicultorului.De aceea practica cea mai des folosita este unirea familiei in suferinta cu o alta(mai slaba dar care are o matca buna) Toate aceste lucrari se fac intr-o incapere incalzita(aprox.imprastie paie.Atentie : instalati si gratare la urdinis impotriva soarecilor INMULTIREA FAMILIILOR DE ALBINE Stiinta si practica apicola au demonstrat faptul ca roitul este un fenomen biologic natural care corespunde unei necesitati biologice menite sa contribuie la conservarea si perpetuarea speciei.daca albinele vor fi deranjate de pasari sau animale. .familiile au ramas fara hrana sau nu au acces la aceasta.sau pur si simplu aceasta lipseste.se foloseste serbetul de zahar administrat ca in cazul precedent(turte).se ajunge in situatia in care acestea lipsesc. . .se vor agita.asa veti fi scutiti de multe necazuri ce ar putea sa apara daca acestea nu se fac de toate familiile.vor consuma multa miere si se vor imbolnavi. 15 grade C) in care ferim stupul de temperatura scazuta de afara. Conditii generale de iernare Cand alegem vatra de iernare pentru albinele noastre o facem cu grija. Ea se efectueaza la timpul potrivit si ne permite sa efectuam o selectie a materialului biologic.Aceste cazuri speciale nu sunt de dorit sa apara. Se poate afirma ca evitarea completa a roirii este destul de dificila.Iernarea acestor matci fiind o chestiune destul de dificila.administrat in faguri dar asta numai catre sfarsitul iernii cand albinele il consuma cu placere.sau de zgomote de alta natura.ca si in primavara -trebuie sa stimuleze aceste zboruri luand urmatoarele masuri: .Cand nu avem miere indemna la boli.insa exista o serie intreaga de operatiuni 86 .O alta metoda este hranirea cu miere cristalizata fin.sa poata fi protejata de vanturile reci.dar cateodata totusi se intalnesc in practica apicola(cele mai multe fiind provocate chiar de noi).Aceste probleme ce apar trebuie neaparat rezolvate pentru ca de ele depinde supravietuirea familiei in ansamblu.in lunile decembrie. Indreptarea starilor nedorite In viata unei familii ce ierneaza pot interveni diferite probleme care trebuie rezolvate.Stuparul.Aprovizionarea se face cu faguri de la rezerva. Un indemn: profitati de zilele calde si fiti prezenti in stupina pentru a supraveghea zborurile de curatire.ianuarie februarie sunt conditii favorabile ca albinele sa iasa din stup.Ce trebuie sa urmarim : .Se pot face si hraniri cu sirop de zahar dens.ridica capacele si saltelutele izolatoare. Roirea artificiala Roirea artificiala are menirea sa inlature toate neajunsurile roirii naturale.Ideal ar fi ca rezolvarea problemei sa se faca cu matci de rezerva.fapt care are influente pozitive in ce priveste iernarea. O practica des folosita este si "lovirea" usoara a stupilor pentru ca albinele sa se agite si in acest fel sa iasa.curata urdinisurile.evitand riscul unor pierderi de roi pe care nu-i putem supraveghea si recupera. cea afanata asigura o mai buna izolare termica.sa poata fi curatata usor de zapada iar apa sa se scurga usor(sa nu balteasca) Zapada care se depune pe stupi nu trebuie neaparat curatata decat in cazul cand prinde o crusta de gheata .curata zapada.Nu de putine ori in unii ani cand temperaturile depasesc 12 grade C .Din acest amestec se fac turte de 1.Introducem apoi fagurele in locul in care lipseste hrana.Zborurile de curatire iarna Stiti inca din primavara cat de benefice sunt aceste "zboruri de curatire".localizam ghemul de iernare. .5 kg ambalate in pungi gaurite sau hartie(deasemeni gaurita)si se administreaza albinelor deasupra intervalelor gasite in suferinta.Dupa ce deschidem stupul.Inainte de inceputul iernii albinele fac zboruri de curatire .

Cum intrerupem roitul 87 .Excesul de laptisor de matca .Varsta matcii . A stabili care dintre aceste cauze are cea mai mare importanta pentru manifestarea instinctului de roire este foarte greu. In practicarea unei apiculturi moderne se recomanda sa intretinem numai familii puternice cu matci tinere si de mare productivitate. .La un cules intensiv de nectar si polen cand cuibul nu este corespunzator marit acesta se blocheaza iar matca nu mai are celule goale pentru a depune oua diminuandu-se activitatea albinelor si favorizand roirea.cand aceasta cantitate insa se reduce.o mai buna depozitare a nectarului si polenului care produc caldura in stup.Familia respectiva trece prin frigurile roitului mai ales in cazul unei perioade mai lungi de timp nefavorabil. lipsa de spatiu pentru cladirea fagurilor.faguri insuficienti sau necorespunzatori pentru depunerea oualelor. . .Pentru a evita roitul natural trebuie sa retinem faptul ca este mai usor de prevenit decat de combatut acest instinct atunci cand familia de albine intra in frigurile roitului. .ventilatia necorespunzatoare a acestora.aparitia unei necorespondente intre cantitatea de albine tinere care pot hrani puietul si cantitatea de puiet pe care ele trebuie sa-l hraneasca.Blocarea cuibului cu miere si pastura .acestea ajung sa cladeasca botci in care depoziteaza hrana glandulara stimuland roirea.iar la un spor zilnic de 8 kg vor fi necesari 15-20 faguri.Este bine ca stupii sa fie vopsiti in nuante deschise la culoare pentru a nu atrage caldura razelor de soare.Se cunoaste faptul ca glandele mandibulare ale matcii produc o secretie denumita "substanta de matca" dupa care albinele percep si recunosc matca stupului.mentinerea unor familii puternice cu multe rame cu puiet necapacit reprezinta o metoda eficienta de prevenire a roitului.Stupi de mare capacitate . .Aglomeratia de albine tinere .acest fenomen se produce fie din cauza imbatranirii matcii cand se diminueaza si secretia de feromoni fie si la unele matci tinere din cauza suprapopularii stupului care determina reducerea cantitatii de feromoni primiti. Principalele cauze care determina roirea sunt: suprapopularea stupilor.S-a constatat ca matcile batrane au tendinta mai mare de roire de unde concluzia de a detine cat mai multe matci tinere selectionate din cele mai bune familii de albine.Carenta de feromoni a matcii .Calculele au aratat ca la un spor zilnic de 1 kg a capacitatii de prelucrare si depozitare a nectarului sunt necesari 2-3 faguri. .Lipsa de spatiu si ventilatie .glandele salivare ale acestor albine pot secreta laptisor.Producerea laptisorului de matca destinat hranirii larvelor de albine in primele trei zile de viata daca este tulburat de prezenta unui numar mare de albine lucratoare care nu pot sa transmita produsul lor larvelor. .Existenta unui numar excesiv de albine tinere indeamna familia sa inceapa pregatirile de roire prin cladirea de botci pe faguri in care matca depune oua din care vor ecluziona viitoarele matci.Amplasarea stupilor .putandu-se analiza numai fiecare in parte si sintetiza corelatia care exista intre ele.Un cules intensiv de rapita timpurie poate constitui cauza principala a roirii daca apicultorul nu intervine la timp. .Aglomeratia si caldura cuibului fac ca activitatea albinelor ventilatoare sa nu mai fie intodeauna pozitive si suficient de eficace.deci aglomerarea cuibului.contribuind la cresterea puterii familiei.Rezultatul este acelasi:cladirea de botci.Pentru aceasta este necesar sa cunoastem temeinic cauzele care determina roirea si masurile care urmeaza a fi luate pentru prevenirea roitului.preventive care pot evita sau reduce mult roirea naturala.expunerea lor la soare si supraincalzirea acestora prin insolatie.Culesul nectarului si polenului .albinele hotarasc inlocuirea matcii.Sunt elemente care actioneaza ca stimulenti.Este necesar sa se asigure in primul rand folosirea de stupi sistematici cu un spatiu corespunzator a caror volum poate fi marit dupa nevoie astfel ca matcile sa aiba posibilitatea nelimitata de a depune oua evitandu-se blocarea cuibului.totul este normal.Daca primavara nu avem faguri suficienti se limiteaza ponta matcii si aceasta lipsa duce si la diminuarea culesului. dar nu au suficiente larve pe care sa le poata creste.predispunand familia de albine la roire.Este indicat ca stupii sa fie amplasati la umbra in perioada de maxima insolatie(orele 1217)deoarece supraincalzirea favorizeaza instinctul de roire.determinand o mai buna hranire a matcii.predispozitia ereditara si alti factori care constituie tot atatia excitanti interni sau externi care favorizeaza roitul.In functie de cules se face largirea periodica a cuibului cu noi rame si faguri artificiali. .In timpul culesului se recomanda deschiderea mare a urdinisurilor si asigurarea ventilatiei.De asemenea in perioadele lipsite de cules este bine sa practicam stuparitul pastoral.Cat timp albinele primesc o cantitate determinata din aceasta substanta.

