Ce trebuie stiut despre familia de albine In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi: matca,albinele lucratoare si trantorii

.
Matca : Este singura femela fecundata din stup,fiind raspunzatoare de inmultirea familiilor de albine.De obicei in stup este o singura matca,avand corpul mai lung(20-25 mm), capul mic,abdomenul foarte dezvoltat,aripi mai mici si o greutate de 250-280 mg. Albinele lucratoare : Numarul acestora este variabil,osciland de la 10000 in perioada de iarna,pana la 40000-80000 in vara.Au talia mai mica(12-14 mm), o greutate de aprox. 100mg si aripile sunt de aceeasi lungime cu abdomenul.In fapt lucratoarele sunt femele cu organele de reproducere nedezvoltate.

Trantorii :Sunt masculii care imperecheaza matca,fiind prezenti in cuib din primavara pana in toamna.In numar de cateva sute,au o lungime de 15-17 mm,aripi ce depasesc abdomenul,capul globulos si o greutate de 200 mg.

Dezvoltarea familiei de albine
Intr-un an calendaristic familia de albine are o dezvoltare diferita,numarul indivizilor crescand sau scazand functie de anotimp si implicit de conditiile de mediu.Practic viata familiei de albine cuprinde patru mari perioade. Prima perioada : Se caracterizeaza prin inlocuirea albinelor batrane care au iernat,cu albina tanara,nou iesita din celule primavara.Pe la sfarsitul lui februarie,matca incepe sa depuna oua in celulele fagurilor din mijlocul ghemului,acolo unde regimul termic permite cresterea de puiet.Dupa ce albinele fac zborul de curatire,matca depune din ce in ce mai multe oua.Pe masura ce timpul se incalzeste ,ponta matcii ajunge la 1000 de oua pe zi,albinele batrane care se uzeaza fiind inlocuite treptat. Procentul albinelor tinere creste mereu si se ajunge in situatia ca la sfarsitul lunii aprilie toata albina sa fie inlocuita.Se stie ca o albina tanara are o putere mare de ingrijire a larvelor,putand hrani 2,3 sau chiar 4,ritmul dezvoltarii familiei fiind foarte mare. Perioada a doua : Se mai numeste si perioada de crestere.Nectarul si polenul se gasesc din abundenta si isi fac aparitia trantorii.Matca este hranita puternic, depune peste 2000 de oua/zi,numarul de albine doici creste si se ajunge in situatia in care 3-4 doici ingrijesc o larva.Cand acest fenomen se suprapune cu alti factori favorizanti(lipsa de spatiu,ventilatie insuficienta etc.),apar frigurile roirii. Albinele construiesc botci de roire,in care matca depune oua la interval de cateva zile.La urdinis se observa "barbi de albine" cauzate de marea aglomeratie ce exista in stup.Dupa 1-3 zile de la capacirea primelor botci,are loc prima roire,matca cu o parte din albinele tinere,insotite de multi trantori parasind stupul.Acest roi care se numeste roi primar si care contine aprox. 50% din populatia stupului se aseaza dupa cateva minute de zbor pe o creanga sau alt suport.,de unde o sa zboare apoi spre o alta destinatie. In familia de baza,la 8 zile de la capacirea primei botci,iese intaia matca tanara.Intentia ei este sa omoare matcile care nu au eclozionat din botci,reusind lucrul acesta daca este lasata de albine.Daca familia ramane in frigurile roitului,albinele nu lasa matca tanara sa-si omoare suratele,iar in a 9-a zi de la iesirea primului roi,iese al doilea roi cu matca neimperecheata.Iesirea roiului 2 poate fi intarziata de o vreme nefavorabila(ploioasa).Cand se intampla asta,acest roi contine mai multe matci tinere.Roirea poate continua si cu iesirea altor roiuri,fapt ce duce la desfiintarea familiei de baza.Perioada de roire in conditiile tarii noastre este cuprinsa intre sfarsitul lunii mai si sfarsitul lunii iulie. Tot in aceasta perioada se inregistreaza cele mai mari culesuri de nectar si polen,perioada caracterizata de infloriri puternice a masivelor melifere.Catre sfarsitul lunii iulie,puterea familiei se micsoreaza treptat,matca micsorand 1

ponta ,trantorii fiind alungati din stup. Perioada a treia : Este numita si perioada formarii albinelor de iernare.In mod natural toata albina care a participat la culesurile de vara piere.Ea este inlocuita de albina aparuta in luna august,albina care neparticipand la cules are un organism neuzat.Generatiile de albine iesite toamna,mai cu seama la sfarsitul lunii august,septembrie si octombrie,traiesc pana in primavara urmatoare,asigurand cresterea noilor larve. Perioada a patra : Este perioada iernarii si incepe cand temperatura scade sub 13 grade C.In toamna la aparitia primelor nopti reci,albinele se strang in ghemul largit pe fagurii din dreptul urdinisului.O caracteristica a iernarii este aceea ca temperatura din interiorul ghemului nu scade niciodata sub 14 grade C,nici in perioadele cele mai geroase.Trebuie ca toti stuparii sa stie ca albinele nu incalzesc incinta stupului,ele mentinand caldura numai in interiorul ghemului.Albinele din partea exterioara a ghemului sunt mai apropiate unele de altele si formeaza o "coaja" stand nemiscate,iar cele din interior(mai tinere) sunt mai rasfirate si prin miscari din aripi,abdomen,picioare produc caldura necesara. Producerea caldurii in timpul iernii se face pe baza consumului de miere,o familie consumand iarna 6-10 kg de miere.In prima parte a iernarii familia nu creste puiet.

Inmultirea familiilor de albine
Se poate spune despre albine ca au o viata scurta,in sezonul activ traind 35-40 zile,iar in cel inactiv 6-8 luni.Toate categoriile de indivizi trec prin trei stadii de dezvoltare : ou , larva , nimfa.

Albina lucratoare : In prima zi dupa depunere,oul sta vertical in celula,a doua zi se inclina putin pentru ca a treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei.Catre sfarsitul celei de a treia zi,albinele doici depun in celula laptisor de matca,produs de glandele lor salivare.Invelisul oului se moaie si din el iese larva.Aceasta are forma unui viermisor de culoare sidefie. In primele trei zile larva este hranita de albinele doici cu laptisor de matca.La aceasta,spre sfarsitul celei de-a treia zi,albinele adauga miere si pastura pentru ca incepand cu a patra zi larvele sa fie hranite numai cu amestec de pastura,miere si apa.In primele zile larvele stau incolacite pe fundul celulei.In ziua a sasea catre sfarsit larva se intinde in lungul celulei,cu capul spre deschiderea ei, nu mai primeste hrana si albinele astupa celula cu un capacel poros de ceara,amestecata cu polen.In interiorul celulei larva tese o gogoasa si in ziua a 14-a de la depunerea oului se formeaza nimfa.In ziua a 21-a iese albina lucratoare. Matca : Se dezvolta din acelasi ou ca si albina lucratoare.Diferenta este ca depunerea oului de catre matca se face in celule speciale numite botci si in modul de hranire.Cand albinele se pregatesc de roire,ele construiesc botci pe marginea fagurilor,botci de roire, in care matca depune oua.Cand familia ramane orfana dintr-un anumit motiv,albinele cladesc in mijlocul fagurelui botci de salvare,prin modificarea celulelor de lucratoare ce contin larve mai tinere de 3 zile.Aceste larve sunt hranite pana la capacirea botcilor numai cu laptisor de matca. Trantorii : Provin din oua nefecundate.Daca la matca si lucratoare difera numai modul de hranire si anvelopa(celula),la trantor difera si oul.Pentru un trantor se consuma o cantitate de hrana de 2-3 ori mai mare,iar durata de dezvoltare este cea mai mare(24 de zile).

Activitatea , cuibul si hrana albinelor
Dupa iesirea din celula,viata albinei lucratoare se imparte in doua etape.In primele 20 de zile albina lucratoare executa tot felul de lucrari in stup,iar in ultimile 15 zile ale vietii devine albina culegatoare.O schema arata astfel : in primele 1-2 zile albinele curata celulele si incalzesc puietul.Intre a 3-a si a 13 zi,albinele hranesc puietul.In primele zile,ele hranesc larvele mai in varsta cu amestec de miere si polen si apoi pe masura ce se dezvolta glandele producatoare de laptisor,si anume intre a 6-a si a 12-a zi,ele hranesc larvele mai tinere in varsta de cel mult 3 zile.Tot in acest timp,albinele mai executa si urmatoarele lucrari : primesc nectarul ,depoziteaza nectarul, preseaza polenul si curata stupul. Albinele in varsta de 12-18 zile cladesc fagurii.In tot acest timp ele fac si scurte zboruri de orientare.Intre a 18 si a 21-a zi de viata,albinele pazesc intrarea in stup,aerisesc stupul.Dupa aceasta perioada albinele devin albine culegatoare,cu mentiunea ca la aparitia unui cules abundent pot participa si albine mai tinere de 20 de zile. Cuibul familiei de albine este alcatuit din faguri de ceara.Fiecare fagure prezinta pe ambele fete mii de celule hexagonale.Pe faguri sunt trei feluri de celule : de albina lucratoare cu diametrul de 5,4 mm si adancimea de 10-12 2

mm , celule de trantor cu diametrul de 6,5 mm si adancimea de 11-12 mm , celule de matca (botci) care au forma unei ghinde,adanci de 20-25 mm si diametrul de 10-21 mm.In celulele de lucratoare albinele pot depozita miere si pastura,iar in cele de trantor miere si mai rar pastura. Pentru hranirea lor si a puietului albinele folosesc nectarul si polenul florilor.Pe langa nectar albinele mai folosesc si diferite secretii dulci(mana) de origine animala sau vegetala.Daca despre nectar(miere) se poate spune ca reprezinta hrana glucidica,atunci polenul este hrana proteica(painea).Consumul de miere si pastura difera de la o perioada la alta,functie de anotimp si de prezenta sau absenta puietului.

Primii pasi pentru organizarea unei stupine
Apicultura este activitatea care da practicantilor numeroase satisfactii.Iubitorii de stuparit, sunt oameni de toate varstele si profesiile care au un punct comun: dragostea de albine,natura,aer liber.Apicultura are o latura materiala(se obtine miere,polen,pastura,ceara, propolis)cat si una spirituala.Nimic nu se compara cu zumzetul unui roi de albine sau cu o plimbare prin stupina ta. Stupi care pulseaza de viata,albine care se intorc cu desagii plini de polen si miere,matci care perpetueaza viata,trantori in permanenta cautare a dragostei.Ce poate fi mai inaltator?Ce alta indeletnicire mai poate crea atata multumire de sine?Raspunsul e simplu:stupi,stupari,albine,natura,sunt parti ale aceluiasi intreg si acela se numeste apicultura. Organizarea unei stupine Ca in orice activitate,si in apicultura apar probleme care trebuie rezolvate. Stuparii incepatori sunt pusi in fata unor dileme care la prima vedere sunt greu de finalizat. Procurarea de stupi, familii de albine,tot felul de echipamente si materiale apicole nu sunt probleme a caror rezolvare inseamna numai o simpla bataie din palme.Totul trebuie facut cu atentie si numai dupa o prealabila documentare(literatura de specialitate se gaseste)si mai ales cu multa tenacitate. Primul pas in apicultura De obicei se porneste cu un numar limitat de stupi(2-3 buc.)iar pe masura ce stuparul incepator capata experienta si stupina va creste numeric si calitativ.Se poate ajunge ca in 3-4 ani sa avem creata o stupina frumoasa,familii de albine puternice care sa aduca productii mari de miere si alte produse apicole.Trebuie doar sa avem rabdare,sa perseveram si sigur rezultatele nu vor intarzia sa apara. Alegerea vetrei stupinei Se face pe baza mai multor criterii.Raza de zbor a albinei este de 3 km.Aceasta suprafata(2826 hectare)trebuie sa asigure un cules bogat,intins pe toata durata sezonului activ.Pe o vatra nu se instaleaza mai mult de 30 familii de albine,tinand seama ca o familie consuma in decursul unui an apicol 90 kg de miere si 30 kg de polen.Asta ca sa nu mai punem la socoteala si cantitatea de produse marfa pe care speram sa le obtinem.De obicei intr-un an bun se pot realiza de la un stup 25-30 kg miere,800 g ceara si 3-4 kg polen.In final rezultatele depind numai de priceperea noastra. Amplasarea stupinei se face pe o vatra care este insorita primavara si toamna,departe de surse poluante,in locuri linistite,departe de drumuri intens circulate si de ape curgatoare mari.Stupii de albine se aseaza cu urdinisurile orientate spre sud-est,la o distanta de 2 m pe rand si 4-5 m intre randuri.Intre doua stupine vecine,trebuie sa fie o distanta de 2-3 km,asta in functie de potentialul melifer al zonei. Alegerea tipului de stup Urmatorul pas este alegerea tipului de stup in care dorim sa ne cazam familiile de albine.Stupii sunt de doua feluri:stupi orizontali si stupi verticali.In cadrul fiecarei categorii, sunt diferite variante constructive.Ce trebuie stiut despre stupi:de orice tip ar fi,toti sunt buni pentru practicarea apiculturii. Conditiile de baza sunt acelea care tin de realizarea lor.Trebuie sa fie rezistenti,bine incheiati,realizati dupa standard, si nu in ultimul rand incapatori.Deci mare atentie la ce cumparati! Prin alegerea stupilor,trebuie sa asiguram la albine conditii de viata cat mai apropiate de cele din natura.Productia de miere,pastura,polen,ceara,propolis,depinde in mare masura si de tipul de echipament apicol 3

Numarul de ore munca/an creste dramatic.montane si nordice.Albinele sunt deplasate in pastoral cu diverse mijloace de transport(camioane.asta functie de nazuintele intreprinzatorului si de sistemul ales : Stupina stationara . cauta sa iei de la un stupar mai in varsta (cei tineri le umbla mintea la smecherii) 2.materialul genetic se cumpara de la unitatile specializate.Ca in orice afacere.tractoare.Un adevar e sigur:un stup orizontal se va preta mai bine unui stuparit stationar.matci) se obtine prin mijloace propii .Un alt obiectiv este construirea unei baze centrale pentru depozitarea si prelucrarea produselor.Aici lucrurile se schimba radical.stupi verticali cu magazine cat si stupi orizontali.etc.hamal.numarul de familii este de 100-300 buc.contabil. cel care-ti vinde stupi sa-l alegi tu nu cel care ti-i alege 5.Aceste locatii se inchiriaza de la diversi propietari si vor trebui sa asigure culesul necesar albinelor.cu o distanta de 5-6 km. Primii pasi spre realizarea obiectivului au fost expusi mai sus.E cat si in America.cu precizarea ca volumul de munca.Afacerea este o afacere de familie fiind folosita munca membrilor ei. facuti cu masina sa fie cat mai mic.trn.un numar optim fiind undeva spre 600 de buc.devenind rentabil la un numar de peste 300 de familii.La fel si zona in care aveti amplasata stupina are o mare influienta.Nu se porneste la drum cu stupi din vechituri.se considera amator stuparul care are 1-100 familii de albine.intreprinzatorul trebuind pe rand sa fie apicultor.Cum ar trebui sa arate structural o "intreprindere" al carui obiect de activitate este apicultura? Sunt doua posibilitati. cauta sa iei de la unul care nu pleaca cu ei de pe vatra 3. stuparitul pastoral fiind absolut necesar. urmand ca in pauzele dintre "expeditii" sa fie cantonate pe 2-3 vetre.o afacere de succes Suntem convinsi ca majoritatea vizitatorilor acestui site isi pun intrebarea daca apicultura poate fi o afacere.folosit.Raspunsul este din start unul pozitiv. Stupina "pastorala" .semiprofesionisti si profesionisti : Amatori . faneata) 4 . Profesionisti .se bazeaza pe amplasarea stupilor in mai multe locatii (cate 30-35 buc.Este un alt sistem care se practica atat in tarile U. materialul genetic (roiuri.Potrivit normelor. Sfaturi utile de care trebuie sa tii seama la achizitionarea de stupi populati sfaturi de la janese esti nou si vrei acum sa-ti cumperi 1.iar in zonele de deal.dat fiind cheltuielile mari cu transportul.investitia materiala si implicarea personala sunt destul de considerabile.sofer.iar unul vertical cu magazine sau unul multietajat unui stuparit pastoral. intre ele. Avantajele si dezavantajele ce decurg din folosirea unui anume tip de stup trebuie foarte bine cantarite.se prelucreaza primar unele produse ale stupului etc.Consultand stuparii din zona voastra veti putea aprecia ce tip de stup veti alege. O alta intrebare la care trebuie sa raspundem este aceea.cat si de calitatea acestuia.se poate practica o apicultura moderna prin mecanizarea lucrarilor.pentru ca supravegherea sa fie facuta mai usor si cheltuielile sa se reduca.La un numar de 300 de stupi sunt necesare 8-10 locatii.obiectivul principal este obtinerea de produse apicole care sa acopere necesarul pentru familie si eventual obtinerea unui profit.De obicei acest stuparit se caracterizeaza prin urmatoarele : volum de munca mediu(la sfarsit de saptamana) .manager.legate intre ele de drumuri practicabile si dispuse astfel incat numarul de km.se aplica politica pasilor marunti.pavilioane). Iarna familiile de albine pot fi gazduite pe o singura vatra.medic veterinar./vatra). Pentru sudul tarii unde albinele au o dezvoltare de primavara mai accelerata se recomanda stupii multietajati.fiind necesara angajarea de muncitori sezonieri. du-te cu unul care are stupi 50-100 si care umbla cu ei 4.volumul de munca 1200-1300 ore/an.ia dintr-o zona de deal (prun.Pentru o mai buna reprezentare se cere ca functionarea stupinei sa se faca sub forma unei societati comerciale. apicultorul are o alta munca de baza.Uneltele si utilajele vor fi folosite in comun pentru tot numarul de familii.Existenta a 1-2 mijloace de transport constituie o necesitate.unde sunt granitele dintre amatori. Apicultura . Semiprofesionisti .Se pot considera stuparii care detin peste 300 de stupi.Sistemul expus cere o investitie si o implicare maxima.

ma uit la faguri sa nu fie atat de negri si cu celulele micsorate.. ma bag. sa nu vrei neaparat ca azi sa iti iei albine. nu am vazut familii asa de bine dezvoltate cum le am pe cele care au scapat de varroa in iarna asta.. daca fagurii sunt mai negri sau prost crescuti nu te speria ca ti-i schimbi tu 21.la noi dezvoltarea e mai tarzie ca in sud.sper sa n-o mai dau in bara cu paduchele cum am dat-o anul asta...intelege-te cu el din ochi 20.prea multa munca. daca are inseamna ca este si matca pe acolo.. abia acum isi dau drumul.. Am luat cu 1..au un avans de cam 2 saptamani fata de ce am cumparat. dar mai ales ca bolile pe faguri vechi isi fac de cap. daca incepi sa-i deschizi stupii si din 2-3 nu-ti place nici unul nu mai lua de la el-opreste-te! 10.. cand ridici podisorul nu te bucura ca e albina pe laturile de sus ale ramelor ridica cum am zis prima si ultima rama si mai ridica una cu puiet capacit toate sa aiba albina pe toate fetele si pana la latul de jos 17.. vezi cate rame are cu puiet capacit( rama cu puiet inseamna -7 cm coroana de miere si restul pana la latul de jos puiet capacit (vezi sa nu fie pestrit) 15. si sa nu-ti ijnchipui ca tu ai luat cei mai buni.. intre 1..7 si 2 mil pe familie pe 5-6-7 rame pline de albina si cu 3-4 rame de puiet la vremea asta...spune-i: cumpar 10 dar ma lasi sa-ti deschid 15 (nu poti sa-i ravasesti toata stupina) 9.cel care merge cu tine sa-ti aleaga sa nu spuna ca are stupi. cat de multa e.. incearca-l : daca ai zis ca te duci sa cumperi sambata. Okiometric..alege stupul care are urdinisul mai larg deschis si cu aglomeratie mai mare de albina la intrare ! 11. deschizi stupul.8 mil pe familie.. pe la cati am umblat dupa albine.scoate prima si ultima rama si vezi cata albina are pe fiecare din aceste 2 rame 13 vezi daca puietul este compact 14.mai vrednici. sa zica ca este si el tot la inceput. Sincer..ala nebun. caut alt vanzator. un pas inainte. ma uit asa din viteza la puiet. fara sa ma laud. Intreb de tratamente.plimbate prin stupina lui si vezi ce scoate albina la urdinis 7.. Eu insa le-am stimulat puternic cu miere si le-am pus folia complet deasupra inca de pe la inceput de martie. du-te cu cutiile joi sau vineri sau da-i un telefon-omule imi pare rau dar nu pot veni si vin peste o saptamana ca am o problema-daca se supara sigur i-a aranjat 19.daca-i ca a mea dadant blatt. ma uit la rezerve si tot asa. inseamna ca e o matca batrana care nu mai are multe oua. Ma mai uit la dimensiunea ramei. chiar daca vanzatorul n-a strans cuibul eu imi pot da seama daca sunt 5-6 rame bine populate chiar daca in lada sunt 7 sau 8. daca ai vorbit pret/rama atunci trei sferturi din rame sa aiba puiet si toate ramele sa fie ocupate cu albina 16. Un sut in fund.. daca puietul e compact si nu vezi fasole pe la urdinise sau albina care sare prin iarba nu-ti fie frica de boli bani sa ai.si poate devin si eu vanzator si nu cumparator de albine!!! Procurarea familiilor de albine 5 . cara polen inseamna ca are puiet 12. la mine-n judet asa au mers preturile.. ma uit sa vad daca are oua.. dar le aduc imediat si pe aslalte la acelas nivel ca le bag miere in faguri dupa diafragma.la asta ma uit prima data de fapt.mai intai du-te intr-o vizita neanuntata 8.) sfaturi de la Bunka In principiu. nu te bucura ca ti le da cel mai ieftin 18.mai sanatosi si mai ieftini stupi cam atat (am fost si eu o data sa iau ptr cineva 5 familii si era sa ma bat cu ala care vindea) (eu nebun. daca nu. nu atat ca imi iese albina mica. daca e lacunar si nu exista un motiv intemeiat pt asta(polen depus in rama).6.. ma mai uit la albina..daca mi se pare ca-i slabut ca populatie nu-l iau.

De aceasta insusire trebuie sa se tina seama. pe care te duci cu un stupar cu experienta si ti le alegi tu care-ti plac dintr-o stupina.5 kg)si apoi sa fie dotate cu o matca tanara si prolifica.De obicei.Prezenta masiva a ramelor cu puiet este un indiciu clar. Un sfat : participarea la aceste operatiuni a unui stupar cu experienta este de preferat! Nu incercati sa faceti totul singuri.iar seara isi continua activitatea pana mai tarziu. primavara poti sa ai in loc de stupi cu albine. pe 10 rame ful de albina.care prin ajutorul pe care vi-l vor da o sa faca. lemne de stupi pentru foc! Este foarte importanta pregatirea pentru iarna.din care 5-6 cu puiet). consumul de hrana.Aceste cerinte sunt minime. cel mai bine de achizitionat familiile de albine este primavara.intr-o anumita perioada de timp stupul se va transforma.O matca trebuie sa fie activa pentru ca ea reprezinta viitorul unei familii.pentru ca iernile noastre sunt destul de lungi(120-150 zile). eu am sa-mi expun parerea.calitatile matcii fiind transmise la descendenti. dar daca nu faci tratamentele si nu asiguri hrana suficienta.Este indiciul principal!O familie care la sfarsitul sezonului activ si-a asigurat rezervele de hrana si a dat o mare cantitate de miere marfa. eventual sa te ajute sa le pregatesti de iernare. depinde cum ai familia in primavara Asa ca eu sunt de parere ca achizitionarea famililor de albine trebuie facuta primavara.Matca trebuie sa depuna un numar mare de oua. din care 8 pline de puiet.Sigur veti gasi oameni cu suflet si pasiune. . daca nu ai mai avut niciodata contact cu albina. de cum executi lucrarile in toamna.pe rame cu faguri necladiti.La cumparare trebuie avut grija ca acestea sa fie destul de puternice (7-8 faguri.intr-o perfecta stare de sanatate si cat mai adaptate zonei in care doriti sa le instalati. cu toate ca sunt mai scumpe.Rezistenta la boli . .Productia de miere .este valoroasa.Sunt familii de albine care pe langa faptul ca sunt ingrijite bine de apicultor. Aprecierea calitatii unei familii de albine se poate face usor daca urmarim: .urmand ca la urmatoarele achizitii sa aveti in vedere si alte aspecte care tin mai mult de experienta avuta.5 milioane atunci. impachetarea lor si tratamentele aferente.Prolificitatea matcii . daca esti incepator si nu ai pe nimeni in apropiere care sa te ajute toamna la restrangerea cuiburilor.Acestea trebuie alese! Prin comparatie.Parametrii luati in calcul sunt:mortalitatea albinelor.Felul depunerii si repartizarea puietului pe rame pot spune ceva despre calitatea matcii.au un fel al lor de a trece mai usor prin iarna.Sunt familii cu un instinct mai mare de a pastra curatenia in stup. Toamna sunt mai ieftine. apoi si altele.aprox. E mai ieftin unul cu 3-3.se intampla ca la oameni. Si roiurile sunt bune cu conditia sa aiba albina multa(1. ca succesul actiunii sa fie asigurat. decit unul cu 2 milioane acum.In aceasta directie felul de a reactiona al albinelor la boli si daunatori este diferit. pentru a nu avea emotii in timpul iernii sai primavara devreme! Daca nu ai vreun stupar cu experienta.totul este in regula si o sa stim ca am dat peste o familie buna.in decursul unui sezon. .Este unul din factorii principali care determina puterea uneii familii.pentru ca asa vom putea evita bolile. 150-180000. pentru ca poti pierde investitia. daca nu are un stupar experimentat si dispus sa ii arate sau sa il supravegheze.nefiind nevoie de mult fum.O casa mai curata .numai unele dintre indiciile asupra calitatii materialului biologic sunt relevante. si este mai greu pentru un incepator sa execute toate lucrarile aferente.Daca la deschiderea stupului albinele stau linistite. Dupa mine.Nu degeaba se spune ca matca da tonul.Harnicia la cules . . nu risca. .au un numar mare de zboruri pe zi.un urdinis aglomerat de la primele ore ale diminetii reprezinta o dovada.Bineinteles se vor prefera familii cu o mortalitate redusa si un consum mai mic de miere.Blandetea albinelor .Familiile mai harnice isi incep activitatea la primele ore ale diminetii.Este recomandat ca roiurile de albine sa fie instalate in stupi noi.Bineinteles ca pentru stuparii incepatori care vor sa-si achizitioneze familii de albine.Rezistenta la iernare . Cand se achizitioneaza familiile de albine? Aici sunt mai multe pareri.Se stabileste prin urmarirea lor in momentul cand se executa o anumita lucrare. te sfatuiesc sa le cumperi in 15-25 aprilie. dispus sa mai arunce ochii si la albinele tale. De acum nu mai ai timp sa te acomodezi tu cu ele si ele cu tine si sint sanse mari sa ramii fara ele. 6 .un spatiu cu mai putini factori agresivi externi.Exemplu:prin schimbarea unei matci.

Pe termen lung. Stii ce alegi. Incepatorii e bine sa porneasca cu familia din aprilie. Daca le are pe toate trei. si cu putin noroc si multa pasiune. Familia se descurca de una singura tot sezonul. ai toate sansele sa iti scoti banii investiti in primavara. In lipsa unui indrumator are nevoie de acest timp de familiarizare pentru a stapani cu trebuie pregatirea unei familii pentru iernare Inventarul de care am avea nevoie intr-o stupina Utilaje principale de intretinere stupi sistematici completi nuclee de imperechere rame goale de rezerva corpuri rezerva dulap pentru pastrat fagurii o camera speciala numai pentru activitaea si inventarul apicol Utilaje pentru extragerea mierii centrifuga masa pentru decapacit cutit decapacit tava decapacit site pentru strecurat mierea bidoane depozitare miere Scule diverse pentru intretinere dalti apicole perii apicole afumator costume protectie + masti ladita transport rame colivii introducere matci perforator rame planseta calapod faguri pinten lipit faguri cantar de control gratii Hanemann gratii urdinis roinita carucior stupi Utilaje conditionat ceara topitor solar 7 . iar incepatorul poate folosi acest timp indestulator pentru a se familiariza mai bine cu tot ce tine de viata albinelor. fara sa fii prea mare cunoscator. aplici ce ai invatat. matca. 2. observa tot ce face. De ce din aprilie? 1. imprieteneste-te cu el. pina la toamna urmatoare.Cauta un stupar in apropiere. Daca la 15 aprilie. stupul e puternic cel putin pana in 1 iunie. De la primavara. Pe termen mediu este cantitatea de puiet. Toata iarna citeste tot ce prinzi despre albine. merita pretul. vezi cum se pregatesc de iernat. din 10 rame 7-8 sunt 70-80% cu puiet. Puterea unui stup pe termen scurt e cantitatea de albina. daca e sanatoasa. viziteaza-l cind lucreaza la albine.

Evitati cumpararea de stupi invechiti sau noi de oriunde. Peria apicola . vechiturile oricat de avantajoase ar fi ca pret nu au nici o valoare. cuie .culorile pastelate. aici puteti avea mari surprize).oameni noi.Singura conditie este aceea ca trebuie sa fie destul de moale pentru a nu rani sau omora albinele.Trebuie sa fie ergonomic.La vremuri noi.Finisarea ramelor este foarte importanta pentru ca altfel o sa aveti probleme cu igienizarea si curatirea lor..cu lemnul putred. Dupa cum vedeti sunt multe repere care trebuie intr-o stupina .acestea putand provoca raniri.afumatoarele sunt de mai multe feluri.Intrebarea este daca aveti nevoie de echipament de protectie.Verificati daca stupii corespund ofertei producatorului ca numar de elemente si caracteristici.sa asigure debitul de aer necesar.unii stupari evitand folosirea lui. fiind de preferat.fara noduri cazatoare.Ramele pot fi facute din doua esente de lemn : rasinoase sau tei. Afumatorul. achizitionarea lor fiind costisitoare.sa fie usor de manevrat. medicamente .uscat si fara noduri cazatoare.care sunt folosite numai de cei cu mari probleme alergice.care in ciuda unor avantaje nu sunt folositi pe scara larga nici in Occident. Daltile . Costumul si masca de protectie .De cele mai multe ori materialul folosit nu este de calitate sau bine uscat (astfel se explica si pretul mai mic).Ca si stupii.pentru a va putea da seama de existenta defectelor. Procurarea sculelor si utilajelor Stupii . reprezinta adevarate pietre de moara.pentru ca folosirea acestui echipament va fereste de riscul intepaturilor.Cumparati doar stupi nevopsiti(pot fi simplu impregnati).peria.Evitati mastile din plasa metalica si costumele din materiale inchise la culoare. sarma pentru rame .Cumparati numai de la firme de profil .Exemplu : daca doriti sa practicati apicultura bio.dalta.Discutati cu producatorul toate amanuntele. ci doar ce sa urmariti la cumparare.sau nut-feder.scaunul de lucru ..acestea trebuie sa va asigure protectia deplina. Stupii pot fi imbinati in doua feluri : cant-cant .construit din lemn de rasinoase.Se vor evita daltile prea ascutite.este un accesoriu util.Vara un costum inchis la culoare se incinge la soare si provoaca disconfort.cat si cele din sintetic.Ce trebuie sa avem in vedere ? Nu vom pune in discutie tipul stupului (presupunem ca deja alegerea a fost facuta). Niste stupi vechi.materialul din care sunt facute trebuind sa fie de calitate.si scule noi. Tot secretul este sa avem un bun simt economic si multa rabdare. Trebuie sa respecte cotele si tolerantele admise de standard. .ramele trebuie sa fie construite din lemn de calitate.deci si investitia este esalonata si poate fi platita partial din vanzarea produselor obtinute in anul precedent.Stupii trebuie sa fie construiti din lemn de calitate. unde puteti beneficia de o garantie.Amandoua sunt bune daca materialul este de calitate.Achizitionarea unui afumator din inox nu se justifica.Materiale consumabile faguri artificiali .. matci .Nu este o rusine sa porti un asemenea echipament. vopsele .fiind bun si unul de tabla zincata. Scaunul de lucru .O regula de baza este sa achizitionam numai echipamente noi . Evitati stupii din polistiren greu.bine incleiati si finisati.plini de spori ai diferitelor boli sau o centrifuga ruginita. Ramele ..usor si bine 8 .desi pare ca aici nu e mare lucru de vazut sa stiti ca nu este asa.pentru a nu avea pierderi mari de fum.deschise.Ambele versiuni sunt bune cu conditia sa fie bine incleiati si din loc in loc sa aiba batute si cuie de siguranta.sunt bune si periile din par naturat. substante dezinfectante etc..sunt principalul utilaj intr-o stupina si necesita investitia cea mai mare.si acestea sunt de mai multe feluri. biostimulatori apicoli .toate fiind bune daca respecta urmatoarele : tabla sa fie bine incheiata.Nu cumparati rame cu pete de mucegai pe ele pentru ca acesta e un semn ca au fost facute din material insuficient uscat.chiar daca familia este blanda.una din conditii este aceea ca stupii sa fie confectionati din materiale naturale.legate de "gatul" unei afaceri de succes.singurul reper care poate fi ignorat fiind manusile .Dezvoltarea unei stupine insa se face in timp (cativa ani). doze gaz butan . Raspunsul este "da".bine uscat (atentie.

si de unde cumparati !!! Bineinteles ca ideal ar fi ca toate aceste sa le ai sau sa le achizitionezi la inceputul activitatii. Atentie mare ce .mari si grele. dar este mai greu.Cele care au in componenta lemnul trebuie sa fie bine finisate. Cutitul .fiind vizibile numai cand incarcatura per individ de paraziti ajunge la o anumita limita. BOLILE SI TRATAMENTELE ALBINELOR Nosemoza.necesara si utila. albinele prezinta abdomenul umflat . Centrifuga . masa de descapacit .materialul din care sunt fabricate este acelasi inox alimentar.Alegeti modele clasice si mare atentie la cele cu incalzire electrica.In final se ajunge pana la disparitia definitiva a familiilor.).Daca vreti sa vindeti mierea (la intern sau extern) .necapacita) .Prima trebuie sa inlature rezidurile grosiere iar urmatoarele sa faca o separare totala.se construieste din lemn.plasticul alimentar (acel plastic alb. Evitati topitoarele complicate constructiv.semnele clinice sunt mascate.Atentie la trainicia lor.o boala ce poate fi prevenita Denumita de multi si "boala mizeriei".Practic nosemoza netratata la timp scurteaza viata albinelor.Sunt bune si centrifugile tangentiale cat si cele radiale. rezerve de hrana slab calitativa (miere de mana.Materialul este inoxul alimentar.Se are in vedere grija cu care sunt construite.Nu se mai admit cele construite din tabla zincata pentru ca mierea intra in reactie cu zincul.Se evita cu desavarsire depozitarea mierii in vase improprii. iernarea grea si neconfortabila.orice alt material nefiind agreat.de introducere. Sitele .ramane la alegerea dv.necesita o investitie mare..Semnele clinice sunt :urdinisul si interiorul stupului sunt murdarite cu pete diareice de forma unor mici cordoane intrerupte . Sunt utilaje care trebuie achizitionate pentru diversificarea productiei. neingrijirea 9 .Trebuie sa fie trainic si bine finisat.Se foloseste si ca ladita de scule.Materialul din care sunt construite este inoxul alimentar. Tava .etc. furculita de descapacit .adaosuri proteice necorespunzatoare .numai ca sunt mai greu de manevrat si exista pericolul deteriorarii smaltului prin lovire.Placa activa trebuie sa aiba ochiurile calibrate pentru a nu rani albinele. diferenta dintre ele fiind doar de productivitatea muncii si pret.Acestea trebuie sa fereasca polenul (pana la recoltare) de intemperii.Trebuie sa se asigure o separare totala a albinelor .trebuie sa asigure o buna separare a mierii de resturile existente (cadavre albine. Marimea ochiurilor plasei de sarma sa fie cea recomandata.de eclozionare.functie de buget.Cat despre modele. La o infestare incipienta cu nosema. umiditatea crescuta .se construiesc din lemn de rasinoase de calitate. asa ca se pot lua si pe parcurs.ceara.Sunt recomandate cele din inox. lipsa curateniei si nedezinfectarea stupilor .sunt de mai multe feluri : de transport.care trebuie sa corespunda din punct de vedere a protectiei muncii. Maturatoarele .acestea trebuind sa fie destul de robuste. Colectoarele de propolis si polen .inoxul trebuie sa fie materialul preferat sau in cel mai rau caz. Topitorul solar .La inceput puteti achizitiona cateva vase din inox care pot fi folosite si ca maturatoare.Evitati recipientele prea mari (sute de kg) pentru ca sunt greu de manevrat. este o boala parazitara care apare in urma existentei factorilor favorizanti in stup :lipsa zborurilor de curatire in timpul iernii . o stare de slabiciune a intregii familii .dar care odata facuta inseamna o investitie durabila.incheiat.deci mare atentie la etanseitati. vasele pentru depozitare .sunt bune majoritatea modelelor existente pe piata.material agreat la nivel legislativ.recolta fiind compromisa prin impurificare.printr-o decimare rapida.reduce drastic capacitatea de productie.Boala este cauzata de un protozoar care se gaseste in toti stupii in stare latenta si se activeaza la aparitia conditiilor prielnice.Este recomandat nucleul pe trei compartimente in corp.numai inoxul va asigura puritatea ceruta.Sunt bune si recipientele din tabla smaltuita.dur).existand riscul contaminarii. Coliviile pentru matci .tabla si sticla. Nucleele de imperechere .Aceeasi atentie la calitate ca si la stupi.Dezinfectia lor poate fi facuta usor si nici nu lasa reziduri in miere.Se recomanda un sistem de trei site cu o finete a ochiurilor progresiva.

in familiile cu nosemoza se inlocuiesc obligatoriu matcile.Prin continutul de principii active(vitamine si microelemente).inlocuirea la max.nici albinelor.intre administrare.scoatem intestinele. este poate cea mai raspandita boala si din pacate nu se intrevede o raza de speranta pentru eradicarea ei.Ca principiu activ.cate 34 ml/kg.Aparuta pe la noi.Tratamentul se executa de cate ori este nevoie.exista riscul de contaminare a mierii daca este facut in plin sezon activ.FUMIDIL B : Un alt preparat.Se procedeaza in felul urmator : se ia albina.Componentele se amesteca cu 750 g sirop de zahar si se da albinelor in portii de 200 g. .colectarea periodica a tuturor resturilor din stupi si arderea lor imediata.In total se fac 8 administrari la interval de 7 zile. Tratament nosemoza .Conform celor spuse in multe cazuri s-au obtinut rezultate bune.miere si zahar.dar daca macar la 3 ani albinele stau pe un cuib nou.iar pentru un roi 18 g/0.adus din import si din pacate nu prea folosit de stuparii romani este Fumidil B.Mod de administrare : Protofilul se administreaza in sirop cate 17 ml/l sau in pasta de zahar. prin pulverizarea pe rame si peretii stupului iar siropul ramas .supravegherea permanenta a familiilor si executarea masurilor adecvate fara intarzieri sau amanari.fiind imaginate tot 10 .ducand in final la distrugerea acestora.la sfarsitul deceniului 7.Fumidil B.E este singurul preparat folosit pentru tratamentul nosemozei.Varroa Jacobsoni.care ataca albinele in toate fazele vietii.Masuri igienico-sanitare de preventie si combatere a nosemozei : .NECON VENTIONAL :Unii stupari romani mai folosesc un ceai de plante(cimbru. .Protofil : In Romania aceasta boala se trateaza cu preparatul "Protofil".Se administreaza toamna in siropul pentru stimulare sau completare sau primavara in pasta sau siropul de stimulare. Varrooza .necesitand examinarea probelor de catre un laborator specializat. Tratament nosemoza . si ramele vechi care nu mai pot fi dezinfectate corect.distrugerea fagurilor vechi sau noi care contin pete diareece . aceste dezinfectii vor fi urmate de o clatire abundenta cu apa.In apicultura varrooza a devenit prioritatea nr 1.folosirea cu precautie a hranirilor proteice de primavara (adaos de polen sau pastura in miere) si interzicerea cu desavarsire a hranirilor cu inlocuitori ai polenului si miere.Recomandam mare precautie.sau de cate ori este nevoie(dupa constatarea bolii) .indiferent de varsta si calitati.Sunt doua moduri de administrare : in hrana albinelor.Administrare : Se administreaza amestecat in sirop astfel : la o colonie mare 25 g principiu activ la 1litru sirop. .prin cercetarea catorva albine moarte. . Tratament nosemoza .500litri sirop.pe cand la cea bolnava culoarea este alb-laptoasa.are la baza antibioticul fumagilina.inhiband parazitul.Aceste cantitati se administreaza saptamanal.cu o singura conditie :cantitativ doza de Protofil sa nu depaseasca 80 ml/familie/an.separam capul de corp si cu o penseta fina.Totusi cand boala este avansata si stuparii pot pune un diagnostic corect.iar prin faptul ca principiul activ este un antibiotic.La albina sanatoasa intestinul este galben sau maroniu.se fac fumigatii cu formol 3% .2-3 ani a tuturor fagurilor din stupi .coada soricelului etc) la care adauga o mica cantitate de macerat de usturoi.Boala este produsa de un acarian.adecvata a puietului. Deoarece aceasta manifestare clinica este intalnita si la alte boli(vezi diareea).o lupta de durata Despre varrooza s-au scris teancuri de carti si articole.pe o perioada de 2-3 ani.mai vechi.Dupa cum vedeti tratamentul este de durata.se distrug. .stimuleaza secretia enzimatica digestiva a albinelor si larvelor.In tarile U.Pentru o reusita deplina cititi cu atentie prospectul producatorului si respectati dozele de administrare.cu preparatul livrat in hranitor . exista metode de inlocuire anuala a fagurilor. la utilajele si uneltele metalice.punerea unui diagnostic sigur este mai complicata.Infestarea coloniilor are loc treptat.nici produselor stupului.Este un extract din ingrediente naturale care nu creaza prejudicii.este perfect.la una medie 18 g/0.750 litri sirop.curatarea anuala a stupilor cu soda caustica 4% (preventiv).livrat ca hrana. .

aprinsa.mortalitate mare in faze avansate.Tratamentele se fac dimineata devreme sau seara cand majoritatea albinelor sunt in stup.actionand latent prin contact.acarianul are o predilectie pentru acest puiet si apicultorul desfacand cateva celule poate constata cu usurinta cat de grava e situatia. Tratament varrooza-VARACHET : Substanta activa.In ultima faza de infestare.Conform literaturii de specialitate si 11 .iar temperatura exterioara sa fie peste 12 grade C. Manifestarea clinica :albinele si trantorii prezinta malformatii.puietul este pestrit.cea mai buna perioada de aplicare fiind la sfarsitul verii dupa ce ridicam mierea din stupi.Acestea vor ramane 3-4 luni in cuib.insa cel de-al treilea se face neaparat fara prezenta acestuia.pe care picuram substanta activa : 2 picaturi pentru un corp multietajat.Retineti acest lucru pentru ca este foarte important.In principiu.furtisag.Prezentarea este in role de 5 m.vecinatati)nu favorizeaza aceasta stare.actioneaza asupra parazitilor prin contact molecular.Un dezavantaj : Prin modul de administrare(fumigatii).cand in stupi nu mai exista acest puiet capacit.insa avand in vedere eficienta scazuta.Este permisa existenta unei cantitati mici de puiet la primele doua tratamente.raspandita prin fumigatii. Astfel tratate si scapate de majoritatea acarienilor familiile vor ierna in bune conditii.Pentru a depista la timp boala si a stabili gradul de infestare procedam in mai multe feluri:o metoda ar fi examinarea foii de control si constatarea numarului de acarieni morti si cazuti pe ea.larvele mor in pozitii nefiresti.la sfarsit de septembrie (sau functie de vreme).patrunderea in stupina a materialului genetic fara certificat sanitar etc. Dupa terminarea tratamentului cu Varachet si inainte de strangerea albinelor in ghemul de iernare.O alta metoda este examinarea celulelor ce contin puiet de trantor.3 picaturi pentru un corp Dadant si 4 picaturi pentru un stup orizontal.profitand de faptul ca puietul este putin extins.felul de tratamente pentru a-i limita efectele nefaste.Tratamentul cu acid formic nu se face inainte sau in timpul culesului.Mare atentie insa la inceputul primaverii sa scoateti benzile(si pe cele cazute pe fundul stupului).pentru ca riscati sa contaminati mierea.astfel fiind eliminati si parazitii care eventual au scapat in toamna. Prin urdinis.Se poate afirma ca tratamentul cu Mavrirol este o prelungire fericita a celui cu Varachet.trebuie sa stim ca albinele sunt in suferinta. Un lucru trebuie inteles de la inceput : cand ne tratam albinele obtinem numai o reducere masiva a numarului de acarieni.acarienii pot fi observati si cu ochiul liber pe albine si trantori daca privim cu atentie.ACID FORMIC : In Occident pentru a limita cat mai mult efectul nefast al medicamentelor de sinteza asupra produselor stupului se practica asa numita "chimie biologica".cu un bun randament.cand puietul capacit a disparut se fac 3 tratamente. Depistarea bolii :la inceputul infestarii prezenta acarianului nu se face remarcata.Intervalul intre tratamente este de 7 zile.se introduce o banda speciala.aflata la limita inlaturarii pericolului. Modul de administrare :Toamna.De aceea cele mai eficiente tratamente sunt cele de toamna.asezata pe o tablita.care administrat corect duce la reducerea masiva a parazitilor.Este un medicament de sinteza.albinele nu se mai ocupa de puiet si chiar parasesc stupul. Atentie la aprinderea benzii : nu inhalati fumul si mai ales supravegheati stupii.MAVRIROL : Mavrirolul este destinat combaterii varozei cat si a braulozei la albine.Unii autori mai indica si un al treilea tratament dupa extragerea mierii de salcam.Raspandirea bolii se face prin ratacirea albinelor infestate.stupina ar trebui sa fie un "spatiu inchis".pentru ca este pericol de incendiu. Tratament varrooza .Nu mariti doza de substanta activa pentru a nu intoxica albinele.si pericolul mare de contaminare.ramane la latitudinea fiecaruia daca e bine sau nu. Tratament varrooza .nu actioneaza si asupra puietului capacit.o cutie fiind folosita la 10 familii.insa circulatia facila a albinelor(pastoral.In primavara se mai face un tratament(o singura administrare).actionand prin contact.Folosirea lui de catre stuparii romani este insa la scara redusa.daca in lunile iunie si iulie cad intre 5-10 bucati/zi.se introduc fasii de Mavrirol in mijlocul cuibului si avand grija ca acestea sa nu intre in contact cu fagurii(pe cat posibil).Acidul formic fiind o componenta care se gaseste in multe alimente a devenit un produs preferat.Substanta activa este "mavrik" si se administrea sub forma de benzi textile impregnate.

se ia un betigas.polen.chibrit sau scobitoare si se introduce in celulele cu puiet mort . o prima varianta ar fi aceea de a folosi rama claditoare pe tot parcursul anului si dupa ce fagurii cu celule de trantor sunt construiti. 20 ml..foarte contagioasa.5 mm grosime.in orice caz asa se intampla la modul declarativ) .Practic metoda reprezinta punerea familiei in stare de roi artificial.Asezarea placutei pe fundul stupului si nu pe partea superioara a ramelor protejeaza matca.deci pentru un corp Dadant aprox.Ca o recomandare suplimentara .Putem afirma ca loca americana este boala puietului capacit.mergand pana la culoarea cafelei cu lapte. Manifestare clinica : aspect imprastiat al puietului.Temperatura la care se face tratamentul este de 12-25 grade C.o boala care starneste controverse Loca americana este o boala bacteriana. a carei moarte survine dupa capacire.ceara.apicultorii trebuie sa profite de aceasta "slabiciune" a parazitului si sa procedeze astfel pentru a-l inlatura .cu recuperarea cerii.insamantati si capaciti sa fie recoltati.care poate fi prescris de catre medicul veterinar (uite ca si-au lasat si ei o portita de iesire).Albinele impreuna cu matca se trec in alt stup dezinfectat. la marginea cuibului si ridicarea acesteia in primavara dupa ce a fost insamantata si capacita.iar prin efectele nefaste pe care le are asupra familiilor.Este recomandat ca placuta de carton sa fie asezata pe fundul stupului si acoperita cu o plasa de sarma cu ochiuri mici.daca nu exista cules in natura.Lucrul 12 .contine o cantitate mica de spori care nu mai duce la o noua infestare.Pentru un fagure standard se folosesc 2 ml acid formic diluat.in total fiind facute 4 tratamente. o alta alegere este aceea de aplicare a procedeului "roiului artificial" .aderenta la celule a larvelor.prezenta solzisorilor uscati.procedeul consta in eliminarea tuturor fagurilor din stup si distrugerea sau prelucrarea lor in locuri autorizate.miere sau polen infestat.facem o pauza de alte 7 zile.atatea obicee".unelte .este una dintre cele mai periculoase si de temut.numai ca de aici pleaca toate divergentele.prin scuturare si introduse cu ajutorul unei palnii mari de carton. Loca americana .Noul stup se doteaza numai cu faguri artificiali.Se afirma ca mierea care mai exista in gusa albinelor.Tinem placuta in stup 5-7 zile. daca lichidul (larva moarta) se intinde intr-un filament lung. In literatura de specialitate.O diagnosticare destul de sigura (in faza mai avansata a bolii) se poate face si de catre stupar prin interpretarea semnelor clinice si prin asa numita "metoda a betigasului" .miros de clei de tamplarie a larvelor moarte.pastura si produsele devin impropii exportului. Tratament varrooza .Trebuie spus ca aceste metode nu ne scapa de acarieni insa pot fi un mijloc eficient de a mai reduce din ei. Tratament loca americana. lichidul dens (larva moarta) are culoarea galben-cafenie.In principiu boala se poate trata cu antibiotice.E cu familiile bolnave :unii distrug toate familiile de albine si o iau de la capat.albinele urmand sa fie hranite cu sirop de zahar 1/1.sigur este loca americana .Fiind o boala intalnita in toata lumea tratamentul locii americane se poate caracteriza astfel prin "cate bordeie.achizitii de roiuri si familii afectate de boala.mai este o referire la tratamentul cu antibiotice.Contaminarea se face prin circulatia albinelor de la un stup la altul(sau stupina).produsa de agentul patogen Bacillus larvae.METODA BIO : Am mai vorbit ca acarianul varooa are o mare preferinta.si apoi repetam operatiunea de 3 ori. Modul de administrare :O placuta de carton de 20/30 cm si 1.moartea larvelor (numai a celor capacite).se imbiba cu acid formic in concentratie de 60%. Cum procedeaza "puritanii" din U.tratamentele de primavara duc la cresterea procentului de reziduri din miere si ceara. In urma folosirii acestui tratament se obtin rezultate bune fiind distrusi chiar si parazitii din celulele capacite. restrangeti pe cat posibil cuibul pentru a mari efectul si fiti atenti la manevrarea acidului pentru ca este puternic coroziv.pentru ca albinele sa nu intre in contact cu substanta activa.puietul de trantor .Toate metodele sunt urmate de o dezinfectare puternica . Diagnosticare :cea mai sigura diagnosticare se face de catre un laborator specializat.Boala apare catre sfarsitul primaverii sau pe tot parcursul verii si afecteaza numai puietul.Antibioticele sunt "proscrise" in U.Cealalta varianta consta in introducerea unei rame cu celule de trantor in toamna.cu repopulari masive cu material genetic indemn de boli(oare asa o fi?.E.iar prin tratament acestea trec in miere.

are o anumita politica in domeniul apicol. 2 ani a tuturor fagurilor din stupi . dezinfectarea anuala a stupilor.ii spalam cu lesie de soda caustica 4%.Prezenta altor boli si mai cu seama a nosemozei.Primul sfat : daca constatati prezenta bolii .Bineinteles daca avem nenorocul ca stupina noastra sa fie afectata de loca americana.fiind similar cu cel al otetului.Daca ati citit la loca americana despre "proba betigasului". Din nou trebuie spus ca tratamentul care nu este urmat de masuri igienico-sanitare se face in zadar.Antibioticele folosite in tratament sunt LOCAMICIN .pentru ca de multe ori albinele reusesc sa invinga boala.pentru ca nu sunt necesare.mai ales daca acestea sunt atacate si de alte boli.pentru ca altfel o sa aveti mari necazuri !!! Loca europeana .Loca europeana nu trebuie niciodata confundata cu cea americana.Boala se raspandeste in acelasi mod ca in cazul locii americane :albine hoate sau ratacite.Familiile atacate prezinta urmatoarele semne clinice :faguri pestriti .spalam si dezinfectam toate uneltele si utilajele .americanii). limitarea pe cat posibil a pastoralului .curatam toate resturile si le ardem .Pretul este insa mare. Doua sfaturi de incheiere : NU faceti tratamente preventive cu antibiotice.E.La familiile puternice se distrug numai fagurii care prezinta semne de boala. Combatere si tratament .apoi flambam lemnul cu lampa de benzina sau gaz . nu va repeziti direct la antibiotice.aflati ca la loca europeana nu se formeaza filamente( masa descompusa nu se intinde.flambam usor ramele cu flacara .Cert este ca pe plan legislativ.neajungandu-se la un punct comun. SULFATIAZOL .clatim bine cu multa apa. mentinerea in stupina numai a familiilor puternice (cele slabe se unesc sau se distrug).decat in cazuri rare). modul de administrare.intreaga cantitate de produse este compromisa (cel putin la export).decat loca americana.etc.daca luam masurile adecvate.Celalalt sfat este : preveniti boala.Asa riscati sa pierdeti (prin contaminare) toata recolta de produse.Perioada de aparitie este in primavara. mirosul larvelor moarte este de "acru". Combaterea si tratarea bolii : Combaterea locii americane incepe prin distrugerea familiilor slabe.Toti stuparii romani trebuie sa inteleaga ca trebuie sa ia masuri de preventie .TERAMICINA .la fel si absenta culesurilor in primavara.Cu precadere ataca puietul in stadiul de larva tanara(3-4 zile) si mai rar larvele capacite.Ce avem noi ca "stupari responsabili" de facut : 13 .fagurilor de la rezerva .unelte contaminate si toate celelalte. larvele descompuse sunt de culoare cafenie inchisa .in preajma primului cules principal(salcam)sau intre culesuri. larvele moarte sunt rasucite in celule. Acum sa trecem la Romania : ca si altii (ex.fiind total interzisa hranirea albinelor . indepartam fara mila fagurii cu puiet afectat de boala.sau "dracul nu e asa de negru" Trebuie sa spunem din start despre loca europeana ca este o boala tratabila.pentru ca nu are un impact la fel de grav.fiind atacate cu precadere larvele necapacite(nu lipsesc insa si cele capacite).bun care trebuie luat de la ei este acela ca pun mare pret pe o preventie anuala a bolii.dozele si alte reguli de administrare le gasiti in prospectul pus la dispozitie de producator.Boala are o incidenta mai scazuta asupra familiilor de albine. procurarea de material genetic indemn de boli .miere contaminata. curatam stupii de urme de ceara.de unde se trage concluzia ca ataca familiile de albine cand sunt in dificultate.in Romania specialistii considera ca familiile bolnave de loca americana pot fi salvate. dezinfectarea de cate ori este nevoie a uneltelor.instinctul lor de curatire fiind cel care le ajuta.decat daca nu o combatem. mierea extrasa este buna numai pentru consumul uman. mentinerea stupinei ca un teritoriu "inchis".Se observa ca cele mai afectate familii sunt cele care au iesit slabite din iarna.Sa recapitulam ce avem de facut : distrugem familiile slabe . Manifestare clinica .fiecare tara din U. capacelele celulelor atacate sunt infundate si cel mai probabil si gaurite .Din fericire familiile afectate reusesc de foarte multe ori sa inlature natural boala. schimbarea la max.constituie un factor favorizant. prevenirea furtisagului .stuparii ramanand cu satisfactia ca si-au salvat stupinele.propolis. Modul de raspandire .ramelor.

Manifestare clinica .sau daca nu hranim artificial .Nu este o boala exagerat de grava.puietul de trantori fara a ocoli totusi si pe cel de lucratoare.insa prin faptul ca in ultimul deceniu inregistreaza o crestere a frecventei de aparitie. stropim toti fagurii cu sirop de zahar cu acelasi scop de stimulare a instinctului de curatenie .furnici. dezinfectati fundul stupului.reduceti umiditatea stupului .la aparitia puietului varos stuparii au o contributie decisiva. folosirea de unelte si utilaje (inclusiv stupi) contaminate. NU faceti tratamente preventive cu antibiotice . Fiecare dintre noi apicultorii a avut probleme mai mari sau mai mici cauzate de atacurile daunatorilor.atacul lor reprezinta o problema care trebuie rezolvata. Combaterea moliei in stupii populati : Nu poate fi facuta prin procedee chimice deoarece substantele folosite sunt daunatoare pentru albine.gri sau negricioasa .insa stiti ca aceasta masura are si consecinte nedorite.uscate si mumificate . imbunatatiti ventilatia.banuit fiind faptul ca o intrerupere a oatului.viespi.intarim familiile slabe atacate de molie cu albine din alti stupi.numarul stupinelor infectate creste alarmant.Boala apare la cateva familii si se raspandeste daca nu ii dam atentia cuvenita.TERAMICINA .pe oglinda si fundul stupului sunt larve moarte.daca adoptam cateva masuri simple : fagurii atacati se curata manual de larvele si gogosile parazitului.polenul umed.nu este intotdeauna chiar simpla.neocupati bine de albine .pentru ca acolo au cazut larvele moarte si care au fost scoase de albine . in cazurile mai grave se poate proceda la inlocuirea matcii.prigorii etc.Practic puietul varos "nu se dezvolta in tesutul larvelor sanatoase". se fac 4-6 tratamente la diferenta de 7 zile intre ele.ca masura de preventie.Trebuie sa va atragem atentia insa ca solutionarea neajunsurilor create de daunatori. schimbati toti fagurii la 2 ani.cuibul largit fara discernamant.cate 100-150 g de substanta activa. In orice caz nu va limitati la aplicarea unei singure metode si mai ales nu abandonati lupta.ratacirea albinelor sau furtisag .uneltelor. Raspandire si frecventa de aparitie .adica acele boli care sunt provocate de ciuperci. boala prefera (pentru a cata oara?). fagurele produce un sunet caracteristic cand este scuturat .Putem insa ajuta albinele sa se apere singure.In literatura de specialitate se afirma ca puietul varos ar fi o "boala secundara".umiditatea crescuta in stup.In primul rand ar fi asigurarea unui bun cules.Incercati sa eliminati boala fara folosirea antibioticelor . 14 .incercati sa eliminati boala astfel :reducerea cuibului prin scoaterea fagurilor de prisos.daca nu putem controla boala.Dupa cum am mai spus. schimbul de faguri . Sfaturi finale .ar da un ragaz albinelor sa curete fagurii.Iata ce posibilitati de aparare aveti : Molia de ceara (gaselnita) Este un parazit care nu ataca direct albinele.Fie ca acestia sunt molii.se fac tratamente cu antibiotice .fagurilor cu hrana. ERITROMICINA . Inainte de a trece la tratamentul medicamentos.sunt factori favorizanti.Molia se remarca insa prin pagubele pe care le produce fagurilor de ceara. stropiti fagurii cu sirop de zahar pentru a stimula instinctul de curatire.Acesta se presara pe rame si pe albine.precum si a puietului de albine. In Romania boala se trateaza cu medicamentul MICOCIDIN.etc. aplicati masurile igienico-sanitare .acestea fiind atacate numai in stadiul de larva. si ca aparitia are o frecventa crescuta la familiile atacate de varooza. LOCAMICIN . restrangem cuibul pentru a crea o densitate mare de albine pe faguri. culoarea puietului atacat este alba.iar rezultatul final depinde mult de seriozitatea cu care abordati problematica. indepartam toti fagurii afectati de boala pentru a ajuta albinele sa-si faca curatenie .etc.am considerat necesar sa o aducem in prim-plan. eliminarea fagurilor cu puiet afectat de boala si introducerea de faguri artificiali sau claditi si dezinfectati .atat din stupii populati cat si celor de la rezerva. Prevenire si combatere .o crestere a frecventei de aparitie Puietul varos face parte din seria de boli micotice . Puietul varos (ascosferoza) .cantitatilor de ceara provenite din fagurii reformati.Toate masurile si tratamentele trebuie completate de o dezinfectare la "sange" a stupilor. puietul moare in stadiu de larva si preninfa . In cazuri foarte grave.Familiile slabe.ramelor.

