Sunteți pe pagina 1din 104

Ce trebuie stiut despre familia de albine In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi: matca,albinele lucratoare si trantorii.

Matca : Este singura femela fecundata din stup,fiind raspunzatoare de inmultirea familiilor de albine.De obicei in stup este o singura matca,avand corpul mai lung(20-25 mm), capul mic,abdomenul foarte dezvoltat,aripi mai mici si o greutate de 250-280 mg. Albinele lucratoare : Numarul acestora este variabil,osciland de la 10000 in perioada de iarna,pana la 40000-80000 in vara.Au talia mai mica(12-14 mm), o greutate de aprox. 100mg si aripile sunt de aceeasi lungime cu abdomenul.In fapt lucratoarele sunt femele cu organele de reproducere nedezvoltate.

Trantorii :Sunt masculii care imperecheaza matca,fiind prezenti in cuib din primavara pana in toamna.In numar de cateva sute,au o lungime de 15-17 mm,aripi ce depasesc abdomenul,capul globulos si o greutate de 200 mg.

Dezvoltarea familiei de albine


Intr-un an calendaristic familia de albine are o dezvoltare diferita,numarul indivizilor crescand sau scazand functie de anotimp si implicit de conditiile de mediu.Practic viata familiei de albine cuprinde patru mari perioade. Prima perioada : Se caracterizeaza prin inlocuirea albinelor batrane care au iernat,cu albina tanara,nou iesita din celule primavara.Pe la sfarsitul lui februarie,matca incepe sa depuna oua in celulele fagurilor din mijlocul ghemului,acolo unde regimul termic permite cresterea de puiet.Dupa ce albinele fac zborul de curatire,matca depune din ce in ce mai multe oua.Pe masura ce timpul se incalzeste ,ponta matcii ajunge la 1000 de oua pe zi,albinele batrane care se uzeaza fiind inlocuite treptat. Procentul albinelor tinere creste mereu si se ajunge in situatia ca la sfarsitul lunii aprilie toata albina sa fie inlocuita.Se stie ca o albina tanara are o putere mare de ingrijire a larvelor,putand hrani 2,3 sau chiar 4,ritmul dezvoltarii familiei fiind foarte mare. Perioada a doua : Se mai numeste si perioada de crestere.Nectarul si polenul se gasesc din abundenta si isi fac aparitia trantorii.Matca este hranita puternic, depune peste 2000 de oua/zi,numarul de albine doici creste si se ajunge in situatia in care 3-4 doici ingrijesc o larva.Cand acest fenomen se suprapune cu alti factori favorizanti(lipsa de spatiu,ventilatie insuficienta etc.),apar frigurile roirii. Albinele construiesc botci de roire,in care matca depune oua la interval de cateva zile.La urdinis se observa "barbi de albine" cauzate de marea aglomeratie ce exista in stup.Dupa 1-3 zile de la capacirea primelor botci,are loc prima roire,matca cu o parte din albinele tinere,insotite de multi trantori parasind stupul.Acest roi care se numeste roi primar si care contine aprox. 50% din populatia stupului se aseaza dupa cateva minute de zbor pe o creanga sau alt suport.,de unde o sa zboare apoi spre o alta destinatie. In familia de baza,la 8 zile de la capacirea primei botci,iese intaia matca tanara.Intentia ei este sa omoare matcile care nu au eclozionat din botci,reusind lucrul acesta daca este lasata de albine.Daca familia ramane in frigurile roitului,albinele nu lasa matca tanara sa-si omoare suratele,iar in a 9-a zi de la iesirea primului roi,iese al doilea roi cu matca neimperecheata.Iesirea roiului 2 poate fi intarziata de o vreme nefavorabila(ploioasa).Cand se intampla asta,acest roi contine mai multe matci tinere.Roirea poate continua si cu iesirea altor roiuri,fapt ce duce la desfiintarea familiei de baza.Perioada de roire in conditiile tarii noastre este cuprinsa intre sfarsitul lunii mai si sfarsitul lunii iulie. Tot in aceasta perioada se inregistreaza cele mai mari culesuri de nectar si polen,perioada caracterizata de infloriri puternice a masivelor melifere.Catre sfarsitul lunii iulie,puterea familiei se micsoreaza treptat,matca micsorand 1

ponta ,trantorii fiind alungati din stup. Perioada a treia : Este numita si perioada formarii albinelor de iernare.In mod natural toata albina care a participat la culesurile de vara piere.Ea este inlocuita de albina aparuta in luna august,albina care neparticipand la cules are un organism neuzat.Generatiile de albine iesite toamna,mai cu seama la sfarsitul lunii august,septembrie si octombrie,traiesc pana in primavara urmatoare,asigurand cresterea noilor larve. Perioada a patra : Este perioada iernarii si incepe cand temperatura scade sub 13 grade C.In toamna la aparitia primelor nopti reci,albinele se strang in ghemul largit pe fagurii din dreptul urdinisului.O caracteristica a iernarii este aceea ca temperatura din interiorul ghemului nu scade niciodata sub 14 grade C,nici in perioadele cele mai geroase.Trebuie ca toti stuparii sa stie ca albinele nu incalzesc incinta stupului,ele mentinand caldura numai in interiorul ghemului.Albinele din partea exterioara a ghemului sunt mai apropiate unele de altele si formeaza o "coaja" stand nemiscate,iar cele din interior(mai tinere) sunt mai rasfirate si prin miscari din aripi,abdomen,picioare produc caldura necesara. Producerea caldurii in timpul iernii se face pe baza consumului de miere,o familie consumand iarna 6-10 kg de miere.In prima parte a iernarii familia nu creste puiet.

Inmultirea familiilor de albine


Se poate spune despre albine ca au o viata scurta,in sezonul activ traind 35-40 zile,iar in cel inactiv 6-8 luni.Toate categoriile de indivizi trec prin trei stadii de dezvoltare : ou , larva , nimfa.

Albina lucratoare : In prima zi dupa depunere,oul sta vertical in celula,a doua zi se inclina putin pentru ca a treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei.Catre sfarsitul celei de a treia zi,albinele doici depun in celula laptisor de matca,produs de glandele lor salivare.Invelisul oului se moaie si din el iese larva.Aceasta are forma unui viermisor de culoare sidefie. In primele trei zile larva este hranita de albinele doici cu laptisor de matca.La aceasta,spre sfarsitul celei de-a treia zi,albinele adauga miere si pastura pentru ca incepand cu a patra zi larvele sa fie hranite numai cu amestec de pastura,miere si apa.In primele zile larvele stau incolacite pe fundul celulei.In ziua a sasea catre sfarsit larva se intinde in lungul celulei,cu capul spre deschiderea ei, nu mai primeste hrana si albinele astupa celula cu un capacel poros de ceara,amestecata cu polen.In interiorul celulei larva tese o gogoasa si in ziua a 14-a de la depunerea oului se formeaza nimfa.In ziua a 21-a iese albina lucratoare. Matca : Se dezvolta din acelasi ou ca si albina lucratoare.Diferenta este ca depunerea oului de catre matca se face in celule speciale numite botci si in modul de hranire.Cand albinele se pregatesc de roire,ele construiesc botci pe marginea fagurilor,botci de roire, in care matca depune oua.Cand familia ramane orfana dintr-un anumit motiv,albinele cladesc in mijlocul fagurelui botci de salvare,prin modificarea celulelor de lucratoare ce contin larve mai tinere de 3 zile.Aceste larve sunt hranite pana la capacirea botcilor numai cu laptisor de matca. Trantorii : Provin din oua nefecundate.Daca la matca si lucratoare difera numai modul de hranire si anvelopa(celula),la trantor difera si oul.Pentru un trantor se consuma o cantitate de hrana de 2-3 ori mai mare,iar durata de dezvoltare este cea mai mare(24 de zile).

Activitatea , cuibul si hrana albinelor


Dupa iesirea din celula,viata albinei lucratoare se imparte in doua etape.In primele 20 de zile albina lucratoare executa tot felul de lucrari in stup,iar in ultimile 15 zile ale vietii devine albina culegatoare.O schema arata astfel : in primele 1-2 zile albinele curata celulele si incalzesc puietul.Intre a 3-a si a 13 zi,albinele hranesc puietul.In primele zile,ele hranesc larvele mai in varsta cu amestec de miere si polen si apoi pe masura ce se dezvolta glandele producatoare de laptisor,si anume intre a 6-a si a 12-a zi,ele hranesc larvele mai tinere in varsta de cel mult 3 zile.Tot in acest timp,albinele mai executa si urmatoarele lucrari : primesc nectarul ,depoziteaza nectarul, preseaza polenul si curata stupul. Albinele in varsta de 12-18 zile cladesc fagurii.In tot acest timp ele fac si scurte zboruri de orientare.Intre a 18 si a 21-a zi de viata,albinele pazesc intrarea in stup,aerisesc stupul.Dupa aceasta perioada albinele devin albine culegatoare,cu mentiunea ca la aparitia unui cules abundent pot participa si albine mai tinere de 20 de zile. Cuibul familiei de albine este alcatuit din faguri de ceara.Fiecare fagure prezinta pe ambele fete mii de celule hexagonale.Pe faguri sunt trei feluri de celule : de albina lucratoare cu diametrul de 5,4 mm si adancimea de 10-12 2

mm , celule de trantor cu diametrul de 6,5 mm si adancimea de 11-12 mm , celule de matca (botci) care au forma unei ghinde,adanci de 20-25 mm si diametrul de 10-21 mm.In celulele de lucratoare albinele pot depozita miere si pastura,iar in cele de trantor miere si mai rar pastura. Pentru hranirea lor si a puietului albinele folosesc nectarul si polenul florilor.Pe langa nectar albinele mai folosesc si diferite secretii dulci(mana) de origine animala sau vegetala.Daca despre nectar(miere) se poate spune ca reprezinta hrana glucidica,atunci polenul este hrana proteica(painea).Consumul de miere si pastura difera de la o perioada la alta,functie de anotimp si de prezenta sau absenta puietului.

Primii pasi pentru organizarea unei stupine


Apicultura este activitatea care da practicantilor numeroase satisfactii.Iubitorii de stuparit, sunt oameni de toate varstele si profesiile care au un punct comun: dragostea de albine,natura,aer liber.Apicultura are o latura materiala(se obtine miere,polen,pastura,ceara, propolis)cat si una spirituala.Nimic nu se compara cu zumzetul unui roi de albine sau cu o plimbare prin stupina ta. Stupi care pulseaza de viata,albine care se intorc cu desagii plini de polen si miere,matci care perpetueaza viata,trantori in permanenta cautare a dragostei.Ce poate fi mai inaltator?Ce alta indeletnicire mai poate crea atata multumire de sine?Raspunsul e simplu:stupi,stupari,albine,natura,sunt parti ale aceluiasi intreg si acela se numeste apicultura. Organizarea unei stupine Ca in orice activitate,si in apicultura apar probleme care trebuie rezolvate. Stuparii incepatori sunt pusi in fata unor dileme care la prima vedere sunt greu de finalizat. Procurarea de stupi, familii de albine,tot felul de echipamente si materiale apicole nu sunt probleme a caror rezolvare inseamna numai o simpla bataie din palme.Totul trebuie facut cu atentie si numai dupa o prealabila documentare(literatura de specialitate se gaseste)si mai ales cu multa tenacitate. Primul pas in apicultura De obicei se porneste cu un numar limitat de stupi(2-3 buc.)iar pe masura ce stuparul incepator capata experienta si stupina va creste numeric si calitativ.Se poate ajunge ca in 3-4 ani sa avem creata o stupina frumoasa,familii de albine puternice care sa aduca productii mari de miere si alte produse apicole.Trebuie doar sa avem rabdare,sa perseveram si sigur rezultatele nu vor intarzia sa apara. Alegerea vetrei stupinei Se face pe baza mai multor criterii.Raza de zbor a albinei este de 3 km.Aceasta suprafata(2826 hectare)trebuie sa asigure un cules bogat,intins pe toata durata sezonului activ.Pe o vatra nu se instaleaza mai mult de 30 familii de albine,tinand seama ca o familie consuma in decursul unui an apicol 90 kg de miere si 30 kg de polen.Asta ca sa nu mai punem la socoteala si cantitatea de produse marfa pe care speram sa le obtinem.De obicei intr-un an bun se pot realiza de la un stup 25-30 kg miere,800 g ceara si 3-4 kg polen.In final rezultatele depind numai de priceperea noastra. Amplasarea stupinei se face pe o vatra care este insorita primavara si toamna,departe de surse poluante,in locuri linistite,departe de drumuri intens circulate si de ape curgatoare mari.Stupii de albine se aseaza cu urdinisurile orientate spre sud-est,la o distanta de 2 m pe rand si 4-5 m intre randuri.Intre doua stupine vecine,trebuie sa fie o distanta de 2-3 km,asta in functie de potentialul melifer al zonei. Alegerea tipului de stup Urmatorul pas este alegerea tipului de stup in care dorim sa ne cazam familiile de albine.Stupii sunt de doua feluri:stupi orizontali si stupi verticali.In cadrul fiecarei categorii, sunt diferite variante constructive.Ce trebuie stiut despre stupi:de orice tip ar fi,toti sunt buni pentru practicarea apiculturii. Conditiile de baza sunt acelea care tin de realizarea lor.Trebuie sa fie rezistenti,bine incheiati,realizati dupa standard, si nu in ultimul rand incapatori.Deci mare atentie la ce cumparati! Prin alegerea stupilor,trebuie sa asiguram la albine conditii de viata cat mai apropiate de cele din natura.Productia de miere,pastura,polen,ceara,propolis,depinde in mare masura si de tipul de echipament apicol 3

folosit,cat si de calitatea acestuia.Nu se porneste la drum cu stupi din vechituri.Consultand stuparii din zona voastra veti putea aprecia ce tip de stup veti alege.Un adevar e sigur:un stup orizontal se va preta mai bine unui stuparit stationar,iar unul vertical cu magazine sau unul multietajat unui stuparit pastoral.La fel si zona in care aveti amplasata stupina are o mare influienta. Pentru sudul tarii unde albinele au o dezvoltare de primavara mai accelerata se recomanda stupii multietajati,iar in zonele de deal,montane si nordice,stupi verticali cu magazine cat si stupi orizontali. Avantajele si dezavantajele ce decurg din folosirea unui anume tip de stup trebuie foarte bine cantarite. Apicultura - o afacere de succes Suntem convinsi ca majoritatea vizitatorilor acestui site isi pun intrebarea daca apicultura poate fi o afacere.Raspunsul este din start unul pozitiv,cu precizarea ca volumul de munca,investitia materiala si implicarea personala sunt destul de considerabile.Ca in orice afacere,se aplica politica pasilor marunti,intreprinzatorul trebuind pe rand sa fie apicultor,medic veterinar,contabil,manager,sofer,hamal,etc. Primii pasi spre realizarea obiectivului au fost expusi mai sus.Cum ar trebui sa arate structural o "intreprindere" al carui obiect de activitate este apicultura? Sunt doua posibilitati,asta functie de nazuintele intreprinzatorului si de sistemul ales : Stupina stationara - se bazeaza pe amplasarea stupilor in mai multe locatii (cate 30-35 buc./vatra),cu o distanta de 5-6 km. intre ele.La un numar de 300 de stupi sunt necesare 8-10 locatii,legate intre ele de drumuri practicabile si dispuse astfel incat numarul de km. facuti cu masina sa fie cat mai mic.Aceste locatii se inchiriaza de la diversi propietari si vor trebui sa asigure culesul necesar albinelor.Uneltele si utilajele vor fi folosite in comun pentru tot numarul de familii.Un alt obiectiv este construirea unei baze centrale pentru depozitarea si prelucrarea produselor. Iarna familiile de albine pot fi gazduite pe o singura vatra,pentru ca supravegherea sa fie facuta mai usor si cheltuielile sa se reduca.Existenta a 1-2 mijloace de transport constituie o necesitate. Stupina "pastorala" - Este un alt sistem care se practica atat in tarile U.E cat si in America.Albinele sunt deplasate in pastoral cu diverse mijloace de transport(camioane,tractoare,trn,pavilioane), urmand ca in pauzele dintre "expeditii" sa fie cantonate pe 2-3 vetre.Sistemul expus cere o investitie si o implicare maxima,devenind rentabil la un numar de peste 300 de familii,dat fiind cheltuielile mari cu transportul. O alta intrebare la care trebuie sa raspundem este aceea,unde sunt granitele dintre amatori,semiprofesionisti si profesionisti : Amatori - obiectivul principal este obtinerea de produse apicole care sa acopere necesarul pentru familie si eventual obtinerea unui profit.Potrivit normelor,se considera amator stuparul care are 1-100 familii de albine.De obicei acest stuparit se caracterizeaza prin urmatoarele : volum de munca mediu(la sfarsit de saptamana) ; materialul genetic (roiuri,matci) se obtine prin mijloace propii ; apicultorul are o alta munca de baza. Semiprofesionisti - numarul de familii este de 100-300 buc,volumul de munca 1200-1300 ore/an,materialul genetic se cumpara de la unitatile specializate,se poate practica o apicultura moderna prin mecanizarea lucrarilor,se prelucreaza primar unele produse ale stupului etc.Afacerea este o afacere de familie fiind folosita munca membrilor ei. Profesionisti - Se pot considera stuparii care detin peste 300 de stupi,un numar optim fiind undeva spre 600 de buc.Aici lucrurile se schimba radical, stuparitul pastoral fiind absolut necesar.Numarul de ore munca/an creste dramatic,fiind necesara angajarea de muncitori sezonieri.Pentru o mai buna reprezentare se cere ca functionarea stupinei sa se faca sub forma unei societati comerciale.

Sfaturi utile de care trebuie sa tii seama la achizitionarea de stupi populati


sfaturi de la janese esti nou si vrei acum sa-ti cumperi 1. cauta sa iei de la un stupar mai in varsta (cei tineri le umbla mintea la smecherii) 2. cauta sa iei de la unul care nu pleaca cu ei de pe vatra 3. du-te cu unul care are stupi 50-100 si care umbla cu ei 4. cel care-ti vinde stupi sa-l alegi tu nu cel care ti-i alege 5.ia dintr-o zona de deal (prun, faneata) 4

6.plimbate prin stupina lui si vezi ce scoate albina la urdinis 7.mai intai du-te intr-o vizita neanuntata 8.spune-i: cumpar 10 dar ma lasi sa-ti deschid 15 (nu poti sa-i ravasesti toata stupina) 9. daca incepi sa-i deschizi stupii si din 2-3 nu-ti place nici unul nu mai lua de la el-opreste-te! 10.alege stupul care are urdinisul mai larg deschis si cu aglomeratie mai mare de albina la intrare ! 11. cara polen inseamna ca are puiet 12. deschizi stupul...scoate prima si ultima rama si vezi cata albina are pe fiecare din aceste 2 rame 13 vezi daca puietul este compact 14. vezi cate rame are cu puiet capacit( rama cu puiet inseamna -7 cm coroana de miere si restul pana la latul de jos puiet capacit (vezi sa nu fie pestrit) 15. daca ai vorbit pret/rama atunci trei sferturi din rame sa aiba puiet si toate ramele sa fie ocupate cu albina 16. cand ridici podisorul nu te bucura ca e albina pe laturile de sus ale ramelor ridica cum am zis prima si ultima rama si mai ridica una cu puiet capacit toate sa aiba albina pe toate fetele si pana la latul de jos 17. nu te bucura ca ti le da cel mai ieftin 18. incearca-l : daca ai zis ca te duci sa cumperi sambata, du-te cu cutiile joi sau vineri sau da-i un telefon-omule imi pare rau dar nu pot veni si vin peste o saptamana ca am o problema-daca se supara sigur i-a aranjat 19.cel care merge cu tine sa-ti aleaga sa nu spuna ca are stupi, sa zica ca este si el tot la inceput- intelege-te cu el din ochi 20. daca fagurii sunt mai negri sau prost crescuti nu te speria ca ti-i schimbi tu 21. daca puietul e compact si nu vezi fasole pe la urdinise sau albina care sare prin iarba nu-ti fie frica de boli bani sa ai, sa nu vrei neaparat ca azi sa iti iei albine, si sa nu-ti ijnchipui ca tu ai luat cei mai buni,mai vrednici,mai sanatosi si mai ieftini stupi cam atat (am fost si eu o data sa iau ptr cineva 5 familii si era sa ma bat cu ala care vindea) (eu nebun,ala nebun....) sfaturi de la Bunka In principiu, ma uit sa vad daca are oua, daca are inseamna ca este si matca pe acolo, ma uit asa din viteza la puiet, daca e lacunar si nu exista un motiv intemeiat pt asta(polen depus in rama), inseamna ca e o matca batrana care nu mai are multe oua, ma mai uit la albina, cat de multa e...la asta ma uit prima data de fapt...daca mi se pare ca-i slabut ca populatie nu-l iau. Okiometric, chiar daca vanzatorul n-a strans cuibul eu imi pot da seama daca sunt 5-6 rame bine populate chiar daca in lada sunt 7 sau 8..ma uit la faguri sa nu fie atat de negri si cu celulele micsorate, nu atat ca imi iese albina mica, dar mai ales ca bolile pe faguri vechi isi fac de cap. Ma mai uit la dimensiunea ramei...daca-i ca a mea dadant blatt, ma bag, daca nu...prea multa munca, caut alt vanzator. Intreb de tratamente, ma uit la rezerve si tot asa... Am luat cu 1,8 mil pe familie, la mine-n judet asa au mers preturile, intre 1,7 si 2 mil pe familie pe 5-6-7 rame pline de albina si cu 3-4 rame de puiet la vremea asta...la noi dezvoltarea e mai tarzie ca in sud, abia acum isi dau drumul. Sincer, fara sa ma laud, pe la cati am umblat dupa albine, nu am vazut familii asa de bine dezvoltate cum le am pe cele care au scapat de varroa in iarna asta. Eu insa le-am stimulat puternic cu miere si le-am pus folia complet deasupra inca de pe la inceput de martie...au un avans de cam 2 saptamani fata de ce am cumparat, dar le aduc imediat si pe aslalte la acelas nivel ca le bag miere in faguri dupa diafragma. Un sut in fund, un pas inainte...sper sa n-o mai dau in bara cu paduchele cum am dat-o anul asta..si poate devin si eu vanzator si nu cumparator de albine!!!

Procurarea familiilor de albine

La cumparare trebuie avut grija ca acestea sa fie destul de puternice (7-8 faguri,din care 5-6 cu puiet),intr-o perfecta stare de sanatate si cat mai adaptate zonei in care doriti sa le instalati. Si roiurile sunt bune cu conditia sa aiba albina multa(1,5 kg)si apoi sa fie dotate cu o matca tanara si prolifica.Este recomandat ca roiurile de albine sa fie instalate in stupi noi,pe rame cu faguri necladiti,pentru ca asa vom putea evita bolile.Aceste cerinte sunt minime,urmand ca la urmatoarele achizitii sa aveti in vedere si alte aspecte care tin mai mult de experienta avuta. Aprecierea calitatii unei familii de albine se poate face usor daca urmarim: - Prolificitatea matcii - Este unul din factorii principali care determina puterea uneii familii.Matca trebuie sa depuna un numar mare de oua,aprox. 150-180000,in decursul unui sezon.Prezenta masiva a ramelor cu puiet este un indiciu clar.Felul depunerii si repartizarea puietului pe rame pot spune ceva despre calitatea matcii.O matca trebuie sa fie activa pentru ca ea reprezinta viitorul unei familii.Nu degeaba se spune ca matca da tonul.Exemplu:prin schimbarea unei matci,intr-o anumita perioada de timp stupul se va transforma,calitatile matcii fiind transmise la descendenti. - Rezistenta la iernare - Sunt familii de albine care pe langa faptul ca sunt ingrijite bine de apicultor,au un fel al lor de a trece mai usor prin iarna.De aceasta insusire trebuie sa se tina seama,pentru ca iernile noastre sunt destul de lungi(120-150 zile).Parametrii luati in calcul sunt:mortalitatea albinelor, consumul de hrana.Bineinteles se vor prefera familii cu o mortalitate redusa si un consum mai mic de miere. - Blandetea albinelor - Se stabileste prin urmarirea lor in momentul cand se executa o anumita lucrare.Daca la deschiderea stupului albinele stau linistite,nefiind nevoie de mult fum,totul este in regula si o sa stim ca am dat peste o familie buna. - Rezistenta la boli - In aceasta directie felul de a reactiona al albinelor la boli si daunatori este diferit.Sunt familii cu un instinct mai mare de a pastra curatenia in stup.Acestea trebuie alese! Prin comparatie,se intampla ca la oameni.O casa mai curata - un spatiu cu mai putini factori agresivi externi. - Harnicia la cules - Familiile mai harnice isi incep activitatea la primele ore ale diminetii,au un numar mare de zboruri pe zi,iar seara isi continua activitatea pana mai tarziu.De obicei,un urdinis aglomerat de la primele ore ale diminetii reprezinta o dovada. - Productia de miere - Este indiciul principal!O familie care la sfarsitul sezonului activ si-a asigurat rezervele de hrana si a dat o mare cantitate de miere marfa,este valoroasa.Bineinteles ca pentru stuparii incepatori care vor sa-si achizitioneze familii de albine,numai unele dintre indiciile asupra calitatii materialului biologic sunt relevante. Un sfat : participarea la aceste operatiuni a unui stupar cu experienta este de preferat! Nu incercati sa faceti totul singuri.Sigur veti gasi oameni cu suflet si pasiune,care prin ajutorul pe care vi-l vor da o sa faca, ca succesul actiunii sa fie asigurat.

Cand se achizitioneaza familiile de albine?


Aici sunt mai multe pareri. eu am sa-mi expun parerea, apoi si altele. Dupa mine, cel mai bine de achizitionat familiile de albine este primavara. cu toate ca sunt mai scumpe. daca esti incepator si nu ai pe nimeni in apropiere care sa te ajute toamna la restrangerea cuiburilor, impachetarea lor si tratamentele aferente, nu risca, pentru ca poti pierde investitia. Toamna sunt mai ieftine, dar daca nu faci tratamentele si nu asiguri hrana suficienta, primavara poti sa ai in loc de stupi cu albine, lemne de stupi pentru foc! Este foarte importanta pregatirea pentru iarna, si este mai greu pentru un incepator sa execute toate lucrarile aferente, daca nu are un stupar experimentat si dispus sa ii arate sau sa il supravegheze. de cum executi lucrarile in toamna, depinde cum ai familia in primavara Asa ca eu sunt de parere ca achizitionarea famililor de albine trebuie facuta primavara, pentru a nu avea emotii in timpul iernii sai primavara devreme! Daca nu ai vreun stupar cu experienta, dispus sa mai arunce ochii si la albinele tale, eventual sa te ajute sa le pregatesti de iernare, daca nu ai mai avut niciodata contact cu albina, te sfatuiesc sa le cumperi in 15-25 aprilie, pe 10 rame ful de albina, din care 8 pline de puiet, pe care te duci cu un stupar cu experienta si ti le alegi tu care-ti plac dintr-o stupina. E mai ieftin unul cu 3-3,5 milioane atunci, decit unul cu 2 milioane acum. De acum nu mai ai timp sa te acomodezi tu cu ele si ele cu tine si sint sanse mari sa ramii fara ele. 6

Cauta un stupar in apropiere, imprieteneste-te cu el, viziteaza-l cind lucreaza la albine, observa tot ce face, vezi cum se pregatesc de iernat. Toata iarna citeste tot ce prinzi despre albine. De la primavara, pina la toamna urmatoare, aplici ce ai invatat, si cu putin noroc si multa pasiune, ai toate sansele sa iti scoti banii investiti in primavara. Incepatorii e bine sa porneasca cu familia din aprilie. De ce din aprilie? 1. Stii ce alegi, fara sa fii prea mare cunoscator. Daca la 15 aprilie, din 10 rame 7-8 sunt 70-80% cu puiet, stupul e puternic cel putin pana in 1 iunie. Puterea unui stup pe termen scurt e cantitatea de albina. Pe termen mediu este cantitatea de puiet. Pe termen lung, matca. Daca le are pe toate trei, merita pretul. 2. Familia se descurca de una singura tot sezonul, daca e sanatoasa, iar incepatorul poate folosi acest timp indestulator pentru a se familiariza mai bine cu tot ce tine de viata albinelor. In lipsa unui indrumator are nevoie de acest timp de familiarizare pentru a stapani cu trebuie pregatirea unei familii pentru iernare

Inventarul de care am avea nevoie intr-o stupina

Utilaje principale de intretinere stupi sistematici completi nuclee de imperechere rame goale de rezerva corpuri rezerva dulap pentru pastrat fagurii o camera speciala numai pentru activitaea si inventarul apicol Utilaje pentru extragerea mierii centrifuga masa pentru decapacit cutit decapacit tava decapacit site pentru strecurat mierea bidoane depozitare miere Scule diverse pentru intretinere dalti apicole perii apicole afumator costume protectie + masti ladita transport rame colivii introducere matci perforator rame planseta calapod faguri pinten lipit faguri cantar de control gratii Hanemann gratii urdinis roinita carucior stupi Utilaje conditionat ceara topitor solar 7

Materiale consumabile faguri artificiali ; biostimulatori apicoli ; medicamente ; matci ; sarma pentru rame ; cuie ; vopsele ; doze gaz butan ; substante dezinfectante etc. ; Dupa cum vedeti sunt multe repere care trebuie intr-o stupina , achizitionarea lor fiind costisitoare.Dezvoltarea unei stupine insa se face in timp (cativa ani),deci si investitia este esalonata si poate fi platita partial din vanzarea produselor obtinute in anul precedent. Tot secretul este sa avem un bun simt economic si multa rabdare.O regula de baza este sa achizitionam numai echipamente noi , vechiturile oricat de avantajoase ar fi ca pret nu au nici o valoare. Niste stupi vechi,cu lemnul putred,plini de spori ai diferitelor boli sau o centrifuga ruginita, reprezinta adevarate pietre de moara,legate de "gatul" unei afaceri de succes.La vremuri noi...oameni noi...si scule noi..

Procurarea sculelor si utilajelor


Stupii - sunt principalul utilaj intr-o stupina si necesita investitia cea mai mare.Ce trebuie sa avem in vedere ? Nu vom pune in discutie tipul stupului (presupunem ca deja alegerea a fost facuta), ci doar ce sa urmariti la cumparare.Stupii trebuie sa fie construiti din lemn de calitate,bine uscat (atentie, aici puteti avea mari surprize),fara noduri cazatoare,bine incleiati si finisati. Evitati stupii din polistiren greu,care in ciuda unor avantaje nu sunt folositi pe scara larga nici in Occident.Exemplu : daca doriti sa practicati apicultura bio,una din conditii este aceea ca stupii sa fie confectionati din materiale naturale.Evitati cumpararea de stupi invechiti sau noi de oriunde.De cele mai multe ori materialul folosit nu este de calitate sau bine uscat (astfel se explica si pretul mai mic).Cumparati numai de la firme de profil , unde puteti beneficia de o garantie. Stupii pot fi imbinati in doua feluri : cant-cant ,sau nut-feder.Ambele versiuni sunt bune cu conditia sa fie bine incleiati si din loc in loc sa aiba batute si cuie de siguranta.Cumparati doar stupi nevopsiti(pot fi simplu impregnati),pentru a va putea da seama de existenta defectelor.Verificati daca stupii corespund ofertei producatorului ca numar de elemente si caracteristici.Discutati cu producatorul toate amanuntele. Ramele - desi pare ca aici nu e mare lucru de vazut sa stiti ca nu este asa.Ca si stupii,ramele trebuie sa fie construite din lemn de calitate,uscat si fara noduri cazatoare. Trebuie sa respecte cotele si tolerantele admise de standard.Ramele pot fi facute din doua esente de lemn : rasinoase sau tei.Amandoua sunt bune daca materialul este de calitate.Finisarea ramelor este foarte importanta pentru ca altfel o sa aveti probleme cu igienizarea si curatirea lor.Nu cumparati rame cu pete de mucegai pe ele pentru ca acesta e un semn ca au fost facute din material insuficient uscat. Costumul si masca de protectie - acestea trebuie sa va asigure protectia deplina.Evitati mastile din plasa metalica si costumele din materiale inchise la culoare,culorile pastelate,deschise, fiind de preferat.Vara un costum inchis la culoare se incinge la soare si provoaca disconfort.Intrebarea este daca aveti nevoie de echipament de protectie,unii stupari evitand folosirea lui. Raspunsul este "da",pentru ca folosirea acestui echipament va fereste de riscul intepaturilor,chiar daca familia este blanda.Nu este o rusine sa porti un asemenea echipament,singurul reper care poate fi ignorat fiind manusile ,care sunt folosite numai de cei cu mari probleme alergice. Afumatorul,peria,dalta,scaunul de lucru - afumatoarele sunt de mai multe feluri,toate fiind bune daca respecta urmatoarele : tabla sa fie bine incheiata,pentru a nu avea pierderi mari de fum,sa asigure debitul de aer necesar,sa fie usor de manevrat.Achizitionarea unui afumator din inox nu se justifica,fiind bun si unul de tabla zincata. Peria apicola - sunt bune si periile din par naturat,cat si cele din sintetic.Singura conditie este aceea ca trebuie sa fie destul de moale pentru a nu rani sau omora albinele. Daltile - si acestea sunt de mai multe feluri,materialul din care sunt facute trebuind sa fie de calitate.Se vor evita daltile prea ascutite,acestea putand provoca raniri. Scaunul de lucru - este un accesoriu util,construit din lemn de rasinoase.Trebuie sa fie ergonomic,usor si bine 8

incheiat.Se foloseste si ca ladita de scule. Coliviile pentru matci - sunt de mai multe feluri : de transport,de eclozionare,de introducere.Cele care au in componenta lemnul trebuie sa fie bine finisate. Marimea ochiurilor plasei de sarma sa fie cea recomandata.Se are in vedere grija cu care sunt construite. Cutitul , furculita de descapacit - Sunt recomandate cele din inox,material agreat la nivel legislativ.Dezinfectia lor poate fi facuta usor si nici nu lasa reziduri in miere.Alegeti modele clasice si mare atentie la cele cu incalzire electrica,care trebuie sa corespunda din punct de vedere a protectiei muncii. Tava , masa de descapacit - materialul din care sunt fabricate este acelasi inox alimentar.Nu se mai admit cele construite din tabla zincata pentru ca mierea intra in reactie cu zincul,existand riscul contaminarii.Cat despre modele,ramane la alegerea dv.,functie de buget. Centrifuga - necesita o investitie mare,dar care odata facuta inseamna o investitie durabila,necesara si utila.Materialul este inoxul alimentar,orice alt material nefiind agreat.Sunt bune si centrifugile tangentiale cat si cele radiale, diferenta dintre ele fiind doar de productivitatea muncii si pret.Daca vreti sa vindeti mierea (la intern sau extern) ,numai inoxul va asigura puritatea ceruta. Sitele - trebuie sa asigure o buna separare a mierii de resturile existente (cadavre albine,ceara,etc.).Se recomanda un sistem de trei site cu o finete a ochiurilor progresiva.Prima trebuie sa inlature rezidurile grosiere iar urmatoarele sa faca o separare totala.Materialul din care sunt construite este inoxul alimentar.Atentie la trainicia lor,acestea trebuind sa fie destul de robuste. Maturatoarele , vasele pentru depozitare - inoxul trebuie sa fie materialul preferat sau in cel mai rau caz,plasticul alimentar (acel plastic alb,dur).Sunt bune si recipientele din tabla smaltuita,numai ca sunt mai greu de manevrat si exista pericolul deteriorarii smaltului prin lovire.Se evita cu desavarsire depozitarea mierii in vase improprii,recolta fiind compromisa prin impurificare.La inceput puteti achizitiona cateva vase din inox care pot fi folosite si ca maturatoare.Evitati recipientele prea mari (sute de kg) pentru ca sunt greu de manevrat. Topitorul solar - se construieste din lemn,tabla si sticla.Trebuie sa fie trainic si bine finisat. Evitati topitoarele complicate constructiv,mari si grele. Colectoarele de propolis si polen - sunt bune majoritatea modelelor existente pe piata.Acestea trebuie sa fereasca polenul (pana la recoltare) de intemperii.Placa activa trebuie sa aiba ochiurile calibrate pentru a nu rani albinele. Sunt utilaje care trebuie achizitionate pentru diversificarea productiei. Nucleele de imperechere - se construiesc din lemn de rasinoase de calitate.Aceeasi atentie la calitate ca si la stupi.Este recomandat nucleul pe trei compartimente in corp.Trebuie sa se asigure o separare totala a albinelor ,deci mare atentie la etanseitati. Atentie mare ce , si de unde cumparati !!! Bineinteles ca ideal ar fi ca toate aceste sa le ai sau sa le achizitionezi la inceputul activitatii, dar este mai greu, asa ca se pot lua si pe parcurs.

BOLILE SI TRATAMENTELE ALBINELOR


Nosemoza- o boala ce poate fi prevenita Denumita de multi si "boala mizeriei", este o boala parazitara care apare in urma existentei factorilor favorizanti in stup :lipsa zborurilor de curatire in timpul iernii ; rezerve de hrana slab calitativa (miere de mana,necapacita) ;adaosuri proteice necorespunzatoare ; lipsa curateniei si nedezinfectarea stupilor ; umiditatea crescuta ; iernarea grea si neconfortabila.Boala este cauzata de un protozoar care se gaseste in toti stupii in stare latenta si se activeaza la aparitia conditiilor prielnice. La o infestare incipienta cu nosema,semnele clinice sunt mascate,fiind vizibile numai cand incarcatura per individ de paraziti ajunge la o anumita limita.Practic nosemoza netratata la timp scurteaza viata albinelor,reduce drastic capacitatea de productie.In final se ajunge pana la disparitia definitiva a familiilor,printr-o decimare rapida.Semnele clinice sunt :urdinisul si interiorul stupului sunt murdarite cu pete diareice de forma unor mici cordoane intrerupte ; albinele prezinta abdomenul umflat ; o stare de slabiciune a intregii familii ; neingrijirea 9

adecvata a puietului. Deoarece aceasta manifestare clinica este intalnita si la alte boli(vezi diareea),punerea unui diagnostic sigur este mai complicata,necesitand examinarea probelor de catre un laborator specializat.Totusi cand boala este avansata si stuparii pot pune un diagnostic corect,prin cercetarea catorva albine moarte.Se procedeaza in felul urmator : se ia albina,separam capul de corp si cu o penseta fina,scoatem intestinele.La albina sanatoasa intestinul este galben sau maroniu,pe cand la cea bolnava culoarea este alb-laptoasa.Masuri igienico-sanitare de preventie si combatere a nosemozei : - inlocuirea la max.2-3 ani a tuturor fagurilor din stupi ; exista metode de inlocuire anuala a fagurilor,dar daca macar la 3 ani albinele stau pe un cuib nou,este perfect. - distrugerea fagurilor vechi sau noi care contin pete diareece ; si ramele vechi care nu mai pot fi dezinfectate corect,se distrug. - colectarea periodica a tuturor resturilor din stupi si arderea lor imediata. - in familiile cu nosemoza se inlocuiesc obligatoriu matcile,indiferent de varsta si calitati. - curatarea anuala a stupilor cu soda caustica 4% (preventiv),sau de cate ori este nevoie(dupa constatarea bolii) ; la utilajele si uneltele metalice,se fac fumigatii cu formol 3% ; aceste dezinfectii vor fi urmate de o clatire abundenta cu apa. - supravegherea permanenta a familiilor si executarea masurilor adecvate fara intarzieri sau amanari. - folosirea cu precautie a hranirilor proteice de primavara (adaos de polen sau pastura in miere) si interzicerea cu desavarsire a hranirilor cu inlocuitori ai polenului si miere. Tratament nosemoza - Protofil : In Romania aceasta boala se trateaza cu preparatul "Protofil".Este un extract din ingrediente naturale care nu creaza prejudicii,nici albinelor,nici produselor stupului.Prin continutul de principii active(vitamine si microelemente),stimuleaza secretia enzimatica digestiva a albinelor si larvelor,inhiband parazitul.Mod de administrare : Protofilul se administreaza in sirop cate 17 ml/l sau in pasta de zahar,miere si zahar,cate 34 ml/kg.Se administreaza toamna in siropul pentru stimulare sau completare sau primavara in pasta sau siropul de stimulare.Tratamentul se executa de cate ori este nevoie,cu o singura conditie :cantitativ doza de Protofil sa nu depaseasca 80 ml/familie/an.Pentru o reusita deplina cititi cu atentie prospectul producatorului si respectati dozele de administrare. Tratament nosemoza - FUMIDIL B : Un alt preparat,mai vechi,adus din import si din pacate nu prea folosit de stuparii romani este Fumidil B.In tarile U.E este singurul preparat folosit pentru tratamentul nosemozei.Ca principiu activ,Fumidil B,are la baza antibioticul fumagilina.Administrare : Se administreaza amestecat in sirop astfel : la o colonie mare 25 g principiu activ la 1litru sirop,la una medie 18 g/0,750 litri sirop,iar pentru un roi 18 g/0,500litri sirop.Aceste cantitati se administreaza saptamanal.Sunt doua moduri de administrare : in hrana albinelor,cu preparatul livrat in hranitor ; prin pulverizarea pe rame si peretii stupului iar siropul ramas ,livrat ca hrana.In total se fac 8 administrari la interval de 7 zile,intre administrare.Dupa cum vedeti tratamentul este de durata,iar prin faptul ca principiul activ este un antibiotic,exista riscul de contaminare a mierii daca este facut in plin sezon activ.Recomandam mare precautie. Tratament nosemoza - NECON VENTIONAL :Unii stupari romani mai folosesc un ceai de plante(cimbru,coada soricelului etc) la care adauga o mica cantitate de macerat de usturoi.Componentele se amesteca cu 750 g sirop de zahar si se da albinelor in portii de 200 g.Conform celor spuse in multe cazuri s-au obtinut rezultate bune. Varrooza - o lupta de durata Despre varrooza s-au scris teancuri de carti si articole.Aparuta pe la noi,la sfarsitul deceniului 7, este poate cea mai raspandita boala si din pacate nu se intrevede o raza de speranta pentru eradicarea ei.Boala este produsa de un acarian,Varroa Jacobsoni,care ataca albinele in toate fazele vietii.Infestarea coloniilor are loc treptat,pe o perioada de 2-3 ani,ducand in final la distrugerea acestora.In apicultura varrooza a devenit prioritatea nr 1,fiind imaginate tot 10

felul de tratamente pentru a-i limita efectele nefaste. Manifestarea clinica :albinele si trantorii prezinta malformatii,puietul este pestrit,larvele mor in pozitii nefiresti,albinele nu se mai ocupa de puiet si chiar parasesc stupul,mortalitate mare in faze avansate.Raspandirea bolii se face prin ratacirea albinelor infestate,furtisag,patrunderea in stupina a materialului genetic fara certificat sanitar etc. Depistarea bolii :la inceputul infestarii prezenta acarianului nu se face remarcata.Pentru a depista la timp boala si a stabili gradul de infestare procedam in mai multe feluri:o metoda ar fi examinarea foii de control si constatarea numarului de acarieni morti si cazuti pe ea;daca in lunile iunie si iulie cad intre 5-10 bucati/zi,trebuie sa stim ca albinele sunt in suferinta.O alta metoda este examinarea celulelor ce contin puiet de trantor;acarianul are o predilectie pentru acest puiet si apicultorul desfacand cateva celule poate constata cu usurinta cat de grava e situatia.In ultima faza de infestare,acarienii pot fi observati si cu ochiul liber pe albine si trantori daca privim cu atentie. Un lucru trebuie inteles de la inceput : cand ne tratam albinele obtinem numai o reducere masiva a numarului de acarieni,aflata la limita inlaturarii pericolului.In principiu,stupina ar trebui sa fie un "spatiu inchis",insa circulatia facila a albinelor(pastoral,vecinatati)nu favorizeaza aceasta stare. Tratament varrooza-VARACHET : Substanta activa,raspandita prin fumigatii,actioneaza asupra parazitilor prin contact molecular.Este un medicament de sinteza,cu un bun randament,care administrat corect duce la reducerea masiva a parazitilor.Un dezavantaj : Prin modul de administrare(fumigatii),nu actioneaza si asupra puietului capacit.De aceea cele mai eficiente tratamente sunt cele de toamna,cand in stupi nu mai exista acest puiet capacit.Retineti acest lucru pentru ca este foarte important. Modul de administrare :Toamna,la sfarsit de septembrie (sau functie de vreme),cand puietul capacit a disparut se fac 3 tratamente.Este permisa existenta unei cantitati mici de puiet la primele doua tratamente,insa cel de-al treilea se face neaparat fara prezenta acestuia.Intervalul intre tratamente este de 7 zile,iar temperatura exterioara sa fie peste 12 grade C. Prin urdinis,asezata pe o tablita,se introduce o banda speciala,aprinsa,pe care picuram substanta activa : 2 picaturi pentru un corp multietajat,3 picaturi pentru un corp Dadant si 4 picaturi pentru un stup orizontal. Atentie la aprinderea benzii : nu inhalati fumul si mai ales supravegheati stupii,pentru ca este pericol de incendiu.Tratamentele se fac dimineata devreme sau seara cand majoritatea albinelor sunt in stup.Nu mariti doza de substanta activa pentru a nu intoxica albinele. Astfel tratate si scapate de majoritatea acarienilor familiile vor ierna in bune conditii.In primavara se mai face un tratament(o singura administrare),profitand de faptul ca puietul este putin extins.Unii autori mai indica si un al treilea tratament dupa extragerea mierii de salcam,insa avand in vedere eficienta scazuta,si pericolul mare de contaminare,ramane la latitudinea fiecaruia daca e bine sau nu. Tratament varrooza - MAVRIROL : Mavrirolul este destinat combaterii varozei cat si a braulozei la albine.Substanta activa este "mavrik" si se administrea sub forma de benzi textile impregnate,actionand prin contact.Prezentarea este in role de 5 m,o cutie fiind folosita la 10 familii. Dupa terminarea tratamentului cu Varachet si inainte de strangerea albinelor in ghemul de iernare,se introduc fasii de Mavrirol in mijlocul cuibului si avand grija ca acestea sa nu intre in contact cu fagurii(pe cat posibil).Acestea vor ramane 3-4 luni in cuib,actionand latent prin contact.Mare atentie insa la inceputul primaverii sa scoateti benzile(si pe cele cazute pe fundul stupului),pentru ca riscati sa contaminati mierea.Se poate afirma ca tratamentul cu Mavrirol este o prelungire fericita a celui cu Varachet,astfel fiind eliminati si parazitii care eventual au scapat in toamna. Tratament varrooza - ACID FORMIC : In Occident pentru a limita cat mai mult efectul nefast al medicamentelor de sinteza asupra produselor stupului se practica asa numita "chimie biologica".Acidul formic fiind o componenta care se gaseste in multe alimente a devenit un produs preferat.Folosirea lui de catre stuparii romani este insa la scara redusa.Tratamentul cu acid formic nu se face inainte sau in timpul culesului,cea mai buna perioada de aplicare fiind la sfarsitul verii dupa ce ridicam mierea din stupi.Conform literaturii de specialitate si 11

tratamentele de primavara duc la cresterea procentului de reziduri din miere si ceara. Modul de administrare :O placuta de carton de 20/30 cm si 1,5 mm grosime,se imbiba cu acid formic in concentratie de 60%.Pentru un fagure standard se folosesc 2 ml acid formic diluat,deci pentru un corp Dadant aprox. 20 ml.Este recomandat ca placuta de carton sa fie asezata pe fundul stupului si acoperita cu o plasa de sarma cu ochiuri mici,pentru ca albinele sa nu intre in contact cu substanta activa.Tinem placuta in stup 5-7 zile,facem o pauza de alte 7 zile,si apoi repetam operatiunea de 3 ori,in total fiind facute 4 tratamente.Temperatura la care se face tratamentul este de 12-25 grade C.Ca o recomandare suplimentara ; restrangeti pe cat posibil cuibul pentru a mari efectul si fiti atenti la manevrarea acidului pentru ca este puternic coroziv. In urma folosirii acestui tratament se obtin rezultate bune fiind distrusi chiar si parazitii din celulele capacite.Asezarea placutei pe fundul stupului si nu pe partea superioara a ramelor protejeaza matca. Tratament varrooza - METODA BIO : Am mai vorbit ca acarianul varooa are o mare preferinta,puietul de trantor ;apicultorii trebuie sa profite de aceasta "slabiciune" a parazitului si sa procedeze astfel pentru a-l inlatura ; o prima varianta ar fi aceea de a folosi rama claditoare pe tot parcursul anului si dupa ce fagurii cu celule de trantor sunt construiti,insamantati si capaciti sa fie recoltati.Cealalta varianta consta in introducerea unei rame cu celule de trantor in toamna, la marginea cuibului si ridicarea acesteia in primavara dupa ce a fost insamantata si capacita.Trebuie spus ca aceste metode nu ne scapa de acarieni insa pot fi un mijloc eficient de a mai reduce din ei. Loca americana - o boala care starneste controverse Loca americana este o boala bacteriana,foarte contagioasa,produsa de agentul patogen Bacillus larvae.Boala apare catre sfarsitul primaverii sau pe tot parcursul verii si afecteaza numai puietul, a carei moarte survine dupa capacire.Putem afirma ca loca americana este boala puietului capacit,iar prin efectele nefaste pe care le are asupra familiilor,este una dintre cele mai periculoase si de temut.Contaminarea se face prin circulatia albinelor de la un stup la altul(sau stupina),unelte ,miere sau polen infestat,achizitii de roiuri si familii afectate de boala. Manifestare clinica : aspect imprastiat al puietului,moartea larvelor (numai a celor capacite),miros de clei de tamplarie a larvelor moarte,aderenta la celule a larvelor,prezenta solzisorilor uscati. Diagnosticare :cea mai sigura diagnosticare se face de catre un laborator specializat.O diagnosticare destul de sigura (in faza mai avansata a bolii) se poate face si de catre stupar prin interpretarea semnelor clinice si prin asa numita "metoda a betigasului" ; se ia un betigas,chibrit sau scobitoare si se introduce in celulele cu puiet mort ; daca lichidul (larva moarta) se intinde intr-un filament lung,sigur este loca americana ; lichidul dens (larva moarta) are culoarea galben-cafenie,mergand pana la culoarea cafelei cu lapte. Tratament loca americana- Fiind o boala intalnita in toata lumea tratamentul locii americane se poate caracteriza astfel prin "cate bordeie,atatea obicee".In principiu boala se poate trata cu antibiotice,numai ca de aici pleaca toate divergentele.Antibioticele sunt "proscrise" in U.E,iar prin tratament acestea trec in miere,polen,ceara,pastura si produsele devin impropii exportului. Cum procedeaza "puritanii" din U.E cu familiile bolnave :unii distrug toate familiile de albine si o iau de la capat,cu repopulari masive cu material genetic indemn de boli(oare asa o fi?..in orice caz asa se intampla la modul declarativ) ; o alta alegere este aceea de aplicare a procedeului "roiului artificial" ;procedeul consta in eliminarea tuturor fagurilor din stup si distrugerea sau prelucrarea lor in locuri autorizate,cu recuperarea cerii.Albinele impreuna cu matca se trec in alt stup dezinfectat,prin scuturare si introduse cu ajutorul unei palnii mari de carton.Noul stup se doteaza numai cu faguri artificiali,albinele urmand sa fie hranite cu sirop de zahar 1/1,daca nu exista cules in natura.Practic metoda reprezinta punerea familiei in stare de roi artificial.Se afirma ca mierea care mai exista in gusa albinelor,contine o cantitate mica de spori care nu mai duce la o noua infestare. In literatura de specialitate,mai este o referire la tratamentul cu antibiotice,care poate fi prescris de catre medicul veterinar (uite ca si-au lasat si ei o portita de iesire).Toate metodele sunt urmate de o dezinfectare puternica .Lucrul 12

bun care trebuie luat de la ei este acela ca pun mare pret pe o preventie anuala a bolii.Cert este ca pe plan legislativ,fiecare tara din U.E,are o anumita politica in domeniul apicol,neajungandu-se la un punct comun. Acum sa trecem la Romania : ca si altii (ex.americanii),in Romania specialistii considera ca familiile bolnave de loca americana pot fi salvate.Pretul este insa mare,stuparii ramanand cu satisfactia ca si-au salvat stupinele.Bineinteles daca avem nenorocul ca stupina noastra sa fie afectata de loca americana,intreaga cantitate de produse este compromisa (cel putin la export).Toti stuparii romani trebuie sa inteleaga ca trebuie sa ia masuri de preventie ; schimbarea la max. 2 ani a tuturor fagurilor din stupi ; dezinfectarea anuala a stupilor,ramelor,fagurilor de la rezerva ; dezinfectarea de cate ori este nevoie a uneltelor; prevenirea furtisagului ; mentinerea in stupina numai a familiilor puternice (cele slabe se unesc sau se distrug); procurarea de material genetic indemn de boli ; limitarea pe cat posibil a pastoralului ; mentinerea stupinei ca un teritoriu "inchis",etc. Combaterea si tratarea bolii : Combaterea locii americane incepe prin distrugerea familiilor slabe,mai ales daca acestea sunt atacate si de alte boli.La familiile puternice se distrug numai fagurii care prezinta semne de boala.Antibioticele folosite in tratament sunt LOCAMICIN , SULFATIAZOL ,TERAMICINA ; modul de administrare,dozele si alte reguli de administrare le gasiti in prospectul pus la dispozitie de producator. Din nou trebuie spus ca tratamentul care nu este urmat de masuri igienico-sanitare se face in zadar.Sa recapitulam ce avem de facut : distrugem familiile slabe ; curatam stupii de urme de ceara,propolis,ii spalam cu lesie de soda caustica 4%,clatim bine cu multa apa,apoi flambam lemnul cu lampa de benzina sau gaz ; indepartam fara mila fagurii cu puiet afectat de boala,flambam usor ramele cu flacara ;spalam si dezinfectam toate uneltele si utilajele ;curatam toate resturile si le ardem ; mierea extrasa este buna numai pentru consumul uman,fiind total interzisa hranirea albinelor ; Doua sfaturi de incheiere : NU faceti tratamente preventive cu antibiotice,pentru ca nu sunt necesare.Asa riscati sa pierdeti (prin contaminare) toata recolta de produse.Celalalt sfat este : preveniti boala,pentru ca altfel o sa aveti mari necazuri !!! Loca europeana - sau "dracul nu e asa de negru" Trebuie sa spunem din start despre loca europeana ca este o boala tratabila.Loca europeana nu trebuie niciodata confundata cu cea americana,pentru ca nu are un impact la fel de grav,decat daca nu o combatem.Primul sfat : daca constatati prezenta bolii , nu va repeziti direct la antibiotice,pentru ca de multe ori albinele reusesc sa invinga boala,daca luam masurile adecvate. Manifestare clinica - Boala are o incidenta mai scazuta asupra familiilor de albine,decat loca americana.Cu precadere ataca puietul in stadiul de larva tanara(3-4 zile) si mai rar larvele capacite.Perioada de aparitie este in primavara,in preajma primului cules principal(salcam)sau intre culesuri,de unde se trage concluzia ca ataca familiile de albine cand sunt in dificultate.Familiile atacate prezinta urmatoarele semne clinice :faguri pestriti ; larvele moarte sunt rasucite in celule,fiind atacate cu precadere larvele necapacite(nu lipsesc insa si cele capacite); larvele descompuse sunt de culoare cafenie inchisa ; capacelele celulelor atacate sunt infundate si cel mai probabil si gaurite ; mirosul larvelor moarte este de "acru",fiind similar cu cel al otetului.Daca ati citit la loca americana despre "proba betigasului",aflati ca la loca europeana nu se formeaza filamente( masa descompusa nu se intinde,decat in cazuri rare). Modul de raspandire - Boala se raspandeste in acelasi mod ca in cazul locii americane :albine hoate sau ratacite,miere contaminata,unelte contaminate si toate celelalte. Combatere si tratament - Se observa ca cele mai afectate familii sunt cele care au iesit slabite din iarna.Prezenta altor boli si mai cu seama a nosemozei,constituie un factor favorizant,la fel si absenta culesurilor in primavara.Din fericire familiile afectate reusesc de foarte multe ori sa inlature natural boala,instinctul lor de curatire fiind cel care le ajuta.Ce avem noi ca "stupari responsabili" de facut : 13