pe masura ce se inapoiaza de la cules.spre deosebire de roiurile secundare si tertiare.Aici insa vom descrie doar cateva(cele mai simple si eficace).Cu cat roiurile se formeaza mai tarziu vor trebui sa fie mai puternice.Cand aceasta operatie se efectueaza in ajunul recoltarii productia de miere scade mult. Obisnuit. Pentru ca iernarea sa decurga in conditii bune se impune ca pana in toamna sa atinga parametrii cantitativi ai unor familii de albine normale.Aparitia botcilor intr-un numar mare este un semn sigur a roirii si numai prin distrugerea lor sistematica se poate impiedica roirea.apicultorul ajungand intr-un timp relativ scurt sa-si formeze o stupina adevarata.urdinisul stupului se tine inchis pentru a se evita depopularea.fiindca familia de albine este in frigurile roitului iar metoda de intrerupere a roitului prin distrugerea botcilor contribuie la prelungirea acestei stari.in diviziunea ramasa orfana se introduce o botca matura.In zona de stepa.nu se indeparteaza prea mult de stupina si dupa ce se aseaza pe crengile unor copaci ramane linistit timp de cateva ore.roiurile se impart in:timpurii.atunci cand familiile roiesc la inceputul lunii mai si roiuri tarzii.Ramele se aseaza in stupul ce va gazdui roiul.Presupune ridicarea a cate doi faguri cu puiet si albina de la fiecare familie de baza.puiet si miere a familiei de baza.Roiul primar cu matca varstnica.care se caracterizeaza prin aceea ca albinele parasesc stupul cu matca varstnica si roiuri secundare si tertiare cand albinele parasesc stupul cu matci tinere neimperecheate.folosite atat in stupine de amatori cat si in stupine ale profesionistilor: .Cu aceasta metoda se obtine dublarea efectivului. .Dupa ce matca iese din stup insotita de albine.roiul se invarteste in apropierea stupinei si cauta un loc potrivit de care sa se prinda.o parte din albine si trantori parasesc stupul si dau nastere la un roi natural.Dupa cateva ore.In lipsa unui cules de intretinere se va hrani stimulent cu cate 300 g sirop de zahar in concentratie de 1/1 sau 1/2.Roirea artificiala prin stolonare colectiva .in general.Cu scopul de a forma familia noua.In cazul in care se constata ca albinele populeaza mai bine unul din stupi.de unde concluzia ca este mai usor sa prevenim decat sa combatem acest instinct puternic.in familia orfana se introduce.intr-o colivie.Dupa imperecherea matcii si inceperea depunerii oualelor.Roirea artificiala prin divizare .roiurile naturale parasesc stupul in zilele calduroase si cu timp frumos.de o parte si de alta a locului in care a fost urdinisul familiei din care s-a format familia noua.intre orele 11-15.acesta se poate indeparta putin pentru ca repartizarea albinelor sa se faca cat mai egal. Metode de roire artificiala Roirea artificiala inlatura toate neajunsurile roirii naturale care este mai complexa si cere un volum mare de munca.din care doua cu puiet si doua rame cu miere si pastura.Aceasta operatie este grea si anevoioasa cerand un control atent al tuturor ramelor si o mare atentie in depistarea si distrugerea botcilor deoarece daca ramane o botca ascunsa.Se va urmari sa nu se ridice din greseala si matca.In cazul in care lipsesc matcile de rezerva dupa 24 de ore.In functie de ordinea in care ies din stup roiurile se impart in:roiuri primare.Folosind acest procedeu de inmultire a albinelor se realizeaza un spor efectiv de 100%.Aceasta face ca puterea familiilor donatoare sa nu fie influentata.Dupa aceasta operatie cei doi stupi se aseaza departati intre ei. Divizarea familiilor se executa in zilele calduroase cand albinele executa zboruri intense.divizarea se face dupa ce culesul la salcam a fost facut.toata operatiunea devine inutila.Albinele culegatoare.dimensionata dupa dorinta.roiul se formeaza din 4 rame bine acoperite de albine.se introduce o matca tanara imperecheata.in roi.o matca imperecheata sau neimperecheata.neobservata.cand familiile roiesc in luna iulie. Roirea naturala Prin roirea naturala a familiilor de albine se intelege actiunea prin care matca. familia nou-formata se dezvolta dupa tehnica obisnuita in vederea valorificarii culesurilor.Aceasta este cea mai simpla metoda de inmultire artificiala a albinelor si se practica cu rezultate foarte bune in stupinele cu un numar mic de familii.Cu ocazia divizarii familiei se cauta matca pentru a se stabili in care stup a ramas.In literatura de specialitate sunt descrise toate metodele de formare a roilor artificiali. In timpul formarii roiului.Operatia se repeta la 10 zile si apoi din nou la 7 zile pentru distrugerea noilor botci cladite intre timp.iar in zona de munte-deal in prima jumatate a lunii mai. Se scoate din fiecare familie donatoare cate una sau doua rame cu puiet capacit bine acoperite de albine.In acest fel noile familii participa la culesurile ce urmeaza si isi asigura o dezvoltare corespunzatoare.se aduce langa familia ce urmeaza sa fie divizata un stup gol in care se trec jumatate din fagurii cu albine.sub protectia coliviei.se impart aproape egal in cei doi stupi.Dupa prinderea roiului 88 .Spre seara.Legat de data cand parasesc stupul.Roirea artificiala usureaza munca si contribuie la sporirea productiei de miere.

in cusca cu dop din serbet sau foaie de fagure artificial perforat ori se aplica o botca gata de eclozionare. Este necesara o atentie sporita atunci cand la formarea roiurilor se scot fagurii cu puiet. stupii avand urdinisurile micsorate la 1-2 cm. Vom prezenta in aceasta pagina cateva metode de inmultire. Ingrijirea roiurilor Dupa ce am format roiurile trebuie sa ne canalizam eforturile in doua directii:una este aceea de asigurare a puterii acestora iar a doua de asigurare a rezervelor de hrana. Dupa 2-3 zile roiul se controleaza. Respectarea termenelor prevazute pentru executarea lucrarilor si ingrijirea atenta a roiurilor dupa formare. Printre fagurii cu provizii trebuie sa fie cel putin unul cu polen si cu pastura. care pot fi aplicate de orice apicultor in stupina proprie.La formarea roiurilor cu albine tinere(unde lipsesc culegatoarele)se administreaza in faguri apa. a cate 1-2 faguri cu puiet capacit cu albina acoperitoare. In lipsa culesului.Stupul in care se introduce roiul se echipeaza cu faguri artificiali si i se asigura o hranire suficienta pentru a putea incepe cresterea puietului.iar cuibul se reorganizeaza lasandu-se in stup numai fagurii ocupati de albine. cu suficiente rezerve de iernare in cele mai bune conditii.Roiurile care se depopuleaza dar sunt dotate cu o matca valoroasa se ajuta periodic cu puiet capacit.asigura dezvoltarea corespunzatoare a acestora in cursul sezonului.pregatit in acest scop.puietul si rezervele de hrana se folosesc la intarirea celorlalte roiuri. roii se stimuleaza administrandu-se sirop de zahar in hranitor. Trebuie sa retinem ca ei raman 2-3 zile fara albina culegatoare . Roirea artificiala prin stolonare Foarte simplu de realizat.se verifica prezenta matcii si se organizeaza cuibul urmarindu-se ca albinele sa cladeasca in timp cat mai scurt fagurii artificiali introdusi pentru a asigura spatiul necesar.acesta se lasa sa se linisteasca intr-un loc racoros si spre seara se scutura direct intr-un stup nou.iar in perioadele dintre ele roiurile sa fie hranite stimulent. albinele consuma din rezervele puse la construirea roiului si din aceleasi considerente vor primi apa in hranitor. . seara la fiecare 2-3 zile.ea consta in ridicarea din 4-5 familii puternice cu tendinta de a intra in frigurile roitului. absolut necesare roiului. CUM INMULTIM FAMILIILE DE ALBINE Inmultirea familiilor de albine este o lucrare foarte importanta intr-o stupina. . cu atat este mai bine. necesar constituirii unor unitati biologice puternice. Cu cat roii se fac mai devreme.Pana la intrarea in iarna toate trebuie sa aiba cel putin 0.iar de la alte familii a altor doi faguri cu provizii. . 89 .Se asigura existenta de culesuri abundente. Pana la refacerea acestei noi unitati biologice. .Se urmareste ca roiurile formate cu matci neimperecheate(sau botci)sa aiba in cat mai scurt timp matci imperecheate. daca este posibil.Prin distrugerea botcilor se urmareste sa se impiedice roirea in continuare a familiei si sa se evite in acest fel slabirea acesteia. Fagurii familiei care a roit se verifica imediat dupa iesirea roiului si se distrug toate botcile cu exceptia celei mai mari. imediat sub speteaza de sus a ramei. Roii odata constituiti. Roiul astfel format primeste o matca imperecheata.iar albinele.Roiurile care nu au ajuns la o dezvoltare corespunzatoare se desfiinteaza. pentru a nu se ridica din greseala una din matcile familiilor donatoare respective. pe fagurii din centrul cuibului.Astfel acestea vor intra in iarna puternice urmand ca in sezonul urmator sa fie incluse in grupa familiilor de baza.8-1kg albine si in faguri rezerve de miere de 10-12 kg.In vederea ajungerii la acest deziderat se iau urmatoarele masuri: .Se asigura matcilor fagurii necesari depunerii oualelor si dezvoltarii activitatii. se deplaseaza la distanta (peste 3 km) de vatra din care provin unde trebuie sa existe un cules de intretinere.Roirea naturala a familiilor de albine in preajma culesului principal impiedica realizarea unor productii corespunzatoare de miere marfa datorita slabirii familiilor care au roit. pentru a avea cat mai mult timp la dispozitie. mai ales daca roii raman pe aceeasi vatra cu familiile din care s-au format.