Peste deschiderea din partea de sus a stivei se pune o panza de sac.Dozajul ideal este de 30-50 cm cubi/un m cub ocupat cu faguri.Pentru a spori eficienta capcanei. Ideal este sa avem fiecare stup asezat pe un suport .naftalina.Aplicarea unui numar mare de tratamente cu acid acetic industrial poate duce insa la corodarea sarmei de fixare a fagurilor.Fagurii se depoziteaza in stive de corpuri de stup.Partea superioara a stivei de corpuri se astupa cu o panza de sac.sticla se agita de 2-3 ori pe zi astfel ca peretii interiori sa fie umezi. magazinele cu produse chimice de combaterea daunatorilor in agricultura.Protejarea fagurilor de rezerva : Conservarea fagurilor de rezerva se face cu ajutorul substantelor chimice.Viespile atrase de aroma siropului intra in capcana si se inneaca. astfel incat picioarele sa poata fi unse la nevoie.Batonul de sulf se aprinde.In acest scop agatam de prajini inalte pasari moarte cu aripile desfacute.Acest sirop se prepara din apa.Pentru o mai buna fixare in prealabil se aplica un strat subtire de ulei ars sau orice substanta lipicioasa.Trebuie insa sa stim ca fumigatiile cu sulf omoara numai molia adulta.in care se introduce un sirop aromatizat.Cand atacul lor devine suparator si pagubos.tratarea si depozitarea fagurilor se face in corpuri de stupi.e chiar mai bine.iar daca avem chiar prigorii moarte(impuscate).floarea de sulf.operatiune care daca este facuta primavara are o eficienta marita.Daca nu dispuneti de un dulap. se prafuiesc cu substante insecticide si apoi se acopera. etc.doza fiind de 50 g sulf la 1m cub volum. Soarecii 15 .fagurii se aerisesc 48 de ore inainte de a fi introdusi in stupi. Prigoria Prigoria este o mare consumatoare de albine.) Nu vom insista cu o clasificare a viespilor pentru ca toate pot crea pagube in stupina. In incheiere trebuie sa va mai dam doua informatii utile : -Dupa executarea unui tratament contra gaselnitei.aplicarea tratamentului trebuind repetata la trei saptamani.camera trebuind a fi bine ventilata.Ca substante de ungere putem folosi fenolul.In acest scop apicultorul trebuie sa-si construiasca un dulap pentru depozitare.Cea mai eficienta metoda de combatere a lor este depistarea si distrugerea cuiburilor. Dibromura de etilena : Cei ce pot procura aceasta substanta au la dispozitie un tratament foarte eficient.miere sau zahar 5-8% si 1% otet pentru aromatizare. O alta metoda de combatere destul de eficienta este instalarea in stupine sau pavilioanele apicole a unor capcane.nimfa si molia adulta mor asa ca iarna nu mai sunt necesare tratamente. se aseaza pe o cutie metalica.apicultorul incepe combaterea. Singura metoda buna pentru a scapa de atacul pasarilor este amplasarea de sperietori.Se desfac musuroaiele de furnici.in partea de jos a dulapului sau a stivei de corpuri. Substantele chimice folosite sunt : Anhidrida sulfuroasa(batoane de sulf) : Sulful este o substanta eficienta in combaterea moliei.iar pe aceasta panza substanta activa.larva. Fagurii se aseaza in dulap sau in 2-3-4 corpuri de stup stivuite.Se aseaza tavite cu acid acetic industrial in concentratie de 65-95%.cate 2 ml acid la litru de volum.Construiti aceste capcane folosind sticle de plastic(peturi).acestea fiind folosite si la dezinfectarea butoaielor pentru vin.Apicultorul trebuie sa se protejeze si sa nu inspire fumul toxic. din care primul trebuie lasat gol. Batoanele de sulf le gasiti in magazinele metalo-chimice. Se umplu 20% sticlele cu acest sirop si fara capac se agata in stupina.prevazut cu rastele.Atentie mare pentru ca substanta este foarte toxica. Furnicile Sunt situatii in care si furnicile pot cauza mari prejudicii in stupina.gaurita si prevazuta cu un grilaj. Acid acetic industrial : Se poate folosi cu succes in combaterea daunatorului.Distrugerea cuiburilor se face prin pulverizarea cu un spray insecticid. -La temperatura de 0 grade C.Incercarea distrugerii acestor pasari prin amplasarea de diferite capcane este o masura fantezista si fara eficienta. Viespea(viespea comuna .

La familiile fara puiet o a doua tratare nu este oricum necesara. chiar si cu Bienenwohl.Sub cutele tiglei se aseaza(pana se obisnuiesc soarecii). O masura de precautie pentru a opri patrunderea in stup a soarecilor este instalarea banalei gratii antisoareci la urdinis. este de ajuns ca termometrul sa indice peste 0 grade Celsius. La stupii fara magazin localizarea ghemului este usoara si solutia se poate repartiza usor pe cat mai multe albine. Stropirea trebuie facuta cu rabdare. 26. Repetarea tratamentului. In acest caz este vorba de dihidrat de acid oxalic care este cristalin si este compus din cca 71% acid oxalic si 29% apa. dauneaza. Fie se foloseste o lanterna pentru a localiza ghemul fie se indeparteaza catul si solutia se poate distribui in si nu pe ghem. De regula se renunta complet la utilizarea fumului cand albinele sunt in ghem. In lunile Noiembrie-Decembrie familia se afla sub coroanele de hrana.Pentru o buna eficienta se are in vedere ca instalarea sa se faca la timp. Acidul oxalic se gaseste in farmacii sub denumirea de acid oxalic brut. Concentratia nu este puternic influentata de acest lucru. Adaosul de zahar are ca efect o cadere mai rapida a parazitilor dar nu influenteaza actiunea asupra albinelor sau toleranta lor la solutie. Atunci multe albine sunt incarcate cu prea mult acid si zboara prematur din stup si pot muri la oarecare distanta fara sa se poata observa pierderea lor pe pamant in jurul stupului. Metode de aplicare a tratamentelor Metoda stropirii cu acid oxalic Pentru tratament se foloseste o solutie apoasa sau pe baza de sirop de zahar cu o concentratie de acid oxalic de 3. 16 .iar dupa 7-8 zile acest grau se inlocuieste cu grau otravit. O posibila capcana se construieste asezand pe o caramida o bucata de tigla. Fumul se va folosi cu economie. Seringa trebuie sa fie de o asemenea constructie incat sa asigure dozarea sub forma de picaturi fine. Este mai bine sa treci de 2 ori pe fiecare spatiu dintre rame decat o singura data. Pentru tratare nu sunt necesare temperaturi primavaratice. Se poate folosi apa de la robinet.grau curat.5% precum si o seringa pentru stropire si dozare. cu cat se stropesc mai multe albine cu atat tratamentul este mai bun. e) datorita calitatii de a nu contamina mierea si ceara cu reziduuri neadmise. 30 ml se folosesc atunci cand ghemul se intinde pe 4-5 rame (la temperaturi in jurul a 0 grade) si 50 ml cand ghemul ocupa 6-7 rame. Se pastreaza in sticla cu dop etans si inscriptionata.Tigla este folosita pentru a evita ca alte animale sa ajunga la otrava. La stupii cu magazin cateodata acest lucru este mai dificil mai ales atunci cand ghemul se afla pe ramele de jos. Caderea de paraziti dupa tratament trebuie urmarita si masurata pentru a se compara cu rezultatul diagnosticarii dinaintea tratamentului. Caderea parazitilor este de amploare mai mare pe o perioada de 4-5 saptamani chiar daca majoritatea (80%) cad din prima saptamana. In comert se gasesc si solutii de-a gata de exemplu Bienenwohl. 3.Atacul soarecilor este periculos mai ales iarna cand familia de albine este stransa in ghemul de iernare si nu se poate apara. a lipsei fenomenului de rezistenta a parazitului la tratament si a eficacitatii acestora in conditiile unei folosiri adecvate.Daca atacul este puternic se trece la starpirea sistematica a rozatoarelor prin instalarea de capcane cu momeli otravite. In functie de puterea familiei se folosesc 30-50 ml solutie." Tratamentul varozei cu acid formic Folosirea acizilor organici in controlul varozei este una din metodele recomandate de legislatia romana chiar si in cazul apiculturii organice (OUG 34/2000 si Normele metodologice de aplicare a acesteia conform HG 917/2001 Art. Calciul din apa de robinet este legat de acidul oxalic si se transforma in cristale stabile chimic de oxalat de calciu. O familie se stropeste o singura data.

Tratamentul se incepe la primele ore. un compus volatil. Daca la sfarsitul lunii Iulie caderea naturala de acarieni este in medie mai mica de 10 bucati/zi la stupul pe 10 rame se renunta la tratamentul din August. Buretele se aseaza direct pe laturile de sus ale ramelor. De mare importanta in combaterea varozei este o atenta urmarire a familiei de albine pentru o corecta diagnosticare a gradului de infestare. Se fac 3-4 tratamente intr-un interval de 4-7 zile. Se foloseste acid formic la concentratia de 60%. Se foloseste un burete de vase (tip Vileda. Aplicarea tratamentului se face cand temperatura exterioara depaseste 12 grade Celsius.Acidul formic este singurul tratament cunoscut pana la aceasta data (cu exceptia supunerii la temperatura inalta) care omoara parazitul varoa in celulele cu puiet. Volatilitatea mare a acidului formic precum si comportamentul agresiv asupra metalelor constituie factori de risc care trebuie cunoscuti de apicultor. Mai este necesara de asemenea o seringa gradata de volum mare. Daca stupul este prevazut cu fund anti-varoa se inchide sertarul de tabla. Buretele se aseaza pe fundul stupului si se imbiba cu 4 ml/rama Dadant de acid formic concentratie 60%. Metoda buretelui absorbant. Fiecare apicultor trebuie sa aprecieze singur eficienta tratamentului si sa aduca corectiile necesare pentru imbunatatirea acestuia. se manifesta prin atacarea directa a parazitilor care sunt putin rezistenti la mediul agresiv creat prin vaporizarea acestuia. Buretele se imbiba cu acid formic si se plaseaza cat mai aproape de albine. Se poate face trtament cu acid formic atat primavara. se inlatura magazinele. si anume folosirea buretelui absorbant si a vaporizatorului. chiar si cand in familia de albine exista puiet capacit. dar cheltuiala cu achizitionarea acestuia se amortizeaza in timp prin manopera redusa. Din multitudinea de metode de folosire a acidului formic noi recomandam 2. 1. Firma Biocontrol din Elvetia si producatorul german al vaporizatorului (Nassenheider) recomanda 2 tratamente pe an. Tratamentul de sus. 2. facandu-se numai cel din Septembrie. Tratamentul este ineficient sub limita de evaporare de 6 ml/zi. Se imbiba cu acid formic 60% in cantitate de 2. in partea de sus sau de jos a cuibului. pastrare si utilizare pentru a preveni accidentarile datorita contactului acidului cu ochii sau pielea ori prin inhalare sau inghitire. cat si toamna cu conditia ca temperatura exterioara sa fie intre 5 si 30 grade Celsius. Are avantajul ca ofera o aplicare simpla si rapida si se poate folosi practic in orice sistem constructiv al stupului.5 cm) si acid formic cu concentratia de 60%. Daca temperatura in timpul zilei depaseste 25 grade tratamentul se face seara. Caderea naturala de acarieni se verifica cu foaia cu margarina cel putin saptamanal pentru a tine sub observatie tendinta de infestare a stupilor. pentru eficienta. 17 .7 ml/rama Dadant cu albina. racoroase. De asemenea trebuiesc respectate cu strictete reguli de manipulare. cu dimensiunile aproximative 20x20x0. Tratamentul de jos. ale diminetii. Se urmareste cantitatea de acid evaporata in timpul primei zile a tratamentului si daca aceasta depaseste 10 ml/zi se taie o portiune din fitilul dispozitivului pentru a micsora suprfata de evaporare. dupa ultima extractie si al doilea in a doua jumatate a lunii Septembrie. De aceea este un mijloc eficace de stavilire a infestarii primavara. Tratamentele cu acid formic pot duce la o relativa corodare in timp a componentelor metalice ale stupului si mai ales a pavilionului. Are avantajul unui control mai precis al aplicarii consatante si economice a tratamentului si al unui efect mai indelungat. Actiunea acidului formic. primul in luna August. Este necesar insa dispozitivul care se monteaza pe o rama goala. Se lasa urdinisul deschis. Metoda vaporizatorului.

necontagioase şi intoxicaţii. -Combustibil. Daca apare arsura se aplica compresa sterila si se consulta de urgenta medicul. Ochi. la rândul lor. manusi rezistente la acizi. -Lucrati numai in spatiu deschis si cu vantul batand din spate. Ingerare. -Acidul formic perturba activitatea familiei de albine si poate induce o usoara marire a mortalitatii albinelor.Indiferent de metoda de aplicare se recomanda utilizarea unui minim de echipament constand in: 1. Se acopera ochii cu comprese sterile. Dezbracati imediat hainele contaminate. beti lichide sau fumati in timpul utilizarii. Clasificare a bolilor si daunatorulor: Bolile albinelor se pot împărţi în boli contagioase. Spalati deasemeni mainile inmanusate inainte de scoaterea manusilor. Galeata mare (10 litri) cu apa curata pentru interventie in caz de accidente Se vor avea in vedere urmatoarele aspecte: -Nu lasati produsul la indemana copiilor. -Purtati ochelari de protectie. Feriti apropierea flacarii deschise. Reguli de prim ajutor: Piele. Sort si cizme de cauciuc 5. Ochelari de protectie 3. Se spala ochii imediat cu apa din abundenta. -Vatamator sau fatal prin inghitire. Nu incercati sa dati nimic pe gura unei persoane aflate in stare de inconstienta. Scoateti victima din zona contaminata. -Dezbracati imediat imbracamintea stropita accidental. Se pastreaza sub temperatura de 50 grade C. Nu incercati sa dati nimic pe gura unei persoane aflate in stare de inconstienta. Daca respiratia s-a oprit curatati caile respiratorii si incepeti respiratia artificiala. se consulta de urgenta medicul. pielea sau imbracamintea. -Coroziv pentru ochi si piele la contactul direct sau prin expunerea la vapori. Manusi rezistente la acid 2. se grupează în: 18 . Consultati de urgenta medicul. Masca cu cartus filtrant 4. Spalati zona afectata cu sapun sau un detergent slab si multa apa. -Nu mancati. -Spalati hainele contaminate separat de restul imbracamintii. =Bolile contagioase. Beti o cantitate mare de apa sau lapte. -Spalati temeinic mainile cu apa si sapun dupa utilizare. Daca apare voma se administreaza repetat lichide. -Poate produce sensibilizarea pielii -Evitati contactul cu ochii. Nu provocati voma. -Nu inhalati vaporii. sort si cizme de cauciuc la manipulare. Inhalare. -Se recomanda utilizarea unei masti prevazute cu filtru purificator pentru vapori organici. Consultati de urgenta doctorul.

ciocănitorile. De cele mai multe ori solul este acoperit cu un strat destul de gros de zăpadă mai ales în jumătatea de nord a ţării şi uneori chiar şi în zonele sud şi sud-estice.cu nectar. . acarioza..anomaliile mătcilor. =Intoxicaţiile albinelor se pot produce: . . care in ultimul timp au inceput sa dea tarcoale albinelor. .puietul răcit. amibioza.si as mai adauga vrabiile si graurii.lupul albinelor. Important nu mi se pare data începerii şi data încheierii. .Apicultorii ca şi albinele lor se găsesc în ianuarie în plin sezon rece şi trebuie să subliniez încă o dată că în general se consideră că anul apicol nu coincide cu anul calendaristic. Unii socotesc că anul apicol se încheie o dată cu intrarea albinelor la iernat.viespile. boala neagră .fluturele "Cap de mort".Ianuarie şi februarie sunt in mod frecvent cele mai reci luni ale anului. . senotainioza. .parazitare (nosemoza. .găselniţa.micotice (ascosferoza. respectiv a reînceperii anului apicol ci cunoaşterea şi respectarea curbei biologice anuale a dezvoltării familiei de albine. .o dată ce albinele ies la cules de nectar şi polen . .virotice (puietul în sac. .diareea albinelor. septicemia.cu polen. CALENDARUL LUCRARILOR APICOLE. .se poate aprecia că în acel moment începe anul apicol. . fapt care se produce de obicei în octombrie sau cel mai târziu în noiembrie.cu miere de mană. europeană. paratifoza). .şoarecii. .cu medicamente. melanoza).cu pesticide folosite pentru combaterea dăunătorilor. . Dacă sezonul activ începe în cursul lunii martie sau cel mai târziu în aprilie . varrooza. Dacă intervalul de timp este denumit an atunci el urmează să dureze 12 luni adică perioada de timp trebuie să traverseze cele 12 luni ale anului calendaristic. . Prin cunoaştere şi mai ales prin respectarea acestei curbe biologice înţelegem obligaţia apicultorului de a acţiona în stupină şi în stup numai în conformitate cu manifestările naturale de comportament ale familiei de albine. brauloza. . aspergiloza. DEFALCAT PE LUNILE ANULUI ianuarie . .prigoriile. .. triunghiulinoza). =Bolile necontagioase ale albinelor sunt reprezentate prin: .bacteriene (loca americană. Adică a ceea ce de fapt înseamnă curba biologică de 19 .furnicile.boala de mai. =Dăunătorii albinelor sunt: .

În interiorul ghemului. Atunci la prepararea turtelor se poate adăuga o cantitate mică de polen eventual măcinat. în zona denumită miezul ghemului de iernare. să fie bine întinse şi introduse în pungi de plastic cărora li se fac câteva perforaţii pentru a facilita pătrunderea albinelor. Aplicarea turtelor se face deasupra fagurilor din zona în care se găseşte ghemul de iernare şi se acoperă bine cu podişorul pentru a nu pătrunde frigul. umiditate excesivă etc. Acest fenomen biologic nu trebuie să îngrijoreze pe apicultor decât atunci când cantitatea de albine moarte găsite la control pe fundul stupilor.5-35. Spre sfârşitul perioadei. Hrana de completare a rezervelor are şi un pronunţat caracter de stimulare a ouatului mătcii şi a activităţilor albinelor doici.5 kg. în acest caz se va controla atent stupul îndreptându-se situaţiile anormale constatate ca atac de şoareci sau ciocănitori. mai ales în zonele sudice ale tării. Se subînţelege că suprafaţa circulară cu puiet este la început foarte mică. eventual în ferestrele iernii un zbor de curăţire. În mod obişnuit suplimentarea hranei se face în stupină într-o zi mai călduroasă. . .Pentru a putea aprecia câtă hrană trebuie să administreze.Familia de albine începe să se "mişte". Apicultorul trebuie să controleze şi să prevină. ca şi în luna anterioară.cu faguri de miere. .. Ce se întâmplă în familia de albine? . 2. Matca depune între 20-100 ouă în 24 h începând cu porţiunile fagurilor din centrul ghemului. Aceeaşi grijă se acordă protejării suplimentare a stupinei contra vânturilor şi curenţilor acolo unde s-a impus a fi deosebit de necesar. lipsă de hrană. mai devreme în zona Banatului şi sudul ţării şi mai târziu în zonele înalte şi din nordul ţării. atunci când se administrează rame cu faguri cu miere şi oricând atunci când se administrează turte din miere cristalizată sau din pastă . activitate care se menţine la acelaşi nivel până în momentul în care în natură apare primul cules şi se efectuează primele zboruri masive de curăţire. În turtele administrate familiilor nu se va introduce polen. temperatura se ridică la +34-35°C necesară atât începerii depunerii primelor ouă de către matcă cât şi dezvoltării puietului.5 kg miere (depinde şi de cantitatea de puiet crescut) şi circa 2-3 kg în luna februarie.dar şi cele sălbatice(ciocănitori.dezvoltare a familiei de albine exprimată în principal prin creşterea sau scăderea numărului de indivizi respectiv a puterii colectivităţii pe care o denumim familia sau colonia de albine. fluidă sau cristalizată . De obicei ouatul mătcii se declanşează la sfârşitul lunii.amestec miere şi zahăr pudră. . Dacă zăpada căzută se acumulează în cantitate mare este recomandabil îndepărtarea fără zgomot a acesteia precum şi mai ales a gheţii de pe scândurelele de zbor ale stupilor şi eliberarea urdinişurilor de albine moarte.). O zonă privilegiată privind temperaturile ce declanşează debutul activităţii mătcii. este şi zona Subcarpaţilor Meridionali. Această activitate a mătcii este declanşată în perioade diferite depinzând de zona geografică.Este de reţinut că: 1.. Se recomandă ca turtele să aibă în medie 1-1. Concret este vorba de apariţia primului puiet în cuib.Mulţi apicultori intervin în cursul acestei luni cu hrăniri de completare a rezervelor de hrană.).Se continuă supravegherea modului de iernare a familiilor de albine prin controale periodice care acum sunt reclamate mai des şi intervenţia promptă pentru îndreptarea stărilor anormale. 20 . Folosirea acestuia se recomandă numai după ce albinele au efectuat. Se spune că luna ianuarie este luna în care începe perioada înlocuirii albinei de iarnă.În această lună curba biologică de dezvoltare are un sens descendent (coboară pentru că numărul de indivizi scade. cu şerbet fiert sau cu plăci din zahăr candi.. respectiv la urdiniş sau eventual pe foaia de control aşezată pe fund este exagerat de mare (2-3 palme făcute căuş un făraş plin cu albine). pe suprafaţa unui fagure sau cel mult pe suprafeţele a doi faguri alăturaţi Consumul de hrană se măreşte pe măsură ce activitatea mătcii şi ale albinelor doici se intensifică ţinând cont că pe seama hranei glucidice consumate în zona cu puiet temperatura se menţine constantă la nivelul mediu de 34. păsărilor şi animalelor de curte. deranjarea şi neliniştirea albinelor provocate de atacul şoarecilor. Completarea rezervelor de hrană poate fi făcută cu turte (pastă de zahăr pudră şi miere. deci puterea familiei este în scădere. în zonele mai calde se poate folosi cu rezultate bune şi siropul călduţ administrat direct în faguri amplasaţi imediat lângă ghem sau în hrănitoare amplasate în acelaşi loc. se micşorează consecutiv albinele uzate care mor. piţigoi etc. cu şerbet din zahăr cu miere.5°C indiferent de cât de scăzute sunt temperaturile exterioare. apicultorul trebuie să ştie că familiile normale consumă în luna ianuarie 1-1.

consumând miere. De obicei în a doua jumătate a lunii ianuarie. Confecţionarea de stupi noi. Reformarea fagurilor vechi sau necorespunzători care sunt destinaţi obţinerii cerii este o lucrare ce continuă ea asigurând în stupină efectuarea a ceea ce se denumeşte. până acum cu o activitate relativ redusă începe producerea de căldură în vederea asigurării condiţiilor optime pentru creşterea puietului. . Deparazitarea fagurilor de rezervă clădiţi prin expunere la ger.A doua lună a anului este penultima lună a iernii calendaristice. sub influenţa condiţiilor din interiorul ghemului. îndreptarea stărilor anormale ivite.dacă această manifestare fiziologică nu a început de la mijlocul sau sfârşitul lunii trecute. februarie . Colonia de albine a dobândit un comportament bine articulat social care-i permite să supravieţuiască şi în cazul temperaturilor extrem de scăzute din timpul iernii. Dacă tehnologia de creştere sau nevoia . . cel puţin o dată la două săptămâni cu ajutorul unei sârme îndoite în formă de L se va îndepărta cu grijă albina moartă de pe fundul stupului şi de la urdiniş. vor asigura echipamentul de faguri artificiali necesari primenirii anuale a cuibului şi a setului de faguri de strânsură din corpurile sau magazinele menite obţinerii recoltelor de miere în sezonul apicol activ. Controlul auditiv al familiilor . epuizării sau inaccesibilităţii hranei se vor prepara şi administra turtele din zahăr şi miere.impun hrăniri mai ales din cauza insuficienţei.În această lună de iarnă ca de fapt în toate lunile de iarnă stuparul trebuie să aibă în vedere următoarele Acţiuni specifice: În stupină: . . Această căldură produsă de albinele din miezul (centrul) 21 . şerbetul din zahăr sau plăcile din zahăr candi. respectiv preţul de cost al produselor apicole şi cresc corespunzător veniturile care definesc profitul în apicultură. ciocănitoare. . Prevenirea neliniştirii albinelor provocată de păsări de curte. în miezul ghemului de iernare. Protecţia suplimentară a stupinei contra vânturilor. dacă apare puietul. comercializaţi la schimb. dacă sunt condiţii favorabile se vor efectua lucrările cunoscute care vizează înlesnirea zborurilor de curăţire în zilele favorabile. perioadă în care familiile bune şi foarte bune matca. găurirea apoi însârmarea lor şi lipirea fagurilor artificiali sunt lucrări secvenţionate conform înşiruirii de la începutul frazei. Curăţirea zăpezii şi gheţii la urdiniş. Ghemul. . această acţiune este de mare importanţă în a asigura la timpul potrivit şi la nivelul necesarului fagurii în care albinele vor creşte puietul şi vor strânge recoltele de miere şi păstură. În atelierul stupinei .respectiv situaţia concretă din stupi . zumzetul. produc căldură astfel că ele sunt în stare să ridice pe termen scurt temperatura în sectorul toracic cu 10°C. Curăţirea şi sortarea seminţelor de plante melifere. de două ori pe săptămână sau cel puţin o dată. lucrarea se poate efectua mai uşor dacă pe fundul stupului a fost aşezată din toamnă o foaie (hârtie) de control sau un carton. Încheierea ramelor... Extracţia şi condiţionarea cerii. . Prin contracţii musculare albinele aglomerate în ghemul de iernare. Vizitarea periodică a stupinei. Ca şi în luna trecută. lucrări în urma cărora se obţin calupii de ceară care. Resturile de pe fund scoase cu sârma sau cu foaia de control vor fi atent observate întrucât ele dau indicaţii exacte asupra mersului iernării. . . se micşorează cheltuielile.. şoareci ş. ascultarea stupilor cu ajutorul unui tub subţire din cauciuc sau lipind şi apăsând urechea pe peretele stupului. . . .a. Cu ocazia controlului. Ca şi în decembrie în această lună continuă recondiţionarea uneltelor şi utilajelor apicole ştiut fiind că prin această acţiune se măreşte considerabil durata de folosinţă a lor. sesizat cu ocazia controlului auditiv sporeşte la o uşoară lovire a peretelui stupului apoi scade. . începe ponta (depunerea de ouă sau ouatul mătcii).

acum în a doua parte a iernării în miezul ghemului. Aşadar. Dar. Ca urmare aparenta inactivitate a albinelor în ghem este o falsă impresie.Mecanismele specifice de producere a căldurii determină variaţii mari ale activităţii de termogeneză în interiorul ghemului de iernare. Este evident că.Sistemul acesta termodinamic are un mare randament în transformarea hranei energetice (mierea) în energie termică numai pentru ghem. piţigoi. Imposibilitatea deplasării albinelor în plan lateral spre ramele ce conţin miere face ca hrana să devină inaccesibilă astfel că. Acest mod de comportament trebuie avut în vedere ştiut fiind faptul că ghemul se deplasează pe rame în sus o dată cu consumarea hranei. Deci fără prezenţa păsturii şi a rezervelor de miere în cuprinsul ghemului. Umiditatea ridicată are două cauze principale: ventilaţia insuficientă şi o izolaţie defectuoasă. . creşterea acesteia fiind realizată cu un aport crescut al consumului de glucide. coloniile pier. Albinele efectuează zboruri de curăţire şi aduc uneori primul polen în cuib.Un fenomen nedorit ce apare în stupi mai ales începând cu a doua parte a iernării este umezeala. unde temperatura este mai ridicată spre "coaja" ghemului unde aceasta este mai mică. Pe lângă că umiditatea excesivă măreşte consumul de hrană. suferind de foame.Acum este momentul când se accentuează schimbul între generaţia de albine de iernare şi albinele de primăvară. . îndeobşte se cunoaşte că umezeala. . respectiv condensul. ea creează un mediu propice de dezvoltare a agenţilor patogeni cu precădere a ciupercilor. presupunând că iernarea decurge fără asemenea evenimente perturbatoare. Am arătat că o dată cu creşterea puietului sporeşte temperatura volumului sferei din centrul ghemului. se formează atunci când aerul cald încărcat cu vapori de apă intră în contact cu suprafeţe reci . animale domestice. de hoţi sau alţi răufăcători se soldează cu neajunsuri şi pierderi de efectiv în oricare stupină aflată într-una din situaţiile amintite. temperatura se menţine constantă la 34-35°C. Această temperatură trebuie menţinută în limite strânse (34. .În calendarele anterioare subliniam importanţa asigurării liniştii depline în stupină.în cazul nostru pereţii stupului şi cu fagurii neocupaţi de albine. Aşezarea stupului într-o poziţie uşor înclinată spre urdiniş face ca picăturile de condens care se aglomerează pe pereţi să se scurgă pe urdiniş. de ciocănitori. Creşterea puietului se desfăşoară acum pe suprafeţe din ce în ce mai mari iar rezervele de proteine din organismul albinelor se epuizează ("foamea de proteină" .5-35°C) variaţiile mai mari de temperatură în minus ducând la o tarare a puietului şi apoi a generaţiilor următoare de albine ce vor fi crescute. pe lângă greşelile apicultorului atunci când a efectuat lucrările de pregătire a iernării. . mai ales pe peretele din spatele stupului. Asemenea situaţii nedorite se întâlnesc mai ales în primăverile timpurii sau în ierni cu perioade mai calde urmate de scăderi bruşte de temperatură ce determină strângerea puternică a ghemului care ocupă suprafeţe de faguri golite de miere unde albinele sunt obligate să rămână înfometate mai multe zile . nu este posibilă intensificarea creşterii de puiet. Dacă la suprafaţa ghemului temperatura nu scade niciodată sub 9CC. Pierderea contactului cu hrana determină moartea coloniei chiar dacă pe ramele lăturalnice ghemului există suficiente rezerve de miere. Orice curenţi reci pot duce la un consum mai mare de glucide sau o concentraţie mai mare de CO2 (bioxid de carbon) în stup ca urmare a activităţi mai intense a albinelor. spre luna martie-aprilie ghemul de iernare începe să se desfacă (se afânează iar activitatea albinelor devine din ce în ce mai evidentă. Se înţelege că în jurul miezului ghemului albinele formează un strat compact care asigură efectul termoizolator iar grosimea stratului de albine creşte o dată cu scăderea temperaturii exterioare.O dată cu creşterea temperaturii medii. . Variaţiile externe de temperatură duc la o mărire sau micşorare a densităţii albinelor în ghem aceasta ducând la o mai bună reglare a temperaturii ghemului. să vedem care sunt principalele Acţiuni specifice În stupină : 22 . deranjarea coloniilor de şoarecii pătrunşi în stupi.De aici rezultă cât de importantă este supravegherea iernării şi de ce este necesar să intervenim pentru a îndrepta stările anormale. acestea având o continuă mişcare din interiorul (miezul) ghemului.O dată cu apariţia puietului temperatura ghemului de iernare devine aşadar aproximativ +35°C. părerea generală cum că albinele încălzesc spaţiul interior al stupului este greşită. Temperaturile exterioare fiind scăzute condensul apare în locurile mai reci. .ghemului de iernare este iradiată treptat la toate albinele compactate în ghem astfel că pierderile termice în afara ghemului respectiv în spaţiul lăzii stupului sunt minime. o dată cu ponta mătcii şi creşterea puietului.

În toate cărţile de apicultură se pomeneşte de înlesnirea zborurilor de curăţire. În familiile cu rezerve scăzute se poate introduce chiar în mijlocul cuibului un fagure cu miere şi păstură.7 kg aşezate deasupra ghemului de iernare. .Familiile care au pierdut matca se pot unifica cu familii mai slabe. Deci a favoriza zborurile de curăţire în ferestrele iernii. În zilele cu viscol. Un control sumar. vopsirea şi finisarea uneltelor. a materialelor izolatoare de pe podişorul lăsat liber în bătaia razelor solare(dacă temperatura se ridică peste 12-14°C)sunt câteva acţiuni ce favorizează zborurile de curăţire. . utilajelor şi dispozitivelor care compun inventarul stupinei. repararea. În atelierul stupinei .Se finalizează pregătirea setului de faguri de cuib şi de recoltă destinaţi sezonului apicol activ. ştiut fiind că înlocuirea periodică a echipamentului de faguri este o măsură obligatorie în fluxul tehnologic de creştere şi exploatare a albinelor. făcând-o improprie pentru valorificarea ca miere marfă.5-0. Familiile se ţin câteva ore la căldură pentru a da posibilitatea ghemului să se desfacă. Şoarecii se prind sau se alungă din stup iar salteluţele se schimbă cu altele noi pentru înlăturarea mirosului persistent de şoarece. Topirea fagurilor reformaţi. Continuă acţiunea prin care se urmăreşte curăţarea. A lăsa familiile înfometate este o mare greşeală care invariabil se soldează cu pieirea acestora. Este strict interzisă administrarea de streptomicină in turte. Se ştie că dacă albinele au fost deranjate. iarna. stupii se vor proteja suplimentar. în punga lor rectală s-au aglomerat reziduuri în cantităţi mari. procedeul fiind mai complicat. obţinerea şi condiţionarea cerii rămâne o acţiune la ordinea zilei dacă ea nu a fost finalizată până în această lună. prin administrarea de turte de zahăr cu miere cu adaos de polen 30%. . în zile calde şi însorite este o acţiune benefică. ridicarea capacelor. aceasta regăsindu-se în mierea de salcâm. se introduc apoi în acelaşi corp despărţite printr-o ramă învelită în ziar apoi se scoate stupul afară. dezinfecţia. .din această cauză. şi se vor completa rezervele de hrană. în mod natural. impunând câteva zile călduroase sau o cameră încălzită. . Deplasarea apicultorilor de două ori sau cel puţin o dată pe săptămână conferă siguranţă că pe vatra de iernare situaţia este sub control. Această situaţie nedorită se poate constata prin simpla observaţie excrementelor de şoarece în cuib şi jumătăţilor de corpuri de albine. În a doua parte a iernării se vor completa şi rezervele de proteină. mai ales spre sfârşit.Familiile mai agitate cu consum mai mare de hrană pot să aibă rozătoare în cuib. cu temperaturi peste 12-13°C şi cu soare. prin simpla ridicare a capacului şi podişorului duce la cunoaşterea stării familiei şi intervenţia acolo unde este cazul pentru îndreptarea situaţiilor anormale constatate : Familiile cu lipsă de hrană se observă uşor prin faptul că albinele sunt aglomerate masiv în spaţiul dintre leaturile superioare ale ramelor şi podişor şi au un bâzâit mai puternic. Se vor administra turte de şerbet (zahăr pudră în amestec cu miere 30%) în cantitate de 0.înaintea zborurilor de curăţire. . ceea ce asigură necesarul de hrană pe o perioadă de 10-15 zile. Aceasta este posibil numai în zile mai călduroase. Asigurarea necesarului de hrană este o condiţie esenţială a supravieţuirii familiilor. . Grăbirea topirii zăpezii şi evacuarea ei de pe vatra de stupină. Controlul auditiv al stupilor. . Controlul fagurilor cu rezerve de hrană şi goi . urmare a consumului sporit de hrană. .. Continuă vizitarea periodică a stupinei şi observarea atentă a fiecărui stup. Efectuarea observaţiilor fenologice cu privire la apariţia polenului şi comportarea albinelor. acolo unde este cazul. În cazul în care colonia suferă de foame se va proceda la hrănirea acesteia. . Încercarea puterii germinative a seminţelor de plante melifere 23 . îndepărtarea resturilor de pe fundul stupilor (curăţarea urdinişului şi fundul stupului se poate face cu ajutorul unei sârme îndoite la capăt). Ridicarea gratiilor contra şoarecilor. atunci când ghemul este desfăcut. . a reductoarelor de urdiniş (lărgirea urdinişurilor).depozitul de excremente este uneori atât de mare încât punga rectală ocupă aproape întreaga cavitate abdominală. .

albinele sunt obligate să menţină. îngheţuri şi chiar căderi de lapoviţă şi ninsoare în unele zone ale ţării. Starea vremii. Fără hrană energetică .) familiile puternice.miere sau sirop din zahăr şi proteică . Umiditatea excesivă este dăunătoare determinând sau favorizând apariţia mucegaiului. . Variaţiile mari de temperatură de la zi la noapte impun o protecţie termică suplimentară pentru păstrarea căldurii mai ales în spaţiul ocupat de zona cuibului unde temperatura generată de albine pentru creşterea puietului este de aprox. Prezenţa şi calitatea hranei. se măreşte capacitatea de creştere a puietului în familie iar consumul de hrană pe familia de albine creşte simţitor . La începutul lunii. varrooza sunt principalele boli ce pot fi decelate). Se înţelege că o familie bolnavă (nosemoza. a calităţii mătcii şi a condiţiilor de microclimat din cuib puietul poate ocupa suprafeţe diferite de faguri. indiferent de cantitatea acestuia.5 kg. Ouatul mătcilor în familii puternice se ajunge în anii favorabili până la 1. .Elementele principale care determină amploarea şi viteza cu care matca depune ouăle şi albinele doici îngrijesc puietul sunt următoarele: Puterea şi starea de sănătate a familiei la ieşirea din iarnă.şi a unui regim termic cât mai bun cuiburilor de albine. iar umiditatea relativă confirma atributul lunii echinocţiului de primăvară când ziua este egală cu noaptea.a. Urmare eliberării organismului de excremente şi apariţiei primelor generaţii de albine tinere. ca o unitate biologică incapabilă să desfăşoare cu amploare activităţile enunţate.0-2. în majoritatea zonelor. lucrările în stupină sunt încă destul de limitate şi îndreptate îndeosebi spre asigurarea hranei necesare . necesare creşterii puietului. Protecţia termică şi umiditatea.000 de ouă în 24 de ore. cu adierile vântului primăvăratic şi prezenţa ghioceilor şi a viorelelor vesteşte sosirea primăverii. mai ales în zona puietului. Oricum familiile slabe sau slăbite nu au şanse de a se alinia la startul de la care vor porni la valorificarea culesurilor de producţie (salcâm.martie A treia lună calendaristică şi prima lună a primăverii "mărţişorul".miere şi păstură . În zilele favorabile zborului. în funcţie de mersul vremii. Desigur starea foarte bună. Mai depinde şi de succesul iernării adică dacă familiile nu au fost deranjate în perioadele reci. moment important în viaţa familiilor de albine. mediocră sau rea a acestora depinde în mod esenţial de buna pregătire pentru iernare pe care apicultorul a asigurat-o la timp şi corect în anul anterior. În această perioadă albinele care au iernat mor în număr mare şi arareori contingentele de albine care se nasc întrun interval de timp egalizează pe cele care dispar. . În această lună. cu populaţie puţină formată din albine îmbătrânite şi anemiate se va manifesta ca un organism slăbit. în familia de albine activităţile de depunere a pontei de către matcă.păstură şi polen ca şi fără apă. utilizând rame bune de ouat concomitent cu o manieră de lucru cu cuibul strâns. Aceasta înseamnă practic că lărgirea periodică nu se face mai 24 . în absenţa zborurilor de curăţire şi a culesurilor de întreţinere ascendenţa curbei de dezvoltare va cunoaşte un ritm lent şi întârziat. Această lună poate oferi încă destul de multe surprize neplăcute. albinele aduc în stup polen şi nectar. luna echinocţiului de primăvară . temperatura necesară de circa +35°C. De aceea. presiunea atmosferică scade sub 760 mm. răpită ş.+34+35°C. albinele efectuează zborul general de curăţire.23 martie. Cerul devine schimbător. degradarea păsturii şi alte necazuri. în acelaşi timp crescând şi consumul de substanţe proteice (păstură . creşterea puietului rămâne un deziderat care nu-şi găseşte materializarea în cuibul familiei. prin schimbări bruşte ale vremii.În funcţie de puterea familiei. bună. au avut o iernare liniştită cu provizii de hrană suficientă. de calitate şi accesibilă (miere + păstură iar protecţia termică şi aerisirea stupilor au fost la parametrii pe care orice apicultor îi cunoaşte. crescute în cursul iernii. De obicei acest fenomen se petrece în cursul lunii aprilie.Apicultorii cu experienţă ştiu să alterneze lărgirea cuibului cu strâmtorarea lui. puietul văros. fapt care sporeşte consumul de hrană hidrocarbonată (mierea).la 2. Condiţiile de temperatură şi precipitaţii accelerează sau frânează dezvoltarea înţelegând prin aceasta că în condiţii de vreme rece cu precipitaţii. De multe ori familiile cu handicap sunt compromise mai ales dacă nu se intervine rapid cu măsuri de îndreptare a stărilor anormale. însă. creşterea puietului şi culesurile de nectar şi polen de la flora de primăvară cunosc treptat o intensificare ce corespunde curbei biologice de dezvoltare anuală proprie speciei.

e bine să se administreze turtite de polen amestecat cu puţină miere. mai bine. Practic este vorba despre un control oarecum superficial constând uneori numai în observarea de sus a cuibului privind leaturile superioare ale ramelor sau extrăgând o ramă din centru. pentru a nu se provoca pierderi de albine şi chiar şi a mătcii în cazul în care aceasta este ascunsă în masa de albine. calme şi însorite în care temperatura se ridică peste 12-13°C.Fagurii goi care se scot din cuib. iar acolo unde umezeala este prea mare sau dacă fundurile sunt deteriorate acestea se înlocuiesc cu altele uscate şi dezinfectate. albinele ieşite în afara acestuia putând amorţi pe leaturi. ci se aşează cu grijă mai spre marginea cuibului.Unii autori recomandă în scopul completării rezervelor de hrană administrarea de sirop de zahăr sau chiar de zahăr tos umectat. în lipsa acestora. în perioada activă. În cazul absenţei sau insuficienţei hranei se intervine cu hrăniri sub formă de sirop de zahăr 1:1 sau. . de calitate şi accesibilă albinelor.mult decât permite o bună acoperire cu albine a tuturor ramelor ce compun cuibul limitat de diafragmă.În lipsa fagurilor cu hrană în rezervă. datorită temperaturii ridicate din cuib. consumând doar mierea lichefiată din jurul lor şi aruncând de regulă. Dacă se constată că există puiet căpăcit de albine lucrătoare. pentru a se evita pierderile de căldură. mai ales în cazurile în care acestea nu au efectuat un zbor de curăţire de mai mult timp . hrana administrată în această perioadă trebuie să fie în contact direct cu ghemul de albine. mai poate fi acceptat. se aşează deasupra zonei cu puiet pungi de plastic cu şerbet de zahăr sau cu pastă de zahăr pudră amestecat cu miere (80/20%). în plus. până la apariţia polenului în natură. fundurile stupilor se curăţă. drojdia de bere uscată şi făina de soia măcinată foarte fin.Deosebit de importantă în această perioadă este combaterea umezelii şi a mucegaiurilor din stupi.Fagurii cu miere cristalizată pot fi daţi în consum mai târziu. . cristalele de miere pe fundul stupului. . . în cazul în care turtiţele sunt consumate mai încet. câte 100-150 g. din partea dinspre diafragmă se scot fagurii goliţi de miere sau cu miere puţină şi se apropie de zona puietului fagurii mai plini cu miere şi păstură de la marginea cuibului. . cum sunt laptele praf degresat. în caz de mare necesitate se efectuează transvazarea cuiburilor în corpuri (stupi) noi. în plus. . . La fel ca şi în cazul polenului. . plini cu albine atât la suprafaţă cât şi în celule nu se scutură. în lipsa polenului se vor folosi înlocuitori de polen. influenţând negativ ponta mătcilor şi sporeşte gradul de uzură al albinelor şi aşa slăbite în urma 25 . acolo unde este cazul. descăpăcind periodic câte 1 dm2.ca hrană de completare şi/sau stimulare ca şi siropul numai dacă albinele zboară sau au efectuat anterior cel puţin un zbor de curăţire. Pentru aceasta. astfel încât să facă o masă compactă. consumul unui asemenea sortiment de miere provoacă de multe ori diaree la albine. înlocuindu-se cu faguri cu miere lichidă.Turtele din miere şi polen sunt îndeobşte recomandate . cu faguri cu miere de la rezervă. în această perioadă albinele dizolvă cu greu cristalele de miere. De asemenea. se vor retrage încet spre zona puietului. deşi prin aceasta se măreşte gradul de umiditate în stup. Dacă siropul de zahăr dat în fagurii amplasaţi în cuib cât mai aproape de zona puietului.Se va evita introducerea în stupi în scopul asigurării rezervelor de hrană a fagurilor cu miere cristalizată şi eventual se vor scoate din stupi fagurii cu asemenea miere. Pentru completarea rezervelor de păstură. pentru a se evita pierderile inutile şi alterarea lor. . descăpăcind-se câte o porţiune redusă şi udaţi bine cu apă călduţă şi puşi după diafragmă ca hrană stimulentă în perioadele de dezvoltare lipsite de cules din primăvară sau din toamnă.Fireşte apreciem tot sumar dacă există hrană suficientă. zahărul tos este total contraindicat din aceleaşi motive arătate în cazul folosirii mierii cristalizate.Umiditatea ridicată reduce puternic în această perioadă capacitatea albinelor de menţinere a unei temperaturi normale în cuib. se introduc faguri cu miere din rezervă. ouă corect depuse de matcă şi puiet necăpăcit de vârste diferite este un prim semn care dă certitudinea că activitatea din stup se înscrie în parametrii de normalitate. nu se dau cantităţi mai mari. faguri sau hrănitoare datorită temperaturii scăzute din afara ghemului. acestea se amestecă cu o cantitate mică de miere şi se administrează în turtiţe de circa 100-150 g. de unde albinele. Actiuni specifice: În stupină Revizia sumară de primavară . cu toate consecinţele negative arătate.Este o lucrare care se poate efectua în zile calde.Fără a se desface cuibul prea mult.

chiar plăcută (doar nu degeaba se spune: "ochiul stăpânului îngraşă vita" cu efect benefic în familiile care efectuează aceste zboruri. cu hrană insuficientă sau de calitate necorespunzătoare vor fi ajutate de urgenţă procedând la aşa-numitele hrăniri de necesitate. faguri cu miere descăpăcită sau sirop de zahăr 1:1.Prin cernere se separă din masa de resturi două componente: 1) albine moarte care se ard şi 2) ceara care se topeşte. De exemplu: familiile orfane vor primi o matcă de la rezervă ori se vor unifica cu alte familii. . prezenţa mătcii. . Nu e rău să se pună în adăpătoare.Dacă apicultorul debutant sau începător nu ştie cum să procedeze în cazul unor situaţii anormale el poate consulta orice manual de apicultură. În funcţie de constatările ocazionate de acest control . astfel încât acesta să fie cât mai bine strâmtorat cu putinţă. deasupra cuibului. . l Mărirea vitezei de ouat a mătcilor şi stimularea creşterii puietului se face letimediat ce timpul se încălzeşte prin hrăniri de stimulare cu sirop de zahăr în proporţie de 1/1 (1 parte zahăr la 1 parte apă administrat călduţ în porţii mici. şi apă în care s-a dizolvat 0. şi deci puterea familiei fiind încă în descreştere. zahăr şi polen.pentru a cunoaşte potenţialul melifer al zonei în care se practică stupăritul. Un zbor vioi. în cazul familiilor slabe şi puternic infestate. intens şi de durată în atmosfera încălzită de razele soarelui este o imagine reconfortantă pentru oricare privitor. Se instalează cântarul de control pe care se aşează cea mai puternica familie de albine din stupina şi se începe înregistrarea în carnetul de stupină a observaţiilor meteorologice. Pentru ajutorarea creşterii de puiet şi evitarea pierderii albinelor zburătoare care asigură apa necesară creşterii puietului.Dacă există posibilitatea. grăbindu-le sfârşitul. în porţii mai mari de 300-500ml periodic şi succesiv la 1 sau 2 zile în funcţie de rapiditatea cu care albinele îl prelucrează şi hrănitorul se goleşte. starea de sănătate. prin montarea de adăpătoare în locurile însorite din stupină în care se pun apă călduţă cu sare (5 g/l). precum şi a evoluţiei cântarului de control. rame parţial ocupate cu puiet de diferite vârste. Aceste observaţii şi înregistrări se execută pe întreaga perioadă a sezonului apicol activ.Dacă materialele care asigură protecţia termică (salteluţe sau alte materialelor izolatoare) sunt umede se usucă la soare ori vor fi înlocuite cu altele uscate. 26 . Ce dăm albinelor înfometate sau în pericol de înfometare? Simplu.la început în porţii mici de 150 . schimbul de generaţii se face încă destul de încet. Un procedeu mai complex şi mai complet este cel prin care la hrănirile de stimulare albinele se furajează cu turte din miere. Toţi apicultorii ştiu că stimularea şi supravegherea zborului de curăţire este o lucrare uşoară. Observând atent aceste resturi care în general sunt formate din rămăşiţe de ceară şi albine moarte putem deduce dacă iernarea a decurs bine sau rău. în perioadele cu temperatură mai ridicată se asigură albinelor apa necesară. fenologice. colecţia revistelor de specialitate sau poate apela la un apicultor consacrat. cele lipsite de hrană. Trebuie avut în vedere că în această perioadă deşi a început apariţia albinelor tinere. Un rol tot atât de nefast îl are umiditatea ridicată în creşterea gradului de dezvoltare al bolilor şi în special în cel al nosemei care. cantitatea de hrană în kg miere şi/sau păstură.5-1% hipermanganat de potasiu sau albastru de metil.250ml şi pe măsură ce timpul se încălzeşte şi în funcţie de puterea familiilor. Revizia generală sau de fond . Se continuă stimularea şi supravegherea zborului general de curăţire. fundurile stupilor multietajaţi vor fi înlocuite sau obligatoriu vor fi curăţate de resturile acumulate.de care nu trebuie să scape nici o familie . rame cu păstură sau chiar turte din miere. . Acesta este procedeul cel mai simplu.trecerii peste perioada de iernare.Numai în zile însorite cu temperaturi de peste + 14°C se poate efectua acest control notând în carnetul de stupină constatări legate de: puterea familiei exprimată în număr de rame bine ocupate cu albine.În cuib se lasă doar fagurii cu hrană şi puiet bine acoperiţi de albine. pentru dezinfecţie. poate avea un efect fatal.se vor institui diferenţiat lucrările obligatorii în conformitate cu realitatea văzută şi notată. Este o măsură binevenită menită a satisface necesarul de apă consumată pentru creşterea puietului. cu experienţă care. mortalitatea albinelor de iarnă prevalând apariţia albinelor tinere. zahăr şi polen aşezate pe leaturile superioare ale ramelor. fără îndoială îi va da îndrumările concrete pentru fiecare situaţie în parte. familiile excesiv de slăbite vor fi unificate. .

fără a lăsa cenuşă ori 27 . şi aprinderea spirtului.Deosebit de eficient în combaterea nosemozei este extractul de ceapă. Unificarea se face prin simpla transvazare a cuibului familiei orfane lângă cuibul familiei cu matcă. la slăbirea familiilor de albine. Tratamentul se face în principal cu Fumidil-B conform prospectului. se foloseşte orice moment prielnic oferit de vreme pentru efectuarea lucrărilor amintite. izmă. În cazul familiilor orfane. în asemenea cazuri izolarea mătcii fiind obligatorie. în afara măsurilor de reducere a gradului de umiditate în stupi. Pericolul apare doar în cazul în care în familia orfană au apărut albine ouătoare. în camere. în aşa fel încât familiile de albine să se dezvolte normal şi să iasă fără pierderi din iarnă. cu consum de hrană şi mortalitate mică sunt selecţionate. recondiţionarea. mucegaiului etc. Cele mai rezistente familii.). urmată de spălarea în apă fierbinte cu sodă şi săpun de rufe. Şi mai bine este dacă această lucrare este urmată de o flambare atentă cu lampa de benzină sau cu un arzător de aragaz. tocmai pentru că în această perioadă şoarecii devin mai activi. deranjând albinele prin foiala lor şi mai ales prin mirosul pe care-l degajă ei şi excrementele lor. . să se cureţe. repararea. după care materialele se limpezesc în apă curată şi se usucă bine. În atelierul stupinei Curăţirea. Izolarea mătcii nu este obligatorie. cu ajutorul dălţii apicole sau a unui şpaclu.Se va avea grijă să se asigure stupului o înclinare spre înainte de 6-8° (dacă nu s-a procedat astfel în toamnă. De asemenea. muşeţel. chiar dacă sunt ocupaţi cu cantităţi mici de puiet. Cu toate că albinele nu mai au ghemurile atât de compacte ca în timpul iernii. mai târziu. după ieşirea puietului. în această perioada mătcile fiind acceptate uşor de albinele străine. fagurii respectivi să fie scoşi şi daţi la topit. se curăţă petele de diaree prin răzuire urmând ca. la pregătirea familiilor pentru iernat). . Acesta va indica tratamentul care trebuie obligatoriu urmat întocmai altfel boala sau bolile se vor acutiza şi extinde determinând pagube în efectiv de cele mai multe ori irecuperabile. dezinfecţia. e bine ca hrana (şerbetul sau siropul) dat să se prepare pe bază de ceaiuri cu efect antinosematos . unde-şi fac de regulă cuiburile. Principala boală de primăvară este nosemoza. se îndepărtează din cuiburi fagurii puternic murdăriţi de pete de diaree.În general. tăvi de descăpăcit. Dezinfectarea stupilor şi a materialelor ce urmează a fi folosite în continuare este obligatorie măcar prin curăţarea (râcâirea) crescăturilor de ceară. Nu e rău ca tot acum să se refacă.La apariţia semnelor certe sau suspiciunilor de boală se va solicita medicului veterinar de teren sau de laborator diagnosticarea bolii sau bolilor. în strat subţire. O metodă eficientă de dezinfecţie este şi pulverizarea cu spirt a stupului. bidoane. iar în lipsă. Netratată duce la depopularea. Formarea familiilor temporare sau ajutătoare cu mătcile de rezervă iernate în afara ghemului. în acest mod putându-se urmări mai uşor gunoaiele (resturile) aruncate afară de albine şi dându-se în acelaşi timp un aspect mai curat şi plăcut stupinei. elemente de stupi ş. Sucul de ceapă se adaugă în siropurile preparate pe bază de ceaiuri. şoarecii circulă nestingheriţi prin părţile laterale ale cuibului şi mai ales în spaţiul din spatele diafragmei şi deasupra podişorului.Administrarea streptomicinei pentru o aşa-zisă stimulare sau în tratamente este cu desăvârşire interzisă. Pentru combaterea nosemei. . îşi caută locuri izolate şi călduroase pentru a-şi face cuiburile în care să nască puii.vopsirea utilajelor de care va fi nevoie în sezonul activ care se apropie (centrifuge.preparate din sunătoare. stupi. Aprecierea rezistenţei la iernare a grupei familiilor de prăsilă . familiile respective iernând în condiţii mai bune. s-a considerat în mod experimental (Escov) că la stupii astfel înclinaţi are loc o mai bună aerare (ventilaţie) a cuibului. De altfel. care în timpul iernii şi-au pierdut mătcile dintr-o cauză oarecare.după ce acesta a fost în prealabil curăţat de ceară şi propolis. În felul acesta albinele îndepărtează mai uşor cadavrele albinelor moarte şi alte gunoaie care apar în această perioadă pe fundul stupilor. a petelor de diaree. Diagnostic şi tratament în caz de boală în stupină. În funcţie de evoluţia vremii e de preferat să se menţină gratiile împotriva şoarecilor la urdinişuri. . situaţie care se recunoaşte prin prezenţa de puiet bombat sau de ouă depuse neregulat pe pereţii celulelor sau mai multe ouă într-o celulă. se unesc cu alte familii mai slabe din stupină. În cazul în care pe asemenea faguri sunt cantităţi mai mari de puiet. Spirtul va arde. a depunerilor de propolis. aşa-numita �oglindă a stupului" în faţa acestuia.a. gălbenele. coada şoricelului şi să se administreze dozele necesare de medicament. Este o metodă ecologică de prevenire/tratare a nosemozei. acestora li se dă o matcă din nucleele de rezervă.

colectarea de polen. datorită uzurii. Familiile de albine îşi încep activitatea din afara stupului. Prin această măsură activizaţi familiile de albine şi micşoraţi din consumul de hrană destinat producerii de căldură în cuib. Odată cu mărirea zilei. Contribuiţi la menţinerea puterii familiilor şi la întărirea rapidă a lor prin : 1. Acum are loc înlocuirea totală a albinei de iarnă cu albine tinere.hrănirea stimulentă cu turte de pastă de zahăr. . va trebui să respecte cât mai îndeaproape recomandările efectuând toate lucrările enumerate sub titlul Acţiuni specifice. a modului în care au iernat familiile de albine cu scopul de a cunoaşte eventualele cauze ce au determinat o iernare necorespunzătoare şi luarea de măsuri pentru eliminarea în viitor a deficienţelor constatate. Noile albine eclozionate vor îngriji generaţiile următoare. Este momentul când albinele îmbătrânite. precum şi a unor culturi agricole ca muştarul şi rapiţa de toamnă. de formare a rezervelor de hrană. administrat odată la 10 zile în hrănitoarea . primăvara devreme. Nu uitaţi . Organizatorice: Procurarea de material săditor şi plantarea de arbori şi arbuşti nectaro-poliniferi. a sălciilor. cu turte de polen . începe un nou sezon.împachetarea suplimentară a cuibului.ramă. Controlul rezultatelor iernării. de înmulţire. Tocmai în acest scop. însămânţări de amestecuri furajero-melifere (facelia cu borceag şi altele). de venin. se recomandă ca vatra de iernare să fie situata într-o zonă care. creează albinelor condiţii optime de activitate şi de dezvoltare a puterii familiilor.Ce minunat ar fi pentru albine şi pentru apicultor dacă stupina lui s-ar găsi înconjurată în martie de toate plantele enumerate mai sus! De aceea. Acesta este 28 . Asigurarea mijloacelor de transport pentru deplasarea la pastoral. Cine nu. . 3. Pentru ele. Spirtul este extrem de inflamabil. în manualele de apicultură. vor muri. lăsând locul noii generaţii. de iarnă. apoi din ce în ce mai mult. însârmarea şi lipirea foilor de faguri artificiali care vor întregi echipamentul de faguri noi destinat înlocuirii anuale a cel puţin 1/3 (o treime) din totalitatea zestrei de faguri a stupinei. Deci. Se verifică şi se pun la punct materialele şi utilajele folosite la creşterea mătcilor. în familie raportul dintre albinele de iernare şi cele nou apărute. în favoarea albinelor tinere. matca a declanşat ouatul. a plantelor de pădure. 2. la început pe suprafeţe ale fagurelui din centrul ghemului de iernare mici de 0-2 dm2. înflorirea masivă şi continuă a pomilor fructiferi. cu ploi sau chiar cu fulguieli scurte de zăpadă în unele zone ale ţării. atenţie la normele de protecţie a muncii şi de prevenire a incendiilor! Încheierea. Cine poate să îşi transporte stupii într-un areal în care cel puţin o parte dintre aceste specii ocupă un segment important din suprafaţa cercului cu o rază de 3-3. în decursul lunii aprilie pot surveni perioade reci. . zălogului etc. vegetaţia să ofere surse de nectar şi polen ce asigură o accelerare a dezvoltării familiilor de albine. aşezate lângă ultimul fagure ocupat cu albine. crescute în cantităţi din ce în ce mai mari. pe tot decursul lunii aprilie lucrările vor fi îndreptate spre asigurarea în principal a spaţiului necesar creşterii de noi generaţii de albine. Pentru a stinge focul e necesar doar să se închidă capacul stupului. În stupinele mari.mirosuri neplăcute şi va dezinfecta eficient suprafaţa de lemn a stupului. Asiguraţi accesul razelor solare pe vatra stupinii în tot cursul zilei. se va schimba în fiecare zi.Creşterea duratei zilei-lumină.Încă din ianuarie-februarie. producerea de miere în secţiuni etc. temperatura creşte şi apar primele flori. fără rezerve în corpul gras. a completării cantităţilor de hrană şi a izolării termice în condiţii optime a cuibului. Să aşteptăm cu speranţă şi încredere primăvara! Să ne bucurăm de venirea ei! aprilie Deşi temperatura creşte. pe porţiuni mai mari.hrănirea suplimentară a familiilor lipsite de rezerve de păstură. spre sfârşitul lunii hrănirea suplimentară se face cu zahăr tos. analiza situaţiei stupinei. . Sunt albine doici diferite de cele de iernare.5 km (raza economică de zbor a albinelor) este un om fericit în martie şi mai apoi.

hrănirile anterioare de completare a rezervelor de hrană şi mai ales cele actuale de stimulare a dezvoltării. Ca urmare familia se extinde pe toate ramele. rame. în plină perioadă de dezvoltare a familiilor de albine. Armonizarea acestor factori într-o stupină este un caz fericit care se poate întâmpla sau nu. numărul mare de albine culegătoare va asigura. taxele şi alte plăţi efective făcute de proprietarul stupinei. rame în excedent).momentul cel mai dificil în familia de albine. "căderea" mătcilor în primavară atunci când familia are mare nevoie de o matcă bună. surse de cules de la vegetaţia nectaro-poleniferă. Apariţia unor zile capricioase. în cadrul a ceea ce numim vânzarea "în paletă" a unor cantităţi mai mari de miere variată sortimental. Aceste albine au un dublu rol: acela de alimentare a mătcii cu hrană de calitate. cu temperaturi scăzute. Spaţiul existent este mare acum (celule golite de miere.respectiv prolificitatea -mătcii. Albinele prost hrănite sau cu hrană de slabă calitate nu vor lua în creştere larvele determinând scăderea proporţiei de albine tinere faţă de cele bătrâne sau îmbătrânite. puterea familiei la intrarea şi ieşirea din iarnă. faguri artificiali. glande cu rol foarte important în producerea lăptişorului de matca. costurile transportului în pastoral ca şi a forţei de muncă. starea de sănătate.De ce este nevoie de creşterea puternică şi rapidă a numărului de albine în fiecare familie? Foarte simplu: pentru că la primul mare cules de producţie caracterizat prin intensitate şi scurtime în timp (10-12 zile la salcâm). existenţa unor culesuri slabe. respectiv recolta a cărei valoare să acopere şi să depăşească cât mai mult cheltuielile ocazionate de creşterea. sau practicarea hrănirilor stimulative. De multe ori livrarea de către producător a unei cantităţi de miere superioară de salcâm este condiţionată de achiziţia de către cumpărător şi a altor sorturi de miere. Oricine se ocupă de albine constată că apicultura costă şi costurile cresc pe zi ce trece datorită inflaţiei. protecţia termică a stupilor (mai sunt zile şi mai ales nopţi reci). De aceea ca lucrare principală apicultorul trebuie să lucreze "cu un cuib strâns" adică eliminând ramele excedentare. amortizări de utilaje). .Dacă din punct de vedere biologic. deci bine plătită. fiziologic şi economic suntem lămuriţi să vedem care sunt 29 . aşa cum se zicea şi încă se mai zice: " Valorificarea superioara a culesului ". matca îşi intensifică în fiecare zi ponta. . În primăvară. ca şi iarna. . sunt în principal: cantitatea şi calitatea hranei din stup (miere.de a aduna o cantitate de miere. epuizate şi care si-au încheiat menirea şi cele tinere se înregistrează mai devreme sau mai târziu în funcţie de câţiva factori frenatori sau propulsatori cum sunt: mersul (sau starea) vremii (condiţii meteo). păstura) Influenţează în primul rând calitatea albinelor de iernare ca şi a celor de primăvară mai ales prin dezvoltarea glandelor hipofaringiene ale acestora. Apicultorii ştiu ca mierea de salcâm este o miere superioară. mai puţin solicitată. Rămâne. Factorii care influenţează depăşirea cu succes a pragului. De aceea grija principală a apicultorului este să îndeplinească la timp.Semnul egal între albinele bătrâne. valoarea . corect şi cu profesionalism toate acţiunile menite împuternicirii rapide a fiecărei familii de albine. astfel încât albinele să acopere bine fagurii ramaşi în stup. fenomen observat de obicei în a doua jumătate a lunii. Mai corect ar fi să spunem: optimizarea culesului înţelegând prin aceasta realizarea unui optim economic. Influenţează de asemenea ritmul ouatului. păstrarea căldurii necesare în cuib. cu defecte fizice). poate duce la reformarea ghemului şi părăsirea puietului ceea ce determină compromiterea lui. când în stup exista rezerve de hrană. . întreţinerea albinelor (biostimulatori. medicamente. epuizata. mult apreciată la consumul intern şi mai ales la export. . calitatea mătcii (matcă tânără şi prolifică sau matcă bătrână. Acest optim defineşte capacitatea fiecărei unităţi biologice de producţie stupul cu albine şi în final stupina . o grijă principală a apicultorului. nereuşind să încălzească tot puietul existent. Schimbarea la doi ani a mătcilor poate reduce mult. pentru forţarea pontei (accelerarea depunerii de oua) precum şi luarea în creştere a ouălor depuse de mătci. în unele zone chiar lapoviţă. Toţi autorii de manuale apicole ca şi apicultorii profesionişti recomandă hrănirile de stimulare în primăvară tocmai în ideea optimizării culesului care în ultima instantă nu înseamnă altceva decât o recolta mare = profit mare. Procedând astfel căldura va fi asigurată la un nivel corespunzător.