In primul rand ar fi asigurarea unui bun cules,sau daca nu hranim artificial ; indepartam toti fagurii afectati de boala pentru a ajuta albinele sa-si faca curatenie ; stropim toti fagurii cu sirop de zahar cu acelasi scop de stimulare a instinctului de curatenie ; in cazurile mai grave se poate proceda la inlocuirea matcii,banuit fiind faptul ca o intrerupere a oatului,ar da un ragaz albinelor sa curete fagurii. In cazuri foarte grave,daca nu putem controla boala,se fac tratamente cu antibiotice - TERAMICINA , ERITROMICINA , LOCAMICIN - insa stiti ca aceasta masura are si consecinte nedorite.Toate masurile si tratamentele trebuie completate de o dezinfectare la "sange" a stupilor,ramelor,uneltelor,fagurilor cu hrana,etc. Sfaturi finale - Incercati sa eliminati boala fara folosirea antibioticelor ; NU faceti tratamente preventive cu antibiotice ; aplicati masurile igienico-sanitare ; schimbati toti fagurii la 2 ani,ca masura de preventie. Puietul varos (ascosferoza) - o crestere a frecventei de aparitie Puietul varos face parte din seria de boli micotice - adica acele boli care sunt provocate de ciuperci.Nu este o boala exagerat de grava,insa prin faptul ca in ultimul deceniu inregistreaza o crestere a frecventei de aparitie,am considerat necesar sa o aducem in prim-plan. Manifestare clinica - pe oglinda si fundul stupului sunt larve moarte,uscate si mumificate ; puietul moare in stadiu de larva si preninfa ; culoarea puietului atacat este alba,gri sau negricioasa ; fagurele produce un sunet caracteristic cand este scuturat ; boala prefera (pentru a cata oara?),puietul de trantori fara a ocoli totusi si pe cel de lucratoare. Raspandire si frecventa de aparitie - ratacirea albinelor sau furtisag ; schimbul de faguri ; folosirea de unelte si utilaje (inclusiv stupi) contaminate,etc.Boala apare la cateva familii si se raspandeste daca nu ii dam atentia cuvenita.Dupa cum am mai spus,numarul stupinelor infectate creste alarmant. Prevenire si combatere - la aparitia puietului varos stuparii au o contributie decisiva.Familiile slabe,umiditatea crescuta in stup,polenul umed,cuibul largit fara discernamant,sunt factori favorizanti.In literatura de specialitate se afirma ca puietul varos ar fi o "boala secundara", si ca aparitia are o frecventa crescuta la familiile atacate de varooza.Practic puietul varos "nu se dezvolta in tesutul larvelor sanatoase". In Romania boala se trateaza cu medicamentul MICOCIDIN.Acesta se presara pe rame si pe albine,cate 100-150 g de substanta activa. se fac 4-6 tratamente la diferenta de 7 zile intre ele. Inainte de a trece la tratamentul medicamentos,incercati sa eliminati boala astfel :reducerea cuibului prin scoaterea fagurilor de prisos,neocupati bine de albine ; eliminarea fagurilor cu puiet afectat de boala si introducerea de faguri artificiali sau claditi si dezinfectati ; dezinfectati fundul stupului,pentru ca acolo au cazut larvele moarte si care au fost scoase de albine ; imbunatatiti ventilatia,reduceti umiditatea stupului ; stropiti fagurii cu sirop de zahar pentru a stimula instinctul de curatire. Fiecare dintre noi apicultorii a avut probleme mai mari sau mai mici cauzate de atacurile daunatorilor.Fie ca acestia sunt molii,furnici,viespi,prigorii etc,atacul lor reprezinta o problema care trebuie rezolvata.Trebuie sa va atragem atentia insa ca solutionarea neajunsurilor create de daunatori,nu este intotdeauna chiar simpla,iar rezultatul final depinde mult de seriozitatea cu care abordati problematica. In orice caz nu va limitati la aplicarea unei singure metode si mai ales nu abandonati lupta.Iata ce posibilitati de aparare aveti : Molia de ceara (gaselnita) Este un parazit care nu ataca direct albinele,acestea fiind atacate numai in stadiul de larva.Molia se remarca insa prin pagubele pe care le produce fagurilor de ceara,atat din stupii populati cat si celor de la rezerva,cantitatilor de ceara provenite din fagurii reformati,precum si a puietului de albine. Combaterea moliei in stupii populati : Nu poate fi facuta prin procedee chimice deoarece substantele folosite sunt daunatoare pentru albine.Putem insa ajuta albinele sa se apere singure,daca adoptam cateva masuri simple : fagurii atacati se curata manual de larvele si gogosile parazitului, restrangem cuibul pentru a crea o densitate mare de albine pe faguri,intarim familiile slabe atacate de molie cu albine din alti stupi. 14

Protejarea fagurilor de rezerva : Conservarea fagurilor de rezerva se face cu ajutorul substantelor chimice.In acest scop apicultorul trebuie sa-si construiasca un dulap pentru depozitare,prevazut cu rastele.Daca nu dispuneti de un dulap,tratarea si depozitarea fagurilor se face in corpuri de stupi. Substantele chimice folosite sunt : Anhidrida sulfuroasa(batoane de sulf) : Sulful este o substanta eficienta in combaterea moliei.Trebuie insa sa stim ca fumigatiile cu sulf omoara numai molia adulta,aplicarea tratamentului trebuind repetata la trei saptamani. Fagurii se aseaza in dulap sau in 2-3-4 corpuri de stup stivuite, din care primul trebuie lasat gol.Batonul de sulf se aprinde, se aseaza pe o cutie metalica,gaurita si prevazuta cu un grilaj,doza fiind de 50 g sulf la 1m cub volum.Partea superioara a stivei de corpuri se astupa cu o panza de sac.Apicultorul trebuie sa se protejeze si sa nu inspire fumul toxic. Batoanele de sulf le gasiti in magazinele metalo-chimice, magazinele cu produse chimice de combaterea daunatorilor in agricultura,acestea fiind folosite si la dezinfectarea butoaielor pentru vin. Acid acetic industrial : Se poate folosi cu succes in combaterea daunatorului.Se aseaza tavite cu acid acetic industrial in concentratie de 65-95%,cate 2 ml acid la litru de volum,in partea de jos a dulapului sau a stivei de corpuri.Aplicarea unui numar mare de tratamente cu acid acetic industrial poate duce insa la corodarea sarmei de fixare a fagurilor. Dibromura de etilena : Cei ce pot procura aceasta substanta au la dispozitie un tratament foarte eficient.Fagurii se depoziteaza in stive de corpuri de stup.Peste deschiderea din partea de sus a stivei se pune o panza de sac,iar pe aceasta panza substanta activa.Dozajul ideal este de 30-50 cm cubi/un m cub ocupat cu faguri.Atentie mare pentru ca substanta este foarte toxica,camera trebuind a fi bine ventilata. In incheiere trebuie sa va mai dam doua informatii utile : -Dupa executarea unui tratament contra gaselnitei,fagurii se aerisesc 48 de ore inainte de a fi introdusi in stupi. -La temperatura de 0 grade C,larva,nimfa si molia adulta mor asa ca iarna nu mai sunt necesare tratamente. Viespea(viespea comuna , etc.) Nu vom insista cu o clasificare a viespilor pentru ca toate pot crea pagube in stupina.Cea mai eficienta metoda de combatere a lor este depistarea si distrugerea cuiburilor.Distrugerea cuiburilor se face prin pulverizarea cu un spray insecticid,operatiune care daca este facuta primavara are o eficienta marita. O alta metoda de combatere destul de eficienta este instalarea in stupine sau pavilioanele apicole a unor capcane.Construiti aceste capcane folosind sticle de plastic(peturi),in care se introduce un sirop aromatizat.Acest sirop se prepara din apa,miere sau zahar 5-8% si 1% otet pentru aromatizare. Se umplu 20% sticlele cu acest sirop si fara capac se agata in stupina.Viespile atrase de aroma siropului intra in capcana si se inneaca.Pentru a spori eficienta capcanei,sticla se agita de 2-3 ori pe zi astfel ca peretii interiori sa fie umezi. Furnicile Sunt situatii in care si furnicile pot cauza mari prejudicii in stupina.Cand atacul lor devine suparator si pagubos,apicultorul incepe combaterea.Se desfac musuroaiele de furnici, se prafuiesc cu substante insecticide si apoi se acopera. Ideal este sa avem fiecare stup asezat pe un suport , astfel incat picioarele sa poata fi unse la nevoie.Ca substante de ungere putem folosi fenolul,naftalina,floarea de sulf.Pentru o mai buna fixare in prealabil se aplica un strat subtire de ulei ars sau orice substanta lipicioasa. Prigoria Prigoria este o mare consumatoare de albine.Incercarea distrugerii acestor pasari prin amplasarea de diferite capcane este o masura fantezista si fara eficienta. Singura metoda buna pentru a scapa de atacul pasarilor este amplasarea de sperietori.In acest scop agatam de prajini inalte pasari moarte cu aripile desfacute,iar daca avem chiar prigorii moarte(impuscate),e chiar mai bine. Soarecii 15

Atacul soarecilor este periculos mai ales iarna cand familia de albine este stransa in ghemul de iernare si nu se poate apara. O masura de precautie pentru a opri patrunderea in stup a soarecilor este instalarea banalei gratii antisoareci la urdinis.Pentru o buna eficienta se are in vedere ca instalarea sa se faca la timp.Daca atacul este puternic se trece la starpirea sistematica a rozatoarelor prin instalarea de capcane cu momeli otravite. O posibila capcana se construieste asezand pe o caramida o bucata de tigla.Sub cutele tiglei se aseaza(pana se obisnuiesc soarecii),grau curat,iar dupa 7-8 zile acest grau se inlocuieste cu grau otravit.Tigla este folosita pentru a evita ca alte animale sa ajunga la otrava.

Metode de aplicare a tratamentelor


Metoda stropirii cu acid oxalic Pentru tratament se foloseste o solutie apoasa sau pe baza de sirop de zahar cu o concentratie de acid oxalic de 3.5% precum si o seringa pentru stropire si dozare. Seringa trebuie sa fie de o asemenea constructie incat sa asigure dozarea sub forma de picaturi fine. Acidul oxalic se gaseste in farmacii sub denumirea de acid oxalic brut. In acest caz este vorba de dihidrat de acid oxalic care este cristalin si este compus din cca 71% acid oxalic si 29% apa. Se poate folosi apa de la robinet. Calciul din apa de robinet este legat de acidul oxalic si se transforma in cristale stabile chimic de oxalat de calciu. Concentratia nu este puternic influentata de acest lucru. Adaosul de zahar are ca efect o cadere mai rapida a parazitilor dar nu influenteaza actiunea asupra albinelor sau toleranta lor la solutie. Se pastreaza in sticla cu dop etans si inscriptionata. In comert se gasesc si solutii de-a gata de exemplu Bienenwohl. Pentru tratare nu sunt necesare temperaturi primavaratice, este de ajuns ca termometrul sa indice peste 0 grade Celsius. Fumul se va folosi cu economie. De regula se renunta complet la utilizarea fumului cand albinele sunt in ghem. In lunile Noiembrie-Decembrie familia se afla sub coroanele de hrana. La stupii fara magazin localizarea ghemului este usoara si solutia se poate repartiza usor pe cat mai multe albine. La stupii cu magazin cateodata acest lucru este mai dificil mai ales atunci cand ghemul se afla pe ramele de jos. Fie se foloseste o lanterna pentru a localiza ghemul fie se indeparteaza catul si solutia se poate distribui in si nu pe ghem. Stropirea trebuie facuta cu rabdare. Este mai bine sa treci de 2 ori pe fiecare spatiu dintre rame decat o singura data, cu cat se stropesc mai multe albine cu atat tratamentul este mai bun. In functie de puterea familiei se folosesc 30-50 ml solutie. 30 ml se folosesc atunci cand ghemul se intinde pe 4-5 rame (la temperaturi in jurul a 0 grade) si 50 ml cand ghemul ocupa 6-7 rame. O familie se stropeste o singura data. Repetarea tratamentului, chiar si cu Bienenwohl, dauneaza. Atunci multe albine sunt incarcate cu prea mult acid si zboara prematur din stup si pot muri la oarecare distanta fara sa se poata observa pierderea lor pe pamant in jurul stupului. La familiile fara puiet o a doua tratare nu este oricum necesara. Caderea de paraziti dupa tratament trebuie urmarita si masurata pentru a se compara cu rezultatul diagnosticarii dinaintea tratamentului. Caderea parazitilor este de amploare mai mare pe o perioada de 4-5 saptamani chiar daca majoritatea (80%) cad din prima saptamana."

Tratamentul varozei cu acid formic Folosirea acizilor organici in controlul varozei este una din metodele recomandate de legislatia romana chiar si in cazul apiculturii organice (OUG 34/2000 si Normele metodologice de aplicare a acesteia conform HG 917/2001 Art. 26, 3, e) datorita calitatii de a nu contamina mierea si ceara cu reziduuri neadmise, a lipsei fenomenului de rezistenta a parazitului la tratament si a eficacitatii acestora in conditiile unei folosiri adecvate. 16

Acidul formic este singurul tratament cunoscut pana la aceasta data (cu exceptia supunerii la temperatura inalta) care omoara parazitul varoa in celulele cu puiet. De aceea este un mijloc eficace de stavilire a infestarii primavara, chiar si cand in familia de albine exista puiet capacit. Actiunea acidului formic, un compus volatil, se manifesta prin atacarea directa a parazitilor care sunt putin rezistenti la mediul agresiv creat prin vaporizarea acestuia. Volatilitatea mare a acidului formic precum si comportamentul agresiv asupra metalelor constituie factori de risc care trebuie cunoscuti de apicultor. Tratamentele cu acid formic pot duce la o relativa corodare in timp a componentelor metalice ale stupului si mai ales a pavilionului. De asemenea trebuiesc respectate cu strictete reguli de manipulare, pastrare si utilizare pentru a preveni accidentarile datorita contactului acidului cu ochii sau pielea ori prin inhalare sau inghitire. Din multitudinea de metode de folosire a acidului formic noi recomandam 2, si anume folosirea buretelui absorbant si a vaporizatorului. 1. Metoda buretelui absorbant. Are avantajul ca ofera o aplicare simpla si rapida si se poate folosi practic in orice sistem constructiv al stupului. Se foloseste un burete de vase (tip Vileda, cu dimensiunile aproximative 20x20x0,5 cm) si acid formic cu concentratia de 60%. Mai este necesara de asemenea o seringa gradata de volum mare, pentru eficienta. Buretele se imbiba cu acid formic si se plaseaza cat mai aproape de albine, in partea de sus sau de jos a cuibului. Se fac 3-4 tratamente intr-un interval de 4-7 zile. Tratamentul de sus. Buretele se aseaza direct pe laturile de sus ale ramelor. Se imbiba cu acid formic 60% in cantitate de 2,7 ml/rama Dadant cu albina. Tratamentul de jos. Buretele se aseaza pe fundul stupului si se imbiba cu 4 ml/rama Dadant de acid formic concentratie 60%. Aplicarea tratamentului se face cand temperatura exterioara depaseste 12 grade Celsius. Daca temperatura in timpul zilei depaseste 25 grade tratamentul se face seara. 2. Metoda vaporizatorului. Are avantajul unui control mai precis al aplicarii consatante si economice a tratamentului si al unui efect mai indelungat. Este necesar insa dispozitivul care se monteaza pe o rama goala, dar cheltuiala cu achizitionarea acestuia se amortizeaza in timp prin manopera redusa. Se foloseste acid formic la concentratia de 60%. Se urmareste cantitatea de acid evaporata in timpul primei zile a tratamentului si daca aceasta depaseste 10 ml/zi se taie o portiune din fitilul dispozitivului pentru a micsora suprfata de evaporare. Tratamentul este ineficient sub limita de evaporare de 6 ml/zi. Se lasa urdinisul deschis, se inlatura magazinele. Daca stupul este prevazut cu fund anti-varoa se inchide sertarul de tabla. Tratamentul se incepe la primele ore, racoroase, ale diminetii. Se poate face trtament cu acid formic atat primavara, cat si toamna cu conditia ca temperatura exterioara sa fie intre 5 si 30 grade Celsius. Firma Biocontrol din Elvetia si producatorul german al vaporizatorului (Nassenheider) recomanda 2 tratamente pe an, primul in luna August, dupa ultima extractie si al doilea in a doua jumatate a lunii Septembrie. Daca la sfarsitul lunii Iulie caderea naturala de acarieni este in medie mai mica de 10 bucati/zi la stupul pe 10 rame se renunta la tratamentul din August, facandu-se numai cel din Septembrie. De mare importanta in combaterea varozei este o atenta urmarire a familiei de albine pentru o corecta diagnosticare a gradului de infestare. Caderea naturala de acarieni se verifica cu foaia cu margarina cel putin saptamanal pentru a tine sub observatie tendinta de infestare a stupilor. Fiecare apicultor trebuie sa aprecieze singur eficienta tratamentului si sa aduca corectiile necesare pentru imbunatatirea acestuia.

17

Indiferent de metoda de aplicare se recomanda utilizarea unui minim de echipament constand in: 1. Manusi rezistente la acid 2. Ochelari de protectie 3. Masca cu cartus filtrant 4. Sort si cizme de cauciuc 5. Galeata mare (10 litri) cu apa curata pentru interventie in caz de accidente Se vor avea in vedere urmatoarele aspecte: -Nu lasati produsul la indemana copiilor. -Coroziv pentru ochi si piele la contactul direct sau prin expunerea la vapori. -Vatamator sau fatal prin inghitire. -Poate produce sensibilizarea pielii -Evitati contactul cu ochii, pielea sau imbracamintea. -Nu inhalati vaporii. -Purtati ochelari de protectie, manusi rezistente la acizi, sort si cizme de cauciuc la manipulare. -Se recomanda utilizarea unei masti prevazute cu filtru purificator pentru vapori organici. -Combustibil. Feriti apropierea flacarii deschise. Se pastreaza sub temperatura de 50 grade C. -Lucrati numai in spatiu deschis si cu vantul batand din spate. -Nu mancati, beti lichide sau fumati in timpul utilizarii. -Spalati temeinic mainile cu apa si sapun dupa utilizare. Spalati deasemeni mainile inmanusate inainte de scoaterea manusilor. -Dezbracati imediat imbracamintea stropita accidental. -Spalati hainele contaminate separat de restul imbracamintii. -Acidul formic perturba activitatea familiei de albine si poate induce o usoara marire a mortalitatii albinelor. Reguli de prim ajutor:

Piele. Dezbracati imediat hainele contaminate. Spalati zona afectata cu sapun sau un detergent slab si multa apa. Daca apare arsura se aplica compresa sterila si se consulta de urgenta medicul. Ochi. Se spala ochii imediat cu apa din abundenta. Se acopera ochii cu comprese sterile, se consulta de urgenta medicul. Ingerare. Nu provocati voma. Beti o cantitate mare de apa sau lapte. Daca apare voma se administreaza repetat lichide. Nu incercati sa dati nimic pe gura unei persoane aflate in stare de inconstienta. Consultati de urgenta doctorul. Inhalare. Scoateti victima din zona contaminata. Daca respiratia s-a oprit curatati caile respiratorii si incepeti respiratia artificiala. Nu incercati sa dati nimic pe gura unei persoane aflate in stare de inconstienta. Consultati de urgenta medicul.

Clasificare a bolilor si daunatorulor:


Bolile albinelor se pot mpri n boli contagioase, necontagioase i intoxicaii. =Bolile contagioase, la rndul lor, se grupeaz n:

18

- virotice (puietul n sac, boala neagr ; - bacteriene (loca american, european, septicemia, paratifoza); - micotice (ascosferoza, aspergiloza, melanoza); - parazitare (nosemoza, amibioza, acarioza, brauloza, varrooza, senotainioza, triunghiulinoza). =Bolile necontagioase ale albinelor sunt reprezentate prin: - puietul rcit; - boala de mai; - diareea albinelor; - anomaliile mtcilor. =Intoxicaiile albinelor se pot produce: - cu polen; - cu nectar; - cu miere de man; - cu medicamente; - cu pesticide folosite pentru combaterea duntorilor. =Duntorii albinelor sunt: - gselnia; - fluturele "Cap de mort"; - viespile; - lupul albinelor; - furnicile; - prigoriile; - ciocnitorile; - oarecii. - si as mai adauga vrabiile si graurii, care in ultimul timp au inceput sa dea tarcoale albinelor;

CALENDARUL LUCRARILOR APICOLE, DEFALCAT PE LUNILE ANULUI

ianuarie
..Ianuarie i februarie sunt in mod frecvent cele mai reci luni ale anului. De cele mai multe ori solul este acoperit cu un strat destul de gros de zpad mai ales n jumtatea de nord a rii i uneori chiar i n zonele sud i sud-estice. .Apicultorii ca i albinele lor se gsesc n ianuarie n plin sezon rece i trebuie s subliniez nc o dat c n general se consider c anul apicol nu coincide cu anul calendaristic. Unii socotesc c anul apicol se ncheie o dat cu intrarea albinelor la iernat, fapt care se produce de obicei n octombrie sau cel mai trziu n noiembrie. Dac sezonul activ ncepe n cursul lunii martie sau cel mai trziu n aprilie - o dat ce albinele ies la cules de nectar i polen - se poate aprecia c n acel moment ncepe anul apicol. Dac intervalul de timp este denumit an atunci el urmeaz s dureze 12 luni adic perioada de timp trebuie s traverseze cele 12 luni ale anului calendaristic. Important nu mi se pare data nceperii i data ncheierii, respectiv a renceperii anului apicol ci cunoaterea i respectarea curbei biologice anuale a dezvoltrii familiei de albine. Prin cunoatere i mai ales prin respectarea acestei curbe biologice nelegem obligaia apicultorului de a aciona n stupin i n stup numai n conformitate cu manifestrile naturale de comportament ale familiei de albine. Adic a ceea ce de fapt nseamn curba biologic de 19

dezvoltare a familiei de albine exprimat n principal prin creterea sau scderea numrului de indivizi respectiv a puterii colectivitii pe care o denumim familia sau colonia de albine. .n aceast lun curba biologic de dezvoltare are un sens descendent (coboar pentru c numrul de indivizi scade, se micoreaz consecutiv albinele uzate care mor, deci puterea familiei este n scdere. Acest fenomen biologic nu trebuie s ngrijoreze pe apicultor dect atunci cnd cantitatea de albine moarte gsite la control pe fundul stupilor, respectiv la urdini sau eventual pe foaia de control aezat pe fund este exagerat de mare (2-3 palme fcute cu un fra plin cu albine), n acest caz se va controla atent stupul ndreptndu-se situaiile anormale constatate ca atac de oareci sau ciocnitori, lips de hran, umiditate excesiv etc.). Apicultorul trebuie s controleze i s previn, ca i n luna anterioar, deranjarea i nelinitirea albinelor provocate de atacul oarecilor, psrilor i animalelor de curte,dar i cele slbatice(ciocnitori, piigoi etc.). Aceeai grij se acord protejrii suplimentare a stupinei contra vnturilor i curenilor acolo unde s-a impus a fi deosebit de necesar. .Se continu supravegherea modului de iernare a familiilor de albine prin controale periodice care acum sunt reclamate mai des i intervenia prompt pentru ndreptarea strilor anormale. Dac zpada czut se acumuleaz n cantitate mare este recomandabil ndeprtarea fr zgomot a acesteia precum i mai ales a gheii de pe scndurelele de zbor ale stupilor i eliberarea urdiniurilor de albine moarte. Ce se ntmpl n familia de albine? .Familia de albine ncepe s se "mite". Se spune c luna ianuarie este luna n care ncepe perioada nlocuirii albinei de iarn. Concret este vorba de apariia primului puiet n cuib. De obicei ouatul mtcii se declaneaz la sfritul lunii, mai ales n zonele sudice ale trii. Aceast activitate a mtcii este declanat n perioade diferite depinznd de zona geografic, mai devreme n zona Banatului i sudul rii i mai trziu n zonele nalte i din nordul rii. O zon privilegiat privind temperaturile ce declaneaz debutul activitii mtcii, este i zona Subcarpailor Meridionali. n interiorul ghemului, n zona denumit miezul ghemului de iernare, temperatura se ridic la +34-35C necesar att nceperii depunerii primelor ou de ctre matc ct i dezvoltrii puietului. Matca depune ntre 20-100 ou n 24 h ncepnd cu poriunile fagurilor din centrul ghemului, activitate care se menine la acelai nivel pn n momentul n care n natur apare primul cules i se efectueaz primele zboruri masive de curire. Se subnelege c suprafaa circular cu puiet este la nceput foarte mic, pe suprafaa unui fagure sau cel mult pe suprafeele a doi faguri alturai Consumul de hran se mrete pe msur ce activitatea mtcii i ale albinelor doici se intensific innd cont c pe seama hranei glucidice consumate n zona cu puiet temperatura se menine constant la nivelul mediu de 34,5-35,5C indiferent de ct de sczute sunt temperaturile exterioare. .Muli apicultori intervin n cursul acestei luni cu hrniri de completare a rezervelor de hran. Completarea rezervelor de hran poate fi fcut cu turte (past de zahr pudr i miere, cu erbet din zahr cu miere, cu erbet fiert sau cu plci din zahr candi,cu faguri de miere, fluid sau cristalizat .Pentru a putea aprecia ct hran trebuie s administreze, apicultorul trebuie s tie c familiile normale consum n luna ianuarie 1-1,5 kg miere (depinde i de cantitatea de puiet crescut) i circa 2-3 kg n luna februarie. n mod obinuit suplimentarea hranei se face n stupin ntr-o zi mai clduroas, atunci cnd se administreaz rame cu faguri cu miere i oricnd atunci cnd se administreaz turte din miere cristalizat sau din past - amestec miere i zahr pudr. Se recomand ca turtele s aib n medie 1-1,5 kg, s fie bine ntinse i introduse n pungi de plastic crora li se fac cteva perforaii pentru a facilita ptrunderea albinelor. Aplicarea turtelor se face deasupra fagurilor din zona n care se gsete ghemul de iernare i se acoper bine cu podiorul pentru a nu ptrunde frigul. Spre sfritul perioadei, n zonele mai calde se poate folosi cu rezultate bune i siropul cldu administrat direct n faguri amplasai imediat lng ghem sau n hrnitoare amplasate n acelai loc. ....Este de reinut c: 1. Hrana de completare a rezervelor are i un pronunat caracter de stimulare a ouatului mtcii i a activitilor albinelor doici; 2. n turtele administrate familiilor nu se va introduce polen. Folosirea acestuia se recomand numai dup ce albinele au efectuat, eventual n ferestrele iernii un zbor de curire. Atunci la prepararea turtelor se poate aduga o cantitate mic de polen eventual mcinat.

20

.n aceast lun de iarn ca de fapt n toate lunile de iarn stuparul trebuie s aib n vedere urmtoarele Aciuni specifice: n stupin: . Vizitarea periodic a stupinei, de dou ori pe sptmn sau cel puin o dat; . Controlul auditiv al familiilor , ascultarea stupilor cu ajutorul unui tub subire din cauciuc sau lipind i apsnd urechea pe peretele stupului. De obicei n a doua jumtate a lunii ianuarie, dac apare puietul, zumzetul, sesizat cu ocazia controlului auditiv sporete la o uoar lovire a peretelui stupului apoi scade; ndreptarea strilor anormale ivite. . Cu ocazia controlului, cel puin o dat la dou sptmni cu ajutorul unei srme ndoite n form de L se va ndeprta cu grij albina moart de pe fundul stupului i de la urdini; lucrarea se poate efectua mai uor dac pe fundul stupului a fost aezat din toamn o foaie (hrtie) de control sau un carton. Resturile de pe fund scoase cu srma sau cu foaia de control vor fi atent observate ntruct ele dau indicaii exacte asupra mersului iernrii; . Curirea zpezii i gheii la urdini; . Ca i n luna trecut, dac sunt condiii favorabile se vor efectua lucrrile cunoscute care vizeaz nlesnirea zborurilor de curire n zilele favorabile; . Dac tehnologia de cretere sau nevoia - respectiv situaia concret din stupi - impun hrniri mai ales din cauza insuficienei, epuizrii sau inaccesibilitii hranei se vor prepara i administra turtele din zahr i miere, erbetul din zahr sau plcile din zahr candi. . Protecia suplimentar a stupinei contra vnturilor; . Prevenirea nelinitirii albinelor provocat de psri de curte, ciocnitoare, oareci .a. n atelierul stupinei . Ca i n decembrie n aceast lun continu recondiionarea uneltelor i utilajelor apicole tiut fiind c prin aceast aciune se mrete considerabil durata de folosin a lor, se micoreaz cheltuielile, respectiv preul de cost al produselor apicole i cresc corespunztor veniturile care definesc profitul n apicultur; . Reformarea fagurilor vechi sau necorespunztori care sunt destinai obinerii cerii este o lucrare ce continu ea asigurnd n stupin efectuarea a ceea ce se denumete... . Extracia i condiionarea cerii, lucrri n urma crora se obin calupii de cear care, comercializai la schimb, vor asigura echipamentul de faguri artificiali necesari primenirii anuale a cuibului i a setului de faguri de strnsur din corpurile sau magazinele menite obinerii recoltelor de miere n sezonul apicol activ. . Deparazitarea fagurilor de rezerv cldii prin expunere la ger. ncheierea ramelor, gurirea apoi nsrmarea lor i lipirea fagurilor artificiali sunt lucrri secvenionate conform niruirii de la nceputul frazei, aceast aciune este de mare importan n a asigura la timpul potrivit i la nivelul necesarului fagurii n care albinele vor crete puietul i vor strnge recoltele de miere i pstur. . Confecionarea de stupi noi; . Curirea i sortarea seminelor de plante melifere.

februarie
.A doua lun a anului este penultima lun a iernii calendaristice, perioad n care familiile bune i foarte bune matca, n miezul ghemului de iernare, sub influena condiiilor din interiorul ghemului, ncepe ponta (depunerea de ou sau ouatul mtcii),dac aceast manifestare fiziologic nu a nceput de la mijlocul sau sfritul lunii trecute. Colonia de albine a dobndit un comportament bine articulat social care-i permite s supravieuiasc i n cazul temperaturilor extrem de sczute din timpul iernii. Ghemul, pn acum cu o activitate relativ redus ncepe producerea de cldur n vederea asigurrii condiiilor optime pentru creterea puietului. Prin contracii musculare albinele aglomerate n ghemul de iernare, consumnd miere, produc cldur astfel c ele sunt n stare s ridice pe termen scurt temperatura n sectorul toracic cu 10C. Aceast cldur produs de albinele din miezul (centrul) 21

ghemului de iernare este iradiat treptat la toate albinele compactate n ghem astfel c pierderile termice n afara ghemului respectiv n spaiul lzii stupului sunt minime. Se nelege c n jurul miezului ghemului albinele formeaz un strat compact care asigur efectul termoizolator iar grosimea stratului de albine crete o dat cu scderea temperaturii exterioare. Acest mod de comportament trebuie avut n vedere tiut fiind faptul c ghemul se deplaseaz pe rame n sus o dat cu consumarea hranei. Pierderea contactului cu hrana determin moartea coloniei chiar dac pe ramele lturalnice ghemului exist suficiente rezerve de miere. Imposibilitatea deplasrii albinelor n plan lateral spre ramele ce conin miere face ca hrana s devin inaccesibil astfel c, suferind de foame, coloniile pier. Asemenea situaii nedorite se ntlnesc mai ales n primverile timpurii sau n ierni cu perioade mai calde urmate de scderi brute de temperatur ce determin strngerea puternic a ghemului care ocup suprafee de faguri golite de miere unde albinele sunt obligate s rmn nfometate mai multe zile .De aici rezult ct de important este supravegherea iernrii i de ce este necesar s intervenim pentru a ndrepta strile anormale. .Sistemul acesta termodinamic are un mare randament n transformarea hranei energetice (mierea) n energie termic numai pentru ghem. Aadar, prerea general cum c albinele nclzesc spaiul interior al stupului este greit. Dac la suprafaa ghemului temperatura nu scade niciodat sub 9CC, acum n a doua parte a iernrii n miezul ghemului, o dat cu ponta mtcii i creterea puietului, temperatura se menine constant la 34-35C. .Mecanismele specifice de producere a cldurii determin variaii mari ale activitii de termogenez n interiorul ghemului de iernare. Ca urmare aparenta inactivitate a albinelor n ghem este o fals impresie, acestea avnd o continu micare din interiorul (miezul) ghemului, unde temperatura este mai ridicat spre "coaja" ghemului unde aceasta este mai mic. Variaiile externe de temperatur duc la o mrire sau micorare a densitii albinelor n ghem aceasta ducnd la o mai bun reglare a temperaturii ghemului. .O dat cu apariia puietului temperatura ghemului de iernare devine aadar aproximativ +35C, creterea acesteia fiind realizat cu un aport crescut al consumului de glucide. Aceast temperatur trebuie meninut n limite strnse (34,5-35C) variaiile mai mari de temperatur n minus ducnd la o tarare a puietului i apoi a generaiilor urmtoare de albine ce vor fi crescute. Orice cureni reci pot duce la un consum mai mare de glucide sau o concentraie mai mare de CO2 (bioxid de carbon) n stup ca urmare a activiti mai intense a albinelor. .O dat cu creterea temperaturii medii, spre luna martie-aprilie ghemul de iernare ncepe s se desfac (se afneaz iar activitatea albinelor devine din ce n ce mai evident. Creterea puietului se desfoar acum pe suprafee din ce n ce mai mari iar rezervele de proteine din organismul albinelor se epuizeaz ("foamea de protein" . Deci fr prezena psturii i a rezervelor de miere n cuprinsul ghemului, nu este posibil intensificarea creterii de puiet. .Acum este momentul cnd se accentueaz schimbul ntre generaia de albine de iernare i albinele de primvar. Albinele efectueaz zboruri de curire i aduc uneori primul polen n cuib. .Un fenomen nedorit ce apare n stupi mai ales ncepnd cu a doua parte a iernrii este umezeala. Umiditatea ridicat are dou cauze principale: ventilaia insuficient i o izolaie defectuoas. Pe lng c umiditatea excesiv mrete consumul de hran, ea creeaz un mediu propice de dezvoltare a agenilor patogeni cu precdere a ciupercilor, ndeobte se cunoate c umezeala, respectiv condensul, se formeaz atunci cnd aerul cald ncrcat cu vapori de ap intr n contact cu suprafee reci - n cazul nostru pereii stupului i cu fagurii neocupai de albine. Am artat c o dat cu creterea puietului sporete temperatura volumului sferei din centrul ghemului. Temperaturile exterioare fiind sczute condensul apare n locurile mai reci, mai ales pe peretele din spatele stupului. Aezarea stupului ntr-o poziie uor nclinat spre urdini face ca picturile de condens care se aglomereaz pe perei s se scurg pe urdini. .n calendarele anterioare subliniam importana asigurrii linitii depline n stupin. Este evident c, pe lng greelile apicultorului atunci cnd a efectuat lucrrile de pregtire a iernrii, deranjarea coloniilor de oarecii ptruni n stupi, de ciocnitori, piigoi, animale domestice, de hoi sau ali rufctori se soldeaz cu neajunsuri i pierderi de efectiv n oricare stupin aflat ntr-una din situaiile amintite. Dar, presupunnd c iernarea decurge fr asemenea evenimente perturbatoare, s vedem care sunt principalele Aciuni specifice n stupin : 22

. Continu vizitarea periodic a stupinei i observarea atent a fiecrui stup. Un control sumar, prin simpla ridicare a capacului i podiorului duce la cunoaterea strii familiei i intervenia acolo unde este cazul pentru ndreptarea situaiilor anormale constatate : Familiile cu lips de hran se observ uor prin faptul c albinele sunt aglomerate masiv n spaiul dintre leaturile superioare ale ramelor i podior i au un bzit mai puternic. n cazul n care colonia sufer de foame se va proceda la hrnirea acesteia. A lsa familiile nfometate este o mare greeal care invariabil se soldeaz cu pieirea acestora. Asigurarea necesarului de hran este o condiie esenial a supravieuirii familiilor. Se vor administra turte de erbet (zahr pudr n amestec cu miere 30%) n cantitate de 0,5-0,7 kg aezate deasupra ghemului de iernare, ceea ce asigur necesarul de hran pe o perioad de 10-15 zile. n familiile cu rezerve sczute se poate introduce chiar n mijlocul cuibului un fagure cu miere i pstur. Aceasta este posibil numai n zile mai clduroase, cu temperaturi peste 12-13C i cu soare, atunci cnd ghemul este desfcut. n a doua parte a iernrii se vor completa i rezervele de protein, prin administrarea de turte de zahr cu miere cu adaos de polen 30%. . Este strict interzis administrarea de streptomicin in turte, aceasta regsindu-se n mierea de salcm, fcnd-o improprie pentru valorificarea ca miere marf. .Familiile care au pierdut matca se pot unifica cu familii mai slabe, procedeul fiind mai complicat, impunnd cteva zile clduroase sau o camer nclzit. Familiile se in cteva ore la cldur pentru a da posibilitatea ghemului s se desfac, se introduc apoi n acelai corp desprite printr-o ram nvelit n ziar apoi se scoate stupul afar, i se vor completa rezervele de hran. .Familiile mai agitate cu consum mai mare de hran pot s aib roztoare n cuib. Aceast situaie nedorit se poate constata prin simpla observaie excrementelor de oarece n cuib i jumtilor de corpuri de albine. oarecii se prind sau se alung din stup iar salteluele se schimb cu altele noi pentru nlturarea mirosului persistent de oarece. . n toate crile de apicultur se pomenete de nlesnirea zborurilor de curire. Se tie c dac albinele au fost deranjate,din aceast cauz, urmare a consumului sporit de hran, n punga lor rectal s-au aglomerat reziduuri n cantiti mari. n mod natural, iarna, mai ales spre sfrit,naintea zborurilor de curire,depozitul de excremente este uneori att de mare nct punga rectal ocup aproape ntreaga cavitate abdominal. Deci a favoriza zborurile de curire n ferestrele iernii, n zile calde i nsorite este o aciune benefic; . Grbirea topirii zpezii i evacuarea ei de pe vatra de stupin; . Ridicarea gratiilor contra oarecilor, a reductoarelor de urdini (lrgirea urdiniurilor), ndeprtarea resturilor de pe fundul stupilor (curarea urdiniului i fundul stupului se poate face cu ajutorul unei srme ndoite la capt), ridicarea capacelor, a materialelor izolatoare de pe podiorul lsat liber n btaia razelor solare(dac temperatura se ridic peste 12-14C)sunt cteva aciuni ce favorizeaz zborurile de curire; . Controlul auditiv al stupilor. . Efectuarea observaiilor fenologice cu privire la apariia polenului i comportarea albinelor. . n zilele cu viscol, acolo unde este cazul, stupii se vor proteja suplimentar. Deplasarea apicultorilor de dou ori sau cel puin o dat pe sptmn confer siguran c pe vatra de iernare situaia este sub control. n atelierul stupinei . Continu aciunea prin care se urmrete curarea, dezinfecia, repararea, vopsirea i finisarea uneltelor, utilajelor i dispozitivelor care compun inventarul stupinei; . Controlul fagurilor cu rezerve de hran i goi .Se finalizeaz pregtirea setului de faguri de cuib i de recolt destinai sezonului apicol activ, tiut fiind c nlocuirea periodic a echipamentului de faguri este o msur obligatorie n fluxul tehnologic de cretere i exploatare a albinelor; . Topirea fagurilor reformai, obinerea i condiionarea cerii rmne o aciune la ordinea zilei dac ea nu a fost finalizat pn n aceast lun. . ncercarea puterii germinative a seminelor de plante melifere

23

martie
A treia lun calendaristic i prima lun a primverii "mriorul", luna echinociului de primvar - 23 martie, cu adierile vntului primvratic i prezena ghioceilor i a viorelelor vestete sosirea primverii. Cerul devine schimbtor, presiunea atmosferic scade sub 760 mm, iar umiditatea relativ confirma atributul lunii echinociului de primvar cnd ziua este egal cu noaptea. Aceast lun poate oferi nc destul de multe surprize neplcute, prin schimbri brute ale vremii, ngheuri i chiar cderi de lapovi i ninsoare n unele zone ale rii. De aceea, lucrrile n stupin sunt nc destul de limitate i ndreptate ndeosebi spre asigurarea hranei necesare - miere i pstur - i a unui regim termic ct mai bun cuiburilor de albine. La nceputul lunii, n majoritatea zonelor, albinele efectueaz zborul general de curire, moment important n viaa familiilor de albine. Urmare eliberrii organismului de excremente i apariiei primelor generaii de albine tinere, crescute n cursul iernii, se mrete capacitatea de cretere a puietului n familie iar consumul de hran pe familia de albine crete simitor ,la 2,0-2,5 kg. n zilele favorabile zborului, albinele aduc n stup polen i nectar. n aceast lun, n funcie de mersul vremii, n familia de albine activitile de depunere a pontei de ctre matc, creterea puietului i culesurile de nectar i polen de la flora de primvar cunosc treptat o intensificare ce corespunde curbei biologice de dezvoltare anual proprie speciei. Ouatul mtcilor n familii puternice se ajunge n anii favorabili pn la 1.000 de ou n 24 de ore. .n funcie de puterea familiei, a calitii mtcii i a condiiilor de microclimat din cuib puietul poate ocupa suprafee diferite de faguri, ns, indiferent de cantitatea acestuia, albinele sunt obligate s menin, mai ales n zona puietului, temperatura necesar de circa +35C, fapt care sporete consumul de hran hidrocarbonat (mierea), n acelai timp crescnd i consumul de substane proteice (pstur , necesare creterii puietului. .Elementele principale care determin amploarea i viteza cu care matca depune oule i albinele doici ngrijesc puietul sunt urmtoarele: Puterea i starea de sntate a familiei la ieirea din iarn. Se nelege c o familie bolnav (nosemoza, puietul vros, varrooza sunt principalele boli ce pot fi decelate), cu populaie puin format din albine mbtrnite i anemiate se va manifesta ca un organism slbit, ca o unitate biologic incapabil s desfoare cu amploare activitile enunate. De multe ori familiile cu handicap sunt compromise mai ales dac nu se intervine rapid cu msuri de ndreptare a strilor anormale. Oricum familiile slabe sau slbite nu au anse de a se alinia la startul de la care vor porni la valorificarea culesurilor de producie (salcm, rpit .a.) familiile puternice. Desigur starea foarte bun, bun, mediocr sau rea a acestora depinde n mod esenial de buna pregtire pentru iernare pe care apicultorul a asigurat-o la timp i corect n anul anterior. Mai depinde i de succesul iernrii adic dac familiile nu au fost deranjate n perioadele reci, au avut o iernare linitit cu provizii de hran suficient, de calitate i accesibil (miere + pstur iar protecia termic i aerisirea stupilor au fost la parametrii pe care orice apicultor i cunoate. Starea vremii. Condiiile de temperatur i precipitaii accelereaz sau frneaz dezvoltarea nelegnd prin aceasta c n condiii de vreme rece cu precipitaii, n absena zborurilor de curire i a culesurilor de ntreinere ascendena curbei de dezvoltare va cunoate un ritm lent i ntrziat. n aceast perioad albinele care au iernat mor n numr mare i arareori contingentele de albine care se nasc ntrun interval de timp egalizeaz pe cele care dispar. De obicei acest fenomen se petrece n cursul lunii aprilie. Prezena i calitatea hranei. Fr hran energetic - miere sau sirop din zahr i proteic - pstur i polen ca i fr ap, creterea puietului rmne un deziderat care nu-i gsete materializarea n cuibul familiei. Protecia termic i umiditatea. Variaiile mari de temperatur de la zi la noapte impun o protecie termic suplimentar pentru pstrarea cldurii mai ales n spaiul ocupat de zona cuibului unde temperatura generat de albine pentru creterea puietului este de aprox.+34+35C. Umiditatea excesiv este duntoare determinnd sau favoriznd apariia mucegaiului, degradarea psturii i alte necazuri. .Apicultorii cu experien tiu s alterneze lrgirea cuibului cu strmtorarea lui, utiliznd rame bune de ouat concomitent cu o manier de lucru cu cuibul strns. Aceasta nseamn practic c lrgirea periodic nu se face mai 24

mult dect permite o bun acoperire cu albine a tuturor ramelor ce compun cuibul limitat de diafragm. Actiuni specifice: n stupin Revizia sumar de primavar .Este o lucrare care se poate efectua n zile calde, calme i nsorite n care temperatura se ridic peste 12-13C. Practic este vorba despre un control oarecum superficial constnd uneori numai n observarea de sus a cuibului privind leaturile superioare ale ramelor sau extrgnd o ram din centru. Dac se constat c exist puiet cpcit de albine lucrtoare, ou corect depuse de matc i puiet necpcit de vrste diferite este un prim semn care d certitudinea c activitatea din stup se nscrie n parametrii de normalitate. .Firete apreciem tot sumar dac exist hran suficient, de calitate i accesibil albinelor. n cazul absenei sau insuficienei hranei se intervine cu hrniri sub form de sirop de zahr 1:1 sau, mai bine, cu faguri cu miere de la rezerv, descpcind periodic cte 1 dm2. .Turtele din miere i polen sunt ndeobte recomandate - ca hran de completare i/sau stimulare ca i siropul numai dac albinele zboar sau au efectuat anterior cel puin un zbor de curire. .Fr a se desface cuibul prea mult, pentru a se evita pierderile de cldur, din partea dinspre diafragm se scot fagurii golii de miere sau cu miere puin i se apropie de zona puietului fagurii mai plini cu miere i pstur de la marginea cuibului, n lipsa acestora, se introduc faguri cu miere din rezerv. .Fagurii goi care se scot din cuib, plini cu albine att la suprafa ct i n celule nu se scutur, pentru a nu se provoca pierderi de albine i chiar i a mtcii n cazul n care aceasta este ascuns n masa de albine, ci se aeaz cu grij mai spre marginea cuibului, de unde albinele, datorit temperaturii ridicate din cuib, se vor retrage ncet spre zona puietului. .n lipsa fagurilor cu hran n rezerv, se aeaz deasupra zonei cu puiet pungi de plastic cu erbet de zahr sau cu past de zahr pudr amestecat cu miere (80/20%). Pentru completarea rezervelor de pstur, pn la apariia polenului n natur, e bine s se administreze turtite de polen amestecat cu puin miere, astfel nct s fac o mas compact, cte 100-150 g; nu se dau cantiti mai mari. pentru a se evita pierderile inutile i alterarea lor, n cazul n care turtiele sunt consumate mai ncet, n lipsa polenului se vor folosi nlocuitori de polen, cum sunt laptele praf degresat, drojdia de bere uscat i fina de soia mcinat foarte fin. La fel ca i n cazul polenului, acestea se amestec cu o cantitate mic de miere i se administreaz n turtie de circa 100-150 g. .Se va evita introducerea n stupi n scopul asigurrii rezervelor de hran a fagurilor cu miere cristalizat i eventual se vor scoate din stupi fagurii cu asemenea miere, nlocuindu-se cu faguri cu miere lichid, n aceast perioad albinele dizolv cu greu cristalele de miere, consumnd doar mierea lichefiat din jurul lor i aruncnd de regul, cristalele de miere pe fundul stupului, n plus. consumul unui asemenea sortiment de miere provoac de multe ori diaree la albine, mai ales n cazurile n care acestea nu au efectuat un zbor de curire de mai mult timp .Fagurii cu miere cristalizat pot fi dai n consum mai trziu, n perioada activ, descpcind-se cte o poriune redus i udai bine cu ap cldu i pui dup diafragm ca hran stimulent n perioadele de dezvoltare lipsite de cules din primvar sau din toamn. .Unii autori recomand n scopul completrii rezervelor de hran administrarea de sirop de zahr sau chiar de zahr tos umectat. Dac siropul de zahr dat n fagurii amplasai n cuib ct mai aproape de zona puietului, mai poate fi acceptat, dei prin aceasta se mrete gradul de umiditate n stup, cu toate consecinele negative artate, zahrul tos este total contraindicat din aceleai motive artate n cazul folosirii mierii cristalizate, n plus, hrana administrat n aceast perioad trebuie s fie n contact direct cu ghemul de albine, albinele ieite n afara acestuia putnd amori pe leaturi, faguri sau hrnitoare datorit temperaturii sczute din afara ghemului. .Deosebit de important n aceast perioad este combaterea umezelii i a mucegaiurilor din stupi, acolo unde este cazul. Pentru aceasta, fundurile stupilor se cur, iar acolo unde umezeala este prea mare sau dac fundurile sunt deteriorate acestea se nlocuiesc cu altele uscate i dezinfectate. De asemenea, n caz de mare necesitate se efectueaz transvazarea cuiburilor n corpuri (stupi) noi. .Umiditatea ridicat reduce puternic n aceast perioad capacitatea albinelor de meninere a unei temperaturi normale n cuib, influennd negativ ponta mtcilor i sporete gradul de uzur al albinelor i aa slbite n urma 25

trecerii peste perioada de iernare, grbindu-le sfritul. Un rol tot att de nefast l are umiditatea ridicat n creterea gradului de dezvoltare al bolilor i n special n cel al nosemei care, n cazul familiilor slabe i puternic infestate, poate avea un efect fatal. .Dac materialele care asigur protecia termic (saltelue sau alte materialelor izolatoare) sunt umede se usuc la soare ori vor fi nlocuite cu altele uscate. .Dac exist posibilitatea, fundurile stupilor multietajai vor fi nlocuite sau obligatoriu vor fi curate de resturile acumulate. Observnd atent aceste resturi care n general sunt formate din rmie de cear i albine moarte putem deduce dac iernarea a decurs bine sau ru. .Prin cernere se separ din masa de resturi dou componente: 1) albine moarte care se ard i 2) ceara care se topete. Revizia general sau de fond .Numai n zile nsorite cu temperaturi de peste + 14C se poate efectua acest control notnd n carnetul de stupin constatri legate de: puterea familiei exprimat n numr de rame bine ocupate cu albine; cantitatea de hran n kg miere i/sau pstur; rame parial ocupate cu puiet de diferite vrste; prezena mtcii, starea de sntate. n funcie de constatrile ocazionate de acest control - de care nu trebuie s scape nici o familie - se vor institui difereniat lucrrile obligatorii n conformitate cu realitatea vzut i notat. De exemplu: familiile orfane vor primi o matc de la rezerv ori se vor unifica cu alte familii, familiile excesiv de slbite vor fi unificate, cele lipsite de hran, cu hran insuficient sau de calitate necorespunztoare vor fi ajutate de urgen procednd la aa-numitele hrniri de necesitate. Ce dm albinelor nfometate sau n pericol de nfometare? Simplu; faguri cu miere descpcit sau sirop de zahr 1:1, rame cu pstur sau chiar turte din miere, zahr i polen. .n cuib se las doar fagurii cu hran i puiet bine acoperii de albine, astfel nct acesta s fie ct mai bine strmtorat cu putin. Trebuie avut n vedere c n aceast perioad dei a nceput apariia albinelor tinere, schimbul de generaii se face nc destul de ncet, mortalitatea albinelor de iarn prevalnd apariia albinelor tinere; i deci puterea familiei fiind nc n descretere. .Dac apicultorul debutant sau nceptor nu tie cum s procedeze n cazul unor situaii anormale el poate consulta orice manual de apicultur, colecia revistelor de specialitate sau poate apela la un apicultor consacrat, cu experien care, fr ndoial i va da ndrumrile concrete pentru fiecare situaie n parte. l Mrirea vitezei de ouat a mtcilor i stimularea creterii puietului se face letimediat ce timpul se nclzete prin hrniri de stimulare cu sirop de zahr n proporie de 1/1 (1 parte zahr la 1 parte ap administrat cldu n porii mici,la nceput n porii mici de 150 - 250ml i pe msur ce timpul se nclzete i n funcie de puterea familiilor, n porii mai mari de 300-500ml periodic i succesiv la 1 sau 2 zile n funcie de rapiditatea cu care albinele l prelucreaz i hrnitorul se golete. Acesta este procedeul cel mai simplu. Un procedeu mai complex i mai complet este cel prin care la hrnirile de stimulare albinele se furajeaz cu turte din miere, zahr i polen aezate pe leaturile superioare ale ramelor, deasupra cuibului. Se instaleaz cntarul de control pe care se aeaz cea mai puternica familie de albine din stupina i se ncepe nregistrarea n carnetul de stupin a observaiilor meteorologice, fenologice, precum i a evoluiei cntarului de control. Aceste observaii i nregistrri se execut pe ntreaga perioad a sezonului apicol activ,pentru a cunoate potenialul melifer al zonei n care se practic stupritul. Pentru ajutorarea creterii de puiet i evitarea pierderii albinelor zburtoare care asigur apa necesar creterii puietului, n perioadele cu temperatur mai ridicat se asigur albinelor apa necesar, prin montarea de adptoare n locurile nsorite din stupin n care se pun ap cldu cu sare (5 g/l). Este o msur binevenit menit a satisface necesarul de ap consumat pentru creterea puietului. Nu e ru s se pun n adptoare, pentru dezinfecie, i ap n care s-a dizolvat 0,5-1% hipermanganat de potasiu sau albastru de metil. Se continu stimularea i supravegherea zborului general de curire; Toi apicultorii tiu c stimularea i supravegherea zborului de curire este o lucrare uoar, chiar plcut (doar nu degeaba se spune: "ochiul stpnului ngra vita" cu efect benefic n familiile care efectueaz aceste zboruri. Un zbor vioi, intens i de durat n atmosfera nclzit de razele soarelui este o imagine reconfortant pentru oricare privitor. 26

Se va avea grij s se asigure stupului o nclinare spre nainte de 6-8 (dac nu s-a procedat astfel n toamn, la pregtirea familiilor pentru iernat). n felul acesta albinele ndeprteaz mai uor cadavrele albinelor moarte i alte gunoaie care apar n aceast perioad pe fundul stupilor. De altfel, s-a considerat n mod experimental (Escov) c la stupii astfel nclinai are loc o mai bun aerare (ventilaie) a cuibului, familiile respective iernnd n condiii mai bune. Nu e ru ca tot acum s se refac, s se curee, aa-numita oglind a stupului" n faa acestuia, n acest mod putndu-se urmri mai uor gunoaiele (resturile) aruncate afar de albine i dndu-se n acelai timp un aspect mai curat i plcut stupinei. De asemenea, se ndeprteaz din cuiburi fagurii puternic murdrii de pete de diaree, chiar dac sunt ocupai cu cantiti mici de puiet. n cazul n care pe asemenea faguri sunt cantiti mai mari de puiet, se cur petele de diaree prin rzuire urmnd ca, mai trziu, dup ieirea puietului, fagurii respectivi s fie scoi i dai la topit. n funcie de evoluia vremii e de preferat s se menin gratiile mpotriva oarecilor la urdiniuri, tocmai pentru c n aceast perioad oarecii devin mai activi, i caut locuri izolate i clduroase pentru a-i face cuiburile n care s nasc puii. Cu toate c albinele nu mai au ghemurile att de compacte ca n timpul iernii, oarecii circul nestingherii prin prile laterale ale cuibului i mai ales n spaiul din spatele diafragmei i deasupra podiorului, unde-i fac de regul cuiburile, deranjnd albinele prin foiala lor i mai ales prin mirosul pe care-l degaj ei i excrementele lor. n cazul familiilor orfane, care n timpul iernii i-au pierdut mtcile dintr-o cauz oarecare, acestora li se d o matc din nucleele de rezerv, iar n lips, se unesc cu alte familii mai slabe din stupin. Unificarea se face prin simpla transvazare a cuibului familiei orfane lng cuibul familiei cu matc. Izolarea mtcii nu este obligatorie, n aceast perioada mtcile fiind acceptate uor de albinele strine. Pericolul apare doar n cazul n care n familia orfan au aprut albine outoare. situaie care se recunoate prin prezena de puiet bombat sau de ou depuse neregulat pe pereii celulelor sau mai multe ou ntr-o celul, n asemenea cazuri izolarea mtcii fiind obligatorie. Formarea familiilor temporare sau ajuttoare cu mtcile de rezerv iernate n afara ghemului, n camere. Aprecierea rezistenei la iernare a grupei familiilor de prsil . Cele mai rezistente familii, cu consum de hran i mortalitate mic sunt selecionate. Diagnostic i tratament n caz de boal n stupin. .La apariia semnelor certe sau suspiciunilor de boal se va solicita medicului veterinar de teren sau de laborator diagnosticarea bolii sau bolilor. Acesta va indica tratamentul care trebuie obligatoriu urmat ntocmai altfel boala sau bolile se vor acutiza i extinde determinnd pagube n efectiv de cele mai multe ori irecuperabile. Principala boal de primvar este nosemoza. Netratat duce la depopularea, la slbirea familiilor de albine. Tratamentul se face n principal cu Fumidil-B conform prospectului. Pentru combaterea nosemei, n afara msurilor de reducere a gradului de umiditate n stupi, e bine ca hrana (erbetul sau siropul) dat s se prepare pe baz de ceaiuri cu efect antinosematos - preparate din suntoare, glbenele, izm, mueel, coada oricelului i s se administreze dozele necesare de medicament. .Deosebit de eficient n combaterea nosemozei este extractul de ceap. Sucul de ceap se adaug n siropurile preparate pe baz de ceaiuri. Este o metod ecologic de prevenire/tratare a nosemozei. .Administrarea streptomicinei pentru o aa-zis stimulare sau n tratamente este cu desvrire interzis. .n general, se folosete orice moment prielnic oferit de vreme pentru efectuarea lucrrilor amintite, n aa fel nct familiile de albine s se dezvolte normal i s ias fr pierderi din iarn. n atelierul stupinei Curirea, dezinfecia, repararea, recondiionarea,vopsirea utilajelor de care va fi nevoie n sezonul activ care se apropie (centrifuge, bidoane, tvi de descpcit, stupi, elemente de stupi .a.). Dezinfectarea stupilor i a materialelor ce urmeaz a fi folosite n continuare este obligatorie mcar prin curarea (rcirea) crescturilor de cear, a depunerilor de propolis, a petelor de diaree, mucegaiului etc. cu ajutorul dlii apicole sau a unui paclu, urmat de splarea n ap fierbinte cu sod i spun de rufe, dup care materialele se limpezesc n ap curat i se usuc bine. i mai bine este dac aceast lucrare este urmat de o flambare atent cu lampa de benzin sau cu un arztor de aragaz. O metod eficient de dezinfecie este i pulverizarea cu spirt a stupului, n strat subire,dup ce acesta a fost n prealabil curat de cear i propolis, i aprinderea spirtului. Spirtul va arde, fr a lsa cenu ori 27

mirosuri neplcute i va dezinfecta eficient suprafaa de lemn a stupului. Pentru a stinge focul e necesar doar s se nchid capacul stupului. Spirtul este extrem de inflamabil. Deci, atenie la normele de protecie a muncii i de prevenire a incendiilor! ncheierea, nsrmarea i lipirea foilor de faguri artificiali care vor ntregi echipamentul de faguri noi destinat nlocuirii anuale a cel puin 1/3 (o treime) din totalitatea zestrei de faguri a stupinei. Se verific i se pun la punct materialele i utilajele folosite la creterea mtcilor, colectarea de polen, de venin, producerea de miere n seciuni etc. Organizatorice: Procurarea de material sditor i plantarea de arbori i arbuti nectaro-poliniferi, nsmnri de amestecuri furajero-melifere (facelia cu borceag i altele). Asigurarea mijloacelor de transport pentru deplasarea la pastoral. Controlul rezultatelor iernrii; analiza situaiei stupinei, a modului n care au iernat familiile de albine cu scopul de a cunoate eventualele cauze ce au determinat o iernare necorespunztoare i luarea de msuri pentru eliminarea n viitor a deficienelor constatate. Nu uitai . Contribuii la meninerea puterii familiilor i la ntrirea rapid a lor prin : 1.mpachetarea suplimentar a cuibului; 2.hrnirea suplimentar a familiilor lipsite de rezerve de pstur, cu turte de polen ; 3.hrnirea stimulent cu turte de past de zahr. n stupinele mari, spre sfritul lunii hrnirea suplimentar se face cu zahr tos, administrat odat la 10 zile n hrnitoarea - ram, aezate lng ultimul fagure ocupat cu albine. . Asigurai accesul razelor solare pe vatra stupinii n tot cursul zilei. Prin aceast msur activizai familiile de albine i micorai din consumul de hran destinat producerii de cldur n cuib. .Ce minunat ar fi pentru albine i pentru apicultor dac stupina lui s-ar gsi nconjurat n martie de toate plantele enumerate mai sus! De aceea, n manualele de apicultur, se recomand ca vatra de iernare s fie situata ntr-o zon care, primvara devreme, vegetaia s ofere surse de nectar i polen ce asigur o accelerare a dezvoltrii familiilor de albine. Cine poate s i transporte stupii ntr-un areal n care cel puin o parte dintre aceste specii ocup un segment important din suprafaa cercului cu o raz de 3-3,5 km (raza economic de zbor a albinelor) este un om fericit n martie i mai apoi. Cine nu, va trebui s respecte ct mai ndeaproape recomandrile efectund toate lucrrile enumerate sub titlul Aciuni specifice. S ateptm cu speran i ncredere primvara! S ne bucurm de venirea ei!