cei doi stupi se departeaza zilnic cate putin. imperecheate . Perioada de aplicare optima este dupa culesul de la salcam . O conditie de baza este aceea ca toate familiile care participa la donarea de rame cu puiet capacit sa fie intr-o stare de sanatate buna . matca cauta sa modifice starea anormala si insamanteaza rapid 3-5 faguri cu puiet. O alta conditie este asigurarea cu matci tinere . puiet si provizii se impart egal intre cei doi stupi. Roiurilor li se altoieste cate o botca gata de eclozionare astfel ca pana la imperecherea tinerei matci. din pacate nu poate fi generalizata la intregul efectiv din stupina. insa ea trebuie aplicata numai familiilor puternice. pentru toate roiurile formate. Ramele cu puiet si albina acoperitoare care au fost scoase din famila de baza se aseaza in una sau mai multe ladite in functie de numarul ramelor de puiet. Stupul golit in care a stat familia de baza se indeparteaza. fara a tine seama in care a ramas matca. pana ajung pe locul destinat fiecarei familii. cam 20 cm/zi. pentru ca de obicei in fiecare stupina pe langa familii foarte bune exista si familii slabe si foarte slabe.Daca familia de baza ramane prea slaba se pot lasa 1-2 faguri cu puiet necapacit. va recomandam sa formati roiuri pe 6 rame cu puiet .alaturi de viroze . unul la stanga. Fagurii cu albine. trebuie sa aiba 6-8 rame cu puiet. se aseaza unul langa altul pe locul stupului golit.Metoda se preteaza a fi folosita foarte bine in primavara. Roirea artificiala prin divizare Consta in formarea unui roi artificial dintr-o familie puternica. Cand roii se formeaza spre toamna. formand noi unitati biologice (roi). Roirea artificiala prin golirea de puiet a familiei de baza Este o metoda folosita cu reale avantaje in conditiile in care Varroa jacobsoni afecteaza . pentru a obtine entitati viabile. Comentarii : metoda expusa este una dintre cele mai simple . altul la dreapta. un termen maxim fiind 15 iunie . cand familiile sunt foarte populate si in stupi exista 7-8 faguri cu puiet pe rama mare. Indiferent de perioada aplicarii metodei . fiind la indemana oricarui apicultor . datorita perioadei mari in care cresterea de puiet este stopata (pana la imperecherea noii matci ). intreg puietul sa eclozioneze. sanatoasa si productiva. 90 . inaintea culesului de la salcam. Spre a evita intrarea in frigurile roitului. sau o botca gata de eclozionare. din familia de baza se scoate tot puietul capacit si necapacit. Sesizand absenta puietului. folosesc o varianta simplificata a metodei . Metoda are avantajul omogenitatii materialului si da posibilitatea apicultorului sa echilibreze la ambele familii atat cantitatea de puiet cat si cea de albina culegatoare . pentru ca albina culegatoare sa se imparta egal intre cei doi stupi. trebuie sa avem grija sa nu slabim prea mult familiile de albine si de aceea se ridica o singura rama de puiet capacit . Cei doi stupi cu urdinisurile apropiate. din botci de salvare . in functie de perioada calendaristica la care ne aflam si de albina acoperitoare de care dispune familia.din ce in ce mai mult albinele. impreuna cu albina tanara aferenta . Familia ramasa fara matca va primi una imperecheata in colivia cu dop de serbet. mai ales cei incepatori . lasand familia cu matca si albina culegatoare. Comentarii : metoda este buna si viabila . Se aduc doi stupi goi de o parte si de alta a stupului in care se afla familia ce urmeaza a fi divizata. Se poate aplica pe toata perioada sezonului activ . Imediat ce culesul de la salcam s-a terminat. Cand o folosim inaintea culesului la salcam . Treptat. dupa culesul de la floarea-soarelui. lasand stupul fara matca sa-si creasca singur regina. ajungand astfel rapid la nivelul de putere al familiilor de baza. ori foaia de fagure artificial perforat. prin divizare. Unii apicultori . diminuand puterea si capacitatea productiva a familiilor. Aceasta varianta trebuie insa abandonata . se poate aplica aceasta metoda pentru formarea de roi sau nuclee si introducerea in familia de baza a unor faguri artificiali in locul celor cu puiet.

se ridica toate ramele cu puiet capacit si necapacit in corpul 2 sau 3. Cu cel putin 10 zile inainte de cules. cu mentiunea ca scopul principal este acela de a pune accentul in primul rand pe calitate. vietuind ca o familie de sine statatoare. In corpul superior.Astfel la familia de baza. cat si la roi cand nu mia exista puiet capacit se executa rapid tratamentul cu Varachet conform prospectului. pentru a surprinde intreaga populatie de Varroa jacobsoni libera pe faguri. Familia de baza ramane de obicei cu matca tanara si intraga familie din corpul inferior la care se adauga puietul si albina culegatoare de la familia din corpul superior de la care s-a scos matca cu 1. Pastoralul si cresterea matcilor fiind doua lucrari care nu se impaca si avand in vedere conditiile locale s-a preferat aceasta formula. Aceasta o realizam in scopul inmultirii. Se ia una dintre matci cu 1. se strange cuibul pe ramele cu puiet si albina acoperitoare. numarul matcilor imperecheate obtinute poate fi dimensionat dupa dorinta si aspiratiile fiecarui apicultor. valorificand superior culesurile. La culesul urmator sau in toamna.La stupul multietajat. Conditii generale Stupinele sunt in stationar.2. Corpul 1 se separa de cele superioare cu ajutorul unui podisor cu urdinis lateral. putand asigura atat nevoile curente cat si obtinerea catorva sute de matci pentru comercializare. beneficiind si de toata albina culegatoare care se intoarce la vechiul urdinis. Cand intreg puietul a eclozionat si puietul matcii tinere nu a apucat sa fie capacit. daca dezvoltarea separata a roiului si a familiei de baza nu a fost satisfacatoare.3 rame cu puiet si s-a facut roiul de sine statator. Procedeele enumerate au fost folosite in doua stupine . La corpul superior se da o botca.2. dupa ce albina culegatoare s-a intors in vechea familie. in paralel cu combaterea acarianului Varroa. dupa ce s-a imperecheat incepe sa insamanteze fagurii din care a eclozionat puietul. Se poate chiar valorifica una din matci scotandu-se apoi podisorul dintre corpuri si formandu-se astfel o familie foarte puternica capabila sa valorifice culesul urmator. Se executa tratamentul cu Varachet la corpul 1 inferior in care a ramas matca si aceasta cat mai repede posibil. dezvoltarii accelerate si efectuarii unor tratamente eficiente cu Varachet in perioada de dezvoltare maxima a puietului in familie.amplasate pe mai multe vetre. Metoda dublarii efectivului familiilor de albine Este o metoda expusa de Ioan Stancu si care are drept scop inmultirea familiilor de albine prin dublarea efectivului. In mod asemanator se procedeaza si la familiile intretinute in stupi orizontali si verticali impartindu-se familia cu ajutorul unei diafragme si practicarea unui urdinis lateral. dupa caz.fie el amator sau profesionist. Acest roi se va dezvolta cat mai bine pana la intrarea in iarna prin valorificarea culesurilor urmatoare si stimulare permanenta. Dat fiind faptul ca tehnologiile se bazeaza pe abordarea profesionista a domeniului. se unifica formand astfel o familie foarte puternica. Imediat ce s-a terminat recoltarea de miere la culesul de salcam . care poate fi folosit de orice apicultor. Matca tanara. Singurele deplasari sunt cele de la salcam (ocazionale). CRESTEREA MATCILOR TEHNOLOGIA OBTINERII MATCILOR Pentru a trece dincolo de simpla enumerare a unor tehnologii. vom prezenta un exemplu practic de crestere si imperechere al matcilor.3 rame de puiet necapacit si se aseaza intr-o lada noua sau intr-un corp superior ca roi de sine statator. se procedeaza la impartirea familiilor de albine in doua unitati biologice. deci si a parazitului. 91 . de 120 si respectiv 150 familii de albine. se ridica podisorul dintre corpuri ce separa cele doua familii. Perioada de crestere a matcilor este cuprinsa intre 15 mai si 30 iulie. Aici matca va cauta sa-si refaca puietul in cel mai scurt timp. se executa tratamentul cu Varachet in corpul superior. Se lasa in corpul o matca stupului cu o rama cu puiet necapacit cat mai tanar posibil. pentru un cules tarziu sau pentru iernare fara pierderi.

Acceptarea botcilor . iernand un roi stolon langa familia de baza.La primul control verificam rama de crestere si daca acceptarea merge bine vom avea un numar variabil de botci acceptate(7-12 buc). fara puiet necapacit si care sa asigure o continuare favorabila a cresterii 92 . Dupa 24 de ore avem suprafete de fagure insamantate si scoatem matca. Tehnologii folosite Obtinerea larvelor din familiile vizate . Familiile doici sunt alese cu 1 an in urma. acceptarea si cresterea partiala in familii cu matca . dopuri port-botci . 5) Diafragma despartitoare cu fereastra acoperita. lanteta transvazare . finalizarea cresterii in familii orfanizate . acoperita cu gratie Hanneman . valorificarea matcilor imperecheate. 24-36 de ore. nuclee imperechere 2-3 faguri. practicand restructurari periodice. deci pentru a limita spatiul de ouat. Rama de crestere arata ca in fig. 200 cm patrati). Astfel restructurata. dintre cele cu o buna dezvoltare in toamna si primavara. In acest sens familiile de albine donatoare de larve. Putem folosi familia doica . Fixarea dopului de leat si a botcilor de dop se face cu ceara topita. Principalele caractere urmarite sunt cele arhicunoscute de toata lumea. Pe leatul de crestere sunt amplasate uniform un numar de 14 botci artificiale. 2) Fagure cu puiet capacit . In ceea ce priveste metoda de transvazare. scopul principal fiind acela de a avea populatii masive de albina in preajma demararii cresterii. toate fantele existente intre rama si fagure se infunda cu staniol(nu poate fi ros). 3) Rama de crestere cu hranitor . Obtinem aceste larve astfel : se ia un fagure cladit(culoarea nu conteaza) si se separa matca pe o singura fata aplicand o gratie Hanneman. Compartimentul cu matca : 6) . lasam familia fara sa o deranjam. Obtinerea si transvazarea larvelor Metoda aplicata de noi pentru obtinerea matcilor este transvazarea larvelor in varsta de 1 1/2 zile.in ideea obtinerii de familii puternice. Dupa 7-8 zile de la transvazare scoatem rama de crestere si o introducem intr-o familie orfanizata. Ambele grupe sunt ingrijite in mod special.Unelte si utilaje folosite Stupi orizontali 16 rame .pentru o crestere de matci pe tot sezonul. ea fiind dotata cu un hranitor in partea superioara si cu un singur leat de crestere. pregatirea ramei de crestere . conditia de baza fiind aceea ca familia sa aiba cel putin 6 faguri cu puiet si o matca tanara.Acest fagure ramane in mijlocul cuibului inca 3-3 1/2 zile.finalizarea cresterii Pentru a obtine o familie orfanizata. cu ajutorul dopurilor de fixare. Tot la primul control umplem hranitorul de pe rama cu sirop de zahar. formarea nucleelor de imperechere. Pentru ca matca sa nu treaca pe partea cealalta de fagure.16) restul de faguri existenti in stup cu mentiunea ca imediat dupa diafragma se aseaza puietul si terminam cu fagurii cu miere si pastura. Selectia si pregatirea familiilor Selectiei ii dam o atentie deosebita. sablon confectionat botci artificiale 1-5 capete . operatiune repetata peste 2 zile. izolatoare rama cu gratii Hanneman . restructuram familia doica formand doua entitati despartite de o diafragma cu fereastra acoperita cu gratie Hanneman (aprox.timp in care materialul de crestere o sa ajunga in stadiul de larva tanara. diafragme de separare cu fereastra de 200 cm patrati. cu matca. Inainte de introducerea ramei cu botci. deci cele ale caror matci sunt vizate pentru tragerea de urmase. 4) Rama cu puiet capacit gata de eclozionare . sunt urmarite pe o perioada de 2-3 ani. introducerea botcilor si imperecherea . O mentiune pentru familiile doici : practicam metoda familiilor ajutatoare. Orfanizarea familiei crescatoare .Organizarea cuibului este urmatoarea : Compartimentul de crestere : 1) Fagure cu miere si polen proaspat . Grupa de elita este an de an schimbata prin introducerea unor noi familii sau eliminarea altora. numai buna de transvazare. cresterea primara Rama de crestere o introducem intr-o familie gazduita in stup orizontal de 16 rame. practicam o transvazare simpla stiind fiind faptul ca cea dubla nu aduce mari beneficii. rame de crestere cu hranitor si un leat .1. cu mentiunea ca pe primul loc se afla productia de miere.