În corpul aşezat deasupra. În acel moment se face inversarea corpurilor.Această schemă de dezvoltare a cuibului se foloseşte indiferent de tipul stupului. între acestea să se introducă o folie din plastic sau din carton asfaltat. în locul lui introducându-se un fagure bun de ouat sau o ramă cu fagure artificial. .Cât priveşte creşterea puietului. revizia generală sau de fond. împrăştiat. prolifică. cătină etc. . Fagurele nou introdus. Se lucrează repede şi precis. diagnosticul şi tratamentul în caz de boală în stupină sunt lucrări înşirate şi descrise într-o derulare logică şi necesară. se pun tăvi cu materiale fumigene în faţa urdinişurilor. sub corpul ocupat de cuib. şi eventual se umezesc stupii cu petrol. cu o fantă de 1/20 cm înspre peretele din faţă. muştar. la început. unde se menţine până când în corpul de sus puietul va ocupa 8 faguri. .Cantitatea puietului şi modul (aspectul) său de amplasare determină calitatea lui. din partea dinspre diafragmă. se reduce deschiderea urdinişului.Nici un apicultor nu trebuie să uite că dacă în luna trecută (martie) nu a efectuat lucrările obligatorii din cauza vremii nefavorabile în cel mai fericit caz sau din neştiinţă. nu se lasă fagurii cu miere sau cu sirop între stupi.Pentru aceasta. În perioadele cu cules abundent şi mai ales dacă albinele beneficiază de cules de la vreun masiv melifer (rapiţă. . în momentul în care albina ocupă bine 8-9 intervale şi există 6-7 faguri cu puiet. menţin în cuib o zonă care se încălzeşte mai greu din cauza coeficientului termic mai redus. Depunerea compactă şi în cantitate mare (2-3 faguri de puiet la 5-6 intervale albină indică o matcă de calitate. în acest mod strâmtorarea este mai puternică şi păstrarea regimului termic mai sigură. pentru alungarea albinelor hoaţe. aceştia pot fi lăsaţi pentru prima perioadă doar pe un corp. şi a fost lăsat doar corpul în care se afla cuibul familiei de albine. sănătoasă. fapt care va obliga matca să coboare în corpul de jos unde va începe să depună ouă pe 2-3 faguri centrali iar intervalele corpului respectiv vor fi ocupate măcar pe jumătate de albine.. care de obicei este îndreptată spre sud (lucrare denumită spargerea cuibului). fagurele respectiv se poate introduce între ultimii doi faguri cu puiet. în continuare lucrându-se nu cu rama.) se pot introduce la 30 . sau în cazul în care au iernat pe două corpuri.Pentru o mai buna amorsare a creşterii de puiet în corpul pus deasupra. iar după ce puietul se extinde pe 5-6 faguri. în ultimul caz trebuiesc luate măsuri atente de prevenire a furtişagului. Din acest moment.Pentru mărirea suprafeţei de puiet fagurii cu resturi de miere aşezaţi după diafragmă şi chiar cei rămaşi în cuib se descăpăcesc. . cu celule goale în cuprinsul lui. în cazul în care au ieşit din iarnă cu mai puţin de 6-7 intervale de albine. Puietul puţin. ci doar cu corpul. se montează (ataşează şi cel de al doilea corp. Cu această ocazie se scot. motorină etc. cu defecte. până ce puietul ocupa bine 3-4 faguri în centrul cuibului. odată cu creşterea temperaturii peste 15-16°C. . arata o matcă uzată. care va trebui să fie înlocuită. 1-2 rame cu faguri artificiali. în perioada de primăvară. sunt acceptaţi mai greu de mătci pentru creşterea puietului şi care. chiar şi la cei multietajaţi. neglijenţă sau nepăsare . La apariţia furtişagului se întrerupe imediat administrarea de sirop şi se închide stupul. pentru trecerea albinelor. mai închis la culoare (lucrarea se numeşte lărgirea cuibului). astfel încât puietul să fie depus cât mai compact. o dată la 6-7 zile se introduce la marginea puietului câte un fagure bun de ouat. va executa revizia de fond a familiilor de albine cu care ocazie se stabileşte puterea familiei .Acţiunile specifice În stupină Revizia sumară de primăvară. . nu se ţine cuibul deschis timp îndelungat. în acesta se poate introduce un fagure cu puiet necăpăcit scos din primul corp.Dacă stupii ME au iernat doar pe un corp. în plus. cu multe celule de trântori. . se mai pot introduce în locul fagurilor goi. poate fi uscat sau puţin stropit cu apă călduţă sau cu sirop slab de zahăr.în intervale sau cantitativ (un interval de albine egal 200 g albina pe rama ME sau 300 g pe rama Dadant).în cel mai nefericit caz . acesta se menţine cât mai strâns. Acesta se aşează pentru început. precum şi fagurii albi care. cei cu defecte. iar albina trece ziua şi pe fagurii de după diafragmă. cantitatea şi calitatea puietului (în rame ocupate de puiet) şi cantitatea de hrană rămasă în cuib după terminarea perioadei de iernare. albina ocupând complet intervalele dintre faguri. sau se trec după diafragmă fagurii goi. Cuibul se menţine în acest mod până ce puietul se extinde până la fagurii laterali. în acelaşi timp. sau li s-a redus un corp în primăvară pentru a se realiza un regim termic mai bun în cuib (la familiile slabe). dacă în natură există un oarecare cules de întreţinere.acum este momentul să lucreze bine şi repede în stupină. cu care se încadrează (intercalează fagurii cu ouă sau cu puiet. puietul introducându-se între fagurii în care matca a depus deja ouă.

Aceşti faguri pot fi lăsaţi în locul respectiv până ce sunt clădiţi complet sau pot fi înlocuiţi cu alţi faguri artificiali doar după ce celulele au fost trase numai pe jumătate din înălţime.Administrarea în hrănitoare a porţiilor mici de sirop din zahăr călduţ creează o senzaţie de cules care.5 kg miere. .diagnosticată pe baza semnelor clinice (pete de diaree.În cazul apariţiei de larve bolnave de puiet văros sau locă se iau imediat măsuri de tratament. şi nu vom tine ocupat locul respectiv cu un fagure alb în care. în faguri şi chiar în afara stupului vor fi mai zorite. în vederea asigurării hranei hidrocarbonate necesare (miere) se vor face hrăniri stimulente.5 l) în funcţie de puterea familiei. două. în această perioadă există un cules de întreţinere. se va introduce la marginea cuibului o ramă goală. Cea de a doua variantă este de preferat. . induce un plus de activităţi: . flasc. trebuie să fie scoşi din cuib şi înlocuiţi cu alţi faguri goi. albinele nu depun nimic. în această perioadă. ce se deplasează greu şi sunt incapabile de zbor) corelate obligatoriu cu examenele de laborator . Se administrează porţii de câte 250-500 ml (0. pe măsura ce sunt terminaţi de crescut. 31 . mai ales la familiile cu mătci mai bătrâne. de preferat cu coroane de 0. bazată pe instinctul de acumulare. şi de lungă durată şi.În situaţia în care se observă tendinţa depunerii de puiet de trântor. albine cu abdomenul destins. . albinele care efectuează alte munci în stup. de patru ori la interval de 5 zile.25-0. este administrarea în hrănitoare de zahăr tos puţin umectat. poate bloca fagurii destinaţi creşterii de puiet. creând senzaţia de cules. . trei sau toate plantele indicate. frunze şi flori de busuioc (Ocimum basilicum). frunze de mentă (Mentha p/per/ta). Infuzia la nevoie se poate face din una. . în unele cazuri. nu provoacă furtişag. .1 parte apă la 1 parte zahăr -) în cantităţi mici. flori de coada şoricelului (Achilia millefolium). Pot apare însă şi perioade lipsite de cules.O metoda eficientă şi cu un volum necesar mai mic de muncă. Întrucât primăvara se pot manifesta semnele clinice ale nosemozei (pete de diaree. . Familiile de albine vor fi mutate în stupi dezinfectaţi prin spălare cu apa şi sodă de rufe (carbonat de sodiu) 50 g la litru de apă caldă. de nectar. După ce se stinge focul se acoperă vasul şi se lasă timp de 30 de minute pentru a se produce extracţia principiilor active. Când infectarea cu locă cuprinde mai multe celule pe acelaşi fagure. în funcţie de puterea familiilor şi de capacitatea lor de prelucrare a siropului. în plus. folosirea zaharului este permanentă.În nici un caz acum în siropuri sau mai devreme în paste. uneori în celule existând chiar şi ouă sau puiet tânăr de trântori. amplasaţi la marginea cuibului lângă ultima ramă de puiet.la matcă: mărirea numărului de ouă depuse într-un interval de timp. cât şi un aport destul de mare de polen care. .stupina va fi igienizată prin îndepărtarea fagurilor vechi sau cu pete de diaree. flori de muşeţel (Matricaria chamomilla).Hrănirile stimulative de primăvară se fac cu sirop de zahar sau miere (apa + zahăr = 1:1 . faguri care pot fi recoltaţi periodic. de regulă. în acest mod putem realiza începerea clădirii la mai mulţi faguri. Pentru remedierea acestei situaţii. fagurii urmând a fi terminaţi de crescut la culesul următor. mai intens (salcâm). e de preferat ca fagurele respectiv să fie scos la reformă şi topit. Vasul cu plante şi apa fierbinte se lasă 5 minute la foc mic. luate în părţi egale. sau ceaiuri preparate din mai multe plante medicinale: sunătoare (Hypericum perforatum). albine bolnave) împotriva acestei boli preparatul FUMIDIL B administrat conform prospectului.În cazul afectării stupinei de nosemoză . La 1 litru ceai se adaugă 1 kg zahăr şi zeama stoarsă de la o jumătate de lămâie.clădit rame cu faguri artificiali. Mierea cu urme de streptomicina este refuzată la cumpărare. şerbet ori zahar candi nu se vor introduce în compoziţie streptomicină ori alte antibiotice. care influenţează negativ desfăşurarea normală a creşterii puietului. buni de ouat. în plus îI pot strica clădind în unele cazuri celule de trântor. blocaţi cu păstură. nu de fiecare plantă . amplificare şi accelerare a dezvoltării este esenţială. . În acest caz fagurii destinaţi creşterii puietului . Furajarea albinelor în scop de stimulare. Poate fi folosit însă doar atunci când temperatura exterioară a atins cel puţin 16-18°C. în alt vas se fierbe apa care se toarnă fierbinte peste plantele din vasul în care s-au îmbibat cu apă rece. Astfel administrat. Se strecoară şi cu aceasta infuzie (ceai) se prepara siropul.la albinele doici: contingente mai mari vor lua în creştere puiet mai mult. uneori chiar mai intens. Plantele mărunţite se pun într-un vas emailat peste care se toarnă o cantitate mică de apă rece ca să se îmbibe.Infuzia se prepară astfel: cantitatea de plante uscate trebuie să fie de 20 g la un litru de apă (în total. eventual însârmată (rama clăditoare) în care albinele vor trage faguri naturali cu celule de trântori. În general. Utilizarea streptomicinei în tratamente cu scop preventiv sau curativ este cu desăvârşire interzisă. administrate periodic şi repetat la un interval de 3-4 zile.4-0. fără să fiarbă.

crescăturile şi resturile de ceară. iar pe de altă parte se poate evita intrarea prematură a familiilor foarte puternice în frigurile roitului. altfel puietul neacoperit de albine poate răci şi se pierde fără folos De aceea în asemenea familii se introduc fagurii cu puiet pe suprafeţe mai mici. Trebuie stabilit precis: câţi stupi vor fi transportaţi. mai bine se reformează şi se refac în decursul sezonului activ. plase. în locul fagurilor cu puiet căpăcit din familiile foarte puternice introducându-se faguri cu ouă şi larve tinere scoase din familiile de putere medie. cât şi prin folosirea unor colectoare speciale de propolis (pânze. sau afectate de diferite boli. În locul cedării puietului căpăcit se poate practica schimbul de faguri cu puiet.De asemenea. .). în ce loc şi pe ce vatră temporară vor fi răspândiţi. Se condiţionează polenul recoltat prin triere şi uscare după care se conservă prin tratare cu tetraclorură de carbon sau prin menţinerea în congelator.de regulă roi formaţi în anul anterior şi care. cuştile de eclozionare. Pentru aceasta este nevoie de două documente obligatorii: 1) Repartiţia de stupărit pastoral vizată de organele locale Romsilva şi 32 . Se execută de asemenea întărirea familiilor foarte slabe prin introducerea de puiet căpăcit cât mai aproape de eclozionare. fără defecte şi dezinfectaţi. Este bine ca tot acum să se treacă (transvazeze) familiile de albine în stupi curaţi.Acest mod de unificare (întărire) nu are rost să se aplice la familiile mai slabe (2-3 rame cu puiet). urdiniş etc. luat de la familiile puternice şi introdus în familiile foarte slabe. scoţându-se toţi fagurii de prisos şi izolându-se cuibul cât mai bine din punct de vedere termic.În vederea valorificării optime a culesului de la salcâm poate fi executată aşa-numita uniformizare a puterii familiilor. Planul deplasării în pastoral trebuia definitivat încă din timpul iernii. Tot în această perioadă. La introducerea puietului se va avea grijă ca acesta să fie bine acoperit de albina familiei ajutate. Această situaţie trebuie folosită cât mai intens cu ocazia reviziilor periodice a stării familiilor. Se tratează fagurii depozitaţi.indiferent de cantitatea de puiet şi de miere pe care o conţine. transvazarea făcându-se mai uşor dat fiind puterea redusă a familiilor de albine. se aplica tratamentul contra varroozei. urmând a se dezvolta în timpul acestuia şi după. scop în care se scot faguri cu puiet căpăcit de la familiile foarte puternice (6-7 faguri cu puiet) şi se introduc în familiile de putere medie (4-5 faguri cu puiet). Se însârmează rame şi se fixează fagurii artificiali. contra moliei cerii. se pregătesc leţişoarele cu botci. cu aceeaşi ocazie rezolvându-se şi pregătirile stupilor în vederea unor eventuale deplasări ulterioare în stupărit pastoral. De remarcat că merită a fi întărite doar acele familii care au mătci tinere valoroase . din anumite motive au ieşit din iarnă foarte slăbite. .. în vederea realizării unor cantităţi cât mai mari de propolis proaspăt. de rezervă. În atelierul stupinei Se topesc fagurii reformaţi. care primesc puietul căpăcit. de cea mai bună calitate atât prin răzuirea directă cu ajutorul dălţii apicole a pieselor stupului. . defecte. În acest fel.). care oricum nu se vor întări prea mult până la înflorirea salcâmului. familiile de putere medie ating mai repede o putere mai mare. grile etc. cu şanse puţine de supravieţuire prin forţe proprii. Organizatorice În cazul în care urmează ca stupina să se deplaseze în pastoral se pregătesc materialele necesare împachetării şi transportării stupilor. nucleele de împerechere etc. Plantarea arborilor şi arbuştilor meliferi şi însămânţări de plante melifere. Se introduc faguri cu celule de trântori în familiile selecţionate. În aceasta perioadă albinele au tendinţa de a strânge cantităţi mai mari de propolis cu care astupă eventualele crăpături sau spaţii goale dintre piesele stupului (rame. stupina ajungând la perioada de cules cu un efectiv mai mare de familii puternice. se întocmesc şi se obţin vizele pe actele necesare efectuării acestei lucrări. fagurii necorespunzători din cuib. Se fac lucrări pregătitoare pentru creşterea de mătci şi producerea de roi. în scopul menţinerii microclimatului optim creşterii puietului. Cele cu mătci bătrâne. Daca nu s-a făcut atunci nu-i târziu nici acum. atât pentru evitarea blocării cuibului cu polen cât şi în vederea asigurării unor rezerve de polen necesare în perioadele lipsite de polen sau pur şi simplu în scopuri comerciale. este bine să se monteze colectoarele de polen. podişor.

. Se ia cel mult un fagure cu puiet căpăcit la interval de 10 zile.Corpurile de recoltă (magazine sau caturi) echipate cu ramele cu faguri noi sau deschişi la culoare. Asigurarea braţelor de muncă suplimentare. .adică accesoriile cu care sunt dotate tipurile de stup îndeobşte folosite . În mijlocul de transport cu care se efectuează deplasarea nu vom uita să punem cântarul de control. creşterii de puiet şi depozitarii nectarului şi polenului adus în stup. întărirea familiilor în vederea folosirii culesurilor timpurii (salcâm). închizătoarele de urdiniş . echiparea platformei cu obloane sau înălţătoare. . De ce? Pentru că prelucrarea nectarului în timpul unui cules de mare intensitate şi de scurtă durată necesită un spaţiu mare în care să-şi găsească loc abundenţa de nectar reprezentată de picăturile care aduse şi regurgitate de albine se preling pe pereţii celulelor. toate măsurile pregătitoare. Astfel nectarul pierde mai repede surplusul de apă ajungând să conţină până la 18-20% cât trebuie să aibă mierea maturată (de la 30-40% cât conţine iniţial nectarul florii de salcâm).Mierea în făguri (secţiuni) este un sortiment foarte apreciat şi bine plătit. Nu uitaţi . II şi chiar III) decât familiile de albine puternice şi sănătoase adăpostite în stupi integri (fără crăpături sau dezmembrări). cu puiet luat din familiile foarte puternice. Se ştie că fagurii vechi. Pentru obţinerea ei vom asigura stupină cu stocul de rame echipate cu secţiuni.În luna aprilie. document prin care se atestă starea de sănătate a efectivului stupinei. Prin fagurii introduşi în schimbul fagurilor cu puiet căpăcit se oferă familiilor puternice spaţiul necesar pentru creşterea în continuare a puietului şi astfel se previne apariţia prematura a frigurilor roitului la familii puternice şi se întăresc totodată familiile slabe.vor fi toate funcţionale. executarea lor cu rabat la calitate în mod sigur se va reflecta negativ asupra recoltei stupinei.Luna aprilie este o perioadă de activitate deosebit de intensă de care depinde dezvoltarea normală a familiilor de albine şi rezultatele economice ale sezonului activ ce urmează. În concluzie: . obiectivul principal îl constituie intensificarea la maximum a creşterii de puiet. Aici este obligatoriu să avem în vedere rigidizarea stupilor înţelegând ca întreaga unitate de încărcătură a mijlocului de transport este asigurată prin legarea corectă cu frânghii.Fireşte ca nu vom deplasa la salcâm (l. Familiile slabe se întăresc cu 2-3 faguri cu puiet daţi odată.2) Certificatul sanitar-veterinar eliberat de medicul veterinar de la circumscripţia veterinară de care aparţine localitatea de unde se transportă stupii.La apariţia perioadelor lipsite de cules se recurge imediat la hrănirea suplimentară a familiilor . legate de tehnologia întreţinerii familiilor ca şi acţiunile organizatorice trebuie gândite şi înfăptuite din timp. sitele de ventilaţie. maronii alterează culoarea mierii de salcâm la care indicele colorimetric constituie o restricţie importantă şi definitorie pentru calitate respectiv pentru preţul de vânzare. . Altfel cei abilitaţi pot aplica amenzi. Se va acorda o deosebită atenţie întăririi familiilor ramase în urmă. lucru pe care nu-l dorim nimănui. folosiţi la o singură recoltă sau recent construiţi vor fi asiguraţi în totalitate.Transportul stupilor pe drumurile publice în mijloace de transport obişnuite (camioane.Deşi culesul de la salcâm se declanşează abia luna viitoare. fără incidente. remorci sau platforme) ca şi cu ajutorul unor mijloace de transport specializate este reglementat de acte normative care trebuiesc cunoscute şi respectate. .mijloc de menţinere a puterii familiilor şi întărirea continuă a lor. Asigurarea polenizării livezilor de pomi roditori şi a culturilor de rapiţă de toamnă prin încheierea contractelor de polenizare cu proprietarii de livezi.Neefectuarea la timp a lucrărilor. Deplasarea trebuie astfel organizată încât ea să decurgă în siguranţa. . Unii autori atrag atenţia ca volumul de faguri scontaţi ca faguri de recoltă trebuie să fie de 2-3 ori mai mare decât cei ocupaţi efectiv de mierea capacită care va reprezenta recolta propriuzisă. Asiguraţi spaţiul necesar pentru ouatul mătcilor. . . Tijele şi fluturaşii de rigidizare (la stupii ME). în special la culesul de la salcâm ca şi la celelalte culesuri de vara.Recunoaşterea vetrelor temporare în masivele de salcâm trebuie efectuată din timp iar transportul propriu-zis este recomandat a se face în timpul nopţii.mijloace de frânare şi semnalizare care să funcţioneze ireproşabil. mânerele. .Măsurile arătate se aplică numai în cazul familiilor sănătoase şi sunt contraindicate în cazul stupinelor infectate cu boli. bine întocmit care armonizează necesităţile cu posibilităţile garantează din start acţiunii de stupărit pastoral şansele cele 33 . Un plan realist.

chiar fără a fi apicultor . .privind acel permanent du-te-vino de la urdinişul stupului într-o zi caldă şi senină. . de bună calitate poate ajunge la asemenea performanţe. şi în cele două luni următoare. scoţând şi privind o ramă mişcările albinelor pot părea haotice şi de neexplicat pentru un necunoscător. Mătcile prolifice depun peste 2. Deci. ba chiar .000 ouă în timp de 24 de ore.Pe lângă hrana necesară. cu un aport mare de proteine va fi garanţia unei generaţii de puiet de bună calitate şi în final asigură albine rezistente la uzura specifică creşterii puietului şi culesurilor de nectar. a trântorilor şi totodată a întregii colectivităţi. Numai astfel finalul anunţat şi aşteptat: miere multă şi de calitate se va înfăptui. culesul de nectar şi polen. aprilie şi începutul lunii mai.Pe seama albinelor tinere crescute în lunile martie. dar şi prin creşterea temperaturii care trezeşte la viaţă întreaga natură ce apare decorată în zeci de culori. în toată ţara înfloresc pădurile şi plantaţiile de salcâmi care asigură familiilor de albine un bun cules de nectar şi ca urmare realizarea unor importante producţii de miere marfă de cea mai bună calitate. care sunt Acţiunile specifice În stupină 34 . . familiile de albine s-au dezvoltat şi dispun de întregul potenţial productiv pentru valorificarea culesurilor din această perioadă. Capacitatea mătcii de a depune ouă trebuie să fie secondată de capacitatea albinelor de a creşte un număr atât de mare de ouă. proporţia între elementele care constituie hrana larvei fiind schimbată aproape în fiecare zi.Odată depuse ouăle. albinele tinere (doici) vor trece la creşterea puietului.Am conturat acest tablou pe care poate unii îl vor considera pe nedrept idilic întrebându-se: la ce serveşte imaginea evocată mai înainte? Ei bine. . să o articuleze şi mai ales să o facă să funcţioneze într-o structură vie. .deci profitabil! mai A cincia lună calendaristică "florar" se caracterizează printru-un climat schimbător. De aceea în familiile cu mătci de acest fel se pot observa botei de salvare sau de schimbare liniştită. prelucrarea nectarului. Este de fapt vorba despre o minunată coeziune a unităţii biologice care se comportă ca un organism viu. rolul lui este ca prin tot ceea ce face corect şi la timp să asigure desfăşurarea nestânjenită a tuturor activităţilor din stupi.mai bune de reuşită. prin depunerea lângă ouă a unei mici cantităţi de lăptişor de matcă amestecată cu miere. asigurarea temperaturii în cuib rămâne un factor important de care depinde creşterea unor generaţii de albine de bună calitate.În luna mai. unele din ele. Pe zi ce trece această cantitate va fi din ce în ce mai mare. a mătcii. Spre sfârşitul lunii.În majoritatea zonelor intensitatea creşterii de puiet atinge nivelul maxim. cu defecte (aripi sau picioare rupte) nu poate asigura dezvoltarea necesară acestei perioade. . ideea de la care am pornit vizează acum tocmai locul şi rolul apicultorului în fenomenul apicol complex care este relaţia om-albină-natură. în a treia decadă. Să aşteptam cu încredere culesul de la salcâm şi să fim bine pregătiţi pentru a-l valorifica la modul optim.Dar un apicultor ştie că în acel superorganism care este familia de albine totul este programat conform unei legi de fier ce defineşte acel determinism care guvernează comportamentul individual respectiv biologia şi fiziologia fiecărei albine. secreţia de ceară şi clădirea fagurilor. Fireşte că şi matca depune ouă cu viteză accelerată. la începutul ei sau ceva mai târziu. De această realitate se poate convinge oricine . depozitarea mierii şi păsturii se petrec simultan şi cu intensitate parcă mereu sporită.Deschizând stupul. dacă nu se iau măsuri de prevenire.mai mult să amplifice şi să accelereze ritmul desfăşurărilor din stup. .Principalele munci efectuate de albine: creşterea puietului. la un moment dat dezvoltarea familiilor de albine se apropie foarte mult de punctul de dezvoltare maxim şi uneori chiar atinge apogeul. O hrană de bună calitate. după primul mare cules al anului. eficient ca structură funcţională. intră chiar şi în frigurile roitului. Locul apicultorului în această lună este în stupină.Matca tânără. . cel de salcâm. atingând randamente de productivitate pe care inteligenţa managerială a omului nu a reuşit să o proiecteze. dar o matcă îmbătrânită.

Este unul dintre cele mai importante momente ale anului apicol. Nu este indicat a se introduce mai multe rame o dată. în toate cazurile fagurii destinaţi prelucrării nectarului şi depozitării mierii vor fi deschişi la culoare pentru a nu altera culoarea produsului. pentru apicultorii interesaţi de valorificarea acestui produs.potenţial puternic manifestat în această lună . . Începerea creşterii primei serii de mătci pentru formarea roiurilor. cu puiet de trântor căpăcit. familiile vor putea fi protejate în cazul aplicării unor tratamente fitosanitare cu substanţe toxice pentru albine. transportul stupilor şi răspândirea lor pe noul amplasament se va proceda la anunţarea primăriei din localitatea pe raza cărora se află stupina sau stupinele. . Ar mai fi de amintit că imediat după identificarea vetrei temporare. Operaţiunile pregătitoare au fost descrise în calendarul pe aprilie. De asemenea familiile slabe se pot unifica. Familiile slabe care. din care au mai eclozionat şi alte generaţii de puiet.Pentru stimularea pontei. ca orice fenomen natural are un început. Desigur deplasarea succesivă a stupilor la masivele care înfloresc decalat în timp trebuie bine pregătita. La stupii orizontali se adaugă fagurii de strânsură sau. Intensificarea ventilaţiei cuibului în timpul culesului de salcâm şi imediat după acest cules. buni pentru ouat este o operaţiune care a fost declanşată poate chiar din luna martie. un maxim. mersul culesului care. luate în evidenţă. în masivele de salcâm din sudul ţării (aşa-numitul salcâm 1) se produce înfloritul. Numai astfel eventualele pierderi consecutiv nerespectării normelor de combatere a dăunătorilor din agricultură sau silvicultură vor putea fi revendicate în faţa organelor abilitate să vegheze la respectarea prevederilor care reglementează activitatea de stupărit pastoral. Lărgirea cuibului este o acţiune care se desfăşoară periodic la câteva zile. În nici un caz în sirop nu se va introduce streptomicină sau alte antibiotice. Lărgirea periodică a cuibului la început cu faguri crescuţi. Înlocuirea anuală a 2/3 sau chiar 1/2 din totalul fagurilor este o manieră de lucru foarte bună prin care se evită perpetuarea unor agenţi patogeni.În cursul acestei luni. . la mijloc. 35 . respectând întocmai tot ce s-a făcut la deplasarea iniţială (salcâmul 1).cu 1-2 zile înainte de declanşarea înfloritului . De preferinţă ramele trebuie să fie de culoare mai închisă. magazinul. aşa cum am mai spus-o. Acesta va indica prin diferenţele zilnice de greutate cât nectar aduc albinele în stup. Începutul lunii mai trebuie să găsească familiile de albine în plină dezvoltare. 1. în aprilie a fost pe agenda de lucru ca urgenţa nr. Este important să utilizăm la nivel optim potenţialul natural al albinelor de secreţie a cerii . înlocuirea mătcilor necorespunzătoare din stupină sau vânzare şi totodată începerea producerii lăptişorului de matcă. 2 şi chiar 3 ceea ce conferă şanse sporite de realizarea unor producţii mari de miere superioară. Orice fel de hrăniri a familiilor de albine vor fi sistate cu cel puţin 10 zile înainte de declanşarea culesului. Dacă iniţial lărgirea s-a făcut lateral sau bilateral faţă de centrul cuibului de acum se sparge cuibul.Pentru prevenirea intoxicării albinelor primăriile trebuie anunţate asupra locurilor unde sunt amplasate stupinele. gata de eclozionare ridicaţi din familiile foarte puternice sau puternice. Oricum. un declin şi un sfârşit.se alege unul de putere medie şi se aşează pe cântarul de control. tot prin spargerea cuibului sau lateral de cuib. în vederea respectării prevederilor legale privind protecţia albinelor. Mulţi apicultori practică pastoralul la salcâm 1. Pe măsură ce aceste rame sunt umplute cu ouă se vor introduce alte rame.Având în vedere că în luna mai apare culesul principal la salcâm unde familiile trebuie să ajungă la o dezvoltare maximă este necesar ca în stupină să se acorde o mare atenţie lucrărilor de stimulare a dezvoltării acestora. Fagurii artificiali utilizaţi la lărgirea cuibului se recomandă a fi daţi la crescut o dată cu înflorirea pomilor fructiferi (de obicei la data înfloririi cireşului). Asigurarea spaţiului de ouat se face prin spargerea cuibului adică introducerea periodică a ramelor în mijlocul ramelor cu puiet. cât şi clădirea ramelor se vor face hrăniri stimulative cu sirop de zahăr în proporţie de zahăr:apă -1:1. Pregătirea şi derularea acţiunilor de stupărit pastoral vizează cu precădere marele cules de la salcâm. dacă există. Folosirea ramelor clăditoare pe lângă că aduce un plus de ceară ajută la combaterea parazitului Varroa jobsconi prin recoltarea fagurilor din aceste rame. Numai astfel. Echiparea cu magazine de recoltă a stupilor verticali cu magazin sau cu corpuri a stupilor multietajaţi este o operaţiune pregătitoare înainte de cules repetată dacă este nevoie în timpul culesului. Prin aceasta se previne la familiile donatoare intrarea în frigurile roitului.pentru a asigura zestrea de faguri ai stupinei. cu unul sau doi faguri introduşi separat între două rame cu puiet. Acolo unde puterea familiilor permite şi în funcţie de evoluţia culesului de nectar şi polen se pot introduce rame cu faguri artificiali la clădit. Dintre stupii răspândiţi pe vatră . sunt un balast pentru stupină pot fi ajutate cu faguri cu puiet căpăcit.

în cazul în care culesul este intens se vor recolta succesiv doar acei faguri cu miere ce a fost căpăcită pe cel puţin 1/3 din suprafaţa ramei. . în ultima decadă se va da o deosebită atenţie menţinerii puterii familiilor. spumuirea şi depozitarea mierii se vor face în spaţii (camere) curate având grijă să nu depreciem calitatea produsului. mană şi propolis. Fărâmiţarea excesivă prin roire naturală sau artificială slăbeşte familiile. t În stupină: ... Regăsirea unor plante cu importanţă meliferă mare şi foarte mare pe suprafaţa de aproximativ 3. iunie Familiile de albine se află acum. În atelierul stupinei: . în luna solstiţiului de vară . centrifuga..Uscarea polenului. De aceea supravegherea stării de sănătate este la ordinea zilei. alte vase vor fi atent curăţate şi dezinfectate înainte de utilizare şi bine spălate după fiecare acţiune). cuţite sau furculiţe de descăpăcit.5 km) a albinelor cercetase şi culegătoare. Nu degeaba denumirea populară a lunii mai este Florar. Asigurarea rezervelor de polen prin folosirea colectoarelor de polen.. Nu uitaţi . . 36 . Vasele şi uneltele cu care se lucrează (corpuri de stupi. .Întreţinerea semănăturilor.Pregătirea vetrelor la masivele melifere. Descăpăcirea şi centrifugarea fagurilor. Flora spontană şi cultivată oferă culesuri abundente de nectar şi polen bineînţeles dacă speciile respective vegetează în perimetrul razei economice de zbor (circa 3.. obiectivul principal îl constituie întărirea continuă a familiilor de albine şi folosirea culesului de la salcâm.5 km care are în centrul său stupina este un caz fericit în care amplasarea vetrei corespunde cerinţelor acestui optim economic despre care am mai vorbit.. Depozitarea mierii până la vânzarea ei se va face în camere curate şi uscate.Organizarea transporturilor la masive melifere şi polenizarea culturilor. puietului văros şi a locei europene şi americane sau a celorlalte boli constatate. .Procurarea de bidoane/butoaie necesare conservării şi livrării mierii. ceea ce înseamnă că stupii sunt puternici datorită numărului mare de albine care îi populează... Organizatorice: . condiţionarea şi depozitarea mierii..Însamânţările de plante melifere.Dezinfecţia localului.8 ha cât cuprinde un cerc cu raza de 3-3. doresc tuturor stuparilor ca stupii lor să fie în masivele de salcâm cu flori multe.Trebuie reţinut că albinele bolnave nu aduc profit în stupină ci din contră produc pierderi iar măsurile de prevenire a bolilor se cer înfăptuite acum ca şi pe tot parcursul sezonului activ conform zicalei: "este mai uşor şi mai ieftin să previi decât să combaţi"..De la început trebuie precizat că este necesar ca stuparul să aibă o conduită conformă cu manifestările biologice. Acţiuni sanitar-veterinare. în apogeul sau aproape de apogeul puterii lor. extracţia. strecurarea. Se înţelege de la sine că şi condiţiile meteorologice trebuie să fie favorabile adică timp călduros. polen.cireşar. site. În cazul familiilor bolnave se aplică tratamentul pentru combaterea nosemozei..Recoltarea fagurilor. bogate în nectar iar vremea să fie caldă şi însorită adică favorabilă culesului. . Dacă în primele două decade ale lunii. . În mai se pot manifesta unele boli ale albinelor. ... tăvi. În această lună o abundenţă floristică de interes melifer oferă albinelor culesuri de nectar. .Prevenirea intoxicaţiilor. Sunt acţiuni care trebuie să se desfăşoare în condiţii de igienă perfectă. bidoanele.Cum salcâmul este specia cea mai importantă. Activitatea de depunere a ouălor de către matcă atinge sau ar trebui să atingă viteza şi intensitatea maximă. prevenirii roirii naturale şi preîntâmpinării ieşirii roilor. .

2. În 37 . Mătcile de calitate vor asigura în stupină familii de albine cu capacităţi productive deosebite ceea ce ridică gradul de favorabilitate îndeplinirii optimului economic adică realizarea acelor producţii care stau la baza profitului exploataţiei apicole. blândeţe (comportament liniştit pe faguri). prolificitate necorespunzătoare deşi nu sunt vârstnice).Această lucrare este hotărâtoare pentru dezvoltarea şi productivitatea ulterioară a familiilor de albine respective şi în primul rând pentru performanţele productive din anul următor. În această lună este în plină desfăşurare creşterea mătcilor în pepiniere specializate conform unui flux tehnologic riguros sau în stupinele apicultorilor care ştiu să crească mătci după o metodă gospodărească sau în mod profesional. Pentru a evita roirea naturală necontrolată există mai multe procedee de roire artificială descrise în toate cărţile şi revistele de apicultură. Un mijloc eficient pentru dezvoltarea nucleelor constă în transportarea lor pe o altă vatră la extremitatea aceleiaşi localităţi sau în altă localitate (în afara razei economice de zbor a albinelor din stupină . Albinele bătrâne se vor întoarce la stupul de bază iar în stupul în care se formează noua familie se va introduce o matcă fecundată sau o botcă gata de eclozionare. rezistenţa sporită la iernare. Fagurii cu miere. cantitatea şi aspectul puietului. . . Pe toată durata culesurilor se asigură o bogată ventilaţie a cuiburilor. rămân pe la urdinişuri ca să asigure aerisirea cuiburilor. 3.fiziologice şi de comportament ale albinelor în corelaţie cu starea timpului şi a fazelor de înflorire a plantelor nectaro-polenifere. dezvoltare accelerată devreme în primăvară. se trec la extractor (atunci când nu există altă posibilitate pentru crearea de spaţii suficiente pentru prelucrarea nectarului şi depozitarea mierii proaspete). se recurge la înlocuirea lor pe loc sau în viitorul cât mai apropiat cu mătci de la rezerva stupinei sau achiziţionate anume în acest scop. Pentru aceasta urdinişurile se ţin larg deschise. 4. familiile se aprovizionează cu faguri clădiţi şi artificiali.În această perioadă se pot forma nuclee pentru mătcile de rezervă necesare în sezon. .Practic se procedează la despărţirea familiei în două jumătăţi. având de o parte şi de alta câte un fagure cu provizii. tendinţă scăzută la roire. iar pe timpul căldurilor mari ventilaţia se asigură prin folosirea orificiilor din podişoare sau a scândurelelor de podişor prevăzute cu ţesătură de sârmă.Principalele criterii de selecţie urmărite în creşterea mătcilor sunt: instinctul de acumulare (relativ la cantitatea de miere şi păstură din faguri).Experienţa a dovedit cu prisosinţă că una dintre metodele de bază pentru creşterea randamentului culesului cu 40 până la 50% constă în introducerea în stupi la timpul oportun a fagurilor suplimentari sau a corpurilor cu faguri de strânsură. Aceasta înseamnă: 1. clădirea fagurilor. Altfel un mare număr de albine. . Mersul culesului se urmăreşte zilnic prin diferenţele de greutate înregistrate la cântarul de control. . În condiţii de cules asigurarea spaţiului pentru prelucrarea nectarului şi depozitarea mierii. Una dintre ele numită roire artificială prin divizare constă în transvazarea într-un stup gol a 4 faguri bine populaţi cu albine şi puiet ridicaţi dintr-o familie puternică având cel puţin 9-10 faguri cu puiet şi 1618 intervale cu albine. 5. în afară de cei cu puiet. . atâtea câte vor fi pe parcursul sezonului activ. Ceea ce trebuie însă subliniat este că maniera de lucru rămâne aceeaşi la fiecare recoltare şi extracţie a mierii. . În timpul recoltării fagurilor şi extracţiei mierii respectarea condiţiilor igienico-sanitare este obligatorie. care ar putea participa direct sau indirect la adunarea şi transformarea nectarului în miere. Ca o regulă generală în timpul culesurilor abundente controlul stupilor se reduce la minimum pentru a nu deranja inutil albinele. rezistenţa a boli.În timpul cercetării cuiburilor.Dacă unele mătci prezintă defecte (epuizare. prolificitate mare (numărul de ouă depuse în 24 de ore). defecte fizice.

se asigură pe cât este posibil umbrirea individuală a stupilor. După fiecare recoltare a mierii se poate efectua un tratament cu Varachet conform indicaţiilor din prospect. rame.. pe orizontală. Proiectând pe roi acest spot luminos albinele pierd simţul orientării şi. un cules abundent şi intens care actualmente nu mai are ca în trecut caracterul de scurtă durată. Desigur. Organizatorice: pregătirea vetrelor de stupină la masivele melifere. aterizează forţat pe sol sau pe cel mai apropiat suport. Aceasta din cauza 38 . aspergiloza-puietul pietrificat ş. dacă stupina nu este aşezată într-o zonă umbrită. Prin unirea în toamnă a familiilor ajutătoare cu familii de bază din care au fost formate. Codratin sau Locamicin.a. asemenea unui avion în derivă. ultimul segment al abdomenului. Nu uitaţi .cu un comportament riguros programat genetic traversează de obicei în această lună ultima parte a vârfului de sarcină despre care am mai vorbit.zilele caniculare. cum se diagnostichează şi tratează aceste boli (ascosferoză-puietul văros. executarea lucrărilor de întreţinere a culturilor de plante melifere sau furajero-melifere. Bolile albinelor. Se vor observa în amănunt: antenele. Acum este cea mai favorabilă perioadă pentru formarea familiilor ajutătoare. Un roi strâns în ghem agăţat de o creangă.acest superorganism . prelucrarea nectarului şi depozitarea mierii în celule şi mai puţine albine sunt prezente în activităţile de creştere a puietului. Alte boli care pot apărea în această lună. activitatea principală din familie vizează cu precădere acumularea rezervelor de hrană pentru iernare. intră în ultima parte a ciclului ei biologic. diagnosticul şi tratamentul în vederea combaterii lor. fără ca prin aceasta să pericliteze folosirea culesurilor următoare. Aceste date sunt luate ca bază de acceptare sau rebutare. În atelierul stupinei: condiţionarea mierii.livrarea mierii. recoltarea polenului de porumb. fireşte în condiţii de cules. . un fel de concurenţă între matcă şi albinele culegătoare. sau de o grindă a unei construcţii îşi păstrează căldura şi integritatea în nopţile reci şi chiar ploioase.) există indicaţii în prospectele medicamentelor specifice: Micocidin . aspectul exterior în general şi dezvoltarea fizică. Matca ieşită din botcă trebuie atent verificată înainte de a fi folosită. adăposturi demontabile pentru stupărit pastoral şi alte accesorii.Un observator atent al fenomenelor ce se petrec pe ramele stupului poate vedea chiar un fel de luptă. umplu un număr mereu mai mare de celule cu nectar şi polen astfel ca suprafeţele cu celule de faguri pentru ouat devin din ce în ce mai reduse. Aceasta înseamnă că un număr mai mare de albine participă la culesul. de o streaşină. Se consideră drept principală cauză a acestui comportament instinctul de acumulare care primează în detrimentul instinctului de înmulţire.se măreşte cu 50% puterea familiilor şi se previne totodată roirea naturală iulie Familia de albine . asigurarea la timp a stupinelor cu mijloace de transport. O reprezentare grafică a puterii (numărului de indivizi) şi activităţilor din stup indică pe verticală un traseu descendent al curbei desfăşurate în timp. procurarea de material lemnos necesar reparaţiilor şi confecţionării de stupi. asigurarea braţelor suplimentare de muncă pentru lucrări în stupină şi ransporturi. 6. tratarea fagurilor din depozit contra găselniţei. Fenomenul denumit "blocarea cuibului" apare evident la culesul de la floarea-soarelui. Un roi aflat în zbor" poate fi oprit nu numai stropindu-l cu apă ci mai bine cu o rază de lumină captată de la soare cu ajutorul unei oglinzi. Un mijloc de bază pentru întărirea familiilor de albine îl constituie folosirea familiilor ajutătoare. Acestea din urmă.

La apariţia primelor semne de boală. sunt înscrise următoarele: Acţiuni specifice În stupină Recoltarea fagurilor cu miere. la fiecare intervenţie în stupi va respecta măsurile de prevenire a acestui fenomen nedorit. Pentru buna reuşită a acţiunilor de stupărit pastoral vor fi asigurate din vreme mijloacele de transport şi forţa de muncă suplimentară necesară manipulării stupilor. specifică în această perioadă a acarianului Varroa jacobsoni. Stupăritul pastoral .Pe agenda de lucru a stuparului .Mai ales la mătcile bătrâne se înregistrează o scădere a numărului de ouă depuse în 24 de ore sau într-o anumită perioadă de timp. Lucrările de creştere a mătcilor continuă şi în această lună în conformitate cu secvenţele tehnologiilor aplicate în sistem gospodăresc sau intensiv. până la intrarea în iarnă.se va derula. Este de mare importantă recunoaşterea şi amenajarea judicioasă a vetrelor din masivele melifere cuprinse în planul de stupărit pastoral. În atelierul stupinei: condiţionarea mierii. Folosirea ramelor clăditoare pentru producerea de ceară. extracţia (centrifugarea). de infestare cu acarieni se vor lua de îndată măsurile care se impun. Chiar dacă după încheierea culesului de la tei stupina va fi deplasată in pastoral. . Se continuă culesurile la tei. . formate în lunile precedente prin adăugarea de faguri cu puiet. uzate sau necorespunzătoare cu mătci tinere (din acest an) selecţionate şi verificate. să atingă nivelurile de putere şi rezerve de hrană proprii unei familii puternice. de zburătoare. Întărirea familiilor de albine noi. După efectuarea transportului şi amplasarea stupilor pe noua vatră se va proceda la anunţarea în scris a organelor locale a unităţilor agricole şi silvice din zonă asupra locului precis al amplasării stupinei şi după caz a adresei stuparului. o scădere numerică a populaţiei stupului ceea ce face ca familia de albine să devină vulnerabilă la expansiunea. De cele mai multe ori. Lucrările efectuate trebuie să asigure toate condiţiile necesare pentru o valorificare în cele mai bune condiţii a culesurilor următoare în paralel cu acţiunile de polenizare a culturilor agricole entomofile.însămânţării plantei la date diferite şi. Astfel. Ventilaţia suplimentară a stupilor este o măsură binevenită mai ales în perioadele cu călduri excesive înţelegând că protejarea stupilor de razele puternice ale soarelui prin umbrire va sta în atenţia stuparului. la fineţe de deal iar în zona de munte. având în vedere toate regulile şi reglementările obligatorii.dacă nu s-a încheiat . prelungirii în timp a fazelor de înflorire a lanurilor din acelaşi areal.Creşterea trăitorilor este îngrădită. Recoltarea fagurilor şi extracţia mierii se vor face cu cea mai mare grijă. Controlul familiilor după ultimul cules de vară şi hrănirea suplimentară a familiilor în cazul lipsei de cules în natură (completarea rezervelor de hrană . acţiune cu acţiune. la un alt cules. ca urmare. Organizatorice: organizarea transporturilor de stupi . Imediat după culesul de salcâm sau tei se pot forma roii artificiali căi ora trebuie să li se acorde toată atenţia astfel ca printr-o dezvoltare corespunzătoare. Prevenirea şi combaterea furtişagului vor sta în atenţia stuparului care. colectarea polenului de porumb. Apicultorul prevăzător va opri în depozit de la fiecare cules . din diverse cauze la acest cules se produce o uzură accelerată a albinelor. tratarea fagurilor din depozit contra găselniţei. miere şi polen ridicaţi din familiile foarte puternice care constituie nucleul de bază al stupinei. iar uneori începe gonirea lor. . însămânţări de plante melifere în mirişte . în zilele toride. transportul şi depozitarea corespunzătoare a acestui produs care reprezintă plata eforturilor atât a albinelor cât şi a proprietarului stupinei.o agendă încărcată ca şi în lunile precedente.deci şi de la cel de salcâm câte 1-2 faguri cu miere căpăcită pentru fiecare familie. recoltarea şi prelucrarea nectarului). în caz că se observă tendinţe de furtişag sau acesta s-a declanşat se vor lua imediat măsurile de combatere. Înlocuirea mătcilor bătrâne. albinele care asigură termoreglarea cuibului (prin aducerea apei şi ventilaţie) vor fi mult mai puţine ele putând participa la alte activităţi (creşterea puietului. Se înţelege că este obligatoriu ca stupii să fie pregătiţi corespunzător fiecărei familii fiindu-i asigurat corpul sau corpurile suplimentare sau magazinele cu echipament de faguri destinat prelucrării nectarului şi depozitării mierii. 39 . Controlul stării sanitar-veterinare a familiilor se poate face o dată cu ridicarea fagurilor de recoltă. recoltarea seminţelor de plante melifere. este indicat ca în fiecare familie să se lase 5-6 kg de miere ca rezervă de hrană.