aprilie
Dei temperatura crete, n decursul lunii aprilie pot surveni perioade reci, cu ploi sau chiar cu fulguieli scurte de zpad n unele zone ale rii. Odat cu mrirea zilei, temperatura crete i apar primele flori. Familiile de albine i ncep activitatea din afara stupului. Pentru ele, ncepe un nou sezon, de formare a rezervelor de hran, de nmulire. .Creterea duratei zilei-lumin, nflorirea masiv i continu a pomilor fructiferi, a plantelor de pdure, a slciilor, zlogului etc. precum i a unor culturi agricole ca mutarul i rapia de toamn, creeaz albinelor condiii optime de activitate i de dezvoltare a puterii familiilor. Acum are loc nlocuirea total a albinei de iarn cu albine tinere, crescute n cantiti din ce n ce mai mari. Tocmai n acest scop, pe tot decursul lunii aprilie lucrrile vor fi ndreptate spre asigurarea n principal a spaiului necesar creterii de noi generaii de albine, a completrii cantitilor de hran i a izolrii termice n condiii optime a cuibului. .nc din ianuarie-februarie, matca a declanat ouatul, la nceput pe suprafee ale fagurelui din centrul ghemului de iernare mici de 0-2 dm2, apoi din ce n ce mai mult, pe poriuni mai mari. Noile albine eclozionate vor ngriji generaiile urmtoare. Sunt albine doici diferite de cele de iernare, fr rezerve n corpul gras. n familie raportul dintre albinele de iernare i cele nou aprute, se va schimba n fiecare zi, n favoarea albinelor tinere. Este momentul cnd albinele mbtrnite, de iarn, datorit uzurii, vor muri, lsnd locul noii generaii. Acesta este 28

momentul cel mai dificil n familia de albine, fenomen observat de obicei n a doua jumtate a lunii. Factorii care influeneaz depirea cu succes a pragului, sunt n principal: cantitatea i calitatea hranei din stup (miere, pstura) Influeneaz n primul rnd calitatea albinelor de iernare ca i a celor de primvar mai ales prin dezvoltarea glandelor hipofaringiene ale acestora, glande cu rol foarte important n producerea lptiorului de matca. Aceste albine au un dublu rol: acela de alimentare a mtcii cu hran de calitate, pentru forarea pontei (accelerarea depunerii de oua) precum i luarea n cretere a oulor depuse de mtci. Albinele prost hrnite sau cu hran de slab calitate nu vor lua n cretere larvele determinnd scderea proporiei de albine tinere fa de cele btrne sau mbtrnite. existena unor culesuri slabe, sau practicarea hrnirilor stimulative. calitatea mtcii (matc tnr i prolific sau matc btrn, epuizata, cu defecte fizice). Influeneaz de asemenea ritmul ouatului. Schimbarea la doi ani a mtcilor poate reduce mult, "cderea" mtcilor n primavar atunci cnd familia are mare nevoie de o matc bun. pstrarea cldurii necesare n cuib. Rmne, ca i iarna, o grij principal a apicultorului. n primvar, n plin perioad de dezvoltare a familiilor de albine, cnd n stup exista rezerve de hran, matca i intensific n fiecare zi ponta. Spaiul existent este mare acum (celule golite de miere, rame n excedent). Ca urmare familia se extinde pe toate ramele, nereuind s nclzeasc tot puietul existent. Apariia unor zile capricioase, cu temperaturi sczute, n unele zone chiar lapovi, poate duce la reformarea ghemului i prsirea puietului ceea ce determin compromiterea lui. De aceea ca lucrare principal apicultorul trebuie s lucreze "cu un cuib strns" adic eliminnd ramele excedentare, astfel nct albinele s acopere bine fagurii ramai n stup. Procednd astfel cldura va fi asigurat la un nivel corespunztor. .Semnul egal ntre albinele btrne, epuizate i care si-au ncheiat menirea i cele tinere se nregistreaz mai devreme sau mai trziu n funcie de civa factori frenatori sau propulsatori cum sunt: mersul (sau starea) vremii (condiii meteo); surse de cules de la vegetaia nectaro-polenifer; puterea familiei la intrarea i ieirea din iarn; starea de sntate; valoarea - respectiv prolificitatea -mtcii; hrnirile anterioare de completare a rezervelor de hran i mai ales cele actuale de stimulare a dezvoltrii, protecia termic a stupilor (mai sunt zile i mai ales nopi reci). . Armonizarea acestor factori ntr-o stupin este un caz fericit care se poate ntmpla sau nu. De aceea grija principal a apicultorului este s ndeplineasc la timp, corect i cu profesionalism toate aciunile menite mputernicirii rapide a fiecrei familii de albine. .De ce este nevoie de creterea puternic i rapid a numrului de albine n fiecare familie? Foarte simplu: pentru c la primul mare cules de producie caracterizat prin intensitate i scurtime n timp (10-12 zile la salcm), numrul mare de albine culegtoare va asigura, aa cum se zicea i nc se mai zice: " Valorificarea superioara a culesului ". Mai corect ar fi s spunem: optimizarea culesului nelegnd prin aceasta realizarea unui optim economic. Acest optim definete capacitatea fiecrei uniti biologice de producie stupul cu albine i n final stupina - de a aduna o cantitate de miere, respectiv recolta a crei valoare s acopere i s depeasc ct mai mult cheltuielile ocazionate de creterea, ntreinerea albinelor (biostimulatori, rame, faguri artificiali, medicamente, amortizri de utilaje), costurile transportului n pastoral ca i a forei de munc, taxele i alte pli efective fcute de proprietarul stupinei. Oricine se ocup de albine constat c apicultura cost i costurile cresc pe zi ce trece datorit inflaiei. . Toi autorii de manuale apicole ca i apicultorii profesioniti recomand hrnirile de stimulare n primvar tocmai n ideea optimizrii culesului care n ultima instant nu nseamn altceva dect o recolta mare = profit mare. Apicultorii tiu ca mierea de salcm este o miere superioar, mult apreciat la consumul intern i mai ales la export, deci bine pltit. De multe ori livrarea de ctre productor a unei cantiti de miere superioar de salcm este condiionat de achiziia de ctre cumprtor i a altor sorturi de miere, mai puin solicitat, n cadrul a ceea ce numim vnzarea "n palet" a unor cantiti mai mari de miere variat sortimental. .Dac din punct de vedere biologic, fiziologic i economic suntem lmurii s vedem care sunt

29

Aciunile specifice n stupin Revizia sumar de primvar, revizia general sau de fond, diagnosticul i tratamentul n caz de boal n stupin sunt lucrri nirate i descrise ntr-o derulare logic i necesar. .Nici un apicultor nu trebuie s uite c dac n luna trecut (martie) nu a efectuat lucrrile obligatorii din cauza vremii nefavorabile n cel mai fericit caz sau din netiin, neglijen sau nepsare - n cel mai nefericit caz - acum este momentul s lucreze bine i repede n stupin. .Pentru aceasta, odat cu creterea temperaturii peste 15-16C, va executa revizia de fond a familiilor de albine cu care ocazie se stabilete puterea familiei - n intervale sau cantitativ (un interval de albine egal 200 g albina pe rama ME sau 300 g pe rama Dadant), cantitatea i calitatea puietului (n rame ocupate de puiet) i cantitatea de hran rmas n cuib dup terminarea perioadei de iernare. .Cantitatea puietului i modul (aspectul) su de amplasare determin calitatea lui. Depunerea compact i n cantitate mare (2-3 faguri de puiet la 5-6 intervale albin indic o matc de calitate, prolific, sntoas. Puietul puin, mprtiat, cu celule goale n cuprinsul lui, arata o matc uzat, cu defecte, care va trebui s fie nlocuit. Cu aceast ocazie se scot, sau se trec dup diafragm fagurii goi, cei cu defecte, cu multe celule de trntori, precum i fagurii albi care, n perioada de primvar, sunt acceptai mai greu de mtci pentru creterea puietului i care, n acelai timp, menin n cuib o zon care se nclzete mai greu din cauza coeficientului termic mai redus. .Pentru mrirea suprafeei de puiet fagurii cu resturi de miere aezai dup diafragm i chiar cei rmai n cuib se descpcesc. .Ct privete creterea puietului, la nceput, pn ce puietul ocupa bine 3-4 faguri n centrul cuibului, acesta se menine ct mai strns, astfel nct puietul s fie depus ct mai compact, albina ocupnd complet intervalele dintre faguri. Cuibul se menine n acest mod pn ce puietul se extinde pn la fagurii laterali, iar albina trece ziua i pe fagurii de dup diafragm. Din acest moment, o dat la 6-7 zile se introduce la marginea puietului cte un fagure bun de ouat, mai nchis la culoare (lucrarea se numete lrgirea cuibului), iar dup ce puietul se extinde pe 5-6 faguri, fagurele respectiv se poate introduce ntre ultimii doi faguri cu puiet, din partea dinspre diafragm, care de obicei este ndreptat spre sud (lucrare denumit spargerea cuibului). Fagurele nou introdus, poate fi uscat sau puin stropit cu ap cldu sau cu sirop slab de zahr, n ultimul caz trebuiesc luate msuri atente de prevenire a furtiagului. Se lucreaz repede i precis, nu se ine cuibul deschis timp ndelungat, nu se las fagurii cu miere sau cu sirop ntre stupi. La apariia furtiagului se ntrerupe imediat administrarea de sirop i se nchide stupul, se reduce deschiderea urdiniului, i eventual se umezesc stupii cu petrol, motorin etc. pentru alungarea albinelor hoae, se pun tvi cu materiale fumigene n faa urdiniurilor. .Aceast schem de dezvoltare a cuibului se folosete indiferent de tipul stupului, chiar i la cei multietajai, n cazul n care au ieit din iarn cu mai puin de 6-7 intervale de albine, n plus, acetia pot fi lsai pentru prima perioad doar pe un corp, sau n cazul n care au iernat pe dou corpuri, ntre acestea s se introduc o folie din plastic sau din carton asfaltat, cu o fant de 1/20 cm nspre peretele din fa, pentru trecerea albinelor, n acest mod strmtorarea este mai puternic i pstrarea regimului termic mai sigur. .Dac stupii ME au iernat doar pe un corp, sau li s-a redus un corp n primvar pentru a se realiza un regim termic mai bun n cuib (la familiile slabe), i a fost lsat doar corpul n care se afla cuibul familiei de albine, n momentul n care albina ocup bine 8-9 intervale i exist 6-7 faguri cu puiet, se monteaz (ataeaz i cel de al doilea corp. Acesta se aeaz pentru nceput, sub corpul ocupat de cuib, unde se menine pn cnd n corpul de sus puietul va ocupa 8 faguri, fapt care va obliga matca s coboare n corpul de jos unde va ncepe s depun ou pe 2-3 faguri centrali iar intervalele corpului respectiv vor fi ocupate mcar pe jumtate de albine. n acel moment se face inversarea corpurilor, n continuare lucrndu-se nu cu rama, ci doar cu corpul. .Pentru o mai buna amorsare a creterii de puiet n corpul pus deasupra, n acesta se poate introduce un fagure cu puiet necpcit scos din primul corp, n locul lui introducndu-se un fagure bun de ouat sau o ram cu fagure artificial, puietul introducndu-se ntre fagurii n care matca a depus deja ou. n corpul aezat deasupra, dac n natur exist un oarecare cules de ntreinere, se mai pot introduce n locul fagurilor goi, 1-2 rame cu faguri artificiali,, cu care se ncadreaz (intercaleaz fagurii cu ou sau cu puiet. n perioadele cu cules abundent i mai ales dac albinele beneficiaz de cules de la vreun masiv melifer (rapi, mutar, ctin etc.) se pot introduce la 30

cldit rame cu faguri artificiali, amplasai la marginea cuibului lng ultima ram de puiet. Aceti faguri pot fi lsai n locul respectiv pn ce sunt cldii complet sau pot fi nlocuii cu ali faguri artificiali doar dup ce celulele au fost trase numai pe jumtate din nlime, fagurii urmnd a fi terminai de crescut la culesul urmtor, mai intens (salcm). Cea de a doua variant este de preferat, n acest mod putem realiza nceperea cldirii la mai muli faguri, i nu vom tine ocupat locul respectiv cu un fagure alb n care, de regul, n aceast perioad, albinele nu depun nimic, n plus I pot strica cldind n unele cazuri celule de trntor. .n situaia n care se observ tendina depunerii de puiet de trntor, mai ales la familiile cu mtci mai btrne, se va introduce la marginea cuibului o ram goal, eventual nsrmat (rama clditoare) n care albinele vor trage faguri naturali cu celule de trntori, faguri care pot fi recoltai periodic, pe msura ce sunt terminai de crescut, uneori n celule existnd chiar i ou sau puiet tnr de trntori. n general, n aceast perioad exist un cules de ntreinere, uneori chiar mai intens, de nectar, ct i un aport destul de mare de polen care, n unele cazuri, poate bloca fagurii destinai creterii de puiet. n acest caz fagurii destinai creterii puietului , blocai cu pstur, trebuie s fie scoi din cuib i nlocuii cu ali faguri goi, buni de ouat, de preferat cu coroane de 0,4-0,5 kg miere. Pot apare ns i perioade lipsite de cules, care influeneaz negativ desfurarea normal a creterii puietului. Pentru remedierea acestei situaii, n vederea asigurrii hranei hidrocarbonate necesare (miere) se vor face hrniri stimulente. Furajarea albinelor n scop de stimulare, amplificare i accelerare a dezvoltrii este esenial. .Hrnirile stimulative de primvar se fac cu sirop de zahar sau miere (apa + zahr = 1:1 - 1 parte ap la 1 parte zahr -) n cantiti mici, administrate periodic i repetat la un interval de 3-4 zile, n funcie de puterea familiilor i de capacitatea lor de prelucrare a siropului. .Administrarea n hrnitoare a poriilor mici de sirop din zahr cldu creeaz o senzaie de cules care, bazat pe instinctul de acumulare, induce un plus de activiti: - la matc: mrirea numrului de ou depuse ntr-un interval de timp; - la albinele doici: contingente mai mari vor lua n cretere puiet mai mult, albinele care efectueaz alte munci n stup, n faguri i chiar n afara stupului vor fi mai zorite. .O metoda eficient i cu un volum necesar mai mic de munc, este administrarea n hrnitoare de zahr tos puin umectat. Astfel administrat, folosirea zaharului este permanent, crend senzaia de cules, i de lung durat i, n plus, nu provoac furtiag. Poate fi folosit ns doar atunci cnd temperatura exterioar a atins cel puin 16-18C. ntruct primvara se pot manifesta semnele clinice ale nosemozei (pete de diaree, albine bolnave) mpotriva acestei boli preparatul FUMIDIL B administrat conform prospectului, sau ceaiuri preparate din mai multe plante medicinale: suntoare (Hypericum perforatum), flori de coada oricelului (Achilia millefolium), frunze de ment (Mentha p/per/ta), flori de mueel (Matricaria chamomilla), frunze i flori de busuioc (Ocimum basilicum). .Infuzia se prepar astfel: cantitatea de plante uscate trebuie s fie de 20 g la un litru de ap (n total, nu de fiecare plant . Infuzia la nevoie se poate face din una, dou, trei sau toate plantele indicate, luate n pri egale. Plantele mrunite se pun ntr-un vas emailat peste care se toarn o cantitate mic de ap rece ca s se mbibe, n alt vas se fierbe apa care se toarn fierbinte peste plantele din vasul n care s-au mbibat cu ap rece. Vasul cu plante i apa fierbinte se las 5 minute la foc mic, fr s fiarb. Dup ce se stinge focul se acoper vasul i se las timp de 30 de minute pentru a se produce extracia principiilor active. Se strecoar i cu aceasta infuzie (ceai) se prepara siropul. La 1 litru ceai se adaug 1 kg zahr i zeama stoars de la o jumtate de lmie. Se administreaz porii de cte 250-500 ml (0,25-0,5 l) n funcie de puterea familiei, de patru ori la interval de 5 zile. .n cazul afectrii stupinei de nosemoz - diagnosticat pe baza semnelor clinice (pete de diaree, albine cu abdomenul destins, flasc, ce se deplaseaz greu i sunt incapabile de zbor) corelate obligatoriu cu examenele de laborator - stupina va fi igienizat prin ndeprtarea fagurilor vechi sau cu pete de diaree. Familiile de albine vor fi mutate n stupi dezinfectai prin splare cu apa i sod de rufe (carbonat de sodiu) 50 g la litru de ap cald. .n nici un caz acum n siropuri sau mai devreme n paste, erbet ori zahar candi nu se vor introduce n compoziie streptomicin ori alte antibiotice. Utilizarea streptomicinei n tratamente cu scop preventiv sau curativ este cu desvrire interzis. Mierea cu urme de streptomicina este refuzat la cumprare. .n cazul apariiei de larve bolnave de puiet vros sau loc se iau imediat msuri de tratament. Cnd infectarea cu loc cuprinde mai multe celule pe acelai fagure, e de preferat ca fagurele respectiv s fie scos la reform i topit, 31

indiferent de cantitatea de puiet i de miere pe care o conine. .De asemenea, se aplica tratamentul contra varroozei. Este bine ca tot acum s se treac (transvazeze) familiile de albine n stupi curai, fr defecte i dezinfectai, transvazarea fcndu-se mai uor dat fiind puterea redus a familiilor de albine, cu aceeai ocazie rezolvndu-se i pregtirile stupilor n vederea unor eventuale deplasri ulterioare n stuprit pastoral. Tot n aceast perioad, este bine s se monteze colectoarele de polen, att pentru evitarea blocrii cuibului cu polen ct i n vederea asigurrii unor rezerve de polen necesare n perioadele lipsite de polen sau pur i simplu n scopuri comerciale. Se execut de asemenea ntrirea familiilor foarte slabe prin introducerea de puiet cpcit ct mai aproape de eclozionare, luat de la familiile puternice i introdus n familiile foarte slabe, cu anse puine de supravieuire prin fore proprii. De remarcat c merit a fi ntrite doar acele familii care au mtci tinere valoroase - de regul roi formai n anul anterior i care, din anumite motive au ieit din iarn foarte slbite. Cele cu mtci btrne, defecte, sau afectate de diferite boli, mai bine se reformeaz i se refac n decursul sezonului activ. La introducerea puietului se va avea grij ca acesta s fie bine acoperit de albina familiei ajutate, altfel puietul neacoperit de albine poate rci i se pierde fr folos De aceea n asemenea familii se introduc fagurii cu puiet pe suprafee mai mici, scondu-se toi fagurii de prisos i izolndu-se cuibul ct mai bine din punct de vedere termic. .n vederea valorificrii optime a culesului de la salcm poate fi executat aa-numita uniformizare a puterii familiilor, scop n care se scot faguri cu puiet cpcit de la familiile foarte puternice (6-7 faguri cu puiet) i se introduc n familiile de putere medie (4-5 faguri cu puiet). n acest fel, familiile de putere medie ating mai repede o putere mai mare, stupina ajungnd la perioada de cules cu un efectiv mai mare de familii puternice, iar pe de alt parte se poate evita intrarea prematur a familiilor foarte puternice n frigurile roitului. n locul cedrii puietului cpcit se poate practica schimbul de faguri cu puiet, n locul fagurilor cu puiet cpcit din familiile foarte puternice introducndu-se faguri cu ou i larve tinere scoase din familiile de putere medie, care primesc puietul cpcit. .Acest mod de unificare (ntrire) nu are rost s se aplice la familiile mai slabe (2-3 rame cu puiet), care oricum nu se vor ntri prea mult pn la nflorirea salcmului, urmnd a se dezvolta n timpul acestuia i dup. n aceasta perioad albinele au tendina de a strnge cantiti mai mari de propolis cu care astup eventualele crpturi sau spaii goale dintre piesele stupului (rame. podior, urdini etc.), n scopul meninerii microclimatului optim creterii puietului. Aceast situaie trebuie folosit ct mai intens cu ocazia reviziilor periodice a strii familiilor, n vederea realizrii unor cantiti ct mai mari de propolis proaspt, de cea mai bun calitate att prin rzuirea direct cu ajutorul dlii apicole a pieselor stupului, ct i prin folosirea unor colectoare speciale de propolis (pnze, plase, grile etc.,). Se fac lucrri pregtitoare pentru creterea de mtci i producerea de roi. Se introduc faguri cu celule de trntori n familiile selecionate, se pregtesc leioarele cu botci, cutile de eclozionare, nucleele de mperechere etc. n atelierul stupinei Se topesc fagurii reformai, fagurii necorespunztori din cuib, crescturile i resturile de cear. Se trateaz fagurii depozitai, de rezerv, contra moliei cerii. Se condiioneaz polenul recoltat prin triere i uscare dup care se conserv prin tratare cu tetraclorur de carbon sau prin meninerea n congelator. Se nsrmeaz rame i se fixeaz fagurii artificiali. Plantarea arborilor i arbutilor meliferi i nsmnri de plante melifere; Organizatorice n cazul n care urmeaz ca stupina s se deplaseze n pastoral se pregtesc materialele necesare mpachetrii i transportrii stupilor, se ntocmesc i se obin vizele pe actele necesare efecturii acestei lucrri. Planul deplasrii n pastoral trebuia definitivat nc din timpul iernii. Daca nu s-a fcut atunci nu-i trziu nici acum. Trebuie stabilit precis: ci stupi vor fi transportai, n ce loc i pe ce vatr temporar vor fi rspndii. Pentru aceasta este nevoie de dou documente obligatorii: 1) Repartiia de stuprit pastoral vizat de organele locale Romsilva i 32

2) Certificatul sanitar-veterinar eliberat de medicul veterinar de la circumscripia veterinar de care aparine localitatea de unde se transport stupii, document prin care se atest starea de sntate a efectivului stupinei. .Firete ca nu vom deplasa la salcm (l, II i chiar III) dect familiile de albine puternice i sntoase adpostite n stupi integri (fr crpturi sau dezmembrri). Tijele i fluturaii de rigidizare (la stupii ME), sitele de ventilaie, mnerele, nchiztoarele de urdini - adic accesoriile cu care sunt dotate tipurile de stup ndeobte folosite - vor fi toate funcionale. .Corpurile de recolt (magazine sau caturi) echipate cu ramele cu faguri noi sau deschii la culoare, folosii la o singur recolt sau recent construii vor fi asigurai n totalitate. Se tie c fagurii vechi, maronii altereaz culoarea mierii de salcm la care indicele colorimetric constituie o restricie important i definitorie pentru calitate respectiv pentru preul de vnzare. Unii autori atrag atenia ca volumul de faguri scontai ca faguri de recolt trebuie s fie de 2-3 ori mai mare dect cei ocupai efectiv de mierea capacit care va reprezenta recolta propriuzis. De ce? Pentru c prelucrarea nectarului n timpul unui cules de mare intensitate i de scurt durat necesit un spaiu mare n care s-i gseasc loc abundena de nectar reprezentat de picturile care aduse i regurgitate de albine se preling pe pereii celulelor. Astfel nectarul pierde mai repede surplusul de ap ajungnd s conin pn la 18-20% ct trebuie s aib mierea maturat (de la 30-40% ct conine iniial nectarul florii de salcm). .Mierea n fguri (seciuni) este un sortiment foarte apreciat i bine pltit. Pentru obinerea ei vom asigura stupin cu stocul de rame echipate cu seciuni. n mijlocul de transport cu care se efectueaz deplasarea nu vom uita s punem cntarul de control. .Transportul stupilor pe drumurile publice n mijloace de transport obinuite (camioane, remorci sau platforme) ca i cu ajutorul unor mijloace de transport specializate este reglementat de acte normative care trebuiesc cunoscute i respectate. Altfel cei abilitai pot aplica amenzi, lucru pe care nu-l dorim nimnui. .Recunoaterea vetrelor temporare n masivele de salcm trebuie efectuat din timp iar transportul propriu-zis este recomandat a se face n timpul nopii. Deplasarea trebuie astfel organizat nct ea s decurg n sigurana, fr incidente. Aici este obligatoriu s avem n vedere rigidizarea stupilor nelegnd ca ntreaga unitate de ncrctur a mijlocului de transport este asigurat prin legarea corect cu frnghii, echiparea platformei cu obloane sau nltoare,mijloace de frnare i semnalizare care s funcioneze ireproabil. Asigurarea braelor de munc suplimentare; Asigurarea polenizrii livezilor de pomi roditori i a culturilor de rapi de toamn prin ncheierea contractelor de polenizare cu proprietarii de livezi. Nu uitai .n luna aprilie, obiectivul principal l constituie intensificarea la maximum a creterii de puiet, ntrirea familiilor n vederea folosirii culesurilor timpurii (salcm). Asigurai spaiul necesar pentru ouatul mtcilor, creterii de puiet i depozitarii nectarului i polenului adus n stup. Se va acorda o deosebit atenie ntririi familiilor ramase n urm, cu puiet luat din familiile foarte puternice. Se ia cel mult un fagure cu puiet cpcit la interval de 10 zile. Prin fagurii introdui n schimbul fagurilor cu puiet cpcit se ofer familiilor puternice spaiul necesar pentru creterea n continuare a puietului i astfel se previne apariia prematura a frigurilor roitului la familii puternice i se ntresc totodat familiile slabe. Familiile slabe se ntresc cu 2-3 faguri cu puiet dai odat. .Msurile artate se aplic numai n cazul familiilor sntoase i sunt contraindicate n cazul stupinelor infectate cu boli. .La apariia perioadelor lipsite de cules se recurge imediat la hrnirea suplimentar a familiilor - mijloc de meninere a puterii familiilor i ntrirea continu a lor. n concluzie: .Luna aprilie este o perioad de activitate deosebit de intens de care depinde dezvoltarea normal a familiilor de albine i rezultatele economice ale sezonului activ ce urmeaz. .Neefectuarea la timp a lucrrilor, executarea lor cu rabat la calitate n mod sigur se va reflecta negativ asupra recoltei stupinei, n special la culesul de la salcm ca i la celelalte culesuri de vara. .Dei culesul de la salcm se declaneaz abia luna viitoare, toate msurile pregtitoare, legate de tehnologia ntreinerii familiilor ca i aciunile organizatorice trebuie gndite i nfptuite din timp. Un plan realist, bine ntocmit care armonizeaz necesitile cu posibilitile garanteaz din start aciunii de stuprit pastoral ansele cele 33

mai bune de reuit. S ateptam cu ncredere culesul de la salcm i s fim bine pregtii pentru a-l valorifica la modul optim,deci profitabil!

mai
A cincia lun calendaristic "florar" se caracterizeaz printru-un climat schimbtor, dar i prin creterea temperaturii care trezete la via ntreaga natur ce apare decorat n zeci de culori. .Pe seama albinelor tinere crescute n lunile martie, aprilie i nceputul lunii mai, familiile de albine s-au dezvoltat i dispun de ntregul potenial productiv pentru valorificarea culesurilor din aceast perioad. .n luna mai, la nceputul ei sau ceva mai trziu, n toat ara nfloresc pdurile i plantaiile de salcmi care asigur familiilor de albine un bun cules de nectar i ca urmare realizarea unor importante producii de miere marf de cea mai bun calitate. Spre sfritul lunii, n a treia decad, i n cele dou luni urmtoare, la un moment dat dezvoltarea familiilor de albine se apropie foarte mult de punctul de dezvoltare maxim i uneori chiar atinge apogeul, dup primul mare cules al anului, cel de salcm; unele din ele, dac nu se iau msuri de prevenire, intr chiar i n frigurile roitului. .Principalele munci efectuate de albine: creterea puietului, secreia de cear i cldirea fagurilor, culesul de nectar i polen, prelucrarea nectarului, depozitarea mierii i psturii se petrec simultan i cu intensitate parc mereu sporit. De aceast realitate se poate convinge oricine - chiar fr a fi apicultor - privind acel permanent du-te-vino de la urdiniul stupului ntr-o zi cald i senin. .n majoritatea zonelor intensitatea creterii de puiet atinge nivelul maxim. Firete c i matca depune ou cu vitez accelerat. Mtcile prolifice depun peste 2.000 ou n timp de 24 de ore. Capacitatea mtcii de a depune ou trebuie s fie secondat de capacitatea albinelor de a crete un numr att de mare de ou.Matca tnr, de bun calitate poate ajunge la asemenea performane, dar o matc mbtrnit, cu defecte (aripi sau picioare rupte) nu poate asigura dezvoltarea necesar acestei perioade. De aceea n familiile cu mtci de acest fel se pot observa botei de salvare sau de schimbare linitit. .Odat depuse oule, albinele tinere (doici) vor trece la creterea puietului, prin depunerea lng ou a unei mici cantiti de lptior de matc amestecat cu miere. Pe zi ce trece aceast cantitate va fi din ce n ce mai mare, proporia ntre elementele care constituie hrana larvei fiind schimbat aproape n fiecare zi. O hran de bun calitate, cu un aport mare de proteine va fi garania unei generaii de puiet de bun calitate i n final asigur albine rezistente la uzura specific creterii puietului i culesurilor de nectar. .Pe lng hrana necesar, asigurarea temperaturii n cuib rmne un factor important de care depinde creterea unor generaii de albine de bun calitate. .Deschiznd stupul, scond i privind o ram micrile albinelor pot prea haotice i de neexplicat pentru un necunosctor.Dar un apicultor tie c n acel superorganism care este familia de albine totul este programat conform unei legi de fier ce definete acel determinism care guverneaz comportamentul individual respectiv biologia i fiziologia fiecrei albine, a mtcii, a trntorilor i totodat a ntregii colectiviti. Este de fapt vorba despre o minunat coeziune a unitii biologice care se comport ca un organism viu, eficient ca structur funcional, atingnd randamente de productivitate pe care inteligena managerial a omului nu a reuit s o proiecteze, s o articuleze i mai ales s o fac s funcioneze ntr-o structur vie. .Am conturat acest tablou pe care poate unii l vor considera pe nedrept idilic ntrebndu-se: la ce servete imaginea evocat mai nainte? Ei bine, ideea de la care am pornit vizeaz acum tocmai locul i rolul apicultorului n fenomenul apicol complex care este relaia om-albin-natur. Locul apicultorului n aceast lun este n stupin, rolul lui este ca prin tot ceea ce face corect i la timp s asigure desfurarea nestnjenit a tuturor activitilor din stupi, ba chiar - mai mult s amplifice i s accelereze ritmul desfurrilor din stup. Numai astfel finalul anunat i ateptat: miere mult i de calitate se va nfptui. Deci, care sunt Aciunile specifice n stupin 34

Avnd n vedere c n luna mai apare culesul principal la salcm unde familiile trebuie s ajung la o dezvoltare maxim este necesar ca n stupin s se acorde o mare atenie lucrrilor de stimulare a dezvoltrii acestora. nceputul lunii mai trebuie s gseasc familiile de albine n plin dezvoltare. Lrgirea cuibului este o aciune care se desfoar periodic la cteva zile. Lrgirea periodic a cuibului la nceput cu faguri crescui, buni pentru ouat este o operaiune care a fost declanat poate chiar din luna martie. Oricum, n aprilie a fost pe agenda de lucru ca urgena nr. 1. Asigurarea spaiului de ouat se face prin spargerea cuibului adic introducerea periodic a ramelor n mijlocul ramelor cu puiet. Pe msur ce aceste rame sunt umplute cu ou se vor introduce alte rame. De preferin ramele trebuie s fie de culoare mai nchis, din care au mai eclozionat i alte generaii de puiet. Dac iniial lrgirea s-a fcut lateral sau bilateral fa de centrul cuibului de acum se sparge cuibul, la mijloc, cu unul sau doi faguri introdui separat ntre dou rame cu puiet. Acolo unde puterea familiilor permite i n funcie de evoluia culesului de nectar i polen se pot introduce rame cu faguri artificiali la cldit, tot prin spargerea cuibului sau lateral de cuib. Fagurii artificiali utilizai la lrgirea cuibului se recomand a fi dai la crescut o dat cu nflorirea pomilor fructiferi (de obicei la data nfloririi cireului). Nu este indicat a se introduce mai multe rame o dat. Familiile slabe care, aa cum am mai spus-o, sunt un balast pentru stupin pot fi ajutate cu faguri cu puiet cpcit, gata de eclozionare ridicai din familiile foarte puternice sau puternice. Prin aceasta se previne la familiile donatoare intrarea n frigurile roitului. De asemenea familiile slabe se pot unifica. Este important s utilizm la nivel optim potenialul natural al albinelor de secreie a cerii - potenial puternic manifestat n aceast lun - pentru a asigura zestrea de faguri ai stupinei. nlocuirea anual a 2/3 sau chiar 1/2 din totalul fagurilor este o manier de lucru foarte bun prin care se evit perpetuarea unor ageni patogeni. Folosirea ramelor clditoare pe lng c aduce un plus de cear ajut la combaterea parazitului Varroa jobsconi prin recoltarea fagurilor din aceste rame, cu puiet de trntor cpcit. Echiparea cu magazine de recolt a stupilor verticali cu magazin sau cu corpuri a stupilor multietajai este o operaiune pregtitoare nainte de cules repetat dac este nevoie n timpul culesului. La stupii orizontali se adaug fagurii de strnsur sau, dac exist, magazinul, n toate cazurile fagurii destinai prelucrrii nectarului i depozitrii mierii vor fi deschii la culoare pentru a nu altera culoarea produsului. Pregtirea i derularea aciunilor de stuprit pastoral vizeaz cu precdere marele cules de la salcm. Operaiunile pregtitoare au fost descrise n calendarul pe aprilie. Ar mai fi de amintit c imediat dup identificarea vetrei temporare, transportul stupilor i rspndirea lor pe noul amplasament se va proceda la anunarea primriei din localitatea pe raza crora se afl stupina sau stupinele. Numai astfel, luate n eviden, familiile vor putea fi protejate n cazul aplicrii unor tratamente fitosanitare cu substane toxice pentru albine. Numai astfel eventualele pierderi consecutiv nerespectrii normelor de combatere a duntorilor din agricultur sau silvicultur vor putea fi revendicate n faa organelor abilitate s vegheze la respectarea prevederilor care reglementeaz activitatea de stuprit pastoral. .Pentru stimularea pontei, ct i cldirea ramelor se vor face hrniri stimulative cu sirop de zahr n proporie de zahr:ap -1:1. n nici un caz n sirop nu se va introduce streptomicin sau alte antibiotice. Orice fel de hrniri a familiilor de albine vor fi sistate cu cel puin 10 zile nainte de declanarea culesului. .n cursul acestei luni, n masivele de salcm din sudul rii (aa-numitul salcm 1) se produce nfloritul. Este unul dintre cele mai importante momente ale anului apicol. Dintre stupii rspndii pe vatr - cu 1-2 zile nainte de declanarea nfloritului - se alege unul de putere medie i se aeaz pe cntarul de control. Acesta va indica prin diferenele zilnice de greutate ct nectar aduc albinele n stup, mersul culesului care, ca orice fenomen natural are un nceput, un maxim, un declin i un sfrit. Muli apicultori practic pastoralul la salcm 1, 2 i chiar 3 ceea ce confer anse sporite de realizarea unor producii mari de miere superioar. Desigur deplasarea succesiv a stupilor la masivele care nfloresc decalat n timp trebuie bine pregtita, respectnd ntocmai tot ce s-a fcut la deplasarea iniial (salcmul 1). .Pentru prevenirea intoxicrii albinelor primriile trebuie anunate asupra locurilor unde sunt amplasate stupinele, n vederea respectrii prevederilor legale privind protecia albinelor. Intensificarea ventilaiei cuibului n timpul culesului de salcm i imediat dup acest cules; nceperea creterii primei serii de mtci pentru formarea roiurilor, nlocuirea mtcilor necorespunztoare din stupin sau vnzare i totodat nceperea producerii lptiorului de matc, pentru apicultorii interesai de valorificarea acestui produs; 35

Recoltarea fagurilor, extracia, condiionarea i depozitarea mierii. Sunt aciuni care trebuie s se desfoare n condiii de igien perfect, n cazul n care culesul este intens se vor recolta succesiv doar acei faguri cu miere ce a fost cpcit pe cel puin 1/3 din suprafaa ramei. Descpcirea i centrifugarea fagurilor, strecurarea, spumuirea i depozitarea mierii se vor face n spaii (camere) curate avnd grij s nu depreciem calitatea produsului. Vasele i uneltele cu care se lucreaz (corpuri de stupi, cuite sau furculie de descpcit, tvi, site, centrifuga, bidoanele, alte vase vor fi atent curate i dezinfectate nainte de utilizare i bine splate dup fiecare aciune). Depozitarea mierii pn la vnzarea ei se va face n camere curate i uscate. Asigurarea rezervelor de polen prin folosirea colectoarelor de polen. Aciuni sanitar-veterinare. n mai se pot manifesta unele boli ale albinelor. De aceea supravegherea strii de sntate este la ordinea zilei. n cazul familiilor bolnave se aplic tratamentul pentru combaterea nosemozei, puietului vros i a locei europene i americane sau a celorlalte boli constatate. .Trebuie reinut c albinele bolnave nu aduc profit n stupin ci din contr produc pierderi iar msurile de prevenire a bolilor se cer nfptuite acum ca i pe tot parcursul sezonului activ conform zicalei: "este mai uor i mai ieftin s previi dect s combai". n atelierul stupinei: ...Dezinfecia localului. ...Uscarea polenului. ...nsamnrile de plante melifere. ...ntreinerea semnturilor. ...Prevenirea intoxicaiilor. Organizatorice: ..Pregtirea vetrelor la masivele melifere. ..Organizarea transporturilor la masive melifere i polenizarea culturilor. ..Procurarea de bidoane/butoaie necesare conservrii i livrrii mierii. Nu uitai . Dac n primele dou decade ale lunii, obiectivul principal l constituie ntrirea continu a familiilor de albine i folosirea culesului de la salcm, n ultima decad se va da o deosebit atenie meninerii puterii familiilor, prevenirii roirii naturale i prentmpinrii ieirii roilor. Frmiarea excesiv prin roire natural sau artificial slbete familiile. . Nu degeaba denumirea popular a lunii mai este Florar. n aceast lun o abunden floristic de interes melifer ofer albinelor culesuri de nectar, polen, man i propolis. .Cum salcmul este specia cea mai important, doresc tuturor stuparilor ca stupii lor s fie n masivele de salcm cu flori multe, bogate n nectar iar vremea s fie cald i nsorit adic favorabil culesului.

iunie
Familiile de albine se afl acum, n luna solstiiului de var - cirear, n apogeul sau aproape de apogeul puterii lor, ceea ce nseamn c stupii sunt puternici datorit numrului mare de albine care i populeaz. Activitatea de depunere a oulor de ctre matc atinge sau ar trebui s ating viteza i intensitatea maxim. Flora spontan i cultivat ofer culesuri abundente de nectar i polen bineneles dac speciile respective vegeteaz n perimetrul razei economice de zbor (circa 3,5 km) a albinelor cercetase i culegtoare. Regsirea unor plante cu importan melifer mare i foarte mare pe suprafaa de aproximativ 3,8 ha ct cuprinde un cerc cu raza de 3-3,5 km care are n centrul su stupina este un caz fericit n care amplasarea vetrei corespunde cerinelor acestui optim economic despre care am mai vorbit. Se nelege de la sine c i condiiile meteorologice trebuie s fie favorabile adic timp clduros, t n stupin: .De la nceput trebuie precizat c este necesar ca stuparul s aib o conduit conform cu manifestrile biologice, 36

fiziologice i de comportament ale albinelor n corelaie cu starea timpului i a fazelor de nflorire a plantelor nectaro-polenifere. . Aceasta nseamn: 1. n condiii de cules asigurarea spaiului pentru prelucrarea nectarului i depozitarea mierii.n timpul cercetrii cuiburilor, familiile se aprovizioneaz cu faguri cldii i artificiali. Fagurii cu miere, n afar de cei cu puiet, se trec la extractor (atunci cnd nu exist alt posibilitate pentru crearea de spaii suficiente pentru prelucrarea nectarului i depozitarea mierii proaspete). .Experiena a dovedit cu prisosin c una dintre metodele de baz pentru creterea randamentului culesului cu 40 pn la 50% const n introducerea n stupi la timpul oportun a fagurilor suplimentari sau a corpurilor cu faguri de strnsur. Ca o regul general n timpul culesurilor abundente controlul stupilor se reduce la minimum pentru a nu deranja inutil albinele. Mersul culesului se urmrete zilnic prin diferenele de greutate nregistrate la cntarul de control. 2. Pentru a evita roirea natural necontrolat exist mai multe procedee de roire artificial descrise n toate crile i revistele de apicultur. Una dintre ele numit roire artificial prin divizare const n transvazarea ntr-un stup gol a 4 faguri bine populai cu albine i puiet ridicai dintr-o familie puternic avnd cel puin 9-10 faguri cu puiet i 1618 intervale cu albine. .Practic se procedeaz la desprirea familiei n dou jumti. Albinele btrne se vor ntoarce la stupul de baz iar n stupul n care se formeaz noua familie se va introduce o matc fecundat sau o botc gata de eclozionare. 3. n aceast lun este n plin desfurare creterea mtcilor n pepiniere specializate conform unui flux tehnologic riguros sau n stupinele apicultorilor care tiu s creasc mtci dup o metod gospodreasc sau n mod profesional. .Principalele criterii de selecie urmrite n creterea mtcilor sunt: instinctul de acumulare (relativ la cantitatea de miere i pstur din faguri); prolificitate mare (numrul de ou depuse n 24 de ore); cantitatea i aspectul puietului; rezistena sporit la iernare; dezvoltare accelerat devreme n primvar; rezistena a boli; blndee (comportament linitit pe faguri); tendin sczut la roire. cldirea fagurilor; .Dac unele mtci prezint defecte (epuizare, defecte fizice, prolificitate necorespunztoare dei nu sunt vrstnice), se recurge la nlocuirea lor pe loc sau n viitorul ct mai apropiat cu mtci de la rezerva stupinei sau achiziionate anume n acest scop. .Aceast lucrare este hotrtoare pentru dezvoltarea i productivitatea ulterioar a familiilor de albine respective i n primul rnd pentru performanele productive din anul urmtor. Mtcile de calitate vor asigura n stupin familii de albine cu capaciti productive deosebite ceea ce ridic gradul de favorabilitate ndeplinirii optimului economic adic realizarea acelor producii care stau la baza profitului exploataiei apicole. .n aceast perioad se pot forma nuclee pentru mtcile de rezerv necesare n sezon, avnd de o parte i de alta cte un fagure cu provizii. Un mijloc eficient pentru dezvoltarea nucleelor const n transportarea lor pe o alt vatr la extremitatea aceleiai localiti sau n alt localitate (n afara razei economice de zbor a albinelor din stupin . 4. n timpul recoltrii fagurilor i extraciei mierii respectarea condiiilor igienico-sanitare este obligatorie. Ceea ce trebuie ns subliniat este c maniera de lucru rmne aceeai la fiecare recoltare i extracie a mierii, attea cte vor fi pe parcursul sezonului activ. 5. Pe toat durata culesurilor se asigur o bogat ventilaie a cuiburilor. Altfel un mare numr de albine, care ar putea participa direct sau indirect la adunarea i transformarea nectarului n miere, rmn pe la urdiniuri ca s asigure aerisirea cuiburilor. Pentru aceasta urdiniurile se in larg deschise, iar pe timpul cldurilor mari ventilaia se asigur prin folosirea orificiilor din podioare sau a scndurelelor de podior prevzute cu estur de srm. n 37

zilele caniculare, dac stupina nu este aezat ntr-o zon umbrit, se asigur pe ct este posibil umbrirea individual a stupilor. 6. Bolile albinelor, diagnosticul i tratamentul n vederea combaterii lor. Dup fiecare recoltare a mierii se poate efectua un tratament cu Varachet conform indicaiilor din prospect. Alte boli care pot aprea n aceast lun, cum se diagnosticheaz i trateaz aceste boli (ascosferoz-puietul vros; aspergiloza-puietul pietrificat .a.) exist indicaii n prospectele medicamentelor specifice: Micocidin , Codratin sau Locamicin. Un roi aflat n zbor" poate fi oprit nu numai stropindu-l cu ap ci mai bine cu o raz de lumin captat de la soare cu ajutorul unei oglinzi. Proiectnd pe roi acest spot luminos albinele pierd simul orientrii i, asemenea unui avion n deriv, aterizeaz forat pe sol sau pe cel mai apropiat suport. Un roi strns n ghem agat de o creang, de o streain, sau de o grind a unei construcii i pstreaz cldura i integritatea n nopile reci i chiar ploioase. Matca ieit din botc trebuie atent verificat nainte de a fi folosit. Se vor observa n amnunt: antenele, ultimul segment al abdomenului, aspectul exterior n general i dezvoltarea fizic. Aceste date sunt luate ca baz de acceptare sau rebutare. n atelierul stupinei: condiionarea mierii; tratarea fagurilor din depozit contra gselniei; executarea lucrrilor de ntreinere a culturilor de plante melifere sau furajero-melifere; recoltarea polenului de porumb.

Organizatorice: pregtirea vetrelor de stupin la masivele melifere; asigurarea la timp a stupinelor cu mijloace de transport; procurarea de material lemnos necesar reparaiilor i confecionrii de stupi, rame, adposturi demontabile pentru stuprit pastoral i alte accesorii; asigurarea braelor suplimentare de munc pentru lucrri n stupin i ransporturi;livrarea mierii.

Nu uitai . Un mijloc de baz pentru ntrirea familiilor de albine l constituie folosirea familiilor ajuttoare. Acum este cea mai favorabil perioad pentru formarea familiilor ajuttoare, fr ca prin aceasta s pericliteze folosirea culesurilor urmtoare. Prin unirea n toamn a familiilor ajuttoare cu familii de baz din care au fost formate,se mrete cu 50% puterea familiilor i se previne totodat roirea natural

iulie
Familia de albine - acest superorganism - cu un comportament riguros programat genetic traverseaz de obicei n aceast lun ultima parte a vrfului de sarcin despre care am mai vorbit, intr n ultima parte a ciclului ei biologic.. O reprezentare grafic a puterii (numrului de indivizi) i activitilor din stup indic pe vertical un traseu descendent al curbei desfurate n timp, pe orizontal. Desigur, activitatea principal din familie vizeaz cu precdere acumularea rezervelor de hran pentru iernare. Se consider drept principal cauz a acestui comportament instinctul de acumulare care primeaz n detrimentul instinctului de nmulire. Aceasta nseamn c un numr mai mare de albine particip la culesul, prelucrarea nectarului i depozitarea mierii n celule i mai puine albine sunt prezente n activitile de cretere a puietului. .Un observator atent al fenomenelor ce se petrec pe ramele stupului poate vedea chiar un fel de lupt, un fel de concuren ntre matc i albinele culegtoare. Acestea din urm, firete n condiii de cules, umplu un numr mereu mai mare de celule cu nectar i polen astfel ca suprafeele cu celule de faguri pentru ouat devin din ce n ce mai reduse. Fenomenul denumit "blocarea cuibului" apare evident la culesul de la floarea-soarelui, un cules abundent i intens care actualmente nu mai are ca n trecut caracterul de scurt durat. Aceasta din cauza 38

nsmnrii plantei la date diferite i, ca urmare, prelungirii n timp a fazelor de nflorire a lanurilor din acelai areal. De cele mai multe ori, din diverse cauze la acest cules se produce o uzur accelerat a albinelor, o scdere numeric a populaiei stupului ceea ce face ca familia de albine s devin vulnerabil la expansiunea, specific n aceast perioad a acarianului Varroa jacobsoni. .Mai ales la mtcile btrne se nregistreaz o scdere a numrului de ou depuse n 24 de ore sau ntr-o anumit perioad de timp. Se continu culesurile la tei, la finee de deal iar n zona de munte, de zburtoare. .Creterea tritorilor este ngrdit, iar uneori ncepe gonirea lor. .Pe agenda de lucru a stuparului - o agend ncrcat ca i n lunile precedente, sunt nscrise urmtoarele: Aciuni specifice n stupin Recoltarea fagurilor cu miere, extracia (centrifugarea), transportul i depozitarea corespunztoare a acestui produs care reprezint plata eforturilor att a albinelor ct i a proprietarului stupinei. Recoltarea fagurilor i extracia mierii se vor face cu cea mai mare grij. Chiar dac dup ncheierea culesului de la tei stupina va fi deplasat in pastoral, la un alt cules, este indicat ca n fiecare familie s se lase 5-6 kg de miere ca rezerv de hran. Apicultorul prevztor va opri n depozit de la fiecare cules - deci i de la cel de salcm cte 1-2 faguri cu miere cpcit pentru fiecare familie. ntrirea familiilor de albine noi, formate n lunile precedente prin adugarea de faguri cu puiet, miere i polen ridicai din familiile foarte puternice care constituie nucleul de baz al stupinei. Imediat dup culesul de salcm sau tei se pot forma roii artificiali ci ora trebuie s li se acorde toat atenia astfel ca printr-o dezvoltare corespunztoare, pn la intrarea n iarn, s ating nivelurile de putere i rezerve de hran proprii unei familii puternice. Lucrrile efectuate trebuie s asigure toate condiiile necesare pentru o valorificare n cele mai bune condiii a culesurilor urmtoare n paralel cu aciunile de polenizare a culturilor agricole entomofile. Lucrrile de cretere a mtcilor continu i n aceast lun n conformitate cu secvenele tehnologiilor aplicate n sistem gospodresc sau intensiv. nlocuirea mtcilor btrne, uzate sau necorespunztoare cu mtci tinere (din acest an) selecionate i verificate. Ventilaia suplimentar a stupilor este o msur binevenit mai ales n perioadele cu clduri excesive nelegnd c protejarea stupilor de razele puternice ale soarelui prin umbrire va sta n atenia stuparului. Astfel, n zilele toride, albinele care asigur termoreglarea cuibului (prin aducerea apei i ventilaie) vor fi mult mai puine ele putnd participa la alte activiti (creterea puietului, recoltarea i prelucrarea nectarului). Controlul strii sanitar-veterinare a familiilor se poate face o dat cu ridicarea fagurilor de recolt. La apariia primelor semne de boal, de infestare cu acarieni se vor lua de ndat msurile care se impun. Prevenirea i combaterea furtiagului vor sta n atenia stuparului care, la fiecare intervenie n stupi va respecta msurile de prevenire a acestui fenomen nedorit, n caz c se observ tendine de furtiag sau acesta s-a declanat se vor lua imediat msurile de combatere. Stupritul pastoral - dac nu s-a ncheiat - se va derula, aciune cu aciune, avnd n vedere toate regulile i reglementrile obligatorii. Este de mare important recunoaterea i amenajarea judicioas a vetrelor din masivele melifere cuprinse n planul de stuprit pastoral. Pentru buna reuit a aciunilor de stuprit pastoral vor fi asigurate din vreme mijloacele de transport i fora de munc suplimentar necesar manipulrii stupilor. Se nelege c este obligatoriu ca stupii s fie pregtii corespunztor fiecrei familii fiindu-i asigurat corpul sau corpurile suplimentare sau magazinele cu echipament de faguri destinat prelucrrii nectarului i depozitrii mierii. Dup efectuarea transportului i amplasarea stupilor pe noua vatr se va proceda la anunarea n scris a organelor locale a unitilor agricole i silvice din zon asupra locului precis al amplasrii stupinei i dup caz a adresei stuparului. Folosirea ramelor clditoare pentru producerea de cear; Controlul familiilor dup ultimul cules de var i hrnirea suplimentar a familiilor n cazul lipsei de cules n natur (completarea rezervelor de hran . n atelierul stupinei: condiionarea mierii; tratarea fagurilor din depozit contra gselniei; nsmnri de plante melifere n mirite ; colectarea polenului de porumb; recoltarea seminelor de plante melifere. Organizatorice: organizarea transporturilor de stupi ; 39

stabilirea planului de reparaii ; organizarea de vetre la masivele melifere de lunc i Delta Dunrii. ..Este bine s tim c ... Mtcile obinute prin ncruciri consangvine (mtci mperecheate cu trntori frai) dau n descenden puiet puin iar uneori din oule depuse jumtate dispar dup 6 ore. Lipsa puietului necpcit din familie este un semn aproape sigur al orfanizrii. Oule depuse neregulat, pe pereii celulelor, 2 sau 3 n aceeai celul, bzitul plngtor al albinelor este un semn cert nu numai al faptului ca familia este orfan (nu mai are matc ci i c avem de a face cu o familie bezmetic. bullet Dac, pentru a o mputernici, introducem ntr-o familie un fagure cu puiet tnr necpcit i a doua zi albinele trag (construiesc) botci de salvare trebuie s verificm ca nu cumva familia s fi rmas fr matc. Nu uitai .Scderea ouatului mtcilor i a creterii de puiet este un fenomen natural, imprimat de ritmul caracteristic de via al albinelor. Scderea creterii de puiet poate fi accentuat de lipsa total de cules i de vremea excepional de clduroas, care contribuie la diminuarea ouatului mtcilor sub limita normal, fapt care contribuie la slbirea exagerat a familiilor de albine. Odat slbite familiile de albine, ele nu mai pot fi redresate pn la sfritul sezonului. In vederea meninerii puterii familiilor, este necesar ca, din ziua recoltrii mierii dup nceperea culesului mare, n familii s se opreasc suficiente rezerve de miere, iar n cazul extraciei totale s nceap imediat hrnirea n vederea completrii rezervelor de hran necesare iernrii. Totodat, dac lipsa de cules continu, n tot timpul familiile vor fi hrnite suplimentar (zahr tos administrat sptmnal). Paralel se asigur umbrirea familiilor n cele mai clduroase ore ale zilei. .Lund aceste msuri, familiile se menin n stare activ, creterea puietului se desfoar la un nivel corespunztor i astfel familiile nu slbesc. Cea mai mare eroare, ireparabil de altfel, se face dac dup recoltarea mierii (tei, floarea-soarelui) familiile sunt lsate la voia ntmplrii.

august
Pentru apicultor, august este o lun foarte important pentru c acum - in cuib - se declaneaz creterea albinelor care vor traversa perioada de iernare sau altfel spus n stupi ncepe formarea generaiei care va ierna. Esenial pentru fiecare stupar este s cunoasc i s asigure toate verigile fluxului tehnologic prin care familiile de albine sunt meninute la o putere ct mai mare (numr de albine) tiut fiind c puterea familiei st n mulimea de albine care populeaz stupul. n urma culesului de mare intensitate de la floarea-soarelui, familiile de albine ajung slbite att din punct de vedere al cantitii de albine ct i al calitii mtcii. Dac n luna precedent creterea puietului a nregistrat o diminuare, n cursul lunii august apare de obicei un nou impuls de cretere fr ns a atinge nivelul de intensitate de la nceputul verii, ncepe perioada creterii albinelor de iarn, n stupi apar semnele pregtirii pentru iernare, aceste semne fiind evidente tot mai pregnant pe msura trecerii timpului. Astfel scderea temperaturilor atmosferice nocturne determin ca albinuele s- prseasc fagurii periferici ai stupului i s se aglomereze n zona central a cuibului adic n zona fagurilor cu puiet. .Rezervele de hran, respectiv mierea i pstur sunt concentrate n jurul puietului dispus n centrul cuibului. Apicultorii cu experien cunosc fenomenul de blocaj al cuibului manifestat prin depozitarea masiv de miere n fagurii din cuib. Acest blocaj apare ca urmare a manifestrii pronunate a instinctului de acumulare al familiilor, datorit apropierii sezonului rece, cnd albinele sunt grbite s-i formeze rezervele de hran. Ca urmare a acestui blocaj, apare concurena ntre instinctul de acumulare i instinctul de nmulire, balana nclinndu-se n favoarea acumulrii. Aceasta are ca rezultat o diminuare a spaiului de ouat al mtcii, iar albinele afectate creterii puietului vor fi din ce n ce mai puine. Astfel puterea familiei scade, rezultnd mai puine albine cu corp gras format (albine de iernare), dar i mai puin pregtite din punct de vedere fiziologic pentru traversarea iernii. .Albinele nu mai cresc faguri i nici puiet de trntori ( dei se poate ca n zonele cu culesul de ntreinere, familiile s se activizeze, s creasc nc trntori i deseori s schimbe linitit mtcile) n schimb propolizeaz intens mai ales crpturile stupilor i spaiile pe care se sprijin extremitile leaturilor superioare ale ramelor i cteodat chiar urdiniul. Calitatea mtcilor este foarte important n aceast perioad, o matc uzat neputnd face fa concurenei cu albinele culegtoare. Acest fenomen este uor de observat la astfel de familii care mai cresc trntori pentru a asigura fecundarea mtcilor tinere, eclozionate n aceast perioad. .Uneori, cu precdere n zilele lipsite de cules natural, se acutizeaz tendinele de agresivitate i de furtiag. Firesc este ca apicultorul, care a neles diagnoza, s acioneze n direcia manifestrilor fiziologice, biologice i de comportament ale familiei de albine nlesnind acesteia desfurrile dictate n principal de instinctul de conservare a speciei. Principalele secvene ale fluxului tehnologic care definete n aceast lun maniera de lucru in stupin sunt prezentate sintetic n continuare cu subtitlul: 40

Aciuni specifice n stupin .Se va ncepe aciunea de revizie general a familiilor pentru aprecierea rezervelor din cuib precum i a calitii mtcilor. De rezultatele acestui control depinde cum se vor desfura viitoarele aciuni. Se urmrete optimul n: Calitatea mtcilor (reginelor) . S-a dovedit cu prisosin c mtcile tinere depun mai multe ou la sfritul verii i chiar toamna dect cele vrstnice mai ales n cazul absenei unor culesuri de ntreinere. Tehnologiile moderne de cretere i exploatare a albinelor prevd nlocuirea anual a jumtate din toate mtcile stupinei tiut fiind c prolificitatea scade iar o matc de 3 ani nu mai posed o vitez de ouat mulumitoare. Perioada sfritului verii i nceputul toamnei este intervalul de timp n care acceptarea mtcilor n unitile biologice destinate schimbrii se petrece cel mai uor adic fr sau cu puine manifestri de respingere. Calitatea nu este dat doar de vrst ci i de proveniena mtcilor. Se recomand mtcile selecionate i verificate obinute prin metode gospodreti din familiile recordiste ale stupinei sau mai bine cele achiziionate de la productorii consacrai de mtci ori din pepinierele de cretere specializate. Introducerea mtcilor n familii este o operaie care indiferent de metoda folosit - presupune pricepere i respectarea obligatorie a unor reguli ndeobte cunoscute de stuparii cu experien, nceptorii sau cei care nu au ndemnarea i cunotinele necesare vor trebui s apeleze la ajutorul unui apicultor avansat, nlocuirea mtcilor btrne cu botci cpcite sau chiar cu mei ce urmeaz a se mperechea dup introducerea lor n familii, nu se recomand. Aceasta pentru c familia va rmne fr puiet timp de 10-15 zile sau chiar mai mult iar unele familii pot rmne uneori fr mtci din cauza pierderii lor la zborul de mperechere. Calitatea fagurilor respectiv al cuibului. . La fel ca n primvar, n intervalul de timp la care ne referim ca i n cel urmtor, mtcile evit s depun ou n fagurii noi care pstreaz mai greu cldura. De aceea, cu ocazia lucrrilor prilejuite de ultima extracie a mierii, n zona cuibului la stupii orizontali sau n corpul corespunztor la stupii verticali din cele dou corpuri destinate pentru iernare se vor asigura faguri cldii n anul precedent n care au fost crescute mai multe generaii de puiet. Aceti faguri trebuie s fie lipsii de defecte i, pe ct posibil, fr celule deformate sau de trntori. Deblocarea cuiburilor. . Existena unor bune culesuri trzii de ntreinere poate determina blocarea cuiburilor prin depozitarea rezervelor de hran n zona creterii puietului. Restrngerea spaiului de ouat determin ca familii foarte bune n timpul sezonului activ s slbeasc excesiv i s ajung cu o populaie insuficient pentru traversarea n bune condiii a perioadei de iarn. Concret, deblocarea cuiburilor se face prin introducerea n mijlocul cuibului a unui fagure cldit cu celule de albine lucrtoare. Dac fagurele a fost complet nsmnat cu ou, operaia se poate repeta la intervale de 5-7 zile sau chiar mai repede, n cazul unor familii puternice ce ocup dou corpuri n stupi multietajai se practic procedeul inversrii corpurilor. Trebuie ns avut n vedere distribuirea ramelor cu rezerve de hran la marginile fiecrui corp organizndu-se cuiburile n zona din mijloc. Dup terminarea culesurilor trzii, se vor ridica magazinele i corpurile de recolt (caturile, magazinele) cu miere la stupii verticali precum i ramele de recolt la stupii orizontali. Identificarea manei n rezervele de hran, extragerea acestei mieri (nu este recomandat lsarea mierii de man n cuiburile de iernare deoarece, prin bogia mineralelor coninute ncarc intestinul albinelor, provocnd diaree. E o miere grea.) i nlocuirea ei cu miere, preferabil de salcm sau sirop de zahr concentrat. Completarea rezervelor de hran pentru iarn; Asigurarea cldurii n cuib. . Mai ales n timpul nopii temperaturile sczute determin o ncetinire a ouatului mtcii. Pentru a elimina acest neajuns se procedeaz la reducerea cuibului care va fi format numai din rame bine acoperite cu albine Fagurii cu puiet gata de eclozionare i cei cu miere puin vor fi aezai la margine sau, dup descpcirea mierii, se vor dispune dup diafragm de unde mierea va fi transportat de albine n cuib. Dup restrngerea cuibului cu ajutorul diafragmei despritoare se procedeaz la mpachetarea cuibului cu pernie laterale iar deasupra podiorului se pune o saltelu mai groas. Activarea intensitii i prelungirea perioadei de cretere a puietului. .Este bine ca n aceast perioad, dac se poate, familiile s fie deplasate la culesuri trzii din punile i fneele situate n luncile apelor curgtoare sau n zone inundabile pentru a-i forma rezervele de hran natural care, se tie, este cea mai bun. De asemenea, culturile furajere din miriti ofer un bun cules de ntreinere. Dac nu exist asemenea culesuri n zona de amplasare a stupinei sau lipsete posibilitatea deplasrii stupinelor n asemenea perimetre se recomand efectuarea unor hrniri stimulente. Se va folosi siropul de zahr n proporie 1:1 (1 parte zahr la o parte ap administrate n hrnitor n porii mai mari sau mai mici, la intervale scurte n funcie 41

de ritmul consumului. n zonele unde polenul din natur este insuficient se vor introduce rame cu pstur sau, n lips turte cu polen sau nlocuitori (turte cu polen 30%). Se va acorda o atenie sporit familiilor ajuttoare, formate n cursul lunii iunie, urmrindu-se o dezvoltare corespunztoare a lor prin hrniri stimulative. Tratamentele de baz pentru diagnosticul i combaterea varroozei se fac la nceput cu medicamentul Varachet, apoi cu Mavrirol produse de Institutul de Cercetare i Dezvoltare pentru Apicultur. Se vor respecta ntocmai indicaiile cuprinse n prospectele acestor medicamente de mare eficacitate i care se gsesc de vnzare n magazinele Apicola i n farmaciile veterinare din ntreaga ar. n atelierul stupinei: condiionarea mierii : tratarea fagurilor din depozit contra gselniei. recoltarea seminelor de plante melifere. Organizatorice: ntocmirea planului de aprovizionare cu utilaje i materiale, pentru anul urmtor; Organizarea transporturilor la masivele melifere cu nflorire trzie; Controlul situaiei stupinei. .....Este bine s tim c ... Sezonul apicol nu se ncheie o dat cu terminarea unui mare cules, n august se afl pe primul plan pregtirile pentru sezonul apicol activ al anului urmtor. Toate lucrrile fluxului tehnologic trebuiesc acum efectuate la timp, cu pricepere i exigen maxim, aceasta garantnd o bun traversare (fr pierderi) a sezonului rece i un nceput bun n primvara urmtoare. Furtiagul n stupin reprezint una dintre cele mai primejdioase stri n existena oricrei familii de albine putnd determina diminuarea ei, a mai multor stupi sau a ntregului efectiv. Deci se cere o maxim atenie la prevenirea furtiagului sau, dac fenomenul a aprut, el trebuie rapid i energic combtut. Pentru umplerea cu miere a unei singure celule albina trebuie s aduc de 17 ori nectarul n acea celul. Nu uitai .Msurile de meninere a puterii familiilor de albine, luate n luna precedent, vor fi completate prin crearea condiiilor optime n cuib pentru creterea intens de puiet. Se impune reducerea volumului cuibului, mpachetarea acestuia i introducerea n mijlocul acestuia a fagurilor goi, n care au crescut mai multe generaii de puiet. In cazul lipsei de polen n cuib i n natur, se introduc l2 faguri cu pstur, asigurai n lunile precedente, iar n lipsa acestora Se administreaz turte de polen sau nlocuitori. Paralel cu aceasta vor fi nlocuite mtcile care nu ou normal, prin unire cu nuclee cu mtci de rezerv. Un mijloc eficient de ntrire a familiilor n vederea iernrii l constituie folosirea familiilor ajuttoare, formate n cursul lunii iunie, crora pn la unirea cu familiile de baz li se vor asigura condiii pentru cretere intens de puiet.

septembrie
Odat cu venirea toamnei familiile de albine i ncep pregtirea pentru iernare. Aceast perioad se caracterizeaz prin aceea c numrul de albine, intensitatea creterii puietului i activitatea de zbor se diminueaz. .Luna echinociului de toamn - calendarul marcnd n 23 septembrie - data la care ziua este egal cu noaptea, se caracterizeaz ca o perioad cnd la albinele de iernare se apropie de sfrit acumularea n organism a unor importante cantiti de glucide, protide i lipide care alctuiesc aa-numitul "corp gras" situat n partea dorsal ca o cptueal sub nveliul chitinos, deasupra diafragmei. Glucidele sunt indispensabile funcionrii muchilor, lipidele compun rezervele necesare metabolismului iar proteinele vor intra n hrana larvelor i a mtcilor n perioada rece cnd albinele nu culeg polen din natur. Albinele crescute n aceast perioad sunt diferite de cele eclozionate n timpul verii, prin faptul c acestea pot tri 7-8 luni spre deosebire de cele de var la care durata medie de via este de 35-45 zile. Aceasta se datoreaz modificrilor n structura biologic i fiziologic a albinelor de iarn, la care se dezvolt acest organ specializat n acumularea de rezerve de proteine i grsimi, pe seama consumului de pstur. Corpul gras se dezvolt numai la albinele de iarn. Supravieuirea acestor albine se datoreaz i faptului c ele particip mai puin la creterea de puiet i la activitatea de cules de nectar. .Nopile reci fac ca albinele s se strng pe fagurii de puiet din mijlocul cuiburilor. n aceast perioad, mtcile 42

depun din ce n ce mai puine ou, iar n condiiile de lips de cules ponta poate nceta. Cantitatea de larve din cuib este din ce n ce mai mic i uneori spre sfritul lunii n stup nu mai exist puiet. .Apariia unor culesuri de nectar i polen poate spori activitatea familiei dar nu la intensitatea de la nceputul verii. Desigur, un cules de ntreinere ar fi binevenit dar vegetaia de interes apicol se diminueaz pe zi ce trece excepie fcnd zonele inundabile din luncile apelor curgtoare sau din Delta Dunrii unde se mai gsesc specii vegetale de interes apicol aflate n diferite fenofaze de nflorire (nceput, maxim sau sfrit) dup cum evolueaz n arealul respectiv condiiile meteorologice (temperatura aerului i precipitaiile).Valorificarea unor surse trzii de cules asigur un plus de miere i pstur n rezervele de hran pentru iernare i determin evitarea furtiagului n cazul administrrii siropului de zahr menit completrii rezervelor. .nc o manifestare caracteristic acestei perioade const n izgonirea trntorilor din stup. De asemenea se intensific propolizarea cuiburilor. .Revizia amnunit a strii flecarei familii de albine din stupin, chiar de la nceputul lunii, ofer stuparului acele constatri ce i vor direciona toate aciunile ce vizeaz iernarea fr pierderi i meninerea capacitilor productive ale familiilor de albine n viitorul sezon apicol activ. .Cele mai mari pierderi de familii de albine se produc n stupin n timpul sezonului rece. Este deci de maxim importan ca toate pregtirile de iernare s se fac prin intervenii corecte, executate n timp util. Apicultorii nceptori sau debutani trebuie s apeleze la cte un coleg cu experien, fiecare trebuie s apeleze la un stupar care are deja consacrare n profesie, acetia din urm dnd nu numai sfaturi ci ornduind practic pentru iarn n tandem cu nceptorul cuibul ctorva dintre familiile stupinei. Desigur, conduita apicultorului n faa diverselor situaii va fi divers n funcie de cele observate, constatate i corect interpretate. Amnunte despre pregtirea iernrii sunt redate pe larg n capitolul "Pregtirea familiilor de albine pentru iernat" din "Iernarea familiilor de albine". Pentru a reaminti nc o dat lucrrile principale din aceast lun care trebuiesc executate n stupin enumer pe scurt Aciunile specifice: n stupin Strmtorarea drastic a cuibului - cu ajutorul diafragmei la nivelul numrului de rame ocupate compact de albine; Echilibrarea rezervelor de hran ntre familiile stupinei cu observaia c pe durata sezonului rece cantitatea de miere necesar unei singure familii ca rezerve de hran este de minimum 18-20 kg; bullet Asigurarea rezervelor de hran pn la nivelul necesarului oblig uneori pe apicultor s intervin cu hrniri de completare. Hrnirile se fac n porii mai mari sau mai mici - n funcie de viteza cu care albinele prelucreaz i depoziteaz hrana - administrnd n hrnitor siropul de zahr 2:1 avnd grij ca la administrare s nu declanm furtiagul; Legat de cantitatea i calitatea rezervelor energetice (miere + sirop din zahr) apicultorii sunt de acord c necesarul pentru iernare trebuie asigurat conform a trei principii i anume: 1. Pentru 1 kg de albine sunt necesare minimum 10 kg rezerve glucidice; 2. Din totalul rezervelor cel puin 50% trebuie s o reprezinte mierea, restul fiind formate din sirop de zahr prelucrat de albine i depozitat n faguri; 3. n nici un caz nu se va lsa n stup miere de man pentru c aceasta favorizeaz apariia diareii la albine. Tot legat de calitatea mierii care compune pachetul de faguri cu rezerve se recomand ca mierea din stup s fie pe ct posibil de salcm, cpcit i provenit numai din familii de albine sntoase; Administrarea de stimulente nutritive este necesar mai ales n zonele de deal i munte, unde culesurile trzii sunt de mic intensitate sau lipsesc. Stimularea se va face cu sirop de zahr n raport de zahr:ap = 1:1 sau 2.1. Stimularea se poate face i prin introducerea de rame cu miere i pstur. n condiiile n care matca depune ntre 600-800 de ou pe zi, este necesar intensificarea pontei prin crearea de spaiu necesar ouatului. Se vor scoate din cuib ramele cu miere i polen i se vor introduce dup diafragm. Acolo unde este necesar se vor introduce 1-2 faguri goi nchii la culoare. Astfel matca va oua n acetia stimulndu-se astfel creterea puietului. nlocuirea mtcilor defecte sau epuizate, este o aciune deosebit de important cu att mai mult cu ct se realizeaz 43

mai uor dect vara. Se va urmri ca materialul introdus s fie de calitate superioar, crescut din sue valoroase. Se va evita introducerea botcilor de roire sau botcilor de salvare. In stupinele unde exist posibiliti este necesar o reform (nlocuire) de 25-50% a mtcilor cunoscnd c o matc poate fi exploatat n condiii optime 2 sau cel mult 3 sezoane apicole. Tratamentele de toamn pentru diagnosticul i combaterea varroozei pot ncepe i ele se vor efectua conform indicaiilor din prospectul medicamentului Varachet (tratamentele se repet de trei ori la interval de 7 zile, cnd temperatura mediului este peste 14 grade, n zile cu soare); Cu ocazia pregtirilor pentru iernat,echipamentul de faguri al stupinei va fi verificat i sortat, procedndu-se la reformarea i topirea fagurilor vechi sau necorespunztori (rupi,cu defecte, dezmembrai sau mucegii); Familiile slabe a cror bun iernare este pus sub semnul ntrebrii vor fi unificate cu alte familii slabe sau fagurii cu albine lucrtoare provenii de la familiile desfiinate se vor utiliza la mputernicirea unor familii de putere medie; Se triaz i organizeaz grupa familiilor de prsil; Este bine ca n nopile mai reci cuibul s fie protejat mpotriva frigului. Corpurile stupilor, capacele, fundurile, podioarele i suporii pe care stau stupii se verific i, acolo unde este cazul, se fac reparaiile, recondiionrile, etaneizrile i vopsirile respective. n atelierul stupinei: Dezinfectarea stocului de faguri din depozit contra gselniei. Repararea, recondiionarea, dezinfectarea i vopsirea echipamentului vechi. Construirea i asamblarea echipamentului nou (rame, stupi, accesorii). Organizatorice: Organizarea reparaiilor; ntocmirea situaiei pregtirii familiilor n vederea iernrii; Stabilirea produciei globale i produciei marf la miere, cear i alte produse. . Completarea rezervelor de hran pe baz de sirop de zahr la sfritul celei de a 2-a decade a lunii septembrie uzeaz albinele pentru iernare indiferent de varianta de hrnire comparativ cu hrnirile timpurii,din luna august. Folosirea n hrana albinelor a siropului de zahr invertit cu 3 g %o acid citric asigur la intrarea n iarn familii mai puternice cu 100-150 g albine fa de hrnirile cu sirop de zahr neinvertit. Albinele hrnite cu sirop de zahr invertit chimic au glandele faringiene i corpul gras dezvoltate aproape ct cele hrnite numai cu miere; Cea mai mare cantitate de polen exist toamna n familiile cu mtci btrne. Acestea depun ou mai puine i ca rezultat consumul de polen pentru creterea puietului este redus; n cazul hrnirilor intensive cu sirop de zahr n cantiti mari, albinele umplu rapid celulele cu hran astfel c la un moment dat ncep s scoat i oule depuse, desfiinnd practic ponta mtcii. De aici rezult recomandarea de a nu administra sirop n doze mai mari de doi litri o dat dac n cuib exist ou i se cresc larve; Pe vreme nchis i mohort albinele se orienteaz n principiu, dup soare. Complicatul ochi compus al albinei i d acesteia posibilitatea s sesizeze aa-numita lumin polarizat - pe care ochiul omenesc nu o deosebete n lumina difuz. Nu uitai .Se iau aceleai msuri pentru intensificarea creterii puietului n familii, mai ales n zonele de sud, favorabile activitii albinelor. Dac n cursul verii familiile trebuiau protejate de aria soarelui, de acum nainte vor trebui inute n plin soare pentru a stimula activitatea lor legat de creterea puietului. n general, sfritul lunii marcheaz ncheierea perioadei favorabile ntririi familiilor; n continuare, se iau numai msuri pentru meninerea puterii acestora. n aceast lun ca i n luna urmtoare este necesar ca n cuib s existe rezerve suplimentare de pstur. n aceast perioad generaiile tinere de albine, neocupate cu creterea puietului, datorit diminurii ouatului mtcilor, consum mult polen care este necesar formrii rezervelor de proteine n organismul lor (corpul gras) - fr de care nu pot rezista intemperiilor iernii i efortului ce trebuie depus n vederea creterii de puiet spre sfritul iernii. 44

octombrie
Toamna este anotimpul n care pregtirea sezonului apicol din anul urmtor este n plin desfurare. A zecea lun a anului, denumit popular "brumrel", este o lun de miez de toamn uneori cu zile calde care alterneaz cu perioade reci i ploioase, n unii ani, mai ales n sudul rii, octombrie este o lun cu temperaturi de var i cer senin astfel c albinele tinere de curnd eclozionate pot face primele zboruri n jurul stupinei. .Ponta mtcilor se reduce considerabil (mtcile uzate nu mai au pont sau se pot pierde) iar creterea puietului n toate familiile de albine (n toate zonele rii) se diminueaz chiar i n familii cu mtci tinere, acesta ntinzndu-se pe suprafee nu mai mari dect o palm pe 2-3 rame din centrul cuibului. Din acest moment nu mai este indicat stimularea creterii puietului deoarece aceasta se face n detrimentul albinelor doici din familii, albine ce se vor uza, nefiind apoi capabile s treac peste iarn sau s asigure n primvar creterea de puiet. Dac vremea este favorabil (temperaturi mari, un cules mediocru de ntreinere) sau familiile au mtci tinere, mperecheate n august sau la nceputul lunii precedente, pe ramele cu faguri din centrul cuibului mai pot fi gsite suprafee mici cu puiet cpcit foarte aproape de momentul eclozionrii. Oricum, pe msura rcirii vremii la temperaturi mai mici de sub +8C albinele se strng n ghemul de iernare care se afneaz desfcndu-se numai atunci cnd temperaturile exterioare cresc la +12C . n lipsa puietului, temperatura ghemului se menine n jurul valorii de 24-25 de grade. Creterea de puiet are nevoie de temperatura de 34-35 de grade. Meninerea acestei temperaturi se face cu consum de energie de ctre albine. Aceasta duce la o uzur mai mare comparativ cu situaia cnd nu exist puiet. De aceea este bine ca n familiile unde se vor gsi rame cu ou proaspete, acestea s fie scoase (n a doua perioad a lunii i dac temperaturile sunt sczute). .Se consider c zborurile albinelor tinere, proaspt eclozionate care antreneaz la zbor i albinele mai vrstnice este un fenomen cu efecte benefice asupra iernrii i strii de sntate a familiilor. De aceea apicultorii pricepui aleg o vatr de iernare nsorit aeznd stupii cu urdiniurile spre sud ntr-un amplasament i o poziie care i protejeaz de vnturile i curenii reci. Din pcate n unele stupine se ntlnesc n aceast lun situaii nedorite cnd, din diferite motive, principalele lucrri obligatorii care asigur o bun iernare a ntregului efectiv sau numai a unei pri din el nu au putut fi executate corect i la timp. Familiile care nu s-au bucurat din partea apicultorului de atenia corespunztoare au anse minime - sau mai bine-zis nu au anse - s supravieuiasc traversnd cu bine rigorile iernii Acum este momentul, pe ultima sut de metri ca apicultorul ntrziat s purcead de ndat la efectuarea acelor aciuni specifice pe care le-am consemnat mai ales n calendarele pe lunile august i septembrie. Se nelege c, la modul concret, momentul ales pentru aceste aciuni va fi n orele amiezii n zilele calde i nsorite pe care Dumnezeu le ofer celor lenei, nepstori i ntrziai la "apel". lat dar ce trebuie avut n vedere n cadrul a ceea ce am numit n calendar pe tot parcursul lunilor acestui an: Aciunile specifice n stupin Strmtorarea cuiburilor utiliznd diafragmele la nivelul unui numr de rame integral ocupate de albinele care vor ierna. n cazul unor familii slabe se poate practica iernarea n acelai stup (mai ales la stupii orizontali) a dou familii separate printr-o diafragm etan (oarb, firete fiecare familie avnd urdiniul propriu. Unirea nucleelor prea slabe i introducerea mtcilor n cuti n vederea iernrii n afara ghemului. bullet O alt aciune important este aranjarea (ornduirea) cuibului pentru iernare. .Organizarea (ornduirea) cuiburilor pentru iarn se face difereniat, n raport cu repartizarea mierii n faguri, innd cont de faptul c n timpul iernii albinele compactate n ghem nu se deplaseaz pe fagurii laterali pentru hran ci numai n sus pe fiecare interval dintre cei doi faguri vecini care gzduiesc albine, numai n interiorul ghemului. .Aranjarea fagurilor se face innd cont i de principiile biologice ale dezvoltrii pe vertical, care cer ca n partea 45

de jos a fagurilor s existe spaiu pentru puiet iar deasupra aa-numitele coroane de miere. .Modul de amplasare a fagurilor poate fi bilateral, central sau unilateral, cea mai indicat fiind aezarea bilateral. La formarea cuibului se va avea n vedere ca ndeosebi fagurii laterali s aib coroanele formate cel mult pn la jumtate, iar ca fagurii laterali vor fi alei cei mai plini. .n cuib se vor lsa numai fagurii acoperii complet cu albin i care au cel puin 1,5 kg de miere. Dac exist mai muli faguri cu miere insuficient acetia vor fi trecui dup diafragm i vor fi descpcii pentru ca albina s transporte mierea n cuib. Acolo unde este necesar, se vor completa rezervele de hran. Consumul de hran, n funcie de puterea familiei, se situeaz la 700-900 de grame pe zi, n prima perioad de iernare i la 1,5-2 kg din momentul nceperii creterii de puiet (de obicei n a doua jumtate a lunii ianuarie). Consumul total al unei familii medii se situeaz n jurul valorii de 7-8 kg de miere. Cantitatea necesar ieirii din iarn este mai mare datorit consumului abundent din primvar destinat creterii puietului pn la apariia unui cules de ntreinere din natur. De aceea, se consider, ca fiind necesare pentru o iernare corect, aproximativ 16-20 de kg de miere n stup. Suplimentarea n primvar a hranei cu zahr va uza albina datorit prelucrrii acestuia. Deosebit de important este i rezerva de pstur apreciindu-se drept suficient o cantitate de 1,5-2 kg pe familie. n cazul n care aceste cantiti nu exist n stup se vor completa cu miere din rezerva de faguri sau administrarea de sirop (aciune nceput n luna trecut. n cazul stupilor multietajai se vor folosi doar corpurile n care exist albin. Pentru mai multe informaii consultai "Iernarea familiilor de albine". Efectuarea a dou tratamente obligatorii pentru combaterea varroozei cu Varachet sau alte medicamente specifice atunci cnd n familii puietul a eclozionat n totalitate. Tratamentele se fac respectnd riguros indicaiile din prospectele ce nsoesc medicamentele de uz apicol. Protejarea cuibului mpotriva frigului, consumul de hran fiind mai mare n stupii unde aceasta nu exist. Realizarea n cuib a unui regim termic optim se face prin mpachetarea cuiburilor cu materiale termoizolante. Deasupra podioarelor i lateral, dup diafragme,se pun saltelue umplute cu paie, tala, crpe sau buci de polistiren expandat. Muli apicultori folosesc ziarele vechi pentru pstrarea cldurii n cuib. Instalarea la urdiniurile stupilor a gratiilor contra oarecilor tiut fiind c ptrunderea n stup a roztoarelor este o adevrat calamitate pentru familia respectiv. bullet Asigurarea aerisirii stupilor se poate realiza prin: reducerea urdiniului corespunztor cu mrimea (puterea) familiei; crearea de orificii de ventilaie n podior; practicarea unei deschideri de 0,5-2 cm prin distanarea ultimei scndurele a podiorului (la stupii orizontali); ntoarcerea podiorului la stupii multietajai cu deschiderea spre marginea superioar a corpului. Dispunerea stupilor pe supori ntr-o poziie uor nclinat pentru a preveni stagnarea apei pe fundul stupilor. Protecia stupinei mpotriva curenilor reci de aer i a vnturilor predominante prin aezarea stupilor la adpostul unor cldiri, garduri din specii vegetale, garduri provizorii din tulpini de floarea-soarelui, de porumb, stuf .a. n funcie de resursele locale. nlesnirea i supravegherea zborurilor de curire. Protecia stupinei contra vnturilor i curenilor. n atelierul stupinei: Sortarea i reformarea fagurilor reformai, necorespunztori (vechi, rupi, cu celule de trntori) i topirea acestora (extracia i condiionarea cerii). Controlul strii utilajelor i eliberarea lor n vederea reparaiei; curirea i dezinfectarea stupilor i utilajelor eliberate. Executarea gropilor pentru plantarea arborilor i arbutilor meliferi. t Plantarea de arbori i arbuti meliferi (i alte specii melifere perene) n grdini, pe vatra stupinei,sau pe terenurile disponibile. Organizatorice: depozitarea utilajelor i materialelor. Este bine s tim c 46

bullet rezervele mari de polen n cuibul familiilor de albine naintea iernrii se constituie ca un semn de manifestare puternic a instinctului de roire n sezonul activ urmtor; albinele depun polenul numai n celule de lucrtoare fiindc pentru a ndesa polenul au nevoie de un sprijin pe partea superioar a celulei, sprijin pe care nu-l ofer celulele de trntori care, se tie c sunt construite cu un diametru mai amplu; albinele adun propolisul cu precdere toamna fixnd cu ajutorul lui ramele, obturnd crpturile pereilor interiori ai stupului ceea ce elimin ptrunderea curenilor reci n incinta stupilor fenomen foarte periculos care perturb grav capacitatea de termoreglare a ghemului n timpul iernii; puietul poate muri n mas din cauza frigului sau a nfometrii; din cauza locilor moare n zone limitate, mozaicate cu poriuni de puiet sntos sau aparent sntos; asupra produciei de miere i cear influeneaz n primul rnd calitile (proprietile) ereditare ale maicii, vrsta ei, modul de ngrijire (ntreinere) a familiilor, abundena resurselor nectaro-polenifere i condiiile meteorologice care determin ntr-o msur hotrtoare profitul oricrei stupine. Nu uitai .Meninei puterea familiilor de albine prin asigurarea linitei desvrite i prin protejarea vetrei de stupin contra vnturilor i curenilor. n concluzie .Dac albinele au intrat la iernat i familiile au fost bine pregtite pentru sezonul rece s le urm o iarn uoar, fr pierderi. Dac pregtirile nu s-au terminat, ntrziaii trebuie s trag tare, - atunci cnd vremea permite - pe ultima sut de metri. Succes tuturor stuparilor n acest final de sezon activ!

noiembrie
Ultima lun de toamn este i perioada n care familia de albine dac nc n-a intrat, intr acum la iernat, n toate regiunile rii, comportamentul ei n timpul celor 5-6 luni - ct dureaz sezonul rece - fiind n principal definit de aglomerarea albinelor n ghemul de iernare. Acesta, avnd o form sferic sau elipsoidal se formeaz n general pe fagurii dispui n dreptul urdiniului. Albinele convieuiesc astfel n tot timpul sezonului rece pn la nceputul primverii anului urmtor. Dac n cursul lunii vor exista zile calde i nsorite (temperatura meninndu-se cteva ore la +13 - +14C) albinele pot efectua zboruri sumare de curire la care particip cu precdere ultimele contingente de albine proaspt eclozionate. .Ghemul de iernare reprezint din punct de vedere biologic, fiziologic i comportamental un tot unitar viu i funcional n care producerea cldurii, difuzia ei i constantele de temperatur se fac cu un randament (raportul consum energetic/efect termic) care ntrece parametrii de eficien a ingineriei termodinamice umane. Aceasta asigur supravieuirea familiei n condiii adverse. Clayton Farrar, un cercettor din S.U.A., a lmurit mai demult, n urma unor laborioase experiene aspectele de comportament a albinelor aglomerate n ghem. Principalele concluzii la care a ajuns sunt: a) ghemul este format din coaj i miez; b) coaja ghemului - cu grosime total de 2-7 cm - se compune din mai multe straturi de albine care stau cu capul unele sub abdomenul altora ca iglele pe cas; c) n coaj temperatura este de circa +8 - +10C; d) miezul aflat n centrul ghemului este compus din matc i albine care nu sunt att de nghesuite unele n altele este mai afnat; e) cldura se produce intermitent prin consum de miere albinele emind periodic un bzit continuu frecndu-i n acelai timp picioruele de restul corpului; f) radierea cldurii se petrece dinspre miez spre coaj; g) n centrul ghemului temperatura minim este de circa +13,9C i n prima parte a iernrii nu depete +25C iar n a doua parte (la sfritul lunii ianuarie i nceputul lunii februarie) temperatura crete i se menine la +34C +36C n zona central n care matca depune ou i se crete puiet; h) aceast temperatur tinde s se menin constant indiferent de temperatura exterioar sau cea din lada stupului; i) n stup, n spaiul ghemului temperatura este cu 1-2"C mai mare dect temperatura aerului din afara stupului; 47

j) la temperatura exterioar de +6C - +8C ghemul de iernare este complet constituit; k) n raport de creterile i scderile succesive ale temperaturilor atmosferice ghemul de iernare se strnge sau se afneaz (se desface). .Sigur c procesul termodinamic este ceva mai complicat dect niruirea de mai sus dar, n mare, acesta este tabloul fenomenelor care se petrec n familia care traverseaz sezonul rece. .Funcionarea ireproabil (optim a ghemului este condiionat de corectitudinea pregtirii familiilor pentru sezonul rece ceea ce n principal nseamn: alegerea unei vetre de iernare corespunztoare; asigurarea de hran suficient, de calitate bun i accesibil albinelor; sntatea perfect a familiei; matc tnr i viguroas; adpost (stup) fr fisuri, termoizolarea cuibului; protecia mpotriva oarecilor; linitea perfect n stupin adic absena zgomotelor, agenilor poluani, trepidaiilor provocate de oameni, psri, animale, mijloace de transport, ndeplinind aceste condiii stuparul poate fi linitit c iernarea va decurge bine adic fr pierderi de efectiv i fenomene nedorite. .Pe agenda de lucru a apicultorului sunt nscrise n aceast lun urmtoarele Aciuni specifice n stupin Completarea ultimelor lucrri sau secvene din lucrrile pregtitoare pentru iarn, aceasta bineneles dac vremea permite ntrziailor s fac ceea ce n-au fcut n timp util. Supravegherea mersului iernrii prin vizite periodice n stupin, "ascultarea" stupilor i interpretarea celor auzite. ndeprtarea grabnic a situaiilor necorespunztoare care se pot constata cu prilejul vizitelor. Stimularea executrii de albine a zborurilor de curire n nsorite i clduroase. Topirea i condiionarea cerii rezultat din fagurii reformai, din clditoare sau din descpceal. Recondiionarea, curirea dezinfecia i vopsirea stupilor ca i lucrarea anterior enumerat se fac n atelierul stupinei (dac acesta exist i este amenajat corespunztor). n atelierul stupinei Extracia i condiionarea cerii. Reparaia stupilor i utilajelor. Plantarea arborilor i arbutilor meliferi. Strnsul seminelor de la speciile forestiere. nsmnarea faceliei, coriandrului i altele (sub zpad. ntocmirea graficului culesului din sezonul expirat. Organizatorice Procurarea de utilaje i materiale. Controlul reparaiilor. Ridicarea calificrii profesionale. Analiza rezultatelor stupinei. t Procurarea de cri i abonarea la revistele de specialitate. Este bine s tim c ... Pstrarea ramelor cu faguri artificiali o perioad mai ndelungat este influenat de uscciune, nainte de a fi folosii prin introducerea n stupi aceti faguri se in 1-2 minute la soare. Astfel ceara i recapt aspectul lucios. Reformarea fagurilor de cuib se face dup folosirea lor timp de 2-3 ani, adic dup creterea n ei a 10-12 generaii de albine. Apicultorii zgrcii sau prea economi se neal; mai bine s rmn miere neconsumat n primvar dect s nu ajung n timpul iernii i familia s sufere sau chiar s piar de foame. n iarn intr albinele crescute n cursul lunii august i nceputul lunii septembrie dintre acestea multe trind chiar pn n luna mai. Cele crescute n prima jumtate a lunii iulie sunt neviabile n perioada iernii. n fagurele STAS (435x300 mm) pe ambele fee sunt circa 9.100 de celule din care sunt bune (corespunztoare) doar 7-8.000 n rama de stupi multietajai sunt circa 6.300 de celule. t La temperaturi mai mici de +8C albinele amoresc, la peste +38C puietul moare iar la mai mult de +40C mor toate albinele. .------- pentru mai multe informaii, consult Centrul statistic ------.O iernare fr griji, situaii anormale i fr intervenii de avarie va bucura pe apicultorul care s-a preocupat din timp cu pricepere, cu profesionalism i dragoste de albine respectndu-i condiia de stupar i de om care, liber fiind, i-a ales drumul vieii nsoind, ocrotind i protejnd albinele. El va fi nsoit mereu de aceste minunate 48

insecte atunci cnd se afl n stupin, n afara ei, acas n familie, ca i atunci cnd citete, lun de lun, pe site, calendarul de fa. Oare am exagerat cu ceva referindu-m la gndul bun i fapta bun proprii stuparilor optimiti, fericii i prosperi? Nu uitai .Vei menine puterea familiilor de albine asigurndu-le linitea. Luai msuri de stimulare a zborurilor trzii de curire, care au o influen binefctoare asupra iernrii.

decembrie
Ultima lun a anului, prima lun de iarn astronomic (21 decembrie - data solstiiului de iarn cnd ziua are durata cea mai scurt s-ar prea c este un interval de timp mort n care apicultorul n-are ce face. Nu este deloc aa i vom vedea de ce atunci cnd vom enumera aciunile specifice. Diferit de ceea ce se ntmpl cu majoritatea altor specii de insecte, albinele au un comportament distinct i propriu de iernare. Ele se aglomereaz n acel ghem compact denumit ghemul de iernare n care se produce, se emite i se pstreaz cldura astfel c albinele pot suporta gerurile cele mai mari. Ghemul de iernare reprezint o unitate fiziologic complex, n care activitatea albinelor se menine la un nivel relativ ridicat. Producerea cldurii necesare este asigurat de acestea prin contracii ale fibrelor musculare toracice i abdominale. Cldura trebuie produs att pentru necesitile fiecrui individ ct i pentru a menine n interiorul stupului o temperatur constant, n jurul valorii de 28C. Practic ghemul se gsete ntr-o continu micare, fiind format din dou uniti distincte: miezul ghemului i coaja. .n miezul ghemului temperatura este mai ridicat cu 1-2 grade, fiind i locul de iernare a mtcii. .Coaja ghemului este format din albine ce se mic din interiorul ghemului formnd un strat protector. Pe msur ce temperatura fiecrui individ din coaj scade acesta se mic spre interior spre a se nclzi. Producerea de cldur n ghemul de iernare se face pe baza consumului de miere din rezerve. .n aceast perioad nu exist cretere de puiet, hrana fiind folosit exclusiv pentru meninerea unei temperaturi constante n stup. .Datele experimentelor tiinifice ca i observaiile i constatrile multianuale ale unor prestigioi apicultori posesori a zeci sau sute de stupi evideniaz faptul consumului inegal de miere de la rezervele de hran din stup. Acest consum depinde de puterea familiei intrate la iernat, de asprimile iernii, de gradul de etaneizare a stupilor mpotriva frigului ,n general de corectitudinea pregtirii familiei i a stupului pentru sezonul rece. .Este de reinut ca familiile slabe consum mai mult dect cele puternice acest consum sporit fiind nsoit de o uzur mai accentuat a albinelor care ierneaz. Conform datelor unor statistici multianuale putem accepta c n luna decembrie o familie de putere medie poate consuma pn la 750-850 g de miere. .Chiar dac - datorit bunei pregtiri - rezervele de hran ndeplinesc aceste trei condiii eseniale: 1. cantitate suficient; 2. calitate bun; 3. accesibilitate pentru albinele din ghem. .Se recomand controlul iernrii ntr-una din zilele cu timp frumos nelegnd prin timp frumos o vreme calm i nsorit ,cu temperaturi peste 13 grade. Aceast operaie trebuie executat rapid pentru a nu stresa inutil familia de albine. Controlul sumar presupune: ridicarea capacului (cu grij, ridicarea salteluelor, pernielor i a podiorului (tot cu grij i observarea formei i amplasrii ghemului de iernare. Acesta trebuie s se afle sub leaturile superioare ale ramelor (fagurilor) cu miere. Dac situaia se prezint conform descrierii de mai sus se nchide stupul cu aceeai atenie existnd sigurana c albinele nu au necazuri i iernarea decurge bine. De obicei n decembrie n toate stupinele cam aa ar trebui s se petreac lucrurile. Dac ghemul nu este format pe rezervele de hran se vor scutura ramele cu albine pe ramele cu miere iar ramele goale se vor elimina. .La familiile la care se observ un consum ridicat de hran, se va cuta cauza, aceasta putnd fi generat de prezena roztoarelor, zgomote puternice, sau ciocnitori. De asemenea consumul mare de hran poate fi cauzat de neizolarea stupilor mpotriva frigului. .Controlul consumului de hran din perioada de iarn se poate face prin meninerea pe cntarul de control - bine protejat contra intemperiilor - a unei familii de albine de puterea mijlocie (medie). Scderile periodice de greutate indic cu destul precizie cantitile consumate i intervalul de timp n care s-a produs consumul. .O metod foarte bun de a tine situaia sub control este ascultarea stupilor sau mai bine-zis a familiei. Acest control auditiv se face fr deschiderea stupilor prin ataarea urechii de peretele din fa al stupului sau prin 49

introducerea unui tub de cauciuc prin urdini i ascultarea zumzetului care se aude din stup. O uoar lovire a stupului intensific zumzetul astfel c urechea exersat a unui stupar priceput poate interpreta corect felul i durata emisiei sonore. Este ca i cum un medic ascult cu stetoscopul inima i plmnii ciocnind cu degetul coul pieptului pacientului aflat la consultaie i, funcie de ceea ce doctorul aude i interpreteaz, pune diagnosticul si stabilete tratamentul Despre interpretrile emisiilor sonore pe care stuparul le recepioneaz cnd ascult stupii exist relaii lmuritoare n "Iernarea familiilor de albine", cap.VI, Lucrri ce se efectueaz iarna n stupin Recomand, mai ales apicultorilor nceptori, s citeasc literatura de specialitate i dac este posibil s fac aceste controale de iarn sub ndrumarea unui apicultor consacrat i priceput bucurndu-se la faa locului de competena dobndit dup ani i ani de practic a ndrumtorului. Oricum n decembrie situaii anormale este puin probabil s fie constatate. De aceea eventualele intervenii mai ales legate de lipsa sau inaccesibilitatea hranei vom ncerca s le tratm n calendarele lunilor urmtoare. .Zpada afnat prin care aerul ptrunde cu uurin i care uneori poate acoperi stupii nu constituie un pericol pentru viaa albinelor, pentru buna lor iernare. Dar dac stratul de zpad a prins pojghi sau pe scndurelele de zbor, la urdini, s-a format ghea aceasta se nltur uor, cu grij, fr zgomot ntruct obturarea urdiniului determin sufocarea albinelor. .Orice zgomot sau micare din jurul stupinei este perceput de albine, ceea ce determin o agitaie mrit a acestora. O familie agitat va consuma astfel cantiti mai mari de hran, existnd pericolul epuizrii rezervelor. De aceea trebuie nlturat orice surs de zgomot din stupin. .n luna decembrie stuparul harnic i priceput are de lucru, n stupin, n atelierul stupinei, la masa de lucru i n reuniunile apicole el trebuie s fie prezent la urmtoarele Aciuni specifice n stupin Controlul mersului iernrii trebuie fcut concret, la faa locului. Fiecare stup va fi atent observat i ascultat procednd aa cum este precizat n articolele amintite mai nainte. Vizitarea periodic - cel puin sptmnal sau decadal a stupinei are i un alt scop principal anume acela de a asigura linitea deplin n incint, pe vatra de iernare ca i n fiecare stup. A neliniti albinele, a provoca deranjul lor datorit ptrundem oarecilor n stupi, datorit atacului ciocnitorilor sau piigoilor, datorit trepidaiilor, zgomotelor, lovirii sau rsturnrii stupilor de ctre animalele domestice sau chiar de ctre hoi ori ali rufctori nseamn de fapt pierderi grave de efectiv, pagube care de obicei nu mai pot fi recuperate. .De aceea, securitatea stupinei ca i a fiecrui stup pe tot parcursul iernii este o condiie fr de care traversa,ea cu succes a sezonului rece devine de neconceput Tocmai aici trebuie s apreciem locul i rolul msurilor de protecie luate din timp ca i necesitatea controlrii ndeplinirii concrete a tuturor cerinelor care asigur ceea ce ndeobte denumim o iernare linitit, fr pierderi de efectiv. nlesnirea zborurilor de curire este asigurat anterior dac stupii au fost orientai cu urdiniurile spre rsrit. Dac n decembrie sunt zile cu cteva ore mai calde i nsorite putem asista la zboruri de curire. n cazul n care a czut zpada aceasta se nltur de pe suprafaa oglinzii stupului i se presar paie, frunze uscate sau pleav pe care albinele care ies la zbor se pot aeza i odihni fr riscul de a nepeni din cauza frigului. Pentru favorizarea zborurilor de curire din zilele frumoase se vor elimina, de asemenea, albinele moarte de la urdini (cu ajutorul unei srme ndoit la unul din capete). .Sigur c,se procedeaz astfel numai dac n ferestrele iernii apar zile calde i nsorite cu temperaturi de +12 +14C care permit zborurile de curire. n cazul n care se observ cureni de aer rece se vor lua msuri pentru protejarea stupinei, prin instalarea de paravane. n atelierul stupinei Se verific atent starea general i funcional a tuturor uneltelor, utilajelor, diapozitivelor din dotarea stupinei. n funcie de constatri se ncepe recondiionarea acestora nelegnd prin recondiionare curirea, dezinfecia, repararea, vopsirea i finisarea acestora n principal este vorba despre stupi, centrifuge, topitoare solare, tvi de descpcit, afumtoare, dli, ambalaje de depozitare a mierii, echipament de protecie etc. nsi atelierul, cabana apicol, rulota apicol, remorca apicol i chiar pavilionul vor trece printr-o atent verificare cu toate etapele ulterioare presupuse de constatrile verificrilor. Vechea zical romneasc conform creia "bunul gospodar i face vara sanie i iarna car" este acum de actualitate n sensul c atelierul stupinei devine locul n care stuparul pregtete din timp tot ce-i va fi necesar n viitorul sezon activ. Fagurii i ramele de la rezerva stupinei vor fi luai la mn astfel ca rezerva stupinei s fie completat numai cu rame i faguri ce corespund exigenelor. Tot ce nu corespunde este trecut la reform. 50

Reformarea i topirea fagurilor, extragerea i condiionarea cerii este o aciune care dac nu a nceput poate ncepe. ncheierea ramelor achiziionate ca rame la pachet, nsrmarea lor i lipirea fagurilor artificiali pe ramele noi sau pe cele vechi, recondiionate este de asemenea o aciune la ordinea zilei. Condiionarea i valorificarea seminelor de plante melifere. Organizatorice: ridicarea calificrii profesionale. procurarea de utilaje i materiale. elaborarea planului de mbuntire i folosire a bazei melifere n anul urmtor. La masa de lucru Se calculeaza ct mai exact cheltuielile efective pe anul apicol sau pe anul calendaristic expirat. Se nsumeaz cantitativ i valoric produciile de miere i alte produse apicole inclusiv material biologic (roi, familii, mtci)obinute n stupin n perioada sezonului apicol. Avnd aceste date bilanul de venituri i cheltuieli este aproape gata. Venitul sau profitul pe stupin se obine scznd totalul cheltuielilor din totalul veniturilor. Analiznd elementele de cheltuieli se poate uor determina ponderea fiecreia n totalul sumei cheltuite i efectul asupra produciei sub aspect cantitativ i valoric. .Un bun manager tie s trag concluzia analiznd bilanul stupinei i bazat pe aceste concluzii poate ntocmi un plan realist de activitate pentru viitorul sezon apicol activ. Aceasta este o aciune important care se face la masa de lucru cu pixul n mn i eventual cu calculatorul alturi. Cea mai bun perioad de citit i recitit literatura apicol nu trebuie irosit n van. Cine crede, pretinde sau afirm c le tie pe toate greete i, mai devreme sau mai trziu, se va dovedi c fudulia este pguboas. .........Este bine s tim c ... Toamna, la formarea cuiburilor, n cazul iernrii a cte dou familii ntr-un stup orizontal, apicultorul trebuie s pun cte o ram plin cu miere de o parte i de alta a peretelui despritor al diafragmei. Albinele din ambele familii vor fi atrase de cldur spre aceste rame. n apicultur este cunoscut Legea celor 40 de zile conform creia din momentul depunerii oului de ctre matca fecundat, pn n momentul ieirii din stup a albinei zburtoare trec 40 de zile. Apicultorul care asigur n toate condiiile necesare unei ponte intense, o regleaz n acelai timp, urmrind termenele optime - nu mai puin de 40 de zile pn la culesul principal - va avea suficiente albine culegtoare capabile s valorifice profitabil abundena de nectar. De exemplu, dac culesul principal, s zicem cel de la salcm este ateptat la 15 mai, familiile se pregtesc cu 6 sptmni nainte adic ncepnd cu prima decad a lunii aprilie. n stupii acoperii cu zpad albinele ierneaz bine. n prima parte a iernrii activitatea lor este redus i n familie este suficient aerul ajuns n stup prin zpada afnat. n cea de a doua parte a iernrii n cuiburi apare puietul i, urmare acestui fapt, crete necesarul schimbului de aer. Mtcile mperecheate la nceputul toamnei pot fi de calitate. Dup mperechere ele pot ncepe ouatul dar de multe ori albinele nu mai cresc acest puiet. Oule, de regul, sunt ndeprtate pe neobservate sau sunt mncate de albine, n aceast situaie apicultorul i poate face o prere greit conform creia matca a intrat n iarn nemperecheat din cauza lipsei de trntori. Nu uitai Iernarea familiilor de albine n bune condiii reprezint premisa creterii unui puiet de bun calitate, ncepnd din ianuarie-februarie, precum i o dezvoltare de primvar bun. Prin protejarea vetrelor de stupin contra vnturilor i curenilor i prin expunerea stupilor n plin soare, micorai consumul de hran i uzura organismului albinelor

Speciile nectaro-polenifere si lunile de inflorire


martie: Alunul (Corylus avellana), Aninul negru (Alnus glutinosa). Ararul american (Acer negundo). Bnuei (Bellis perennis), Cais (Armeniaca vulgaris), Ghiocel (Galanthus nivalis). Mierea ursului (Pulmonaria officinalis). Piersic (Piersica vulgaris), Rchit (Salix viminalis), Salcie alb (Salix alba), Salcie cpreasc (Salix caprea), Ulm (Ulmus campestris). Zambil (Hyacinthus orientalis). Viorea (Scilla bifolia), Zlog (Salix cinereea). 51

aprilie: n aprilie ncepe sau continua nflorirea urmtoarelor specii melifere: Ararul american (Acer negundo)*, Ararul ttresc, (Acer tataricum)**, Bnuei (Bellis perennis), Caisul (Armeniaca vulgaris)**, Cpunul (Fragaria moschata)*, Ctina alb (Mippophae rhamnoides)", Cireul (Cerassus avium)", Corcoduul (Prunus cerasifera)**, Cornul (Cornus mas)**, Jugastrul (Acer campestre)*", Mahonia (Mahonia aquifolium)*, Mceul (Rosa canina)", Mrul (Malus domestica)", Mesteacnul (Betula alba)*, Mierea ursului (Pulmonaria officinalis)*, Paltinul de cmp (Acer platanoides)", Paltinul de munte (Acer pseudoplatanus)", Ppdia (Taraxacum officinale)", Prul (Pirus sativa)", Prunul (Prunus domestica)", Rapia de toamn (Brassica napus var oleifera)***, Rapia salbatic (Brassica rapa)", Rchita (Sa//x viminalis)", Salcia alb (Safe alba)*", Salcia capreasc (Salix caprea)"*, Ulmul (Ulmus campestris)", Vioreaua (Scilla bifolia)*, Viinul (Cerasus vulgaris)". Zambila (Hyacinthus orientalis)*, Zlogul (Salix cinerea)**. .Aproape toate plantele enumerate ofer albinelor un cules de nectar i polen, unele ca de exemplu ararul ttresc, jugastrul, cele doua specii de paltin ofer i culesuri de man sau de la salcia alb i cea cpreasc albinele adun pe lng polen, nectar, man i propolis. Unele specii ca de pild mesteacnul i ulmul intereseaz albinele numai pentru polen i man. Dup denumirea popular (comuna) i cea tiinific am indicat ponderea (importana) apicol prin asterisc astfel: **** (4 asteriscuri) nseamn pondere apicol foate mare, *** (3 asteriscuri) nseamn pondere apicol mare, ** (dou = pondere apicol mijlocie i n sfrit * (un asterisc) = pondere apicol mic. .n aceasta lun culesurile sunt n general definite drept culesuri de ntreinere dar de la speciile care intr n categoria ce are pondere apicol mare sau mijlocie se pot nregistra uneori chiar culesuri de producie ca de pild n livezile de pomi fructiferi sau n vecintatea lanurilor de rapi cultivat. .Oricum este important s cunoatem i mai ales s valorificam culesurile de nectar, polen, mana i propolis oferite de aceste specii spre binele albinelor i spre binele i profitul apicultorului. Aceasta o doresc tuturor stupinelor i proprietarilor lor. Sper ntr-un aprilie senin, clduros cu albine sntoase, mereu mai multe, mai harnice i bine pregtite pentru marele cules care vine: cel de la salcm. Acesta este de patru stele (asteriscuri) adic are o pondere apicol Foarte mare i, luna viitoare, va fi marcat astfel:***. mai: .n mai nfloresc sau continu s nfloreasc speciile melifere (n ordine alfabetic: Arar ttrsc (Acer tataricum)***, Bnuei (Bellis perennis)*, Brad (Abies alba)"*, Caprifoi (Lonicera tatarica)*. Castan (Aesculus hippocastanum)**, Catalpa (Catalpa bignonioides)*, Ctina alb (Mippophae rhamnoides)**, Cire (Cerasum avium)**, Drcil (Berberis vulgaris)*, Facelia (Phacelia tanacetifolia)***, Frasin (Fraxinus excelsior)*, Gutui (Cydonia oblonga)**, Jale de cmp (Salvia nemorosa)*, Jugatrii (Acer campestre)***, Lucerna (Medicago saliva)**, Mac de cmp (Papaver dubium)*, Mac rou (Papaver rhoeas)**, Mr (Malus domestica)**, Mesteacn (Betula alba)*. Mierea ursului (Pulmonaria officinalis)*, Mojdrean (Fraxinus ormus)**, Molid (P/cea excelsa)***, Mutar de cmp (Sinapis arvensis)**, Paltin de cmp (Acer platanoides)**, Paltin de munte (Acer pseudoplatanus)**, Pducel (Crataegus monogyna)**, Ppdie (Taraxacum officinalis)**, Pr (Pinus sativa)**. Pin (Pinus sp.)**, Rpit de toamn (Brassica napus var oleifera)***, Rpit de primvar (Brassica rpa var oleifera)***, Rpit slbatic (Brassica rpa)**, SALCM (Robinia pseudacacia)****, Salcm mic (Amfora fruticosa)**, Salvia de cmp (Salvia protensis)**, Snger (Cornus sanguinea)**, Trifoi alb (Trifolium repens)***, Viin (Cerasus vulgaris)**, Via de vie (Vitis vinifera)***. Legend - Pondere apicol: Foarte mare =****, Mare = ***, Mijlocie = **, Mic = *. Nu uitai . Dac n primele dou decade ale lunii, obiectivul principal l constituie ntrirea continu a familiilor de albine i folosirea culesului de la salcm, n ultima decad se va da o deosebit atenie meninerii puterii familiilor, prevenirii roirii naturale i prentmpinrii ieirii roilor. Frmiarea excesiv prin roire natural sau artificial slbete familiile. 52