impreuna cu albina acoperitoare. Motivul pentru care nu ridicam si albina acoperitoare este acela ca aceasta albina este tanara.Italia). Aceasta metoda consta in izolarea matcii cu ajutorul unei gratii Hanneman intr-un compartiment separat al stupului. Numarul de matci obtinut poate fi dimensionat dupa nevoile fiecarui apicultor iar pentru simplificare se pot elimina unele verigi (ex:continuarea si finalizarea cresterii in familia doica pornitoare). Acestea pot fi intretinute usor si facand completari periodice cu puiet capacit pot fi folosite tot sezonul. Avand in vedere faptul ca metoda aplicata de noi este una care asigura un aflux mic(dar constant).daca conditiile meteo au fost proaste si matcile nu au putut iesi pentru imperechere. rama de crestere .Bineinteles numarul matcilor obtinute poate fi mult mai mare insa se presupune ca odata cu cresterea numerica a stupinei trebuie abordate alte cai. fagure cu puiet capacit .Trebuie sa avem mare grija ca albinele sa nu fie intrate in frigurile roitului si sa aiba deja trase botci naturale. doua rame cu puiet gata de eclozionare.triunghiulare cu baza de 5-6 cm. de matci pentru imperechere am preferat sa formam nuclee pe 3 rame. Dupa un control atent. asteptam sa apara primele oua pe fagure. pentru a depista prezenta unor eventuale botci naturale. Totusi. deci apta pentru continuarea cresterii.astfel : pe o rama goala (fara fagure) lipim de speteaza superioara 4-5 bucati de fagure artificial.Aceasta metoda simpla este metoda Miller si poate asigura tot necesarul de matci intr-o stupina de pana in 50 de familii de albine. Pe cei doi faguri goi matca continua sa depuna oua (desi spatiul este limitat) .Orfanizarea o facem 93 . unul cu puiet capacit. In familia astfel restructurata . avand grija sa nu ridicam si matca odata cu ramele.populatie numeroasa si compacta pe faguri.care poate reprezenta un punct de plecare. fara puiet capacit trebuie sa demareze cu 9 zile inaintea introducerii ramei de crestere. putem introduce fara grija rama cu botci.Acest lucru se intampla in 3-5 zile de la introducerea ramei. Pregatim stupul. fiind folosita prin anii 80` de unul din marii producatori de matci ai Europei( Piana . In nucleu se mai adauga o rama goala(in care punem si putina apa) si se mai scutura albina tanara de pe o alta. Pentru a verifica daca matca este imperecheata. In aceste nuclee matcile eclozioneaza din botci si se imperecheaza. Daca hranim stimulent cu 300-400 ml sirop pe zi.scotand una dintre ramele cu hrana.matca sesizeaza deficitul de puiet si insamanteaza rapid fagurasii nou crescuti. Recoltarea botcilor . rama cu rama.Datorita conditiilor create in cuib. Metoda Miller Pentru a veni in ajutorul apicultorului incepator o sa aprofundam o metoda (deja expusa). unul cu hrana.albinele vor incepe sa cladeasca fagurasii din rama de crestere. albinele acoperitoare si matca. Pregatim familia in felul urmator : scoatem toate ramele cu puiet si le distribuim in mai multi stupi . matcile care nu depun oua in 15 zile de la eclozionare sunt distruse. Pentru a simplifica fluxul de imperechere. distrugerea lor o amanam cu 3-4 zile.imperecherea in nuclee La 14-15 zile de la depunerea oualelor.adica miere si polen din abundenta. Cand cantitatea de oua este suficienta. fagure cu puiet capacit .Aceasta familie are ca principal scop sa ia in crestere un numar cat mai mare de oua. In compartiment mutam matca cu fagurele pe care o gasim si adaugam de ambele parti cate un fagure gol. Nucleele se formeaza ridicand din diferite familii cate doi faguri.Lipirea fagurasilor artificiali o facem cu ceara topita . asezand ramele dupa schema : de o parte si de alta a cuibului .folosim "metoda Jordan". iar in compartimentul 2. faguri cu miere si polen . In concluzie lucrarea de obtinere a familiei orfanizate .ridicam aceasta rama si o introducem intr-o familie orfanizata complet. Pregatim rama de crestere.in centru . Aprecieri finale Acesta tehnologie de obtinere a matcilor este sigura si trateaza profesionist problema . Alegem din stupina o familie cu performante mari. albinele vor capaci puietul. Dupa 24 de ore de la formarea lor se poate introduce botca. Pentru a orfaniza familia ridicam matca impreuna cu cei 3 faguri(fara albina).a carei matca ne-a multumit.In principiu fagurii ramasi trebuie sa fie acoperiti din abundenta cu albina.lasam toate ramele cu hrana .Din aceasta familie vom trage noi matci. recoltam botcile care vor fi introduse in nucleele de imperechere.in asa fel incat sa nu se desprinda de stinghia superioara.pentru apicultorul cu un numar mic de stupi. Modificarile de ordin personal aduse tehnologiei sunt minime si au vizat doar adaptarea la conditiile locale.La inceput. Aici matcile vor ecloziona si apoi se vor imperechea.operatiunea nu poate da mari batai de cap.Daca consideram ca albina acoperitoare nu este indeajuns putem sa mai restrangem cuibul.

Calitativ matcile obtinute prin metoda Miller sunt bune. O matca valoroasa asigura o descendenta de calitate si de aici rezulta toate : productia de miere. Interesul apicultorului este ca stupii sa fie dotati cu matci neroitoare. Stuparul trebuie sa asigure din timp toate materialele care sunt cerute pentru finalizarea lucrarii. Dupa formarea familiei crescatoare si introducerea ramei cu fagurasii insamantati. considerand ca este prea complicata si ca necesita un mare volum de munca. dar din pacate nu toti apicultorii o pot face. Ei se multumesc cu procurarea de matci din "comert" sau in cel mai bun caz le folosesc pe cele rezultate din roirea naturala. matcile se pot imperechea. sunt cele obtinute cand familia roieste natural. insa nici o satisfactie nu e mai mare. daca nu imposibil. Se considera ca aceasta perioada este cuprinsa intre mijlocul lunii mai si se prelungeste pe toata durata lunii iunie. In acest scop o sa va expunem tehnologiile cele mai simple si mai sigure pentru ca dv. totul decurgand de la sine in mod natural. Hranite suplimentar daca nu exista un cules de intretinere.cand vrem sa schimbam matca. E perfect si asa !!! Se poate face si apicultura din bucati.sa nu treaca mai mult de 14 zile. cand in natura exista un cules bun si albinele pot hrani abundent puietul. imperecherea matcilor in nuclee .astfel : identificam matca si impreuna cu cu fagurii cu puiet (capacit sau nu). blandetea albinelor. In unele cazuri si prima jumatatea a lunii iulie este favorabila asta si functie de locatia geografica a stupinei. Producerea matcilor . Satisfactia de a produce aceste matci cu forte proprii. numai ca dezideratul este greu de atins. starea sanatatii si toate celelalte insusiri biologice mostenite genetic. sa aiba cuiburile bine impachetate . asa ca a insista in acest sens este o greseala. 94 .in roiurile nou formate sau mai bine le vom transfera in nuclee . sa fie familii care corespund criteriilor de performanta cerute. Afirmatia e perfect adevarata daca stam sa ne gandim ca viitorul unei familii este strans legat de matca. Cele doua familii. Producerea matcilor incepe odata cu venirea timpului frumos. matcile". Momentul producerii de matci prin roire naturala se poate controla daca se aplica metoda provocarii intrarii in frigurile roitului. este faptul ca matcile obtinute prin roire naturala sunt matci care transmit genetic aceasta tendinta. Botcile recoltate inainte de eclozionarea matcilor se folosesc direct in familii.inca din anul doi de apicultura este insa asa mare.furnizoare de material de crestere si doica pot fi folosite pentru producerea mai multor serii de botci prin adaugarea de albina tanara si hranind suplimentar.in familii sa se gaseasca un numar mare de albine tinere si cate 7-8 faguri cu puiet .provocarea frigurilor roitului Cele mai bune matci pe care le produce apicultorul. sa aveti o idee despre ce aveti de facut in aceasta directie. Dupa cum vedeti. CRESTEREA SI IMPERECHEREA MATCILOR IN STUPINA Daca o sa intrebati orice stupar "batran" care e cheia apiculturii o sa va raspunda "matcile taica . Roirea naturala are doua dezavantaje : unul ar fi acela ca nu putem planifica ca timp lucrarea. Exista diferite criterii de apreciere a unei familii de albine (parca am mai vorbit de ele) si de aceea o selectie intinsa pe 3-4 ani da rezultate foarte bune. O treaba buna se obtine insa si tintind spre obiective mai mici. albinele ramase fara matca vor lua in crestere ouale existente.cu aceasta metoda se obtin matci destul de usor. Producerea matcilor . In toate cazurile (indiferent de metoda aleasa).fara a fi nevoie ca apicultorul sa aiba un bagaj consistent de experienta.cresterea controlata a matcilor de calitate .Botcile pot fi recoltate dupa 9 zile de la introducerea fagurelui. Se v-a respecta strict aplicarea tehnologiilor fara a incerca sa introducem si elemente "novatoare". Alt dezavantaj scos in evidenta de literatura de specialitate. apetitul mai mare sau mai mic pentru roit.vor trage mai multe botci pe fiecare faguras din rama cu oua.conditii generale De obicei stuparii amana cu un numar bun de ani aceasta lucrare.avand grija ca intre depunerea oului si recoltare.fig 3. cum ar fi producerea matcilor in stupina propie dupa un plan bine stabilit si folosind tehnologii sigure.pentru a nu ramane nici o celula cu puiet. stupii trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii: . decat aceea de a produce regine (poate doar obtinerea unei productii apicole mari). procentul familiilor neroitoare se situeaza la 4-5 % din totalul familiilor pe care le avem.unde dupa eclozionare. Natural.incat micile diferente nici nu mai sunt bagate in seama. Toti fagurii ramasi in familia crescatoare vor fi scuturati de albine si controlati. Vom trata urmatoarele subiecte : . introducerea matcilor in familiile de albine.fara a depasi prin performanta insa pe cele obtinute prin tranzvazare simpla sau dubla. o mutam intr-un alt corp.