Aceasta are ca rezultat o diminuare a spaţiului de ouat al mătcii. se face dacă după recoltarea mierii (tei. Firesc este ca apicultorul. Paralel se asigură umbrirea familiilor în cele mai călduroase ore ale zilei. să acţioneze în direcţia manifestărilor fiziologice. Odată slăbite familiile de albine. începe perioada creşterii albinelor de iarnă. 2 sau 3 în aceeaşi celulă. iar albinele afectate creşterii puietului vor fi din ce în ce mai puţine. In vederea menţinerii puterii familiilor. pentru a o împuternici.. Lipsa puietului necăpăcit din familie este un semn aproape sigur al orfanizării. . aceste semne fiind evidente tot mai pregnant pe măsura trecerii timpului. pe pereţii celulelor.in cuib . iar în cazul extracţiei totale să înceapă imediat hrănirea în vederea completării rezervelor de hrană necesare iernării. să crească încă trântori şi deseori să schimbe liniştit mătcile) în schimb propolizează intens mai ales crăpăturile stupilor şi spaţiile pe care se sprijină extremităţile leaturilor superioare ale ramelor şi câteodată chiar urdinişul. în tot timpul familiile vor fi hrănite suplimentar (zahăr tos administrat săptămânal). Ouăle depuse neregulat. Dacă în luna precedentă creşterea puietului a înregistrat o diminuare. Acest blocaj apare ca urmare a manifestării pronunţate a instinctului de acumulare al familiilor. care contribuie la diminuarea ouatului mătcilor sub limita normală. Astfel scăderea temperaturilor atmosferice nocturne determină ca albinuţele s-ă părăsească fagurii periferici ai stupului şi să se aglomereze în zona centrală a cuibului adică în zona fagurilor cu puiet. Ca urmare a acestui blocaj. Mătcile obţinute prin încrucişări consangvine (mătci împerecheate cu trântori fraţi) dau în descendenţă puiet puţin iar uneori din ouăle depuse jumătate dispar după 6 ore.Albinele nu mai cresc faguri şi nici puiet de trântori ( deşi se poate ca în zonele cu culesul de întreţinere. care a înţeles diagnoza. dar şi mai puţin pregătite din punct de vedere fiziologic pentru traversarea iernii. fapt care contribuie la slăbirea exagerată a familiilor de albine.Luând aceste măsuri. Esenţial pentru fiecare stupar este să cunoască şi să asigure toate verigile fluxului tehnologic prin care familiile de albine sunt menţinute la o putere cât mai mare (număr de albine) ştiut fiind că puterea familiei stă în mulţimea de albine care populează stupul.Scăderea ouatului mătcilor şi a creşterii de puiet este un fenomen natural. familiile de albine ajung slăbite atât din punct de vedere al cantităţii de albine cât şi al calităţii mătcii. Acest fenomen este uşor de observat la astfel de familii care mai cresc trântori pentru a asigura fecundarea mătcilor tinere. bullet Dacă. organizarea de vetre la masivele melifere de luncă şi Delta Dunării.. bâzâitul plângător al albinelor este un semn cert nu numai al faptului ca familia este orfană (nu mai are matcă ci şi că avem de a face cu o familie bezmetică. în cursul lunii august apare de obicei un nou impuls de creştere fără însă a atinge nivelul de intensitate de la începutul verii.Este bine să ştim că . este necesar ca. .. Calitatea mătcilor este foarte importantă în această perioadă. creşterea puietului se desfăşoară la un nivel corespunzător şi astfel familiile nu slăbesc. în familii să se oprească suficiente rezerve de miere. Principalele secvenţe ale fluxului tehnologic care defineşte în această lună maniera de lucru in stupină sunt prezentate sintetic în continuare cu subtitlul: 40 .Rezervele de hrană. . cu precădere în zilele lipsite de cules natural. datorită apropierii sezonului rece. se acutizează tendinţele de agresivitate şi de furtişag. o matcă uzată neputând face faţă concurenţei cu albinele culegătoare. floarea-soarelui) familiile sunt lăsate la voia întâmplării. din ziua recoltării mierii după începerea culesului mare. respectiv mierea şi păstură sunt concentrate în jurul puietului dispus în centrul cuibului. Nu uitaţi . familiile se menţin în stare activă. eclozionate în această perioadă. biologice şi de comportament ale familiei de albine înlesnind acesteia desfăşurările dictate în principal de instinctul de conservare a speciei. În urma culesului de mare intensitate de la floarea-soarelui. rezultând mai puţine albine cu corp gras format (albine de iernare). imprimat de ritmul caracteristic de viaţă al albinelor. august Pentru apicultor. Astfel puterea familiei scade. când albinele sunt grăbite să-şi formeze rezervele de hrană. ireparabilă de altfel. Apicultorii cu experienţă cunosc fenomenul de blocaj al cuibului manifestat prin depozitarea masivă de miere în fagurii din cuib. ele nu mai pot fi redresate până la sfârşitul sezonului. apare concurenţa între instinctul de acumulare şi instinctul de înmulţire. familiile să se activizeze. Cea mai mare eroare.se declanşează creşterea albinelor care vor traversa perioada de iernare sau altfel spus în stupi începe formarea generaţiei care va ierna. Totodată.Uneori. Scăderea creşterii de puiet poate fi accentuată de lipsa totală de cules şi de vremea excepţional de călduroasă. . august este o lună foarte importantă pentru că acum . . introducem într-o familie un fagure cu puiet tânăr necăpăcit şi a doua zi albinele trag (construiesc) botci de salvare trebuie să verificăm ca nu cumva familia să fi rămas fără matcă. în stupi apar semnele pregătirii pentru iernare. balanţa înclinându-se în favoarea acumulării.stabilirea planului de reparaţii . dacă lipsa de cules continuă.

înlocuirea mătcilor bătrâne cu botci căpăcite sau chiar cu mâţei ce urmează a se împerechea după introducerea lor în familii. . De asemenea. Aceşti faguri trebuie să fie lipsiţi de defecte şi. Aceasta pentru că familia va rămâne fără puiet timp de 10-15 zile sau chiar mai mult iar unele familii pot rămâne uneori fără mătci din cauza pierderii lor la zborul de împerechere. Introducerea mătcilor în familii este o operaţie care indiferent de metoda folosită . provocând diaree. E o �miere grea�. pe cât posibil. nu se recomandă. Calitatea fagurilor respectiv al cuibului. familiile să fie deplasate la culesuri târzii din păşunile şi fâneţele situate în luncile apelor curgătoare sau în zone inundabile pentru a-şi forma rezervele de hrană naturală care.) şi înlocuirea ei cu miere. Existenţa unor bune culesuri târzii de întreţinere poate determina blocarea cuiburilor prin depozitarea rezervelor de hrană în zona creşterii puietului. Trebuie însă avut în vedere distribuirea ramelor cu rezerve de hrană la marginile fiecărui corp organizându-se cuiburile în zona din mijloc. după descăpăcirea mierii. Completarea rezervelor de hrană pentru iarnă. La fel ca în primăvară. cu ocazia lucrărilor prilejuite de ultima extracţie a mierii. în intervalul de timp la care ne referim ca şi în cel următor. După restrângerea cuibului cu ajutorul diafragmei despărţitoare se procedează la împachetarea cuibului cu perniţe laterale iar deasupra podişorului se pune o salteluţă mai groasă. la intervale scurte în funcţie 41 . magazinele) cu miere la stupii verticali precum şi ramele de recoltă la stupii orizontali. S-a dovedit cu prisosinţă că mătcile tinere depun mai multe ouă la sfârşitul verii şi chiar toamna decât cele vârstnice mai ales în cazul absenţei unor culesuri de întreţinere. începătorii sau cei care nu au îndemânarea şi cunoştinţele necesare vor trebui să apeleze la ajutorul unui apicultor avansat. De aceea. Dacă fagurele a fost complet însămânţat cu ouă. . dacă se poate. preferabil de salcâm sau sirop de zahăr concentrat.Este bine ca în această perioadă. operaţia se poate repeta la intervale de 5-7 zile sau chiar mai repede. fără celule deformate sau de trântori. Se va folosi siropul de zahăr în proporţie 1:1 (1 parte zahăr la o parte apă administrate în hrănitor în porţii mai mari sau mai mici. Se recomandă mătcile selecţionate şi verificate obţinute prin metode gospodăreşti din familiile recordiste ale stupinei sau mai bine cele achiziţionate de la producătorii consacraţi de mătci ori din pepinierele de creştere specializate. Tehnologiile moderne de creştere şi exploatare a albinelor prevăd înlocuirea anuală a jumătate din toate mătcile stupinei ştiut fiind că prolificitatea scade iar o matcă de 3 ani nu mai posedă o viteză de ouat mulţumitoare. Mai ales în timpul nopţii temperaturile scăzute determină o încetinire a ouatului mătcii. Concret.presupune pricepere şi respectarea obligatorie a unor reguli îndeobşte cunoscute de stuparii cu experienţă. Activarea intensităţii şi prelungirea perioadei de creştere a puietului. De rezultatele acestui control depinde cum se vor desfăşura viitoarele acţiuni. Se urmăreşte optimul în: Calitatea mătcilor (reginelor) . După terminarea culesurilor târzii. în zona cuibului la stupii orizontali sau în corpul corespunzător la stupii verticali din cele două corpuri destinate pentru iernare se vor asigura faguri clădiţi în anul precedent în care au fost crescute mai multe generaţii de puiet.Acţiuni specifice În stupină . se ştie.Se va începe acţiunea de revizie generală a familiilor pentru aprecierea rezervelor din cuib precum şi a calităţii mătcilor. se vor dispune după diafragmă de unde mierea va fi transportată de albine în cuib. Calitatea nu este dată doar de vârstă ci şi de provenienţa mătcilor. Identificarea manei în rezervele de hrană. Dacă nu există asemenea culesuri în zona de amplasare a stupinei sau lipseşte posibilitatea deplasării stupinelor în asemenea perimetre se recomandă efectuarea unor hrăniri stimulente. Asigurarea căldurii în cuib. Deblocarea cuiburilor. . Perioada sfârşitului verii şi începutul toamnei este intervalul de timp în care acceptarea mătcilor în unităţile biologice destinate schimbării se petrece cel mai uşor adică fără sau cu puţine manifestări de respingere. mătcile evită să depună ouă în fagurii noi care păstrează mai greu căldura. extragerea acestei mieri (nu este recomandată lăsarea mierii de mană în cuiburile de iernare deoarece. Pentru a elimina acest neajuns se procedează la reducerea cuibului care va fi format numai din rame bine acoperite cu albine Fagurii cu puiet gata de eclozionare şi cei cu miere puţină vor fi aşezaţi la margine sau. deblocarea cuiburilor se face prin introducerea în mijlocul cuibului a unui fagure clădit cu celule de albine lucrătoare. Restrângerea spaţiului de ouat determină ca familii foarte bune în timpul sezonului activ să slăbească excesiv şi să ajungă cu o populaţie insuficientă pentru traversarea în bune condiţii a perioadei de iarnă. prin bogăţia mineralelor conţinute încarcă intestinul albinelor. se vor ridica magazinele şi corpurile de recoltă (caturile. culturile furajere din mirişti oferă un bun cules de întreţinere. în cazul unor familii puternice ce ocupă două corpuri în stupi multietajaţi se practică procedeul inversării corpurilor. este cea mai bună. .

În atelierul stupinei: condiţionarea mierii : tratarea fagurilor din depozit contra găselniţei. pentru anul următor. septembrie Odată cu venirea toamnei familiile de albine îşi încep pregătirea pentru iernare. Glucidele sunt indispensabile funcţionării muşchilor. recoltarea seminţelor de plante melifere.Nopţile reci fac ca albinele să se strângă pe fagurii de puiet din mijlocul cuiburilor. Pentru umplerea cu miere a unei singure celule albina trebuie să aducă de 17 ori nectarul în acea celulă. la care se dezvoltă acest organ specializat în acumularea de rezerve de proteine şi grăsimi. . În zonele unde polenul din natură este insuficient se vor introduce rame cu păstură sau. Albinele crescute în această perioadă sunt diferite de cele eclozionate în timpul verii. mătcile 42 .. vor fi completate prin crearea condiţiilor optime în cuib pentru creşterea intensă de puiet.Luna echinocţiului de toamnă .. Organizarea transporturilor la masivele melifere cu înflorire târzie.Măsurile de menţinere a puterii familiilor de albine. Această perioadă se caracterizează prin aceea că numărul de albine. Se vor respecta întocmai indicaţiile cuprinse în prospectele acestor medicamente de mare eficacitate şi care se găsesc de vânzare în magazinele Apicola şi în farmaciile veterinare din întreaga ţară. se caracterizează ca o perioadă când la albinele de iernare se apropie de sfârşit acumularea în organism a unor importante cantităţi de glucide. intensitatea creşterii puietului şi activitatea de zbor se diminuează. . prin unire cu nuclee cu mătci de rezervă. In cazul lipsei de polen în cuib şi în natură.. iar în lipsa acestora Se administrează turte de polen sau înlocuitori.data la care ziua este egală cu noaptea.. deasupra diafragmei. prin faptul că acestea pot trăi 7-8 luni spre deosebire de cele de vară la care durata medie de viaţă este de 35-45 zile. formate în cursul lunii iunie. lipidele compun rezervele necesare metabolismului iar proteinele vor intra în hrana larvelor şi a mătcilor în perioada rece când albinele nu culeg polen din natură. dacă fenomenul a apărut. Corpul gras se dezvoltă numai la albinele de iarnă.calendarul marcând în 23 septembrie . cu pricepere şi exigenţă maximă. Paralel cu aceasta vor fi înlocuite mătcile care nu ouă normal. Sezonul apicol nu se încheie o dată cu terminarea unui mare cules. . asiguraţi în lunile precedente. protide şi lipide care alcătuiesc aşa-numitul "corp gras" situat în partea dorsală ca o căptuşeală sub învelişul chitinos. Furtişagul în stupină reprezintă una dintre cele mai primejdioase stări în existenţa oricărei familii de albine putând determina diminuarea ei. în august se află pe primul plan pregătirile pentru sezonul apicol activ al anului următor. Deci se cere o maximă atenţie la prevenirea furtişagului sau. Aceasta se datorează modificărilor în structura biologică şi fiziologică a albinelor de iarnă. împachetarea acestuia şi introducerea în mijlocul acestuia a fagurilor goi. Un mijloc eficient de întărire a familiilor în vederea iernării îl constituie folosirea familiilor ajutătoare. Organizatorice: Întocmirea planului de aprovizionare cu utilaje şi materiale. Se impune reducerea volumului cuibului. În această perioadă. Supravieţuirea acestor albine se datorează şi faptului că ele participă mai puţin la creşterea de puiet şi la activitatea de cules de nectar. Controlul situaţiei stupinei.de ritmul consumului. se introduc l�2 faguri cu păstură. urmărindu-se o dezvoltare corespunzătoare a lor prin hrăniri stimulative. în lipsă turte cu polen sau înlocuitori (turte cu polen 30%). aceasta garantând o bună traversare (fără pierderi) a sezonului rece şi un început bun în primăvara următoare. luate în luna precedentă. cărora până la unirea cu familiile de bază li se vor asigura condiţii pentru creştere intensă de puiet. Tratamentele de bază pentru diagnosticul şi combaterea varroozei se fac la început cu medicamentul Varachet. Toate lucrările fluxului tehnologic trebuiesc acum efectuate la timp. Nu uitaţi . Se va acorda o atenţie sporită familiilor ajutătoare. apoi cu Mavrirol produse de Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Apicultură. a mai multor stupi sau a întregului efectiv. formate în cursul lunii iunie..Este bine să ştim că . în care au crescut mai multe generaţii de puiet. pe seama consumului de păstură.. el trebuie rapid şi energic combătut.

un cules de întreţinere ar fi binevenit dar vegetaţia de interes apicol se diminuează pe zi ce trece excepţie făcând zonele inundabile din luncile apelor curgătoare sau din Delta Dunării unde se mai găsesc specii vegetale de interes apicol aflate în diferite fenofaze de înflorire (început. Stimularea se va face cu sirop de zahăr în raport de zahăr:apă = 1:1 sau 2.în funcţie de viteza cu care albinele prelucrează şi depozitează hrana . Hrănirile se fac în porţii mai mari sau mai mici . Legat de cantitatea şi calitatea rezervelor energetice (miere + sirop din zahăr) apicultorii sunt de acord că necesarul pentru iernare trebuie asigurat conform a trei principii şi anume: 1. În condiţiile în care matca depune între 600-800 de ouă pe zi. . chiar de la începutul lunii. iar în condiţiile de lipsă de cules ponta poate înceta. este o acţiune deosebit de importantă cu atât mai mult cu cât se realizează 43 .1. unde culesurile târzii sunt de mică intensitate sau lipsesc. 2. oferă stuparului acele constatări ce îi vor direcţiona toate acţiunile ce vizează iernarea fără pierderi şi menţinerea capacităţilor productive ale familiilor de albine în viitorul sezon apicol activ.administrând în hrănitor siropul de zahăr 2:1 având grijă ca la administrare să nu declanşăm furtişagul. fiecare trebuie să apeleze la un stupar care are deja consacrare în profesie. bullet Asigurarea rezervelor de hrană până la nivelul necesarului obligă uneori pe apicultor să intervină cu hrăniri de completare. Înlocuirea mătcilor defecte sau epuizate. Din totalul rezervelor cel puţin 50% trebuie să o reprezinte mierea. De asemenea se intensifică propolizarea cuiburilor. Acolo unde este necesar se vor introduce 1-2 faguri goi închişi la culoare. constatate şi corect interpretate. .Cele mai mari pierderi de familii de albine se produc în stupină în timpul sezonului rece. În nici un caz nu se va lăsa în stup miere de mană pentru că aceasta favorizează apariţia diareii la albine. Amănunte despre pregătirea iernării sunt redate pe larg în capitolul "Pregătirea familiilor de albine pentru iernat" din "Iernarea familiilor de albine".depun din ce în ce mai puţine ouă.Valorificarea unor surse târzii de cules asigură un plus de miere şi păstură în rezervele de hrană pentru iernare şi determină evitarea furtişagului în cazul administrării siropului de zahăr menit completării rezervelor. aceştia din urmă dând nu numai sfaturi ci orânduind practic pentru iarnă în tandem cu începătorul cuibul câtorva dintre familiile stupinei. maxim sau sfârşit) după cum evoluează în arealul respectiv condiţiile meteorologice (temperatura aerului şi precipitaţiile).Încă o manifestare caracteristică acestei perioade constă în izgonirea trântorilor din stup. Tot legat de calitatea mierii care compune pachetul de faguri cu rezerve se recomandă ca mierea din stup să fie pe cât posibil de salcâm. restul fiind formate din sirop de zahăr prelucrat de albine şi depozitat în faguri. Stimularea se poate face şi prin introducerea de rame cu miere şi păstură. căpăcită şi provenită numai din familii de albine sănătoase. Administrarea de stimulente nutritive este necesară mai ales în zonele de deal şi munte. Pentru 1 kg de albine sunt necesare minimum 10 kg rezerve glucidice. 3. Echilibrarea rezervelor de hrană între familiile stupinei cu observaţia că pe durata sezonului rece cantitatea de miere necesară unei singure familii ca rezerve de hrană este de minimum 18-20 kg. Este deci de maximă importanţă ca toate pregătirile de iernare să se facă prin intervenţii corecte. Pentru a reaminti încă o dată lucrările principale din această lună care trebuiesc executate în stupină enumer pe scurt Acţiunile specifice: În stupină Strâmtorarea drastică a cuibului . conduita apicultorului în faţa diverselor situaţii va fi diversă în funcţie de cele observate.Revizia amănunţită a stării flecarei familii de albine din stupină. Astfel matca va oua în aceştia stimulându-se astfel creşterea puietului. Desigur. Desigur. Se vor scoate din cuib ramele cu miere şi polen şi se vor introduce după diafragmă. . Cantitatea de larve din cuib este din ce în ce mai mică şi uneori spre sfârşitul lunii în stup nu mai există puiet.Apariţia unor culesuri de nectar şi polen poate spori activitatea familiei dar nu la intensitatea de la începutul verii. Apicultorii începători sau debutanţi trebuie să apeleze la câte un coleg cu experienţă.cu ajutorul diafragmei la nivelul numărului de rame ocupate compact de albine. executate în timp util. . este necesară intensificarea pontei prin crearea de spaţiu necesar ouatului.

fundurile. Nu uitaţi . ceară şi alte produse. Se triază şi organizează grupa familiilor de prăsilă. podişoarele şi suporţii pe care stau stupii se verifică şi. Dacă în cursul verii familiile trebuiau protejate de arşiţa soarelui. Este bine ca în nopţile mai reci cuibul să fie protejat împotriva frigului. crescut din suşe valoroase. consumă mult polen care este necesar formării rezervelor de proteine în organismul lor (corpul gras) . Repararea. favorabile activităţii albinelor. De aici rezultă recomandarea de a nu administra sirop în doze mai mari de doi litri o dată dacă în cuib există ouă şi se cresc larve. dezmembraţi sau mucegăiţi). Cu ocazia pregătirilor pentru iernat.pe care ochiul omenesc nu o deosebeşte în lumina difuză.mai uşor decât vara. capacele. Acestea depun ouă mai puţine şi ca rezultat consumul de polen pentru creşterea puietului este redus. Folosirea în hrana albinelor a siropului de zahăr invertit cu 3 g %o acid citric asigură la intrarea în iarnă familii mai puternice cu 100-150 g albine faţă de hrănirile cu sirop de zahăr neinvertit. În această lună ca şi în luna următoare este necesar ca în cuib să existe rezerve suplimentare de păstură. albinele umplu rapid celulele cu hrană astfel că la un moment dat încep să scoată şi ouăle depuse. 44 . neocupate cu creşterea puietului.cu defecte. În atelierul stupinei: Dezinfectarea stocului de faguri din depozit contra găselniţei. procedându-se la reformarea şi topirea fagurilor vechi sau necorespunzători (rupţi. se fac reparaţiile. In stupinele unde există posibilităţi este necesară o reformă (înlocuire) de 25-50% a mătcilor cunoscând că o matcă poate fi exploatată în condiţii optime 2 sau cel mult 3 sezoane apicole. Se va urmări ca materialul introdus să fie de calitate superioară. Cea mai mare cantitate de polen există toamna în familiile cu mătci bătrâne.Se iau aceleaşi măsuri pentru intensificarea creşterii puietului în familii.fără de care nu pot rezista intemperiilor iernii şi efortului ce trebuie depus în vederea creşterii de puiet spre sfârşitul iernii. se iau numai măsuri pentru menţinerea puterii acestora. de acum înainte vor trebui ţinute în plin soare pentru a stimula activitatea lor legată de creşterea puietului. Stabilirea producţiei globale şi producţiei marfă la miere. după soare. Se va evita introducerea botcilor de roire sau botcilor de salvare. recondiţionările. sfârşitul lunii marchează încheierea perioadei favorabile întăririi familiilor. dezinfectarea şi vopsirea echipamentului vechi. Familiile slabe a căror bună iernare este pusă sub semnul întrebării vor fi unificate cu alte familii slabe sau fagurii cu albine lucrătoare proveniţi de la familiile desfiinţate se vor utiliza la împuternicirea unor familii de putere medie. Tratamentele de toamnă pentru diagnosticul şi combaterea varroozei pot începe şi ele se vor efectua conform indicaţiilor din prospectul medicamentului Varachet (tratamentele se repetă de trei ori la interval de 7 zile. În această perioadă generaţiile tinere de albine. accesorii).echipamentul de faguri al stupinei va fi verificat şi sortat. Albinele hrănite cu sirop de zahăr invertit chimic au glandele faringiene şi corpul gras dezvoltate aproape cât cele hrănite numai cu miere. Completarea rezervelor de hrană pe bază de sirop de zahăr la sfârşitul celei de a 2-a decade a lunii septembrie uzează albinele pentru iernare indiferent de varianta de hrănire comparativ cu hrănirile timpurii. Construirea şi asamblarea echipamentului nou (rame. recondiţionarea. în zile cu soare). stupi. Organizatorice: Organizarea reparaţiilor. etanşeizările şi vopsirile respective. Pe vreme închisă şi mohorâtă albinele se orientează în principiu. Întocmirea situaţiei pregătirii familiilor în vederea iernării. Corpurile stupilor. în continuare. acolo unde este cazul. În cazul hrănirilor intensive cu sirop de zahăr în cantităţi mari. datorită diminuării ouatului mătcilor.din luna august. . mai ales în zonele de sud. când temperatura mediului este peste 14 grade. Complicatul ochi compus al albinei îi dă acesteia posibilitatea să sesizeze aşa-numita lumină polarizată . În general. desfiinţând practic ponta mătcii.

A zecea lună a anului. este o lună de miez de toamnă uneori cu zile calde care alternează cu perioade reci şi ploioase. Se înţelege că. . fireşte fiecare familie având urdinişul propriu. De aceea apicultorii pricepuţi aleg o vatră de iernare însorită aşezând stupii cu urdinişurile spre sud într-un amplasament şi o poziţie care îi protejează de vânturile şi curenţii reci.să supravieţuiască traversând cu bine rigorile iernii Acum este momentul. bullet O altă acţiune importantă este aranjarea (orânduirea) cuibului pentru iernare. pe măsura răcirii vremii la temperaturi mai mici de sub +8°C albinele se strâng în ghemul de iernare care se afânează desfăcându-se numai atunci când temperaturile exterioare cresc la +12°C . proaspăt eclozionate care antrenează la zbor şi albinele mai vârstnice este un fenomen cu efecte benefice asupra iernării şi stării de sănătate a familiilor.Aranjarea fagurilor se face ţinând cont şi de principiile biologice ale dezvoltării pe verticală. Din păcate în unele stupine se întâlnesc în această lună situaţii nedorite când. În lipsa puietului.Organizarea (orânduirea) cuiburilor pentru iarnă se face diferenţiat. împerecheate în august sau la începutul lunii precedente. în raport cu repartizarea mierii în faguri. momentul ales pentru aceste acţiuni va fi în orele amiezii în zilele calde şi însorite pe care Dumnezeu le oferă celor leneşi. lată dar ce trebuie avut în vedere în cadrul a ceea ce am numit în calendar pe tot parcursul lunilor acestui an: Acţiunile specifice În stupină Strâmtorarea cuiburilor utilizând diafragmele la nivelul unui număr de rame integral ocupate de albinele care vor ierna. denumită popular "brumărel". De aceea este bine ca în familiile unde se vor găsi rame cu ouă proaspete. un cules mediocru de întreţinere) sau familiile au mătci tinere. în unii ani. octombrie este o lună cu temperaturi de vară şi cer senin astfel că albinele tinere de curând eclozionate pot face primele zboruri în jurul stupinei. Familiile care nu s-au bucurat din partea apicultorului de atenţia corespunzătoare au şanse minime . Menţinerea acestei temperaturi se face cu consum de energie de către albine. Dacă vremea este favorabilă (temperaturi mari. Oricum.octombrie Toamna este anotimpul în care pregătirea sezonului apicol din anul următor este în plină desfăşurare. principalele lucrări obligatorii care asigură o bună iernare a întregului efectiv sau numai a unei părţi din el nu au putut fi executate corect şi la timp. .sau mai bine-zis nu au şanse . Unirea nucleelor prea slabe şi introducerea mătcilor în cuşti în vederea iernării în afara ghemului. Din acest moment nu mai este indicată stimularea creşterii puietului deoarece aceasta se face în detrimentul albinelor doici din familii. numai în interiorul ghemului. Aceasta duce la o uzură mai mare comparativ cu situaţia când nu există puiet. acesta întinzându-se pe suprafeţe nu mai mari decât o palmă pe 2-3 rame din centrul cuibului. din diferite motive. Creşterea de puiet are nevoie de temperatura de 34-35 de grade.Ponta mătcilor se reduce considerabil (mătcile uzate nu mai au pontă sau se pot pierde) iar creşterea puietului în toate familiile de albine (în toate zonele ţării) se diminuează chiar şi în familii cu mătci tinere. pe ramele cu faguri din centrul cuibului mai pot fi găsite suprafeţe mici cu puiet căpăcit foarte aproape de momentul eclozionării. mai ales în sudul ţării. nepăsători şi întârziaţi la "apel".Se consideră că zborurile albinelor tinere. În cazul unor familii slabe se poate practica iernarea în acelaşi stup (mai ales la stupii orizontali) a două familii separate printr-o diafragmă etanşă (oarbă. albine ce se vor uza. temperatura ghemului se menţine în jurul valorii de 24-25 de grade. care cer ca în partea 45 . ţinând cont de faptul că în timpul iernii albinele compactate în ghem nu se deplasează pe fagurii laterali pentru hrană ci numai în sus pe fiecare interval dintre cei doi faguri vecini care găzduiesc albine. acestea să fie scoase (în a doua perioadă a lunii şi dacă temperaturile sunt scăzute). nefiind apoi capabile să treacă peste iarnă sau să asigure în primăvară creşterea de puiet. . pe ultima sută de metri ca apicultorul întârziat să purceadă de îndată la efectuarea acelor acţiuni specifice pe care le-am consemnat mai ales în calendarele pe lunile august şi septembrie. la modul concret. .

Deasupra podişoarelor şi lateral. De aceea. talaş. rupţi. Suplimentarea în primăvară a hranei cu zahăr va uza albina datorită prelucrării acestuia. Dacă există mai mulţi faguri cu miere insuficientă aceştia vor fi trecuţi după diafragmă şi vor fi descăpăciţi pentru ca albina să transporte mierea în cuib. Mulţi apicultori folosesc ziarele vechi pentru păstrarea căldurii în cuib.5 kg de miere. necorespunzători (vechi. . ca fiind necesare pentru o iernare corectă. în funcţie de puterea familiei. Instalarea la urdinişurile stupilor a gratiilor contra şoarecilor ştiut fiind că pătrunderea în stup a rozătoarelor este o adevărată calamitate pentru familia respectivă. În atelierul stupinei: Sortarea şi reformarea fagurilor reformaţi. În cazul stupilor multietajaţi se vor folosi doar corpurile în care există albină. cârpe sau bucăţi de polistiren expandat. se vor completa rezervele de hrană. în funcţie de resursele locale. Este bine să ştim că … 46 . În cazul în care aceste cantităţi nu există în stup se vor completa cu miere din rezerva de faguri sau administrarea de sirop (acţiune începută în luna trecută. aproximativ 16-20 de kg de miere în stup. în prima perioadă de iernare şi la 1. crearea de orificii de ventilaţie în podişor. stuf ş. garduri din specii vegetale. central sau unilateral. Consumul total al unei familii medii se situează în jurul valorii de 7-8 kg de miere. Pentru mai multe informaţii consultaţi "Iernarea familiilor de albine". La formarea cuibului se va avea în vedere ca îndeosebi fagurii laterali să aibă coroanele formate cel mult până la jumătate. Tratamentele se fac respectând riguros indicaţiile din prospectele ce însoţesc medicamentele de uz apicol.Modul de amplasare a fagurilor poate fi bilateral. consumul de hrană fiind mai mare în stupii unde aceasta nu există. Controlul stării utilajelor şi eliberarea lor în vederea reparaţiei. iar ca fagurii laterali vor fi aleşi cei mai plini.5-2 kg pe familie. se situează la 700-900 de grame pe zi. garduri provizorii din tulpini de floarea-soarelui. pe vatra stupinei.se pun salteluţe umplute cu paie. Protejarea cuibului împotriva frigului. bullet Asigurarea aerisirii stupilor se poate realiza prin: reducerea urdinişului corespunzător cu mărimea (puterea) familiei. Efectuarea a două tratamente obligatorii pentru combaterea varroozei cu Varachet sau alte medicamente specifice atunci când în familii puietul a eclozionat în totalitate. întoarcerea podişorului la stupii multietajaţi cu deschiderea spre marginea superioară a corpului. se consideră. t Plantarea de arbori şi arbuşti meliferi (şi alte specii melifere perene) în grădini. Cantitatea necesară ieşirii din iarnă este mai mare datorită consumului abundent din primăvară destinat creşterii puietului până la apariţia unui cules de întreţinere din natură. Protecţia stupinei contra vânturilor şi curenţilor. Consumul de hrană. curăţirea şi dezinfectarea stupilor şi utilajelor eliberate.În cuib se vor lăsa numai fagurii acoperiţi complet cu albină şi care au cel puţin 1. Dispunerea stupilor pe suporţi într-o poziţie uşor înclinată pentru a preveni stagnarea apei pe fundul stupilor.de jos a fagurilor să existe spaţiu pentru puiet iar deasupra aşa-numitele coroane de miere. Protecţia stupinei împotriva curenţilor reci de aer şi a vânturilor predominante prin aşezarea stupilor la adăpostul unor clădiri.a. după diafragme. Organizatorice: depozitarea utilajelor şi materialelor. Acolo unde este necesar. cu celule de trântori) şi topirea acestora (extracţia şi condiţionarea cerii). Executarea gropilor pentru plantarea arborilor şi arbuştilor meliferi. de porumb. Realizarea în cuib a unui regim termic optim se face prin împachetarea cuiburilor cu materiale termoizolante. Deosebit de importantă este şi rezerva de păstură apreciindu-se drept suficientă o cantitate de 1.5-2 cm prin distanţarea ultimei scândurele a podişorului (la stupii orizontali). cea mai indicată fiind aşezarea bilaterală. .sau pe terenurile disponibile. Înlesnirea şi supravegherea zborurilor de curăţire.5-2 kg din momentul începerii creşterii de puiet (de obicei în a doua jumătate a lunii ianuarie). practicarea unei deschideri de 0.

în urma unor laborioase experienţe aspectele de comportament a albinelor aglomerate în ghem. având o formă sferică sau elipsoidală se formează în general pe fagurii dispuşi în dreptul urdinişului.Dacă albinele au intrat la iernat şi familiile au fost bine pregătite pentru sezonul rece să le urăm o iarnă uşoară.U. g) în centrul ghemului temperatura minimă este de circa +13.cât durează sezonul rece . Albinele convieţuiesc astfel în tot timpul sezonului rece până la începutul primăverii anului următor. fiziologic şi comportamental un tot unitar viu şi funcţional în care producerea căldurii. .9°C şi în prima parte a iernării nu depăşeşte +25°C iar în a doua parte (la sfârşitul lunii ianuarie şi începutul lunii februarie) temperatura creşte şi se menţine la +34°C +36°C în zona centrală în care matca depune ouă şi se creşte puiet. Principalele concluzii la care a ajuns sunt: a) ghemul este format din coajă şi miez. sprijin pe care nu-l oferă celulele de trântori care. a lămurit mai demult. Dacă pregătirile nu s-au terminat. difuzia ei şi constantele de temperatură se fac cu un randament (raportul consum energetic/efect termic) care întrece parametrii de eficienţă a ingineriei termodinamice umane. . f) radierea căldurii se petrece dinspre miez spre coajă.+14°C) albinele pot efectua zboruri sumare de curăţire la care participă cu precădere ultimele contingente de albine proaspăt eclozionate. abundenţa resurselor nectaro-polenifere şi condiţiile meteorologice care determină într-o măsură hotărâtoare profitul oricărei stupine. c) în coajă temperatura este de circa +8 . h) această temperatură tinde să se menţină constantă indiferent de temperatura exterioară sau cea din lada stupului.+10°C. e) căldura se produce intermitent prin consum de miere albinele emiţând periodic un bâzâit continuu frecându-şi în acelaşi timp picioruşele de restul corpului.A.. intră acum la iernat. albinele depun polenul numai în celule de lucrătoare fiindcă pentru a îndesa polenul au nevoie de un sprijin pe partea superioară a celulei. Nu uitaţi . d) miezul aflat în centrul ghemului este compus din matcă şi albine care nu sunt atât de înghesuite unele în altele este mai afânat. Aceasta asigură supravieţuirea familiei în condiţii adverse. i) în stup.cu grosime totală de 2-7 cm . un cercetător din S.pe ultima sută de metri. Acesta. puietul poate muri în masă din cauza frigului sau a înfometării. Succes tuturor stuparilor în acest final de sezon activ! noiembrie Ultima lună de toamnă este şi perioada în care familia de albine dacă încă n-a intrat. În concluzie . Clayton Farrar.bullet rezervele mari de polen în cuibul familiilor de albine înaintea iernării se constituie ca un semn de manifestare puternică a instinctului de roire în sezonul activ următor. vârsta ei. din cauza locilor moare în zone limitate. obturând crăpăturile pereţilor interiori ai stupului ceea ce elimină pătrunderea curenţilor reci în incinta stupilor fenomen foarte periculos care perturbă grav capacitatea de termoreglare a ghemului în timpul iernii.fiind în principal definit de aglomerarea albinelor în ghemul de iernare. se ştie că sunt construite cu un diametru mai amplu. întârziaţii trebuie să tragă tare.Ghemul de iernare reprezintă din punct de vedere biologic.se compune din mai multe straturi de albine care stau cu capul unele sub abdomenul altora ca ţiglele pe casă. Dacă în cursul lunii vor exista zile calde şi însorite (temperatura menţinându-se câteva ore la +13 . în spaţiul ghemului temperatura este cu 1-2"C mai mare decât temperatura aerului din afara stupului. în toate regiunile ţării. 47 . asupra producţiei de miere şi ceară influenţează în primul rând calităţile (proprietăţile) ereditare ale maicii.atunci când vremea permite . albinele adună propolisul cu precădere toamna fixând cu ajutorul lui ramele. modul de îngrijire (întreţinere) a familiilor. mozaicate cu porţiuni de puiet sănătos sau aparent sănătos. b) coaja ghemului . comportamentul ei în timpul celor 5-6 luni . fără pierderi.Menţineţi puterea familiilor de albine prin asigurarea liniştei desăvârşite şi prin protejarea vetrei de stupină contra vânturilor şi curenţilor.

sănătatea perfectă a familiei. Analiza rezultatelor stupinei.300 de celule. păsări. mijloace de transport. . de calitate bună şi accesibilă albinelor. Recondiţionarea. Topirea şi condiţionarea cerii rezultată din fagurii reformaţi. Organizatorice Procurarea de utilaje şi materiale. protecţia împotriva şoarecilor.O iernare fără griji. adăpost (stup) fără fisuri.Funcţionarea ireproşabilă (optimă a ghemului este condiţionată de corectitudinea pregătirii familiilor pentru sezonul rece ceea ce în principal înseamnă: alegerea unei vetre de iernare corespunzătoare. Controlul reparaţiilor. Strânsul seminţelor de la speciile forestiere. îndeplinind aceste condiţii stuparul poate fi liniştit că iernarea va decurge bine adică fără pierderi de efectiv şi fenomene nedorite. Apicultorii zgârciţi sau prea economi se înşeală.100 de celule din care sunt bune (corespunzătoare) doar 7-8. matcă tânără şi viguroasă. În iarnă intră albinele crescute în cursul lunii august şi începutul lunii septembrie dintre acestea multe trăind chiar până în luna mai. Plantarea arborilor şi arbuştilor meliferi. El va fi însoţit mereu de aceste minunate 48 . asigurarea de hrană suficientă.------.000 în rama de stupi multietajaţi sunt circa 6.+8°C ghemul de iernare este complet constituit. mai bine să rămână miere neconsumată în primăvară decât să nu ajungă în timpul iernii şi familia să sufere sau chiar să piară de foame. . ocrotind şi protejând albinele. la peste +38°C puietul moare iar la mai mult de +40°C mor toate albinele. . situaţii anormale şi fără intervenţii de avarie va bucura pe apicultorul care s-a preocupat din timp cu pricepere. t La temperaturi mai mici de +8°C albinele amorţesc. Ridicarea calificării profesionale. k) în raport de creşterile şi scăderile succesive ale temperaturilor atmosferice ghemul de iernare se strânge sau se afânează (se desface). Reformarea fagurilor de cuib se face după folosirea lor timp de 2-3 ani. Supravegherea mersului iernării prin vizite periodice în stupină. şi-a ales drumul vieţii însoţind. liniştea perfectă în stupină adică absenţa zgomotelor... animale. înainte de a fi folosiţi prin introducerea în stupi aceşti faguri se ţin 1-2 minute la soare. . curăţirea dezinfecţia şi vopsirea stupilor ca şi lucrarea anterior enumerată se fac în atelierul stupinei (dacă acesta există şi este amenajat corespunzător). Este bine să ştim că . "ascultarea" stupilor şi interpretarea celor auzite. Cele crescute în prima jumătate a lunii iulie sunt neviabile în perioada iernii. Reparaţia stupilor şi utilajelor. Întocmirea graficului culesului din sezonul expirat. Stimularea executării de albine a zborurilor de curăţire în însorite şi călduroase. adică după creşterea în ei a 10-12 generaţii de albine. Păstrarea ramelor cu faguri artificiali o perioadă mai îndelungată este influenţată de uscăciune. trepidaţiilor provocate de oameni. cu profesionalism şi dragoste de albine respectându-şi condiţia de stupar şi de om care. acesta este tabloul fenomenelor care se petrec în familia care traversează sezonul rece. agenţilor poluanţi. t Procurarea de cărţi şi abonarea la revistele de specialitate. din clăditoare sau din descăpăceală. Astfel ceara îşi recapătă aspectul lucios. În fagurele STAS (435x300 mm) pe ambele feţe sunt circa 9. termoizolarea cuibului.j) la temperatura exterioară de +6°C . consultă Centrul statistic ------. În atelierul stupinei Extracţia şi condiţionarea cerii. Însămânţarea faceliei.Sigur că procesul termodinamic este ceva mai complicat decât înşiruirea de mai sus dar. Îndepărtarea grabnică a situaţiilor necorespunzătoare care se pot constata cu prilejul vizitelor.pentru mai multe informaţii.Pe agenda de lucru a apicultorului sunt înscrise în această lună următoarele Acţiuni specifice În stupină Completarea ultimelor lucrări sau secvenţe din lucrările pregătitoare pentru iarnă. liber fiind. coriandrului şi altele (sub zăpadă. în mare. aceasta bineînţeles dacă vremea permite întârziaţilor să facă ceea ce n-au făcut în timp util.

lună de lună. . albinele au un comportament distinct şi propriu de iernare. De asemenea consumul mare de hrană poate fi cauzat de neizolarea stupilor împotriva frigului. sau ciocănitori. Dacă ghemul nu este format pe rezervele de hrană se vor scutura ramele cu albine pe ramele cu miere iar ramele goale se vor elimina. .datorită bunei pregătiri .Veţi menţine puterea familiilor de albine asigurându-le liniştea. Ele se aglomerează în acel ghem compact denumit ghemul de iernare în care se produce.cu temperaturi peste 13 grade. Producerea căldurii necesare este asigurată de acestea prin contracţii ale fibrelor musculare toracice şi abdominale.Chiar dacă . 3. calendarul de faţă. de gradul de etanşeizare a stupilor împotriva frigului .Coaja ghemului este formată din albine ce se mişcă din interiorul ghemului formând un strat protector. fiind format din două unităţi distincte: miezul ghemului şi coaja.Controlul consumului de hrană din perioada de iarnă se poate face prin menţinerea pe cântarul de control . Scăderile periodice de greutate indică cu destulă precizie cantităţile consumate şi intervalul de timp în care s-a produs consumul. 2. acasă în familie. Producerea de căldură în ghemul de iernare se face pe baza consumului de miere din rezerve.Este de reţinut ca familiile slabe consumă mai mult decât cele puternice acest consum sporit fiind însoţit de o uzură mai accentuată a albinelor care iernează. care au o influenţă binefăcătoare asupra iernării. zgomote puternice. . prima lună de iarnă astronomică (21 decembrie . Pe măsură ce temperatura fiecărui individ din coajă scade acesta se mişcă spre interior spre a se încălzi. . . fericiţi şi prosperi? Nu uitaţi . ridicarea salteluţelor.Datele experimentelor ştiinţifice ca şi observaţiile şi constatările multianuale ale unor prestigioşi apicultori posesori a zeci sau sute de stupi evidenţiază faptul consumului inegal de miere de la rezervele de hrană din stup.în general de corectitudinea pregătirii familiei şi a stupului pentru sezonul rece. Acest consum depinde de puterea familiei intrate la iernat. fiind şi locul de iernare a mătcii. accesibilitate pentru albinele din ghem. hrana fiind folosită exclusiv pentru menţinerea unei temperaturi constante în stup. pe site. se emite şi se păstrează căldura astfel că albinele pot suporta gerurile cele mai mari. Oare am exagerat cu ceva referindu-mă la gândul bun şi fapta bună proprii stuparilor optimişti.Se recomandă controlul iernării într-una din zilele cu timp frumos înţelegând prin timp frumos o vreme calmă şi însorită .În miezul ghemului temperatura este mai ridicată cu 1-2 grade. decembrie Ultima lună a anului. Diferit de ceea ce se întâmplă cu majoritatea altor specii de insecte. Conform datelor unor statistici multianuale putem accepta că în luna decembrie o familie de putere medie poate consuma până la 750-850 g de miere. . Ghemul de iernare reprezintă o unitate fiziologică complexă. De obicei în decembrie în toate stupinele cam aşa ar trebui să se petreacă lucrurile. . Dacă situaţia se prezintă conform descrierii de mai sus se închide stupul cu aceeaşi atenţie existând siguranţa că albinele nu au necazuri şi iernarea decurge bine. perniţelor şi a podişorului (tot cu grijă şi observarea formei şi amplasării ghemului de iernare. Practic ghemul se găseşte într-o continuă mişcare. Controlul sumar presupune: ridicarea capacului (cu grijă. cantitate suficientă. Acest control auditiv se face fără deschiderea stupilor prin ataşarea urechii de peretele din faţă al stupului sau prin 49 .data solstiţiului de iarnă când ziua are durata cea mai scurtă s-ar părea că este un interval de timp mort în care apicultorul n-are ce face. Căldura trebuie produsă atât pentru necesităţile fiecărui individ cât şi pentru a menţine în interiorul stupului o temperatură constantă. Acesta trebuie să se afle sub leaturile superioare ale ramelor (fagurilor) cu miere.bine protejat contra intemperiilor . calitate bună.rezervele de hrană îndeplinesc aceste trei condiţii esenţiale: 1. Luaţi măsuri de stimulare a zborurilor târzii de curăţire. Nu este deloc aşa şi vom vedea de ce atunci când vom enumera acţiunile specifice. se va căuta cauza.a unei familii de albine de puterea mijlocie (medie). . Această operaţie trebuie executată rapid pentru a nu stresa inutil familia de albine.insecte atunci când se află în stupină. în care activitatea albinelor se menţine la un nivel relativ ridicat. de asprimile iernii.O metodă foarte bună de a tine situaţia sub control este ascultarea stupilor sau mai bine-zis a familiei. . ca şi atunci când citeşte. aceasta putând fi generată de prezenţa rozătoarelor. .La familiile la care se observă un consum ridicat de hrană. în jurul valorii de 28°C. în afara ei.În această perioadă nu există creştere de puiet.

De aceea. centrifuge.Orice zgomot sau mişcare din jurul stupinei este percepută de albine. datorită trepidaţiilor. . Oricum în decembrie situaţii anormale este puţin probabil să fie constatate. frunze uscate sau pleavă pe care albinele care ies la zbor se pot aşeza şi odihni fără riscul de a înţepeni din cauza frigului.În luna decembrie stuparul harnic şi priceput are de lucru. datorită atacului ciocănitorilor sau piţigoilor. repararea. În funcţie de constatări se începe recondiţionarea acestora înţelegând prin recondiţionare curăţirea.Zăpada afânată prin care aerul pătrunde cu uşurinţă şi care uneori poate acoperi stupii nu constituie un pericol pentru viaţa albinelor. De aceea eventualele intervenţii mai ales legate de lipsa sau inaccesibilitatea hranei vom încerca să le tratăm în calendarele lunilor următoare. Fagurii şi ramele de la rezerva stupinei vor fi luaţi la mână astfel ca rezerva stupinei să fie completată numai cu rame şi faguri ce corespund exigenţelor. rulota apicolă. În atelierul stupinei Se verifică atent starea generală şi funcţională a tuturor uneltelor. 50 . Lucrări ce se efectuează iarna în stupină Recomand. În cazul în care a căzut zăpada aceasta se înlătură de pe suprafaţa oglinzii stupului şi se presară paie. tăvi de descăpăcit. O familie agitată va consuma astfel cantităţi mai mari de hrană.Sigur că. Este ca şi cum un medic ascultă cu stetoscopul inima şi plămânii ciocănind cu degetul coşul pieptului pacientului aflat la consultaţie şi. funcţie de ceea ce doctorul aude şi interpretează.ea cu succes a sezonului rece devine de neconceput Tocmai aici trebuie să apreciem locul şi rolul măsurilor de protecţie luate din timp ca şi necesitatea controlării îndeplinirii concrete a tuturor cerinţelor care asigură ceea ce îndeobşte denumim o iernare liniştită. prin instalarea de paravane. la faţa locului. zgomotelor. fără pierderi de efectiv. topitoare solare. cabana apicolă. Tot ce nu corespunde este trecut la reformă. cu grijă. existând pericolul epuizării rezervelor.se procedează astfel numai dacă în ferestrele iernii apar zile calde şi însorite cu temperaturi de +12 +14°C care permit zborurile de curăţire. echipament de protecţie etc. în stupină. mai ales apicultorilor începători. de asemenea. remorca apicolă şi chiar pavilionul vor trece printr-o atentă verificare cu toate etapele ulterioare presupuse de constatările verificărilor. la masa de lucru şi în reuniunile apicole el trebuie să fie prezent la următoarele Acţiuni specifice În stupină Controlul mersului iernării trebuie făcut concret. albinele moarte de la urdiniş (cu ajutorul unei sârme îndoită la unul din capete). la urdiniş.VI. pentru buna lor iernare. De aceea trebuie înlăturată orice sursă de zgomot din stupină. să citească literatura de specialitate şi dacă este posibil să facă aceste controale de iarnă sub îndrumarea unui apicultor consacrat şi priceput bucurându-se la faţa locului de competenţa dobândită după ani şi ani de practică a îndrumătorului. pagube care de obicei nu mai pot fi recuperate. fără zgomot întrucât obturarea urdinişului determină sufocarea albinelor. ceea ce determină o agitaţie mărită a acestora. . s-a format gheaţă aceasta se înlătură uşor. Vechea zicală românească conform căreia "bunul gospodar îşi face vara sanie şi iarna car" este acum de actualitate în sensul că atelierul stupinei devine locul în care stuparul pregăteşte din timp tot ce-i va fi necesar în viitorul sezon activ. dălţi.introducerea unui tub de cauciuc prin urdiniş şi ascultarea zumzetului care se aude din stup. Pentru favorizarea zborurilor de curăţire din zilele frumoase se vor elimina. dezinfecţia. afumătoare. pe vatra de iernare ca şi în fiecare stup. Dar dacă stratul de zăpadă a prins pojghiţă sau pe scândurelele de zbor. Însăşi atelierul. În cazul în care se observă curenţi de aer rece se vor lua măsuri pentru protejarea stupinei. A nelinişti albinele. diapozitivelor din dotarea stupinei. ambalaje de depozitare a mierii. Înlesnirea zborurilor de curăţire este asigurată anterior dacă stupii au fost orientaţi cu urdinişurile spre răsărit. utilajelor. Fiecare stup va fi atent observat şi ascultat procedând aşa cum este precizat în articolele amintite mai înainte. lovirii sau răsturnării stupilor de către animalele domestice sau chiar de către hoţi ori alţi răufăcători înseamnă de fapt pierderi grave de efectiv. .cel puţin săptămânal sau decadal a stupinei are şi un alt scop principal anume acela de a asigura liniştea deplină în incintă. . securitatea stupinei ca şi a fiecărui stup pe tot parcursul iernii este o condiţie fără de care traversa. pune diagnosticul si stabileşte tratamentul Despre interpretările emisiilor sonore pe care stuparul le recepţionează când ascultă stupii există relaţii lămuritoare în "Iernarea familiilor de albine". . în atelierul stupinei. Vizitarea periodică . cap. O uşoară lovire a stupului intensifică zumzetul astfel că urechea exersată a unui stupar priceput poate interpreta corect felul şi durata emisiei sonore. vopsirea şi finisarea acestora în principal este vorba despre stupi. a provoca deranjul lor datorită pătrundem şoarecilor în stupi. Dacă în decembrie sunt zile cu câteva ore mai calde şi însorite putem asista la zboruri de curăţire.

Analizând elementele de cheltuieli se poate uşor determina ponderea fiecăreia în totalul sumei cheltuite şi efectul asupra producţiei sub aspect cantitativ şi valoric. apicultorul trebuie să pună câte o ramă plină cu miere de o parte şi de alta a peretelui despărţitor al diafragmei. Ghiocel (Galanthus nivalis).nu mai puţin de 40 de zile până la culesul principal . 51 . De exemplu.. Aninul negru (Alnus glutinosa).va avea suficiente albine culegătoare capabile să valorifice profitabil abundenţa de nectar. În apicultură este cunoscută Legea celor 40 de zile conform căreia din momentul depunerii oului de către matca fecundată. Viorea (Scilla bifolia). în prima parte a iernării activitatea lor este redusă şi în familie este suficient aerul ajuns în stup prin zăpada afânată.. dacă culesul principal. familii. Zălog (Salix cinereea). Aceasta este o acţiune importantă care se face la masa de lucru cu pixul în mână şi eventual cu calculatorul alături.. de regulă... Albinele din ambele familii vor fi atrase de căldură spre aceste rame. Răchită (Salix viminalis). începând din ianuarie-februarie. sunt îndepărtate pe neobservate sau sunt mâncate de albine. La masa de lucru Se calculeaza cât mai exact cheltuielile efective pe anul apicol sau pe anul calendaristic expirat. Piersic (Piersica vulgaris). Încheierea ramelor achiziţionate ca rame la pachet. Ulm (Ulmus campestris). urmare acestui fapt. Cine crede. până în momentul ieşirii din stup a albinei zburătoare trec 40 de zile. la formarea cuiburilor. precum şi o dezvoltare de primăvară bună. creşte necesarul schimbului de aer. Nu uitaţi Iernarea familiilor de albine în bune condiţii reprezintă premisa creşterii unui puiet de bună calitate.Reformarea şi topirea fagurilor. să zicem cel de la salcâm este aşteptat la 15 mai. Apicultorul care asigură în toate condiţiile necesare unei ponte intense. Ouăle. Organizatorice: ridicarea calificării profesionale. Cea mai bună perioadă de citit şi recitit literatura apicolă nu trebuie irosită în van. elaborarea planului de îmbunătăţire şi folosire a bazei melifere în anul următor. în cazul iernării a câte două familii într-un stup orizontal. . urmărind termenele optime .Este bine să ştim că . Prin protejarea vetrelor de stupină contra vânturilor şi curenţilor şi prin expunerea stupilor în plin soare. Arţarul american (Acer negundo). recondiţionate este de asemenea o acţiune la ordinea zilei. Având aceste date bilanţul de venituri şi cheltuieli este aproape gata. În stupii acoperiţi cu zăpadă albinele iernează bine. în această situaţie apicultorul îşi poate face o părere greşită conform căreia matca a intrat în iarnă neîmperecheată din cauza lipsei de trântori. Mătcile împerecheate la începutul toamnei pot fi de calitate. mai devreme sau mai târziu. Zambilă (Hyacinthus orientalis). După împerechere ele pot începe ouatul dar de multe ori albinele nu mai cresc acest puiet.Un bun manager ştie să tragă concluzia analizând bilanţul stupinei şi bazat pe aceste concluzii poate întocmi un plan realist de activitate pentru viitorul sezon apicol activ. pretinde sau afirmă că le ştie pe toate greşeşte şi. Venitul sau profitul pe stupină se obţine scăzând totalul cheltuielilor din totalul veniturilor. mătci)obţinute în stupină în perioada sezonului apicol. extragerea şi condiţionarea cerii este o acţiune care dacă nu a început poate începe. Cais (Armeniaca vulgaris). însârmarea lor şi lipirea fagurilor artificiali pe ramele noi sau pe cele vechi.. în cea de a doua parte a iernării în cuiburi apare puietul şi. o reglează în acelaşi timp. Salcie căprească (Salix caprea). . familiile se pregătesc cu 6 săptămâni înainte adică începând cu prima decadă a lunii aprilie. Se însumează cantitativ şi valoric producţiile de miere şi alte produse apicole inclusiv material biologic (roi. Toamna.. Bănuţei (Bellis perennis)... se va dovedi că fudulia este păguboasă.. Mierea ursului (Pulmonaria officinalis). Condiţionarea şi valorificarea seminţelor de plante melifere. micşoraţi consumul de hrană şi uzura organismului albinelor Speciile nectaro-polenifere si lunile de inflorire martie: Alunul (Corylus avellana). Salcie albă (Salix alba). procurarea de utilaje şi materiale.

Păpădie (Taraxacum officinalis)**.În mai înfloresc sau continuă să înflorească speciile melifere (în ordine alfabetică: Arţar tătărăsc (Acer tataricum)***. Bănuţei (Bellis perennis)*. Părul (Pirus sativa)". Legendă . călduros cu albine sănătoase. . Gutui (Cydonia oblonga)**. Mac roşu (Papaver rhoeas)**. După denumirea populară (comuna) şi cea ştiinţifică am indicat ponderea (importanţa) apicolă prin asterisc astfel: **** (4 asteriscuri) înseamnă pondere apicolă foate mare. nectar. Acesta este de patru stele (asteriscuri) adică are o pondere apicolă Foarte mare şi.)**. . Răpită de toamnă (Brassica napus var oleifera)***. Pin (Pinus sp. Mojdrean (Fraxinus ormus)**. Cireş (Cerasum avium)**. Frasin (Fraxinus excelsior)*. Răpită sălbatică (Brassica râpa)**. ** (două = pondere apicolă mijlocie şi în sfârşit * (un asterisc) = pondere apicolă mică. Cătina albă (Mippophae rhamnoides)". Salcia albă (Safe alba)*". Jugaştrii (Acer campestre)***. Caisul (Armeniaca vulgaris)**. Castan (Aesculus hippocastanum)**. Rapiţa de toamnă (Brassica napus var oleifera)***.Pondere apicolă: Foarte mare =****. Salvia de câmp (Salvia protensis)**. mana şi propolis oferite de aceste specii spre binele albinelor şi spre binele şi profitul apicultorului. mereu mai multe. Nu uitaţi . Muştar de câmp (Sinapis arvensis)**. Cireşul (Cerassus avium)". Zălogul (Salix cinerea)**. Păr (Pinus sativa)**. Arţarul tătăresc. Jaleş de câmp (Salvia nemorosa)*. luna viitoare. Cornul (Cornus mas)**. Păpădia (Taraxacum officinale)". Brad (Abies alba)"*. Mare = ***. Vişin (Cerasus vulgaris)**. *** (3 asteriscuri) înseamnă pondere apicolă mare. mană şi propolis. va fi marcat astfel:***. Catalpa (Catalpa bignonioides)*. Jugastrul (Acer campestre)*". Salcâm mic (Amfora fruticosa)**.Oricum este important să cunoaştem şi mai ales să valorificam culesurile de nectar. Drăcilă (Berberis vulgaris)*. Sper într-un aprilie senin. cele doua specii de paltin oferă şi culesuri de mană sau de la salcia albă şi cea căprească albinele adună pe lângă polen. Paltinul de câmp (Acer platanoides)". Facelia (Phacelia tanacetifolia)***. (Acer tataricum)**. Aceasta o doresc tuturor stupinelor şi proprietarilor lor. Paltin de câmp (Acer platanoides)**. obiectivul principal îl constituie întărirea continuă a familiilor de albine şi folosirea culesului de la salcâm. Dacă în primele două decade ale lunii. Viţa de vie (Vitis vinifera)***. Fărâmiţarea excesivă prin roire naturală sau artificială slăbeşte familiile. Căpşunul (Fragaria moschata)*. Răpită de primăvară (Brassica râpa var oleifera)***. Mică = *. Mahonia (Mahonia aquifolium)*. în ultima decadă se va da o deosebită atenţie menţinerii puterii familiilor. Bănuţei (Bellis perennis). Paltinul de munte (Acer pseudoplatanus)". Mesteacăn (Betula alba)*. polen. Mierea ursului (Pulmonaria officinalis)*. Răchita (Sa//x viminalis)". mai harnice şi bine pregătite pentru marele cules care vine: cel de la salcâm. Zambila (Hyacinthus orientalis)*. Măceşul (Rosa canina)".Aproape toate plantele enumerate oferă albinelor un cules de nectar şi polen. Trifoi alb (Trifolium repens)***. Salcia caprească (Salix caprea)"*. . Măr (Malus domestica)**. Vişinul (Cerasus vulgaris)". unele ca de exemplu arţarul tătăresc. Mijlocie = **.aprilie: În aprilie începe sau continua înflorirea următoarelor specii melifere: Arţarul american (Acer negundo)*. Sânger (Cornus sanguinea)**. prevenirii roirii naturale şi preîntâmpinării ieşirii roilor. 52 . Mesteacănul (Betula alba)*. Lucerna (Medicago saliva)**. Mierea ursului (Pulmonaria officinalis)*. Păducel (Crataegus monogyna)**. Vioreaua (Scilla bifolia)*. Prunul (Prunus domestica)". Rapiţa salbatică (Brassica rapa)". Corcoduşul (Prunus cerasifera)**. Unele specii ca de pildă mesteacănul şi ulmul interesează albinele numai pentru polen şi mană. Mac de câmp (Papaver dubium)*. mai: .În aceasta lună culesurile sunt în general definite drept culesuri de întreţinere dar de la speciile care intră în categoria ce are pondere apicolă mare sau mijlocie se pot înregistra uneori chiar culesuri de producţie ca de pildă în livezile de pomi fructiferi sau în vecinătatea lanurilor de rapiţă cultivată. Mărul (Malus domestica)". jugastrul. Cătina albă (Mippophae rhamnoides)**. Ulmul (Ulmus campestris)". Caprifoi (Lonicera tatarica)*. Molid (P/cea excelsa)***. Paltin de munte (Acer pseudoplatanus)**. SALCÂM (Robinia pseudacacia)****.

Busuioc de mirişte (Stachys anaua)***. Legendă . Lemn câinesc (Ligustrum vulgare)**. Mac de câmp (Papaver dubium)*. Lucerna (Medicago saliva)**. Busuioc lânos (Stachys lanata)**. Glădiţă (Glenitschia triacanthos)**. Salcâm mic (Amorpha fruticosa)**. Busuioc de baltă. * = Mică. Jaleş de câmp (Salvia nemorosa)*. Pepene galben (Cucumis mello)**. Salcâm japonez (Sophora japonica)**. Hurmuz alb (Symphoricarpus albuş**. Mac oriental (Papaver orientale)*. Viţa de vie (Vitis vinifera)***. Zămoşiţă (Hibiscus syriacus)*. Coriandru (Coriandrum sativum) ***. Iarba şarpelui (Echium vulgare)**. Rapiţa sălbatică (Brassica rapa) **. Soc (Sambucus nigra)*. Mătăciune (Dracocephalum moldavica)**. Talpa gâştei (Leonorus cardiaca)**. iunie: . Caprifoi (Lonicera tatarica)*.Abundenţa floristică caracterizează această lună în care începe sau continuă înflorirea următoarelor specii (în ordine alfabetică: Albăstriţa (Centaurea cyanus)*. Ridiche sălbatică (Raphanus raphanistrum)*. Răchitan (Lythrum salicaria)**. Limba mielului (Borago officinalis)*. Păpădia (Taraxacum officinale)**. Muştar alb (Sinapis alba)***. Ceapă seminceri (Allium cepa)**. Nu degeaba denumirea populară a lunii mai este Florar. . ** = Mijlocie.Iulie este o lună în care încep să înflorească sau îşi continuă înflorirea următoarele specii spontane sau cultivate de interes apicol (în ordine alfabetică: Albăstriţa (Centaurea cyanus)*. Iarba şarpelui (Echium vulgare)**. Castravete (Cucumis sativum) *. Hurmuz alb (Symphoricarpus albuş**. Zămoşiţă (Hibiscus syriacus)*. Drăcilă (Berberis vulgaris)*. Ceara albinei (Asclepias syriaca)*. Trifoi roşu (Trifolium pratense)**. Zmeur (Rubus idaeus)****. Mac roşu (Papaver rhoeas)**. Sălcioara mirositoare (Eleaagnus angustifolia)*. Roiniţă (Melissa officinalis)**. Hurmuz roşu (Symphoricarpus orbiculatus)**. Sparceta (Qnobrychis vicifolia)*. iulie: . Roiniţă (Melissa officinalis)**.Floarea-soarelui (Helianthus annuus)****. Haina miresei (Polygonum baldschuanicum)*. Tei cu frunza mare (Tilia platyphyllos)***. Muştar de câmp (S/nap/s arvensis)**.. . Răpită sălbatică (Brassica râpa)**. Pepene verde (Citrullus vulgaris)**. Sânger (Cornus sanguinea)**. Hrişcă (Polygonum fagopyrum)**. Soc (Sambucus nigra)*. Pălămida (Cirsium arvense)**. Lucerna (Medicago sativa)**. Păpădie (Ţaraxscum officinale)**. Talpa gâştei (Leonurus cardiaca)**. Răpită de primăvară (Brassica râpa var oleifera)***. Bumbac (Gossypium hirsutum)*. polen. Busuioc lânos (Stachys lanata)**.Pondere apicolă: **** = Foarte mare. Bănuţei (Bellis perennis)*. doresc tuturor stuparilor ca stupii lor să fie în masivele de salcâm cu flori multe. Izmă bună (Mentha piperita) *. Mac de grădină (Papaver somniferum) *. Sulfina galbenă (Melilotus officinalis)**. Ridiche sălbatică (Raphanus raphanistrum)*. Pepene galben (Cucumis mello)**. Mac roşu (Papaver rhoeas)**. Butoiaş (Oenanthe aquatica)**. Cicoare (Cichorium intybus)*. Căpşun (Fragaria moschata)*. Cenuşer (Ailanthus glandulosa)".Cum salcâmul este specia cea mai importantă. Anghinarea (Cynara scolymus)*. Limba mielului (Borago officinalis)*. Pepene verde (Citrullus vulgaris)**. În această lună o abundenţă floristică de interes melifer oferă albinelor culesuri de nectar. Trifoi alb (Trifolium repens)**. *** = Mare. ţepuh (Stachys palustris)**. Salcâm roz (Robinia neomexicana)***. Coriandru (Coriandrum sativum)***. Floarea-soarelui (Helianthus annuus)****. Hrişcă (Polygonum fagopyrum)**. Teiul argintiu(Tilia argentea)****. Zburătoare (Chamaenehon angustifolium)*** Zmeur (Rubus 53 . Salcâm (Robinia pseudoacacia)***. Tei cu frunza mică (Tilia cordata)***. Dovleac (Cucurbita pepo)**. Isop (Hyssopus officinalis)*. Castan (Aesculus hippocastanum)**. Trifoi roşu (Trifolium pratense)**. Salvia de câmp (Salvia pratensis)**. Pălămida (Cirsium arvense)**. Muştar de câmp (Sinapis arvensis)**. Tei cu frunza mare (Tilia platyphyllos)***. Dovleac (Cucurbita pepo)**. Ceapă seminceri (Allium cepa)**. Facelia (Phacelia tanacetifolia)***. Mac oriental (Papaver orientale)*. Lavanda (Lavandula vera)**. Teiul argintiu (Tilia argentea)****. Haina miresei (Polygonum baldschuanicum)*. Pin (Pinnus sp.)**. Caprifoi (Lonicera tatarica)*. Salvia de câmp (Salvia pratensis)**. Fluturei (Gaillardia picta)*. Păducel (Crataegus monogymna)**. Brad (Albies alba)***. Dalia (Dahlia sp. Facelia (Phacelia tanacetifolia)***. Tei cu frunza mică (Tilia cordata)***. Gutui (Cydonia oblonga)**. bogate în nectar iar vremea să fie caldă şi însorită adică favorabilă culesului. Muştar alb (Sinapis alba)***. Sulfina albă (Melilotus allbus)**. Cătina albă (Hippophae rhamnoides)**. Salcâm roz (Robinia neomexicana)***. Jaleş de câmp (Salvia nemorosa)*. mană şi propolis. Catalpa (Catalpa bignoides)*.)**. Lemn câinesc (Ligustrum vulgare)**.

Sulfina galbenă (Melilotus officinalis)***. Hrişcă (Polygonum fagopyrum)*. Dovleac (Cucurbita pepo)**. * = Mică. Busuioc de mirişte (Stachys annua) ***. în ultimele fenofaze de înflorire se mai găsesc în această lună următoarele specii (enumerate în ordine alfabetică: Bănuţei (Bellis perennis)*.)**.Legendă . arborele de miere (Evodia hupensis)** Facelia (Phacelia tanacetifolia)**. Jaleş de câmp (Salvia nemorosa)*. Sulfina galbenă (Melilotus officinalis)**. *** = Mare. ţepuh (Stachys palustris) *. Cenuşer (Ailanthus glandulosa)*. De aceea acţiunile de stupărit pastoral sunt la ordinea zilei. Numărul acestora se restrânge drastic pe măsură ce vremea se răceşte. Busuioc lânos (Stachys lanata)**. Hurmuz roşu (Symphoricarpus orbiculatus)*. Hurmuz alb (Symphoricarpus albuş**. Butoiaş (Oenanthe aquatica) *. ** = Mijlocie. Izmă bună (Mentha piperita)*. ** = Mijlocie. Lavanda (Lavandula vera)*. Facelia (Phacelia tanacetifolia)***. Răchitan (Lythrum salicaria)**. Dalia (Dahlia sp. Trifoiul alb. Hurmuz alb (Symphoricarpus albuş*. Muştarul alb. Lucerna (Medicago saliva)*. Păpădia (Taraxacum officinale)**. Trifoi alb (Trifolium repens)**. Pepene verde (Citrullus vulgaris)*". ** = Mijlocie. * = Mică. Busuioc de baltă. 54 . Busuioc lânos (Stachys lanata) *. Pepene galben (Cucumis mello)*. Fluturei (Gaillardia picta)*. Sulfina galbenă. Nalba de grădină (Althaea rosea)*.idaeus)****. *** = Mare. Busuioc de mirişte (Stachys annua)***. Răchitan (Lythrum salicaria)**. Ridiche sălbatică (Raphanus raphanistrum)*. Isop (Hyssopus officinalis)*. Legendă . Zburătoare (Chamaenerion angustifolium)**. Trifoi roşu (Trifolium pratense)**. Castravete (Cucumis sativum) *. Sulfina albă (Melilotus allbus) *.Acestea sunt: Anghinarea (Cynara scolymus)*.)**. în funcţie de condiţiile meteorologice şi de zona geografică în această lună. Steluţa vânătă (Aster amellus)*. Dalia (Dahlia sp. Lucerna (Medicago saliva)**. Pepene verde (Citrullus vulgaris)*.Pondere apicolă: *** = Mare. Zămoşiţă (Hibiscus syriacus)*. Castravete (Cucumis sativum)*.Pondere apicolă: **** = Foarte mare. Trifoi alb (Trifolium repens) **. . Cicoare (Cichorium intybus)*. Roiniţă (Melissa officinalis)*.)**. septembrie: . Zburătoarea şi Zmeurul. Anghinarea (Cynara scolymus)*. Muştar de câmp (S/nap/s arvensis)*. ** = Mijlocie. Ridiche sălbatică (Raphanus raphanistrum)*.. Salcâm japonez (Sophora japonica)*. Bănuţei (Bellis perennis)*. Haina miresei(Poligonum baldschuanicum)*.Ponderea apicolă: **** = Foarte mare. cu frunza mare. Steluţa vânătă (Aster amellus)*. Busuioc de baltă. . Jaleş de câmp (Salvia nemorosa)*. Pălămida (Cirsium arvense)*. Teiul argintiu.. Ceara albinei (Asclepias syriaca)*. Haina miresei (Polygonum baldschuanicum)*. Dovleac (Cucurbita pepo)**.În septembrie numărul acestora este diminuat faţă de lunile anterioare. Pepene galben (Cucumis mello)**. Răpită sălbatică (Brassica râpa)*. ţepuh (Stachys palustris)**. Lavanda (Lavandula vera)**.Din această enumerare rezultă că speciile cu pondere apicolă Foarte mare şi Mare sunt: Floarea-soarelui. albinele mai pot întâlni în diferite faze de înflorire următoarele specii (enumerate în ordine alfabetică: Albăstriţa (Centaurea cyanus)*. Păpădia (Taraxacum officinale)*. Topinambur (Helianthus tuberosus)*. Nalba (Malva silvestris)*.Legendă . august . cel cu frunza mică. Steluţa vânătă (Aster amellus)*. sfârşit). Legendă . Evodia.. Topinambur (Helianthus tuberosus)". Cicoare (Cichorium intybus)*. Răpită sălbatică Brassica râpa)**. Trifoi alb (Trifolium repens)*.Pondere apicolă: *** = Mare. Cicoare (Cichorium intybus)*.. Mătăciune (Dracocephalum moldavica)*. Sulfina albă (Melilotus allbus)*. Iarba şarpelui (Echium vulgare)*. * = Mică. Salcâm roz (Robinia neomexicana)**. Trifoi roşu (Trifolium pratense)*. maxim. Lucerna (Medicago sativa)**. Muştar de câmp (Sinapis arvensis)**. Fluturei (Gaillardia picta)*. Hurmuz roşu (Symphoricarpus orbiculatus)**. . În pepinierele în care vegetează aceste specii este locul albinelor care vor culege pentru ele şi pentru stupar miere multă şi de calitate.August este luna în care mai multe specii de interes apicol se află în diferite fenofaze de înflorire (început. în zborurile lor. Mac de grădină (Papaver somniferum)*. Dalia (Dahlia sp. Facelia (Phacelia tanacetifolia) **. * = Mică. Păpădia (Taraxacum officinale)".

la roi.Hraniri medicamentoase de primavara. acesta se da familiilor de albine sub forma de sirop. 4.punem in vas apa necesara si apoi turnam zaharul in reprize. Ideal ar fi ca pentru hranirea suplimetara sa se foloseasca miere.2 litri apa.La 1/1. pentru stimulare sau.Completarea cu sirop se face dupa ce s-a reorganizat cuibul urmarindu-se in special capacirea mierii depozitate. se foloseste zaharul sau diferite produse aparute pe piata cum ar fi: APIINVERT. Aceasta metoda este mai practica si mai rapida. Hraniri de salvare. In cele ce urmeaza. Concentratia siropului este mai avantajoase atat pentru albina cat si pentru crescator in proportie de 2/1 sau 3/2.Amestecand cele doua produse se constata ca zaharul este bine umezit iar apa nu balteste.functie de taria focului. In ceea ce priveste zaharul. APIMEL. 3/2.Durata fierberii este de 15-30 min.vara sau toamna .Acest lucru se impune prin aceea ca la concentratiile mai reduse albinele consuma mai mult zahar pentru prelucrarea siropului "mierea" (20% zahar in cazul concentratiei 1/1 si numai 10% in cazul concentratiei 2/1).In schimb la completarea rezervelor de hrana in decursul primaverii sau in cazul hranirilor medicamentoase se foloseste siropul in concentratie de 1/1.Siropul de zahar se prepara in urmatoarele concentratii:1/1 . concentratie 1/1 conform prospectului.. Adaugati 2 g sare de lamaie/litru sirop pentru o buna invertire a zaharului. Prepararea siropului la cald se face incalzind apa necesara pana la fierbere. voi prezenta cateva retete pe baza de zahar. Insa cum aceasta lipseste.la 3/2.amestecand continutul pana la dizolvarea totala. hrana a fost insuficienta.Perioada de folosire este cuprinsa intre debutul primaverii (1-10 martie) si inceputul toamnei(maxim 15 septembrie).Cand preparam siropul la rece.concomitent cu reducerea cuibului si impachetarea de primavara.6 l sirop de zahar.adica 2 kg zahar si 1 litru apa rezulta 2. avand in vedere ca are albina culegatoare putina si hrana deasemenea.Hraniri de stimulare la sfarsitul verii (august) .Hranirea si stimularea roiurilor : in doze zilnice de 200 g sirop/zi pana la aparitia unui cules natural. Acestea din urma se foloosesc conform prospectelor ce insotesc produsul.1 kg.adica 1 litru apa si 1 kg zahar rezulta 1.Se folosesc doze de 2-2.Alte situatii de urgenta aparute in stupina.insa trebuie stiut ca in ce priveste calitatea este sub miere.etc.Nu trebuie sa grabiti fierberea. 55 .Vasul cu amestecul rezultat se aseaza pe aragaz si se ferbe la foc moale.adica 3 kg zahar si 2 litri apa rezulta 3.Siropul nu se fierbe sub nici un motiv. De retinut : Cea mai avantajoasa concentratie este 2/1 sau 3/2. in cazul in care.Hranirea suplimentara In general.in lipsa unui cules suficient ca familia sa stranga suficienta miere (ani secetosi sau din alte cauze) 2.O indicatie care trebuie respectata intotdeauna:nu fierbeti siropul pentru ca aveti toate sansele sa cristalizeze.8 litri sirop de zahar.dupa care se ia vasul de pe foc si se inglobeaza in reprize prin amestecare zaharul. din diferite motive. la 2/1. concentratie 2/1 in doze mici.2 litri sirop de zahar.zilnice.zahar si 0. 3.5 litri de sirop 2/1 sau 3/1 sau doze mai mari daca albinele reusesc sa preia cantitatea.. fara a avea pretentia ca le cunosc pe toate sau ca sunt standard: Este un inlocuitor al mierii.spuma rezultata(la inceput) se indeparteaza.stimulare in primavara : cu sirop 1/1.primavara. 2/1.Se administreaza dupa nevoi.pentru completarea rezervelor necesare iernarii. APIFONDA." Mod de preparare : Siropul de zahar se prepara la rece sau la cald. Insistam asupra faptului ca zaharul trebuie dizolvat total.O operatiune foarte importanta este indepartarea cristalelor de zahar(cu o carpa uda si stoarsa) ce se depun pe peretii vasului. Mod de folosire : Completarea rezervelor pentru iernat: aceasta lucrare incepe pe 1-5 august si are ca termen de finalizare data de maxim 20-25 august(cu cat mai repede cu atat mai bine).in caz contrar aparand cristalizarea "mierii". Serbetul de zahar (uz apicol) Mod de preparare : Se amesteca intr-un vas emailat sau din inox. hranirea suplimentara se face in urmatoarele cazuri cunoscute de mine: 1.

Framantarea se face energic.5 cm.ci doar cu vasul introdus intr-un alt vas cu apa care fierbe. la fel cum am procedat in cazul serbetului simplu.Se ia cu o lingurita sirop si se introduce intr-un pahar cu apa rece.Obtinerea lui se face prin prelucrarea zaharului tos.In prealabil plantele se umezesc cu 0.Protofil. musetel .Este recomandat ca pentru o mai buna invertire a zaharului sa se aduge si 1-2 g sare de lamaie pe kg.Corectia produsului se face prin adaugare de miere.Din acest ceai folosim dozele necesare.In acest moment se ia vasul de pe foc si se introduce in apa sa se raceasca usor(70-80 grade C).nu retopiti amestecul mai mult de 3 ori. Ceaiul medicinal se obtine prin infuzie din urmatoarele plante: sunatoare .folosita in diferitele retete trebuie lichefiata. (mierea usor incalzita).Mierea folosita trebuie sa nu fie zaharisita sau daca este.trebuind sa rezulte un produs de consistenta aluatului.2-1 kg.Grosimea placilor nu trebuie sa depaseasca 1-1. Ceaiuri medicinale sunt benefice albinelor.Se poate folosi in tot timpul anului.Verificarea concentratiei se face tot cu lingurita si paharul cu apa rece.Ne oprim din amestecat cand serbetul ajunge la consistenta si granulatia dorita.Vasul se aseaza pe foc si fierbem 20-30 min.Doua sunt regulile de baza in aceasta lucrare : nu incalzim mierea mai mult de 45 grade C .se adauga apa din nou si o luam de la capat.mai putin la hranirea de completare.medicamente.etc.Spumuirea amestecului si stergerea peretilor vasului este obligatorie. Lichefierea mierii : Mierea cristalizata(zaharisita).in toate cazurile. cimbrisor .apa 0.etc.lichefierea mierii zaharisite Obtinerea zaharului pudra : In diferitele retete.cu mentiunea ca pastrarea lui la frigider nu trebuie sa depaseasca 48 ore. se lichefiaza in prealabil.pentru ca altfel albinele nu consuma cristalele mari si se inregistreaza o mare risipa de hrana.de lemn.In aceasta pasta se pot ingloba polen.850 l.Vom sti ca amestecul ajunge la concentratia optima. Pasta de zahar pudra si miere Mod de preparare : In principiu se procedeaza amestecand la rece 4 parti de zahar pudra si o parte miere.Cam dupa 15-20 min.se fierbe continutul 15 56 ..cand acesta ramane inchegat pe lingurita.catre sfarsitul iernii sau in primavara.ceaiurile medicinale. coada soricelului .pentru a nu se prinde de fundul vasului. solutia de zahar apa se amesteca continu.Este ideala pentru hranirile de stimulare sau de salvare a familiilor ramase fara provizii in timpul iernii sau primaverii.Dupa topire. nu lichefiem mierea la flacara directa.din cand in cand.In acest moment se adauga 800 g miere si se mai clocoteste inca 3 min. Cu ajutorul unei linguri mari. isma .Obtinem ceaiul folosind 3-4 g din fiecare planta uscata.racim amestecul pana la 40-50 grade C si amestecam cu o lingura mare de lemn pana la formarea serbetului.tifon.deasupra ramelor. roinita.(in tot acest timp amestecam ingloband mierea). care se poate macina cu o rasnita universala(manuala sau electrica). Mod de administrare : Pasta se administreaza sub forma de turtite a 0.etc.etc.daca este prea tare sau de zahar pudra daca este prea moale.Dupa ridicarea vasului de pe foc. Zaharul pudra.inlocuitori de polen.unde albinele au acces direct.apoi se albeste.850 litri intr-un vas de 10 litrii.5 kg de zahar tos si 1 litru de apa.Odata cu trecerea timpului se constata ca solutia devine opaca.Produsul final se toarna in tavite captusite cu hartie cerata. Serbet de zahar cu miere : Se amesteca 5kg zahar tos.150 l apa si dupa 10-15 minute turnam apa clocotita in cantitate de 0.combatand cu succes nosemoza. Zahar candi Mod de preparare : Se amesteca in oala.numai ca de data asta suspensia trebuie sa formeze o boaba care se poate modela intre degete (de consistenta medie).pergament.Daca prima incercare a insemnat un esec. ahar candi simplu sau cu miere.asezate pe folii de plastic gaurit.zaharul pudra este un component de baza.In caz de esec.Pana incepe fierberea mai amestecam cu lingura.ceaiuri medicinale. se controleaza concentratia siropului.

in perioadele de crestere a puietului(cand nu exista polen suficient in natura).lapte praf.5 kg polen macinat fin si 1.1 parte lapte praf degresat.inox etc.zahar pudra si lapte praf : Un alt inlocuitor al polenului este laptele praf degresat.Atat mierea cat si polenul trebuie sa provina de la familii de albine sanatoase.Pentru a creste interesul albinelor pentru amestec.dupa care se masoara temperatura lichidului.spumuim si stergem cu carpa uda peretii oalei..la intervale de 1-2 saptamani.In continuare procedam ca pentru reteta fara miere. Paste si amestecuri proteice Amestecurile proteice sunt folosite des in practica apicola.In cele ce urmeaza va vom prezenta retete de amestecuri proteice in care igredientele sunt diferite : Pasta de polen si miere : Pasta se prepara din 1 parte polen si 1. In momentul cand amestecul ajunge la temperatura de 116 grade C.conditionat si conservat se macina fin. Mod de preparare.se adauga 5-600 g miere in clocot.sirop. Amestec de sirop. si luam de pe foc.vasul se ia de pe foc si se lasa la racit.se toarna in tavi.bine hranite si dezvoltate.se scot prin ridicarea de hartia pergament si se depoziteaza in locuri uscate si racoroase.faina de soia.se poate umezi usor cu putina apa sau miere.Componentele se amesteca bine.5 kg.Cand compozitia devine mai deschisa(catre crem) si opune rezistenta marita.Dupa racirea totala a placilor de zahar.se adauga 0.zahar pudra si drojdie de bere : In practica apicola polenul poate fi inlocuit cu drojdia de bere inactivata. miere.1/2 parte drojdie de bere.si se corecteaza consistenta prin adaugarea de zahar pudra sau miere. Pasta de miere.amestecam timp de 1 min. Dupa 5-8 minute se incepe amestecatul.Se administreaza sub forma de turtite de 200-250 g.Peste aceste componente se toarna miere sau sirop de zahar dens pana se ajunge la consistenta dorita.se procedeaza ca si in varianta simpla.)si amestecand continu sa nu se prinda.2 parti zahar pudra si 1.primavara sau vara.Se administreaza vara in hranitor.Asa vom avea generatii tinere de albine.Turtitele se prepara din 1/2 parte lapte praf degresat. Pentru obtinerea acestor placi de zahar candi cu miere. Amestec miere.drojdie : Se realizeaza un amestec din urmatoarele ingrediente: 3 parti faina de soia degresata. Pasta de miere.zahar candi cu miere : Ca si la serbet.polen.Polenul strans de albine.Tavile trebuie in prealabil pregatite astfel : se umezesc usor si se tapeteaza cu hartie pergament.5 kg faina de soia degresata.deasupra.aceasta se lasa nemiscata pana ce cristalizeaza.exista varianta adaugarii unei cantitati de miere.Se administreaza in turtite pe folie sau tifon.25 parti miere.faina de soia : Siropul de zahar poate fi folosit si el ca baza in amestecurile proteice.Se livreaza albinelor sub forma de turtite. Amestec zahar tos si lapte praf : Se amesteca 1 kg zahar tos cu 50 grame de lapte praf degresat.1 parte drojdie de bere uscata(instant).pentru a face mai atractiv produsul.La 6 litri de sirop de zahar.Obtinem aceasta miere cu ajutorul unui vas cu fundul gros(tuci.Se framanta toate ingredientele.folosirea lor este foarte indicata. 57 .Corectia consistentei se face adaugand polen sau miere dupa nevoie.Pe langa administrarea diferitelor produse glucidice. Mod de administrare : Aceste placi de zahar candi se pot da albinelor in iarna(la familiile ramase fara provizii)si in stimularea de primavara si sfarsit de vara.framantand cele doua ingrediente.Dupa ce am adaugat mierea.pentru a nu face cocolosi si se administreaza familiilor de albine in cantitate de 500 g la cateva zile.1 parte miere lichida.deasupra ramelor.Cand termometrul arata 116 grade C.Amestecul se face din 3 parti zahar pudra.min.Odata turnata compozitia in tavi.Se corecteaza consistenta adaugand zahar pudra sau miere.

se taie in fasii prin mijlocul celulelor. aruncându-le pe fundul stupului.o parte din apa se poate inlocui cu ceai medicinal sau Protofil.1l apa . e).5 kg. .650g zahar . Se fac turtite de 0.650ml apa .se toarna picurand si amestecand.Administrarea poate dura pana la aparitia polenului in natura.1 kg zahar .. cât şi de zahăr).La 2 kg.in care am dizolvat 20 g sare de bucatarie. de pasta.1 lingura otet ( impiedica zaharisirea mierii) .se toarna deasupra inca un strat de miere.1 lingura miere(pentru prelucrarea mai usoara) b)1kg zahar 1l apa 1 plic ceai fructe de padure(se pot folosi si plicuri de:tei.soc.dar totusi de actualitate este pasta de miere si pastura.1 lingurita rasa de sare (contine mineralele f.din 10 in 10 zile.se depreciaza) si cand devin casanti.daca se foloseste miere formula este -1l lapte -1l apa(care se fierbe cu laptele) -1450gmiere Albinelor li se va administra pe zi(indiferent de ce reteta folositi)doze mici la inceput(200ml/familie) ajungand treptat la doze mai mari(400-500ml/familie) Turta din miere cristalizată şi zahăr (dupa C.650g zahar .1l lapte fiert fara sa clocoteasca .galbenele) 2 plicuri sare de lamaie(impiedica zaharisirea)sau sucul de la 2 lamai c). Antonescu). a).Pentru prevenirea aparitiei nosemozei. Majoritatea sortimentelor de miere cristalizează (mai repede mierea de răpită.1 litru apa calda.. zmeură. restul. si se administreaza deasupra ramelor. floarea-soarelui) iar zahărul tos este şi el format din cristale. cristalele grosiere.Cand borcanul este aproape plin..ceapa 25ml .Inainte de a ingheta pastura (atentie. Pastura astfel obtinuta se amesteca cu o cantitate egala de miere lichefiata si se pune in borcane. iar când timpul 58 .12g drojdie uscata sau 50gdrojdie proaspata care se lichefiaza Lichefierea drojdiei O framanti separat cu 2 linguri de zahar iar ea se va lichefia de la sine devenind asemanatoare smantanii.1kg zahar .usturoi 20 ml (prelungeste viata albinelor pana la 87 de zile) f).1l apa .suc de legume ca.morcov 20 ml .2 plicuri ceai de menta(indicat pentru diaree) . necesare albinelor in aceasta perioada) .Pasta de miere si pastura : O reteta mai veche.Cum se procedeaza : in luna ianuarie se expun fagurii cu pastura la ger.cand vrem sa hranim albinele.1/2kg miere diluata in 1l apa d).care fasii se freaca intre palme. Formarea turtelor având în componenţa lor aceste două ingrediente cristalizate trebuie să ţină seama de faptul că albinele consumă doar în parte turta dacă conţine cristalele mari (atât de miere cristalizată.trecem amestecul de miere si pastura prin masina de tocat..Spre sfarsitul iernii.

roiniţă (Folia mellissae). Pentru prima variantă. Turta de şerbet trebuie să aibă grosimea de 1-1. întărindu-se. în continuare. în acest caz se administrează 34 ml kilogramul de pastă. C.. Pentru obţinerea a 10 kg şerbet sunt necesare 7. Apoi se adaugă apă clocotită până la un litru. Turtele astfel pregătite se pun deasupra ramelor. sunătoare (Herba hyperici).. Mureşan şi ing. Se recomandă în special folosirea mierii de salcâm. până la omogenizarea amestecului.permite. Indiferent de variantă. Se iau câte 4-5 g din fiecare plantă menţionată mai sus. dacă picăturile de sirop nu se amestecă cu apa din pahar şi formează o bobită este dovada că şerbetul este gata. Amestecul de plante se macerează circa 10 minute cu 3 părţi apă rece. Mod de decupare a foliei in care este ambalata turta.). în acest mod se împiedică formarea de cristale mari de zahăr. Se poate prepara din zahăr cu apă sau ceai. se aduce în încăperea de lucru. Pentru a preveni această situaţie se procedează astfel:'se foloseşte la prepararea turtei doar miere lichefiată sau granulată fin (având consistenţa untului) şi zahăr pudră măcinat sau pisat fin. E. în cazul în care zahărul pudră se prezintă sub formă de bulgări. Pentru a doua variantă. Pentru realizarea turtei cu adaus de ceai medicinal pasta se prepară din o parte miere.. tei sau fâneaţă. b) Şerbetul de zahăr cu miere (dupa prof. măceş (Fructus cynosbati) şi soc (Flores sambucus)... într-un vas emailat se pune zahărul pudră. provenită de la familii sănătoase. Infuzia rezultată se strecoară printr-o pânză curată.. Mihăilescu). Cu un termometru măsurăm temperatura. Se amestecă totul bine şi se lasă acoperit timp de 30 minute. tei (Flores tilliae). coada şoricelului (Flores millefolii). în acest moment se începe învârtitul siropului cu o lopăţică de lemn. dr. 17).17 Amplasarea turtei. cantităţile indicate se introduc într-un vas emailat de mare capacitate. până când conţinutul devine ca o pastă fină care nu se întinde şi nu este lipicioasă. şi când aceasta a ajuns la 116-117°C siropul se consideră suficient de fiert şi se dă jos de pe foc. dr. apoi se frământă cu mâna.700 kg zahăr pudră. Mierea se încălzeşte puţin. până când siropul începe să-şi schimbe culoarea spre alburiu şi apoi alb. aceştia se zdrobesc fin. la 10 kg zahăr şi 2 kg miere de albine se adaugă 1. izmă (Folia menfriae). Mureşan şi ing. amplasarea turtei Fig. în cazul când la prepararea şerbetului se foloseşte şi miere de albine. efectuând mişcările întrun singur sens. deoarece în momentul preparării volumul conţinutului creşte mult din cauza spumei care se formează.750 l apă sau ceai de plante medicinale. scoţându-le chiar afară din stup. Şerbetul astfel preparat se ambalează în pungi de plastic în cantităţi de 500-1000 g sau chiar mai mari. la 10 kg de zahăr se folosesc 2. aceasta se adaugă numai când şerbetul s-a terminat de fiert. pentru a putea fi aşezată deasupra ramelor sub podişor. . mierea lichefiată se toarnă peste zahărul pudră (o parte miere la patru părţi zahăr). se adaugă mierea şi apoi se frământă bine totul cu mâna. cu cel puţin patru ore înainte. Pasta obţinută se administrează sub formă de turte (greutatea unei turte poate varia între 500 şi 1000 g) ambalate în hârtie sau pungi de plastic. c) Şerbetul fiert (după prof. Mihăilescu). Mierea ce se foloseşte trebuie să fie necristalizată şi în nici un caz miere de mană. sau din zahăr şi miere de albine cu apă sau ceai. 2 kg miere. C..pierderea prin încălzire excesivă a enzimelor şi vitaminelor . se poate folosi preparatul "Protofil"destinat stimulării dezvoltării familiilor de albine şi combaterii nosemozei. întreaga cantitate de zahăr pudră pe care o vom folosi. la cald. prin care albinele vor veni în contact cu turta (fig. . Mierea cristalizată se lichefiază în bain-marie. Pentru a nu se denatura calităţile mierii . nefermentată. coada calului (Herba equiseti).. Este indicat ca turta folosită la sfârşitul perioadei de iernare să conţină şi ceaiuri medicinale cu efect în stimularea activităţii albinelor şi apărarea stării de sănătate a acestora. Se lasă să se răcească până ce totul ajunge la temperatura de 40°C. 300 ml ceai medicinal sau 340 ml "Protofil". după ce în prealabil s-au decupat 1-3 ferestre din suprafaţa pungii. gălbenele (Flores calendulae). în lipsă de termometru se poate folosi o metodă mai simplă care ne indică terminarea invertirii zahărului: într-un pahar cu apă rece se picură cu o linguriţă din siropul care fierbe. doar atât cât să devină mai fluidă iar apoi se diluează cu ceaiul (infuzia) preparat în prealabil. o parte ceai medicinal şi zahăr pudră după nevoie (până ce amestecul dobândeşte consistenţa aluatului de pâine) adăugând şi 1 g sare de lămâie la kilogramul de pastă.300 l apă sau ceai de plante medicinale. ca un aluat. Cu efecte deosebite s-a dovedit infuzia din următoarele plante medicinale: cimbrişor (Herba thymus sp.5 cm. Se toarnă apoi compoziţia într-un vas curat care a fost udat în prealabil cu apă rece. muşeţel (Flores chamomillae].apa încălzită în care se ţin vasul cu miere pentru lichefiere nu trebuie să aibă temperatura mai mare de 45°C. în funcţie de aprecierea noastră asupra cantităţii care ar fi necesară familiei de albine. Frecatul 59 . Siropul astfel obţinut se pune al fiert la un foc slab şi se urmăreşte momentul în care începe fierberea. E. în locul infuziei medicinale preparate în casă.

Atunci are loc invertirea.. dai suc de ceapa in sirop de 2 ori nu si o data da ca tusesc si le dau lacrimile la saracele albine! 60 .spalat pe maini cu sapun de casa si fara otet pe maini cum fac unii.de gaina) daca vrei doar sucul . După răcire se ambalează în hârtie cerată sau pungi de plastic în cantitate de 500 g până la 2000 de grame.se amesteca sa nu se prinda si cand incepe sa fiarba se regleaza din foc pentru ca se umfla ca laptele(face spuma). datorita gustului astringent si dezinfectant stagneaza dezvoltarea bacteriilor in intestinul albinei (vezi si cand albina culege polen toxic.pui tocatura intr-un ciorap curat . ciorapul intre 2 funduri de bucatarie si intr-un lighenas de plastic apesi fund pe fund pana storci de nu mai iese zeama) dar .şerbetului este încheiat atunci când săltând lopăţică şerbetul care curge de pe aceasta nu se scufundă în restul masei şerbetului ci rămâne la suprafaţă.Nici cele doua sorturi de zahar nici sarea de lamaie nu au miros. pui siropul in PET-uri sa ai grija sa fie in toate sticlele ceapa omogena te duci la stupina si dai sirop cate 200-300ml sirop 1:1 cu ceapa .tocatura care rezulta de la masina de tocat. intestinul) si se zice ca-i mareste viata albinei culegatoare cu zece zile ca-i mareste durata eu practic nu am prea observat. o familie armonioasa ..o pui in galeata de sirop si o amesteci cu siropul apoi amestecand . dar daca faci la 2-3 zile data urmatoare ai grija sa tragi afara cu dalta apicola aceste coji ca la unii stupi mai este tendinta de mucegaire a cojilor de ceapa sucul de ceapa prin vitaminele care-l contine intareste albina.5 kg zahar Coronita sau Margaritar de la ag**na (sunt singurele sorturi de zahar de la noi care nu au miros).Cand spuma incepe sa scada(2-3 minute)este gata. ca este un ajutor profilactic sunt de acord. sare de lamaie -se continua fierberea. dar nu stiu acum uitandu-ma in urma sa pot spune ca este absolut necesar nu te pui sa imputi cutiile cu ceapa. chiar si pe 6-7 rame il trage pana maine.cum am zis mai sus nr cepe egal litri de sirop.5 litri de apa rece si amesteci bine -vrei sirop 1/1 mai pui imediat 4 litri de apa rece si amesteci bine Nota. Curatenie.Personal fac aceste hraniri in mijlocul zilei fara teama. Absolut nici-un miros ca e jale. la fiecare familie si de fiacare data sa agiti sticla ca tocatura de ceapa pluteste 300ml sirop .curata. zahar si 5 gr. în funcţie de necesităţile familiei respective. reteta de la janese de sirop cu ceapa dai prin masina de tocat carne atatea cepe cati litri de sirop vrei sa faci(cepele de marimea unui ou . inainte sa torni. Reteta de sirop invertit. sucul ii .oala de 10 litri curata .. ai grija ca.. -vrei sirop 2/1 mai pui imediat 1.Daca stuparul se misca repede si lucreaza cu grija nu este pericol de furtisag.1 litri de apa la fiert -cand incepe sa fiarba se pun cele 5 kg.Albina se orienteaza dupa miros asa ca aveti grija.5 gr..acid citric (sare de lamaie) Preparare: -se pune 1. preluata de la gica: . . maine cand te vei uita vei gasi in hranitor doar niste resturi de ceapa sub forma de cojite-le suge albina de nu-ti inchipui daca faci stimulare zilnic(200ml sirop)nu scoti aceste coji din hranitor.

Obtinem ceaiul folosind 3-4 g din fiecare planta uscata. In literatura de specialitate se recomanda maruntirea zaharului pe o placa dura. pentru ca altfel albinele nu consuma cristalele mari si se inregistreaza o mare risipa de hrana. isma. musetel. Din fericire. Ceaiuri medicinale Dupa cum ati observat. În afara produselor apicole principale. s-a acordat o mai mare atenţie produselor apicole secundare. şi este produsul doar al albinelor. In prealabil plantele se umezesc cu 0. Mierea poate proveni din nectarul florilor şi din mana produsă de purici (mierea de mană . care in ciuda faptului ca este mai scump. zicea un stupar care acum nu mai e printre noi. nu lichefiem mierea la flacara directa.850 l.deci rau nu poti sa faci coloniei de albine cu treburile astea naturale. Obtinerea lui se face prin prelucrarea zaharului tos.te trezesti cu familii mai bune decat daca n-ai face nimic. propolis.150 l apa si dupa 10-15 minute turnam apa clocotita in cantitate de 0. în ultimul timp. zaharul pudra este un component de baza. folosita in diferitele retete trebuie lichefiata. Din acest ceai folosim dozele necesare... mierea este "substanţa dulce produsă de albine melifere din nectarul florilor sau din secreţiile care provin din părţi vii ale plantelor sau care se găsesc pe acestea. datorită însuşirilor terapeutice şi a bogăţiei acestora în vitamine.. Obtinerea zaharului pudra In diferitele retete. miere" pentru a desemna produse obţinute prin hrănirea albinelor cu zahăr 61 . substanţe energetice. ci doar cu vasul introdus intr-un alt vas cu apa care fierbe. păstură şi apilarnil). combatand cu succes nosemoza. Acest ceai este benefic albinelor. recomandam procurarea unei rasnite mari. care se poate macina cu o rasnita universala(manuala). pe care le culeg. pentru stuparii care nu au timp pentru aceasta lucrare.. si cu 7% de dincolo si cu 10% din partea ailalta . elimina "bataile de cap".. roinita. Deoarece macinarea este destul de dificila. hormoni. le transformă şi le combină cu substanţe specifice şi le înmagazinează în fagurii din stup". Nu putem deci folosi cuvântul. coada soricelului. Ceaiul medicinal se obtine prin infuzie din urmatoarele plante : sunatoare. Lichefierea mierii Mierea cristalizata(zaharisita). cu mentiunea ca pastrarea lui la frigider nu trebuie sa depaseasca 48 ore. In rest. indiferent de consistenta lor se poate ingloba si o anumita cantitate de ceai medicinal.nimic mai simplu. etc. care poate fi actionata manual sau de un motor. venin. ca 2% deacolo. cimbrisor. cu ajutorul unei merdenele.aceeasi concluzie am tras-o si cu ceaiul in care pui putin pelin sau o lingura tinctura de pelin la litrul de sirop dar. valorificarea acestora făcându-se în industria farmaceutică şi cosmetică. ceară şi polen) şi produse secundare (lăptişor de matcă. catre sfarsitul iernii sau in primavara. Doua sunt regulile de baza in aceasta lucrare : nu incalzim mierea mai mult de 45 grade C . Obţinerea produselor apicole secundare de la familia de albine trebuie organizată în aşa fel încât să nu stânjenească dezvoltarea familiei şi să nu micşoreze producţia principală MIEREA Prin definiţie. PRODUSELE ALBINELOR Produsele apicole obţinute de la albine pot fi împărţite în produse principale (miere. etc. exista in comert zahar pudra gata preparat... in toate preparatele.

Dacă temperatura este favorabilă (în jur de 20-25°C). toate zaharurile pe care le conţine se găsesc sub formă de soluţie în apă. Cristalizarea mierii fenomen natural şi general. După extragere. care va cuprinde în mod progresiv toată masa mierii. nu alterează calitatea produsului. Proprietăţile fizice ale mierii Compoziţia mierii Îmbătrânirea mierii Mierea este considerată adeseori ca o marfă neperisabilă. în contact cu aerul şi cu praful. la adăpost de aer şi la o temperatură aproape con¬stantă. Cristalizarea Mierea păstrată de albine în faguri este un produs lichid . Cristalizarea mierii este deci un fenomen natural care în sine. ceea ce înseamnă că nu este stabilă. lucru frecvent când ea conţine mai mult de 18% apă. cristalele au tendinţa de separare de partea lichidă şi depunere la fundul vasului. În jur de 14°C. se prezintă sub forme de cristale. Dacă mierea cristalizată nu este rigidă. bogată în apă este expusă la o fermentare rapidă. cu cât conţine mai multe zaharuri puţin solubile în apă (glucoza). Mierea cristalizată trebuie imaginată ca un burete foarte fin . altele decât albina meliferă. Toate mierile care conţin mai mult de 18% apă sunt expuse la o fermentare mai mult sau mai puţin rapidă şi mai mult sau mai puţin totală. În afară de levuri. decât zaharuri foarte solubile (levuloză . Depinde de apicultor ca această învechire să se facă bine sau rău. miere centrifugată. pe de o parte o scădere a temperaturii care agravează starea de suprasaturare a soluţiei şi. mierile conţin şi alte microorganisme. nu are şanse să cristalizeze prea repede. Dealtfel este uşor să se redea mierii starea lichidă printr-o încălzire moderată care are ca efect trecerea zaharurilor în soluţie. Aceşti factori care favorizează cristalizarea sunt. Ea cristalizează cu atât mai repede. ciuperci microscopice care produc fermentările alcoolice. miere scursă. Începând cu 18% apă. Mierea trebuie să fie obiectul unor griji deosebite dacă vrem să-şi păstreze prospeţimea şi toate calităţile sale. cristalele. şi supusă unor variaţii de temperatură mari. dacă temperatura este convenabilă. partea lichidă. care pot să producă alte fermentări (lactică. va fermenta. ca de exemplu meliponele sau bondarii. miere stoarsă. trebuie considerată ca o primă etapă a învechirii produsului. dar o soluţie suprasaturată. Aceste levuri nu se pot înmulţi decât dacă conţinutul în apă al mierii este suficient de ridicat. 62 . o concentraţie mare de zaharuri nu le omoară dar le inhibă dezvoltarea. practic. Acest lichid este îmbogăţit cu apa pe care o liberează cristalizarea glucozei. acetică . Zaharurile. în prezenţa germenilor de cristalizare. la infinit şi comercializabilă. Fermentarea Toate mierile naturale conţin levuri. în loc să fie sub formă de soluţie. sunt întrunite toate condiţiile pentru transformarea mierii într-o masă solidă mai mult sau mai puţin dură. fără precauţii. Sunt nişte noţiuni false. Aceşti germeni pot fi cristale de glucoza microscopice sau chiar simple prafuri ca de exemplu grăuncioarele de polen. o miere conţinând suficiente levuri vii pentru ca să fie posibil începutul fermentării. Sub influenţa diferiţilor factori se declanşează cristalizarea zaharurilor. Aceasta este singura diferenţă. Limita între concentraţiile care asigură conservarea şi cele care o pun în pericol este mică. În acelaşi timp. toate alterând mierea. aceste definiţii sunt puţin folosite. existenţa unor germeni de cristalizare care constituie amorsa fenomenului. se constată formarea unei spume abundente provenind din degajarea de gaz carbonic. mierea are condiţii favorabile de cristalizare. În funcţie de origine. butirică. formează o urzeală care reţine o fază lichidă cuprinzând zaharurile foarte solubile şi substanţele necristalizabile din miere. inclusiv cele gustative. În practică. cristalizarea are consecinţe importante pentru conservarea ulterioară a mierii. se distinge mierea de nectar sau mierea de mană. După cum mierea se află în faguri sau extrasă. este categorizată ca miere în faguri. Atâta timp cât mierea rămâne sub căpăcelul de ceară. ce se conservă. pe de altă parte. Când condiţiile pentru fermentarea mierii sunt favorabile.industrial şi nici produsele dulci provenind de la insecte. de la un an la altul. formate în special din glucoza.

Alte transformări În timpul îmbătrânirii. Ce să reţinem din marea masă a cercetărilor făcute asupra proprietăţilor biologice şi medicinale ? În primul rând proprietăţile antibacteriene. Din păcate. mierea nu este nici una nici alta. O cercetare medicală sau o analiză fiziologică făcută fără ca mierea folosită să fi fost testată minuţios din punct de vedere al originii şi prospeţimii. Or. S-ar putea scrie o carte . mierea are un aport de 3200 calorii pe kilogram de substanţă uscată. se observă transformări sensibile într-o perioadă de unul sau doi ani. nu atât din cauză că cercetările au fost prost făcute ci din cauză că unii experimentatori au făcut o greşeală considerând mierea un produs definit şi stabil. Fiecare după gust. În comparaţie cu zahărul. consumatorul poate găsi. toate constituie o adevărată farmacopee. În schimb este un aliment excelent pentru muşchi. şi chiar in cameră răcoroasă (+4°C). mierea suferă încet o sumă de transformări în funcţie de compoziţia ei şi de temperatura de păstrare. de asemenea. mierea oferă avantajul unei varietăţi mari de gusturi originale. de asemeni importanţă. Aromele mierii fac parte din acele substanţe care stimulează pofta de mâncare şi facilitează digestia. ceea ce are. el creşte rapid sub acţiunea tratamentelor termice (retopiri) brutale.şi acest lucru s-a realizat deja .Fermentările nu se produc întotdeauna repede . un aliment energetic şi nu lipsit de interes gastronomic. mierea trebuie păstrată la temperatura de -25°C. puse în evidenţă în mod ştiinţific. . care nu trece direct în sânge. din varietatea mierilor. Acţiunea asupra ficatului a fost pusă în evidenţă prin acelaşi procedeu. fie că este vorba de aparatul digestiv.pentru a expune virtuţile medicinale ale mierii. elementele minerale. în funcţie de obiceiurile sale alimentare. acizii organici. Acest consum nu ar acoperi nici nevoile de proteine.conţinutul în invertază şi amilază scade. sute-de substanţe identificate sau nu.cu un uşor efort de întârziere în ceea ce priveşte levuloza. mierea îşi pierde în mod progresiv valoarea antibacteriană : conţinutul în inhibină descreşte. ca şi conţinutul în glucoză. nici pe cele de lipide şi nici de vitamine. mierea aduce zaharuri direct asimilabile . Acţiunea mierii asupra muşchiului cardiac pare să fie bine stabilită. ţinând seama de cele 17-18% apă. Dacă acesta depăşeşte 40 mg/kg. Mierea ca medicament îşi datorează virtuţile compoziţiei sale : asocierea glucozei cu levuloza. o creştere regulată şi relativ rapidă a conţinutului în hidroximetil-furfural (HMF). Administrarea mierii în medicina infantilă a arătat că are o acţiune favorabilă asupra fixării calciului şi asupra procentului de hemoglobină precum şi în creştere. se consideră că mierea este improprie pentru consum fiind încălzită exagerat sau fiind prea veche sau prost conservată. empiric. Acestea pot fi rezumate după cum urmează: . injectabilă ca un ser fiziologic cu glucoză. Mierea nu este aliment complet. este şi o plăcere a mesei. În timpul îmbătrânirii. Conţinutul în HMF al mierii este practic nul în momentul recoltării . alpinişti. înotători de fond. înainte de toate. un adult ar trebui să consume zilnic în jur de 1 kg de miere. 63 . S-a folosit şi continuă să se folosească mierea pentru a îngriji şi eventual a vindeca durerile cele mai diverse. Consumul mierii nu trebuie să fie redus la o problemă de sănătate şi de regim alimentar . Ca toate alimentele glucidice. Amintim că nevoile energetice ale adultului care nu depune un efort mare şi nu luptă împotriva frigului sunt de 2800 calorii pe zi. creşte aciditatea liberă . Pentru a acoperi aceste nevoi calorice. foarte bun pentru sportivi care trebuie să susţină un efort de lungă durată : ciclişti. cunoscute de milenii. Mierile fermentate prezintă întotdeauna o aciditate mai mare decât cea normală. pe cea sau pe cele care îi convin cel mal bine. sunt îndoielnice. totuşi. În volum mic.coloraţia se intensifică. Pentru a bloca complet toate reacţiile enzimatice. care provin din plante sau din organismul albinei. Aceste virtuţi sunt reale şi. Proprietăţi biologice Numeroasele virtuţi medicinale atribuite mierii nu trebuie să ne facă să uităm că ea este. chiar dacă sunt mai discrete. o valoare calorifică de 3000 de calorii pe kilogram. El serveşte ca indicator al stării de conservare a mierii. de inimă sau de aparatul respirator. substanţa care se formea¬ză din levuloză în mediu acid. La temperatura obişnuită. ceea ce înseamnă. O muncă fizică sau o activitate sportivă susţinută presupune o cheltuială de 3500 calorii. pentru miere imensa bibliografie care există despre valoarea ei terapeutică nu este întotdeauna de o riguroasă vioare ştiinţifică. Se constată. ele tot contribuie la degradarea mierii. în urma unor experienţe realizate cu miere deproteinizată.

purificarea şi prelucrarea mierii. deşi această temperatură este apropiată de temperaturile aşa numite "biologice". Într-o atmosferă uscată. mai ales dacă există multe celule necăpăcite. folosirea tradiţională a mierii pentru a îndulci ceaiul în timpul iernii nu este lipsită de fundament căci acţiunea sa antibacteriană îşi găseşte astfel cea mai bună întrebuinţare în tratamentul afecţiunilor respiratorii. La 20°C de exemplu. Condiţia obligatorie este aceea de a nu scoate din şi a nu adăuga nimic la miere. mierea tinde către o stare de echilibru cu atmosfera înconjurătoare. de la recoltare până la consum. mierea pierde sau preia apă. precum şi timpul de expunere la această temperatură. fără să fie perisabil în sensul obişnuit al termenului. în ceea ce pri¬veşte acţiunea căldurii asupra mierii. chiar într-un timp foarte scurt. Dacă recipientul nu este etanş. Bazele raţionale ale unei tehnologii a mierii Ceea ce ştim despre miere şi despre compoziţia sa. extragerea. trebuie să luăm în considerare temperatura atinsă la suprafaţa şi în masa mierii. Regulile de igienă se aplică mierii şi tuturor recipientelor şi uneltelor cu care aceasta intră în contact. schimburile sunt oprite. Tot în acest sens. dintre care cel mai important este preţul de cost ridicat. să-i acordăm cea mai mare atenţie. atât cât este posibil. Casa stupinei trebuie îngrijită meticulos şi niciodată un magazin nu trebuie pus direct pe pământ. Când această stare este atinsă. Mierea supusă unui astfel de tratament capătă un gust neplăcut de fum. Posibilităţile de degradare a mierii din cauza căldurii încep să se manifeste la cabană din cauza instrumentelor încălzite electric sau cu vapori pentru a uşura descăpăcirea. nu este mai puţin pretenţios în ceea ce privesc prepararea. mierea se hidratează repede . O încălzire la 78°C la adăpost de aer timp de mai puţin de 10 minute este mai puţin dăunătoare decât o în¬călzire de câteva zile la 40°C. o miere al cărei conţinut în apă este de 17. adică ea nu conţine mai mult de 18% apă. Aşa se face că păstrată în pivniţă în ambalaje de proastă calitate sau prost închise. atâta timp cât această stare de echilibru nu este atinsă. temperaturile care provoacă caramelizarea mierii : peste 85°C mierea. care depind de integritatea constituenţilor săi. schimburile cu aerul exterior se continuă şi după cum acesta este uscat sau umed.În privinţa proprietăţilor uşor laxative ale mierii. uscarea este lentă. în cursul vizitelor la stupină. componentele ei cele mai fra¬gile. într-o atmosferă umedă. Numai mierea extrasă poate satisface majoritatea consumatorilor. procentul de umiditate din miere rămâne stabil. Ca orice soluţie. De ce nu se comercializează pe scară largă mierea în fagure ? Formula este bună dar nu scutită de dezavantaje. se pare că ele trebuie atribuite în special levulozei. starea de echilibru cu stratul de aer se stabileşte foarte repede . prelucrarea şi păstrarea sa. Trebuie deci. Pentru o bună conservare a mierii. În rezumat. Apicultorul trebuie să se asigure că mierea pe care o extrage este coaptă. chiar foarte strict. să murdărim ramele cu funingine de la afumător. Se poate defini pentru fiecare temperatură o stare higrometrică a aerului ambiant care asigură starea de echilibru. Dimpotrivă. un produs care.4% se află în echilibru cu mediul ambiant când acesta are o umiditate de 58%. se poate spune că o tehnologie uşoară dar raţională a mierii trebuie să respecte igiena şi calităţile mierii. Calitatea mierii trebuie respectată chiar înainte de recoltare. mierea nu pierde şi nu absoarbe apă . Ce se întâmplă dacă mierea se află închisă într-un recipient fie el mare sau mic ? Sau dacă recipientul este sau nu etanş ? Dacă este etanş şi plin. ceea ce înseamnă că deteriorarea ei riscă să fie foarte rapidă. apicultorul trebuie să ştie că mierea este un produs alimentar care necesită multă grijă. Din contră. mierea preia mai mult de 1% umiditate pe zi. sunt afectate grav. Trebuie să evităm. După căldură. mierea devenind astfel un veritabil produs de lux. ca şi despre proprietăţile sale biologice poate servi ca bază pentru punerea la punct a unei tehnologii care să protejeze. rămânând accesibilă posibilităţilor lor. al doilea duşman al mierii este umiditatea. mierea se hidratează sau se deshidratează. Trebuie evitate. mierea tinde să se deshidrateze dar cum la suprafaţa ei se formează o peliculă uscată care împiedică difuzia apei. Este prima condiţie pentru obţinerea unei mieri de bună calitate şi care se păstrează bine. umiditatea atmosferei trebuie să rămână în jurul a 60%. Căldura şi umiditatea sunt cele două elemente care trebuie supravegheate în permanenţă. mierea începe repede să fermenteze. într-o atmosferă saturată cu umiditate. Obiectivul principal al acestei tehnologii trebuie să fie acela de a da consumatorului un produs cât se poate de apropiat de cel pe care l-a depozitat albina în fagure. 64 . În sfârşit.

Folosirea inoxului şi a plasticului alimentar dau garanţia de curăţenie. Trebuie deci să supraveghem operaţia şi să nu o prelungim mai mult decât este necesar. Cel mai bun mijloc de a usca aerul este de a-l face să treacă printre nişte elemenţi de răcire unde umiditatea se condensează în gheaţă. Extractoarele prevăzute cu motor electric au un ambreiaj automat. într-un prim timp. Aerul uscat trebuie reîncălzit moderat înainte de a fi dirijat spre magazine . Acest sistem este convenabil în marile exploatări. magazinele se pot păstra la 25-30°C într-o cameră de încălzire. forţa aplicată ramelor este uniformă sau aproape uniformă pe toată suprafaţa (nu se poate extrage decât o singură faţă odată . Există dispozitive care permit evacuarea în câteva ore a excesului de umiditate al mierii chiar în magazine. trebuie să evităm ventilarea unui aer încărcat cu praf deoarece ar putea ajunge în miere. pentru aceasta aerul se trece peste nişte rezistenţe electrice. greutatea feţei opuse celei care este în curs de extrac¬ţie este suficientă pentru a face fagurele să cedeze dacă forţa centrifugă este succesivă.Extracţia Extracţia mierii prin stoarcere este practic abandonată. Extracţia mierii poate fi precedată de o ajustare a conţinutului în apă. în vecinătatea axei extractorului. în al doilea timp se extrage mierea de pe faţa a doua . Pentru a uşura extracţia mierii. Forţa centrifugă care trebuie aplicată mierii depinde de vâscozitatea acesteia. În extractorul radial. când condiţiile sunt favorabile. de la extractorul pentru patru rame acţionat manual şi până la extractorul pentru patruzeci sau optzeci de rame acţionat de un motor electric. este bine să se lucreze la temperaturi destul de ridicate pentru a-i reduce vâscozitatea. încât conţinutul în apă devine prea scăzut. un schimbător de viteză. Ea corespunde unei forme de apicultură pe cale de dispariţie. între magazine se pun pene de lemn pentru a facilita circulaţia aerului între ramele care trebuie deshidratate. o frână. Pentru a evita aceste manipulări obositoare. Dar.pentru un volum redus. Forţa aplicată fagurelui este în funcţie de viteza unghiulară a coşului extractorului şi de raza coşului. Extractoarele moderne sunt fabricate exclusiv din materiale nobile. în aceste condiţii. se extrage sumar mierea de pe prima faţă . deci de conţinutul în apă şi de temperatura sa. se construiesc extractoare tangenţiale reversibile la care inversarea sensului rotaţiei provoacă întoarcerea coşurilor în care se află ramele. O ambianţă prea rece face ca extracţia să fie dificilă. deoarece poziţia tangenţială a ramelor este mai eficace decât poziţia radială. Fiecare din cele două sisteme are avantajele şi inconvenienţele sale. Uneori suntem obligaţi să scoatem magazinele conţinând numeroase rame pline dar cu miere necăpăcită. se revine la prima faţă pentru a se termina extracţia. Variaţiile vâscozităţii în funcţie de originea florală nu sunt mari decât în cazul mierii de iarbăneagră şi de mană. magazinele se pot pune într-o cameră încălzită moderat cu ajutorul unui mic radiator electric şi bine ventilată prin deschideri în partea de jos şi de sus care să permită primenirea aerului. Se foloseşte forţa centrifugă pentru a scoate mierea din celule şi a o proiecta pe peretele intern al cuvei. ramele sunt aşezate tangenţial faţă de cilindrul virtual pe care mişcarea coşului le face să-l descrie . forţa centrifugă este slabă. de fapt. Extractorul tangenţial lucrează mai omogen decât extractorul radial. în al treilea timp. Acest procedeu nu este eficient decât dacă aerul care intră în cameră este destul de uscat. Folosirea stupului cu rame mobile implică extracţia mierii prin centrifugare şi recuperarea cerii fagurilor pentru anul următor. igienă şi nepoluare cu metale grele. Pentru a fi totală. principiul este acelaşi. cu viteză moderată.până la optzeci de rame Dadant mari . adică la deschiderile de admisie a aerului iar încăperea în care se face 65 . forţa centrifugă aplicată ramei variază progresiv de la catul inferior până la spetează . De asemenea. În extractorul tangenţial. De fapt. El nu necesită reluarea ramelor. dar îl obligă pe operator să extragă succesiv cele două feţe ale fagurelui. are forme diferite în funcţie de destinaţie : pentru o exploatare modestă cu câţiva stupi sau pentru o întreprindere profesionistă unde se extrag câteva tone sau zeci de tone de miere în fiecare an. In exploatările mici şi mijlocii. inventat în secolul trecut. cea cu coşniţe. Pentru aceasta se proiectează un curent de aer uscat prin magazinele stivuite. Este foarte potrivit pentru exploatările mici sau pentru extragerea mierii cu vâscozitate mare. Deshidratarea mierii în magazin este uneori atât de rapidă. Se pot monta filtre de aer în locurile sensibile. În ajunul extracţiei. iar modelele cele mai perfecţionate se pot programa astfel încât viteza de rotaţie şi timpul de extracţie pot fi optimizate fără intervenţia operatorului în timpul funcţionării. extractorul tangenţial are capacitate mică pentru cât spaţiu ocupă. îl obligă să lucreze de trei ori. extragerea necesită un timp mai îndelungat. Extractorul centrifugal. În orice caz. Extractorul radial are avantajul capacităţii sale mari .

Cristalizarea va interveni spontan dar bineînţeles. Dacă acesta este prea ridicat. ca şi fragmente de propolis şi mici cantităţi de polen provenind din celule cu polen care se găsesc în număr mai mare sau mai mic printre celulele cu miere. Mărindu-se considerabil vâscozitatea mierii. aceasta depinzând la rândul ei de temperatură. Instalarea filtrelor nu se justifică decât în cazul circuitelor de prelucrare industriale. şi aceasta din mai multe motive. Pentru a-l reduce. particulă de ceară etc. Filtrarea Apicultorul care îşi condiţionează mierea pe care o recoltează poate să se mulţumească cu purificarea obţinută prin păstrarea acesteia în maturator minimum trei zile. Unele mieri cristalizează bine. impropriu dealtfel. este bine să ţinem maturatorul la o temperatură în jur de 30°C protejându-l împotriva pierderilor de căldură sau. Ambalarea cu amănuntul poate să se facă după purificare. Un obiect oarecare (bulă de aer. Mulţi apicultori nu se ocupă cu vânzarea în detaliu a produsului lor. printre altele. Mierea astfel filtrată nu mai poate fi numită pe deplin miere. necontrolat. în special de crucifere. în acest caz este greu de scos din el fără mijloace adecvate. altele prost. cristalizarea împiedică purificarea. închizîndu-l într-o cutie prevăzută cu o rezistenţă electrică şi un termostat. deoarece mierea nu este supusă unei maturizări ci unei simple decantări. acest coeficient este nul când este vorba de aer dar poate fi foarte ridicat în cazul unui grăuncior de polen spinos. Ea duce la obţinerea unei mieri perfect cristaline. grăuncioarele de nisip (pot exista în mod întâmplător) ajung la fundul maturatorului destul de repede. prudent este să scoatem mierea de îndată ce este posibil.) presupus sferic şi perfect neted. Vom vedea mai târziu cum putem controla acest proces. Prin încălzirea continuă se favorizează formarea de HMF şi mierea se colorează în câteva săptămâni.1 mm. Dacă se foloseşte un maturator cu termostat la 30°C. trebuie să-i cunoaştem legile. Să vedem cum se aplică legile fizicii (formula lui Stockes) la purificarea mierii. Purificarea mierilor se poate face şi prin filtrare. Trebuie să ţinem seama şi de gradul de vâscozitate al mierii. Dacă se întrerupe încălzirea. Micile aglomerări de polen urcă destul de repede la suprafaţă. de asemenea. în timp ce grăuncioarele de polen izolate au o viteză ascensională aproape nulă. lipsită de polen sau de materii coloidale. purificarea poate deveni imposibilă. Tehnica de filtrare pe diatomee la temperatură ridicată şi presiune mare nu este folosită în unele ţări. În principiu. este necesar să o purificăm. procesator şi pentru acest lucru este suficient să se tragă mierea în ambalaje cu capacitate 66 . Acestea sunt suficiente pentru a elimina din miere deşeurile de ceară şi impurităţile mari. Cu cât bulele sunt mai mici. de a întârzia cristalizarea. Particulele de ceară se ridică mai puţin repede la suprafaţă decât bulele de aer. Bulele mari de aer se ridică repede la suprafaţă datorită dimensiunilor lor şi diferenţei de densitate între aer şi miere. cu atât purificarea este mai lentă şi de vâscozitatea mierii. Pentru a obţine o miere comercializabilă. Încă din maturator se observă începutul cristalizării. Filtrele folosite în mod curent în apicultură sunt simple site cu ochiuri de 0. Pentru a şti la ce trebuie să ne aşteptăm în urma unei decantări. Extracţia prin centrifugare nu furnizează o miere care să poată fi direct îmbuteliată. Trebuie să evităm să facem descăpăcirea cu cuţite electrice prost reglate care pot carameliza mierea sau o pot colora inutil. O veritabilă filtrare presupune o încălzire suficientă pentru a reduce vâscozitatea şi o anumită presiune. cu atât ele se deplasează mai încet. mai bine. Este greu să se fixeze un timp de maturare necesar şi suficient deoarece această operaţie depinde de înălţimea recipientului folosit (cu cât este mai înalt. Lipseşte din această formulă un coeficient care reprezintă frecarea dintre obiect şi lichid. Particulele de ceară smulse din fagure în momentul descăpăcirii ajung. Anumite mieri. în miere. Numai polenurile foarte mari (cu un diametru mai mare de 0. Proiectarea picăturilor de miere pe pereţii extractorului prezintă inconvenientul că încorporează mult aer sub forma unor bule microscopice.08mm) pot ajunge la suprafaţă în câteva zile. conţinutul în apă şi natura mierii. Dacă nu sunt foarte fine. mierea se poate cristaliza în maturator. Ele sunt simple. se poate obţine o purificare rapidă . Ei preferă să-l livreze unei cooperative apicole sau unui comerciant. cuţitele electrice de descăpăcit au termostat. se va deplasa cu atât mai repede în sus sau în jos cu cât diferenţa de densitate între acest obiect şi mediul lichid (în acest caz mierea) este mai mare. cristalizează foarte repede. Cea mai bună metodă de a purifica mierea este să o lăsăm câteva zile într-un recipient numit maturator. de exemplu. Avantajul maturatoarelor termostate este. sterile. Descăpăcirea face parte din extracţie.condiţionarea trebuie să fie spălată cu multă apă înainte de folosire. cu cât lichidul este mai puţin vâscos şi obiectul este mai mare.

de 4 până la 6 tone. Într-un pasteurizator cu plăci mierea lichidă circulă în contra-curent cu apa caldă. electric sau în bazine cu apă caldă. Incinta în care se află acest tanc şi grătarul este încălzită la 70°C. Când mierea atinge temperatura de pasteurizare (78°C). Încălzirea este foarte rapidă. este pasteurizată. Mierea evacuată este recuperată la etajul inferior într-o cuvă de mare capacitate. filtrată la ieşirea din cuvă este refulată cu ajutorul unei pompe până la postul de condiţionare. Lichefierea În majoritatea cazurilor. aduce cele mai mari stricăciuni mierii. se impune păstrarea în cameră rece. cât mai mult timp posibil. În aceste condiţii. ea este evacuată prin forţa gravitaţiei. în timpul stocării ea cristalizează în mod aproape inevitabil. Condiţionarea industrială cere mijloace relativ importante. Întreprinderea de condiţionare are interesul să respecte această vocaţie şi să facă în aşa fel încât mierea care trebuie să fie vândută lichidă să rămână lichidă. să controleze.mare. ea nu cere decât câteva secunde. Este vorba fie de o miere "polifloră". Operaţiile care urmează pregătirii "lotului" vor fi realizate în funcţie de destinaţia mierii. Pasteurizarea Se ştie că acţiunea căldurii asupra mierii este cu atât mai nefastă cu cât este mai prelungită. dacă este prost făcută. o miere "polifloră" va fi prin vocaţie lichidă sau cristalizată. Operaţia de retopire a mierii este cea care. mierea are o temperatură de 42°C . Unitatea de condiţionare trebuie să funcţioneze tot anul. Acum este ferită de fermentare deoarece drojdiile au fost distruse şi îşi va păstra starea lichidă timp de cel puţin 6 luni. Temperatura de 4°C este suficient de scăzută pentru a preveni fermentarea înaintea pasteurizării. ea intră într-un circuit cu şambrare unde nu rămâne decât câteva minute. Clădirea pentru depozitare trebuie să fie aerisită şi cât se poate de răcoroasă . fie de o miere monofloră care se vinde cu un anumit nume. Mierea lichefiată. La ieşire. mierea este agitată timp de câteva ore cu ajutorul unei elice. este bine să i se dea o "granulaţie" agreabilă. Pentru a se câştiga loc se folosesc paleţii şi elevatoarele care permit stivuirea butoaielor pe o înălţime de câţiva metri. pentru mierile expuse fermentării cum este mierea de iarbă-neagră. omogenizată. când se condiţionează un lot de miere. unde este amestecată. Este deci exclus că o asemenea unitate să funcţioneze pe aceleaşi baze ca cele care sunt perfect valabile la nivelul unei exploatări mici. partea centrală nu este încălzită. Ţinând seama de slaba conductibilitate termică a mierii. O instalaţie de lichefiere bine concepută conţine o cameră încălzită unde butoaiele cu miere sunt întâi încălzite până la circa 40°C timp de o jumătate de zi. într-un strat gros de câţiva milimetri. O miere de salcâm nu se vinde niciodată altfel decât în stare lichidă . Aşa s-a ajuns la utilizarea pasteurizatoarelor cu plăci . Pentru a păstra mierea în stare lichidă. Dirijarea cristalizării 67 . timpul necesar pentru a fi consumată. Ea părăseşte camera pentru a intra în circuitul de răcire unde circulă în contra-curent cu apa rece. înainte de a avea timp să fie încălzită exagerat. Realizată corect nu lasă nici o urmă. Butoaiele cu miere preîncălzite sunt apoi luate cu ajutorul unui motostivuitor . în ceea ce priveşte mierea cristalizată. ele sunt folosite în mod curent în industria alimentară şi se adaptează foarte bine la pasteurizarea mierii cu ajutorul unei instalaţii adecvate. trebuie început prin a o lichefia deoarece. se deschid (trebuie să aibă deschidere totală şi se basculează pe un grătar aşezat deasupra unui tanc de recepţie. Păstrarea mierii în butoaie de 300 kg nu se face fără probleme. dintre care cele mai folosite sunt bidoanele de 30-50 litri şi butoaiele de 300 kg. Un lot decâteva tone de miere în curs de condiţionare este pregătit ţinând seama de analizele de control efectuate în prealabil în laborator. este absolut necesar să i se anihileze cristalele de glucoză pe care le conţine încă şi care ar fi germeni de cristalizare nedoriţi. ceea ce înseamnă că trebuie să stocheze. în funcţie de compoziţie. Pentru obţinerea unui produs omogen. mierea preîncălzită este lichefiată rapid. Singurul mijloc eficace este pasteurizarea mierii. fără să atingă temperatura aerului din interior. să trateze mierea în aşa fel încât ea să răspundă strict la normele cerute şi valoarea sa comercială să fie cât se poate de mare. această preîncălzire duce la lichefierea straturilor de miere periferice . Numai mierile de salcâm (Acacia) se pot păstra mult timp în stare lichidă. 5 până la 8 minute după ce a intrat.

Apicultorul care doreşte să-şi trateze mica recoltă pentru a obţine o miere cristalizată fin trebuie să înceapă prin a-şi constitui o mică rezervă. Ambalajele fabricate din materiale transparente au avantajul că prin ele se poate vedea mierea. Condiţiile de igienă cele mai stricte pot fi îndeplinite . O miere predispusă la cristalizare rapidă. Experienţa dovedeşte că vasele opace ascund uneori defecte de prezentare pe care o tehnică mai atentă le-ar fi putut evita. are consistenţă de pastă. ele riscă să recristalizeze. Temperatura nu trebuie să varieze deoarece aceste variaţii provoacă mişcări de convexie în lichid. Trebuie să se ştie. Un kilogram din această miere este suficient pentru a însămânţa 10 kg de miere lichidă . ne putem baza pe observarea unei probe de miere într-un recipient de sticlă. Un ultim factor care trebuie luat în considerare pentru reuşita unei cristalizări controlate este conţinutul în apă.5-1 kg miere va fi introdusă în frigider pe timpul nopţii. Nu se obţine o miere perfectă decât dacă aceasta este în jur de 17. se realizează numai din materiale folosite în industria alimentară. Trebuie să adăugăm că linia de condiţionare a mierii pe care am descris-o. iar ziua va fi scoasă şi lăsată la temperatura obişnuită fără să uităm să o agităm din când în când cu o baghetă de sticlă. Pentru a obţine acest rezultat. Punerea în borcane trebuie să se facă după amestecare . materialele fiind uşor de demontat şi de spălat în apă fiartă sau la vapori. Pentru a obţine cristale foarte mari. Pentru a obţine cristale foarte fine. la o temperatură de 14°C. poate da rezultate excelente cu un minimum de efort. Ele au avantajul de a fi foarte plăcute la consum datorită faptului că nu sunt foarte fine. care se potrivesc foarte bine. Cristalele adăugate în miere servesc de amorsă şi. Se înţelege de la sine că el nu poate fi confecţionat decât din materii prime autorizate de lege. Se amestecă bine. cealaltă la motivaţii de ordin estetic. cristalizarea controlată este la îndemâna oricărui apicultor. reuniunile profesionale. în câteva zile. mişcări care pot sparge reţeaua cristalină în formare. Din punct de vedere tehnic trebuie să se ia în considerare etanşeitatea ambalajului ca fiind criteriul cel mai important. cu ajutorul unor aparate speciale. trebuie să spargem cristalele mari care se formează . Reuşita depinde de predispoziţia mierii de a cristaliza . borcanele se păstrează la răcoare. Un vas care conţine miere trebuie să fie perfect etanş. dintr-o miere cu granulaţie plăcută. Examenul mierii Congresele. cristalizarea este un fenomen care se supune unor legi precise. ocazii de a-şi prezenta produsele şi de a le supune judecăţii experţilor care le pot recunoaşte calităţile şi defectele. se procedează la o însămânţare a mierii după pasteurizare şi răcire completă. pentru apicultori. Mierile care cristalizează foarte fin se numesc mieri "cremoase". Trebuie să 68 . de comoditate la întrebuinţare şi de dorinţa de a satisface clientela. o miere care cristalizează foarte fin cu mierea care trebuie cristalizată. Restul nu este decât o problemă de preţ de cost. Fiind (relativ) prea bogate în glucoză. Există în comerţ cuve pentru amestecat. desigur că trebuie să amestecăm convenabil mierea şi maiaua. foarte sumar. Este mai bine să le respectăm predispoziţia şi să le facem să cristalizeze repede sub o formă plăcută la vedere şi la gust. fiecare bucată devine un nou mediu de cristalizare şi aceasta se accelerează.2%. Cristalizarea se face rapid la 14°C. se pot obţine rezultate bune cu ajutorul unei spatule destul de mari care se manevrează conţinutul. Amestecul de miere şi maia cât încă se trimite la maşina de îmbuteliere în borcane. Această probă. chiar şi după pasteurizare. într-o formă neregulată. toată mierea este cristalizată în sistemul dorit. Una se referă la motivaţii de ordin tehnic. Dacă pasteurizarea nu se impune într-o exploatare mică. Se foloseşte o cantitate de aproximativ 10% maia. cea mai favorabilă creşterii cristalelor. La nevoie. Ambalajul Alegerea ambalajului pentru miere depinde de două categorii de motivaţii. de 0. va cristaliza în câteva zile. este nevoie de timp şi de repaos perfect. Chiar dacă aceasta nu se realizează în conformitate cu procedeele industriale pe care le-am descris.Am văzut că nu toate mierile sunt predispuse a rămâne în stare lichidă. de câteva kilograme. Aproape totul este confecţionat din oţel inoxidabil sau din sticlă Pirex. în lipsa analizelor care să permită cunoaşterea raportului glucoză-levuloză. expoziţiile şi concursurile agricole sunt.

admitem că, dacă dispunem de reguli şi norme pentru a judeca animalele de concurs şi vinurile, lucrurile sunt mult mai uşoare în ceea ce priveşte mierea. În ultimii ani s-au făcut eforturi demne de laudă pentru a da judecătorilor criterii de apreciere a mierilor care să nu fie prea subiective, dar rămân multe de făcut în acest domeniu. Trebuie să se facă deosebirea între : 1. criterii de calitate, generale ; 2. criterii legate de prezentarea produsului; 3. criterii care se aplică la situaţii particulare. Vom lăsa de o parte criteriile de calitate, ele sunt de competenţa laboratoarelor. Criteriile de prezentare se aplică tuturor mierilor. Mierea este caracterizată după felul cum se prezintă la vânzare. O judecată valabilă nu poate fi emisă decât asupra unui produs comercializat într-un ambalaj perfect transparent. Practic limpezimea este un criteriu important pentru caracterizarea mierilor lichide şi, dealtfel, cristalizarea se apreciază în primul rând după ochi. O miere destinată vânzării în stare lichidă trebuie să fie limpede şi nu trebuie să prezinte acea ceaţă care anunţă o viitoare cristalizare. Suprafaţa ei nu trebuie să prezinte nici o particulă solidă vizibilă cu ochiul liber. O miere cristalizată trebuie să prezinte o suprafaţă perfect omogenă, lipsită de acele ramificaţii albe de pe pereţii vasului datorate bulelor de aer. Suprafaţa trebuie să fie lipsită de particule solide şi de spumă. Spuma care se ridică la suprafaţă după îmbuteliere formează o mică crustă albă constituită din cristale de glucoză şi bule de aer. Degustarea la acest stadiu nu trebuie să privească decât gusturile parazite. Toate mierile sunt egale pentru arbitru, cu condiţia ca gustul şi mirosul lor să fie naturale. Defectele majore cum sunt separarea în mai multe straturi, cristalizarea grosieră şi neregulată, fermentarea sunt cauze evidente pentru excluderea dintr-un concurs. Lucrurile se complică când este vorba de apreciere în raport cu o calitate anume de miere. Evident în absenţa unor referinţe precise operaţiunea este imposibilă. Constituirea acestor referinţe este întotdeauna laborioasă. Trebuie adunat un număr suficient de eşantioane, provenind din diferite regiuni şi recoltate în mai mulţi ani. Supuse unor serii de analize, aceste eşantioane permit stabilirea unor medii pentru principalele caracteristici cum sunt culoarea, aciditatea, spectrul zaharurilor, conductibilitatea electrică, etc. Acestor teste fizico chimice li se adaugă teste organoleptice, deosebit de delicate în măsura în care vocabularul pentru calificarea mierii este încă foarte rudimentar în comparaţie cu cel folosit de degustătorii de vinuri. Numai pornind de la aceste măsuri pregătitoare se pot furniza unui juriu elementele care să-i permită confirmarea exactităţii unei denumiri florale, fie că este vorba de rozmarin, trifoi sau brad. Analiza mierii Pentru un profan, cuvântul "analiză" ascunde o lume misterioasă de aparate complicate şi de tehnici sofisticate datorită cărora putem şti totul despre miere, începând cu originea sa florală, până la conţinutul în vitamine, calciu sau cobalt totul apăsând pe un buton. Trebuie să spunem că literatura poliţistă a făcut totul pentru acreditarea acestei noţiuni simpliste ; de la Sherlock Holmes până la Maigret, care este poliţistul ce nu a făcut apel la tehnicile de laborator pentru a urmări o pistă? Trebuie să precizăm mai întâi că expresia "a da o miere spre analiză" nu are sens luată ca atare. Toate mierile naturale conţin sute de constituenţi diferiţi a căror valoare este foarte diferită în funcţie de scopul urmărit prin analiză. Deoarece orice analiză trebuie să înceapă în mod obligatoriu de la o întrebare adresată clar şi precis. Dacă întrebarea este pusă de un apicultor în legătură cu propria sa producţie, de un consumator în legătură cu un produs cumpărat din comerţ, de un serviciu oficial, sau de un cercetător în legătură cu o miere necunoscută, analiza se va desfăşura diferit. În general, apicultorul care îşi dă mierea spre analiză doreşte să ştie care este originea ei florală, calitatea sa şi dacă poate să primească o denumire anume. Consumatorul va dori să ştie dacă mierea pe care a cumpărat-o este pură sau falsificată şi dacă denumirea pe care o poartă este conformă cu realitatea. În ceea ce priveşte serviciile oficiale, acestea sunt interesate să ştie dacă mierea este în conformitate cu normele legale legate de folosirea de antibiotice sau standardele de calitate, în timp ce cercetătorul urmăreşte înainte de toate să-şi completeze cunoştinţele de specialitate. 69

Controlul de calitate Scopul controlului de calitate este de a da o apreciere a mierii, fondată strict pe calităţile de bază ale produsului, adică conţinutul în apă, puritatea şi integrarea sa într-un concurs, ca operaţiune de selecţie şi clasament : permite eliminarea produselor defectuoase, dar nu emite nici o judecată de valoare în legătură cu o denumire anume. Controlul de calitate al unei mieri cuprinde măsurarea conţinutului de apă, un test de puritate, o dozare a hidroximetilfurfurorului (HMF), un examen organoleptic şi un examen al stării fizice. O miere de calitate normală trebuie să rămână în limitele fixate de lege ; dar aceste limite fiind foarte largi controlul calităţii permite nuanţarea aprecierii distingând, cu ajutorul unor notări simple, mieri care sunt pur şi simplu conforme legii şi cele numite de calitate superioară pentru că sunt foarte curate, foarte concentrate, foarte sărace în HMF, care se prezintă sub o stare fizică bine definită (lichidă sau cristalizată şi nu au alt gust străin mierii. Măsurarea conţinutului în apă se face uşor cu ajutorul unui refractometru. De fapt, după cum am mai menţionat, indicele de refracţie al mierii depinde de conţinutul ei în apă. Cunoscând indicele de refracţie se deduce conţinutul în apă. Tabelele lui Chataway conţin cifrele acestei corespondenţe. Refractometrul permite măsurarea cu o singură picătură de miere ; totuşi el nu poate da un rezultat decât dacă mierea este perfect limpede. Măsurarea purităţii se face prin cântărirea unui filtru înainte şi lupă filtrarea a 5 g de miere în soluţie de apă. Filtrul reţine corpurile străine care trebuie să fie eliminate în cursul epurării. Este vorba în special de resturi de ceară, fragmente de propolis, praf sau resturi animaliere sau vegetale. Dacă controlul calităţii este destinat mierilor care intră în competiţie sau determinării preţului de vânzare sau a valorii aportului într-o cooperativă, se pot stabili uşor baremuri potrivite. Controlul calităţii are avantajul de a putea fi realizat cu mijloace modeste. El nu necesită decât o aparatură simplă şi cunoştinţe tehnice destul de elementare.

PRINCIPALELE TIPURI DE MIERE
Mierea de salcâm Mierea de salcâm este mierea produsă de albine din nectarul florilor de salcâm, Robinia pseudocacia. Pentru botanişti, adevăratele acacia constituie un foarte important gen al leguminoaselor; mimoza aparţine acestui gen. Salcâmul Robinia pseudocacia populează în mod diferit teritoriul românesc ; el poate forma adevărate păduri sau poate creşte izolat. Numai pădurile foarte mari produc material suficient pentru o recoltă pură sau aproape pură de miere de salcâm. Asemenea păduri se găsesc în nordul ţării (Valea lui Mihai) sau în sud, dar producţia depinde foarte mult de condiţiile meteorologice (îngheţurile târzii şi ploile îndelungate, reci, de primăvară pot calamita culesul), deci este neregulată. Mierea de salcâm se recoltează în iunie, înflorirea producându-se în a doua jumătate a lunii mai. Este mierea cea mai limpede care se recoltează în România (maximum 30 mm pe scara Pfund). Această miere are multă fineţe şi discreţie, ceea ce face să fie apreciată pentru îndulcirea alimentelor şi ceaiurilor fără să le denatureze gustul. Conţinutul în apă aproape normal (mai mic de 18%). pH-ul este aproape de 4 şi aciditatea destul de slabă (de ordinul a 14 meq/kg), o conductibilitate electrică foarte scăzută, ceea ce este în conformitate cu un conţinut în materii minerale mai mic de 0,1%. Spectrul zaharurilor este foarte interesant , remarcându-se prin bogăţia în levuloză (aproape 50% din substanţa uscată şi săracă în glucoza (34%). Zaharurile secundare sunt destul de bine reprezentate, aproape 10% dizaharide (zaharoză şi maltoză şi aproape 3 erloză, un zahăr specific mierii. O asemenea compoziţie are drept consecinţă o viteză de cristalizare foarte scăzută, uneori nulă, în sensul că după câţiva ani chiar, mierea de salcâm poate să rămână lichidă. Exceptând acest caz extrem, mierea de salcâm rămâne de obicei lichidă timp de un an. Când o miere de salcâm este foarte pură, spectrul său polinic este redus. Polenul de salcâm este preponderent, dar deoarece florile de salcâm sunt sărace în polen mierea este şi ea săracă în polen : ea conţine adesea mai puţin de 10000 grăuncioare de polen în 10 g. Pe lângă polenul de Robinia, se mai găseşte şi polenul arborilor fructiferi, păpădiei, salciei şi de asemenea al rapiţei, sparcetei şi trifoiului. Asocierea dintre Robinia şi castan nu este rară în România dar ea denotă o recoltă târzie ; ea se întâlneşte rar în mierea de salcâm. 70

Deşi salcâmii Robinia sunt de origine americană, producţia lor este caracteristică mai mult pentru Europa şi în special pentru Europa de Est. Spectrul polinic al mierii de salcâm este diferit în funcţie de ţară. De exemplu cel din Ungaria şi din România este destul de diferit de cel al mierii din Franţa; în aceste mieri se găseşte polen de Loranthus europaeus, plantă asemănătoare cu vâscul care lipseşte din flora franceză. Polenul de Loranthus constituie un indicator al unei origini danubiene. Tei (Tilia sp.). România poate fi considerată ca o ţară mare producătoare de mieri de tei. Uneori se întâmplă ca în apropierea anumitor masive forestiere sau a unor parcuri foarte mari din Moldova sau alte regiuni să se recolteze mieri de tei foarte caracteristice. Mierea de tei este destul de deschisă la culoare, cu reflexe verzi, cu conţinut ridicat în apă ; aroma foarte pronunţată aminteşte perfect planta de origine. Cristalizarea este rapidă. Conţin adesea o proporţie de mană nu tocmai neglijabilă deoarece teii adăpostesc numeroşi purici. Mierile de tei foarte pure, provenind din România, Rusia, Polonia şi mai ales din Extremul Orient au o aromă foarte puternică şi este de preferat să fie amestecate cu alte mieri mai neutre. Dată fiind bogăţia de arome a mierilor de tei, mierile "poliflore" sunt uneori considerate de către producătorul lor, acesta de bună credinţă, ca mieri de tei monoflore deşi ele nu conţin decât o proporţie mică de miere de tei. Se atribuie mierii de tei virtuţile medicinale ale plantei (calmante, expectorante). Floarea-soarelui (Helianthus annus). Mierile de floarea-soarelui sunt bine cunoscute încă de când a început cultivarea acestei plante în diferite regiuni ale României. Au o frumoasă culoare aurie, un gust agreabil şi nu cristalizează repede. Culesul de floarea-soarelui este unul din culesurile principale de la noi. Mierea de rapiţă Mierea de rapiţă este obţinută din flori de Brassica napus var. oleifera, plantă oleaginoasă care în ultimii ani acoperă din ce în ce mai multe suprafeţe agricole. Această cultură se găseşte în prezent aproape peste tot, cu excepţia regiunilor de munte. Mierea de rapiţă se recoltează în lunile mai-iunie dacă provine din însămânţări de toamnă. Rapiţa de primăvară, care ocupă suprafeţele mai mici, înfloreşte mai târziu şi mierea se recoltează în iulie-august. Mierea de rapiţă este destul de uşor de descris deoarece se găseşte în cantitate mare în stare pură sau aproape pură. Coloraţia este foarte slabă, nu depăşeşte 35 mm pe scara Pfund (care este gradată de la 0 la 140 mm). Mirosul ei este cel al florilor de rapiţă ; gustul este dulce, fără o caracteristică anume. Conţinutul în apă al mierii de rapiţă este destul de ridicat şi anu¬me în jur de 18%. Aceasta datorită faptului că este miere de primăvară care se recoltează repede pentru a nu cristaliza în faguri; în aceste condiţii, există tendinţa de a se recolta mierea înainte de maturare completă. Valoarea pH este relativ ridicată şi aciditatea destul de slabă (pH 4, aciditate totală de ordinul a 15 meq./kg). Conductibilitatea electrică foarte scăzută indică un conţinut sărac în substanţe minerale. Spectrul zaharurilor este caracterizat prin abundenţa glucozei (48%) care domină net asupra fructozei (44%), în timp ce zaharurile minore sunt puţin abundente (4,5%). Acest spectru arată o tendinţă foarte netă pentru cristalizare spontană şi foarte rapidă ; când este foarte pură, mierea de rapiţă poate să cristalizeze încă de la extracţie, mai ales dacă timpul este răcoros. Trebuie deci să trecem mierea printr-un maturator cu termostat. Spectrul polinic al mierii de rapiţă conţine o cantitate mare de polen de rapiţă şi anume 95% sau chiar mai mult. în aceste condiţii, polenurile secundare sunt rare, ceea ce complică cercetarea originii geografice. Aceste polenuri secundare aparţin unei flore de primăvară destul de banală (pomi fructiferi, păpădie şi salcie) care nu este caracteristică unei regiuni precise. Cultura de rapiţă este întinsă acum în multe ţări din Europa şi America. Ea se întâlneşte în Germania şi în Polonia precum şi în Canada, unde depăşeşte mierea de trifoi care constituia înainte prima resursă meliferă a Canadei.

Miere de lavandă Mierea de lavandă este produsă de albine din nectarul diferitelor specii şi subspecii din genul Lavandula ca şi din hibrizii lor cultivaţi sub numele de lavandină. Totuşi trebuie să excludem specia L. stoechas care dă o miere foarte diferită. Caracteristicile mierii de lavandă sunt deosebite de cele ale mierii de lavandină. 71

perioada de vârf situându-se în luna aprilie. Deci nectarul nu este îmbogăţit cu pigmenţii din polen şi mierea obţinută este foarte deschisă la culoare. Se poate spune că şi poate place celor care caută în miere 72 . Mierea de iarbă-neagră Mierea de iarbă-neagră este produsă de către albine din nectarul de iarbă-neagră Calluna vulgaris. Mierile de rozmarin au o aromă delicată. Spectrul polinic este supus unor variaţii importante . Contrar mierilor prezentate mai sus. Adeseori se pun în evidenţă./kg). Polenurile care îl însoţesc pe cel de lavandă sau de lavandină sunt în general caracteristice pentru flora ţării din care se recoltează . când sunt foarte pure. Mierea de lavandă este bogată în polen de lavandă. în anumite locuri. În general. în timp ce mierea de lavandă fină cristalizează mai încet şi mai grosieră. celelalte polenuri fiind foarte reprezentative pentru flora vizitată de albine pentru a culege polen. este un lucru obişnuit să se găsească mai mult de 30 de tipuri de polen în aceeaşi miere. Gustul este mult mai accentuat când mierea de rozma¬rin este combinată cu miere de cimbrişor care înfloreşte aproape în acelaşi timp şi pe acelaşi teren cu rozmarinul. Recolta se face în general spre sfârşitul lunii august. Conţinutul în substanţe minerale este mic şi conductibilitatea electrică joasă. Producţia de miere este foarte neregulată deoarece depinde de condiţiile meteorologice de la sfârşitul iernii şi începutul primăverii. Are o savoare puternică. la analiză. Recoltarea se face în mai. Mierea de lavandină cristalizează destul de repede şi cu granulaţie fină. Aceasta este o plantă comună care se găseşte pe vaste terenuri silicioase unde formează. Conţinutul în apă este scăzut (mai mic de 17. plantă sălbatică. mierile sunt foarte parfumate şi aromate. compozitele şi papilionaceele sunt foarte bine reprezentate şi în special albăstrelele şi sparcetele.5%). Mirosul nu este chiar acelaşi cu al florilor de lavandă. staminele sunt goale sau aproape goale. Examenul aprofundat al spectrului polinic al mierilor de rozmarin. au gust foarte fin. Spectrul zaharurilor este destul de echilibrat : 39% glucoza şi 43% fructoză cu 13% dizaharide (în special maltoză şi aproape 2% erloză. foarte abundentă în unele regiuni ale ţării noastre şi în diferite ţări din bazinul mediteranean. permite să se facă deosebirea netă între mieri de rozmarin produse în diferite ţări. între iulie şi septembrie. În cazul lavandinei. iarbă-neagră arborescentă. Înflorirea durează din noiembrie până în mai. dizaharidele sunt abundente (13%). viţă-de-vie. Se poate întâmpla ca o miere de rozmarin autentică să nu conţină mai mult de 10% polen de rozmarin. un covor continuu sub pinii maritimi. polenuri care indică transhumante anterioare. Cristalizarea este destul de rapidă şi granulaţia fină. Este cazul polenului de iarbă-neagră arborescentă. în timp ce polenul de lavandină foarte puţin abundent şi redus are o exină deformată. polenul de rozmarin poate fi reprezentat foarte diferit în funcţie de regiunea de producţie şi probabil şi în funcţie de tipul de apicultură practicat. hibrid steril.8 . Indiferent dacă provin de la lavandă sau de la lavandină. în special zaharoza. cistacee. maximum 35 mm pe scara lui Pfund. uşor amăruie şi un puternic miros de floare. Înflorirea lavandei şi lavandinei are loc în plină vară. mierile de rozmarin sunt bogate în specii. Mierile de lavandă cele mai închise la culoare ating 55 mm pe scara Pfund. pH-ul este apropiat de 3. aciditatea este slabă. mierea de lavandă şi cea de lavandină sunt sărace în apă : adesea mai puţin de 17%. Spectrul zaharurilor arată un echilibru destul de bun între levuloza (în jur de 42%) şi glucoza (în jur de 39%) . cimişir (merişor). Spectrul polinic al mierii de lavandă este foarte diferit de cel al mierii de lavandină. acest lucru poate fi datorat faptului că polenul de lavandă este foarte pigmentat.Mierile de lavandă fină sunt mai colorate decât cele de lavandină . ceea ce indică o floră locală forate variată . Mierea de iarbă-neagră are caracteristici atât de originale încât nu poate fi confundată cu nici o alta. Mierea de rozmarin este produsă de albine din nectarul de rozmarin. papilionacee de tipul Ulex. PH-ul este scă¬zut şi aciditatea totală este relativ mare (pH-ul este în jur de 3. ca şi conţinutul în substanţe minerale. Coloraţia este slabă. dezvoltat normal.5 iar aciditatea de 34 meq.

altceva decât un simplu edulcorant. Conţinutul în apă este ridicat : în jur de 22-23%, ceea ce este anormal pentru o miere obişnuită dar admis pentru mierea de Calluna pură. Vâscozitatea sa este anormală : ea este tixotropă. Nu poate fi extrasă din faguri prin metodele obişnuite. Forţa centrifugă realizată de extractoare nu are nici un efect asupra mierii atâta timp cât este sub formă de gel. Pentru a o aduce în stare de sol se folosesc aparate speciale numite "perforatoare". Aceste aparate, manuale sau electrice, au baterii de ace a căror distanţare şi aşezare corespund cu cea a celulelor. Acele pătrund în celule şi distrug structura de gel a mierii fără a deteriora fagurii; acele sunt montate pe arcuri foarte suple şi se termină cu câte un vârf bont. Imediat ce perforarea a adus mierea în stare de soluţie, aceasta poate fi extrasă ca orice miere prin forţa centrifugă. Datorită acestei proprietăţi uimitoare a mierii de iarbă-neagră, apicultorul o poate obţine în stare pură. Practic, este suficient să facă o extracţie dublă. După ce se descăpăceşte fagurele, acesta este pus în centrifugă ; mierea normală este extrasă, iar cea de iarbă-neagră rămâne. Se pune în funcţie perforatoarea şi se mai pune fagurele a doua oară în extractor. Mierea provenită din această a doua extracţie este miere pură de iarbă neagră. Tixotropia mierii de iarbă neagră se datoreşte unei proteine care se găseşte în nectar care poate ajunge la 2% din greutatea mierii. Încălzind moderat mierea de iarbă neagră, se obţine o gelificare mai intensă. Pasteurizarea la 65°C timp de câteva minute este suficientă pentru a distruge drojdiile şi pentru a dezvolta gelificarea. Ea permite obţinerea unei mieri de iarbă-neagră care se păstrează bine în ciuda unui procent de umiditate foarte ridicat. Tixotropia mierii de iarbă-neagră are o influenţă ciudată asupra cristalizării. Germenii de cristalizare fiind imobilizaţi în gel, cristalele cresc pe loc, în timp ce într-o miere obişnuită, curenţii de convecţie antrenează germenii în toată masa. Se formează cristalele care pot atinge 1 sau 2 mm în diametru ; sunt aglomerări aproape sferice şi foarte dure. Mierea de iarbă-neagră are o coloraţie medie mergând spre roşu care atinge 85 mm pe scara Pfund. Se observă o anumită tulbureală datorată prezenţei proteinei. Conductibilitatea electrică este relativ ridicată, pentru o miere de flori, ca şi conţinutul în substanţe minerale, pH-ul este cuprins între 4 şi 4,6 ; aciditatea este medie. Spectrul zaharurilor indică predominanţa netă a fructozei asupra glucozei şi importanţa mică a zaharurilor secundare. Această compoziţie favorizează o viteză mică de cristalizare. Se poate, de asemenea, scoate în evidenţă ca un caracter original, conţinutul foarte bogat în amilază. Spectrul polinic al mierii de iarbă-neagră poate fi mult modificat prin modul de extracţie. Într-adevăr, folosirea perforatoarelor introduce în miere cantităţi importante de polen provenind din celulele unde acesta este stocat de albine. În plus, vâscozitatea anormală împiedică considerabil epurarea prin diferenţă de gravitate. În aceste condiţii, polenul care se depune pe suprafaţa mierii, în câteva zile rămâne prizonie ; acesta este găsit la analiză, al cărei rezultat este modificat. De aceea, o miere foarte pură de iarbă-neagră poate să conţină ca polen dominant o specie total diferită, ca de exemplu polen de castan. Când se face analiza polinică a unei mieri de iarbă-neagră care nu a fost îmbogăţită în mod artificial in polen, prin tehnicile de extracţie, se găseşte polenul de iarbă-neagră dominant şi în cantitate normală. În fiecare din regiunile producătoare de miere de iarbă-neagră există o floră secundară destul de variată pentru a putea deosebi o miere de iarbă-neagră provenind din altă regiune sau ţară. Mierea de mană de brad În practica curentă, nu se vorbeşte despre "miere de mană de brad" ci pur şi simplu de "miere de brad". Desigur, pentru profani distincţia este subtilă ; pentru consumatori, ea este în general de neînţeles, cum ar fi cea între mana provenind de la diverse specii de hemiptere şi de la diferite specii de conifere. În aceste condiţii, se admite din ce în ce mai mult că denumirea "miere de brad" se aplică mierii de mană recoltată de albine pe brazi şi pe molizi. Ceea ce nu exclude însă posibilitatea introducerii unor denumiri mai restrictive pentru producţii locale de o calitate excepţională. Perioada de producţie, mai mult sau mai puţin lungă, este vara. Datorită compoziţiei lor foarte deosebite, mierile de brad au o savoare dulce, foarte agreabilă, asemănată malţului. Sunt puţin dulci şi au o aromă slabă. Culoarea, foarte intensă, poate să meargă până la negru dar deseori este mai deschisă. Totuşi nu ar trebui să fie sub 65 mm pe scara Pfund. 73

Conţinutul în apă este destul de slab, (mai mic sau chiar mult sub 18%). Vâscozitatea este normală, dar mierile de brad cu conţinut mic de apă sunt mai vâscoase decât mierile comune cu acelaşi conţinut în apă şi au tendinţa să fileze la transvazare. PH-ul mierilor de brad este destul de ridicat putând ajunge până la 5 ; el se situează în medie în jur de 4,6, însă aciditatea este mai degrabă mare. Conductibilitatea electrică este ridicată, ca şi conţinutul în substanţe minerale. Aceste caracteristici sunt destul de specifice pentru a fi utilizate la recunoaşterea prezenţei manelor într-un amestec. Spectrul zaharurilor este net diferit de cel al mierilor florilor de calitate obişnuită. Fructoza (37%) predomină asupra glucozei (32%), dar se găsesc şi aproape 11% dizaharide şi melezitoză în proporţie destul de mare (până la peste 10%). În general, se poate spune că spectrul zaharurilor din mierile de brad este decalat spre zaharurile cu greutate moleculară ridicată. Este un fapt cunoscut de mult timp, dar înainte de folosirea metodelor de cromatografie ne mulţumeam să punem în evidenţă ce se numeau "dextrinele" mierii de brad. Am menţionat mai sus că examenul microscopic al mierilor de mană dă rezultate a căror interpretare este diferită de cea care se face pentru mierea de flori. Nu voi mai reveni asupra acestui aspect; să menţionez totuşi că polenul care însoţeşte sporii de ciuperci şi alte elemente figurate dă informaţii asupra originii geografice a mierilor de brad. Cu condiţia unei documentaţii suficiente, putem distinge de exemplu, mierile de brad din Carpaţii Orientali de cele din Carpaţii Occidentali. Mierile de brad joacă un rol foarte mare în Europa Centrală datorită întinderii pădurilor de conifere în vest, în Germania, Elveţia, Austria şi dincolo de ea, spre est. În Germania se face net diferenţa între mierile de brad provenind de la bradul pectinata şi cele de la molizi, mult mai slab cotate. Muştar de câmp (Sinapis arvensis). Există analogii între mierea de rapiţă şi cea de crucifere înrudite din punct de vedere botanic, adică aparţinând genurilor Sinapis, Raphanus şi Brassica. Mierea de muştar este o miere deschisă la culoare cu cristalizare foarte rapidă. Ca toate mierile de crucifere din aceeaşi grupă, este fie nu prea aromată, fie afectată de un miros de varză care, în cazuri extreme poate fi de-a dreptul dezagreabil.

Lucerna (Madicago sativa). Mierea de lucerna este o miere de culoare deschisă, cu gust neutru, care cristalizează repede şi cu cristale cam mari. Trifoi alb (Trifolium repens). Mierea de trifoi alb este o miere cu proprietăţi deosebite, de calitate excelentă, de culoare deschisă, cu o aromă puţin pronunţată dar agreabilă, cu cristalizare fină. În România, conţinutul său în apă este uneori prea mare ; se numără printre mierile care trebuie deshidratate puţin înainte de extracţie, prin păstrare în cameră caldă. Trifoi roşu (Trifolium pratense). Trifoiul roşu dă o miere foarte deschisă la culoare, cu gust dulce şi agreabil, care cristalizează repede. Arbori fructiferi (Prunus sp., Pirus sp. etc.) Mierile de arbori fructiferi sunt destul de rare în stare pură. În România, ele provin cel mai adesea de la merii din regiunile de deal care înfloresc destul de treptat şi abundent. Sunt mieri de bună calitate, deschise la culoare cu cristalizare rapidă şi cu granulaţie fină. Păducel (Crataegus oxyacantha). Producţia de mieri de păducel se obţine în stare relativ pură acolo unde există multe garduri vii de păducel sau văi cu acest arbust. Mierea are coloraţie medie şi gust agreabil. Gardurile vii de păducel sunt ameninţate cu dispariţia ; se consideră că ele constituie un rezervor al bolii arborilor fructiferi cunoscută sub numele de "focul bacterian" şi se preconizează distrugerea lor. Iedera (Hedera helix). În România se semnalează uneori recolte de miere de iederă, în anii cu toamnă însorită. Este o miere de culoare medie, cu cristalizare rapidă.

74

Albăstrea (Centaurea cyanus). Mierile de albăstrele aparţin practic trecutului, deoarece generalizarea folosirii ierbicidelor în lanurile de grâu tinde să le facă să dispară. Sunt mieri de culoare deschisă, cu cristalizare fină, uşor amare. Păpădie (Taraxacum densleonis). Mierile de păpădie au o culoare galben-portocalie caracteristică. Au un gust puternic, cristalizează repede şi cu granulaţii mari. Mierile de păpădie se recoltează în exclusivitate în regiunile de creştere a animalelor unde păpădia creşte în păşuni. Castan comestibil (Castanea sativa). Mierile de castan se definesc destul de greu deoarece sunt, după caz, mieri de nectar foarte pure şi relativ deschise la culoare sau amestecuri de miere de nectar şi miere de mană mai închisă. În orice caz, gustul lor este foarte pronunţat şi amar. Producţia de miere de castan rămâne importantă în România în ciuda contaminării masivelor de castan cu focul bacterian şi uscarea multor copaci. Castanii sălbatici rămân totuşi foarte numeroşi, fiind răspândiţi în anumite regiuni ale ţării. Polenul de castan este prezent într-o proporţie foarte mare în mierile recoltate după luna iunie. Compoziţia mierilor de castan a făcut obiectul câtorva studii. Se ştie că este mai bogată în fructoză decât în glucoza ceea ce le face să cristalizeze încet. Conductibilitatea lor electrică este destul de ridicată. Sunt bogate în diastază şi în inhibină. Studiul acestor mieri ar trebui reluat şi aprofundat deoarece importanţa lor economică nu este neglijabilă. POLENUL Polenul se găseşte sub forma unui praf foarte fin în anterele florilor. Este alcătuit din grăuncioare de diferite forme şi culori caracteristice fiecărei plante. Se deosebeşte prin forma suprafeţei exterioare, prin conţinutul diferit în substanţe nutritive, vitamine etc. Polenul poate fi obţinut prin recoltarea directă de către om, de la plantele care au cantităţi mari sau cu ajutorul albinelor. Spre deosebire de polenul recoltat direct de om, polenul obţinut cu ajutorul albinelor este mult mai valoros, deoarece este adunat de la mai multe flori (poliflor) la care albinele au mai adăugat nectar şi salivă. În medie, albina poate aduce la un zbor 12-15 mg polen, adică aproximativ 1/10 din greutatea ei corporală. Singurul mijloc de a obţine polen pur în cantităţi importante şi în condiţii economice acceptabile este folosirea colectorului de polen. Colectoarele sunt dispozitive care se fixează la urdiniş, având orificii prin care albinele sunt obligate să treacă la intrarea în stup. Datorită frecării de marginile acestor orificii, polenul se scutură pe un grătar de unde cade în tăvi. Cele două rânduri de orificii prin care albinele sunt nevoite să treacă ca să pătrundă în stup sunt aşezate la distanţă de 5 mm. Colectoarele de polen în timpul culesului mare se scot. Polenul recoltat în colector, odată uscat, este mult diferit de cel care se poate culege direct de pe staminele florilor. Practic, albina culegătoare nu-şi poate confecţionează ghemotoacele de polen fără a adăuga polenului cules de pe antene un liant care le dă coeziunea indispensabilă pentru a se ţine în coşuleţele celei de a treia perechi de picioare. Acest liant este un amestec de nectar sau de miere cu salivă. Se ştie că această salivă este bogată în enzime şi în substanţe diverse. Polenul din ghemotoace este deci un produs mixt, vegetal şi animal. În consecinţă nu este prea uşor să deosebeşti, dintre proprietăţile polenului din ghemotoace, pe cele care provin de la plantă de cele care provin de la insecta PASTURA După ce polenul este adus în stup de către albinele culegătoare, este depozitat în celule apoi presat cu capul până ocupă 1/3 din înălţimea celulei. Păstura, pe lângă polen, conţine şi substanţe nutritive provenite din saliva lucrătoarelor, folosită ca liant pentru grăuncioarele de polen culese de pe anterele florilor. Păstura este hrana de bază a puietului, fiind bogată în proteine, glucide şi săruri minerale, provenită din polenul florilor. Faptul că păstura are o compoziţie mai scăzută decât polenul în proteine şi grăsimi şi mai bogată în zahăr şi acid lactic permite o conservare mai bună. Păstura se recoltează din faguri prin trei metode: 1) prin tăierea în fâşii a fagurilor cu păstura, de unde aceasta se scoate foarte uşor, sau 2) prin retezarea celulelor. 3) prin refrigerarea fagurilor şi sfărmarea cerii. 75

de asemenea. Păstura se conservă singură sau în amestec cu miere sau pudră de zahăr. Atât păstura cât şi polenul în formă conservată pot fi distribuite albinelor în perioadele lipsite de cules şi mai ales privăvara şi toamna. Recoltarea propolisului de către albine se face numai când temperatura aerului depăşeşte 20°C. în special pentru obţinerea vitaminelor naturale. toţi fagurii care au 1/2 şi 1/3 miere se descăpăcesc şi se presează praf de polen peste miere. Tendinţa de propolizare a albinelor este un caracter de rasă sau ecotip şi depinde chiar de însuşirile individuale ale unor familii de albine. Apoi fiecare rând este secţionat pe verticală şi oblic spre speteaza de sus a ramei. Limba nu este utilizată nici la colectarea şi nici la aplicarea propolisului. vişin. Prima grupă o constituie substanţele răşinoase. Balsamul este întins de albine cu ajutorul limbii pe obiectele din imediata apropiere a puietului. Cu ajutorul propolisului albinele astupă crăpăturile stupilor şi acoperă cadavrele dăunătorilor pe care îi răpun în interiorul stupului (melci. se trage înapoi. până ce particula de propolis pe care a apucat-o se întinde în fir foarte subţire şi se rupe. particula de propolis.) şi îl transportă în cuib. şopârle.) şi îl transportă ca şi pe polen pe picioruşele posterioare. verde. cu picioarele manevrează particula de răşină şi o depozitează în paneraşele de polen. După aceea. La descărcarea propolisului în stup. că speciile Apis florea şi Apis dorsata nu folosesc 76 . sub formă de turte. în vederea iernării. Albinele îl recoltează de pe diferite plante (cireş. endocrin şi în avitaminoze. Colectarea propolisului de către albine Din observaţiile făcute asupra modului cum strâng albinele propolisul s-a constatat că acestea adună propolisul de diferite culori (alb. Pentru recoltare albinele se folosesc de mandibule după ce cu antenele au descoperit particula cea mai potrivită de propolis. roşu. deoarece la această temperatură materia vâscoasă este mai moale şi poate fi colectată cu mai mare uşurinţă. Păstura se scoate din celule prin scuturare. Aceasta operaţiune are loc adesea chiar pe scândura de zbor. ca ados la pasta din zahăr. după care se cerne a doua oară. se pune într-un vas şi se mojarează (freacă . de bucăţelele de ceară şi propolis. Pentru recoltare. Pentru retezarea celulelor. după ce a prins. plop. În cazul fagurilor noi se poate recolta păstura şi prin refrigerarea acestora. albina respectivă este ajutată de alta care rupe cu mandibulele câte o bucăţică din încărcătură şi o depozitează. Imediat după obţinere. cu ajutorul mandibulelor. în timpul prelucrării acestor răşini cu ajutorul mandi¬bulelor mai intervine şi secreţia glandelor mandibulare ale albinelor lucrătoare. PROPOLISUL Propolisul vine de la cuvintele greceşti pro = pentru. brad. La rece ceara devine casantă şi se poate sfărma. polis = cetate şi putea fi tradus liber ca un complex de substanţe destinat apărării cuibului. De asemenea se mai întrebuinţează şi în medicină pentru tratarea a o serie de maladii ale sistemului nervos.Pentru tăierea în fâşii fagurele se aşează pe o masă în poziţie orizontală şi apoi se secţionează longitudinal prin mijlocul fiecărui rând de celule. se acumulează în guşă. cu capul ridicat. provenite în majoritate de pe mugurii de plante. apăsând cu cuţitul pe toată suprafaţa fagurelui descăpăcit. rama se aşează pe masă orizontal şi cu speteaza de jos spre lucrător. în industria farmaceutică. molid etc. Ambalarea şi păstrarea se face la fel ca la polen. albina. păstura se mărunţeşte.. în special. Păstura se alege. şoareci. brun etc. Operaţiunea se repetă. A doua grupa de propolis o formează balsamul din polen eliberat (în timpul crăpării şi digerării grăuncioarelor de polen de la plantele entomofile) din învelişul acestuia şi care împins de valvulele proventriculului. apoi. cât se poate mai aproape de baza celulelor. Păstura este folosită în stupină. Cu ajutorul unui cuţit cu o lamă subţire şi bine ascuţită se taie orizontal rândul de jos de celule cu păstura. Concomitent cu distribuirea păsturii. Sursele naturale de propolis sunt împărţite în două grupe diferite: 1. Trebuie menţionat. Aceşti faguri se aşează lângă diafragma reductoare a cuibului. iar cantitatea care aderă de pereţii celulei se scoate cu ajutorul unei andrele. 2. se aşează într-un borcan şi se presează. în timpul exprimării substanţelor răşinoase şi a triturării balsamului de polen se amestecă şi secreţii ale glandelor faringiene. iar marginea inferioară a rândului de celule se îndoaie înspre lucrător. galben. bondari) sau cadavrele albinelor moarte pe care nu le pot scoate în afara stupului.

precum şi scândurelele de podişor câte 2-4 mm. asemănătoare cu cerurile vegetale. Apis mellifera scutelata şi altele. cu ocazia fiecărei intervenţii care se face în cuibul familiilor de albine în special în perioada de primăvară şi toamnă. pot fi recoltate cantităţi însemnate de propolis. În acest mod. în alcool fierbinte concentrat şi respectiv diluat. reaşezându-se în poziţia iniţială. Numai printre flavone. Albina româneasca. 2. puţin solubil în apa dar perfect solubil în eter şi alcool. unguent sau diferite alte preparate medicamentoase. restul fiind format din răşini. În zonele mai reci şi păduroase înclinaţia de propolizare este mai pronunţată faţă de zona de câmpie. Recoltarea propolisului de către albine are şi un caracter zonal. aproape pur. Din propolis se extrag două tipuri de ceară comparativ cu ceara propriu-zisă. balsamuri. se înlocuieşte podişorul cu o plasă din material plastic care după propolizare se va ridica în vederea recoltării. albina sahariană (Apis mellifera sahariensis). apoi. În prezent are o largă aplicare în terapeutica medicală sub formă de extract alcoolic.sita şi pânza colectoare rămân în tot cursul anului în familia de albine. prin folosirea colectoarelor. Apis mellifera carpatica. pentru că ele folosesc propolisul pentru a îmbălsăma imediat ceea ce nu pot să evacueze. Pot fi folosite colectoare care conţin o plasă de material textil (propolisul se recoltează prin refrigerare şi sfărmarea bucăţilor de propolis de pe plasă. O astfel de compoziţie indică o mare complexitate. are o tendinţă moderată de propolizare comparativ cu rasele de albine cu tendinţe mai pronunţate de propolizare cum sunt albina caucaziană (Apis mellifera caucasica). De asemenea. după umplerea lor de către albine cu propolis. detaşa propolisul. prin răzuire. cu o daltă. toamna şi primăvara albinele propolizează mai mult decât în cursul verii. cu un grad mai mare de impurităţi (la răzuirea părţilor componente ale stupului) sau aproape liber de diferite impurităţi. iar la temperatura mediului ambiant devine casant. ori de câte ori plasa din plastic este încărcată. depozita la rece. 77 . se pot lua următoarele măsuri: 1. Colectarea propolisului de la albine Producţii sporite de propolis se pot realiza folosindu-se în acest scop unul din tipurile existente de colectoare de propolis. propolisul devenind casant la rece) sau pur şi simplu o bucată de linoleum. extrasă din acelaşi stup: ceara A (circa 17%) având similitudini cu ceara propriu-zisă şi ceara B (circa 6%) net diferita. vor fi curăţate reţinându-se propolisul rezultat. Ceara este o componenta obligatorie a propolisului. anual. pe majoritatea suprafeţei cu propolis. aproape cât dimensiunile părţii de sus a stupului. aşa cum se recoltează în stup prin răzuire. şi destule impurităţi rămase de la albine. se vor distanţa ramele între ele. Grătarul lamelat se pune în luna aprilie o dată cu lărgirea cuibului şi se ridică toamna în momentul pregătirii pentru iernare a familiilor de albine. În timpul sezonului apicol. se poate folosi cu rezultate bune şi colectorul de propolis format dintr-un grătar lamelat din tablă zincată. 3. uleiuri esenţiale. Cele două ceruri se pot separa pe baza solubilităţii lor diferite. CEARA Ceara este o secreţie a albinei lucrătoare. Recoltarea propolisului de pe pânza colectoare se face o dată pe an după ce în prealabil a fost păstrată câteva zile la temperatură scăzută (congelator). Propolisul brut. 4.toate părţile şi elementele din stup ce prezintă depuneri de propolis. conţine în medie 30% ceară. În scopul măririi producţiei de polen. Când este emisă de glandele ceriere ea este perfect albă şi curată. Punctul său de topire este de 60-70°C. formându-se spaţii care. se desface prin desprindere pânza colectoare de care aderă cea mai mare parte din propolis. La temperatura din interiorul stupului este maleabil. sită din material plastic şi pânză colectoare care se plasează deasupra cuibului în locul podişorului. se găsesc zeci de substanţe cărora le vor trebui testate proprietăţile biologice. se vor curăţa cu atenţie.propolisul iar unele rase din specia Apis mellifera ca Apis mellifera Lamarkii nu adună propolis. Compoziţia Propolisul este o substanţă de culoare brun-deschisă cu nuanţe până la brun-închis şi uneori cu reflexe verzui. Apis mellifera anatolica. polenul recoltându-se printr-o simplă răzuire cu dalta apicolă. uleiuri esenţiale etc.

o longevitate ce nu se poate compara cu cea a indivizilor care nu primiseră lăptişor de matcă. de valoare al stupului. Dimpotrivă. servind împreună cu acul la apărare (acul la albina lucrătoare este un ovipozitor modificat pentru funcţiile de apărare) şi eliminarea duşmanilor (mătcilor concurente. a albinelor hoaţe. pe urmă de brun ajungând aproape neagră după câţiva ani. A fost subiect pentru amplă reflecţie şi cercetări. VENINUL Veninul de albine este o substanţa complexă. ca şi mierea. apilarnilul se distinge prin proprietăţile lui organoleptice specifice. Dosarul medical un moment deschis a fost repede închis de către medici îngrijoraţi pentru reputaţia lor şi puţin doritori să-şi amestece numele într-o publicitate gălăgioasă. iar individului care a fost hrănit cu ea. ceea ce este mai vizibil. LAPTISORUL DE MATCA La începutul anilor cincizeci atenţia biologilor a fost atrasă de compoziţia şi mai ales de proprietăţile lăptişorului de matcă. Cantitatea pe care o poate elimina la o înţepătură o albină cu glanda de venin dezvoltată este de circa 0. ea se încarcă progresiv cu substanţe care-i schimbă profund compoziţia şi. recoltate într-un anumit stadiu larvar (în ziua a 7-a de stadiu larvar). Anii au trecut. căruia i-au atribuit virtuţile cele mai extraordinare. pe urmă au stagnat aproape. a animalelor şi insectelor care vreau să prădeze stupul. specifice. în acelaşi timp lapte şi salivă. Ce 78 . Este stocat în punga de venin şi eliminat la exterior în momentul înţepării.Utilizată ca material de construcţie în stup. atingând o cantitate maximă secretată de circa 0. Numeroasele cercetări efectuate până în prezent arată că veninul de albine are o structură complexă.ea trece prin toate nuanţele de galben. de hrană şi de sezon. Câţiva apicultori întreprinzători au trecut direct la producţia şi vânzarea către public a lăptişorului de matcă. după care glandele secretoare degenerează treptat. Compoziţia chimică a cerii este foarte stabilă dacă se considerare produsul pur. Înţepăturile albinelor reprezintă un act reflex de autoapărare şi se materializează prin folosirea organului specializat pentru funcţia de apărare. APILARNILUL Apilarnilul este un produs apicol obţinut din larvele de trântor cât şi din conţinutul nutritiv aflat în celulele respective din faguri.1 mg substanţă uscata. asigură larvei o creştere rapidă. aşa cum este secretată de glande.3 mg.3 mg venin lichid. Cantitatea de venin este determinată de vârsta albinelor. unele cercetări menţionează ca după eliminarea prin înţepare rezerva de venin a albinelor se reface cu condiţia ca integritatea organului specializat să nu fie deteriorată. format din partea vulnerantă cu punga de venin. Variaţi foarte slabe de la o rasă de albine la alta. prin proprietăţile lui fizico-chimice şi microbiologice care îl recomandă ca un produs veritabil. Biologia secreţiei de venin are particularităţile ei. corespunzând la circa 0. În general se afirmă că odată folosită rezerva de venin nu se mai reface. înainte chiar ca dosarul medical să fi fost deschis. polenul şi ceara. de la o populaţie la alta şi chiar de la un individ la altul. un produs de secreţie al albinei lucrătoare şi al mătcii. etc. Cantitatea maximă de venin se obţine de la albinele în vârstă de 15-20 de zile. în el fiind prezente atât substanţe de natură organică cât şi anorganică. partea motoare şi glandele secretoare de venin. un amestec al secreţiei glandelor de venin care concură la formarea aparatului vulnerant. Deşi nu este un produs tradiţional al stupului. Nu se notează variaţii semnificative decât între diferitele specii ale genului Apis. Este interesant faptul că această substanţă. cantitatea de venin variind de la o rasă la alta.). substanţe ce-i conferă proprietăţi particulare. cercetările au progresat.

Primul control si stramtorarea cuiburilor Profitand de una din zilele calduroase executam primul control de primavara.pana cand tragem o conluzie corecta.Cand observam ca zborul de curatire a fost facut de totalitatea familiilor.instalam sau reorientam gardurile de protectie pentru a feri albinele de vanturile reci ale inceputului de primavara Supravegherea zborului de curatire In timpul iernii datorita faptului ca albinele nu au mai putut iesi din stup.in cuib se lasa strict atati faguri cat pot acoperi albinele si care trebuie sa aiba numai celule de lucratoare.urmand ca pe masura ce va veti familiariza cu lucrarile ce trebuie executate sa faceti aceasta separare singuri.bine cladit. cu gust acrişor.adunam si inlaturam crengile. constituie dovada că nu se poate ignora fenomenul "lăptişor de matcă".curatam si imprastiem zapada pentru ai grabi topirea.starea de sanatate.stiind ca o rama standard contine 3. prin aceasta înţelegând evoluţia consumului de mai bine de 20 de ani încoace.operatiune dublata de o stramtorare a cuibului.acestea se vor arde neaparat . destinat hrănirii larvelor în primele 3 zile.Cuibul se aranjeaza catre peretele stupului care este cel mai expus soarelui astfel:fagurii cu puiet se aseaza in mijloc. Acestea fiind spuse sa trecem la treaba !!! Odata cu ridicare sensibila a temperaturilor.urmarind o igienizare totala .dupa puietul de pe fagurii din mijlocul cuibului.Tot acum unii dintre stuparii cu experienta mai fac o lucrare importanta: introduc in mijlocul cuibului un fagure gol.in care vom evalua starea familiilor de albine. Producţia şi consumul se echilibrează la un nivel care permite unor apicultori specializaţi să-şi mărească rentabilitatea stupinei.vom suprapune anul apicol cu cel calendaristic.daca puietul nu exista totusi nu trebuie sa ne ingrijoram: unele matci isi incep mai tarziu ouatul si de aceea este necesara repetarea controlului dupa o saptamana. LUCRARI IN STUPINA LUCRARI DE PRIMAVARA IN STUPINA Stuparii incepatori care citesc acest site trebuie sa inteleaga un lucru : anul apicol incepe toamna ! De felul cum sunt pregatite familiile de albine in toamna depinde totul : Productia.In acest scop stuparii vor "stramtora cuibul".in ce priveste 79 . Tot in timpul acestui control.S-a constatat ca dezvoltarea familiilor de albine decurge normal daca albinelor li se asigura un regim de caldura optim.5kg miere pe ambele fete .Urdinisele se vor deschide larg iar capacele se vor salta pentru ca razele soarelui sa incalzeasca podisorul stupului.De aceea in primele zile calduroase(temperatura ajunge la peste 15 grade C). a larvelor de matcă pe toată perioada până la căpăcirea botcilor.primavara in stupina trebuie facute mai multe lucrari. Lăptişorul de matcă este un produs de secreţie al glandelor hipofaringiene ale albinelor lucrătoare.functie de sistemul ales.Daca inca mai este zapada pe vatra stupinei este recomandat sa intindem paie pe jos.scoatem din stupi fagurii mucegaiti.frunzele si in general toate resturile.au acumulat in intestine reziduri care acum trebuie eliminate. Stabilitatea.prezenta matcii.reducem urdinisele la 3 cm si bineanteles asezam capacele care au fost saltate.urmarind ca urdinisurile sa fie orientate spre sud-est si albinele sa beneficieze de caldura soarelui .cu pete de diaree.Totusi pentru a nu crea confuzii.in care toarna 1-2kg de sirop de zahar caldut.a mai rămas din această perioadă extraordinară ? Contrar tuturor părerilor şi tuturor pronosticurilor.prezenta hranei care exista in faguri. cât şi a mâtcilor. este de culoare alb-gălbuie.La deschiderea stupului constatam: . Are o consistenţă cremoasă.In ordine cronologica (subliniem ca toate au importanta lor)acestea ar fi : Pregatirea vetrei stupinei Pe la inceputul lunii martie(functie de starea vremii)vom demara primele actiuni: . lăptişorul de matcă continuă fără zgomot o carieră începută cu răsunet.trebuie sa stimulam efectuarea acestor zboruri de curatire.ei fiind marginiti de faguri cu miere si pastura.asezam stupii pe locurile definitive.si pe cei ce contin multe celule de trantori.marimea stupinei si in general tot ce tine de buna desfasurare a lucrurilor.curatam prin urdinis(cu o sarma) stupii de albine moarte si alte resturi.

Atentie mare ca la stramtorare si la eliminarea fagurilor imperfecti sa nu orfanizati accidental familia.Un kg de pastura se amesteca cu 0. Salvarea albinelor ramase fara rezerve de hrana Salvarea familiilor ramase fara rezerve de hrana este foarte usor posibila in orice stupina chiar daca apicultorul este lipsit de experienta.Se toarna amestecul in faguri administrand zilnic cate 200g.La pastura obtinuta se adauga o cantitate egala de apa si o cantitate dubla de miere.Fagurii scosi(cu putine albine pe ei) se alatura de fagurii cu miere.albinele nu mai au acces decat la proviziile de pe fata fagurilor unde se afla.Se introduc fagurii gauriti.cat si cu serbet de zahar.In acest scop folosim urmatoarele rezerve: .Pastura se asigura din toamna prin introducerea unui fagure plin si la nevoie prin completarile de primavara.sau in celulele din partea opusa a fagurilor ocupati partial .Se mai adauga sare 1% din cantitatea amestecului si se omogenizeaza.reparate si dezinfectate.se afla cate 1-2 faguri cu miere care nu au fost folositi de albine.Amestecam cantitati egale de polen si miere .lipsa ei fiind un handicap major in dezvoltarea favorabila a familiilor de albine.Pentru cresterea unui kg de albina este nevoie de 1.propolis.albinele au nevoie la cresterea noilor generatii si de hrana proteica.Este de dorit insa ca aceste interventii sa fie facute numai in caz de urgenta.O casa curata inseamna eliminarea unor probleme grave. Se descapacesc aceste rame pe o parte si cu ajutorul unui bastonas de lemn se fac 2-3 gauri de grosimea unui creion.si care din motivul mentionat au ramas neconsumate.necesita sa avem ceva timp la dispozitie si mai ales sa avem "ingaduinta" vremii.pe care i-am curatat si dezinfectat.urmand ca pe masura ce mutam albinele sa dezinfectam si restul de stupi. Se recomanda ca tot cu aceasta ocazie familiile de albine sa fie mutate in lazi curatate. Completarea rezervelor de pastura Pe langa miere.rezerva de hrana familia trebuie sa dispuna de min.apoi daca nu avem cantitatile necesare se vor face hraniri cu polen si miere sau pastura si miere.sa pastram o stare de igiena perfecta.4-5 kg miere si bineinteles pastura. Lucrarea este foarte necesara pentru ca pe langa toate celelalte. Concluzionand. .5 kg de pastura.pana la aparitia culesului de polen. Dezinfectia stupilor Daca nu am facut aceasta lucrare in timpul primului control de primavara(din diferite motive) sa stiti ca acum a sosit momentul.administrand la fel deasupra cuibului sub forma de turtite.hranirea proteica de primavara se face de preferinta cu pastura de la rezerva.proviziile de hrana existente in alte familii si de care acestea nu mai au nevoie .Aceste turtite se aplica direct pe partea superioara a ramelor.apoi frecam fasiile in mana pana la separare.Cuibul se limiteaza cu o diafragma mai scurta. .dincolo de ea fiind asezati fagurii cu resturi de miere.Asta se intampla din cauza ca odata format ghemul de iernare.mierea in faguri.In principiu lazile se curata de resturi de ceara. In cazul cand familia ramasa fara provizii nu are faguri disponibili in stup.se poate folosi mierea diluata un pic.Introducerea lor in stupi se face dupa tehnologia descrisa mai sus.Scoatem pastura din faguri prin taierea lor in fasii.Pentru a remedia situatia se ridica din stupi ramele care contin provizii.aceasta delimitand compartimentul de hranire.Hraniri de calitate se mai pot face cu turtite de miere cristalizata si framantata cu zahar pudra pana obtinem consistenta dorita.putand evita aceste situatii neplacute printr-o buna organizare a cuibului inca din toamna. Lucrarea consta in mutarea familiilor de albine in alti stupi.Aceasta este asigurata de pastura.incalzita si apoi turnata in faguri goi.proviziile de hrana existente pe ramele care nu au fost cuprinse de ghem.750kg miere si se administreaza deasupra ramelor sub forma de turtite proteice de completare.Apoi se indeparteaza ramele cu faguri si putine albine din ambele margini ale ghemului.pete diareice si apoi se dezinfecteaza cu o 80 .se procedeaza la ridicarea de faguri cu provizii din familiile mai bogat aprovizionate.bineinteles si ei gauriti pentru a permite circulatia albinelor.Trebuie sa avem pregatite din timp cateva lazi.Toate aceste lucrari sunt decisive.Dezinfectia se face cu scopul pastrarii sanatatii familiilor de albine.In primavara modurile de administrare sunt: .cu miere descapacita in spatiu liber care tocmai a fost creat. Cand nu dispunem de acesti faguri.miere lichida sau granulata de la rezerva stupinei In primul caz constatam ca de o parte si de alta a fagurilor ocupati de ghem.

zmeuris).se constata ca in stupina o parte din familii raman in urma cu dezvoltarea.faneata.aparent fara o cauza anume definita. Conditii pentru valorificarea culesurilor Devine foarte clar si pentru stuparul incepator cat si pentru cel experimentat ca nu orice familie de albine din stupina poate valorifica la maxim un cules.avand in vedere ca interventia stuparului poate face mult bine.Introducerea unor faguri care au mici coroane de miere(care vor fi descapacite)este un factor favorizant.existenta unei concordante intre suprafata ocupata de puiet si numarul de albine doici.Culesurile la pomii fructiferi si flora spontana au asigurat familiilor necesarul de miere si polen.intensitatea zborurilor creste exponential. apoi putand fi introdusi si faguri claditi in care nu a fost crescut puiet.La urma urmei acest lucru tine de o anume normalitate daca ne gandim ca o familie de albine poate fi asimilata unui "organism".Stupul multietajat. 12 faguri standard. .familiile sa fie puternice si sa ocupe min.solutie recomandata.albinele ventilatoare isi intensifica activitatea.prezenta rezervei de pastura necesara cresterii puietului si a albinelor tinere . Intarirea familiilor slab dezvoltate Oricat s-ar stradui stuparii sa execute toate lucrarile la timp.printr-o hranire abundenta se pot introduce in stup dezechilibre importante Efectiv largirea se face astfel: semnalul trebuie dat de faptul ca toti fagurii din cuib sunt ocupati cu puiet(excluzand fagurii marginasi care contin miere si pastura).dar totodata si mult rau daca nu este facuta corect.conditiile interne si externe.La acest tip de stup largirea se face prin inversarea corpurilor.Prin largirea cuibului trebuie sa raspundem ferm necesitatii matcii de a depune oua. Recunoasterea unui cules .acestea tin de temperatura externa.floarea soarelui) si tarzii.dintre care 8-9 cu puiet 81 . manevrarea ramelor si desele interventii in cuib nemaifiind necesare.Conditiile necesare sunt : .pentru a evapora apa din nectarul proaspat cules.Acesta se introduce intre fagurele marginas si cel cu puiet. Largirea cuiburilor Lucrarea este deosebit de importanta.pe inserat in stupina se simte mirosul caracteristic al mierii.Aceste culesuri pot fi timpurii (salcam.speciile melifere infloresc abundent .este aceea de ai stropi cu apa calduta sau miere diluata.aplicarea fara discernamant a hranirilor de stimulare.VALORIFICAREA CULESURILOR Stuparii au depus eforturi deosebite pentru a scoate familiile de albine puternice din primavara si acum asteapta roadele muncii lor.la un numar mic de doici si cantitatea de laptisor de matca distribuita va fi mica .Pentru a uniformiza puterea stupilor se practica metoda prelevarii de rame cu puiet capacit din familiile puternice si ajutarea celor ramase in urma cu dezvoltarea.Se adauga un fagure bine cladit.o uscare si neaparat flambarea cu flacara.fagurii din cuib se inalbesc datorita faptului ca albinele alungesc celulele si capacesc mierea.dar marea multumire este ca albinele au hrana din abundenta.La incalzirea timpului si in prezenta unui mic cules largirea se poate face si cu un fagure artificial.precum si caracteristicile biologice. LUCRARI DE VARA IN STUPINA .In general culesurile sunt de mare intensitate.Urmeaza o limpezire. O metoda de a face ca matca sa oua in fagurii introdusi. .albinele se inghesuie la urdinis.Acest fagure se aseaza dupa ultimul fagure cu puiet si in momentul cand celulele au fost cladite pe jumatate se muta in mijlocul cuibului. .se introduc treptat alti faguri tinand seama de cresterea populatiei.Trebuie sa avem in vedere urmatoarele conditii generale: .In principiu matca este oprita sa depuna oua pe fagurii aflati dupa cei cu pastura.de modul in care albinele reusesc sa mentina climatul optim in stup cat si de faptul ca prin modul de a depozita polenul in faguri se regleaza activitatea matcii.Dupa ce si acesta a fost ocupat cu puiet.de vara(tei.beneficiind de o constructie aparte se manuiete diferit.insa durata lor este scurta.In anii de exceptie se pot obtine si cateva kg de miere marfa. Citind aceste randuri sigur v-ati dat seama ca tehnicile descrise sunt folosite cu precadere la stupii orizontali si verticali cu magazine. .Primul fagure introdus trebuie sa fie un fagure in care s-au mai crescut cateva generatii de albine.

bine hranita si intr-o stare de sanatate perfecta.intensificarea ventilatiei prin umbrirea stupilor. Intensificarea cresterii puietului Pentru ca familiile de albine sa iasa cat mai puternice din iarna.carora trebuie sa le faca fata.stiut fiind faptul ca o familie aflata in stare de roire sau in preajma roitului isi diminuiaza mult activitatea Cum obtinem acest deziderat? Sunt lucrari care facute la timp.Biologic matcile batrane isi limiteaza depunerea puietului atunci cand in natura nu mai exista un cules bogat de nectar si polen.apte biologic si genetic pentru performanta .trebuie ca inca din toamna sa asiguram o populatie numeroasa.marirea puterii familiilor ramase in urma cu dezvoltarea.lucrari de intensificare a cresterii puietului.pot fi compromise.artar.cautand sa-si asigure necesarul de rezeve de hrana.stuparul fiind foarte solicitat.obtin rezultate remarcabile.sau cei care practica stuparitul pastoral.pe cand cele tinere se comporta altfel:isi mentin ritmul bun chiar daca resursele nectarifere si cele proteice sunt mult mai mici(intr-un cuvant valorifica mai bine culesurile de intretinere).Un alt avantaj al matcilor tinere este acela ca in primavara vom gasi un procent redus de familii ramase orfane(dupa unii autori procentul este de 0.Acest lucru nu este usor de obtinut.aceasta operatiune prevenind intrarea in frigurile roitului si totodata asigurand marirea efectivului stupinei .acestea vor intra in frigurile roitului si culesurile urmatoare-tei.cu albina aferenta.pot impedica pagubele ce vor urma si dau posibilitatea valorificarii culesurilor urmatoare.inlocuirea matcilor batrane sau necorespunzatoare cu matci tinere.floarea soarelui.familiile sa fie in stare activa. Deblocarea cuiburilor O alta cauza a scaderii depunerii puietului de catre matca este blocarea cuibului cu miere sau pastura.mierea a fost extrasa si apicultorul se afla pus in fata unor noi provocari.ridicarea periodica de rame cu puiet capacit.numarul celulelor libere scazand drastic.albinele blocheaza cuibul.ridicarea partiala sau totala a podisorului si inlocuirea acestuia cu o sita .fanete.toamna reprezentand un nou debut si un prilej de a pune stupina pe o alta treapta a performantei.Dupa cum am mai spus acum incepe anul apicol.depozitarea mierii sa fie asigurata si a caror volum se poate mari sau micsora .cu flora spontana si mai ales padurile de salcam pot oferi cantitati importante de miere.Daca nu se intervine ferm.familiile de albine ating capacitatea maxima de dezvoltare. la stupii orizontali si verticali cu magazine se introduc periodic in mijlocul 82 .5%).cat si ca volum de munca.atat ca timp.prin imputernicirea lor cu puiet capacit ridicat din stupii puternici Sunt primaveri favorabile dezvoltarii familiilor de albine.Practic se intampla ca matca sa nu mai aiba unde depune oua.Zonele cu salcii.Cu toate astea nu se recomanda ca schimbarea sa se fraca toamna daca folosim botci sau matci neamperecheate decat in cazuri de urgenta. pregatirea cubului familiilor de albine in vederea unei iernari de calitate. asigurarea rezervelor de hrana pentru iernare. LUCRARI DE TOAMNA IN STUPINA Vine toamna.Formarea de noi familii si aplicarea stricta a tuturor masurilor prevazute pentru aceasta perioada.in acest fel asigurand o cantitate mare de albina culegatoare si implicit o productie pe masura .Ce masuri trebuie avute in vedere: Asigurarea de matci tinere si viabile: S-a stabilit ca numai o matca tanara poate face fata la un ritm constant de depunere a puietului.Sa trecem iarasi la treaba:lucrarile de toamna demareaza la inceputul lunii august si se impart in trei mari categorii: .Odata cu sfarsitul primaverii.in care culesul incepe timpuriu.folosirea familiilor ajutatoare si unificarea acestora cu familia de baza in preajma culesului.ne pun in ipostaza de a aborda cu maxim succes culesul: .Odata cu apropierea toamnei si in prezenta unui cules mediu.familiile de albine trebuie intretinute in stupi de mare capacitate care ofera posibilitatea ca dezvoltarea cuibului sa se faca normal.In acest scop nu trebuie sa toleram in stupina matci mai batrane de 2 ani si in decursul verii sa facem inlocuirile necesare.. Stuparii care au in zona asemenea "comori". instinctiv. Pentru a inlatura acest neajuns.

mierea alterata produce boli grave.cresterea sa fie accelerata.la inceput timid.Despre eficienta acestor hraniri de stimulare o sa discutam cu alta ocazie.pe suprafete mici de fagure.O alta conditie ar fi aceea ca mierea din faguri sa fie capacita.inspre primavara.Ca o prima conditie ar trebui sa mentionam ca mierea de mana trebuie eliminata in totalitate din stupi.Reducerea cuiburilor va creea in familie o crestere a populatiei si in unele cazuri este nevoie de o noua largire.Asigurarea cu faguri de calitate trebuie facuta mai ales in "zona fierbinte" a cuibului. Reducerea si impachetarea cuiburilor Ca si in primavara in vederea obtinerii unui climat favorabil se procedeaza la o stramtorare a cuibului.Atentie:nu se lasa pana tarziu in toamna fagurii dupa diafragma.Consumata de albine.Mierea este un produs hidroscopic si prin ramanerea libera pe faguri(fara a fi capacita) se poate deteriora.deci asigurarea rezervelor pana la aparitia primelor culesuri este o lucrare foarte importanta.marginiti de faguri cu miere si pastura.Aceste spatii libere se creeaza prin scoaterea fagurilor marginasi.Prelungirea acestei perioade aduce mari avantaje stupinei in totalitatea ei.fara celule de trantori sau alte defecte.Ce trebuie sa avem in vedere pentru a rezolva problema hranei?Cateva deziderate de atins: Calitatea hranei Mierea din faguri sa fie numai miere florala.adica acea zona in care primavara se vor creste noile generatii.pentru ca trebuie sa avem grija ca niciunul din corpurile inversate sa nu fie corpul care gazduieste rezervele de hrana Asigurarea cu faguri de calitate Fagurii ce raman in cuibul familiei trebuie sa fie bine construiti.In lipsa unui cules se administreaza ca turtite(pregatite in acelasi mod ca in primavara)deasupra cuibului. Tot in aceasta perioada se face o impachetare sumara(a nu se comfunda cu impachetarea finala din toamna).In special mierea de rapita.5-6 luni.in stup vor ramane numai fagurii care sunt acoperiti bine de albine.deasemeni o alta metoda este stimularea cu zahar tos.cuibului faguri claditi(recomandati cei in care s-au crescut cateva generatii de puiet).asta fara sa vorbim de cantitatile mici de puiet crescute.Deasemeni se prefera ca albinele sa ierneze cu rezerve de miere care nu cristalizeaza.La stupul multietajat lucrarea este mult mai simpla si se realizeaza prin inversarea periodica a corpurilor.Stuparii pot pune familiile in aceasta stare favorabila fie prin deplasarea in pastoral la locatiile care ofera culesuri tarzii.fie prin incercarea de asigurare a unei baze de de cules prin alegerea unei vetre permanente adecvate.Cand conditiile externe permit.Din fericire pentru posesorii de stupi multietajati.cand familiile nu ajung la nivelul de dezvoltare cerut.Cand stuparii nu pot oferi albinelor aceste culesuri apeleaza la hraniri de stimulare prin oferirea catre familii a merii descapacite sau a inlocuitorilor acesteia(sirop de zahar).prin puterea mare de cristalizare.familia de albine demareaza cresterea puietului.O familie fara prea multa hrana risca sa se piarda in iarna.Atentie insa. Asigurarea de culesuri tarzii si hraniri de stimulare Prezenta unor culesuri tarzii de nectar si polen impulsioneaza matca sa depuna oua.este foarte daunatoare si trebuie inlaturata.aceste operatiuni nu sunt necesare decat in cazuri putine. Nu trebuie sa ignoram un fapt:hranirile glucidice trebuie completate si cu cele proteice. Ce putem spune despre culesurile tarzii? Cert este faptul ca prezenta lor are un impact mult mai mare in comparatie cu o hranire artificiala de stimulare. Asigurarea rezervelor de hrana Albinele ierneaza stranse intr-un ghem si in tot acest timp climatul este asigurat de o miscare continua a lor.Dupa cum bine stiti albinele ce ierneaza(datorita conditiilor specifice)traiesc aprox.Daca iernam familiile cu aceasta miere in faguri riscam sa pierdem albinele(acestea neputand face zboruri de curatire).Fagurii scosi se trec dincolo de diafragma si prin descapacirea lor mierea v-a fi carata de albine in cuib.Toti fagurii care nu corespund criteriilor vor fi scosi fara a sta prea mult pe ganduri.asta pentru a impedica o formare gresita a ghemului de iernare.cate 200-300 g la interval de 2-3 zile.aici limitandu-ne a spune ca se fac in mai multe moduri:descapacirea a 2-3 dm patrati de fagure cu miere si oferit dincolo de diafragma sau la marginea cuibului.hraniri cu sirop de zahar concentratie 1/1.urmand ca odata cu imbunatatirea vremii.umectat putin cu apa sau miere.albinele recapatand starea febrila care caracterizeaza un bun cules.prin asigurarea polenului livrat in mod natural sau artificial. Aceste rezerve sunt folosite la autointretinere si pentru cresterea puietului. Ramele de miere si pastura 83 .

Ce mai putem face pana la deplina instalare a iernii? Izolarea termica a cuibului In toamna am facut deja o impachetare sumara.pentru ca toata lumea sa se simta bine.fiecare familie trebuie sa aiba min.seara.Cantitativ asta inseamna ca o rama standard de orizontal contine 2. LUCRARI DE IARNA IN STUPINA Spre sfarsitul toamnei conditiile de viata ale albinelor se schimba foarte mult.adica imediat dupa ce s-au terminat culesurile de vara.Sunt cazuri cand familiile nu pot strange mierea necesara datorita conditiilor meteo.Ca rezerva de pastura.Este de dorit ca aceste hraniri de completare sa fie terminate pana in 20 august.In principiu in cuib se lasa atatia faguri cat sa fie ocupati de albine.urmand fagurii cu cantitati descrescatoare.Venirea noptilor reci si foarte reci le obliga sa se grupeze in "ghemul de iernare".5 kg miere si sa fie bine construiti(mai ales cei din cuibul efectiv).Langa diafragma se aseaza fagurele cu cea mai mare cantitate de miere.Administrarea hranei se face in portii medii sau mari(2-3 kg).O rama corect aleasa este aceea care cuprinde miere pe ambele fete min.amplasarea centrala : fagurii din centrul cuibului contin cea mai mare cantitate de miere.In cazul stupului vertical cu magazine sunt probleme care apar din insasi constructia lui(mierea este depozitata in fagurii de stransura) si care reprezinta un caz aparte.iar mierea completata sa aiba timp pentru a fi capacita.8-2 kg.hranirea de completare o facem dupa ce am redus cuiburile la numarul de faguri pe care se va face iernarea.fiecare avand rolul si scopul sau.Timpul acestei aranjari difera de la an la an.iar acestea sa aiba acces la hrana toata iarna.la litru.cu luarea de masuri stricte de prevenire a furtisagului.si consta in aranjarea fagurilor mai plini cu miere spre extremitati iar catre mijlocul cuibului in ordine descrescanda. 1 fagure cu pastura.Aranjarea cuiburilor familiilor de albine se face in functie de terminarea culesurilor.insa acum va trebui sa o facem pe cea recomandata pentru 84 .siropul de zahar se poate inlocui cu serbet.Se accepta ca o ultima optiune si rame cu 1.O sa observam ca nu toate familiile ridica siropul de zahar peste noapte si in acest caz devine necesara micsorarea portiilor.In cazurile cand familia ierneaza pe un singur corp(situatie care nu e de dorit)se va prefera o asezare centrala a fagurilor. .fiind si pentru acest fagure valabile recomandarile(privind calitatea lui)facute la cei cu miere. Incepem aceste hraniri cat mai timpuriu. 2/3 din suprafata.De preferat este ca ramele sa fie recoltate la culesurile de primavara-vara.Sunt trei metode de aranjare a fagurilor: .apoi cand mierea de mana trebuie inlocuita.5 kg miere.Cand timpul este inaintat.2/1.La stupii multietajati iernarea trebuie facuta de regula pe doua corpuri.amplasarea unilaterala : se foloseste in general pentru a ierna doua familii intr-un stup.In cazul in care hranirea de completare se face cu sirop de zahar trebuie ca la aceasta sa participe in principal albinele care nu vor intra in iarna.Trebuie sa facem o distinctie intre hranirile de completare si hranirile de stimulare.sau cand s-au facut greseli de ordin tehnic in intretinere.7-3 kg miere iar una de multietajat 1.pe care o descapacim de pe faguri si o administram dupa diafragma.dar acestea trebuie folosite cu multa precautie. Pregatirea cuibului familiilor de albine Cu ce am putea compara aceasta lucrare?Poate cu aranjarea spatiului locuibil intr-o casa.cu un adaos de 1 gr acid citric(sare de lamaie). .iar stuparul trebuie sa aprecieze foarte bine momentul ales.Ca un principiu general. La toate tipurile de aranjare se va urmari ca fagurii sa nu contina mai putin de 1.Daca nu respectam recomandarea atunci albina din iarna va fi uzata si incapabila sa asigure o viata normala in stup(ele vor muri inainte de a creste generatiile noi de puiet).urmatorii(asezati simetric)fiind pusi cei cu miere din ce in ce mai putina.Cantitatea de miere din faguri trebuie sa fie cea indicata.Lucrarile pe care le-am facut in toamna acum isi arata roadele. La completare se va folosi un sirop de zahar.amplasarea bilaterala : este cea mai folosita metoda.Trebuie sa remarcam insa ca cea mai eficienta metoda de completare este cea cu miere. Hranirile de completare Hai sa vedem cand si in ce cazuri se fac hranirile de completare.Fagurii se randuiesc de o parte si de alta a diafragmei.in corpul superior trebuind sa existe 14-15 kg de miere.starea vremii si prezenta puietului.Bineinteles acesti faguri vor fi foarte bine construiti.In corpul de jos mierea se gaseste doar pe fagurii laterali.

fagurii se aseaza spre peretele mai incalzit al stupului.daca nu dauneaza".ea se aplica familiilor de albine slabe.iernare.Din punct de vedere al avantajelor si dezavantajelor oferite de fiecare metoda in parte este de discutat. .un bazait puternic ne indica. Dar ce avem de facut noi cei care nu ne incadram in aceasta categorie?La cate 3 saptamani interval.un zumzet slab inseamna ca albinele sunt infometate.Si asta datorita greselilor care au fost facute.La stupii orizontali unde "foaia de control" nu se poate instala.ne putem da seama daca exista probleme.cu luarea masurilor mai sus mentionate.trebuie sa fie de marimea unei palme".avand grija ca sa li se asigure o anumita inclinare.exista o anumita categorie de stupari.zumzetul neuniform si plangator indica absenta matcii.Prin examinarea resturilor si albinelor moarte de pe ea.Experientele ultimilor ani au aratat ca o impachetare bilaterala nu este necesara pentru ca izoleaza prea mult cuibul.lucrarile din stupina s-au incheiat. .Trebuie sa stim ca izolarea termica nu se face pentru a creste temperatura in stup ci pentru a feri albinele de variatiile bruste ale temperaturii.La diafragma se astupa toate fantele (se poate folosi si banda scotci) si se izoleaza cu materiale care nu creaza condens.familii de albine puternice in toamna.Impachetajul nu trebuie sa fie prea gros pentru a permite evacuarea apei din stup.pentru familiile normale fiind recomandata cea unilaterala.aceasta numindu-se "foaia de control".Stupina se va proteja cu garduri de inaltime medie care impiedica o circulatie periculoasa a curentilor de aer. Stuparul mai are o posibilitate de apreciere a starii familiilor de albine iarna.Este recomandata si o anumita marime a urdinisului.un zumzet moderat si uniform e un indiciu ca totul este in regula.veti asigura albinelor dumneavoastra o traversare in bune conditii a iernii.Acest lucru se intampla mai tarziu in toamna.Ce ne-ar putea indica ele? .Aceasta tehnica se aplica la toate tipurile de stupi existenti in exploatare.deasupra podisorului sau unilateral de catre stuparii care sunt "Toma necredinciosul" si se ghideaza dupa principiul "totul e bun.Daca curentii de aer vor circula numai intre aceste doua fante(urdinis.stupii vor fi mutati si asezati pe vatra de iernare.iernarea in cojoc si iernarea in adapost. ca familia are probleme si ca exista o stare anormala in stup. 85 .care nu mai trec in aceasta perioada pe la albinele lor.au iesit din iarna ca niste umbre de nerecunoscut.un mare stupar roman recomanda:"orificiul de aerisire din podisor.Aceasta masura este benefica.Acestia sunt "meseriasii". In acest scop.Se stie ca albinele nu incalzesc stupul ci doar interiorul ghemului.Pentru stuparii care au facut toate lucrarile"ca la carte"urmeaza o perioada de 2-3 luni in care vizitele la stupina reprezinta simple vizite de supraveghere.5cm pentru fiecare spatiu dintre rame.podisor).Stupii vor fi asezati pe postamente speciale. O ventilatie corecta este lipsa totala a oricaror curenti.altii dacat aceia proveniti din schimbul de aer.In ce consta impachetarea unilaterala: la stupii orizontali si cei verticali cu magazine.se examineaza resturile care sunt scoase prin urdinis cu o sarma.Recomandat insa este o iernare in aer liber.daca ne ghidam dupa experienta trecutului. Protectia generala a stupinei Conditiile grele din timpul iernii necesita luarea de masuri de protectie speciale.cei care pe baza experientei acumulate pot duce lucrarile din timpul anului la perfectiune.Deci prima masura ar fi ca orice orificiu(in afara de cele doua mentionate)sa fie astupat.dintre urdinis si fanta din podisor.Stupii multietajati-din nou cel mai usor de manevrat-se impacheteaza numai superior.cand nu s-a asigurat o ventilatie corespunzatoare. .Exista 3 metode de iernare:iernarea in aer liber.in eventualitatea ca apa rezultata din condens va fi eliminata.Mai mult. In ceea ce priveste marimea fantei din podisor. Totusi.vizitam stupii si cu ajutorul unui stetoscop(se poate si cu unul improvizat)ascultam zgomotele din stupi.prima vizita fiind facuta pe la inceputul lunii martie.Deasupra podisorului se aplica o alta impachetare din aceleasi materiale.spre inceputul iernii.Stuparii trebuie sa profite de zilele-putine ce-i drept-de vremea buna si sa faca aceste tratamente conform prospectului si recomandarilor producatorilor de medicamente. Ventilatia stupului Ventilatia stupului este foarte importanta. Aplicarea tratamentelor de toamna Tratamentele cele mai eficiente impotriva varozei se aplica in lipsa puietului. Supravegherea albinelor iarna Odata cu venirea iernii.care s-ar situa undeva la valoarea de 0.Literatura de specialitate recomanda doua metode de impachetare:bilaterala si unilaterala.

De aceea practica cea mai des folosita este unirea familiei in suferinta cu o alta(mai slaba dar care are o matca buna) Toate aceste lucrari se fac intr-o incapere incalzita(aprox.sa poata fi protejata de vanturile reci.Iernarea acestor matci fiind o chestiune destul de dificila.vor consuma multa miere si se vor imbolnavi.Din acest amestec se fac turte de 1.Aprovizionarea se face cu faguri de la rezerva.Ce trebuie sa urmarim : .Ideal ar fi ca rezolvarea problemei sa se faca cu matci de rezerva. Ea se efectueaza la timpul potrivit si ne permite sa efectuam o selectie a materialului biologic. Se poate afirma ca evitarea completa a roirii este destul de dificila. Roirea artificiala Roirea artificiala are menirea sa inlature toate neajunsurile roirii naturale.framantata cu zahar pudra.ridica capacele si saltelutele izolatoare. Conditii generale de iernare Cand alegem vatra de iernare pentru albinele noastre o facem cu grija.albinele aflate intr-o astfel de situatie necesita o hranire suplimentara.fapt care are influente pozitive in ce priveste iernarea.localizam ghemul de iernare.Nu de putine ori in unii ani cand temperaturile depasesc 12 grade C .se vor agita.asa veti fi scutiti de multe necazuri ce ar putea sa apara daca acestea nu se fac de toate familiile.sau de zgomote de alta natura.administrat in faguri dar asta numai catre sfarsitul iernii cand albinele il consuma cu placere.imprastie paie.Stuparul.familia a ramas orfana : la controlul auditiv constatam ca albinele au ramas fara matca.sa asigure linistea necesara albinelor.ca si in primavara -trebuie sa stimuleze aceste zboruri luand urmatoarele masuri: .5 kg ambalate in pungi gaurite sau hartie(deasemeni gaurita)si se administreaza albinelor deasupra intervalelor gasite in suferinta.Cand nu avem miere indemna la boli.sa poata fi curatata usor de zapada iar apa sa se scurga usor(sa nu balteasca) Zapada care se depune pe stupi nu trebuie neaparat curatata decat in cazul cand prinde o crusta de gheata . cea afanata asigura o mai buna izolare termica.Zborurile de curatire iarna Stiti inca din primavara cat de benefice sunt aceste "zboruri de curatire".evitand riscul unor pierderi de roi pe care nu-i putem supraveghea si recupera.Aceste probleme ce apar trebuie neaparat rezolvate pentru ca de ele depinde supravietuirea familiei in ansamblu.in lunile decembrie. In apicultura moderna roitul natural nu este dorit iar conceptia unor apicultori care asteapta roirea naturala ca unicul mijloc de inmultire sau repopulare a stupilor ar fi bine sa fie revizuita si inlocuita cu metodele stiintifice de inmultire artificiala care au numeroase avantaje fiind executata cu usurinta la dorinta si interventia controlata a apicultorului.se foloseste serbetul de zahar administrat ca in cazul precedent(turte). Un indemn: profitati de zilele calde si fiti prezenti in stupina pentru a supraveghea zborurile de curatire. .Introducem apoi fagurele in locul in care lipseste hrana. .curata zapada.Inainte de inceputul iernii albinele fac zboruri de curatire .O alta metoda este hranirea cu miere cristalizata fin.Atentie : instalati si gratare la urdinis impotriva soarecilor INMULTIREA FAMILIILOR DE ALBINE Stiinta si practica apicola au demonstrat faptul ca roitul este un fenomen biologic natural care corespunde unei necesitati biologice menite sa contribuie la conservarea si perpetuarea speciei.ianuarie februarie sunt conditii favorabile ca albinele sa iasa din stup.pentru a inlesni circulatia albinelor.dar cateodata totusi se intalnesc in practica apicola(cele mai multe fiind provocate chiar de noi).Dupa ce deschidem stupul. . O practica des folosita este si "lovirea" usoara a stupilor pentru ca albinele sa se agite si in acest fel sa iasa. 15 grade C) in care ferim stupul de temperatura scazuta de afara.se ajunge in situatia in care acestea lipsesc.curata urdinisurile. Indreptarea starilor nedorite In viata unei familii ce ierneaza pot interveni diferite probleme care trebuie rezolvate.nu inainte insa de a gauri fagurii de 2-3 ori.familiile au ramas fara hrana sau nu au acces la aceasta.Aceste cazuri speciale nu sunt de dorit sa apara.sau pur si simplu aceasta lipseste.insa exista o serie intreaga de operatiuni 86 .Se pot face si hraniri cu sirop de zahar dens.daca albinele vor fi deranjate de pasari sau animale. .

A stabili care dintre aceste cauze are cea mai mare importanta pentru manifestarea instinctului de roire este foarte greu. . .In functie de cules se face largirea periodica a cuibului cu noi rame si faguri artificiali.Aglomeratia si caldura cuibului fac ca activitatea albinelor ventilatoare sa nu mai fie intodeauna pozitive si suficient de eficace.acest fenomen se produce fie din cauza imbatranirii matcii cand se diminueaza si secretia de feromoni fie si la unele matci tinere din cauza suprapopularii stupului care determina reducerea cantitatii de feromoni primiti.La un cules intensiv de nectar si polen cand cuibul nu este corespunzator marit acesta se blocheaza iar matca nu mai are celule goale pentru a depune oua diminuandu-se activitatea albinelor si favorizand roirea.Calculele au aratat ca la un spor zilnic de 1 kg a capacitatii de prelucrare si depozitare a nectarului sunt necesari 2-3 faguri. .Un cules intensiv de rapita timpurie poate constitui cauza principala a roirii daca apicultorul nu intervine la timp.Stupi de mare capacitate . . .Varsta matcii .iar la un spor zilnic de 8 kg vor fi necesari 15-20 faguri.predispozitia ereditara si alti factori care constituie tot atatia excitanti interni sau externi care favorizeaza roitul.faguri insuficienti sau necorespunzatori pentru depunerea oualelor.Pentru aceasta este necesar sa cunoastem temeinic cauzele care determina roirea si masurile care urmeaza a fi luate pentru prevenirea roitului.S-a constatat ca matcile batrane au tendinta mai mare de roire de unde concluzia de a detine cat mai multe matci tinere selectionate din cele mai bune familii de albine.cand aceasta cantitate insa se reduce.Culesul nectarului si polenului .Blocarea cuibului cu miere si pastura . dar nu au suficiente larve pe care sa le poata creste.Cat timp albinele primesc o cantitate determinata din aceasta substanta.Este necesar sa se asigure in primul rand folosirea de stupi sistematici cu un spatiu corespunzator a caror volum poate fi marit dupa nevoie astfel ca matcile sa aiba posibilitatea nelimitata de a depune oua evitandu-se blocarea cuibului.aparitia unei necorespondente intre cantitatea de albine tinere care pot hrani puietul si cantitatea de puiet pe care ele trebuie sa-l hraneasca. .Excesul de laptisor de matca . . lipsa de spatiu pentru cladirea fagurilor.De asemenea in perioadele lipsite de cules este bine sa practicam stuparitul pastoral.putandu-se analiza numai fiecare in parte si sintetiza corelatia care exista intre ele.Amplasarea stupilor .determinand o mai buna hranire a matcii.Familia respectiva trece prin frigurile roitului mai ales in cazul unei perioade mai lungi de timp nefavorabil.In timpul culesului se recomanda deschiderea mare a urdinisurilor si asigurarea ventilatiei.deci aglomerarea cuibului.Sunt elemente care actioneaza ca stimulenti.expunerea lor la soare si supraincalzirea acestora prin insolatie.glandele salivare ale acestor albine pot secreta laptisor.albinele hotarasc inlocuirea matcii.Producerea laptisorului de matca destinat hranirii larvelor de albine in primele trei zile de viata daca este tulburat de prezenta unui numar mare de albine lucratoare care nu pot sa transmita produsul lor larvelor.Pentru a evita roitul natural trebuie sa retinem faptul ca este mai usor de prevenit decat de combatut acest instinct atunci cand familia de albine intra in frigurile roitului.o mai buna depozitare a nectarului si polenului care produc caldura in stup.preventive care pot evita sau reduce mult roirea naturala.contribuind la cresterea puterii familiei.totul este normal.Se cunoaste faptul ca glandele mandibulare ale matcii produc o secretie denumita "substanta de matca" dupa care albinele percep si recunosc matca stupului.Este indicat ca stupii sa fie amplasati la umbra in perioada de maxima insolatie(orele 1217)deoarece supraincalzirea favorizeaza instinctul de roire.Carenta de feromoni a matcii .Aglomeratia de albine tinere . Cum intrerupem roitul 87 . In practicarea unei apiculturi moderne se recomanda sa intretinem numai familii puternice cu matci tinere si de mare productivitate.Este bine ca stupii sa fie vopsiti in nuante deschise la culoare pentru a nu atrage caldura razelor de soare.Lipsa de spatiu si ventilatie .predispunand familia de albine la roire.ventilatia necorespunzatoare a acestora.Daca primavara nu avem faguri suficienti se limiteaza ponta matcii si aceasta lipsa duce si la diminuarea culesului.mentinerea unor familii puternice cu multe rame cu puiet necapacit reprezinta o metoda eficienta de prevenire a roitului.acestea ajung sa cladeasca botci in care depoziteaza hrana glandulara stimuland roirea.Existenta unui numar excesiv de albine tinere indeamna familia sa inceapa pregatirile de roire prin cladirea de botci pe faguri in care matca depune oua din care vor ecluziona viitoarele matci.Rezultatul este acelasi:cladirea de botci. . Principalele cauze care determina roirea sunt: suprapopularea stupilor. .

Metode de roire artificiala Roirea artificiala inlatura toate neajunsurile roirii naturale care este mai complexa si cere un volum mare de munca.se introduce o matca tanara imperecheata.folosite atat in stupine de amatori cat si in stupine ale profesionistilor: .puiet si miere a familiei de baza.divizarea se face dupa ce culesul la salcam a fost facut.acesta se poate indeparta putin pentru ca repartizarea albinelor sa se faca cat mai egal.neobservata.pe masura ce se inapoiaza de la cules. Obisnuit.spre deosebire de roiurile secundare si tertiare.Roirea artificiala prin divizare .Roiul primar cu matca varstnica.intre orele 11-15.o parte din albine si trantori parasesc stupul si dau nastere la un roi natural.se aduce langa familia ce urmeaza sa fie divizata un stup gol in care se trec jumatate din fagurii cu albine. Roirea naturala Prin roirea naturala a familiilor de albine se intelege actiunea prin care matca.Cu aceasta metoda se obtine dublarea efectivului.Cu ocazia divizarii familiei se cauta matca pentru a se stabili in care stup a ramas.Spre seara. familia nou-formata se dezvolta dupa tehnica obisnuita in vederea valorificarii culesurilor.in roi.Se va urmari sa nu se ridice din greseala si matca.Legat de data cand parasesc stupul.Cand aceasta operatie se efectueaza in ajunul recoltarii productia de miere scade mult.Cu scopul de a forma familia noua.in diviziunea ramasa orfana se introduce o botca matura.apicultorul ajungand intr-un timp relativ scurt sa-si formeze o stupina adevarata.Folosind acest procedeu de inmultire a albinelor se realizeaza un spor efectiv de 100%.cand familiile roiesc in luna iulie.Dupa imperecherea matcii si inceperea depunerii oualelor. .Aici insa vom descrie doar cateva(cele mai simple si eficace).nu se indeparteaza prea mult de stupina si dupa ce se aseaza pe crengile unor copaci ramane linistit timp de cateva ore.in general.urdinisul stupului se tine inchis pentru a se evita depopularea.o matca imperecheata sau neimperecheata.atunci cand familiile roiesc la inceputul lunii mai si roiuri tarzii.Operatia se repeta la 10 zile si apoi din nou la 7 zile pentru distrugerea noilor botci cladite intre timp.se impart aproape egal in cei doi stupi.In functie de ordinea in care ies din stup roiurile se impart in:roiuri primare.In zona de stepa.iar in zona de munte-deal in prima jumatate a lunii mai.sub protectia coliviei.In lipsa unui cules de intretinere se va hrani stimulent cu cate 300 g sirop de zahar in concentratie de 1/1 sau 1/2.de o parte si de alta a locului in care a fost urdinisul familiei din care s-a format familia noua.Presupune ridicarea a cate doi faguri cu puiet si albina de la fiecare familie de baza.Aceasta operatie este grea si anevoioasa cerand un control atent al tuturor ramelor si o mare atentie in depistarea si distrugerea botcilor deoarece daca ramane o botca ascunsa.Roirea artificiala usureaza munca si contribuie la sporirea productiei de miere.Dupa aceasta operatie cei doi stupi se aseaza departati intre ei.fiindca familia de albine este in frigurile roitului iar metoda de intrerupere a roitului prin distrugerea botcilor contribuie la prelungirea acestei stari.roiurile se impart in:timpurii.roiul se formeaza din 4 rame bine acoperite de albine.Dupa ce matca iese din stup insotita de albine.care se caracterizeaza prin aceea ca albinele parasesc stupul cu matca varstnica si roiuri secundare si tertiare cand albinele parasesc stupul cu matci tinere neimperecheate.In cazul in care lipsesc matcile de rezerva dupa 24 de ore.In acest fel noile familii participa la culesurile ce urmeaza si isi asigura o dezvoltare corespunzatoare. Divizarea familiilor se executa in zilele calduroase cand albinele executa zboruri intense.Albinele culegatoare.din care doua cu puiet si doua rame cu miere si pastura. In timpul formarii roiului.dimensionata dupa dorinta.Dupa cateva ore.Ramele se aseaza in stupul ce va gazdui roiul. Pentru ca iernarea sa decurga in conditii bune se impune ca pana in toamna sa atinga parametrii cantitativi ai unor familii de albine normale.Roirea artificiala prin stolonare colectiva .Dupa prinderea roiului 88 .Aparitia botcilor intr-un numar mare este un semn sigur a roirii si numai prin distrugerea lor sistematica se poate impiedica roirea.de unde concluzia ca este mai usor sa prevenim decat sa combatem acest instinct puternic.in familia orfana se introduce.In literatura de specialitate sunt descrise toate metodele de formare a roilor artificiali.Aceasta este cea mai simpla metoda de inmultire artificiala a albinelor si se practica cu rezultate foarte bune in stupinele cu un numar mic de familii.In cazul in care se constata ca albinele populeaza mai bine unul din stupi.Cu cat roiurile se formeaza mai tarziu vor trebui sa fie mai puternice.roiul se invarteste in apropierea stupinei si cauta un loc potrivit de care sa se prinda.intr-o colivie.roiurile naturale parasesc stupul in zilele calduroase si cu timp frumos.Aceasta face ca puterea familiilor donatoare sa nu fie influentata. Se scoate din fiecare familie donatoare cate una sau doua rame cu puiet capacit bine acoperite de albine.toata operatiunea devine inutila.

stupii avand urdinisurile micsorate la 1-2 cm. Dupa 2-3 zile roiul se controleaza. Printre fagurii cu provizii trebuie sa fie cel putin unul cu polen si cu pastura.iar cuibul se reorganizeaza lasandu-se in stup numai fagurii ocupati de albine. se deplaseaza la distanta (peste 3 km) de vatra din care provin unde trebuie sa existe un cules de intretinere.iar de la alte familii a altor doi faguri cu provizii. Roii odata constituiti.Astfel acestea vor intra in iarna puternice urmand ca in sezonul urmator sa fie incluse in grupa familiilor de baza. . mai ales daca roii raman pe aceeasi vatra cu familiile din care s-au format. albinele consuma din rezervele puse la construirea roiului si din aceleasi considerente vor primi apa in hranitor. In lipsa culesului.Roiurile care se depopuleaza dar sunt dotate cu o matca valoroasa se ajuta periodic cu puiet capacit.Stupul in care se introduce roiul se echipeaza cu faguri artificiali si i se asigura o hranire suficienta pentru a putea incepe cresterea puietului. .iar albinele.Se asigura matcilor fagurii necesari depunerii oualelor si dezvoltarii activitatii.Se asigura existenta de culesuri abundente. . seara la fiecare 2-3 zile.Roiurile care nu au ajuns la o dezvoltare corespunzatoare se desfiinteaza. necesar constituirii unor unitati biologice puternice. Roirea artificiala prin stolonare Foarte simplu de realizat. pe fagurii din centrul cuibului.ea consta in ridicarea din 4-5 familii puternice cu tendinta de a intra in frigurile roitului. pentru a avea cat mai mult timp la dispozitie. care pot fi aplicate de orice apicultor in stupina proprie. cu suficiente rezerve de iernare in cele mai bune conditii. a cate 1-2 faguri cu puiet capacit cu albina acoperitoare. Trebuie sa retinem ca ei raman 2-3 zile fara albina culegatoare . Cu cat roii se fac mai devreme. 89 . absolut necesare roiului. in cusca cu dop din serbet sau foaie de fagure artificial perforat ori se aplica o botca gata de eclozionare. daca este posibil.Roirea naturala a familiilor de albine in preajma culesului principal impiedica realizarea unor productii corespunzatoare de miere marfa datorita slabirii familiilor care au roit.Se urmareste ca roiurile formate cu matci neimperecheate(sau botci)sa aiba in cat mai scurt timp matci imperecheate. Roiul astfel format primeste o matca imperecheata. . roii se stimuleaza administrandu-se sirop de zahar in hranitor.puietul si rezervele de hrana se folosesc la intarirea celorlalte roiuri. CUM INMULTIM FAMILIILE DE ALBINE Inmultirea familiilor de albine este o lucrare foarte importanta intr-o stupina.pregatit in acest scop.acesta se lasa sa se linisteasca intr-un loc racoros si spre seara se scutura direct intr-un stup nou.In vederea ajungerii la acest deziderat se iau urmatoarele masuri: .Prin distrugerea botcilor se urmareste sa se impiedice roirea in continuare a familiei si sa se evite in acest fel slabirea acesteia. pentru a nu se ridica din greseala una din matcile familiilor donatoare respective.La formarea roiurilor cu albine tinere(unde lipsesc culegatoarele)se administreaza in faguri apa.se verifica prezenta matcii si se organizeaza cuibul urmarindu-se ca albinele sa cladeasca in timp cat mai scurt fagurii artificiali introdusi pentru a asigura spatiul necesar.asigura dezvoltarea corespunzatoare a acestora in cursul sezonului. Este necesara o atentie sporita atunci cand la formarea roiurilor se scot fagurii cu puiet. Ingrijirea roiurilor Dupa ce am format roiurile trebuie sa ne canalizam eforturile in doua directii:una este aceea de asigurare a puterii acestora iar a doua de asigurare a rezervelor de hrana. Fagurii familiei care a roit se verifica imediat dupa iesirea roiului si se distrug toate botcile cu exceptia celei mai mari.Pana la intrarea in iarna toate trebuie sa aiba cel putin 0.iar in perioadele dintre ele roiurile sa fie hranite stimulent. cu atat este mai bine.8-1kg albine si in faguri rezerve de miere de 10-12 kg. Vom prezenta in aceasta pagina cateva metode de inmultire. Pana la refacerea acestei noi unitati biologice. Respectarea termenelor prevazute pentru executarea lucrarilor si ingrijirea atenta a roiurilor dupa formare. imediat sub speteaza de sus a ramei.

din ce in ce mai mult albinele. 90 . imperecheate . fiind la indemana oricarui apicultor . Cand roii se formeaza spre toamna. pana ajung pe locul destinat fiecarei familii. in functie de perioada calendaristica la care ne aflam si de albina acoperitoare de care dispune familia. Spre a evita intrarea in frigurile roitului. pentru ca albina culegatoare sa se imparta egal intre cei doi stupi. Cei doi stupi cu urdinisurile apropiate. Stupul golit in care a stat familia de baza se indeparteaza. Cand o folosim inaintea culesului la salcam . Roiurilor li se altoieste cate o botca gata de eclozionare astfel ca pana la imperecherea tinerei matci. Se aduc doi stupi goi de o parte si de alta a stupului in care se afla familia ce urmeaza a fi divizata. altul la dreapta. Roirea artificiala prin divizare Consta in formarea unui roi artificial dintr-o familie puternica. prin divizare. va recomandam sa formati roiuri pe 6 rame cu puiet . Sesizand absenta puietului. dupa culesul de la floarea-soarelui.Metoda se preteaza a fi folosita foarte bine in primavara. pentru ca de obicei in fiecare stupina pe langa familii foarte bune exista si familii slabe si foarte slabe. Ramele cu puiet si albina acoperitoare care au fost scoase din famila de baza se aseaza in una sau mai multe ladite in functie de numarul ramelor de puiet. se aseaza unul langa altul pe locul stupului golit. unul la stanga. Metoda are avantajul omogenitatii materialului si da posibilitatea apicultorului sa echilibreze la ambele familii atat cantitatea de puiet cat si cea de albina culegatoare . inaintea culesului de la salcam. din familia de baza se scoate tot puietul capacit si necapacit. cam 20 cm/zi. din botci de salvare . impreuna cu albina tanara aferenta . intreg puietul sa eclozioneze. Comentarii : metoda este buna si viabila . Indiferent de perioada aplicarii metodei . lasand familia cu matca si albina culegatoare. trebuie sa avem grija sa nu slabim prea mult familiile de albine si de aceea se ridica o singura rama de puiet capacit . insa ea trebuie aplicata numai familiilor puternice. sau o botca gata de eclozionare. puiet si provizii se impart egal intre cei doi stupi. trebuie sa aiba 6-8 rame cu puiet. pentru toate roiurile formate. Roirea artificiala prin golirea de puiet a familiei de baza Este o metoda folosita cu reale avantaje in conditiile in care Varroa jacobsoni afecteaza . Familia ramasa fara matca va primi una imperecheata in colivia cu dop de serbet. formand noi unitati biologice (roi). Aceasta varianta trebuie insa abandonata . fara a tine seama in care a ramas matca. Comentarii : metoda expusa este una dintre cele mai simple .Daca familia de baza ramane prea slaba se pot lasa 1-2 faguri cu puiet necapacit. datorita perioadei mari in care cresterea de puiet este stopata (pana la imperecherea noii matci ). Perioada de aplicare optima este dupa culesul de la salcam . Treptat. Fagurii cu albine. O conditie de baza este aceea ca toate familiile care participa la donarea de rame cu puiet capacit sa fie intr-o stare de sanatate buna . Se poate aplica pe toata perioada sezonului activ . cei doi stupi se departeaza zilnic cate putin. lasand stupul fara matca sa-si creasca singur regina. cand familiile sunt foarte populate si in stupi exista 7-8 faguri cu puiet pe rama mare. ajungand astfel rapid la nivelul de putere al familiilor de baza. pentru a obtine entitati viabile. ori foaia de fagure artificial perforat. O alta conditie este asigurarea cu matci tinere . matca cauta sa modifice starea anormala si insamanteaza rapid 3-5 faguri cu puiet.alaturi de viroze . se poate aplica aceasta metoda pentru formarea de roi sau nuclee si introducerea in familia de baza a unor faguri artificiali in locul celor cu puiet. folosesc o varianta simplificata a metodei . Imediat ce culesul de la salcam s-a terminat. Unii apicultori . un termen maxim fiind 15 iunie . diminuand puterea si capacitatea productiva a familiilor. din pacate nu poate fi generalizata la intregul efectiv din stupina. sanatoasa si productiva. mai ales cei incepatori .

dupa ce s-a imperecheat incepe sa insamanteze fagurii din care a eclozionat puietul. Conditii generale Stupinele sunt in stationar. Dat fiind faptul ca tehnologiile se bazeaza pe abordarea profesionista a domeniului. CRESTEREA MATCILOR TEHNOLOGIA OBTINERII MATCILOR Pentru a trece dincolo de simpla enumerare a unor tehnologii. se procedeaza la impartirea familiilor de albine in doua unitati biologice. pentru un cules tarziu sau pentru iernare fara pierderi. Procedeele enumerate au fost folosite in doua stupine . se unifica formand astfel o familie foarte puternica. se ridica podisorul dintre corpuri ce separa cele doua familii. Aici matca va cauta sa-si refaca puietul in cel mai scurt timp. se strange cuibul pe ramele cu puiet si albina acoperitoare. La culesul urmator sau in toamna. Cand intreg puietul a eclozionat si puietul matcii tinere nu a apucat sa fie capacit. cu mentiunea ca scopul principal este acela de a pune accentul in primul rand pe calitate. cat si la roi cand nu mia exista puiet capacit se executa rapid tratamentul cu Varachet conform prospectului. Aceasta o realizam in scopul inmultirii. La corpul superior se da o botca. In corpul superior. Metoda dublarii efectivului familiilor de albine Este o metoda expusa de Ioan Stancu si care are drept scop inmultirea familiilor de albine prin dublarea efectivului. daca dezvoltarea separata a roiului si a familiei de baza nu a fost satisfacatoare.2. Se ia una dintre matci cu 1.Astfel la familia de baza.3 rame cu puiet si s-a facut roiul de sine statator. se ridica toate ramele cu puiet capacit si necapacit in corpul 2 sau 3. putand asigura atat nevoile curente cat si obtinerea catorva sute de matci pentru comercializare. se executa tratamentul cu Varachet in corpul superior.La stupul multietajat. beneficiind si de toata albina culegatoare care se intoarce la vechiul urdinis. Pastoralul si cresterea matcilor fiind doua lucrari care nu se impaca si avand in vedere conditiile locale s-a preferat aceasta formula. Corpul 1 se separa de cele superioare cu ajutorul unui podisor cu urdinis lateral. in paralel cu combaterea acarianului Varroa. care poate fi folosit de orice apicultor. pentru a surprinde intreaga populatie de Varroa jacobsoni libera pe faguri. Perioada de crestere a matcilor este cuprinsa intre 15 mai si 30 iulie. In mod asemanator se procedeaza si la familiile intretinute in stupi orizontali si verticali impartindu-se familia cu ajutorul unei diafragme si practicarea unui urdinis lateral.2. 91 . dezvoltarii accelerate si efectuarii unor tratamente eficiente cu Varachet in perioada de dezvoltare maxima a puietului in familie. vom prezenta un exemplu practic de crestere si imperechere al matcilor. dupa ce albina culegatoare s-a intors in vechea familie. Se lasa in corpul o matca stupului cu o rama cu puiet necapacit cat mai tanar posibil. Familia de baza ramane de obicei cu matca tanara si intraga familie din corpul inferior la care se adauga puietul si albina culegatoare de la familia din corpul superior de la care s-a scos matca cu 1. de 120 si respectiv 150 familii de albine. dupa caz. Se poate chiar valorifica una din matci scotandu-se apoi podisorul dintre corpuri si formandu-se astfel o familie foarte puternica capabila sa valorifice culesul urmator.3 rame de puiet necapacit si se aseaza intr-o lada noua sau intr-un corp superior ca roi de sine statator. valorificand superior culesurile. Singurele deplasari sunt cele de la salcam (ocazionale). deci si a parazitului.fie el amator sau profesionist. Se executa tratamentul cu Varachet la corpul 1 inferior in care a ramas matca si aceasta cat mai repede posibil. Cu cel putin 10 zile inainte de cules. Acest roi se va dezvolta cat mai bine pana la intrarea in iarna prin valorificarea culesurilor urmatoare si stimulare permanenta. Imediat ce s-a terminat recoltarea de miere la culesul de salcam .amplasate pe mai multe vetre. numarul matcilor imperecheate obtinute poate fi dimensionat dupa dorinta si aspiratiile fiecarui apicultor. vietuind ca o familie de sine statatoare. Matca tanara.

iernand un roi stolon langa familia de baza. pregatirea ramei de crestere . conditia de baza fiind aceea ca familia sa aiba cel putin 6 faguri cu puiet si o matca tanara. formarea nucleelor de imperechere. cresterea primara Rama de crestere o introducem intr-o familie gazduita in stup orizontal de 16 rame. practicam o transvazare simpla stiind fiind faptul ca cea dubla nu aduce mari beneficii. Familiile doici sunt alese cu 1 an in urma.Organizarea cuibului este urmatoarea : Compartimentul de crestere : 1) Fagure cu miere si polen proaspat . Selectia si pregatirea familiilor Selectiei ii dam o atentie deosebita. 24-36 de ore. Acceptarea botcilor . Obtinem aceste larve astfel : se ia un fagure cladit(culoarea nu conteaza) si se separa matca pe o singura fata aplicand o gratie Hanneman. toate fantele existente intre rama si fagure se infunda cu staniol(nu poate fi ros). Rama de crestere arata ca in fig. nuclee imperechere 2-3 faguri. scopul principal fiind acela de a avea populatii masive de albina in preajma demararii cresterii. cu ajutorul dopurilor de fixare. Tehnologii folosite Obtinerea larvelor din familiile vizate . lasam familia fara sa o deranjam. Ambele grupe sunt ingrijite in mod special. sunt urmarite pe o perioada de 2-3 ani.Acest fagure ramane in mijlocul cuibului inca 3-3 1/2 zile. In ceea ce priveste metoda de transvazare. Principalele caractere urmarite sunt cele arhicunoscute de toata lumea. dintre cele cu o buna dezvoltare in toamna si primavara. 5) Diafragma despartitoare cu fereastra acoperita. Orfanizarea familiei crescatoare . Astfel restructurata. restructuram familia doica formand doua entitati despartite de o diafragma cu fereastra acoperita cu gratie Hanneman (aprox. Obtinerea si transvazarea larvelor Metoda aplicata de noi pentru obtinerea matcilor este transvazarea larvelor in varsta de 1 1/2 zile. 3) Rama de crestere cu hranitor . lanteta transvazare . diafragme de separare cu fereastra de 200 cm patrati. fara puiet necapacit si care sa asigure o continuare favorabila a cresterii 92 . operatiune repetata peste 2 zile. Dupa 24 de ore avem suprafete de fagure insamantate si scoatem matca. acoperita cu gratie Hanneman . Pentru ca matca sa nu treaca pe partea cealalta de fagure.finalizarea cresterii Pentru a obtine o familie orfanizata. acceptarea si cresterea partiala in familii cu matca . In acest sens familiile de albine donatoare de larve.Unelte si utilaje folosite Stupi orizontali 16 rame . introducerea botcilor si imperecherea . finalizarea cresterii in familii orfanizate .timp in care materialul de crestere o sa ajunga in stadiul de larva tanara. deci cele ale caror matci sunt vizate pentru tragerea de urmase. sablon confectionat botci artificiale 1-5 capete . ea fiind dotata cu un hranitor in partea superioara si cu un singur leat de crestere. Pe leatul de crestere sunt amplasate uniform un numar de 14 botci artificiale. Fixarea dopului de leat si a botcilor de dop se face cu ceara topita. Putem folosi familia doica . dopuri port-botci . cu matca. 200 cm patrati). 2) Fagure cu puiet capacit . rame de crestere cu hranitor si un leat .in ideea obtinerii de familii puternice. Compartimentul cu matca : 6) . izolatoare rama cu gratii Hanneman . Inainte de introducerea ramei cu botci.pentru o crestere de matci pe tot sezonul. Tot la primul control umplem hranitorul de pe rama cu sirop de zahar. numai buna de transvazare.16) restul de faguri existenti in stup cu mentiunea ca imediat dupa diafragma se aseaza puietul si terminam cu fagurii cu miere si pastura. valorificarea matcilor imperecheate. Grupa de elita este an de an schimbata prin introducerea unor noi familii sau eliminarea altora. Dupa 7-8 zile de la transvazare scoatem rama de crestere si o introducem intr-o familie orfanizata. practicand restructurari periodice. 4) Rama cu puiet capacit gata de eclozionare .La primul control verificam rama de crestere si daca acceptarea merge bine vom avea un numar variabil de botci acceptate(7-12 buc). cu mentiunea ca pe primul loc se afla productia de miere.1. O mentiune pentru familiile doici : practicam metoda familiilor ajutatoare. deci pentru a limita spatiul de ouat.

Pentru a orfaniza familia ridicam matca impreuna cu cei 3 faguri(fara albina). rama cu rama. Dupa un control atent. In nucleu se mai adauga o rama goala(in care punem si putina apa) si se mai scutura albina tanara de pe o alta.in centru . Dupa 24 de ore de la formarea lor se poate introduce botca.Daca consideram ca albina acoperitoare nu este indeajuns putem sa mai restrangem cuibul. Pe cei doi faguri goi matca continua sa depuna oua (desi spatiul este limitat) . unul cu hrana. fara puiet capacit trebuie sa demareze cu 9 zile inaintea introducerii ramei de crestere. rama de crestere . Daca hranim stimulent cu 300-400 ml sirop pe zi.La inceput. Aceasta metoda consta in izolarea matcii cu ajutorul unei gratii Hanneman intr-un compartiment separat al stupului.imperecherea in nuclee La 14-15 zile de la depunerea oualelor. deci apta pentru continuarea cresterii. Pentru a simplifica fluxul de imperechere. In concluzie lucrarea de obtinere a familiei orfanizate . Numarul de matci obtinut poate fi dimensionat dupa nevoile fiecarui apicultor iar pentru simplificare se pot elimina unele verigi (ex:continuarea si finalizarea cresterii in familia doica pornitoare). distrugerea lor o amanam cu 3-4 zile. pentru a depista prezenta unor eventuale botci naturale.lasam toate ramele cu hrana . albinele acoperitoare si matca. avand grija sa nu ridicam si matca odata cu ramele. putem introduce fara grija rama cu botci.Datorita conditiilor create in cuib.adica miere si polen din abundenta. fagure cu puiet capacit .scotand una dintre ramele cu hrana. Motivul pentru care nu ridicam si albina acoperitoare este acela ca aceasta albina este tanara. Pregatim familia in felul urmator : scoatem toate ramele cu puiet si le distribuim in mai multi stupi . In compartiment mutam matca cu fagurele pe care o gasim si adaugam de ambele parti cate un fagure gol. unul cu puiet capacit. fiind folosita prin anii 80` de unul din marii producatori de matci ai Europei( Piana .Acest lucru se intampla in 3-5 zile de la introducerea ramei. Cand cantitatea de oua este suficienta. Pregatim rama de crestere. faguri cu miere si polen . impreuna cu albina acoperitoare. In aceste nuclee matcile eclozioneaza din botci si se imperecheaza.folosim "metoda Jordan".albinele vor incepe sa cladeasca fagurasii din rama de crestere. doua rame cu puiet gata de eclozionare. iar in compartimentul 2.Aceasta metoda simpla este metoda Miller si poate asigura tot necesarul de matci intr-o stupina de pana in 50 de familii de albine.astfel : pe o rama goala (fara fagure) lipim de speteaza superioara 4-5 bucati de fagure artificial. fagure cu puiet capacit .Din aceasta familie vom trage noi matci. Modificarile de ordin personal aduse tehnologiei sunt minime si au vizat doar adaptarea la conditiile locale.Trebuie sa avem mare grija ca albinele sa nu fie intrate in frigurile roitului si sa aiba deja trase botci naturale. Aici matcile vor ecloziona si apoi se vor imperechea.a carei matca ne-a multumit. Avand in vedere faptul ca metoda aplicata de noi este una care asigura un aflux mic(dar constant). Totusi.populatie numeroasa si compacta pe faguri. Nucleele se formeaza ridicand din diferite familii cate doi faguri.Italia). Alegem din stupina o familie cu performante mari. asteptam sa apara primele oua pe fagure. albinele vor capaci puietul. matcile care nu depun oua in 15 zile de la eclozionare sunt distruse.In principiu fagurii ramasi trebuie sa fie acoperiti din abundenta cu albina. Metoda Miller Pentru a veni in ajutorul apicultorului incepator o sa aprofundam o metoda (deja expusa). Pregatim stupul. Aprecieri finale Acesta tehnologie de obtinere a matcilor este sigura si trateaza profesionist problema .operatiunea nu poate da mari batai de cap. de matci pentru imperechere am preferat sa formam nuclee pe 3 rame.care poate reprezenta un punct de plecare.matca sesizeaza deficitul de puiet si insamanteaza rapid fagurasii nou crescuti.Aceasta familie are ca principal scop sa ia in crestere un numar cat mai mare de oua.pentru apicultorul cu un numar mic de stupi. Pentru a verifica daca matca este imperecheata.ridicam aceasta rama si o introducem intr-o familie orfanizata complet. asezand ramele dupa schema : de o parte si de alta a cuibului .Orfanizarea o facem 93 . recoltam botcile care vor fi introduse in nucleele de imperechere.in asa fel incat sa nu se desprinda de stinghia superioara.triunghiulare cu baza de 5-6 cm.daca conditiile meteo au fost proaste si matcile nu au putut iesi pentru imperechere. Recoltarea botcilor .Lipirea fagurasilor artificiali o facem cu ceara topita . In familia astfel restructurata .Bineinteles numarul matcilor obtinute poate fi mult mai mare insa se presupune ca odata cu cresterea numerica a stupinei trebuie abordate alte cai. Acestea pot fi intretinute usor si facand completari periodice cu puiet capacit pot fi folosite tot sezonul.

incat micile diferente nici nu mai sunt bagate in seama. starea sanatatii si toate celelalte insusiri biologice mostenite genetic. stupii trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii: . albinele ramase fara matca vor lua in crestere ouale existente. Cele doua familii.vor trage mai multe botci pe fiecare faguras din rama cu oua. In acest scop o sa va expunem tehnologiile cele mai simple si mai sigure pentru ca dv. In toate cazurile (indiferent de metoda aleasa). Se considera ca aceasta perioada este cuprinsa intre mijlocul lunii mai si se prelungeste pe toata durata lunii iunie. In unele cazuri si prima jumatatea a lunii iulie este favorabila asta si functie de locatia geografica a stupinei.in roiurile nou formate sau mai bine le vom transfera in nuclee .cu aceasta metoda se obtin matci destul de usor. Dupa cum vedeti.fara a depasi prin performanta insa pe cele obtinute prin tranzvazare simpla sau dubla. Producerea matcilor incepe odata cu venirea timpului frumos. insa nici o satisfactie nu e mai mare. Stuparul trebuie sa asigure din timp toate materialele care sunt cerute pentru finalizarea lucrarii. E perfect si asa !!! Se poate face si apicultura din bucati. Alt dezavantaj scos in evidenta de literatura de specialitate. cand in natura exista un cules bun si albinele pot hrani abundent puietul. Toti fagurii ramasi in familia crescatoare vor fi scuturati de albine si controlati. asa ca a insista in acest sens este o greseala.fara a fi nevoie ca apicultorul sa aiba un bagaj consistent de experienta. Ei se multumesc cu procurarea de matci din "comert" sau in cel mai bun caz le folosesc pe cele rezultate din roirea naturala. Vom trata urmatoarele subiecte : . o mutam intr-un alt corp.furnizoare de material de crestere si doica pot fi folosite pentru producerea mai multor serii de botci prin adaugarea de albina tanara si hranind suplimentar.pentru a nu ramane nici o celula cu puiet. O matca valoroasa asigura o descendenta de calitate si de aici rezulta toate : productia de miere.unde dupa eclozionare. considerand ca este prea complicata si ca necesita un mare volum de munca. Se v-a respecta strict aplicarea tehnologiilor fara a incerca sa introducem si elemente "novatoare". sa aveti o idee despre ce aveti de facut in aceasta directie. matcile". cum ar fi producerea matcilor in stupina propie dupa un plan bine stabilit si folosind tehnologii sigure. Hranite suplimentar daca nu exista un cules de intretinere. Natural. introducerea matcilor in familiile de albine. Exista diferite criterii de apreciere a unei familii de albine (parca am mai vorbit de ele) si de aceea o selectie intinsa pe 3-4 ani da rezultate foarte bune. Roirea naturala are doua dezavantaje : unul ar fi acela ca nu putem planifica ca timp lucrarea. 94 . dar din pacate nu toti apicultorii o pot face. daca nu imposibil. sunt cele obtinute cand familia roieste natural. apetitul mai mare sau mai mic pentru roit.sa nu treaca mai mult de 14 zile.conditii generale De obicei stuparii amana cu un numar bun de ani aceasta lucrare.astfel : identificam matca si impreuna cu cu fagurii cu puiet (capacit sau nu).cresterea controlata a matcilor de calitate . imperecherea matcilor in nuclee . blandetea albinelor. Dupa formarea familiei crescatoare si introducerea ramei cu fagurasii insamantati. Afirmatia e perfect adevarata daca stam sa ne gandim ca viitorul unei familii este strans legat de matca. procentul familiilor neroitoare se situeaza la 4-5 % din totalul familiilor pe care le avem.Botcile pot fi recoltate dupa 9 zile de la introducerea fagurelui. matcile se pot imperechea. Interesul apicultorului este ca stupii sa fie dotati cu matci neroitoare. Producerea matcilor . O treaba buna se obtine insa si tintind spre obiective mai mici.cand vrem sa schimbam matca. Botcile recoltate inainte de eclozionarea matcilor se folosesc direct in familii. sa fie familii care corespund criteriilor de performanta cerute.avand grija ca intre depunerea oului si recoltare. totul decurgand de la sine in mod natural.in familii sa se gaseasca un numar mare de albine tinere si cate 7-8 faguri cu puiet . Momentul producerii de matci prin roire naturala se poate controla daca se aplica metoda provocarii intrarii in frigurile roitului.provocarea frigurilor roitului Cele mai bune matci pe care le produce apicultorul. Calitativ matcile obtinute prin metoda Miller sunt bune. CRESTEREA SI IMPERECHEREA MATCILOR IN STUPINA Daca o sa intrebati orice stupar "batran" care e cheia apiculturii o sa va raspunda "matcile taica . este faptul ca matcile obtinute prin roire naturala sunt matci care transmit genetic aceasta tendinta. Satisfactia de a produce aceste matci cu forte proprii. sa aiba cuiburile bine impachetate .inca din anul doi de apicultura este insa asa mare. Producerea matcilor . decat aceea de a produce regine (poate doar obtinerea unei productii apicole mari). numai ca dezideratul este greu de atins.fig 3.

unul cu puiet capacit si un altul gol. avand grija ca celulele sa se afle in jumatatea superioara a fagurelui si nu in acelasi loc pe ambele fete. .familia orfanizata.metoda fara transvazare Un procedeu aproape profesionist care nu o sa dea niciodata gres. cu o buna dezvoltare de primavara. In scurt timp. . cu oua pentru crestere.introducand matcile seara procentul de acceptare este mult mai mare. Cand numarul de rame cu puiet ajunge la 7-8 buc.acest fagure insamantat cu oua pentru crestere.momentul difera de la o zona la alta.primavara timpuriu si toamna matcile sunt mai usor primite. Inainte de a taia. prin aparitia noilor generatii. Acum este momentul sa introducem fagurele. Acesta se va scoate din roi si se duce in cabana. pregatit. Atentie.lipsa totala puietului este o situatie favorizanta . . Roiul se va strange cu o diafragma si reducem urdinisul. In final acestea se folosesc imediat. pe o fata si 15 pe cealalta. In perioadele fara cules sau cu un cules insuficient trebuie facute hraniri stimulente inainte cu 3-4 zile.peste 10 zile familia crescatoare va mai primi 2 faguri .in urmatoarea etapa ne vom ocupa de fagurele insamantat. sesizeaza lipsa matcii si intra in alerta. in tot acest timp. decat in perioada ce corespunde roirii naturale. . care intre timp a fost insamantat de matca. fie date direct in stupii unde dorim sa schimbam matca. . Iata cum se procedeaza : . populatia de albina tanara creste si in stup se creaza conditiile de roire.albinele tinere accepta mai bine matcile. . Atentie. umectat cu apa sau miere si livrat in hranitor. inclusiv cei cu hrana. este primita mai bine decat una neimperecheata sau una care a intrerupt ouatul pentru o perioada mai lunga (aviz celor ce cumpara matci). Operatiunea trebuie dublata de o impachetare laterala si superioara. decat cele batrane. In cateva minute familia se linisteste si incepe sa fasoneze botcile.Ce avem de facut : inca din primavara familia vizata (cea mai buna din stupina) se hraneste stimulent pentru a fi adusa la un nivel de dezvoltare optim.alegem din stupina stupul cel mai performant. . Comportarea albinelor fata de aceste matci noi este influentata decisiv de urmatoarele situatii : .peste 10-12 zile decupam botcile si le introducem in nuclee de imperechere. care se vor da altor familii (dupa ce periem albina de acoperire). In tot acest timp in natura trebuie sa existe un bun cules de nectar si polen. . in cazul prezentei celui capacit se face mai greu .introducem un fagure cu puiet capacit. cu ajutorul unui cutit cu lama ingusta si bine ascutita.peste 4-5 zile se verifica fagurele nou crescut. cat si de o stramtorare a cuibului. fie formand nuclee de imperechere. Din aceasta se scot toti fagurii cu puiet necapacit. urmarind sa nu mai ramana nici un ou sau larve necapacite. Albinele se vor stimula zilnic. Fagurele gol trebuie sa fie nou construit si se va introduce in mijlocul cuibului. cat si in functie de dorinta apicultorului . care incepe imediat sa oua.existenta sau lipsa culesului . lama se incalzeste la o lampa cu spirt.dupa aceste operatiuni trecem la familia orfanizata.Aici se vor marca 15 celule cu ou. . impreuna cu un fagure de hrana si altul cu puiet pe care se afla matca si albina de acoperire. . 95 . Acestea se scutura de albine cu maxima atentie. Este recomandat ca in natura sa fie un bun cules. imputernicim de cateva ori cu rame cu puiet capacit. avand grija sa nu le turtim. nu intarziati scoaterea botcilor din familia crescatoare pentru ca prima matca care eclozioneaza le va distruge. se vor verifica toti fagurii. si exista un numar mare de albine tinere. primirea matcii este favorizata de existenta unui cules bun. recomandat apicultorilor incepatori cat si celor experimentati este procedeul "crestere fara transvazare". se ridica din familia de baza si se aseaza in alt stup formand un roi. Trebuie sa acordam maxima atentie acestei lucrari si sa facem un control amanuntit ramelor. Toate celulele. Introducerea matcilor Se stie ca albinele au un comportament dusmanos fata de matcile care se introduc pentru inlocuirea matcilor batrane sau la formarea de roi artificiali. decat in cazul celor introduse ziua. prelevate din alti stupi. se distrug cu ajutorul unui cutitas ascutit. in afara de cele 30 alese. se recolteaza cele mai frumoase. Tehnologia descrisa si folosita de reputatul apicultor Zaharia Voiculescu este o imbunatatire a uneia mai vechi( cunoscuta in anii 50). prezenta botcilor face introducerea imposibila. . Cu circa 15-20 zile inainte de culesul la salcam . Botcile recoltate se aseaza intr-o cutie cu vata. .cu sirop de zahar.o matca imperecheata. Producerea matcilor . indepartand jumatatea inferioara. Fagurele se scurteaza la jumatate. Putem stimula albinele si cu zahar candi sau tos. La momentul critic familia ajunge sa intre in frigurile roitului si incepe sa-si traga un numar mare de botci. Cand botcile sunt capacite si ajung la maturitate.

Daca inca din primii ani deprindem tehnicile corect. . pentru ca matca sa se poata hrani.la expirarea celor 4 zile se mai deschide odata stupul. se introduce noua matca in colivie. cu timpul totul o sa vi se para mai usor. apicultorii incepatori trebuind sa aleaga 1-2 care sunt considerate mai sigure. Dupa ce matca se imperecheaza nucleul se poate refolosi. inlocuim partea de jos a coliviei cu o bucatica de fagure artificial gaurita in mai multe locuri. se verifica din nou prezenta matcii. sub un capacel protector(ca un degetar) sau folie de aluminiu.in mijloc. La fiecare compartiment se face cate un urdinis separat.insa. De aceea achiziţionarea sau creşterea în sistem propriu de mătci valoroase trebuie să fie prioritară pentru fiecare apicultor interesat să valorifice superior culesurile de producţie. Pentru introducerea botcilor.urmatoarele interventii sunt facute la 7 zile (calculate dupa cele 4).Pentru obţinerea mătcilor pot fi folosite mai multe metode: obţinerea şi folosirea mătcilor din roiurile naturale sau a botcilor din familiile orfane sau care îşi schimbă liniştit matca.dupa 4-5 ore de la orfanizare. Formarea nucleelor .. Apicultorii trebuie sa creasca un numar mai mare de matci cu 15-20% luand in calcul pierderile inerente. pentru mai multa siguranta. pentru ca nucleele sa aiba numai albina tanara (va amintiti desigur ca albina tanara e mai toleranta).. .formarea nucleelor Dupa 10-11 zile de la introducerea fagurelui cu oua in familia crescatore.In privinta tehnicilor de introducere a acestor matci. .in cazul in care familia nu este orfana . introducand o alta botca.dupa alte 7-8 zile se mai face o noua verificare care vizeaza sa constate imperecherea matcii.de succes. Bineinteles ca imperecherea poate fi facuta si in familiile beneficiare.. pentru a impedica albinele sa o nimiceasca. Cea mai sigura metoda este introducerea indirecta a matcii (in colivie). . Cum se procedeaza : . . trebuie sa remarcam din nou ca exista mai multe metode. Se populeaza aceste compartimente cu 1-2 faguri cu puiet capacit si albina acoperitoare si un fagure cu hrana. folosirea cutiei Jenter. Seara in fiecare nucleu se introduce cate o botca protejata de colivie. apicultorul trebuind sa-si invinga curiozitatea de a deschide stupul.la 1-2 zile. decuparea fagurilor cu ouă şi transvazarea larvelor. . Cea mai usoara metoda este impartirea unui corp de cuib a unui stup vertical sau a unuia multietajat. pozitionat astfel : doua la un perete. sau in corpuri de stup. pe o suprafata cu miere necapacita. . din diferite motive vom mai face verificari zilnice pana in ziua a 16-a de la introducerea botcilor. Stuparii incepatori . Daca matca mai prezinta valoare biologica se da unui roi nou format sau unei familii ajutatoare. . se identifica matca si se scoate din stup. ALTE METODE Calitatea mătcii este un factor decisiv pentru obţinerea unor producţii ridicate.albinele se adapostesc in cutii speciale numite "nuclee de imperechere". Daca acestea nu mai sunt agresive. Imperecherea matcilor . se verifica daca matca a fost eliberata si daca a inceput sa depuna oua.la 3 zile dupa eclozionarea matcii se verifica acceptarea ei de catre albine. asezand si lipind colivia intre fagurii cu puiet din mijlocul cuibului. pe capete si un al treilea pe peretele opus. . dar aceasta este o metoda neproductiva si paguboasa. introducand un fagure pentru ouat si una la 21 de zile pentru o verificare si organizare finala.se deschide din nou cuibul si urmarim cum reactioneaza albinele. Acum urmeaza momentul cel mai important : albinele trebuie lasate in liniste 3-4 zile. . si daca lucrurile merg bine matca se elibereaza. botcile pot fi recoltate pentru a fi introduse in nucleele de imperechere.nucleele de imperechere se ajuta periodic cu faguri cu puiet capacit pentru a evita bezmeticirea lor (numai cele in care se imperecheaza mai multe matci) Concluzii Obtinerea matcilor imperecheate este un proces laborios si de lunga durata. In acest timp albinele rod bucatica de fagure si elibereaza matca.matcile imperecheate se pastreaza in nuclee sau se folosesc in stupii care necesita schimbarea matcii.daca matca nu s-a imperecheat. 96 . compartimentate cu diafragme etanse si cu urdinisuri separate.nucleele se hranesc stimulent si li se asigura apa . Ce avem de facut dupa ce introducem botca : .trebuie sa-si formeze propia tehnica si sa nu ocoleasca problema. trebuie sa mentionam ca acestea se introduc fie direct. Popularea se face cand albinele in varsta sunt plecate la cules. veti deveni adevarati apicultori. Abordand curajos domeniul.

botci de roire Astfel. iar la familia orfană din care a prelevat botcile de salvare să lase doar o botcă.5cm şi se altoieşte pe un fagure. ca şi familiile din care au fost crescute. etc. mari. se panichează. albinele iau în creştere larve de vârstă tânără şi construiesc. de creştere a unui număr mare de puiet şi albine tinere (hrană suficientă. cu aspect fibros şi ros parţial). de obicei. matcă de 1an.Când matca este bătrână. Obţinerea mătcilor din botcile de schimbare liniştită . producţia de miere sau polen putând fi compromisă de intrarea în frigurile roitului a familiilor ce folosesc astfel de mătci. Pentru aceasta coloniei i se asigură primăvara devreme cele mai bune condiţii de dezvoltare. acestea sunt tăiate cu o bucată de fagure cu o zi sau două înainte de eclozionarea mătcii (botcile mature. Surplusul de albine tinere. restul botcilor distrugându-se.Obţinerea şi folosirea mătcilor din roiurile naturale . care este mai deschis la culoare. Apicultorul poate să detaşeze cele mai frumoase botci de pe fagure. Mătcile care eclozionează din aceste botci au. adică mătcile cu vârsta potrivită. Din botcile de roire se pot obţine mătci cu abdomenul foarte bine dezvoltat şi prolifice însă sunt roitoare. cuib strâmtorat pe cât mai puţini faguri. de obicei pe mijlocul fagurilor.Atunci când îşi pierd matca în mod subit. dar sunt luate în creştere şi larve de vârstă mai înaintată decât cea optimă pentru creşterea unei regine (mai mari de 12 ore). relativ de calitate. albinele lucrătoare construiesc numeroase botci de roire. după care trebuie schimbată. Adiţional se întăreşte cu puiet căpăcit. într-o familie orfană sau roi artificial nou înfiinţat. Botca de roire se detaşează din fagure cu ajutorul unui cuţit ascuţit. pe măsura formării botcilor şi ajungerii lor la maturitate. mai închis la culoare. Botcile formate de albine în perioada frigurilor roitului pot fi folosite la obţinerea mătcilor tinere. lipsa spaţiului de depozitare a mierii şi a celulelor goale necesare pontei mătcii vor determina familia de albine să intre în frigurile roitului şi să construiască un număr mare de botci pe care apoi apicultorul le poate folosi după necesităţi. albinele cresc maximum 2-3 botci. vor ecloziona şi mai repede şi îşi vor omorî rivalele. Pentru a obţine botci de la o familie anume se poate folosi metoda intrării în frigurile roitului a acestei familii de la care se urmăreşte luararea botcilor. productivitate. şi hrănesc abundent larve alese din cuib. clădit. Din aceste larve se vor dezvolta mătci inferioare din punct de vedere al calităţilor urmărite (prolificitate. nemaifiind necesară tăierea lor. caracterele ereditare moştenindu-se din generaţie în generaţie. cea mai dezvoltată. De aceea folosirea acestora în înmulţire nu este recomandată. preferabil încălzit. pentru a-şi creşte o nouă matcă.) care.Atunci când familia de albine roieşte. stup protejat de curenţii de aer). În a doua jumătate a primăverii (în luna mai). de preferinţă cu puiet căpăcit şi coroniţă de miere în partea superioară . pe partea centrală a fagurilor din care vor ieşi mătci de calitate. pentru formarea unui roi artificial.din care au ieşit câteva generaţii de puiet. înghesuiala în stup. Obţinerea mătcilor din botcile familiilor orfane . gata de eclozionare. când familia este în plină dezvoltare. se neliniştesc. împreună cu o bucată de fagure lată de 1-1. atunci când îşi dau seama că au rămas fără regină. în special pe marginile laterale şi de jos ale fagurilor. pentru păstrarea unui regim termic adecvat. epuizată sau când este mutilată în urma unui accident sau a intervenţiei apicultorului. folosind un cuţit ascuţit şi să le altoiască pe alţi faguri din alte familii orfane sau nuclee sau să ia ramele pe care aceste botci apar şi să formeze roi artificiali. bine crescute de albine. lăsându-se pe ramă doar o botcă sau două. cu multe albine tinere. se sistează introducerea ramelor noi folosite la extinderea cuibului şi se ţine cuibul strâmtorat. din care mătcile trebuie să eclozioneze în curând se recunosc după culoarea lor mai închisă şi după culoarea căpăcelului. Din familia intrată în frigurile roitului pot fi luate botcile cu întreaga ramă. Albinele. având o vârstă mai mare atunci când au fost luate în creştere. botci. abdomenul triunghiular şi sunt mai mici decât mătcile provenite din botcile de roire. În lumea 97 . Matca care va ieşi din această botcă va avea rezultate satisfăcătoare pentru un an.

Amputarea cu ajutorul unei forfecuţe a aripilor anterioare sau a unui picior din faţă a mătcii care trebuie schimbată din cauza vârstei înaintate. gata de eclozionare şi miere. Când botcile ajung la maturitate (12-14 zile) se procedează la scoaterea (decuparea) botcilor şi se formează tot atâţia roi câte botci sau rame cu botci sunt. blânde.cu lăptişor de matcă. sunt cele mai bune. numărul şi poziţia botcilor. din aceeaşi familie în care au crescut botcile. apoi vor hrăni din abundenţă. astfel: Varianta 1. ceea ce face ca populaţia familiei respective să accepte cu uşurinţă prezenţa altei mătci sau chiar să o prefere. se iau în cursul dimineţii câte 1-2 rame cu puiet şi albina acoperitoare din familia cu matca veche ce trebuie înlocuită şi se introduce după ultima ramă din familia nouă cu matca tânără. Într-o dimineaţă liniştită se înlătură din stup matca veche ce urmează să fie schimbată şi familia de albine se lasă în starea de orfanizare până către seară. având în vedere că mătcile obţinute sunt de calitate. larvele din aceste botci ca viitoarele mătci să beneficieze de condiţii optime de dezvoltare încă de la începutul creşterii. cu mătci crescute prin schimbare liniştită. ouăle fiind depuse direct de matcă în botci. dar fără să se provoace rănirea sau strivirea unei alte părţi anatomice vitale (cap. Apicultorul poate obţine botci de schimbare liniştă în trei faze: 1. Acest interval de timp permite dispariţia totală a orcărei urme de feromoni. epuizată. Conform aceluiaşi ciclu de 12-14 zile. 98 . situaţia se repetă. Folosirea cutiei Jenter Cutia Jenter este un dispozitiv format din mai multe piese din plastic. După ce roii cu mătci tinere şi-au dobândit autonomia necesară unei familii în dezvoltare. când se transvazează în familia primitoare după acelaşi procedeu ca în varianta 1. Din cauza acestei infirmităţi aparente (matca nu se foloseşte de aripi pentru depunerea ouălor) albinele din familia respectivă hotărăsc înlocuirea ei prin schimbare liniştită. Se procedează apoi la transvazarea ramelor cu faguri şi populaţia de albine din stupul organizat în familiaroi cu matcă tânără. zilnic. La 10-12 zile de la amputare se face un control la care se urmăreşte prezenţa. 3. se stimulează din două în două zile cu câte 300400g sirop de zahăr în concentraţie de 1:1 până ce matca începe să depună ouă. Roii astfel formaţi. abdomen) astfel încât matca să-şi poată continua ouatul în condiţii normale. între cele două grupe de rame un hrănitor cu 500g sirop de zahăr în concentraţie 1:1. seara. Treptat. rămân să crească puietul de pe fagurii respectivi. care sunt albine tinere. lăsăm matca infimă mai departe în stupul său. silită de lucrătoare. torace. Când familia care urmează să fie desfinţată prin unificare nu mai are decât 4-5 rame cu populaţie. În felul acesta culegătoarele (care sunt mai agresive şi acceptă mai greu matca nouă se întorc în familia de la care au fost luate iar doicile. însă este o metodă costisitoare de timp şi operaţii. se procedează la unificarea familiilor ale căror mătci trebuie să fie înlocuite cu aceste mătci tinere. La ultimul ciclu. intercalând. lăsându-se familia orfană până după-masa. Ele construiesc 2-3 botci pe mijlocul fagurilor în care matca va depune ouă. ce permite creşterea mătcilor în botci artificiale. Cuibul se completează cu 2-3 faguri clădiţi de la rezervă şi 2-3 faguri numai cu puiet căpăcit de la alte familii de albine . provenite din botci de schimbare liniştită. în cuib sunt 2-3 botci mature. în fâşia de plastic sub formă de fagure. fiind preferată mai puţin de producătorii de mătci în sistem comercial. Este o metodă bună. după încetarea zborului. când nu se mai doreşte obţinerea de botci. fiind obţinute devreme. aproape de eclozionare cu care se procedează la formarea roiurilor sau a nucleelor. la care se mai repartizează încă doi faguri cu puiet căpăcit. În ziua următoare se scoate hrănitorul şi se apropie ramele transvazate de cele din familia primitoare. Varianta 2. Stabilirea familei sau a familiilor de albine recordiste cu calităţi biololgice şi productive deosebite. matca ouând direct în botcile fixate în bloc. Repetarea acestor operaţii se face până se obţine întregul necesar de mătci de care este nevoie pentru înlocuirea mătcilor necorespunzătoare şi pentru dezvoltarea efectivului de familii de albine din stupină. tot în cursul dimineţii. Dacă dorim să producem în continuare botci crescute în condiţii de schimbare liniştită.apicolă se consideră că aceste mătci. din plastic. în familia respectivă se lasă o ramă cu o botcă. 2. precum şi o ramă cu fagure artificial destinat clăditului. urmând ca matca care eclozionează să o înlocuiască pe mama ei vârstnică şi infimă. se înlătură matca veche. fără a mai fi necesară transvazarea larvelor.

25mm). Şablonul se construieşte din lemn de tei strunjit. Apoi. suporţii pentru botci sau de care se vor lipi botcile confecţionate din ceară. unul din capete este uşor rotunjit şi puţin conic. pe aburi sau într-un vas înconjurat de apă foarte caldă. Celula este lărgită la gură. cu atenţie. În cazul folosirii directe a botcilor se pot folosi diferite forme de suporturi (pene. Suporturile se fixează pe 3-4 speteze de lemn care se introduc în rama de creştere pe nişte canale tăiate în corpul ramei. ca să se încălzească (se poate folosi. rapidităţăţii şi bunelor rezultate obţinute în urma aplicării ei. Pe o şipcă de creştere se pot monta până la 14 botci. cu ajutorul unui cuţit bine ascuţit şi încălzit se taie fâşii de fagure. cu celulele îndreptate în jos. cu lateralele groase (lăţimea de 20-30mm). coadă de rândunică. Apoi fâşiile se taie în bucăţi separate. în acest sens. datorită eficienţei. Vârful ascuţit trebuie să ajungă în peretele din mijloc al fagurelui (foiţa artificială pe care s-a construit). cu un beţişor de lemn gros de 6mm. iPentru executarea lucrărilor este nevoie de rame de dimensiunea celor din cuib.5mm. Pentru a pregăti fagurele în care se vor fixa suporturile cu celulele naturale retezate şi lipite cu ceară. celulele se lipesc de suporturi în care se scufundă repede baza celulei. apoi. fără a atinge şi răni larva. Rama cu pene se aşează în mijlocul cuibului familiei doici. având un diametru de 8. rotunjit la vârf. Alături de vasul cu ceară topită se pune un vas cu apă rece în care se introduce vârful beţişorului. să se umezească. care se duce într-o cameră încălzită. Acestea se confecţionează în felul următor: ceara se topeşte într-un vas. lăţimea la capătul unde se lipesc celulele de 15mm iar vârful ascuţit. faguri cu puiet căpăcit. la distanţe egale. Dacă există mai multe rame cu larve de mătci la creştere. etc). ca să nu se ardă. astfel că pe o faţă de faguri se pot fixa 4 rânduri de 10-12 pene fiecare. Când stratul de 99 . în stupinele mari şi majoritatea crescătoriilor comerciale de mătci şi are două variante: mutarea larvelor în botci fără hrană larvară. La o familie crescătoare se pot da între 40 şi 60 celule cu larve din care vor rezulta între 30-40 botci de bună calitate. intercalaţi. astfel ca fiecare bucăţică de fagure să aibă o celulă cu larvă. Distanţa dintre leaţuri (între 5 şi 8 cm) permite scoaterea şi introducerea acestora cu uşurinţă în rama de creştere şi îngăduie albinelor să clădească botcile fără a fi înghesuite. Atunci când. şi o cameră bine încălzită. hrănită stimulativ cu sirop de zahăr şi turte proteice). în vârstă de 1-2 zile. roi artificiali. astfel că ceara nu va adera de şablon. se cufundă în ea vârful beţişorului. Fâşiile de fagure se aşează pe masă şi fiecare se taie la jumătate din înălţimea celulelor. cu un şablon de lemn sau de sticlă. lipirea se face ca şi pe penele triunghiulare. pe un suport pot fi montate mai multe şabloane (beţişoare) de acest fel. lungi de 35mm. Penele se înfing pe ambele feţe ale fagurelui în formă de zig-zag. are o lungime de 10cm.Decuparea fagurilor cu ouă . Celulelele cu larve se pot fixa pe suporturi triunghiulare (pene) din pacaj sau lemn construite din scânduri subţiri. cu ajutorul cerii topite. De fiecare dată când se introduce beţişorul în ceară se scufundă din ce în ce mai la suprafaţă astfel ceara de pe beţişor se îngroaşă sub formă de cupă. se trece la confecţionarea botcilor. botci care apoi se vor folosi după necesităţi (formare de nuclee. Metoda are dezavantajul că fagurele clădit din care se taie fâşiile nu se mai recuperează. Pentru scurtarea timpului necesar confecţionării botcilor. de 3-4 ori.A doua zi după ce familia doică a fost pregătită (orfanizată. fixarea suporturilor cu botci făcându-se astfel mult mai uşor. în locul penelor. cu grosimea de 5. pătrate cu tije.Această metodă este folosită. Pe o masă. care să conţină fiecare câte un rând de celule. se recurge la fixarea celulelor de larve pe suporturi de lemn (25/25mm. să conţină predominant celule de lucrătoare şi să aibă în partea superioară o coroniţă de miere. din cuibul familiei de prăsilă (donatoare de ouă sau larve) se scoate un fagure ce conţine larve în celule de lucrătoare. prevăzute cu şanţuri în care vor intra şipcile cu botci. este bine ca acest fagure să fie introdus în cuibul familiei doici câteva ore. între aceste rame se pun. Distanţa dintre pene este de 3mm iar dintre rânduri 5mm. mai apoi. Acestea sunt prevăzute cu găuri în care vor intra picioruşele botcilor artificiale. 3 leaţuri cu botci.). etc. Apicultorii care doresc să obţină doar câteva mătci pe an pot folosi botcile din ceară. Ei trebuie să fie mai închişi la culoare (în care s-au crescut câteva generaţii de puiet. cu o grosime de până la 2mm. După ce ceara sa topit. Transvazarea larvelor . lăptişor (transvazare uscată sau simplă şi mutarea larvelor în botci în care există lăptişor (transvazare umedă sau dublă. între două rame cu puiet căpăcit. Într-o ramă de creştere se pot pune. Pentru creşterea mătcilor se folosesc doar celulele din partea superioară şi de mijloc a fagurelui. recuperarea unei familii orfane.

Mutarea larvelor se face ridicându-se larva împreună cu o parte din lăptişorul care se află sub ele. din plastic. de metal. ceea ce permite obţinerea unor mătci de o calitate foarte bună. larvele transvazate uscat se înlătură şi în locul locul lor se transvazează alte larve. În continuare larvele pot rămâne în aceste familii şi vor fi crescute în lipsa mătcii până la recoltare sau pot fi mutate în compartimente separate prin gratii Hanneman de cuibul famiilor cu matcă. deci. încălzită de la o pungă de cauciuc cu apă caldă dacă nucleele sunt la distanţă mare de familiile crescătoare sau în bucăţi de burete prevăzuţi cu găuri în care vor intra botcile crescute.ceară de pe beţişor este destul de gros se scoate afară din ceară. specific vârstei. Ramele cu şipci se introduc pentru 24 de ore în familia doică. mai bună. După transvazare. la transvazare. prin folosirea acesteia operaţia de mutare a larvei desfăşurnându-se rapid. familii orfanizate cu multe albine tinere. inclusiv instrumente semiautomate de recoltare a larvei din celulă. Pentru ca lăptişorul să aibă acelaşi conţinut specific cu al larvelor transvazate (larve în diferite stadii de dezvoltare sunt hrănite cu lăptişor diferit ca şi compoziţie. se introduce în apa rece ca ceara să se întărească şi. Când s-au strâns mai multe cupe. În crescătoriile comerciale sunt folosite doar botcile artificiale. eficient şi cu deranj minim a larvei. din metal (lanţetă germană sau bambus şi material plastic (lanţetă chinezească. se detaşează începutul botcii. să le pregătească pentru primirea larvelor. între ramele cu puiet. dacă au fost luate cu destul lăptişor de matcă. În magazinele ce comercializează echipament apicol există o varietate de lanţete. abundenţa hranei în natură. Acesta foloseşte botci artificiale. unii apicultori recurg la dubla transvazare: iniţial se face o transvazare simplă. În felul acesta larvele puse a doua oară în botci beneficieză încă de la început de lăptişor din abundenţă. dacă familiile doici au fost stimulate. se lipesc cu ceară topită de suporturile de botci din lemn care apoi se montează pe şipcile port-botci. iar după acceptarea larvelor. dacă nu s-au deshidratat din cauza lipsei acestuia sau din cauza ţinerii. Transvazarea simplă (uscată se realizează prin depunerea directă a larvelor în vârstă de cel mult 12 ore în botca artificială. Botcile de ceară nu sunt potrivite pentru crescătorul de mătci ce lucrează în sistem comercial. care se montează direct pe şipci prin intermediul unui picioruş sau a unui sistem de prindere format dintr-o altă piesă. se pun într-un incubator portabil (sau în lipsa acestuia într-o ladă frigorifică cu pereţii termoizolanţi. După introducerea botcilor cu larve transvazate în familiile crescătoare albinele doici vor lua imediat în primire larvele transvazate şi le vor hrăni din abundenţă cu lăptişor. Ţinerea ramelor cu botci din ceară în familia de creştere face ca albinele să modeleze şi să cureţe aceste potiraşe. la 12-24 ore de la introducerea acestora în familiile crescătoare. dacă nucleele sunt în imedata apropiere a familiilor crescătoare. Procentul de acceptare de către albine a larvelor transvazate depinde de modul în care acestea au fost luate din celulă. Pentru a efectua transvazarea. acoperiţi de o bucată de material textil pentru protejarea botcilor de acţiunea razelor solare. Pentru transvazarea simplă recomand lanţeta chinezească. etc. dacă nu au fost rănite în timpul transvazării. ramele cu botci artificiale se introduc în familiile doici. Acestea vor lua în primire larvele din botci şi le vor hrăni din abundenţă cu lăptişor de matcă. apicultorul trebuie să folosescă o lanţetă de transvazare. În ziua a 10-a sau a 11-a de la transvazare botcile se recoltează din familiile crescătoare. specific vârstei) şi acceptarea să fie. Aceasta este un instrument. producătoare de lăptişor. 100 . cupa. deoarece este rigidă şi permite luarea cu uşurinţă a larvei din lăptişor. din material plastic. învârtind beţişorul între degete. Pentru înlăturarea larvelor transvazate prima dată în botci recomand folosirea lanţetei germane. Transvazarea dublă (umedă se deosebeşte de prima transvazare prin faptul că larvele se pun în botci care conţin deja lăptişor sau un alt produs special preparat. uscată. a larvelor în mediu uscat.

selecţionaţi din familii recordiste. din stup). cu origine cunoscută. după necesităţi). descăpăcirea celulelor cu puiet de trântor. albine tinere. cu celule majoritar de trântori sau o ramă clăditoare (o ramă goală. în permanenţă.Pentru ca trântorii să fie apţi pentru împerechere în momentul în care primele mătci produse în stupină ies la zborul de împerechere. luaţi de la alte familii. durata maturizării sexuale care este de 7-10 zile la matcă şi 10-14 zile la trântor. În afară de aceste perioade apicultorul mai trebuie să ia în calcul şi timpul necesar pentru pentru pregătirea de către lucrătoare a fagurilor în vederea ouatului (2-3 zile). a capcanelor pentru trântori sau a colectoarelor de polen. care au caractere valoroase. albinele acoperind în totalitate fagurii din cuib). cap de trântor Stabilirea acestui decalaj de timp se face luând în considerare ciclul de metamorfoză al mătcilor. cu celule predominant de lucrătoare. Această perioadă coincide cu înflorirea pomilor fructiferi. folosirea la urdiniş a gratiilor Hanneman. cu celule de trântori. La 16 zile de la introducerea botcilor în nuclee se recoltează mătcile.Pentru realizarea acestui deziderat este necesar să se ia o serie de măsuri cum ar fi dotarea familiilor furnizoare de trântori (familii-tată cu mătci selecţionate. care se introduc în cutiuţe cu şerbet. cuiburile familiilor-tată se reduc la maximum (prin această măsură se obligă matcă să depună un număr cât mai mare de ouă de trântor şi se protejează termic mai bine cuibul. cu multe albine tinere. Cei care nu au fost ouaţi se iau şi se schimbă cu faguri cu ouă. precum şi planificarea lucrărilor de creştere a trântorilor în funcţie de perioada în care se cresc mătci şi momentul din sezon. ce hrăneşte şi îngrijeşte mătcile pentru o perioadă de timp. .Pentru creşterea trântorilor. este necesar ca începerea lucrărilor de creştere a trântorilor să se devanseze cu două-trei săptămâni faţă de lucrările de creştere a mătcilor. albinele construind în aceasta fagurii cu celule de trântori). şi pe cel al trântorilor. între doi faguri cu puiet tânăr. CRESTEREA TRANTORILOR Pentru obţinerea unui material biologic valoros este necesar ca în stupinele de împerechere să existe un număr suficient de trântori de calitate. În acest fel se asigură atât creşterea larvelor de trântori în familiile în care s-au introdus fagurii ouaţi cât şi ouarea tuturor fagurilor goi. până ce acestea vor fi vândute sau folosite în stupină. fagure de trântor La o săptămână după introducerea fagurilor se controlează cuiburile familiilor respective dacă în aceşti faguri matca a depus ouă. . iar familia se întăreşte punându-i o ramă cu puiet căpăcit matur aproape de eclozionare. . se stimulează cu sirop de zahăr şi turtă proteică după care. un fagure clădit. doar cadrul de lemn. producătoare de lăptişor de matcă. Într-o familie-tată pot fi menţinute doi-trei faguri cu celule de trântori.La introducerea botcilor nucleele se hrănesc cu sirop de zahăr în concentraţie 1:1 la care se adaugă FumidilB pentru prevenţia nosemozei.Pentru a limita creşterea trântorilor în familiile de albine din stupină şi a favoriza astfel împerecherea mătcilor doar cu trântorii produşi în familiile-tată apicultorul are la dispoziţie mai multe metode: folosirea doar a fagurilor de calitate. care este de 24 de zile. 101 . Cutiuţele se aşează într-o ramă de stup ce este prevăzută cu suporturi din lemn. . Rama se introduce mai apoi în banca de mătci (o familie orfană. Albinele din banca de mătci se hrănesc din abundenţă cu sirop de zahăr şi turtă proteică iar săptămânal se introduce o ramă cu puiet căpăcit ca să existe. se introduce un fagure artificial cu celule de trântor. tăierea fagurilor cu celule de trântori (din ramele clăditoare sau de pe marginile ramelor clădite. 16 zile de la stadiul de ou până la eclozionare. Matca poate fi pusă şi în izolator pentru ca să depună ouăle de trântor în rama aşezată în cuib. luat de la o altă familie puternică şi productivă.

mierea acea neconsumata urmand a fi folosita in primavara la dezvoltarea exploziva.consumul fiind mic. usor sud vest(e bine pt sborul de curatire primavara cand albinele ies mai ales la acest zbor dupa orele12-13 si atunci soarele bate chiar in fata stupului) Restring fam. dupa pernita las 1-2 rame cu miere cit mai multa capacita pe care albinele o cara in cuib. nici cu sanatatea nu stau rau. METODE DE IERNARE La rusi se foloseste iernarea in adapost. Nu stiu cam ce temperatura ar fi optima ca .Peste podisor pun 2-3 ziare. foaia de carton dinspre cuib este din acela mai bun gen coperta de carti luat de la o legatorie de carti. Stiu ca nu frigul le omoara nu asta-i problema!! Totusi daca temperatura din solar este constanta ar fi bine ca stupii sa fie inchisi la urdinise albinele sa nu poata iesi ventilarea sa se faca numai prin sitele de pe fund. IN 5 ierni nu 102 .. pe 5-7 rame in functie de putere .. . deschidem urdinisele si dezvelim solariul. Pernuta are o decupare sus de 4 cm intre podisor si rame. si e multumit.Bun sau rau eu asa consider ca este mai usor.sa nu o roada albinele. albinele ierneaza foarte bine cu o mica mare diferenta. si de aici numai beneficii..cu cel putin 3 rame full cu miere restul cu miere mai putina si pastura dar nu mai putin de 1.. si unde temperaturile sa nu fie foarte scazute consumul fiind redus. Siguranţa împerecherii mătcilor cu trântorii doriţi. se obţine doar prin folosirea inseminării artificiale. Prin creşterea specială a trântorilor NU se asigură o împerechere controlată 100%.trântor.Pentru a asigura împerecherea unui număr de 50-70 mătci este necesară creşterea de trântori într-o singură familie...dupa care capacul . Cine stie cam ce temperatura le-ar conveni mai mult pt ca sa reduca consumul semnificativ?? corpul stupului are un spatiu de 10 rame -media pe care iernez este de 7 rame foarte bine populate -la 7 rame de albine rezerva de hrana este de aproximativ 15-18 kg -placa de polistiren langa peretele din stanga stupului care intra fest si care este invelita de ziare(3-4 pentru a nu fi ros primavara devreme polistirenul) -diafragma de PFL -urmeaza ramele -diafragma de PFL -urmeaza alta placa de polistiren invelita cu ziare ziare care intra tot fest -deasupra podisoare de lemn pe care incepand din luna februarie le distantez un pic pt o buna aerisire si evitare a condensului -peste podisoare o singura foaie de zir si o salteluta umpluta cu hartie igienica -urdinis stramtorat la 2 cm -aerisirile de la capac libere si neinfundate -stupina este protejata de cureni de aer(vanturi0 si orientata cu fata spre sud. cand e vreme buna de un zbor de curatire.. se obţine doar un procent destul de ridicat de împerecheri cu trântori selecţionaţi. din familii selecţionate. albinele nu mai sunt pacalite de razele de soare sa iasa afara si sa moara inghetate cum stim ca se mai intampla. Trebuie atentie mare insa.cvred ca ar merge bine! De fapt stiu pe cineva care ierneaza asa.In capac este polistiren de 2 cm. consumul pe timpul iernii este foarte redus. Chiar si numai pt economii la miere si zic ca se merita.eu cred ca se poate face o chestie gen solar in care stupii sa stea feriti de vanturi. insa sa nu existe pericolul ca familia sa puna puiet in timpul iernii. consumul de miere sa scada la limita cea mai de jos.. nu se inchide complet solariul caci se sufoca albinele.5 kg dupa care introduc o pernuta facuta din 5-6 foi de carton cusuta cu ata sintetica. se folosesc un fel de hale partial sub pamant cu ventilatie unde se pastreaza o temperatura nici mare dar nici mica si constanta.pe unde circula chiar daca este mai frig .Înainte cu circa 3 săptămâni înainte de data la care este planificată creşterea ultimei serii de mătci creşterea trântorilor în familiile special destinate acestui scop poate înceta.

Podisorul este din scanduri de 20 mm. Langa ultima rama pun o diafragma formata dintr-un cadru din sipci care intra aproape etans in stup. Daca urdinisul este orientat spre est atunci organizez cuibul langa peretele dinspre sud. organizez cuibul pentru iernare langa peretele dinspre est daca stupul are urdinisul la sud. Pe partea dinspre albine aceasta diafragma are batute scandurele de 5-7 mm grosine iar in spatele acestora are o o placa din polistiren. cu multe zile cu temperaturi scazute consumul familiilor protejate este mai mic cu 20-30%. 103 . S-a mai discutat despre acest lucru. Insa in cazul unor ierni grele. Eu pregatesc astfel stupii pentru iarna.am avut nici o fam pierduta doar fara o matca 1-2 si cu matci trintorite mai multe dar aceste pierderi nu cred ca sint din cauza impachetarii . Sunt convins de faptul ca albinele pot sa treaca iarna si daca nu ar fi astfel impachetate. iar daca iarna este normala nu se simte diferenta fata de familiile neprotejate. iar peste podisor pun o salteluta cu otava.

104 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful