Ce trebuie stiut despre familia de albine In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi: matca,albinele lucratoare si trantorii

.
Matca : Este singura femela fecundata din stup,fiind raspunzatoare de inmultirea familiilor de albine.De obicei in stup este o singura matca,avand corpul mai lung(20-25 mm), capul mic,abdomenul foarte dezvoltat,aripi mai mici si o greutate de 250-280 mg. Albinele lucratoare : Numarul acestora este variabil,osciland de la 10000 in perioada de iarna,pana la 40000-80000 in vara.Au talia mai mica(12-14 mm), o greutate de aprox. 100mg si aripile sunt de aceeasi lungime cu abdomenul.In fapt lucratoarele sunt femele cu organele de reproducere nedezvoltate.

Trantorii :Sunt masculii care imperecheaza matca,fiind prezenti in cuib din primavara pana in toamna.In numar de cateva sute,au o lungime de 15-17 mm,aripi ce depasesc abdomenul,capul globulos si o greutate de 200 mg.

Dezvoltarea familiei de albine
Intr-un an calendaristic familia de albine are o dezvoltare diferita,numarul indivizilor crescand sau scazand functie de anotimp si implicit de conditiile de mediu.Practic viata familiei de albine cuprinde patru mari perioade. Prima perioada : Se caracterizeaza prin inlocuirea albinelor batrane care au iernat,cu albina tanara,nou iesita din celule primavara.Pe la sfarsitul lui februarie,matca incepe sa depuna oua in celulele fagurilor din mijlocul ghemului,acolo unde regimul termic permite cresterea de puiet.Dupa ce albinele fac zborul de curatire,matca depune din ce in ce mai multe oua.Pe masura ce timpul se incalzeste ,ponta matcii ajunge la 1000 de oua pe zi,albinele batrane care se uzeaza fiind inlocuite treptat. Procentul albinelor tinere creste mereu si se ajunge in situatia ca la sfarsitul lunii aprilie toata albina sa fie inlocuita.Se stie ca o albina tanara are o putere mare de ingrijire a larvelor,putand hrani 2,3 sau chiar 4,ritmul dezvoltarii familiei fiind foarte mare. Perioada a doua : Se mai numeste si perioada de crestere.Nectarul si polenul se gasesc din abundenta si isi fac aparitia trantorii.Matca este hranita puternic, depune peste 2000 de oua/zi,numarul de albine doici creste si se ajunge in situatia in care 3-4 doici ingrijesc o larva.Cand acest fenomen se suprapune cu alti factori favorizanti(lipsa de spatiu,ventilatie insuficienta etc.),apar frigurile roirii. Albinele construiesc botci de roire,in care matca depune oua la interval de cateva zile.La urdinis se observa "barbi de albine" cauzate de marea aglomeratie ce exista in stup.Dupa 1-3 zile de la capacirea primelor botci,are loc prima roire,matca cu o parte din albinele tinere,insotite de multi trantori parasind stupul.Acest roi care se numeste roi primar si care contine aprox. 50% din populatia stupului se aseaza dupa cateva minute de zbor pe o creanga sau alt suport.,de unde o sa zboare apoi spre o alta destinatie. In familia de baza,la 8 zile de la capacirea primei botci,iese intaia matca tanara.Intentia ei este sa omoare matcile care nu au eclozionat din botci,reusind lucrul acesta daca este lasata de albine.Daca familia ramane in frigurile roitului,albinele nu lasa matca tanara sa-si omoare suratele,iar in a 9-a zi de la iesirea primului roi,iese al doilea roi cu matca neimperecheata.Iesirea roiului 2 poate fi intarziata de o vreme nefavorabila(ploioasa).Cand se intampla asta,acest roi contine mai multe matci tinere.Roirea poate continua si cu iesirea altor roiuri,fapt ce duce la desfiintarea familiei de baza.Perioada de roire in conditiile tarii noastre este cuprinsa intre sfarsitul lunii mai si sfarsitul lunii iulie. Tot in aceasta perioada se inregistreaza cele mai mari culesuri de nectar si polen,perioada caracterizata de infloriri puternice a masivelor melifere.Catre sfarsitul lunii iulie,puterea familiei se micsoreaza treptat,matca micsorand 1

ponta ,trantorii fiind alungati din stup. Perioada a treia : Este numita si perioada formarii albinelor de iernare.In mod natural toata albina care a participat la culesurile de vara piere.Ea este inlocuita de albina aparuta in luna august,albina care neparticipand la cules are un organism neuzat.Generatiile de albine iesite toamna,mai cu seama la sfarsitul lunii august,septembrie si octombrie,traiesc pana in primavara urmatoare,asigurand cresterea noilor larve. Perioada a patra : Este perioada iernarii si incepe cand temperatura scade sub 13 grade C.In toamna la aparitia primelor nopti reci,albinele se strang in ghemul largit pe fagurii din dreptul urdinisului.O caracteristica a iernarii este aceea ca temperatura din interiorul ghemului nu scade niciodata sub 14 grade C,nici in perioadele cele mai geroase.Trebuie ca toti stuparii sa stie ca albinele nu incalzesc incinta stupului,ele mentinand caldura numai in interiorul ghemului.Albinele din partea exterioara a ghemului sunt mai apropiate unele de altele si formeaza o "coaja" stand nemiscate,iar cele din interior(mai tinere) sunt mai rasfirate si prin miscari din aripi,abdomen,picioare produc caldura necesara. Producerea caldurii in timpul iernii se face pe baza consumului de miere,o familie consumand iarna 6-10 kg de miere.In prima parte a iernarii familia nu creste puiet.

Inmultirea familiilor de albine
Se poate spune despre albine ca au o viata scurta,in sezonul activ traind 35-40 zile,iar in cel inactiv 6-8 luni.Toate categoriile de indivizi trec prin trei stadii de dezvoltare : ou , larva , nimfa.

Albina lucratoare : In prima zi dupa depunere,oul sta vertical in celula,a doua zi se inclina putin pentru ca a treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei.Catre sfarsitul celei de a treia zi,albinele doici depun in celula laptisor de matca,produs de glandele lor salivare.Invelisul oului se moaie si din el iese larva.Aceasta are forma unui viermisor de culoare sidefie. In primele trei zile larva este hranita de albinele doici cu laptisor de matca.La aceasta,spre sfarsitul celei de-a treia zi,albinele adauga miere si pastura pentru ca incepand cu a patra zi larvele sa fie hranite numai cu amestec de pastura,miere si apa.In primele zile larvele stau incolacite pe fundul celulei.In ziua a sasea catre sfarsit larva se intinde in lungul celulei,cu capul spre deschiderea ei, nu mai primeste hrana si albinele astupa celula cu un capacel poros de ceara,amestecata cu polen.In interiorul celulei larva tese o gogoasa si in ziua a 14-a de la depunerea oului se formeaza nimfa.In ziua a 21-a iese albina lucratoare. Matca : Se dezvolta din acelasi ou ca si albina lucratoare.Diferenta este ca depunerea oului de catre matca se face in celule speciale numite botci si in modul de hranire.Cand albinele se pregatesc de roire,ele construiesc botci pe marginea fagurilor,botci de roire, in care matca depune oua.Cand familia ramane orfana dintr-un anumit motiv,albinele cladesc in mijlocul fagurelui botci de salvare,prin modificarea celulelor de lucratoare ce contin larve mai tinere de 3 zile.Aceste larve sunt hranite pana la capacirea botcilor numai cu laptisor de matca. Trantorii : Provin din oua nefecundate.Daca la matca si lucratoare difera numai modul de hranire si anvelopa(celula),la trantor difera si oul.Pentru un trantor se consuma o cantitate de hrana de 2-3 ori mai mare,iar durata de dezvoltare este cea mai mare(24 de zile).

Activitatea , cuibul si hrana albinelor
Dupa iesirea din celula,viata albinei lucratoare se imparte in doua etape.In primele 20 de zile albina lucratoare executa tot felul de lucrari in stup,iar in ultimile 15 zile ale vietii devine albina culegatoare.O schema arata astfel : in primele 1-2 zile albinele curata celulele si incalzesc puietul.Intre a 3-a si a 13 zi,albinele hranesc puietul.In primele zile,ele hranesc larvele mai in varsta cu amestec de miere si polen si apoi pe masura ce se dezvolta glandele producatoare de laptisor,si anume intre a 6-a si a 12-a zi,ele hranesc larvele mai tinere in varsta de cel mult 3 zile.Tot in acest timp,albinele mai executa si urmatoarele lucrari : primesc nectarul ,depoziteaza nectarul, preseaza polenul si curata stupul. Albinele in varsta de 12-18 zile cladesc fagurii.In tot acest timp ele fac si scurte zboruri de orientare.Intre a 18 si a 21-a zi de viata,albinele pazesc intrarea in stup,aerisesc stupul.Dupa aceasta perioada albinele devin albine culegatoare,cu mentiunea ca la aparitia unui cules abundent pot participa si albine mai tinere de 20 de zile. Cuibul familiei de albine este alcatuit din faguri de ceara.Fiecare fagure prezinta pe ambele fete mii de celule hexagonale.Pe faguri sunt trei feluri de celule : de albina lucratoare cu diametrul de 5,4 mm si adancimea de 10-12 2

mm , celule de trantor cu diametrul de 6,5 mm si adancimea de 11-12 mm , celule de matca (botci) care au forma unei ghinde,adanci de 20-25 mm si diametrul de 10-21 mm.In celulele de lucratoare albinele pot depozita miere si pastura,iar in cele de trantor miere si mai rar pastura. Pentru hranirea lor si a puietului albinele folosesc nectarul si polenul florilor.Pe langa nectar albinele mai folosesc si diferite secretii dulci(mana) de origine animala sau vegetala.Daca despre nectar(miere) se poate spune ca reprezinta hrana glucidica,atunci polenul este hrana proteica(painea).Consumul de miere si pastura difera de la o perioada la alta,functie de anotimp si de prezenta sau absenta puietului.

Primii pasi pentru organizarea unei stupine
Apicultura este activitatea care da practicantilor numeroase satisfactii.Iubitorii de stuparit, sunt oameni de toate varstele si profesiile care au un punct comun: dragostea de albine,natura,aer liber.Apicultura are o latura materiala(se obtine miere,polen,pastura,ceara, propolis)cat si una spirituala.Nimic nu se compara cu zumzetul unui roi de albine sau cu o plimbare prin stupina ta. Stupi care pulseaza de viata,albine care se intorc cu desagii plini de polen si miere,matci care perpetueaza viata,trantori in permanenta cautare a dragostei.Ce poate fi mai inaltator?Ce alta indeletnicire mai poate crea atata multumire de sine?Raspunsul e simplu:stupi,stupari,albine,natura,sunt parti ale aceluiasi intreg si acela se numeste apicultura. Organizarea unei stupine Ca in orice activitate,si in apicultura apar probleme care trebuie rezolvate. Stuparii incepatori sunt pusi in fata unor dileme care la prima vedere sunt greu de finalizat. Procurarea de stupi, familii de albine,tot felul de echipamente si materiale apicole nu sunt probleme a caror rezolvare inseamna numai o simpla bataie din palme.Totul trebuie facut cu atentie si numai dupa o prealabila documentare(literatura de specialitate se gaseste)si mai ales cu multa tenacitate. Primul pas in apicultura De obicei se porneste cu un numar limitat de stupi(2-3 buc.)iar pe masura ce stuparul incepator capata experienta si stupina va creste numeric si calitativ.Se poate ajunge ca in 3-4 ani sa avem creata o stupina frumoasa,familii de albine puternice care sa aduca productii mari de miere si alte produse apicole.Trebuie doar sa avem rabdare,sa perseveram si sigur rezultatele nu vor intarzia sa apara. Alegerea vetrei stupinei Se face pe baza mai multor criterii.Raza de zbor a albinei este de 3 km.Aceasta suprafata(2826 hectare)trebuie sa asigure un cules bogat,intins pe toata durata sezonului activ.Pe o vatra nu se instaleaza mai mult de 30 familii de albine,tinand seama ca o familie consuma in decursul unui an apicol 90 kg de miere si 30 kg de polen.Asta ca sa nu mai punem la socoteala si cantitatea de produse marfa pe care speram sa le obtinem.De obicei intr-un an bun se pot realiza de la un stup 25-30 kg miere,800 g ceara si 3-4 kg polen.In final rezultatele depind numai de priceperea noastra. Amplasarea stupinei se face pe o vatra care este insorita primavara si toamna,departe de surse poluante,in locuri linistite,departe de drumuri intens circulate si de ape curgatoare mari.Stupii de albine se aseaza cu urdinisurile orientate spre sud-est,la o distanta de 2 m pe rand si 4-5 m intre randuri.Intre doua stupine vecine,trebuie sa fie o distanta de 2-3 km,asta in functie de potentialul melifer al zonei. Alegerea tipului de stup Urmatorul pas este alegerea tipului de stup in care dorim sa ne cazam familiile de albine.Stupii sunt de doua feluri:stupi orizontali si stupi verticali.In cadrul fiecarei categorii, sunt diferite variante constructive.Ce trebuie stiut despre stupi:de orice tip ar fi,toti sunt buni pentru practicarea apiculturii. Conditiile de baza sunt acelea care tin de realizarea lor.Trebuie sa fie rezistenti,bine incheiati,realizati dupa standard, si nu in ultimul rand incapatori.Deci mare atentie la ce cumparati! Prin alegerea stupilor,trebuie sa asiguram la albine conditii de viata cat mai apropiate de cele din natura.Productia de miere,pastura,polen,ceara,propolis,depinde in mare masura si de tipul de echipament apicol 3

pavilioane). du-te cu unul care are stupi 50-100 si care umbla cu ei 4. apicultorul are o alta munca de baza.devenind rentabil la un numar de peste 300 de familii. cel care-ti vinde stupi sa-l alegi tu nu cel care ti-i alege 5.Numarul de ore munca/an creste dramatic.hamal.Sistemul expus cere o investitie si o implicare maxima. Apicultura . stuparitul pastoral fiind absolut necesar.matci) se obtine prin mijloace propii .Nu se porneste la drum cu stupi din vechituri.La fel si zona in care aveti amplasata stupina are o mare influienta.fiind necesara angajarea de muncitori sezonieri. cauta sa iei de la unul care nu pleaca cu ei de pe vatra 3. Stupina "pastorala" .Existenta a 1-2 mijloace de transport constituie o necesitate.montane si nordice. urmand ca in pauzele dintre "expeditii" sa fie cantonate pe 2-3 vetre.Consultand stuparii din zona voastra veti putea aprecia ce tip de stup veti alege.se considera amator stuparul care are 1-100 familii de albine.Aceste locatii se inchiriaza de la diversi propietari si vor trebui sa asigure culesul necesar albinelor. Pentru sudul tarii unde albinele au o dezvoltare de primavara mai accelerata se recomanda stupii multietajati.Uneltele si utilajele vor fi folosite in comun pentru tot numarul de familii.Ca in orice afacere. Semiprofesionisti .pentru ca supravegherea sa fie facuta mai usor si cheltuielile sa se reduca.o afacere de succes Suntem convinsi ca majoritatea vizitatorilor acestui site isi pun intrebarea daca apicultura poate fi o afacere.unde sunt granitele dintre amatori. faneata) 4 .Este un alt sistem care se practica atat in tarile U.manager.cat si de calitatea acestuia.materialul genetic se cumpara de la unitatile specializate. materialul genetic (roiuri.iar in zonele de deal./vatra).se prelucreaza primar unele produse ale stupului etc.se poate practica o apicultura moderna prin mecanizarea lucrarilor. Sfaturi utile de care trebuie sa tii seama la achizitionarea de stupi populati sfaturi de la janese esti nou si vrei acum sa-ti cumperi 1.tractoare. Profesionisti .contabil.medic veterinar.Pentru o mai buna reprezentare se cere ca functionarea stupinei sa se faca sub forma unei societati comerciale.numarul de familii este de 100-300 buc.De obicei acest stuparit se caracterizeaza prin urmatoarele : volum de munca mediu(la sfarsit de saptamana) .ia dintr-o zona de deal (prun.volumul de munca 1200-1300 ore/an.legate intre ele de drumuri practicabile si dispuse astfel incat numarul de km.Cum ar trebui sa arate structural o "intreprindere" al carui obiect de activitate este apicultura? Sunt doua posibilitati.Afacerea este o afacere de familie fiind folosita munca membrilor ei. cauta sa iei de la un stupar mai in varsta (cei tineri le umbla mintea la smecherii) 2.Un alt obiectiv este construirea unei baze centrale pentru depozitarea si prelucrarea produselor.iar unul vertical cu magazine sau unul multietajat unui stuparit pastoral. Iarna familiile de albine pot fi gazduite pe o singura vatra.Un adevar e sigur:un stup orizontal se va preta mai bine unui stuparit stationar.cu precizarea ca volumul de munca.cu o distanta de 5-6 km.sofer. O alta intrebare la care trebuie sa raspundem este aceea. facuti cu masina sa fie cat mai mic.semiprofesionisti si profesionisti : Amatori .se bazeaza pe amplasarea stupilor in mai multe locatii (cate 30-35 buc.Albinele sunt deplasate in pastoral cu diverse mijloace de transport(camioane.Potrivit normelor.investitia materiala si implicarea personala sunt destul de considerabile.La un numar de 300 de stupi sunt necesare 8-10 locatii.etc.intreprinzatorul trebuind pe rand sa fie apicultor. Avantajele si dezavantajele ce decurg din folosirea unui anume tip de stup trebuie foarte bine cantarite. intre ele.Aici lucrurile se schimba radical.folosit.Raspunsul este din start unul pozitiv.stupi verticali cu magazine cat si stupi orizontali.un numar optim fiind undeva spre 600 de buc.asta functie de nazuintele intreprinzatorului si de sistemul ales : Stupina stationara .obiectivul principal este obtinerea de produse apicole care sa acopere necesarul pentru familie si eventual obtinerea unui profit.se aplica politica pasilor marunti.dat fiind cheltuielile mari cu transportul.Se pot considera stuparii care detin peste 300 de stupi.E cat si in America. Primii pasi spre realizarea obiectivului au fost expusi mai sus.trn.

pe la cati am umblat dupa albine. un pas inainte.6.daca mi se pare ca-i slabut ca populatie nu-l iau. si sa nu-ti ijnchipui ca tu ai luat cei mai buni. caut alt vanzator.) sfaturi de la Bunka In principiu. cand ridici podisorul nu te bucura ca e albina pe laturile de sus ale ramelor ridica cum am zis prima si ultima rama si mai ridica una cu puiet capacit toate sa aiba albina pe toate fetele si pana la latul de jos 17.. inseamna ca e o matca batrana care nu mai are multe oua.. Am luat cu 1..la asta ma uit prima data de fapt.plimbate prin stupina lui si vezi ce scoate albina la urdinis 7. ma uit asa din viteza la puiet. daca puietul e compact si nu vezi fasole pe la urdinise sau albina care sare prin iarba nu-ti fie frica de boli bani sa ai.scoate prima si ultima rama si vezi cata albina are pe fiecare din aceste 2 rame 13 vezi daca puietul este compact 14. daca ai vorbit pret/rama atunci trei sferturi din rame sa aiba puiet si toate ramele sa fie ocupate cu albina 16.. ma uit sa vad daca are oua... abia acum isi dau drumul..mai intai du-te intr-o vizita neanuntata 8. nu am vazut familii asa de bine dezvoltate cum le am pe cele care au scapat de varroa in iarna asta. Sincer. fara sa ma laud.si poate devin si eu vanzator si nu cumparator de albine!!! Procurarea familiilor de albine 5 .spune-i: cumpar 10 dar ma lasi sa-ti deschid 15 (nu poti sa-i ravasesti toata stupina) 9.8 mil pe familie.mai vrednici. Un sut in fund. Ma mai uit la dimensiunea ramei. Okiometric.. chiar daca vanzatorul n-a strans cuibul eu imi pot da seama daca sunt 5-6 rame bine populate chiar daca in lada sunt 7 sau 8. vezi cate rame are cu puiet capacit( rama cu puiet inseamna -7 cm coroana de miere si restul pana la latul de jos puiet capacit (vezi sa nu fie pestrit) 15..intelege-te cu el din ochi 20... la mine-n judet asa au mers preturile. deschizi stupul. cara polen inseamna ca are puiet 12. intre 1... du-te cu cutiile joi sau vineri sau da-i un telefon-omule imi pare rau dar nu pot veni si vin peste o saptamana ca am o problema-daca se supara sigur i-a aranjat 19. daca e lacunar si nu exista un motiv intemeiat pt asta(polen depus in rama)..alege stupul care are urdinisul mai larg deschis si cu aglomeratie mai mare de albina la intrare ! 11. Eu insa le-am stimulat puternic cu miere si le-am pus folia complet deasupra inca de pe la inceput de martie. daca are inseamna ca este si matca pe acolo..au un avans de cam 2 saptamani fata de ce am cumparat.prea multa munca. daca nu. dar mai ales ca bolile pe faguri vechi isi fac de cap. ma mai uit la albina. sa zica ca este si el tot la inceput.daca-i ca a mea dadant blatt..7 si 2 mil pe familie pe 5-6-7 rame pline de albina si cu 3-4 rame de puiet la vremea asta. daca incepi sa-i deschizi stupii si din 2-3 nu-ti place nici unul nu mai lua de la el-opreste-te! 10.. nu te bucura ca ti le da cel mai ieftin 18. ma bag. sa nu vrei neaparat ca azi sa iti iei albine.ala nebun. Intreb de tratamente. cat de multa e. nu atat ca imi iese albina mica. incearca-l : daca ai zis ca te duci sa cumperi sambata.la noi dezvoltarea e mai tarzie ca in sud...cel care merge cu tine sa-ti aleaga sa nu spuna ca are stupi. dar le aduc imediat si pe aslalte la acelas nivel ca le bag miere in faguri dupa diafragma. daca fagurii sunt mai negri sau prost crescuti nu te speria ca ti-i schimbi tu 21.ma uit la faguri sa nu fie atat de negri si cu celulele micsorate...sper sa n-o mai dau in bara cu paduchele cum am dat-o anul asta..mai sanatosi si mai ieftini stupi cam atat (am fost si eu o data sa iau ptr cineva 5 familii si era sa ma bat cu ala care vindea) (eu nebun.. ma uit la rezerve si tot asa.

si este mai greu pentru un incepator sa execute toate lucrarile aferente. consumul de hrana.Parametrii luati in calcul sunt:mortalitatea albinelor.Se stabileste prin urmarirea lor in momentul cand se executa o anumita lucrare. dispus sa mai arunce ochii si la albinele tale. apoi si altele.De aceasta insusire trebuie sa se tina seama. pe 10 rame ful de albina.numai unele dintre indiciile asupra calitatii materialului biologic sunt relevante.in decursul unui sezon.pentru ca iernile noastre sunt destul de lungi(120-150 zile).Felul depunerii si repartizarea puietului pe rame pot spune ceva despre calitatea matcii.Productia de miere . daca esti incepator si nu ai pe nimeni in apropiere care sa te ajute toamna la restrangerea cuiburilor.Matca trebuie sa depuna un numar mare de oua.aprox. . te sfatuiesc sa le cumperi in 15-25 aprilie. depinde cum ai familia in primavara Asa ca eu sunt de parere ca achizitionarea famililor de albine trebuie facuta primavara.iar seara isi continua activitatea pana mai tarziu. cel mai bine de achizitionat familiile de albine este primavara.pe rame cu faguri necladiti. pentru a nu avea emotii in timpul iernii sai primavara devreme! Daca nu ai vreun stupar cu experienta.O matca trebuie sa fie activa pentru ca ea reprezinta viitorul unei familii.La cumparare trebuie avut grija ca acestea sa fie destul de puternice (7-8 faguri. dar daca nu faci tratamentele si nu asiguri hrana suficienta.5 milioane atunci.Este unul din factorii principali care determina puterea uneii familii. 150-180000. de cum executi lucrarile in toamna. daca nu are un stupar experimentat si dispus sa ii arate sau sa il supravegheze.se intampla ca la oameni. ca succesul actiunii sa fie asigurat.Sigur veti gasi oameni cu suflet si pasiune. primavara poti sa ai in loc de stupi cu albine.Prolificitatea matcii .Acestea trebuie alese! Prin comparatie. Cand se achizitioneaza familiile de albine? Aici sunt mai multe pareri.In aceasta directie felul de a reactiona al albinelor la boli si daunatori este diferit.Familiile mai harnice isi incep activitatea la primele ore ale diminetii. pentru ca poti pierde investitia.calitatile matcii fiind transmise la descendenti. eventual sa te ajute sa le pregatesti de iernare. 6 . impachetarea lor si tratamentele aferente. eu am sa-mi expun parerea.5 kg)si apoi sa fie dotate cu o matca tanara si prolifica.Sunt familii cu un instinct mai mare de a pastra curatenia in stup.Aceste cerinte sunt minime.Bineinteles ca pentru stuparii incepatori care vor sa-si achizitioneze familii de albine.din care 5-6 cu puiet).pentru ca asa vom putea evita bolile.Rezistenta la iernare .Blandetea albinelor .Rezistenta la boli .care prin ajutorul pe care vi-l vor da o sa faca.Daca la deschiderea stupului albinele stau linistite.un spatiu cu mai putini factori agresivi externi.Exemplu:prin schimbarea unei matci. din care 8 pline de puiet. Si roiurile sunt bune cu conditia sa aiba albina multa(1. E mai ieftin unul cu 3-3.O casa mai curata . De acum nu mai ai timp sa te acomodezi tu cu ele si ele cu tine si sint sanse mari sa ramii fara ele. daca nu ai mai avut niciodata contact cu albina.un urdinis aglomerat de la primele ore ale diminetii reprezinta o dovada. Un sfat : participarea la aceste operatiuni a unui stupar cu experienta este de preferat! Nu incercati sa faceti totul singuri.intr-o perfecta stare de sanatate si cat mai adaptate zonei in care doriti sa le instalati.au un fel al lor de a trece mai usor prin iarna. Aprecierea calitatii unei familii de albine se poate face usor daca urmarim: .Harnicia la cules .Sunt familii de albine care pe langa faptul ca sunt ingrijite bine de apicultor. .nefiind nevoie de mult fum.au un numar mare de zboruri pe zi.este valoroasa.Nu degeaba se spune ca matca da tonul. pe care te duci cu un stupar cu experienta si ti le alegi tu care-ti plac dintr-o stupina. .totul este in regula si o sa stim ca am dat peste o familie buna. lemne de stupi pentru foc! Este foarte importanta pregatirea pentru iarna. . Toamna sunt mai ieftine. nu risca. decit unul cu 2 milioane acum. Dupa mine.Prezenta masiva a ramelor cu puiet este un indiciu clar.Este indiciul principal!O familie care la sfarsitul sezonului activ si-a asigurat rezervele de hrana si a dat o mare cantitate de miere marfa.urmand ca la urmatoarele achizitii sa aveti in vedere si alte aspecte care tin mai mult de experienta avuta. . cu toate ca sunt mai scumpe.Este recomandat ca roiurile de albine sa fie instalate in stupi noi.De obicei.Bineinteles se vor prefera familii cu o mortalitate redusa si un consum mai mic de miere.intr-o anumita perioada de timp stupul se va transforma.

imprieteneste-te cu el. vezi cum se pregatesc de iernat. Daca le are pe toate trei. Incepatorii e bine sa porneasca cu familia din aprilie. ai toate sansele sa iti scoti banii investiti in primavara. Toata iarna citeste tot ce prinzi despre albine. observa tot ce face. Daca la 15 aprilie. De la primavara. In lipsa unui indrumator are nevoie de acest timp de familiarizare pentru a stapani cu trebuie pregatirea unei familii pentru iernare Inventarul de care am avea nevoie intr-o stupina Utilaje principale de intretinere stupi sistematici completi nuclee de imperechere rame goale de rezerva corpuri rezerva dulap pentru pastrat fagurii o camera speciala numai pentru activitaea si inventarul apicol Utilaje pentru extragerea mierii centrifuga masa pentru decapacit cutit decapacit tava decapacit site pentru strecurat mierea bidoane depozitare miere Scule diverse pentru intretinere dalti apicole perii apicole afumator costume protectie + masti ladita transport rame colivii introducere matci perforator rame planseta calapod faguri pinten lipit faguri cantar de control gratii Hanemann gratii urdinis roinita carucior stupi Utilaje conditionat ceara topitor solar 7 . Familia se descurca de una singura tot sezonul. merita pretul. Pe termen mediu este cantitatea de puiet. si cu putin noroc si multa pasiune. din 10 rame 7-8 sunt 70-80% cu puiet. pina la toamna urmatoare.Cauta un stupar in apropiere. fara sa fii prea mare cunoscator. viziteaza-l cind lucreaza la albine. Stii ce alegi. aplici ce ai invatat. Puterea unui stup pe termen scurt e cantitatea de albina. iar incepatorul poate folosi acest timp indestulator pentru a se familiariza mai bine cu tot ce tine de viata albinelor. De ce din aprilie? 1. 2. stupul e puternic cel putin pana in 1 iunie. matca. daca e sanatoasa. Pe termen lung.

Evitati cumpararea de stupi invechiti sau noi de oriunde.usor si bine 8 .toate fiind bune daca respecta urmatoarele : tabla sa fie bine incheiata.deci si investitia este esalonata si poate fi platita partial din vanzarea produselor obtinute in anul precedent.deschise. Daltile .cat si cele din sintetic. fiind de preferat. substante dezinfectante etc. achizitionarea lor fiind costisitoare.fara noduri cazatoare.construit din lemn de rasinoase.si acestea sunt de mai multe feluri.sunt principalul utilaj intr-o stupina si necesita investitia cea mai mare.O regula de baza este sa achizitionam numai echipamente noi .acestea putand provoca raniri. Raspunsul este "da". aici puteti avea mari surprize).Dezvoltarea unei stupine insa se face in timp (cativa ani).peria.una din conditii este aceea ca stupii sa fie confectionati din materiale naturale. sarma pentru rame .Stupii trebuie sa fie construiti din lemn de calitate.Intrebarea este daca aveti nevoie de echipament de protectie.afumatoarele sunt de mai multe feluri. cuie ..plini de spori ai diferitelor boli sau o centrifuga ruginita. Dupa cum vedeti sunt multe repere care trebuie intr-o stupina .ramele trebuie sa fie construite din lemn de calitate.bine uscat (atentie.si scule noi.Se vor evita daltile prea ascutite.Ambele versiuni sunt bune cu conditia sa fie bine incleiati si din loc in loc sa aiba batute si cuie de siguranta.pentru a va putea da seama de existenta defectelor.oameni noi.pentru ca folosirea acestui echipament va fereste de riscul intepaturilor.acestea trebuie sa va asigure protectia deplina.Ramele pot fi facute din doua esente de lemn : rasinoase sau tei.Nu este o rusine sa porti un asemenea echipament.Nu cumparati rame cu pete de mucegai pe ele pentru ca acesta e un semn ca au fost facute din material insuficient uscat.care sunt folosite numai de cei cu mari probleme alergice.sunt bune si periile din par naturat.Discutati cu producatorul toate amanuntele. Peria apicola . Procurarea sculelor si utilajelor Stupii .materialul din care sunt facute trebuind sa fie de calitate.Trebuie sa fie ergonomic. Stupii pot fi imbinati in doua feluri : cant-cant .sa asigure debitul de aer necesar.La vremuri noi. Trebuie sa respecte cotele si tolerantele admise de standard.Ca si stupii.fiind bun si unul de tabla zincata..Materiale consumabile faguri artificiali . reprezinta adevarate pietre de moara.Singura conditie este aceea ca trebuie sa fie destul de moale pentru a nu rani sau omora albinele. vopsele .cu lemnul putred.Cumparati numai de la firme de profil .Vara un costum inchis la culoare se incinge la soare si provoaca disconfort. Scaunul de lucru .scaunul de lucru . Ramele .Achizitionarea unui afumator din inox nu se justifica.legate de "gatul" unei afaceri de succes..Amandoua sunt bune daca materialul este de calitate. Costumul si masca de protectie .sau nut-feder. Tot secretul este sa avem un bun simt economic si multa rabdare..culorile pastelate.este un accesoriu util.bine incleiati si finisati.unii stupari evitand folosirea lui. Evitati stupii din polistiren greu.dalta.sa fie usor de manevrat. matci .Verificati daca stupii corespund ofertei producatorului ca numar de elemente si caracteristici. medicamente . vechiturile oricat de avantajoase ar fi ca pret nu au nici o valoare. biostimulatori apicoli .Cumparati doar stupi nevopsiti(pot fi simplu impregnati).Finisarea ramelor este foarte importanta pentru ca altfel o sa aveti probleme cu igienizarea si curatirea lor.uscat si fara noduri cazatoare.chiar daca familia este blanda.desi pare ca aici nu e mare lucru de vazut sa stiti ca nu este asa. unde puteti beneficia de o garantie. Afumatorul.pentru a nu avea pierderi mari de fum.care in ciuda unor avantaje nu sunt folositi pe scara larga nici in Occident.. doze gaz butan .Exemplu : daca doriti sa practicati apicultura bio. ci doar ce sa urmariti la cumparare.De cele mai multe ori materialul folosit nu este de calitate sau bine uscat (astfel se explica si pretul mai mic).Ce trebuie sa avem in vedere ? Nu vom pune in discutie tipul stupului (presupunem ca deja alegerea a fost facuta).Evitati mastile din plasa metalica si costumele din materiale inchise la culoare.singurul reper care poate fi ignorat fiind manusile . . Niste stupi vechi.

Trebuie sa fie trainic si bine finisat.material agreat la nivel legislativ. Cutitul .etc. Topitorul solar . rezerve de hrana slab calitativa (miere de mana. vasele pentru depozitare .Materialul este inoxul alimentar.Semnele clinice sunt :urdinisul si interiorul stupului sunt murdarite cu pete diareice de forma unor mici cordoane intrerupte .o boala ce poate fi prevenita Denumita de multi si "boala mizeriei".Prima trebuie sa inlature rezidurile grosiere iar urmatoarele sa faca o separare totala.care trebuie sa corespunda din punct de vedere a protectiei muncii.tabla si sticla. umiditatea crescuta .necapacita) .fiind vizibile numai cand incarcatura per individ de paraziti ajunge la o anumita limita. lipsa curateniei si nedezinfectarea stupilor .Se are in vedere grija cu care sunt construite. si de unde cumparati !!! Bineinteles ca ideal ar fi ca toate aceste sa le ai sau sa le achizitionezi la inceputul activitatii.dar care odata facuta inseamna o investitie durabila. Centrifuga .Daca vreti sa vindeti mierea (la intern sau extern) .). albinele prezinta abdomenul umflat .adaosuri proteice necorespunzatoare .numai inoxul va asigura puritatea ceruta.ceara.materialul din care sunt fabricate este acelasi inox alimentar. iernarea grea si neconfortabila.Sunt bune si recipientele din tabla smaltuita.Practic nosemoza netratata la timp scurteaza viata albinelor.Se foloseste si ca ladita de scule.inoxul trebuie sa fie materialul preferat sau in cel mai rau caz. masa de descapacit . La o infestare incipienta cu nosema.Sunt recomandate cele din inox. o stare de slabiciune a intregii familii . este o boala parazitara care apare in urma existentei factorilor favorizanti in stup :lipsa zborurilor de curatire in timpul iernii .dur). BOLILE SI TRATAMENTELE ALBINELOR Nosemoza. Tava .Se evita cu desavarsire depozitarea mierii in vase improprii.Aceeasi atentie la calitate ca si la stupi.Atentie la trainicia lor.Cat despre modele.Acestea trebuie sa fereasca polenul (pana la recoltare) de intemperii. asa ca se pot lua si pe parcurs.necesara si utila.sunt de mai multe feluri : de transport.deci mare atentie la etanseitati. Sitele .semnele clinice sunt mascate.La inceput puteti achizitiona cateva vase din inox care pot fi folosite si ca maturatoare.ramane la alegerea dv.incheiat. Sunt utilaje care trebuie achizitionate pentru diversificarea productiei. Evitati topitoarele complicate constructiv.In final se ajunge pana la disparitia definitiva a familiilor.Este recomandat nucleul pe trei compartimente in corp.se construiesc din lemn de rasinoase de calitate.Sunt bune si centrifugile tangentiale cat si cele radiale. Coliviile pentru matci .plasticul alimentar (acel plastic alb.Alegeti modele clasice si mare atentie la cele cu incalzire electrica.Trebuie sa se asigure o separare totala a albinelor .Placa activa trebuie sa aiba ochiurile calibrate pentru a nu rani albinele.Cele care au in componenta lemnul trebuie sa fie bine finisate.mari si grele. Atentie mare ce .printr-o decimare rapida. furculita de descapacit .numai ca sunt mai greu de manevrat si exista pericolul deteriorarii smaltului prin lovire.Nu se mai admit cele construite din tabla zincata pentru ca mierea intra in reactie cu zincul.Dezinfectia lor poate fi facuta usor si nici nu lasa reziduri in miere.orice alt material nefiind agreat.trebuie sa asigure o buna separare a mierii de resturile existente (cadavre albine.functie de buget.Materialul din care sunt construite este inoxul alimentar. Nucleele de imperechere .Se recomanda un sistem de trei site cu o finete a ochiurilor progresiva.de introducere.reduce drastic capacitatea de productie.acestea trebuind sa fie destul de robuste.recolta fiind compromisa prin impurificare.de eclozionare.necesita o investitie mare. Marimea ochiurilor plasei de sarma sa fie cea recomandata. Maturatoarele .Boala este cauzata de un protozoar care se gaseste in toti stupii in stare latenta si se activeaza la aparitia conditiilor prielnice.. diferenta dintre ele fiind doar de productivitatea muncii si pret. dar este mai greu.Evitati recipientele prea mari (sute de kg) pentru ca sunt greu de manevrat.existand riscul contaminarii. neingrijirea 9 . Colectoarele de propolis si polen .sunt bune majoritatea modelelor existente pe piata.se construieste din lemn.

Fumidil B.exista riscul de contaminare a mierii daca este facut in plin sezon activ.indiferent de varsta si calitati.are la baza antibioticul fumagilina. .Prin continutul de principii active(vitamine si microelemente).NECON VENTIONAL :Unii stupari romani mai folosesc un ceai de plante(cimbru.coada soricelului etc) la care adauga o mica cantitate de macerat de usturoi.Pentru o reusita deplina cititi cu atentie prospectul producatorului si respectati dozele de administrare.500litri sirop.Se procedeaza in felul urmator : se ia albina.inhiband parazitul.Recomandam mare precautie.Masuri igienico-sanitare de preventie si combatere a nosemozei : .Aceste cantitati se administreaza saptamanal.In total se fac 8 administrari la interval de 7 zile.E este singurul preparat folosit pentru tratamentul nosemozei.Componentele se amesteca cu 750 g sirop de zahar si se da albinelor in portii de 200 g. .iar pentru un roi 18 g/0.o lupta de durata Despre varrooza s-au scris teancuri de carti si articole.Infestarea coloniilor are loc treptat.Aparuta pe la noi.livrat ca hrana.pe cand la cea bolnava culoarea este alb-laptoasa.adecvata a puietului.Varroa Jacobsoni.750 litri sirop.supravegherea permanenta a familiilor si executarea masurilor adecvate fara intarzieri sau amanari.fiind imaginate tot 10 .dar daca macar la 3 ani albinele stau pe un cuib nou.cu o singura conditie :cantitativ doza de Protofil sa nu depaseasca 80 ml/familie/an.sau de cate ori este nevoie(dupa constatarea bolii) . Tratament nosemoza . Deoarece aceasta manifestare clinica este intalnita si la alte boli(vezi diareea). Tratament nosemoza .nici albinelor. .inlocuirea la max.In apicultura varrooza a devenit prioritatea nr 1.Se administreaza toamna in siropul pentru stimulare sau completare sau primavara in pasta sau siropul de stimulare.se distrug.pe o perioada de 2-3 ani.In tarile U.Mod de administrare : Protofilul se administreaza in sirop cate 17 ml/l sau in pasta de zahar.care ataca albinele in toate fazele vietii.prin cercetarea catorva albine moarte.Administrare : Se administreaza amestecat in sirop astfel : la o colonie mare 25 g principiu activ la 1litru sirop. la utilajele si uneltele metalice. si ramele vechi care nu mai pot fi dezinfectate corect.La albina sanatoasa intestinul este galben sau maroniu.adus din import si din pacate nu prea folosit de stuparii romani este Fumidil B. aceste dezinfectii vor fi urmate de o clatire abundenta cu apa.iar prin faptul ca principiul activ este un antibiotic.Este un extract din ingrediente naturale care nu creaza prejudicii.Ca principiu activ.folosirea cu precautie a hranirilor proteice de primavara (adaos de polen sau pastura in miere) si interzicerea cu desavarsire a hranirilor cu inlocuitori ai polenului si miere.distrugerea fagurilor vechi sau noi care contin pete diareece . este poate cea mai raspandita boala si din pacate nu se intrevede o raza de speranta pentru eradicarea ei.se fac fumigatii cu formol 3% .curatarea anuala a stupilor cu soda caustica 4% (preventiv).Protofil : In Romania aceasta boala se trateaza cu preparatul "Protofil".stimuleaza secretia enzimatica digestiva a albinelor si larvelor.mai vechi.este perfect.la una medie 18 g/0.Conform celor spuse in multe cazuri s-au obtinut rezultate bune. .Dupa cum vedeti tratamentul este de durata.Sunt doua moduri de administrare : in hrana albinelor. exista metode de inlocuire anuala a fagurilor. .nici produselor stupului.cate 34 ml/kg.colectarea periodica a tuturor resturilor din stupi si arderea lor imediata.cu preparatul livrat in hranitor . Varrooza . Tratament nosemoza .Boala este produsa de un acarian.ducand in final la distrugerea acestora. .2-3 ani a tuturor fagurilor din stupi . prin pulverizarea pe rame si peretii stupului iar siropul ramas .separam capul de corp si cu o penseta fina.Totusi cand boala este avansata si stuparii pot pune un diagnostic corect.intre administrare.in familiile cu nosemoza se inlocuiesc obligatoriu matcile.la sfarsitul deceniului 7.scoatem intestinele.FUMIDIL B : Un alt preparat.miere si zahar.punerea unui diagnostic sigur este mai complicata.necesitand examinarea probelor de catre un laborator specializat.Tratamentul se executa de cate ori este nevoie.

Substanta activa este "mavrik" si se administrea sub forma de benzi textile impregnate.cand in stupi nu mai exista acest puiet capacit.se introduc fasii de Mavrirol in mijlocul cuibului si avand grija ca acestea sa nu intre in contact cu fagurii(pe cat posibil).daca in lunile iunie si iulie cad intre 5-10 bucati/zi. Tratament varrooza-VARACHET : Substanta activa.insa avand in vedere eficienta scazuta.Intervalul intre tratamente este de 7 zile. Tratament varrooza .pentru ca riscati sa contaminati mierea.trebuie sa stim ca albinele sunt in suferinta.iar temperatura exterioara sa fie peste 12 grade C.In principiu.insa cel de-al treilea se face neaparat fara prezenta acestuia.care administrat corect duce la reducerea masiva a parazitilor.mortalitate mare in faze avansate.Prezentarea este in role de 5 m.Un dezavantaj : Prin modul de administrare(fumigatii).furtisag.pentru ca este pericol de incendiu.aprinsa.aflata la limita inlaturarii pericolului.cea mai buna perioada de aplicare fiind la sfarsitul verii dupa ce ridicam mierea din stupi.profitand de faptul ca puietul este putin extins.Conform literaturii de specialitate si 11 .astfel fiind eliminati si parazitii care eventual au scapat in toamna.In primavara se mai face un tratament(o singura administrare). Un lucru trebuie inteles de la inceput : cand ne tratam albinele obtinem numai o reducere masiva a numarului de acarieni.si pericolul mare de contaminare.Raspandirea bolii se face prin ratacirea albinelor infestate.De aceea cele mai eficiente tratamente sunt cele de toamna.acarienii pot fi observati si cu ochiul liber pe albine si trantori daca privim cu atentie.se introduce o banda speciala. Atentie la aprinderea benzii : nu inhalati fumul si mai ales supravegheati stupii.Mare atentie insa la inceputul primaverii sa scoateti benzile(si pe cele cazute pe fundul stupului).acarianul are o predilectie pentru acest puiet si apicultorul desfacand cateva celule poate constata cu usurinta cat de grava e situatia.Acidul formic fiind o componenta care se gaseste in multe alimente a devenit un produs preferat.ramane la latitudinea fiecaruia daca e bine sau nu. Dupa terminarea tratamentului cu Varachet si inainte de strangerea albinelor in ghemul de iernare.ACID FORMIC : In Occident pentru a limita cat mai mult efectul nefast al medicamentelor de sinteza asupra produselor stupului se practica asa numita "chimie biologica".actioneaza asupra parazitilor prin contact molecular.insa circulatia facila a albinelor(pastoral.Este un medicament de sinteza.Este permisa existenta unei cantitati mici de puiet la primele doua tratamente. Astfel tratate si scapate de majoritatea acarienilor familiile vor ierna in bune conditii.Unii autori mai indica si un al treilea tratament dupa extragerea mierii de salcam.vecinatati)nu favorizeaza aceasta stare.raspandita prin fumigatii.felul de tratamente pentru a-i limita efectele nefaste.Retineti acest lucru pentru ca este foarte important.Tratamentele se fac dimineata devreme sau seara cand majoritatea albinelor sunt in stup.albinele nu se mai ocupa de puiet si chiar parasesc stupul.puietul este pestrit.Se poate afirma ca tratamentul cu Mavrirol este o prelungire fericita a celui cu Varachet. Manifestarea clinica :albinele si trantorii prezinta malformatii.asezata pe o tablita.Folosirea lui de catre stuparii romani este insa la scara redusa. Modul de administrare :Toamna.cu un bun randament.Nu mariti doza de substanta activa pentru a nu intoxica albinele.Acestea vor ramane 3-4 luni in cuib.cand puietul capacit a disparut se fac 3 tratamente.o cutie fiind folosita la 10 familii.actionand prin contact.larvele mor in pozitii nefiresti.Pentru a depista la timp boala si a stabili gradul de infestare procedam in mai multe feluri:o metoda ar fi examinarea foii de control si constatarea numarului de acarieni morti si cazuti pe ea.Tratamentul cu acid formic nu se face inainte sau in timpul culesului.3 picaturi pentru un corp Dadant si 4 picaturi pentru un stup orizontal.In ultima faza de infestare.la sfarsit de septembrie (sau functie de vreme). Depistarea bolii :la inceputul infestarii prezenta acarianului nu se face remarcata.MAVRIROL : Mavrirolul este destinat combaterii varozei cat si a braulozei la albine. Prin urdinis.nu actioneaza si asupra puietului capacit.actionand latent prin contact.O alta metoda este examinarea celulelor ce contin puiet de trantor. Tratament varrooza .stupina ar trebui sa fie un "spatiu inchis".pe care picuram substanta activa : 2 picaturi pentru un corp multietajat.patrunderea in stupina a materialului genetic fara certificat sanitar etc.

contine o cantitate mica de spori care nu mai duce la o noua infestare. o alta alegere este aceea de aplicare a procedeului "roiului artificial" .Lucrul 12 .Cealalta varianta consta in introducerea unei rame cu celule de trantor in toamna. lichidul dens (larva moarta) are culoarea galben-cafenie. Diagnosticare :cea mai sigura diagnosticare se face de catre un laborator specializat.o boala care starneste controverse Loca americana este o boala bacteriana.prin scuturare si introduse cu ajutorul unei palnii mari de carton.produsa de agentul patogen Bacillus larvae.foarte contagioasa.numai ca de aici pleaca toate divergentele. a carei moarte survine dupa capacire.pastura si produsele devin impropii exportului.5 mm grosime.. restrangeti pe cat posibil cuibul pentru a mari efectul si fiti atenti la manevrarea acidului pentru ca este puternic coroziv.iar prin tratament acestea trec in miere.Ca o recomandare suplimentara .Tinem placuta in stup 5-7 zile.insamantati si capaciti sa fie recoltati. 20 ml.Trebuie spus ca aceste metode nu ne scapa de acarieni insa pot fi un mijloc eficient de a mai reduce din ei. In urma folosirii acestui tratament se obtin rezultate bune fiind distrusi chiar si parazitii din celulele capacite.mergand pana la culoarea cafelei cu lapte.care poate fi prescris de catre medicul veterinar (uite ca si-au lasat si ei o portita de iesire). Tratament varrooza .atatea obicee".Fiind o boala intalnita in toata lumea tratamentul locii americane se poate caracteriza astfel prin "cate bordeie.si apoi repetam operatiunea de 3 ori.procedeul consta in eliminarea tuturor fagurilor din stup si distrugerea sau prelucrarea lor in locuri autorizate.Temperatura la care se face tratamentul este de 12-25 grade C.Albinele impreuna cu matca se trec in alt stup dezinfectat.moartea larvelor (numai a celor capacite).Antibioticele sunt "proscrise" in U.puietul de trantor .sigur este loca americana .ceara.METODA BIO : Am mai vorbit ca acarianul varooa are o mare preferinta.Boala apare catre sfarsitul primaverii sau pe tot parcursul verii si afecteaza numai puietul. Manifestare clinica : aspect imprastiat al puietului.polen.E cu familiile bolnave :unii distrug toate familiile de albine si o iau de la capat.in orice caz asa se intampla la modul declarativ) .miros de clei de tamplarie a larvelor moarte.mai este o referire la tratamentul cu antibiotice.O diagnosticare destul de sigura (in faza mai avansata a bolii) se poate face si de catre stupar prin interpretarea semnelor clinice si prin asa numita "metoda a betigasului" .achizitii de roiuri si familii afectate de boala.iar prin efectele nefaste pe care le are asupra familiilor. se ia un betigas.unelte .Pentru un fagure standard se folosesc 2 ml acid formic diluat.facem o pauza de alte 7 zile.Asezarea placutei pe fundul stupului si nu pe partea superioara a ramelor protejeaza matca. daca lichidul (larva moarta) se intinde intr-un filament lung.in total fiind facute 4 tratamente.prezenta solzisorilor uscati.cu recuperarea cerii.apicultorii trebuie sa profite de aceasta "slabiciune" a parazitului si sa procedeze astfel pentru a-l inlatura . Tratament loca americana.Practic metoda reprezinta punerea familiei in stare de roi artificial.E.Putem afirma ca loca americana este boala puietului capacit. o prima varianta ar fi aceea de a folosi rama claditoare pe tot parcursul anului si dupa ce fagurii cu celule de trantor sunt construiti.Contaminarea se face prin circulatia albinelor de la un stup la altul(sau stupina). la marginea cuibului si ridicarea acesteia in primavara dupa ce a fost insamantata si capacita. Loca americana . Modul de administrare :O placuta de carton de 20/30 cm si 1.se imbiba cu acid formic in concentratie de 60%.este una dintre cele mai periculoase si de temut.In principiu boala se poate trata cu antibiotice.Este recomandat ca placuta de carton sa fie asezata pe fundul stupului si acoperita cu o plasa de sarma cu ochiuri mici.miere sau polen infestat.daca nu exista cules in natura.Se afirma ca mierea care mai exista in gusa albinelor.cu repopulari masive cu material genetic indemn de boli(oare asa o fi?.tratamentele de primavara duc la cresterea procentului de reziduri din miere si ceara. In literatura de specialitate. Cum procedeaza "puritanii" din U.Noul stup se doteaza numai cu faguri artificiali.pentru ca albinele sa nu intre in contact cu substanta activa.albinele urmand sa fie hranite cu sirop de zahar 1/1.deci pentru un corp Dadant aprox.chibrit sau scobitoare si se introduce in celulele cu puiet mort .Toate metodele sunt urmate de o dezinfectare puternica .aderenta la celule a larvelor.

mentinerea stupinei ca un teritoriu "inchis". mentinerea in stupina numai a familiilor puternice (cele slabe se unesc sau se distrug).ii spalam cu lesie de soda caustica 4%.ramelor.sau "dracul nu e asa de negru" Trebuie sa spunem din start despre loca europeana ca este o boala tratabila.fiind similar cu cel al otetului.Bineinteles daca avem nenorocul ca stupina noastra sa fie afectata de loca americana.decat in cazuri rare).pentru ca nu sunt necesare. Manifestare clinica .pentru ca nu are un impact la fel de grav. larvele descompuse sunt de culoare cafenie inchisa .La familiile puternice se distrug numai fagurii care prezinta semne de boala.Prezenta altor boli si mai cu seama a nosemozei. procurarea de material genetic indemn de boli .Perioada de aparitie este in primavara.clatim bine cu multa apa.Sa recapitulam ce avem de facut : distrugem familiile slabe .fiecare tara din U.Boala are o incidenta mai scazuta asupra familiilor de albine.fiind total interzisa hranirea albinelor .curatam toate resturile si le ardem .americanii).flambam usor ramele cu flacara .fagurilor de la rezerva .decat loca americana.daca luam masurile adecvate.in Romania specialistii considera ca familiile bolnave de loca americana pot fi salvate.etc.la fel si absenta culesurilor in primavara.aflati ca la loca europeana nu se formeaza filamente( masa descompusa nu se intinde.propolis.bun care trebuie luat de la ei este acela ca pun mare pret pe o preventie anuala a bolii. 2 ani a tuturor fagurilor din stupi .decat daca nu o combatem.Cert este ca pe plan legislativ.Pretul este insa mare.apoi flambam lemnul cu lampa de benzina sau gaz .instinctul lor de curatire fiind cel care le ajuta.Boala se raspandeste in acelasi mod ca in cazul locii americane :albine hoate sau ratacite.Toti stuparii romani trebuie sa inteleaga ca trebuie sa ia masuri de preventie . SULFATIAZOL . Acum sa trecem la Romania : ca si altii (ex.are o anumita politica in domeniul apicol.Ce avem noi ca "stupari responsabili" de facut : 13 .in preajma primului cules principal(salcam)sau intre culesuri. capacelele celulelor atacate sunt infundate si cel mai probabil si gaurite . prevenirea furtisagului . indepartam fara mila fagurii cu puiet afectat de boala. nu va repeziti direct la antibiotice.spalam si dezinfectam toate uneltele si utilajele .constituie un factor favorizant.Cu precadere ataca puietul in stadiul de larva tanara(3-4 zile) si mai rar larvele capacite.E. mierea extrasa este buna numai pentru consumul uman. mirosul larvelor moarte este de "acru". Doua sfaturi de incheiere : NU faceti tratamente preventive cu antibiotice. Din nou trebuie spus ca tratamentul care nu este urmat de masuri igienico-sanitare se face in zadar.pentru ca altfel o sa aveti mari necazuri !!! Loca europeana .Celalalt sfat este : preveniti boala.Daca ati citit la loca americana despre "proba betigasului". curatam stupii de urme de ceara.mai ales daca acestea sunt atacate si de alte boli. dezinfectarea de cate ori este nevoie a uneltelor.miere contaminata.Din fericire familiile afectate reusesc de foarte multe ori sa inlature natural boala.intreaga cantitate de produse este compromisa (cel putin la export).Antibioticele folosite in tratament sunt LOCAMICIN .pentru ca de multe ori albinele reusesc sa invinga boala.TERAMICINA .stuparii ramanand cu satisfactia ca si-au salvat stupinele. Modul de raspandire .Se observa ca cele mai afectate familii sunt cele care au iesit slabite din iarna.dozele si alte reguli de administrare le gasiti in prospectul pus la dispozitie de producator. Combatere si tratament .unelte contaminate si toate celelalte. dezinfectarea anuala a stupilor.Asa riscati sa pierdeti (prin contaminare) toata recolta de produse.Familiile atacate prezinta urmatoarele semne clinice :faguri pestriti . modul de administrare.Loca europeana nu trebuie niciodata confundata cu cea americana.neajungandu-se la un punct comun. larvele moarte sunt rasucite in celule.Primul sfat : daca constatati prezenta bolii . Combaterea si tratarea bolii : Combaterea locii americane incepe prin distrugerea familiilor slabe. schimbarea la max. limitarea pe cat posibil a pastoralului .de unde se trage concluzia ca ataca familiile de albine cand sunt in dificultate.fiind atacate cu precadere larvele necapacite(nu lipsesc insa si cele capacite).

Practic puietul varos "nu se dezvolta in tesutul larvelor sanatoase".insa prin faptul ca in ultimul deceniu inregistreaza o crestere a frecventei de aparitie.puietul de trantori fara a ocoli totusi si pe cel de lucratoare.prigorii etc. indepartam toti fagurii afectati de boala pentru a ajuta albinele sa-si faca curatenie .Toate masurile si tratamentele trebuie completate de o dezinfectare la "sange" a stupilor.viespi.Molia se remarca insa prin pagubele pe care le produce fagurilor de ceara. culoarea puietului atacat este alba. Inainte de a trece la tratamentul medicamentos. ERITROMICINA .insa stiti ca aceasta masura are si consecinte nedorite. eliminarea fagurilor cu puiet afectat de boala si introducerea de faguri artificiali sau claditi si dezinfectati . boala prefera (pentru a cata oara?).ca masura de preventie.intarim familiile slabe atacate de molie cu albine din alti stupi.pe oglinda si fundul stupului sunt larve moarte. in cazurile mai grave se poate proceda la inlocuirea matcii.adica acele boli care sunt provocate de ciuperci.cate 100-150 g de substanta activa.furnici.polenul umed.Nu este o boala exagerat de grava.daca adoptam cateva masuri simple : fagurii atacati se curata manual de larvele si gogosile parazitului.In primul rand ar fi asigurarea unui bun cules.uscate si mumificate .nu este intotdeauna chiar simpla.acestea fiind atacate numai in stadiul de larva. folosirea de unelte si utilaje (inclusiv stupi) contaminate.uneltelor. se fac 4-6 tratamente la diferenta de 7 zile intre ele.la aparitia puietului varos stuparii au o contributie decisiva. In Romania boala se trateaza cu medicamentul MICOCIDIN.fagurilor cu hrana.sau daca nu hranim artificial . Fiecare dintre noi apicultorii a avut probleme mai mari sau mai mici cauzate de atacurile daunatorilor. LOCAMICIN . dezinfectati fundul stupului. In orice caz nu va limitati la aplicarea unei singure metode si mai ales nu abandonati lupta.etc.atacul lor reprezinta o problema care trebuie rezolvata.Fie ca acestia sunt molii. In cazuri foarte grave. imbunatatiti ventilatia. Prevenire si combatere . aplicati masurile igienico-sanitare .Incercati sa eliminati boala fara folosirea antibioticelor . stropiti fagurii cu sirop de zahar pentru a stimula instinctul de curatire.banuit fiind faptul ca o intrerupere a oatului.incercati sa eliminati boala astfel :reducerea cuibului prin scoaterea fagurilor de prisos. Raspandire si frecventa de aparitie . schimbati toti fagurii la 2 ani.Familiile slabe.umiditatea crescuta in stup.sunt factori favorizanti.cantitatilor de ceara provenite din fagurii reformati.ratacirea albinelor sau furtisag .reduceti umiditatea stupului .Dupa cum am mai spus.atat din stupii populati cat si celor de la rezerva. stropim toti fagurii cu sirop de zahar cu acelasi scop de stimulare a instinctului de curatenie .neocupati bine de albine .numarul stupinelor infectate creste alarmant.TERAMICINA .se fac tratamente cu antibiotice . puietul moare in stadiu de larva si preninfa . schimbul de faguri . restrangem cuibul pentru a crea o densitate mare de albine pe faguri.In literatura de specialitate se afirma ca puietul varos ar fi o "boala secundara".ramelor.Acesta se presara pe rame si pe albine.o crestere a frecventei de aparitie Puietul varos face parte din seria de boli micotice .etc.am considerat necesar sa o aducem in prim-plan.Boala apare la cateva familii si se raspandeste daca nu ii dam atentia cuvenita. Manifestare clinica . 14 .pentru ca acolo au cazut larvele moarte si care au fost scoase de albine .ar da un ragaz albinelor sa curete fagurii. si ca aparitia are o frecventa crescuta la familiile atacate de varooza. NU faceti tratamente preventive cu antibiotice . Sfaturi finale .precum si a puietului de albine.Putem insa ajuta albinele sa se apere singure.daca nu putem controla boala.iar rezultatul final depinde mult de seriozitatea cu care abordati problematica.cuibul largit fara discernamant.gri sau negricioasa . Puietul varos (ascosferoza) .Trebuie sa va atragem atentia insa ca solutionarea neajunsurilor create de daunatori. Combaterea moliei in stupii populati : Nu poate fi facuta prin procedee chimice deoarece substantele folosite sunt daunatoare pentru albine. fagurele produce un sunet caracteristic cand este scuturat .Iata ce posibilitati de aparare aveti : Molia de ceara (gaselnita) Este un parazit care nu ataca direct albinele.

naftalina.e chiar mai bine. se aseaza pe o cutie metalica.Construiti aceste capcane folosind sticle de plastic(peturi).Daca nu dispuneti de un dulap.Distrugerea cuiburilor se face prin pulverizarea cu un spray insecticid.Se desfac musuroaiele de furnici.in care se introduce un sirop aromatizat.apicultorul incepe combaterea.acestea fiind folosite si la dezinfectarea butoaielor pentru vin. In incheiere trebuie sa va mai dam doua informatii utile : -Dupa executarea unui tratament contra gaselnitei.fagurii se aerisesc 48 de ore inainte de a fi introdusi in stupi. din care primul trebuie lasat gol.Peste deschiderea din partea de sus a stivei se pune o panza de sac.Fagurii se depoziteaza in stive de corpuri de stup. Singura metoda buna pentru a scapa de atacul pasarilor este amplasarea de sperietori.camera trebuind a fi bine ventilata.cate 2 ml acid la litru de volum.Atentie mare pentru ca substanta este foarte toxica. O alta metoda de combatere destul de eficienta este instalarea in stupine sau pavilioanele apicole a unor capcane. Acid acetic industrial : Se poate folosi cu succes in combaterea daunatorului.nimfa si molia adulta mor asa ca iarna nu mai sunt necesare tratamente. -La temperatura de 0 grade C.Viespile atrase de aroma siropului intra in capcana si se inneaca.Batonul de sulf se aprinde.Pentru a spori eficienta capcanei.Protejarea fagurilor de rezerva : Conservarea fagurilor de rezerva se face cu ajutorul substantelor chimice. Batoanele de sulf le gasiti in magazinele metalo-chimice. Dibromura de etilena : Cei ce pot procura aceasta substanta au la dispozitie un tratament foarte eficient. Substantele chimice folosite sunt : Anhidrida sulfuroasa(batoane de sulf) : Sulful este o substanta eficienta in combaterea moliei.tratarea si depozitarea fagurilor se face in corpuri de stupi.sticla se agita de 2-3 ori pe zi astfel ca peretii interiori sa fie umezi. Se umplu 20% sticlele cu acest sirop si fara capac se agata in stupina.) Nu vom insista cu o clasificare a viespilor pentru ca toate pot crea pagube in stupina.Pentru o mai buna fixare in prealabil se aplica un strat subtire de ulei ars sau orice substanta lipicioasa.Ca substante de ungere putem folosi fenolul.Partea superioara a stivei de corpuri se astupa cu o panza de sac.doza fiind de 50 g sulf la 1m cub volum.in partea de jos a dulapului sau a stivei de corpuri.aplicarea tratamentului trebuind repetata la trei saptamani.In acest scop agatam de prajini inalte pasari moarte cu aripile desfacute. Fagurii se aseaza in dulap sau in 2-3-4 corpuri de stup stivuite.In acest scop apicultorul trebuie sa-si construiasca un dulap pentru depozitare.Trebuie insa sa stim ca fumigatiile cu sulf omoara numai molia adulta.Cea mai eficienta metoda de combatere a lor este depistarea si distrugerea cuiburilor. Prigoria Prigoria este o mare consumatoare de albine.Incercarea distrugerii acestor pasari prin amplasarea de diferite capcane este o masura fantezista si fara eficienta.Dozajul ideal este de 30-50 cm cubi/un m cub ocupat cu faguri.iar pe aceasta panza substanta activa. Ideal este sa avem fiecare stup asezat pe un suport . Furnicile Sunt situatii in care si furnicile pot cauza mari prejudicii in stupina.Aplicarea unui numar mare de tratamente cu acid acetic industrial poate duce insa la corodarea sarmei de fixare a fagurilor. se prafuiesc cu substante insecticide si apoi se acopera.prevazut cu rastele.miere sau zahar 5-8% si 1% otet pentru aromatizare. etc.Apicultorul trebuie sa se protejeze si sa nu inspire fumul toxic.iar daca avem chiar prigorii moarte(impuscate).Se aseaza tavite cu acid acetic industrial in concentratie de 65-95%. astfel incat picioarele sa poata fi unse la nevoie.operatiune care daca este facuta primavara are o eficienta marita.Cand atacul lor devine suparator si pagubos. Viespea(viespea comuna .floarea de sulf.Acest sirop se prepara din apa. magazinele cu produse chimice de combaterea daunatorilor in agricultura.gaurita si prevazuta cu un grilaj. Soarecii 15 .larva.

grau curat.Daca atacul este puternic se trece la starpirea sistematica a rozatoarelor prin instalarea de capcane cu momeli otravite. 16 .5% precum si o seringa pentru stropire si dozare. Adaosul de zahar are ca efect o cadere mai rapida a parazitilor dar nu influenteaza actiunea asupra albinelor sau toleranta lor la solutie. Repetarea tratamentului. In comert se gasesc si solutii de-a gata de exemplu Bienenwohl. este de ajuns ca termometrul sa indice peste 0 grade Celsius. cu cat se stropesc mai multe albine cu atat tratamentul este mai bun. Se poate folosi apa de la robinet. chiar si cu Bienenwohl. 3. Caderea de paraziti dupa tratament trebuie urmarita si masurata pentru a se compara cu rezultatul diagnosticarii dinaintea tratamentului. Atunci multe albine sunt incarcate cu prea mult acid si zboara prematur din stup si pot muri la oarecare distanta fara sa se poata observa pierderea lor pe pamant in jurul stupului. O posibila capcana se construieste asezand pe o caramida o bucata de tigla. a lipsei fenomenului de rezistenta a parazitului la tratament si a eficacitatii acestora in conditiile unei folosiri adecvate. In lunile Noiembrie-Decembrie familia se afla sub coroanele de hrana. O familie se stropeste o singura data. In acest caz este vorba de dihidrat de acid oxalic care este cristalin si este compus din cca 71% acid oxalic si 29% apa. Acidul oxalic se gaseste in farmacii sub denumirea de acid oxalic brut. Fie se foloseste o lanterna pentru a localiza ghemul fie se indeparteaza catul si solutia se poate distribui in si nu pe ghem. Se pastreaza in sticla cu dop etans si inscriptionata." Tratamentul varozei cu acid formic Folosirea acizilor organici in controlul varozei este una din metodele recomandate de legislatia romana chiar si in cazul apiculturii organice (OUG 34/2000 si Normele metodologice de aplicare a acesteia conform HG 917/2001 Art.Atacul soarecilor este periculos mai ales iarna cand familia de albine este stransa in ghemul de iernare si nu se poate apara. e) datorita calitatii de a nu contamina mierea si ceara cu reziduuri neadmise. Seringa trebuie sa fie de o asemenea constructie incat sa asigure dozarea sub forma de picaturi fine. La stupii fara magazin localizarea ghemului este usoara si solutia se poate repartiza usor pe cat mai multe albine. Metode de aplicare a tratamentelor Metoda stropirii cu acid oxalic Pentru tratament se foloseste o solutie apoasa sau pe baza de sirop de zahar cu o concentratie de acid oxalic de 3. La familiile fara puiet o a doua tratare nu este oricum necesara. Este mai bine sa treci de 2 ori pe fiecare spatiu dintre rame decat o singura data. Calciul din apa de robinet este legat de acidul oxalic si se transforma in cristale stabile chimic de oxalat de calciu. De regula se renunta complet la utilizarea fumului cand albinele sunt in ghem. 26.Tigla este folosita pentru a evita ca alte animale sa ajunga la otrava.iar dupa 7-8 zile acest grau se inlocuieste cu grau otravit. Concentratia nu este puternic influentata de acest lucru. Stropirea trebuie facuta cu rabdare. O masura de precautie pentru a opri patrunderea in stup a soarecilor este instalarea banalei gratii antisoareci la urdinis. In functie de puterea familiei se folosesc 30-50 ml solutie. Fumul se va folosi cu economie.Sub cutele tiglei se aseaza(pana se obisnuiesc soarecii).Pentru o buna eficienta se are in vedere ca instalarea sa se faca la timp. dauneaza. La stupii cu magazin cateodata acest lucru este mai dificil mai ales atunci cand ghemul se afla pe ramele de jos. Caderea parazitilor este de amploare mai mare pe o perioada de 4-5 saptamani chiar daca majoritatea (80%) cad din prima saptamana. Pentru tratare nu sunt necesare temperaturi primavaratice. 30 ml se folosesc atunci cand ghemul se intinde pe 4-5 rame (la temperaturi in jurul a 0 grade) si 50 ml cand ghemul ocupa 6-7 rame.

Se imbiba cu acid formic 60% in cantitate de 2. Volatilitatea mare a acidului formic precum si comportamentul agresiv asupra metalelor constituie factori de risc care trebuie cunoscuti de apicultor. Se fac 3-4 tratamente intr-un interval de 4-7 zile. De aceea este un mijloc eficace de stavilire a infestarii primavara. Tratamentul de sus. primul in luna August. Actiunea acidului formic. Se poate face trtament cu acid formic atat primavara. De mare importanta in combaterea varozei este o atenta urmarire a familiei de albine pentru o corecta diagnosticare a gradului de infestare. Caderea naturala de acarieni se verifica cu foaia cu margarina cel putin saptamanal pentru a tine sub observatie tendinta de infestare a stupilor. Are avantajul unui control mai precis al aplicarii consatante si economice a tratamentului si al unui efect mai indelungat. 17 . pentru eficienta. Se foloseste acid formic la concentratia de 60%. si anume folosirea buretelui absorbant si a vaporizatorului.7 ml/rama Dadant cu albina. se manifesta prin atacarea directa a parazitilor care sunt putin rezistenti la mediul agresiv creat prin vaporizarea acestuia. Fiecare apicultor trebuie sa aprecieze singur eficienta tratamentului si sa aduca corectiile necesare pentru imbunatatirea acestuia. se inlatura magazinele. Buretele se aseaza direct pe laturile de sus ale ramelor. 1. Firma Biocontrol din Elvetia si producatorul german al vaporizatorului (Nassenheider) recomanda 2 tratamente pe an. cat si toamna cu conditia ca temperatura exterioara sa fie intre 5 si 30 grade Celsius. dar cheltuiala cu achizitionarea acestuia se amortizeaza in timp prin manopera redusa.Acidul formic este singurul tratament cunoscut pana la aceasta data (cu exceptia supunerii la temperatura inalta) care omoara parazitul varoa in celulele cu puiet. racoroase. facandu-se numai cel din Septembrie. Tratamentul este ineficient sub limita de evaporare de 6 ml/zi. chiar si cand in familia de albine exista puiet capacit. Buretele se aseaza pe fundul stupului si se imbiba cu 4 ml/rama Dadant de acid formic concentratie 60%. Tratamentul se incepe la primele ore. in partea de sus sau de jos a cuibului. De asemenea trebuiesc respectate cu strictete reguli de manipulare. Buretele se imbiba cu acid formic si se plaseaza cat mai aproape de albine. Din multitudinea de metode de folosire a acidului formic noi recomandam 2. Metoda vaporizatorului. ale diminetii. cu dimensiunile aproximative 20x20x0. Aplicarea tratamentului se face cand temperatura exterioara depaseste 12 grade Celsius. un compus volatil.5 cm) si acid formic cu concentratia de 60%. Daca stupul este prevazut cu fund anti-varoa se inchide sertarul de tabla. Se urmareste cantitatea de acid evaporata in timpul primei zile a tratamentului si daca aceasta depaseste 10 ml/zi se taie o portiune din fitilul dispozitivului pentru a micsora suprfata de evaporare. Este necesar insa dispozitivul care se monteaza pe o rama goala. Mai este necesara de asemenea o seringa gradata de volum mare. pastrare si utilizare pentru a preveni accidentarile datorita contactului acidului cu ochii sau pielea ori prin inhalare sau inghitire. Se lasa urdinisul deschis. Daca temperatura in timpul zilei depaseste 25 grade tratamentul se face seara. Are avantajul ca ofera o aplicare simpla si rapida si se poate folosi practic in orice sistem constructiv al stupului. Metoda buretelui absorbant. dupa ultima extractie si al doilea in a doua jumatate a lunii Septembrie. Daca la sfarsitul lunii Iulie caderea naturala de acarieni este in medie mai mica de 10 bucati/zi la stupul pe 10 rame se renunta la tratamentul din August. Se foloseste un burete de vase (tip Vileda. Tratamentul de jos. Tratamentele cu acid formic pot duce la o relativa corodare in timp a componentelor metalice ale stupului si mai ales a pavilionului. 2.

Nu incercati sa dati nimic pe gura unei persoane aflate in stare de inconstienta. Sort si cizme de cauciuc 5. Se spala ochii imediat cu apa din abundenta. Ochelari de protectie 3. se grupează în: 18 . la rândul lor. beti lichide sau fumati in timpul utilizarii.Indiferent de metoda de aplicare se recomanda utilizarea unui minim de echipament constand in: 1. Manusi rezistente la acid 2. se consulta de urgenta medicul. Consultati de urgenta doctorul. Consultati de urgenta medicul. Feriti apropierea flacarii deschise. Beti o cantitate mare de apa sau lapte. Daca apare arsura se aplica compresa sterila si se consulta de urgenta medicul. -Nu mancati. -Se recomanda utilizarea unei masti prevazute cu filtru purificator pentru vapori organici. -Poate produce sensibilizarea pielii -Evitati contactul cu ochii. manusi rezistente la acizi. Nu incercati sa dati nimic pe gura unei persoane aflate in stare de inconstienta. Dezbracati imediat hainele contaminate. -Lucrati numai in spatiu deschis si cu vantul batand din spate. -Coroziv pentru ochi si piele la contactul direct sau prin expunerea la vapori. -Dezbracati imediat imbracamintea stropita accidental. Reguli de prim ajutor: Piele. Spalati deasemeni mainile inmanusate inainte de scoaterea manusilor. Daca respiratia s-a oprit curatati caile respiratorii si incepeti respiratia artificiala. necontagioase şi intoxicaţii. Daca apare voma se administreaza repetat lichide. Clasificare a bolilor si daunatorulor: Bolile albinelor se pot împărţi în boli contagioase. =Bolile contagioase. Ingerare. -Combustibil. -Spalati temeinic mainile cu apa si sapun dupa utilizare. -Purtati ochelari de protectie. Spalati zona afectata cu sapun sau un detergent slab si multa apa. Se pastreaza sub temperatura de 50 grade C. Inhalare. Scoateti victima din zona contaminata. Galeata mare (10 litri) cu apa curata pentru interventie in caz de accidente Se vor avea in vedere urmatoarele aspecte: -Nu lasati produsul la indemana copiilor. -Nu inhalati vaporii. -Acidul formic perturba activitatea familiei de albine si poate induce o usoara marire a mortalitatii albinelor. Se acopera ochii cu comprese sterile. -Vatamator sau fatal prin inghitire. -Spalati hainele contaminate separat de restul imbracamintii. Nu provocati voma. pielea sau imbracamintea. sort si cizme de cauciuc la manipulare. Masca cu cartus filtrant 4. Ochi.

.cu nectar.puietul răcit. Adică a ceea ce de fapt înseamnă curba biologică de 19 . . Unii socotesc că anul apicol se încheie o dată cu intrarea albinelor la iernat..anomaliile mătcilor.virotice (puietul în sac. . . Important nu mi se pare data începerii şi data încheierii. septicemia. . . De cele mai multe ori solul este acoperit cu un strat destul de gros de zăpadă mai ales în jumătatea de nord a ţării şi uneori chiar şi în zonele sud şi sud-estice. varrooza. .diareea albinelor.se poate aprecia că în acel moment începe anul apicol.bacteriene (loca americană. boala neagră . Dacă sezonul activ începe în cursul lunii martie sau cel mai târziu în aprilie . =Dăunătorii albinelor sunt: . CALENDARUL LUCRARILOR APICOLE. . respectiv a reînceperii anului apicol ci cunoaşterea şi respectarea curbei biologice anuale a dezvoltării familiei de albine. .micotice (ascosferoza. . . fapt care se produce de obicei în octombrie sau cel mai târziu în noiembrie.cu polen. . .Apicultorii ca şi albinele lor se găsesc în ianuarie în plin sezon rece şi trebuie să subliniez încă o dată că în general se consideră că anul apicol nu coincide cu anul calendaristic.Ianuarie şi februarie sunt in mod frecvent cele mai reci luni ale anului. aspergiloza.furnicile.şoarecii. .cu pesticide folosite pentru combaterea dăunătorilor.o dată ce albinele ies la cules de nectar şi polen . paratifoza). . care in ultimul timp au inceput sa dea tarcoale albinelor. Dacă intervalul de timp este denumit an atunci el urmează să dureze 12 luni adică perioada de timp trebuie să traverseze cele 12 luni ale anului calendaristic. amibioza. Prin cunoaştere şi mai ales prin respectarea acestei curbe biologice înţelegem obligaţia apicultorului de a acţiona în stupină şi în stup numai în conformitate cu manifestările naturale de comportament ale familiei de albine. acarioza.parazitare (nosemoza.cu medicamente. . senotainioza. =Bolile necontagioase ale albinelor sunt reprezentate prin: .cu miere de mană. . .ciocănitorile. triunghiulinoza).fluturele "Cap de mort". =Intoxicaţiile albinelor se pot produce: . europeană.prigoriile. .viespile. brauloza.boala de mai.găselniţa.si as mai adauga vrabiile si graurii.lupul albinelor. melanoza). . DEFALCAT PE LUNILE ANULUI ianuarie .

amestec miere şi zahăr pudră. atunci când se administrează rame cu faguri cu miere şi oricând atunci când se administrează turte din miere cristalizată sau din pastă . Folosirea acestuia se recomandă numai după ce albinele au efectuat. să fie bine întinse şi introduse în pungi de plastic cărora li se fac câteva perforaţii pentru a facilita pătrunderea albinelor. . umiditate excesivă etc. pe suprafaţa unui fagure sau cel mult pe suprafeţele a doi faguri alăturaţi Consumul de hrană se măreşte pe măsură ce activitatea mătcii şi ale albinelor doici se intensifică ţinând cont că pe seama hranei glucidice consumate în zona cu puiet temperatura se menţine constantă la nivelul mediu de 34. ca şi în luna anterioară. Ce se întâmplă în familia de albine? . Se spune că luna ianuarie este luna în care începe perioada înlocuirii albinei de iarnă. Se recomandă ca turtele să aibă în medie 1-1. este şi zona Subcarpaţilor Meridionali. Acest fenomen biologic nu trebuie să îngrijoreze pe apicultor decât atunci când cantitatea de albine moarte găsite la control pe fundul stupilor. O zonă privilegiată privind temperaturile ce declanşează debutul activităţii mătcii. cu şerbet fiert sau cu plăci din zahăr candi.cu faguri de miere. deci puterea familiei este în scădere. piţigoi etc. În interiorul ghemului. De obicei ouatul mătcii se declanşează la sfârşitul lunii.Familia de albine începe să se "mişte".. Atunci la prepararea turtelor se poate adăuga o cantitate mică de polen eventual măcinat. fluidă sau cristalizată .În această lună curba biologică de dezvoltare are un sens descendent (coboară pentru că numărul de indivizi scade. apicultorul trebuie să ştie că familiile normale consumă în luna ianuarie 1-1. 20 .Este de reţinut că: 1. se micşorează consecutiv albinele uzate care mor. Apicultorul trebuie să controleze şi să prevină. În turtele administrate familiilor nu se va introduce polen. temperatura se ridică la +34-35°C necesară atât începerii depunerii primelor ouă de către matcă cât şi dezvoltării puietului. Concret este vorba de apariţia primului puiet în cuib. Dacă zăpada căzută se acumulează în cantitate mare este recomandabil îndepărtarea fără zgomot a acesteia precum şi mai ales a gheţii de pe scândurelele de zbor ale stupilor şi eliberarea urdinişurilor de albine moarte. deranjarea şi neliniştirea albinelor provocate de atacul şoarecilor. Aceeaşi grijă se acordă protejării suplimentare a stupinei contra vânturilor şi curenţilor acolo unde s-a impus a fi deosebit de necesar.dezvoltare a familiei de albine exprimată în principal prin creşterea sau scăderea numărului de indivizi respectiv a puterii colectivităţii pe care o denumim familia sau colonia de albine. Se subînţelege că suprafaţa circulară cu puiet este la început foarte mică. lipsă de hrană. activitate care se menţine la acelaşi nivel până în momentul în care în natură apare primul cules şi se efectuează primele zboruri masive de curăţire. În mod obişnuit suplimentarea hranei se face în stupină într-o zi mai călduroasă. 2. în acest caz se va controla atent stupul îndreptându-se situaţiile anormale constatate ca atac de şoareci sau ciocănitori. . păsărilor şi animalelor de curte.5 kg. Matca depune între 20-100 ouă în 24 h începând cu porţiunile fagurilor din centrul ghemului.Mulţi apicultori intervin în cursul acestei luni cu hrăniri de completare a rezervelor de hrană.Pentru a putea aprecia câtă hrană trebuie să administreze. în zonele mai calde se poate folosi cu rezultate bune şi siropul călduţ administrat direct în faguri amplasaţi imediat lângă ghem sau în hrănitoare amplasate în acelaşi loc. . mai devreme în zona Banatului şi sudul ţării şi mai târziu în zonele înalte şi din nordul ţării. mai ales în zonele sudice ale tării... în zona denumită miezul ghemului de iernare.Se continuă supravegherea modului de iernare a familiilor de albine prin controale periodice care acum sunt reclamate mai des şi intervenţia promptă pentru îndreptarea stărilor anormale. cu şerbet din zahăr cu miere. Completarea rezervelor de hrană poate fi făcută cu turte (pastă de zahăr pudră şi miere.dar şi cele sălbatice(ciocănitori. respectiv la urdiniş sau eventual pe foaia de control aşezată pe fund este exagerat de mare (2-3 palme făcute căuş un făraş plin cu albine).5 kg miere (depinde şi de cantitatea de puiet crescut) şi circa 2-3 kg în luna februarie.). Această activitate a mătcii este declanşată în perioade diferite depinzând de zona geografică.5-35. . Spre sfârşitul perioadei. Aplicarea turtelor se face deasupra fagurilor din zona în care se găseşte ghemul de iernare şi se acoperă bine cu podişorul pentru a nu pătrunde frigul.). eventual în ferestrele iernii un zbor de curăţire.5°C indiferent de cât de scăzute sunt temperaturile exterioare. Hrana de completare a rezervelor are şi un pronunţat caracter de stimulare a ouatului mătcii şi a activităţilor albinelor doici.

sub influenţa condiţiilor din interiorul ghemului. Resturile de pe fund scoase cu sârma sau cu foaia de control vor fi atent observate întrucât ele dau indicaţii exacte asupra mersului iernării. ciocănitoare. Această căldură produsă de albinele din miezul (centrul) 21 . Încheierea ramelor.respectiv situaţia concretă din stupi . Controlul auditiv al familiilor . . Ca şi în luna trecută. şoareci ş. Prevenirea neliniştirii albinelor provocată de păsări de curte. Ca şi în decembrie în această lună continuă recondiţionarea uneltelor şi utilajelor apicole ştiut fiind că prin această acţiune se măreşte considerabil durata de folosinţă a lor. Extracţia şi condiţionarea cerii.. . această acţiune este de mare importanţă în a asigura la timpul potrivit şi la nivelul necesarului fagurii în care albinele vor creşte puietul şi vor strânge recoltele de miere şi păstură. găurirea apoi însârmarea lor şi lipirea fagurilor artificiali sunt lucrări secvenţionate conform înşiruirii de la începutul frazei. comercializaţi la schimb. Cu ocazia controlului. . vor asigura echipamentul de faguri artificiali necesari primenirii anuale a cuibului şi a setului de faguri de strânsură din corpurile sau magazinele menite obţinerii recoltelor de miere în sezonul apicol activ. .În această lună de iarnă ca de fapt în toate lunile de iarnă stuparul trebuie să aibă în vedere următoarele Acţiuni specifice: În stupină: . Vizitarea periodică a stupinei.dacă această manifestare fiziologică nu a început de la mijlocul sau sfârşitul lunii trecute. Reformarea fagurilor vechi sau necorespunzători care sunt destinaţi obţinerii cerii este o lucrare ce continuă ea asigurând în stupină efectuarea a ceea ce se denumeşte.impun hrăniri mai ales din cauza insuficienţei. începe ponta (depunerea de ouă sau ouatul mătcii). februarie . zumzetul. . Dacă tehnologia de creştere sau nevoia . Curăţirea zăpezii şi gheţii la urdiniş. Confecţionarea de stupi noi. Colonia de albine a dobândit un comportament bine articulat social care-i permite să supravieţuiască şi în cazul temperaturilor extrem de scăzute din timpul iernii. lucrarea se poate efectua mai uşor dacă pe fundul stupului a fost aşezată din toamnă o foaie (hârtie) de control sau un carton. În atelierul stupinei . în miezul ghemului de iernare. produc căldură astfel că ele sunt în stare să ridice pe termen scurt temperatura în sectorul toracic cu 10°C. de două ori pe săptămână sau cel puţin o dată. . Protecţia suplimentară a stupinei contra vânturilor. .a. . dacă apare puietul. perioadă în care familiile bune şi foarte bune matca. . dacă sunt condiţii favorabile se vor efectua lucrările cunoscute care vizează înlesnirea zborurilor de curăţire în zilele favorabile. îndreptarea stărilor anormale ivite. epuizării sau inaccesibilităţii hranei se vor prepara şi administra turtele din zahăr şi miere. . .. cel puţin o dată la două săptămâni cu ajutorul unei sârme îndoite în formă de L se va îndepărta cu grijă albina moartă de pe fundul stupului şi de la urdiniş. . se micşorează cheltuielile.. Ghemul. Curăţirea şi sortarea seminţelor de plante melifere. respectiv preţul de cost al produselor apicole şi cresc corespunzător veniturile care definesc profitul în apicultură. şerbetul din zahăr sau plăcile din zahăr candi. sesizat cu ocazia controlului auditiv sporeşte la o uşoară lovire a peretelui stupului apoi scade. până acum cu o activitate relativ redusă începe producerea de căldură în vederea asigurării condiţiilor optime pentru creşterea puietului. De obicei în a doua jumătate a lunii ianuarie. lucrări în urma cărora se obţin calupii de ceară care.A doua lună a anului este penultima lună a iernii calendaristice. ascultarea stupilor cu ajutorul unui tub subţire din cauciuc sau lipind şi apăsând urechea pe peretele stupului. Prin contracţii musculare albinele aglomerate în ghemul de iernare. consumând miere. Deparazitarea fagurilor de rezervă clădiţi prin expunere la ger.

Mecanismele specifice de producere a căldurii determină variaţii mari ale activităţii de termogeneză în interiorul ghemului de iernare. . Se înţelege că în jurul miezului ghemului albinele formează un strat compact care asigură efectul termoizolator iar grosimea stratului de albine creşte o dată cu scăderea temperaturii exterioare. Această temperatură trebuie menţinută în limite strânse (34. Pe lângă că umiditatea excesivă măreşte consumul de hrană.Sistemul acesta termodinamic are un mare randament în transformarea hranei energetice (mierea) în energie termică numai pentru ghem. acestea având o continuă mişcare din interiorul (miezul) ghemului. Imposibilitatea deplasării albinelor în plan lateral spre ramele ce conţin miere face ca hrana să devină inaccesibilă astfel că. creşterea acesteia fiind realizată cu un aport crescut al consumului de glucide. Asemenea situaţii nedorite se întâlnesc mai ales în primăverile timpurii sau în ierni cu perioade mai calde urmate de scăderi bruşte de temperatură ce determină strângerea puternică a ghemului care ocupă suprafeţe de faguri golite de miere unde albinele sunt obligate să rămână înfometate mai multe zile . deranjarea coloniilor de şoarecii pătrunşi în stupi. Variaţiile externe de temperatură duc la o mărire sau micşorare a densităţii albinelor în ghem aceasta ducând la o mai bună reglare a temperaturii ghemului. părerea generală cum că albinele încălzesc spaţiul interior al stupului este greşită. de ciocănitori. acum în a doua parte a iernării în miezul ghemului. spre luna martie-aprilie ghemul de iernare începe să se desfacă (se afânează iar activitatea albinelor devine din ce în ce mai evidentă. unde temperatura este mai ridicată spre "coaja" ghemului unde aceasta este mai mică. Temperaturile exterioare fiind scăzute condensul apare în locurile mai reci. se formează atunci când aerul cald încărcat cu vapori de apă intră în contact cu suprafeţe reci . . .De aici rezultă cât de importantă este supravegherea iernării şi de ce este necesar să intervenim pentru a îndrepta stările anormale. Dar.O dată cu apariţia puietului temperatura ghemului de iernare devine aşadar aproximativ +35°C.În calendarele anterioare subliniam importanţa asigurării liniştii depline în stupină. Aşezarea stupului într-o poziţie uşor înclinată spre urdiniş face ca picăturile de condens care se aglomerează pe pereţi să se scurgă pe urdiniş.O dată cu creşterea temperaturii medii.Un fenomen nedorit ce apare în stupi mai ales începând cu a doua parte a iernării este umezeala. piţigoi. pe lângă greşelile apicultorului atunci când a efectuat lucrările de pregătire a iernării. de hoţi sau alţi răufăcători se soldează cu neajunsuri şi pierderi de efectiv în oricare stupină aflată într-una din situaţiile amintite. o dată cu ponta mătcii şi creşterea puietului. Este evident că.ghemului de iernare este iradiată treptat la toate albinele compactate în ghem astfel că pierderile termice în afara ghemului respectiv în spaţiul lăzii stupului sunt minime. coloniile pier. Aşadar. respectiv condensul. Pierderea contactului cu hrana determină moartea coloniei chiar dacă pe ramele lăturalnice ghemului există suficiente rezerve de miere. Acest mod de comportament trebuie avut în vedere ştiut fiind faptul că ghemul se deplasează pe rame în sus o dată cu consumarea hranei. Deci fără prezenţa păsturii şi a rezervelor de miere în cuprinsul ghemului. să vedem care sunt principalele Acţiuni specifice În stupină : 22 . . Umiditatea ridicată are două cauze principale: ventilaţia insuficientă şi o izolaţie defectuoasă. ea creează un mediu propice de dezvoltare a agenţilor patogeni cu precădere a ciupercilor. Dacă la suprafaţa ghemului temperatura nu scade niciodată sub 9CC.în cazul nostru pereţii stupului şi cu fagurii neocupaţi de albine. . temperatura se menţine constantă la 34-35°C. . .5-35°C) variaţiile mai mari de temperatură în minus ducând la o tarare a puietului şi apoi a generaţiilor următoare de albine ce vor fi crescute. nu este posibilă intensificarea creşterii de puiet.Acum este momentul când se accentuează schimbul între generaţia de albine de iernare şi albinele de primăvară. presupunând că iernarea decurge fără asemenea evenimente perturbatoare. Albinele efectuează zboruri de curăţire şi aduc uneori primul polen în cuib. Ca urmare aparenta inactivitate a albinelor în ghem este o falsă impresie. suferind de foame. Am arătat că o dată cu creşterea puietului sporeşte temperatura volumului sferei din centrul ghemului. animale domestice. Orice curenţi reci pot duce la un consum mai mare de glucide sau o concentraţie mai mare de CO2 (bioxid de carbon) în stup ca urmare a activităţi mai intense a albinelor. îndeobşte se cunoaşte că umezeala. Creşterea puietului se desfăşoară acum pe suprafeţe din ce în ce mai mari iar rezervele de proteine din organismul albinelor se epuizează ("foamea de proteină" . mai ales pe peretele din spatele stupului.

utilajelor şi dispozitivelor care compun inventarul stupinei.din această cauză. Continuă vizitarea periodică a stupinei şi observarea atentă a fiecărui stup. repararea. a materialelor izolatoare de pe podişorul lăsat liber în bătaia razelor solare(dacă temperatura se ridică peste 12-14°C)sunt câteva acţiuni ce favorizează zborurile de curăţire. în mod natural. Aceasta este posibil numai în zile mai călduroase. .7 kg aşezate deasupra ghemului de iernare. În atelierul stupinei . . . stupii se vor proteja suplimentar. . Se vor administra turte de şerbet (zahăr pudră în amestec cu miere 30%) în cantitate de 0. . În toate cărţile de apicultură se pomeneşte de înlesnirea zborurilor de curăţire. impunând câteva zile călduroase sau o cameră încălzită. şi se vor completa rezervele de hrană. . . Este strict interzisă administrarea de streptomicină in turte. Grăbirea topirii zăpezii şi evacuarea ei de pe vatra de stupină. aceasta regăsindu-se în mierea de salcâm. a reductoarelor de urdiniş (lărgirea urdinişurilor). dezinfecţia. îndepărtarea resturilor de pe fundul stupilor (curăţarea urdinişului şi fundul stupului se poate face cu ajutorul unei sârme îndoite la capăt).. ceea ce asigură necesarul de hrană pe o perioadă de 10-15 zile. făcând-o improprie pentru valorificarea ca miere marfă. Această situaţie nedorită se poate constata prin simpla observaţie excrementelor de şoarece în cuib şi jumătăţilor de corpuri de albine. prin administrarea de turte de zahăr cu miere cu adaos de polen 30%. În cazul în care colonia suferă de foame se va proceda la hrănirea acesteia. În a doua parte a iernării se vor completa şi rezervele de proteină. . . Ridicarea gratiilor contra şoarecilor. Un control sumar. în zile calde şi însorite este o acţiune benefică. obţinerea şi condiţionarea cerii rămâne o acţiune la ordinea zilei dacă ea nu a fost finalizată până în această lună.Familiile care au pierdut matca se pot unifica cu familii mai slabe. Controlul fagurilor cu rezerve de hrană şi goi .înaintea zborurilor de curăţire. Se ştie că dacă albinele au fost deranjate. Şoarecii se prind sau se alungă din stup iar salteluţele se schimbă cu altele noi pentru înlăturarea mirosului persistent de şoarece. ştiut fiind că înlocuirea periodică a echipamentului de faguri este o măsură obligatorie în fluxul tehnologic de creştere şi exploatare a albinelor.Familiile mai agitate cu consum mai mare de hrană pot să aibă rozătoare în cuib. Încercarea puterii germinative a seminţelor de plante melifere 23 . În familiile cu rezerve scăzute se poate introduce chiar în mijlocul cuibului un fagure cu miere şi păstură. Continuă acţiunea prin care se urmăreşte curăţarea. Deci a favoriza zborurile de curăţire în ferestrele iernii. cu temperaturi peste 12-13°C şi cu soare. . . iarna.Se finalizează pregătirea setului de faguri de cuib şi de recoltă destinaţi sezonului apicol activ.depozitul de excremente este uneori atât de mare încât punga rectală ocupă aproape întreaga cavitate abdominală. mai ales spre sfârşit. ridicarea capacelor. Topirea fagurilor reformaţi. urmare a consumului sporit de hrană. A lăsa familiile înfometate este o mare greşeală care invariabil se soldează cu pieirea acestora. . În zilele cu viscol. procedeul fiind mai complicat. acolo unde este cazul. Asigurarea necesarului de hrană este o condiţie esenţială a supravieţuirii familiilor. prin simpla ridicare a capacului şi podişorului duce la cunoaşterea stării familiei şi intervenţia acolo unde este cazul pentru îndreptarea situaţiilor anormale constatate : Familiile cu lipsă de hrană se observă uşor prin faptul că albinele sunt aglomerate masiv în spaţiul dintre leaturile superioare ale ramelor şi podişor şi au un bâzâit mai puternic.5-0. Familiile se ţin câteva ore la căldură pentru a da posibilitatea ghemului să se desfacă. Controlul auditiv al stupilor. în punga lor rectală s-au aglomerat reziduuri în cantităţi mari. vopsirea şi finisarea uneltelor. Efectuarea observaţiilor fenologice cu privire la apariţia polenului şi comportarea albinelor. Deplasarea apicultorilor de două ori sau cel puţin o dată pe săptămână conferă siguranţă că pe vatra de iernare situaţia este sub control. atunci când ghemul este desfăcut. se introduc apoi în acelaşi corp despărţite printr-o ramă învelită în ziar apoi se scoate stupul afară.

degradarea păsturii şi alte necazuri. Umiditatea excesivă este dăunătoare determinând sau favorizând apariţia mucegaiului. De multe ori familiile cu handicap sunt compromise mai ales dacă nu se intervine rapid cu măsuri de îndreptare a stărilor anormale.000 de ouă în 24 de ore. Această lună poate oferi încă destul de multe surprize neplăcute.În funcţie de puterea familiei. Urmare eliberării organismului de excremente şi apariţiei primelor generaţii de albine tinere. Se înţelege că o familie bolnavă (nosemoza. iar umiditatea relativă confirma atributul lunii echinocţiului de primăvară când ziua este egală cu noaptea. de calitate şi accesibilă (miere + păstură iar protecţia termică şi aerisirea stupilor au fost la parametrii pe care orice apicultor îi cunoaşte.5 kg. De obicei acest fenomen se petrece în cursul lunii aprilie. necesare creşterii puietului.Apicultorii cu experienţă ştiu să alterneze lărgirea cuibului cu strâmtorarea lui. în absenţa zborurilor de curăţire şi a culesurilor de întreţinere ascendenţa curbei de dezvoltare va cunoaşte un ritm lent şi întârziat. La începutul lunii.Elementele principale care determină amploarea şi viteza cu care matca depune ouăle şi albinele doici îngrijesc puietul sunt următoarele: Puterea şi starea de sănătate a familiei la ieşirea din iarnă. Fără hrană energetică . albinele sunt obligate să menţină.23 martie. a calităţii mătcii şi a condiţiilor de microclimat din cuib puietul poate ocupa suprafeţe diferite de faguri. . temperatura necesară de circa +35°C. bună. creşterea puietului rămâne un deziderat care nu-şi găseşte materializarea în cuibul familiei. utilizând rame bune de ouat concomitent cu o manieră de lucru cu cuibul strâns. puietul văros. în majoritatea zonelor. în familia de albine activităţile de depunere a pontei de către matcă. Condiţiile de temperatură şi precipitaţii accelerează sau frânează dezvoltarea înţelegând prin aceasta că în condiţii de vreme rece cu precipitaţii. indiferent de cantitatea acestuia. mai ales în zona puietului. crescute în cursul iernii. Ouatul mătcilor în familii puternice se ajunge în anii favorabili până la 1. Oricum familiile slabe sau slăbite nu au şanse de a se alinia la startul de la care vor porni la valorificarea culesurilor de producţie (salcâm. În această lună.0-2. .) familiile puternice. presiunea atmosferică scade sub 760 mm. varrooza sunt principalele boli ce pot fi decelate).păstură şi polen ca şi fără apă. în acelaşi timp crescând şi consumul de substanţe proteice (păstură . în funcţie de mersul vremii.miere şi păstură . Starea vremii. au avut o iernare liniştită cu provizii de hrană suficientă. . Variaţiile mari de temperatură de la zi la noapte impun o protecţie termică suplimentară pentru păstrarea căldurii mai ales în spaţiul ocupat de zona cuibului unde temperatura generată de albine pentru creşterea puietului este de aprox. mediocră sau rea a acestora depinde în mod esenţial de buna pregătire pentru iernare pe care apicultorul a asigurat-o la timp şi corect în anul anterior.miere sau sirop din zahăr şi proteică . prin schimbări bruşte ale vremii. Cerul devine schimbător.martie A treia lună calendaristică şi prima lună a primăverii "mărţişorul". Mai depinde şi de succesul iernării adică dacă familiile nu au fost deranjate în perioadele reci. Protecţia termică şi umiditatea.şi a unui regim termic cât mai bun cuiburilor de albine. creşterea puietului şi culesurile de nectar şi polen de la flora de primăvară cunosc treptat o intensificare ce corespunde curbei biologice de dezvoltare anuală proprie speciei. îngheţuri şi chiar căderi de lapoviţă şi ninsoare în unele zone ale ţării. În această perioadă albinele care au iernat mor în număr mare şi arareori contingentele de albine care se nasc întrun interval de timp egalizează pe cele care dispar. luna echinocţiului de primăvară . cu populaţie puţină formată din albine îmbătrânite şi anemiate se va manifesta ca un organism slăbit. Aceasta înseamnă practic că lărgirea periodică nu se face mai 24 . cu adierile vântului primăvăratic şi prezenţa ghioceilor şi a viorelelor vesteşte sosirea primăverii.+34+35°C. În zilele favorabile zborului. albinele efectuează zborul general de curăţire. însă. fapt care sporeşte consumul de hrană hidrocarbonată (mierea).a. De aceea. Desigur starea foarte bună. ca o unitate biologică incapabilă să desfăşoare cu amploare activităţile enunţate. se măreşte capacitatea de creştere a puietului în familie iar consumul de hrană pe familia de albine creşte simţitor . albinele aduc în stup polen şi nectar. lucrările în stupină sunt încă destul de limitate şi îndreptate îndeosebi spre asigurarea hranei necesare . moment important în viaţa familiilor de albine.la 2. Prezenţa şi calitatea hranei. răpită ş.

se aşează deasupra zonei cu puiet pungi de plastic cu şerbet de zahăr sau cu pastă de zahăr pudră amestecat cu miere (80/20%). . în lipsa polenului se vor folosi înlocuitori de polen. consumul unui asemenea sortiment de miere provoacă de multe ori diaree la albine. nu se dau cantităţi mai mari. se introduc faguri cu miere din rezervă. în plus. .ca hrană de completare şi/sau stimulare ca şi siropul numai dacă albinele zboară sau au efectuat anterior cel puţin un zbor de curăţire. De asemenea. Actiuni specifice: În stupină Revizia sumară de primavară . de calitate şi accesibilă albinelor. faguri sau hrănitoare datorită temperaturii scăzute din afara ghemului.mult decât permite o bună acoperire cu albine a tuturor ramelor ce compun cuibul limitat de diafragmă. fundurile stupilor se curăţă. zahărul tos este total contraindicat din aceleaşi motive arătate în cazul folosirii mierii cristalizate. iar acolo unde umezeala este prea mare sau dacă fundurile sunt deteriorate acestea se înlocuiesc cu altele uscate şi dezinfectate. pentru a nu se provoca pierderi de albine şi chiar şi a mătcii în cazul în care aceasta este ascunsă în masa de albine. . hrana administrată în această perioadă trebuie să fie în contact direct cu ghemul de albine. drojdia de bere uscată şi făina de soia măcinată foarte fin. cu toate consecinţele negative arătate.Fără a se desface cuibul prea mult. e bine să se administreze turtite de polen amestecat cu puţină miere. deşi prin aceasta se măreşte gradul de umiditate în stup.Umiditatea ridicată reduce puternic în această perioadă capacitatea albinelor de menţinere a unei temperaturi normale în cuib. calme şi însorite în care temperatura se ridică peste 12-13°C. cu faguri cu miere de la rezervă. mai bine.Fireşte apreciem tot sumar dacă există hrană suficientă. Practic este vorba despre un control oarecum superficial constând uneori numai în observarea de sus a cuibului privind leaturile superioare ale ramelor sau extrăgând o ramă din centru. . consumând doar mierea lichefiată din jurul lor şi aruncând de regulă. descăpăcind-se câte o porţiune redusă şi udaţi bine cu apă călduţă şi puşi după diafragmă ca hrană stimulentă în perioadele de dezvoltare lipsite de cules din primăvară sau din toamnă.Se va evita introducerea în stupi în scopul asigurării rezervelor de hrană a fagurilor cu miere cristalizată şi eventual se vor scoate din stupi fagurii cu asemenea miere. din partea dinspre diafragmă se scot fagurii goliţi de miere sau cu miere puţină şi se apropie de zona puietului fagurii mai plini cu miere şi păstură de la marginea cuibului. Pentru aceasta. pentru a se evita pierderile de căldură. astfel încât să facă o masă compactă. în lipsa acestora. .În lipsa fagurilor cu hrană în rezervă. mai poate fi acceptat. până la apariţia polenului în natură. ouă corect depuse de matcă şi puiet necăpăcit de vârste diferite este un prim semn care dă certitudinea că activitatea din stup se înscrie în parametrii de normalitate. acestea se amestecă cu o cantitate mică de miere şi se administrează în turtiţe de circa 100-150 g. în această perioadă albinele dizolvă cu greu cristalele de miere. ci se aşează cu grijă mai spre marginea cuibului. influenţând negativ ponta mătcilor şi sporeşte gradul de uzură al albinelor şi aşa slăbite în urma 25 . mai ales în cazurile în care acestea nu au efectuat un zbor de curăţire de mai mult timp . înlocuindu-se cu faguri cu miere lichidă. se vor retrage încet spre zona puietului. descăpăcind periodic câte 1 dm2. Dacă se constată că există puiet căpăcit de albine lucrătoare. pentru a se evita pierderile inutile şi alterarea lor. de unde albinele. plini cu albine atât la suprafaţă cât şi în celule nu se scutură. Pentru completarea rezervelor de păstură. La fel ca şi în cazul polenului. în plus. în caz de mare necesitate se efectuează transvazarea cuiburilor în corpuri (stupi) noi. cristalele de miere pe fundul stupului. .Unii autori recomandă în scopul completării rezervelor de hrană administrarea de sirop de zahăr sau chiar de zahăr tos umectat. acolo unde este cazul. în cazul în care turtiţele sunt consumate mai încet. În cazul absenţei sau insuficienţei hranei se intervine cu hrăniri sub formă de sirop de zahăr 1:1 sau. . Dacă siropul de zahăr dat în fagurii amplasaţi în cuib cât mai aproape de zona puietului.Turtele din miere şi polen sunt îndeobşte recomandate . . . câte 100-150 g. albinele ieşite în afara acestuia putând amorţi pe leaturi.Fagurii cu miere cristalizată pot fi daţi în consum mai târziu.Fagurii goi care se scot din cuib. datorită temperaturii ridicate din cuib. cum sunt laptele praf degresat. în perioada activă.Deosebit de importantă în această perioadă este combaterea umezelii şi a mucegaiurilor din stupi.Este o lucrare care se poate efectua în zile calde.

Trebuie avut în vedere că în această perioadă deşi a început apariţia albinelor tinere. fenologice. .se vor institui diferenţiat lucrările obligatorii în conformitate cu realitatea văzută şi notată. . Ce dăm albinelor înfometate sau în pericol de înfometare? Simplu. în perioadele cu temperatură mai ridicată se asigură albinelor apa necesară. schimbul de generaţii se face încă destul de încet. rame parţial ocupate cu puiet de diferite vârste. familiile excesiv de slăbite vor fi unificate. Se instalează cântarul de control pe care se aşează cea mai puternica familie de albine din stupina şi se începe înregistrarea în carnetul de stupină a observaţiilor meteorologice. şi apă în care s-a dizolvat 0.Prin cernere se separă din masa de resturi două componente: 1) albine moarte care se ard şi 2) ceara care se topeşte. faguri cu miere descăpăcită sau sirop de zahăr 1:1. prezenţa mătcii. fără îndoială îi va da îndrumările concrete pentru fiecare situaţie în parte. fundurile stupilor multietajaţi vor fi înlocuite sau obligatoriu vor fi curăţate de resturile acumulate. zahăr şi polen.Numai în zile însorite cu temperaturi de peste + 14°C se poate efectua acest control notând în carnetul de stupină constatări legate de: puterea familiei exprimată în număr de rame bine ocupate cu albine. cu hrană insuficientă sau de calitate necorespunzătoare vor fi ajutate de urgenţă procedând la aşa-numitele hrăniri de necesitate. precum şi a evoluţiei cântarului de control. Un rol tot atât de nefast îl are umiditatea ridicată în creşterea gradului de dezvoltare al bolilor şi în special în cel al nosemei care. cu experienţă care. poate avea un efect fatal. cantitatea de hrană în kg miere şi/sau păstură. colecţia revistelor de specialitate sau poate apela la un apicultor consacrat. Revizia generală sau de fond .pentru a cunoaşte potenţialul melifer al zonei în care se practică stupăritul.250ml şi pe măsură ce timpul se încălzeşte şi în funcţie de puterea familiilor. Se continuă stimularea şi supravegherea zborului general de curăţire. prin montarea de adăpătoare în locurile însorite din stupină în care se pun apă călduţă cu sare (5 g/l).trecerii peste perioada de iernare. l Mărirea vitezei de ouat a mătcilor şi stimularea creşterii puietului se face letimediat ce timpul se încălzeşte prin hrăniri de stimulare cu sirop de zahăr în proporţie de 1/1 (1 parte zahăr la 1 parte apă administrat călduţ în porţii mici. Toţi apicultorii ştiu că stimularea şi supravegherea zborului de curăţire este o lucrare uşoară. . şi deci puterea familiei fiind încă în descreştere.Dacă materialele care asigură protecţia termică (salteluţe sau alte materialelor izolatoare) sunt umede se usucă la soare ori vor fi înlocuite cu altele uscate. deasupra cuibului. cele lipsite de hrană.de care nu trebuie să scape nici o familie . pentru dezinfecţie. Un procedeu mai complex şi mai complet este cel prin care la hrănirile de stimulare albinele se furajează cu turte din miere. . starea de sănătate. chiar plăcută (doar nu degeaba se spune: "ochiul stăpânului îngraşă vita" cu efect benefic în familiile care efectuează aceste zboruri. mortalitatea albinelor de iarnă prevalând apariţia albinelor tinere.la început în porţii mici de 150 . În funcţie de constatările ocazionate de acest control . . astfel încât acesta să fie cât mai bine strâmtorat cu putinţă.5-1% hipermanganat de potasiu sau albastru de metil. Observând atent aceste resturi care în general sunt formate din rămăşiţe de ceară şi albine moarte putem deduce dacă iernarea a decurs bine sau rău. în cazul familiilor slabe şi puternic infestate. în porţii mai mari de 300-500ml periodic şi succesiv la 1 sau 2 zile în funcţie de rapiditatea cu care albinele îl prelucrează şi hrănitorul se goleşte. Acesta este procedeul cel mai simplu.Dacă există posibilitatea. Este o măsură binevenită menită a satisface necesarul de apă consumată pentru creşterea puietului. zahăr şi polen aşezate pe leaturile superioare ale ramelor. rame cu păstură sau chiar turte din miere.În cuib se lasă doar fagurii cu hrană şi puiet bine acoperiţi de albine. Nu e rău să se pună în adăpătoare. De exemplu: familiile orfane vor primi o matcă de la rezervă ori se vor unifica cu alte familii. grăbindu-le sfârşitul. Pentru ajutorarea creşterii de puiet şi evitarea pierderii albinelor zburătoare care asigură apa necesară creşterii puietului. intens şi de durată în atmosfera încălzită de razele soarelui este o imagine reconfortantă pentru oricare privitor. 26 .Dacă apicultorul debutant sau începător nu ştie cum să procedeze în cazul unor situaţii anormale el poate consulta orice manual de apicultură. Un zbor vioi. Aceste observaţii şi înregistrări se execută pe întreaga perioadă a sezonului apicol activ.

a depunerilor de propolis. şi aprinderea spirtului. chiar dacă sunt ocupaţi cu cantităţi mici de puiet. se foloseşte orice moment prielnic oferit de vreme pentru efectuarea lucrărilor amintite.La apariţia semnelor certe sau suspiciunilor de boală se va solicita medicului veterinar de teren sau de laborator diagnosticarea bolii sau bolilor. mucegaiului etc. după ieşirea puietului. la slăbirea familiilor de albine. Este o metodă ecologică de prevenire/tratare a nosemozei. De altfel. stupi. O metodă eficientă de dezinfecţie este şi pulverizarea cu spirt a stupului. fără a lăsa cenuşă ori 27 . În funcţie de evoluţia vremii e de preferat să se menţină gratiile împotriva şoarecilor la urdinişuri. Formarea familiilor temporare sau ajutătoare cu mătcile de rezervă iernate în afara ghemului. În cazul în care pe asemenea faguri sunt cantităţi mai mari de puiet.). în acest mod putându-se urmări mai uşor gunoaiele (resturile) aruncate afară de albine şi dându-se în acelaşi timp un aspect mai curat şi plăcut stupinei. care în timpul iernii şi-au pierdut mătcile dintr-o cauză oarecare. recondiţionarea. Unificarea se face prin simpla transvazare a cuibului familiei orfane lângă cuibul familiei cu matcă. Principala boală de primăvară este nosemoza. Acesta va indica tratamentul care trebuie obligatoriu urmat întocmai altfel boala sau bolile se vor acutiza şi extinde determinând pagube în efectiv de cele mai multe ori irecuperabile. . În cazul familiilor orfane. . urmată de spălarea în apă fierbinte cu sodă şi săpun de rufe.În general. deranjând albinele prin foiala lor şi mai ales prin mirosul pe care-l degajă ei şi excrementele lor. Pentru combaterea nosemei. .după ce acesta a fost în prealabil curăţat de ceară şi propolis. repararea. Diagnostic şi tratament în caz de boală în stupină. la pregătirea familiilor pentru iernat). Pericolul apare doar în cazul în care în familia orfană au apărut albine ouătoare. în strat subţire. Cele mai rezistente familii. şoarecii circulă nestingheriţi prin părţile laterale ale cuibului şi mai ales în spaţiul din spatele diafragmei şi deasupra podişorului. gălbenele. În atelierul stupinei Curăţirea. situaţie care se recunoaşte prin prezenţa de puiet bombat sau de ouă depuse neregulat pe pereţii celulelor sau mai multe ouă într-o celulă. Tratamentul se face în principal cu Fumidil-B conform prospectului.vopsirea utilajelor de care va fi nevoie în sezonul activ care se apropie (centrifuge. a petelor de diaree. dezinfecţia. Dezinfectarea stupilor şi a materialelor ce urmează a fi folosite în continuare este obligatorie măcar prin curăţarea (râcâirea) crescăturilor de ceară. în aşa fel încât familiile de albine să se dezvolte normal şi să iasă fără pierderi din iarnă. coada şoricelului şi să se administreze dozele necesare de medicament. muşeţel.a.Se va avea grijă să se asigure stupului o înclinare spre înainte de 6-8° (dacă nu s-a procedat astfel în toamnă. familiile respective iernând în condiţii mai bune. izmă. în asemenea cazuri izolarea mătcii fiind obligatorie. cu consum de hrană şi mortalitate mică sunt selecţionate. tăvi de descăpăcit. se îndepărtează din cuiburi fagurii puternic murdăriţi de pete de diaree. aşa-numita �oglindă a stupului" în faţa acestuia. în camere. s-a considerat în mod experimental (Escov) că la stupii astfel înclinaţi are loc o mai bună aerare (ventilaţie) a cuibului. cu ajutorul dălţii apicole sau a unui şpaclu. De asemenea. după care materialele se limpezesc în apă curată şi se usucă bine. Spirtul va arde.Administrarea streptomicinei pentru o aşa-zisă stimulare sau în tratamente este cu desăvârşire interzisă. Aprecierea rezistenţei la iernare a grupei familiilor de prăsilă . În felul acesta albinele îndepărtează mai uşor cadavrele albinelor moarte şi alte gunoaie care apar în această perioadă pe fundul stupilor. elemente de stupi ş. . în afara măsurilor de reducere a gradului de umiditate în stupi. acestora li se dă o matcă din nucleele de rezervă. unde-şi fac de regulă cuiburile. mai târziu. se curăţă petele de diaree prin răzuire urmând ca. bidoane. să se cureţe. iar în lipsă. tocmai pentru că în această perioadă şoarecii devin mai activi. fagurii respectivi să fie scoşi şi daţi la topit. e bine ca hrana (şerbetul sau siropul) dat să se prepare pe bază de ceaiuri cu efect antinosematos . Izolarea mătcii nu este obligatorie. Netratată duce la depopularea.preparate din sunătoare.Deosebit de eficient în combaterea nosemozei este extractul de ceapă. Şi mai bine este dacă această lucrare este urmată de o flambare atentă cu lampa de benzină sau cu un arzător de aragaz. Sucul de ceapă se adaugă în siropurile preparate pe bază de ceaiuri. în această perioada mătcile fiind acceptate uşor de albinele străine. Cu toate că albinele nu mai au ghemurile atât de compacte ca în timpul iernii. îşi caută locuri izolate şi călduroase pentru a-şi face cuiburile în care să nască puii. Nu e rău ca tot acum să se refacă. se unesc cu alte familii mai slabe din stupină.

aşezate lângă ultimul fagure ocupat cu albine. Asigurarea mijloacelor de transport pentru deplasarea la pastoral. . datorită uzurii. Odată cu mărirea zilei. pe tot decursul lunii aprilie lucrările vor fi îndreptate spre asigurarea în principal a spaţiului necesar creşterii de noi generaţii de albine. a modului în care au iernat familiile de albine cu scopul de a cunoaşte eventualele cauze ce au determinat o iernare necorespunzătoare şi luarea de măsuri pentru eliminarea în viitor a deficienţelor constatate. Asiguraţi accesul razelor solare pe vatra stupinii în tot cursul zilei. va trebui să respecte cât mai îndeaproape recomandările efectuând toate lucrările enumerate sub titlul Acţiuni specifice. În stupinele mari. matca a declanşat ouatul. pe porţiuni mai mari. administrat odată la 10 zile în hrănitoarea . în manualele de apicultură. 3. precum şi a unor culturi agricole ca muştarul şi rapiţa de toamnă.hrănirea stimulentă cu turte de pastă de zahăr. Tocmai în acest scop. primăvara devreme. Prin această măsură activizaţi familiile de albine şi micşoraţi din consumul de hrană destinat producerii de căldură în cuib. vor muri. începe un nou sezon. Pentru a stinge focul e necesar doar să se închidă capacul stupului. de iarnă.Încă din ianuarie-februarie. Spirtul este extrem de inflamabil. 2. cu ploi sau chiar cu fulguieli scurte de zăpadă în unele zone ale ţării. de formare a rezervelor de hrană. însârmarea şi lipirea foilor de faguri artificiali care vor întregi echipamentul de faguri noi destinat înlocuirii anuale a cel puţin 1/3 (o treime) din totalitatea zestrei de faguri a stupinei. .mirosuri neplăcute şi va dezinfecta eficient suprafaţa de lemn a stupului.5 km (raza economică de zbor a albinelor) este un om fericit în martie şi mai apoi.Creşterea duratei zilei-lumină. Controlul rezultatelor iernării. lăsând locul noii generaţii. Cine nu. producerea de miere în secţiuni etc. cu turte de polen . la început pe suprafeţe ale fagurelui din centrul ghemului de iernare mici de 0-2 dm2. Contribuiţi la menţinerea puterii familiilor şi la întărirea rapidă a lor prin : 1. analiza situaţiei stupinei. temperatura creşte şi apar primele flori.Ce minunat ar fi pentru albine şi pentru apicultor dacă stupina lui s-ar găsi înconjurată în martie de toate plantele enumerate mai sus! De aceea. Familiile de albine îşi încep activitatea din afara stupului. înflorirea masivă şi continuă a pomilor fructiferi. de înmulţire. Nu uitaţi . fără rezerve în corpul gras.împachetarea suplimentară a cuibului.hrănirea suplimentară a familiilor lipsite de rezerve de păstură. creează albinelor condiţii optime de activitate şi de dezvoltare a puterii familiilor. Pentru ele. se recomandă ca vatra de iernare să fie situata într-o zonă care. . Este momentul când albinele îmbătrânite. se va schimba în fiecare zi. a plantelor de pădure. în decursul lunii aprilie pot surveni perioade reci. a completării cantităţilor de hrană şi a izolării termice în condiţii optime a cuibului. Să aşteptăm cu speranţă şi încredere primăvara! Să ne bucurăm de venirea ei! aprilie Deşi temperatura creşte. colectarea de polen. Organizatorice: Procurarea de material săditor şi plantarea de arbori şi arbuşti nectaro-poliniferi. Acum are loc înlocuirea totală a albinei de iarnă cu albine tinere. vegetaţia să ofere surse de nectar şi polen ce asigură o accelerare a dezvoltării familiilor de albine. însămânţări de amestecuri furajero-melifere (facelia cu borceag şi altele). atenţie la normele de protecţie a muncii şi de prevenire a incendiilor! Încheierea. Noile albine eclozionate vor îngriji generaţiile următoare. de venin. crescute în cantităţi din ce în ce mai mari. Deci.ramă. Se verifică şi se pun la punct materialele şi utilajele folosite la creşterea mătcilor. zălogului etc. Sunt albine doici diferite de cele de iernare. Acesta este 28 . în favoarea albinelor tinere. Cine poate să îşi transporte stupii într-un areal în care cel puţin o parte dintre aceste specii ocupă un segment important din suprafaţa cercului cu o rază de 3-3. spre sfârşitul lunii hrănirea suplimentară se face cu zahăr tos. a sălciilor. apoi din ce în ce mai mult. în familie raportul dintre albinele de iernare şi cele nou apărute. .

faguri artificiali. poate duce la reformarea ghemului şi părăsirea puietului ceea ce determină compromiterea lui. Influenţează de asemenea ritmul ouatului. calitatea mătcii (matcă tânără şi prolifică sau matcă bătrână. .De ce este nevoie de creşterea puternică şi rapidă a numărului de albine în fiecare familie? Foarte simplu: pentru că la primul mare cules de producţie caracterizat prin intensitate şi scurtime în timp (10-12 zile la salcâm). Schimbarea la doi ani a mătcilor poate reduce mult. păstrarea căldurii necesare în cuib. amortizări de utilaje). în plină perioadă de dezvoltare a familiilor de albine. Acest optim defineşte capacitatea fiecărei unităţi biologice de producţie stupul cu albine şi în final stupina . astfel încât albinele să acopere bine fagurii ramaşi în stup.respectiv prolificitatea -mătcii. epuizate şi care si-au încheiat menirea şi cele tinere se înregistrează mai devreme sau mai târziu în funcţie de câţiva factori frenatori sau propulsatori cum sunt: mersul (sau starea) vremii (condiţii meteo). valoarea .Semnul egal între albinele bătrâne. taxele şi alte plăţi efective făcute de proprietarul stupinei. sau practicarea hrănirilor stimulative. aşa cum se zicea şi încă se mai zice: " Valorificarea superioara a culesului ". existenţa unor culesuri slabe. fiziologic şi economic suntem lămuriţi să vedem care sunt 29 . Apariţia unor zile capricioase. puterea familiei la intrarea şi ieşirea din iarnă. întreţinerea albinelor (biostimulatori. Factorii care influenţează depăşirea cu succes a pragului. protecţia termică a stupilor (mai sunt zile şi mai ales nopţi reci). Oricine se ocupă de albine constată că apicultura costă şi costurile cresc pe zi ce trece datorită inflaţiei.momentul cel mai dificil în familia de albine. epuizata. fenomen observat de obicei în a doua jumătate a lunii. respectiv recolta a cărei valoare să acopere şi să depăşească cât mai mult cheltuielile ocazionate de creşterea. mai puţin solicitată. starea de sănătate. mult apreciată la consumul intern şi mai ales la export. în unele zone chiar lapoviţă. Albinele prost hrănite sau cu hrană de slabă calitate nu vor lua în creştere larvele determinând scăderea proporţiei de albine tinere faţă de cele bătrâne sau îmbătrânite. Mai corect ar fi să spunem: optimizarea culesului înţelegând prin aceasta realizarea unui optim economic. ca şi iarna. nereuşind să încălzească tot puietul existent. . . cu defecte fizice). Spaţiul existent este mare acum (celule golite de miere. o grijă principală a apicultorului. costurile transportului în pastoral ca şi a forţei de muncă. Armonizarea acestor factori într-o stupină este un caz fericit care se poate întâmpla sau nu. rame în excedent). numărul mare de albine culegătoare va asigura. Toţi autorii de manuale apicole ca şi apicultorii profesionişti recomandă hrănirile de stimulare în primăvară tocmai în ideea optimizării culesului care în ultima instantă nu înseamnă altceva decât o recolta mare = profit mare. Aceste albine au un dublu rol: acela de alimentare a mătcii cu hrană de calitate. rame. hrănirile anterioare de completare a rezervelor de hrană şi mai ales cele actuale de stimulare a dezvoltării. sunt în principal: cantitatea şi calitatea hranei din stup (miere. cu temperaturi scăzute. Rămâne. păstura) Influenţează în primul rând calitatea albinelor de iernare ca şi a celor de primăvară mai ales prin dezvoltarea glandelor hipofaringiene ale acestora. . matca îşi intensifică în fiecare zi ponta. glande cu rol foarte important în producerea lăptişorului de matca. De aceea ca lucrare principală apicultorul trebuie să lucreze "cu un cuib strâns" adică eliminând ramele excedentare. De aceea grija principală a apicultorului este să îndeplinească la timp. "căderea" mătcilor în primavară atunci când familia are mare nevoie de o matcă bună. deci bine plătită.de a aduna o cantitate de miere. surse de cules de la vegetaţia nectaro-poleniferă. . pentru forţarea pontei (accelerarea depunerii de oua) precum şi luarea în creştere a ouălor depuse de mătci. De multe ori livrarea de către producător a unei cantităţi de miere superioară de salcâm este condiţionată de achiziţia de către cumpărător şi a altor sorturi de miere. În primăvară. în cadrul a ceea ce numim vânzarea "în paletă" a unor cantităţi mai mari de miere variată sortimental. Apicultorii ştiu ca mierea de salcâm este o miere superioară. medicamente. când în stup exista rezerve de hrană. Procedând astfel căldura va fi asigurată la un nivel corespunzător. Ca urmare familia se extinde pe toate ramele.Dacă din punct de vedere biologic. corect şi cu profesionalism toate acţiunile menite împuternicirii rapide a fiecărei familii de albine.

. între acestea să se introducă o folie din plastic sau din carton asfaltat. se montează (ataşează şi cel de al doilea corp. cu defecte. În acel moment se face inversarea corpurilor. muştar. cu multe celule de trântori.Această schemă de dezvoltare a cuibului se foloseşte indiferent de tipul stupului. . mai închis la culoare (lucrarea se numeşte lărgirea cuibului). cei cu defecte.Pentru mărirea suprafeţei de puiet fagurii cu resturi de miere aşezaţi după diafragmă şi chiar cei rămaşi în cuib se descăpăcesc. va executa revizia de fond a familiilor de albine cu care ocazie se stabileşte puterea familiei . se mai pot introduce în locul fagurilor goi. Depunerea compactă şi în cantitate mare (2-3 faguri de puiet la 5-6 intervale albină indică o matcă de calitate. 1-2 rame cu faguri artificiali. care de obicei este îndreptată spre sud (lucrare denumită spargerea cuibului). în acesta se poate introduce un fagure cu puiet necăpăcit scos din primul corp. odată cu creşterea temperaturii peste 15-16°C. Acesta se aşează pentru început. în cazul în care au ieşit din iarnă cu mai puţin de 6-7 intervale de albine. precum şi fagurii albi care. aceştia pot fi lăsaţi pentru prima perioadă doar pe un corp. sau în cazul în care au iernat pe două corpuri. în acelaşi timp.Acţiunile specifice În stupină Revizia sumară de primăvară. . ci doar cu corpul. puietul introducându-se între fagurii în care matca a depus deja ouă. sănătoasă. sub corpul ocupat de cuib. în perioada de primăvară. Cuibul se menţine în acest mod până ce puietul se extinde până la fagurii laterali. neglijenţă sau nepăsare . Puietul puţin. în acest mod strâmtorarea este mai puternică şi păstrarea regimului termic mai sigură. nu se ţine cuibul deschis timp îndelungat. revizia generală sau de fond. fagurele respectiv se poate introduce între ultimii doi faguri cu puiet.Pentru o mai buna amorsare a creşterii de puiet în corpul pus deasupra. pentru trecerea albinelor.Dacă stupii ME au iernat doar pe un corp. o dată la 6-7 zile se introduce la marginea puietului câte un fagure bun de ouat. menţin în cuib o zonă care se încălzeşte mai greu din cauza coeficientului termic mai redus.. care va trebui să fie înlocuită. În perioadele cu cules abundent şi mai ales dacă albinele beneficiază de cules de la vreun masiv melifer (rapiţă. sunt acceptaţi mai greu de mătci pentru creşterea puietului şi care.Cantitatea puietului şi modul (aspectul) său de amplasare determină calitatea lui. cu o fantă de 1/20 cm înspre peretele din faţă. cu celule goale în cuprinsul lui.acum este momentul să lucreze bine şi repede în stupină. În corpul aşezat deasupra. până ce puietul ocupa bine 3-4 faguri în centrul cuibului. în ultimul caz trebuiesc luate măsuri atente de prevenire a furtişagului. iar albina trece ziua şi pe fagurii de după diafragmă. se pun tăvi cu materiale fumigene în faţa urdinişurilor. nu se lasă fagurii cu miere sau cu sirop între stupi. albina ocupând complet intervalele dintre faguri.în intervale sau cantitativ (un interval de albine egal 200 g albina pe rama ME sau 300 g pe rama Dadant).în cel mai nefericit caz . la început. . cu care se încadrează (intercalează fagurii cu ouă sau cu puiet. dacă în natură există un oarecare cules de întreţinere. fapt care va obliga matca să coboare în corpul de jos unde va începe să depună ouă pe 2-3 faguri centrali iar intervalele corpului respectiv vor fi ocupate măcar pe jumătate de albine. Se lucrează repede şi precis. împrăştiat. motorină etc. unde se menţine până când în corpul de sus puietul va ocupa 8 faguri. poate fi uscat sau puţin stropit cu apă călduţă sau cu sirop slab de zahăr. acesta se menţine cât mai strâns. cătină etc. iar după ce puietul se extinde pe 5-6 faguri. în plus. se reduce deschiderea urdinişului. sau se trec după diafragmă fagurii goi. în continuare lucrându-se nu cu rama. sau li s-a redus un corp în primăvară pentru a se realiza un regim termic mai bun în cuib (la familiile slabe). . astfel încât puietul să fie depus cât mai compact. prolifică. . Din acest moment. în momentul în care albina ocupă bine 8-9 intervale şi există 6-7 faguri cu puiet. diagnosticul şi tratamentul în caz de boală în stupină sunt lucrări înşirate şi descrise într-o derulare logică şi necesară.Pentru aceasta. arata o matcă uzată. şi eventual se umezesc stupii cu petrol.Cât priveşte creşterea puietului. din partea dinspre diafragmă. La apariţia furtişagului se întrerupe imediat administrarea de sirop şi se închide stupul.Nici un apicultor nu trebuie să uite că dacă în luna trecută (martie) nu a efectuat lucrările obligatorii din cauza vremii nefavorabile în cel mai fericit caz sau din neştiinţă. şi a fost lăsat doar corpul în care se afla cuibul familiei de albine. . Fagurele nou introdus. pentru alungarea albinelor hoaţe. Cu această ocazie se scot. cantitatea şi calitatea puietului (în rame ocupate de puiet) şi cantitatea de hrană rămasă în cuib după terminarea perioadei de iernare.) se pot introduce la 30 . în locul lui introducându-se un fagure bun de ouat sau o ramă cu fagure artificial. . chiar şi la cei multietajaţi.

creând senzaţia de cules. flori de muşeţel (Matricaria chamomilla). . cât şi un aport destul de mare de polen care. în faguri şi chiar în afara stupului vor fi mai zorite. Mierea cu urme de streptomicina este refuzată la cumpărare. Întrucât primăvara se pot manifesta semnele clinice ale nosemozei (pete de diaree. Cea de a doua variantă este de preferat. În general. . se va introduce la marginea cuibului o ramă goală. sau ceaiuri preparate din mai multe plante medicinale: sunătoare (Hypericum perforatum). şi nu vom tine ocupat locul respectiv cu un fagure alb în care. Pot apare însă şi perioade lipsite de cules.diagnosticată pe baza semnelor clinice (pete de diaree. două.clădit rame cu faguri artificiali. eventual însârmată (rama clăditoare) în care albinele vor trage faguri naturali cu celule de trântori. 31 . frunze şi flori de busuioc (Ocimum basilicum). Poate fi folosit însă doar atunci când temperatura exterioară a atins cel puţin 16-18°C. de regulă. de nectar. albinele nu depun nimic. în această perioadă. . în vederea asigurării hranei hidrocarbonate necesare (miere) se vor face hrăniri stimulente. fără să fiarbă. mai intens (salcâm).la matcă: mărirea numărului de ouă depuse într-un interval de timp. în alt vas se fierbe apa care se toarnă fierbinte peste plantele din vasul în care s-au îmbibat cu apă rece. amplificare şi accelerare a dezvoltării este esenţială.4-0. de preferat cu coroane de 0. ce se deplasează greu şi sunt incapabile de zbor) corelate obligatoriu cu examenele de laborator .Infuzia se prepară astfel: cantitatea de plante uscate trebuie să fie de 20 g la un litru de apă (în total.1 parte apă la 1 parte zahăr -) în cantităţi mici.5 l) în funcţie de puterea familiei. nu provoacă furtişag. este administrarea în hrănitoare de zahăr tos puţin umectat. Se strecoară şi cu aceasta infuzie (ceai) se prepara siropul. albinele care efectuează alte munci în stup. . . . poate bloca fagurii destinaţi creşterii de puiet. în funcţie de puterea familiilor şi de capacitatea lor de prelucrare a siropului. . . uneori în celule existând chiar şi ouă sau puiet tânăr de trântori. La 1 litru ceai se adaugă 1 kg zahăr şi zeama stoarsă de la o jumătate de lămâie. şi de lungă durată şi.O metoda eficientă şi cu un volum necesar mai mic de muncă.În cazul apariţiei de larve bolnave de puiet văros sau locă se iau imediat măsuri de tratament.În cazul afectării stupinei de nosemoză .stupina va fi igienizată prin îndepărtarea fagurilor vechi sau cu pete de diaree. nu de fiecare plantă . în plus îI pot strica clădind în unele cazuri celule de trântor. Vasul cu plante şi apa fierbinte se lasă 5 minute la foc mic. Furajarea albinelor în scop de stimulare. luate în părţi egale. amplasaţi la marginea cuibului lângă ultima ramă de puiet. trei sau toate plantele indicate. flori de coada şoricelului (Achilia millefolium). Utilizarea streptomicinei în tratamente cu scop preventiv sau curativ este cu desăvârşire interzisă.Hrănirile stimulative de primăvară se fac cu sirop de zahar sau miere (apa + zahăr = 1:1 . pe măsura ce sunt terminaţi de crescut. care influenţează negativ desfăşurarea normală a creşterii puietului. de patru ori la interval de 5 zile. fagurii urmând a fi terminaţi de crescut la culesul următor. Astfel administrat. Plantele mărunţite se pun într-un vas emailat peste care se toarnă o cantitate mică de apă rece ca să se îmbibe. Infuzia la nevoie se poate face din una. în acest mod putem realiza începerea clădirii la mai mulţi faguri. Când infectarea cu locă cuprinde mai multe celule pe acelaşi fagure.la albinele doici: contingente mai mari vor lua în creştere puiet mai mult. mai ales la familiile cu mătci mai bătrâne.În situaţia în care se observă tendinţa depunerii de puiet de trântor. faguri care pot fi recoltaţi periodic. . frunze de mentă (Mentha p/per/ta). trebuie să fie scoşi din cuib şi înlocuiţi cu alţi faguri goi. uneori chiar mai intens. În acest caz fagurii destinaţi creşterii puietului . Familiile de albine vor fi mutate în stupi dezinfectaţi prin spălare cu apa şi sodă de rufe (carbonat de sodiu) 50 g la litru de apă caldă. administrate periodic şi repetat la un interval de 3-4 zile. în această perioadă există un cules de întreţinere. Aceşti faguri pot fi lăsaţi în locul respectiv până ce sunt clădiţi complet sau pot fi înlocuiţi cu alţi faguri artificiali doar după ce celulele au fost trase numai pe jumătate din înălţime. induce un plus de activităţi: . albine bolnave) împotriva acestei boli preparatul FUMIDIL B administrat conform prospectului.Administrarea în hrănitoare a porţiilor mici de sirop din zahăr călduţ creează o senzaţie de cules care. albine cu abdomenul destins. în unele cazuri. După ce se stinge focul se acoperă vasul şi se lasă timp de 30 de minute pentru a se produce extracţia principiilor active. e de preferat ca fagurele respectiv să fie scos la reformă şi topit. folosirea zaharului este permanentă. Pentru remedierea acestei situaţii. în plus. bazată pe instinctul de acumulare. Se administrează porţii de câte 250-500 ml (0.25-0. blocaţi cu păstură. buni de ouat. flasc. şerbet ori zahar candi nu se vor introduce în compoziţie streptomicină ori alte antibiotice.5 kg miere.În nici un caz acum în siropuri sau mai devreme în paste.

atât pentru evitarea blocării cuibului cu polen cât şi în vederea asigurării unor rezerve de polen necesare în perioadele lipsite de polen sau pur şi simplu în scopuri comerciale. plase. Această situaţie trebuie folosită cât mai intens cu ocazia reviziilor periodice a stării familiilor. luat de la familiile puternice şi introdus în familiile foarte slabe. familiile de putere medie ating mai repede o putere mai mare. . fără defecte şi dezinfectaţi. de cea mai bună calitate atât prin răzuirea directă cu ajutorul dălţii apicole a pieselor stupului.de regulă roi formaţi în anul anterior şi care. nucleele de împerechere etc. grile etc. Plantarea arborilor şi arbuştilor meliferi şi însămânţări de plante melifere. urmând a se dezvolta în timpul acestuia şi după. Daca nu s-a făcut atunci nu-i târziu nici acum. scop în care se scot faguri cu puiet căpăcit de la familiile foarte puternice (6-7 faguri cu puiet) şi se introduc în familiile de putere medie (4-5 faguri cu puiet). Se tratează fagurii depozitaţi. se aplica tratamentul contra varroozei. Organizatorice În cazul în care urmează ca stupina să se deplaseze în pastoral se pregătesc materialele necesare împachetării şi transportării stupilor. în vederea realizării unor cantităţi cât mai mari de propolis proaspăt. stupina ajungând la perioada de cules cu un efectiv mai mare de familii puternice. cu şanse puţine de supravieţuire prin forţe proprii. . Planul deplasării în pastoral trebuia definitivat încă din timpul iernii. care oricum nu se vor întări prea mult până la înflorirea salcâmului. Se condiţionează polenul recoltat prin triere şi uscare după care se conservă prin tratare cu tetraclorură de carbon sau prin menţinerea în congelator. . Cele cu mătci bătrâne.). cuştile de eclozionare. crescăturile şi resturile de ceară. din anumite motive au ieşit din iarnă foarte slăbite. fagurii necorespunzători din cuib.). iar pe de altă parte se poate evita intrarea prematură a familiilor foarte puternice în frigurile roitului.. scoţându-se toţi fagurii de prisos şi izolându-se cuibul cât mai bine din punct de vedere termic. Trebuie stabilit precis: câţi stupi vor fi transportaţi. De remarcat că merită a fi întărite doar acele familii care au mătci tinere valoroase . se pregătesc leţişoarele cu botci.De asemenea. În atelierul stupinei Se topesc fagurii reformaţi. cu aceeaşi ocazie rezolvându-se şi pregătirile stupilor în vederea unor eventuale deplasări ulterioare în stupărit pastoral. este bine să se monteze colectoarele de polen. cât şi prin folosirea unor colectoare speciale de propolis (pânze. se întocmesc şi se obţin vizele pe actele necesare efectuării acestei lucrări. Se fac lucrări pregătitoare pentru creşterea de mătci şi producerea de roi. în ce loc şi pe ce vatră temporară vor fi răspândiţi. contra moliei cerii. Se introduc faguri cu celule de trântori în familiile selecţionate. altfel puietul neacoperit de albine poate răci şi se pierde fără folos De aceea în asemenea familii se introduc fagurii cu puiet pe suprafeţe mai mici. care primesc puietul căpăcit.indiferent de cantitatea de puiet şi de miere pe care o conţine.Acest mod de unificare (întărire) nu are rost să se aplice la familiile mai slabe (2-3 rame cu puiet). În aceasta perioadă albinele au tendinţa de a strânge cantităţi mai mari de propolis cu care astupă eventualele crăpături sau spaţii goale dintre piesele stupului (rame. transvazarea făcându-se mai uşor dat fiind puterea redusă a familiilor de albine. în scopul menţinerii microclimatului optim creşterii puietului. În acest fel. Tot în această perioadă.În vederea valorificării optime a culesului de la salcâm poate fi executată aşa-numita uniformizare a puterii familiilor. În locul cedării puietului căpăcit se poate practica schimbul de faguri cu puiet. sau afectate de diferite boli. Se însârmează rame şi se fixează fagurii artificiali. defecte. Se execută de asemenea întărirea familiilor foarte slabe prin introducerea de puiet căpăcit cât mai aproape de eclozionare. mai bine se reformează şi se refac în decursul sezonului activ. Pentru aceasta este nevoie de două documente obligatorii: 1) Repartiţia de stupărit pastoral vizată de organele locale Romsilva şi 32 . urdiniş etc. podişor. Este bine ca tot acum să se treacă (transvazeze) familiile de albine în stupi curaţi. în locul fagurilor cu puiet căpăcit din familiile foarte puternice introducându-se faguri cu ouă şi larve tinere scoase din familiile de putere medie. de rezervă. La introducerea puietului se va avea grijă ca acesta să fie bine acoperit de albina familiei ajutate.

Neefectuarea la timp a lucrărilor. . bine întocmit care armonizează necesităţile cu posibilităţile garantează din start acţiunii de stupărit pastoral şansele cele 33 .Fireşte ca nu vom deplasa la salcâm (l. întărirea familiilor în vederea folosirii culesurilor timpurii (salcâm). mânerele. Asiguraţi spaţiul necesar pentru ouatul mătcilor. Aici este obligatoriu să avem în vedere rigidizarea stupilor înţelegând ca întreaga unitate de încărcătură a mijlocului de transport este asigurată prin legarea corectă cu frânghii. Deplasarea trebuie astfel organizată încât ea să decurgă în siguranţa.Recunoaşterea vetrelor temporare în masivele de salcâm trebuie efectuată din timp iar transportul propriu-zis este recomandat a se face în timpul nopţii.adică accesoriile cu care sunt dotate tipurile de stup îndeobşte folosite . .Deşi culesul de la salcâm se declanşează abia luna viitoare.Măsurile arătate se aplică numai în cazul familiilor sănătoase şi sunt contraindicate în cazul stupinelor infectate cu boli. În mijlocul de transport cu care se efectuează deplasarea nu vom uita să punem cântarul de control. Se ia cel mult un fagure cu puiet căpăcit la interval de 10 zile. Tijele şi fluturaşii de rigidizare (la stupii ME). . legate de tehnologia întreţinerii familiilor ca şi acţiunile organizatorice trebuie gândite şi înfăptuite din timp. Astfel nectarul pierde mai repede surplusul de apă ajungând să conţină până la 18-20% cât trebuie să aibă mierea maturată (de la 30-40% cât conţine iniţial nectarul florii de salcâm). fără incidente. folosiţi la o singură recoltă sau recent construiţi vor fi asiguraţi în totalitate. . Unii autori atrag atenţia ca volumul de faguri scontaţi ca faguri de recoltă trebuie să fie de 2-3 ori mai mare decât cei ocupaţi efectiv de mierea capacită care va reprezenta recolta propriuzisă. . . lucru pe care nu-l dorim nimănui. închizătoarele de urdiniş . În concluzie: . . Prin fagurii introduşi în schimbul fagurilor cu puiet căpăcit se oferă familiilor puternice spaţiul necesar pentru creşterea în continuare a puietului şi astfel se previne apariţia prematura a frigurilor roitului la familii puternice şi se întăresc totodată familiile slabe. executarea lor cu rabat la calitate în mod sigur se va reflecta negativ asupra recoltei stupinei. . remorci sau platforme) ca şi cu ajutorul unor mijloace de transport specializate este reglementat de acte normative care trebuiesc cunoscute şi respectate. Un plan realist. Se ştie că fagurii vechi. Se va acorda o deosebită atenţie întăririi familiilor ramase în urmă.mijloc de menţinere a puterii familiilor şi întărirea continuă a lor.La apariţia perioadelor lipsite de cules se recurge imediat la hrănirea suplimentară a familiilor . maronii alterează culoarea mierii de salcâm la care indicele colorimetric constituie o restricţie importantă şi definitorie pentru calitate respectiv pentru preţul de vânzare. De ce? Pentru că prelucrarea nectarului în timpul unui cules de mare intensitate şi de scurtă durată necesită un spaţiu mare în care să-şi găsească loc abundenţa de nectar reprezentată de picăturile care aduse şi regurgitate de albine se preling pe pereţii celulelor. Asigurarea polenizării livezilor de pomi roditori şi a culturilor de rapiţă de toamnă prin încheierea contractelor de polenizare cu proprietarii de livezi. Familiile slabe se întăresc cu 2-3 faguri cu puiet daţi odată. Asigurarea braţelor de muncă suplimentare.În luna aprilie. Altfel cei abilitaţi pot aplica amenzi. toate măsurile pregătitoare. echiparea platformei cu obloane sau înălţătoare. obiectivul principal îl constituie intensificarea la maximum a creşterii de puiet. II şi chiar III) decât familiile de albine puternice şi sănătoase adăpostite în stupi integri (fără crăpături sau dezmembrări).Transportul stupilor pe drumurile publice în mijloace de transport obişnuite (camioane. creşterii de puiet şi depozitarii nectarului şi polenului adus în stup.vor fi toate funcţionale. Pentru obţinerea ei vom asigura stupină cu stocul de rame echipate cu secţiuni. Nu uitaţi . cu puiet luat din familiile foarte puternice. sitele de ventilaţie.mijloace de frânare şi semnalizare care să funcţioneze ireproşabil.Corpurile de recoltă (magazine sau caturi) echipate cu ramele cu faguri noi sau deschişi la culoare.2) Certificatul sanitar-veterinar eliberat de medicul veterinar de la circumscripţia veterinară de care aparţine localitatea de unde se transportă stupii. document prin care se atestă starea de sănătate a efectivului stupinei. în special la culesul de la salcâm ca şi la celelalte culesuri de vara.Mierea în făguri (secţiuni) este un sortiment foarte apreciat şi bine plătit. .Luna aprilie este o perioadă de activitate deosebit de intensă de care depinde dezvoltarea normală a familiilor de albine şi rezultatele economice ale sezonului activ ce urmează.

.Matca tânără. intră chiar şi în frigurile roitului. Spre sfârşitul lunii. culesul de nectar şi polen. dar o matcă îmbătrânită. prelucrarea nectarului. rolul lui este ca prin tot ceea ce face corect şi la timp să asigure desfăşurarea nestânjenită a tuturor activităţilor din stupi. albinele tinere (doici) vor trece la creşterea puietului. Deci.Am conturat acest tablou pe care poate unii îl vor considera pe nedrept idilic întrebându-se: la ce serveşte imaginea evocată mai înainte? Ei bine. Este de fapt vorba despre o minunată coeziune a unităţii biologice care se comportă ca un organism viu. . familiile de albine s-au dezvoltat şi dispun de întregul potenţial productiv pentru valorificarea culesurilor din această perioadă. Pe zi ce trece această cantitate va fi din ce în ce mai mare. care sunt Acţiunile specifice În stupină 34 . Mătcile prolifice depun peste 2. în a treia decadă.Pe lângă hrana necesară. dar şi prin creşterea temperaturii care trezeşte la viaţă întreaga natură ce apare decorată în zeci de culori.000 ouă în timp de 24 de ore.În luna mai. eficient ca structură funcţională. şi în cele două luni următoare. Fireşte că şi matca depune ouă cu viteză accelerată. cel de salcâm.privind acel permanent du-te-vino de la urdinişul stupului într-o zi caldă şi senină. unele din ele. . atingând randamente de productivitate pe care inteligenţa managerială a omului nu a reuşit să o proiecteze. . . cu defecte (aripi sau picioare rupte) nu poate asigura dezvoltarea necesară acestei perioade. la un moment dat dezvoltarea familiilor de albine se apropie foarte mult de punctul de dezvoltare maxim şi uneori chiar atinge apogeul. Numai astfel finalul anunţat şi aşteptat: miere multă şi de calitate se va înfăptui. secreţia de ceară şi clădirea fagurilor. Locul apicultorului în această lună este în stupină. .chiar fără a fi apicultor . să o articuleze şi mai ales să o facă să funcţioneze într-o structură vie.Principalele munci efectuate de albine: creşterea puietului. a trântorilor şi totodată a întregii colectivităţi. ideea de la care am pornit vizează acum tocmai locul şi rolul apicultorului în fenomenul apicol complex care este relaţia om-albină-natură. Să aşteptam cu încredere culesul de la salcâm şi să fim bine pregătiţi pentru a-l valorifica la modul optim. De această realitate se poate convinge oricine .deci profitabil! mai A cincia lună calendaristică "florar" se caracterizează printru-un climat schimbător. prin depunerea lângă ouă a unei mici cantităţi de lăptişor de matcă amestecată cu miere.Deschizând stupul. depozitarea mierii şi păsturii se petrec simultan şi cu intensitate parcă mereu sporită. de bună calitate poate ajunge la asemenea performanţe. scoţând şi privind o ramă mişcările albinelor pot părea haotice şi de neexplicat pentru un necunoscător.mai mult să amplifice şi să accelereze ritmul desfăşurărilor din stup.Pe seama albinelor tinere crescute în lunile martie. în toată ţara înfloresc pădurile şi plantaţiile de salcâmi care asigură familiilor de albine un bun cules de nectar şi ca urmare realizarea unor importante producţii de miere marfă de cea mai bună calitate. cu un aport mare de proteine va fi garanţia unei generaţii de puiet de bună calitate şi în final asigură albine rezistente la uzura specifică creşterii puietului şi culesurilor de nectar. asigurarea temperaturii în cuib rămâne un factor important de care depinde creşterea unor generaţii de albine de bună calitate. dacă nu se iau măsuri de prevenire. după primul mare cules al anului.Odată depuse ouăle. proporţia între elementele care constituie hrana larvei fiind schimbată aproape în fiecare zi.mai bune de reuşită. O hrană de bună calitate.În majoritatea zonelor intensitatea creşterii de puiet atinge nivelul maxim.Dar un apicultor ştie că în acel superorganism care este familia de albine totul este programat conform unei legi de fier ce defineşte acel determinism care guvernează comportamentul individual respectiv biologia şi fiziologia fiecărei albine. ba chiar . a mătcii. la începutul ei sau ceva mai târziu. De aceea în familiile cu mătci de acest fel se pot observa botei de salvare sau de schimbare liniştită. aprilie şi începutul lunii mai. . Capacitatea mătcii de a depune ouă trebuie să fie secondată de capacitatea albinelor de a creşte un număr atât de mare de ouă. .

în toate cazurile fagurii destinaţi prelucrării nectarului şi depozitării mierii vor fi deschişi la culoare pentru a nu altera culoarea produsului. Acesta va indica prin diferenţele zilnice de greutate cât nectar aduc albinele în stup. pentru apicultorii interesaţi de valorificarea acestui produs. 1. La stupii orizontali se adaugă fagurii de strânsură sau. În nici un caz în sirop nu se va introduce streptomicină sau alte antibiotice. Pe măsură ce aceste rame sunt umplute cu ouă se vor introduce alte rame. cu unul sau doi faguri introduşi separat între două rame cu puiet. Numai astfel. transportul stupilor şi răspândirea lor pe noul amplasament se va proceda la anunţarea primăriei din localitatea pe raza cărora se află stupina sau stupinele. gata de eclozionare ridicaţi din familiile foarte puternice sau puternice. magazinul. în vederea respectării prevederilor legale privind protecţia albinelor. Asigurarea spaţiului de ouat se face prin spargerea cuibului adică introducerea periodică a ramelor în mijlocul ramelor cu puiet. Familiile slabe care. De asemenea familiile slabe se pot unifica. în aprilie a fost pe agenda de lucru ca urgenţa nr. Fagurii artificiali utilizaţi la lărgirea cuibului se recomandă a fi daţi la crescut o dată cu înflorirea pomilor fructiferi (de obicei la data înfloririi cireşului). . sunt un balast pentru stupină pot fi ajutate cu faguri cu puiet căpăcit. De preferinţă ramele trebuie să fie de culoare mai închisă. Oricum. în masivele de salcâm din sudul ţării (aşa-numitul salcâm 1) se produce înfloritul. Începerea creşterii primei serii de mătci pentru formarea roiurilor. Dintre stupii răspândiţi pe vatră . cât şi clădirea ramelor se vor face hrăniri stimulative cu sirop de zahăr în proporţie de zahăr:apă -1:1. ca orice fenomen natural are un început. la mijloc. Prin aceasta se previne la familiile donatoare intrarea în frigurile roitului. Este important să utilizăm la nivel optim potenţialul natural al albinelor de secreţie a cerii . Dacă iniţial lărgirea s-a făcut lateral sau bilateral faţă de centrul cuibului de acum se sparge cuibul. Lărgirea periodică a cuibului la început cu faguri crescuţi.Pentru stimularea pontei. tot prin spargerea cuibului sau lateral de cuib.potenţial puternic manifestat în această lună .se alege unul de putere medie şi se aşează pe cântarul de control. cu puiet de trântor căpăcit. Este unul dintre cele mai importante momente ale anului apicol. respectând întocmai tot ce s-a făcut la deplasarea iniţială (salcâmul 1). Mulţi apicultori practică pastoralul la salcâm 1.pentru a asigura zestrea de faguri ai stupinei. dacă există.cu 1-2 zile înainte de declanşarea înfloritului . Operaţiunile pregătitoare au fost descrise în calendarul pe aprilie. luate în evidenţă. buni pentru ouat este o operaţiune care a fost declanşată poate chiar din luna martie. Începutul lunii mai trebuie să găsească familiile de albine în plină dezvoltare. Desigur deplasarea succesivă a stupilor la masivele care înfloresc decalat în timp trebuie bine pregătita. Pregătirea şi derularea acţiunilor de stupărit pastoral vizează cu precădere marele cules de la salcâm. Nu este indicat a se introduce mai multe rame o dată. aşa cum am mai spus-o. .Pentru prevenirea intoxicării albinelor primăriile trebuie anunţate asupra locurilor unde sunt amplasate stupinele. un declin şi un sfârşit. Lărgirea cuibului este o acţiune care se desfăşoară periodic la câteva zile. Folosirea ramelor clăditoare pe lângă că aduce un plus de ceară ajută la combaterea parazitului Varroa jobsconi prin recoltarea fagurilor din aceste rame. mersul culesului care. 35 . familiile vor putea fi protejate în cazul aplicării unor tratamente fitosanitare cu substanţe toxice pentru albine. Înlocuirea anuală a 2/3 sau chiar 1/2 din totalul fagurilor este o manieră de lucru foarte bună prin care se evită perpetuarea unor agenţi patogeni. Numai astfel eventualele pierderi consecutiv nerespectării normelor de combatere a dăunătorilor din agricultură sau silvicultură vor putea fi revendicate în faţa organelor abilitate să vegheze la respectarea prevederilor care reglementează activitatea de stupărit pastoral. Ar mai fi de amintit că imediat după identificarea vetrei temporare.Având în vedere că în luna mai apare culesul principal la salcâm unde familiile trebuie să ajungă la o dezvoltare maximă este necesar ca în stupină să se acorde o mare atenţie lucrărilor de stimulare a dezvoltării acestora. înlocuirea mătcilor necorespunzătoare din stupină sau vânzare şi totodată începerea producerii lăptişorului de matcă. 2 şi chiar 3 ceea ce conferă şanse sporite de realizarea unor producţii mari de miere superioară. din care au mai eclozionat şi alte generaţii de puiet. un maxim. .În cursul acestei luni. Orice fel de hrăniri a familiilor de albine vor fi sistate cu cel puţin 10 zile înainte de declanşarea culesului. Echiparea cu magazine de recoltă a stupilor verticali cu magazin sau cu corpuri a stupilor multietajaţi este o operaţiune pregătitoare înainte de cules repetată dacă este nevoie în timpul culesului. Intensificarea ventilaţiei cuibului în timpul culesului de salcâm şi imediat după acest cules. Acolo unde puterea familiilor permite şi în funcţie de evoluţia culesului de nectar şi polen se pot introduce rame cu faguri artificiali la clădit.

Vasele şi uneltele cu care se lucrează (corpuri de stupi. Regăsirea unor plante cu importanţă meliferă mare şi foarte mare pe suprafaţa de aproximativ 3. . Sunt acţiuni care trebuie să se desfăşoare în condiţii de igienă perfectă. prevenirii roirii naturale şi preîntâmpinării ieşirii roilor. Dacă în primele două decade ale lunii. spumuirea şi depozitarea mierii se vor face în spaţii (camere) curate având grijă să nu depreciem calitatea produsului.Pregătirea vetrelor la masivele melifere. în cazul în care culesul este intens se vor recolta succesiv doar acei faguri cu miere ce a fost căpăcită pe cel puţin 1/3 din suprafaţa ramei.8 ha cât cuprinde un cerc cu raza de 3-3. doresc tuturor stuparilor ca stupii lor să fie în masivele de salcâm cu flori multe.De la început trebuie precizat că este necesar ca stuparul să aibă o conduită conformă cu manifestările biologice. obiectivul principal îl constituie întărirea continuă a familiilor de albine şi folosirea culesului de la salcâm. în apogeul sau aproape de apogeul puterii lor... condiţionarea şi depozitarea mierii. În cazul familiilor bolnave se aplică tratamentul pentru combaterea nosemozei. Fărâmiţarea excesivă prin roire naturală sau artificială slăbeşte familiile.. tăvi.. .cireşar. ceea ce înseamnă că stupii sunt puternici datorită numărului mare de albine care îi populează. Nu degeaba denumirea populară a lunii mai este Florar. alte vase vor fi atent curăţate şi dezinfectate înainte de utilizare şi bine spălate după fiecare acţiune).Recoltarea fagurilor. extracţia.5 km care are în centrul său stupina este un caz fericit în care amplasarea vetrei corespunde cerinţelor acestui optim economic despre care am mai vorbit.. Asigurarea rezervelor de polen prin folosirea colectoarelor de polen. bogate în nectar iar vremea să fie caldă şi însorită adică favorabilă culesului. . Flora spontană şi cultivată oferă culesuri abundente de nectar şi polen bineînţeles dacă speciile respective vegetează în perimetrul razei economice de zbor (circa 3.. Organizatorice: . t În stupină: . 36 . Descăpăcirea şi centrifugarea fagurilor. Nu uitaţi .Însamânţările de plante melifere.Întreţinerea semănăturilor. în ultima decadă se va da o deosebită atenţie menţinerii puterii familiilor. .. Depozitarea mierii până la vânzarea ei se va face în camere curate şi uscate. polen. Acţiuni sanitar-veterinare... site. În mai se pot manifesta unele boli ale albinelor. cuţite sau furculiţe de descăpăcit.Cum salcâmul este specia cea mai importantă. puietului văros şi a locei europene şi americane sau a celorlalte boli constatate.Prevenirea intoxicaţiilor. .. bidoanele.5 km) a albinelor cercetase şi culegătoare. iunie Familiile de albine se află acum. În această lună o abundenţă floristică de interes melifer oferă albinelor culesuri de nectar.Procurarea de bidoane/butoaie necesare conservării şi livrării mierii.Uscarea polenului. De aceea supravegherea stării de sănătate este la ordinea zilei. Se înţelege de la sine că şi condiţiile meteorologice trebuie să fie favorabile adică timp călduros. . . centrifuga.. În atelierul stupinei: . . ..Dezinfecţia localului.Trebuie reţinut că albinele bolnave nu aduc profit în stupină ci din contră produc pierderi iar măsurile de prevenire a bolilor se cer înfăptuite acum ca şi pe tot parcursul sezonului activ conform zicalei: "este mai uşor şi mai ieftin să previi decât să combaţi". Activitatea de depunere a ouălor de către matcă atinge sau ar trebui să atingă viteza şi intensitatea maximă. în luna solstiţiului de vară . strecurarea. mană şi propolis.Organizarea transporturilor la masive melifere şi polenizarea culturilor..

.Practic se procedează la despărţirea familiei în două jumătăţi. având de o parte şi de alta câte un fagure cu provizii. . dezvoltare accelerată devreme în primăvară. Albinele bătrâne se vor întoarce la stupul de bază iar în stupul în care se formează noua familie se va introduce o matcă fecundată sau o botcă gata de eclozionare. 3. se trec la extractor (atunci când nu există altă posibilitate pentru crearea de spaţii suficiente pentru prelucrarea nectarului şi depozitarea mierii proaspete). În 37 .fiziologice şi de comportament ale albinelor în corelaţie cu starea timpului şi a fazelor de înflorire a plantelor nectaro-polenifere. rezistenţa sporită la iernare.În această perioadă se pot forma nuclee pentru mătcile de rezervă necesare în sezon. blândeţe (comportament liniştit pe faguri). prolificitate mare (numărul de ouă depuse în 24 de ore). tendinţă scăzută la roire. familiile se aprovizionează cu faguri clădiţi şi artificiali. Pe toată durata culesurilor se asigură o bogată ventilaţie a cuiburilor. Aceasta înseamnă: 1. .Principalele criterii de selecţie urmărite în creşterea mătcilor sunt: instinctul de acumulare (relativ la cantitatea de miere şi păstură din faguri). clădirea fagurilor. rezistenţa a boli. Pentru aceasta urdinişurile se ţin larg deschise. atâtea câte vor fi pe parcursul sezonului activ.În timpul cercetării cuiburilor. Ceea ce trebuie însă subliniat este că maniera de lucru rămâne aceeaşi la fiecare recoltare şi extracţie a mierii. . care ar putea participa direct sau indirect la adunarea şi transformarea nectarului în miere. În această lună este în plină desfăşurare creşterea mătcilor în pepiniere specializate conform unui flux tehnologic riguros sau în stupinele apicultorilor care ştiu să crească mătci după o metodă gospodărească sau în mod profesional. Un mijloc eficient pentru dezvoltarea nucleelor constă în transportarea lor pe o altă vatră la extremitatea aceleiaşi localităţi sau în altă localitate (în afara razei economice de zbor a albinelor din stupină . . . . 5. Ca o regulă generală în timpul culesurilor abundente controlul stupilor se reduce la minimum pentru a nu deranja inutil albinele.Experienţa a dovedit cu prisosinţă că una dintre metodele de bază pentru creşterea randamentului culesului cu 40 până la 50% constă în introducerea în stupi la timpul oportun a fagurilor suplimentari sau a corpurilor cu faguri de strânsură. cantitatea şi aspectul puietului. Fagurii cu miere. 2.Dacă unele mătci prezintă defecte (epuizare. Mătcile de calitate vor asigura în stupină familii de albine cu capacităţi productive deosebite ceea ce ridică gradul de favorabilitate îndeplinirii optimului economic adică realizarea acelor producţii care stau la baza profitului exploataţiei apicole. în afară de cei cu puiet. prolificitate necorespunzătoare deşi nu sunt vârstnice). În timpul recoltării fagurilor şi extracţiei mierii respectarea condiţiilor igienico-sanitare este obligatorie. defecte fizice. În condiţii de cules asigurarea spaţiului pentru prelucrarea nectarului şi depozitarea mierii. Altfel un mare număr de albine.Această lucrare este hotărâtoare pentru dezvoltarea şi productivitatea ulterioară a familiilor de albine respective şi în primul rând pentru performanţele productive din anul următor. iar pe timpul căldurilor mari ventilaţia se asigură prin folosirea orificiilor din podişoare sau a scândurelelor de podişor prevăzute cu ţesătură de sârmă. Pentru a evita roirea naturală necontrolată există mai multe procedee de roire artificială descrise în toate cărţile şi revistele de apicultură. rămân pe la urdinişuri ca să asigure aerisirea cuiburilor. Una dintre ele numită roire artificială prin divizare constă în transvazarea într-un stup gol a 4 faguri bine populaţi cu albine şi puiet ridicaţi dintr-o familie puternică având cel puţin 9-10 faguri cu puiet şi 1618 intervale cu albine. 4. se recurge la înlocuirea lor pe loc sau în viitorul cât mai apropiat cu mătci de la rezerva stupinei sau achiziţionate anume în acest scop. Mersul culesului se urmăreşte zilnic prin diferenţele de greutate înregistrate la cântarul de control.

prelucrarea nectarului şi depozitarea mierii în celule şi mai puţine albine sunt prezente în activităţile de creştere a puietului. asigurarea la timp a stupinelor cu mijloace de transport. Acum este cea mai favorabilă perioadă pentru formarea familiilor ajutătoare. aspergiloza-puietul pietrificat ş. de o streaşină.a. Matca ieşită din botcă trebuie atent verificată înainte de a fi folosită. se asigură pe cât este posibil umbrirea individuală a stupilor. Aceasta din cauza 38 . diagnosticul şi tratamentul în vederea combaterii lor. Un roi aflat în zbor" poate fi oprit nu numai stropindu-l cu apă ci mai bine cu o rază de lumină captată de la soare cu ajutorul unei oglinzi. un cules abundent şi intens care actualmente nu mai are ca în trecut caracterul de scurtă durată.se măreşte cu 50% puterea familiilor şi se previne totodată roirea naturală iulie Familia de albine . recoltarea polenului de porumb. .) există indicaţii în prospectele medicamentelor specifice: Micocidin . Proiectând pe roi acest spot luminos albinele pierd simţul orientării şi. Se vor observa în amănunt: antenele. Codratin sau Locamicin. fără ca prin aceasta să pericliteze folosirea culesurilor următoare. O reprezentare grafică a puterii (numărului de indivizi) şi activităţilor din stup indică pe verticală un traseu descendent al curbei desfăşurate în timp. Organizatorice: pregătirea vetrelor de stupină la masivele melifere. Nu uitaţi . Alte boli care pot apărea în această lună. sau de o grindă a unei construcţii îşi păstrează căldura şi integritatea în nopţile reci şi chiar ploioase. adăposturi demontabile pentru stupărit pastoral şi alte accesorii. cum se diagnostichează şi tratează aceste boli (ascosferoză-puietul văros.zilele caniculare. 6.acest superorganism . activitatea principală din familie vizează cu precădere acumularea rezervelor de hrană pentru iernare. Bolile albinelor. pe orizontală. aspectul exterior în general şi dezvoltarea fizică. dacă stupina nu este aşezată într-o zonă umbrită. În atelierul stupinei: condiţionarea mierii. Un mijloc de bază pentru întărirea familiilor de albine îl constituie folosirea familiilor ajutătoare. Acestea din urmă. un fel de concurenţă între matcă şi albinele culegătoare.Un observator atent al fenomenelor ce se petrec pe ramele stupului poate vedea chiar un fel de luptă. Se consideră drept principală cauză a acestui comportament instinctul de acumulare care primează în detrimentul instinctului de înmulţire. Desigur. Fenomenul denumit "blocarea cuibului" apare evident la culesul de la floarea-soarelui. tratarea fagurilor din depozit contra găselniţei. procurarea de material lemnos necesar reparaţiilor şi confecţionării de stupi.. fireşte în condiţii de cules. Un roi strâns în ghem agăţat de o creangă. asigurarea braţelor suplimentare de muncă pentru lucrări în stupină şi ransporturi. intră în ultima parte a ciclului ei biologic. rame. ultimul segment al abdomenului. aterizează forţat pe sol sau pe cel mai apropiat suport.livrarea mierii. După fiecare recoltare a mierii se poate efectua un tratament cu Varachet conform indicaţiilor din prospect. executarea lucrărilor de întreţinere a culturilor de plante melifere sau furajero-melifere.cu un comportament riguros programat genetic traversează de obicei în această lună ultima parte a vârfului de sarcină despre care am mai vorbit. umplu un număr mereu mai mare de celule cu nectar şi polen astfel ca suprafeţele cu celule de faguri pentru ouat devin din ce în ce mai reduse. Aceste date sunt luate ca bază de acceptare sau rebutare. Prin unirea în toamnă a familiilor ajutătoare cu familii de bază din care au fost formate. asemenea unui avion în derivă. Aceasta înseamnă că un număr mai mare de albine participă la culesul.

Astfel. După efectuarea transportului şi amplasarea stupilor pe noua vatră se va proceda la anunţarea în scris a organelor locale a unităţilor agricole şi silvice din zonă asupra locului precis al amplasării stupinei şi după caz a adresei stuparului. Imediat după culesul de salcâm sau tei se pot forma roii artificiali căi ora trebuie să li se acorde toată atenţia astfel ca printr-o dezvoltare corespunzătoare. Controlul stării sanitar-veterinare a familiilor se poate face o dată cu ridicarea fagurilor de recoltă. tratarea fagurilor din depozit contra găselniţei. Chiar dacă după încheierea culesului de la tei stupina va fi deplasată in pastoral. acţiune cu acţiune. o scădere numerică a populaţiei stupului ceea ce face ca familia de albine să devină vulnerabilă la expansiunea. albinele care asigură termoreglarea cuibului (prin aducerea apei şi ventilaţie) vor fi mult mai puţine ele putând participa la alte activităţi (creşterea puietului. Recoltarea fagurilor şi extracţia mierii se vor face cu cea mai mare grijă. transportul şi depozitarea corespunzătoare a acestui produs care reprezintă plata eforturilor atât a albinelor cât şi a proprietarului stupinei. Pentru buna reuşită a acţiunilor de stupărit pastoral vor fi asigurate din vreme mijloacele de transport şi forţa de muncă suplimentară necesară manipulării stupilor. din diverse cauze la acest cules se produce o uzură accelerată a albinelor. colectarea polenului de porumb. la fineţe de deal iar în zona de munte.se va derula. Folosirea ramelor clăditoare pentru producerea de ceară. de zburătoare. la fiecare intervenţie în stupi va respecta măsurile de prevenire a acestui fenomen nedorit. extracţia (centrifugarea). miere şi polen ridicaţi din familiile foarte puternice care constituie nucleul de bază al stupinei. La apariţia primelor semne de boală. recoltarea seminţelor de plante melifere. specifică în această perioadă a acarianului Varroa jacobsoni. prelungirii în timp a fazelor de înflorire a lanurilor din acelaşi areal.o agendă încărcată ca şi în lunile precedente. Prevenirea şi combaterea furtişagului vor sta în atenţia stuparului care. însămânţări de plante melifere în mirişte . recoltarea şi prelucrarea nectarului). formate în lunile precedente prin adăugarea de faguri cu puiet.deci şi de la cel de salcâm câte 1-2 faguri cu miere căpăcită pentru fiecare familie. Se înţelege că este obligatoriu ca stupii să fie pregătiţi corespunzător fiecărei familii fiindu-i asigurat corpul sau corpurile suplimentare sau magazinele cu echipament de faguri destinat prelucrării nectarului şi depozitării mierii.Pe agenda de lucru a stuparului . . Controlul familiilor după ultimul cules de vară şi hrănirea suplimentară a familiilor în cazul lipsei de cules în natură (completarea rezervelor de hrană . Este de mare importantă recunoaşterea şi amenajarea judicioasă a vetrelor din masivele melifere cuprinse în planul de stupărit pastoral. în caz că se observă tendinţe de furtişag sau acesta s-a declanşat se vor lua imediat măsurile de combatere. ca urmare. 39 . Stupăritul pastoral . sunt înscrise următoarele: Acţiuni specifice În stupină Recoltarea fagurilor cu miere. să atingă nivelurile de putere şi rezerve de hrană proprii unei familii puternice. este indicat ca în fiecare familie să se lase 5-6 kg de miere ca rezervă de hrană.însămânţării plantei la date diferite şi. Lucrările de creştere a mătcilor continuă şi în această lună în conformitate cu secvenţele tehnologiilor aplicate în sistem gospodăresc sau intensiv. Organizatorice: organizarea transporturilor de stupi . de infestare cu acarieni se vor lua de îndată măsurile care se impun. Se continuă culesurile la tei.dacă nu s-a încheiat . Ventilaţia suplimentară a stupilor este o măsură binevenită mai ales în perioadele cu călduri excesive înţelegând că protejarea stupilor de razele puternice ale soarelui prin umbrire va sta în atenţia stuparului. De cele mai multe ori.Creşterea trăitorilor este îngrădită. până la intrarea în iarnă. în zilele toride. Lucrările efectuate trebuie să asigure toate condiţiile necesare pentru o valorificare în cele mai bune condiţii a culesurilor următoare în paralel cu acţiunile de polenizare a culturilor agricole entomofile.Mai ales la mătcile bătrâne se înregistrează o scădere a numărului de ouă depuse în 24 de ore sau într-o anumită perioadă de timp. În atelierul stupinei: condiţionarea mierii. iar uneori începe gonirea lor. la un alt cules. . . uzate sau necorespunzătoare cu mătci tinere (din acest an) selecţionate şi verificate. Apicultorul prevăzător va opri în depozit de la fiecare cules . Întărirea familiilor de albine noi. având în vedere toate regulile şi reglementările obligatorii. Înlocuirea mătcilor bătrâne.

Nu uitaţi . ireparabilă de altfel. iar albinele afectate creşterii puietului vor fi din ce în ce mai puţine.Uneori. august este o lună foarte importantă pentru că acum . cu precădere în zilele lipsite de cules natural. Totodată. In vederea menţinerii puterii familiilor. Acest fenomen este uşor de observat la astfel de familii care mai cresc trântori pentru a asigura fecundarea mătcilor tinere.Luând aceste măsuri. august Pentru apicultor. introducem într-o familie un fagure cu puiet tânăr necăpăcit şi a doua zi albinele trag (construiesc) botci de salvare trebuie să verificăm ca nu cumva familia să fi rămas fără matcă. familiile de albine ajung slăbite atât din punct de vedere al cantităţii de albine cât şi al calităţii mătcii. floarea-soarelui) familiile sunt lăsate la voia întâmplării. să acţioneze în direcţia manifestărilor fiziologice. fapt care contribuie la slăbirea exagerată a familiilor de albine. . din ziua recoltării mierii după începerea culesului mare. apare concurenţa între instinctul de acumulare şi instinctul de înmulţire.Este bine să ştim că . În urma culesului de mare intensitate de la floarea-soarelui. ele nu mai pot fi redresate până la sfârşitul sezonului. creşterea puietului se desfăşoară la un nivel corespunzător şi astfel familiile nu slăbesc.in cuib . aceste semne fiind evidente tot mai pregnant pe măsura trecerii timpului. Paralel se asigură umbrirea familiilor în cele mai călduroase ore ale zilei. bullet Dacă. . Ca urmare a acestui blocaj. datorită apropierii sezonului rece.. Acest blocaj apare ca urmare a manifestării pronunţate a instinctului de acumulare al familiilor. .Rezervele de hrană. este necesar ca. 2 sau 3 în aceeaşi celulă. Apicultorii cu experienţă cunosc fenomenul de blocaj al cuibului manifestat prin depozitarea masivă de miere în fagurii din cuib.stabilirea planului de reparaţii . Odată slăbite familiile de albine.Albinele nu mai cresc faguri şi nici puiet de trântori ( deşi se poate ca în zonele cu culesul de întreţinere. în tot timpul familiile vor fi hrănite suplimentar (zahăr tos administrat săptămânal). familiile se menţin în stare activă. o matcă uzată neputând face faţă concurenţei cu albinele culegătoare. respectiv mierea şi păstură sunt concentrate în jurul puietului dispus în centrul cuibului. care a înţeles diagnoza. în stupi apar semnele pregătirii pentru iernare. Astfel scăderea temperaturilor atmosferice nocturne determină ca albinuţele s-ă părăsească fagurii periferici ai stupului şi să se aglomereze în zona centrală a cuibului adică în zona fagurilor cu puiet. familiile să se activizeze. Aceasta are ca rezultat o diminuare a spaţiului de ouat al mătcii. bâzâitul plângător al albinelor este un semn cert nu numai al faptului ca familia este orfană (nu mai are matcă ci şi că avem de a face cu o familie bezmetică. în cursul lunii august apare de obicei un nou impuls de creştere fără însă a atinge nivelul de intensitate de la începutul verii. . Dacă în luna precedentă creşterea puietului a înregistrat o diminuare. dar şi mai puţin pregătite din punct de vedere fiziologic pentru traversarea iernii. se acutizează tendinţele de agresivitate şi de furtişag. Principalele secvenţe ale fluxului tehnologic care defineşte în această lună maniera de lucru in stupină sunt prezentate sintetic în continuare cu subtitlul: 40 . să crească încă trântori şi deseori să schimbe liniştit mătcile) în schimb propolizează intens mai ales crăpăturile stupilor şi spaţiile pe care se sprijină extremităţile leaturilor superioare ale ramelor şi câteodată chiar urdinişul. rezultând mai puţine albine cu corp gras format (albine de iernare)... în familii să se oprească suficiente rezerve de miere. organizarea de vetre la masivele melifere de luncă şi Delta Dunării. imprimat de ritmul caracteristic de viaţă al albinelor.se declanşează creşterea albinelor care vor traversa perioada de iernare sau altfel spus în stupi începe formarea generaţiei care va ierna. Scăderea creşterii de puiet poate fi accentuată de lipsa totală de cules şi de vremea excepţional de călduroasă. Lipsa puietului necăpăcit din familie este un semn aproape sigur al orfanizării. Esenţial pentru fiecare stupar este să cunoască şi să asigure toate verigile fluxului tehnologic prin care familiile de albine sunt menţinute la o putere cât mai mare (număr de albine) ştiut fiind că puterea familiei stă în mulţimea de albine care populează stupul. Cea mai mare eroare. care contribuie la diminuarea ouatului mătcilor sub limita normală. Calitatea mătcilor este foarte importantă în această perioadă. biologice şi de comportament ale familiei de albine înlesnind acesteia desfăşurările dictate în principal de instinctul de conservare a speciei. pentru a o împuternici. începe perioada creşterii albinelor de iarnă. . Astfel puterea familiei scade.Scăderea ouatului mătcilor şi a creşterii de puiet este un fenomen natural. iar în cazul extracţiei totale să înceapă imediat hrănirea în vederea completării rezervelor de hrană necesare iernării. Firesc este ca apicultorul. pe pereţii celulelor. Mătcile obţinute prin încrucişări consangvine (mătci împerecheate cu trântori fraţi) dau în descendenţă puiet puţin iar uneori din ouăle depuse jumătate dispar după 6 ore. eclozionate în această perioadă. când albinele sunt grăbite să-şi formeze rezervele de hrană. dacă lipsa de cules continuă. balanţa înclinându-se în favoarea acumulării. se face dacă după recoltarea mierii (tei. Ouăle depuse neregulat.

Pentru a elimina acest neajuns se procedează la reducerea cuibului care va fi format numai din rame bine acoperite cu albine Fagurii cu puiet gata de eclozionare şi cei cu miere puţină vor fi aşezaţi la margine sau. la intervale scurte în funcţie 41 .) şi înlocuirea ei cu miere. Dacă fagurele a fost complet însămânţat cu ouă. E o �miere grea�. Calitatea fagurilor respectiv al cuibului. Identificarea manei în rezervele de hrană. . pe cât posibil. Mai ales în timpul nopţii temperaturile scăzute determină o încetinire a ouatului mătcii. în intervalul de timp la care ne referim ca şi în cel următor. Calitatea nu este dată doar de vârstă ci şi de provenienţa mătcilor. se ştie. S-a dovedit cu prisosinţă că mătcile tinere depun mai multe ouă la sfârşitul verii şi chiar toamna decât cele vârstnice mai ales în cazul absenţei unor culesuri de întreţinere. Existenţa unor bune culesuri târzii de întreţinere poate determina blocarea cuiburilor prin depozitarea rezervelor de hrană în zona creşterii puietului. De asemenea. este cea mai bună. magazinele) cu miere la stupii verticali precum şi ramele de recoltă la stupii orizontali. Se urmăreşte optimul în: Calitatea mătcilor (reginelor) . operaţia se poate repeta la intervale de 5-7 zile sau chiar mai repede. se vor dispune după diafragmă de unde mierea va fi transportată de albine în cuib. . cu ocazia lucrărilor prilejuite de ultima extracţie a mierii.Este bine ca în această perioadă.presupune pricepere şi respectarea obligatorie a unor reguli îndeobşte cunoscute de stuparii cu experienţă. fără celule deformate sau de trântori. extragerea acestei mieri (nu este recomandată lăsarea mierii de mană în cuiburile de iernare deoarece. La fel ca în primăvară. De rezultatele acestui control depinde cum se vor desfăşura viitoarele acţiuni. Se recomandă mătcile selecţionate şi verificate obţinute prin metode gospodăreşti din familiile recordiste ale stupinei sau mai bine cele achiziţionate de la producătorii consacraţi de mătci ori din pepinierele de creştere specializate. . Activarea intensităţii şi prelungirea perioadei de creştere a puietului. prin bogăţia mineralelor conţinute încarcă intestinul albinelor. mătcile evită să depună ouă în fagurii noi care păstrează mai greu căldura. Trebuie însă avut în vedere distribuirea ramelor cu rezerve de hrană la marginile fiecărui corp organizându-se cuiburile în zona din mijloc. După terminarea culesurilor târzii.Se va începe acţiunea de revizie generală a familiilor pentru aprecierea rezervelor din cuib precum şi a calităţii mătcilor. după descăpăcirea mierii. Dacă nu există asemenea culesuri în zona de amplasare a stupinei sau lipseşte posibilitatea deplasării stupinelor în asemenea perimetre se recomandă efectuarea unor hrăniri stimulente. deblocarea cuiburilor se face prin introducerea în mijlocul cuibului a unui fagure clădit cu celule de albine lucrătoare.Acţiuni specifice În stupină . în cazul unor familii puternice ce ocupă două corpuri în stupi multietajaţi se practică procedeul inversării corpurilor. Deblocarea cuiburilor. Completarea rezervelor de hrană pentru iarnă. familiile să fie deplasate la culesuri târzii din păşunile şi fâneţele situate în luncile apelor curgătoare sau în zone inundabile pentru a-şi forma rezervele de hrană naturală care. culturile furajere din mirişti oferă un bun cules de întreţinere. Se va folosi siropul de zahăr în proporţie 1:1 (1 parte zahăr la o parte apă administrate în hrănitor în porţii mai mari sau mai mici. începătorii sau cei care nu au îndemânarea şi cunoştinţele necesare vor trebui să apeleze la ajutorul unui apicultor avansat. Aceşti faguri trebuie să fie lipsiţi de defecte şi. înlocuirea mătcilor bătrâne cu botci căpăcite sau chiar cu mâţei ce urmează a se împerechea după introducerea lor în familii. se vor ridica magazinele şi corpurile de recoltă (caturile. De aceea. Perioada sfârşitului verii şi începutul toamnei este intervalul de timp în care acceptarea mătcilor în unităţile biologice destinate schimbării se petrece cel mai uşor adică fără sau cu puţine manifestări de respingere. provocând diaree. preferabil de salcâm sau sirop de zahăr concentrat. Asigurarea căldurii în cuib. Concret. . în zona cuibului la stupii orizontali sau în corpul corespunzător la stupii verticali din cele două corpuri destinate pentru iernare se vor asigura faguri clădiţi în anul precedent în care au fost crescute mai multe generaţii de puiet. După restrângerea cuibului cu ajutorul diafragmei despărţitoare se procedează la împachetarea cuibului cu perniţe laterale iar deasupra podişorului se pune o salteluţă mai groasă. Tehnologiile moderne de creştere şi exploatare a albinelor prevăd înlocuirea anuală a jumătate din toate mătcile stupinei ştiut fiind că prolificitatea scade iar o matcă de 3 ani nu mai posedă o viteză de ouat mulţumitoare. Aceasta pentru că familia va rămâne fără puiet timp de 10-15 zile sau chiar mai mult iar unele familii pot rămâne uneori fără mătci din cauza pierderii lor la zborul de împerechere. Restrângerea spaţiului de ouat determină ca familii foarte bune în timpul sezonului activ să slăbească excesiv şi să ajungă cu o populaţie insuficientă pentru traversarea în bune condiţii a perioadei de iarnă. Introducerea mătcilor în familii este o operaţie care indiferent de metoda folosită . nu se recomandă. dacă se poate.

Supravieţuirea acestor albine se datorează şi faptului că ele participă mai puţin la creşterea de puiet şi la activitatea de cules de nectar.. Această perioadă se caracterizează prin aceea că numărul de albine. în lipsă turte cu polen sau înlocuitori (turte cu polen 30%). . Un mijloc eficient de întărire a familiilor în vederea iernării îl constituie folosirea familiilor ajutătoare. formate în cursul lunii iunie. lipidele compun rezervele necesare metabolismului iar proteinele vor intra în hrana larvelor şi a mătcilor în perioada rece când albinele nu culeg polen din natură. Nu uitaţi . urmărindu-se o dezvoltare corespunzătoare a lor prin hrăniri stimulative. se introduc l�2 faguri cu păstură. vor fi completate prin crearea condiţiilor optime în cuib pentru creşterea intensă de puiet.Măsurile de menţinere a puterii familiilor de albine. În atelierul stupinei: condiţionarea mierii : tratarea fagurilor din depozit contra găselniţei. În această perioadă. apoi cu Mavrirol produse de Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Apicultură. la care se dezvoltă acest organ specializat în acumularea de rezerve de proteine şi grăsimi.. Sezonul apicol nu se încheie o dată cu terminarea unui mare cules.de ritmul consumului.. deasupra diafragmei.Nopţile reci fac ca albinele să se strângă pe fagurii de puiet din mijlocul cuiburilor. Paralel cu aceasta vor fi înlocuite mătcile care nu ouă normal. luate în luna precedentă. Se impune reducerea volumului cuibului.Luna echinocţiului de toamnă . recoltarea seminţelor de plante melifere.data la care ziua este egală cu noaptea. formate în cursul lunii iunie. Se vor respecta întocmai indicaţiile cuprinse în prospectele acestor medicamente de mare eficacitate şi care se găsesc de vânzare în magazinele Apicola şi în farmaciile veterinare din întreaga ţară. Tratamentele de bază pentru diagnosticul şi combaterea varroozei se fac la început cu medicamentul Varachet. asiguraţi în lunile precedente. cu pricepere şi exigenţă maximă..calendarul marcând în 23 septembrie . Se va acorda o atenţie sporită familiilor ajutătoare. Deci se cere o maximă atenţie la prevenirea furtişagului sau. dacă fenomenul a apărut. . în august se află pe primul plan pregătirile pentru sezonul apicol activ al anului următor. Organizarea transporturilor la masivele melifere cu înflorire târzie. Aceasta se datorează modificărilor în structura biologică şi fiziologică a albinelor de iarnă. Pentru umplerea cu miere a unei singure celule albina trebuie să aducă de 17 ori nectarul în acea celulă. Corpul gras se dezvoltă numai la albinele de iarnă. împachetarea acestuia şi introducerea în mijlocul acestuia a fagurilor goi.. Glucidele sunt indispensabile funcţionării muşchilor. septembrie Odată cu venirea toamnei familiile de albine îşi încep pregătirea pentru iernare. prin unire cu nuclee cu mătci de rezervă. pe seama consumului de păstură. În zonele unde polenul din natură este insuficient se vor introduce rame cu păstură sau. iar în lipsa acestora Se administrează turte de polen sau înlocuitori. mătcile 42 .. Albinele crescute în această perioadă sunt diferite de cele eclozionate în timpul verii. protide şi lipide care alcătuiesc aşa-numitul "corp gras" situat în partea dorsală ca o căptuşeală sub învelişul chitinos. intensitatea creşterii puietului şi activitatea de zbor se diminuează. cărora până la unirea cu familiile de bază li se vor asigura condiţii pentru creştere intensă de puiet. Controlul situaţiei stupinei.Este bine să ştim că . In cazul lipsei de polen în cuib şi în natură. Furtişagul în stupină reprezintă una dintre cele mai primejdioase stări în existenţa oricărei familii de albine putând determina diminuarea ei. prin faptul că acestea pot trăi 7-8 luni spre deosebire de cele de vară la care durata medie de viaţă este de 35-45 zile. pentru anul următor. a mai multor stupi sau a întregului efectiv. . Toate lucrările fluxului tehnologic trebuiesc acum efectuate la timp. Organizatorice: Întocmirea planului de aprovizionare cu utilaje şi materiale. în care au crescut mai multe generaţii de puiet. el trebuie rapid şi energic combătut. se caracterizează ca o perioadă când la albinele de iernare se apropie de sfârşit acumularea în organism a unor importante cantităţi de glucide. aceasta garantând o bună traversare (fără pierderi) a sezonului rece şi un început bun în primăvara următoare.

. Hrănirile se fac în porţii mai mari sau mai mici .Încă o manifestare caracteristică acestei perioade constă în izgonirea trântorilor din stup. Cantitatea de larve din cuib este din ce în ce mai mică şi uneori spre sfârşitul lunii în stup nu mai există puiet. maxim sau sfârşit) după cum evoluează în arealul respectiv condiţiile meteorologice (temperatura aerului şi precipitaţiile). chiar de la începutul lunii. Tot legat de calitatea mierii care compune pachetul de faguri cu rezerve se recomandă ca mierea din stup să fie pe cât posibil de salcâm.administrând în hrănitor siropul de zahăr 2:1 având grijă ca la administrare să nu declanşăm furtişagul. constatate şi corect interpretate. fiecare trebuie să apeleze la un stupar care are deja consacrare în profesie. conduita apicultorului în faţa diverselor situaţii va fi diversă în funcţie de cele observate. Pentru a reaminti încă o dată lucrările principale din această lună care trebuiesc executate în stupină enumer pe scurt Acţiunile specifice: În stupină Strâmtorarea drastică a cuibului .în funcţie de viteza cu care albinele prelucrează şi depozitează hrana . Astfel matca va oua în aceştia stimulându-se astfel creşterea puietului. aceştia din urmă dând nu numai sfaturi ci orânduind practic pentru iarnă în tandem cu începătorul cuibul câtorva dintre familiile stupinei. Este deci de maximă importanţă ca toate pregătirile de iernare să se facă prin intervenţii corecte. 2. Înlocuirea mătcilor defecte sau epuizate. Desigur. .depun din ce în ce mai puţine ouă.cu ajutorul diafragmei la nivelul numărului de rame ocupate compact de albine. Echilibrarea rezervelor de hrană între familiile stupinei cu observaţia că pe durata sezonului rece cantitatea de miere necesară unei singure familii ca rezerve de hrană este de minimum 18-20 kg. bullet Asigurarea rezervelor de hrană până la nivelul necesarului obligă uneori pe apicultor să intervină cu hrăniri de completare. Stimularea se va face cu sirop de zahăr în raport de zahăr:apă = 1:1 sau 2.1. De asemenea se intensifică propolizarea cuiburilor. În condiţiile în care matca depune între 600-800 de ouă pe zi. este necesară intensificarea pontei prin crearea de spaţiu necesar ouatului. iar în condiţiile de lipsă de cules ponta poate înceta. Din totalul rezervelor cel puţin 50% trebuie să o reprezinte mierea. oferă stuparului acele constatări ce îi vor direcţiona toate acţiunile ce vizează iernarea fără pierderi şi menţinerea capacităţilor productive ale familiilor de albine în viitorul sezon apicol activ.Valorificarea unor surse târzii de cules asigură un plus de miere şi păstură în rezervele de hrană pentru iernare şi determină evitarea furtişagului în cazul administrării siropului de zahăr menit completării rezervelor. .Revizia amănunţită a stării flecarei familii de albine din stupină. Apicultorii începători sau debutanţi trebuie să apeleze la câte un coleg cu experienţă. Acolo unde este necesar se vor introduce 1-2 faguri goi închişi la culoare. Se vor scoate din cuib ramele cu miere şi polen şi se vor introduce după diafragmă. este o acţiune deosebit de importantă cu atât mai mult cu cât se realizează 43 .Apariţia unor culesuri de nectar şi polen poate spori activitatea familiei dar nu la intensitatea de la începutul verii. unde culesurile târzii sunt de mică intensitate sau lipsesc. căpăcită şi provenită numai din familii de albine sănătoase. Desigur. 3. Stimularea se poate face şi prin introducerea de rame cu miere şi păstură. executate în timp util. Legat de cantitatea şi calitatea rezervelor energetice (miere + sirop din zahăr) apicultorii sunt de acord că necesarul pentru iernare trebuie asigurat conform a trei principii şi anume: 1. În nici un caz nu se va lăsa în stup miere de mană pentru că aceasta favorizează apariţia diareii la albine. restul fiind formate din sirop de zahăr prelucrat de albine şi depozitat în faguri. Administrarea de stimulente nutritive este necesară mai ales în zonele de deal şi munte. Pentru 1 kg de albine sunt necesare minimum 10 kg rezerve glucidice. Amănunte despre pregătirea iernării sunt redate pe larg în capitolul "Pregătirea familiilor de albine pentru iernat" din "Iernarea familiilor de albine".Cele mai mari pierderi de familii de albine se produc în stupină în timpul sezonului rece. un cules de întreţinere ar fi binevenit dar vegetaţia de interes apicol se diminuează pe zi ce trece excepţie făcând zonele inundabile din luncile apelor curgătoare sau din Delta Dunării unde se mai găsesc specii vegetale de interes apicol aflate în diferite fenofaze de înflorire (început. .

În cazul hrănirilor intensive cu sirop de zahăr în cantităţi mari.Se iau aceleaşi măsuri pentru intensificarea creşterii puietului în familii. În această lună ca şi în luna următoare este necesar ca în cuib să existe rezerve suplimentare de păstură. recondiţionările. capacele. Corpurile stupilor. Dacă în cursul verii familiile trebuiau protejate de arşiţa soarelui.mai uşor decât vara. Este bine ca în nopţile mai reci cuibul să fie protejat împotriva frigului. Întocmirea situaţiei pregătirii familiilor în vederea iernării. crescut din suşe valoroase. în continuare. În această perioadă generaţiile tinere de albine. Completarea rezervelor de hrană pe bază de sirop de zahăr la sfârşitul celei de a 2-a decade a lunii septembrie uzează albinele pentru iernare indiferent de varianta de hrănire comparativ cu hrănirile timpurii. etanşeizările şi vopsirile respective. favorabile activităţii albinelor. Familiile slabe a căror bună iernare este pusă sub semnul întrebării vor fi unificate cu alte familii slabe sau fagurii cu albine lucrătoare proveniţi de la familiile desfiinţate se vor utiliza la împuternicirea unor familii de putere medie. Complicatul ochi compus al albinei îi dă acesteia posibilitatea să sesizeze aşa-numita lumină polarizată . Se va urmări ca materialul introdus să fie de calitate superioară. stupi. dezinfectarea şi vopsirea echipamentului vechi. Albinele hrănite cu sirop de zahăr invertit chimic au glandele faringiene şi corpul gras dezvoltate aproape cât cele hrănite numai cu miere. datorită diminuării ouatului mătcilor. procedându-se la reformarea şi topirea fagurilor vechi sau necorespunzători (rupţi.echipamentul de faguri al stupinei va fi verificat şi sortat. după soare. acolo unde este cazul. recondiţionarea. Stabilirea producţiei globale şi producţiei marfă la miere. mai ales în zonele de sud. se iau numai măsuri pentru menţinerea puterii acestora. Construirea şi asamblarea echipamentului nou (rame. de acum înainte vor trebui ţinute în plin soare pentru a stimula activitatea lor legată de creşterea puietului. se fac reparaţiile. În general. În atelierul stupinei: Dezinfectarea stocului de faguri din depozit contra găselniţei. . când temperatura mediului este peste 14 grade. Pe vreme închisă şi mohorâtă albinele se orientează în principiu. Tratamentele de toamnă pentru diagnosticul şi combaterea varroozei pot începe şi ele se vor efectua conform indicaţiilor din prospectul medicamentului Varachet (tratamentele se repetă de trei ori la interval de 7 zile. accesorii).cu defecte. Se va evita introducerea botcilor de roire sau botcilor de salvare. albinele umplu rapid celulele cu hrană astfel că la un moment dat încep să scoată şi ouăle depuse. 44 . Se triază şi organizează grupa familiilor de prăsilă. în zile cu soare). dezmembraţi sau mucegăiţi). Acestea depun ouă mai puţine şi ca rezultat consumul de polen pentru creşterea puietului este redus. desfiinţând practic ponta mătcii. podişoarele şi suporţii pe care stau stupii se verifică şi. Cea mai mare cantitate de polen există toamna în familiile cu mătci bătrâne. Repararea. sfârşitul lunii marchează încheierea perioadei favorabile întăririi familiilor. neocupate cu creşterea puietului. Folosirea în hrana albinelor a siropului de zahăr invertit cu 3 g %o acid citric asigură la intrarea în iarnă familii mai puternice cu 100-150 g albine faţă de hrănirile cu sirop de zahăr neinvertit. fundurile. ceară şi alte produse.fără de care nu pot rezista intemperiilor iernii şi efortului ce trebuie depus în vederea creşterii de puiet spre sfârşitul iernii. In stupinele unde există posibilităţi este necesară o reformă (înlocuire) de 25-50% a mătcilor cunoscând că o matcă poate fi exploatată în condiţii optime 2 sau cel mult 3 sezoane apicole.din luna august.pe care ochiul omenesc nu o deosebeşte în lumina difuză. Nu uitaţi . consumă mult polen care este necesar formării rezervelor de proteine în organismul lor (corpul gras) . Organizatorice: Organizarea reparaţiilor. De aici rezultă recomandarea de a nu administra sirop în doze mai mari de doi litri o dată dacă în cuib există ouă şi se cresc larve. Cu ocazia pregătirilor pentru iernat.

Dacă vremea este favorabilă (temperaturi mari. Din păcate în unele stupine se întâlnesc în această lună situaţii nedorite când. proaspăt eclozionate care antrenează la zbor şi albinele mai vârstnice este un fenomen cu efecte benefice asupra iernării şi stării de sănătate a familiilor. în raport cu repartizarea mierii în faguri. principalele lucrări obligatorii care asigură o bună iernare a întregului efectiv sau numai a unei părţi din el nu au putut fi executate corect şi la timp. În cazul unor familii slabe se poate practica iernarea în acelaşi stup (mai ales la stupii orizontali) a două familii separate printr-o diafragmă etanşă (oarbă. care cer ca în partea 45 . De aceea apicultorii pricepuţi aleg o vatră de iernare însorită aşezând stupii cu urdinişurile spre sud într-un amplasament şi o poziţie care îi protejează de vânturile şi curenţii reci. De aceea este bine ca în familiile unde se vor găsi rame cu ouă proaspete. temperatura ghemului se menţine în jurul valorii de 24-25 de grade.sau mai bine-zis nu au şanse . Se înţelege că. lată dar ce trebuie avut în vedere în cadrul a ceea ce am numit în calendar pe tot parcursul lunilor acestui an: Acţiunile specifice În stupină Strâmtorarea cuiburilor utilizând diafragmele la nivelul unui număr de rame integral ocupate de albinele care vor ierna. este o lună de miez de toamnă uneori cu zile calde care alternează cu perioade reci şi ploioase. Aceasta duce la o uzură mai mare comparativ cu situaţia când nu există puiet. numai în interiorul ghemului. Creşterea de puiet are nevoie de temperatura de 34-35 de grade. Din acest moment nu mai este indicată stimularea creşterii puietului deoarece aceasta se face în detrimentul albinelor doici din familii.Organizarea (orânduirea) cuiburilor pentru iarnă se face diferenţiat. . octombrie este o lună cu temperaturi de vară şi cer senin astfel că albinele tinere de curând eclozionate pot face primele zboruri în jurul stupinei. Menţinerea acestei temperaturi se face cu consum de energie de către albine. ţinând cont de faptul că în timpul iernii albinele compactate în ghem nu se deplasează pe fagurii laterali pentru hrană ci numai în sus pe fiecare interval dintre cei doi faguri vecini care găzduiesc albine. nepăsători şi întârziaţi la "apel". fireşte fiecare familie având urdinişul propriu. . albine ce se vor uza.Aranjarea fagurilor se face ţinând cont şi de principiile biologice ale dezvoltării pe verticală. . pe ultima sută de metri ca apicultorul întârziat să purceadă de îndată la efectuarea acelor acţiuni specifice pe care le-am consemnat mai ales în calendarele pe lunile august şi septembrie. momentul ales pentru aceste acţiuni va fi în orele amiezii în zilele calde şi însorite pe care Dumnezeu le oferă celor leneşi. În lipsa puietului. la modul concret.Ponta mătcilor se reduce considerabil (mătcile uzate nu mai au pontă sau se pot pierde) iar creşterea puietului în toate familiile de albine (în toate zonele ţării) se diminuează chiar şi în familii cu mătci tinere. Oricum. bullet O altă acţiune importantă este aranjarea (orânduirea) cuibului pentru iernare. . A zecea lună a anului. nefiind apoi capabile să treacă peste iarnă sau să asigure în primăvară creşterea de puiet. acesta întinzându-se pe suprafeţe nu mai mari decât o palmă pe 2-3 rame din centrul cuibului. un cules mediocru de întreţinere) sau familiile au mătci tinere. în unii ani. din diferite motive.să supravieţuiască traversând cu bine rigorile iernii Acum este momentul. pe ramele cu faguri din centrul cuibului mai pot fi găsite suprafeţe mici cu puiet căpăcit foarte aproape de momentul eclozionării. Familiile care nu s-au bucurat din partea apicultorului de atenţia corespunzătoare au şanse minime . împerecheate în august sau la începutul lunii precedente. Unirea nucleelor prea slabe şi introducerea mătcilor în cuşti în vederea iernării în afara ghemului. denumită popular "brumărel". mai ales în sudul ţării. acestea să fie scoase (în a doua perioadă a lunii şi dacă temperaturile sunt scăzute).Se consideră că zborurile albinelor tinere.octombrie Toamna este anotimpul în care pregătirea sezonului apicol din anul următor este în plină desfăşurare. pe măsura răcirii vremii la temperaturi mai mici de sub +8°C albinele se strâng în ghemul de iernare care se afânează desfăcându-se numai atunci când temperaturile exterioare cresc la +12°C .

Consumul total al unei familii medii se situează în jurul valorii de 7-8 kg de miere. pe vatra stupinei. în funcţie de resursele locale.5-2 kg din momentul începerii creşterii de puiet (de obicei în a doua jumătate a lunii ianuarie). Suplimentarea în primăvară a hranei cu zahăr va uza albina datorită prelucrării acestuia. Instalarea la urdinişurile stupilor a gratiilor contra şoarecilor ştiut fiind că pătrunderea în stup a rozătoarelor este o adevărată calamitate pentru familia respectivă. cu celule de trântori) şi topirea acestora (extracţia şi condiţionarea cerii). Consumul de hrană.a. se situează la 700-900 de grame pe zi. . se consideră. t Plantarea de arbori şi arbuşti meliferi (şi alte specii melifere perene) în grădini. de porumb. Mulţi apicultori folosesc ziarele vechi pentru păstrarea căldurii în cuib. Protejarea cuibului împotriva frigului. Tratamentele se fac respectând riguros indicaţiile din prospectele ce însoţesc medicamentele de uz apicol. Înlesnirea şi supravegherea zborurilor de curăţire. Cantitatea necesară ieşirii din iarnă este mai mare datorită consumului abundent din primăvară destinat creşterii puietului până la apariţia unui cules de întreţinere din natură. iar ca fagurii laterali vor fi aleşi cei mai plini.În cuib se vor lăsa numai fagurii acoperiţi complet cu albină şi care au cel puţin 1. cârpe sau bucăţi de polistiren expandat.de jos a fagurilor să existe spaţiu pentru puiet iar deasupra aşa-numitele coroane de miere. curăţirea şi dezinfectarea stupilor şi utilajelor eliberate. În atelierul stupinei: Sortarea şi reformarea fagurilor reformaţi.5-2 cm prin distanţarea ultimei scândurele a podişorului (la stupii orizontali). Deasupra podişoarelor şi lateral.se pun salteluţe umplute cu paie. în funcţie de puterea familiei. Deosebit de importantă este şi rezerva de păstură apreciindu-se drept suficientă o cantitate de 1. Este bine să ştim că … 46 . ca fiind necesare pentru o iernare corectă. consumul de hrană fiind mai mare în stupii unde aceasta nu există. aproximativ 16-20 de kg de miere în stup. La formarea cuibului se va avea în vedere ca îndeosebi fagurii laterali să aibă coroanele formate cel mult până la jumătate. rupţi.Modul de amplasare a fagurilor poate fi bilateral. Realizarea în cuib a unui regim termic optim se face prin împachetarea cuiburilor cu materiale termoizolante. În cazul stupilor multietajaţi se vor folosi doar corpurile în care există albină. De aceea. după diafragme. practicarea unei deschideri de 0. Pentru mai multe informaţii consultaţi "Iernarea familiilor de albine". Acolo unde este necesar. se vor completa rezervele de hrană. . Controlul stării utilajelor şi eliberarea lor în vederea reparaţiei. întoarcerea podişorului la stupii multietajaţi cu deschiderea spre marginea superioară a corpului.5 kg de miere. Dacă există mai mulţi faguri cu miere insuficientă aceştia vor fi trecuţi după diafragmă şi vor fi descăpăciţi pentru ca albina să transporte mierea în cuib. Protecţia stupinei împotriva curenţilor reci de aer şi a vânturilor predominante prin aşezarea stupilor la adăpostul unor clădiri. Protecţia stupinei contra vânturilor şi curenţilor. talaş. Organizatorice: depozitarea utilajelor şi materialelor. În cazul în care aceste cantităţi nu există în stup se vor completa cu miere din rezerva de faguri sau administrarea de sirop (acţiune începută în luna trecută. cea mai indicată fiind aşezarea bilaterală. garduri provizorii din tulpini de floarea-soarelui. bullet Asigurarea aerisirii stupilor se poate realiza prin: reducerea urdinişului corespunzător cu mărimea (puterea) familiei. central sau unilateral. în prima perioadă de iernare şi la 1. necorespunzători (vechi. Dispunerea stupilor pe suporţi într-o poziţie uşor înclinată pentru a preveni stagnarea apei pe fundul stupilor.5-2 kg pe familie. garduri din specii vegetale. Efectuarea a două tratamente obligatorii pentru combaterea varroozei cu Varachet sau alte medicamente specifice atunci când în familii puietul a eclozionat în totalitate. Executarea gropilor pentru plantarea arborilor şi arbuştilor meliferi. crearea de orificii de ventilaţie în podişor. stuf ş.sau pe terenurile disponibile.

În concluzie . intră acum la iernat. în urma unor laborioase experienţe aspectele de comportament a albinelor aglomerate în ghem. în spaţiul ghemului temperatura este cu 1-2"C mai mare decât temperatura aerului din afara stupului. în toate regiunile ţării. sprijin pe care nu-l oferă celulele de trântori care. Albinele convieţuiesc astfel în tot timpul sezonului rece până la începutul primăverii anului următor. f) radierea căldurii se petrece dinspre miez spre coajă. c) în coajă temperatura este de circa +8 .. puietul poate muri în masă din cauza frigului sau a înfometării. h) această temperatură tinde să se menţină constantă indiferent de temperatura exterioară sau cea din lada stupului.9°C şi în prima parte a iernării nu depăşeşte +25°C iar în a doua parte (la sfârşitul lunii ianuarie şi începutul lunii februarie) temperatura creşte şi se menţine la +34°C +36°C în zona centrală în care matca depune ouă şi se creşte puiet.A. întârziaţii trebuie să tragă tare.pe ultima sută de metri. Dacă în cursul lunii vor exista zile calde şi însorite (temperatura menţinându-se câteva ore la +13 . Succes tuturor stuparilor în acest final de sezon activ! noiembrie Ultima lună de toamnă este şi perioada în care familia de albine dacă încă n-a intrat.Ghemul de iernare reprezintă din punct de vedere biologic.cu grosime totală de 2-7 cm . fiziologic şi comportamental un tot unitar viu şi funcţional în care producerea căldurii. fără pierderi. un cercetător din S.Dacă albinele au intrat la iernat şi familiile au fost bine pregătite pentru sezonul rece să le urăm o iarnă uşoară. 47 .Menţineţi puterea familiilor de albine prin asigurarea liniştei desăvârşite şi prin protejarea vetrei de stupină contra vânturilor şi curenţilor. se ştie că sunt construite cu un diametru mai amplu. .bullet rezervele mari de polen în cuibul familiilor de albine înaintea iernării se constituie ca un semn de manifestare puternică a instinctului de roire în sezonul activ următor. i) în stup. având o formă sferică sau elipsoidală se formează în general pe fagurii dispuşi în dreptul urdinişului. Dacă pregătirile nu s-au terminat. a lămurit mai demult. albinele adună propolisul cu precădere toamna fixând cu ajutorul lui ramele.U.fiind în principal definit de aglomerarea albinelor în ghemul de iernare.se compune din mai multe straturi de albine care stau cu capul unele sub abdomenul altora ca ţiglele pe casă.+14°C) albinele pot efectua zboruri sumare de curăţire la care participă cu precădere ultimele contingente de albine proaspăt eclozionate. g) în centrul ghemului temperatura minimă este de circa +13. b) coaja ghemului . Nu uitaţi . vârsta ei. . albinele depun polenul numai în celule de lucrătoare fiindcă pentru a îndesa polenul au nevoie de un sprijin pe partea superioară a celulei. Aceasta asigură supravieţuirea familiei în condiţii adverse. asupra producţiei de miere şi ceară influenţează în primul rând calităţile (proprietăţile) ereditare ale maicii. obturând crăpăturile pereţilor interiori ai stupului ceea ce elimină pătrunderea curenţilor reci în incinta stupilor fenomen foarte periculos care perturbă grav capacitatea de termoreglare a ghemului în timpul iernii. comportamentul ei în timpul celor 5-6 luni . d) miezul aflat în centrul ghemului este compus din matcă şi albine care nu sunt atât de înghesuite unele în altele este mai afânat.+10°C. modul de îngrijire (întreţinere) a familiilor. abundenţa resurselor nectaro-polenifere şi condiţiile meteorologice care determină într-o măsură hotărâtoare profitul oricărei stupine. mozaicate cu porţiuni de puiet sănătos sau aparent sănătos.atunci când vremea permite . Acesta. din cauza locilor moare în zone limitate. difuzia ei şi constantele de temperatură se fac cu un randament (raportul consum energetic/efect termic) care întrece parametrii de eficienţă a ingineriei termodinamice umane.cât durează sezonul rece . e) căldura se produce intermitent prin consum de miere albinele emiţând periodic un bâzâit continuu frecându-şi în acelaşi timp picioruşele de restul corpului. Clayton Farrar. Principalele concluzii la care a ajuns sunt: a) ghemul este format din coajă şi miez.

. păsări. . Recondiţionarea. adăpost (stup) fără fisuri.j) la temperatura exterioară de +6°C . Analiza rezultatelor stupinei. Supravegherea mersului iernării prin vizite periodice în stupină. trepidaţiilor provocate de oameni. Controlul reparaţiilor. k) în raport de creşterile şi scăderile succesive ale temperaturilor atmosferice ghemul de iernare se strânge sau se afânează (se desface). Topirea şi condiţionarea cerii rezultată din fagurii reformaţi. Păstrarea ramelor cu faguri artificiali o perioadă mai îndelungată este influenţată de uscăciune. În atelierul stupinei Extracţia şi condiţionarea cerii.300 de celule. cu profesionalism şi dragoste de albine respectându-şi condiţia de stupar şi de om care. matcă tânără şi viguroasă. Plantarea arborilor şi arbuştilor meliferi. t La temperaturi mai mici de +8°C albinele amorţesc. El va fi însoţit mereu de aceste minunate 48 . ocrotind şi protejând albinele.000 în rama de stupi multietajaţi sunt circa 6. protecţia împotriva şoarecilor. termoizolarea cuibului. mijloace de transport.pentru mai multe informaţii. agenţilor poluanţi. Însămânţarea faceliei. Astfel ceara îşi recapătă aspectul lucios.+8°C ghemul de iernare este complet constituit. Apicultorii zgârciţi sau prea economi se înşeală. În fagurele STAS (435x300 mm) pe ambele feţe sunt circa 9. Reparaţia stupilor şi utilajelor.O iernare fără griji. şi-a ales drumul vieţii însoţind. sănătatea perfectă a familiei.. îndeplinind aceste condiţii stuparul poate fi liniştit că iernarea va decurge bine adică fără pierderi de efectiv şi fenomene nedorite. mai bine să rămână miere neconsumată în primăvară decât să nu ajungă în timpul iernii şi familia să sufere sau chiar să piară de foame. Organizatorice Procurarea de utilaje şi materiale.Funcţionarea ireproşabilă (optimă a ghemului este condiţionată de corectitudinea pregătirii familiilor pentru sezonul rece ceea ce în principal înseamnă: alegerea unei vetre de iernare corespunzătoare.. . aceasta bineînţeles dacă vremea permite întârziaţilor să facă ceea ce n-au făcut în timp util. de calitate bună şi accesibilă albinelor. coriandrului şi altele (sub zăpadă.------. înainte de a fi folosiţi prin introducerea în stupi aceşti faguri se ţin 1-2 minute la soare. Întocmirea graficului culesului din sezonul expirat. consultă Centrul statistic ------.100 de celule din care sunt bune (corespunzătoare) doar 7-8. liniştea perfectă în stupină adică absenţa zgomotelor. în mare.Pe agenda de lucru a apicultorului sunt înscrise în această lună următoarele Acţiuni specifice În stupină Completarea ultimelor lucrări sau secvenţe din lucrările pregătitoare pentru iarnă. animale. situaţii anormale şi fără intervenţii de avarie va bucura pe apicultorul care s-a preocupat din timp cu pricepere. t Procurarea de cărţi şi abonarea la revistele de specialitate. din clăditoare sau din descăpăceală. În iarnă intră albinele crescute în cursul lunii august şi începutul lunii septembrie dintre acestea multe trăind chiar până în luna mai. acesta este tabloul fenomenelor care se petrec în familia care traversează sezonul rece. Cele crescute în prima jumătate a lunii iulie sunt neviabile în perioada iernii. Strânsul seminţelor de la speciile forestiere. . Este bine să ştim că . Stimularea executării de albine a zborurilor de curăţire în însorite şi călduroase. curăţirea dezinfecţia şi vopsirea stupilor ca şi lucrarea anterior enumerată se fac în atelierul stupinei (dacă acesta există şi este amenajat corespunzător). Reformarea fagurilor de cuib se face după folosirea lor timp de 2-3 ani. asigurarea de hrană suficientă. Ridicarea calificării profesionale. la peste +38°C puietul moare iar la mai mult de +40°C mor toate albinele. adică după creşterea în ei a 10-12 generaţii de albine. Îndepărtarea grabnică a situaţiilor necorespunzătoare care se pot constata cu prilejul vizitelor. "ascultarea" stupilor şi interpretarea celor auzite.Sigur că procesul termodinamic este ceva mai complicat decât înşiruirea de mai sus dar. liber fiind.

Diferit de ceea ce se întâmplă cu majoritatea altor specii de insecte. Această operaţie trebuie executată rapid pentru a nu stresa inutil familia de albine. Conform datelor unor statistici multianuale putem accepta că în luna decembrie o familie de putere medie poate consuma până la 750-850 g de miere. . se va căuta cauza. Nu este deloc aşa şi vom vedea de ce atunci când vom enumera acţiunile specifice. 2. Controlul sumar presupune: ridicarea capacului (cu grijă. lună de lună.Coaja ghemului este formată din albine ce se mişcă din interiorul ghemului formând un strat protector.În miezul ghemului temperatura este mai ridicată cu 1-2 grade. Producerea căldurii necesare este asigurată de acestea prin contracţii ale fibrelor musculare toracice şi abdominale. aceasta putând fi generată de prezenţa rozătoarelor. în care activitatea albinelor se menţine la un nivel relativ ridicat. ca şi atunci când citeşte. care au o influenţă binefăcătoare asupra iernării. hrana fiind folosită exclusiv pentru menţinerea unei temperaturi constante în stup. Acesta trebuie să se afle sub leaturile superioare ale ramelor (fagurilor) cu miere. Practic ghemul se găseşte într-o continuă mişcare. .Chiar dacă . de asprimile iernii.Veţi menţine puterea familiilor de albine asigurându-le liniştea.datorită bunei pregătiri . Căldura trebuie produsă atât pentru necesităţile fiecărui individ cât şi pentru a menţine în interiorul stupului o temperatură constantă. Dacă situaţia se prezintă conform descrierii de mai sus se închide stupul cu aceeaşi atenţie existând siguranţa că albinele nu au necazuri şi iernarea decurge bine. De obicei în decembrie în toate stupinele cam aşa ar trebui să se petreacă lucrurile. . zgomote puternice. Scăderile periodice de greutate indică cu destulă precizie cantităţile consumate şi intervalul de timp în care s-a produs consumul. . fiind format din două unităţi distincte: miezul ghemului şi coaja. în jurul valorii de 28°C. prima lună de iarnă astronomică (21 decembrie .În această perioadă nu există creştere de puiet.cu temperaturi peste 13 grade. accesibilitate pentru albinele din ghem.Este de reţinut ca familiile slabe consumă mai mult decât cele puternice acest consum sporit fiind însoţit de o uzură mai accentuată a albinelor care iernează.Se recomandă controlul iernării într-una din zilele cu timp frumos înţelegând prin timp frumos o vreme calmă şi însorită .bine protejat contra intemperiilor . calendarul de faţă. în afara ei. .O metodă foarte bună de a tine situaţia sub control este ascultarea stupilor sau mai bine-zis a familiei. se emite şi se păstrează căldura astfel că albinele pot suporta gerurile cele mai mari. . Producerea de căldură în ghemul de iernare se face pe baza consumului de miere din rezerve. Oare am exagerat cu ceva referindu-mă la gândul bun şi fapta bună proprii stuparilor optimişti.rezervele de hrană îndeplinesc aceste trei condiţii esenţiale: 1. De asemenea consumul mare de hrană poate fi cauzat de neizolarea stupilor împotriva frigului. calitate bună.Datele experimentelor ştiinţifice ca şi observaţiile şi constatările multianuale ale unor prestigioşi apicultori posesori a zeci sau sute de stupi evidenţiază faptul consumului inegal de miere de la rezervele de hrană din stup. ridicarea salteluţelor. decembrie Ultima lună a anului. sau ciocănitori. pe site. Ghemul de iernare reprezintă o unitate fiziologică complexă. de gradul de etanşeizare a stupilor împotriva frigului . Dacă ghemul nu este format pe rezervele de hrană se vor scutura ramele cu albine pe ramele cu miere iar ramele goale se vor elimina. .Controlul consumului de hrană din perioada de iarnă se poate face prin menţinerea pe cântarul de control . 3. acasă în familie. fiind şi locul de iernare a mătcii. cantitate suficientă. . albinele au un comportament distinct şi propriu de iernare.data solstiţiului de iarnă când ziua are durata cea mai scurtă s-ar părea că este un interval de timp mort în care apicultorul n-are ce face.insecte atunci când se află în stupină.a unei familii de albine de puterea mijlocie (medie). Acest control auditiv se face fără deschiderea stupilor prin ataşarea urechii de peretele din faţă al stupului sau prin 49 . . Pe măsură ce temperatura fiecărui individ din coajă scade acesta se mişcă spre interior spre a se încălzi. perniţelor şi a podişorului (tot cu grijă şi observarea formei şi amplasării ghemului de iernare. Luaţi măsuri de stimulare a zborurilor târzii de curăţire. Acest consum depinde de puterea familiei intrate la iernat. Ele se aglomerează în acel ghem compact denumit ghemul de iernare în care se produce. fericiţi şi prosperi? Nu uitaţi .în general de corectitudinea pregătirii familiei şi a stupului pentru sezonul rece. .La familiile la care se observă un consum ridicat de hrană.

Vizitarea periodică . 50 .Zăpada afânată prin care aerul pătrunde cu uşurinţă şi care uneori poate acoperi stupii nu constituie un pericol pentru viaţa albinelor. . rulota apicolă. Pentru favorizarea zborurilor de curăţire din zilele frumoase se vor elimina. repararea. tăvi de descăpăcit.introducerea unui tub de cauciuc prin urdiniş şi ascultarea zumzetului care se aude din stup.De aceea. A nelinişti albinele.cel puţin săptămânal sau decadal a stupinei are şi un alt scop principal anume acela de a asigura liniştea deplină în incintă. În cazul în care se observă curenţi de aer rece se vor lua măsuri pentru protejarea stupinei. în atelierul stupinei. fără pierderi de efectiv. cap. dezinfecţia. Însăşi atelierul. O uşoară lovire a stupului intensifică zumzetul astfel că urechea exersată a unui stupar priceput poate interpreta corect felul şi durata emisiei sonore. fără zgomot întrucât obturarea urdinişului determină sufocarea albinelor.Orice zgomot sau mişcare din jurul stupinei este percepută de albine. lovirii sau răsturnării stupilor de către animalele domestice sau chiar de către hoţi ori alţi răufăcători înseamnă de fapt pierderi grave de efectiv. albinele moarte de la urdiniş (cu ajutorul unei sârme îndoită la unul din capete). frunze uscate sau pleavă pe care albinele care ies la zbor se pot aşeza şi odihni fără riscul de a înţepeni din cauza frigului. pe vatra de iernare ca şi în fiecare stup. Este ca şi cum un medic ascultă cu stetoscopul inima şi plămânii ciocănind cu degetul coşul pieptului pacientului aflat la consultaţie şi. . ceea ce determină o agitaţie mărită a acestora. vopsirea şi finisarea acestora în principal este vorba despre stupi. Dacă în decembrie sunt zile cu câteva ore mai calde şi însorite putem asista la zboruri de curăţire. a provoca deranjul lor datorită pătrundem şoarecilor în stupi. Tot ce nu corespunde este trecut la reformă. la urdiniş. centrifuge. prin instalarea de paravane. De aceea trebuie înlăturată orice sursă de zgomot din stupină. În funcţie de constatări se începe recondiţionarea acestora înţelegând prin recondiţionare curăţirea. pentru buna lor iernare. funcţie de ceea ce doctorul aude şi interpretează. Vechea zicală românească conform căreia "bunul gospodar îşi face vara sanie şi iarna car" este acum de actualitate în sensul că atelierul stupinei devine locul în care stuparul pregăteşte din timp tot ce-i va fi necesar în viitorul sezon activ. Lucrări ce se efectuează iarna în stupină Recomand. Înlesnirea zborurilor de curăţire este asigurată anterior dacă stupii au fost orientaţi cu urdinişurile spre răsărit. . De aceea eventualele intervenţii mai ales legate de lipsa sau inaccesibilitatea hranei vom încerca să le tratăm în calendarele lunilor următoare.ea cu succes a sezonului rece devine de neconceput Tocmai aici trebuie să apreciem locul şi rolul măsurilor de protecţie luate din timp ca şi necesitatea controlării îndeplinirii concrete a tuturor cerinţelor care asigură ceea ce îndeobşte denumim o iernare liniştită. topitoare solare. cu grijă. zgomotelor. mai ales apicultorilor începători. afumătoare. Fagurii şi ramele de la rezerva stupinei vor fi luaţi la mână astfel ca rezerva stupinei să fie completată numai cu rame şi faguri ce corespund exigenţelor. datorită atacului ciocănitorilor sau piţigoilor. .VI. remorca apicolă şi chiar pavilionul vor trece printr-o atentă verificare cu toate etapele ulterioare presupuse de constatările verificărilor. să citească literatura de specialitate şi dacă este posibil să facă aceste controale de iarnă sub îndrumarea unui apicultor consacrat şi priceput bucurându-se la faţa locului de competenţa dobândită după ani şi ani de practică a îndrumătorului. ambalaje de depozitare a mierii. existând pericolul epuizării rezervelor. O familie agitată va consuma astfel cantităţi mai mari de hrană. s-a format gheaţă aceasta se înlătură uşor. diapozitivelor din dotarea stupinei. la faţa locului. . în stupină.În luna decembrie stuparul harnic şi priceput are de lucru. dălţi. pagube care de obicei nu mai pot fi recuperate. la masa de lucru şi în reuniunile apicole el trebuie să fie prezent la următoarele Acţiuni specifice În stupină Controlul mersului iernării trebuie făcut concret.se procedează astfel numai dacă în ferestrele iernii apar zile calde şi însorite cu temperaturi de +12 +14°C care permit zborurile de curăţire. Oricum în decembrie situaţii anormale este puţin probabil să fie constatate. securitatea stupinei ca şi a fiecărui stup pe tot parcursul iernii este o condiţie fără de care traversa. Fiecare stup va fi atent observat şi ascultat procedând aşa cum este precizat în articolele amintite mai înainte. În atelierul stupinei Se verifică atent starea generală şi funcţională a tuturor uneltelor. Dar dacă stratul de zăpadă a prins pojghiţă sau pe scândurelele de zbor. utilajelor.Sigur că. pune diagnosticul si stabileşte tratamentul Despre interpretările emisiilor sonore pe care stuparul le recepţionează când ascultă stupii există relaţii lămuritoare în "Iernarea familiilor de albine". În cazul în care a căzut zăpada aceasta se înlătură de pe suprafaţa oglinzii stupului şi se presară paie. echipament de protecţie etc. de asemenea. cabana apicolă. datorită trepidaţiilor.

să zicem cel de la salcâm este aşteptat la 15 mai.nu mai puţin de 40 de zile până la culesul principal ... urmărind termenele optime . 51 . la formarea cuiburilor. Zălog (Salix cinereea). Zambilă (Hyacinthus orientalis).Un bun manager ştie să tragă concluzia analizând bilanţul stupinei şi bazat pe aceste concluzii poate întocmi un plan realist de activitate pentru viitorul sezon apicol activ. De exemplu. o reglează în acelaşi timp. Ouăle. Salcie căprească (Salix caprea). pretinde sau afirmă că le ştie pe toate greşeşte şi.. până în momentul ieşirii din stup a albinei zburătoare trec 40 de zile. Organizatorice: ridicarea calificării profesionale. urmare acestui fapt. în cea de a doua parte a iernării în cuiburi apare puietul şi. . Aninul negru (Alnus glutinosa).. Albinele din ambele familii vor fi atrase de căldură spre aceste rame. Toamna. Mierea ursului (Pulmonaria officinalis). familiile se pregătesc cu 6 săptămâni înainte adică începând cu prima decadă a lunii aprilie. Cea mai bună perioadă de citit şi recitit literatura apicolă nu trebuie irosită în van. Încheierea ramelor achiziţionate ca rame la pachet.Reformarea şi topirea fagurilor. Aceasta este o acţiune importantă care se face la masa de lucru cu pixul în mână şi eventual cu calculatorul alături. Prin protejarea vetrelor de stupină contra vânturilor şi curenţilor şi prin expunerea stupilor în plin soare. Apicultorul care asigură în toate condiţiile necesare unei ponte intense. Ulm (Ulmus campestris). Venitul sau profitul pe stupină se obţine scăzând totalul cheltuielilor din totalul veniturilor. în prima parte a iernării activitatea lor este redusă şi în familie este suficient aerul ajuns în stup prin zăpada afânată. Nu uitaţi Iernarea familiilor de albine în bune condiţii reprezintă premisa creşterii unui puiet de bună calitate. de regulă.va avea suficiente albine culegătoare capabile să valorifice profitabil abundenţa de nectar. Ghiocel (Galanthus nivalis). începând din ianuarie-februarie. familii. Cine crede. apicultorul trebuie să pună câte o ramă plină cu miere de o parte şi de alta a peretelui despărţitor al diafragmei. Arţarul american (Acer negundo).Este bine să ştim că . micşoraţi consumul de hrană şi uzura organismului albinelor Speciile nectaro-polenifere si lunile de inflorire martie: Alunul (Corylus avellana). Răchită (Salix viminalis). În apicultură este cunoscută Legea celor 40 de zile conform căreia din momentul depunerii oului de către matca fecundată. În stupii acoperiţi cu zăpadă albinele iernează bine.. procurarea de utilaje şi materiale. Viorea (Scilla bifolia). precum şi o dezvoltare de primăvară bună. . extragerea şi condiţionarea cerii este o acţiune care dacă nu a început poate începe. dacă culesul principal. se va dovedi că fudulia este păguboasă.. Se însumează cantitativ şi valoric producţiile de miere şi alte produse apicole inclusiv material biologic (roi.. Având aceste date bilanţul de venituri şi cheltuieli este aproape gata. recondiţionate este de asemenea o acţiune la ordinea zilei.. Cais (Armeniaca vulgaris). Analizând elementele de cheltuieli se poate uşor determina ponderea fiecăreia în totalul sumei cheltuite şi efectul asupra producţiei sub aspect cantitativ şi valoric. Condiţionarea şi valorificarea seminţelor de plante melifere. în cazul iernării a câte două familii într-un stup orizontal. După împerechere ele pot începe ouatul dar de multe ori albinele nu mai cresc acest puiet. mătci)obţinute în stupină în perioada sezonului apicol. elaborarea planului de îmbunătăţire şi folosire a bazei melifere în anul următor. sunt îndepărtate pe neobservate sau sunt mâncate de albine. însârmarea lor şi lipirea fagurilor artificiali pe ramele noi sau pe cele vechi. mai devreme sau mai târziu. Bănuţei (Bellis perennis). în această situaţie apicultorul îşi poate face o părere greşită conform căreia matca a intrat în iarnă neîmperecheată din cauza lipsei de trântori.. creşte necesarul schimbului de aer. La masa de lucru Se calculeaza cât mai exact cheltuielile efective pe anul apicol sau pe anul calendaristic expirat.. Salcie albă (Salix alba). Mătcile împerecheate la începutul toamnei pot fi de calitate. Piersic (Piersica vulgaris).

Fărâmiţarea excesivă prin roire naturală sau artificială slăbeşte familiile. Acesta este de patru stele (asteriscuri) adică are o pondere apicolă Foarte mare şi. Păpădia (Taraxacum officinale)". Arţarul tătăresc. Frasin (Fraxinus excelsior)*. Legendă . Facelia (Phacelia tanacetifolia)***. Drăcilă (Berberis vulgaris)*. Măceşul (Rosa canina)". Trifoi alb (Trifolium repens)***. Pin (Pinus sp. Salcia albă (Safe alba)*". Cătina albă (Mippophae rhamnoides)**. Mijlocie = **. în ultima decadă se va da o deosebită atenţie menţinerii puterii familiilor. prevenirii roirii naturale şi preîntâmpinării ieşirii roilor. Vioreaua (Scilla bifolia)*. Caprifoi (Lonicera tatarica)*.Pondere apicolă: Foarte mare =****. 52 . unele ca de exemplu arţarul tătăresc. Jaleş de câmp (Salvia nemorosa)*.aprilie: În aprilie începe sau continua înflorirea următoarelor specii melifere: Arţarul american (Acer negundo)*. Paltin de câmp (Acer platanoides)**. Cireş (Cerasum avium)**. Muştar de câmp (Sinapis arvensis)**. Salvia de câmp (Salvia protensis)**. Bănuţei (Bellis perennis). cele doua specii de paltin oferă şi culesuri de mană sau de la salcia albă şi cea căprească albinele adună pe lângă polen. Vişin (Cerasus vulgaris)**. Cireşul (Cerassus avium)". Mică = *. Cătina albă (Mippophae rhamnoides)". Păpădie (Taraxacum officinalis)**. Mac de câmp (Papaver dubium)*. Mărul (Malus domestica)". Ulmul (Ulmus campestris)".)**. Bănuţei (Bellis perennis)*. Mare = ***. Părul (Pirus sativa)". Păducel (Crataegus monogyna)**. Paltinul de munte (Acer pseudoplatanus)". Răpită de toamnă (Brassica napus var oleifera)***. Jugaştrii (Acer campestre)***. Gutui (Cydonia oblonga)**.În aceasta lună culesurile sunt în general definite drept culesuri de întreţinere dar de la speciile care intră în categoria ce are pondere apicolă mare sau mijlocie se pot înregistra uneori chiar culesuri de producţie ca de pildă în livezile de pomi fructiferi sau în vecinătatea lanurilor de rapiţă cultivată. Mac roşu (Papaver rhoeas)**. polen. Mierea ursului (Pulmonaria officinalis)*. Jugastrul (Acer campestre)*". . călduros cu albine sănătoase. Brad (Abies alba)"*. va fi marcat astfel:***. Răchita (Sa//x viminalis)". SALCÂM (Robinia pseudacacia)****. Corcoduşul (Prunus cerasifera)**. Păr (Pinus sativa)**. Sper într-un aprilie senin. Mierea ursului (Pulmonaria officinalis)*. Castan (Aesculus hippocastanum)**. . Rapiţa de toamnă (Brassica napus var oleifera)***. Catalpa (Catalpa bignonioides)*. mana şi propolis oferite de aceste specii spre binele albinelor şi spre binele şi profitul apicultorului.Aproape toate plantele enumerate oferă albinelor un cules de nectar şi polen. Prunul (Prunus domestica)". mai harnice şi bine pregătite pentru marele cules care vine: cel de la salcâm. Vişinul (Cerasus vulgaris)". . Sânger (Cornus sanguinea)**. Răpită sălbatică (Brassica râpa)**. (Acer tataricum)**. Rapiţa salbatică (Brassica rapa)". Mesteacănul (Betula alba)*. Căpşunul (Fragaria moschata)*. Paltinul de câmp (Acer platanoides)". Dacă în primele două decade ale lunii. Mesteacăn (Betula alba)*. Aceasta o doresc tuturor stupinelor şi proprietarilor lor. Măr (Malus domestica)**. Caisul (Armeniaca vulgaris)**. Zălogul (Salix cinerea)**. nectar. Viţa de vie (Vitis vinifera)***. Lucerna (Medicago saliva)**. mai: . mereu mai multe. mană şi propolis. Răpită de primăvară (Brassica râpa var oleifera)***. Molid (P/cea excelsa)***. jugastrul.În mai înfloresc sau continuă să înflorească speciile melifere (în ordine alfabetică: Arţar tătărăsc (Acer tataricum)***. Nu uitaţi . Salcâm mic (Amfora fruticosa)**. Mojdrean (Fraxinus ormus)**. Unele specii ca de pildă mesteacănul şi ulmul interesează albinele numai pentru polen şi mană. Salcia caprească (Salix caprea)"*. După denumirea populară (comuna) şi cea ştiinţifică am indicat ponderea (importanţa) apicolă prin asterisc astfel: **** (4 asteriscuri) înseamnă pondere apicolă foate mare. ** (două = pondere apicolă mijlocie şi în sfârşit * (un asterisc) = pondere apicolă mică. obiectivul principal îl constituie întărirea continuă a familiilor de albine şi folosirea culesului de la salcâm. *** (3 asteriscuri) înseamnă pondere apicolă mare. Zambila (Hyacinthus orientalis)*. luna viitoare.Oricum este important să cunoaştem şi mai ales să valorificam culesurile de nectar. Paltin de munte (Acer pseudoplatanus)**. Mahonia (Mahonia aquifolium)*. Cornul (Cornus mas)**.

Păducel (Crataegus monogymna)**. Dovleac (Cucurbita pepo)**. Coriandru (Coriandrum sativum)***. Răchitan (Lythrum salicaria)**.Floarea-soarelui (Helianthus annuus)****. Hrişcă (Polygonum fagopyrum)**. Lemn câinesc (Ligustrum vulgare)**. Pălămida (Cirsium arvense)**. Iarba şarpelui (Echium vulgare)**. Hurmuz alb (Symphoricarpus albuş**. Legendă . . Haina miresei (Polygonum baldschuanicum)*. Mătăciune (Dracocephalum moldavica)**. *** = Mare. Coriandru (Coriandrum sativum) ***. Sparceta (Qnobrychis vicifolia)*. Mac roşu (Papaver rhoeas)**. Castan (Aesculus hippocastanum)**. Teiul argintiu (Tilia argentea)****. Dovleac (Cucurbita pepo)**. Muştar de câmp (Sinapis arvensis)**. Căpşun (Fragaria moschata)*. Isop (Hyssopus officinalis)*. Catalpa (Catalpa bignoides)*. Rapiţa sălbatică (Brassica rapa) **. Jaleş de câmp (Salvia nemorosa)*. mană şi propolis. Trifoi alb (Trifolium repens)**. Sânger (Cornus sanguinea)**. Facelia (Phacelia tanacetifolia)***. Lucerna (Medicago saliva)**. Bănuţei (Bellis perennis)*. Busuioc lânos (Stachys lanata)**. Castravete (Cucumis sativum) *. Tei cu frunza mare (Tilia platyphyllos)***. Caprifoi (Lonicera tatarica)*.Cum salcâmul este specia cea mai importantă. Lucerna (Medicago sativa)**. Trifoi roşu (Trifolium pratense)**. ** = Mijlocie. * = Mică. . Salcâm mic (Amorpha fruticosa)**. Jaleş de câmp (Salvia nemorosa)*. Pepene galben (Cucumis mello)**. Izmă bună (Mentha piperita) *. Gutui (Cydonia oblonga)**. Păpădie (Ţaraxscum officinale)**. iunie: . Mac oriental (Papaver orientale)*. Roiniţă (Melissa officinalis)**. Salcâm (Robinia pseudoacacia)***. În această lună o abundenţă floristică de interes melifer oferă albinelor culesuri de nectar. Salcâm roz (Robinia neomexicana)***. Pepene verde (Citrullus vulgaris)**. Ridiche sălbatică (Raphanus raphanistrum)*. Ceapă seminceri (Allium cepa)**. Pin (Pinnus sp. Drăcilă (Berberis vulgaris)*. Sulfina albă (Melilotus allbus)**. Muştar alb (Sinapis alba)***. Zmeur (Rubus idaeus)****. Bumbac (Gossypium hirsutum)*. Mac de grădină (Papaver somniferum) *. Brad (Albies alba)***. Hrişcă (Polygonum fagopyrum)**. Ceara albinei (Asclepias syriaca)*. Limba mielului (Borago officinalis)*. Iarba şarpelui (Echium vulgare)**.)**. Fluturei (Gaillardia picta)*.)**. polen. Talpa gâştei (Leonurus cardiaca)**. Viţa de vie (Vitis vinifera)***. Salcâm roz (Robinia neomexicana)***. Pălămida (Cirsium arvense)**. Hurmuz roşu (Symphoricarpus orbiculatus)**. Floarea-soarelui (Helianthus annuus)****. Lavanda (Lavandula vera)**. Salvia de câmp (Salvia pratensis)**. Roiniţă (Melissa officinalis)**. Pepene verde (Citrullus vulgaris)**. Zămoşiţă (Hibiscus syriacus)*. Dalia (Dahlia sp. Soc (Sambucus nigra)*. Sulfina galbenă (Melilotus officinalis)**. Anghinarea (Cynara scolymus)*. Hurmuz alb (Symphoricarpus albuş**. Cicoare (Cichorium intybus)*. Teiul argintiu(Tilia argentea)****.Pondere apicolă: **** = Foarte mare. Răpită de primăvară (Brassica râpa var oleifera)***. Soc (Sambucus nigra)*. Tei cu frunza mică (Tilia cordata)***. Nu degeaba denumirea populară a lunii mai este Florar. Lemn câinesc (Ligustrum vulgare)**. Ceapă seminceri (Allium cepa)**.. doresc tuturor stuparilor ca stupii lor să fie în masivele de salcâm cu flori multe. Salcâm japonez (Sophora japonica)**. Facelia (Phacelia tanacetifolia)***. Sălcioara mirositoare (Eleaagnus angustifolia)*. Răpită sălbatică (Brassica râpa)**.Abundenţa floristică caracterizează această lună în care începe sau continuă înflorirea următoarelor specii (în ordine alfabetică: Albăstriţa (Centaurea cyanus)*. ţepuh (Stachys palustris)**. iulie: . Glădiţă (Glenitschia triacanthos)**. Muştar alb (Sinapis alba)***. Zburătoare (Chamaenehon angustifolium)*** Zmeur (Rubus 53 . Caprifoi (Lonicera tatarica)*. Mac roşu (Papaver rhoeas)**. Muştar de câmp (S/nap/s arvensis)**. Trifoi roşu (Trifolium pratense)**. Busuioc lânos (Stachys lanata)**. Pepene galben (Cucumis mello)**. Butoiaş (Oenanthe aquatica)**. Tei cu frunza mică (Tilia cordata)***. Zămoşiţă (Hibiscus syriacus)*. Tei cu frunza mare (Tilia platyphyllos)***. Busuioc de mirişte (Stachys anaua)***. Păpădia (Taraxacum officinale)**. Busuioc de baltă. Mac oriental (Papaver orientale)*. Cenuşer (Ailanthus glandulosa)". Ridiche sălbatică (Raphanus raphanistrum)*. bogate în nectar iar vremea să fie caldă şi însorită adică favorabilă culesului. Mac de câmp (Papaver dubium)*. Cătina albă (Hippophae rhamnoides)**.Iulie este o lună în care încep să înflorească sau îşi continuă înflorirea următoarele specii spontane sau cultivate de interes apicol (în ordine alfabetică: Albăstriţa (Centaurea cyanus)*. Talpa gâştei (Leonorus cardiaca)**. Haina miresei (Polygonum baldschuanicum)*. Limba mielului (Borago officinalis)*. Salvia de câmp (Salvia pratensis)**.

Hurmuz roşu (Symphoricarpus orbiculatus)**.. maxim.. ** = Mijlocie. * = Mică. Sulfina galbenă (Melilotus officinalis)***. * = Mică. Trifoiul alb. Cicoare (Cichorium intybus)*.. cel cu frunza mică. . Roiniţă (Melissa officinalis)*. august . ţepuh (Stachys palustris) *. Topinambur (Helianthus tuberosus)*. ţepuh (Stachys palustris)**. Trifoi alb (Trifolium repens) **. Pepene verde (Citrullus vulgaris)*. Teiul argintiu. Jaleş de câmp (Salvia nemorosa)*. Lavanda (Lavandula vera)**. Mătăciune (Dracocephalum moldavica)*. Muştarul alb.Pondere apicolă: *** = Mare. Butoiaş (Oenanthe aquatica) *. ** = Mijlocie. Păpădia (Taraxacum officinale)*.Ponderea apicolă: **** = Foarte mare. Izmă bună (Mentha piperita)*. Iarba şarpelui (Echium vulgare)*. Lucerna (Medicago saliva)*. Dalia (Dahlia sp. Zburătoare (Chamaenerion angustifolium)**. Facelia (Phacelia tanacetifolia) **. Trifoi alb (Trifolium repens)**.)**. Păpădia (Taraxacum officinale)**. Hurmuz alb (Symphoricarpus albuş*. Cicoare (Cichorium intybus)*. Nalba de grădină (Althaea rosea)*.În septembrie numărul acestora este diminuat faţă de lunile anterioare. * = Mică. Busuioc de mirişte (Stachys annua)***. Haina miresei(Poligonum baldschuanicum)*.Pondere apicolă: *** = Mare. Numărul acestora se restrânge drastic pe măsură ce vremea se răceşte. în zborurile lor. Steluţa vânătă (Aster amellus)*. Dovleac (Cucurbita pepo)**. Muştar de câmp (Sinapis arvensis)**. Dalia (Dahlia sp. în funcţie de condiţiile meteorologice şi de zona geografică în această lună. Ceara albinei (Asclepias syriaca)*. Mac de grădină (Papaver somniferum)*. Hrişcă (Polygonum fagopyrum)*. Ridiche sălbatică (Raphanus raphanistrum)*. Cicoare (Cichorium intybus)*. Busuioc de mirişte (Stachys annua) ***. Facelia (Phacelia tanacetifolia)***. Răchitan (Lythrum salicaria)**. Topinambur (Helianthus tuberosus)". Hurmuz roşu (Symphoricarpus orbiculatus)*. Nalba (Malva silvestris)*. Pepene galben (Cucumis mello)*. albinele mai pot întâlni în diferite faze de înflorire următoarele specii (enumerate în ordine alfabetică: Albăstriţa (Centaurea cyanus)*. Lavanda (Lavandula vera)*. Legendă .Legendă . arborele de miere (Evodia hupensis)** Facelia (Phacelia tanacetifolia)**. Sulfina albă (Melilotus allbus)*. Păpădia (Taraxacum officinale)". Trifoi roşu (Trifolium pratense)**. *** = Mare. Steluţa vânătă (Aster amellus)*. Anghinarea (Cynara scolymus)*. Răpită sălbatică (Brassica râpa)*.)**. * = Mică. în ultimele fenofaze de înflorire se mai găsesc în această lună următoarele specii (enumerate în ordine alfabetică: Bănuţei (Bellis perennis)*. Sulfina albă (Melilotus allbus) *. Busuioc de baltă. 54 . Răpită sălbatică Brassica râpa)**.Acestea sunt: Anghinarea (Cynara scolymus)*. . Cenuşer (Ailanthus glandulosa)*. septembrie: .)**. Sulfina galbenă. Pălămida (Cirsium arvense)*..Pondere apicolă: **** = Foarte mare. Salcâm roz (Robinia neomexicana)**. Muştar de câmp (S/nap/s arvensis)*. În pepinierele în care vegetează aceste specii este locul albinelor care vor culege pentru ele şi pentru stupar miere multă şi de calitate. Dalia (Dahlia sp.Legendă . Zburătoarea şi Zmeurul. Busuioc de baltă. Bănuţei (Bellis perennis)*. . Hurmuz alb (Symphoricarpus albuş**. Evodia. Dovleac (Cucurbita pepo)**. Sulfina galbenă (Melilotus officinalis)**. Lucerna (Medicago saliva)**.August este luna în care mai multe specii de interes apicol se află în diferite fenofaze de înflorire (început.idaeus)****. De aceea acţiunile de stupărit pastoral sunt la ordinea zilei. Isop (Hyssopus officinalis)*. Ridiche sălbatică (Raphanus raphanistrum)*. Steluţa vânătă (Aster amellus)*. Trifoi alb (Trifolium repens)*. sfârşit). Busuioc lânos (Stachys lanata)**. Salcâm japonez (Sophora japonica)*. Castravete (Cucumis sativum)*. Lucerna (Medicago sativa)**. Busuioc lânos (Stachys lanata) *. ** = Mijlocie. *** = Mare. Trifoi roşu (Trifolium pratense)*. Legendă . Zămoşiţă (Hibiscus syriacus)*. Castravete (Cucumis sativum) *. Răchitan (Lythrum salicaria)**. Jaleş de câmp (Salvia nemorosa)*. Haina miresei (Polygonum baldschuanicum)*.Din această enumerare rezultă că speciile cu pondere apicolă Foarte mare şi Mare sunt: Floarea-soarelui. Fluturei (Gaillardia picta)*. Pepene verde (Citrullus vulgaris)*". Fluturei (Gaillardia picta)*. Pepene galben (Cucumis mello)**. cu frunza mare. ** = Mijlocie.

Se folosesc doze de 2-2..in lipsa unui cules suficient ca familia sa stranga suficienta miere (ani secetosi sau din alte cauze) 2.punem in vas apa necesara si apoi turnam zaharul in reprize.Hranirea si stimularea roiurilor : in doze zilnice de 200 g sirop/zi pana la aparitia unui cules natural.Se administreaza dupa nevoi. in cazul in care.Vasul cu amestecul rezultat se aseaza pe aragaz si se ferbe la foc moale.la 3/2.vara sau toamna .amestecand continutul pana la dizolvarea totala. APIFONDA. din diferite motive. 4.adica 1 litru apa si 1 kg zahar rezulta 1.stimulare in primavara : cu sirop 1/1. 3. Acestea din urma se foloosesc conform prospectelor ce insotesc produsul. Insistam asupra faptului ca zaharul trebuie dizolvat total. 2/1.dupa care se ia vasul de pe foc si se inglobeaza in reprize prin amestecare zaharul. voi prezenta cateva retete pe baza de zahar. Ideal ar fi ca pentru hranirea suplimetara sa se foloseasca miere.primavara. Aceasta metoda este mai practica si mai rapida. Mod de folosire : Completarea rezervelor pentru iernat: aceasta lucrare incepe pe 1-5 august si are ca termen de finalizare data de maxim 20-25 august(cu cat mai repede cu atat mai bine).. se foloseste zaharul sau diferite produse aparute pe piata cum ar fi: APIINVERT.2 litri apa. Insa cum aceasta lipseste. In ceea ce priveste zaharul. concentratie 2/1 in doze mici.Amestecand cele doua produse se constata ca zaharul este bine umezit iar apa nu balteste.La 1/1.Hraniri medicamentoase de primavara.1 kg.Completarea cu sirop se face dupa ce s-a reorganizat cuibul urmarindu-se in special capacirea mierii depozitate.in caz contrar aparand cristalizarea "mierii". hrana a fost insuficienta.zilnice. APIMEL. fara a avea pretentia ca le cunosc pe toate sau ca sunt standard: Este un inlocuitor al mierii. Hraniri de salvare.Siropul de zahar se prepara in urmatoarele concentratii:1/1 .la roi.6 l sirop de zahar.8 litri sirop de zahar. 3/2.Siropul nu se fierbe sub nici un motiv.zahar si 0.Nu trebuie sa grabiti fierberea.O operatiune foarte importanta este indepartarea cristalelor de zahar(cu o carpa uda si stoarsa) ce se depun pe peretii vasului. Adaugati 2 g sare de lamaie/litru sirop pentru o buna invertire a zaharului.etc.2 litri sirop de zahar.insa trebuie stiut ca in ce priveste calitatea este sub miere. Concentratia siropului este mai avantajoase atat pentru albina cat si pentru crescator in proportie de 2/1 sau 3/2.concomitent cu reducerea cuibului si impachetarea de primavara. Prepararea siropului la cald se face incalzind apa necesara pana la fierbere.pentru completarea rezervelor necesare iernarii. 55 . avand in vedere ca are albina culegatoare putina si hrana deasemenea. pentru stimulare sau.Hranirea suplimentara In general.Durata fierberii este de 15-30 min.adica 2 kg zahar si 1 litru apa rezulta 2.Hraniri de stimulare la sfarsitul verii (august) . acesta se da familiilor de albine sub forma de sirop.In schimb la completarea rezervelor de hrana in decursul primaverii sau in cazul hranirilor medicamentoase se foloseste siropul in concentratie de 1/1.functie de taria focului. In cele ce urmeaza. Serbetul de zahar (uz apicol) Mod de preparare : Se amesteca intr-un vas emailat sau din inox.Acest lucru se impune prin aceea ca la concentratiile mai reduse albinele consuma mai mult zahar pentru prelucrarea siropului "mierea" (20% zahar in cazul concentratiei 1/1 si numai 10% in cazul concentratiei 2/1). concentratie 1/1 conform prospectului. hranirea suplimentara se face in urmatoarele cazuri cunoscute de mine: 1. la 2/1.O indicatie care trebuie respectata intotdeauna:nu fierbeti siropul pentru ca aveti toate sansele sa cristalizeze.Alte situatii de urgenta aparute in stupina.Cand preparam siropul la rece.adica 3 kg zahar si 2 litri apa rezulta 3.spuma rezultata(la inceput) se indeparteaza.Perioada de folosire este cuprinsa intre debutul primaverii (1-10 martie) si inceputul toamnei(maxim 15 septembrie). De retinut : Cea mai avantajoasa concentratie este 2/1 sau 3/2.5 litri de sirop 2/1 sau 3/1 sau doze mai mari daca albinele reusesc sa preia cantitatea." Mod de preparare : Siropul de zahar se prepara la rece sau la cald.

cand acesta ramane inchegat pe lingurita.Vom sti ca amestecul ajunge la concentratia optima.apa 0.Odata cu trecerea timpului se constata ca solutia devine opaca. Ceaiuri medicinale sunt benefice albinelor.trebuind sa rezulte un produs de consistenta aluatului.Dupa topire.zaharul pudra este un component de baza. nu lichefiem mierea la flacara directa.Protofil.unde albinele au acces direct. la fel cum am procedat in cazul serbetului simplu.racim amestecul pana la 40-50 grade C si amestecam cu o lingura mare de lemn pana la formarea serbetului.etc. se controleaza concentratia siropului.In acest moment se ia vasul de pe foc si se introduce in apa sa se raceasca usor(70-80 grade C). care se poate macina cu o rasnita universala(manuala sau electrica).lichefierea mierii zaharisite Obtinerea zaharului pudra : In diferitele retete.apoi se albeste.5 cm.Doua sunt regulile de baza in aceasta lucrare : nu incalzim mierea mai mult de 45 grade C . isma .pentru ca altfel albinele nu consuma cristalele mari si se inregistreaza o mare risipa de hrana.pentru a nu se prinde de fundul vasului. Mod de administrare : Pasta se administreaza sub forma de turtite a 0.Se ia cu o lingurita sirop si se introduce intr-un pahar cu apa rece.Vasul se aseaza pe foc si fierbem 20-30 min.asezate pe folii de plastic gaurit.Obtinerea lui se face prin prelucrarea zaharului tos. Serbet de zahar cu miere : Se amesteca 5kg zahar tos. se lichefiaza in prealabil.din cand in cand.etc. cimbrisor . Zaharul pudra. ahar candi simplu sau cu miere.tifon. solutia de zahar apa se amesteca continu. musetel ..cu mentiunea ca pastrarea lui la frigider nu trebuie sa depaseasca 48 ore.nu retopiti amestecul mai mult de 3 ori.deasupra ramelor.se adauga apa din nou si o luam de la capat.Produsul final se toarna in tavite captusite cu hartie cerata. (mierea usor incalzita).Este recomandat ca pentru o mai buna invertire a zaharului sa se aduge si 1-2 g sare de lamaie pe kg.Pana incepe fierberea mai amestecam cu lingura.de lemn.etc.Dupa ridicarea vasului de pe foc. roinita.mai putin la hranirea de completare. Lichefierea mierii : Mierea cristalizata(zaharisita).Obtinem ceaiul folosind 3-4 g din fiecare planta uscata.5 kg de zahar tos si 1 litru de apa.Grosimea placilor nu trebuie sa depaseasca 1-1.medicamente.Framantarea se face energic.in toate cazurile.ceaiurile medicinale.150 l apa si dupa 10-15 minute turnam apa clocotita in cantitate de 0.In aceasta pasta se pot ingloba polen.Spumuirea amestecului si stergerea peretilor vasului este obligatorie.catre sfarsitul iernii sau in primavara.inlocuitori de polen.daca este prea tare sau de zahar pudra daca este prea moale.2-1 kg. Pasta de zahar pudra si miere Mod de preparare : In principiu se procedeaza amestecand la rece 4 parti de zahar pudra si o parte miere.Este ideala pentru hranirile de stimulare sau de salvare a familiilor ramase fara provizii in timpul iernii sau primaverii. Zahar candi Mod de preparare : Se amesteca in oala.etc. Ceaiul medicinal se obtine prin infuzie din urmatoarele plante: sunatoare . coada soricelului .Ne oprim din amestecat cand serbetul ajunge la consistenta si granulatia dorita.se fierbe continutul 15 56 .Verificarea concentratiei se face tot cu lingurita si paharul cu apa rece.Se poate folosi in tot timpul anului.Mierea folosita trebuie sa nu fie zaharisita sau daca este.ceaiuri medicinale. Cu ajutorul unei linguri mari.pergament.(in tot acest timp amestecam ingloband mierea).Din acest ceai folosim dozele necesare.ci doar cu vasul introdus intr-un alt vas cu apa care fierbe.In caz de esec.combatand cu succes nosemoza.850 litri intr-un vas de 10 litrii.In prealabil plantele se umezesc cu 0.Corectia produsului se face prin adaugare de miere.In acest moment se adauga 800 g miere si se mai clocoteste inca 3 min.Cam dupa 15-20 min.Daca prima incercare a insemnat un esec.numai ca de data asta suspensia trebuie sa formeze o boaba care se poate modela intre degete (de consistenta medie).folosita in diferitele retete trebuie lichefiata.850 l.

se toarna in tavi.se procedeaza ca si in varianta simpla. Mod de preparare.Dupa ce am adaugat mierea.Amestecul se face din 3 parti zahar pudra.Turtitele se prepara din 1/2 parte lapte praf degresat.Obtinem aceasta miere cu ajutorul unui vas cu fundul gros(tuci.conditionat si conservat se macina fin.si se corecteaza consistenta prin adaugarea de zahar pudra sau miere.se poate umezi usor cu putina apa sau miere.zahar candi cu miere : Ca si la serbet.Asa vom avea generatii tinere de albine.faina de soia : Siropul de zahar poate fi folosit si el ca baza in amestecurile proteice. Pasta de miere.se scot prin ridicarea de hartia pergament si se depoziteaza in locuri uscate si racoroase.inox etc.pentru a nu face cocolosi si se administreaza familiilor de albine in cantitate de 500 g la cateva zile.2 parti zahar pudra si 1. Dupa 5-8 minute se incepe amestecatul. Amestec de sirop.primavara sau vara.zahar pudra si lapte praf : Un alt inlocuitor al polenului este laptele praf degresat.1 parte drojdie de bere uscata(instant).se adauga 5-600 g miere in clocot.deasupra ramelor.drojdie : Se realizeaza un amestec din urmatoarele ingrediente: 3 parti faina de soia degresata.In continuare procedam ca pentru reteta fara miere.in perioadele de crestere a puietului(cand nu exista polen suficient in natura).1 parte lapte praf degresat.)si amestecand continu sa nu se prinda. Pentru obtinerea acestor placi de zahar candi cu miere.vasul se ia de pe foc si se lasa la racit.exista varianta adaugarii unei cantitati de miere.Cand compozitia devine mai deschisa(catre crem) si opune rezistenta marita.Odata turnata compozitia in tavi.dupa care se masoara temperatura lichidului.Corectia consistentei se face adaugand polen sau miere dupa nevoie. In momentul cand amestecul ajunge la temperatura de 116 grade C.1 parte miere lichida.spumuim si stergem cu carpa uda peretii oalei.deasupra.la intervale de 1-2 saptamani.bine hranite si dezvoltate.5 kg polen macinat fin si 1. Amestec miere.La 6 litri de sirop de zahar.5 kg.Se livreaza albinelor sub forma de turtite.Pe langa administrarea diferitelor produse glucidice.se adauga 0. 57 .Peste aceste componente se toarna miere sau sirop de zahar dens pana se ajunge la consistenta dorita.lapte praf.amestecam timp de 1 min.Se corecteaza consistenta adaugand zahar pudra sau miere.Se administreaza sub forma de turtite de 200-250 g.Cand termometrul arata 116 grade C.faina de soia. Amestec zahar tos si lapte praf : Se amesteca 1 kg zahar tos cu 50 grame de lapte praf degresat.Polenul strans de albine.25 parti miere.In cele ce urmeaza va vom prezenta retete de amestecuri proteice in care igredientele sunt diferite : Pasta de polen si miere : Pasta se prepara din 1 parte polen si 1.1/2 parte drojdie de bere.pentru a face mai atractiv produsul.zahar pudra si drojdie de bere : In practica apicola polenul poate fi inlocuit cu drojdia de bere inactivata.sirop.Tavile trebuie in prealabil pregatite astfel : se umezesc usor si se tapeteaza cu hartie pergament.Se administreaza in turtite pe folie sau tifon.Componentele se amesteca bine. Pasta de miere.5 kg faina de soia degresata.folosirea lor este foarte indicata.Dupa racirea totala a placilor de zahar.. Mod de administrare : Aceste placi de zahar candi se pot da albinelor in iarna(la familiile ramase fara provizii)si in stimularea de primavara si sfarsit de vara.Atat mierea cat si polenul trebuie sa provina de la familii de albine sanatoase.Se framanta toate ingredientele. si luam de pe foc.Pentru a creste interesul albinelor pentru amestec.polen.aceasta se lasa nemiscata pana ce cristalizeaza.Se administreaza vara in hranitor.min. miere.framantand cele doua ingrediente. Paste si amestecuri proteice Amestecurile proteice sunt folosite des in practica apicola.

. aruncându-le pe fundul stupului.2 plicuri ceai de menta(indicat pentru diaree) .5 kg.1 kg zahar . a).cand vrem sa hranim albinele.1 lingurita rasa de sare (contine mineralele f.1l apa .se taie in fasii prin mijlocul celulelor.din 10 in 10 zile.se depreciaza) si cand devin casanti.se toarna picurand si amestecand. e).La 2 kg. floarea-soarelui) iar zahărul tos este şi el format din cristale.usturoi 20 ml (prelungeste viata albinelor pana la 87 de zile) f).1l lapte fiert fara sa clocoteasca .Pentru prevenirea aparitiei nosemozei.daca se foloseste miere formula este -1l lapte -1l apa(care se fierbe cu laptele) -1450gmiere Albinelor li se va administra pe zi(indiferent de ce reteta folositi)doze mici la inceput(200ml/familie) ajungand treptat la doze mai mari(400-500ml/familie) Turta din miere cristalizată şi zahăr (dupa C.suc de legume ca.650g zahar .1 lingura otet ( impiedica zaharisirea mierii) .morcov 20 ml . Majoritatea sortimentelor de miere cristalizează (mai repede mierea de răpită. restul.o parte din apa se poate inlocui cu ceai medicinal sau Protofil. de pasta.Inainte de a ingheta pastura (atentie.1kg zahar . . iar când timpul 58 .ceapa 25ml . Formarea turtelor având în componenţa lor aceste două ingrediente cristalizate trebuie să ţină seama de faptul că albinele consumă doar în parte turta dacă conţine cristalele mari (atât de miere cristalizată.Administrarea poate dura pana la aparitia polenului in natura. si se administreaza deasupra ramelor.dar totusi de actualitate este pasta de miere si pastura. Antonescu).in care am dizolvat 20 g sare de bucatarie. necesare albinelor in aceasta perioada) .650g zahar ..Spre sfarsitul iernii.1 lingura miere(pentru prelucrarea mai usoara) b)1kg zahar 1l apa 1 plic ceai fructe de padure(se pot folosi si plicuri de:tei. Se fac turtite de 0.galbenele) 2 plicuri sare de lamaie(impiedica zaharisirea)sau sucul de la 2 lamai c).Pasta de miere si pastura : O reteta mai veche. Pastura astfel obtinuta se amesteca cu o cantitate egala de miere lichefiata si se pune in borcane.1/2kg miere diluata in 1l apa d).1 litru apa calda. cristalele grosiere.se toarna deasupra inca un strat de miere. cât şi de zahăr).care fasii se freaca intre palme.1l apa ..Cand borcanul este aproape plin.12g drojdie uscata sau 50gdrojdie proaspata care se lichefiaza Lichefierea drojdiei O framanti separat cu 2 linguri de zahar iar ea se va lichefia de la sine devenind asemanatoare smantanii. zmeură.trecem amestecul de miere si pastura prin masina de tocat..650ml apa .soc.Cum se procedeaza : in luna ianuarie se expun fagurii cu pastura la ger.

dacă picăturile de sirop nu se amestecă cu apa din pahar şi formează o bobită este dovada că şerbetul este gata.. Se iau câte 4-5 g din fiecare plantă menţionată mai sus. întărindu-se. roiniţă (Folia mellissae). apoi se frământă cu mâna. cantităţile indicate se introduc într-un vas emailat de mare capacitate.. într-un vas emailat se pune zahărul pudră. Pentru realizarea turtei cu adaus de ceai medicinal pasta se prepară din o parte miere. Infuzia rezultată se strecoară printr-o pânză curată. Amestecul de plante se macerează circa 10 minute cu 3 părţi apă rece. se adaugă mierea şi apoi se frământă bine totul cu mâna. provenită de la familii sănătoase. Mihăilescu). în continuare. la 10 kg zahăr şi 2 kg miere de albine se adaugă 1. aceştia se zdrobesc fin. E. Pasta obţinută se administrează sub formă de turte (greutatea unei turte poate varia între 500 şi 1000 g) ambalate în hârtie sau pungi de plastic. sau din zahăr şi miere de albine cu apă sau ceai. nefermentată. Este indicat ca turta folosită la sfârşitul perioadei de iernare să conţină şi ceaiuri medicinale cu efect în stimularea activităţii albinelor şi apărarea stării de sănătate a acestora. Indiferent de variantă. dr. 300 ml ceai medicinal sau 340 ml "Protofil".. dr. până când siropul începe să-şi schimbe culoarea spre alburiu şi apoi alb. o parte ceai medicinal şi zahăr pudră după nevoie (până ce amestecul dobândeşte consistenţa aluatului de pâine) adăugând şi 1 g sare de lămâie la kilogramul de pastă. Se amestecă totul bine şi se lasă acoperit timp de 30 minute. Mod de decupare a foliei in care este ambalata turta. Mihăilescu). după ce în prealabil s-au decupat 1-3 ferestre din suprafaţa pungii. 2 kg miere. în acest moment se începe învârtitul siropului cu o lopăţică de lemn. Cu efecte deosebite s-a dovedit infuzia din următoarele plante medicinale: cimbrişor (Herba thymus sp. Turtele astfel pregătite se pun deasupra ramelor. întreaga cantitate de zahăr pudră pe care o vom folosi. prin care albinele vor veni în contact cu turta (fig.permite.. se poate folosi preparatul "Protofil"destinat stimulării dezvoltării familiilor de albine şi combaterii nosemozei. în cazul în care zahărul pudră se prezintă sub formă de bulgări. Mierea se încălzeşte puţin. tei (Flores tilliae). Turta de şerbet trebuie să aibă grosimea de 1-1. C. Cu un termometru măsurăm temperatura. coada şoricelului (Flores millefolii). scoţându-le chiar afară din stup..750 l apă sau ceai de plante medicinale. pentru a putea fi aşezată deasupra ramelor sub podişor. . măceş (Fructus cynosbati) şi soc (Flores sambucus). coada calului (Herba equiseti).700 kg zahăr pudră. . până când conţinutul devine ca o pastă fină care nu se întinde şi nu este lipicioasă. Pentru a nu se denatura calităţile mierii .. Se recomandă în special folosirea mierii de salcâm. efectuând mişcările întrun singur sens. tei sau fâneaţă. deoarece în momentul preparării volumul conţinutului creşte mult din cauza spumei care se formează. C.apa încălzită în care se ţin vasul cu miere pentru lichefiere nu trebuie să aibă temperatura mai mare de 45°C. Se poate prepara din zahăr cu apă sau ceai. în acest caz se administrează 34 ml kilogramul de pastă. c) Şerbetul fiert (după prof. în funcţie de aprecierea noastră asupra cantităţii care ar fi necesară familiei de albine. Pentru obţinerea a 10 kg şerbet sunt necesare 7. până la omogenizarea amestecului. amplasarea turtei Fig. doar atât cât să devină mai fluidă iar apoi se diluează cu ceaiul (infuzia) preparat în prealabil. b) Şerbetul de zahăr cu miere (dupa prof. la cald. Pentru a doua variantă. Mureşan şi ing.300 l apă sau ceai de plante medicinale. Mierea ce se foloseşte trebuie să fie necristalizată şi în nici un caz miere de mană. în cazul când la prepararea şerbetului se foloseşte şi miere de albine. la 10 kg de zahăr se folosesc 2. ca un aluat. gălbenele (Flores calendulae). Şerbetul astfel preparat se ambalează în pungi de plastic în cantităţi de 500-1000 g sau chiar mai mari.17 Amplasarea turtei. în lipsă de termometru se poate folosi o metodă mai simplă care ne indică terminarea invertirii zahărului: într-un pahar cu apă rece se picură cu o linguriţă din siropul care fierbe. muşeţel (Flores chamomillae]. Pentru a preveni această situaţie se procedează astfel:'se foloseşte la prepararea turtei doar miere lichefiată sau granulată fin (având consistenţa untului) şi zahăr pudră măcinat sau pisat fin. E. se aduce în încăperea de lucru. în locul infuziei medicinale preparate în casă. şi când aceasta a ajuns la 116-117°C siropul se consideră suficient de fiert şi se dă jos de pe foc.. cu cel puţin patru ore înainte.. Frecatul 59 . Se lasă să se răcească până ce totul ajunge la temperatura de 40°C. izmă (Folia menfriae). în acest mod se împiedică formarea de cristale mari de zahăr. 17). Apoi se adaugă apă clocotită până la un litru.pierderea prin încălzire excesivă a enzimelor şi vitaminelor . mierea lichefiată se toarnă peste zahărul pudră (o parte miere la patru părţi zahăr). aceasta se adaugă numai când şerbetul s-a terminat de fiert.).5 cm. Mierea cristalizată se lichefiază în bain-marie. Mureşan şi ing. Pentru prima variantă. Se toarnă apoi compoziţia într-un vas curat care a fost udat în prealabil cu apă rece. Siropul astfel obţinut se pune al fiert la un foc slab şi se urmăreşte momentul în care începe fierberea. sunătoare (Herba hyperici).

. preluata de la gica: .Personal fac aceste hraniri in mijlocul zilei fara teama.se amesteca sa nu se prinda si cand incepe sa fiarba se regleaza din foc pentru ca se umfla ca laptele(face spuma). Absolut nici-un miros ca e jale.Cand spuma incepe sa scada(2-3 minute)este gata. datorita gustului astringent si dezinfectant stagneaza dezvoltarea bacteriilor in intestinul albinei (vezi si cand albina culege polen toxic. Reteta de sirop invertit. ciorapul intre 2 funduri de bucatarie si intr-un lighenas de plastic apesi fund pe fund pana storci de nu mai iese zeama) dar . După răcire se ambalează în hârtie cerată sau pungi de plastic în cantitate de 500 g până la 2000 de grame.Albina se orienteaza dupa miros asa ca aveti grija. -vrei sirop 2/1 mai pui imediat 1. Curatenie. ..Atunci are loc invertirea.pui tocatura intr-un ciorap curat . dar nu stiu acum uitandu-ma in urma sa pot spune ca este absolut necesar nu te pui sa imputi cutiile cu ceapa.de gaina) daca vrei doar sucul . zahar si 5 gr.Nici cele doua sorturi de zahar nici sarea de lamaie nu au miros.o pui in galeata de sirop si o amesteci cu siropul apoi amestecand . chiar si pe 6-7 rame il trage pana maine. pui siropul in PET-uri sa ai grija sa fie in toate sticlele ceapa omogena te duci la stupina si dai sirop cate 200-300ml sirop 1:1 cu ceapa .5 gr. ca este un ajutor profilactic sunt de acord. în funcţie de necesităţile familiei respective.acid citric (sare de lamaie) Preparare: -se pune 1..cum am zis mai sus nr cepe egal litri de sirop.curata. intestinul) si se zice ca-i mareste viata albinei culegatoare cu zece zile ca-i mareste durata eu practic nu am prea observat.. dar daca faci la 2-3 zile data urmatoare ai grija sa tragi afara cu dalta apicola aceste coji ca la unii stupi mai este tendinta de mucegaire a cojilor de ceapa sucul de ceapa prin vitaminele care-l contine intareste albina.spalat pe maini cu sapun de casa si fara otet pe maini cum fac unii.5 litri de apa rece si amesteci bine -vrei sirop 1/1 mai pui imediat 4 litri de apa rece si amesteci bine Nota. sare de lamaie -se continua fierberea. o familie armonioasa . ai grija ca. dai suc de ceapa in sirop de 2 ori nu si o data da ca tusesc si le dau lacrimile la saracele albine! 60 .. la fiecare familie si de fiacare data sa agiti sticla ca tocatura de ceapa pluteste 300ml sirop . maine cand te vei uita vei gasi in hranitor doar niste resturi de ceapa sub forma de cojite-le suge albina de nu-ti inchipui daca faci stimulare zilnic(200ml sirop)nu scoti aceste coji din hranitor.şerbetului este încheiat atunci când săltând lopăţică şerbetul care curge de pe aceasta nu se scufundă în restul masei şerbetului ci rămâne la suprafaţă. inainte sa torni.tocatura care rezulta de la masina de tocat. sucul ii .5 kg zahar Coronita sau Margaritar de la ag**na (sunt singurele sorturi de zahar de la noi care nu au miros).1 litri de apa la fiert -cand incepe sa fiarba se pun cele 5 kg.oala de 10 litri curata .Daca stuparul se misca repede si lucreaza cu grija nu este pericol de furtisag. reteta de la janese de sirop cu ceapa dai prin masina de tocat carne atatea cepe cati litri de sirop vrei sa faci(cepele de marimea unui ou .

si cu 7% de dincolo si cu 10% din partea ailalta . exista in comert zahar pudra gata preparat.. mierea este "substanţa dulce produsă de albine melifere din nectarul florilor sau din secreţiile care provin din părţi vii ale plantelor sau care se găsesc pe acestea. propolis.aceeasi concluzie am tras-o si cu ceaiul in care pui putin pelin sau o lingura tinctura de pelin la litrul de sirop dar. pentru stuparii care nu au timp pentru aceasta lucrare.te trezesti cu familii mai bune decat daca n-ai face nimic. datorită însuşirilor terapeutice şi a bogăţiei acestora în vitamine. indiferent de consistenta lor se poate ingloba si o anumita cantitate de ceai medicinal. miere" pentru a desemna produse obţinute prin hrănirea albinelor cu zahăr 61 . ca 2% deacolo. Obtinerea lui se face prin prelucrarea zaharului tos. musetel.. Nu putem deci folosi cuvântul. Obtinem ceaiul folosind 3-4 g din fiecare planta uscata. pe care le culeg. etc. In literatura de specialitate se recomanda maruntirea zaharului pe o placa dura. coada soricelului. Lichefierea mierii Mierea cristalizata(zaharisita).. roinita. păstură şi apilarnil)... isma. valorificarea acestora făcându-se în industria farmaceutică şi cosmetică. s-a acordat o mai mare atenţie produselor apicole secundare. Obtinerea zaharului pudra In diferitele retete. Deoarece macinarea este destul de dificila. care se poate macina cu o rasnita universala(manuala).deci rau nu poti sa faci coloniei de albine cu treburile astea naturale. In prealabil plantele se umezesc cu 0. catre sfarsitul iernii sau in primavara. Ceaiul medicinal se obtine prin infuzie din urmatoarele plante : sunatoare. in toate preparatele. recomandam procurarea unei rasnite mari. Ceaiuri medicinale Dupa cum ati observat. ci doar cu vasul introdus intr-un alt vas cu apa care fierbe. în ultimul timp. PRODUSELE ALBINELOR Produsele apicole obţinute de la albine pot fi împărţite în produse principale (miere. etc. ceară şi polen) şi produse secundare (lăptişor de matcă. Din acest ceai folosim dozele necesare. zaharul pudra este un component de baza.150 l apa si dupa 10-15 minute turnam apa clocotita in cantitate de 0. le transformă şi le combină cu substanţe specifice şi le înmagazinează în fagurii din stup". care in ciuda faptului ca este mai scump.850 l. şi este produsul doar al albinelor. In rest. cu mentiunea ca pastrarea lui la frigider nu trebuie sa depaseasca 48 ore. cimbrisor. combatand cu succes nosemoza. venin. Doua sunt regulile de baza in aceasta lucrare : nu incalzim mierea mai mult de 45 grade C . elimina "bataile de cap". Acest ceai este benefic albinelor.. hormoni. nu lichefiem mierea la flacara directa. cu ajutorul unei merdenele. substanţe energetice. folosita in diferitele retete trebuie lichefiata.nimic mai simplu. pentru ca altfel albinele nu consuma cristalele mari si se inregistreaza o mare risipa de hrana. În afara produselor apicole principale. Din fericire. zicea un stupar care acum nu mai e printre noi. Mierea poate proveni din nectarul florilor şi din mana produsă de purici (mierea de mană . Obţinerea produselor apicole secundare de la familia de albine trebuie organizată în aşa fel încât să nu stânjenească dezvoltarea familiei şi să nu micşoreze producţia principală MIEREA Prin definiţie. care poate fi actionata manual sau de un motor..

decât zaharuri foarte solubile (levuloză . va fermenta. Dealtfel este uşor să se redea mierii starea lichidă printr-o încălzire moderată care are ca efect trecerea zaharurilor în soluţie. trebuie considerată ca o primă etapă a învechirii produsului. Cristalizarea mierii este deci un fenomen natural care în sine. o concentraţie mare de zaharuri nu le omoară dar le inhibă dezvoltarea. ceea ce înseamnă că nu este stabilă. o miere conţinând suficiente levuri vii pentru ca să fie posibil începutul fermentării. După extragere. inclusiv cele gustative. în prezenţa germenilor de cristalizare. Depinde de apicultor ca această învechire să se facă bine sau rău. Aceasta este singura diferenţă. toate zaharurile pe care le conţine se găsesc sub formă de soluţie în apă. Aceste levuri nu se pot înmulţi decât dacă conţinutul în apă al mierii este suficient de ridicat. dacă temperatura este convenabilă. de la un an la altul. miere centrifugată. dar o soluţie suprasaturată. Aceşti germeni pot fi cristale de glucoza microscopice sau chiar simple prafuri ca de exemplu grăuncioarele de polen. mierea are condiţii favorabile de cristalizare. butirică. pe de altă parte. În practică. În funcţie de origine. cu cât conţine mai multe zaharuri puţin solubile în apă (glucoza). şi supusă unor variaţii de temperatură mari. Proprietăţile fizice ale mierii Compoziţia mierii Îmbătrânirea mierii Mierea este considerată adeseori ca o marfă neperisabilă. care va cuprinde în mod progresiv toată masa mierii. cristalele. care pot să producă alte fermentări (lactică. ciuperci microscopice care produc fermentările alcoolice. miere scursă. În afară de levuri. pe de o parte o scădere a temperaturii care agravează starea de suprasaturare a soluţiei şi. Începând cu 18% apă. miere stoarsă. cristalele au tendinţa de separare de partea lichidă şi depunere la fundul vasului. Când condiţiile pentru fermentarea mierii sunt favorabile. ce se conservă. nu alterează calitatea produsului. este categorizată ca miere în faguri. Mierea trebuie să fie obiectul unor griji deosebite dacă vrem să-şi păstreze prospeţimea şi toate calităţile sale. 62 . ca de exemplu meliponele sau bondarii. Zaharurile.industrial şi nici produsele dulci provenind de la insecte. Cristalizarea mierii fenomen natural şi general. practic. cristalizarea are consecinţe importante pentru conservarea ulterioară a mierii. în contact cu aerul şi cu praful. Toate mierile care conţin mai mult de 18% apă sunt expuse la o fermentare mai mult sau mai puţin rapidă şi mai mult sau mai puţin totală. Sunt nişte noţiuni false. la infinit şi comercializabilă. toate alterând mierea. nu are şanse să cristalizeze prea repede. partea lichidă. Limita între concentraţiile care asigură conservarea şi cele care o pun în pericol este mică. altele decât albina meliferă. acetică . Sub influenţa diferiţilor factori se declanşează cristalizarea zaharurilor. După cum mierea se află în faguri sau extrasă. se prezintă sub forme de cristale. existenţa unor germeni de cristalizare care constituie amorsa fenomenului. în loc să fie sub formă de soluţie. Dacă temperatura este favorabilă (în jur de 20-25°C). se constată formarea unei spume abundente provenind din degajarea de gaz carbonic. sunt întrunite toate condiţiile pentru transformarea mierii într-o masă solidă mai mult sau mai puţin dură. Aceşti factori care favorizează cristalizarea sunt. mierile conţin şi alte microorganisme. Fermentarea Toate mierile naturale conţin levuri. se distinge mierea de nectar sau mierea de mană. Atâta timp cât mierea rămâne sub căpăcelul de ceară. Ea cristalizează cu atât mai repede. la adăpost de aer şi la o temperatură aproape con¬stantă. fără precauţii. formează o urzeală care reţine o fază lichidă cuprinzând zaharurile foarte solubile şi substanţele necristalizabile din miere. Dacă mierea cristalizată nu este rigidă. aceste definiţii sunt puţin folosite. lucru frecvent când ea conţine mai mult de 18% apă. Cristalizarea Mierea păstrată de albine în faguri este un produs lichid . Acest lichid este îmbogăţit cu apa pe care o liberează cristalizarea glucozei. În jur de 14°C. formate în special din glucoza. bogată în apă este expusă la o fermentare rapidă. Mierea cristalizată trebuie imaginată ca un burete foarte fin . În acelaşi timp.

de asemeni importanţă. consumatorul poate găsi. este şi o plăcere a mesei. 63 . În comparaţie cu zahărul. mierea oferă avantajul unei varietăţi mari de gusturi originale. mierea are un aport de 3200 calorii pe kilogram de substanţă uscată. . o creştere regulată şi relativ rapidă a conţinutului în hidroximetil-furfural (HMF). Acţiunea asupra ficatului a fost pusă în evidenţă prin acelaşi procedeu. toate constituie o adevărată farmacopee. Din păcate. Ce să reţinem din marea masă a cercetărilor făcute asupra proprietăţilor biologice şi medicinale ? În primul rând proprietăţile antibacteriene. Pentru a acoperi aceste nevoi calorice. Alte transformări În timpul îmbătrânirii. mierea nu este nici una nici alta. La temperatura obişnuită. se observă transformări sensibile într-o perioadă de unul sau doi ani. Acest consum nu ar acoperi nici nevoile de proteine. se consideră că mierea este improprie pentru consum fiind încălzită exagerat sau fiind prea veche sau prost conservată. mierea suferă încet o sumă de transformări în funcţie de compoziţia ei şi de temperatura de păstrare. elementele minerale. pentru miere imensa bibliografie care există despre valoarea ei terapeutică nu este întotdeauna de o riguroasă vioare ştiinţifică. un adult ar trebui să consume zilnic în jur de 1 kg de miere. foarte bun pentru sportivi care trebuie să susţină un efort de lungă durată : ciclişti. S-ar putea scrie o carte . În schimb este un aliment excelent pentru muşchi.şi acest lucru s-a realizat deja . Acestea pot fi rezumate după cum urmează: . sute-de substanţe identificate sau nu. ceea ce are. El serveşte ca indicator al stării de conservare a mierii. Dacă acesta depăşeşte 40 mg/kg. S-a folosit şi continuă să se folosească mierea pentru a îngriji şi eventual a vindeca durerile cele mai diverse. Ca toate alimentele glucidice. nu atât din cauză că cercetările au fost prost făcute ci din cauză că unii experimentatori au făcut o greşeală considerând mierea un produs definit şi stabil.cu un uşor efort de întârziere în ceea ce priveşte levuloza. o valoare calorifică de 3000 de calorii pe kilogram. sunt îndoielnice. Se constată. mierea îşi pierde în mod progresiv valoarea antibacteriană : conţinutul în inhibină descreşte. ca şi conţinutul în glucoză. acizii organici. înainte de toate. totuşi. Fiecare după gust.Fermentările nu se produc întotdeauna repede .coloraţia se intensifică. de asemenea. pe cea sau pe cele care îi convin cel mal bine. de inimă sau de aparatul respirator. în funcţie de obiceiurile sale alimentare. ele tot contribuie la degradarea mierii. din varietatea mierilor. În volum mic. Mierea ca medicament îşi datorează virtuţile compoziţiei sale : asocierea glucozei cu levuloza. şi chiar in cameră răcoroasă (+4°C). substanţa care se formea¬ză din levuloză în mediu acid. O muncă fizică sau o activitate sportivă susţinută presupune o cheltuială de 3500 calorii. Consumul mierii nu trebuie să fie redus la o problemă de sănătate şi de regim alimentar . nici pe cele de lipide şi nici de vitamine. În timpul îmbătrânirii. mierea aduce zaharuri direct asimilabile . Proprietăţi biologice Numeroasele virtuţi medicinale atribuite mierii nu trebuie să ne facă să uităm că ea este. fie că este vorba de aparatul digestiv. Aromele mierii fac parte din acele substanţe care stimulează pofta de mâncare şi facilitează digestia. alpinişti. Mierile fermentate prezintă întotdeauna o aciditate mai mare decât cea normală. ceea ce înseamnă.conţinutul în invertază şi amilază scade. cunoscute de milenii. Administrarea mierii în medicina infantilă a arătat că are o acţiune favorabilă asupra fixării calciului şi asupra procentului de hemoglobină precum şi în creştere. Or.pentru a expune virtuţile medicinale ale mierii. un aliment energetic şi nu lipsit de interes gastronomic. Acţiunea mierii asupra muşchiului cardiac pare să fie bine stabilită. injectabilă ca un ser fiziologic cu glucoză. creşte aciditatea liberă . Mierea nu este aliment complet. înotători de fond. Aceste virtuţi sunt reale şi. mierea trebuie păstrată la temperatura de -25°C. puse în evidenţă în mod ştiinţific. Amintim că nevoile energetice ale adultului care nu depune un efort mare şi nu luptă împotriva frigului sunt de 2800 calorii pe zi. empiric. el creşte rapid sub acţiunea tratamentelor termice (retopiri) brutale. ţinând seama de cele 17-18% apă. Pentru a bloca complet toate reacţiile enzimatice. O cercetare medicală sau o analiză fiziologică făcută fără ca mierea folosită să fi fost testată minuţios din punct de vedere al originii şi prospeţimii. care nu trece direct în sânge. Conţinutul în HMF al mierii este practic nul în momentul recoltării . în urma unor experienţe realizate cu miere deproteinizată. chiar dacă sunt mai discrete. care provin din plante sau din organismul albinei.

starea de echilibru cu stratul de aer se stabileşte foarte repede . mierea devenind astfel un veritabil produs de lux. După căldură. prelucrarea şi păstrarea sa. Ca orice soluţie. se pare că ele trebuie atribuite în special levulozei. purificarea şi prelucrarea mierii.4% se află în echilibru cu mediul ambiant când acesta are o umiditate de 58%. Din contră. o miere al cărei conţinut în apă este de 17. într-o atmosferă saturată cu umiditate. chiar într-un timp foarte scurt. atât cât este posibil. În sfârşit. Aşa se face că păstrată în pivniţă în ambalaje de proastă calitate sau prost închise. La 20°C de exemplu.În privinţa proprietăţilor uşor laxative ale mierii. sunt afectate grav. Se poate defini pentru fiecare temperatură o stare higrometrică a aerului ambiant care asigură starea de echilibru. să-i acordăm cea mai mare atenţie. în ceea ce pri¬veşte acţiunea căldurii asupra mierii. Când această stare este atinsă. În rezumat. mierea tinde către o stare de echilibru cu atmosfera înconjurătoare. mierea se hidratează sau se deshidratează. în cursul vizitelor la stupină. Condiţia obligatorie este aceea de a nu scoate din şi a nu adăuga nimic la miere. Trebuie deci. Este prima condiţie pentru obţinerea unei mieri de bună calitate şi care se păstrează bine. Dimpotrivă. mierea pierde sau preia apă. într-o atmosferă umedă. mai ales dacă există multe celule necăpăcite. umiditatea atmosferei trebuie să rămână în jurul a 60%. rămânând accesibilă posibilităţilor lor. De ce nu se comercializează pe scară largă mierea în fagure ? Formula este bună dar nu scutită de dezavantaje. Bazele raţionale ale unei tehnologii a mierii Ceea ce ştim despre miere şi despre compoziţia sa. să murdărim ramele cu funingine de la afumător. Într-o atmosferă uscată. adică ea nu conţine mai mult de 18% apă. Tot în acest sens. Regulile de igienă se aplică mierii şi tuturor recipientelor şi uneltelor cu care aceasta intră în contact. dintre care cel mai important este preţul de cost ridicat. ceea ce înseamnă că deteriorarea ei riscă să fie foarte rapidă. Pentru o bună conservare a mierii. mierea se hidratează repede . schimburile sunt oprite. Trebuie evitate. Căldura şi umiditatea sunt cele două elemente care trebuie supravegheate în permanenţă. se poate spune că o tehnologie uşoară dar raţională a mierii trebuie să respecte igiena şi calităţile mierii. mierea preia mai mult de 1% umiditate pe zi. atâta timp cât această stare de echilibru nu este atinsă. Apicultorul trebuie să se asigure că mierea pe care o extrage este coaptă. un produs care. Numai mierea extrasă poate satisface majoritatea consumatorilor. care depind de integritatea constituenţilor săi. nu este mai puţin pretenţios în ceea ce privesc prepararea. Dacă recipientul nu este etanş. mierea nu pierde şi nu absoarbe apă . Casa stupinei trebuie îngrijită meticulos şi niciodată un magazin nu trebuie pus direct pe pământ. Calitatea mierii trebuie respectată chiar înainte de recoltare. O încălzire la 78°C la adăpost de aer timp de mai puţin de 10 minute este mai puţin dăunătoare decât o în¬călzire de câteva zile la 40°C. deşi această temperatură este apropiată de temperaturile aşa numite "biologice". Posibilităţile de degradare a mierii din cauza căldurii încep să se manifeste la cabană din cauza instrumentelor încălzite electric sau cu vapori pentru a uşura descăpăcirea. mierea tinde să se deshidrateze dar cum la suprafaţa ei se formează o peliculă uscată care împiedică difuzia apei. mierea începe repede să fermenteze. folosirea tradiţională a mierii pentru a îndulci ceaiul în timpul iernii nu este lipsită de fundament căci acţiunea sa antibacteriană îşi găseşte astfel cea mai bună întrebuinţare în tratamentul afecţiunilor respiratorii. chiar foarte strict. temperaturile care provoacă caramelizarea mierii : peste 85°C mierea. Obiectivul principal al acestei tehnologii trebuie să fie acela de a da consumatorului un produs cât se poate de apropiat de cel pe care l-a depozitat albina în fagure. fără să fie perisabil în sensul obişnuit al termenului. al doilea duşman al mierii este umiditatea. extragerea. 64 . Trebuie să evităm. Mierea supusă unui astfel de tratament capătă un gust neplăcut de fum. componentele ei cele mai fra¬gile. apicultorul trebuie să ştie că mierea este un produs alimentar care necesită multă grijă. Ce se întâmplă dacă mierea se află închisă într-un recipient fie el mare sau mic ? Sau dacă recipientul este sau nu etanş ? Dacă este etanş şi plin. de la recoltare până la consum. ca şi despre proprietăţile sale biologice poate servi ca bază pentru punerea la punct a unei tehnologii care să protejeze. schimburile cu aerul exterior se continuă şi după cum acesta este uscat sau umed. procentul de umiditate din miere rămâne stabil. trebuie să luăm în considerare temperatura atinsă la suprafaţa şi în masa mierii. precum şi timpul de expunere la această temperatură. uscarea este lentă.

Ea corespunde unei forme de apicultură pe cale de dispariţie. când condiţiile sunt favorabile. Extractorul radial are avantajul capacităţii sale mari . o frână. În orice caz. dar îl obligă pe operator să extragă succesiv cele două feţe ale fagurelui. adică la deschiderile de admisie a aerului iar încăperea în care se face 65 . Extractorul tangenţial lucrează mai omogen decât extractorul radial. magazinele se pot pune într-o cameră încălzită moderat cu ajutorul unui mic radiator electric şi bine ventilată prin deschideri în partea de jos şi de sus care să permită primenirea aerului. este bine să se lucreze la temperaturi destul de ridicate pentru a-i reduce vâscozitatea. se extrage sumar mierea de pe prima faţă . Folosirea inoxului şi a plasticului alimentar dau garanţia de curăţenie. Pentru aceasta se proiectează un curent de aer uscat prin magazinele stivuite. forţa centrifugă aplicată ramei variază progresiv de la catul inferior până la spetează . Trebuie deci să supraveghem operaţia şi să nu o prelungim mai mult decât este necesar. într-un prim timp. Pentru a fi totală.până la optzeci de rame Dadant mari . extractorul tangenţial are capacitate mică pentru cât spaţiu ocupă. în al treilea timp. Forţa centrifugă care trebuie aplicată mierii depinde de vâscozitatea acesteia. În ajunul extracţiei. pentru aceasta aerul se trece peste nişte rezistenţe electrice. Pentru a uşura extracţia mierii. Fiecare din cele două sisteme are avantajele şi inconvenienţele sale. forţa centrifugă este slabă. inventat în secolul trecut. Se pot monta filtre de aer în locurile sensibile. ramele sunt aşezate tangenţial faţă de cilindrul virtual pe care mişcarea coşului le face să-l descrie . Extractoarele prevăzute cu motor electric au un ambreiaj automat. se revine la prima faţă pentru a se termina extracţia. greutatea feţei opuse celei care este în curs de extrac¬ţie este suficientă pentru a face fagurele să cedeze dacă forţa centrifugă este succesivă. în aceste condiţii. Acest procedeu nu este eficient decât dacă aerul care intră în cameră este destul de uscat. Extractorul centrifugal.pentru un volum redus. deci de conţinutul în apă şi de temperatura sa. Deshidratarea mierii în magazin este uneori atât de rapidă. în al doilea timp se extrage mierea de pe faţa a doua . Forţa aplicată fagurelui este în funcţie de viteza unghiulară a coşului extractorului şi de raza coşului. de la extractorul pentru patru rame acţionat manual şi până la extractorul pentru patruzeci sau optzeci de rame acţionat de un motor electric. cu viteză moderată. El nu necesită reluarea ramelor. în vecinătatea axei extractorului. In exploatările mici şi mijlocii. principiul este acelaşi. Pentru a evita aceste manipulări obositoare. Extracţia mierii poate fi precedată de o ajustare a conţinutului în apă. Acest sistem este convenabil în marile exploatări. Folosirea stupului cu rame mobile implică extracţia mierii prin centrifugare şi recuperarea cerii fagurilor pentru anul următor.Extracţia Extracţia mierii prin stoarcere este practic abandonată. între magazine se pun pene de lemn pentru a facilita circulaţia aerului între ramele care trebuie deshidratate. Uneori suntem obligaţi să scoatem magazinele conţinând numeroase rame pline dar cu miere necăpăcită. Variaţiile vâscozităţii în funcţie de originea florală nu sunt mari decât în cazul mierii de iarbăneagră şi de mană. Este foarte potrivit pentru exploatările mici sau pentru extragerea mierii cu vâscozitate mare. O ambianţă prea rece face ca extracţia să fie dificilă. În extractorul tangenţial. Dar. Se foloseşte forţa centrifugă pentru a scoate mierea din celule şi a o proiecta pe peretele intern al cuvei. încât conţinutul în apă devine prea scăzut. Cel mai bun mijloc de a usca aerul este de a-l face să treacă printre nişte elemenţi de răcire unde umiditatea se condensează în gheaţă. extragerea necesită un timp mai îndelungat. cea cu coşniţe. igienă şi nepoluare cu metale grele. Există dispozitive care permit evacuarea în câteva ore a excesului de umiditate al mierii chiar în magazine. trebuie să evităm ventilarea unui aer încărcat cu praf deoarece ar putea ajunge în miere. deoarece poziţia tangenţială a ramelor este mai eficace decât poziţia radială. magazinele se pot păstra la 25-30°C într-o cameră de încălzire. are forme diferite în funcţie de destinaţie : pentru o exploatare modestă cu câţiva stupi sau pentru o întreprindere profesionistă unde se extrag câteva tone sau zeci de tone de miere în fiecare an. un schimbător de viteză. se construiesc extractoare tangenţiale reversibile la care inversarea sensului rotaţiei provoacă întoarcerea coşurilor în care se află ramele. Extractoarele moderne sunt fabricate exclusiv din materiale nobile. De asemenea. În extractorul radial. de fapt. îl obligă să lucreze de trei ori. forţa aplicată ramelor este uniformă sau aproape uniformă pe toată suprafaţa (nu se poate extrage decât o singură faţă odată . De fapt. iar modelele cele mai perfecţionate se pot programa astfel încât viteza de rotaţie şi timpul de extracţie pot fi optimizate fără intervenţia operatorului în timpul funcţionării. Aerul uscat trebuie reîncălzit moderat înainte de a fi dirijat spre magazine .

cristalizează foarte repede. Dacă se foloseşte un maturator cu termostat la 30°C. Trebuie să ţinem seama şi de gradul de vâscozitate al mierii. Purificarea mierilor se poate face şi prin filtrare. Dacă se întrerupe încălzirea. Tehnica de filtrare pe diatomee la temperatură ridicată şi presiune mare nu este folosită în unele ţări.1 mm. Să vedem cum se aplică legile fizicii (formula lui Stockes) la purificarea mierii. deoarece mierea nu este supusă unei maturizări ci unei simple decantări. grăuncioarele de nisip (pot exista în mod întâmplător) ajung la fundul maturatorului destul de repede.condiţionarea trebuie să fie spălată cu multă apă înainte de folosire. Avantajul maturatoarelor termostate este. trebuie să-i cunoaştem legile. de exemplu. necontrolat. sterile. cristalizarea împiedică purificarea. Ele sunt simple. Pentru a-l reduce. Dacă nu sunt foarte fine. ca şi fragmente de propolis şi mici cantităţi de polen provenind din celule cu polen care se găsesc în număr mai mare sau mai mic printre celulele cu miere. Cu cât bulele sunt mai mici. mai bine. printre altele. Numai polenurile foarte mari (cu un diametru mai mare de 0. Un obiect oarecare (bulă de aer. în special de crucifere. Prin încălzirea continuă se favorizează formarea de HMF şi mierea se colorează în câteva săptămâni. aceasta depinzând la rândul ei de temperatură. Cristalizarea va interveni spontan dar bineînţeles. Lipseşte din această formulă un coeficient care reprezintă frecarea dintre obiect şi lichid. este necesar să o purificăm.08mm) pot ajunge la suprafaţă în câteva zile. impropriu dealtfel. Unele mieri cristalizează bine. se poate obţine o purificare rapidă . Ambalarea cu amănuntul poate să se facă după purificare. Extracţia prin centrifugare nu furnizează o miere care să poată fi direct îmbuteliată. în acest caz este greu de scos din el fără mijloace adecvate. Este greu să se fixeze un timp de maturare necesar şi suficient deoarece această operaţie depinde de înălţimea recipientului folosit (cu cât este mai înalt. Particulele de ceară se ridică mai puţin repede la suprafaţă decât bulele de aer. în miere. Anumite mieri. conţinutul în apă şi natura mierii. Descăpăcirea face parte din extracţie. lipsită de polen sau de materii coloidale. prudent este să scoatem mierea de îndată ce este posibil. Cea mai bună metodă de a purifica mierea este să o lăsăm câteva zile într-un recipient numit maturator.) presupus sferic şi perfect neted. Bulele mari de aer se ridică repede la suprafaţă datorită dimensiunilor lor şi diferenţei de densitate între aer şi miere. Proiectarea picăturilor de miere pe pereţii extractorului prezintă inconvenientul că încorporează mult aer sub forma unor bule microscopice. Particulele de ceară smulse din fagure în momentul descăpăcirii ajung. În principiu. Ea duce la obţinerea unei mieri perfect cristaline. Pentru a şti la ce trebuie să ne aşteptăm în urma unei decantări. Dacă acesta este prea ridicat. Încă din maturator se observă începutul cristalizării. de asemenea. cu atât purificarea este mai lentă şi de vâscozitatea mierii. Vom vedea mai târziu cum putem controla acest proces. purificarea poate deveni imposibilă. Filtrarea Apicultorul care îşi condiţionează mierea pe care o recoltează poate să se mulţumească cu purificarea obţinută prin păstrarea acesteia în maturator minimum trei zile. mierea se poate cristaliza în maturator. Mulţi apicultori nu se ocupă cu vânzarea în detaliu a produsului lor. procesator şi pentru acest lucru este suficient să se tragă mierea în ambalaje cu capacitate 66 . şi aceasta din mai multe motive. cuţitele electrice de descăpăcit au termostat. în timp ce grăuncioarele de polen izolate au o viteză ascensională aproape nulă. Instalarea filtrelor nu se justifică decât în cazul circuitelor de prelucrare industriale. Trebuie să evităm să facem descăpăcirea cu cuţite electrice prost reglate care pot carameliza mierea sau o pot colora inutil. cu cât lichidul este mai puţin vâscos şi obiectul este mai mare. de a întârzia cristalizarea. Ei preferă să-l livreze unei cooperative apicole sau unui comerciant. Micile aglomerări de polen urcă destul de repede la suprafaţă. se va deplasa cu atât mai repede în sus sau în jos cu cât diferenţa de densitate între acest obiect şi mediul lichid (în acest caz mierea) este mai mare. O veritabilă filtrare presupune o încălzire suficientă pentru a reduce vâscozitatea şi o anumită presiune. Mierea astfel filtrată nu mai poate fi numită pe deplin miere. Acestea sunt suficiente pentru a elimina din miere deşeurile de ceară şi impurităţile mari. Filtrele folosite în mod curent în apicultură sunt simple site cu ochiuri de 0. este bine să ţinem maturatorul la o temperatură în jur de 30°C protejându-l împotriva pierderilor de căldură sau. altele prost. cu atât ele se deplasează mai încet. închizîndu-l într-o cutie prevăzută cu o rezistenţă electrică şi un termostat. acest coeficient este nul când este vorba de aer dar poate fi foarte ridicat în cazul unui grăuncior de polen spinos. Mărindu-se considerabil vâscozitatea mierii. Pentru a obţine o miere comercializabilă. particulă de ceară etc.

o miere "polifloră" va fi prin vocaţie lichidă sau cristalizată. în funcţie de compoziţie. se impune păstrarea în cameră rece. în timpul stocării ea cristalizează în mod aproape inevitabil. Dirijarea cristalizării 67 . Un lot decâteva tone de miere în curs de condiţionare este pregătit ţinând seama de analizele de control efectuate în prealabil în laborator. dintre care cele mai folosite sunt bidoanele de 30-50 litri şi butoaiele de 300 kg. Temperatura de 4°C este suficient de scăzută pentru a preveni fermentarea înaintea pasteurizării. Păstrarea mierii în butoaie de 300 kg nu se face fără probleme. Incinta în care se află acest tanc şi grătarul este încălzită la 70°C. când se condiţionează un lot de miere. este pasteurizată. Întreprinderea de condiţionare are interesul să respecte această vocaţie şi să facă în aşa fel încât mierea care trebuie să fie vândută lichidă să rămână lichidă. Încălzirea este foarte rapidă.mare. unde este amestecată. să controleze. să trateze mierea în aşa fel încât ea să răspundă strict la normele cerute şi valoarea sa comercială să fie cât se poate de mare. Într-un pasteurizator cu plăci mierea lichidă circulă în contra-curent cu apa caldă. ceea ce înseamnă că trebuie să stocheze. cât mai mult timp posibil. se deschid (trebuie să aibă deschidere totală şi se basculează pe un grătar aşezat deasupra unui tanc de recepţie. ele sunt folosite în mod curent în industria alimentară şi se adaptează foarte bine la pasteurizarea mierii cu ajutorul unei instalaţii adecvate. La ieşire. mierea are o temperatură de 42°C . Pentru obţinerea unui produs omogen. Pentru a păstra mierea în stare lichidă. fără să atingă temperatura aerului din interior. Operaţiile care urmează pregătirii "lotului" vor fi realizate în funcţie de destinaţia mierii. Pasteurizarea Se ştie că acţiunea căldurii asupra mierii este cu atât mai nefastă cu cât este mai prelungită. Numai mierile de salcâm (Acacia) se pot păstra mult timp în stare lichidă. Singurul mijloc eficace este pasteurizarea mierii. în ceea ce priveşte mierea cristalizată. Aşa s-a ajuns la utilizarea pasteurizatoarelor cu plăci . de 4 până la 6 tone. ea intră într-un circuit cu şambrare unde nu rămâne decât câteva minute. dacă este prost făcută. ea este evacuată prin forţa gravitaţiei. Este vorba fie de o miere "polifloră". electric sau în bazine cu apă caldă. ea nu cere decât câteva secunde. În aceste condiţii. partea centrală nu este încălzită. Operaţia de retopire a mierii este cea care. Condiţionarea industrială cere mijloace relativ importante. este absolut necesar să i se anihileze cristalele de glucoză pe care le conţine încă şi care ar fi germeni de cristalizare nedoriţi. Lichefierea În majoritatea cazurilor. Mierea evacuată este recuperată la etajul inferior într-o cuvă de mare capacitate. filtrată la ieşirea din cuvă este refulată cu ajutorul unei pompe până la postul de condiţionare. Realizată corect nu lasă nici o urmă. 5 până la 8 minute după ce a intrat. Ea părăseşte camera pentru a intra în circuitul de răcire unde circulă în contra-curent cu apa rece. înainte de a avea timp să fie încălzită exagerat. mierea preîncălzită este lichefiată rapid. Acum este ferită de fermentare deoarece drojdiile au fost distruse şi îşi va păstra starea lichidă timp de cel puţin 6 luni. mierea este agitată timp de câteva ore cu ajutorul unei elice. fie de o miere monofloră care se vinde cu un anumit nume. Ţinând seama de slaba conductibilitate termică a mierii. Când mierea atinge temperatura de pasteurizare (78°C). Mierea lichefiată. Este deci exclus că o asemenea unitate să funcţioneze pe aceleaşi baze ca cele care sunt perfect valabile la nivelul unei exploatări mici. Butoaiele cu miere preîncălzite sunt apoi luate cu ajutorul unui motostivuitor . pentru mierile expuse fermentării cum este mierea de iarbă-neagră. aduce cele mai mari stricăciuni mierii. O miere de salcâm nu se vinde niciodată altfel decât în stare lichidă . omogenizată. timpul necesar pentru a fi consumată. O instalaţie de lichefiere bine concepută conţine o cameră încălzită unde butoaiele cu miere sunt întâi încălzite până la circa 40°C timp de o jumătate de zi. trebuie început prin a o lichefia deoarece. această preîncălzire duce la lichefierea straturilor de miere periferice . este bine să i se dea o "granulaţie" agreabilă. Unitatea de condiţionare trebuie să funcţioneze tot anul. Pentru a se câştiga loc se folosesc paleţii şi elevatoarele care permit stivuirea butoaielor pe o înălţime de câţiva metri. Clădirea pentru depozitare trebuie să fie aerisită şi cât se poate de răcoroasă . într-un strat gros de câţiva milimetri.

de câteva kilograme. Se foloseşte o cantitate de aproximativ 10% maia. Temperatura nu trebuie să varieze deoarece aceste variaţii provoacă mişcări de convexie în lichid. Ambalajul Alegerea ambalajului pentru miere depinde de două categorii de motivaţii. se pot obţine rezultate bune cu ajutorul unei spatule destul de mari care se manevrează conţinutul. cu ajutorul unor aparate speciale. chiar şi după pasteurizare. care se potrivesc foarte bine. Ele au avantajul de a fi foarte plăcute la consum datorită faptului că nu sunt foarte fine. în lipsa analizelor care să permită cunoaşterea raportului glucoză-levuloză. Una se referă la motivaţii de ordin tehnic. O miere predispusă la cristalizare rapidă. Pentru a obţine acest rezultat. La nevoie. Cristalele adăugate în miere servesc de amorsă şi. Trebuie să 68 . Un kilogram din această miere este suficient pentru a însămânţa 10 kg de miere lichidă . iar ziua va fi scoasă şi lăsată la temperatura obişnuită fără să uităm să o agităm din când în când cu o baghetă de sticlă. cea mai favorabilă creşterii cristalelor. Trebuie să se ştie. Examenul mierii Congresele. poate da rezultate excelente cu un minimum de efort. Trebuie să adăugăm că linia de condiţionare a mierii pe care am descris-o. Din punct de vedere tehnic trebuie să se ia în considerare etanşeitatea ambalajului ca fiind criteriul cel mai important. fiecare bucată devine un nou mediu de cristalizare şi aceasta se accelerează. toată mierea este cristalizată în sistemul dorit. mişcări care pot sparge reţeaua cristalină în formare. desigur că trebuie să amestecăm convenabil mierea şi maiaua. dintr-o miere cu granulaţie plăcută. trebuie să spargem cristalele mari care se formează . Dacă pasteurizarea nu se impune într-o exploatare mică. expoziţiile şi concursurile agricole sunt.Am văzut că nu toate mierile sunt predispuse a rămâne în stare lichidă. Un ultim factor care trebuie luat în considerare pentru reuşita unei cristalizări controlate este conţinutul în apă. Experienţa dovedeşte că vasele opace ascund uneori defecte de prezentare pe care o tehnică mai atentă le-ar fi putut evita.2%. cristalizarea este un fenomen care se supune unor legi precise. Apicultorul care doreşte să-şi trateze mica recoltă pentru a obţine o miere cristalizată fin trebuie să înceapă prin a-şi constitui o mică rezervă. Ambalajele fabricate din materiale transparente au avantajul că prin ele se poate vedea mierea. Amestecul de miere şi maia cât încă se trimite la maşina de îmbuteliere în borcane. într-o formă neregulată. are consistenţă de pastă. Mierile care cristalizează foarte fin se numesc mieri "cremoase". reuniunile profesionale. borcanele se păstrează la răcoare. Nu se obţine o miere perfectă decât dacă aceasta este în jur de 17. la o temperatură de 14°C. de comoditate la întrebuinţare şi de dorinţa de a satisface clientela. cealaltă la motivaţii de ordin estetic.5-1 kg miere va fi introdusă în frigider pe timpul nopţii. Un vas care conţine miere trebuie să fie perfect etanş. Cristalizarea se face rapid la 14°C. foarte sumar. va cristaliza în câteva zile. Chiar dacă aceasta nu se realizează în conformitate cu procedeele industriale pe care le-am descris. Fiind (relativ) prea bogate în glucoză. Aproape totul este confecţionat din oţel inoxidabil sau din sticlă Pirex. Este mai bine să le respectăm predispoziţia şi să le facem să cristalizeze repede sub o formă plăcută la vedere şi la gust. Se înţelege de la sine că el nu poate fi confecţionat decât din materii prime autorizate de lege. se procedează la o însămânţare a mierii după pasteurizare şi răcire completă. Restul nu este decât o problemă de preţ de cost. o miere care cristalizează foarte fin cu mierea care trebuie cristalizată. Pentru a obţine cristale foarte mari. ocazii de a-şi prezenta produsele şi de a le supune judecăţii experţilor care le pot recunoaşte calităţile şi defectele. Reuşita depinde de predispoziţia mierii de a cristaliza . de 0. Pentru a obţine cristale foarte fine. Această probă. Punerea în borcane trebuie să se facă după amestecare . în câteva zile. materialele fiind uşor de demontat şi de spălat în apă fiartă sau la vapori. Condiţiile de igienă cele mai stricte pot fi îndeplinite . ne putem baza pe observarea unei probe de miere într-un recipient de sticlă. Există în comerţ cuve pentru amestecat. Se amestecă bine. se realizează numai din materiale folosite în industria alimentară. ele riscă să recristalizeze. pentru apicultori. este nevoie de timp şi de repaos perfect. cristalizarea controlată este la îndemâna oricărui apicultor.

admitem că, dacă dispunem de reguli şi norme pentru a judeca animalele de concurs şi vinurile, lucrurile sunt mult mai uşoare în ceea ce priveşte mierea. În ultimii ani s-au făcut eforturi demne de laudă pentru a da judecătorilor criterii de apreciere a mierilor care să nu fie prea subiective, dar rămân multe de făcut în acest domeniu. Trebuie să se facă deosebirea între : 1. criterii de calitate, generale ; 2. criterii legate de prezentarea produsului; 3. criterii care se aplică la situaţii particulare. Vom lăsa de o parte criteriile de calitate, ele sunt de competenţa laboratoarelor. Criteriile de prezentare se aplică tuturor mierilor. Mierea este caracterizată după felul cum se prezintă la vânzare. O judecată valabilă nu poate fi emisă decât asupra unui produs comercializat într-un ambalaj perfect transparent. Practic limpezimea este un criteriu important pentru caracterizarea mierilor lichide şi, dealtfel, cristalizarea se apreciază în primul rând după ochi. O miere destinată vânzării în stare lichidă trebuie să fie limpede şi nu trebuie să prezinte acea ceaţă care anunţă o viitoare cristalizare. Suprafaţa ei nu trebuie să prezinte nici o particulă solidă vizibilă cu ochiul liber. O miere cristalizată trebuie să prezinte o suprafaţă perfect omogenă, lipsită de acele ramificaţii albe de pe pereţii vasului datorate bulelor de aer. Suprafaţa trebuie să fie lipsită de particule solide şi de spumă. Spuma care se ridică la suprafaţă după îmbuteliere formează o mică crustă albă constituită din cristale de glucoză şi bule de aer. Degustarea la acest stadiu nu trebuie să privească decât gusturile parazite. Toate mierile sunt egale pentru arbitru, cu condiţia ca gustul şi mirosul lor să fie naturale. Defectele majore cum sunt separarea în mai multe straturi, cristalizarea grosieră şi neregulată, fermentarea sunt cauze evidente pentru excluderea dintr-un concurs. Lucrurile se complică când este vorba de apreciere în raport cu o calitate anume de miere. Evident în absenţa unor referinţe precise operaţiunea este imposibilă. Constituirea acestor referinţe este întotdeauna laborioasă. Trebuie adunat un număr suficient de eşantioane, provenind din diferite regiuni şi recoltate în mai mulţi ani. Supuse unor serii de analize, aceste eşantioane permit stabilirea unor medii pentru principalele caracteristici cum sunt culoarea, aciditatea, spectrul zaharurilor, conductibilitatea electrică, etc. Acestor teste fizico chimice li se adaugă teste organoleptice, deosebit de delicate în măsura în care vocabularul pentru calificarea mierii este încă foarte rudimentar în comparaţie cu cel folosit de degustătorii de vinuri. Numai pornind de la aceste măsuri pregătitoare se pot furniza unui juriu elementele care să-i permită confirmarea exactităţii unei denumiri florale, fie că este vorba de rozmarin, trifoi sau brad. Analiza mierii Pentru un profan, cuvântul "analiză" ascunde o lume misterioasă de aparate complicate şi de tehnici sofisticate datorită cărora putem şti totul despre miere, începând cu originea sa florală, până la conţinutul în vitamine, calciu sau cobalt totul apăsând pe un buton. Trebuie să spunem că literatura poliţistă a făcut totul pentru acreditarea acestei noţiuni simpliste ; de la Sherlock Holmes până la Maigret, care este poliţistul ce nu a făcut apel la tehnicile de laborator pentru a urmări o pistă? Trebuie să precizăm mai întâi că expresia "a da o miere spre analiză" nu are sens luată ca atare. Toate mierile naturale conţin sute de constituenţi diferiţi a căror valoare este foarte diferită în funcţie de scopul urmărit prin analiză. Deoarece orice analiză trebuie să înceapă în mod obligatoriu de la o întrebare adresată clar şi precis. Dacă întrebarea este pusă de un apicultor în legătură cu propria sa producţie, de un consumator în legătură cu un produs cumpărat din comerţ, de un serviciu oficial, sau de un cercetător în legătură cu o miere necunoscută, analiza se va desfăşura diferit. În general, apicultorul care îşi dă mierea spre analiză doreşte să ştie care este originea ei florală, calitatea sa şi dacă poate să primească o denumire anume. Consumatorul va dori să ştie dacă mierea pe care a cumpărat-o este pură sau falsificată şi dacă denumirea pe care o poartă este conformă cu realitatea. În ceea ce priveşte serviciile oficiale, acestea sunt interesate să ştie dacă mierea este în conformitate cu normele legale legate de folosirea de antibiotice sau standardele de calitate, în timp ce cercetătorul urmăreşte înainte de toate să-şi completeze cunoştinţele de specialitate. 69

Controlul de calitate Scopul controlului de calitate este de a da o apreciere a mierii, fondată strict pe calităţile de bază ale produsului, adică conţinutul în apă, puritatea şi integrarea sa într-un concurs, ca operaţiune de selecţie şi clasament : permite eliminarea produselor defectuoase, dar nu emite nici o judecată de valoare în legătură cu o denumire anume. Controlul de calitate al unei mieri cuprinde măsurarea conţinutului de apă, un test de puritate, o dozare a hidroximetilfurfurorului (HMF), un examen organoleptic şi un examen al stării fizice. O miere de calitate normală trebuie să rămână în limitele fixate de lege ; dar aceste limite fiind foarte largi controlul calităţii permite nuanţarea aprecierii distingând, cu ajutorul unor notări simple, mieri care sunt pur şi simplu conforme legii şi cele numite de calitate superioară pentru că sunt foarte curate, foarte concentrate, foarte sărace în HMF, care se prezintă sub o stare fizică bine definită (lichidă sau cristalizată şi nu au alt gust străin mierii. Măsurarea conţinutului în apă se face uşor cu ajutorul unui refractometru. De fapt, după cum am mai menţionat, indicele de refracţie al mierii depinde de conţinutul ei în apă. Cunoscând indicele de refracţie se deduce conţinutul în apă. Tabelele lui Chataway conţin cifrele acestei corespondenţe. Refractometrul permite măsurarea cu o singură picătură de miere ; totuşi el nu poate da un rezultat decât dacă mierea este perfect limpede. Măsurarea purităţii se face prin cântărirea unui filtru înainte şi lupă filtrarea a 5 g de miere în soluţie de apă. Filtrul reţine corpurile străine care trebuie să fie eliminate în cursul epurării. Este vorba în special de resturi de ceară, fragmente de propolis, praf sau resturi animaliere sau vegetale. Dacă controlul calităţii este destinat mierilor care intră în competiţie sau determinării preţului de vânzare sau a valorii aportului într-o cooperativă, se pot stabili uşor baremuri potrivite. Controlul calităţii are avantajul de a putea fi realizat cu mijloace modeste. El nu necesită decât o aparatură simplă şi cunoştinţe tehnice destul de elementare.

PRINCIPALELE TIPURI DE MIERE
Mierea de salcâm Mierea de salcâm este mierea produsă de albine din nectarul florilor de salcâm, Robinia pseudocacia. Pentru botanişti, adevăratele acacia constituie un foarte important gen al leguminoaselor; mimoza aparţine acestui gen. Salcâmul Robinia pseudocacia populează în mod diferit teritoriul românesc ; el poate forma adevărate păduri sau poate creşte izolat. Numai pădurile foarte mari produc material suficient pentru o recoltă pură sau aproape pură de miere de salcâm. Asemenea păduri se găsesc în nordul ţării (Valea lui Mihai) sau în sud, dar producţia depinde foarte mult de condiţiile meteorologice (îngheţurile târzii şi ploile îndelungate, reci, de primăvară pot calamita culesul), deci este neregulată. Mierea de salcâm se recoltează în iunie, înflorirea producându-se în a doua jumătate a lunii mai. Este mierea cea mai limpede care se recoltează în România (maximum 30 mm pe scara Pfund). Această miere are multă fineţe şi discreţie, ceea ce face să fie apreciată pentru îndulcirea alimentelor şi ceaiurilor fără să le denatureze gustul. Conţinutul în apă aproape normal (mai mic de 18%). pH-ul este aproape de 4 şi aciditatea destul de slabă (de ordinul a 14 meq/kg), o conductibilitate electrică foarte scăzută, ceea ce este în conformitate cu un conţinut în materii minerale mai mic de 0,1%. Spectrul zaharurilor este foarte interesant , remarcându-se prin bogăţia în levuloză (aproape 50% din substanţa uscată şi săracă în glucoza (34%). Zaharurile secundare sunt destul de bine reprezentate, aproape 10% dizaharide (zaharoză şi maltoză şi aproape 3 erloză, un zahăr specific mierii. O asemenea compoziţie are drept consecinţă o viteză de cristalizare foarte scăzută, uneori nulă, în sensul că după câţiva ani chiar, mierea de salcâm poate să rămână lichidă. Exceptând acest caz extrem, mierea de salcâm rămâne de obicei lichidă timp de un an. Când o miere de salcâm este foarte pură, spectrul său polinic este redus. Polenul de salcâm este preponderent, dar deoarece florile de salcâm sunt sărace în polen mierea este şi ea săracă în polen : ea conţine adesea mai puţin de 10000 grăuncioare de polen în 10 g. Pe lângă polenul de Robinia, se mai găseşte şi polenul arborilor fructiferi, păpădiei, salciei şi de asemenea al rapiţei, sparcetei şi trifoiului. Asocierea dintre Robinia şi castan nu este rară în România dar ea denotă o recoltă târzie ; ea se întâlneşte rar în mierea de salcâm. 70

Deşi salcâmii Robinia sunt de origine americană, producţia lor este caracteristică mai mult pentru Europa şi în special pentru Europa de Est. Spectrul polinic al mierii de salcâm este diferit în funcţie de ţară. De exemplu cel din Ungaria şi din România este destul de diferit de cel al mierii din Franţa; în aceste mieri se găseşte polen de Loranthus europaeus, plantă asemănătoare cu vâscul care lipseşte din flora franceză. Polenul de Loranthus constituie un indicator al unei origini danubiene. Tei (Tilia sp.). România poate fi considerată ca o ţară mare producătoare de mieri de tei. Uneori se întâmplă ca în apropierea anumitor masive forestiere sau a unor parcuri foarte mari din Moldova sau alte regiuni să se recolteze mieri de tei foarte caracteristice. Mierea de tei este destul de deschisă la culoare, cu reflexe verzi, cu conţinut ridicat în apă ; aroma foarte pronunţată aminteşte perfect planta de origine. Cristalizarea este rapidă. Conţin adesea o proporţie de mană nu tocmai neglijabilă deoarece teii adăpostesc numeroşi purici. Mierile de tei foarte pure, provenind din România, Rusia, Polonia şi mai ales din Extremul Orient au o aromă foarte puternică şi este de preferat să fie amestecate cu alte mieri mai neutre. Dată fiind bogăţia de arome a mierilor de tei, mierile "poliflore" sunt uneori considerate de către producătorul lor, acesta de bună credinţă, ca mieri de tei monoflore deşi ele nu conţin decât o proporţie mică de miere de tei. Se atribuie mierii de tei virtuţile medicinale ale plantei (calmante, expectorante). Floarea-soarelui (Helianthus annus). Mierile de floarea-soarelui sunt bine cunoscute încă de când a început cultivarea acestei plante în diferite regiuni ale României. Au o frumoasă culoare aurie, un gust agreabil şi nu cristalizează repede. Culesul de floarea-soarelui este unul din culesurile principale de la noi. Mierea de rapiţă Mierea de rapiţă este obţinută din flori de Brassica napus var. oleifera, plantă oleaginoasă care în ultimii ani acoperă din ce în ce mai multe suprafeţe agricole. Această cultură se găseşte în prezent aproape peste tot, cu excepţia regiunilor de munte. Mierea de rapiţă se recoltează în lunile mai-iunie dacă provine din însămânţări de toamnă. Rapiţa de primăvară, care ocupă suprafeţele mai mici, înfloreşte mai târziu şi mierea se recoltează în iulie-august. Mierea de rapiţă este destul de uşor de descris deoarece se găseşte în cantitate mare în stare pură sau aproape pură. Coloraţia este foarte slabă, nu depăşeşte 35 mm pe scara Pfund (care este gradată de la 0 la 140 mm). Mirosul ei este cel al florilor de rapiţă ; gustul este dulce, fără o caracteristică anume. Conţinutul în apă al mierii de rapiţă este destul de ridicat şi anu¬me în jur de 18%. Aceasta datorită faptului că este miere de primăvară care se recoltează repede pentru a nu cristaliza în faguri; în aceste condiţii, există tendinţa de a se recolta mierea înainte de maturare completă. Valoarea pH este relativ ridicată şi aciditatea destul de slabă (pH 4, aciditate totală de ordinul a 15 meq./kg). Conductibilitatea electrică foarte scăzută indică un conţinut sărac în substanţe minerale. Spectrul zaharurilor este caracterizat prin abundenţa glucozei (48%) care domină net asupra fructozei (44%), în timp ce zaharurile minore sunt puţin abundente (4,5%). Acest spectru arată o tendinţă foarte netă pentru cristalizare spontană şi foarte rapidă ; când este foarte pură, mierea de rapiţă poate să cristalizeze încă de la extracţie, mai ales dacă timpul este răcoros. Trebuie deci să trecem mierea printr-un maturator cu termostat. Spectrul polinic al mierii de rapiţă conţine o cantitate mare de polen de rapiţă şi anume 95% sau chiar mai mult. în aceste condiţii, polenurile secundare sunt rare, ceea ce complică cercetarea originii geografice. Aceste polenuri secundare aparţin unei flore de primăvară destul de banală (pomi fructiferi, păpădie şi salcie) care nu este caracteristică unei regiuni precise. Cultura de rapiţă este întinsă acum în multe ţări din Europa şi America. Ea se întâlneşte în Germania şi în Polonia precum şi în Canada, unde depăşeşte mierea de trifoi care constituia înainte prima resursă meliferă a Canadei.

Miere de lavandă Mierea de lavandă este produsă de albine din nectarul diferitelor specii şi subspecii din genul Lavandula ca şi din hibrizii lor cultivaţi sub numele de lavandină. Totuşi trebuie să excludem specia L. stoechas care dă o miere foarte diferită. Caracteristicile mierii de lavandă sunt deosebite de cele ale mierii de lavandină. 71

Examenul aprofundat al spectrului polinic al mierilor de rozmarin. Mierea de lavandă este bogată în polen de lavandă. un covor continuu sub pinii maritimi. mierea de lavandă şi cea de lavandină sunt sărace în apă : adesea mai puţin de 17%. Spectrul zaharurilor este destul de echilibrat : 39% glucoza şi 43% fructoză cu 13% dizaharide (în special maltoză şi aproape 2% erloză. foarte abundentă în unele regiuni ale ţării noastre şi în diferite ţări din bazinul mediteranean. În general. În cazul lavandinei. Recolta se face în general spre sfârşitul lunii august. perioada de vârf situându-se în luna aprilie. în timp ce mierea de lavandă fină cristalizează mai încet şi mai grosieră. Conţinutul în substanţe minerale este mic şi conductibilitatea electrică joasă. Aceasta este o plantă comună care se găseşte pe vaste terenuri silicioase unde formează. Deci nectarul nu este îmbogăţit cu pigmenţii din polen şi mierea obţinută este foarte deschisă la culoare. Are o savoare puternică. compozitele şi papilionaceele sunt foarte bine reprezentate şi în special albăstrelele şi sparcetele. acest lucru poate fi datorat faptului că polenul de lavandă este foarte pigmentat.Mierile de lavandă fină sunt mai colorate decât cele de lavandină .8 . la analiză. în timp ce polenul de lavandină foarte puţin abundent şi redus are o exină deformată. celelalte polenuri fiind foarte reprezentative pentru flora vizitată de albine pentru a culege polen./kg). dezvoltat normal. Coloraţia este slabă. Indiferent dacă provin de la lavandă sau de la lavandină. în anumite locuri. Mierile de lavandă cele mai închise la culoare ating 55 mm pe scara Pfund. Mirosul nu este chiar acelaşi cu al florilor de lavandă.5 iar aciditatea de 34 meq. ca şi conţinutul în substanţe minerale. iarbă-neagră arborescentă. Contrar mierilor prezentate mai sus. mierile de rozmarin sunt bogate în specii. în special zaharoza. pH-ul este apropiat de 3. Mierea de iarbă-neagră Mierea de iarbă-neagră este produsă de către albine din nectarul de iarbă-neagră Calluna vulgaris. cistacee. polenuri care indică transhumante anterioare.5%). Este cazul polenului de iarbă-neagră arborescentă. Spectrul zaharurilor arată un echilibru destul de bun între levuloza (în jur de 42%) şi glucoza (în jur de 39%) . Înflorirea durează din noiembrie până în mai. este un lucru obişnuit să se găsească mai mult de 30 de tipuri de polen în aceeaşi miere. mierile sunt foarte parfumate şi aromate. PH-ul este scă¬zut şi aciditatea totală este relativ mare (pH-ul este în jur de 3. Polenurile care îl însoţesc pe cel de lavandă sau de lavandină sunt în general caracteristice pentru flora ţării din care se recoltează . cimişir (merişor). Cristalizarea este destul de rapidă şi granulaţia fină. hibrid steril. Adeseori se pun în evidenţă. Producţia de miere este foarte neregulată deoarece depinde de condiţiile meteorologice de la sfârşitul iernii şi începutul primăverii. papilionacee de tipul Ulex. Se poate întâmpla ca o miere de rozmarin autentică să nu conţină mai mult de 10% polen de rozmarin. ceea ce indică o floră locală forate variată . Spectrul polinic este supus unor variaţii importante . când sunt foarte pure. Mierea de lavandină cristalizează destul de repede şi cu granulaţie fină. plantă sălbatică. Mierile de rozmarin au o aromă delicată. maximum 35 mm pe scara lui Pfund. Gustul este mult mai accentuat când mierea de rozma¬rin este combinată cu miere de cimbrişor care înfloreşte aproape în acelaşi timp şi pe acelaşi teren cu rozmarinul. Conţinutul în apă este scăzut (mai mic de 17. viţă-de-vie. Se poate spune că şi poate place celor care caută în miere 72 . polenul de rozmarin poate fi reprezentat foarte diferit în funcţie de regiunea de producţie şi probabil şi în funcţie de tipul de apicultură practicat. Mierea de iarbă-neagră are caracteristici atât de originale încât nu poate fi confundată cu nici o alta. între iulie şi septembrie. Mierea de rozmarin este produsă de albine din nectarul de rozmarin. Spectrul polinic al mierii de lavandă este foarte diferit de cel al mierii de lavandină. staminele sunt goale sau aproape goale. Recoltarea se face în mai. permite să se facă deosebirea netă între mieri de rozmarin produse în diferite ţări. uşor amăruie şi un puternic miros de floare. Înflorirea lavandei şi lavandinei are loc în plină vară. au gust foarte fin. aciditatea este slabă. dizaharidele sunt abundente (13%).

altceva decât un simplu edulcorant. Conţinutul în apă este ridicat : în jur de 22-23%, ceea ce este anormal pentru o miere obişnuită dar admis pentru mierea de Calluna pură. Vâscozitatea sa este anormală : ea este tixotropă. Nu poate fi extrasă din faguri prin metodele obişnuite. Forţa centrifugă realizată de extractoare nu are nici un efect asupra mierii atâta timp cât este sub formă de gel. Pentru a o aduce în stare de sol se folosesc aparate speciale numite "perforatoare". Aceste aparate, manuale sau electrice, au baterii de ace a căror distanţare şi aşezare corespund cu cea a celulelor. Acele pătrund în celule şi distrug structura de gel a mierii fără a deteriora fagurii; acele sunt montate pe arcuri foarte suple şi se termină cu câte un vârf bont. Imediat ce perforarea a adus mierea în stare de soluţie, aceasta poate fi extrasă ca orice miere prin forţa centrifugă. Datorită acestei proprietăţi uimitoare a mierii de iarbă-neagră, apicultorul o poate obţine în stare pură. Practic, este suficient să facă o extracţie dublă. După ce se descăpăceşte fagurele, acesta este pus în centrifugă ; mierea normală este extrasă, iar cea de iarbă-neagră rămâne. Se pune în funcţie perforatoarea şi se mai pune fagurele a doua oară în extractor. Mierea provenită din această a doua extracţie este miere pură de iarbă neagră. Tixotropia mierii de iarbă neagră se datoreşte unei proteine care se găseşte în nectar care poate ajunge la 2% din greutatea mierii. Încălzind moderat mierea de iarbă neagră, se obţine o gelificare mai intensă. Pasteurizarea la 65°C timp de câteva minute este suficientă pentru a distruge drojdiile şi pentru a dezvolta gelificarea. Ea permite obţinerea unei mieri de iarbă-neagră care se păstrează bine în ciuda unui procent de umiditate foarte ridicat. Tixotropia mierii de iarbă-neagră are o influenţă ciudată asupra cristalizării. Germenii de cristalizare fiind imobilizaţi în gel, cristalele cresc pe loc, în timp ce într-o miere obişnuită, curenţii de convecţie antrenează germenii în toată masa. Se formează cristalele care pot atinge 1 sau 2 mm în diametru ; sunt aglomerări aproape sferice şi foarte dure. Mierea de iarbă-neagră are o coloraţie medie mergând spre roşu care atinge 85 mm pe scara Pfund. Se observă o anumită tulbureală datorată prezenţei proteinei. Conductibilitatea electrică este relativ ridicată, pentru o miere de flori, ca şi conţinutul în substanţe minerale, pH-ul este cuprins între 4 şi 4,6 ; aciditatea este medie. Spectrul zaharurilor indică predominanţa netă a fructozei asupra glucozei şi importanţa mică a zaharurilor secundare. Această compoziţie favorizează o viteză mică de cristalizare. Se poate, de asemenea, scoate în evidenţă ca un caracter original, conţinutul foarte bogat în amilază. Spectrul polinic al mierii de iarbă-neagră poate fi mult modificat prin modul de extracţie. Într-adevăr, folosirea perforatoarelor introduce în miere cantităţi importante de polen provenind din celulele unde acesta este stocat de albine. În plus, vâscozitatea anormală împiedică considerabil epurarea prin diferenţă de gravitate. În aceste condiţii, polenul care se depune pe suprafaţa mierii, în câteva zile rămâne prizonie ; acesta este găsit la analiză, al cărei rezultat este modificat. De aceea, o miere foarte pură de iarbă-neagră poate să conţină ca polen dominant o specie total diferită, ca de exemplu polen de castan. Când se face analiza polinică a unei mieri de iarbă-neagră care nu a fost îmbogăţită în mod artificial in polen, prin tehnicile de extracţie, se găseşte polenul de iarbă-neagră dominant şi în cantitate normală. În fiecare din regiunile producătoare de miere de iarbă-neagră există o floră secundară destul de variată pentru a putea deosebi o miere de iarbă-neagră provenind din altă regiune sau ţară. Mierea de mană de brad În practica curentă, nu se vorbeşte despre "miere de mană de brad" ci pur şi simplu de "miere de brad". Desigur, pentru profani distincţia este subtilă ; pentru consumatori, ea este în general de neînţeles, cum ar fi cea între mana provenind de la diverse specii de hemiptere şi de la diferite specii de conifere. În aceste condiţii, se admite din ce în ce mai mult că denumirea "miere de brad" se aplică mierii de mană recoltată de albine pe brazi şi pe molizi. Ceea ce nu exclude însă posibilitatea introducerii unor denumiri mai restrictive pentru producţii locale de o calitate excepţională. Perioada de producţie, mai mult sau mai puţin lungă, este vara. Datorită compoziţiei lor foarte deosebite, mierile de brad au o savoare dulce, foarte agreabilă, asemănată malţului. Sunt puţin dulci şi au o aromă slabă. Culoarea, foarte intensă, poate să meargă până la negru dar deseori este mai deschisă. Totuşi nu ar trebui să fie sub 65 mm pe scara Pfund. 73

Conţinutul în apă este destul de slab, (mai mic sau chiar mult sub 18%). Vâscozitatea este normală, dar mierile de brad cu conţinut mic de apă sunt mai vâscoase decât mierile comune cu acelaşi conţinut în apă şi au tendinţa să fileze la transvazare. PH-ul mierilor de brad este destul de ridicat putând ajunge până la 5 ; el se situează în medie în jur de 4,6, însă aciditatea este mai degrabă mare. Conductibilitatea electrică este ridicată, ca şi conţinutul în substanţe minerale. Aceste caracteristici sunt destul de specifice pentru a fi utilizate la recunoaşterea prezenţei manelor într-un amestec. Spectrul zaharurilor este net diferit de cel al mierilor florilor de calitate obişnuită. Fructoza (37%) predomină asupra glucozei (32%), dar se găsesc şi aproape 11% dizaharide şi melezitoză în proporţie destul de mare (până la peste 10%). În general, se poate spune că spectrul zaharurilor din mierile de brad este decalat spre zaharurile cu greutate moleculară ridicată. Este un fapt cunoscut de mult timp, dar înainte de folosirea metodelor de cromatografie ne mulţumeam să punem în evidenţă ce se numeau "dextrinele" mierii de brad. Am menţionat mai sus că examenul microscopic al mierilor de mană dă rezultate a căror interpretare este diferită de cea care se face pentru mierea de flori. Nu voi mai reveni asupra acestui aspect; să menţionez totuşi că polenul care însoţeşte sporii de ciuperci şi alte elemente figurate dă informaţii asupra originii geografice a mierilor de brad. Cu condiţia unei documentaţii suficiente, putem distinge de exemplu, mierile de brad din Carpaţii Orientali de cele din Carpaţii Occidentali. Mierile de brad joacă un rol foarte mare în Europa Centrală datorită întinderii pădurilor de conifere în vest, în Germania, Elveţia, Austria şi dincolo de ea, spre est. În Germania se face net diferenţa între mierile de brad provenind de la bradul pectinata şi cele de la molizi, mult mai slab cotate. Muştar de câmp (Sinapis arvensis). Există analogii între mierea de rapiţă şi cea de crucifere înrudite din punct de vedere botanic, adică aparţinând genurilor Sinapis, Raphanus şi Brassica. Mierea de muştar este o miere deschisă la culoare cu cristalizare foarte rapidă. Ca toate mierile de crucifere din aceeaşi grupă, este fie nu prea aromată, fie afectată de un miros de varză care, în cazuri extreme poate fi de-a dreptul dezagreabil.

Lucerna (Madicago sativa). Mierea de lucerna este o miere de culoare deschisă, cu gust neutru, care cristalizează repede şi cu cristale cam mari. Trifoi alb (Trifolium repens). Mierea de trifoi alb este o miere cu proprietăţi deosebite, de calitate excelentă, de culoare deschisă, cu o aromă puţin pronunţată dar agreabilă, cu cristalizare fină. În România, conţinutul său în apă este uneori prea mare ; se numără printre mierile care trebuie deshidratate puţin înainte de extracţie, prin păstrare în cameră caldă. Trifoi roşu (Trifolium pratense). Trifoiul roşu dă o miere foarte deschisă la culoare, cu gust dulce şi agreabil, care cristalizează repede. Arbori fructiferi (Prunus sp., Pirus sp. etc.) Mierile de arbori fructiferi sunt destul de rare în stare pură. În România, ele provin cel mai adesea de la merii din regiunile de deal care înfloresc destul de treptat şi abundent. Sunt mieri de bună calitate, deschise la culoare cu cristalizare rapidă şi cu granulaţie fină. Păducel (Crataegus oxyacantha). Producţia de mieri de păducel se obţine în stare relativ pură acolo unde există multe garduri vii de păducel sau văi cu acest arbust. Mierea are coloraţie medie şi gust agreabil. Gardurile vii de păducel sunt ameninţate cu dispariţia ; se consideră că ele constituie un rezervor al bolii arborilor fructiferi cunoscută sub numele de "focul bacterian" şi se preconizează distrugerea lor. Iedera (Hedera helix). În România se semnalează uneori recolte de miere de iederă, în anii cu toamnă însorită. Este o miere de culoare medie, cu cristalizare rapidă.

74

Albăstrea (Centaurea cyanus). Mierile de albăstrele aparţin practic trecutului, deoarece generalizarea folosirii ierbicidelor în lanurile de grâu tinde să le facă să dispară. Sunt mieri de culoare deschisă, cu cristalizare fină, uşor amare. Păpădie (Taraxacum densleonis). Mierile de păpădie au o culoare galben-portocalie caracteristică. Au un gust puternic, cristalizează repede şi cu granulaţii mari. Mierile de păpădie se recoltează în exclusivitate în regiunile de creştere a animalelor unde păpădia creşte în păşuni. Castan comestibil (Castanea sativa). Mierile de castan se definesc destul de greu deoarece sunt, după caz, mieri de nectar foarte pure şi relativ deschise la culoare sau amestecuri de miere de nectar şi miere de mană mai închisă. În orice caz, gustul lor este foarte pronunţat şi amar. Producţia de miere de castan rămâne importantă în România în ciuda contaminării masivelor de castan cu focul bacterian şi uscarea multor copaci. Castanii sălbatici rămân totuşi foarte numeroşi, fiind răspândiţi în anumite regiuni ale ţării. Polenul de castan este prezent într-o proporţie foarte mare în mierile recoltate după luna iunie. Compoziţia mierilor de castan a făcut obiectul câtorva studii. Se ştie că este mai bogată în fructoză decât în glucoza ceea ce le face să cristalizeze încet. Conductibilitatea lor electrică este destul de ridicată. Sunt bogate în diastază şi în inhibină. Studiul acestor mieri ar trebui reluat şi aprofundat deoarece importanţa lor economică nu este neglijabilă. POLENUL Polenul se găseşte sub forma unui praf foarte fin în anterele florilor. Este alcătuit din grăuncioare de diferite forme şi culori caracteristice fiecărei plante. Se deosebeşte prin forma suprafeţei exterioare, prin conţinutul diferit în substanţe nutritive, vitamine etc. Polenul poate fi obţinut prin recoltarea directă de către om, de la plantele care au cantităţi mari sau cu ajutorul albinelor. Spre deosebire de polenul recoltat direct de om, polenul obţinut cu ajutorul albinelor este mult mai valoros, deoarece este adunat de la mai multe flori (poliflor) la care albinele au mai adăugat nectar şi salivă. În medie, albina poate aduce la un zbor 12-15 mg polen, adică aproximativ 1/10 din greutatea ei corporală. Singurul mijloc de a obţine polen pur în cantităţi importante şi în condiţii economice acceptabile este folosirea colectorului de polen. Colectoarele sunt dispozitive care se fixează la urdiniş, având orificii prin care albinele sunt obligate să treacă la intrarea în stup. Datorită frecării de marginile acestor orificii, polenul se scutură pe un grătar de unde cade în tăvi. Cele două rânduri de orificii prin care albinele sunt nevoite să treacă ca să pătrundă în stup sunt aşezate la distanţă de 5 mm. Colectoarele de polen în timpul culesului mare se scot. Polenul recoltat în colector, odată uscat, este mult diferit de cel care se poate culege direct de pe staminele florilor. Practic, albina culegătoare nu-şi poate confecţionează ghemotoacele de polen fără a adăuga polenului cules de pe antene un liant care le dă coeziunea indispensabilă pentru a se ţine în coşuleţele celei de a treia perechi de picioare. Acest liant este un amestec de nectar sau de miere cu salivă. Se ştie că această salivă este bogată în enzime şi în substanţe diverse. Polenul din ghemotoace este deci un produs mixt, vegetal şi animal. În consecinţă nu este prea uşor să deosebeşti, dintre proprietăţile polenului din ghemotoace, pe cele care provin de la plantă de cele care provin de la insecta PASTURA După ce polenul este adus în stup de către albinele culegătoare, este depozitat în celule apoi presat cu capul până ocupă 1/3 din înălţimea celulei. Păstura, pe lângă polen, conţine şi substanţe nutritive provenite din saliva lucrătoarelor, folosită ca liant pentru grăuncioarele de polen culese de pe anterele florilor. Păstura este hrana de bază a puietului, fiind bogată în proteine, glucide şi săruri minerale, provenită din polenul florilor. Faptul că păstura are o compoziţie mai scăzută decât polenul în proteine şi grăsimi şi mai bogată în zahăr şi acid lactic permite o conservare mai bună. Păstura se recoltează din faguri prin trei metode: 1) prin tăierea în fâşii a fagurilor cu păstura, de unde aceasta se scoate foarte uşor, sau 2) prin retezarea celulelor. 3) prin refrigerarea fagurilor şi sfărmarea cerii. 75

Colectarea propolisului de către albine Din observaţiile făcute asupra modului cum strâng albinele propolisul s-a constatat că acestea adună propolisul de diferite culori (alb. de bucăţelele de ceară şi propolis. 2. după ce a prins. Păstura se conservă singură sau în amestec cu miere sau pudră de zahăr. Ambalarea şi păstrarea se face la fel ca la polen. apoi. în timpul exprimării substanţelor răşinoase şi a triturării balsamului de polen se amestecă şi secreţii ale glandelor faringiene. Atât păstura cât şi polenul în formă conservată pot fi distribuite albinelor în perioadele lipsite de cules şi mai ales privăvara şi toamna. Pentru retezarea celulelor.) şi îl transportă ca şi pe polen pe picioruşele posterioare. albina. După aceea. se pune într-un vas şi se mojarează (freacă . Tendinţa de propolizare a albinelor este un caracter de rasă sau ecotip şi depinde chiar de însuşirile individuale ale unor familii de albine. în special.. până ce particula de propolis pe care a apucat-o se întinde în fir foarte subţire şi se rupe. Pentru recoltare. iar marginea inferioară a rândului de celule se îndoaie înspre lucrător. şopârle. că speciile Apis florea şi Apis dorsata nu folosesc 76 . Cu ajutorul propolisului albinele astupă crăpăturile stupilor şi acoperă cadavrele dăunătorilor pe care îi răpun în interiorul stupului (melci. cât se poate mai aproape de baza celulelor. în timpul prelucrării acestor răşini cu ajutorul mandi¬bulelor mai intervine şi secreţia glandelor mandibulare ale albinelor lucrătoare. sub formă de turte. Păstura este folosită în stupină. albina respectivă este ajutată de alta care rupe cu mandibulele câte o bucăţică din încărcătură şi o depozitează. de asemenea. Recoltarea propolisului de către albine se face numai când temperatura aerului depăşeşte 20°C. Cu ajutorul unui cuţit cu o lamă subţire şi bine ascuţită se taie orizontal rândul de jos de celule cu păstura. rama se aşează pe masă orizontal şi cu speteaza de jos spre lucrător. în industria farmaceutică. şoareci. De asemenea se mai întrebuinţează şi în medicină pentru tratarea a o serie de maladii ale sistemului nervos. ca ados la pasta din zahăr. în special pentru obţinerea vitaminelor naturale. La rece ceara devine casantă şi se poate sfărma. polis = cetate şi putea fi tradus liber ca un complex de substanţe destinat apărării cuibului. Pentru recoltare albinele se folosesc de mandibule după ce cu antenele au descoperit particula cea mai potrivită de propolis. cu capul ridicat. provenite în majoritate de pe mugurii de plante. A doua grupa de propolis o formează balsamul din polen eliberat (în timpul crăpării şi digerării grăuncioarelor de polen de la plantele entomofile) din învelişul acestuia şi care împins de valvulele proventriculului. Imediat după obţinere.Pentru tăierea în fâşii fagurele se aşează pe o masă în poziţie orizontală şi apoi se secţionează longitudinal prin mijlocul fiecărui rând de celule. în vederea iernării. se aşează într-un borcan şi se presează. Apoi fiecare rând este secţionat pe verticală şi oblic spre speteaza de sus a ramei. endocrin şi în avitaminoze. apăsând cu cuţitul pe toată suprafaţa fagurelui descăpăcit. plop. Păstura se alege. Limba nu este utilizată nici la colectarea şi nici la aplicarea propolisului. deoarece la această temperatură materia vâscoasă este mai moale şi poate fi colectată cu mai mare uşurinţă.) şi îl transportă în cuib. Concomitent cu distribuirea păsturii. bondari) sau cadavrele albinelor moarte pe care nu le pot scoate în afara stupului. Operaţiunea se repetă. Aceasta operaţiune are loc adesea chiar pe scândura de zbor. În cazul fagurilor noi se poate recolta păstura şi prin refrigerarea acestora. galben. toţi fagurii care au 1/2 şi 1/3 miere se descăpăcesc şi se presează praf de polen peste miere. cu picioarele manevrează particula de răşină şi o depozitează în paneraşele de polen. molid etc. brun etc. păstura se mărunţeşte. cu ajutorul mandibulelor. Albinele îl recoltează de pe diferite plante (cireş. Prima grupă o constituie substanţele răşinoase. brad. PROPOLISUL Propolisul vine de la cuvintele greceşti pro = pentru. roşu. Aceşti faguri se aşează lângă diafragma reductoare a cuibului. Păstura se scoate din celule prin scuturare. se acumulează în guşă. Balsamul este întins de albine cu ajutorul limbii pe obiectele din imediata apropiere a puietului. verde. particula de propolis. după care se cerne a doua oară. se trage înapoi. Trebuie menţionat. vişin. La descărcarea propolisului în stup. Sursele naturale de propolis sunt împărţite în două grupe diferite: 1. iar cantitatea care aderă de pereţii celulei se scoate cu ajutorul unei andrele.

se desface prin desprindere pânza colectoare de care aderă cea mai mare parte din propolis. Cele două ceruri se pot separa pe baza solubilităţii lor diferite. se vor distanţa ramele între ele. se vor curăţa cu atenţie. Recoltarea propolisului de pe pânza colectoare se face o dată pe an după ce în prealabil a fost păstrată câteva zile la temperatură scăzută (congelator). aproape cât dimensiunile părţii de sus a stupului. pe majoritatea suprafeţei cu propolis. Albina româneasca. Compoziţia Propolisul este o substanţă de culoare brun-deschisă cu nuanţe până la brun-închis şi uneori cu reflexe verzui. cu ocazia fiecărei intervenţii care se face în cuibul familiilor de albine în special în perioada de primăvară şi toamnă. 2. după umplerea lor de către albine cu propolis. vor fi curăţate reţinându-se propolisul rezultat. uleiuri esenţiale. În scopul măririi producţiei de polen. cu o daltă. toamna şi primăvara albinele propolizează mai mult decât în cursul verii. conţine în medie 30% ceară. În acest mod.propolisul iar unele rase din specia Apis mellifera ca Apis mellifera Lamarkii nu adună propolis. asemănătoare cu cerurile vegetale. cu un grad mai mare de impurităţi (la răzuirea părţilor componente ale stupului) sau aproape liber de diferite impurităţi. are o tendinţă moderată de propolizare comparativ cu rasele de albine cu tendinţe mai pronunţate de propolizare cum sunt albina caucaziană (Apis mellifera caucasica). pot fi recoltate cantităţi însemnate de propolis. reaşezându-se în poziţia iniţială. şi destule impurităţi rămase de la albine. O astfel de compoziţie indică o mare complexitate. 4. Grătarul lamelat se pune în luna aprilie o dată cu lărgirea cuibului şi se ridică toamna în momentul pregătirii pentru iernare a familiilor de albine. depozita la rece. Numai printre flavone. aproape pur. În prezent are o largă aplicare în terapeutica medicală sub formă de extract alcoolic. se pot lua următoarele măsuri: 1. detaşa propolisul. în alcool fierbinte concentrat şi respectiv diluat. Pot fi folosite colectoare care conţin o plasă de material textil (propolisul se recoltează prin refrigerare şi sfărmarea bucăţilor de propolis de pe plasă. polenul recoltându-se printr-o simplă răzuire cu dalta apicolă.toate părţile şi elementele din stup ce prezintă depuneri de propolis. pentru că ele folosesc propolisul pentru a îmbălsăma imediat ceea ce nu pot să evacueze.sita şi pânza colectoare rămân în tot cursul anului în familia de albine. prin folosirea colectoarelor. precum şi scândurelele de podişor câte 2-4 mm. 77 . Recoltarea propolisului de către albine are şi un caracter zonal. Apis mellifera anatolica. 3. În timpul sezonului apicol. puţin solubil în apa dar perfect solubil în eter şi alcool. albina sahariană (Apis mellifera sahariensis). De asemenea. sită din material plastic şi pânză colectoare care se plasează deasupra cuibului în locul podişorului. aşa cum se recoltează în stup prin răzuire. Punctul său de topire este de 60-70°C. iar la temperatura mediului ambiant devine casant. Când este emisă de glandele ceriere ea este perfect albă şi curată. extrasă din acelaşi stup: ceara A (circa 17%) având similitudini cu ceara propriu-zisă şi ceara B (circa 6%) net diferita. unguent sau diferite alte preparate medicamentoase. Propolisul brut. uleiuri esenţiale etc. balsamuri. formându-se spaţii care. prin răzuire. Apis mellifera carpatica. La temperatura din interiorul stupului este maleabil. se înlocuieşte podişorul cu o plasă din material plastic care după propolizare se va ridica în vederea recoltării. restul fiind format din răşini. Apis mellifera scutelata şi altele. anual. se poate folosi cu rezultate bune şi colectorul de propolis format dintr-un grătar lamelat din tablă zincată. apoi. În zonele mai reci şi păduroase înclinaţia de propolizare este mai pronunţată faţă de zona de câmpie. Din propolis se extrag două tipuri de ceară comparativ cu ceara propriu-zisă. se găsesc zeci de substanţe cărora le vor trebui testate proprietăţile biologice. ori de câte ori plasa din plastic este încărcată. Colectarea propolisului de la albine Producţii sporite de propolis se pot realiza folosindu-se în acest scop unul din tipurile existente de colectoare de propolis. Ceara este o componenta obligatorie a propolisului. propolisul devenind casant la rece) sau pur şi simplu o bucată de linoleum. CEARA Ceara este o secreţie a albinei lucrătoare.

3 mg venin lichid. ceea ce este mai vizibil. un amestec al secreţiei glandelor de venin care concură la formarea aparatului vulnerant. un produs de secreţie al albinei lucrătoare şi al mătcii. Cantitatea de venin este determinată de vârsta albinelor. format din partea vulnerantă cu punga de venin. cercetările au progresat. în acelaşi timp lapte şi salivă. a albinelor hoaţe. servind împreună cu acul la apărare (acul la albina lucrătoare este un ovipozitor modificat pentru funcţiile de apărare) şi eliminarea duşmanilor (mătcilor concurente. de la o populaţie la alta şi chiar de la un individ la altul. căruia i-au atribuit virtuţile cele mai extraordinare. pe urmă au stagnat aproape. Cantitatea maximă de venin se obţine de la albinele în vârstă de 15-20 de zile. Este interesant faptul că această substanţă. Este stocat în punga de venin şi eliminat la exterior în momentul înţepării. Numeroasele cercetări efectuate până în prezent arată că veninul de albine are o structură complexă. Biologia secreţiei de venin are particularităţile ei. cantitatea de venin variind de la o rasă la alta. Înţepăturile albinelor reprezintă un act reflex de autoapărare şi se materializează prin folosirea organului specializat pentru funcţia de apărare. Ce 78 . apilarnilul se distinge prin proprietăţile lui organoleptice specifice. APILARNILUL Apilarnilul este un produs apicol obţinut din larvele de trântor cât şi din conţinutul nutritiv aflat în celulele respective din faguri. În general se afirmă că odată folosită rezerva de venin nu se mai reface. Compoziţia chimică a cerii este foarte stabilă dacă se considerare produsul pur. recoltate într-un anumit stadiu larvar (în ziua a 7-a de stadiu larvar).3 mg. partea motoare şi glandele secretoare de venin. etc. specifice. Cantitatea pe care o poate elimina la o înţepătură o albină cu glanda de venin dezvoltată este de circa 0. Variaţi foarte slabe de la o rasă de albine la alta. o longevitate ce nu se poate compara cu cea a indivizilor care nu primiseră lăptişor de matcă. ea se încarcă progresiv cu substanţe care-i schimbă profund compoziţia şi. ca şi mierea. asigură larvei o creştere rapidă. Anii au trecut. polenul şi ceara.ea trece prin toate nuanţele de galben. corespunzând la circa 0. de valoare al stupului. pe urmă de brun ajungând aproape neagră după câţiva ani. Nu se notează variaţii semnificative decât între diferitele specii ale genului Apis. LAPTISORUL DE MATCA La începutul anilor cincizeci atenţia biologilor a fost atrasă de compoziţia şi mai ales de proprietăţile lăptişorului de matcă. a animalelor şi insectelor care vreau să prădeze stupul. Dosarul medical un moment deschis a fost repede închis de către medici îngrijoraţi pentru reputaţia lor şi puţin doritori să-şi amestece numele într-o publicitate gălăgioasă. prin proprietăţile lui fizico-chimice şi microbiologice care îl recomandă ca un produs veritabil.Utilizată ca material de construcţie în stup. unele cercetări menţionează ca după eliminarea prin înţepare rezerva de venin a albinelor se reface cu condiţia ca integritatea organului specializat să nu fie deteriorată. înainte chiar ca dosarul medical să fi fost deschis. atingând o cantitate maximă secretată de circa 0. Deşi nu este un produs tradiţional al stupului.1 mg substanţă uscata. VENINUL Veninul de albine este o substanţa complexă. aşa cum este secretată de glande. Câţiva apicultori întreprinzători au trecut direct la producţia şi vânzarea către public a lăptişorului de matcă. după care glandele secretoare degenerează treptat. A fost subiect pentru amplă reflecţie şi cercetări. Dimpotrivă. substanţe ce-i conferă proprietăţi particulare. iar individului care a fost hrănit cu ea. în el fiind prezente atât substanţe de natură organică cât şi anorganică. de hrană şi de sezon.).

In ordine cronologica (subliniem ca toate au importanta lor)acestea ar fi : Pregatirea vetrei stupinei Pe la inceputul lunii martie(functie de starea vremii)vom demara primele actiuni: .in cuib se lasa strict atati faguri cat pot acoperi albinele si care trebuie sa aiba numai celule de lucratoare. a larvelor de matcă pe toată perioada până la căpăcirea botcilor.ei fiind marginiti de faguri cu miere si pastura. Acestea fiind spuse sa trecem la treaba !!! Odata cu ridicare sensibila a temperaturilor. Are o consistenţă cremoasă.operatiune dublata de o stramtorare a cuibului.Cand observam ca zborul de curatire a fost facut de totalitatea familiilor. constituie dovada că nu se poate ignora fenomenul "lăptişor de matcă".De aceea in primele zile calduroase(temperatura ajunge la peste 15 grade C).au acumulat in intestine reziduri care acum trebuie eliminate. Primul control si stramtorarea cuiburilor Profitand de una din zilele calduroase executam primul control de primavara.In acest scop stuparii vor "stramtora cuibul".instalam sau reorientam gardurile de protectie pentru a feri albinele de vanturile reci ale inceputului de primavara Supravegherea zborului de curatire In timpul iernii datorita faptului ca albinele nu au mai putut iesi din stup. cu gust acrişor.Tot acum unii dintre stuparii cu experienta mai fac o lucrare importanta: introduc in mijlocul cuibului un fagure gol.asezam stupii pe locurile definitive.daca puietul nu exista totusi nu trebuie sa ne ingrijoram: unele matci isi incep mai tarziu ouatul si de aceea este necesara repetarea controlului dupa o saptamana.adunam si inlaturam crengile.functie de sistemul ales.vom suprapune anul apicol cu cel calendaristic. este de culoare alb-gălbuie.curatam si imprastiem zapada pentru ai grabi topirea.in care toarna 1-2kg de sirop de zahar caldut.acestea se vor arde neaparat .Cuibul se aranjeaza catre peretele stupului care este cel mai expus soarelui astfel:fagurii cu puiet se aseaza in mijloc.reducem urdinisele la 3 cm si bineanteles asezam capacele care au fost saltate.scoatem din stupi fagurii mucegaiti.si pe cei ce contin multe celule de trantori. lăptişorul de matcă continuă fără zgomot o carieră începută cu răsunet.marimea stupinei si in general tot ce tine de buna desfasurare a lucrurilor.trebuie sa stimulam efectuarea acestor zboruri de curatire. prin aceasta înţelegând evoluţia consumului de mai bine de 20 de ani încoace.S-a constatat ca dezvoltarea familiilor de albine decurge normal daca albinelor li se asigura un regim de caldura optim. Lăptişorul de matcă este un produs de secreţie al glandelor hipofaringiene ale albinelor lucrătoare. Stabilitatea.pana cand tragem o conluzie corecta. cât şi a mâtcilor. Tot in timpul acestui control.Totusi pentru a nu crea confuzii.a mai rămas din această perioadă extraordinară ? Contrar tuturor părerilor şi tuturor pronosticurilor.prezenta hranei care exista in faguri.urmarind ca urdinisurile sa fie orientate spre sud-est si albinele sa beneficieze de caldura soarelui .stiind ca o rama standard contine 3.bine cladit.prezenta matcii. Producţia şi consumul se echilibrează la un nivel care permite unor apicultori specializaţi să-şi mărească rentabilitatea stupinei.Daca inca mai este zapada pe vatra stupinei este recomandat sa intindem paie pe jos. destinat hrănirii larvelor în primele 3 zile.starea de sanatate.urmand ca pe masura ce va veti familiariza cu lucrarile ce trebuie executate sa faceti aceasta separare singuri.frunzele si in general toate resturile.urmarind o igienizare totala .in ce priveste 79 .La deschiderea stupului constatam: .curatam prin urdinis(cu o sarma) stupii de albine moarte si alte resturi.primavara in stupina trebuie facute mai multe lucrari.5kg miere pe ambele fete . LUCRARI IN STUPINA LUCRARI DE PRIMAVARA IN STUPINA Stuparii incepatori care citesc acest site trebuie sa inteleaga un lucru : anul apicol incepe toamna ! De felul cum sunt pregatite familiile de albine in toamna depinde totul : Productia.Urdinisele se vor deschide larg iar capacele se vor salta pentru ca razele soarelui sa incalzeasca podisorul stupului.in care vom evalua starea familiilor de albine.cu pete de diaree.dupa puietul de pe fagurii din mijlocul cuibului.

O casa curata inseamna eliminarea unor probleme grave.pana la aparitia culesului de polen.sau in celulele din partea opusa a fagurilor ocupati partial .5 kg de pastura. Salvarea albinelor ramase fara rezerve de hrana Salvarea familiilor ramase fara rezerve de hrana este foarte usor posibila in orice stupina chiar daca apicultorul este lipsit de experienta.bineinteles si ei gauriti pentru a permite circulatia albinelor.4-5 kg miere si bineinteles pastura.mierea in faguri.cat si cu serbet de zahar.reparate si dezinfectate. In cazul cand familia ramasa fara provizii nu are faguri disponibili in stup. Cand nu dispunem de acesti faguri.pete diareice si apoi se dezinfecteaza cu o 80 .si care din motivul mentionat au ramas neconsumate. Dezinfectia stupilor Daca nu am facut aceasta lucrare in timpul primului control de primavara(din diferite motive) sa stiti ca acum a sosit momentul.hranirea proteica de primavara se face de preferinta cu pastura de la rezerva.proviziile de hrana existente pe ramele care nu au fost cuprinse de ghem.Dezinfectia se face cu scopul pastrarii sanatatii familiilor de albine.Pentru cresterea unui kg de albina este nevoie de 1.Amestecam cantitati egale de polen si miere . Lucrarea consta in mutarea familiilor de albine in alti stupi.rezerva de hrana familia trebuie sa dispuna de min.se poate folosi mierea diluata un pic.miere lichida sau granulata de la rezerva stupinei In primul caz constatam ca de o parte si de alta a fagurilor ocupati de ghem.se afla cate 1-2 faguri cu miere care nu au fost folositi de albine.apoi daca nu avem cantitatile necesare se vor face hraniri cu polen si miere sau pastura si miere.lipsa ei fiind un handicap major in dezvoltarea favorabila a familiilor de albine.La pastura obtinuta se adauga o cantitate egala de apa si o cantitate dubla de miere.In principiu lazile se curata de resturi de ceara.putand evita aceste situatii neplacute printr-o buna organizare a cuibului inca din toamna.incalzita si apoi turnata in faguri goi. Se recomanda ca tot cu aceasta ocazie familiile de albine sa fie mutate in lazi curatate.Se mai adauga sare 1% din cantitatea amestecului si se omogenizeaza. Concluzionand.necesita sa avem ceva timp la dispozitie si mai ales sa avem "ingaduinta" vremii.In acest scop folosim urmatoarele rezerve: .dincolo de ea fiind asezati fagurii cu resturi de miere.750kg miere si se administreaza deasupra ramelor sub forma de turtite proteice de completare.urmand ca pe masura ce mutam albinele sa dezinfectam si restul de stupi. Se descapacesc aceste rame pe o parte si cu ajutorul unui bastonas de lemn se fac 2-3 gauri de grosimea unui creion.propolis.Se introduc fagurii gauriti.In primavara modurile de administrare sunt: .Fagurii scosi(cu putine albine pe ei) se alatura de fagurii cu miere. Completarea rezervelor de pastura Pe langa miere.Scoatem pastura din faguri prin taierea lor in fasii.Este de dorit insa ca aceste interventii sa fie facute numai in caz de urgenta.Trebuie sa avem pregatite din timp cateva lazi.sa pastram o stare de igiena perfecta.Toate aceste lucrari sunt decisive.Apoi se indeparteaza ramele cu faguri si putine albine din ambele margini ale ghemului.cu miere descapacita in spatiu liber care tocmai a fost creat.Se toarna amestecul in faguri administrand zilnic cate 200g.se procedeaza la ridicarea de faguri cu provizii din familiile mai bogat aprovizionate.albinele nu mai au acces decat la proviziile de pe fata fagurilor unde se afla.Un kg de pastura se amesteca cu 0.Aceste turtite se aplica direct pe partea superioara a ramelor.proviziile de hrana existente in alte familii si de care acestea nu mai au nevoie .apoi frecam fasiile in mana pana la separare.Hraniri de calitate se mai pot face cu turtite de miere cristalizata si framantata cu zahar pudra pana obtinem consistenta dorita. .Aceasta este asigurata de pastura.aceasta delimitand compartimentul de hranire. Lucrarea este foarte necesara pentru ca pe langa toate celelalte.Asta se intampla din cauza ca odata format ghemul de iernare.Cuibul se limiteaza cu o diafragma mai scurta.Introducerea lor in stupi se face dupa tehnologia descrisa mai sus.Pastura se asigura din toamna prin introducerea unui fagure plin si la nevoie prin completarile de primavara.albinele au nevoie la cresterea noilor generatii si de hrana proteica.pe care i-am curatat si dezinfectat.Pentru a remedia situatia se ridica din stupi ramele care contin provizii.Atentie mare ca la stramtorare si la eliminarea fagurilor imperfecti sa nu orfanizati accidental familia.administrand la fel deasupra cuibului sub forma de turtite. .

precum si caracteristicile biologice. .floarea soarelui) si tarzii.prezenta rezervei de pastura necesara cresterii puietului si a albinelor tinere .de vara(tei. . Recunoasterea unui cules .solutie recomandata.Pentru a uniformiza puterea stupilor se practica metoda prelevarii de rame cu puiet capacit din familiile puternice si ajutarea celor ramase in urma cu dezvoltarea.la un numar mic de doici si cantitatea de laptisor de matca distribuita va fi mica . Citind aceste randuri sigur v-ati dat seama ca tehnicile descrise sunt folosite cu precadere la stupii orizontali si verticali cu magazine.La acest tip de stup largirea se face prin inversarea corpurilor.dar marea multumire este ca albinele au hrana din abundenta.Aceste culesuri pot fi timpurii (salcam. Conditii pentru valorificarea culesurilor Devine foarte clar si pentru stuparul incepator cat si pentru cel experimentat ca nu orice familie de albine din stupina poate valorifica la maxim un cules.Prin largirea cuibului trebuie sa raspundem ferm necesitatii matcii de a depune oua.pentru a evapora apa din nectarul proaspat cules.aparent fara o cauza anume definita.familiile sa fie puternice si sa ocupe min. O metoda de a face ca matca sa oua in fagurii introdusi.de modul in care albinele reusesc sa mentina climatul optim in stup cat si de faptul ca prin modul de a depozita polenul in faguri se regleaza activitatea matcii.VALORIFICAREA CULESURILOR Stuparii au depus eforturi deosebite pentru a scoate familiile de albine puternice din primavara si acum asteapta roadele muncii lor.Primul fagure introdus trebuie sa fie un fagure in care s-au mai crescut cateva generatii de albine.In anii de exceptie se pot obtine si cateva kg de miere marfa.La incalzirea timpului si in prezenta unui mic cules largirea se poate face si cu un fagure artificial. apoi putand fi introdusi si faguri claditi in care nu a fost crescut puiet.Culesurile la pomii fructiferi si flora spontana au asigurat familiilor necesarul de miere si polen.pe inserat in stupina se simte mirosul caracteristic al mierii. . LUCRARI DE VARA IN STUPINA .Stupul multietajat.dar totodata si mult rau daca nu este facuta corect. manevrarea ramelor si desele interventii in cuib nemaifiind necesare.existenta unei concordante intre suprafata ocupata de puiet si numarul de albine doici.acestea tin de temperatura externa.aplicarea fara discernamant a hranirilor de stimulare.dintre care 8-9 cu puiet 81 .intensitatea zborurilor creste exponential.Introducerea unor faguri care au mici coroane de miere(care vor fi descapacite)este un factor favorizant.In principiu matca este oprita sa depuna oua pe fagurii aflati dupa cei cu pastura. 12 faguri standard.Dupa ce si acesta a fost ocupat cu puiet.beneficiind de o constructie aparte se manuiete diferit.printr-o hranire abundenta se pot introduce in stup dezechilibre importante Efectiv largirea se face astfel: semnalul trebuie dat de faptul ca toti fagurii din cuib sunt ocupati cu puiet(excluzand fagurii marginasi care contin miere si pastura).avand in vedere ca interventia stuparului poate face mult bine.fagurii din cuib se inalbesc datorita faptului ca albinele alungesc celulele si capacesc mierea.conditiile interne si externe.insa durata lor este scurta.Acest fagure se aseaza dupa ultimul fagure cu puiet si in momentul cand celulele au fost cladite pe jumatate se muta in mijlocul cuibului.se introduc treptat alti faguri tinand seama de cresterea populatiei.este aceea de ai stropi cu apa calduta sau miere diluata.zmeuris).speciile melifere infloresc abundent .faneata.se constata ca in stupina o parte din familii raman in urma cu dezvoltarea.Urmeaza o limpezire.albinele ventilatoare isi intensifica activitatea. Intarirea familiilor slab dezvoltate Oricat s-ar stradui stuparii sa execute toate lucrarile la timp.Acesta se introduce intre fagurele marginas si cel cu puiet.o uscare si neaparat flambarea cu flacara. Largirea cuiburilor Lucrarea este deosebit de importanta.In general culesurile sunt de mare intensitate.Conditiile necesare sunt : .La urma urmei acest lucru tine de o anume normalitate daca ne gandim ca o familie de albine poate fi asimilata unui "organism".Trebuie sa avem in vedere urmatoarele conditii generale: .albinele se inghesuie la urdinis.Se adauga un fagure bine cladit. .

in acest fel asigurand o cantitate mare de albina culegatoare si implicit o productie pe masura .artar.ne pun in ipostaza de a aborda cu maxim succes culesul: .Ce masuri trebuie avute in vedere: Asigurarea de matci tinere si viabile: S-a stabilit ca numai o matca tanara poate face fata la un ritm constant de depunere a puietului.aceasta operatiune prevenind intrarea in frigurile roitului si totodata asigurand marirea efectivului stupinei .floarea soarelui.ridicarea partiala sau totala a podisorului si inlocuirea acestuia cu o sita .Un alt avantaj al matcilor tinere este acela ca in primavara vom gasi un procent redus de familii ramase orfane(dupa unii autori procentul este de 0.familiile de albine ating capacitatea maxima de dezvoltare.prin imputernicirea lor cu puiet capacit ridicat din stupii puternici Sunt primaveri favorabile dezvoltarii familiilor de albine.Dupa cum am mai spus acum incepe anul apicol.Formarea de noi familii si aplicarea stricta a tuturor masurilor prevazute pentru aceasta perioada.familiile sa fie in stare activa.ridicarea periodica de rame cu puiet capacit.sau cei care practica stuparitul pastoral.familiile de albine trebuie intretinute in stupi de mare capacitate care ofera posibilitatea ca dezvoltarea cuibului sa se faca normal.lucrari de intensificare a cresterii puietului. la stupii orizontali si verticali cu magazine se introduc periodic in mijlocul 82 .Practic se intampla ca matca sa nu mai aiba unde depune oua. Deblocarea cuiburilor O alta cauza a scaderii depunerii puietului de catre matca este blocarea cuibului cu miere sau pastura.atat ca timp.fanete.toamna reprezentand un nou debut si un prilej de a pune stupina pe o alta treapta a performantei.Daca nu se intervine ferm.Zonele cu salcii. Intensificarea cresterii puietului Pentru ca familiile de albine sa iasa cat mai puternice din iarna.Odata cu sfarsitul primaverii.stiut fiind faptul ca o familie aflata in stare de roire sau in preajma roitului isi diminuiaza mult activitatea Cum obtinem acest deziderat? Sunt lucrari care facute la timp.. LUCRARI DE TOAMNA IN STUPINA Vine toamna.acestea vor intra in frigurile roitului si culesurile urmatoare-tei.folosirea familiilor ajutatoare si unificarea acestora cu familia de baza in preajma culesului.numarul celulelor libere scazand drastic.In acest scop nu trebuie sa toleram in stupina matci mai batrane de 2 ani si in decursul verii sa facem inlocuirile necesare.pot impedica pagubele ce vor urma si dau posibilitatea valorificarii culesurilor urmatoare. pregatirea cubului familiilor de albine in vederea unei iernari de calitate.depozitarea mierii sa fie asigurata si a caror volum se poate mari sau micsora .stuparul fiind foarte solicitat. asigurarea rezervelor de hrana pentru iernare.apte biologic si genetic pentru performanta .pe cand cele tinere se comporta altfel:isi mentin ritmul bun chiar daca resursele nectarifere si cele proteice sunt mult mai mici(intr-un cuvant valorifica mai bine culesurile de intretinere).mierea a fost extrasa si apicultorul se afla pus in fata unor noi provocari.albinele blocheaza cuibul.Cu toate astea nu se recomanda ca schimbarea sa se fraca toamna daca folosim botci sau matci neamperecheate decat in cazuri de urgenta.inlocuirea matcilor batrane sau necorespunzatoare cu matci tinere.in care culesul incepe timpuriu.obtin rezultate remarcabile.cautand sa-si asigure necesarul de rezeve de hrana.Biologic matcile batrane isi limiteaza depunerea puietului atunci cand in natura nu mai exista un cules bogat de nectar si polen.cu flora spontana si mai ales padurile de salcam pot oferi cantitati importante de miere.5%).marirea puterii familiilor ramase in urma cu dezvoltarea.Sa trecem iarasi la treaba:lucrarile de toamna demareaza la inceputul lunii august si se impart in trei mari categorii: .carora trebuie sa le faca fata.intensificarea ventilatiei prin umbrirea stupilor.cu albina aferenta.cat si ca volum de munca. Stuparii care au in zona asemenea "comori".Odata cu apropierea toamnei si in prezenta unui cules mediu. instinctiv. Pentru a inlatura acest neajuns.trebuie ca inca din toamna sa asiguram o populatie numeroasa.Acest lucru nu este usor de obtinut.bine hranita si intr-o stare de sanatate perfecta.pot fi compromise.

Din fericire pentru posesorii de stupi multietajati.adica acea zona in care primavara se vor creste noile generatii. Tot in aceasta perioada se face o impachetare sumara(a nu se comfunda cu impachetarea finala din toamna).Cand conditiile externe permit. Reducerea si impachetarea cuiburilor Ca si in primavara in vederea obtinerii unui climat favorabil se procedeaza la o stramtorare a cuibului.Asigurarea cu faguri de calitate trebuie facuta mai ales in "zona fierbinte" a cuibului.inspre primavara.marginiti de faguri cu miere si pastura.asta fara sa vorbim de cantitatile mici de puiet crescute.fie prin incercarea de asigurare a unei baze de de cules prin alegerea unei vetre permanente adecvate.cate 200-300 g la interval de 2-3 zile.pe suprafete mici de fagure. mierea alterata produce boli grave.prin asigurarea polenului livrat in mod natural sau artificial.Aceste spatii libere se creeaza prin scoaterea fagurilor marginasi.este foarte daunatoare si trebuie inlaturata.Ca o prima conditie ar trebui sa mentionam ca mierea de mana trebuie eliminata in totalitate din stupi.Prelungirea acestei perioade aduce mari avantaje stupinei in totalitatea ei.fara celule de trantori sau alte defecte.Toti fagurii care nu corespund criteriilor vor fi scosi fara a sta prea mult pe ganduri.Fagurii scosi se trec dincolo de diafragma si prin descapacirea lor mierea v-a fi carata de albine in cuib. Ramele de miere si pastura 83 .aceste operatiuni nu sunt necesare decat in cazuri putine.Dupa cum bine stiti albinele ce ierneaza(datorita conditiilor specifice)traiesc aprox.Despre eficienta acestor hraniri de stimulare o sa discutam cu alta ocazie.deci asigurarea rezervelor pana la aparitia primelor culesuri este o lucrare foarte importanta.hraniri cu sirop de zahar concentratie 1/1.O familie fara prea multa hrana risca sa se piarda in iarna.Atentie:nu se lasa pana tarziu in toamna fagurii dupa diafragma.La stupul multietajat lucrarea este mult mai simpla si se realizeaza prin inversarea periodica a corpurilor.prin puterea mare de cristalizare.pentru ca trebuie sa avem grija ca niciunul din corpurile inversate sa nu fie corpul care gazduieste rezervele de hrana Asigurarea cu faguri de calitate Fagurii ce raman in cuibul familiei trebuie sa fie bine construiti.Reducerea cuiburilor va creea in familie o crestere a populatiei si in unele cazuri este nevoie de o noua largire.5-6 luni.albinele recapatand starea febrila care caracterizeaza un bun cules.Deasemeni se prefera ca albinele sa ierneze cu rezerve de miere care nu cristalizeaza.Cand stuparii nu pot oferi albinelor aceste culesuri apeleaza la hraniri de stimulare prin oferirea catre familii a merii descapacite sau a inlocuitorilor acesteia(sirop de zahar).Daca iernam familiile cu aceasta miere in faguri riscam sa pierdem albinele(acestea neputand face zboruri de curatire).Mierea este un produs hidroscopic si prin ramanerea libera pe faguri(fara a fi capacita) se poate deteriora.Ce trebuie sa avem in vedere pentru a rezolva problema hranei?Cateva deziderate de atins: Calitatea hranei Mierea din faguri sa fie numai miere florala.aici limitandu-ne a spune ca se fac in mai multe moduri:descapacirea a 2-3 dm patrati de fagure cu miere si oferit dincolo de diafragma sau la marginea cuibului.In special mierea de rapita.la inceput timid. Aceste rezerve sunt folosite la autointretinere si pentru cresterea puietului.deasemeni o alta metoda este stimularea cu zahar tos.urmand ca odata cu imbunatatirea vremii.cand familiile nu ajung la nivelul de dezvoltare cerut.familia de albine demareaza cresterea puietului. Asigurarea rezervelor de hrana Albinele ierneaza stranse intr-un ghem si in tot acest timp climatul este asigurat de o miscare continua a lor.Atentie insa.cuibului faguri claditi(recomandati cei in care s-au crescut cateva generatii de puiet). Nu trebuie sa ignoram un fapt:hranirile glucidice trebuie completate si cu cele proteice. Ce putem spune despre culesurile tarzii? Cert este faptul ca prezenta lor are un impact mult mai mare in comparatie cu o hranire artificiala de stimulare.asta pentru a impedica o formare gresita a ghemului de iernare.Stuparii pot pune familiile in aceasta stare favorabila fie prin deplasarea in pastoral la locatiile care ofera culesuri tarzii.umectat putin cu apa sau miere.O alta conditie ar fi aceea ca mierea din faguri sa fie capacita.cresterea sa fie accelerata.In lipsa unui cules se administreaza ca turtite(pregatite in acelasi mod ca in primavara)deasupra cuibului.in stup vor ramane numai fagurii care sunt acoperiti bine de albine. Asigurarea de culesuri tarzii si hraniri de stimulare Prezenta unor culesuri tarzii de nectar si polen impulsioneaza matca sa depuna oua.Consumata de albine.

Trebuie sa facem o distinctie intre hranirile de completare si hranirile de stimulare.cu un adaos de 1 gr acid citric(sare de lamaie).Timpul acestei aranjari difera de la an la an.fiecare avand rolul si scopul sau.Administrarea hranei se face in portii medii sau mari(2-3 kg). Hranirile de completare Hai sa vedem cand si in ce cazuri se fac hranirile de completare.hranirea de completare o facem dupa ce am redus cuiburile la numarul de faguri pe care se va face iernarea.Este de dorit ca aceste hraniri de completare sa fie terminate pana in 20 august.amplasarea centrala : fagurii din centrul cuibului contin cea mai mare cantitate de miere.Trebuie sa remarcam insa ca cea mai eficienta metoda de completare este cea cu miere.sau cand s-au facut greseli de ordin tehnic in intretinere.O sa observam ca nu toate familiile ridica siropul de zahar peste noapte si in acest caz devine necesara micsorarea portiilor.7-3 kg miere iar una de multietajat 1.Aranjarea cuiburilor familiilor de albine se face in functie de terminarea culesurilor.fiecare familie trebuie sa aiba min. 2/3 din suprafata.iar mierea completata sa aiba timp pentru a fi capacita.iar stuparul trebuie sa aprecieze foarte bine momentul ales.Lucrarile pe care le-am facut in toamna acum isi arata roadele. 1 fagure cu pastura.Bineinteles acesti faguri vor fi foarte bine construiti. La completare se va folosi un sirop de zahar.Se accepta ca o ultima optiune si rame cu 1.in corpul superior trebuind sa existe 14-15 kg de miere.pentru ca toata lumea sa se simta bine.Sunt trei metode de aranjare a fagurilor: .8-2 kg.si consta in aranjarea fagurilor mai plini cu miere spre extremitati iar catre mijlocul cuibului in ordine descrescanda. Incepem aceste hraniri cat mai timpuriu.Langa diafragma se aseaza fagurele cu cea mai mare cantitate de miere.amplasarea unilaterala : se foloseste in general pentru a ierna doua familii intr-un stup.iar acestea sa aiba acces la hrana toata iarna.Ca un principiu general. .Ca rezerva de pastura.Cantitativ asta inseamna ca o rama standard de orizontal contine 2.In corpul de jos mierea se gaseste doar pe fagurii laterali.Venirea noptilor reci si foarte reci le obliga sa se grupeze in "ghemul de iernare".adica imediat dupa ce s-au terminat culesurile de vara.Cantitatea de miere din faguri trebuie sa fie cea indicata.La stupii multietajati iernarea trebuie facuta de regula pe doua corpuri. La toate tipurile de aranjare se va urmari ca fagurii sa nu contina mai putin de 1.In cazul stupului vertical cu magazine sunt probleme care apar din insasi constructia lui(mierea este depozitata in fagurii de stransura) si care reprezinta un caz aparte. LUCRARI DE IARNA IN STUPINA Spre sfarsitul toamnei conditiile de viata ale albinelor se schimba foarte mult.urmatorii(asezati simetric)fiind pusi cei cu miere din ce in ce mai putina.apoi cand mierea de mana trebuie inlocuita. .siropul de zahar se poate inlocui cu serbet.seara.amplasarea bilaterala : este cea mai folosita metoda.Daca nu respectam recomandarea atunci albina din iarna va fi uzata si incapabila sa asigure o viata normala in stup(ele vor muri inainte de a creste generatiile noi de puiet).Sunt cazuri cand familiile nu pot strange mierea necesara datorita conditiilor meteo.starea vremii si prezenta puietului.insa acum va trebui sa o facem pe cea recomandata pentru 84 .pe care o descapacim de pe faguri si o administram dupa diafragma.Fagurii se randuiesc de o parte si de alta a diafragmei.Ce mai putem face pana la deplina instalare a iernii? Izolarea termica a cuibului In toamna am facut deja o impachetare sumara.la litru.Cand timpul este inaintat.urmand fagurii cu cantitati descrescatoare.cu luarea de masuri stricte de prevenire a furtisagului.5 kg miere.O rama corect aleasa este aceea care cuprinde miere pe ambele fete min.dar acestea trebuie folosite cu multa precautie.5 kg miere si sa fie bine construiti(mai ales cei din cuibul efectiv).2/1. Pregatirea cuibului familiilor de albine Cu ce am putea compara aceasta lucrare?Poate cu aranjarea spatiului locuibil intr-o casa.In cazul in care hranirea de completare se face cu sirop de zahar trebuie ca la aceasta sa participe in principal albinele care nu vor intra in iarna.In principiu in cuib se lasa atatia faguri cat sa fie ocupati de albine.In cazurile cand familia ierneaza pe un singur corp(situatie care nu e de dorit)se va prefera o asezare centrala a fagurilor.fiind si pentru acest fagure valabile recomandarile(privind calitatea lui)facute la cei cu miere.De preferat este ca ramele sa fie recoltate la culesurile de primavara-vara.

Impachetajul nu trebuie sa fie prea gros pentru a permite evacuarea apei din stup.veti asigura albinelor dumneavoastra o traversare in bune conditii a iernii.daca nu dauneaza".Se stie ca albinele nu incalzesc stupul ci doar interiorul ghemului.prima vizita fiind facuta pe la inceputul lunii martie. Ventilatia stupului Ventilatia stupului este foarte importanta.care nu mai trec in aceasta perioada pe la albinele lor.Daca curentii de aer vor circula numai intre aceste doua fante(urdinis.spre inceputul iernii.La diafragma se astupa toate fantele (se poate folosi si banda scotci) si se izoleaza cu materiale care nu creaza condens.pentru familiile normale fiind recomandata cea unilaterala.au iesit din iarna ca niste umbre de nerecunoscut.vizitam stupii si cu ajutorul unui stetoscop(se poate si cu unul improvizat)ascultam zgomotele din stupi.cei care pe baza experientei acumulate pot duce lucrarile din timpul anului la perfectiune. Stuparul mai are o posibilitate de apreciere a starii familiilor de albine iarna.exista o anumita categorie de stupari. In ceea ce priveste marimea fantei din podisor. .Aceasta tehnica se aplica la toate tipurile de stupi existenti in exploatare.un mare stupar roman recomanda:"orificiul de aerisire din podisor.Literatura de specialitate recomanda doua metode de impachetare:bilaterala si unilaterala.Recomandat insa este o iernare in aer liber. .Acestia sunt "meseriasii".Deasupra podisorului se aplica o alta impachetare din aceleasi materiale.avand grija ca sa li se asigure o anumita inclinare.ne putem da seama daca exista probleme.cand nu s-a asigurat o ventilatie corespunzatoare.Deci prima masura ar fi ca orice orificiu(in afara de cele doua mentionate)sa fie astupat.daca ne ghidam dupa experienta trecutului.Este recomandata si o anumita marime a urdinisului.lucrarile din stupina s-au incheiat.Ce ne-ar putea indica ele? .Stupii vor fi asezati pe postamente speciale.Acest lucru se intampla mai tarziu in toamna.5cm pentru fiecare spatiu dintre rame.Trebuie sa stim ca izolarea termica nu se face pentru a creste temperatura in stup ci pentru a feri albinele de variatiile bruste ale temperaturii.Stupina se va proteja cu garduri de inaltime medie care impiedica o circulatie periculoasa a curentilor de aer. Aplicarea tratamentelor de toamna Tratamentele cele mai eficiente impotriva varozei se aplica in lipsa puietului.Stupii multietajati-din nou cel mai usor de manevrat-se impacheteaza numai superior.Aceasta masura este benefica.Experientele ultimilor ani au aratat ca o impachetare bilaterala nu este necesara pentru ca izoleaza prea mult cuibul.stupii vor fi mutati si asezati pe vatra de iernare. In acest scop.Exista 3 metode de iernare:iernarea in aer liber. .ea se aplica familiilor de albine slabe.trebuie sa fie de marimea unei palme".Din punct de vedere al avantajelor si dezavantajelor oferite de fiecare metoda in parte este de discutat.Prin examinarea resturilor si albinelor moarte de pe ea. ca familia are probleme si ca exista o stare anormala in stup. Protectia generala a stupinei Conditiile grele din timpul iernii necesita luarea de masuri de protectie speciale.podisor).care s-ar situa undeva la valoarea de 0. Dar ce avem de facut noi cei care nu ne incadram in aceasta categorie?La cate 3 saptamani interval.in eventualitatea ca apa rezultata din condens va fi eliminata.iernare.La stupii orizontali unde "foaia de control" nu se poate instala.Pentru stuparii care au facut toate lucrarile"ca la carte"urmeaza o perioada de 2-3 luni in care vizitele la stupina reprezinta simple vizite de supraveghere.se examineaza resturile care sunt scoase prin urdinis cu o sarma.iernarea in cojoc si iernarea in adapost.un zumzet slab inseamna ca albinele sunt infometate. Supravegherea albinelor iarna Odata cu venirea iernii. Totusi.Si asta datorita greselilor care au fost facute.In ce consta impachetarea unilaterala: la stupii orizontali si cei verticali cu magazine.dintre urdinis si fanta din podisor.Mai mult.un bazait puternic ne indica.cu luarea masurilor mai sus mentionate. 85 .deasupra podisorului sau unilateral de catre stuparii care sunt "Toma necredinciosul" si se ghideaza dupa principiul "totul e bun.zumzetul neuniform si plangator indica absenta matcii.familii de albine puternice in toamna.aceasta numindu-se "foaia de control".un zumzet moderat si uniform e un indiciu ca totul este in regula.Stuparii trebuie sa profite de zilele-putine ce-i drept-de vremea buna si sa faca aceste tratamente conform prospectului si recomandarilor producatorilor de medicamente.fagurii se aseaza spre peretele mai incalzit al stupului. O ventilatie corecta este lipsa totala a oricaror curenti.altii dacat aceia proveniti din schimbul de aer.

imprastie paie.Din acest amestec se fac turte de 1.ianuarie februarie sunt conditii favorabile ca albinele sa iasa din stup.curata urdinisurile.familia a ramas orfana : la controlul auditiv constatam ca albinele au ramas fara matca.sa asigure linistea necesara albinelor.nu inainte insa de a gauri fagurii de 2-3 ori.Aprovizionarea se face cu faguri de la rezerva.curata zapada. Se poate afirma ca evitarea completa a roirii este destul de dificila.in lunile decembrie. cea afanata asigura o mai buna izolare termica.Stuparul. Conditii generale de iernare Cand alegem vatra de iernare pentru albinele noastre o facem cu grija. Ea se efectueaza la timpul potrivit si ne permite sa efectuam o selectie a materialului biologic.fapt care are influente pozitive in ce priveste iernarea.Atentie : instalati si gratare la urdinis impotriva soarecilor INMULTIREA FAMILIILOR DE ALBINE Stiinta si practica apicola au demonstrat faptul ca roitul este un fenomen biologic natural care corespunde unei necesitati biologice menite sa contribuie la conservarea si perpetuarea speciei.Iernarea acestor matci fiind o chestiune destul de dificila.dar cateodata totusi se intalnesc in practica apicola(cele mai multe fiind provocate chiar de noi). .Nu de putine ori in unii ani cand temperaturile depasesc 12 grade C .Se pot face si hraniri cu sirop de zahar dens.evitand riscul unor pierderi de roi pe care nu-i putem supraveghea si recupera.ridica capacele si saltelutele izolatoare.Dupa ce deschidem stupul.Zborurile de curatire iarna Stiti inca din primavara cat de benefice sunt aceste "zboruri de curatire". O practica des folosita este si "lovirea" usoara a stupilor pentru ca albinele sa se agite si in acest fel sa iasa. In apicultura moderna roitul natural nu este dorit iar conceptia unor apicultori care asteapta roirea naturala ca unicul mijloc de inmultire sau repopulare a stupilor ar fi bine sa fie revizuita si inlocuita cu metodele stiintifice de inmultire artificiala care au numeroase avantaje fiind executata cu usurinta la dorinta si interventia controlata a apicultorului.se ajunge in situatia in care acestea lipsesc.ca si in primavara -trebuie sa stimuleze aceste zboruri luand urmatoarele masuri: .framantata cu zahar pudra.se foloseste serbetul de zahar administrat ca in cazul precedent(turte).albinele aflate intr-o astfel de situatie necesita o hranire suplimentara.localizam ghemul de iernare.Aceste probleme ce apar trebuie neaparat rezolvate pentru ca de ele depinde supravietuirea familiei in ansamblu. Indreptarea starilor nedorite In viata unei familii ce ierneaza pot interveni diferite probleme care trebuie rezolvate.Introducem apoi fagurele in locul in care lipseste hrana.familiile au ramas fara hrana sau nu au acces la aceasta.sau de zgomote de alta natura.vor consuma multa miere si se vor imbolnavi.daca albinele vor fi deranjate de pasari sau animale.Aceste cazuri speciale nu sunt de dorit sa apara.5 kg ambalate in pungi gaurite sau hartie(deasemeni gaurita)si se administreaza albinelor deasupra intervalelor gasite in suferinta.se vor agita.administrat in faguri dar asta numai catre sfarsitul iernii cand albinele il consuma cu placere. Un indemn: profitati de zilele calde si fiti prezenti in stupina pentru a supraveghea zborurile de curatire.O alta metoda este hranirea cu miere cristalizata fin.pentru a inlesni circulatia albinelor.Cand nu avem miere indemna la boli. Roirea artificiala Roirea artificiala are menirea sa inlature toate neajunsurile roirii naturale.Inainte de inceputul iernii albinele fac zboruri de curatire . 15 grade C) in care ferim stupul de temperatura scazuta de afara.De aceea practica cea mai des folosita este unirea familiei in suferinta cu o alta(mai slaba dar care are o matca buna) Toate aceste lucrari se fac intr-o incapere incalzita(aprox.sa poata fi curatata usor de zapada iar apa sa se scurga usor(sa nu balteasca) Zapada care se depune pe stupi nu trebuie neaparat curatata decat in cazul cand prinde o crusta de gheata .Ideal ar fi ca rezolvarea problemei sa se faca cu matci de rezerva.insa exista o serie intreaga de operatiuni 86 . . . .sa poata fi protejata de vanturile reci.Ce trebuie sa urmarim : .asa veti fi scutiti de multe necazuri ce ar putea sa apara daca acestea nu se fac de toate familiile.sau pur si simplu aceasta lipseste.

Sunt elemente care actioneaza ca stimulenti. .Calculele au aratat ca la un spor zilnic de 1 kg a capacitatii de prelucrare si depozitare a nectarului sunt necesari 2-3 faguri.mentinerea unor familii puternice cu multe rame cu puiet necapacit reprezinta o metoda eficienta de prevenire a roitului.Aglomeratia si caldura cuibului fac ca activitatea albinelor ventilatoare sa nu mai fie intodeauna pozitive si suficient de eficace.De asemenea in perioadele lipsite de cules este bine sa practicam stuparitul pastoral.Culesul nectarului si polenului . .Rezultatul este acelasi:cladirea de botci.putandu-se analiza numai fiecare in parte si sintetiza corelatia care exista intre ele.Pentru a evita roitul natural trebuie sa retinem faptul ca este mai usor de prevenit decat de combatut acest instinct atunci cand familia de albine intra in frigurile roitului.contribuind la cresterea puterii familiei. A stabili care dintre aceste cauze are cea mai mare importanta pentru manifestarea instinctului de roire este foarte greu.o mai buna depozitare a nectarului si polenului care produc caldura in stup.Carenta de feromoni a matcii .glandele salivare ale acestor albine pot secreta laptisor.S-a constatat ca matcile batrane au tendinta mai mare de roire de unde concluzia de a detine cat mai multe matci tinere selectionate din cele mai bune familii de albine. .iar la un spor zilnic de 8 kg vor fi necesari 15-20 faguri.determinand o mai buna hranire a matcii. lipsa de spatiu pentru cladirea fagurilor. .Excesul de laptisor de matca .expunerea lor la soare si supraincalzirea acestora prin insolatie. . dar nu au suficiente larve pe care sa le poata creste.albinele hotarasc inlocuirea matcii. .Producerea laptisorului de matca destinat hranirii larvelor de albine in primele trei zile de viata daca este tulburat de prezenta unui numar mare de albine lucratoare care nu pot sa transmita produsul lor larvelor. .totul este normal.aparitia unei necorespondente intre cantitatea de albine tinere care pot hrani puietul si cantitatea de puiet pe care ele trebuie sa-l hraneasca.Varsta matcii .Daca primavara nu avem faguri suficienti se limiteaza ponta matcii si aceasta lipsa duce si la diminuarea culesului.acest fenomen se produce fie din cauza imbatranirii matcii cand se diminueaza si secretia de feromoni fie si la unele matci tinere din cauza suprapopularii stupului care determina reducerea cantitatii de feromoni primiti.Este indicat ca stupii sa fie amplasati la umbra in perioada de maxima insolatie(orele 1217)deoarece supraincalzirea favorizeaza instinctul de roire.preventive care pot evita sau reduce mult roirea naturala. Cum intrerupem roitul 87 .Familia respectiva trece prin frigurile roitului mai ales in cazul unei perioade mai lungi de timp nefavorabil.cand aceasta cantitate insa se reduce.Pentru aceasta este necesar sa cunoastem temeinic cauzele care determina roirea si masurile care urmeaza a fi luate pentru prevenirea roitului.Cat timp albinele primesc o cantitate determinata din aceasta substanta.Este necesar sa se asigure in primul rand folosirea de stupi sistematici cu un spatiu corespunzator a caror volum poate fi marit dupa nevoie astfel ca matcile sa aiba posibilitatea nelimitata de a depune oua evitandu-se blocarea cuibului.predispunand familia de albine la roire.Un cules intensiv de rapita timpurie poate constitui cauza principala a roirii daca apicultorul nu intervine la timp.Existenta unui numar excesiv de albine tinere indeamna familia sa inceapa pregatirile de roire prin cladirea de botci pe faguri in care matca depune oua din care vor ecluziona viitoarele matci. .In functie de cules se face largirea periodica a cuibului cu noi rame si faguri artificiali.predispozitia ereditara si alti factori care constituie tot atatia excitanti interni sau externi care favorizeaza roitul.Se cunoaste faptul ca glandele mandibulare ale matcii produc o secretie denumita "substanta de matca" dupa care albinele percep si recunosc matca stupului. Principalele cauze care determina roirea sunt: suprapopularea stupilor.ventilatia necorespunzatoare a acestora. In practicarea unei apiculturi moderne se recomanda sa intretinem numai familii puternice cu matci tinere si de mare productivitate.In timpul culesului se recomanda deschiderea mare a urdinisurilor si asigurarea ventilatiei.Lipsa de spatiu si ventilatie . .Stupi de mare capacitate .deci aglomerarea cuibului.Este bine ca stupii sa fie vopsiti in nuante deschise la culoare pentru a nu atrage caldura razelor de soare.La un cules intensiv de nectar si polen cand cuibul nu este corespunzator marit acesta se blocheaza iar matca nu mai are celule goale pentru a depune oua diminuandu-se activitatea albinelor si favorizand roirea.acestea ajung sa cladeasca botci in care depoziteaza hrana glandulara stimuland roirea.Blocarea cuibului cu miere si pastura .Amplasarea stupilor .faguri insuficienti sau necorespunzatori pentru depunerea oualelor.Aglomeratia de albine tinere .

roiul se invarteste in apropierea stupinei si cauta un loc potrivit de care sa se prinda.Cu aceasta metoda se obtine dublarea efectivului.in familia orfana se introduce.Roirea artificiala prin stolonare colectiva .fiindca familia de albine este in frigurile roitului iar metoda de intrerupere a roitului prin distrugerea botcilor contribuie la prelungirea acestei stari.In zona de stepa.iar in zona de munte-deal in prima jumatate a lunii mai.Folosind acest procedeu de inmultire a albinelor se realizeaza un spor efectiv de 100%.din care doua cu puiet si doua rame cu miere si pastura.Dupa imperecherea matcii si inceperea depunerii oualelor.Cu cat roiurile se formeaza mai tarziu vor trebui sa fie mai puternice.In cazul in care se constata ca albinele populeaza mai bine unul din stupi.In acest fel noile familii participa la culesurile ce urmeaza si isi asigura o dezvoltare corespunzatoare.In lipsa unui cules de intretinere se va hrani stimulent cu cate 300 g sirop de zahar in concentratie de 1/1 sau 1/2.apicultorul ajungand intr-un timp relativ scurt sa-si formeze o stupina adevarata.Aceasta operatie este grea si anevoioasa cerand un control atent al tuturor ramelor si o mare atentie in depistarea si distrugerea botcilor deoarece daca ramane o botca ascunsa.spre deosebire de roiurile secundare si tertiare.in general.toata operatiunea devine inutila.Aparitia botcilor intr-un numar mare este un semn sigur a roirii si numai prin distrugerea lor sistematica se poate impiedica roirea.In literatura de specialitate sunt descrise toate metodele de formare a roilor artificiali.Dupa ce matca iese din stup insotita de albine.se aduce langa familia ce urmeaza sa fie divizata un stup gol in care se trec jumatate din fagurii cu albine.urdinisul stupului se tine inchis pentru a se evita depopularea.In functie de ordinea in care ies din stup roiurile se impart in:roiuri primare.Aceasta face ca puterea familiilor donatoare sa nu fie influentata.Cu scopul de a forma familia noua. Roirea naturala Prin roirea naturala a familiilor de albine se intelege actiunea prin care matca.Legat de data cand parasesc stupul. Metode de roire artificiala Roirea artificiala inlatura toate neajunsurile roirii naturale care este mai complexa si cere un volum mare de munca.in diviziunea ramasa orfana se introduce o botca matura.pe masura ce se inapoiaza de la cules.puiet si miere a familiei de baza. Se scoate din fiecare familie donatoare cate una sau doua rame cu puiet capacit bine acoperite de albine.Operatia se repeta la 10 zile si apoi din nou la 7 zile pentru distrugerea noilor botci cladite intre timp. familia nou-formata se dezvolta dupa tehnica obisnuita in vederea valorificarii culesurilor. Obisnuit.Cu ocazia divizarii familiei se cauta matca pentru a se stabili in care stup a ramas.se introduce o matca tanara imperecheata.in roi.se impart aproape egal in cei doi stupi.In cazul in care lipsesc matcile de rezerva dupa 24 de ore.folosite atat in stupine de amatori cat si in stupine ale profesionistilor: .Roiul primar cu matca varstnica.Se va urmari sa nu se ridice din greseala si matca.roiurile naturale parasesc stupul in zilele calduroase si cu timp frumos.Ramele se aseaza in stupul ce va gazdui roiul.nu se indeparteaza prea mult de stupina si dupa ce se aseaza pe crengile unor copaci ramane linistit timp de cateva ore.divizarea se face dupa ce culesul la salcam a fost facut.intr-o colivie.de o parte si de alta a locului in care a fost urdinisul familiei din care s-a format familia noua.intre orele 11-15. Pentru ca iernarea sa decurga in conditii bune se impune ca pana in toamna sa atinga parametrii cantitativi ai unor familii de albine normale.Aceasta este cea mai simpla metoda de inmultire artificiala a albinelor si se practica cu rezultate foarte bune in stupinele cu un numar mic de familii.Dupa aceasta operatie cei doi stupi se aseaza departati intre ei.de unde concluzia ca este mai usor sa prevenim decat sa combatem acest instinct puternic.cand familiile roiesc in luna iulie.sub protectia coliviei.roiul se formeaza din 4 rame bine acoperite de albine.Aici insa vom descrie doar cateva(cele mai simple si eficace).roiurile se impart in:timpurii.o parte din albine si trantori parasesc stupul si dau nastere la un roi natural.o matca imperecheata sau neimperecheata. .Albinele culegatoare.Dupa prinderea roiului 88 .Cand aceasta operatie se efectueaza in ajunul recoltarii productia de miere scade mult.neobservata.atunci cand familiile roiesc la inceputul lunii mai si roiuri tarzii. Divizarea familiilor se executa in zilele calduroase cand albinele executa zboruri intense.Presupune ridicarea a cate doi faguri cu puiet si albina de la fiecare familie de baza.Roirea artificiala usureaza munca si contribuie la sporirea productiei de miere.care se caracterizeaza prin aceea ca albinele parasesc stupul cu matca varstnica si roiuri secundare si tertiare cand albinele parasesc stupul cu matci tinere neimperecheate.Spre seara.dimensionata dupa dorinta.Dupa cateva ore. In timpul formarii roiului.Roirea artificiala prin divizare .acesta se poate indeparta putin pentru ca repartizarea albinelor sa se faca cat mai egal.

Prin distrugerea botcilor se urmareste sa se impiedice roirea in continuare a familiei si sa se evite in acest fel slabirea acesteia.asigura dezvoltarea corespunzatoare a acestora in cursul sezonului.Roiurile care nu au ajuns la o dezvoltare corespunzatoare se desfiinteaza. Ingrijirea roiurilor Dupa ce am format roiurile trebuie sa ne canalizam eforturile in doua directii:una este aceea de asigurare a puterii acestora iar a doua de asigurare a rezervelor de hrana. pe fagurii din centrul cuibului.Stupul in care se introduce roiul se echipeaza cu faguri artificiali si i se asigura o hranire suficienta pentru a putea incepe cresterea puietului.iar in perioadele dintre ele roiurile sa fie hranite stimulent. .Roiurile care se depopuleaza dar sunt dotate cu o matca valoroasa se ajuta periodic cu puiet capacit. Respectarea termenelor prevazute pentru executarea lucrarilor si ingrijirea atenta a roiurilor dupa formare.La formarea roiurilor cu albine tinere(unde lipsesc culegatoarele)se administreaza in faguri apa.Se asigura existenta de culesuri abundente. pentru a nu se ridica din greseala una din matcile familiilor donatoare respective. CUM INMULTIM FAMILIILE DE ALBINE Inmultirea familiilor de albine este o lucrare foarte importanta intr-o stupina.iar de la alte familii a altor doi faguri cu provizii. roii se stimuleaza administrandu-se sirop de zahar in hranitor. stupii avand urdinisurile micsorate la 1-2 cm. . absolut necesare roiului. Este necesara o atentie sporita atunci cand la formarea roiurilor se scot fagurii cu puiet. daca este posibil.iar cuibul se reorganizeaza lasandu-se in stup numai fagurii ocupati de albine.8-1kg albine si in faguri rezerve de miere de 10-12 kg. Trebuie sa retinem ca ei raman 2-3 zile fara albina culegatoare . in cusca cu dop din serbet sau foaie de fagure artificial perforat ori se aplica o botca gata de eclozionare. a cate 1-2 faguri cu puiet capacit cu albina acoperitoare. In lipsa culesului.acesta se lasa sa se linisteasca intr-un loc racoros si spre seara se scutura direct intr-un stup nou.pregatit in acest scop. necesar constituirii unor unitati biologice puternice. pentru a avea cat mai mult timp la dispozitie.ea consta in ridicarea din 4-5 familii puternice cu tendinta de a intra in frigurile roitului. Pana la refacerea acestei noi unitati biologice.Se urmareste ca roiurile formate cu matci neimperecheate(sau botci)sa aiba in cat mai scurt timp matci imperecheate. care pot fi aplicate de orice apicultor in stupina proprie. Dupa 2-3 zile roiul se controleaza. 89 .In vederea ajungerii la acest deziderat se iau urmatoarele masuri: . se deplaseaza la distanta (peste 3 km) de vatra din care provin unde trebuie sa existe un cules de intretinere. Cu cat roii se fac mai devreme.puietul si rezervele de hrana se folosesc la intarirea celorlalte roiuri.iar albinele.se verifica prezenta matcii si se organizeaza cuibul urmarindu-se ca albinele sa cladeasca in timp cat mai scurt fagurii artificiali introdusi pentru a asigura spatiul necesar. imediat sub speteaza de sus a ramei.Roirea naturala a familiilor de albine in preajma culesului principal impiedica realizarea unor productii corespunzatoare de miere marfa datorita slabirii familiilor care au roit. Roii odata constituiti. cu suficiente rezerve de iernare in cele mai bune conditii. mai ales daca roii raman pe aceeasi vatra cu familiile din care s-au format. Roirea artificiala prin stolonare Foarte simplu de realizat. cu atat este mai bine. seara la fiecare 2-3 zile. . Vom prezenta in aceasta pagina cateva metode de inmultire. .Astfel acestea vor intra in iarna puternice urmand ca in sezonul urmator sa fie incluse in grupa familiilor de baza. Fagurii familiei care a roit se verifica imediat dupa iesirea roiului si se distrug toate botcile cu exceptia celei mai mari.Pana la intrarea in iarna toate trebuie sa aiba cel putin 0. Printre fagurii cu provizii trebuie sa fie cel putin unul cu polen si cu pastura. Roiul astfel format primeste o matca imperecheata. albinele consuma din rezervele puse la construirea roiului si din aceleasi considerente vor primi apa in hranitor.Se asigura matcilor fagurii necesari depunerii oualelor si dezvoltarii activitatii.

Cand o folosim inaintea culesului la salcam . ori foaia de fagure artificial perforat. unul la stanga. intreg puietul sa eclozioneze. dupa culesul de la floarea-soarelui.alaturi de viroze .din ce in ce mai mult albinele. trebuie sa avem grija sa nu slabim prea mult familiile de albine si de aceea se ridica o singura rama de puiet capacit . Indiferent de perioada aplicarii metodei . Unii apicultori . Cei doi stupi cu urdinisurile apropiate. diminuand puterea si capacitatea productiva a familiilor. altul la dreapta. sanatoasa si productiva. Se aduc doi stupi goi de o parte si de alta a stupului in care se afla familia ce urmeaza a fi divizata. Ramele cu puiet si albina acoperitoare care au fost scoase din famila de baza se aseaza in una sau mai multe ladite in functie de numarul ramelor de puiet. Sesizand absenta puietului. insa ea trebuie aplicata numai familiilor puternice. va recomandam sa formati roiuri pe 6 rame cu puiet . Comentarii : metoda este buna si viabila . fiind la indemana oricarui apicultor . inaintea culesului de la salcam. Perioada de aplicare optima este dupa culesul de la salcam . Metoda are avantajul omogenitatii materialului si da posibilitatea apicultorului sa echilibreze la ambele familii atat cantitatea de puiet cat si cea de albina culegatoare . ajungand astfel rapid la nivelul de putere al familiilor de baza. Imediat ce culesul de la salcam s-a terminat. pentru toate roiurile formate. Roirea artificiala prin divizare Consta in formarea unui roi artificial dintr-o familie puternica. se aseaza unul langa altul pe locul stupului golit. folosesc o varianta simplificata a metodei .Metoda se preteaza a fi folosita foarte bine in primavara. prin divizare. din pacate nu poate fi generalizata la intregul efectiv din stupina. Fagurii cu albine. lasand familia cu matca si albina culegatoare. pentru ca albina culegatoare sa se imparta egal intre cei doi stupi. mai ales cei incepatori . O conditie de baza este aceea ca toate familiile care participa la donarea de rame cu puiet capacit sa fie intr-o stare de sanatate buna . se poate aplica aceasta metoda pentru formarea de roi sau nuclee si introducerea in familia de baza a unor faguri artificiali in locul celor cu puiet. cand familiile sunt foarte populate si in stupi exista 7-8 faguri cu puiet pe rama mare. din botci de salvare . Treptat. impreuna cu albina tanara aferenta . Se poate aplica pe toata perioada sezonului activ . Cand roii se formeaza spre toamna. pentru ca de obicei in fiecare stupina pe langa familii foarte bune exista si familii slabe si foarte slabe. imperecheate . 90 . lasand stupul fara matca sa-si creasca singur regina. cam 20 cm/zi. fara a tine seama in care a ramas matca. Spre a evita intrarea in frigurile roitului. formand noi unitati biologice (roi). trebuie sa aiba 6-8 rame cu puiet.Daca familia de baza ramane prea slaba se pot lasa 1-2 faguri cu puiet necapacit. Comentarii : metoda expusa este una dintre cele mai simple . puiet si provizii se impart egal intre cei doi stupi. din familia de baza se scoate tot puietul capacit si necapacit. Familia ramasa fara matca va primi una imperecheata in colivia cu dop de serbet. datorita perioadei mari in care cresterea de puiet este stopata (pana la imperecherea noii matci ). O alta conditie este asigurarea cu matci tinere . Roirea artificiala prin golirea de puiet a familiei de baza Este o metoda folosita cu reale avantaje in conditiile in care Varroa jacobsoni afecteaza . sau o botca gata de eclozionare. Roiurilor li se altoieste cate o botca gata de eclozionare astfel ca pana la imperecherea tinerei matci. matca cauta sa modifice starea anormala si insamanteaza rapid 3-5 faguri cu puiet. Aceasta varianta trebuie insa abandonata . cei doi stupi se departeaza zilnic cate putin. pentru a obtine entitati viabile. pana ajung pe locul destinat fiecarei familii. in functie de perioada calendaristica la care ne aflam si de albina acoperitoare de care dispune familia. Stupul golit in care a stat familia de baza se indeparteaza. un termen maxim fiind 15 iunie .

se procedeaza la impartirea familiilor de albine in doua unitati biologice.La stupul multietajat. beneficiind si de toata albina culegatoare care se intoarce la vechiul urdinis. pentru a surprinde intreaga populatie de Varroa jacobsoni libera pe faguri.2. La culesul urmator sau in toamna. CRESTEREA MATCILOR TEHNOLOGIA OBTINERII MATCILOR Pentru a trece dincolo de simpla enumerare a unor tehnologii. Corpul 1 se separa de cele superioare cu ajutorul unui podisor cu urdinis lateral. dupa ce s-a imperecheat incepe sa insamanteze fagurii din care a eclozionat puietul.fie el amator sau profesionist. cu mentiunea ca scopul principal este acela de a pune accentul in primul rand pe calitate. Procedeele enumerate au fost folosite in doua stupine . Aceasta o realizam in scopul inmultirii. care poate fi folosit de orice apicultor. Conditii generale Stupinele sunt in stationar. se ridica podisorul dintre corpuri ce separa cele doua familii.amplasate pe mai multe vetre. vietuind ca o familie de sine statatoare. vom prezenta un exemplu practic de crestere si imperechere al matcilor. in paralel cu combaterea acarianului Varroa. Dat fiind faptul ca tehnologiile se bazeaza pe abordarea profesionista a domeniului. se executa tratamentul cu Varachet in corpul superior. valorificand superior culesurile. Aici matca va cauta sa-si refaca puietul in cel mai scurt timp. Singurele deplasari sunt cele de la salcam (ocazionale). Metoda dublarii efectivului familiilor de albine Este o metoda expusa de Ioan Stancu si care are drept scop inmultirea familiilor de albine prin dublarea efectivului. Matca tanara. La corpul superior se da o botca. Cand intreg puietul a eclozionat si puietul matcii tinere nu a apucat sa fie capacit. se unifica formand astfel o familie foarte puternica. dupa caz. In mod asemanator se procedeaza si la familiile intretinute in stupi orizontali si verticali impartindu-se familia cu ajutorul unei diafragme si practicarea unui urdinis lateral. Se ia una dintre matci cu 1. Se executa tratamentul cu Varachet la corpul 1 inferior in care a ramas matca si aceasta cat mai repede posibil. se ridica toate ramele cu puiet capacit si necapacit in corpul 2 sau 3. Acest roi se va dezvolta cat mai bine pana la intrarea in iarna prin valorificarea culesurilor urmatoare si stimulare permanenta. Se poate chiar valorifica una din matci scotandu-se apoi podisorul dintre corpuri si formandu-se astfel o familie foarte puternica capabila sa valorifice culesul urmator. Perioada de crestere a matcilor este cuprinsa intre 15 mai si 30 iulie. cat si la roi cand nu mia exista puiet capacit se executa rapid tratamentul cu Varachet conform prospectului. de 120 si respectiv 150 familii de albine. dezvoltarii accelerate si efectuarii unor tratamente eficiente cu Varachet in perioada de dezvoltare maxima a puietului in familie. daca dezvoltarea separata a roiului si a familiei de baza nu a fost satisfacatoare. numarul matcilor imperecheate obtinute poate fi dimensionat dupa dorinta si aspiratiile fiecarui apicultor.Astfel la familia de baza. dupa ce albina culegatoare s-a intors in vechea familie. Cu cel putin 10 zile inainte de cules. deci si a parazitului.3 rame cu puiet si s-a facut roiul de sine statator. putand asigura atat nevoile curente cat si obtinerea catorva sute de matci pentru comercializare. Pastoralul si cresterea matcilor fiind doua lucrari care nu se impaca si avand in vedere conditiile locale s-a preferat aceasta formula.2. Familia de baza ramane de obicei cu matca tanara si intraga familie din corpul inferior la care se adauga puietul si albina culegatoare de la familia din corpul superior de la care s-a scos matca cu 1. In corpul superior. 91 . se strange cuibul pe ramele cu puiet si albina acoperitoare. Imediat ce s-a terminat recoltarea de miere la culesul de salcam . Se lasa in corpul o matca stupului cu o rama cu puiet necapacit cat mai tanar posibil.3 rame de puiet necapacit si se aseaza intr-o lada noua sau intr-un corp superior ca roi de sine statator. pentru un cules tarziu sau pentru iernare fara pierderi.

lanteta transvazare . formarea nucleelor de imperechere. Orfanizarea familiei crescatoare . Tot la primul control umplem hranitorul de pe rama cu sirop de zahar. deci pentru a limita spatiul de ouat. practicam o transvazare simpla stiind fiind faptul ca cea dubla nu aduce mari beneficii. dopuri port-botci . Putem folosi familia doica . pregatirea ramei de crestere . finalizarea cresterii in familii orfanizate . Inainte de introducerea ramei cu botci. Compartimentul cu matca : 6) . cu mentiunea ca pe primul loc se afla productia de miere.16) restul de faguri existenti in stup cu mentiunea ca imediat dupa diafragma se aseaza puietul si terminam cu fagurii cu miere si pastura. Fixarea dopului de leat si a botcilor de dop se face cu ceara topita. O mentiune pentru familiile doici : practicam metoda familiilor ajutatoare. introducerea botcilor si imperecherea . In ceea ce priveste metoda de transvazare. Selectia si pregatirea familiilor Selectiei ii dam o atentie deosebita. iernand un roi stolon langa familia de baza. cu matca.Organizarea cuibului este urmatoarea : Compartimentul de crestere : 1) Fagure cu miere si polen proaspat . sablon confectionat botci artificiale 1-5 capete . rame de crestere cu hranitor si un leat . lasam familia fara sa o deranjam. Dupa 24 de ore avem suprafete de fagure insamantate si scoatem matca.Acest fagure ramane in mijlocul cuibului inca 3-3 1/2 zile. Obtinerea si transvazarea larvelor Metoda aplicata de noi pentru obtinerea matcilor este transvazarea larvelor in varsta de 1 1/2 zile. izolatoare rama cu gratii Hanneman .Unelte si utilaje folosite Stupi orizontali 16 rame . valorificarea matcilor imperecheate. 2) Fagure cu puiet capacit . acceptarea si cresterea partiala in familii cu matca . 4) Rama cu puiet capacit gata de eclozionare . Tehnologii folosite Obtinerea larvelor din familiile vizate . 3) Rama de crestere cu hranitor . cu ajutorul dopurilor de fixare. practicand restructurari periodice. restructuram familia doica formand doua entitati despartite de o diafragma cu fereastra acoperita cu gratie Hanneman (aprox. scopul principal fiind acela de a avea populatii masive de albina in preajma demararii cresterii.pentru o crestere de matci pe tot sezonul. diafragme de separare cu fereastra de 200 cm patrati.timp in care materialul de crestere o sa ajunga in stadiul de larva tanara. Pe leatul de crestere sunt amplasate uniform un numar de 14 botci artificiale. Ambele grupe sunt ingrijite in mod special. Principalele caractere urmarite sunt cele arhicunoscute de toata lumea. Rama de crestere arata ca in fig. Familiile doici sunt alese cu 1 an in urma. Acceptarea botcilor . Grupa de elita este an de an schimbata prin introducerea unor noi familii sau eliminarea altora. Astfel restructurata. Obtinem aceste larve astfel : se ia un fagure cladit(culoarea nu conteaza) si se separa matca pe o singura fata aplicand o gratie Hanneman.finalizarea cresterii Pentru a obtine o familie orfanizata. nuclee imperechere 2-3 faguri. ea fiind dotata cu un hranitor in partea superioara si cu un singur leat de crestere. cresterea primara Rama de crestere o introducem intr-o familie gazduita in stup orizontal de 16 rame. deci cele ale caror matci sunt vizate pentru tragerea de urmase. acoperita cu gratie Hanneman .La primul control verificam rama de crestere si daca acceptarea merge bine vom avea un numar variabil de botci acceptate(7-12 buc). toate fantele existente intre rama si fagure se infunda cu staniol(nu poate fi ros). operatiune repetata peste 2 zile. Dupa 7-8 zile de la transvazare scoatem rama de crestere si o introducem intr-o familie orfanizata. fara puiet necapacit si care sa asigure o continuare favorabila a cresterii 92 . 200 cm patrati). sunt urmarite pe o perioada de 2-3 ani. Pentru ca matca sa nu treaca pe partea cealalta de fagure. In acest sens familiile de albine donatoare de larve. 24-36 de ore. dintre cele cu o buna dezvoltare in toamna si primavara.1. 5) Diafragma despartitoare cu fereastra acoperita. numai buna de transvazare.in ideea obtinerii de familii puternice. conditia de baza fiind aceea ca familia sa aiba cel putin 6 faguri cu puiet si o matca tanara.

Modificarile de ordin personal aduse tehnologiei sunt minime si au vizat doar adaptarea la conditiile locale. Dupa 24 de ore de la formarea lor se poate introduce botca. Recoltarea botcilor .Italia).a carei matca ne-a multumit.Lipirea fagurasilor artificiali o facem cu ceara topita .Orfanizarea o facem 93 . fiind folosita prin anii 80` de unul din marii producatori de matci ai Europei( Piana . recoltam botcile care vor fi introduse in nucleele de imperechere. Acestea pot fi intretinute usor si facand completari periodice cu puiet capacit pot fi folosite tot sezonul.In principiu fagurii ramasi trebuie sa fie acoperiti din abundenta cu albina. Totusi. Dupa un control atent. putem introduce fara grija rama cu botci. asteptam sa apara primele oua pe fagure. Alegem din stupina o familie cu performante mari.Acest lucru se intampla in 3-5 zile de la introducerea ramei.folosim "metoda Jordan". albinele vor capaci puietul. matcile care nu depun oua in 15 zile de la eclozionare sunt distruse.pentru apicultorul cu un numar mic de stupi. Cand cantitatea de oua este suficienta.La inceput.care poate reprezenta un punct de plecare. impreuna cu albina acoperitoare. Pentru a simplifica fluxul de imperechere.in centru . Aprecieri finale Acesta tehnologie de obtinere a matcilor este sigura si trateaza profesionist problema . doua rame cu puiet gata de eclozionare.Aceasta metoda simpla este metoda Miller si poate asigura tot necesarul de matci intr-o stupina de pana in 50 de familii de albine.matca sesizeaza deficitul de puiet si insamanteaza rapid fagurasii nou crescuti.in asa fel incat sa nu se desprinda de stinghia superioara. distrugerea lor o amanam cu 3-4 zile. Nucleele se formeaza ridicand din diferite familii cate doi faguri. de matci pentru imperechere am preferat sa formam nuclee pe 3 rame. deci apta pentru continuarea cresterii. pentru a depista prezenta unor eventuale botci naturale.Datorita conditiilor create in cuib. avand grija sa nu ridicam si matca odata cu ramele. Pregatim rama de crestere. Daca hranim stimulent cu 300-400 ml sirop pe zi.scotand una dintre ramele cu hrana.daca conditiile meteo au fost proaste si matcile nu au putut iesi pentru imperechere.imperecherea in nuclee La 14-15 zile de la depunerea oualelor. Numarul de matci obtinut poate fi dimensionat dupa nevoile fiecarui apicultor iar pentru simplificare se pot elimina unele verigi (ex:continuarea si finalizarea cresterii in familia doica pornitoare). In compartiment mutam matca cu fagurele pe care o gasim si adaugam de ambele parti cate un fagure gol. In familia astfel restructurata . fagure cu puiet capacit . Aici matcile vor ecloziona si apoi se vor imperechea. Pe cei doi faguri goi matca continua sa depuna oua (desi spatiul este limitat) . unul cu puiet capacit. In nucleu se mai adauga o rama goala(in care punem si putina apa) si se mai scutura albina tanara de pe o alta. iar in compartimentul 2.triunghiulare cu baza de 5-6 cm. fara puiet capacit trebuie sa demareze cu 9 zile inaintea introducerii ramei de crestere.Bineinteles numarul matcilor obtinute poate fi mult mai mare insa se presupune ca odata cu cresterea numerica a stupinei trebuie abordate alte cai. In concluzie lucrarea de obtinere a familiei orfanizate . albinele acoperitoare si matca. Metoda Miller Pentru a veni in ajutorul apicultorului incepator o sa aprofundam o metoda (deja expusa).Trebuie sa avem mare grija ca albinele sa nu fie intrate in frigurile roitului si sa aiba deja trase botci naturale.Din aceasta familie vom trage noi matci. Motivul pentru care nu ridicam si albina acoperitoare este acela ca aceasta albina este tanara.albinele vor incepe sa cladeasca fagurasii din rama de crestere.Aceasta familie are ca principal scop sa ia in crestere un numar cat mai mare de oua. fagure cu puiet capacit . faguri cu miere si polen .adica miere si polen din abundenta.populatie numeroasa si compacta pe faguri. Pentru a verifica daca matca este imperecheata. Pentru a orfaniza familia ridicam matca impreuna cu cei 3 faguri(fara albina). Avand in vedere faptul ca metoda aplicata de noi este una care asigura un aflux mic(dar constant). asezand ramele dupa schema : de o parte si de alta a cuibului . Pregatim familia in felul urmator : scoatem toate ramele cu puiet si le distribuim in mai multi stupi . rama de crestere . In aceste nuclee matcile eclozioneaza din botci si se imperecheaza. rama cu rama.lasam toate ramele cu hrana . unul cu hrana.operatiunea nu poate da mari batai de cap.astfel : pe o rama goala (fara fagure) lipim de speteaza superioara 4-5 bucati de fagure artificial. Pregatim stupul.Daca consideram ca albina acoperitoare nu este indeajuns putem sa mai restrangem cuibul. Aceasta metoda consta in izolarea matcii cu ajutorul unei gratii Hanneman intr-un compartiment separat al stupului.ridicam aceasta rama si o introducem intr-o familie orfanizata complet.

conditii generale De obicei stuparii amana cu un numar bun de ani aceasta lucrare.in roiurile nou formate sau mai bine le vom transfera in nuclee .cresterea controlata a matcilor de calitate . sa aveti o idee despre ce aveti de facut in aceasta directie. Interesul apicultorului este ca stupii sa fie dotati cu matci neroitoare. este faptul ca matcile obtinute prin roire naturala sunt matci care transmit genetic aceasta tendinta. albinele ramase fara matca vor lua in crestere ouale existente. insa nici o satisfactie nu e mai mare. Vom trata urmatoarele subiecte : .inca din anul doi de apicultura este insa asa mare. Dupa formarea familiei crescatoare si introducerea ramei cu fagurasii insamantati.in familii sa se gaseasca un numar mare de albine tinere si cate 7-8 faguri cu puiet . asa ca a insista in acest sens este o greseala. numai ca dezideratul este greu de atins.pentru a nu ramane nici o celula cu puiet. Afirmatia e perfect adevarata daca stam sa ne gandim ca viitorul unei familii este strans legat de matca. O matca valoroasa asigura o descendenta de calitate si de aici rezulta toate : productia de miere. cand in natura exista un cules bun si albinele pot hrani abundent puietul.Botcile pot fi recoltate dupa 9 zile de la introducerea fagurelui.furnizoare de material de crestere si doica pot fi folosite pentru producerea mai multor serii de botci prin adaugarea de albina tanara si hranind suplimentar. matcile se pot imperechea. In unele cazuri si prima jumatatea a lunii iulie este favorabila asta si functie de locatia geografica a stupinei. Producerea matcilor incepe odata cu venirea timpului frumos.cand vrem sa schimbam matca. considerand ca este prea complicata si ca necesita un mare volum de munca. blandetea albinelor. sa aiba cuiburile bine impachetate .cu aceasta metoda se obtin matci destul de usor.fig 3. apetitul mai mare sau mai mic pentru roit. In toate cazurile (indiferent de metoda aleasa). Se v-a respecta strict aplicarea tehnologiilor fara a incerca sa introducem si elemente "novatoare". E perfect si asa !!! Se poate face si apicultura din bucati. decat aceea de a produce regine (poate doar obtinerea unei productii apicole mari).unde dupa eclozionare.fara a depasi prin performanta insa pe cele obtinute prin tranzvazare simpla sau dubla. Toti fagurii ramasi in familia crescatoare vor fi scuturati de albine si controlati. Producerea matcilor . matcile". imperecherea matcilor in nuclee .fara a fi nevoie ca apicultorul sa aiba un bagaj consistent de experienta. stupii trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii: . Hranite suplimentar daca nu exista un cules de intretinere. Momentul producerii de matci prin roire naturala se poate controla daca se aplica metoda provocarii intrarii in frigurile roitului.astfel : identificam matca si impreuna cu cu fagurii cu puiet (capacit sau nu). sa fie familii care corespund criteriilor de performanta cerute.vor trage mai multe botci pe fiecare faguras din rama cu oua. totul decurgand de la sine in mod natural. In acest scop o sa va expunem tehnologiile cele mai simple si mai sigure pentru ca dv.incat micile diferente nici nu mai sunt bagate in seama. cum ar fi producerea matcilor in stupina propie dupa un plan bine stabilit si folosind tehnologii sigure. daca nu imposibil. introducerea matcilor in familiile de albine. O treaba buna se obtine insa si tintind spre obiective mai mici. Exista diferite criterii de apreciere a unei familii de albine (parca am mai vorbit de ele) si de aceea o selectie intinsa pe 3-4 ani da rezultate foarte bune. Stuparul trebuie sa asigure din timp toate materialele care sunt cerute pentru finalizarea lucrarii. Se considera ca aceasta perioada este cuprinsa intre mijlocul lunii mai si se prelungeste pe toata durata lunii iunie. Dupa cum vedeti.sa nu treaca mai mult de 14 zile.provocarea frigurilor roitului Cele mai bune matci pe care le produce apicultorul. Producerea matcilor . starea sanatatii si toate celelalte insusiri biologice mostenite genetic. Roirea naturala are doua dezavantaje : unul ar fi acela ca nu putem planifica ca timp lucrarea. Ei se multumesc cu procurarea de matci din "comert" sau in cel mai bun caz le folosesc pe cele rezultate din roirea naturala.avand grija ca intre depunerea oului si recoltare. Satisfactia de a produce aceste matci cu forte proprii. Cele doua familii. dar din pacate nu toti apicultorii o pot face. sunt cele obtinute cand familia roieste natural. Natural. procentul familiilor neroitoare se situeaza la 4-5 % din totalul familiilor pe care le avem. o mutam intr-un alt corp. Botcile recoltate inainte de eclozionarea matcilor se folosesc direct in familii. Calitativ matcile obtinute prin metoda Miller sunt bune. Alt dezavantaj scos in evidenta de literatura de specialitate. CRESTEREA SI IMPERECHEREA MATCILOR IN STUPINA Daca o sa intrebati orice stupar "batran" care e cheia apiculturii o sa va raspunda "matcile taica . 94 .

Atentie. Putem stimula albinele si cu zahar candi sau tos.familia orfanizata. .existenta sau lipsa culesului . . . Inainte de a taia. In final acestea se folosesc imediat. Din aceasta se scot toti fagurii cu puiet necapacit.in urmatoarea etapa ne vom ocupa de fagurele insamantat.Ce avem de facut : inca din primavara familia vizata (cea mai buna din stupina) se hraneste stimulent pentru a fi adusa la un nivel de dezvoltare optim. se distrug cu ajutorul unui cutitas ascutit. Comportarea albinelor fata de aceste matci noi este influentata decisiv de urmatoarele situatii : . sesizeaza lipsa matcii si intra in alerta. fie formand nuclee de imperechere. pe o fata si 15 pe cealalta. in cazul prezentei celui capacit se face mai greu . Cand botcile sunt capacite si ajung la maturitate. cat si in functie de dorinta apicultorului . prelevate din alti stupi. . populatia de albina tanara creste si in stup se creaza conditiile de roire. . .peste 4-5 zile se verifica fagurele nou crescut. Acestea se scutura de albine cu maxima atentie.introducem un fagure cu puiet capacit. Tehnologia descrisa si folosita de reputatul apicultor Zaharia Voiculescu este o imbunatatire a uneia mai vechi( cunoscuta in anii 50). La momentul critic familia ajunge sa intre in frigurile roitului si incepe sa-si traga un numar mare de botci. urmarind sa nu mai ramana nici un ou sau larve necapacite. care se vor da altor familii (dupa ce periem albina de acoperire). Este recomandat ca in natura sa fie un bun cules. Botcile recoltate se aseaza intr-o cutie cu vata.metoda fara transvazare Un procedeu aproape profesionist care nu o sa dea niciodata gres. . cat si de o stramtorare a cuibului.primavara timpuriu si toamna matcile sunt mai usor primite.alegem din stupina stupul cel mai performant. primirea matcii este favorizata de existenta unui cules bun. 95 . . decat in cazul celor introduse ziua. care incepe imediat sa oua. prin aparitia noilor generatii. avand grija ca celulele sa se afle in jumatatea superioara a fagurelui si nu in acelasi loc pe ambele fete. . Atentie. Fagurele se scurteaza la jumatate. Albinele se vor stimula zilnic. lama se incalzeste la o lampa cu spirt. decat in perioada ce corespunde roirii naturale.dupa aceste operatiuni trecem la familia orfanizata.albinele tinere accepta mai bine matcile. impreuna cu un fagure de hrana si altul cu puiet pe care se afla matca si albina de acoperire. In perioadele fara cules sau cu un cules insuficient trebuie facute hraniri stimulente inainte cu 3-4 zile. . . care intre timp a fost insamantat de matca. in afara de cele 30 alese. se recolteaza cele mai frumoase. Producerea matcilor .o matca imperecheata. Cu circa 15-20 zile inainte de culesul la salcam . In cateva minute familia se linisteste si incepe sa fasoneze botcile. Introducerea matcilor Se stie ca albinele au un comportament dusmanos fata de matcile care se introduc pentru inlocuirea matcilor batrane sau la formarea de roi artificiali. fie date direct in stupii unde dorim sa schimbam matca. Acum este momentul sa introducem fagurele. Roiul se va strange cu o diafragma si reducem urdinisul.acest fagure insamantat cu oua pentru crestere. Operatiunea trebuie dublata de o impachetare laterala si superioara. umectat cu apa sau miere si livrat in hranitor. In scurt timp. Toate celulele. avand grija sa nu le turtim. Trebuie sa acordam maxima atentie acestei lucrari si sa facem un control amanuntit ramelor. este primita mai bine decat una neimperecheata sau una care a intrerupt ouatul pentru o perioada mai lunga (aviz celor ce cumpara matci). cu ajutorul unui cutit cu lama ingusta si bine ascutita. cu oua pentru crestere.lipsa totala puietului este o situatie favorizanta . Cand numarul de rame cu puiet ajunge la 7-8 buc. pregatit. Fagurele gol trebuie sa fie nou construit si se va introduce in mijlocul cuibului.cu sirop de zahar.momentul difera de la o zona la alta. in tot acest timp. si exista un numar mare de albine tinere.peste 10-12 zile decupam botcile si le introducem in nuclee de imperechere. se ridica din familia de baza si se aseaza in alt stup formand un roi. . nu intarziati scoaterea botcilor din familia crescatoare pentru ca prima matca care eclozioneaza le va distruge.Aici se vor marca 15 celule cu ou. decat cele batrane. se vor verifica toti fagurii. prezenta botcilor face introducerea imposibila. cu o buna dezvoltare de primavara. Acesta se va scoate din roi si se duce in cabana. unul cu puiet capacit si un altul gol.introducand matcile seara procentul de acceptare este mult mai mare. inclusiv cei cu hrana. imputernicim de cateva ori cu rame cu puiet capacit. Iata cum se procedeaza : . indepartand jumatatea inferioara.peste 10 zile familia crescatoare va mai primi 2 faguri . In tot acest timp in natura trebuie sa existe un bun cules de nectar si polen. recomandat apicultorilor incepatori cat si celor experimentati este procedeul "crestere fara transvazare".

. pentru mai multa siguranta. pentru ca matca sa se poata hrani. De aceea achiziţionarea sau creşterea în sistem propriu de mătci valoroase trebuie să fie prioritară pentru fiecare apicultor interesat să valorifice superior culesurile de producţie. . inlocuim partea de jos a coliviei cu o bucatica de fagure artificial gaurita in mai multe locuri.insa. folosirea cutiei Jenter. compartimentate cu diafragme etanse si cu urdinisuri separate. La fiecare compartiment se face cate un urdinis separat. Cum se procedeaza : . . dar aceasta este o metoda neproductiva si paguboasa. din diferite motive vom mai face verificari zilnice pana in ziua a 16-a de la introducerea botcilor. pozitionat astfel : doua la un perete. . Imperecherea matcilor . apicultorii incepatori trebuind sa aleaga 1-2 care sunt considerate mai sigure. Dupa ce matca se imperecheaza nucleul se poate refolosi.in cazul in care familia nu este orfana . trebuie sa remarcam din nou ca exista mai multe metode. In acest timp albinele rod bucatica de fagure si elibereaza matca. Pentru introducerea botcilor. pe capete si un al treilea pe peretele opus. Se populeaza aceste compartimente cu 1-2 faguri cu puiet capacit si albina acoperitoare si un fagure cu hrana. se introduce noua matca in colivie. botcile pot fi recoltate pentru a fi introduse in nucleele de imperechere. Cea mai sigura metoda este introducerea indirecta a matcii (in colivie). si daca lucrurile merg bine matca se elibereaza. introducand un fagure pentru ouat si una la 21 de zile pentru o verificare si organizare finala.urmatoarele interventii sunt facute la 7 zile (calculate dupa cele 4). Daca acestea nu mai sunt agresive.In privinta tehnicilor de introducere a acestor matci. .. Daca inca din primii ani deprindem tehnicile corect. Abordand curajos domeniul. trebuie sa mentionam ca acestea se introduc fie direct.trebuie sa-si formeze propia tehnica si sa nu ocoleasca problema.se deschide din nou cuibul si urmarim cum reactioneaza albinele. Stuparii incepatori .. 96 . pe o suprafata cu miere necapacita. ALTE METODE Calitatea mătcii este un factor decisiv pentru obţinerea unor producţii ridicate.nucleele de imperechere se ajuta periodic cu faguri cu puiet capacit pentru a evita bezmeticirea lor (numai cele in care se imperecheaza mai multe matci) Concluzii Obtinerea matcilor imperecheate este un proces laborios si de lunga durata. pentru a impedica albinele sa o nimiceasca. asezand si lipind colivia intre fagurii cu puiet din mijlocul cuibului. Apicultorii trebuie sa creasca un numar mai mare de matci cu 15-20% luand in calcul pierderile inerente. se identifica matca si se scoate din stup.dupa alte 7-8 zile se mai face o noua verificare care vizeaza sa constate imperecherea matcii. Ce avem de facut dupa ce introducem botca : . veti deveni adevarati apicultori.Pentru obţinerea mătcilor pot fi folosite mai multe metode: obţinerea şi folosirea mătcilor din roiurile naturale sau a botcilor din familiile orfane sau care îşi schimbă liniştit matca. Acum urmeaza momentul cel mai important : albinele trebuie lasate in liniste 3-4 zile.la expirarea celor 4 zile se mai deschide odata stupul. .la 1-2 zile. sau in corpuri de stup. . se verifica din nou prezenta matcii. .albinele se adapostesc in cutii speciale numite "nuclee de imperechere".matcile imperecheate se pastreaza in nuclee sau se folosesc in stupii care necesita schimbarea matcii.dupa 4-5 ore de la orfanizare. Bineinteles ca imperecherea poate fi facuta si in familiile beneficiare.in mijloc. Seara in fiecare nucleu se introduce cate o botca protejata de colivie.la 3 zile dupa eclozionarea matcii se verifica acceptarea ei de catre albine. Popularea se face cand albinele in varsta sunt plecate la cules. . Daca matca mai prezinta valoare biologica se da unui roi nou format sau unei familii ajutatoare. Cea mai usoara metoda este impartirea unui corp de cuib a unui stup vertical sau a unuia multietajat. decuparea fagurilor cu ouă şi transvazarea larvelor.de succes. sub un capacel protector(ca un degetar) sau folie de aluminiu.. cu timpul totul o sa vi se para mai usor. . pentru ca nucleele sa aiba numai albina tanara (va amintiti desigur ca albina tanara e mai toleranta). se verifica daca matca a fost eliberata si daca a inceput sa depuna oua.nucleele se hranesc stimulent si li se asigura apa . Formarea nucleelor . introducand o alta botca. apicultorul trebuind sa-si invinga curiozitatea de a deschide stupul.formarea nucleelor Dupa 10-11 zile de la introducerea fagurelui cu oua in familia crescatore.daca matca nu s-a imperecheat.

din care mătcile trebuie să eclozioneze în curând se recunosc după culoarea lor mai închisă şi după culoarea căpăcelului. mai închis la culoare. iar la familia orfană din care a prelevat botcile de salvare să lase doar o botcă. de obicei pe mijlocul fagurilor. vor ecloziona şi mai repede şi îşi vor omorî rivalele. într-o familie orfană sau roi artificial nou înfiinţat. adică mătcile cu vârsta potrivită. mari. pentru formarea unui roi artificial. gata de eclozionare. În lumea 97 . folosind un cuţit ascuţit şi să le altoiască pe alţi faguri din alte familii orfane sau nuclee sau să ia ramele pe care aceste botci apar şi să formeze roi artificiali. dar sunt luate în creştere şi larve de vârstă mai înaintată decât cea optimă pentru creşterea unei regine (mai mari de 12 ore). cu aspect fibros şi ros parţial).Obţinerea şi folosirea mătcilor din roiurile naturale . împreună cu o bucată de fagure lată de 1-1. În a doua jumătate a primăverii (în luna mai). ca şi familiile din care au fost crescute. după care trebuie schimbată. şi hrănesc abundent larve alese din cuib. Albinele.5cm şi se altoieşte pe un fagure. matcă de 1an. clădit. Apicultorul poate să detaşeze cele mai frumoase botci de pe fagure. de obicei. albinele cresc maximum 2-3 botci. care este mai deschis la culoare. relativ de calitate. etc.Atunci când familia de albine roieşte.Când matca este bătrână. Surplusul de albine tinere. Mătcile care eclozionează din aceste botci au. De aceea folosirea acestora în înmulţire nu este recomandată.Atunci când îşi pierd matca în mod subit. restul botcilor distrugându-se. pe măsura formării botcilor şi ajungerii lor la maturitate. nemaifiind necesară tăierea lor. abdomenul triunghiular şi sunt mai mici decât mătcile provenite din botcile de roire. Matca care va ieşi din această botcă va avea rezultate satisfăcătoare pentru un an. Obţinerea mătcilor din botcile familiilor orfane . înghesuiala în stup. Din familia intrată în frigurile roitului pot fi luate botcile cu întreaga ramă. Botcile formate de albine în perioada frigurilor roitului pot fi folosite la obţinerea mătcilor tinere. având o vârstă mai mare atunci când au fost luate în creştere. se sistează introducerea ramelor noi folosite la extinderea cuibului şi se ţine cuibul strâmtorat. stup protejat de curenţii de aer). Din aceste larve se vor dezvolta mătci inferioare din punct de vedere al calităţilor urmărite (prolificitate. botci. de creştere a unui număr mare de puiet şi albine tinere (hrană suficientă. albinele lucrătoare construiesc numeroase botci de roire. pe partea centrală a fagurilor din care vor ieşi mătci de calitate. Din botcile de roire se pot obţine mătci cu abdomenul foarte bine dezvoltat şi prolifice însă sunt roitoare. botci de roire Astfel. în special pe marginile laterale şi de jos ale fagurilor. cea mai dezvoltată.) care. cuib strâmtorat pe cât mai puţini faguri.din care au ieşit câteva generaţii de puiet. lipsa spaţiului de depozitare a mierii şi a celulelor goale necesare pontei mătcii vor determina familia de albine să intre în frigurile roitului şi să construiască un număr mare de botci pe care apoi apicultorul le poate folosi după necesităţi. preferabil încălzit. producţia de miere sau polen putând fi compromisă de intrarea în frigurile roitului a familiilor ce folosesc astfel de mătci. albinele iau în creştere larve de vârstă tânără şi construiesc. cu multe albine tinere. se panichează. productivitate. bine crescute de albine. se neliniştesc. caracterele ereditare moştenindu-se din generaţie în generaţie. atunci când îşi dau seama că au rămas fără regină. Botca de roire se detaşează din fagure cu ajutorul unui cuţit ascuţit. pentru a-şi creşte o nouă matcă. Pentru aceasta coloniei i se asigură primăvara devreme cele mai bune condiţii de dezvoltare. Obţinerea mătcilor din botcile de schimbare liniştită . lăsându-se pe ramă doar o botcă sau două. când familia este în plină dezvoltare. acestea sunt tăiate cu o bucată de fagure cu o zi sau două înainte de eclozionarea mătcii (botcile mature. de preferinţă cu puiet căpăcit şi coroniţă de miere în partea superioară . epuizată sau când este mutilată în urma unui accident sau a intervenţiei apicultorului. Adiţional se întăreşte cu puiet căpăcit. pentru păstrarea unui regim termic adecvat. Pentru a obţine botci de la o familie anume se poate folosi metoda intrării în frigurile roitului a acestei familii de la care se urmăreşte luararea botcilor.

abdomen) astfel încât matca să-şi poată continua ouatul în condiţii normale. Din cauza acestei infirmităţi aparente (matca nu se foloseşte de aripi pentru depunerea ouălor) albinele din familia respectivă hotărăsc înlocuirea ei prin schimbare liniştită. între cele două grupe de rame un hrănitor cu 500g sirop de zahăr în concentraţie 1:1. intercalând. seara. precum şi o ramă cu fagure artificial destinat clăditului. zilnic. în fâşia de plastic sub formă de fagure. Amputarea cu ajutorul unei forfecuţe a aripilor anterioare sau a unui picior din faţă a mătcii care trebuie schimbată din cauza vârstei înaintate. Varianta 2. provenite din botci de schimbare liniştită. când se transvazează în familia primitoare după acelaşi procedeu ca în varianta 1. În felul acesta culegătoarele (care sunt mai agresive şi acceptă mai greu matca nouă se întorc în familia de la care au fost luate iar doicile. tot în cursul dimineţii. torace. însă este o metodă costisitoare de timp şi operaţii. după încetarea zborului. Se procedează apoi la transvazarea ramelor cu faguri şi populaţia de albine din stupul organizat în familiaroi cu matcă tânără. se procedează la unificarea familiilor ale căror mătci trebuie să fie înlocuite cu aceste mătci tinere. 98 . Când botcile ajung la maturitate (12-14 zile) se procedează la scoaterea (decuparea) botcilor şi se formează tot atâţia roi câte botci sau rame cu botci sunt. aproape de eclozionare cu care se procedează la formarea roiurilor sau a nucleelor. Treptat. fiind obţinute devreme. Într-o dimineaţă liniştită se înlătură din stup matca veche ce urmează să fie schimbată şi familia de albine se lasă în starea de orfanizare până către seară. 2. larvele din aceste botci ca viitoarele mătci să beneficieze de condiţii optime de dezvoltare încă de la începutul creşterii. rămân să crească puietul de pe fagurii respectivi. La ultimul ciclu. 3. se stimulează din două în două zile cu câte 300400g sirop de zahăr în concentraţie de 1:1 până ce matca începe să depună ouă. Ele construiesc 2-3 botci pe mijlocul fagurilor în care matca va depune ouă. Cuibul se completează cu 2-3 faguri clădiţi de la rezervă şi 2-3 faguri numai cu puiet căpăcit de la alte familii de albine . ceea ce face ca populaţia familiei respective să accepte cu uşurinţă prezenţa altei mătci sau chiar să o prefere. Dacă dorim să producem în continuare botci crescute în condiţii de schimbare liniştită. se iau în cursul dimineţii câte 1-2 rame cu puiet şi albina acoperitoare din familia cu matca veche ce trebuie înlocuită şi se introduce după ultima ramă din familia nouă cu matca tânără. fiind preferată mai puţin de producătorii de mătci în sistem comercial. Roii astfel formaţi. când nu se mai doreşte obţinerea de botci. Folosirea cutiei Jenter Cutia Jenter este un dispozitiv format din mai multe piese din plastic. dar fără să se provoace rănirea sau strivirea unei alte părţi anatomice vitale (cap. lăsăm matca infimă mai departe în stupul său. apoi vor hrăni din abundenţă. blânde.cu lăptişor de matcă. Acest interval de timp permite dispariţia totală a orcărei urme de feromoni. gata de eclozionare şi miere. ce permite creşterea mătcilor în botci artificiale. se înlătură matca veche. din plastic. În ziua următoare se scoate hrănitorul şi se apropie ramele transvazate de cele din familia primitoare.apicolă se consideră că aceste mătci. ouăle fiind depuse direct de matcă în botci. astfel: Varianta 1. matca ouând direct în botcile fixate în bloc. După ce roii cu mătci tinere şi-au dobândit autonomia necesară unei familii în dezvoltare. în familia respectivă se lasă o ramă cu o botcă. lăsându-se familia orfană până după-masa. în cuib sunt 2-3 botci mature. Conform aceluiaşi ciclu de 12-14 zile. Repetarea acestor operaţii se face până se obţine întregul necesar de mătci de care este nevoie pentru înlocuirea mătcilor necorespunzătoare şi pentru dezvoltarea efectivului de familii de albine din stupină. situaţia se repetă. Stabilirea familei sau a familiilor de albine recordiste cu calităţi biololgice şi productive deosebite. Când familia care urmează să fie desfinţată prin unificare nu mai are decât 4-5 rame cu populaţie. sunt cele mai bune. Este o metodă bună. fără a mai fi necesară transvazarea larvelor. Apicultorul poate obţine botci de schimbare liniştă în trei faze: 1. din aceeaşi familie în care au crescut botcile. având în vedere că mătcile obţinute sunt de calitate. La 10-12 zile de la amputare se face un control la care se urmăreşte prezenţa. epuizată. numărul şi poziţia botcilor. silită de lucrătoare. la care se mai repartizează încă doi faguri cu puiet căpăcit. urmând ca matca care eclozionează să o înlocuiască pe mama ei vârstnică şi infimă. care sunt albine tinere. cu mătci crescute prin schimbare liniştită.

se cufundă în ea vârful beţişorului. Pe o masă. astfel că pe o faţă de faguri se pot fixa 4 rânduri de 10-12 pene fiecare. Transvazarea larvelor . cu un şablon de lemn sau de sticlă. lăptişor (transvazare uscată sau simplă şi mutarea larvelor în botci în care există lăptişor (transvazare umedă sau dublă. prevăzute cu şanţuri în care vor intra şipcile cu botci. intercalaţi. Apicultorii care doresc să obţină doar câteva mătci pe an pot folosi botcile din ceară. Apoi fâşiile se taie în bucăţi separate. care să conţină fiecare câte un rând de celule. care se duce într-o cameră încălzită. Celulelele cu larve se pot fixa pe suporturi triunghiulare (pene) din pacaj sau lemn construite din scânduri subţiri. Vârful ascuţit trebuie să ajungă în peretele din mijloc al fagurelui (foiţa artificială pe care s-a construit). Apoi. astfel ca fiecare bucăţică de fagure să aibă o celulă cu larvă. Acestea sunt prevăzute cu găuri în care vor intra picioruşele botcilor artificiale.Această metodă este folosită. Pentru a pregăti fagurele în care se vor fixa suporturile cu celulele naturale retezate şi lipite cu ceară. Distanţa dintre pene este de 3mm iar dintre rânduri 5mm. rotunjit la vârf. iPentru executarea lucrărilor este nevoie de rame de dimensiunea celor din cuib. cu celulele îndreptate în jos. apoi. datorită eficienţei. coadă de rândunică. Celula este lărgită la gură. astfel că ceara nu va adera de şablon. Dacă există mai multe rame cu larve de mătci la creştere. rapidităţăţii şi bunelor rezultate obţinute în urma aplicării ei. De fiecare dată când se introduce beţişorul în ceară se scufundă din ce în ce mai la suprafaţă astfel ceara de pe beţişor se îngroaşă sub formă de cupă.Decuparea fagurilor cu ouă . Suporturile se fixează pe 3-4 speteze de lemn care se introduc în rama de creştere pe nişte canale tăiate în corpul ramei. în locul penelor. hrănită stimulativ cu sirop de zahăr şi turte proteice). Distanţa dintre leaţuri (între 5 şi 8 cm) permite scoaterea şi introducerea acestora cu uşurinţă în rama de creştere şi îngăduie albinelor să clădească botcile fără a fi înghesuite. Ei trebuie să fie mai închişi la culoare (în care s-au crescut câteva generaţii de puiet. faguri cu puiet căpăcit. Penele se înfing pe ambele feţe ale fagurelui în formă de zig-zag. pe un suport pot fi montate mai multe şabloane (beţişoare) de acest fel. mai apoi.A doua zi după ce familia doică a fost pregătită (orfanizată. În cazul folosirii directe a botcilor se pot folosi diferite forme de suporturi (pene. cu grosimea de 5. să conţină predominant celule de lucrătoare şi să aibă în partea superioară o coroniţă de miere. Metoda are dezavantajul că fagurele clădit din care se taie fâşiile nu se mai recuperează. la distanţe egale. pe aburi sau într-un vas înconjurat de apă foarte caldă.). unul din capete este uşor rotunjit şi puţin conic. cu ajutorul cerii topite. Pentru creşterea mătcilor se folosesc doar celulele din partea superioară şi de mijloc a fagurelui. în acest sens. Atunci când. După ce ceara sa topit. etc). Şablonul se construieşte din lemn de tei strunjit. de 3-4 ori. şi o cameră bine încălzită. La o familie crescătoare se pot da între 40 şi 60 celule cu larve din care vor rezulta între 30-40 botci de bună calitate. între două rame cu puiet căpăcit. botci care apoi se vor folosi după necesităţi (formare de nuclee. Când stratul de 99 . lipirea se face ca şi pe penele triunghiulare. 3 leaţuri cu botci. în stupinele mari şi majoritatea crescătoriilor comerciale de mătci şi are două variante: mutarea larvelor în botci fără hrană larvară. Fâşiile de fagure se aşează pe masă şi fiecare se taie la jumătate din înălţimea celulelor. este bine ca acest fagure să fie introdus în cuibul familiei doici câteva ore. are o lungime de 10cm. să se umezească. ca să se încălzească (se poate folosi. recuperarea unei familii orfane. Într-o ramă de creştere se pot pune. lungi de 35mm. din cuibul familiei de prăsilă (donatoare de ouă sau larve) se scoate un fagure ce conţine larve în celule de lucrătoare. se recurge la fixarea celulelor de larve pe suporturi de lemn (25/25mm. Alături de vasul cu ceară topită se pune un vas cu apă rece în care se introduce vârful beţişorului. Rama cu pene se aşează în mijlocul cuibului familiei doici. celulele se lipesc de suporturi în care se scufundă repede baza celulei. se trece la confecţionarea botcilor. etc. cu ajutorul unui cuţit bine ascuţit şi încălzit se taie fâşii de fagure. în vârstă de 1-2 zile.25mm). având un diametru de 8. Acestea se confecţionează în felul următor: ceara se topeşte într-un vas. cu o grosime de până la 2mm.5mm. între aceste rame se pun. cu atenţie. cu lateralele groase (lăţimea de 20-30mm). pătrate cu tije. roi artificiali. fixarea suporturilor cu botci făcându-se astfel mult mai uşor. Pentru scurtarea timpului necesar confecţionării botcilor. Pe o şipcă de creştere se pot monta până la 14 botci. suporţii pentru botci sau de care se vor lipi botcile confecţionate din ceară. lăţimea la capătul unde se lipesc celulele de 15mm iar vârful ascuţit. fără a atinge şi răni larva. ca să nu se ardă. cu un beţişor de lemn gros de 6mm.

Ramele cu şipci se introduc pentru 24 de ore în familia doică. Acestea vor lua în primire larvele din botci şi le vor hrăni din abundenţă cu lăptişor de matcă. În crescătoriile comerciale sunt folosite doar botcile artificiale. larvele transvazate uscat se înlătură şi în locul locul lor se transvazează alte larve. se detaşează începutul botcii. din material plastic. deoarece este rigidă şi permite luarea cu uşurinţă a larvei din lăptişor. Acesta foloseşte botci artificiale. specific vârstei. Pentru transvazarea simplă recomand lanţeta chinezească. Ţinerea ramelor cu botci din ceară în familia de creştere face ca albinele să modeleze şi să cureţe aceste potiraşe. să le pregătească pentru primirea larvelor. iar după acceptarea larvelor. dacă nucleele sunt în imedata apropiere a familiilor crescătoare. învârtind beţişorul între degete. dacă familiile doici au fost stimulate. se lipesc cu ceară topită de suporturile de botci din lemn care apoi se montează pe şipcile port-botci. acoperiţi de o bucată de material textil pentru protejarea botcilor de acţiunea razelor solare. 100 . În ziua a 10-a sau a 11-a de la transvazare botcile se recoltează din familiile crescătoare. familii orfanizate cu multe albine tinere. la 12-24 ore de la introducerea acestora în familiile crescătoare. După transvazare. ramele cu botci artificiale se introduc în familiile doici. inclusiv instrumente semiautomate de recoltare a larvei din celulă. În felul acesta larvele puse a doua oară în botci beneficieză încă de la început de lăptişor din abundenţă. dacă au fost luate cu destul lăptişor de matcă. Mutarea larvelor se face ridicându-se larva împreună cu o parte din lăptişorul care se află sub ele. deci. Pentru înlăturarea larvelor transvazate prima dată în botci recomand folosirea lanţetei germane. cupa. dacă nu s-au deshidratat din cauza lipsei acestuia sau din cauza ţinerii. În continuare larvele pot rămâne în aceste familii şi vor fi crescute în lipsa mătcii până la recoltare sau pot fi mutate în compartimente separate prin gratii Hanneman de cuibul famiilor cu matcă. Când s-au strâns mai multe cupe. eficient şi cu deranj minim a larvei. se pun într-un incubator portabil (sau în lipsa acestuia într-o ladă frigorifică cu pereţii termoizolanţi. Pentru ca lăptişorul să aibă acelaşi conţinut specific cu al larvelor transvazate (larve în diferite stadii de dezvoltare sunt hrănite cu lăptişor diferit ca şi compoziţie. După introducerea botcilor cu larve transvazate în familiile crescătoare albinele doici vor lua imediat în primire larvele transvazate şi le vor hrăni din abundenţă cu lăptişor. Botcile de ceară nu sunt potrivite pentru crescătorul de mătci ce lucrează în sistem comercial. În magazinele ce comercializează echipament apicol există o varietate de lanţete. încălzită de la o pungă de cauciuc cu apă caldă dacă nucleele sunt la distanţă mare de familiile crescătoare sau în bucăţi de burete prevăzuţi cu găuri în care vor intra botcile crescute. Pentru a efectua transvazarea. se introduce în apa rece ca ceara să se întărească şi. la transvazare. a larvelor în mediu uscat. prin folosirea acesteia operaţia de mutare a larvei desfăşurnându-se rapid. uscată. Transvazarea dublă (umedă se deosebeşte de prima transvazare prin faptul că larvele se pun în botci care conţin deja lăptişor sau un alt produs special preparat. mai bună. din metal (lanţetă germană sau bambus şi material plastic (lanţetă chinezească. între ramele cu puiet. care se montează direct pe şipci prin intermediul unui picioruş sau a unui sistem de prindere format dintr-o altă piesă. specific vârstei) şi acceptarea să fie. etc. de metal. producătoare de lăptişor.ceară de pe beţişor este destul de gros se scoate afară din ceară. Aceasta este un instrument. Transvazarea simplă (uscată se realizează prin depunerea directă a larvelor în vârstă de cel mult 12 ore în botca artificială. ceea ce permite obţinerea unor mătci de o calitate foarte bună. apicultorul trebuie să folosescă o lanţetă de transvazare. abundenţa hranei în natură. Procentul de acceptare de către albine a larvelor transvazate depinde de modul în care acestea au fost luate din celulă. din plastic. unii apicultori recurg la dubla transvazare: iniţial se face o transvazare simplă. dacă nu au fost rănite în timpul transvazării.

cap de trântor Stabilirea acestui decalaj de timp se face luând în considerare ciclul de metamorfoză al mătcilor. În afară de aceste perioade apicultorul mai trebuie să ia în calcul şi timpul necesar pentru pentru pregătirea de către lucrătoare a fagurilor în vederea ouatului (2-3 zile). albinele acoperind în totalitate fagurii din cuib).Pentru a limita creşterea trântorilor în familiile de albine din stupină şi a favoriza astfel împerecherea mătcilor doar cu trântorii produşi în familiile-tată apicultorul are la dispoziţie mai multe metode: folosirea doar a fagurilor de calitate. iar familia se întăreşte punându-i o ramă cu puiet căpăcit matur aproape de eclozionare. din stup).Pentru realizarea acestui deziderat este necesar să se ia o serie de măsuri cum ar fi dotarea familiilor furnizoare de trântori (familii-tată cu mătci selecţionate. fagure de trântor La o săptămână după introducerea fagurilor se controlează cuiburile familiilor respective dacă în aceşti faguri matca a depus ouă. 101 . cu celule predominant de lucrătoare. . până ce acestea vor fi vândute sau folosite în stupină. În acest fel se asigură atât creşterea larvelor de trântori în familiile în care s-au introdus fagurii ouaţi cât şi ouarea tuturor fagurilor goi. albinele construind în aceasta fagurii cu celule de trântori).La introducerea botcilor nucleele se hrănesc cu sirop de zahăr în concentraţie 1:1 la care se adaugă FumidilB pentru prevenţia nosemozei. a capcanelor pentru trântori sau a colectoarelor de polen. Matca poate fi pusă şi în izolator pentru ca să depună ouăle de trântor în rama aşezată în cuib. Rama se introduce mai apoi în banca de mătci (o familie orfană. 16 zile de la stadiul de ou până la eclozionare. . La 16 zile de la introducerea botcilor în nuclee se recoltează mătcile. care se introduc în cutiuţe cu şerbet. un fagure clădit. se stimulează cu sirop de zahăr şi turtă proteică după care. cu celule de trântori. Această perioadă coincide cu înflorirea pomilor fructiferi. doar cadrul de lemn. care au caractere valoroase.Pentru creşterea trântorilor. precum şi planificarea lucrărilor de creştere a trântorilor în funcţie de perioada în care se cresc mătci şi momentul din sezon. durata maturizării sexuale care este de 7-10 zile la matcă şi 10-14 zile la trântor. între doi faguri cu puiet tânăr. se introduce un fagure artificial cu celule de trântor. Într-o familie-tată pot fi menţinute doi-trei faguri cu celule de trântori. albine tinere. cuiburile familiilor-tată se reduc la maximum (prin această măsură se obligă matcă să depună un număr cât mai mare de ouă de trântor şi se protejează termic mai bine cuibul. cu celule majoritar de trântori sau o ramă clăditoare (o ramă goală. şi pe cel al trântorilor. folosirea la urdiniş a gratiilor Hanneman. Albinele din banca de mătci se hrănesc din abundenţă cu sirop de zahăr şi turtă proteică iar săptămânal se introduce o ramă cu puiet căpăcit ca să existe. în permanenţă. care este de 24 de zile. . tăierea fagurilor cu celule de trântori (din ramele clăditoare sau de pe marginile ramelor clădite. CRESTEREA TRANTORILOR Pentru obţinerea unui material biologic valoros este necesar ca în stupinele de împerechere să existe un număr suficient de trântori de calitate. Cei care nu au fost ouaţi se iau şi se schimbă cu faguri cu ouă. selecţionaţi din familii recordiste. este necesar ca începerea lucrărilor de creştere a trântorilor să se devanseze cu două-trei săptămâni faţă de lucrările de creştere a mătcilor. producătoare de lăptişor de matcă. cu origine cunoscută. luaţi de la alte familii. .Pentru ca trântorii să fie apţi pentru împerechere în momentul în care primele mătci produse în stupină ies la zborul de împerechere. cu multe albine tinere. Cutiuţele se aşează într-o ramă de stup ce este prevăzută cu suporturi din lemn. ce hrăneşte şi îngrijeşte mătcile pentru o perioadă de timp. descăpăcirea celulelor cu puiet de trântor. după necesităţi). luat de la o altă familie puternică şi productivă.

pe 5-7 rame in functie de putere .dupa care capacul .Peste podisor pun 2-3 ziare. Nu stiu cam ce temperatura ar fi optima ca ..trântor.sa nu o roada albinele.. Pernuta are o decupare sus de 4 cm intre podisor si rame..Pentru a asigura împerecherea unui număr de 50-70 mătci este necesară creşterea de trântori într-o singură familie.eu cred ca se poate face o chestie gen solar in care stupii sa stea feriti de vanturi. dupa pernita las 1-2 rame cu miere cit mai multa capacita pe care albinele o cara in cuib. consumul de miere sa scada la limita cea mai de jos. se obţine doar prin folosirea inseminării artificiale.. consumul pe timpul iernii este foarte redus.cvred ca ar merge bine! De fapt stiu pe cineva care ierneaza asa. usor sud vest(e bine pt sborul de curatire primavara cand albinele ies mai ales la acest zbor dupa orele12-13 si atunci soarele bate chiar in fata stupului) Restring fam.In capac este polistiren de 2 cm. Stiu ca nu frigul le omoara nu asta-i problema!! Totusi daca temperatura din solar este constanta ar fi bine ca stupii sa fie inchisi la urdinise albinele sa nu poata iesi ventilarea sa se faca numai prin sitele de pe fund.pe unde circula chiar daca este mai frig . insa sa nu existe pericolul ca familia sa puna puiet in timpul iernii. METODE DE IERNARE La rusi se foloseste iernarea in adapost.mierea acea neconsumata urmand a fi folosita in primavara la dezvoltarea exploziva.. cand e vreme buna de un zbor de curatire. Trebuie atentie mare insa. nu se inchide complet solariul caci se sufoca albinele. se obţine doar un procent destul de ridicat de împerecheri cu trântori selecţionaţi. IN 5 ierni nu 102 .. Cine stie cam ce temperatura le-ar conveni mai mult pt ca sa reduca consumul semnificativ?? corpul stupului are un spatiu de 10 rame -media pe care iernez este de 7 rame foarte bine populate -la 7 rame de albine rezerva de hrana este de aproximativ 15-18 kg -placa de polistiren langa peretele din stanga stupului care intra fest si care este invelita de ziare(3-4 pentru a nu fi ros primavara devreme polistirenul) -diafragma de PFL -urmeaza ramele -diafragma de PFL -urmeaza alta placa de polistiren invelita cu ziare ziare care intra tot fest -deasupra podisoare de lemn pe care incepand din luna februarie le distantez un pic pt o buna aerisire si evitare a condensului -peste podisoare o singura foaie de zir si o salteluta umpluta cu hartie igienica -urdinis stramtorat la 2 cm -aerisirile de la capac libere si neinfundate -stupina este protejata de cureni de aer(vanturi0 si orientata cu fata spre sud. Siguranţa împerecherii mătcilor cu trântorii doriţi.consumul fiind mic.Înainte cu circa 3 săptămâni înainte de data la care este planificată creşterea ultimei serii de mătci creşterea trântorilor în familiile special destinate acestui scop poate înceta. . albinele ierneaza foarte bine cu o mica mare diferenta.Bun sau rau eu asa consider ca este mai usor. deschidem urdinisele si dezvelim solariul. din familii selecţionate. si de aici numai beneficii.. nici cu sanatatea nu stau rau. si unde temperaturile sa nu fie foarte scazute consumul fiind redus.5 kg dupa care introduc o pernuta facuta din 5-6 foi de carton cusuta cu ata sintetica. albinele nu mai sunt pacalite de razele de soare sa iasa afara si sa moara inghetate cum stim ca se mai intampla. foaia de carton dinspre cuib este din acela mai bun gen coperta de carti luat de la o legatorie de carti. Chiar si numai pt economii la miere si zic ca se merita. si e multumit.. se folosesc un fel de hale partial sub pamant cu ventilatie unde se pastreaza o temperatura nici mare dar nici mica si constanta. Prin creşterea specială a trântorilor NU se asigură o împerechere controlată 100%.cu cel putin 3 rame full cu miere restul cu miere mai putina si pastura dar nu mai putin de 1.

S-a mai discutat despre acest lucru. Pe partea dinspre albine aceasta diafragma are batute scandurele de 5-7 mm grosine iar in spatele acestora are o o placa din polistiren. iar peste podisor pun o salteluta cu otava. Sunt convins de faptul ca albinele pot sa treaca iarna si daca nu ar fi astfel impachetate. 103 . Podisorul este din scanduri de 20 mm. organizez cuibul pentru iernare langa peretele dinspre est daca stupul are urdinisul la sud. Eu pregatesc astfel stupii pentru iarna. cu multe zile cu temperaturi scazute consumul familiilor protejate este mai mic cu 20-30%. Insa in cazul unor ierni grele.am avut nici o fam pierduta doar fara o matca 1-2 si cu matci trintorite mai multe dar aceste pierderi nu cred ca sint din cauza impachetarii . Daca urdinisul este orientat spre est atunci organizez cuibul langa peretele dinspre sud. Langa ultima rama pun o diafragma formata dintr-un cadru din sipci care intra aproape etans in stup. iar daca iarna este normala nu se simte diferenta fata de familiile neprotejate.

104 .