. Nu degeaba denumirea popular a lunii mai este Florar. n aceast lun o abunden floristic de interes melifer ofer albinelor culesuri de nectar, polen, man i propolis. .Cum salcmul este specia cea mai important, doresc tuturor stuparilor ca stupii lor s fie n masivele de salcm cu flori multe, bogate n nectar iar vremea s fie cald i nsorit adic favorabil culesului. iunie: .Abundena floristic caracterizeaz aceast lun n care ncepe sau continu nflorirea urmtoarelor specii (n ordine alfabetic: Albstria (Centaurea cyanus)*, Bnuei (Bellis perennis)*, Brad (Albies alba)***, Busuioc lnos (Stachys lanata)**, Caprifoi (Lonicera tatarica)*, Castan (Aesculus hippocastanum)**, Catalpa (Catalpa bignoides)*, Cpun (Fragaria moschata)*, Ctina alb (Hippophae rhamnoides)**, Ceap seminceri (Allium cepa)**, Coriandru (Coriandrum sativum)***, Dovleac (Cucurbita pepo)**, Drcil (Berberis vulgaris)*, Facelia (Phacelia tanacetifolia)***, Floarea-soarelui (Helianthus annuus)****, Gldi (Glenitschia triacanthos)**, Gutui (Cydonia oblonga)**, Haina miresei (Polygonum baldschuanicum)*, Hric (Polygonum fagopyrum)**, Hurmuz alb (Symphoricarpus albu**, Iarba arpelui (Echium vulgare)**, Jale de cmp (Salvia nemorosa)*, Lemn cinesc (Ligustrum vulgare)**, Limba mielului (Borago officinalis)*, Lucerna (Medicago sativa)**, Mac oriental (Papaver orientale)*, Mac rou (Papaver rhoeas)**, Mutar alb (Sinapis alba)***, Mutar de cmp (Sinapis arvensis)**, Pducel (Crataegus monogymna)**, Plmida (Cirsium arvense)**, Ppdie (araxscum officinale)**, Pepene galben (Cucumis mello)**, Pepene verde (Citrullus vulgaris)**, Pin (Pinnus sp.)**, Rpit de primvar (Brassica rpa var oleifera)***, Rapia slbatic (Brassica rapa) **, Ridiche slbatic (Raphanus raphanistrum)*, Roini (Melissa officinalis)**, Salcm (Robinia pseudoacacia)***, Salcm roz (Robinia neomexicana)***, Salcm mic (Amorpha fruticosa)**, Salvia de cmp (Salvia pratensis)**, Slcioara mirositoare (Eleaagnus angustifolia)*, Snger (Cornus sanguinea)**, Soc (Sambucus nigra)*, Sparceta (Qnobrychis vicifolia)*, Talpa gtei (Leonorus cardiaca)**, Teiul argintiu (Tilia argentea)****, Tei cu frunza mic (Tilia cordata)***, Tei cu frunza mare (Tilia platyphyllos)***, Trifoi rou (Trifolium pratense)**, Via de vie (Vitis vinifera)***, Zmoi (Hibiscus syriacus)*, Zmeur (Rubus idaeus)****. . Legend - Pondere apicol: **** = Foarte mare; *** = Mare; ** = Mijlocie; * = Mic. iulie: .Iulie este o lun n care ncep s nfloreasc sau i continu nflorirea urmtoarele specii spontane sau cultivate de interes apicol (n ordine alfabetic: Albstria (Centaurea cyanus)*, Anghinarea (Cynara scolymus)*, Bumbac (Gossypium hirsutum)*, Busuioc de balt, epuh (Stachys palustris)**, Busuioc lnos (Stachys lanata)**, Busuioc de mirite (Stachys anaua)***, Butoia (Oenanthe aquatica)**, Caprifoi (Lonicera tatarica)*, Castravete (Cucumis sativum) *, Ceap seminceri (Allium cepa)**, Ceara albinei (Asclepias syriaca)*, Cenuer (Ailanthus glandulosa)", Cicoare (Cichorium intybus)*, Coriandru (Coriandrum sativum) ***, Dalia (Dahlia sp.)**, Dovleac (Cucurbita pepo)**, Facelia (Phacelia tanacetifolia)***,Floarea-soarelui (Helianthus annuus)****, Fluturei (Gaillardia picta)*, Haina miresei (Polygonum baldschuanicum)*, Hric (Polygonum fagopyrum)**, Hurmuz alb (Symphoricarpus albu**, Hurmuz rou (Symphoricarpus orbiculatus)**, Iarba arpelui (Echium vulgare)**, Izm bun (Mentha piperita) *, Isop (Hyssopus officinalis)*, Jale de cmp (Salvia nemorosa)*, Lemn cinesc (Ligustrum vulgare)**, Lavanda (Lavandula vera)**, Limba mielului (Borago officinalis)*, Lucerna (Medicago saliva)**, Mac de cmp (Papaver dubium)*, Mac de grdin (Papaver somniferum) *, Mac oriental (Papaver orientale)*, Mac rou (Papaver rhoeas)**, Mtciune (Dracocephalum moldavica)**, Mutar alb (Sinapis alba)***, Mutar de cmp (S/nap/s arvensis)**, Plmida (Cirsium arvense)**, Ppdia (Taraxacum officinale)**, Pepene galben (Cucumis mello)**, Pepene verde (Citrullus vulgaris)**, Rpit slbatic (Brassica rpa)**, Rchitan (Lythrum salicaria)**, Ridiche slbatic (Raphanus raphanistrum)*, Roini (Melissa officinalis)**. Salcm roz (Robinia neomexicana)***, Salcm japonez (Sophora japonica)**, Salvia de cmp (Salvia pratensis)**, Soc (Sambucus nigra)*, Sulfina alb (Melilotus allbus)**, Sulfina galben (Melilotus officinalis)**, Talpa gtei (Leonurus cardiaca)**. Teiul argintiu(Tilia argentea)****, Tei cu frunza mic (Tilia cordata)***. Tei cu frunza mare (Tilia platyphyllos)***, Trifoi alb (Trifolium repens)**, Trifoi rou (Trifolium pratense)**, Zmoi (Hibiscus syriacus)*, Zburtoare (Chamaenehon angustifolium)*** Zmeur (Rubus 53

idaeus)****. .Legend - Ponderea apicol: **** = Foarte mare; *** = Mare; ** = Mijlocie; * = Mic. .Din aceast enumerare rezult c speciile cu pondere apicol Foarte mare i Mare sunt: Floarea-soarelui, Mutarul alb, Sulfina galben, Teiul argintiu, cel cu frunza mic, cu frunza mare, Trifoiul alb, Zburtoarea i Zmeurul. n pepinierele n care vegeteaz aceste specii este locul albinelor care vor culege pentru ele i pentru stupar miere mult i de calitate. De aceea aciunile de stuprit pastoral sunt la ordinea zilei. august .August este luna n care mai multe specii de interes apicol se afl n diferite fenofaze de nflorire (nceput, maxim, sfrit).Acestea sunt: Anghinarea (Cynara scolymus)*, Busuioc de balt, epuh (Stachys palustris) *, Busuioc lnos (Stachys lanata) *, Busuioc de mirite (Stachys annua) ***, Butoia (Oenanthe aquatica) *, Castravete (Cucumis sativum) *, Ceara albinei (Asclepias syriaca)*, Cenuer (Ailanthus glandulosa)*, Cicoare (Cichorium intybus)*, Dalia (Dahlia sp,)**, Evodia, arborele de miere (Evodia hupensis)** Facelia (Phacelia tanacetifolia)**, Fluturei (Gaillardia picta)*, Hric (Polygonum fagopyrum)*, Hurmuz alb (Symphoricarpus albu*, Hurmuz rou (Symphoricarpus orbiculatus)*, Iarba arpelui (Echium vulgare)*, Izm bun (Mentha piperita)*, Isop (Hyssopus officinalis)*, Jale de cmp (Salvia nemorosa)*, Lavanda (Lavandula vera)*, Lucerna (Medicago saliva)*, Mac de grdin (Papaver somniferum)*, Mtciune (Dracocephalum moldavica)*, Mutar de cmp (S/nap/s arvensis)*, Plmida (Cirsium arvense)*, Ppdia (Taraxacum officinale)*, Pepene galben (Cucumis mello)*, Pepene verde (Citrullus vulgaris)*, Rpit slbatic (Brassica rpa)*, Rchitan (Lythrum salicaria)**, Ridiche slbatic (Raphanus raphanistrum)*, Roini (Melissa officinalis)*, Salcm roz (Robinia neomexicana)**, Salcm japonez (Sophora japonica)*, Stelua vnt (Aster amellus)*, Sulfina alb (Melilotus allbus)*, Sulfina galben (Melilotus officinalis)***, Topinambur (Helianthus tuberosus)*, Trifoi alb (Trifolium repens)*, Trifoi rou (Trifolium pratense)*, Zburtoare (Chamaenerion angustifolium)**. .....Legend - Pondere apicol: **** = Foarte mare; *** = Mare; ** = Mijlocie; * = Mic. septembrie: .n septembrie numrul acestora este diminuat fa de lunile anterioare, n funcie de condiiile meteorologice i de zona geografic n aceast lun, n zborurile lor, albinele mai pot ntlni n diferite faze de nflorire urmtoarele specii (enumerate n ordine alfabetic: Albstria (Centaurea cyanus)*, Anghinarea (Cynara scolymus)*, Bnuei (Bellis perennis)*, Busuioc de balt, epuh (Stachys palustris)**, Busuioc lnos (Stachys lanata)**, Busuioc de mirite (Stachys annua)***, Castravete (Cucumis sativum)*, Cicoare (Cichorium intybus)*, Dalia (Dahlia sp.)**, Dovleac (Cucurbita pepo)**, Facelia (Phacelia tanacetifolia)***. Haina miresei (Polygonum baldschuanicum)*, Hurmuz alb (Symphoricarpus albu**, Hurmuz rou (Symphoricarpus orbiculatus)**, Jale de cmp (Salvia nemorosa)*, Lavanda (Lavandula vera)**, Lucerna (Medicago saliva)**, Mutar de cmp (Sinapis arvensis)**, Nalba (Malva silvestris)*, Nalba de grdin (Althaea rosea)*, Ppdia (Taraxacum officinale)**, Pepene galben (Cucumis mello)**, Pepene verde (Citrullus vulgaris)*", Rpit slbatic Brassica rpa)**, Rchitan (Lythrum salicaria)**, Ridiche slbatic (Raphanus raphanistrum)*, Stelua vnt (Aster amellus)*, Sulfina alb (Melilotus allbus) *, Sulfina galben (Melilotus officinalis)**, Topinambur (Helianthus tuberosus)", Trifoi alb (Trifolium repens) **, Trifoi rou (Trifolium pratense)**, Zmoi (Hibiscus syriacus)*. Legend - Pondere apicol: *** = Mare; ** = Mijlocie; * = Mic. Numrul acestora se restrnge drastic pe msur ce vremea se rcete, n ultimele fenofaze de nflorire se mai gsesc n aceast lun urmtoarele specii (enumerate n ordine alfabetic: Bnuei (Bellis perennis)*, Cicoare (Cichorium intybus)*. Dalia (Dahlia sp.)**, Dovleac (Cucurbita pepo)**, Facelia (Phacelia tanacetifolia) **, Fluturei (Gaillardia picta)*, Haina miresei(Poligonum baldschuanicum)*, Lucerna (Medicago sativa)**, Ppdia (Taraxacum officinale)". Stelua vnt (Aster amellus)*. Trifoi alb (Trifolium repens)**. Legend - Pondere apicol: *** = Mare; ** = Mijlocie; * = Mic.

54

Hranirea suplimentara
In general, hranirea suplimentara se face in urmatoarele cazuri cunoscute de mine: 1- in lipsa unui cules suficient ca familia sa stranga suficienta miere (ani secetosi sau din alte cauze) 2- pentru completarea rezervelor necesare iernarii. 3- la roi, avand in vedere ca are albina culegatoare putina si hrana deasemenea. 4- primavara, pentru stimulare sau, in cazul in care, din diferite motive, hrana a fost insuficienta. Ideal ar fi ca pentru hranirea suplimetara sa se foloseasca miere. Insa cum aceasta lipseste, se foloseste zaharul sau diferite produse aparute pe piata cum ar fi: APIINVERT, APIFONDA, APIMEL,etc., Acestea din urma se foloosesc conform prospectelor ce insotesc produsul, In ceea ce priveste zaharul, acesta se da familiilor de albine sub forma de sirop. In cele ce urmeaza, voi prezenta cateva retete pe baza de zahar, fara a avea pretentia ca le cunosc pe toate sau ca sunt standard: Este un inlocuitor al mierii.Perioada de folosire este cuprinsa intre debutul primaverii (1-10 martie) si inceputul toamnei(maxim 15 septembrie).Siropul de zahar se prepara in urmatoarele concentratii:1/1 , 3/2, 2/1.La 1/1,adica 1 litru apa si 1 kg zahar rezulta 1,6 l sirop de zahar;la 3/2,adica 3 kg zahar si 2 litri apa rezulta 3,8 litri sirop de zahar; la 2/1,adica 2 kg zahar si 1 litru apa rezulta 2,2 litri sirop de zahar. Concentratia siropului este mai avantajoase atat pentru albina cat si pentru crescator in proportie de 2/1 sau 3/2.Acest lucru se impune prin aceea ca la concentratiile mai reduse albinele consuma mai mult zahar pentru prelucrarea siropului "mierea" (20% zahar in cazul concentratiei 1/1 si numai 10% in cazul concentratiei 2/1).In schimb la completarea rezervelor de hrana in decursul primaverii sau in cazul hranirilor medicamentoase se foloseste siropul in concentratie de 1/1." Mod de preparare : Siropul de zahar se prepara la rece sau la cald.Cand preparam siropul la rece,punem in vas apa necesara si apoi turnam zaharul in reprize,amestecand continutul pana la dizolvarea totala. Insistam asupra faptului ca zaharul trebuie dizolvat total,in caz contrar aparand cristalizarea "mierii". Prepararea siropului la cald se face incalzind apa necesara pana la fierbere,dupa care se ia vasul de pe foc si se inglobeaza in reprize prin amestecare zaharul. Aceasta metoda este mai practica si mai rapida.O indicatie care trebuie respectata intotdeauna:nu fierbeti siropul pentru ca aveti toate sansele sa cristalizeze. Mod de folosire : Completarea rezervelor pentru iernat: aceasta lucrare incepe pe 1-5 august si are ca termen de finalizare data de maxim 20-25 august(cu cat mai repede cu atat mai bine).Se folosesc doze de 2-2,5 litri de sirop 2/1 sau 3/1 sau doze mai mari daca albinele reusesc sa preia cantitatea.Completarea cu sirop se face dupa ce s-a reorganizat cuibul urmarindu-se in special capacirea mierii depozitate. Hraniri de salvare,stimulare in primavara : cu sirop 1/1,concomitent cu reducerea cuibului si impachetarea de primavara.Hranirea si stimularea roiurilor : in doze zilnice de 200 g sirop/zi pana la aparitia unui cules natural.Hraniri medicamentoase de primavara,vara sau toamna ; concentratie 1/1 conform prospectului.Hraniri de stimulare la sfarsitul verii (august) ; concentratie 2/1 in doze mici,zilnice.Alte situatii de urgenta aparute in stupina. De retinut : Cea mai avantajoasa concentratie este 2/1 sau 3/2.Siropul nu se fierbe sub nici un motiv. Adaugati 2 g sare de lamaie/litru sirop pentru o buna invertire a zaharului.Se administreaza dupa nevoi,insa trebuie stiut ca in ce priveste calitatea este sub miere. Serbetul de zahar (uz apicol) Mod de preparare : Se amesteca intr-un vas emailat sau din inox,1 kg.zahar si 0,2 litri apa.Amestecand cele doua produse se constata ca zaharul este bine umezit iar apa nu balteste.Vasul cu amestecul rezultat se aseaza pe aragaz si se ferbe la foc moale.Nu trebuie sa grabiti fierberea;spuma rezultata(la inceput) se indeparteaza.O operatiune foarte importanta este indepartarea cristalelor de zahar(cu o carpa uda si stoarsa) ce se depun pe peretii vasului.Durata fierberii este de 15-30 min.,functie de taria focului. 55

Cam dupa 15-20 min. se controleaza concentratia siropului.Se ia cu o lingurita sirop si se introduce intr-un pahar cu apa rece.Vom sti ca amestecul ajunge la concentratia optima,cand acesta ramane inchegat pe lingurita.In acest moment se ia vasul de pe foc si se introduce in apa sa se raceasca usor(70-80 grade C). Cu ajutorul unei linguri mari,de lemn, solutia de zahar apa se amesteca continu.Odata cu trecerea timpului se constata ca solutia devine opaca,apoi se albeste.Ne oprim din amestecat cand serbetul ajunge la consistenta si granulatia dorita.Daca prima incercare a insemnat un esec,se adauga apa din nou si o luam de la capat.In caz de esec,nu retopiti amestecul mai mult de 3 ori. Serbet de zahar cu miere : Se amesteca 5kg zahar tos,apa 0,850 litri intr-un vas de 10 litrii.Vasul se aseaza pe foc si fierbem 20-30 min. la fel cum am procedat in cazul serbetului simplu.Spumuirea amestecului si stergerea peretilor vasului este obligatorie.Verificarea concentratiei se face tot cu lingurita si paharul cu apa rece,numai ca de data asta suspensia trebuie sa formeze o boaba care se poate modela intre degete (de consistenta medie).In acest moment se adauga 800 g miere si se mai clocoteste inca 3 min.(in tot acest timp amestecam ingloband mierea).Mierea folosita trebuie sa nu fie zaharisita sau daca este, se lichefiaza in prealabil.Dupa ridicarea vasului de pe foc,racim amestecul pana la 40-50 grade C si amestecam cu o lingura mare de lemn pana la formarea serbetului.Produsul final se toarna in tavite captusite cu hartie cerata,pergament,etc.Grosimea placilor nu trebuie sa depaseasca 1-1,5 cm. Pasta de zahar pudra si miere Mod de preparare : In principiu se procedeaza amestecand la rece 4 parti de zahar pudra si o parte miere. (mierea usor incalzita).Framantarea se face energic,trebuind sa rezulte un produs de consistenta aluatului.Corectia produsului se face prin adaugare de miere,daca este prea tare sau de zahar pudra daca este prea moale.Este recomandat ca pentru o mai buna invertire a zaharului sa se aduge si 1-2 g sare de lamaie pe kg. Mod de administrare : Pasta se administreaza sub forma de turtite a 0,2-1 kg,asezate pe folii de plastic gaurit,tifon,etc.,deasupra ramelor,unde albinele au acces direct.Se poate folosi in tot timpul anului,in toate cazurile,mai putin la hranirea de completare.In aceasta pasta se pot ingloba polen,inlocuitori de polen,ceaiuri medicinale,Protofil,medicamente,etc.Este ideala pentru hranirile de stimulare sau de salvare a familiilor ramase fara provizii in timpul iernii sau primaverii. Zaharul pudra,ceaiurile medicinale,lichefierea mierii zaharisite Obtinerea zaharului pudra : In diferitele retete,zaharul pudra este un component de baza.Obtinerea lui se face prin prelucrarea zaharului tos, care se poate macina cu o rasnita universala(manuala sau electrica). Ceaiuri medicinale sunt benefice albinelor,catre sfarsitul iernii sau in primavara,combatand cu succes nosemoza. Ceaiul medicinal se obtine prin infuzie din urmatoarele plante: sunatoare , cimbrisor , isma , musetel , coada soricelului , roinita,etc.Obtinem ceaiul folosind 3-4 g din fiecare planta uscata.In prealabil plantele se umezesc cu 0,150 l apa si dupa 10-15 minute turnam apa clocotita in cantitate de 0,850 l.Din acest ceai folosim dozele necesare,cu mentiunea ca pastrarea lui la frigider nu trebuie sa depaseasca 48 ore. Lichefierea mierii : Mierea cristalizata(zaharisita),folosita in diferitele retete trebuie lichefiata,pentru ca altfel albinele nu consuma cristalele mari si se inregistreaza o mare risipa de hrana.Doua sunt regulile de baza in aceasta lucrare : nu incalzim mierea mai mult de 45 grade C ; nu lichefiem mierea la flacara directa,ci doar cu vasul introdus intr-un alt vas cu apa care fierbe. ahar candi simplu sau cu miere. Zahar candi Mod de preparare : Se amesteca in oala,5 kg de zahar tos si 1 litru de apa.Pana incepe fierberea mai amestecam cu lingura,din cand in cand,pentru a nu se prinde de fundul vasului.Dupa topire,se fierbe continutul 15 56

min,spumuim si stergem cu carpa uda peretii oalei,dupa care se masoara temperatura lichidului.Cand termometrul arata 116 grade C,vasul se ia de pe foc si se lasa la racit. Dupa 5-8 minute se incepe amestecatul.Cand compozitia devine mai deschisa(catre crem) si opune rezistenta marita,se toarna in tavi.Tavile trebuie in prealabil pregatite astfel : se umezesc usor si se tapeteaza cu hartie pergament.Odata turnata compozitia in tavi,aceasta se lasa nemiscata pana ce cristalizeaza.Dupa racirea totala a placilor de zahar,se scot prin ridicarea de hartia pergament si se depoziteaza in locuri uscate si racoroase. Mod de preparare,zahar candi cu miere : Ca si la serbet,exista varianta adaugarii unei cantitati de miere,pentru a face mai atractiv produsul. Pentru obtinerea acestor placi de zahar candi cu miere,se procedeaza ca si in varianta simpla. In momentul cand amestecul ajunge la temperatura de 116 grade C,se adauga 5-600 g miere in clocot.Obtinem aceasta miere cu ajutorul unui vas cu fundul gros(tuci,inox etc.)si amestecand continu sa nu se prinda.Dupa ce am adaugat mierea,amestecam timp de 1 min., si luam de pe foc.In continuare procedam ca pentru reteta fara miere. Mod de administrare : Aceste placi de zahar candi se pot da albinelor in iarna(la familiile ramase fara provizii)si in stimularea de primavara si sfarsit de vara. Paste si amestecuri proteice Amestecurile proteice sunt folosite des in practica apicola.Pe langa administrarea diferitelor produse glucidice,in perioadele de crestere a puietului(cand nu exista polen suficient in natura),folosirea lor este foarte indicata.Asa vom avea generatii tinere de albine,bine hranite si dezvoltate.In cele ce urmeaza va vom prezenta retete de amestecuri proteice in care igredientele sunt diferite : Pasta de polen si miere : Pasta se prepara din 1 parte polen si 1,25 parti miere,framantand cele doua ingrediente.Polenul strans de albine,conditionat si conservat se macina fin.Atat mierea cat si polenul trebuie sa provina de la familii de albine sanatoase.Corectia consistentei se face adaugand polen sau miere dupa nevoie.Se administreaza in turtite pe folie sau tifon,deasupra ramelor. Pasta de miere,zahar pudra si drojdie de bere : In practica apicola polenul poate fi inlocuit cu drojdia de bere inactivata.Amestecul se face din 3 parti zahar pudra,1 parte miere lichida,1/2 parte drojdie de bere.Se framanta toate ingredientele,si se corecteaza consistenta prin adaugarea de zahar pudra sau miere.Se administreaza sub forma de turtite de 200-250 g,primavara sau vara. Pasta de miere,zahar pudra si lapte praf : Un alt inlocuitor al polenului este laptele praf degresat.Turtitele se prepara din 1/2 parte lapte praf degresat,2 parti zahar pudra si 1,5 kg. miere.Se corecteaza consistenta adaugand zahar pudra sau miere. Amestec de sirop,polen,faina de soia : Siropul de zahar poate fi folosit si el ca baza in amestecurile proteice.La 6 litri de sirop de zahar,se adauga 0,5 kg polen macinat fin si 1,5 kg faina de soia degresata.Componentele se amesteca bine,pentru a nu face cocolosi si se administreaza familiilor de albine in cantitate de 500 g la cateva zile. Amestec miere,sirop,faina de soia,lapte praf,drojdie : Se realizeaza un amestec din urmatoarele ingrediente: 3 parti faina de soia degresata,1 parte lapte praf degresat,1 parte drojdie de bere uscata(instant).Peste aceste componente se toarna miere sau sirop de zahar dens pana se ajunge la consistenta dorita.Se livreaza albinelor sub forma de turtite. Amestec zahar tos si lapte praf : Se amesteca 1 kg zahar tos cu 50 grame de lapte praf degresat.Se administreaza vara in hranitor,la intervale de 1-2 saptamani.Pentru a creste interesul albinelor pentru amestec,se poate umezi usor cu putina apa sau miere,deasupra.

57

Pasta de miere si pastura : O reteta mai veche,dar totusi de actualitate este pasta de miere si pastura.Cum se procedeaza : in luna ianuarie se expun fagurii cu pastura la ger.Inainte de a ingheta pastura (atentie,se depreciaza) si cand devin casanti,se taie in fasii prin mijlocul celulelor,care fasii se freaca intre palme. Pastura astfel obtinuta se amesteca cu o cantitate egala de miere lichefiata si se pune in borcane.Cand borcanul este aproape plin,se toarna deasupra inca un strat de miere.Spre sfarsitul iernii,cand vrem sa hranim albinele,trecem amestecul de miere si pastura prin masina de tocat.La 2 kg. de pasta,se toarna picurand si amestecand,1 litru apa calda,in care am dizolvat 20 g sare de bucatarie. Se fac turtite de 0,5 kg. si se administreaza deasupra ramelor.Administrarea poate dura pana la aparitia polenului in natura,din 10 in 10 zile.Pentru prevenirea aparitiei nosemozei,o parte din apa se poate inlocui cu ceai medicinal sau Protofil. a)- 1kg zahar - 1l apa - 2 plicuri ceai de menta(indicat pentru diaree) - 1 lingurita rasa de sare (contine mineralele f. necesare albinelor in aceasta perioada) - 1 lingura otet ( impiedica zaharisirea mierii) - 1 lingura miere(pentru prelucrarea mai usoara) b)1kg zahar 1l apa 1 plic ceai fructe de padure(se pot folosi si plicuri de:tei,soc,galbenele) 2 plicuri sare de lamaie(impiedica zaharisirea)sau sucul de la 2 lamai

c)- 1/2kg miere diluata in 1l apa d)- 650ml apa - 650g zahar - 12g drojdie uscata sau 50gdrojdie proaspata care se lichefiaza Lichefierea drojdiei O framanti separat cu 2 linguri de zahar iar ea se va lichefia de la sine devenind asemanatoare smantanii. e)- 1 kg zahar - 1l apa - suc de legume ca- ceapa 25ml - morcov 20 ml - usturoi 20 ml (prelungeste viata albinelor pana la 87 de zile) f)- 1l lapte fiert fara sa clocoteasca - 650g zahar - daca se foloseste miere formula este -1l lapte -1l apa(care se fierbe cu laptele) -1450gmiere Albinelor li se va administra pe zi(indiferent de ce reteta folositi)doze mici la inceput(200ml/familie) ajungand treptat la doze mai mari(400-500ml/familie) Turta din miere cristalizat i zahr (dupa C. Antonescu). ..... Majoritatea sortimentelor de miere cristalizeaz (mai repede mierea de rpit, zmeur, floarea-soarelui) iar zahrul tos este i el format din cristale. Formarea turtelor avnd n componena lor aceste dou ingrediente cristalizate trebuie s in seama de faptul c albinele consum doar n parte turta dac conine cristalele mari (att de miere cristalizat, ct i de zahr), restul, cristalele grosiere, aruncndu-le pe fundul stupului, iar cnd timpul 58

permite, scondu-le chiar afar din stup. Pentru a preveni aceast situaie se procedeaz astfel:'se folosete la prepararea turtei doar miere lichefiat sau granulat fin (avnd consistena untului) i zahr pudr mcinat sau pisat fin. Mierea cristalizat se lichefiaz n bain-marie. Pentru a nu se denatura calitile mierii - pierderea prin nclzire excesiv a enzimelor i vitaminelor - apa nclzit n care se in vasul cu miere pentru lichefiere nu trebuie s aib temperatura mai mare de 45C. n continuare, mierea lichefiat se toarn peste zahrul pudr (o parte miere la patru pri zahr), apoi se frmnt cu mna, ca un aluat, pn la omogenizarea amestecului. Este indicat ca turta folosit la sfritul perioadei de iernare s conin i ceaiuri medicinale cu efect n stimularea activitii albinelor i aprarea strii de sntate a acestora. Cu efecte deosebite s-a dovedit infuzia din urmtoarele plante medicinale: cimbrior (Herba thymus sp.), izm (Folia menfriae), tei (Flores tilliae), roini (Folia mellissae), suntoare (Herba hyperici), mueel (Flores chamomillae], glbenele (Flores calendulae), coada oricelului (Flores millefolii), coada calului (Herba equiseti), mce (Fructus cynosbati) i soc (Flores sambucus). Se iau cte 4-5 g din fiecare plant menionat mai sus. Amestecul de plante se macereaz circa 10 minute cu 3 pri ap rece. Apoi se adaug ap clocotit pn la un litru. Se amestec totul bine i se las acoperit timp de 30 minute. Infuzia rezultat se strecoar printr-o pnz curat. Pentru realizarea turtei cu adaus de ceai medicinal pasta se prepar din o parte miere, o parte ceai medicinal i zahr pudr dup nevoie (pn ce amestecul dobndete consistena aluatului de pine) adugnd i 1 g sare de lmie la kilogramul de past, n locul infuziei medicinale preparate n cas, se poate folosi preparatul "Protofil"destinat stimulrii dezvoltrii familiilor de albine i combaterii nosemozei. n acest caz se administreaz 34 ml kilogramul de past. Pasta obinut se administreaz sub form de turte (greutatea unei turte poate varia ntre 500 i 1000 g) ambalate n hrtie sau pungi de plastic. Turtele astfel pregtite se pun deasupra ramelor, dup ce n prealabil s-au decupat 1-3 ferestre din suprafaa pungii, prin care albinele vor veni n contact cu turta (fig. 17). amplasarea turtei Fig.17 Amplasarea turtei. Mod de decupare a foliei in care este ambalata turta. b) erbetul de zahr cu miere (dupa prof. dr. E. Murean i ing. C. Mihilescu). ..... Pentru obinerea a 10 kg erbet sunt necesare 7,700 kg zahr pudr, 2 kg miere, 300 ml ceai medicinal sau 340 ml "Protofil". ntreaga cantitate de zahr pudr pe care o vom folosi, se aduce n ncperea de lucru, la cald, cu cel puin patru ore nainte, n cazul n care zahrul pudr se prezint sub form de bulgri, acetia se zdrobesc fin. Mierea ce se folosete trebuie s fie necristalizat i n nici un caz miere de man. Se recomand n special folosirea mierii de salcm, tei sau fnea, nefermentat, provenit de la familii sntoase. Mierea se nclzete puin, doar att ct s devin mai fluid iar apoi se dilueaz cu ceaiul (infuzia) preparat n prealabil, ntr-un vas emailat se pune zahrul pudr, se adaug mierea i apoi se frmnt bine totul cu mna, pn cnd coninutul devine ca o past fin care nu se ntinde i nu este lipicioas. erbetul astfel preparat se ambaleaz n pungi de plastic n cantiti de 500-1000 g sau chiar mai mari, n funcie de aprecierea noastr asupra cantitii care ar fi necesar familiei de albine. Turta de erbet trebuie s aib grosimea de 1-1,5 cm, pentru a putea fi aezat deasupra ramelor sub podior. c) erbetul fiert (dup prof. dr. E. Murean i ing. C. Mihilescu). ..... Se poate prepara din zahr cu ap sau ceai, sau din zahr i miere de albine cu ap sau ceai. Pentru prima variant, la 10 kg de zahr se folosesc 2,300 l ap sau ceai de plante medicinale. Pentru a doua variant, la 10 kg zahr i 2 kg miere de albine se adaug 1,750 l ap sau ceai de plante medicinale. Indiferent de variant, cantitile indicate se introduc ntr-un vas emailat de mare capacitate, deoarece n momentul preparrii volumul coninutului crete mult din cauza spumei care se formeaz. Siropul astfel obinut se pune al fiert la un foc slab i se urmrete momentul n care ncepe fierberea. Cu un termometru msurm temperatura, i cnd aceasta a ajuns la 116-117C siropul se consider suficient de fiert i se d jos de pe foc. n lips de termometru se poate folosi o metod mai simpl care ne indic terminarea invertirii zahrului: ntr-un pahar cu ap rece se picur cu o linguri din siropul care fierbe; dac picturile de sirop nu se amestec cu apa din pahar i formeaz o bobit este dovada c erbetul este gata. n cazul cnd la prepararea erbetului se folosete i miere de albine, aceasta se adaug numai cnd erbetul s-a terminat de fiert. Se toarn apoi compoziia ntr-un vas curat care a fost udat n prealabil cu ap rece. n acest mod se mpiedic formarea de cristale mari de zahr. Se las s se rceasc pn ce totul ajunge la temperatura de 40C. n acest moment se ncepe nvrtitul siropului cu o lopic de lemn, efectund micrile ntrun singur sens, pn cnd siropul ncepe s-i schimbe culoarea spre alburiu i apoi alb, ntrindu-se. Frecatul 59

erbetului este ncheiat atunci cnd sltnd lopic erbetul care curge de pe aceasta nu se scufund n restul masei erbetului ci rmne la suprafa. Dup rcire se ambaleaz n hrtie cerat sau pungi de plastic n cantitate de 500 g pn la 2000 de grame, n funcie de necesitile familiei respective. Reteta de sirop invertit, preluata de la gica: - oala de 10 litri curata - 5 kg zahar Coronita sau Margaritar de la ag**na (sunt singurele sorturi de zahar de la noi care nu au miros). - 5 gr.acid citric (sare de lamaie) Preparare: -se pune 1,1 litri de apa la fiert -cand incepe sa fiarba se pun cele 5 kg. zahar si 5 gr. sare de lamaie -se continua fierberea,se amesteca sa nu se prinda si cand incepe sa fiarba se regleaza din foc pentru ca se umfla ca laptele(face spuma).Atunci are loc invertirea.Cand spuma incepe sa scada(2-3 minute)este gata. -vrei sirop 2/1 mai pui imediat 1,5 litri de apa rece si amesteci bine -vrei sirop 1/1 mai pui imediat 4 litri de apa rece si amesteci bine Nota.Nici cele doua sorturi de zahar nici sarea de lamaie nu au miros.Daca stuparul se misca repede si lucreaza cu grija nu este pericol de furtisag.Personal fac aceste hraniri in mijlocul zilei fara teama.Albina se orienteaza dupa miros asa ca aveti grija. Curatenie,spalat pe maini cu sapun de casa si fara otet pe maini cum fac unii. Absolut nici-un miros ca e jale.

reteta de la janese de sirop cu ceapa dai prin masina de tocat carne atatea cepe cati litri de sirop vrei sa faci(cepele de marimea unui ou ..de gaina) daca vrei doar sucul ,pui tocatura intr-un ciorap curat , ciorapul intre 2 funduri de bucatarie si intr-un lighenas de plastic apesi fund pe fund pana storci de nu mai iese zeama) dar ..tocatura care rezulta de la masina de tocat,- cum am zis mai sus nr cepe egal litri de sirop- o pui in galeata de sirop si o amesteci cu siropul apoi amestecand , pui siropul in PET-uri sa ai grija sa fie in toate sticlele ceapa omogena te duci la stupina si dai sirop cate 200-300ml sirop 1:1 cu ceapa . ai grija ca, inainte sa torni, la fiecare familie si de fiacare data sa agiti sticla ca tocatura de ceapa pluteste 300ml sirop , o familie armonioasa , chiar si pe 6-7 rame il trage pana maine. maine cand te vei uita vei gasi in hranitor doar niste resturi de ceapa sub forma de cojite-le suge albina de nu-ti inchipui daca faci stimulare zilnic(200ml sirop)nu scoti aceste coji din hranitor, dar daca faci la 2-3 zile data urmatoare ai grija sa tragi afara cu dalta apicola aceste coji ca la unii stupi mai este tendinta de mucegaire a cojilor de ceapa sucul de ceapa prin vitaminele care-l contine intareste albina, datorita gustului astringent si dezinfectant stagneaza dezvoltarea bacteriilor in intestinul albinei (vezi si cand albina culege polen toxic, sucul ii ,,curata,, intestinul) si se zice ca-i mareste viata albinei culegatoare cu zece zile ca-i mareste durata eu practic nu am prea observat, ca este un ajutor profilactic sunt de acord, dar nu stiu acum uitandu-ma in urma sa pot spune ca este absolut necesar nu te pui sa imputi cutiile cu ceapa, dai suc de ceapa in sirop de 2 ori nu si o data da ca tusesc si le dau lacrimile la saracele albine! 60

aceeasi concluzie am tras-o si cu ceaiul in care pui putin pelin sau o lingura tinctura de pelin la litrul de sirop dar, zicea un stupar care acum nu mai e printre noi, ca 2% deacolo, si cu 7% de dincolo si cu 10% din partea ailalta ,te trezesti cu familii mai bune decat daca n-ai face nimic...deci rau nu poti sa faci coloniei de albine cu treburile astea naturale.. Obtinerea zaharului pudra In diferitele retete, zaharul pudra este un component de baza. Obtinerea lui se face prin prelucrarea zaharului tos, care se poate macina cu o rasnita universala(manuala). Deoarece macinarea este destul de dificila, recomandam procurarea unei rasnite mari, care poate fi actionata manual sau de un motor. In literatura de specialitate se recomanda maruntirea zaharului pe o placa dura, cu ajutorul unei merdenele. Din fericire, pentru stuparii care nu au timp pentru aceasta lucrare, exista in comert zahar pudra gata preparat, care in ciuda faptului ca este mai scump, elimina "bataile de cap". Ceaiuri medicinale Dupa cum ati observat, in toate preparatele, indiferent de consistenta lor se poate ingloba si o anumita cantitate de ceai medicinal. Acest ceai este benefic albinelor, catre sfarsitul iernii sau in primavara, combatand cu succes nosemoza. Ceaiul medicinal se obtine prin infuzie din urmatoarele plante : sunatoare, cimbrisor, isma, musetel, coada soricelului, roinita, etc. Obtinem ceaiul folosind 3-4 g din fiecare planta uscata. In prealabil plantele se umezesc cu 0,150 l apa si dupa 10-15 minute turnam apa clocotita in cantitate de 0,850 l. Din acest ceai folosim dozele necesare, cu mentiunea ca pastrarea lui la frigider nu trebuie sa depaseasca 48 ore. Lichefierea mierii Mierea cristalizata(zaharisita), folosita in diferitele retete trebuie lichefiata, pentru ca altfel albinele nu consuma cristalele mari si se inregistreaza o mare risipa de hrana. Doua sunt regulile de baza in aceasta lucrare : nu incalzim mierea mai mult de 45 grade C ; nu lichefiem mierea la flacara directa, ci doar cu vasul introdus intr-un alt vas cu apa care fierbe. In rest....nimic mai simplu. PRODUSELE ALBINELOR Produsele apicole obinute de la albine pot fi mprite n produse principale (miere, cear i polen) i produse secundare (lptior de matc, propolis, venin, pstur i apilarnil). n afara produselor apicole principale, n ultimul timp, datorit nsuirilor terapeutice i a bogiei acestora n vitamine, hormoni, substane energetice, etc. s-a acordat o mai mare atenie produselor apicole secundare, valorificarea acestora fcndu-se n industria farmaceutic i cosmetic. Obinerea produselor apicole secundare de la familia de albine trebuie organizat n aa fel nct s nu stnjeneasc dezvoltarea familiei i s nu micoreze producia principal

MIEREA
Prin definiie, mierea este "substana dulce produs de albine melifere din nectarul florilor sau din secreiile care provin din pri vii ale plantelor sau care se gsesc pe acestea, pe care le culeg, le transform i le combin cu substane specifice i le nmagazineaz n fagurii din stup". Mierea poate proveni din nectarul florilor i din mana produs de purici (mierea de man , i este produsul doar al albinelor. Nu putem deci folosi cuvntul,, miere" pentru a desemna produse obinute prin hrnirea albinelor cu zahr 61

industrial i nici produsele dulci provenind de la insecte, altele dect albina melifer, ca de exemplu meliponele sau bondarii. n funcie de origine, se distinge mierea de nectar sau mierea de man. Dup cum mierea se afl n faguri sau extras, este categorizat ca miere n faguri, miere centrifugat, miere stoars, miere scurs. n practic, aceste definiii sunt puin folosite. Proprietile fizice ale mierii Compoziia mierii mbtrnirea mierii Mierea este considerat adeseori ca o marf neperisabil, ce se conserv, practic, la infinit i comercializabil, fr precauii, de la un an la altul. Sunt nite noiuni false. Mierea trebuie s fie obiectul unor griji deosebite dac vrem s-i pstreze prospeimea i toate calitile sale, inclusiv cele gustative. Cristalizarea Mierea pstrat de albine n faguri este un produs lichid ; toate zaharurile pe care le conine se gsesc sub form de soluie n ap, dar o soluie suprasaturat, ceea ce nseamn c nu este stabil. Sub influena diferiilor factori se declaneaz cristalizarea zaharurilor, care va cuprinde n mod progresiv toat masa mierii. Aceti factori care favorizeaz cristalizarea sunt, pe de o parte o scdere a temperaturii care agraveaz starea de suprasaturare a soluiei i, pe de alt parte, existena unor germeni de cristalizare care constituie amorsa fenomenului. Aceti germeni pot fi cristale de glucoza microscopice sau chiar simple prafuri ca de exemplu gruncioarele de polen. Atta timp ct mierea rmne sub cpcelul de cear, la adpost de aer i la o temperatur aproape constant, nu are anse s cristalizeze prea repede. Dup extragere, n contact cu aerul i cu praful, i supus unor variaii de temperatur mari, mierea are condiii favorabile de cristalizare. Ea cristalizeaz cu att mai repede, cu ct conine mai multe zaharuri puin solubile n ap (glucoza), dect zaharuri foarte solubile (levuloz . n jur de 14C, n prezena germenilor de cristalizare, sunt ntrunite toate condiiile pentru transformarea mierii ntr-o mas solid mai mult sau mai puin dur. Cristalizarea mierii este deci un fenomen natural care n sine, nu altereaz calitatea produsului. Zaharurile, n loc s fie sub form de soluie, se prezint sub forme de cristale. Aceasta este singura diferen. Dealtfel este uor s se redea mierii starea lichid printr-o nclzire moderat care are ca efect trecerea zaharurilor n soluie. n acelai timp, cristalizarea are consecine importante pentru conservarea ulterioar a mierii. Mierea cristalizat trebuie imaginat ca un burete foarte fin ; cristalele, formate n special din glucoza, formeaz o urzeal care reine o faz lichid cuprinznd zaharurile foarte solubile i substanele necristalizabile din miere. Acest lichid este mbogit cu apa pe care o libereaz cristalizarea glucozei. Dac mierea cristalizat nu este rigid, lucru frecvent cnd ea conine mai mult de 18% ap, cristalele au tendina de separare de partea lichid i depunere la fundul vasului. Dac temperatura este favorabil (n jur de 20-25C), partea lichid, bogat n ap este expus la o fermentare rapid. Cristalizarea mierii fenomen natural i general, trebuie considerat ca o prim etap a nvechirii produsului. Depinde de apicultor ca aceast nvechire s se fac bine sau ru.

Fermentarea Toate mierile naturale conin levuri, ciuperci microscopice care produc fermentrile alcoolice. Aceste levuri nu se pot nmuli dect dac coninutul n ap al mierii este suficient de ridicat; o concentraie mare de zaharuri nu le omoar dar le inhib dezvoltarea. Limita ntre concentraiile care asigur conservarea i cele care o pun n pericol este mic. ncepnd cu 18% ap, o miere coninnd suficiente levuri vii pentru ca s fie posibil nceputul fermentrii, va fermenta, dac temperatura este convenabil. Toate mierile care conin mai mult de 18% ap sunt expuse la o fermentare mai mult sau mai puin rapid i mai mult sau mai puin total. n afar de levuri, mierile conin i alte microorganisme, care pot s produc alte fermentri (lactic, butiric, acetic , toate alternd mierea. Cnd condiiile pentru fermentarea mierii sunt favorabile, se constat formarea unei spume abundente provenind din degajarea de gaz carbonic. 62

Fermentrile nu se produc ntotdeauna repede ; totui, chiar dac sunt mai discrete, ele tot contribuie la degradarea mierii. Mierile fermentate prezint ntotdeauna o aciditate mai mare dect cea normal. Alte transformri n timpul mbtrnirii, mierea sufer ncet o sum de transformri n funcie de compoziia ei i de temperatura de pstrare. Pentru a bloca complet toate reaciile enzimatice, mierea trebuie pstrat la temperatura de -25C. La temperatura obinuit, i chiar in camer rcoroas (+4C), se observ transformri sensibile ntr-o perioad de unul sau doi ani. Acestea pot fi rezumate dup cum urmeaz: - coloraia se intensific, crete aciditatea liber ; - coninutul n invertaz i amilaz scade, ca i coninutul n glucoz. Se constat, de asemenea, o cretere regulat i relativ rapid a coninutului n hidroximetil-furfural (HMF), substana care se formeaz din levuloz n mediu acid. Coninutul n HMF al mierii este practic nul n momentul recoltrii ; el crete rapid sub aciunea tratamentelor termice (retopiri) brutale. El servete ca indicator al strii de conservare a mierii. Dac acesta depete 40 mg/kg, se consider c mierea este improprie pentru consum fiind nclzit exagerat sau fiind prea veche sau prost conservat. n timpul mbtrnirii, mierea i pierde n mod progresiv valoarea antibacterian : coninutul n inhibin descrete. Proprieti biologice Numeroasele virtui medicinale atribuite mierii nu trebuie s ne fac s uitm c ea este, nainte de toate, un aliment energetic i nu lipsit de interes gastronomic, ceea ce are, de asemeni importan. Consumul mierii nu trebuie s fie redus la o problem de sntate i de regim alimentar ; este i o plcere a mesei. Ca toate alimentele glucidice, mierea are un aport de 3200 calorii pe kilogram de substan uscat, ceea ce nseamn, innd seama de cele 17-18% ap, o valoare calorific de 3000 de calorii pe kilogram. Amintim c nevoile energetice ale adultului care nu depune un efort mare i nu lupt mpotriva frigului sunt de 2800 calorii pe zi. O munc fizic sau o activitate sportiv susinut presupune o cheltuial de 3500 calorii. Pentru a acoperi aceste nevoi calorice, un adult ar trebui s consume zilnic n jur de 1 kg de miere. Acest consum nu ar acoperi nici nevoile de proteine, nici pe cele de lipide i nici de vitamine. Mierea nu este aliment complet. n schimb este un aliment excelent pentru muchi, foarte bun pentru sportivi care trebuie s susin un efort de lung durat : cicliti, nottori de fond, alpiniti. n volum mic, mierea aduce zaharuri direct asimilabile - cu un uor efort de ntrziere n ceea ce privete levuloza, care nu trece direct n snge. n comparaie cu zahrul, mierea ofer avantajul unei varieti mari de gusturi originale. Aromele mierii fac parte din acele substane care stimuleaz pofta de mncare i faciliteaz digestia. Fiecare dup gust, consumatorul poate gsi, din varietatea mierilor, pe cea sau pe cele care i convin cel mal bine, n funcie de obiceiurile sale alimentare. S-ar putea scrie o carte - i acest lucru s-a realizat deja - pentru a expune virtuile medicinale ale mierii. Aceste virtui sunt reale i, empiric, cunoscute de milenii. S-a folosit i continu s se foloseasc mierea pentru a ngriji i eventual a vindeca durerile cele mai diverse, fie c este vorba de aparatul digestiv, de inim sau de aparatul respirator. Mierea ca medicament i datoreaz virtuile compoziiei sale : asocierea glucozei cu levuloza, acizii organici, elementele minerale, sute-de substane identificate sau nu, care provin din plante sau din organismul albinei, toate constituie o adevrat farmacopee. Din pcate, pentru miere imensa bibliografie care exist despre valoarea ei terapeutic nu este ntotdeauna de o riguroas vioare tiinific, nu att din cauz c cercetrile au fost prost fcute ci din cauz c unii experimentatori au fcut o greeal considernd mierea un produs definit i stabil. Or, mierea nu este nici una nici alta. O cercetare medical sau o analiz fiziologic fcut fr ca mierea folosit s fi fost testat minuios din punct de vedere al originii i prospeimii, sunt ndoielnice. Ce s reinem din marea mas a cercetrilor fcute asupra proprietilor biologice i medicinale ? n primul rnd proprietile antibacteriene, puse n eviden n mod tiinific. Aciunea mierii asupra muchiului cardiac pare s fie bine stabilit, n urma unor experiene realizate cu miere deproteinizat, injectabil ca un ser fiziologic cu glucoz. Aciunea asupra ficatului a fost pus n eviden prin acelai procedeu. Administrarea mierii n medicina infantil a artat c are o aciune favorabil asupra fixrii calciului i asupra procentului de hemoglobin precum i n cretere. 63

n privina proprietilor uor laxative ale mierii, se pare c ele trebuie atribuite n special levulozei. n sfrit, folosirea tradiional a mierii pentru a ndulci ceaiul n timpul iernii nu este lipsit de fundament cci aciunea sa antibacterian i gsete astfel cea mai bun ntrebuinare n tratamentul afeciunilor respiratorii. Bazele raionale ale unei tehnologii a mierii Ceea ce tim despre miere i despre compoziia sa, ca i despre proprietile sale biologice poate servi ca baz pentru punerea la punct a unei tehnologii care s protejeze, att ct este posibil, un produs care, fr s fie perisabil n sensul obinuit al termenului, nu este mai puin pretenios n ceea ce privesc prepararea, prelucrarea i pstrarea sa. Obiectivul principal al acestei tehnologii trebuie s fie acela de a da consumatorului un produs ct se poate de apropiat de cel pe care l-a depozitat albina n fagure. Condiia obligatorie este aceea de a nu scoate din i a nu aduga nimic la miere. De ce nu se comercializeaz pe scar larg mierea n fagure ? Formula este bun dar nu scutit de dezavantaje, dintre care cel mai important este preul de cost ridicat, mierea devenind astfel un veritabil produs de lux. Numai mierea extras poate satisface majoritatea consumatorilor, rmnnd accesibil posibilitilor lor. Trebuie deci, s-i acordm cea mai mare atenie. Calitatea mierii trebuie respectat chiar nainte de recoltare. Trebuie s evitm, n cursul vizitelor la stupin, s murdrim ramele cu funingine de la afumtor. Mierea supus unui astfel de tratament capt un gust neplcut de fum, mai ales dac exist multe celule necpcite. Tot n acest sens, apicultorul trebuie s tie c mierea este un produs alimentar care necesit mult grij. Casa stupinei trebuie ngrijit meticulos i niciodat un magazin nu trebuie pus direct pe pmnt. Regulile de igien se aplic mierii i tuturor recipientelor i uneltelor cu care aceasta intr n contact. Posibilitile de degradare a mierii din cauza cldurii ncep s se manifeste la caban din cauza instrumentelor nclzite electric sau cu vapori pentru a uura descpcirea, extragerea, purificarea i prelucrarea mierii. Trebuie evitate, chiar foarte strict, temperaturile care provoac caramelizarea mierii : peste 85C mierea, componentele ei cele mai fragile, sunt afectate grav, chiar ntr-un timp foarte scurt. n ceea ce privete aciunea cldurii asupra mierii, trebuie s lum n considerare temperatura atins la suprafaa i n masa mierii, precum i timpul de expunere la aceast temperatur. O nclzire la 78C la adpost de aer timp de mai puin de 10 minute este mai puin duntoare dect o nclzire de cteva zile la 40C, dei aceast temperatur este apropiat de temperaturile aa numite "biologice". Dup cldur, al doilea duman al mierii este umiditatea. Apicultorul trebuie s se asigure c mierea pe care o extrage este coapt, adic ea nu conine mai mult de 18% ap. Este prima condiie pentru obinerea unei mieri de bun calitate i care se pstreaz bine. Ca orice soluie, mierea tinde ctre o stare de echilibru cu atmosfera nconjurtoare. Cnd aceast stare este atins, mierea nu pierde i nu absoarbe ap ; schimburile sunt oprite. Din contr, atta timp ct aceast stare de echilibru nu este atins, mierea se hidrateaz sau se deshidrateaz. Se poate defini pentru fiecare temperatur o stare higrometric a aerului ambiant care asigur starea de echilibru. La 20C de exemplu, o miere al crei coninut n ap este de 17,4% se afl n echilibru cu mediul ambiant cnd acesta are o umiditate de 58%. Pentru o bun conservare a mierii, umiditatea atmosferei trebuie s rmn n jurul a 60%. ntr-o atmosfer uscat, mierea tinde s se deshidrateze dar cum la suprafaa ei se formeaz o pelicul uscat care mpiedic difuzia apei, uscarea este lent. Dimpotriv, ntr-o atmosfer umed, mierea se hidrateaz repede ; ntr-o atmosfer saturat cu umiditate, mierea preia mai mult de 1% umiditate pe zi, ceea ce nseamn c deteriorarea ei risc s fie foarte rapid. Ce se ntmpl dac mierea se afl nchis ntr-un recipient fie el mare sau mic ? Sau dac recipientul este sau nu etan ? Dac este etan i plin, starea de echilibru cu stratul de aer se stabilete foarte repede ; procentul de umiditate din miere rmne stabil. Dac recipientul nu este etan, schimburile cu aerul exterior se continu i dup cum acesta este uscat sau umed, mierea pierde sau preia ap. Aa se face c pstrat n pivni n ambalaje de proast calitate sau prost nchise, mierea ncepe repede s fermenteze. n rezumat, se poate spune c o tehnologie uoar dar raional a mierii trebuie s respecte igiena i calitile mierii, care depind de integritatea constituenilor si. Cldura i umiditatea sunt cele dou elemente care trebuie supravegheate n permanen, de la recoltare pn la consum.

64

Extracia Extracia mierii prin stoarcere este practic abandonat. Ea corespunde unei forme de apicultur pe cale de dispariie, cea cu conie. Folosirea stupului cu rame mobile implic extracia mierii prin centrifugare i recuperarea cerii fagurilor pentru anul urmtor. Extractorul centrifugal, inventat n secolul trecut, are forme diferite n funcie de destinaie : pentru o exploatare modest cu civa stupi sau pentru o ntreprindere profesionist unde se extrag cteva tone sau zeci de tone de miere n fiecare an. Dar, de la extractorul pentru patru rame acionat manual i pn la extractorul pentru patruzeci sau optzeci de rame acionat de un motor electric, principiul este acelai. Se folosete fora centrifug pentru a scoate mierea din celule i a o proiecta pe peretele intern al cuvei. Fora aplicat fagurelui este n funcie de viteza unghiular a coului extractorului i de raza coului. n extractorul tangenial, ramele sunt aezate tangenial fa de cilindrul virtual pe care micarea coului le face s-l descrie ; n aceste condiii, fora aplicat ramelor este uniform sau aproape uniform pe toat suprafaa (nu se poate extrage dect o singur fa odat . n extractorul radial, fora centrifug aplicat ramei variaz progresiv de la catul inferior pn la speteaz ; n vecintatea axei extractorului, fora centrifug este slab. Fiecare din cele dou sisteme are avantajele i inconvenienele sale. Extractorul tangenial lucreaz mai omogen dect extractorul radial, dar l oblig pe operator s extrag succesiv cele dou fee ale fagurelui; de fapt, l oblig s lucreze de trei ori. ntr-un prim timp, cu vitez moderat, se extrage sumar mierea de pe prima fa ; n al doilea timp se extrage mierea de pe faa a doua ; n al treilea timp, se revine la prima fa pentru a se termina extracia. De fapt, greutatea feei opuse celei care este n curs de extracie este suficient pentru a face fagurele s cedeze dac fora centrifug este succesiv. Pentru a evita aceste manipulri obositoare, se construiesc extractoare tangeniale reversibile la care inversarea sensului rotaiei provoac ntoarcerea courilor n care se afl ramele. n orice caz, extractorul tangenial are capacitate mic pentru ct spaiu ocup. Este foarte potrivit pentru exploatrile mici sau pentru extragerea mierii cu vscozitate mare, deoarece poziia tangenial a ramelor este mai eficace dect poziia radial. Extractorul radial are avantajul capacitii sale mari - pn la optzeci de rame Dadant mari - pentru un volum redus. El nu necesit reluarea ramelor. Pentru a fi total, extragerea necesit un timp mai ndelungat. Extractoarele moderne sunt fabricate exclusiv din materiale nobile. Folosirea inoxului i a plasticului alimentar dau garania de curenie, igien i nepoluare cu metale grele. Extractoarele prevzute cu motor electric au un ambreiaj automat, un schimbtor de vitez, o frn, iar modelele cele mai perfecionate se pot programa astfel nct viteza de rotaie i timpul de extracie pot fi optimizate fr intervenia operatorului n timpul funcionrii. Fora centrifug care trebuie aplicat mierii depinde de vscozitatea acesteia, deci de coninutul n ap i de temperatura sa. Variaiile vscozitii n funcie de originea floral nu sunt mari dect n cazul mierii de iarbneagr i de man. Pentru a uura extracia mierii, este bine s se lucreze la temperaturi destul de ridicate pentru a-i reduce vscozitatea. n ajunul extraciei, magazinele se pot pstra la 25-30C ntr-o camer de nclzire. O ambian prea rece face ca extracia s fie dificil. Extracia mierii poate fi precedat de o ajustare a coninutului n ap. Uneori suntem obligai s scoatem magazinele coninnd numeroase rame pline dar cu miere necpcit. Exist dispozitive care permit evacuarea n cteva ore a excesului de umiditate al mierii chiar n magazine. Pentru aceasta se proiecteaz un curent de aer uscat prin magazinele stivuite. Cel mai bun mijloc de a usca aerul este de a-l face s treac printre nite elemeni de rcire unde umiditatea se condenseaz n ghea. Aerul uscat trebuie renclzit moderat nainte de a fi dirijat spre magazine ; pentru aceasta aerul se trece peste nite rezistene electrice. Acest sistem este convenabil n marile exploatri. In exploatrile mici i mijlocii, magazinele se pot pune ntr-o camer nclzit moderat cu ajutorul unui mic radiator electric i bine ventilat prin deschideri n partea de jos i de sus care s permit primenirea aerului. ntre magazine se pun pene de lemn pentru a facilita circulaia aerului ntre ramele care trebuie deshidratate. Acest procedeu nu este eficient dect dac aerul care intr n camer este destul de uscat. Deshidratarea mierii n magazin este uneori att de rapid, cnd condiiile sunt favorabile, nct coninutul n ap devine prea sczut. Trebuie deci s supraveghem operaia i s nu o prelungim mai mult dect este necesar. De asemenea, trebuie s evitm ventilarea unui aer ncrcat cu praf deoarece ar putea ajunge n miere. Se pot monta filtre de aer n locurile sensibile, adic la deschiderile de admisie a aerului iar ncperea n care se face 65

condiionarea trebuie s fie splat cu mult ap nainte de folosire. Descpcirea face parte din extracie. Trebuie s evitm s facem descpcirea cu cuite electrice prost reglate care pot carameliza mierea sau o pot colora inutil. n principiu, cuitele electrice de descpcit au termostat. Extracia prin centrifugare nu furnizeaz o miere care s poat fi direct mbuteliat. Proiectarea picturilor de miere pe pereii extractorului prezint inconvenientul c ncorporeaz mult aer sub forma unor bule microscopice. Particulele de cear smulse din fagure n momentul descpcirii ajung, de asemenea, n miere, ca i fragmente de propolis i mici cantiti de polen provenind din celule cu polen care se gsesc n numr mai mare sau mai mic printre celulele cu miere. Pentru a obine o miere comercializabil, este necesar s o purificm. Cea mai bun metod de a purifica mierea este s o lsm cteva zile ntr-un recipient numit maturator, impropriu dealtfel, deoarece mierea nu este supus unei maturizri ci unei simple decantri. Pentru a ti la ce trebuie s ne ateptm n urma unei decantri, trebuie s-i cunoatem legile. Ele sunt simple. Un obiect oarecare (bul de aer, particul de cear etc.) presupus sferic i perfect neted, se va deplasa cu att mai repede n sus sau n jos cu ct diferena de densitate ntre acest obiect i mediul lichid (n acest caz mierea) este mai mare, cu ct lichidul este mai puin vscos i obiectul este mai mare. Lipsete din aceast formul un coeficient care reprezint frecarea dintre obiect i lichid; acest coeficient este nul cnd este vorba de aer dar poate fi foarte ridicat n cazul unui gruncior de polen spinos, de exemplu. S vedem cum se aplic legile fizicii (formula lui Stockes) la purificarea mierii. Bulele mari de aer se ridic repede la suprafa datorit dimensiunilor lor i diferenei de densitate ntre aer i miere. Cu ct bulele sunt mai mici, cu att ele se deplaseaz mai ncet. Particulele de cear se ridic mai puin repede la suprafa dect bulele de aer. Dac nu sunt foarte fine, gruncioarele de nisip (pot exista n mod ntmpltor) ajung la fundul maturatorului destul de repede. Micile aglomerri de polen urc destul de repede la suprafa, n timp ce gruncioarele de polen izolate au o vitez ascensional aproape nul. Numai polenurile foarte mari (cu un diametru mai mare de 0,08mm) pot ajunge la suprafa n cteva zile. Trebuie s inem seama i de gradul de vscozitate al mierii. Dac acesta este prea ridicat, purificarea poate deveni imposibil. Pentru a-l reduce, este bine s inem maturatorul la o temperatur n jur de 30C protejndu-l mpotriva pierderilor de cldur sau, mai bine, nchizndu-l ntr-o cutie prevzut cu o rezisten electric i un termostat. Avantajul maturatoarelor termostate este, printre altele, de a ntrzia cristalizarea. Anumite mieri, n special de crucifere, cristalizeaz foarte repede. nc din maturator se observ nceputul cristalizrii. Mrindu-se considerabil vscozitatea mierii, cristalizarea mpiedic purificarea. Purificarea mierilor se poate face i prin filtrare. Filtrele folosite n mod curent n apicultur sunt simple site cu ochiuri de 0,1 mm. Acestea sunt suficiente pentru a elimina din miere deeurile de cear i impuritile mari. O veritabil filtrare presupune o nclzire suficient pentru a reduce vscozitatea i o anumit presiune. Instalarea filtrelor nu se justific dect n cazul circuitelor de prelucrare industriale. Tehnica de filtrare pe diatomee la temperatur ridicat i presiune mare nu este folosit n unele ri. Ea duce la obinerea unei mieri perfect cristaline, sterile, lipsit de polen sau de materii coloidale. Mierea astfel filtrat nu mai poate fi numit pe deplin miere. Filtrarea Apicultorul care i condiioneaz mierea pe care o recolteaz poate s se mulumeasc cu purificarea obinut prin pstrarea acesteia n maturator minimum trei zile. Este greu s se fixeze un timp de maturare necesar i suficient deoarece aceast operaie depinde de nlimea recipientului folosit (cu ct este mai nalt, cu att purificarea este mai lent i de vscozitatea mierii, aceasta depinznd la rndul ei de temperatur, coninutul n ap i natura mierii. Dac se folosete un maturator cu termostat la 30C, se poate obine o purificare rapid ; prudent este s scoatem mierea de ndat ce este posibil, i aceasta din mai multe motive. Prin nclzirea continu se favorizeaz formarea de HMF i mierea se coloreaz n cteva sptmni. Dac se ntrerupe nclzirea, mierea se poate cristaliza n maturator; n acest caz este greu de scos din el fr mijloace adecvate. Ambalarea cu amnuntul poate s se fac dup purificare. Cristalizarea va interveni spontan dar bineneles, necontrolat. Unele mieri cristalizeaz bine, altele prost. Vom vedea mai trziu cum putem controla acest proces. Muli apicultori nu se ocup cu vnzarea n detaliu a produsului lor. Ei prefer s-l livreze unei cooperative apicole sau unui comerciant, procesator i pentru acest lucru este suficient s se trag mierea n ambalaje cu capacitate 66

mare, dintre care cele mai folosite sunt bidoanele de 30-50 litri i butoaiele de 300 kg. Condiionarea industrial cere mijloace relativ importante. Unitatea de condiionare trebuie s funcioneze tot anul, ceea ce nseamn c trebuie s stocheze, s controleze, s trateze mierea n aa fel nct ea s rspund strict la normele cerute i valoarea sa comercial s fie ct se poate de mare. Este deci exclus c o asemenea unitate s funcioneze pe aceleai baze ca cele care sunt perfect valabile la nivelul unei exploatri mici. Pstrarea mierii n butoaie de 300 kg nu se face fr probleme. Pentru a se ctiga loc se folosesc paleii i elevatoarele care permit stivuirea butoaielor pe o nlime de civa metri. Cldirea pentru depozitare trebuie s fie aerisit i ct se poate de rcoroas ; pentru mierile expuse fermentrii cum este mierea de iarb-neagr, se impune pstrarea n camer rece. Temperatura de 4C este suficient de sczut pentru a preveni fermentarea naintea pasteurizrii. Lichefierea n majoritatea cazurilor, cnd se condiioneaz un lot de miere, trebuie nceput prin a o lichefia deoarece, n timpul stocrii ea cristalizeaz n mod aproape inevitabil. Numai mierile de salcm (Acacia) se pot pstra mult timp n stare lichid. Operaia de retopire a mierii este cea care, dac este prost fcut, aduce cele mai mari stricciuni mierii. Realizat corect nu las nici o urm. O instalaie de lichefiere bine conceput conine o camer nclzit unde butoaiele cu miere sunt nti nclzite pn la circa 40C timp de o jumtate de zi, electric sau n bazine cu ap cald. innd seama de slaba conductibilitate termic a mierii, aceast prenclzire duce la lichefierea straturilor de miere periferice ; partea central nu este nclzit. Butoaiele cu miere prenclzite sunt apoi luate cu ajutorul unui motostivuitor ; se deschid (trebuie s aib deschidere total i se basculeaz pe un grtar aezat deasupra unui tanc de recepie. Incinta n care se afl acest tanc i grtarul este nclzit la 70C. n aceste condiii, mierea prenclzit este lichefiat rapid, fr s ating temperatura aerului din interior; ea este evacuat prin fora gravitaiei, nainte de a avea timp s fie nclzit exagerat. Mierea evacuat este recuperat la etajul inferior ntr-o cuv de mare capacitate, de 4 pn la 6 tone, unde este amestecat. Pentru obinerea unui produs omogen, mierea este agitat timp de cteva ore cu ajutorul unei elice. Mierea lichefiat, omogenizat, filtrat la ieirea din cuv este refulat cu ajutorul unei pompe pn la postul de condiionare. Un lot decteva tone de miere n curs de condiionare este pregtit innd seama de analizele de control efectuate n prealabil n laborator. Este vorba fie de o miere "poliflor", fie de o miere monoflor care se vinde cu un anumit nume. O miere de salcm nu se vinde niciodat altfel dect n stare lichid ; n funcie de compoziie, o miere "poliflor" va fi prin vocaie lichid sau cristalizat. ntreprinderea de condiionare are interesul s respecte aceast vocaie i s fac n aa fel nct mierea care trebuie s fie vndut lichid s rmn lichid, ct mai mult timp posibil, n ceea ce privete mierea cristalizat, este bine s i se dea o "granulaie" agreabil. Operaiile care urmeaz pregtirii "lotului" vor fi realizate n funcie de destinaia mierii. Pentru a pstra mierea n stare lichid, este absolut necesar s i se anihileze cristalele de glucoz pe care le conine nc i care ar fi germeni de cristalizare nedorii. Singurul mijloc eficace este pasteurizarea mierii.

Pasteurizarea Se tie c aciunea cldurii asupra mierii este cu att mai nefast cu ct este mai prelungit. Aa s-a ajuns la utilizarea pasteurizatoarelor cu plci ; ele sunt folosite n mod curent n industria alimentar i se adapteaz foarte bine la pasteurizarea mierii cu ajutorul unei instalaii adecvate. ntr-un pasteurizator cu plci mierea lichid circul n contra-curent cu apa cald, ntr-un strat gros de civa milimetri. nclzirea este foarte rapid; ea nu cere dect cteva secunde. Cnd mierea atinge temperatura de pasteurizare (78C), ea intr ntr-un circuit cu ambrare unde nu rmne dect cteva minute. Ea prsete camera pentru a intra n circuitul de rcire unde circul n contra-curent cu apa rece. La ieire, 5 pn la 8 minute dup ce a intrat, mierea are o temperatur de 42C ; este pasteurizat. Acum este ferit de fermentare deoarece drojdiile au fost distruse i i va pstra starea lichid timp de cel puin 6 luni, timpul necesar pentru a fi consumat. Dirijarea cristalizrii 67

Am vzut c nu toate mierile sunt predispuse a rmne n stare lichid. Fiind (relativ) prea bogate n glucoz, ele risc s recristalizeze, chiar i dup pasteurizare, ntr-o form neregulat. Este mai bine s le respectm predispoziia i s le facem s cristalizeze repede sub o form plcut la vedere i la gust. Pentru a obine acest rezultat, se procedeaz la o nsmnare a mierii dup pasteurizare i rcire complet. Se amestec bine, cu ajutorul unor aparate speciale, o miere care cristalizeaz foarte fin cu mierea care trebuie cristalizat. Se folosete o cantitate de aproximativ 10% maia. Cristalele adugate n miere servesc de amors i, n cteva zile, la o temperatur de 14C, cea mai favorabil creterii cristalelor, toat mierea este cristalizat n sistemul dorit. Amestecul de miere i maia ct nc se trimite la maina de mbuteliere n borcane, are consisten de past. Mierile care cristalizeaz foarte fin se numesc mieri "cremoase". Ele au avantajul de a fi foarte plcute la consum datorit faptului c nu sunt foarte fine. Trebuie s adugm c linia de condiionare a mierii pe care am descris-o, foarte sumar, se realizeaz numai din materiale folosite n industria alimentar. Aproape totul este confecionat din oel inoxidabil sau din sticl Pirex. Condiiile de igien cele mai stricte pot fi ndeplinite ; materialele fiind uor de demontat i de splat n ap fiart sau la vapori. Dac pasteurizarea nu se impune ntr-o exploatare mic, cristalizarea controlat este la ndemna oricrui apicultor. Chiar dac aceasta nu se realizeaz n conformitate cu procedeele industriale pe care le-am descris, poate da rezultate excelente cu un minimum de efort. Trebuie s se tie, cristalizarea este un fenomen care se supune unor legi precise. Pentru a obine cristale foarte mari, este nevoie de timp i de repaos perfect. Temperatura nu trebuie s varieze deoarece aceste variaii provoac micri de convexie n lichid, micri care pot sparge reeaua cristalin n formare. Pentru a obine cristale foarte fine, trebuie s spargem cristalele mari care se formeaz ; fiecare bucat devine un nou mediu de cristalizare i aceasta se accelereaz. Apicultorul care dorete s-i trateze mica recolt pentru a obine o miere cristalizat fin trebuie s nceap prin a-i constitui o mic rezerv, de cteva kilograme, dintr-o miere cu granulaie plcut. Un kilogram din aceast miere este suficient pentru a nsmna 10 kg de miere lichid ; desigur c trebuie s amestecm convenabil mierea i maiaua. Exist n comer cuve pentru amestecat, care se potrivesc foarte bine. La nevoie, se pot obine rezultate bune cu ajutorul unei spatule destul de mari care se manevreaz coninutul. Cristalizarea se face rapid la 14C. Punerea n borcane trebuie s se fac dup amestecare ; borcanele se pstreaz la rcoare. Reuita depinde de predispoziia mierii de a cristaliza ; n lipsa analizelor care s permit cunoaterea raportului glucoz-levuloz, ne putem baza pe observarea unei probe de miere ntr-un recipient de sticl. Aceast prob, de 0,5-1 kg miere va fi introdus n frigider pe timpul nopii, iar ziua va fi scoas i lsat la temperatura obinuit fr s uitm s o agitm din cnd n cnd cu o baghet de sticl. O miere predispus la cristalizare rapid, va cristaliza n cteva zile. Un ultim factor care trebuie luat n considerare pentru reuita unei cristalizri controlate este coninutul n ap. Nu se obine o miere perfect dect dac aceasta este n jur de 17,2%. Ambalajul Alegerea ambalajului pentru miere depinde de dou categorii de motivaii. Una se refer la motivaii de ordin tehnic, cealalt la motivaii de ordin estetic. Din punct de vedere tehnic trebuie s se ia n considerare etaneitatea ambalajului ca fiind criteriul cel mai important. Un vas care conine miere trebuie s fie perfect etan. Se nelege de la sine c el nu poate fi confecionat dect din materii prime autorizate de lege. Restul nu este dect o problem de pre de cost, de comoditate la ntrebuinare i de dorina de a satisface clientela. Ambalajele fabricate din materiale transparente au avantajul c prin ele se poate vedea mierea. Experiena dovedete c vasele opace ascund uneori defecte de prezentare pe care o tehnic mai atent le-ar fi putut evita. Examenul mierii Congresele, reuniunile profesionale, expoziiile i concursurile agricole sunt, pentru apicultori, ocazii de a-i prezenta produsele i de a le supune judecii experilor care le pot recunoate calitile i defectele. Trebuie s 68

admitem c, dac dispunem de reguli i norme pentru a judeca animalele de concurs i vinurile, lucrurile sunt mult mai uoare n ceea ce privete mierea. n ultimii ani s-au fcut eforturi demne de laud pentru a da judectorilor criterii de apreciere a mierilor care s nu fie prea subiective, dar rmn multe de fcut n acest domeniu. Trebuie s se fac deosebirea ntre : 1. criterii de calitate, generale ; 2. criterii legate de prezentarea produsului; 3. criterii care se aplic la situaii particulare. Vom lsa de o parte criteriile de calitate, ele sunt de competena laboratoarelor. Criteriile de prezentare se aplic tuturor mierilor. Mierea este caracterizat dup felul cum se prezint la vnzare. O judecat valabil nu poate fi emis dect asupra unui produs comercializat ntr-un ambalaj perfect transparent. Practic limpezimea este un criteriu important pentru caracterizarea mierilor lichide i, dealtfel, cristalizarea se apreciaz n primul rnd dup ochi. O miere destinat vnzrii n stare lichid trebuie s fie limpede i nu trebuie s prezinte acea cea care anun o viitoare cristalizare. Suprafaa ei nu trebuie s prezinte nici o particul solid vizibil cu ochiul liber. O miere cristalizat trebuie s prezinte o suprafa perfect omogen, lipsit de acele ramificaii albe de pe pereii vasului datorate bulelor de aer. Suprafaa trebuie s fie lipsit de particule solide i de spum. Spuma care se ridic la suprafa dup mbuteliere formeaz o mic crust alb constituit din cristale de glucoz i bule de aer. Degustarea la acest stadiu nu trebuie s priveasc dect gusturile parazite. Toate mierile sunt egale pentru arbitru, cu condiia ca gustul i mirosul lor s fie naturale. Defectele majore cum sunt separarea n mai multe straturi, cristalizarea grosier i neregulat, fermentarea sunt cauze evidente pentru excluderea dintr-un concurs. Lucrurile se complic cnd este vorba de apreciere n raport cu o calitate anume de miere. Evident n absena unor referine precise operaiunea este imposibil. Constituirea acestor referine este ntotdeauna laborioas. Trebuie adunat un numr suficient de eantioane, provenind din diferite regiuni i recoltate n mai muli ani. Supuse unor serii de analize, aceste eantioane permit stabilirea unor medii pentru principalele caracteristici cum sunt culoarea, aciditatea, spectrul zaharurilor, conductibilitatea electric, etc. Acestor teste fizico chimice li se adaug teste organoleptice, deosebit de delicate n msura n care vocabularul pentru calificarea mierii este nc foarte rudimentar n comparaie cu cel folosit de degusttorii de vinuri. Numai pornind de la aceste msuri pregtitoare se pot furniza unui juriu elementele care s-i permit confirmarea exactitii unei denumiri florale, fie c este vorba de rozmarin, trifoi sau brad. Analiza mierii Pentru un profan, cuvntul "analiz" ascunde o lume misterioas de aparate complicate i de tehnici sofisticate datorit crora putem ti totul despre miere, ncepnd cu originea sa floral, pn la coninutul n vitamine, calciu sau cobalt totul apsnd pe un buton. Trebuie s spunem c literatura poliist a fcut totul pentru acreditarea acestei noiuni simpliste ; de la Sherlock Holmes pn la Maigret, care este poliistul ce nu a fcut apel la tehnicile de laborator pentru a urmri o pist? Trebuie s precizm mai nti c expresia "a da o miere spre analiz" nu are sens luat ca atare. Toate mierile naturale conin sute de constitueni diferii a cror valoare este foarte diferit n funcie de scopul urmrit prin analiz. Deoarece orice analiz trebuie s nceap n mod obligatoriu de la o ntrebare adresat clar i precis. Dac ntrebarea este pus de un apicultor n legtur cu propria sa producie, de un consumator n legtur cu un produs cumprat din comer, de un serviciu oficial, sau de un cercettor n legtur cu o miere necunoscut, analiza se va desfura diferit. n general, apicultorul care i d mierea spre analiz dorete s tie care este originea ei floral, calitatea sa i dac poate s primeasc o denumire anume. Consumatorul va dori s tie dac mierea pe care a cumprat-o este pur sau falsificat i dac denumirea pe care o poart este conform cu realitatea. n ceea ce privete serviciile oficiale, acestea sunt interesate s tie dac mierea este n conformitate cu normele legale legate de folosirea de antibiotice sau standardele de calitate, n timp ce cercettorul urmrete nainte de toate s-i completeze cunotinele de specialitate. 69

Controlul de calitate Scopul controlului de calitate este de a da o apreciere a mierii, fondat strict pe calitile de baz ale produsului, adic coninutul n ap, puritatea i integrarea sa ntr-un concurs, ca operaiune de selecie i clasament : permite eliminarea produselor defectuoase, dar nu emite nici o judecat de valoare n legtur cu o denumire anume. Controlul de calitate al unei mieri cuprinde msurarea coninutului de ap, un test de puritate, o dozare a hidroximetilfurfurorului (HMF), un examen organoleptic i un examen al strii fizice. O miere de calitate normal trebuie s rmn n limitele fixate de lege ; dar aceste limite fiind foarte largi controlul calitii permite nuanarea aprecierii distingnd, cu ajutorul unor notri simple, mieri care sunt pur i simplu conforme legii i cele numite de calitate superioar pentru c sunt foarte curate, foarte concentrate, foarte srace n HMF, care se prezint sub o stare fizic bine definit (lichid sau cristalizat i nu au alt gust strin mierii. Msurarea coninutului n ap se face uor cu ajutorul unui refractometru. De fapt, dup cum am mai menionat, indicele de refracie al mierii depinde de coninutul ei n ap. Cunoscnd indicele de refracie se deduce coninutul n ap. Tabelele lui Chataway conin cifrele acestei corespondene. Refractometrul permite msurarea cu o singur pictur de miere ; totui el nu poate da un rezultat dect dac mierea este perfect limpede. Msurarea puritii se face prin cntrirea unui filtru nainte i lup filtrarea a 5 g de miere n soluie de ap. Filtrul reine corpurile strine care trebuie s fie eliminate n cursul epurrii. Este vorba n special de resturi de cear, fragmente de propolis, praf sau resturi animaliere sau vegetale. Dac controlul calitii este destinat mierilor care intr n competiie sau determinrii preului de vnzare sau a valorii aportului ntr-o cooperativ, se pot stabili uor baremuri potrivite. Controlul calitii are avantajul de a putea fi realizat cu mijloace modeste. El nu necesit dect o aparatur simpl i cunotine tehnice destul de elementare.

PRINCIPALELE TIPURI DE MIERE


Mierea de salcm Mierea de salcm este mierea produs de albine din nectarul florilor de salcm, Robinia pseudocacia. Pentru botaniti, adevratele acacia constituie un foarte important gen al leguminoaselor; mimoza aparine acestui gen. Salcmul Robinia pseudocacia populeaz n mod diferit teritoriul romnesc ; el poate forma adevrate pduri sau poate crete izolat. Numai pdurile foarte mari produc material suficient pentru o recolt pur sau aproape pur de miere de salcm. Asemenea pduri se gsesc n nordul rii (Valea lui Mihai) sau n sud, dar producia depinde foarte mult de condiiile meteorologice (ngheurile trzii i ploile ndelungate, reci, de primvar pot calamita culesul), deci este neregulat. Mierea de salcm se recolteaz n iunie, nflorirea producndu-se n a doua jumtate a lunii mai. Este mierea cea mai limpede care se recolteaz n Romnia (maximum 30 mm pe scara Pfund). Aceast miere are mult finee i discreie, ceea ce face s fie apreciat pentru ndulcirea alimentelor i ceaiurilor fr s le denatureze gustul. Coninutul n ap aproape normal (mai mic de 18%). pH-ul este aproape de 4 i aciditatea destul de slab (de ordinul a 14 meq/kg), o conductibilitate electric foarte sczut, ceea ce este n conformitate cu un coninut n materii minerale mai mic de 0,1%. Spectrul zaharurilor este foarte interesant , remarcndu-se prin bogia n levuloz (aproape 50% din substana uscat i srac n glucoza (34%). Zaharurile secundare sunt destul de bine reprezentate, aproape 10% dizaharide (zaharoz i maltoz i aproape 3 erloz, un zahr specific mierii. O asemenea compoziie are drept consecin o vitez de cristalizare foarte sczut, uneori nul, n sensul c dup civa ani chiar, mierea de salcm poate s rmn lichid. Exceptnd acest caz extrem, mierea de salcm rmne de obicei lichid timp de un an. Cnd o miere de salcm este foarte pur, spectrul su polinic este redus. Polenul de salcm este preponderent, dar deoarece florile de salcm sunt srace n polen mierea este i ea srac n polen : ea conine adesea mai puin de 10000 gruncioare de polen n 10 g. Pe lng polenul de Robinia, se mai gsete i polenul arborilor fructiferi, ppdiei, salciei i de asemenea al rapiei, sparcetei i trifoiului. Asocierea dintre Robinia i castan nu este rar n Romnia dar ea denot o recolt trzie ; ea se ntlnete rar n mierea de salcm. 70

Dei salcmii Robinia sunt de origine american, producia lor este caracteristic mai mult pentru Europa i n special pentru Europa de Est. Spectrul polinic al mierii de salcm este diferit n funcie de ar. De exemplu cel din Ungaria i din Romnia este destul de diferit de cel al mierii din Frana; n aceste mieri se gsete polen de Loranthus europaeus, plant asemntoare cu vscul care lipsete din flora francez. Polenul de Loranthus constituie un indicator al unei origini danubiene. Tei (Tilia sp.). Romnia poate fi considerat ca o ar mare productoare de mieri de tei. Uneori se ntmpl ca n apropierea anumitor masive forestiere sau a unor parcuri foarte mari din Moldova sau alte regiuni s se recolteze mieri de tei foarte caracteristice. Mierea de tei este destul de deschis la culoare, cu reflexe verzi, cu coninut ridicat n ap ; aroma foarte pronunat amintete perfect planta de origine. Cristalizarea este rapid. Conin adesea o proporie de man nu tocmai neglijabil deoarece teii adpostesc numeroi purici. Mierile de tei foarte pure, provenind din Romnia, Rusia, Polonia i mai ales din Extremul Orient au o arom foarte puternic i este de preferat s fie amestecate cu alte mieri mai neutre. Dat fiind bogia de arome a mierilor de tei, mierile "poliflore" sunt uneori considerate de ctre productorul lor, acesta de bun credin, ca mieri de tei monoflore dei ele nu conin dect o proporie mic de miere de tei. Se atribuie mierii de tei virtuile medicinale ale plantei (calmante, expectorante). Floarea-soarelui (Helianthus annus). Mierile de floarea-soarelui sunt bine cunoscute nc de cnd a nceput cultivarea acestei plante n diferite regiuni ale Romniei. Au o frumoas culoare aurie, un gust agreabil i nu cristalizeaz repede. Culesul de floarea-soarelui este unul din culesurile principale de la noi. Mierea de rapi Mierea de rapi este obinut din flori de Brassica napus var. oleifera, plant oleaginoas care n ultimii ani acoper din ce n ce mai multe suprafee agricole. Aceast cultur se gsete n prezent aproape peste tot, cu excepia regiunilor de munte. Mierea de rapi se recolteaz n lunile mai-iunie dac provine din nsmnri de toamn. Rapia de primvar, care ocup suprafeele mai mici, nflorete mai trziu i mierea se recolteaz n iulie-august. Mierea de rapi este destul de uor de descris deoarece se gsete n cantitate mare n stare pur sau aproape pur. Coloraia este foarte slab, nu depete 35 mm pe scara Pfund (care este gradat de la 0 la 140 mm). Mirosul ei este cel al florilor de rapi ; gustul este dulce, fr o caracteristic anume. Coninutul n ap al mierii de rapi este destul de ridicat i anume n jur de 18%. Aceasta datorit faptului c este miere de primvar care se recolteaz repede pentru a nu cristaliza n faguri; n aceste condiii, exist tendina de a se recolta mierea nainte de maturare complet. Valoarea pH este relativ ridicat i aciditatea destul de slab (pH 4, aciditate total de ordinul a 15 meq./kg). Conductibilitatea electric foarte sczut indic un coninut srac n substane minerale. Spectrul zaharurilor este caracterizat prin abundena glucozei (48%) care domin net asupra fructozei (44%), n timp ce zaharurile minore sunt puin abundente (4,5%). Acest spectru arat o tendin foarte net pentru cristalizare spontan i foarte rapid ; cnd este foarte pur, mierea de rapi poate s cristalizeze nc de la extracie, mai ales dac timpul este rcoros. Trebuie deci s trecem mierea printr-un maturator cu termostat. Spectrul polinic al mierii de rapi conine o cantitate mare de polen de rapi i anume 95% sau chiar mai mult. n aceste condiii, polenurile secundare sunt rare, ceea ce complic cercetarea originii geografice. Aceste polenuri secundare aparin unei flore de primvar destul de banal (pomi fructiferi, ppdie i salcie) care nu este caracteristic unei regiuni precise. Cultura de rapi este ntins acum n multe ri din Europa i America. Ea se ntlnete n Germania i n Polonia precum i n Canada, unde depete mierea de trifoi care constituia nainte prima resurs melifer a Canadei.

Miere de lavand Mierea de lavand este produs de albine din nectarul diferitelor specii i subspecii din genul Lavandula ca i din hibrizii lor cultivai sub numele de lavandin. Totui trebuie s excludem specia L. stoechas care d o miere foarte diferit. Caracteristicile mierii de lavand sunt deosebite de cele ale mierii de lavandin. 71

Mierile de lavand fin sunt mai colorate dect cele de lavandin ; acest lucru poate fi datorat faptului c polenul de lavand este foarte pigmentat. n cazul lavandinei, hibrid steril, staminele sunt goale sau aproape goale. Deci nectarul nu este mbogit cu pigmenii din polen i mierea obinut este foarte deschis la culoare. Mierile de lavand cele mai nchise la culoare ating 55 mm pe scara Pfund. Indiferent dac provin de la lavand sau de la lavandin, mierile sunt foarte parfumate i aromate. Mirosul nu este chiar acelai cu al florilor de lavand. nflorirea lavandei i lavandinei are loc n plin var, ntre iulie i septembrie. Recolta se face n general spre sfritul lunii august. Contrar mierilor prezentate mai sus, mierea de lavand i cea de lavandin sunt srace n ap : adesea mai puin de 17%. PH-ul este sczut i aciditatea total este relativ mare (pH-ul este n jur de 3,5 iar aciditatea de 34 meq./kg). Spectrul zaharurilor arat un echilibru destul de bun ntre levuloza (n jur de 42%) i glucoza (n jur de 39%) ; dizaharidele sunt abundente (13%), n special zaharoza. Mierea de lavandin cristalizeaz destul de repede i cu granulaie fin, n timp ce mierea de lavand fin cristalizeaz mai ncet i mai grosier. Coninutul n substane minerale este mic i conductibilitatea electric joas. Spectrul polinic al mierii de lavand este foarte diferit de cel al mierii de lavandin. Mierea de lavand este bogat n polen de lavand, dezvoltat normal, n timp ce polenul de lavandin foarte puin abundent i redus are o exin deformat. Polenurile care l nsoesc pe cel de lavand sau de lavandin sunt n general caracteristice pentru flora rii din care se recolteaz ; compozitele i papilionaceele sunt foarte bine reprezentate i n special albstrelele i sparcetele. Adeseori se pun n eviden, la analiz, polenuri care indic transhumante anterioare. Este cazul polenului de iarb-neagr arborescent.

Mierea de rozmarin este produs de albine din nectarul de rozmarin, plant slbatic, foarte abundent n unele regiuni ale rii noastre i n diferite ri din bazinul mediteranean. Producia de miere este foarte neregulat deoarece depinde de condiiile meteorologice de la sfritul iernii i nceputul primverii. nflorirea dureaz din noiembrie pn n mai, perioada de vrf situndu-se n luna aprilie. Recoltarea se face n mai. Coninutul n ap este sczut (mai mic de 17,5%). Mierile de rozmarin au o arom delicat; cnd sunt foarte pure, au gust foarte fin. Gustul este mult mai accentuat cnd mierea de rozmarin este combinat cu miere de cimbrior care nflorete aproape n acelai timp i pe acelai teren cu rozmarinul. Coloraia este slab, maximum 35 mm pe scara lui Pfund, pH-ul este apropiat de 3,8 ; aciditatea este slab, ca i coninutul n substane minerale. Spectrul zaharurilor este destul de echilibrat : 39% glucoza i 43% fructoz cu 13% dizaharide (n special maltoz i aproape 2% erloz. Cristalizarea este destul de rapid i granulaia fin. Spectrul polinic este supus unor variaii importante ; polenul de rozmarin poate fi reprezentat foarte diferit n funcie de regiunea de producie i probabil i n funcie de tipul de apicultur practicat. Se poate ntmpla ca o miere de rozmarin autentic s nu conin mai mult de 10% polen de rozmarin, celelalte polenuri fiind foarte reprezentative pentru flora vizitat de albine pentru a culege polen; papilionacee de tipul Ulex, cistacee, cimiir (merior), vi-de-vie, iarb-neagr arborescent. n general, mierile de rozmarin sunt bogate n specii; este un lucru obinuit s se gseasc mai mult de 30 de tipuri de polen n aceeai miere, ceea ce indic o flor local forate variat . Examenul aprofundat al spectrului polinic al mierilor de rozmarin, permite s se fac deosebirea net ntre mieri de rozmarin produse n diferite ri.

Mierea de iarb-neagr Mierea de iarb-neagr este produs de ctre albine din nectarul de iarb-neagr Calluna vulgaris. Aceasta este o plant comun care se gsete pe vaste terenuri silicioase unde formeaz, n anumite locuri, un covor continuu sub pinii maritimi. Mierea de iarb-neagr are caracteristici att de originale nct nu poate fi confundat cu nici o alta. Are o savoare puternic, uor amruie i un puternic miros de floare. Se poate spune c i poate place celor care caut n miere 72

altceva dect un simplu edulcorant. Coninutul n ap este ridicat : n jur de 22-23%, ceea ce este anormal pentru o miere obinuit dar admis pentru mierea de Calluna pur. Vscozitatea sa este anormal : ea este tixotrop. Nu poate fi extras din faguri prin metodele obinuite. Fora centrifug realizat de extractoare nu are nici un efect asupra mierii atta timp ct este sub form de gel. Pentru a o aduce n stare de sol se folosesc aparate speciale numite "perforatoare". Aceste aparate, manuale sau electrice, au baterii de ace a cror distanare i aezare corespund cu cea a celulelor. Acele ptrund n celule i distrug structura de gel a mierii fr a deteriora fagurii; acele sunt montate pe arcuri foarte suple i se termin cu cte un vrf bont. Imediat ce perforarea a adus mierea n stare de soluie, aceasta poate fi extras ca orice miere prin fora centrifug. Datorit acestei proprieti uimitoare a mierii de iarb-neagr, apicultorul o poate obine n stare pur. Practic, este suficient s fac o extracie dubl. Dup ce se descpcete fagurele, acesta este pus n centrifug ; mierea normal este extras, iar cea de iarb-neagr rmne. Se pune n funcie perforatoarea i se mai pune fagurele a doua oar n extractor. Mierea provenit din aceast a doua extracie este miere pur de iarb neagr. Tixotropia mierii de iarb neagr se datorete unei proteine care se gsete n nectar care poate ajunge la 2% din greutatea mierii. nclzind moderat mierea de iarb neagr, se obine o gelificare mai intens. Pasteurizarea la 65C timp de cteva minute este suficient pentru a distruge drojdiile i pentru a dezvolta gelificarea. Ea permite obinerea unei mieri de iarb-neagr care se pstreaz bine n ciuda unui procent de umiditate foarte ridicat. Tixotropia mierii de iarb-neagr are o influen ciudat asupra cristalizrii. Germenii de cristalizare fiind imobilizai n gel, cristalele cresc pe loc, n timp ce ntr-o miere obinuit, curenii de convecie antreneaz germenii n toat masa. Se formeaz cristalele care pot atinge 1 sau 2 mm n diametru ; sunt aglomerri aproape sferice i foarte dure. Mierea de iarb-neagr are o coloraie medie mergnd spre rou care atinge 85 mm pe scara Pfund. Se observ o anumit tulbureal datorat prezenei proteinei. Conductibilitatea electric este relativ ridicat, pentru o miere de flori, ca i coninutul n substane minerale, pH-ul este cuprins ntre 4 i 4,6 ; aciditatea este medie. Spectrul zaharurilor indic predominana net a fructozei asupra glucozei i importana mic a zaharurilor secundare. Aceast compoziie favorizeaz o vitez mic de cristalizare. Se poate, de asemenea, scoate n eviden ca un caracter original, coninutul foarte bogat n amilaz. Spectrul polinic al mierii de iarb-neagr poate fi mult modificat prin modul de extracie. ntr-adevr, folosirea perforatoarelor introduce n miere cantiti importante de polen provenind din celulele unde acesta este stocat de albine. n plus, vscozitatea anormal mpiedic considerabil epurarea prin diferen de gravitate. n aceste condiii, polenul care se depune pe suprafaa mierii, n cteva zile rmne prizonie ; acesta este gsit la analiz, al crei rezultat este modificat. De aceea, o miere foarte pur de iarb-neagr poate s conin ca polen dominant o specie total diferit, ca de exemplu polen de castan. Cnd se face analiza polinic a unei mieri de iarb-neagr care nu a fost mbogit n mod artificial in polen, prin tehnicile de extracie, se gsete polenul de iarb-neagr dominant i n cantitate normal. n fiecare din regiunile productoare de miere de iarb-neagr exist o flor secundar destul de variat pentru a putea deosebi o miere de iarb-neagr provenind din alt regiune sau ar. Mierea de man de brad n practica curent, nu se vorbete despre "miere de man de brad" ci pur i simplu de "miere de brad". Desigur, pentru profani distincia este subtil ; pentru consumatori, ea este n general de neneles, cum ar fi cea ntre mana provenind de la diverse specii de hemiptere i de la diferite specii de conifere. n aceste condiii, se admite din ce n ce mai mult c denumirea "miere de brad" se aplic mierii de man recoltat de albine pe brazi i pe molizi. Ceea ce nu exclude ns posibilitatea introducerii unor denumiri mai restrictive pentru producii locale de o calitate excepional. Perioada de producie, mai mult sau mai puin lung, este vara. Datorit compoziiei lor foarte deosebite, mierile de brad au o savoare dulce, foarte agreabil, asemnat malului. Sunt puin dulci i au o arom slab. Culoarea, foarte intens, poate s mearg pn la negru dar deseori este mai deschis. Totui nu ar trebui s fie sub 65 mm pe scara Pfund. 73

Coninutul n ap este destul de slab, (mai mic sau chiar mult sub 18%). Vscozitatea este normal, dar mierile de brad cu coninut mic de ap sunt mai vscoase dect mierile comune cu acelai coninut n ap i au tendina s fileze la transvazare. PH-ul mierilor de brad este destul de ridicat putnd ajunge pn la 5 ; el se situeaz n medie n jur de 4,6, ns aciditatea este mai degrab mare. Conductibilitatea electric este ridicat, ca i coninutul n substane minerale. Aceste caracteristici sunt destul de specifice pentru a fi utilizate la recunoaterea prezenei manelor ntr-un amestec. Spectrul zaharurilor este net diferit de cel al mierilor florilor de calitate obinuit. Fructoza (37%) predomin asupra glucozei (32%), dar se gsesc i aproape 11% dizaharide i melezitoz n proporie destul de mare (pn la peste 10%). n general, se poate spune c spectrul zaharurilor din mierile de brad este decalat spre zaharurile cu greutate molecular ridicat. Este un fapt cunoscut de mult timp, dar nainte de folosirea metodelor de cromatografie ne mulumeam s punem n eviden ce se numeau "dextrinele" mierii de brad. Am menionat mai sus c examenul microscopic al mierilor de man d rezultate a cror interpretare este diferit de cea care se face pentru mierea de flori. Nu voi mai reveni asupra acestui aspect; s menionez totui c polenul care nsoete sporii de ciuperci i alte elemente figurate d informaii asupra originii geografice a mierilor de brad. Cu condiia unei documentaii suficiente, putem distinge de exemplu, mierile de brad din Carpaii Orientali de cele din Carpaii Occidentali. Mierile de brad joac un rol foarte mare n Europa Central datorit ntinderii pdurilor de conifere n vest, n Germania, Elveia, Austria i dincolo de ea, spre est. n Germania se face net diferena ntre mierile de brad provenind de la bradul pectinata i cele de la molizi, mult mai slab cotate. Mutar de cmp (Sinapis arvensis). Exist analogii ntre mierea de rapi i cea de crucifere nrudite din punct de vedere botanic, adic aparinnd genurilor Sinapis, Raphanus i Brassica. Mierea de mutar este o miere deschis la culoare cu cristalizare foarte rapid. Ca toate mierile de crucifere din aceeai grup, este fie nu prea aromat, fie afectat de un miros de varz care, n cazuri extreme poate fi de-a dreptul dezagreabil.

Lucerna (Madicago sativa). Mierea de lucerna este o miere de culoare deschis, cu gust neutru, care cristalizeaz repede i cu cristale cam mari. Trifoi alb (Trifolium repens). Mierea de trifoi alb este o miere cu proprieti deosebite, de calitate excelent, de culoare deschis, cu o arom puin pronunat dar agreabil, cu cristalizare fin. n Romnia, coninutul su n ap este uneori prea mare ; se numr printre mierile care trebuie deshidratate puin nainte de extracie, prin pstrare n camer cald. Trifoi rou (Trifolium pratense). Trifoiul rou d o miere foarte deschis la culoare, cu gust dulce i agreabil, care cristalizeaz repede. Arbori fructiferi (Prunus sp., Pirus sp. etc.) Mierile de arbori fructiferi sunt destul de rare n stare pur. n Romnia, ele provin cel mai adesea de la merii din regiunile de deal care nfloresc destul de treptat i abundent. Sunt mieri de bun calitate, deschise la culoare cu cristalizare rapid i cu granulaie fin. Pducel (Crataegus oxyacantha). Producia de mieri de pducel se obine n stare relativ pur acolo unde exist multe garduri vii de pducel sau vi cu acest arbust. Mierea are coloraie medie i gust agreabil. Gardurile vii de pducel sunt ameninate cu dispariia ; se consider c ele constituie un rezervor al bolii arborilor fructiferi cunoscut sub numele de "focul bacterian" i se preconizeaz distrugerea lor. Iedera (Hedera helix). n Romnia se semnaleaz uneori recolte de miere de ieder, n anii cu toamn nsorit. Este o miere de culoare medie, cu cristalizare rapid.

74

Albstrea (Centaurea cyanus). Mierile de albstrele aparin practic trecutului, deoarece generalizarea folosirii ierbicidelor n lanurile de gru tinde s le fac s dispar. Sunt mieri de culoare deschis, cu cristalizare fin, uor amare. Ppdie (Taraxacum densleonis). Mierile de ppdie au o culoare galben-portocalie caracteristic. Au un gust puternic, cristalizeaz repede i cu granulaii mari. Mierile de ppdie se recolteaz n exclusivitate n regiunile de cretere a animalelor unde ppdia crete n puni. Castan comestibil (Castanea sativa). Mierile de castan se definesc destul de greu deoarece sunt, dup caz, mieri de nectar foarte pure i relativ deschise la culoare sau amestecuri de miere de nectar i miere de man mai nchis. n orice caz, gustul lor este foarte pronunat i amar. Producia de miere de castan rmne important n Romnia n ciuda contaminrii masivelor de castan cu focul bacterian i uscarea multor copaci. Castanii slbatici rmn totui foarte numeroi, fiind rspndii n anumite regiuni ale rii. Polenul de castan este prezent ntr-o proporie foarte mare n mierile recoltate dup luna iunie. Compoziia mierilor de castan a fcut obiectul ctorva studii. Se tie c este mai bogat n fructoz dect n glucoza ceea ce le face s cristalizeze ncet. Conductibilitatea lor electric este destul de ridicat. Sunt bogate n diastaz i n inhibin. Studiul acestor mieri ar trebui reluat i aprofundat deoarece importana lor economic nu este neglijabil. POLENUL Polenul se gsete sub forma unui praf foarte fin n anterele florilor. Este alctuit din gruncioare de diferite forme i culori caracteristice fiecrei plante. Se deosebete prin forma suprafeei exterioare, prin coninutul diferit n substane nutritive, vitamine etc. Polenul poate fi obinut prin recoltarea direct de ctre om, de la plantele care au cantiti mari sau cu ajutorul albinelor. Spre deosebire de polenul recoltat direct de om, polenul obinut cu ajutorul albinelor este mult mai valoros, deoarece este adunat de la mai multe flori (poliflor) la care albinele au mai adugat nectar i saliv. n medie, albina poate aduce la un zbor 12-15 mg polen, adic aproximativ 1/10 din greutatea ei corporal. Singurul mijloc de a obine polen pur n cantiti importante i n condiii economice acceptabile este folosirea colectorului de polen. Colectoarele sunt dispozitive care se fixeaz la urdini, avnd orificii prin care albinele sunt obligate s treac la intrarea n stup. Datorit frecrii de marginile acestor orificii, polenul se scutur pe un grtar de unde cade n tvi. Cele dou rnduri de orificii prin care albinele sunt nevoite s treac ca s ptrund n stup sunt aezate la distan de 5 mm. Colectoarele de polen n timpul culesului mare se scot. Polenul recoltat n colector, odat uscat, este mult diferit de cel care se poate culege direct de pe staminele florilor. Practic, albina culegtoare nu-i poate confecioneaz ghemotoacele de polen fr a aduga polenului cules de pe antene un liant care le d coeziunea indispensabil pentru a se ine n couleele celei de a treia perechi de picioare. Acest liant este un amestec de nectar sau de miere cu saliv. Se tie c aceast saliv este bogat n enzime i n substane diverse. Polenul din ghemotoace este deci un produs mixt, vegetal i animal. n consecin nu este prea uor s deosebeti, dintre proprietile polenului din ghemotoace, pe cele care provin de la plant de cele care provin de la insecta PASTURA Dup ce polenul este adus n stup de ctre albinele culegtoare, este depozitat n celule apoi presat cu capul pn ocup 1/3 din nlimea celulei. Pstura, pe lng polen, conine i substane nutritive provenite din saliva lucrtoarelor, folosit ca liant pentru gruncioarele de polen culese de pe anterele florilor. Pstura este hrana de baz a puietului, fiind bogat n proteine, glucide i sruri minerale, provenit din polenul florilor. Faptul c pstura are o compoziie mai sczut dect polenul n proteine i grsimi i mai bogat n zahr i acid lactic permite o conservare mai bun. Pstura se recolteaz din faguri prin trei metode: 1) prin tierea n fii a fagurilor cu pstura, de unde aceasta se scoate foarte uor, sau 2) prin retezarea celulelor. 3) prin refrigerarea fagurilor i sfrmarea cerii. 75

Pentru tierea n fii fagurele se aeaz pe o mas n poziie orizontal i apoi se secioneaz longitudinal prin mijlocul fiecrui rnd de celule. Pstura se scoate din celule prin scuturare, iar cantitatea care ader de pereii celulei se scoate cu ajutorul unei andrele. Pentru retezarea celulelor, rama se aeaz pe mas orizontal i cu speteaza de jos spre lucrtor. Cu ajutorul unui cuit cu o lam subire i bine ascuit se taie orizontal rndul de jos de celule cu pstura, ct se poate mai aproape de baza celulelor. Apoi fiecare rnd este secionat pe vertical i oblic spre speteaza de sus a ramei, iar marginea inferioar a rndului de celule se ndoaie nspre lucrtor. n cazul fagurilor noi se poate recolta pstura i prin refrigerarea acestora. La rece ceara devine casant i se poate sfrma. Pstura se alege, apoi, de bucelele de cear i propolis. Imediat dup obinere, pstura se mrunete, se pune ntr-un vas i se mojareaz (freac , dup care se cerne a doua oar, se aeaz ntr-un borcan i se preseaz. Pstura se conserv singur sau n amestec cu miere sau pudr de zahr. Ambalarea i pstrarea se face la fel ca la polen. Pstura este folosit n stupin, n industria farmaceutic, n special pentru obinerea vitaminelor naturale. De asemenea se mai ntrebuineaz i n medicin pentru tratarea a o serie de maladii ale sistemului nervos, endocrin i n avitaminoze. Att pstura ct i polenul n form conservat pot fi distribuite albinelor n perioadele lipsite de cules i mai ales privvara i toamna, sub form de turte, ca ados la pasta din zahr. Concomitent cu distribuirea psturii, toi fagurii care au 1/2 i 1/3 miere se descpcesc i se preseaz praf de polen peste miere, apsnd cu cuitul pe toat suprafaa fagurelui descpcit. Aceti faguri se aeaz lng diafragma reductoare a cuibului.

PROPOLISUL
Propolisul vine de la cuvintele greceti pro = pentru, polis = cetate i putea fi tradus liber ca un complex de substane destinat aprrii cuibului, n special, n vederea iernrii. Albinele l recolteaz de pe diferite plante (cire, viin, plop, brad, molid etc.) i l transport n cuib. Cu ajutorul propolisului albinele astup crpturile stupilor i acoper cadavrele duntorilor pe care i rpun n interiorul stupului (melci, oareci, oprle, bondari) sau cadavrele albinelor moarte pe care nu le pot scoate n afara stupului. Colectarea propolisului de ctre albine Din observaiile fcute asupra modului cum strng albinele propolisul s-a constatat c acestea adun propolisul de diferite culori (alb, galben, rou, verde, brun etc.) i l transport ca i pe polen pe picioruele posterioare. Limba nu este utilizat nici la colectarea i nici la aplicarea propolisului. Sursele naturale de propolis sunt mprite n dou grupe diferite: 1. Prima grup o constituie substanele rinoase, provenite n majoritate de pe mugurii de plante. Pentru recoltare albinele se folosesc de mandibule dup ce cu antenele au descoperit particula cea mai potrivit de propolis. Pentru recoltare, albina, dup ce a prins, cu ajutorul mandibulelor, particula de propolis, se trage napoi, cu capul ridicat, pn ce particula de propolis pe care a apucat-o se ntinde n fir foarte subire i se rupe. Dup aceea, cu picioarele manevreaz particula de rin i o depoziteaz n paneraele de polen. Operaiunea se repet. La descrcarea propolisului n stup, albina respectiv este ajutat de alta care rupe cu mandibulele cte o bucic din ncrctur i o depoziteaz. Aceasta operaiune are loc adesea chiar pe scndura de zbor. Recoltarea propolisului de ctre albine se face numai cnd temperatura aerului depete 20C,. deoarece la aceast temperatur materia vscoas este mai moale i poate fi colectat cu mai mare uurin. 2. A doua grupa de propolis o formeaz balsamul din polen eliberat (n timpul crprii i digerrii gruncioarelor de polen de la plantele entomofile) din nveliul acestuia i care mpins de valvulele proventriculului, se acumuleaz n gu. Balsamul este ntins de albine cu ajutorul limbii pe obiectele din imediata apropiere a puietului. n timpul prelucrrii acestor rini cu ajutorul mandibulelor mai intervine i secreia glandelor mandibulare ale albinelor lucrtoare, n timpul exprimrii substanelor rinoase i a triturrii balsamului de polen se amestec i secreii ale glandelor faringiene. Tendina de propolizare a albinelor este un caracter de ras sau ecotip i depinde chiar de nsuirile individuale ale unor familii de albine. Trebuie menionat, de asemenea, c speciile Apis florea i Apis dorsata nu folosesc 76

propolisul iar unele rase din specia Apis mellifera ca Apis mellifera Lamarkii nu adun propolis. Recoltarea propolisului de ctre albine are i un caracter zonal. n zonele mai reci i pduroase nclinaia de propolizare este mai pronunat fa de zona de cmpie. De asemenea, toamna i primvara albinele propolizeaz mai mult dect n cursul verii. Albina romneasca, Apis mellifera carpatica, are o tendin moderat de propolizare comparativ cu rasele de albine cu tendine mai pronunate de propolizare cum sunt albina caucazian (Apis mellifera caucasica), albina saharian (Apis mellifera sahariensis), Apis mellifera anatolica, Apis mellifera scutelata i altele. Compoziia Propolisul este o substan de culoare brun-deschis cu nuane pn la brun-nchis i uneori cu reflexe verzui, puin solubil n apa dar perfect solubil n eter i alcool. Punctul su de topire este de 60-70C. La temperatura din interiorul stupului este maleabil, iar la temperatura mediului ambiant devine casant. n prezent are o larg aplicare n terapeutica medical sub form de extract alcoolic, unguent sau diferite alte preparate medicamentoase. Propolisul brut, aa cum se recolteaz n stup prin rzuire, conine n medie 30% cear, restul fiind format din rini, balsamuri, uleiuri eseniale, i destule impuriti rmase de la albine, pentru c ele folosesc propolisul pentru a mblsma imediat ceea ce nu pot s evacueze. Ceara este o componenta obligatorie a propolisului. Din propolis se extrag dou tipuri de cear comparativ cu ceara propriu-zis, extras din acelai stup: ceara A (circa 17%) avnd similitudini cu ceara propriu-zis i ceara B (circa 6%) net diferita, asemntoare cu cerurile vegetale. Cele dou ceruri se pot separa pe baza solubilitii lor diferite, n alcool fierbinte concentrat i respectiv diluat. O astfel de compoziie indic o mare complexitate. Numai printre flavone, uleiuri eseniale etc. se gsesc zeci de substane crora le vor trebui testate proprietile biologice. Colectarea propolisului de la albine Producii sporite de propolis se pot realiza folosindu-se n acest scop unul din tipurile existente de colectoare de propolis. Pot fi folosite colectoare care conin o plas de material textil (propolisul se recolteaz prin refrigerare i sfrmarea bucilor de propolis de pe plas, propolisul devenind casant la rece) sau pur i simplu o bucat de linoleum, aproape ct dimensiunile prii de sus a stupului, polenul recoltndu-se printr-o simpl rzuire cu dalta apicol. n scopul mririi produciei de polen, se pot lua urmtoarele msuri: 1. cu ocazia fiecrei intervenii care se face n cuibul familiilor de albine n special n perioada de primvar i toamn, se vor cura cu atenie, prin rzuire,toate prile i elementele din stup ce prezint depuneri de propolis; 2. se vor distana ramele ntre ele, precum i scndurelele de podior cte 2-4 mm, formndu-se spaii care, dup umplerea lor de ctre albine cu propolis, vor fi curate reinndu-se propolisul rezultat; 3. se nlocuiete podiorul cu o plas din material plastic care dup propolizare se va ridica n vederea recoltrii, depozita la rece, apoi, cu o dalt, detaa propolisul; 4. se poate folosi cu rezultate bune i colectorul de propolis format dintr-un grtar lamelat din tabl zincat, sit din material plastic i pnz colectoare care se plaseaz deasupra cuibului n locul podiorului;sita i pnza colectoare rmn n tot cursul anului n familia de albine. Grtarul lamelat se pune n luna aprilie o dat cu lrgirea cuibului i se ridic toamna n momentul pregtirii pentru iernare a familiilor de albine; n timpul sezonului apicol, ori de cte ori plasa din plastic este ncrcat, pe majoritatea suprafeei cu propolis, se desface prin desprindere pnza colectoare de care ader cea mai mare parte din propolis, reaezndu-se n poziia iniial. Recoltarea propolisului de pe pnza colectoare se face o dat pe an dup ce n prealabil a fost pstrat cteva zile la temperatur sczut (congelator). n acest mod, anual, pot fi recoltate cantiti nsemnate de propolis, cu un grad mai mare de impuriti (la rzuirea prilor componente ale stupului) sau aproape liber de diferite impuriti, aproape pur, prin folosirea colectoarelor.

CEARA
Ceara este o secreie a albinei lucrtoare. Cnd este emis de glandele ceriere ea este perfect alb i curat. 77

Utilizat ca material de construcie n stup, ea se ncarc progresiv cu substane care-i schimb profund compoziia i, ceea ce este mai vizibil,ea trece prin toate nuanele de galben, pe urm de brun ajungnd aproape neagr dup civa ani. Compoziia chimic a cerii este foarte stabil dac se considerare produsul pur, aa cum este secretat de glande. Variai foarte slabe de la o ras de albine la alta. Nu se noteaz variaii semnificative dect ntre diferitele specii ale genului Apis. VENINUL Veninul de albine este o substana complex, un produs de secreie al albinei lucrtoare i al mtcii, un amestec al secreiei glandelor de venin care concur la formarea aparatului vulnerant. Este stocat n punga de venin i eliminat la exterior n momentul neprii, servind mpreun cu acul la aprare (acul la albina lucrtoare este un ovipozitor modificat pentru funciile de aprare) i eliminarea dumanilor (mtcilor concurente, a albinelor hoae, a animalelor i insectelor care vreau s prdeze stupul, etc.). nepturile albinelor reprezint un act reflex de autoaprare i se materializeaz prin folosirea organului specializat pentru funcia de aprare, format din partea vulnerant cu punga de venin, partea motoare i glandele secretoare de venin. Cantitatea pe care o poate elimina la o neptur o albin cu glanda de venin dezvoltat este de circa 0,3 mg venin lichid, corespunznd la circa 0,1 mg substan uscata. Cantitatea de venin este determinat de vrsta albinelor, de hran i de sezon. Cantitatea maxim de venin se obine de la albinele n vrst de 15-20 de zile, dup care glandele secretoare degenereaz treptat.

n general se afirm c odat folosit rezerva de venin nu se mai reface. Dimpotriv, unele cercetri menioneaz ca dup eliminarea prin nepare rezerva de venin a albinelor se reface cu condiia ca integritatea organului specializat s nu fie deteriorat. Biologia secreiei de venin are particularitile ei, cantitatea de venin variind de la o ras la alta, de la o populaie la alta i chiar de la un individ la altul, atingnd o cantitate maxim secretat de circa 0,3 mg. Numeroasele cercetri efectuate pn n prezent arat c veninul de albine are o structur complex, n el fiind prezente att substane de natur organic ct i anorganic, substane ce-i confer proprieti particulare, specifice.

APILARNILUL
Apilarnilul este un produs apicol obinut din larvele de trntor ct i din coninutul nutritiv aflat n celulele respective din faguri, recoltate ntr-un anumit stadiu larvar (n ziua a 7-a de stadiu larvar). Dei nu este un produs tradiional al stupului, ca i mierea, polenul i ceara, apilarnilul se distinge prin proprietile lui organoleptice specifice, prin proprietile lui fizico-chimice i microbiologice care l recomand ca un produs veritabil, de valoare al stupului.

LAPTISORUL DE MATCA
La nceputul anilor cincizeci atenia biologilor a fost atras de compoziia i mai ales de proprietile lptiorului de matc. Este interesant faptul c aceast substan, n acelai timp lapte i saliv, asigur larvei o cretere rapid, iar individului care a fost hrnit cu ea, o longevitate ce nu se poate compara cu cea a indivizilor care nu primiser lptior de matc. A fost subiect pentru ampl reflecie i cercetri. Civa apicultori ntreprinztori au trecut direct la producia i vnzarea ctre public a lptiorului de matc, cruia i-au atribuit virtuile cele mai extraordinare, nainte chiar ca dosarul medical s fi fost deschis. Anii au trecut; cercetrile au progresat, pe urm au stagnat aproape. Dosarul medical un moment deschis a fost repede nchis de ctre medici ngrijorai pentru reputaia lor i puin doritori s-i amestece numele ntr-o publicitate glgioas. Ce 78

a mai rmas din aceast perioad extraordinar ? Contrar tuturor prerilor i tuturor pronosticurilor, lptiorul de matc continu fr zgomot o carier nceput cu rsunet. Producia i consumul se echilibreaz la un nivel care permite unor apicultori specializai s-i mreasc rentabilitatea stupinei. Stabilitatea, prin aceasta nelegnd evoluia consumului de mai bine de 20 de ani ncoace, constituie dovada c nu se poate ignora fenomenul "lptior de matc". Lptiorul de matc este un produs de secreie al glandelor hipofaringiene ale albinelor lucrtoare, destinat hrnirii larvelor n primele 3 zile, a larvelor de matc pe toat perioada pn la cpcirea botcilor, ct i a mtcilor. Are o consisten cremoas, este de culoare alb-glbuie, cu gust acrior.

LUCRARI IN STUPINA LUCRARI DE PRIMAVARA IN STUPINA


Stuparii incepatori care citesc acest site trebuie sa inteleaga un lucru : anul apicol incepe toamna ! De felul cum sunt pregatite familiile de albine in toamna depinde totul : Productia,starea de sanatate,marimea stupinei si in general tot ce tine de buna desfasurare a lucrurilor.Totusi pentru a nu crea confuzii,vom suprapune anul apicol cu cel calendaristic,urmand ca pe masura ce va veti familiariza cu lucrarile ce trebuie executate sa faceti aceasta separare singuri. Acestea fiind spuse sa trecem la treaba !!! Odata cu ridicare sensibila a temperaturilor,primavara in stupina trebuie facute mai multe lucrari.In ordine cronologica (subliniem ca toate au importanta lor)acestea ar fi : Pregatirea vetrei stupinei Pe la inceputul lunii martie(functie de starea vremii)vom demara primele actiuni: - curatam si imprastiem zapada pentru ai grabi topirea,adunam si inlaturam crengile,frunzele si in general toate resturile,urmarind o igienizare totala - asezam stupii pe locurile definitive,functie de sistemul ales,urmarind ca urdinisurile sa fie orientate spre sud-est si albinele sa beneficieze de caldura soarelui - curatam prin urdinis(cu o sarma) stupii de albine moarte si alte resturi;acestea se vor arde neaparat - instalam sau reorientam gardurile de protectie pentru a feri albinele de vanturile reci ale inceputului de primavara Supravegherea zborului de curatire In timpul iernii datorita faptului ca albinele nu au mai putut iesi din stup,au acumulat in intestine reziduri care acum trebuie eliminate.De aceea in primele zile calduroase(temperatura ajunge la peste 15 grade C),trebuie sa stimulam efectuarea acestor zboruri de curatire.Daca inca mai este zapada pe vatra stupinei este recomandat sa intindem paie pe jos.Urdinisele se vor deschide larg iar capacele se vor salta pentru ca razele soarelui sa incalzeasca podisorul stupului.Tot acum unii dintre stuparii cu experienta mai fac o lucrare importanta: introduc in mijlocul cuibului un fagure gol,bine cladit,in care toarna 1-2kg de sirop de zahar caldut.Cand observam ca zborul de curatire a fost facut de totalitatea familiilor,reducem urdinisele la 3 cm si bineanteles asezam capacele care au fost saltate. Primul control si stramtorarea cuiburilor Profitand de una din zilele calduroase executam primul control de primavara,in care vom evalua starea familiilor de albine,operatiune dublata de o stramtorare a cuibului.La deschiderea stupului constatam: - prezenta hranei care exista in faguri,stiind ca o rama standard contine 3,5kg miere pe ambele fete - prezenta matcii,dupa puietul de pe fagurii din mijlocul cuibului;daca puietul nu exista totusi nu trebuie sa ne ingrijoram: unele matci isi incep mai tarziu ouatul si de aceea este necesara repetarea controlului dupa o saptamana,pana cand tragem o conluzie corecta. Tot in timpul acestui control,scoatem din stupi fagurii mucegaiti,cu pete de diaree,si pe cei ce contin multe celule de trantori.S-a constatat ca dezvoltarea familiilor de albine decurge normal daca albinelor li se asigura un regim de caldura optim.In acest scop stuparii vor "stramtora cuibul".Cuibul se aranjeaza catre peretele stupului care este cel mai expus soarelui astfel:fagurii cu puiet se aseaza in mijloc,ei fiind marginiti de faguri cu miere si pastura;in cuib se lasa strict atati faguri cat pot acoperi albinele si care trebuie sa aiba numai celule de lucratoare;in ce priveste 79

rezerva de hrana familia trebuie sa dispuna de min.4-5 kg miere si bineinteles pastura.Atentie mare ca la stramtorare si la eliminarea fagurilor imperfecti sa nu orfanizati accidental familia.Cuibul se limiteaza cu o diafragma mai scurta,dincolo de ea fiind asezati fagurii cu resturi de miere,aceasta delimitand compartimentul de hranire. Se recomanda ca tot cu aceasta ocazie familiile de albine sa fie mutate in lazi curatate,reparate si dezinfectate.Trebuie sa avem pregatite din timp cateva lazi,urmand ca pe masura ce mutam albinele sa dezinfectam si restul de stupi. Lucrarea este foarte necesara pentru ca pe langa toate celelalte,sa pastram o stare de igiena perfecta.Toate aceste lucrari sunt decisive,necesita sa avem ceva timp la dispozitie si mai ales sa avem "ingaduinta" vremii. Salvarea albinelor ramase fara rezerve de hrana Salvarea familiilor ramase fara rezerve de hrana este foarte usor posibila in orice stupina chiar daca apicultorul este lipsit de experienta.In acest scop folosim urmatoarele rezerve: - proviziile de hrana existente pe ramele care nu au fost cuprinse de ghem,sau in celulele din partea opusa a fagurilor ocupati partial - proviziile de hrana existente in alte familii si de care acestea nu mai au nevoie - mierea in faguri,miere lichida sau granulata de la rezerva stupinei In primul caz constatam ca de o parte si de alta a fagurilor ocupati de ghem,se afla cate 1-2 faguri cu miere care nu au fost folositi de albine.Asta se intampla din cauza ca odata format ghemul de iernare,albinele nu mai au acces decat la proviziile de pe fata fagurilor unde se afla.Pentru a remedia situatia se ridica din stupi ramele care contin provizii,si care din motivul mentionat au ramas neconsumate. Se descapacesc aceste rame pe o parte si cu ajutorul unui bastonas de lemn se fac 2-3 gauri de grosimea unui creion.Apoi se indeparteaza ramele cu faguri si putine albine din ambele margini ale ghemului.Se introduc fagurii gauriti,cu miere descapacita in spatiu liber care tocmai a fost creat.Fagurii scosi(cu putine albine pe ei) se alatura de fagurii cu miere,bineinteles si ei gauriti pentru a permite circulatia albinelor. In cazul cand familia ramasa fara provizii nu are faguri disponibili in stup,se procedeaza la ridicarea de faguri cu provizii din familiile mai bogat aprovizionate.Introducerea lor in stupi se face dupa tehnologia descrisa mai sus. Cand nu dispunem de acesti faguri,se poate folosi mierea diluata un pic,incalzita si apoi turnata in faguri goi.Hraniri de calitate se mai pot face cu turtite de miere cristalizata si framantata cu zahar pudra pana obtinem consistenta dorita,cat si cu serbet de zahar.Aceste turtite se aplica direct pe partea superioara a ramelor.Este de dorit insa ca aceste interventii sa fie facute numai in caz de urgenta,putand evita aceste situatii neplacute printr-o buna organizare a cuibului inca din toamna. Completarea rezervelor de pastura Pe langa miere,albinele au nevoie la cresterea noilor generatii si de hrana proteica.Aceasta este asigurata de pastura,lipsa ei fiind un handicap major in dezvoltarea favorabila a familiilor de albine.Pentru cresterea unui kg de albina este nevoie de 1,5 kg de pastura.Pastura se asigura din toamna prin introducerea unui fagure plin si la nevoie prin completarile de primavara.In primavara modurile de administrare sunt: - Scoatem pastura din faguri prin taierea lor in fasii;apoi frecam fasiile in mana pana la separare.La pastura obtinuta se adauga o cantitate egala de apa si o cantitate dubla de miere.Se mai adauga sare 1% din cantitatea amestecului si se omogenizeaza.Se toarna amestecul in faguri administrand zilnic cate 200g,pana la aparitia culesului de polen. - Un kg de pastura se amesteca cu 0,750kg miere si se administreaza deasupra ramelor sub forma de turtite proteice de completare. - Amestecam cantitati egale de polen si miere ,administrand la fel deasupra cuibului sub forma de turtite. Concluzionand,hranirea proteica de primavara se face de preferinta cu pastura de la rezerva,apoi daca nu avem cantitatile necesare se vor face hraniri cu polen si miere sau pastura si miere. Dezinfectia stupilor Daca nu am facut aceasta lucrare in timpul primului control de primavara(din diferite motive) sa stiti ca acum a sosit momentul.Dezinfectia se face cu scopul pastrarii sanatatii familiilor de albine.O casa curata inseamna eliminarea unor probleme grave. Lucrarea consta in mutarea familiilor de albine in alti stupi,pe care i-am curatat si dezinfectat.In principiu lazile se curata de resturi de ceara,propolis,pete diareice si apoi se dezinfecteaza cu o 80

solutie recomandata.Urmeaza o limpezire,o uscare si neaparat flambarea cu flacara. Largirea cuiburilor Lucrarea este deosebit de importanta,avand in vedere ca interventia stuparului poate face mult bine,dar totodata si mult rau daca nu este facuta corect.Prin largirea cuibului trebuie sa raspundem ferm necesitatii matcii de a depune oua.Trebuie sa avem in vedere urmatoarele conditii generale: - existenta unei concordante intre suprafata ocupata de puiet si numarul de albine doici;la un numar mic de doici si cantitatea de laptisor de matca distribuita va fi mica - prezenta rezervei de pastura necesara cresterii puietului si a albinelor tinere - conditiile interne si externe,precum si caracteristicile biologice.acestea tin de temperatura externa,de modul in care albinele reusesc sa mentina climatul optim in stup cat si de faptul ca prin modul de a depozita polenul in faguri se regleaza activitatea matcii.In principiu matca este oprita sa depuna oua pe fagurii aflati dupa cei cu pastura. - aplicarea fara discernamant a hranirilor de stimulare;printr-o hranire abundenta se pot introduce in stup dezechilibre importante Efectiv largirea se face astfel: semnalul trebuie dat de faptul ca toti fagurii din cuib sunt ocupati cu puiet(excluzand fagurii marginasi care contin miere si pastura).Se adauga un fagure bine cladit.Acesta se introduce intre fagurele marginas si cel cu puiet.Dupa ce si acesta a fost ocupat cu puiet,se introduc treptat alti faguri tinand seama de cresterea populatiei.Primul fagure introdus trebuie sa fie un fagure in care s-au mai crescut cateva generatii de albine, apoi putand fi introdusi si faguri claditi in care nu a fost crescut puiet.Introducerea unor faguri care au mici coroane de miere(care vor fi descapacite)este un factor favorizant. O metoda de a face ca matca sa oua in fagurii introdusi,este aceea de ai stropi cu apa calduta sau miere diluata.La incalzirea timpului si in prezenta unui mic cules largirea se poate face si cu un fagure artificial.Acest fagure se aseaza dupa ultimul fagure cu puiet si in momentul cand celulele au fost cladite pe jumatate se muta in mijlocul cuibului. Citind aceste randuri sigur v-ati dat seama ca tehnicile descrise sunt folosite cu precadere la stupii orizontali si verticali cu magazine.Stupul multietajat,beneficiind de o constructie aparte se manuiete diferit.La acest tip de stup largirea se face prin inversarea corpurilor, manevrarea ramelor si desele interventii in cuib nemaifiind necesare. Intarirea familiilor slab dezvoltate Oricat s-ar stradui stuparii sa execute toate lucrarile la timp,se constata ca in stupina o parte din familii raman in urma cu dezvoltarea,aparent fara o cauza anume definita.La urma urmei acest lucru tine de o anume normalitate daca ne gandim ca o familie de albine poate fi asimilata unui "organism".Pentru a uniformiza puterea stupilor se practica metoda prelevarii de rame cu puiet capacit din familiile puternice si ajutarea celor ramase in urma cu dezvoltarea.

LUCRARI DE VARA IN STUPINA - VALORIFICAREA CULESURILOR


Stuparii au depus eforturi deosebite pentru a scoate familiile de albine puternice din primavara si acum asteapta roadele muncii lor.Culesurile la pomii fructiferi si flora spontana au asigurat familiilor necesarul de miere si polen.In anii de exceptie se pot obtine si cateva kg de miere marfa,dar marea multumire este ca albinele au hrana din abundenta.In general culesurile sunt de mare intensitate,insa durata lor este scurta.Aceste culesuri pot fi timpurii (salcam,zmeuris),de vara(tei,faneata,floarea soarelui) si tarzii. Recunoasterea unui cules - speciile melifere infloresc abundent - intensitatea zborurilor creste exponential,albinele se inghesuie la urdinis. - fagurii din cuib se inalbesc datorita faptului ca albinele alungesc celulele si capacesc mierea. - pe inserat in stupina se simte mirosul caracteristic al mierii. - albinele ventilatoare isi intensifica activitatea,pentru a evapora apa din nectarul proaspat cules. Conditii pentru valorificarea culesurilor Devine foarte clar si pentru stuparul incepator cat si pentru cel experimentat ca nu orice familie de albine din stupina poate valorifica la maxim un cules.Conditiile necesare sunt : - familiile sa fie puternice si sa ocupe min. 12 faguri standard,dintre care 8-9 cu puiet 81

- familiile sa fie in stare activa,stiut fiind faptul ca o familie aflata in stare de roire sau in preajma roitului isi diminuiaza mult activitatea Cum obtinem acest deziderat? Sunt lucrari care facute la timp,ne pun in ipostaza de a aborda cu maxim succes culesul: - familiile de albine trebuie intretinute in stupi de mare capacitate care ofera posibilitatea ca dezvoltarea cuibului sa se faca normal,depozitarea mierii sa fie asigurata si a caror volum se poate mari sau micsora - intensificarea ventilatiei prin umbrirea stupilor,ridicarea partiala sau totala a podisorului si inlocuirea acestuia cu o sita - ridicarea periodica de rame cu puiet capacit,cu albina aferenta,aceasta operatiune prevenind intrarea in frigurile roitului si totodata asigurand marirea efectivului stupinei - inlocuirea matcilor batrane sau necorespunzatoare cu matci tinere,apte biologic si genetic pentru performanta - folosirea familiilor ajutatoare si unificarea acestora cu familia de baza in preajma culesului,in acest fel asigurand o cantitate mare de albina culegatoare si implicit o productie pe masura - marirea puterii familiilor ramase in urma cu dezvoltarea,prin imputernicirea lor cu puiet capacit ridicat din stupii puternici Sunt primaveri favorabile dezvoltarii familiilor de albine,in care culesul incepe timpuriu.Zonele cu salcii,artar,cu flora spontana si mai ales padurile de salcam pot oferi cantitati importante de miere. Stuparii care au in zona asemenea "comori",sau cei care practica stuparitul pastoral,obtin rezultate remarcabile.Odata cu sfarsitul primaverii,familiile de albine ating capacitatea maxima de dezvoltare.Daca nu se intervine ferm,acestea vor intra in frigurile roitului si culesurile urmatoare-tei,fanete,floarea soarelui- pot fi compromise.Formarea de noi familii si aplicarea stricta a tuturor masurilor prevazute pentru aceasta perioada,pot impedica pagubele ce vor urma si dau posibilitatea valorificarii culesurilor urmatoare.

LUCRARI DE TOAMNA IN STUPINA


Vine toamna,mierea a fost extrasa si apicultorul se afla pus in fata unor noi provocari,carora trebuie sa le faca fata.Dupa cum am mai spus acum incepe anul apicol,toamna reprezentand un nou debut si un prilej de a pune stupina pe o alta treapta a performantei.Sa trecem iarasi la treaba:lucrarile de toamna demareaza la inceputul lunii august si se impart in trei mari categorii: - lucrari de intensificare a cresterii puietului; asigurarea rezervelor de hrana pentru iernare; pregatirea cubului familiilor de albine in vederea unei iernari de calitate. Intensificarea cresterii puietului Pentru ca familiile de albine sa iasa cat mai puternice din iarna,trebuie ca inca din toamna sa asiguram o populatie numeroasa,bine hranita si intr-o stare de sanatate perfecta.Acest lucru nu este usor de obtinut,stuparul fiind foarte solicitat,atat ca timp,cat si ca volum de munca.Ce masuri trebuie avute in vedere: Asigurarea de matci tinere si viabile: S-a stabilit ca numai o matca tanara poate face fata la un ritm constant de depunere a puietului.In acest scop nu trebuie sa toleram in stupina matci mai batrane de 2 ani si in decursul verii sa facem inlocuirile necesare.Biologic matcile batrane isi limiteaza depunerea puietului atunci cand in natura nu mai exista un cules bogat de nectar si polen,pe cand cele tinere se comporta altfel:isi mentin ritmul bun chiar daca resursele nectarifere si cele proteice sunt mult mai mici(intr-un cuvant valorifica mai bine culesurile de intretinere).Un alt avantaj al matcilor tinere este acela ca in primavara vom gasi un procent redus de familii ramase orfane(dupa unii autori procentul este de 0,5%).Cu toate astea nu se recomanda ca schimbarea sa se fraca toamna daca folosim botci sau matci neamperecheate decat in cazuri de urgenta. Deblocarea cuiburilor O alta cauza a scaderii depunerii puietului de catre matca este blocarea cuibului cu miere sau pastura.Odata cu apropierea toamnei si in prezenta unui cules mediu, instinctiv,albinele blocheaza cuibul,cautand sa-si asigure necesarul de rezeve de hrana.Practic se intampla ca matca sa nu mai aiba unde depune oua,numarul celulelor libere scazand drastic. Pentru a inlatura acest neajuns, la stupii orizontali si verticali cu magazine se introduc periodic in mijlocul 82

cuibului faguri claditi(recomandati cei in care s-au crescut cateva generatii de puiet).Aceste spatii libere se creeaza prin scoaterea fagurilor marginasi.La stupul multietajat lucrarea este mult mai simpla si se realizeaza prin inversarea periodica a corpurilor.Atentie insa,pentru ca trebuie sa avem grija ca niciunul din corpurile inversate sa nu fie corpul care gazduieste rezervele de hrana Asigurarea cu faguri de calitate Fagurii ce raman in cuibul familiei trebuie sa fie bine construiti,fara celule de trantori sau alte defecte.Toti fagurii care nu corespund criteriilor vor fi scosi fara a sta prea mult pe ganduri.Asigurarea cu faguri de calitate trebuie facuta mai ales in "zona fierbinte" a cuibului,adica acea zona in care primavara se vor creste noile generatii. Asigurarea de culesuri tarzii si hraniri de stimulare Prezenta unor culesuri tarzii de nectar si polen impulsioneaza matca sa depuna oua.Prelungirea acestei perioade aduce mari avantaje stupinei in totalitatea ei,albinele recapatand starea febrila care caracterizeaza un bun cules.Stuparii pot pune familiile in aceasta stare favorabila fie prin deplasarea in pastoral la locatiile care ofera culesuri tarzii,fie prin incercarea de asigurare a unei baze de de cules prin alegerea unei vetre permanente adecvate. Ce putem spune despre culesurile tarzii? Cert este faptul ca prezenta lor are un impact mult mai mare in comparatie cu o hranire artificiala de stimulare.Cand stuparii nu pot oferi albinelor aceste culesuri apeleaza la hraniri de stimulare prin oferirea catre familii a merii descapacite sau a inlocuitorilor acesteia(sirop de zahar).Despre eficienta acestor hraniri de stimulare o sa discutam cu alta ocazie,aici limitandu-ne a spune ca se fac in mai multe moduri:descapacirea a 2-3 dm patrati de fagure cu miere si oferit dincolo de diafragma sau la marginea cuibului;hraniri cu sirop de zahar concentratie 1/1,cate 200-300 g la interval de 2-3 zile;deasemeni o alta metoda este stimularea cu zahar tos,umectat putin cu apa sau miere. Nu trebuie sa ignoram un fapt:hranirile glucidice trebuie completate si cu cele proteice,prin asigurarea polenului livrat in mod natural sau artificial.In lipsa unui cules se administreaza ca turtite(pregatite in acelasi mod ca in primavara)deasupra cuibului. Reducerea si impachetarea cuiburilor Ca si in primavara in vederea obtinerii unui climat favorabil se procedeaza la o stramtorare a cuibului;in stup vor ramane numai fagurii care sunt acoperiti bine de albine,marginiti de faguri cu miere si pastura.Fagurii scosi se trec dincolo de diafragma si prin descapacirea lor mierea v-a fi carata de albine in cuib.Atentie:nu se lasa pana tarziu in toamna fagurii dupa diafragma,asta pentru a impedica o formare gresita a ghemului de iernare. Tot in aceasta perioada se face o impachetare sumara(a nu se comfunda cu impachetarea finala din toamna).Din fericire pentru posesorii de stupi multietajati,aceste operatiuni nu sunt necesare decat in cazuri putine,cand familiile nu ajung la nivelul de dezvoltare cerut.Reducerea cuiburilor va creea in familie o crestere a populatiei si in unele cazuri este nevoie de o noua largire. Asigurarea rezervelor de hrana Albinele ierneaza stranse intr-un ghem si in tot acest timp climatul este asigurat de o miscare continua a lor.Cand conditiile externe permit,familia de albine demareaza cresterea puietului- la inceput timid,pe suprafete mici de fagure- urmand ca odata cu imbunatatirea vremii,inspre primavara,cresterea sa fie accelerata.Dupa cum bine stiti albinele ce ierneaza(datorita conditiilor specifice)traiesc aprox.5-6 luni,deci asigurarea rezervelor pana la aparitia primelor culesuri este o lucrare foarte importanta. Aceste rezerve sunt folosite la autointretinere si pentru cresterea puietului.O familie fara prea multa hrana risca sa se piarda in iarna,asta fara sa vorbim de cantitatile mici de puiet crescute.Ce trebuie sa avem in vedere pentru a rezolva problema hranei?Cateva deziderate de atins: Calitatea hranei Mierea din faguri sa fie numai miere florala.Ca o prima conditie ar trebui sa mentionam ca mierea de mana trebuie eliminata in totalitate din stupi.Daca iernam familiile cu aceasta miere in faguri riscam sa pierdem albinele(acestea neputand face zboruri de curatire).O alta conditie ar fi aceea ca mierea din faguri sa fie capacita.Mierea este un produs hidroscopic si prin ramanerea libera pe faguri(fara a fi capacita) se poate deteriora.Consumata de albine, mierea alterata produce boli grave.Deasemeni se prefera ca albinele sa ierneze cu rezerve de miere care nu cristalizeaza.In special mierea de rapita,prin puterea mare de cristalizare,este foarte daunatoare si trebuie inlaturata. Ramele de miere si pastura 83

De preferat este ca ramele sa fie recoltate la culesurile de primavara-vara.O rama corect aleasa este aceea care cuprinde miere pe ambele fete min. 2/3 din suprafata.Cantitativ asta inseamna ca o rama standard de orizontal contine 2,7-3 kg miere iar una de multietajat 1,8-2 kg.Se accepta ca o ultima optiune si rame cu 1,5 kg miere,dar acestea trebuie folosite cu multa precautie.Bineinteles acesti faguri vor fi foarte bine construiti.Ca rezerva de pastura,fiecare familie trebuie sa aiba min. 1 fagure cu pastura,fiind si pentru acest fagure valabile recomandarile(privind calitatea lui)facute la cei cu miere. Hranirile de completare Hai sa vedem cand si in ce cazuri se fac hranirile de completare.Sunt cazuri cand familiile nu pot strange mierea necesara datorita conditiilor meteo;apoi cand mierea de mana trebuie inlocuita,sau cand s-au facut greseli de ordin tehnic in intretinere.In cazul stupului vertical cu magazine sunt probleme care apar din insasi constructia lui(mierea este depozitata in fagurii de stransura) si care reprezinta un caz aparte. Incepem aceste hraniri cat mai timpuriu,adica imediat dupa ce s-au terminat culesurile de vara.Trebuie sa facem o distinctie intre hranirile de completare si hranirile de stimulare,fiecare avand rolul si scopul sau.In cazul in care hranirea de completare se face cu sirop de zahar trebuie ca la aceasta sa participe in principal albinele care nu vor intra in iarna.Daca nu respectam recomandarea atunci albina din iarna va fi uzata si incapabila sa asigure o viata normala in stup(ele vor muri inainte de a creste generatiile noi de puiet).Ca un principiu general,hranirea de completare o facem dupa ce am redus cuiburile la numarul de faguri pe care se va face iernarea.Cantitatea de miere din faguri trebuie sa fie cea indicata,iar mierea completata sa aiba timp pentru a fi capacita. La completare se va folosi un sirop de zahar,2/1,cu un adaos de 1 gr acid citric(sare de lamaie),la litru.Administrarea hranei se face in portii medii sau mari(2-3 kg),seara,cu luarea de masuri stricte de prevenire a furtisagului.O sa observam ca nu toate familiile ridica siropul de zahar peste noapte si in acest caz devine necesara micsorarea portiilor.Cand timpul este inaintat,siropul de zahar se poate inlocui cu serbet.Trebuie sa remarcam insa ca cea mai eficienta metoda de completare este cea cu miere,pe care o descapacim de pe faguri si o administram dupa diafragma.Este de dorit ca aceste hraniri de completare sa fie terminate pana in 20 august. Pregatirea cuibului familiilor de albine Cu ce am putea compara aceasta lucrare?Poate cu aranjarea spatiului locuibil intr-o casa,pentru ca toata lumea sa se simta bine.Aranjarea cuiburilor familiilor de albine se face in functie de terminarea culesurilor,starea vremii si prezenta puietului.Timpul acestei aranjari difera de la an la an,iar stuparul trebuie sa aprecieze foarte bine momentul ales.In principiu in cuib se lasa atatia faguri cat sa fie ocupati de albine,iar acestea sa aiba acces la hrana toata iarna.Sunt trei metode de aranjare a fagurilor: - amplasarea bilaterala : este cea mai folosita metoda,si consta in aranjarea fagurilor mai plini cu miere spre extremitati iar catre mijlocul cuibului in ordine descrescanda. - amplasarea unilaterala : se foloseste in general pentru a ierna doua familii intr-un stup.Fagurii se randuiesc de o parte si de alta a diafragmei.Langa diafragma se aseaza fagurele cu cea mai mare cantitate de miere,urmand fagurii cu cantitati descrescatoare. - amplasarea centrala : fagurii din centrul cuibului contin cea mai mare cantitate de miere,urmatorii(asezati simetric)fiind pusi cei cu miere din ce in ce mai putina. La toate tipurile de aranjare se va urmari ca fagurii sa nu contina mai putin de 1,5 kg miere si sa fie bine construiti(mai ales cei din cuibul efectiv).La stupii multietajati iernarea trebuie facuta de regula pe doua corpuri,in corpul superior trebuind sa existe 14-15 kg de miere.In corpul de jos mierea se gaseste doar pe fagurii laterali.In cazurile cand familia ierneaza pe un singur corp(situatie care nu e de dorit)se va prefera o asezare centrala a fagurilor.

LUCRARI DE IARNA IN STUPINA


Spre sfarsitul toamnei conditiile de viata ale albinelor se schimba foarte mult.Venirea noptilor reci si foarte reci le obliga sa se grupeze in "ghemul de iernare".Lucrarile pe care le-am facut in toamna acum isi arata roadele.Ce mai putem face pana la deplina instalare a iernii? Izolarea termica a cuibului In toamna am facut deja o impachetare sumara,insa acum va trebui sa o facem pe cea recomandata pentru 84

iernare.Se stie ca albinele nu incalzesc stupul ci doar interiorul ghemului.Trebuie sa stim ca izolarea termica nu se face pentru a creste temperatura in stup ci pentru a feri albinele de variatiile bruste ale temperaturii.Literatura de specialitate recomanda doua metode de impachetare:bilaterala si unilaterala.Experientele ultimilor ani au aratat ca o impachetare bilaterala nu este necesara pentru ca izoleaza prea mult cuibul. Totusi,ea se aplica familiilor de albine slabe,pentru familiile normale fiind recomandata cea unilaterala.In ce consta impachetarea unilaterala: la stupii orizontali si cei verticali cu magazine,fagurii se aseaza spre peretele mai incalzit al stupului.La diafragma se astupa toate fantele (se poate folosi si banda scotci) si se izoleaza cu materiale care nu creaza condens.Deasupra podisorului se aplica o alta impachetare din aceleasi materiale.Impachetajul nu trebuie sa fie prea gros pentru a permite evacuarea apei din stup.Stupii multietajati-din nou cel mai usor de manevrat-se impacheteaza numai superior,deasupra podisorului sau unilateral de catre stuparii care sunt "Toma necredinciosul" si se ghideaza dupa principiul "totul e bun,daca nu dauneaza". Ventilatia stupului Ventilatia stupului este foarte importanta,daca ne ghidam dupa experienta trecutului;familii de albine puternice in toamna,au iesit din iarna ca niste umbre de nerecunoscut.Si asta datorita greselilor care au fost facute,cand nu s-a asigurat o ventilatie corespunzatoare. O ventilatie corecta este lipsa totala a oricaror curenti,altii dacat aceia proveniti din schimbul de aer,dintre urdinis si fanta din podisor.Deci prima masura ar fi ca orice orificiu(in afara de cele doua mentionate)sa fie astupat.Este recomandata si o anumita marime a urdinisului,care s-ar situa undeva la valoarea de 0,5cm pentru fiecare spatiu dintre rame. In ceea ce priveste marimea fantei din podisor,un mare stupar roman recomanda:"orificiul de aerisire din podisor,trebuie sa fie de marimea unei palme".Daca curentii de aer vor circula numai intre aceste doua fante(urdinis- podisor),veti asigura albinelor dumneavoastra o traversare in bune conditii a iernii.Aceasta tehnica se aplica la toate tipurile de stupi existenti in exploatare. Aplicarea tratamentelor de toamna Tratamentele cele mai eficiente impotriva varozei se aplica in lipsa puietului.Acest lucru se intampla mai tarziu in toamna,spre inceputul iernii.Stuparii trebuie sa profite de zilele-putine ce-i drept-de vremea buna si sa faca aceste tratamente conform prospectului si recomandarilor producatorilor de medicamente. Protectia generala a stupinei Conditiile grele din timpul iernii necesita luarea de masuri de protectie speciale. In acest scop,stupii vor fi mutati si asezati pe vatra de iernare.Stupina se va proteja cu garduri de inaltime medie care impiedica o circulatie periculoasa a curentilor de aer.Stupii vor fi asezati pe postamente speciale,avand grija ca sa li se asigure o anumita inclinare.Aceasta masura este benefica,in eventualitatea ca apa rezultata din condens va fi eliminata.Exista 3 metode de iernare:iernarea in aer liber,iernarea in cojoc si iernarea in adapost.Din punct de vedere al avantajelor si dezavantajelor oferite de fiecare metoda in parte este de discutat.Recomandat insa este o iernare in aer liber,cu luarea masurilor mai sus mentionate. Supravegherea albinelor iarna Odata cu venirea iernii,lucrarile din stupina s-au incheiat.Pentru stuparii care au facut toate lucrarile"ca la carte"urmeaza o perioada de 2-3 luni in care vizitele la stupina reprezinta simple vizite de supraveghere.Mai mult,exista o anumita categorie de stupari,care nu mai trec in aceasta perioada pe la albinele lor;prima vizita fiind facuta pe la inceputul lunii martie.Acestia sunt "meseriasii",cei care pe baza experientei acumulate pot duce lucrarile din timpul anului la perfectiune. Dar ce avem de facut noi cei care nu ne incadram in aceasta categorie?La cate 3 saptamani interval,vizitam stupii si cu ajutorul unui stetoscop(se poate si cu unul improvizat)ascultam zgomotele din stupi.Ce ne-ar putea indica ele? - un zumzet moderat si uniform e un indiciu ca totul este in regula. - un bazait puternic ne indica, ca familia are probleme si ca exista o stare anormala in stup. - un zumzet slab inseamna ca albinele sunt infometate. - zumzetul neuniform si plangator indica absenta matcii. Stuparul mai are o posibilitate de apreciere a starii familiilor de albine iarna,aceasta numindu-se "foaia de control".Prin examinarea resturilor si albinelor moarte de pe ea,ne putem da seama daca exista probleme.La stupii orizontali unde "foaia de control" nu se poate instala,se examineaza resturile care sunt scoase prin urdinis cu o sarma. 85

Zborurile de curatire iarna Stiti inca din primavara cat de benefice sunt aceste "zboruri de curatire".Inainte de inceputul iernii albinele fac zboruri de curatire ,fapt care are influente pozitive in ce priveste iernarea.Nu de putine ori in unii ani cand temperaturile depasesc 12 grade C ,in lunile decembrie,ianuarie februarie sunt conditii favorabile ca albinele sa iasa din stup.Stuparul- ca si in primavara -trebuie sa stimuleze aceste zboruri luand urmatoarele masuri: - curata urdinisurile,ridica capacele si saltelutele izolatoare,curata zapada,imprastie paie. O practica des folosita este si "lovirea" usoara a stupilor pentru ca albinele sa se agite si in acest fel sa iasa. Un indemn: profitati de zilele calde si fiti prezenti in stupina pentru a supraveghea zborurile de curatire,asa veti fi scutiti de multe necazuri ce ar putea sa apara daca acestea nu se fac de toate familiile. Indreptarea starilor nedorite In viata unei familii ce ierneaza pot interveni diferite probleme care trebuie rezolvate.Aceste cazuri speciale nu sunt de dorit sa apara,dar cateodata totusi se intalnesc in practica apicola(cele mai multe fiind provocate chiar de noi). - familiile au ramas fara hrana sau nu au acces la aceasta;albinele aflate intr-o astfel de situatie necesita o hranire suplimentara.Aprovizionarea se face cu faguri de la rezerva.Dupa ce deschidem stupul,localizam ghemul de iernare.Introducem apoi fagurele in locul in care lipseste hrana,nu inainte insa de a gauri fagurii de 2-3 ori,pentru a inlesni circulatia albinelor.O alta metoda este hranirea cu miere cristalizata fin,framantata cu zahar pudra.Din acest amestec se fac turte de 1,5 kg ambalate in pungi gaurite sau hartie(deasemeni gaurita)si se administreaza albinelor deasupra intervalelor gasite in suferinta.Cand nu avem miere indemna la boli,sau pur si simplu aceasta lipseste,se foloseste serbetul de zahar administrat ca in cazul precedent(turte).Se pot face si hraniri cu sirop de zahar dens,administrat in faguri dar asta numai catre sfarsitul iernii cand albinele il consuma cu placere. - familia a ramas orfana : la controlul auditiv constatam ca albinele au ramas fara matca.Ideal ar fi ca rezolvarea problemei sa se faca cu matci de rezerva.Iernarea acestor matci fiind o chestiune destul de dificila,se ajunge in situatia in care acestea lipsesc.De aceea practica cea mai des folosita este unirea familiei in suferinta cu o alta(mai slaba dar care are o matca buna) Toate aceste lucrari se fac intr-o incapere incalzita(aprox. 15 grade C) in care ferim stupul de temperatura scazuta de afara.Aceste probleme ce apar trebuie neaparat rezolvate pentru ca de ele depinde supravietuirea familiei in ansamblu. Conditii generale de iernare Cand alegem vatra de iernare pentru albinele noastre o facem cu grija.Ce trebuie sa urmarim : - sa poata fi protejata de vanturile reci. - sa asigure linistea necesara albinelor;daca albinele vor fi deranjate de pasari sau animale,sau de zgomote de alta natura,se vor agita,vor consuma multa miere si se vor imbolnavi. - sa poata fi curatata usor de zapada iar apa sa se scurga usor(sa nu balteasca) Zapada care se depune pe stupi nu trebuie neaparat curatata decat in cazul cand prinde o crusta de gheata ; cea afanata asigura o mai buna izolare termica.Atentie : instalati si gratare la urdinis impotriva soarecilor

INMULTIREA FAMILIILOR DE ALBINE Stiinta si practica apicola au demonstrat faptul ca roitul este un fenomen biologic natural care corespunde unei necesitati biologice menite sa contribuie la conservarea si perpetuarea speciei. In apicultura moderna roitul natural nu este dorit iar conceptia unor apicultori care asteapta roirea naturala ca unicul mijloc de inmultire sau repopulare a stupilor ar fi bine sa fie revizuita si inlocuita cu metodele stiintifice de inmultire artificiala care au numeroase avantaje fiind executata cu usurinta la dorinta si interventia controlata a apicultorului. Roirea artificiala Roirea artificiala are menirea sa inlature toate neajunsurile roirii naturale. Ea se efectueaza la timpul potrivit si ne permite sa efectuam o selectie a materialului biologic,evitand riscul unor pierderi de roi pe care nu-i putem supraveghea si recupera. Se poate afirma ca evitarea completa a roirii este destul de dificila,insa exista o serie intreaga de operatiuni 86

preventive care pot evita sau reduce mult roirea naturala.Pentru aceasta este necesar sa cunoastem temeinic cauzele care determina roirea si masurile care urmeaza a fi luate pentru prevenirea roitului. In practicarea unei apiculturi moderne se recomanda sa intretinem numai familii puternice cu matci tinere si de mare productivitate.Pentru a evita roitul natural trebuie sa retinem faptul ca este mai usor de prevenit decat de combatut acest instinct atunci cand familia de albine intra in frigurile roitului. Principalele cauze care determina roirea sunt: suprapopularea stupilor,deci aglomerarea cuibului,ventilatia necorespunzatoare a acestora,expunerea lor la soare si supraincalzirea acestora prin insolatie,aparitia unei necorespondente intre cantitatea de albine tinere care pot hrani puietul si cantitatea de puiet pe care ele trebuie sa-l hraneasca,glandele salivare ale acestor albine pot secreta laptisor, dar nu au suficiente larve pe care sa le poata creste,faguri insuficienti sau necorespunzatori pentru depunerea oualelor, lipsa de spatiu pentru cladirea fagurilor,predispozitia ereditara si alti factori care constituie tot atatia excitanti interni sau externi care favorizeaza roitul. A stabili care dintre aceste cauze are cea mai mare importanta pentru manifestarea instinctului de roire este foarte greu,putandu-se analiza numai fiecare in parte si sintetiza corelatia care exista intre ele. - Stupi de mare capacitate - Este necesar sa se asigure in primul rand folosirea de stupi sistematici cu un spatiu corespunzator a caror volum poate fi marit dupa nevoie astfel ca matcile sa aiba posibilitatea nelimitata de a depune oua evitandu-se blocarea cuibului.In functie de cules se face largirea periodica a cuibului cu noi rame si faguri artificiali.Daca primavara nu avem faguri suficienti se limiteaza ponta matcii si aceasta lipsa duce si la diminuarea culesului.Calculele au aratat ca la un spor zilnic de 1 kg a capacitatii de prelucrare si depozitare a nectarului sunt necesari 2-3 faguri,iar la un spor zilnic de 8 kg vor fi necesari 15-20 faguri. - Amplasarea stupilor - Este indicat ca stupii sa fie amplasati la umbra in perioada de maxima insolatie(orele 1217)deoarece supraincalzirea favorizeaza instinctul de roire.Este bine ca stupii sa fie vopsiti in nuante deschise la culoare pentru a nu atrage caldura razelor de soare. - Culesul nectarului si polenului - Sunt elemente care actioneaza ca stimulenti,determinand o mai buna hranire a matcii,o mai buna depozitare a nectarului si polenului care produc caldura in stup,contribuind la cresterea puterii familiei.Un cules intensiv de rapita timpurie poate constitui cauza principala a roirii daca apicultorul nu intervine la timp.De asemenea in perioadele lipsite de cules este bine sa practicam stuparitul pastoral. - Aglomeratia de albine tinere - Existenta unui numar excesiv de albine tinere indeamna familia sa inceapa pregatirile de roire prin cladirea de botci pe faguri in care matca depune oua din care vor ecluziona viitoarele matci.Familia respectiva trece prin frigurile roitului mai ales in cazul unei perioade mai lungi de timp nefavorabil. - Lipsa de spatiu si ventilatie - Aglomeratia si caldura cuibului fac ca activitatea albinelor ventilatoare sa nu mai fie intodeauna pozitive si suficient de eficace,predispunand familia de albine la roire.In timpul culesului se recomanda deschiderea mare a urdinisurilor si asigurarea ventilatiei. - Blocarea cuibului cu miere si pastura - La un cules intensiv de nectar si polen cand cuibul nu este corespunzator marit acesta se blocheaza iar matca nu mai are celule goale pentru a depune oua diminuandu-se activitatea albinelor si favorizand roirea. - Excesul de laptisor de matca - Producerea laptisorului de matca destinat hranirii larvelor de albine in primele trei zile de viata daca este tulburat de prezenta unui numar mare de albine lucratoare care nu pot sa transmita produsul lor larvelor,acestea ajung sa cladeasca botci in care depoziteaza hrana glandulara stimuland roirea.mentinerea unor familii puternice cu multe rame cu puiet necapacit reprezinta o metoda eficienta de prevenire a roitului. - Varsta matcii - S-a constatat ca matcile batrane au tendinta mai mare de roire de unde concluzia de a detine cat mai multe matci tinere selectionate din cele mai bune familii de albine. - Carenta de feromoni a matcii - Se cunoaste faptul ca glandele mandibulare ale matcii produc o secretie denumita "substanta de matca" dupa care albinele percep si recunosc matca stupului.Cat timp albinele primesc o cantitate determinata din aceasta substanta,totul este normal,cand aceasta cantitate insa se reduce,albinele hotarasc inlocuirea matcii.acest fenomen se produce fie din cauza imbatranirii matcii cand se diminueaza si secretia de feromoni fie si la unele matci tinere din cauza suprapopularii stupului care determina reducerea cantitatii de feromoni primiti.Rezultatul este acelasi:cladirea de botci. Cum intrerupem roitul 87

Aparitia botcilor intr-un numar mare este un semn sigur a roirii si numai prin distrugerea lor sistematica se poate impiedica roirea.Aceasta operatie este grea si anevoioasa cerand un control atent al tuturor ramelor si o mare atentie in depistarea si distrugerea botcilor deoarece daca ramane o botca ascunsa,neobservata,toata operatiunea devine inutila.Operatia se repeta la 10 zile si apoi din nou la 7 zile pentru distrugerea noilor botci cladite intre timp.Cand aceasta operatie se efectueaza in ajunul recoltarii productia de miere scade mult,fiindca familia de albine este in frigurile roitului iar metoda de intrerupere a roitului prin distrugerea botcilor contribuie la prelungirea acestei stari,de unde concluzia ca este mai usor sa prevenim decat sa combatem acest instinct puternic. Metode de roire artificiala Roirea artificiala inlatura toate neajunsurile roirii naturale care este mai complexa si cere un volum mare de munca.Roirea artificiala usureaza munca si contribuie la sporirea productiei de miere.In literatura de specialitate sunt descrise toate metodele de formare a roilor artificiali.Aici insa vom descrie doar cateva(cele mai simple si eficace),folosite atat in stupine de amatori cat si in stupine ale profesionistilor: - Roirea artificiala prin divizare - Aceasta este cea mai simpla metoda de inmultire artificiala a albinelor si se practica cu rezultate foarte bune in stupinele cu un numar mic de familii.Cu aceasta metoda se obtine dublarea efectivului,apicultorul ajungand intr-un timp relativ scurt sa-si formeze o stupina adevarata,dimensionata dupa dorinta.In zona de stepa,divizarea se face dupa ce culesul la salcam a fost facut,iar in zona de munte-deal in prima jumatate a lunii mai.In acest fel noile familii participa la culesurile ce urmeaza si isi asigura o dezvoltare corespunzatoare. Divizarea familiilor se executa in zilele calduroase cand albinele executa zboruri intense.Cu scopul de a forma familia noua,se aduce langa familia ce urmeaza sa fie divizata un stup gol in care se trec jumatate din fagurii cu albine,puiet si miere a familiei de baza.Cu ocazia divizarii familiei se cauta matca pentru a se stabili in care stup a ramas.Dupa aceasta operatie cei doi stupi se aseaza departati intre ei,de o parte si de alta a locului in care a fost urdinisul familiei din care s-a format familia noua.Albinele culegatoare,pe masura ce se inapoiaza de la cules,se impart aproape egal in cei doi stupi.In cazul in care se constata ca albinele populeaza mai bine unul din stupi,acesta se poate indeparta putin pentru ca repartizarea albinelor sa se faca cat mai egal.Spre seara,in familia orfana se introduce,intr-o colivie,o matca imperecheata sau neimperecheata.In cazul in care lipsesc matcile de rezerva dupa 24 de ore,in diviziunea ramasa orfana se introduce o botca matura.Dupa imperecherea matcii si inceperea depunerii oualelor, familia nou-formata se dezvolta dupa tehnica obisnuita in vederea valorificarii culesurilor.Folosind acest procedeu de inmultire a albinelor se realizeaza un spor efectiv de 100%. - Roirea artificiala prin stolonare colectiva - Presupune ridicarea a cate doi faguri cu puiet si albina de la fiecare familie de baza.Aceasta face ca puterea familiilor donatoare sa nu fie influentata.Cu cat roiurile se formeaza mai tarziu vor trebui sa fie mai puternice. Pentru ca iernarea sa decurga in conditii bune se impune ca pana in toamna sa atinga parametrii cantitativi ai unor familii de albine normale. Se scoate din fiecare familie donatoare cate una sau doua rame cu puiet capacit bine acoperite de albine.Se va urmari sa nu se ridice din greseala si matca.Ramele se aseaza in stupul ce va gazdui roiul. In timpul formarii roiului,urdinisul stupului se tine inchis pentru a se evita depopularea.in general,roiul se formeaza din 4 rame bine acoperite de albine,din care doua cu puiet si doua rame cu miere si pastura.Dupa cateva ore,in roi,sub protectia coliviei,se introduce o matca tanara imperecheata.In lipsa unui cules de intretinere se va hrani stimulent cu cate 300 g sirop de zahar in concentratie de 1/1 sau 1/2. Roirea naturala Prin roirea naturala a familiilor de albine se intelege actiunea prin care matca,o parte din albine si trantori parasesc stupul si dau nastere la un roi natural.In functie de ordinea in care ies din stup roiurile se impart in:roiuri primare,care se caracterizeaza prin aceea ca albinele parasesc stupul cu matca varstnica si roiuri secundare si tertiare cand albinele parasesc stupul cu matci tinere neimperecheate.Legat de data cand parasesc stupul,roiurile se impart in:timpurii,atunci cand familiile roiesc la inceputul lunii mai si roiuri tarzii,cand familiile roiesc in luna iulie. Obisnuit,roiurile naturale parasesc stupul in zilele calduroase si cu timp frumos,intre orele 11-15.Dupa ce matca iese din stup insotita de albine,roiul se invarteste in apropierea stupinei si cauta un loc potrivit de care sa se prinda.Roiul primar cu matca varstnica,spre deosebire de roiurile secundare si tertiare,nu se indeparteaza prea mult de stupina si dupa ce se aseaza pe crengile unor copaci ramane linistit timp de cateva ore.Dupa prinderea roiului 88

acesta se lasa sa se linisteasca intr-un loc racoros si spre seara se scutura direct intr-un stup nou,pregatit in acest scop.Stupul in care se introduce roiul se echipeaza cu faguri artificiali si i se asigura o hranire suficienta pentru a putea incepe cresterea puietului. Dupa 2-3 zile roiul se controleaza,se verifica prezenta matcii si se organizeaza cuibul urmarindu-se ca albinele sa cladeasca in timp cat mai scurt fagurii artificiali introdusi pentru a asigura spatiul necesar. Fagurii familiei care a roit se verifica imediat dupa iesirea roiului si se distrug toate botcile cu exceptia celei mai mari,iar cuibul se reorganizeaza lasandu-se in stup numai fagurii ocupati de albine.Prin distrugerea botcilor se urmareste sa se impiedice roirea in continuare a familiei si sa se evite in acest fel slabirea acesteia.Roirea naturala a familiilor de albine in preajma culesului principal impiedica realizarea unor productii corespunzatoare de miere marfa datorita slabirii familiilor care au roit. Ingrijirea roiurilor Dupa ce am format roiurile trebuie sa ne canalizam eforturile in doua directii:una este aceea de asigurare a puterii acestora iar a doua de asigurare a rezervelor de hrana.Pana la intrarea in iarna toate trebuie sa aiba cel putin 0,8-1kg albine si in faguri rezerve de miere de 10-12 kg.In vederea ajungerii la acest deziderat se iau urmatoarele masuri: - La formarea roiurilor cu albine tinere(unde lipsesc culegatoarele)se administreaza in faguri apa. - Se urmareste ca roiurile formate cu matci neimperecheate(sau botci)sa aiba in cat mai scurt timp matci imperecheate. - Roiurile care se depopuleaza dar sunt dotate cu o matca valoroasa se ajuta periodic cu puiet capacit. - Se asigura matcilor fagurii necesari depunerii oualelor si dezvoltarii activitatii. - Se asigura existenta de culesuri abundente,iar in perioadele dintre ele roiurile sa fie hranite stimulent. Respectarea termenelor prevazute pentru executarea lucrarilor si ingrijirea atenta a roiurilor dupa formare,asigura dezvoltarea corespunzatoare a acestora in cursul sezonului.Astfel acestea vor intra in iarna puternice urmand ca in sezonul urmator sa fie incluse in grupa familiilor de baza.Roiurile care nu au ajuns la o dezvoltare corespunzatoare se desfiinteaza,iar albinele,puietul si rezervele de hrana se folosesc la intarirea celorlalte roiuri.

CUM INMULTIM FAMILIILE DE ALBINE


Inmultirea familiilor de albine este o lucrare foarte importanta intr-o stupina. Vom prezenta in aceasta pagina cateva metode de inmultire, care pot fi aplicate de orice apicultor in stupina proprie. Roirea artificiala prin stolonare Foarte simplu de realizat,ea consta in ridicarea din 4-5 familii puternice cu tendinta de a intra in frigurile roitului, a cate 1-2 faguri cu puiet capacit cu albina acoperitoare,iar de la alte familii a altor doi faguri cu provizii. Printre fagurii cu provizii trebuie sa fie cel putin unul cu polen si cu pastura, absolut necesare roiului, mai ales daca roii raman pe aceeasi vatra cu familiile din care s-au format. Trebuie sa retinem ca ei raman 2-3 zile fara albina culegatoare . Pana la refacerea acestei noi unitati biologice, albinele consuma din rezervele puse la construirea roiului si din aceleasi considerente vor primi apa in hranitor. Cu cat roii se fac mai devreme, cu atat este mai bine, pentru a avea cat mai mult timp la dispozitie, necesar constituirii unor unitati biologice puternice, cu suficiente rezerve de iernare in cele mai bune conditii. Roii odata constituiti, daca este posibil, se deplaseaza la distanta (peste 3 km) de vatra din care provin unde trebuie sa existe un cules de intretinere, stupii avand urdinisurile micsorate la 1-2 cm. In lipsa culesului, roii se stimuleaza administrandu-se sirop de zahar in hranitor, seara la fiecare 2-3 zile. Roiul astfel format primeste o matca imperecheata, in cusca cu dop din serbet sau foaie de fagure artificial perforat ori se aplica o botca gata de eclozionare, pe fagurii din centrul cuibului, imediat sub speteaza de sus a ramei. Este necesara o atentie sporita atunci cand la formarea roiurilor se scot fagurii cu puiet, pentru a nu se ridica din greseala una din matcile familiilor donatoare respective. 89

Metoda se preteaza a fi folosita foarte bine in primavara, inaintea culesului de la salcam, cand familiile sunt foarte populate si in stupi exista 7-8 faguri cu puiet pe rama mare. Spre a evita intrarea in frigurile roitului, se poate aplica aceasta metoda pentru formarea de roi sau nuclee si introducerea in familia de baza a unor faguri artificiali in locul celor cu puiet. Cand roii se formeaza spre toamna, dupa culesul de la floarea-soarelui, trebuie sa aiba 6-8 rame cu puiet, ajungand astfel rapid la nivelul de putere al familiilor de baza. Comentarii : metoda expusa este una dintre cele mai simple , fiind la indemana oricarui apicultor . Se poate aplica pe toata perioada sezonului activ . Cand o folosim inaintea culesului la salcam , trebuie sa avem grija sa nu slabim prea mult familiile de albine si de aceea se ridica o singura rama de puiet capacit , impreuna cu albina tanara aferenta . Indiferent de perioada aplicarii metodei , va recomandam sa formati roiuri pe 6 rame cu puiet , pentru a obtine entitati viabile. O conditie de baza este aceea ca toate familiile care participa la donarea de rame cu puiet capacit sa fie intr-o stare de sanatate buna . O alta conditie este asigurarea cu matci tinere , imperecheate , pentru toate roiurile formate. Roirea artificiala prin divizare Consta in formarea unui roi artificial dintr-o familie puternica, sanatoasa si productiva, prin divizare. Se aduc doi stupi goi de o parte si de alta a stupului in care se afla familia ce urmeaza a fi divizata. Fagurii cu albine, puiet si provizii se impart egal intre cei doi stupi, fara a tine seama in care a ramas matca. Stupul golit in care a stat familia de baza se indeparteaza. Cei doi stupi cu urdinisurile apropiate, unul la stanga, altul la dreapta, se aseaza unul langa altul pe locul stupului golit, pentru ca albina culegatoare sa se imparta egal intre cei doi stupi. Familia ramasa fara matca va primi una imperecheata in colivia cu dop de serbet, ori foaia de fagure artificial perforat, sau o botca gata de eclozionare. Treptat, cei doi stupi se departeaza zilnic cate putin, cam 20 cm/zi, pana ajung pe locul destinat fiecarei familii. Unii apicultori , mai ales cei incepatori , folosesc o varianta simplificata a metodei , lasand stupul fara matca sa-si creasca singur regina, din botci de salvare . Aceasta varianta trebuie insa abandonata , datorita perioadei mari in care cresterea de puiet este stopata (pana la imperecherea noii matci ). Comentarii : metoda este buna si viabila , insa ea trebuie aplicata numai familiilor puternice. Perioada de aplicare optima este dupa culesul de la salcam , un termen maxim fiind 15 iunie . Metoda are avantajul omogenitatii materialului si da posibilitatea apicultorului sa echilibreze la ambele familii atat cantitatea de puiet cat si cea de albina culegatoare ; din pacate nu poate fi generalizata la intregul efectiv din stupina, pentru ca de obicei in fiecare stupina pe langa familii foarte bune exista si familii slabe si foarte slabe. Roirea artificiala prin golirea de puiet a familiei de baza Este o metoda folosita cu reale avantaje in conditiile in care Varroa jacobsoni afecteaza - alaturi de viroze - din ce in ce mai mult albinele, diminuand puterea si capacitatea productiva a familiilor. Imediat ce culesul de la salcam s-a terminat, din familia de baza se scoate tot puietul capacit si necapacit, lasand familia cu matca si albina culegatoare.Daca familia de baza ramane prea slaba se pot lasa 1-2 faguri cu puiet necapacit. Sesizand absenta puietului, matca cauta sa modifice starea anormala si insamanteaza rapid 3-5 faguri cu puiet, in functie de perioada calendaristica la care ne aflam si de albina acoperitoare de care dispune familia. Ramele cu puiet si albina acoperitoare care au fost scoase din famila de baza se aseaza in una sau mai multe ladite in functie de numarul ramelor de puiet, formand noi unitati biologice (roi). Roiurilor li se altoieste cate o botca gata de eclozionare astfel ca pana la imperecherea tinerei matci, intreg puietul sa eclozioneze. 90

Astfel la familia de baza, cat si la roi cand nu mia exista puiet capacit se executa rapid tratamentul cu Varachet conform prospectului, pentru a surprinde intreaga populatie de Varroa jacobsoni libera pe faguri. La culesul urmator sau in toamna, daca dezvoltarea separata a roiului si a familiei de baza nu a fost satisfacatoare, se unifica formand astfel o familie foarte puternica, pentru un cules tarziu sau pentru iernare fara pierderi. Metoda dublarii efectivului familiilor de albine Este o metoda expusa de Ioan Stancu si care are drept scop inmultirea familiilor de albine prin dublarea efectivului, valorificand superior culesurile, in paralel cu combaterea acarianului Varroa. Imediat ce s-a terminat recoltarea de miere la culesul de salcam , se procedeaza la impartirea familiilor de albine in doua unitati biologice. Aceasta o realizam in scopul inmultirii, dezvoltarii accelerate si efectuarii unor tratamente eficiente cu Varachet in perioada de dezvoltare maxima a puietului in familie, deci si a parazitului.La stupul multietajat, se ridica toate ramele cu puiet capacit si necapacit in corpul 2 sau 3, dupa caz. Se lasa in corpul o matca stupului cu o rama cu puiet necapacit cat mai tanar posibil. Corpul 1 se separa de cele superioare cu ajutorul unui podisor cu urdinis lateral. La corpul superior se da o botca. Se executa tratamentul cu Varachet la corpul 1 inferior in care a ramas matca si aceasta cat mai repede posibil. Aici matca va cauta sa-si refaca puietul in cel mai scurt timp, vietuind ca o familie de sine statatoare, beneficiind si de toata albina culegatoare care se intoarce la vechiul urdinis. In corpul superior, dupa ce albina culegatoare s-a intors in vechea familie, se strange cuibul pe ramele cu puiet si albina acoperitoare. Matca tanara, dupa ce s-a imperecheat incepe sa insamanteze fagurii din care a eclozionat puietul. Cand intreg puietul a eclozionat si puietul matcii tinere nu a apucat sa fie capacit, se executa tratamentul cu Varachet in corpul superior. Cu cel putin 10 zile inainte de cules, se ridica podisorul dintre corpuri ce separa cele doua familii. Se ia una dintre matci cu 1,2,3 rame de puiet necapacit si se aseaza intr-o lada noua sau intr-un corp superior ca roi de sine statator. Se poate chiar valorifica una din matci scotandu-se apoi podisorul dintre corpuri si formandu-se astfel o familie foarte puternica capabila sa valorifice culesul urmator. Familia de baza ramane de obicei cu matca tanara si intraga familie din corpul inferior la care se adauga puietul si albina culegatoare de la familia din corpul superior de la care s-a scos matca cu 1,2,3 rame cu puiet si s-a facut roiul de sine statator. Acest roi se va dezvolta cat mai bine pana la intrarea in iarna prin valorificarea culesurilor urmatoare si stimulare permanenta. In mod asemanator se procedeaza si la familiile intretinute in stupi orizontali si verticali impartindu-se familia cu ajutorul unei diafragme si practicarea unui urdinis lateral.

CRESTEREA MATCILOR TEHNOLOGIA OBTINERII MATCILOR


Pentru a trece dincolo de simpla enumerare a unor tehnologii, vom prezenta un exemplu practic de crestere si imperechere al matcilor, care poate fi folosit de orice apicultor,fie el amator sau profesionist. Procedeele enumerate au fost folosite in doua stupine , de 120 si respectiv 150 familii de albine, putand asigura atat nevoile curente cat si obtinerea catorva sute de matci pentru comercializare. Dat fiind faptul ca tehnologiile se bazeaza pe abordarea profesionista a domeniului, numarul matcilor imperecheate obtinute poate fi dimensionat dupa dorinta si aspiratiile fiecarui apicultor, cu mentiunea ca scopul principal este acela de a pune accentul in primul rand pe calitate. Conditii generale Stupinele sunt in stationar,amplasate pe mai multe vetre. Pastoralul si cresterea matcilor fiind doua lucrari care nu se impaca si avand in vedere conditiile locale s-a preferat aceasta formula. Singurele deplasari sunt cele de la salcam (ocazionale). Perioada de crestere a matcilor este cuprinsa intre 15 mai si 30 iulie. 91

Unelte si utilaje folosite Stupi orizontali 16 rame ; izolatoare rama cu gratii Hanneman ; diafragme de separare cu fereastra de 200 cm patrati, acoperita cu gratie Hanneman ; rame de crestere cu hranitor si un leat ; sablon confectionat botci artificiale 1-5 capete ; dopuri port-botci ; lanteta transvazare ; nuclee imperechere 2-3 faguri. Tehnologii folosite Obtinerea larvelor din familiile vizate ; pregatirea ramei de crestere ; acceptarea si cresterea partiala in familii cu matca ; finalizarea cresterii in familii orfanizate ; formarea nucleelor de imperechere, introducerea botcilor si imperecherea ; valorificarea matcilor imperecheate. Selectia si pregatirea familiilor Selectiei ii dam o atentie deosebita. In acest sens familiile de albine donatoare de larve, deci cele ale caror matci sunt vizate pentru tragerea de urmase, sunt urmarite pe o perioada de 2-3 ani. Grupa de elita este an de an schimbata prin introducerea unor noi familii sau eliminarea altora. Principalele caractere urmarite sunt cele arhicunoscute de toata lumea, cu mentiunea ca pe primul loc se afla productia de miere. Familiile doici sunt alese cu 1 an in urma, dintre cele cu o buna dezvoltare in toamna si primavara. Ambele grupe sunt ingrijite in mod special, scopul principal fiind acela de a avea populatii masive de albina in preajma demararii cresterii. O mentiune pentru familiile doici : practicam metoda familiilor ajutatoare, iernand un roi stolon langa familia de baza,in ideea obtinerii de familii puternice. Obtinerea si transvazarea larvelor Metoda aplicata de noi pentru obtinerea matcilor este transvazarea larvelor in varsta de 1 1/2 zile. Obtinem aceste larve astfel : se ia un fagure cladit(culoarea nu conteaza) si se separa matca pe o singura fata aplicand o gratie Hanneman. Pentru ca matca sa nu treaca pe partea cealalta de fagure, deci pentru a limita spatiul de ouat, toate fantele existente intre rama si fagure se infunda cu staniol(nu poate fi ros). Dupa 24 de ore avem suprafete de fagure insamantate si scoatem matca.Acest fagure ramane in mijlocul cuibului inca 3-3 1/2 zile,timp in care materialul de crestere o sa ajunga in stadiul de larva tanara, numai buna de transvazare. Rama de crestere arata ca in fig.1, ea fiind dotata cu un hranitor in partea superioara si cu un singur leat de crestere. Pe leatul de crestere sunt amplasate uniform un numar de 14 botci artificiale, cu ajutorul dopurilor de fixare. Fixarea dopului de leat si a botcilor de dop se face cu ceara topita. In ceea ce priveste metoda de transvazare, practicam o transvazare simpla stiind fiind faptul ca cea dubla nu aduce mari beneficii. Acceptarea botcilor , cresterea primara Rama de crestere o introducem intr-o familie gazduita in stup orizontal de 16 rame, conditia de baza fiind aceea ca familia sa aiba cel putin 6 faguri cu puiet si o matca tanara. Inainte de introducerea ramei cu botci, restructuram familia doica formand doua entitati despartite de o diafragma cu fereastra acoperita cu gratie Hanneman (aprox. 200 cm patrati).Organizarea cuibului este urmatoarea : Compartimentul de crestere : 1) Fagure cu miere si polen proaspat ; 2) Fagure cu puiet capacit ; 3) Rama de crestere cu hranitor ; 4) Rama cu puiet capacit gata de eclozionare ; 5) Diafragma despartitoare cu fereastra acoperita; Compartimentul cu matca : 6) - 16) restul de faguri existenti in stup cu mentiunea ca imediat dupa diafragma se aseaza puietul si terminam cu fagurii cu miere si pastura. Astfel restructurata, lasam familia fara sa o deranjam, 24-36 de ore.La primul control verificam rama de crestere si daca acceptarea merge bine vom avea un numar variabil de botci acceptate(7-12 buc). Tot la primul control umplem hranitorul de pe rama cu sirop de zahar, operatiune repetata peste 2 zile. Dupa 7-8 zile de la transvazare scoatem rama de crestere si o introducem intr-o familie orfanizata. Putem folosi familia doica , cu matca,pentru o crestere de matci pe tot sezonul, practicand restructurari periodice. Orfanizarea familiei crescatoare - finalizarea cresterii Pentru a obtine o familie orfanizata, fara puiet necapacit si care sa asigure o continuare favorabila a cresterii 92

folosim "metoda Jordan". Aceasta metoda consta in izolarea matcii cu ajutorul unei gratii Hanneman intr-un compartiment separat al stupului. In compartiment mutam matca cu fagurele pe care o gasim si adaugam de ambele parti cate un fagure gol. Pe cei doi faguri goi matca continua sa depuna oua (desi spatiul este limitat) , iar in compartimentul 2, albinele vor capaci puietul. In concluzie lucrarea de obtinere a familiei orfanizate , fara puiet capacit trebuie sa demareze cu 9 zile inaintea introducerii ramei de crestere. Pentru a orfaniza familia ridicam matca impreuna cu cei 3 faguri(fara albina). Motivul pentru care nu ridicam si albina acoperitoare este acela ca aceasta albina este tanara, deci apta pentru continuarea cresterii. Dupa un control atent, rama cu rama, pentru a depista prezenta unor eventuale botci naturale, putem introduce fara grija rama cu botci. Recoltarea botcilor - imperecherea in nuclee La 14-15 zile de la depunerea oualelor, recoltam botcile care vor fi introduse in nucleele de imperechere. Aici matcile vor ecloziona si apoi se vor imperechea. Avand in vedere faptul ca metoda aplicata de noi este una care asigura un aflux mic(dar constant), de matci pentru imperechere am preferat sa formam nuclee pe 3 rame. Acestea pot fi intretinute usor si facand completari periodice cu puiet capacit pot fi folosite tot sezonul. Nucleele se formeaza ridicand din diferite familii cate doi faguri, unul cu hrana, unul cu puiet capacit, impreuna cu albina acoperitoare. In nucleu se mai adauga o rama goala(in care punem si putina apa) si se mai scutura albina tanara de pe o alta. Dupa 24 de ore de la formarea lor se poate introduce botca. In aceste nuclee matcile eclozioneaza din botci si se imperecheaza. Pentru a verifica daca matca este imperecheata, asteptam sa apara primele oua pe fagure. Pentru a simplifica fluxul de imperechere, matcile care nu depun oua in 15 zile de la eclozionare sunt distruse. Totusi,daca conditiile meteo au fost proaste si matcile nu au putut iesi pentru imperechere, distrugerea lor o amanam cu 3-4 zile. Aprecieri finale Acesta tehnologie de obtinere a matcilor este sigura si trateaza profesionist problema , fiind folosita prin anii 80` de unul din marii producatori de matci ai Europei( Piana - Italia). Modificarile de ordin personal aduse tehnologiei sunt minime si au vizat doar adaptarea la conditiile locale. Numarul de matci obtinut poate fi dimensionat dupa nevoile fiecarui apicultor iar pentru simplificare se pot elimina unele verigi (ex:continuarea si finalizarea cresterii in familia doica pornitoare). Metoda Miller Pentru a veni in ajutorul apicultorului incepator o sa aprofundam o metoda (deja expusa),care poate reprezenta un punct de plecare.Aceasta metoda simpla este metoda Miller si poate asigura tot necesarul de matci intr-o stupina de pana in 50 de familii de albine.Bineinteles numarul matcilor obtinute poate fi mult mai mare insa se presupune ca odata cu cresterea numerica a stupinei trebuie abordate alte cai. Alegem din stupina o familie cu performante mari,a carei matca ne-a multumit.La inceput,pentru apicultorul cu un numar mic de stupi,operatiunea nu poate da mari batai de cap.Din aceasta familie vom trage noi matci. Pregatim familia in felul urmator : scoatem toate ramele cu puiet si le distribuim in mai multi stupi , avand grija sa nu ridicam si matca odata cu ramele.Trebuie sa avem mare grija ca albinele sa nu fie intrate in frigurile roitului si sa aiba deja trase botci naturale. In familia astfel restructurata ,lasam toate ramele cu hrana , doua rame cu puiet gata de eclozionare, albinele acoperitoare si matca. Pregatim rama de crestere,astfel : pe o rama goala (fara fagure) lipim de speteaza superioara 4-5 bucati de fagure artificial,triunghiulare cu baza de 5-6 cm.Lipirea fagurasilor artificiali o facem cu ceara topita ,in asa fel incat sa nu se desprinda de stinghia superioara. Pregatim stupul, asezand ramele dupa schema : de o parte si de alta a cuibului , faguri cu miere si polen ,in centru , fagure cu puiet capacit , rama de crestere , fagure cu puiet capacit .Daca consideram ca albina acoperitoare nu este indeajuns putem sa mai restrangem cuibul,scotand una dintre ramele cu hrana.In principiu fagurii ramasi trebuie sa fie acoperiti din abundenta cu albina. Daca hranim stimulent cu 300-400 ml sirop pe zi,albinele vor incepe sa cladeasca fagurasii din rama de crestere.Datorita conditiilor create in cuib,adica miere si polen din abundenta,populatie numeroasa si compacta pe faguri,matca sesizeaza deficitul de puiet si insamanteaza rapid fagurasii nou crescuti.Acest lucru se intampla in 3-5 zile de la introducerea ramei. Cand cantitatea de oua este suficienta,ridicam aceasta rama si o introducem intr-o familie orfanizata complet.Aceasta familie are ca principal scop sa ia in crestere un numar cat mai mare de oua.Orfanizarea o facem 93

astfel : identificam matca si impreuna cu cu fagurii cu puiet (capacit sau nu), o mutam intr-un alt corp. Toti fagurii ramasi in familia crescatoare vor fi scuturati de albine si controlati,pentru a nu ramane nici o celula cu puiet. Dupa formarea familiei crescatoare si introducerea ramei cu fagurasii insamantati, albinele ramase fara matca vor lua in crestere ouale existente. Hranite suplimentar daca nu exista un cules de intretinere,vor trage mai multe botci pe fiecare faguras din rama cu oua,fig 3.Botcile pot fi recoltate dupa 9 zile de la introducerea fagurelui,avand grija ca intre depunerea oului si recoltare,sa nu treaca mai mult de 14 zile. Cele doua familii,furnizoare de material de crestere si doica pot fi folosite pentru producerea mai multor serii de botci prin adaugarea de albina tanara si hranind suplimentar. Botcile recoltate inainte de eclozionarea matcilor se folosesc direct in familii,cand vrem sa schimbam matca,in roiurile nou formate sau mai bine le vom transfera in nuclee ,unde dupa eclozionare, matcile se pot imperechea. Dupa cum vedeti,cu aceasta metoda se obtin matci destul de usor,fara a fi nevoie ca apicultorul sa aiba un bagaj consistent de experienta. Calitativ matcile obtinute prin metoda Miller sunt bune,fara a depasi prin performanta insa pe cele obtinute prin tranzvazare simpla sau dubla. Satisfactia de a produce aceste matci cu forte proprii,inca din anul doi de apicultura este insa asa mare,incat micile diferente nici nu mai sunt bagate in seama. CRESTEREA SI IMPERECHEREA MATCILOR IN STUPINA Daca o sa intrebati orice stupar "batran" care e cheia apiculturii o sa va raspunda "matcile taica , matcile". Afirmatia e perfect adevarata daca stam sa ne gandim ca viitorul unei familii este strans legat de matca. O matca valoroasa asigura o descendenta de calitate si de aici rezulta toate : productia de miere, blandetea albinelor, apetitul mai mare sau mai mic pentru roit, starea sanatatii si toate celelalte insusiri biologice mostenite genetic. Exista diferite criterii de apreciere a unei familii de albine (parca am mai vorbit de ele) si de aceea o selectie intinsa pe 3-4 ani da rezultate foarte bune, dar din pacate nu toti apicultorii o pot face. O treaba buna se obtine insa si tintind spre obiective mai mici, cum ar fi producerea matcilor in stupina propie dupa un plan bine stabilit si folosind tehnologii sigure. Vom trata urmatoarele subiecte : - cresterea controlata a matcilor de calitate ; imperecherea matcilor in nuclee ; introducerea matcilor in familiile de albine. In acest scop o sa va expunem tehnologiile cele mai simple si mai sigure pentru ca dv. sa aveti o idee despre ce aveti de facut in aceasta directie.

Producerea matcilor - conditii generale De obicei stuparii amana cu un numar bun de ani aceasta lucrare, considerand ca este prea complicata si ca necesita un mare volum de munca. Ei se multumesc cu procurarea de matci din "comert" sau in cel mai bun caz le folosesc pe cele rezultate din roirea naturala. E perfect si asa !!! Se poate face si apicultura din bucati, insa nici o satisfactie nu e mai mare, decat aceea de a produce regine (poate doar obtinerea unei productii apicole mari). Producerea matcilor incepe odata cu venirea timpului frumos, cand in natura exista un cules bun si albinele pot hrani abundent puietul. Se considera ca aceasta perioada este cuprinsa intre mijlocul lunii mai si se prelungeste pe toata durata lunii iunie. In unele cazuri si prima jumatatea a lunii iulie este favorabila asta si functie de locatia geografica a stupinei. In toate cazurile (indiferent de metoda aleasa), stupii trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii: - in familii sa se gaseasca un numar mare de albine tinere si cate 7-8 faguri cu puiet ; sa aiba cuiburile bine impachetate ; sa fie familii care corespund criteriilor de performanta cerute. Stuparul trebuie sa asigure din timp toate materialele care sunt cerute pentru finalizarea lucrarii. Se v-a respecta strict aplicarea tehnologiilor fara a incerca sa introducem si elemente "novatoare". Producerea matcilor - provocarea frigurilor roitului Cele mai bune matci pe care le produce apicultorul, sunt cele obtinute cand familia roieste natural. Roirea naturala are doua dezavantaje : unul ar fi acela ca nu putem planifica ca timp lucrarea, totul decurgand de la sine in mod natural. Alt dezavantaj scos in evidenta de literatura de specialitate, este faptul ca matcile obtinute prin roire naturala sunt matci care transmit genetic aceasta tendinta. Interesul apicultorului este ca stupii sa fie dotati cu matci neroitoare, numai ca dezideratul este greu de atins, daca nu imposibil. Natural, procentul familiilor neroitoare se situeaza la 4-5 % din totalul familiilor pe care le avem, asa ca a insista in acest sens este o greseala. Momentul producerii de matci prin roire naturala se poate controla daca se aplica metoda provocarii intrarii in frigurile roitului. 94

Ce avem de facut : inca din primavara familia vizata (cea mai buna din stupina) se hraneste stimulent pentru a fi adusa la un nivel de dezvoltare optim. Cand numarul de rame cu puiet ajunge la 7-8 buc. si exista un numar mare de albine tinere, imputernicim de cateva ori cu rame cu puiet capacit, prelevate din alti stupi. Operatiunea trebuie dublata de o impachetare laterala si superioara, cat si de o stramtorare a cuibului. In scurt timp, prin aparitia noilor generatii, populatia de albina tanara creste si in stup se creaza conditiile de roire. La momentul critic familia ajunge sa intre in frigurile roitului si incepe sa-si traga un numar mare de botci. In tot acest timp in natura trebuie sa existe un bun cules de nectar si polen. Cand botcile sunt capacite si ajung la maturitate, se recolteaza cele mai frumoase, cu ajutorul unui cutit cu lama ingusta si bine ascutita. Inainte de a taia, lama se incalzeste la o lampa cu spirt. Botcile recoltate se aseaza intr-o cutie cu vata, avand grija sa nu le turtim. In final acestea se folosesc imediat, fie formand nuclee de imperechere, fie date direct in stupii unde dorim sa schimbam matca. Producerea matcilor - metoda fara transvazare Un procedeu aproape profesionist care nu o sa dea niciodata gres, recomandat apicultorilor incepatori cat si celor experimentati este procedeul "crestere fara transvazare". Tehnologia descrisa si folosita de reputatul apicultor Zaharia Voiculescu este o imbunatatire a uneia mai vechi( cunoscuta in anii 50). Iata cum se procedeaza : - alegem din stupina stupul cel mai performant, cu o buna dezvoltare de primavara. Cu circa 15-20 zile inainte de culesul la salcam - momentul difera de la o zona la alta, cat si in functie de dorinta apicultorului - introducem un fagure cu puiet capacit. - peste 10 zile familia crescatoare va mai primi 2 faguri ; unul cu puiet capacit si un altul gol. Fagurele gol trebuie sa fie nou construit si se va introduce in mijlocul cuibului. Albinele se vor stimula zilnic. - peste 4-5 zile se verifica fagurele nou crescut, care intre timp a fost insamantat de matca. - acest fagure insamantat cu oua pentru crestere, impreuna cu un fagure de hrana si altul cu puiet pe care se afla matca si albina de acoperire, se ridica din familia de baza si se aseaza in alt stup formand un roi. Roiul se va strange cu o diafragma si reducem urdinisul. - dupa aceste operatiuni trecem la familia orfanizata. Din aceasta se scot toti fagurii cu puiet necapacit, care se vor da altor familii (dupa ce periem albina de acoperire). Trebuie sa acordam maxima atentie acestei lucrari si sa facem un control amanuntit ramelor. Acestea se scutura de albine cu maxima atentie, urmarind sa nu mai ramana nici un ou sau larve necapacite. Atentie, se vor verifica toti fagurii, inclusiv cei cu hrana. - in urmatoarea etapa ne vom ocupa de fagurele insamantat. Acesta se va scoate din roi si se duce in cabana.Aici se vor marca 15 celule cu ou, pe o fata si 15 pe cealalta, avand grija ca celulele sa se afle in jumatatea superioara a fagurelui si nu in acelasi loc pe ambele fete. Fagurele se scurteaza la jumatate, indepartand jumatatea inferioara. Toate celulele, in afara de cele 30 alese, se distrug cu ajutorul unui cutitas ascutit. - familia orfanizata, in tot acest timp, sesizeaza lipsa matcii si intra in alerta. Acum este momentul sa introducem fagurele, pregatit, cu oua pentru crestere. In cateva minute familia se linisteste si incepe sa fasoneze botcile. Este recomandat ca in natura sa fie un bun cules. Putem stimula albinele si cu zahar candi sau tos, umectat cu apa sau miere si livrat in hranitor. - peste 10-12 zile decupam botcile si le introducem in nuclee de imperechere. Atentie, nu intarziati scoaterea botcilor din familia crescatoare pentru ca prima matca care eclozioneaza le va distruge. Introducerea matcilor Se stie ca albinele au un comportament dusmanos fata de matcile care se introduc pentru inlocuirea matcilor batrane sau la formarea de roi artificiali. Comportarea albinelor fata de aceste matci noi este influentata decisiv de urmatoarele situatii : - existenta sau lipsa culesului ; primirea matcii este favorizata de existenta unui cules bun. In perioadele fara cules sau cu un cules insuficient trebuie facute hraniri stimulente inainte cu 3-4 zile,cu sirop de zahar. - introducand matcile seara procentul de acceptare este mult mai mare, decat in cazul celor introduse ziua. - o matca imperecheata, care incepe imediat sa oua, este primita mai bine decat una neimperecheata sau una care a intrerupt ouatul pentru o perioada mai lunga (aviz celor ce cumpara matci). - primavara timpuriu si toamna matcile sunt mai usor primite, decat in perioada ce corespunde roirii naturale. - lipsa totala puietului este o situatie favorizanta ; in cazul prezentei celui capacit se face mai greu ; prezenta botcilor face introducerea imposibila. - albinele tinere accepta mai bine matcile, decat cele batrane. 95

In privinta tehnicilor de introducere a acestor matci, trebuie sa remarcam din nou ca exista mai multe metode, apicultorii incepatori trebuind sa aleaga 1-2 care sunt considerate mai sigure. Cea mai sigura metoda este introducerea indirecta a matcii (in colivie). Cum se procedeaza : - in cazul in care familia nu este orfana , se identifica matca si se scoate din stup. Daca matca mai prezinta valoare biologica se da unui roi nou format sau unei familii ajutatoare. - dupa 4-5 ore de la orfanizare, se introduce noua matca in colivie, asezand si lipind colivia intre fagurii cu puiet din mijlocul cuibului, pe o suprafata cu miere necapacita, pentru ca matca sa se poata hrani. - la 1-2 zile,se deschide din nou cuibul si urmarim cum reactioneaza albinele. Daca acestea nu mai sunt agresive, inlocuim partea de jos a coliviei cu o bucatica de fagure artificial gaurita in mai multe locuri. Acum urmeaza momentul cel mai important : albinele trebuie lasate in liniste 3-4 zile, apicultorul trebuind sa-si invinga curiozitatea de a deschide stupul. In acest timp albinele rod bucatica de fagure si elibereaza matca. - la expirarea celor 4 zile se mai deschide odata stupul, se verifica daca matca a fost eliberata si daca a inceput sa depuna oua. - urmatoarele interventii sunt facute la 7 zile (calculate dupa cele 4), introducand un fagure pentru ouat si una la 21 de zile pentru o verificare si organizare finala. Pentru introducerea botcilor, trebuie sa mentionam ca acestea se introduc fie direct, sub un capacel protector(ca un degetar) sau folie de aluminiu, pentru mai multa siguranta. Imperecherea matcilor - formarea nucleelor Dupa 10-11 zile de la introducerea fagurelui cu oua in familia crescatore, botcile pot fi recoltate pentru a fi introduse in nucleele de imperechere. Bineinteles ca imperecherea poate fi facuta si in familiile beneficiare, dar aceasta este o metoda neproductiva si paguboasa. Formarea nucleelor - albinele se adapostesc in cutii speciale numite "nuclee de imperechere", sau in corpuri de stup, compartimentate cu diafragme etanse si cu urdinisuri separate. Cea mai usoara metoda este impartirea unui corp de cuib a unui stup vertical sau a unuia multietajat. La fiecare compartiment se face cate un urdinis separat, pozitionat astfel : doua la un perete, pe capete si un al treilea pe peretele opus,in mijloc. Se populeaza aceste compartimente cu 1-2 faguri cu puiet capacit si albina acoperitoare si un fagure cu hrana. Popularea se face cand albinele in varsta sunt plecate la cules, pentru ca nucleele sa aiba numai albina tanara (va amintiti desigur ca albina tanara e mai toleranta). Seara in fiecare nucleu se introduce cate o botca protejata de colivie, pentru a impedica albinele sa o nimiceasca. Dupa ce matca se imperecheaza nucleul se poate refolosi, introducand o alta botca. Ce avem de facut dupa ce introducem botca : - la 3 zile dupa eclozionarea matcii se verifica acceptarea ei de catre albine, si daca lucrurile merg bine matca se elibereaza. - nucleele se hranesc stimulent si li se asigura apa ; se verifica din nou prezenta matcii. - dupa alte 7-8 zile se mai face o noua verificare care vizeaza sa constate imperecherea matcii. - daca matca nu s-a imperecheat, din diferite motive vom mai face verificari zilnice pana in ziua a 16-a de la introducerea botcilor. - matcile imperecheate se pastreaza in nuclee sau se folosesc in stupii care necesita schimbarea matcii. Apicultorii trebuie sa creasca un numar mai mare de matci cu 15-20% luand in calcul pierderile inerente. - nucleele de imperechere se ajuta periodic cu faguri cu puiet capacit pentru a evita bezmeticirea lor (numai cele in care se imperecheaza mai multe matci) Concluzii Obtinerea matcilor imperecheate este un proces laborios si de lunga durata. Stuparii incepatori ,insa,trebuie sa-si formeze propia tehnica si sa nu ocoleasca problema. Daca inca din primii ani deprindem tehnicile corect, cu timpul totul o sa vi se para mai usor. Abordand curajos domeniul, veti deveni adevarati apicultori....de succes. ALTE METODE Calitatea mtcii este un factor decisiv pentru obinerea unor producii ridicate. De aceea achiziionarea sau creterea n sistem propriu de mtci valoroase trebuie s fie prioritar pentru fiecare apicultor interesat s valorifice superior culesurile de producie. .Pentru obinerea mtcilor pot fi folosite mai multe metode: obinerea i folosirea mtcilor din roiurile naturale sau a botcilor din familiile orfane sau care i schimb linitit matca, folosirea cutiei Jenter, decuparea fagurilor cu ou i transvazarea larvelor. 96

Obinerea i folosirea mtcilor din roiurile naturale .Atunci cnd familia de albine roiete, albinele lucrtoare construiesc numeroase botci de roire, n special pe marginile laterale i de jos ale fagurilor. Botcile formate de albine n perioada frigurilor roitului pot fi folosite la obinerea mtcilor tinere. botci de roire Astfel, pe msura formrii botcilor i ajungerii lor la maturitate, acestea sunt tiate cu o bucat de fagure cu o zi sau dou nainte de eclozionarea mtcii (botcile mature, din care mtcile trebuie s eclozioneze n curnd se recunosc dup culoarea lor mai nchis i dup culoarea cpcelului, care este mai deschis la culoare, cu aspect fibros i ros parial). Botca de roire se detaeaz din fagure cu ajutorul unui cuit ascuit, preferabil nclzit, mpreun cu o bucat de fagure lat de 1-1,5cm i se altoiete pe un fagure, cldit, mai nchis la culoare,din care au ieit cteva generaii de puiet, de preferin cu puiet cpcit i coroni de miere n partea superioar , ntr-o familie orfan sau roi artificial nou nfiinat. Pentru a obine botci de la o familie anume se poate folosi metoda intrrii n frigurile roitului a acestei familii de la care se urmrete luararea botcilor. Pentru aceasta coloniei i se asigur primvara devreme cele mai bune condiii de dezvoltare, de cretere a unui numr mare de puiet i albine tinere (hran suficient, cuib strmtorat pe ct mai puini faguri, pentru pstrarea unui regim termic adecvat, matc de 1an, stup protejat de curenii de aer). n a doua jumtate a primverii (n luna mai), cnd familia este n plin dezvoltare, cu multe albine tinere, se sisteaz introducerea ramelor noi folosite la extinderea cuibului i se ine cuibul strmtorat. Adiional se ntrete cu puiet cpcit, gata de eclozionare. Surplusul de albine tinere, nghesuiala n stup, lipsa spaiului de depozitare a mierii i a celulelor goale necesare pontei mtcii vor determina familia de albine s intre n frigurile roitului i s construiasc un numr mare de botci pe care apoi apicultorul le poate folosi dup necesiti. Din familia intrat n frigurile roitului pot fi luate botcile cu ntreaga ram, nemaifiind necesar tierea lor, pentru formarea unui roi artificial, lsndu-se pe ram doar o botc sau dou, bine crescute de albine, restul botcilor distrugndu-se. Din botcile de roire se pot obine mtci cu abdomenul foarte bine dezvoltat i prolifice ns sunt roitoare, ca i familiile din care au fost crescute, caracterele ereditare motenindu-se din generaie n generaie. De aceea folosirea acestora n nmulire nu este recomandat, producia de miere sau polen putnd fi compromis de intrarea n frigurile roitului a familiilor ce folosesc astfel de mtci. Obinerea mtcilor din botcile familiilor orfane .Atunci cnd i pierd matca n mod subit, pentru a-i crete o nou matc, albinele iau n cretere larve de vrst tnr i construiesc, de obicei pe mijlocul fagurilor, botci. Mtcile care eclozioneaz din aceste botci au, de obicei, abdomenul triunghiular i sunt mai mici dect mtcile provenite din botcile de roire. Albinele, atunci cnd i dau seama c au rmas fr regin, se nelinitesc, se panicheaz, i hrnesc abundent larve alese din cuib, dar sunt luate n cretere i larve de vrst mai naintat dect cea optim pentru creterea unei regine (mai mari de 12 ore). Din aceste larve se vor dezvolta mtci inferioare din punct de vedere al calitilor urmrite (prolificitate, productivitate, etc.) care, avnd o vrst mai mare atunci cnd au fost luate n cretere, vor ecloziona i mai repede i i vor omor rivalele, adic mtcile cu vrsta potrivit, relativ de calitate. Apicultorul poate s detaeze cele mai frumoase botci de pe fagure, folosind un cuit ascuit i s le altoiasc pe ali faguri din alte familii orfane sau nuclee sau s ia ramele pe care aceste botci apar i s formeze roi artificiali, iar la familia orfan din care a prelevat botcile de salvare s lase doar o botc, cea mai dezvoltat. Matca care va iei din aceast botc va avea rezultate satisfctoare pentru un an, dup care trebuie schimbat. Obinerea mtcilor din botcile de schimbare linitit .Cnd matca este btrn, epuizat sau cnd este mutilat n urma unui accident sau a interveniei apicultorului, albinele cresc maximum 2-3 botci, mari, pe partea central a fagurilor din care vor iei mtci de calitate. n lumea 97

apicol se consider c aceste mtci, provenite din botci de schimbare linitit, sunt cele mai bune. Apicultorul poate obine botci de schimbare linit n trei faze: 1. Stabilirea familei sau a familiilor de albine recordiste cu caliti biololgice i productive deosebite. 2. Amputarea cu ajutorul unei forfecue a aripilor anterioare sau a unui picior din fa a mtcii care trebuie schimbat din cauza vrstei naintate, dar fr s se provoace rnirea sau strivirea unei alte pri anatomice vitale (cap, torace, abdomen) astfel nct matca s-i poat continua ouatul n condiii normale. Din cauza acestei infirmiti aparente (matca nu se folosete de aripi pentru depunerea oulor) albinele din familia respectiv hotrsc nlocuirea ei prin schimbare linitit. Ele construiesc 2-3 botci pe mijlocul fagurilor n care matca va depune ou, silit de lucrtoare, apoi vor hrni din abunden,cu lptior de matc, larvele din aceste botci ca viitoarele mtci s beneficieze de condiii optime de dezvoltare nc de la nceputul creterii. 3. La 10-12 zile de la amputare se face un control la care se urmrete prezena, numrul i poziia botcilor. Cnd botcile ajung la maturitate (12-14 zile) se procedeaz la scoaterea (decuparea) botcilor i se formeaz tot atia roi cte botci sau rame cu botci sunt, la care se mai repartizeaz nc doi faguri cu puiet cpcit, gata de eclozionare i miere, din aceeai familie n care au crescut botcile, precum i o ram cu fagure artificial destinat clditului. Dac dorim s producem n continuare botci crescute n condiii de schimbare linitit, lsm matca infim mai departe n stupul su. Cuibul se completeaz cu 2-3 faguri cldii de la rezerv i 2-3 faguri numai cu puiet cpcit de la alte familii de albine . Conform aceluiai ciclu de 12-14 zile, situaia se repet, n cuib sunt 2-3 botci mature, aproape de eclozionare cu care se procedeaz la formarea roiurilor sau a nucleelor. Repetarea acestor operaii se face pn se obine ntregul necesar de mtci de care este nevoie pentru nlocuirea mtcilor necorespunztoare i pentru dezvoltarea efectivului de familii de albine din stupin. La ultimul ciclu, cnd nu se mai dorete obinerea de botci, n familia respectiv se las o ram cu o botc, urmnd ca matca care eclozioneaz s o nlocuiasc pe mama ei vrstnic i infim. Roii astfel formai, cu mtci crescute prin schimbare linitit, se stimuleaz din dou n dou zile cu cte 300400g sirop de zahr n concentraie de 1:1 pn ce matca ncepe s depun ou. Dup ce roii cu mtci tinere i-au dobndit autonomia necesar unei familii n dezvoltare, se procedeaz la unificarea familiilor ale cror mtci trebuie s fie nlocuite cu aceste mtci tinere, astfel: Varianta 1. ntr-o diminea linitit se nltur din stup matca veche ce urmeaz s fie schimbat i familia de albine se las n starea de orfanizare pn ctre sear. Acest interval de timp permite dispariia total a orcrei urme de feromoni, ceea ce face ca populaia familiei respective s accepte cu uurin prezena altei mtci sau chiar s o prefere. Se procedeaz apoi la transvazarea ramelor cu faguri i populaia de albine din stupul organizat n familiaroi cu matc tnr, intercalnd, dup ncetarea zborului, ntre cele dou grupe de rame un hrnitor cu 500g sirop de zahr n concentraie 1:1. n ziua urmtoare se scoate hrnitorul i se apropie ramele transvazate de cele din familia primitoare. Varianta 2. Treptat, zilnic, se iau n cursul dimineii cte 1-2 rame cu puiet i albina acoperitoare din familia cu matca veche ce trebuie nlocuit i se introduce dup ultima ram din familia nou cu matca tnr. n felul acesta culegtoarele (care sunt mai agresive i accept mai greu matca nou se ntorc n familia de la care au fost luate iar doicile, care sunt albine tinere, blnde, rmn s creasc puietul de pe fagurii respectivi. Cnd familia care urmeaz s fie desfinat prin unificare nu mai are dect 4-5 rame cu populaie, tot n cursul dimineii, se nltur matca veche, epuizat, lsndu-se familia orfan pn dup-masa, seara, cnd se transvazeaz n familia primitoare dup acelai procedeu ca n varianta 1. Folosirea cutiei Jenter Cutia Jenter este un dispozitiv format din mai multe piese din plastic, ce permite creterea mtcilor n botci artificiale, din plastic, fr a mai fi necesar transvazarea larvelor, matca ound direct n botcile fixate n bloc, n fia de plastic sub form de fagure. Este o metod bun, avnd n vedere c mtcile obinute sunt de calitate, fiind obinute devreme, oule fiind depuse direct de matc n botci, ns este o metod costisitoare de timp i operaii, fiind preferat mai puin de productorii de mtci n sistem comercial.

98

Decuparea fagurilor cu ou .A doua zi dup ce familia doic a fost pregtit (orfanizat, hrnit stimulativ cu sirop de zahr i turte proteice), din cuibul familiei de prsil (donatoare de ou sau larve) se scoate un fagure ce conine larve n celule de lucrtoare, n vrst de 1-2 zile, care se duce ntr-o camer nclzit. Pe o mas, cu ajutorul unui cuit bine ascuit i nclzit se taie fii de fagure, care s conin fiecare cte un rnd de celule. Pentru creterea mtcilor se folosesc doar celulele din partea superioar i de mijloc a fagurelui. Fiile de fagure se aeaz pe mas i fiecare se taie la jumtate din nlimea celulelor. Apoi fiile se taie n buci separate, astfel ca fiecare bucic de fagure s aib o celul cu larv. Celula este lrgit la gur, mai apoi, cu un beior de lemn gros de 6mm, rotunjit la vrf, cu atenie, fr a atinge i rni larva. Apoi, cu ajutorul cerii topite, celulele se lipesc de suporturi n care se scufund repede baza celulei. n cazul folosirii directe a botcilor se pot folosi diferite forme de suporturi (pene, coad de rndunic, ptrate cu tije, etc). Pentru a pregti fagurele n care se vor fixa suporturile cu celulele naturale retezate i lipite cu cear, este bine ca acest fagure s fie introdus n cuibul familiei doici cteva ore, ca s se nclzeasc (se poate folosi, n acest sens, i o camer bine nclzit, fixarea suporturilor cu botci fcndu-se astfel mult mai uor. Ei trebuie s fie mai nchii la culoare (n care s-au crescut cteva generaii de puiet, s conin predominant celule de lucrtoare i s aib n partea superioar o coroni de miere. Celulelele cu larve se pot fixa pe suporturi triunghiulare (pene) din pacaj sau lemn construite din scnduri subiri, lungi de 35mm, cu o grosime de pn la 2mm, limea la captul unde se lipesc celulele de 15mm iar vrful ascuit. Penele se nfing pe ambele fee ale fagurelui n form de zig-zag. Vrful ascuit trebuie s ajung n peretele din mijloc al fagurelui (foia artificial pe care s-a construit). Distana dintre pene este de 3mm iar dintre rnduri 5mm, astfel c pe o fa de faguri se pot fixa 4 rnduri de 10-12 pene fiecare. Rama cu pene se aeaz n mijlocul cuibului familiei doici, ntre dou rame cu puiet cpcit. Dac exist mai multe rame cu larve de mtci la cretere, ntre aceste rame se pun, intercalai, faguri cu puiet cpcit. Atunci cnd, n locul penelor, se recurge la fixarea celulelor de larve pe suporturi de lemn (25/25mm, cu grosimea de 5,25mm), lipirea se face ca i pe penele triunghiulare. Suporturile se fixeaz pe 3-4 speteze de lemn care se introduc n rama de cretere pe nite canale tiate n corpul ramei, cu celulele ndreptate n jos. La o familie cresctoare se pot da ntre 40 i 60 celule cu larve din care vor rezulta ntre 30-40 botci de bun calitate, botci care apoi se vor folosi dup necesiti (formare de nuclee, roi artificiali, recuperarea unei familii orfane, etc.). Metoda are dezavantajul c fagurele cldit din care se taie fiile nu se mai recupereaz. Transvazarea larvelor .Aceast metod este folosit, datorit eficienei, rapiditii i bunelor rezultate obinute n urma aplicrii ei, n stupinele mari i majoritatea cresctoriilor comerciale de mtci i are dou variante: mutarea larvelor n botci fr hran larvar, lptior (transvazare uscat sau simpl i mutarea larvelor n botci n care exist lptior (transvazare umed sau dubl. iPentru executarea lucrrilor este nevoie de rame de dimensiunea celor din cuib, cu lateralele groase (limea de 20-30mm), prevzute cu anuri n care vor intra ipcile cu botci. Acestea sunt prevzute cu guri n care vor intra picioruele botcilor artificiale, suporii pentru botci sau de care se vor lipi botcile confecionate din cear. Pe o ipc de cretere se pot monta pn la 14 botci. ntr-o ram de cretere se pot pune, la distane egale, 3 leauri cu botci. Distana dintre leauri (ntre 5 i 8 cm) permite scoaterea i introducerea acestora cu uurin n rama de cretere i ngduie albinelor s cldeasc botcile fr a fi nghesuite. Apicultorii care doresc s obin doar cteva mtci pe an pot folosi botcile din cear. Acestea se confecioneaz n felul urmtor: ceara se topete ntr-un vas, pe aburi sau ntr-un vas nconjurat de ap foarte cald, ca s nu se ard, apoi, cu un ablon de lemn sau de sticl, se trece la confecionarea botcilor. ablonul se construiete din lemn de tei strunjit, are o lungime de 10cm, unul din capete este uor rotunjit i puin conic, avnd un diametru de 8,5mm. Pentru scurtarea timpului necesar confecionrii botcilor, pe un suport pot fi montate mai multe abloane (beioare) de acest fel. Alturi de vasul cu cear topit se pune un vas cu ap rece n care se introduce vrful beiorului, s se umezeasc, astfel c ceara nu va adera de ablon. Dup ce ceara sa topit, se cufund n ea vrful beiorului, de 3-4 ori. De fiecare dat cnd se introduce beiorul n cear se scufund din ce n ce mai la suprafa astfel ceara de pe beior se ngroa sub form de cup. Cnd stratul de 99

cear de pe beior este destul de gros se scoate afar din cear, se introduce n apa rece ca ceara s se ntreasc i, nvrtind beiorul ntre degete, se detaeaz nceputul botcii, cupa. Cnd s-au strns mai multe cupe, se lipesc cu cear topit de suporturile de botci din lemn care apoi se monteaz pe ipcile port-botci. Ramele cu ipci se introduc pentru 24 de ore n familia doic, ntre ramele cu puiet. inerea ramelor cu botci din cear n familia de cretere face ca albinele s modeleze i s curee aceste potirae, s le pregteasc pentru primirea larvelor. Botcile de cear nu sunt potrivite pentru cresctorul de mtci ce lucreaz n sistem comercial. Acesta folosete botci artificiale, din plastic, care se monteaz direct pe ipci prin intermediul unui picioru sau a unui sistem de prindere format dintr-o alt pies. Pentru a efectua transvazarea, apicultorul trebuie s folosesc o lanet de transvazare. Aceasta este un instrument, din metal (lanet german sau bambus i material plastic (lanet chinezeasc. n magazinele ce comercializeaz echipament apicol exist o varietate de lanete, inclusiv instrumente semiautomate de recoltare a larvei din celul.

Transvazarea simpl (uscat se realizeaz prin depunerea direct a larvelor n vrst de cel mult 12 ore n botca artificial. Mutarea larvelor se face ridicndu-se larva mpreun cu o parte din lptiorul care se afl sub ele. Dup introducerea botcilor cu larve transvazate n familiile cresctoare albinele doici vor lua imediat n primire larvele transvazate i le vor hrni din abunden cu lptior. Procentul de acceptare de ctre albine a larvelor transvazate depinde de modul n care acestea au fost luate din celul, dac nu au fost rnite n timpul transvazrii, dac au fost luate cu destul lptior de matc, dac nu s-au deshidratat din cauza lipsei acestuia sau din cauza inerii, la transvazare, a larvelor n mediu uscat, abundena hranei n natur, dac familiile doici au fost stimulate, etc. Pentru transvazarea simpl recomand laneta chinezeasc, prin folosirea acesteia operaia de mutare a larvei desfurnndu-se rapid, eficient i cu deranj minim a larvei.

Transvazarea dubl (umed se deosebete de prima transvazare prin faptul c larvele se pun n botci care conin deja lptior sau un alt produs special preparat. Pentru ca lptiorul s aib acelai coninut specific cu al larvelor transvazate (larve n diferite stadii de dezvoltare sunt hrnite cu lptior diferit ca i compoziie, specific vrstei) i acceptarea s fie, deci, mai bun, unii apicultori recurg la dubla transvazare: iniial se face o transvazare simpl, uscat, iar dup acceptarea larvelor, la 12-24 ore de la introducerea acestora n familiile cresctoare, larvele transvazate uscat se nltur i n locul locul lor se transvazeaz alte larve. n felul acesta larvele puse a doua oar n botci beneficiez nc de la nceput de lptior din abunden, specific vrstei, ceea ce permite obinerea unor mtci de o calitate foarte bun. Pentru nlturarea larvelor transvazate prima dat n botci recomand folosirea lanetei germane, de metal, deoarece este rigid i permite luarea cu uurin a larvei din lptior. n cresctoriile comerciale sunt folosite doar botcile artificiale, din material plastic. Dup transvazare, ramele cu botci artificiale se introduc n familiile doici, familii orfanizate cu multe albine tinere, productoare de lptior. Acestea vor lua n primire larvele din botci i le vor hrni din abunden cu lptior de matc. n continuare larvele pot rmne n aceste familii i vor fi crescute n lipsa mtcii pn la recoltare sau pot fi mutate n compartimente separate prin gratii Hanneman de cuibul famiilor cu matc. n ziua a 10-a sau a 11-a de la transvazare botcile se recolteaz din familiile cresctoare, se pun ntr-un incubator portabil (sau n lipsa acestuia ntr-o lad frigorific cu pereii termoizolani, nclzit de la o pung de cauciuc cu ap cald dac nucleele sunt la distan mare de familiile cresctoare sau n buci de burete prevzui cu guri n care vor intra botcile crescute, acoperii de o bucat de material textil pentru protejarea botcilor de aciunea razelor solare, dac nucleele sunt n imedata apropiere a familiilor cresctoare. 100

La introducerea botcilor nucleele se hrnesc cu sirop de zahr n concentraie 1:1 la care se adaug FumidilB pentru prevenia nosemozei. La 16 zile de la introducerea botcilor n nuclee se recolteaz mtcile, care se introduc n cutiue cu erbet. Cutiuele se aeaz ntr-o ram de stup ce este prevzut cu suporturi din lemn. Rama se introduce mai apoi n banca de mtci (o familie orfan, cu multe albine tinere, ce hrnete i ngrijete mtcile pentru o perioad de timp, pn ce acestea vor fi vndute sau folosite n stupin, dup necesiti). Albinele din banca de mtci se hrnesc din abunden cu sirop de zahr i turt proteic iar sptmnal se introduce o ram cu puiet cpcit ca s existe, n permanen, albine tinere, productoare de lptior de matc.

CRESTEREA TRANTORILOR
Pentru obinerea unui material biologic valoros este necesar ca n stupinele de mperechere s existe un numr suficient de trntori de calitate, selecionai din familii recordiste, cu origine cunoscut. .Pentru realizarea acestui deziderat este necesar s se ia o serie de msuri cum ar fi dotarea familiilor furnizoare de trntori (familii-tat cu mtci selecionate, care au caractere valoroase, precum i planificarea lucrrilor de cretere a trntorilor n funcie de perioada n care se cresc mtci i momentul din sezon. .Pentru ca trntorii s fie api pentru mperechere n momentul n care primele mtci produse n stupin ies la zborul de mperechere, este necesar ca nceperea lucrrilor de cretere a trntorilor s se devanseze cu dou-trei sptmni fa de lucrrile de cretere a mtcilor. Aceast perioad coincide cu nflorirea pomilor fructiferi. cap de trntor Stabilirea acestui decalaj de timp se face lund n considerare ciclul de metamorfoz al mtcilor, 16 zile de la stadiul de ou pn la eclozionare, i pe cel al trntorilor, care este de 24 de zile, durata maturizrii sexuale care este de 7-10 zile la matc i 10-14 zile la trntor. n afar de aceste perioade apicultorul mai trebuie s ia n calcul i timpul necesar pentru pentru pregtirea de ctre lucrtoare a fagurilor n vederea ouatului (2-3 zile). .Pentru creterea trntorilor, cuiburile familiilor-tat se reduc la maximum (prin aceast msur se oblig matc s depun un numr ct mai mare de ou de trntor i se protejeaz termic mai bine cuibul, albinele acoperind n totalitate fagurii din cuib), se stimuleaz cu sirop de zahr i turt proteic dup care, ntre doi faguri cu puiet tnr, se introduce un fagure artificial cu celule de trntor, un fagure cldit, cu celule majoritar de trntori sau o ram clditoare (o ram goal, doar cadrul de lemn, albinele construind n aceasta fagurii cu celule de trntori). fagure de trntor La o sptmn dup introducerea fagurilor se controleaz cuiburile familiilor respective dac n aceti faguri matca a depus ou. Cei care nu au fost ouai se iau i se schimb cu faguri cu ou, luai de la alte familii. n acest fel se asigur att creterea larvelor de trntori n familiile n care s-au introdus fagurii ouai ct i ouarea tuturor fagurilor goi, cu celule de trntori. ntr-o familie-tat pot fi meninute doi-trei faguri cu celule de trntori. Matca poate fi pus i n izolator pentru ca s depun oule de trntor n rama aezat n cuib, iar familia se ntrete punndu-i o ram cu puiet cpcit matur aproape de eclozionare, luat de la o alt familie puternic i productiv. .Pentru a limita creterea trntorilor n familiile de albine din stupin i a favoriza astfel mperecherea mtcilor doar cu trntorii produi n familiile-tat apicultorul are la dispoziie mai multe metode: folosirea doar a fagurilor de calitate, cu celule predominant de lucrtoare, tierea fagurilor cu celule de trntori (din ramele clditoare sau de pe marginile ramelor cldite, din stup), descpcirea celulelor cu puiet de trntor, folosirea la urdini a gratiilor Hanneman, a capcanelor pentru trntori sau a colectoarelor de polen. 101

trntor.Pentru a asigura mperecherea unui numr de 50-70 mtci este necesar creterea de trntori ntr-o singur familie. Prin creterea special a trntorilor NU se asigur o mperechere controlat 100%, se obine doar un procent destul de ridicat de mperecheri cu trntori selecionai. Sigurana mperecherii mtcilor cu trntorii dorii, din familii selecionate, se obine doar prin folosirea inseminrii artificiale. .nainte cu circa 3 sptmni nainte de data la care este planificat creterea ultimei serii de mtci creterea trntorilor n familiile special destinate acestui scop poate nceta.

METODE DE IERNARE
La rusi se foloseste iernarea in adapost, se folosesc un fel de hale partial sub pamant cu ventilatie unde se pastreaza o temperatura nici mare dar nici mica si constanta, albinele ierneaza foarte bine cu o mica mare diferenta, consumul pe timpul iernii este foarte redus, albinele nu mai sunt pacalite de razele de soare sa iasa afara si sa moara inghetate cum stim ca se mai intampla...consumul fiind mic, nici cu sanatatea nu stau rau, si de aici numai beneficii. Nu stiu cam ce temperatura ar fi optima ca , consumul de miere sa scada la limita cea mai de jos, insa sa nu existe pericolul ca familia sa puna puiet in timpul iernii...eu cred ca se poate face o chestie gen solar in care stupii sa stea feriti de vanturi, si unde temperaturile sa nu fie foarte scazute consumul fiind redus...mierea acea neconsumata urmand a fi folosita in primavara la dezvoltarea exploziva. Chiar si numai pt economii la miere si zic ca se merita. Stiu ca nu frigul le omoara nu asta-i problema!! Totusi daca temperatura din solar este constanta ar fi bine ca stupii sa fie inchisi la urdinise albinele sa nu poata iesi ventilarea sa se faca numai prin sitele de pe fund, cand e vreme buna de un zbor de curatire, deschidem urdinisele si dezvelim solariul...cvred ca ar merge bine! De fapt stiu pe cineva care ierneaza asa, si e multumit. Trebuie atentie mare insa, nu se inchide complet solariul caci se sufoca albinele. Cine stie cam ce temperatura le-ar conveni mai mult pt ca sa reduca consumul semnificativ?? corpul stupului are un spatiu de 10 rame -media pe care iernez este de 7 rame foarte bine populate -la 7 rame de albine rezerva de hrana este de aproximativ 15-18 kg -placa de polistiren langa peretele din stanga stupului care intra fest si care este invelita de ziare(3-4 pentru a nu fi ros primavara devreme polistirenul) -diafragma de PFL -urmeaza ramele -diafragma de PFL -urmeaza alta placa de polistiren invelita cu ziare ziare care intra tot fest -deasupra podisoare de lemn pe care incepand din luna februarie le distantez un pic pt o buna aerisire si evitare a condensului -peste podisoare o singura foaie de zir si o salteluta umpluta cu hartie igienica -urdinis stramtorat la 2 cm -aerisirile de la capac libere si neinfundate -stupina este protejata de cureni de aer(vanturi0 si orientata cu fata spre sud, usor sud vest(e bine pt sborul de curatire primavara cand albinele ies mai ales la acest zbor dupa orele12-13 si atunci soarele bate chiar in fata stupului) Restring fam. pe 5-7 rame in functie de putere ,cu cel putin 3 rame full cu miere restul cu miere mai putina si pastura dar nu mai putin de 1,5 kg dupa care introduc o pernuta facuta din 5-6 foi de carton cusuta cu ata sintetica,sa nu o roada albinele. foaia de carton dinspre cuib este din acela mai bun gen coperta de carti luat de la o legatorie de carti. dupa pernita las 1-2 rame cu miere cit mai multa capacita pe care albinele o cara in cuib. Pernuta are o decupare sus de 4 cm intre podisor si rame,pe unde circula chiar daca este mai frig .Peste podisor pun 2-3 ziare,dupa care capacul .In capac este polistiren de 2 cm.Bun sau rau eu asa consider ca este mai usor. IN 5 ierni nu 102

am avut nici o fam pierduta doar fara o matca 1-2 si cu matci trintorite mai multe dar aceste pierderi nu cred ca sint din cauza impachetarii . S-a mai discutat despre acest lucru. Eu pregatesc astfel stupii pentru iarna; organizez cuibul pentru iernare langa peretele dinspre est daca stupul are urdinisul la sud. Daca urdinisul este orientat spre est atunci organizez cuibul langa peretele dinspre sud. Langa ultima rama pun o diafragma formata dintr-un cadru din sipci care intra aproape etans in stup. Pe partea dinspre albine aceasta diafragma are batute scandurele de 5-7 mm grosine iar in spatele acestora are o o placa din polistiren. Podisorul este din scanduri de 20 mm, iar peste podisor pun o salteluta cu otava. Sunt convins de faptul ca albinele pot sa treaca iarna si daca nu ar fi astfel impachetate, iar daca iarna este normala nu se simte diferenta fata de familiile neprotejate. Insa in cazul unor ierni grele, cu multe zile cu temperaturi scazute consumul familiilor protejate este mai mic cu 20-30%.

103

104