impreuna cu un fagure de hrana si altul cu puiet pe care se afla matca si albina de acoperire. Fagurele gol trebuie sa fie nou construit si se va introduce in mijlocul cuibului. indepartand jumatatea inferioara. Botcile recoltate se aseaza intr-o cutie cu vata. Cand numarul de rame cu puiet ajunge la 7-8 buc. fie formand nuclee de imperechere. nu intarziati scoaterea botcilor din familia crescatoare pentru ca prima matca care eclozioneaza le va distruge. . pe o fata si 15 pe cealalta. se ridica din familia de baza si se aseaza in alt stup formand un roi. in afara de cele 30 alese. se distrug cu ajutorul unui cutitas ascutit. care se vor da altor familii (dupa ce periem albina de acoperire). . primirea matcii este favorizata de existenta unui cules bun. Producerea matcilor . Fagurele se scurteaza la jumatate. inclusiv cei cu hrana. .dupa aceste operatiuni trecem la familia orfanizata. sesizeaza lipsa matcii si intra in alerta. este primita mai bine decat una neimperecheata sau una care a intrerupt ouatul pentru o perioada mai lunga (aviz celor ce cumpara matci). se recolteaza cele mai frumoase. care intre timp a fost insamantat de matca.peste 10-12 zile decupam botcile si le introducem in nuclee de imperechere. in cazul prezentei celui capacit se face mai greu .Aici se vor marca 15 celule cu ou. in tot acest timp. se vor verifica toti fagurii. umectat cu apa sau miere si livrat in hranitor. populatia de albina tanara creste si in stup se creaza conditiile de roire.peste 4-5 zile se verifica fagurele nou crescut. avand grija sa nu le turtim. cu oua pentru crestere.acest fagure insamantat cu oua pentru crestere. imputernicim de cateva ori cu rame cu puiet capacit.Ce avem de facut : inca din primavara familia vizata (cea mai buna din stupina) se hraneste stimulent pentru a fi adusa la un nivel de dezvoltare optim. Acum este momentul sa introducem fagurele. decat in perioada ce corespunde roirii naturale.familia orfanizata. . prezenta botcilor face introducerea imposibila.in urmatoarea etapa ne vom ocupa de fagurele insamantat. 95 . recomandat apicultorilor incepatori cat si celor experimentati este procedeul "crestere fara transvazare". La momentul critic familia ajunge sa intre in frigurile roitului si incepe sa-si traga un numar mare de botci. Din aceasta se scot toti fagurii cu puiet necapacit. si exista un numar mare de albine tinere. cu ajutorul unui cutit cu lama ingusta si bine ascutita. prelevate din alti stupi. . . fie date direct in stupii unde dorim sa schimbam matca. Cu circa 15-20 zile inainte de culesul la salcam . . cu o buna dezvoltare de primavara. Atentie.lipsa totala puietului este o situatie favorizanta .introducem un fagure cu puiet capacit. In final acestea se folosesc imediat. prin aparitia noilor generatii. Atentie. cat si de o stramtorare a cuibului. In tot acest timp in natura trebuie sa existe un bun cules de nectar si polen.momentul difera de la o zona la alta. Acestea se scutura de albine cu maxima atentie. In perioadele fara cules sau cu un cules insuficient trebuie facute hraniri stimulente inainte cu 3-4 zile. Operatiunea trebuie dublata de o impachetare laterala si superioara.alegem din stupina stupul cel mai performant. In scurt timp.peste 10 zile familia crescatoare va mai primi 2 faguri . cat si in functie de dorinta apicultorului .primavara timpuriu si toamna matcile sunt mai usor primite. decat in cazul celor introduse ziua.introducand matcile seara procentul de acceptare este mult mai mare. Putem stimula albinele si cu zahar candi sau tos. lama se incalzeste la o lampa cu spirt. . Cand botcile sunt capacite si ajung la maturitate.cu sirop de zahar. care incepe imediat sa oua. Trebuie sa acordam maxima atentie acestei lucrari si sa facem un control amanuntit ramelor. pregatit. avand grija ca celulele sa se afle in jumatatea superioara a fagurelui si nu in acelasi loc pe ambele fete. . . Comportarea albinelor fata de aceste matci noi este influentata decisiv de urmatoarele situatii : . Roiul se va strange cu o diafragma si reducem urdinisul. Introducerea matcilor Se stie ca albinele au un comportament dusmanos fata de matcile care se introduc pentru inlocuirea matcilor batrane sau la formarea de roi artificiali. Iata cum se procedeaza : .o matca imperecheata. . Tehnologia descrisa si folosita de reputatul apicultor Zaharia Voiculescu este o imbunatatire a uneia mai vechi( cunoscuta in anii 50). Acesta se va scoate din roi si se duce in cabana. Inainte de a taia.albinele tinere accepta mai bine matcile.metoda fara transvazare Un procedeu aproape profesionist care nu o sa dea niciodata gres.existenta sau lipsa culesului . urmarind sa nu mai ramana nici un ou sau larve necapacite. In cateva minute familia se linisteste si incepe sa fasoneze botcile. Este recomandat ca in natura sa fie un bun cules. . unul cu puiet capacit si un altul gol. decat cele batrane. Toate celulele. Albinele se vor stimula zilnic.

in cazul in care familia nu este orfana . Abordand curajos domeniul. inlocuim partea de jos a coliviei cu o bucatica de fagure artificial gaurita in mai multe locuri. 96 . .trebuie sa-si formeze propia tehnica si sa nu ocoleasca problema.nucleele se hranesc stimulent si li se asigura apa . se identifica matca si se scoate din stup. .dupa alte 7-8 zile se mai face o noua verificare care vizeaza sa constate imperecherea matcii. Apicultorii trebuie sa creasca un numar mai mare de matci cu 15-20% luand in calcul pierderile inerente. apicultorul trebuind sa-si invinga curiozitatea de a deschide stupul.la 1-2 zile. veti deveni adevarati apicultori.albinele se adapostesc in cutii speciale numite "nuclee de imperechere". si daca lucrurile merg bine matca se elibereaza. se introduce noua matca in colivie.nucleele de imperechere se ajuta periodic cu faguri cu puiet capacit pentru a evita bezmeticirea lor (numai cele in care se imperecheaza mai multe matci) Concluzii Obtinerea matcilor imperecheate este un proces laborios si de lunga durata.. Seara in fiecare nucleu se introduce cate o botca protejata de colivie. Se populeaza aceste compartimente cu 1-2 faguri cu puiet capacit si albina acoperitoare si un fagure cu hrana. compartimentate cu diafragme etanse si cu urdinisuri separate. Cea mai usoara metoda este impartirea unui corp de cuib a unui stup vertical sau a unuia multietajat.urmatoarele interventii sunt facute la 7 zile (calculate dupa cele 4).dupa 4-5 ore de la orfanizare. . ALTE METODE Calitatea mătcii este un factor decisiv pentru obţinerea unor producţii ridicate. La fiecare compartiment se face cate un urdinis separat. . . Stuparii incepatori . De aceea achiziţionarea sau creşterea în sistem propriu de mătci valoroase trebuie să fie prioritară pentru fiecare apicultor interesat să valorifice superior culesurile de producţie.In privinta tehnicilor de introducere a acestor matci. . Daca inca din primii ani deprindem tehnicile corect. se verifica daca matca a fost eliberata si daca a inceput sa depuna oua. sub un capacel protector(ca un degetar) sau folie de aluminiu. botcile pot fi recoltate pentru a fi introduse in nucleele de imperechere. asezand si lipind colivia intre fagurii cu puiet din mijlocul cuibului. .se deschide din nou cuibul si urmarim cum reactioneaza albinele. In acest timp albinele rod bucatica de fagure si elibereaza matca. Ce avem de facut dupa ce introducem botca : . pentru mai multa siguranta. .formarea nucleelor Dupa 10-11 zile de la introducerea fagurelui cu oua in familia crescatore. decuparea fagurilor cu ouă şi transvazarea larvelor.insa. Imperecherea matcilor . Daca acestea nu mai sunt agresive. pentru ca nucleele sa aiba numai albina tanara (va amintiti desigur ca albina tanara e mai toleranta). pe capete si un al treilea pe peretele opus. se verifica din nou prezenta matcii. introducand un fagure pentru ouat si una la 21 de zile pentru o verificare si organizare finala. . . folosirea cutiei Jenter. Bineinteles ca imperecherea poate fi facuta si in familiile beneficiare. cu timpul totul o sa vi se para mai usor.la expirarea celor 4 zile se mai deschide odata stupul.de succes.. Popularea se face cand albinele in varsta sunt plecate la cules. Formarea nucleelor . Pentru introducerea botcilor. din diferite motive vom mai face verificari zilnice pana in ziua a 16-a de la introducerea botcilor. pentru ca matca sa se poata hrani..daca matca nu s-a imperecheat. Acum urmeaza momentul cel mai important : albinele trebuie lasate in liniste 3-4 zile. Cea mai sigura metoda este introducerea indirecta a matcii (in colivie). pozitionat astfel : doua la un perete.matcile imperecheate se pastreaza in nuclee sau se folosesc in stupii care necesita schimbarea matcii. trebuie sa remarcam din nou ca exista mai multe metode. trebuie sa mentionam ca acestea se introduc fie direct.Pentru obţinerea mătcilor pot fi folosite mai multe metode: obţinerea şi folosirea mătcilor din roiurile naturale sau a botcilor din familiile orfane sau care îşi schimbă liniştit matca. Dupa ce matca se imperecheaza nucleul se poate refolosi. apicultorii incepatori trebuind sa aleaga 1-2 care sunt considerate mai sigure. sau in corpuri de stup. introducand o alta botca. pentru a impedica albinele sa o nimiceasca. dar aceasta este o metoda neproductiva si paguboasa. Cum se procedeaza : .la 3 zile dupa eclozionarea matcii se verifica acceptarea ei de catre albine.in mijloc. pe o suprafata cu miere necapacita. Daca matca mai prezinta valoare biologica se da unui roi nou format sau unei familii ajutatoare.

de obicei. În a doua jumătate a primăverii (în luna mai). epuizată sau când este mutilată în urma unui accident sau a intervenţiei apicultorului. botci. bine crescute de albine. Din familia intrată în frigurile roitului pot fi luate botcile cu întreaga ramă. şi hrănesc abundent larve alese din cuib. Mătcile care eclozionează din aceste botci au. după care trebuie schimbată. iar la familia orfană din care a prelevat botcile de salvare să lase doar o botcă.Obţinerea şi folosirea mătcilor din roiurile naturale . cu aspect fibros şi ros parţial). producţia de miere sau polen putând fi compromisă de intrarea în frigurile roitului a familiilor ce folosesc astfel de mătci. productivitate.Când matca este bătrână. într-o familie orfană sau roi artificial nou înfiinţat. gata de eclozionare. Botca de roire se detaşează din fagure cu ajutorul unui cuţit ascuţit. având o vârstă mai mare atunci când au fost luate în creştere. Adiţional se întăreşte cu puiet căpăcit. Surplusul de albine tinere. pentru a-şi creşte o nouă matcă. Apicultorul poate să detaşeze cele mai frumoase botci de pe fagure. înghesuiala în stup. în special pe marginile laterale şi de jos ale fagurilor. preferabil încălzit. abdomenul triunghiular şi sunt mai mici decât mătcile provenite din botcile de roire. cu multe albine tinere. acestea sunt tăiate cu o bucată de fagure cu o zi sau două înainte de eclozionarea mătcii (botcile mature. de creştere a unui număr mare de puiet şi albine tinere (hrană suficientă. Pentru a obţine botci de la o familie anume se poate folosi metoda intrării în frigurile roitului a acestei familii de la care se urmăreşte luararea botcilor. Pentru aceasta coloniei i se asigură primăvara devreme cele mai bune condiţii de dezvoltare. botci de roire Astfel. lipsa spaţiului de depozitare a mierii şi a celulelor goale necesare pontei mătcii vor determina familia de albine să intre în frigurile roitului şi să construiască un număr mare de botci pe care apoi apicultorul le poate folosi după necesităţi. Albinele. caracterele ereditare moştenindu-se din generaţie în generaţie. împreună cu o bucată de fagure lată de 1-1. Matca care va ieşi din această botcă va avea rezultate satisfăcătoare pentru un an. pe măsura formării botcilor şi ajungerii lor la maturitate. stup protejat de curenţii de aer). pe partea centrală a fagurilor din care vor ieşi mătci de calitate. relativ de calitate.Atunci când îşi pierd matca în mod subit. atunci când îşi dau seama că au rămas fără regină. pentru păstrarea unui regim termic adecvat.) care. albinele lucrătoare construiesc numeroase botci de roire. cea mai dezvoltată. mai închis la culoare. etc.5cm şi se altoieşte pe un fagure. cuib strâmtorat pe cât mai puţini faguri. lăsându-se pe ramă doar o botcă sau două. matcă de 1an. de obicei pe mijlocul fagurilor.din care au ieşit câteva generaţii de puiet. clădit. restul botcilor distrugându-se.Atunci când familia de albine roieşte. de preferinţă cu puiet căpăcit şi coroniţă de miere în partea superioară . albinele iau în creştere larve de vârstă tânără şi construiesc. Obţinerea mătcilor din botcile familiilor orfane . din care mătcile trebuie să eclozioneze în curând se recunosc după culoarea lor mai închisă şi după culoarea căpăcelului. se panichează. mari. vor ecloziona şi mai repede şi îşi vor omorî rivalele. adică mătcile cu vârsta potrivită. dar sunt luate în creştere şi larve de vârstă mai înaintată decât cea optimă pentru creşterea unei regine (mai mari de 12 ore). ca şi familiile din care au fost crescute. folosind un cuţit ascuţit şi să le altoiască pe alţi faguri din alte familii orfane sau nuclee sau să ia ramele pe care aceste botci apar şi să formeze roi artificiali. se neliniştesc. când familia este în plină dezvoltare. Obţinerea mătcilor din botcile de schimbare liniştită . care este mai deschis la culoare. Din aceste larve se vor dezvolta mătci inferioare din punct de vedere al calităţilor urmărite (prolificitate. Din botcile de roire se pot obţine mătci cu abdomenul foarte bine dezvoltat şi prolifice însă sunt roitoare. albinele cresc maximum 2-3 botci. se sistează introducerea ramelor noi folosite la extinderea cuibului şi se ţine cuibul strâmtorat. În lumea 97 . nemaifiind necesară tăierea lor. pentru formarea unui roi artificial. De aceea folosirea acestora în înmulţire nu este recomandată. Botcile formate de albine în perioada frigurilor roitului pot fi folosite la obţinerea mătcilor tinere.

cu mătci crescute prin schimbare liniştită. urmând ca matca care eclozionează să o înlocuiască pe mama ei vârstnică şi infimă. între cele două grupe de rame un hrănitor cu 500g sirop de zahăr în concentraţie 1:1. 98 . după încetarea zborului. Repetarea acestor operaţii se face până se obţine întregul necesar de mătci de care este nevoie pentru înlocuirea mătcilor necorespunzătoare şi pentru dezvoltarea efectivului de familii de albine din stupină. se procedează la unificarea familiilor ale căror mătci trebuie să fie înlocuite cu aceste mătci tinere. Ele construiesc 2-3 botci pe mijlocul fagurilor în care matca va depune ouă. După ce roii cu mătci tinere şi-au dobândit autonomia necesară unei familii în dezvoltare. Stabilirea familei sau a familiilor de albine recordiste cu calităţi biololgice şi productive deosebite. sunt cele mai bune.apicolă se consideră că aceste mătci. tot în cursul dimineţii. dar fără să se provoace rănirea sau strivirea unei alte părţi anatomice vitale (cap. aproape de eclozionare cu care se procedează la formarea roiurilor sau a nucleelor. având în vedere că mătcile obţinute sunt de calitate. Varianta 2. astfel: Varianta 1. precum şi o ramă cu fagure artificial destinat clăditului. zilnic. Dacă dorim să producem în continuare botci crescute în condiţii de schimbare liniştită. La 10-12 zile de la amputare se face un control la care se urmăreşte prezenţa. În ziua următoare se scoate hrănitorul şi se apropie ramele transvazate de cele din familia primitoare. La ultimul ciclu. numărul şi poziţia botcilor. matca ouând direct în botcile fixate în bloc. gata de eclozionare şi miere. Conform aceluiaşi ciclu de 12-14 zile. Cuibul se completează cu 2-3 faguri clădiţi de la rezervă şi 2-3 faguri numai cu puiet căpăcit de la alte familii de albine .cu lăptişor de matcă. Treptat. larvele din aceste botci ca viitoarele mătci să beneficieze de condiţii optime de dezvoltare încă de la începutul creşterii. se stimulează din două în două zile cu câte 300400g sirop de zahăr în concentraţie de 1:1 până ce matca începe să depună ouă. situaţia se repetă. însă este o metodă costisitoare de timp şi operaţii. epuizată. torace. ce permite creşterea mătcilor în botci artificiale. în fâşia de plastic sub formă de fagure. fiind preferată mai puţin de producătorii de mătci în sistem comercial. Într-o dimineaţă liniştită se înlătură din stup matca veche ce urmează să fie schimbată şi familia de albine se lasă în starea de orfanizare până către seară. care sunt albine tinere. 3. ceea ce face ca populaţia familiei respective să accepte cu uşurinţă prezenţa altei mătci sau chiar să o prefere. În felul acesta culegătoarele (care sunt mai agresive şi acceptă mai greu matca nouă se întorc în familia de la care au fost luate iar doicile. seara. se iau în cursul dimineţii câte 1-2 rame cu puiet şi albina acoperitoare din familia cu matca veche ce trebuie înlocuită şi se introduce după ultima ramă din familia nouă cu matca tânără. din plastic. Folosirea cutiei Jenter Cutia Jenter este un dispozitiv format din mai multe piese din plastic. la care se mai repartizează încă doi faguri cu puiet căpăcit. lăsându-se familia orfană până după-masa. provenite din botci de schimbare liniştită. Apicultorul poate obţine botci de schimbare liniştă în trei faze: 1. Acest interval de timp permite dispariţia totală a orcărei urme de feromoni. când nu se mai doreşte obţinerea de botci. Amputarea cu ajutorul unei forfecuţe a aripilor anterioare sau a unui picior din faţă a mătcii care trebuie schimbată din cauza vârstei înaintate. Roii astfel formaţi. 2. silită de lucrătoare. blânde. intercalând. Când familia care urmează să fie desfinţată prin unificare nu mai are decât 4-5 rame cu populaţie. fără a mai fi necesară transvazarea larvelor. Este o metodă bună. Se procedează apoi la transvazarea ramelor cu faguri şi populaţia de albine din stupul organizat în familiaroi cu matcă tânără. fiind obţinute devreme. Din cauza acestei infirmităţi aparente (matca nu se foloseşte de aripi pentru depunerea ouălor) albinele din familia respectivă hotărăsc înlocuirea ei prin schimbare liniştită. apoi vor hrăni din abundenţă. se înlătură matca veche. când se transvazează în familia primitoare după acelaşi procedeu ca în varianta 1. Când botcile ajung la maturitate (12-14 zile) se procedează la scoaterea (decuparea) botcilor şi se formează tot atâţia roi câte botci sau rame cu botci sunt. în familia respectivă se lasă o ramă cu o botcă. rămân să crească puietul de pe fagurii respectivi. lăsăm matca infimă mai departe în stupul său. în cuib sunt 2-3 botci mature. din aceeaşi familie în care au crescut botcile. abdomen) astfel încât matca să-şi poată continua ouatul în condiţii normale. ouăle fiind depuse direct de matcă în botci.

roi artificiali. Atunci când. etc). intercalaţi. cu grosimea de 5. coadă de rândunică. are o lungime de 10cm. pe aburi sau într-un vas înconjurat de apă foarte caldă. Dacă există mai multe rame cu larve de mătci la creştere. Distanţa dintre pene este de 3mm iar dintre rânduri 5mm. Vârful ascuţit trebuie să ajungă în peretele din mijloc al fagurelui (foiţa artificială pe care s-a construit). De fiecare dată când se introduce beţişorul în ceară se scufundă din ce în ce mai la suprafaţă astfel ceara de pe beţişor se îngroaşă sub formă de cupă. în acest sens. apoi. Pe o şipcă de creştere se pot monta până la 14 botci. Într-o ramă de creştere se pot pune. Acestea se confecţionează în felul următor: ceara se topeşte într-un vas. rotunjit la vârf. la distanţe egale. Metoda are dezavantajul că fagurele clădit din care se taie fâşiile nu se mai recuperează. se trece la confecţionarea botcilor. în stupinele mari şi majoritatea crescătoriilor comerciale de mătci şi are două variante: mutarea larvelor în botci fără hrană larvară. pătrate cu tije. La o familie crescătoare se pot da între 40 şi 60 celule cu larve din care vor rezulta între 30-40 botci de bună calitate. Pentru scurtarea timpului necesar confecţionării botcilor. Celulelele cu larve se pot fixa pe suporturi triunghiulare (pene) din pacaj sau lemn construite din scânduri subţiri. prevăzute cu şanţuri în care vor intra şipcile cu botci. astfel că pe o faţă de faguri se pot fixa 4 rânduri de 10-12 pene fiecare.Această metodă este folosită. cu atenţie. se cufundă în ea vârful beţişorului. rapidităţăţii şi bunelor rezultate obţinute în urma aplicării ei. Rama cu pene se aşează în mijlocul cuibului familiei doici. fixarea suporturilor cu botci făcându-se astfel mult mai uşor. 3 leaţuri cu botci. pe un suport pot fi montate mai multe şabloane (beţişoare) de acest fel. fără a atinge şi răni larva. având un diametru de 8. hrănită stimulativ cu sirop de zahăr şi turte proteice). între două rame cu puiet căpăcit. cu lateralele groase (lăţimea de 20-30mm).5mm. Când stratul de 99 . Fâşiile de fagure se aşează pe masă şi fiecare se taie la jumătate din înălţimea celulelor. cu o grosime de până la 2mm. ca să nu se ardă. lungi de 35mm.25mm). Distanţa dintre leaţuri (între 5 şi 8 cm) permite scoaterea şi introducerea acestora cu uşurinţă în rama de creştere şi îngăduie albinelor să clădească botcile fără a fi înghesuite. celulele se lipesc de suporturi în care se scufundă repede baza celulei. de 3-4 ori. botci care apoi se vor folosi după necesităţi (formare de nuclee. În cazul folosirii directe a botcilor se pot folosi diferite forme de suporturi (pene. să se umezească. Suporturile se fixează pe 3-4 speteze de lemn care se introduc în rama de creştere pe nişte canale tăiate în corpul ramei. iPentru executarea lucrărilor este nevoie de rame de dimensiunea celor din cuib. între aceste rame se pun. în locul penelor. datorită eficienţei. lăţimea la capătul unde se lipesc celulele de 15mm iar vârful ascuţit. în vârstă de 1-2 zile. suporţii pentru botci sau de care se vor lipi botcile confecţionate din ceară. unul din capete este uşor rotunjit şi puţin conic.Decuparea fagurilor cu ouă . cu ajutorul unui cuţit bine ascuţit şi încălzit se taie fâşii de fagure. Penele se înfing pe ambele feţe ale fagurelui în formă de zig-zag. Apicultorii care doresc să obţină doar câteva mătci pe an pot folosi botcile din ceară. să conţină predominant celule de lucrătoare şi să aibă în partea superioară o coroniţă de miere. Apoi fâşiile se taie în bucăţi separate. din cuibul familiei de prăsilă (donatoare de ouă sau larve) se scoate un fagure ce conţine larve în celule de lucrătoare. cu celulele îndreptate în jos. este bine ca acest fagure să fie introdus în cuibul familiei doici câteva ore. recuperarea unei familii orfane.). Şablonul se construieşte din lemn de tei strunjit. faguri cu puiet căpăcit. Pe o masă. După ce ceara sa topit. astfel că ceara nu va adera de şablon. Celula este lărgită la gură. cu ajutorul cerii topite.A doua zi după ce familia doică a fost pregătită (orfanizată. Ei trebuie să fie mai închişi la culoare (în care s-au crescut câteva generaţii de puiet. ca să se încălzească (se poate folosi. Apoi. şi o cameră bine încălzită. se recurge la fixarea celulelor de larve pe suporturi de lemn (25/25mm. etc. mai apoi. lipirea se face ca şi pe penele triunghiulare. care se duce într-o cameră încălzită. cu un beţişor de lemn gros de 6mm. Alături de vasul cu ceară topită se pune un vas cu apă rece în care se introduce vârful beţişorului. care să conţină fiecare câte un rând de celule. Pentru a pregăti fagurele în care se vor fixa suporturile cu celulele naturale retezate şi lipite cu ceară. Acestea sunt prevăzute cu găuri în care vor intra picioruşele botcilor artificiale. Transvazarea larvelor . astfel ca fiecare bucăţică de fagure să aibă o celulă cu larvă. Pentru creşterea mătcilor se folosesc doar celulele din partea superioară şi de mijloc a fagurelui. lăptişor (transvazare uscată sau simplă şi mutarea larvelor în botci în care există lăptişor (transvazare umedă sau dublă. cu un şablon de lemn sau de sticlă.

După introducerea botcilor cu larve transvazate în familiile crescătoare albinele doici vor lua imediat în primire larvele transvazate şi le vor hrăni din abundenţă cu lăptişor. dacă familiile doici au fost stimulate. familii orfanizate cu multe albine tinere. În ziua a 10-a sau a 11-a de la transvazare botcile se recoltează din familiile crescătoare. dacă nu au fost rănite în timpul transvazării. ceea ce permite obţinerea unor mătci de o calitate foarte bună. se pun într-un incubator portabil (sau în lipsa acestuia într-o ladă frigorifică cu pereţii termoizolanţi. învârtind beţişorul între degete. unii apicultori recurg la dubla transvazare: iniţial se face o transvazare simplă. etc. În crescătoriile comerciale sunt folosite doar botcile artificiale. uscată. din plastic. Transvazarea dublă (umedă se deosebeşte de prima transvazare prin faptul că larvele se pun în botci care conţin deja lăptişor sau un alt produs special preparat. Când s-au strâns mai multe cupe. După transvazare. producătoare de lăptişor. Pentru a efectua transvazarea. specific vârstei. dacă nucleele sunt în imedata apropiere a familiilor crescătoare. În continuare larvele pot rămâne în aceste familii şi vor fi crescute în lipsa mătcii până la recoltare sau pot fi mutate în compartimente separate prin gratii Hanneman de cuibul famiilor cu matcă. În magazinele ce comercializează echipament apicol există o varietate de lanţete. prin folosirea acesteia operaţia de mutare a larvei desfăşurnându-se rapid. la transvazare. Pentru transvazarea simplă recomand lanţeta chinezească. se lipesc cu ceară topită de suporturile de botci din lemn care apoi se montează pe şipcile port-botci. ramele cu botci artificiale se introduc în familiile doici. la 12-24 ore de la introducerea acestora în familiile crescătoare. se detaşează începutul botcii. Aceasta este un instrument. iar după acceptarea larvelor. care se montează direct pe şipci prin intermediul unui picioruş sau a unui sistem de prindere format dintr-o altă piesă. mai bună. să le pregătească pentru primirea larvelor. acoperiţi de o bucată de material textil pentru protejarea botcilor de acţiunea razelor solare. Botcile de ceară nu sunt potrivite pentru crescătorul de mătci ce lucrează în sistem comercial. apicultorul trebuie să folosescă o lanţetă de transvazare. Pentru ca lăptişorul să aibă acelaşi conţinut specific cu al larvelor transvazate (larve în diferite stadii de dezvoltare sunt hrănite cu lăptişor diferit ca şi compoziţie. inclusiv instrumente semiautomate de recoltare a larvei din celulă. Ţinerea ramelor cu botci din ceară în familia de creştere face ca albinele să modeleze şi să cureţe aceste potiraşe. dacă au fost luate cu destul lăptişor de matcă. cupa. de metal. Transvazarea simplă (uscată se realizează prin depunerea directă a larvelor în vârstă de cel mult 12 ore în botca artificială. Acestea vor lua în primire larvele din botci şi le vor hrăni din abundenţă cu lăptişor de matcă. a larvelor în mediu uscat. În felul acesta larvele puse a doua oară în botci beneficieză încă de la început de lăptişor din abundenţă. 100 . deoarece este rigidă şi permite luarea cu uşurinţă a larvei din lăptişor. abundenţa hranei în natură. între ramele cu puiet. încălzită de la o pungă de cauciuc cu apă caldă dacă nucleele sunt la distanţă mare de familiile crescătoare sau în bucăţi de burete prevăzuţi cu găuri în care vor intra botcile crescute. eficient şi cu deranj minim a larvei. din metal (lanţetă germană sau bambus şi material plastic (lanţetă chinezească.ceară de pe beţişor este destul de gros se scoate afară din ceară. se introduce în apa rece ca ceara să se întărească şi. din material plastic. dacă nu s-au deshidratat din cauza lipsei acestuia sau din cauza ţinerii. specific vârstei) şi acceptarea să fie. Mutarea larvelor se face ridicându-se larva împreună cu o parte din lăptişorul care se află sub ele. Pentru înlăturarea larvelor transvazate prima dată în botci recomand folosirea lanţetei germane. larvele transvazate uscat se înlătură şi în locul locul lor se transvazează alte larve. Procentul de acceptare de către albine a larvelor transvazate depinde de modul în care acestea au fost luate din celulă. deci. Ramele cu şipci se introduc pentru 24 de ore în familia doică. Acesta foloseşte botci artificiale.

producătoare de lăptişor de matcă. . .Pentru ca trântorii să fie apţi pentru împerechere în momentul în care primele mătci produse în stupină ies la zborul de împerechere. cu origine cunoscută. precum şi planificarea lucrărilor de creştere a trântorilor în funcţie de perioada în care se cresc mătci şi momentul din sezon. doar cadrul de lemn. Într-o familie-tată pot fi menţinute doi-trei faguri cu celule de trântori. luat de la o altă familie puternică şi productivă. Cei care nu au fost ouaţi se iau şi se schimbă cu faguri cu ouă. albine tinere.Pentru realizarea acestui deziderat este necesar să se ia o serie de măsuri cum ar fi dotarea familiilor furnizoare de trântori (familii-tată cu mătci selecţionate. Albinele din banca de mătci se hrănesc din abundenţă cu sirop de zahăr şi turtă proteică iar săptămânal se introduce o ramă cu puiet căpăcit ca să existe. 16 zile de la stadiul de ou până la eclozionare. albinele acoperind în totalitate fagurii din cuib). cap de trântor Stabilirea acestui decalaj de timp se face luând în considerare ciclul de metamorfoză al mătcilor.La introducerea botcilor nucleele se hrănesc cu sirop de zahăr în concentraţie 1:1 la care se adaugă FumidilB pentru prevenţia nosemozei. La 16 zile de la introducerea botcilor în nuclee se recoltează mătcile. descăpăcirea celulelor cu puiet de trântor. folosirea la urdiniş a gratiilor Hanneman. CRESTEREA TRANTORILOR Pentru obţinerea unui material biologic valoros este necesar ca în stupinele de împerechere să existe un număr suficient de trântori de calitate. fagure de trântor La o săptămână după introducerea fagurilor se controlează cuiburile familiilor respective dacă în aceşti faguri matca a depus ouă. se stimulează cu sirop de zahăr şi turtă proteică după care. . care au caractere valoroase. care se introduc în cutiuţe cu şerbet. iar familia se întăreşte punându-i o ramă cu puiet căpăcit matur aproape de eclozionare. între doi faguri cu puiet tânăr. se introduce un fagure artificial cu celule de trântor. Cutiuţele se aşează într-o ramă de stup ce este prevăzută cu suporturi din lemn. cu celule predominant de lucrătoare. după necesităţi). luaţi de la alte familii. cu multe albine tinere. care este de 24 de zile. Rama se introduce mai apoi în banca de mătci (o familie orfană. . durata maturizării sexuale care este de 7-10 zile la matcă şi 10-14 zile la trântor. până ce acestea vor fi vândute sau folosite în stupină. Matca poate fi pusă şi în izolator pentru ca să depună ouăle de trântor în rama aşezată în cuib. În acest fel se asigură atât creşterea larvelor de trântori în familiile în care s-au introdus fagurii ouaţi cât şi ouarea tuturor fagurilor goi. cuiburile familiilor-tată se reduc la maximum (prin această măsură se obligă matcă să depună un număr cât mai mare de ouă de trântor şi se protejează termic mai bine cuibul. este necesar ca începerea lucrărilor de creştere a trântorilor să se devanseze cu două-trei săptămâni faţă de lucrările de creştere a mătcilor. În afară de aceste perioade apicultorul mai trebuie să ia în calcul şi timpul necesar pentru pentru pregătirea de către lucrătoare a fagurilor în vederea ouatului (2-3 zile). în permanenţă. 101 . un fagure clădit.Pentru a limita creşterea trântorilor în familiile de albine din stupină şi a favoriza astfel împerecherea mătcilor doar cu trântorii produşi în familiile-tată apicultorul are la dispoziţie mai multe metode: folosirea doar a fagurilor de calitate. cu celule de trântori.Pentru creşterea trântorilor. Această perioadă coincide cu înflorirea pomilor fructiferi. a capcanelor pentru trântori sau a colectoarelor de polen. din stup). cu celule majoritar de trântori sau o ramă clăditoare (o ramă goală. albinele construind în aceasta fagurii cu celule de trântori). şi pe cel al trântorilor. tăierea fagurilor cu celule de trântori (din ramele clăditoare sau de pe marginile ramelor clădite. ce hrăneşte şi îngrijeşte mătcile pentru o perioadă de timp. selecţionaţi din familii recordiste.

consumul pe timpul iernii este foarte redus. Prin creşterea specială a trântorilor NU se asigură o împerechere controlată 100%. Pernuta are o decupare sus de 4 cm intre podisor si rame.sa nu o roada albinele.Peste podisor pun 2-3 ziare.trântor. nici cu sanatatea nu stau rau. usor sud vest(e bine pt sborul de curatire primavara cand albinele ies mai ales la acest zbor dupa orele12-13 si atunci soarele bate chiar in fata stupului) Restring fam. si de aici numai beneficii.. dupa pernita las 1-2 rame cu miere cit mai multa capacita pe care albinele o cara in cuib. albinele ierneaza foarte bine cu o mica mare diferenta.. cand e vreme buna de un zbor de curatire.dupa care capacul .. se folosesc un fel de hale partial sub pamant cu ventilatie unde se pastreaza o temperatura nici mare dar nici mica si constanta.Înainte cu circa 3 săptămâni înainte de data la care este planificată creşterea ultimei serii de mătci creşterea trântorilor în familiile special destinate acestui scop poate înceta. Trebuie atentie mare insa. Cine stie cam ce temperatura le-ar conveni mai mult pt ca sa reduca consumul semnificativ?? corpul stupului are un spatiu de 10 rame -media pe care iernez este de 7 rame foarte bine populate -la 7 rame de albine rezerva de hrana este de aproximativ 15-18 kg -placa de polistiren langa peretele din stanga stupului care intra fest si care este invelita de ziare(3-4 pentru a nu fi ros primavara devreme polistirenul) -diafragma de PFL -urmeaza ramele -diafragma de PFL -urmeaza alta placa de polistiren invelita cu ziare ziare care intra tot fest -deasupra podisoare de lemn pe care incepand din luna februarie le distantez un pic pt o buna aerisire si evitare a condensului -peste podisoare o singura foaie de zir si o salteluta umpluta cu hartie igienica -urdinis stramtorat la 2 cm -aerisirile de la capac libere si neinfundate -stupina este protejata de cureni de aer(vanturi0 si orientata cu fata spre sud. IN 5 ierni nu 102 .cu cel putin 3 rame full cu miere restul cu miere mai putina si pastura dar nu mai putin de 1.5 kg dupa care introduc o pernuta facuta din 5-6 foi de carton cusuta cu ata sintetica. Siguranţa împerecherii mătcilor cu trântorii doriţi.cvred ca ar merge bine! De fapt stiu pe cineva care ierneaza asa. nu se inchide complet solariul caci se sufoca albinele.. si e multumit. Stiu ca nu frigul le omoara nu asta-i problema!! Totusi daca temperatura din solar este constanta ar fi bine ca stupii sa fie inchisi la urdinise albinele sa nu poata iesi ventilarea sa se faca numai prin sitele de pe fund.pe unde circula chiar daca este mai frig .. din familii selecţionate.. albinele nu mai sunt pacalite de razele de soare sa iasa afara si sa moara inghetate cum stim ca se mai intampla. deschidem urdinisele si dezvelim solariul.. se obţine doar prin folosirea inseminării artificiale. . Chiar si numai pt economii la miere si zic ca se merita.Pentru a asigura împerecherea unui număr de 50-70 mătci este necesară creşterea de trântori într-o singură familie.Bun sau rau eu asa consider ca este mai usor. insa sa nu existe pericolul ca familia sa puna puiet in timpul iernii. Nu stiu cam ce temperatura ar fi optima ca .. si unde temperaturile sa nu fie foarte scazute consumul fiind redus. se obţine doar un procent destul de ridicat de împerecheri cu trântori selecţionaţi. pe 5-7 rame in functie de putere . METODE DE IERNARE La rusi se foloseste iernarea in adapost.In capac este polistiren de 2 cm.eu cred ca se poate face o chestie gen solar in care stupii sa stea feriti de vanturi. foaia de carton dinspre cuib este din acela mai bun gen coperta de carti luat de la o legatorie de carti.consumul fiind mic. consumul de miere sa scada la limita cea mai de jos.mierea acea neconsumata urmand a fi folosita in primavara la dezvoltarea exploziva.

Langa ultima rama pun o diafragma formata dintr-un cadru din sipci care intra aproape etans in stup. Podisorul este din scanduri de 20 mm. iar daca iarna este normala nu se simte diferenta fata de familiile neprotejate. iar peste podisor pun o salteluta cu otava. S-a mai discutat despre acest lucru. Daca urdinisul este orientat spre est atunci organizez cuibul langa peretele dinspre sud. Insa in cazul unor ierni grele. Eu pregatesc astfel stupii pentru iarna. Pe partea dinspre albine aceasta diafragma are batute scandurele de 5-7 mm grosine iar in spatele acestora are o o placa din polistiren.am avut nici o fam pierduta doar fara o matca 1-2 si cu matci trintorite mai multe dar aceste pierderi nu cred ca sint din cauza impachetarii . Sunt convins de faptul ca albinele pot sa treaca iarna si daca nu ar fi astfel impachetate. 103 . organizez cuibul pentru iernare langa peretele dinspre est daca stupul are urdinisul la sud. cu multe zile cu temperaturi scazute consumul familiilor protejate este mai mic cu 20-30%.

104 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful