Ce trebuie stiut despre familia de albine In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi: matca,albinele lucratoare si trantorii

.
Matca : Este singura femela fecundata din stup,fiind raspunzatoare de inmultirea familiilor de albine.De obicei in stup este o singura matca,avand corpul mai lung(20-25 mm), capul mic,abdomenul foarte dezvoltat,aripi mai mici si o greutate de 250-280 mg. Albinele lucratoare : Numarul acestora este variabil,osciland de la 10000 in perioada de iarna,pana la 40000-80000 in vara.Au talia mai mica(12-14 mm), o greutate de aprox. 100mg si aripile sunt de aceeasi lungime cu abdomenul.In fapt lucratoarele sunt femele cu organele de reproducere nedezvoltate.

Trantorii :Sunt masculii care imperecheaza matca,fiind prezenti in cuib din primavara pana in toamna.In numar de cateva sute,au o lungime de 15-17 mm,aripi ce depasesc abdomenul,capul globulos si o greutate de 200 mg.

Dezvoltarea familiei de albine
Intr-un an calendaristic familia de albine are o dezvoltare diferita,numarul indivizilor crescand sau scazand functie de anotimp si implicit de conditiile de mediu.Practic viata familiei de albine cuprinde patru mari perioade. Prima perioada : Se caracterizeaza prin inlocuirea albinelor batrane care au iernat,cu albina tanara,nou iesita din celule primavara.Pe la sfarsitul lui februarie,matca incepe sa depuna oua in celulele fagurilor din mijlocul ghemului,acolo unde regimul termic permite cresterea de puiet.Dupa ce albinele fac zborul de curatire,matca depune din ce in ce mai multe oua.Pe masura ce timpul se incalzeste ,ponta matcii ajunge la 1000 de oua pe zi,albinele batrane care se uzeaza fiind inlocuite treptat. Procentul albinelor tinere creste mereu si se ajunge in situatia ca la sfarsitul lunii aprilie toata albina sa fie inlocuita.Se stie ca o albina tanara are o putere mare de ingrijire a larvelor,putand hrani 2,3 sau chiar 4,ritmul dezvoltarii familiei fiind foarte mare. Perioada a doua : Se mai numeste si perioada de crestere.Nectarul si polenul se gasesc din abundenta si isi fac aparitia trantorii.Matca este hranita puternic, depune peste 2000 de oua/zi,numarul de albine doici creste si se ajunge in situatia in care 3-4 doici ingrijesc o larva.Cand acest fenomen se suprapune cu alti factori favorizanti(lipsa de spatiu,ventilatie insuficienta etc.),apar frigurile roirii. Albinele construiesc botci de roire,in care matca depune oua la interval de cateva zile.La urdinis se observa "barbi de albine" cauzate de marea aglomeratie ce exista in stup.Dupa 1-3 zile de la capacirea primelor botci,are loc prima roire,matca cu o parte din albinele tinere,insotite de multi trantori parasind stupul.Acest roi care se numeste roi primar si care contine aprox. 50% din populatia stupului se aseaza dupa cateva minute de zbor pe o creanga sau alt suport.,de unde o sa zboare apoi spre o alta destinatie. In familia de baza,la 8 zile de la capacirea primei botci,iese intaia matca tanara.Intentia ei este sa omoare matcile care nu au eclozionat din botci,reusind lucrul acesta daca este lasata de albine.Daca familia ramane in frigurile roitului,albinele nu lasa matca tanara sa-si omoare suratele,iar in a 9-a zi de la iesirea primului roi,iese al doilea roi cu matca neimperecheata.Iesirea roiului 2 poate fi intarziata de o vreme nefavorabila(ploioasa).Cand se intampla asta,acest roi contine mai multe matci tinere.Roirea poate continua si cu iesirea altor roiuri,fapt ce duce la desfiintarea familiei de baza.Perioada de roire in conditiile tarii noastre este cuprinsa intre sfarsitul lunii mai si sfarsitul lunii iulie. Tot in aceasta perioada se inregistreaza cele mai mari culesuri de nectar si polen,perioada caracterizata de infloriri puternice a masivelor melifere.Catre sfarsitul lunii iulie,puterea familiei se micsoreaza treptat,matca micsorand 1

ponta ,trantorii fiind alungati din stup. Perioada a treia : Este numita si perioada formarii albinelor de iernare.In mod natural toata albina care a participat la culesurile de vara piere.Ea este inlocuita de albina aparuta in luna august,albina care neparticipand la cules are un organism neuzat.Generatiile de albine iesite toamna,mai cu seama la sfarsitul lunii august,septembrie si octombrie,traiesc pana in primavara urmatoare,asigurand cresterea noilor larve. Perioada a patra : Este perioada iernarii si incepe cand temperatura scade sub 13 grade C.In toamna la aparitia primelor nopti reci,albinele se strang in ghemul largit pe fagurii din dreptul urdinisului.O caracteristica a iernarii este aceea ca temperatura din interiorul ghemului nu scade niciodata sub 14 grade C,nici in perioadele cele mai geroase.Trebuie ca toti stuparii sa stie ca albinele nu incalzesc incinta stupului,ele mentinand caldura numai in interiorul ghemului.Albinele din partea exterioara a ghemului sunt mai apropiate unele de altele si formeaza o "coaja" stand nemiscate,iar cele din interior(mai tinere) sunt mai rasfirate si prin miscari din aripi,abdomen,picioare produc caldura necesara. Producerea caldurii in timpul iernii se face pe baza consumului de miere,o familie consumand iarna 6-10 kg de miere.In prima parte a iernarii familia nu creste puiet.

Inmultirea familiilor de albine
Se poate spune despre albine ca au o viata scurta,in sezonul activ traind 35-40 zile,iar in cel inactiv 6-8 luni.Toate categoriile de indivizi trec prin trei stadii de dezvoltare : ou , larva , nimfa.

Albina lucratoare : In prima zi dupa depunere,oul sta vertical in celula,a doua zi se inclina putin pentru ca a treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei.Catre sfarsitul celei de a treia zi,albinele doici depun in celula laptisor de matca,produs de glandele lor salivare.Invelisul oului se moaie si din el iese larva.Aceasta are forma unui viermisor de culoare sidefie. In primele trei zile larva este hranita de albinele doici cu laptisor de matca.La aceasta,spre sfarsitul celei de-a treia zi,albinele adauga miere si pastura pentru ca incepand cu a patra zi larvele sa fie hranite numai cu amestec de pastura,miere si apa.In primele zile larvele stau incolacite pe fundul celulei.In ziua a sasea catre sfarsit larva se intinde in lungul celulei,cu capul spre deschiderea ei, nu mai primeste hrana si albinele astupa celula cu un capacel poros de ceara,amestecata cu polen.In interiorul celulei larva tese o gogoasa si in ziua a 14-a de la depunerea oului se formeaza nimfa.In ziua a 21-a iese albina lucratoare. Matca : Se dezvolta din acelasi ou ca si albina lucratoare.Diferenta este ca depunerea oului de catre matca se face in celule speciale numite botci si in modul de hranire.Cand albinele se pregatesc de roire,ele construiesc botci pe marginea fagurilor,botci de roire, in care matca depune oua.Cand familia ramane orfana dintr-un anumit motiv,albinele cladesc in mijlocul fagurelui botci de salvare,prin modificarea celulelor de lucratoare ce contin larve mai tinere de 3 zile.Aceste larve sunt hranite pana la capacirea botcilor numai cu laptisor de matca. Trantorii : Provin din oua nefecundate.Daca la matca si lucratoare difera numai modul de hranire si anvelopa(celula),la trantor difera si oul.Pentru un trantor se consuma o cantitate de hrana de 2-3 ori mai mare,iar durata de dezvoltare este cea mai mare(24 de zile).

Activitatea , cuibul si hrana albinelor
Dupa iesirea din celula,viata albinei lucratoare se imparte in doua etape.In primele 20 de zile albina lucratoare executa tot felul de lucrari in stup,iar in ultimile 15 zile ale vietii devine albina culegatoare.O schema arata astfel : in primele 1-2 zile albinele curata celulele si incalzesc puietul.Intre a 3-a si a 13 zi,albinele hranesc puietul.In primele zile,ele hranesc larvele mai in varsta cu amestec de miere si polen si apoi pe masura ce se dezvolta glandele producatoare de laptisor,si anume intre a 6-a si a 12-a zi,ele hranesc larvele mai tinere in varsta de cel mult 3 zile.Tot in acest timp,albinele mai executa si urmatoarele lucrari : primesc nectarul ,depoziteaza nectarul, preseaza polenul si curata stupul. Albinele in varsta de 12-18 zile cladesc fagurii.In tot acest timp ele fac si scurte zboruri de orientare.Intre a 18 si a 21-a zi de viata,albinele pazesc intrarea in stup,aerisesc stupul.Dupa aceasta perioada albinele devin albine culegatoare,cu mentiunea ca la aparitia unui cules abundent pot participa si albine mai tinere de 20 de zile. Cuibul familiei de albine este alcatuit din faguri de ceara.Fiecare fagure prezinta pe ambele fete mii de celule hexagonale.Pe faguri sunt trei feluri de celule : de albina lucratoare cu diametrul de 5,4 mm si adancimea de 10-12 2

mm , celule de trantor cu diametrul de 6,5 mm si adancimea de 11-12 mm , celule de matca (botci) care au forma unei ghinde,adanci de 20-25 mm si diametrul de 10-21 mm.In celulele de lucratoare albinele pot depozita miere si pastura,iar in cele de trantor miere si mai rar pastura. Pentru hranirea lor si a puietului albinele folosesc nectarul si polenul florilor.Pe langa nectar albinele mai folosesc si diferite secretii dulci(mana) de origine animala sau vegetala.Daca despre nectar(miere) se poate spune ca reprezinta hrana glucidica,atunci polenul este hrana proteica(painea).Consumul de miere si pastura difera de la o perioada la alta,functie de anotimp si de prezenta sau absenta puietului.

Primii pasi pentru organizarea unei stupine
Apicultura este activitatea care da practicantilor numeroase satisfactii.Iubitorii de stuparit, sunt oameni de toate varstele si profesiile care au un punct comun: dragostea de albine,natura,aer liber.Apicultura are o latura materiala(se obtine miere,polen,pastura,ceara, propolis)cat si una spirituala.Nimic nu se compara cu zumzetul unui roi de albine sau cu o plimbare prin stupina ta. Stupi care pulseaza de viata,albine care se intorc cu desagii plini de polen si miere,matci care perpetueaza viata,trantori in permanenta cautare a dragostei.Ce poate fi mai inaltator?Ce alta indeletnicire mai poate crea atata multumire de sine?Raspunsul e simplu:stupi,stupari,albine,natura,sunt parti ale aceluiasi intreg si acela se numeste apicultura. Organizarea unei stupine Ca in orice activitate,si in apicultura apar probleme care trebuie rezolvate. Stuparii incepatori sunt pusi in fata unor dileme care la prima vedere sunt greu de finalizat. Procurarea de stupi, familii de albine,tot felul de echipamente si materiale apicole nu sunt probleme a caror rezolvare inseamna numai o simpla bataie din palme.Totul trebuie facut cu atentie si numai dupa o prealabila documentare(literatura de specialitate se gaseste)si mai ales cu multa tenacitate. Primul pas in apicultura De obicei se porneste cu un numar limitat de stupi(2-3 buc.)iar pe masura ce stuparul incepator capata experienta si stupina va creste numeric si calitativ.Se poate ajunge ca in 3-4 ani sa avem creata o stupina frumoasa,familii de albine puternice care sa aduca productii mari de miere si alte produse apicole.Trebuie doar sa avem rabdare,sa perseveram si sigur rezultatele nu vor intarzia sa apara. Alegerea vetrei stupinei Se face pe baza mai multor criterii.Raza de zbor a albinei este de 3 km.Aceasta suprafata(2826 hectare)trebuie sa asigure un cules bogat,intins pe toata durata sezonului activ.Pe o vatra nu se instaleaza mai mult de 30 familii de albine,tinand seama ca o familie consuma in decursul unui an apicol 90 kg de miere si 30 kg de polen.Asta ca sa nu mai punem la socoteala si cantitatea de produse marfa pe care speram sa le obtinem.De obicei intr-un an bun se pot realiza de la un stup 25-30 kg miere,800 g ceara si 3-4 kg polen.In final rezultatele depind numai de priceperea noastra. Amplasarea stupinei se face pe o vatra care este insorita primavara si toamna,departe de surse poluante,in locuri linistite,departe de drumuri intens circulate si de ape curgatoare mari.Stupii de albine se aseaza cu urdinisurile orientate spre sud-est,la o distanta de 2 m pe rand si 4-5 m intre randuri.Intre doua stupine vecine,trebuie sa fie o distanta de 2-3 km,asta in functie de potentialul melifer al zonei. Alegerea tipului de stup Urmatorul pas este alegerea tipului de stup in care dorim sa ne cazam familiile de albine.Stupii sunt de doua feluri:stupi orizontali si stupi verticali.In cadrul fiecarei categorii, sunt diferite variante constructive.Ce trebuie stiut despre stupi:de orice tip ar fi,toti sunt buni pentru practicarea apiculturii. Conditiile de baza sunt acelea care tin de realizarea lor.Trebuie sa fie rezistenti,bine incheiati,realizati dupa standard, si nu in ultimul rand incapatori.Deci mare atentie la ce cumparati! Prin alegerea stupilor,trebuie sa asiguram la albine conditii de viata cat mai apropiate de cele din natura.Productia de miere,pastura,polen,ceara,propolis,depinde in mare masura si de tipul de echipament apicol 3

Existenta a 1-2 mijloace de transport constituie o necesitate. apicultorul are o alta munca de baza.Aceste locatii se inchiriaza de la diversi propietari si vor trebui sa asigure culesul necesar albinelor.volumul de munca 1200-1300 ore/an.cu o distanta de 5-6 km.intreprinzatorul trebuind pe rand sa fie apicultor.cu precizarea ca volumul de munca.fiind necesara angajarea de muncitori sezonieri.materialul genetic se cumpara de la unitatile specializate.ia dintr-o zona de deal (prun. facuti cu masina sa fie cat mai mic. O alta intrebare la care trebuie sa raspundem este aceea. stuparitul pastoral fiind absolut necesar. cauta sa iei de la unul care nu pleaca cu ei de pe vatra 3.Sistemul expus cere o investitie si o implicare maxima.Afacerea este o afacere de familie fiind folosita munca membrilor ei.Ca in orice afacere.hamal.Un adevar e sigur:un stup orizontal se va preta mai bine unui stuparit stationar.iar unul vertical cu magazine sau unul multietajat unui stuparit pastoral.se poate practica o apicultura moderna prin mecanizarea lucrarilor.etc.Pentru o mai buna reprezentare se cere ca functionarea stupinei sa se faca sub forma unei societati comerciale.Numarul de ore munca/an creste dramatic.Raspunsul este din start unul pozitiv.un numar optim fiind undeva spre 600 de buc.La fel si zona in care aveti amplasata stupina are o mare influienta.trn. Avantajele si dezavantajele ce decurg din folosirea unui anume tip de stup trebuie foarte bine cantarite.Aici lucrurile se schimba radical.tractoare.se aplica politica pasilor marunti. faneata) 4 .Este un alt sistem care se practica atat in tarile U.E cat si in America.Consultand stuparii din zona voastra veti putea aprecia ce tip de stup veti alege.devenind rentabil la un numar de peste 300 de familii. cauta sa iei de la un stupar mai in varsta (cei tineri le umbla mintea la smecherii) 2.Se pot considera stuparii care detin peste 300 de stupi. Sfaturi utile de care trebuie sa tii seama la achizitionarea de stupi populati sfaturi de la janese esti nou si vrei acum sa-ti cumperi 1.matci) se obtine prin mijloace propii . urmand ca in pauzele dintre "expeditii" sa fie cantonate pe 2-3 vetre. cel care-ti vinde stupi sa-l alegi tu nu cel care ti-i alege 5.Un alt obiectiv este construirea unei baze centrale pentru depozitarea si prelucrarea produselor.se considera amator stuparul care are 1-100 familii de albine.se bazeaza pe amplasarea stupilor in mai multe locatii (cate 30-35 buc.De obicei acest stuparit se caracterizeaza prin urmatoarele : volum de munca mediu(la sfarsit de saptamana) .sofer.cat si de calitatea acestuia.stupi verticali cu magazine cat si stupi orizontali.semiprofesionisti si profesionisti : Amatori .investitia materiala si implicarea personala sunt destul de considerabile.manager.asta functie de nazuintele intreprinzatorului si de sistemul ales : Stupina stationara .legate intre ele de drumuri practicabile si dispuse astfel incat numarul de km. Profesionisti .pavilioane). intre ele.Uneltele si utilajele vor fi folosite in comun pentru tot numarul de familii.iar in zonele de deal./vatra).se prelucreaza primar unele produse ale stupului etc.La un numar de 300 de stupi sunt necesare 8-10 locatii. du-te cu unul care are stupi 50-100 si care umbla cu ei 4.dat fiind cheltuielile mari cu transportul. Semiprofesionisti . materialul genetic (roiuri. Primii pasi spre realizarea obiectivului au fost expusi mai sus.medic veterinar. Pentru sudul tarii unde albinele au o dezvoltare de primavara mai accelerata se recomanda stupii multietajati.Albinele sunt deplasate in pastoral cu diverse mijloace de transport(camioane.numarul de familii este de 100-300 buc. Apicultura .contabil.Nu se porneste la drum cu stupi din vechituri.Cum ar trebui sa arate structural o "intreprindere" al carui obiect de activitate este apicultura? Sunt doua posibilitati.o afacere de succes Suntem convinsi ca majoritatea vizitatorilor acestui site isi pun intrebarea daca apicultura poate fi o afacere.montane si nordice.unde sunt granitele dintre amatori. Stupina "pastorala" .Potrivit normelor.folosit.obiectivul principal este obtinerea de produse apicole care sa acopere necesarul pentru familie si eventual obtinerea unui profit.pentru ca supravegherea sa fie facuta mai usor si cheltuielile sa se reduca. Iarna familiile de albine pot fi gazduite pe o singura vatra.

. daca are inseamna ca este si matca pe acolo. la mine-n judet asa au mers preturile.intelege-te cu el din ochi 20.mai vrednici... inseamna ca e o matca batrana care nu mai are multe oua. sa nu vrei neaparat ca azi sa iti iei albine...8 mil pe familie... abia acum isi dau drumul.. dar le aduc imediat si pe aslalte la acelas nivel ca le bag miere in faguri dupa diafragma. incearca-l : daca ai zis ca te duci sa cumperi sambata. deschizi stupul. nu te bucura ca ti le da cel mai ieftin 18.. Am luat cu 1. intre 1. Ma mai uit la dimensiunea ramei. caut alt vanzator. ma uit la rezerve si tot asa..au un avans de cam 2 saptamani fata de ce am cumparat. Okiometric. ma uit asa din viteza la puiet. cara polen inseamna ca are puiet 12. daca fagurii sunt mai negri sau prost crescuti nu te speria ca ti-i schimbi tu 21. fara sa ma laud. Sincer.mai intai du-te intr-o vizita neanuntata 8.la asta ma uit prima data de fapt... daca incepi sa-i deschizi stupii si din 2-3 nu-ti place nici unul nu mai lua de la el-opreste-te! 10. sa zica ca este si el tot la inceput. chiar daca vanzatorul n-a strans cuibul eu imi pot da seama daca sunt 5-6 rame bine populate chiar daca in lada sunt 7 sau 8. vezi cate rame are cu puiet capacit( rama cu puiet inseamna -7 cm coroana de miere si restul pana la latul de jos puiet capacit (vezi sa nu fie pestrit) 15..6.daca mi se pare ca-i slabut ca populatie nu-l iau..alege stupul care are urdinisul mai larg deschis si cu aglomeratie mai mare de albina la intrare ! 11. Eu insa le-am stimulat puternic cu miere si le-am pus folia complet deasupra inca de pe la inceput de martie.) sfaturi de la Bunka In principiu. daca nu.prea multa munca..spune-i: cumpar 10 dar ma lasi sa-ti deschid 15 (nu poti sa-i ravasesti toata stupina) 9.... daca e lacunar si nu exista un motiv intemeiat pt asta(polen depus in rama).sper sa n-o mai dau in bara cu paduchele cum am dat-o anul asta.ma uit la faguri sa nu fie atat de negri si cu celulele micsorate..cel care merge cu tine sa-ti aleaga sa nu spuna ca are stupi.7 si 2 mil pe familie pe 5-6-7 rame pline de albina si cu 3-4 rame de puiet la vremea asta..mai sanatosi si mai ieftini stupi cam atat (am fost si eu o data sa iau ptr cineva 5 familii si era sa ma bat cu ala care vindea) (eu nebun. nu atat ca imi iese albina mica. un pas inainte. pe la cati am umblat dupa albine.si poate devin si eu vanzator si nu cumparator de albine!!! Procurarea familiilor de albine 5 .scoate prima si ultima rama si vezi cata albina are pe fiecare din aceste 2 rame 13 vezi daca puietul este compact 14.daca-i ca a mea dadant blatt. ma bag. Un sut in fund. nu am vazut familii asa de bine dezvoltate cum le am pe cele care au scapat de varroa in iarna asta.... cat de multa e. ma mai uit la albina. Intreb de tratamente. si sa nu-ti ijnchipui ca tu ai luat cei mai buni. ma uit sa vad daca are oua. du-te cu cutiile joi sau vineri sau da-i un telefon-omule imi pare rau dar nu pot veni si vin peste o saptamana ca am o problema-daca se supara sigur i-a aranjat 19. cand ridici podisorul nu te bucura ca e albina pe laturile de sus ale ramelor ridica cum am zis prima si ultima rama si mai ridica una cu puiet capacit toate sa aiba albina pe toate fetele si pana la latul de jos 17.la noi dezvoltarea e mai tarzie ca in sud.ala nebun. daca ai vorbit pret/rama atunci trei sferturi din rame sa aiba puiet si toate ramele sa fie ocupate cu albina 16.plimbate prin stupina lui si vezi ce scoate albina la urdinis 7. daca puietul e compact si nu vezi fasole pe la urdinise sau albina care sare prin iarba nu-ti fie frica de boli bani sa ai. dar mai ales ca bolile pe faguri vechi isi fac de cap.

pentru ca asa vom putea evita bolile.numai unele dintre indiciile asupra calitatii materialului biologic sunt relevante. eventual sa te ajute sa le pregatesti de iernare.care prin ajutorul pe care vi-l vor da o sa faca.O casa mai curata .Bineinteles ca pentru stuparii incepatori care vor sa-si achizitioneze familii de albine.De aceasta insusire trebuie sa se tina seama. Aprecierea calitatii unei familii de albine se poate face usor daca urmarim: . lemne de stupi pentru foc! Este foarte importanta pregatirea pentru iarna. daca nu ai mai avut niciodata contact cu albina. Toamna sunt mai ieftine. .Este recomandat ca roiurile de albine sa fie instalate in stupi noi. Dupa mine. .Parametrii luati in calcul sunt:mortalitatea albinelor. cel mai bine de achizitionat familiile de albine este primavara.Exemplu:prin schimbarea unei matci. primavara poti sa ai in loc de stupi cu albine. depinde cum ai familia in primavara Asa ca eu sunt de parere ca achizitionarea famililor de albine trebuie facuta primavara.La cumparare trebuie avut grija ca acestea sa fie destul de puternice (7-8 faguri.din care 5-6 cu puiet).nefiind nevoie de mult fum. consumul de hrana. De acum nu mai ai timp sa te acomodezi tu cu ele si ele cu tine si sint sanse mari sa ramii fara ele.totul este in regula si o sa stim ca am dat peste o familie buna.Blandetea albinelor . nu risca. eu am sa-mi expun parerea. de cum executi lucrarile in toamna.calitatile matcii fiind transmise la descendenti.Este unul din factorii principali care determina puterea uneii familii.se intampla ca la oameni.Aceste cerinte sunt minime. pentru a nu avea emotii in timpul iernii sai primavara devreme! Daca nu ai vreun stupar cu experienta.Felul depunerii si repartizarea puietului pe rame pot spune ceva despre calitatea matcii.aprox. .Harnicia la cules .Acestea trebuie alese! Prin comparatie.Sigur veti gasi oameni cu suflet si pasiune.in decursul unui sezon.De obicei. impachetarea lor si tratamentele aferente. pe care te duci cu un stupar cu experienta si ti le alegi tu care-ti plac dintr-o stupina.Prolificitatea matcii . apoi si altele.Se stabileste prin urmarirea lor in momentul cand se executa o anumita lucrare. dispus sa mai arunce ochii si la albinele tale.Rezistenta la boli .Productia de miere . 6 . daca esti incepator si nu ai pe nimeni in apropiere care sa te ajute toamna la restrangerea cuiburilor.intr-o anumita perioada de timp stupul se va transforma.Rezistenta la iernare .Bineinteles se vor prefera familii cu o mortalitate redusa si un consum mai mic de miere.au un numar mare de zboruri pe zi.5 milioane atunci.au un fel al lor de a trece mai usor prin iarna.Sunt familii de albine care pe langa faptul ca sunt ingrijite bine de apicultor. 150-180000. E mai ieftin unul cu 3-3.Daca la deschiderea stupului albinele stau linistite. dar daca nu faci tratamentele si nu asiguri hrana suficienta. .5 kg)si apoi sa fie dotate cu o matca tanara si prolifica. ca succesul actiunii sa fie asigurat. .intr-o perfecta stare de sanatate si cat mai adaptate zonei in care doriti sa le instalati.un spatiu cu mai putini factori agresivi externi. Si roiurile sunt bune cu conditia sa aiba albina multa(1. Cand se achizitioneaza familiile de albine? Aici sunt mai multe pareri.iar seara isi continua activitatea pana mai tarziu. daca nu are un stupar experimentat si dispus sa ii arate sau sa il supravegheze. pentru ca poti pierde investitia.pe rame cu faguri necladiti.Nu degeaba se spune ca matca da tonul. Un sfat : participarea la aceste operatiuni a unui stupar cu experienta este de preferat! Nu incercati sa faceti totul singuri.Familiile mai harnice isi incep activitatea la primele ore ale diminetii.Sunt familii cu un instinct mai mare de a pastra curatenia in stup. decit unul cu 2 milioane acum. si este mai greu pentru un incepator sa execute toate lucrarile aferente.pentru ca iernile noastre sunt destul de lungi(120-150 zile). cu toate ca sunt mai scumpe. te sfatuiesc sa le cumperi in 15-25 aprilie.In aceasta directie felul de a reactiona al albinelor la boli si daunatori este diferit.un urdinis aglomerat de la primele ore ale diminetii reprezinta o dovada.Matca trebuie sa depuna un numar mare de oua.O matca trebuie sa fie activa pentru ca ea reprezinta viitorul unei familii. pe 10 rame ful de albina.este valoroasa.urmand ca la urmatoarele achizitii sa aveti in vedere si alte aspecte care tin mai mult de experienta avuta.Este indiciul principal!O familie care la sfarsitul sezonului activ si-a asigurat rezervele de hrana si a dat o mare cantitate de miere marfa. din care 8 pline de puiet.Prezenta masiva a ramelor cu puiet este un indiciu clar.

Incepatorii e bine sa porneasca cu familia din aprilie. aplici ce ai invatat. merita pretul. De la primavara. ai toate sansele sa iti scoti banii investiti in primavara. Daca le are pe toate trei. imprieteneste-te cu el. matca. Stii ce alegi. viziteaza-l cind lucreaza la albine. Pe termen lung. 2. daca e sanatoasa. In lipsa unui indrumator are nevoie de acest timp de familiarizare pentru a stapani cu trebuie pregatirea unei familii pentru iernare Inventarul de care am avea nevoie intr-o stupina Utilaje principale de intretinere stupi sistematici completi nuclee de imperechere rame goale de rezerva corpuri rezerva dulap pentru pastrat fagurii o camera speciala numai pentru activitaea si inventarul apicol Utilaje pentru extragerea mierii centrifuga masa pentru decapacit cutit decapacit tava decapacit site pentru strecurat mierea bidoane depozitare miere Scule diverse pentru intretinere dalti apicole perii apicole afumator costume protectie + masti ladita transport rame colivii introducere matci perforator rame planseta calapod faguri pinten lipit faguri cantar de control gratii Hanemann gratii urdinis roinita carucior stupi Utilaje conditionat ceara topitor solar 7 . Puterea unui stup pe termen scurt e cantitatea de albina. pina la toamna urmatoare. si cu putin noroc si multa pasiune. observa tot ce face. din 10 rame 7-8 sunt 70-80% cu puiet. stupul e puternic cel putin pana in 1 iunie. fara sa fii prea mare cunoscator. Daca la 15 aprilie. vezi cum se pregatesc de iernat. Familia se descurca de una singura tot sezonul. De ce din aprilie? 1. iar incepatorul poate folosi acest timp indestulator pentru a se familiariza mai bine cu tot ce tine de viata albinelor.Cauta un stupar in apropiere. Pe termen mediu este cantitatea de puiet. Toata iarna citeste tot ce prinzi despre albine.

sau nut-feder.sa asigure debitul de aer necesar. doze gaz butan .oameni noi. vopsele . Dupa cum vedeti sunt multe repere care trebuie intr-o stupina .Ca si stupii. Ramele .acestea trebuie sa va asigure protectia deplina.bine uscat (atentie.cat si cele din sintetic.Evitati mastile din plasa metalica si costumele din materiale inchise la culoare.chiar daca familia este blanda.Trebuie sa fie ergonomic.Dezvoltarea unei stupine insa se face in timp (cativa ani).fiind bun si unul de tabla zincata.unii stupari evitand folosirea lui. substante dezinfectante etc. Peria apicola .una din conditii este aceea ca stupii sa fie confectionati din materiale naturale.scaunul de lucru .pentru a va putea da seama de existenta defectelor.legate de "gatul" unei afaceri de succes. sarma pentru rame .Cumparati doar stupi nevopsiti(pot fi simplu impregnati).afumatoarele sunt de mai multe feluri.plini de spori ai diferitelor boli sau o centrifuga ruginita.materialul din care sunt facute trebuind sa fie de calitate. Evitati stupii din polistiren greu. . medicamente .singurul reper care poate fi ignorat fiind manusile .si scule noi. Costumul si masca de protectie .usor si bine 8 .Cumparati numai de la firme de profil .De cele mai multe ori materialul folosit nu este de calitate sau bine uscat (astfel se explica si pretul mai mic).care in ciuda unor avantaje nu sunt folositi pe scara larga nici in Occident.Ce trebuie sa avem in vedere ? Nu vom pune in discutie tipul stupului (presupunem ca deja alegerea a fost facuta).Verificati daca stupii corespund ofertei producatorului ca numar de elemente si caracteristici.toate fiind bune daca respecta urmatoarele : tabla sa fie bine incheiata.cu lemnul putred.Exemplu : daca doriti sa practicati apicultura bio. fiind de preferat.sa fie usor de manevrat.Se vor evita daltile prea ascutite.Intrebarea este daca aveti nevoie de echipament de protectie.deschise. ci doar ce sa urmariti la cumparare.este un accesoriu util.fara noduri cazatoare. Procurarea sculelor si utilajelor Stupii .Achizitionarea unui afumator din inox nu se justifica. Trebuie sa respecte cotele si tolerantele admise de standard..sunt bune si periile din par naturat.La vremuri noi. aici puteti avea mari surprize).care sunt folosite numai de cei cu mari probleme alergice.Singura conditie este aceea ca trebuie sa fie destul de moale pentru a nu rani sau omora albinele. Scaunul de lucru .Stupii trebuie sa fie construiti din lemn de calitate.Nu cumparati rame cu pete de mucegai pe ele pentru ca acesta e un semn ca au fost facute din material insuficient uscat.Amandoua sunt bune daca materialul este de calitate.acestea putand provoca raniri.. biostimulatori apicoli .ramele trebuie sa fie construite din lemn de calitate.Ramele pot fi facute din doua esente de lemn : rasinoase sau tei.Ambele versiuni sunt bune cu conditia sa fie bine incleiati si din loc in loc sa aiba batute si cuie de siguranta. Niste stupi vechi.dalta.sunt principalul utilaj intr-o stupina si necesita investitia cea mai mare. cuie .Vara un costum inchis la culoare se incinge la soare si provoaca disconfort.O regula de baza este sa achizitionam numai echipamente noi . Daltile .deci si investitia este esalonata si poate fi platita partial din vanzarea produselor obtinute in anul precedent. achizitionarea lor fiind costisitoare. Raspunsul este "da". Tot secretul este sa avem un bun simt economic si multa rabdare.. unde puteti beneficia de o garantie.Materiale consumabile faguri artificiali .si acestea sunt de mai multe feluri.Discutati cu producatorul toate amanuntele.Nu este o rusine sa porti un asemenea echipament.culorile pastelate. reprezinta adevarate pietre de moara.uscat si fara noduri cazatoare. Stupii pot fi imbinati in doua feluri : cant-cant ..Evitati cumpararea de stupi invechiti sau noi de oriunde. matci ..construit din lemn de rasinoase.desi pare ca aici nu e mare lucru de vazut sa stiti ca nu este asa. vechiturile oricat de avantajoase ar fi ca pret nu au nici o valoare.bine incleiati si finisati.Finisarea ramelor este foarte importanta pentru ca altfel o sa aveti probleme cu igienizarea si curatirea lor.pentru a nu avea pierderi mari de fum. Afumatorul.pentru ca folosirea acestui echipament va fereste de riscul intepaturilor.peria.

Atentie la trainicia lor.La inceput puteti achizitiona cateva vase din inox care pot fi folosite si ca maturatoare.Materialul din care sunt construite este inoxul alimentar.etc.o boala ce poate fi prevenita Denumita de multi si "boala mizeriei". Evitati topitoarele complicate constructiv.Cele care au in componenta lemnul trebuie sa fie bine finisate.incheiat. vasele pentru depozitare .Practic nosemoza netratata la timp scurteaza viata albinelor.Acestea trebuie sa fereasca polenul (pana la recoltare) de intemperii.Materialul este inoxul alimentar.Evitati recipientele prea mari (sute de kg) pentru ca sunt greu de manevrat. neingrijirea 9 .inoxul trebuie sa fie materialul preferat sau in cel mai rau caz.existand riscul contaminarii. Centrifuga . Sunt utilaje care trebuie achizitionate pentru diversificarea productiei. iernarea grea si neconfortabila. Cutitul .orice alt material nefiind agreat. umiditatea crescuta .Placa activa trebuie sa aiba ochiurile calibrate pentru a nu rani albinele.plasticul alimentar (acel plastic alb.ramane la alegerea dv.necapacita) . lipsa curateniei si nedezinfectarea stupilor .Cat despre modele.de introducere.fiind vizibile numai cand incarcatura per individ de paraziti ajunge la o anumita limita. Maturatoarele .sunt bune majoritatea modelelor existente pe piata. BOLILE SI TRATAMENTELE ALBINELOR Nosemoza.Nu se mai admit cele construite din tabla zincata pentru ca mierea intra in reactie cu zincul. si de unde cumparati !!! Bineinteles ca ideal ar fi ca toate aceste sa le ai sau sa le achizitionezi la inceputul activitatii.ceara.materialul din care sunt fabricate este acelasi inox alimentar. albinele prezinta abdomenul umflat .Semnele clinice sunt :urdinisul si interiorul stupului sunt murdarite cu pete diareice de forma unor mici cordoane intrerupte .Trebuie sa se asigure o separare totala a albinelor . este o boala parazitara care apare in urma existentei factorilor favorizanti in stup :lipsa zborurilor de curatire in timpul iernii .recolta fiind compromisa prin impurificare. masa de descapacit .Se foloseste si ca ladita de scule.In final se ajunge pana la disparitia definitiva a familiilor.adaosuri proteice necorespunzatoare .necesara si utila.functie de buget. Colectoarele de propolis si polen .. Coliviile pentru matci . La o infestare incipienta cu nosema.Prima trebuie sa inlature rezidurile grosiere iar urmatoarele sa faca o separare totala.semnele clinice sunt mascate. Tava .Boala este cauzata de un protozoar care se gaseste in toti stupii in stare latenta si se activeaza la aparitia conditiilor prielnice. asa ca se pot lua si pe parcurs.Sunt bune si centrifugile tangentiale cat si cele radiale.material agreat la nivel legislativ.se construiesc din lemn de rasinoase de calitate.printr-o decimare rapida.Se recomanda un sistem de trei site cu o finete a ochiurilor progresiva.care trebuie sa corespunda din punct de vedere a protectiei muncii. Nucleele de imperechere .Sunt bune si recipientele din tabla smaltuita. dar este mai greu.Sunt recomandate cele din inox.Trebuie sa fie trainic si bine finisat. furculita de descapacit .Se are in vedere grija cu care sunt construite.reduce drastic capacitatea de productie.).Dezinfectia lor poate fi facuta usor si nici nu lasa reziduri in miere.dar care odata facuta inseamna o investitie durabila.numai inoxul va asigura puritatea ceruta. Topitorul solar . rezerve de hrana slab calitativa (miere de mana.Aceeasi atentie la calitate ca si la stupi. o stare de slabiciune a intregii familii .se construieste din lemn.Se evita cu desavarsire depozitarea mierii in vase improprii.mari si grele.tabla si sticla.sunt de mai multe feluri : de transport. diferenta dintre ele fiind doar de productivitatea muncii si pret.numai ca sunt mai greu de manevrat si exista pericolul deteriorarii smaltului prin lovire.necesita o investitie mare.Daca vreti sa vindeti mierea (la intern sau extern) .de eclozionare.trebuie sa asigure o buna separare a mierii de resturile existente (cadavre albine.Este recomandat nucleul pe trei compartimente in corp. Marimea ochiurilor plasei de sarma sa fie cea recomandata.deci mare atentie la etanseitati. Atentie mare ce .acestea trebuind sa fie destul de robuste. Sitele .dur).Alegeti modele clasice si mare atentie la cele cu incalzire electrica.

Dupa cum vedeti tratamentul este de durata.Sunt doua moduri de administrare : in hrana albinelor. exista metode de inlocuire anuala a fagurilor.Conform celor spuse in multe cazuri s-au obtinut rezultate bune.dar daca macar la 3 ani albinele stau pe un cuib nou.Se administreaza toamna in siropul pentru stimulare sau completare sau primavara in pasta sau siropul de stimulare.FUMIDIL B : Un alt preparat.Se procedeaza in felul urmator : se ia albina.Ca principiu activ. .la sfarsitul deceniului 7.adecvata a puietului.2-3 ani a tuturor fagurilor din stupi .iar prin faptul ca principiul activ este un antibiotic.Totusi cand boala este avansata si stuparii pot pune un diagnostic corect.In tarile U. .la una medie 18 g/0. Deoarece aceasta manifestare clinica este intalnita si la alte boli(vezi diareea). .intre administrare.care ataca albinele in toate fazele vietii.indiferent de varsta si calitati.curatarea anuala a stupilor cu soda caustica 4% (preventiv).pe o perioada de 2-3 ani.In total se fac 8 administrari la interval de 7 zile.Pentru o reusita deplina cititi cu atentie prospectul producatorului si respectati dozele de administrare.este perfect.cate 34 ml/kg.stimuleaza secretia enzimatica digestiva a albinelor si larvelor.Boala este produsa de un acarian.se fac fumigatii cu formol 3% .In apicultura varrooza a devenit prioritatea nr 1.in familiile cu nosemoza se inlocuiesc obligatoriu matcile.distrugerea fagurilor vechi sau noi care contin pete diareece .Aparuta pe la noi.Prin continutul de principii active(vitamine si microelemente).E este singurul preparat folosit pentru tratamentul nosemozei.exista riscul de contaminare a mierii daca este facut in plin sezon activ.are la baza antibioticul fumagilina.750 litri sirop.prin cercetarea catorva albine moarte.miere si zahar.Mod de administrare : Protofilul se administreaza in sirop cate 17 ml/l sau in pasta de zahar.Infestarea coloniilor are loc treptat. prin pulverizarea pe rame si peretii stupului iar siropul ramas .coada soricelului etc) la care adauga o mica cantitate de macerat de usturoi.cu o singura conditie :cantitativ doza de Protofil sa nu depaseasca 80 ml/familie/an. Tratament nosemoza .o lupta de durata Despre varrooza s-au scris teancuri de carti si articole.separam capul de corp si cu o penseta fina.nici produselor stupului. Tratament nosemoza . si ramele vechi care nu mai pot fi dezinfectate corect.500litri sirop.folosirea cu precautie a hranirilor proteice de primavara (adaos de polen sau pastura in miere) si interzicerea cu desavarsire a hranirilor cu inlocuitori ai polenului si miere.nici albinelor.fiind imaginate tot 10 . . .supravegherea permanenta a familiilor si executarea masurilor adecvate fara intarzieri sau amanari.adus din import si din pacate nu prea folosit de stuparii romani este Fumidil B.inlocuirea la max.mai vechi. Tratament nosemoza .ducand in final la distrugerea acestora.Varroa Jacobsoni.Protofil : In Romania aceasta boala se trateaza cu preparatul "Protofil".scoatem intestinele.cu preparatul livrat in hranitor .necesitand examinarea probelor de catre un laborator specializat.inhiband parazitul.Componentele se amesteca cu 750 g sirop de zahar si se da albinelor in portii de 200 g.colectarea periodica a tuturor resturilor din stupi si arderea lor imediata.Masuri igienico-sanitare de preventie si combatere a nosemozei : . .Aceste cantitati se administreaza saptamanal.pe cand la cea bolnava culoarea este alb-laptoasa.iar pentru un roi 18 g/0.punerea unui diagnostic sigur este mai complicata.NECON VENTIONAL :Unii stupari romani mai folosesc un ceai de plante(cimbru.Tratamentul se executa de cate ori este nevoie.Administrare : Se administreaza amestecat in sirop astfel : la o colonie mare 25 g principiu activ la 1litru sirop.livrat ca hrana. este poate cea mai raspandita boala si din pacate nu se intrevede o raza de speranta pentru eradicarea ei.La albina sanatoasa intestinul este galben sau maroniu. aceste dezinfectii vor fi urmate de o clatire abundenta cu apa. la utilajele si uneltele metalice.Recomandam mare precautie. Varrooza .se distrug.sau de cate ori este nevoie(dupa constatarea bolii) .Este un extract din ingrediente naturale care nu creaza prejudicii.Fumidil B.

Intervalul intre tratamente este de 7 zile.Este un medicament de sinteza. Prin urdinis.si pericolul mare de contaminare.ramane la latitudinea fiecaruia daca e bine sau nu.cand puietul capacit a disparut se fac 3 tratamente. Atentie la aprinderea benzii : nu inhalati fumul si mai ales supravegheati stupii.insa circulatia facila a albinelor(pastoral.asezata pe o tablita.Tratamentul cu acid formic nu se face inainte sau in timpul culesului.Acidul formic fiind o componenta care se gaseste in multe alimente a devenit un produs preferat.se introduc fasii de Mavrirol in mijlocul cuibului si avand grija ca acestea sa nu intre in contact cu fagurii(pe cat posibil). Tratament varrooza-VARACHET : Substanta activa.puietul este pestrit.In principiu.Conform literaturii de specialitate si 11 .MAVRIROL : Mavrirolul este destinat combaterii varozei cat si a braulozei la albine.Retineti acest lucru pentru ca este foarte important.vecinatati)nu favorizeaza aceasta stare.se introduce o banda speciala.Nu mariti doza de substanta activa pentru a nu intoxica albinele.Tratamentele se fac dimineata devreme sau seara cand majoritatea albinelor sunt in stup.pentru ca este pericol de incendiu.daca in lunile iunie si iulie cad intre 5-10 bucati/zi.Se poate afirma ca tratamentul cu Mavrirol este o prelungire fericita a celui cu Varachet.cu un bun randament.Raspandirea bolii se face prin ratacirea albinelor infestate.actionand latent prin contact. Tratament varrooza .cea mai buna perioada de aplicare fiind la sfarsitul verii dupa ce ridicam mierea din stupi. Astfel tratate si scapate de majoritatea acarienilor familiile vor ierna in bune conditii.In primavara se mai face un tratament(o singura administrare).O alta metoda este examinarea celulelor ce contin puiet de trantor.3 picaturi pentru un corp Dadant si 4 picaturi pentru un stup orizontal.Un dezavantaj : Prin modul de administrare(fumigatii).insa cel de-al treilea se face neaparat fara prezenta acestuia. Dupa terminarea tratamentului cu Varachet si inainte de strangerea albinelor in ghemul de iernare.Mare atentie insa la inceputul primaverii sa scoateti benzile(si pe cele cazute pe fundul stupului).stupina ar trebui sa fie un "spatiu inchis".Unii autori mai indica si un al treilea tratament dupa extragerea mierii de salcam.la sfarsit de septembrie (sau functie de vreme).De aceea cele mai eficiente tratamente sunt cele de toamna.actionand prin contact.pentru ca riscati sa contaminati mierea.pe care picuram substanta activa : 2 picaturi pentru un corp multietajat.larvele mor in pozitii nefiresti.In ultima faza de infestare.iar temperatura exterioara sa fie peste 12 grade C. Tratament varrooza .Pentru a depista la timp boala si a stabili gradul de infestare procedam in mai multe feluri:o metoda ar fi examinarea foii de control si constatarea numarului de acarieni morti si cazuti pe ea.acarienii pot fi observati si cu ochiul liber pe albine si trantori daca privim cu atentie.albinele nu se mai ocupa de puiet si chiar parasesc stupul.Substanta activa este "mavrik" si se administrea sub forma de benzi textile impregnate. Manifestarea clinica :albinele si trantorii prezinta malformatii.felul de tratamente pentru a-i limita efectele nefaste.o cutie fiind folosita la 10 familii.profitand de faptul ca puietul este putin extins.nu actioneaza si asupra puietului capacit.acarianul are o predilectie pentru acest puiet si apicultorul desfacand cateva celule poate constata cu usurinta cat de grava e situatia.aprinsa.patrunderea in stupina a materialului genetic fara certificat sanitar etc. Depistarea bolii :la inceputul infestarii prezenta acarianului nu se face remarcata.Folosirea lui de catre stuparii romani este insa la scara redusa.Acestea vor ramane 3-4 luni in cuib.actioneaza asupra parazitilor prin contact molecular.ACID FORMIC : In Occident pentru a limita cat mai mult efectul nefast al medicamentelor de sinteza asupra produselor stupului se practica asa numita "chimie biologica".raspandita prin fumigatii.mortalitate mare in faze avansate.trebuie sa stim ca albinele sunt in suferinta. Un lucru trebuie inteles de la inceput : cand ne tratam albinele obtinem numai o reducere masiva a numarului de acarieni.furtisag.cand in stupi nu mai exista acest puiet capacit.astfel fiind eliminati si parazitii care eventual au scapat in toamna.care administrat corect duce la reducerea masiva a parazitilor.Este permisa existenta unei cantitati mici de puiet la primele doua tratamente. Modul de administrare :Toamna.insa avand in vedere eficienta scazuta.aflata la limita inlaturarii pericolului.Prezentarea este in role de 5 m.

iar prin efectele nefaste pe care le are asupra familiilor.albinele urmand sa fie hranite cu sirop de zahar 1/1. restrangeti pe cat posibil cuibul pentru a mari efectul si fiti atenti la manevrarea acidului pentru ca este puternic coroziv. lichidul dens (larva moarta) are culoarea galben-cafenie. Cum procedeaza "puritanii" din U.unelte .contine o cantitate mica de spori care nu mai duce la o noua infestare.sigur este loca americana .Se afirma ca mierea care mai exista in gusa albinelor.Cealalta varianta consta in introducerea unei rame cu celule de trantor in toamna. In urma folosirii acestui tratament se obtin rezultate bune fiind distrusi chiar si parazitii din celulele capacite.Putem afirma ca loca americana este boala puietului capacit.pentru ca albinele sa nu intre in contact cu substanta activa.cu repopulari masive cu material genetic indemn de boli(oare asa o fi?.o boala care starneste controverse Loca americana este o boala bacteriana.moartea larvelor (numai a celor capacite).Ca o recomandare suplimentara .miere sau polen infestat.procedeul consta in eliminarea tuturor fagurilor din stup si distrugerea sau prelucrarea lor in locuri autorizate.Pentru un fagure standard se folosesc 2 ml acid formic diluat.Albinele impreuna cu matca se trec in alt stup dezinfectat.METODA BIO : Am mai vorbit ca acarianul varooa are o mare preferinta. Manifestare clinica : aspect imprastiat al puietului.tratamentele de primavara duc la cresterea procentului de reziduri din miere si ceara. Modul de administrare :O placuta de carton de 20/30 cm si 1. Tratament loca americana.achizitii de roiuri si familii afectate de boala. o alta alegere este aceea de aplicare a procedeului "roiului artificial" .Noul stup se doteaza numai cu faguri artificiali.Asezarea placutei pe fundul stupului si nu pe partea superioara a ramelor protejeaza matca. o prima varianta ar fi aceea de a folosi rama claditoare pe tot parcursul anului si dupa ce fagurii cu celule de trantor sunt construiti.Tinem placuta in stup 5-7 zile.E. Diagnosticare :cea mai sigura diagnosticare se face de catre un laborator specializat..iar prin tratament acestea trec in miere.insamantati si capaciti sa fie recoltati.Trebuie spus ca aceste metode nu ne scapa de acarieni insa pot fi un mijloc eficient de a mai reduce din ei.polen.si apoi repetam operatiunea de 3 ori.Fiind o boala intalnita in toata lumea tratamentul locii americane se poate caracteriza astfel prin "cate bordeie.facem o pauza de alte 7 zile. a carei moarte survine dupa capacire. se ia un betigas.este una dintre cele mai periculoase si de temut.Este recomandat ca placuta de carton sa fie asezata pe fundul stupului si acoperita cu o plasa de sarma cu ochiuri mici.Practic metoda reprezinta punerea familiei in stare de roi artificial.daca nu exista cules in natura.E cu familiile bolnave :unii distrug toate familiile de albine si o iau de la capat.prin scuturare si introduse cu ajutorul unei palnii mari de carton. Loca americana . la marginea cuibului si ridicarea acesteia in primavara dupa ce a fost insamantata si capacita.Temperatura la care se face tratamentul este de 12-25 grade C.foarte contagioasa.ceara.In principiu boala se poate trata cu antibiotice.prezenta solzisorilor uscati.deci pentru un corp Dadant aprox.mai este o referire la tratamentul cu antibiotice.Contaminarea se face prin circulatia albinelor de la un stup la altul(sau stupina).miros de clei de tamplarie a larvelor moarte.produsa de agentul patogen Bacillus larvae.Toate metodele sunt urmate de o dezinfectare puternica .apicultorii trebuie sa profite de aceasta "slabiciune" a parazitului si sa procedeze astfel pentru a-l inlatura .5 mm grosime.in orice caz asa se intampla la modul declarativ) . In literatura de specialitate. Tratament varrooza . 20 ml.se imbiba cu acid formic in concentratie de 60%.Lucrul 12 .cu recuperarea cerii.Antibioticele sunt "proscrise" in U.mergand pana la culoarea cafelei cu lapte.care poate fi prescris de catre medicul veterinar (uite ca si-au lasat si ei o portita de iesire).O diagnosticare destul de sigura (in faza mai avansata a bolii) se poate face si de catre stupar prin interpretarea semnelor clinice si prin asa numita "metoda a betigasului" .Boala apare catre sfarsitul primaverii sau pe tot parcursul verii si afecteaza numai puietul. daca lichidul (larva moarta) se intinde intr-un filament lung.atatea obicee".aderenta la celule a larvelor.in total fiind facute 4 tratamente.pastura si produsele devin impropii exportului.chibrit sau scobitoare si se introduce in celulele cu puiet mort .numai ca de aici pleaca toate divergentele.puietul de trantor .

dozele si alte reguli de administrare le gasiti in prospectul pus la dispozitie de producator. prevenirea furtisagului .fiecare tara din U.Asa riscati sa pierdeti (prin contaminare) toata recolta de produse. indepartam fara mila fagurii cu puiet afectat de boala.unelte contaminate si toate celelalte.Toti stuparii romani trebuie sa inteleaga ca trebuie sa ia masuri de preventie .pentru ca altfel o sa aveti mari necazuri !!! Loca europeana .in Romania specialistii considera ca familiile bolnave de loca americana pot fi salvate. curatam stupii de urme de ceara.spalam si dezinfectam toate uneltele si utilajele .Perioada de aparitie este in primavara.Pretul este insa mare. schimbarea la max. Manifestare clinica .in preajma primului cules principal(salcam)sau intre culesuri.are o anumita politica in domeniul apicol.miere contaminata.decat in cazuri rare).la fel si absenta culesurilor in primavara.instinctul lor de curatire fiind cel care le ajuta.apoi flambam lemnul cu lampa de benzina sau gaz . Modul de raspandire .constituie un factor favorizant. mierea extrasa este buna numai pentru consumul uman.daca luam masurile adecvate.Celalalt sfat este : preveniti boala.flambam usor ramele cu flacara . SULFATIAZOL . mentinerea in stupina numai a familiilor puternice (cele slabe se unesc sau se distrug).Cu precadere ataca puietul in stadiul de larva tanara(3-4 zile) si mai rar larvele capacite. procurarea de material genetic indemn de boli . limitarea pe cat posibil a pastoralului .E.TERAMICINA .decat daca nu o combatem.clatim bine cu multa apa.Primul sfat : daca constatati prezenta bolii .aflati ca la loca europeana nu se formeaza filamente( masa descompusa nu se intinde.ii spalam cu lesie de soda caustica 4%.decat loca americana. Doua sfaturi de incheiere : NU faceti tratamente preventive cu antibiotice. 2 ani a tuturor fagurilor din stupi .americanii).stuparii ramanand cu satisfactia ca si-au salvat stupinele. larvele descompuse sunt de culoare cafenie inchisa .Bineinteles daca avem nenorocul ca stupina noastra sa fie afectata de loca americana.pentru ca nu are un impact la fel de grav.Boala are o incidenta mai scazuta asupra familiilor de albine.Daca ati citit la loca americana despre "proba betigasului". capacelele celulelor atacate sunt infundate si cel mai probabil si gaurite .Prezenta altor boli si mai cu seama a nosemozei. dezinfectarea de cate ori este nevoie a uneltelor.La familiile puternice se distrug numai fagurii care prezinta semne de boala. Acum sa trecem la Romania : ca si altii (ex.de unde se trage concluzia ca ataca familiile de albine cand sunt in dificultate.bun care trebuie luat de la ei este acela ca pun mare pret pe o preventie anuala a bolii.Se observa ca cele mai afectate familii sunt cele care au iesit slabite din iarna. mirosul larvelor moarte este de "acru".fiind atacate cu precadere larvele necapacite(nu lipsesc insa si cele capacite).sau "dracul nu e asa de negru" Trebuie sa spunem din start despre loca europeana ca este o boala tratabila.mai ales daca acestea sunt atacate si de alte boli.Sa recapitulam ce avem de facut : distrugem familiile slabe .propolis. dezinfectarea anuala a stupilor. nu va repeziti direct la antibiotice.fiind similar cu cel al otetului.pentru ca de multe ori albinele reusesc sa invinga boala. Combaterea si tratarea bolii : Combaterea locii americane incepe prin distrugerea familiilor slabe.neajungandu-se la un punct comun.Boala se raspandeste in acelasi mod ca in cazul locii americane :albine hoate sau ratacite. larvele moarte sunt rasucite in celule.intreaga cantitate de produse este compromisa (cel putin la export).Familiile atacate prezinta urmatoarele semne clinice :faguri pestriti .fagurilor de la rezerva . modul de administrare.Cert este ca pe plan legislativ.Din fericire familiile afectate reusesc de foarte multe ori sa inlature natural boala.Loca europeana nu trebuie niciodata confundata cu cea americana.ramelor.Ce avem noi ca "stupari responsabili" de facut : 13 .Antibioticele folosite in tratament sunt LOCAMICIN . Combatere si tratament .etc.fiind total interzisa hranirea albinelor .pentru ca nu sunt necesare. Din nou trebuie spus ca tratamentul care nu este urmat de masuri igienico-sanitare se face in zadar.curatam toate resturile si le ardem . mentinerea stupinei ca un teritoriu "inchis".

Raspandire si frecventa de aparitie . In cazuri foarte grave.Dupa cum am mai spus.se fac tratamente cu antibiotice . indepartam toti fagurii afectati de boala pentru a ajuta albinele sa-si faca curatenie . LOCAMICIN .uscate si mumificate .pe oglinda si fundul stupului sunt larve moarte.la aparitia puietului varos stuparii au o contributie decisiva.banuit fiind faptul ca o intrerupere a oatului.Nu este o boala exagerat de grava.Molia se remarca insa prin pagubele pe care le produce fagurilor de ceara. Manifestare clinica . eliminarea fagurilor cu puiet afectat de boala si introducerea de faguri artificiali sau claditi si dezinfectati .Acesta se presara pe rame si pe albine. aplicati masurile igienico-sanitare .Putem insa ajuta albinele sa se apere singure. Prevenire si combatere . Sfaturi finale . schimbati toti fagurii la 2 ani.Practic puietul varos "nu se dezvolta in tesutul larvelor sanatoase".Incercati sa eliminati boala fara folosirea antibioticelor . in cazurile mai grave se poate proceda la inlocuirea matcii.Toate masurile si tratamentele trebuie completate de o dezinfectare la "sange" a stupilor. ERITROMICINA .sau daca nu hranim artificial .am considerat necesar sa o aducem in prim-plan. Puietul varos (ascosferoza) . se fac 4-6 tratamente la diferenta de 7 zile intre ele.insa stiti ca aceasta masura are si consecinte nedorite. stropim toti fagurii cu sirop de zahar cu acelasi scop de stimulare a instinctului de curatenie .pentru ca acolo au cazut larvele moarte si care au fost scoase de albine .ar da un ragaz albinelor sa curete fagurii.umiditatea crescuta in stup.daca adoptam cateva masuri simple : fagurii atacati se curata manual de larvele si gogosile parazitului.viespi.In primul rand ar fi asigurarea unui bun cules. culoarea puietului atacat este alba.reduceti umiditatea stupului .In literatura de specialitate se afirma ca puietul varos ar fi o "boala secundara".furnici.puietul de trantori fara a ocoli totusi si pe cel de lucratoare.ratacirea albinelor sau furtisag .atacul lor reprezinta o problema care trebuie rezolvata.sunt factori favorizanti. NU faceti tratamente preventive cu antibiotice .ca masura de preventie.uneltelor.Boala apare la cateva familii si se raspandeste daca nu ii dam atentia cuvenita. schimbul de faguri . imbunatatiti ventilatia.Iata ce posibilitati de aparare aveti : Molia de ceara (gaselnita) Este un parazit care nu ataca direct albinele.cate 100-150 g de substanta activa. restrangem cuibul pentru a crea o densitate mare de albine pe faguri. si ca aparitia are o frecventa crescuta la familiile atacate de varooza.atat din stupii populati cat si celor de la rezerva.o crestere a frecventei de aparitie Puietul varos face parte din seria de boli micotice .acestea fiind atacate numai in stadiul de larva.Fie ca acestia sunt molii. Fiecare dintre noi apicultorii a avut probleme mai mari sau mai mici cauzate de atacurile daunatorilor.precum si a puietului de albine. puietul moare in stadiu de larva si preninfa .nu este intotdeauna chiar simpla.neocupati bine de albine .Familiile slabe.etc.cuibul largit fara discernamant.incercati sa eliminati boala astfel :reducerea cuibului prin scoaterea fagurilor de prisos.cantitatilor de ceara provenite din fagurii reformati. 14 .gri sau negricioasa .daca nu putem controla boala.prigorii etc.polenul umed.Trebuie sa va atragem atentia insa ca solutionarea neajunsurilor create de daunatori.adica acele boli care sunt provocate de ciuperci.etc.fagurilor cu hrana. Combaterea moliei in stupii populati : Nu poate fi facuta prin procedee chimice deoarece substantele folosite sunt daunatoare pentru albine. dezinfectati fundul stupului. In orice caz nu va limitati la aplicarea unei singure metode si mai ales nu abandonati lupta.insa prin faptul ca in ultimul deceniu inregistreaza o crestere a frecventei de aparitie.iar rezultatul final depinde mult de seriozitatea cu care abordati problematica. boala prefera (pentru a cata oara?). stropiti fagurii cu sirop de zahar pentru a stimula instinctul de curatire.TERAMICINA .numarul stupinelor infectate creste alarmant. folosirea de unelte si utilaje (inclusiv stupi) contaminate. Inainte de a trece la tratamentul medicamentos.intarim familiile slabe atacate de molie cu albine din alti stupi. In Romania boala se trateaza cu medicamentul MICOCIDIN.ramelor. fagurele produce un sunet caracteristic cand este scuturat .

Furnicile Sunt situatii in care si furnicile pot cauza mari prejudicii in stupina. O alta metoda de combatere destul de eficienta este instalarea in stupine sau pavilioanele apicole a unor capcane.nimfa si molia adulta mor asa ca iarna nu mai sunt necesare tratamente.acestea fiind folosite si la dezinfectarea butoaielor pentru vin. Prigoria Prigoria este o mare consumatoare de albine.cate 2 ml acid la litru de volum. Substantele chimice folosite sunt : Anhidrida sulfuroasa(batoane de sulf) : Sulful este o substanta eficienta in combaterea moliei.Construiti aceste capcane folosind sticle de plastic(peturi).in care se introduce un sirop aromatizat.Acest sirop se prepara din apa.) Nu vom insista cu o clasificare a viespilor pentru ca toate pot crea pagube in stupina. etc.fagurii se aerisesc 48 de ore inainte de a fi introdusi in stupi. Singura metoda buna pentru a scapa de atacul pasarilor este amplasarea de sperietori.Partea superioara a stivei de corpuri se astupa cu o panza de sac. Batoanele de sulf le gasiti in magazinele metalo-chimice.Pentru o mai buna fixare in prealabil se aplica un strat subtire de ulei ars sau orice substanta lipicioasa.In acest scop apicultorul trebuie sa-si construiasca un dulap pentru depozitare.Protejarea fagurilor de rezerva : Conservarea fagurilor de rezerva se face cu ajutorul substantelor chimice. magazinele cu produse chimice de combaterea daunatorilor in agricultura.Dozajul ideal este de 30-50 cm cubi/un m cub ocupat cu faguri.Incercarea distrugerii acestor pasari prin amplasarea de diferite capcane este o masura fantezista si fara eficienta.Viespile atrase de aroma siropului intra in capcana si se inneaca.camera trebuind a fi bine ventilata. se aseaza pe o cutie metalica.Distrugerea cuiburilor se face prin pulverizarea cu un spray insecticid. Soarecii 15 .tratarea si depozitarea fagurilor se face in corpuri de stupi.Se aseaza tavite cu acid acetic industrial in concentratie de 65-95%.Trebuie insa sa stim ca fumigatiile cu sulf omoara numai molia adulta.Apicultorul trebuie sa se protejeze si sa nu inspire fumul toxic. se prafuiesc cu substante insecticide si apoi se acopera.Cand atacul lor devine suparator si pagubos.e chiar mai bine.Daca nu dispuneti de un dulap. -La temperatura de 0 grade C. In incheiere trebuie sa va mai dam doua informatii utile : -Dupa executarea unui tratament contra gaselnitei.Aplicarea unui numar mare de tratamente cu acid acetic industrial poate duce insa la corodarea sarmei de fixare a fagurilor. Acid acetic industrial : Se poate folosi cu succes in combaterea daunatorului.floarea de sulf.doza fiind de 50 g sulf la 1m cub volum.iar daca avem chiar prigorii moarte(impuscate).Cea mai eficienta metoda de combatere a lor este depistarea si distrugerea cuiburilor.prevazut cu rastele.operatiune care daca este facuta primavara are o eficienta marita. Fagurii se aseaza in dulap sau in 2-3-4 corpuri de stup stivuite.In acest scop agatam de prajini inalte pasari moarte cu aripile desfacute.naftalina. Viespea(viespea comuna .apicultorul incepe combaterea.Pentru a spori eficienta capcanei. Dibromura de etilena : Cei ce pot procura aceasta substanta au la dispozitie un tratament foarte eficient.Se desfac musuroaiele de furnici. din care primul trebuie lasat gol.sticla se agita de 2-3 ori pe zi astfel ca peretii interiori sa fie umezi.aplicarea tratamentului trebuind repetata la trei saptamani.miere sau zahar 5-8% si 1% otet pentru aromatizare.gaurita si prevazuta cu un grilaj.iar pe aceasta panza substanta activa.Peste deschiderea din partea de sus a stivei se pune o panza de sac.Ca substante de ungere putem folosi fenolul. astfel incat picioarele sa poata fi unse la nevoie.larva.Batonul de sulf se aprinde.Fagurii se depoziteaza in stive de corpuri de stup.Atentie mare pentru ca substanta este foarte toxica. Se umplu 20% sticlele cu acest sirop si fara capac se agata in stupina.in partea de jos a dulapului sau a stivei de corpuri. Ideal este sa avem fiecare stup asezat pe un suport .

In functie de puterea familiei se folosesc 30-50 ml solutie. 3. Repetarea tratamentului. Este mai bine sa treci de 2 ori pe fiecare spatiu dintre rame decat o singura data. La stupii fara magazin localizarea ghemului este usoara si solutia se poate repartiza usor pe cat mai multe albine. Calciul din apa de robinet este legat de acidul oxalic si se transforma in cristale stabile chimic de oxalat de calciu. Caderea parazitilor este de amploare mai mare pe o perioada de 4-5 saptamani chiar daca majoritatea (80%) cad din prima saptamana. e) datorita calitatii de a nu contamina mierea si ceara cu reziduuri neadmise. La familiile fara puiet o a doua tratare nu este oricum necesara. dauneaza. 30 ml se folosesc atunci cand ghemul se intinde pe 4-5 rame (la temperaturi in jurul a 0 grade) si 50 ml cand ghemul ocupa 6-7 rame. Metode de aplicare a tratamentelor Metoda stropirii cu acid oxalic Pentru tratament se foloseste o solutie apoasa sau pe baza de sirop de zahar cu o concentratie de acid oxalic de 3. chiar si cu Bienenwohl.iar dupa 7-8 zile acest grau se inlocuieste cu grau otravit.Sub cutele tiglei se aseaza(pana se obisnuiesc soarecii). este de ajuns ca termometrul sa indice peste 0 grade Celsius. Pentru tratare nu sunt necesare temperaturi primavaratice.Atacul soarecilor este periculos mai ales iarna cand familia de albine este stransa in ghemul de iernare si nu se poate apara. Seringa trebuie sa fie de o asemenea constructie incat sa asigure dozarea sub forma de picaturi fine. Atunci multe albine sunt incarcate cu prea mult acid si zboara prematur din stup si pot muri la oarecare distanta fara sa se poata observa pierderea lor pe pamant in jurul stupului. 26. Concentratia nu este puternic influentata de acest lucru. Adaosul de zahar are ca efect o cadere mai rapida a parazitilor dar nu influenteaza actiunea asupra albinelor sau toleranta lor la solutie. In acest caz este vorba de dihidrat de acid oxalic care este cristalin si este compus din cca 71% acid oxalic si 29% apa. Stropirea trebuie facuta cu rabdare. Fumul se va folosi cu economie.5% precum si o seringa pentru stropire si dozare. Se poate folosi apa de la robinet. O familie se stropeste o singura data.Tigla este folosita pentru a evita ca alte animale sa ajunga la otrava. In comert se gasesc si solutii de-a gata de exemplu Bienenwohl. 16 .Pentru o buna eficienta se are in vedere ca instalarea sa se faca la timp. cu cat se stropesc mai multe albine cu atat tratamentul este mai bun. Acidul oxalic se gaseste in farmacii sub denumirea de acid oxalic brut. La stupii cu magazin cateodata acest lucru este mai dificil mai ales atunci cand ghemul se afla pe ramele de jos. Fie se foloseste o lanterna pentru a localiza ghemul fie se indeparteaza catul si solutia se poate distribui in si nu pe ghem. a lipsei fenomenului de rezistenta a parazitului la tratament si a eficacitatii acestora in conditiile unei folosiri adecvate. Se pastreaza in sticla cu dop etans si inscriptionata. De regula se renunta complet la utilizarea fumului cand albinele sunt in ghem. In lunile Noiembrie-Decembrie familia se afla sub coroanele de hrana.Daca atacul este puternic se trece la starpirea sistematica a rozatoarelor prin instalarea de capcane cu momeli otravite. O masura de precautie pentru a opri patrunderea in stup a soarecilor este instalarea banalei gratii antisoareci la urdinis. O posibila capcana se construieste asezand pe o caramida o bucata de tigla. Caderea de paraziti dupa tratament trebuie urmarita si masurata pentru a se compara cu rezultatul diagnosticarii dinaintea tratamentului.grau curat." Tratamentul varozei cu acid formic Folosirea acizilor organici in controlul varozei este una din metodele recomandate de legislatia romana chiar si in cazul apiculturii organice (OUG 34/2000 si Normele metodologice de aplicare a acesteia conform HG 917/2001 Art.

facandu-se numai cel din Septembrie. Buretele se aseaza pe fundul stupului si se imbiba cu 4 ml/rama Dadant de acid formic concentratie 60%. Tratamentele cu acid formic pot duce la o relativa corodare in timp a componentelor metalice ale stupului si mai ales a pavilionului. Metoda vaporizatorului. se inlatura magazinele. Mai este necesara de asemenea o seringa gradata de volum mare. Tratamentul este ineficient sub limita de evaporare de 6 ml/zi. in partea de sus sau de jos a cuibului. Metoda buretelui absorbant. Se foloseste acid formic la concentratia de 60%. primul in luna August. dar cheltuiala cu achizitionarea acestuia se amortizeaza in timp prin manopera redusa. pastrare si utilizare pentru a preveni accidentarile datorita contactului acidului cu ochii sau pielea ori prin inhalare sau inghitire. De aceea este un mijloc eficace de stavilire a infestarii primavara. Caderea naturala de acarieni se verifica cu foaia cu margarina cel putin saptamanal pentru a tine sub observatie tendinta de infestare a stupilor. Se foloseste un burete de vase (tip Vileda. Se urmareste cantitatea de acid evaporata in timpul primei zile a tratamentului si daca aceasta depaseste 10 ml/zi se taie o portiune din fitilul dispozitivului pentru a micsora suprfata de evaporare. Se imbiba cu acid formic 60% in cantitate de 2. Tratamentul se incepe la primele ore. Are avantajul unui control mai precis al aplicarii consatante si economice a tratamentului si al unui efect mai indelungat. Daca temperatura in timpul zilei depaseste 25 grade tratamentul se face seara. Firma Biocontrol din Elvetia si producatorul german al vaporizatorului (Nassenheider) recomanda 2 tratamente pe an. Tratamentul de jos. ale diminetii. Se lasa urdinisul deschis.5 cm) si acid formic cu concentratia de 60%. Volatilitatea mare a acidului formic precum si comportamentul agresiv asupra metalelor constituie factori de risc care trebuie cunoscuti de apicultor. cat si toamna cu conditia ca temperatura exterioara sa fie intre 5 si 30 grade Celsius. si anume folosirea buretelui absorbant si a vaporizatorului. 17 . De mare importanta in combaterea varozei este o atenta urmarire a familiei de albine pentru o corecta diagnosticare a gradului de infestare. Tratamentul de sus. 2. racoroase. Din multitudinea de metode de folosire a acidului formic noi recomandam 2. se manifesta prin atacarea directa a parazitilor care sunt putin rezistenti la mediul agresiv creat prin vaporizarea acestuia. Buretele se aseaza direct pe laturile de sus ale ramelor. Aplicarea tratamentului se face cand temperatura exterioara depaseste 12 grade Celsius. dupa ultima extractie si al doilea in a doua jumatate a lunii Septembrie. Are avantajul ca ofera o aplicare simpla si rapida si se poate folosi practic in orice sistem constructiv al stupului. De asemenea trebuiesc respectate cu strictete reguli de manipulare. Daca la sfarsitul lunii Iulie caderea naturala de acarieni este in medie mai mica de 10 bucati/zi la stupul pe 10 rame se renunta la tratamentul din August. Actiunea acidului formic. Fiecare apicultor trebuie sa aprecieze singur eficienta tratamentului si sa aduca corectiile necesare pentru imbunatatirea acestuia.Acidul formic este singurul tratament cunoscut pana la aceasta data (cu exceptia supunerii la temperatura inalta) care omoara parazitul varoa in celulele cu puiet. un compus volatil. Se poate face trtament cu acid formic atat primavara. chiar si cand in familia de albine exista puiet capacit. Este necesar insa dispozitivul care se monteaza pe o rama goala. 1. pentru eficienta. Daca stupul este prevazut cu fund anti-varoa se inchide sertarul de tabla. cu dimensiunile aproximative 20x20x0. Se fac 3-4 tratamente intr-un interval de 4-7 zile. Buretele se imbiba cu acid formic si se plaseaza cat mai aproape de albine.7 ml/rama Dadant cu albina.

-Vatamator sau fatal prin inghitire. Reguli de prim ajutor: Piele. Nu provocati voma. -Combustibil. =Bolile contagioase. Ochelari de protectie 3. Inhalare. Se spala ochii imediat cu apa din abundenta. Feriti apropierea flacarii deschise. Clasificare a bolilor si daunatorulor: Bolile albinelor se pot împărţi în boli contagioase. -Spalati temeinic mainile cu apa si sapun dupa utilizare. Beti o cantitate mare de apa sau lapte. manusi rezistente la acizi. beti lichide sau fumati in timpul utilizarii. -Spalati hainele contaminate separat de restul imbracamintii. Nu incercati sa dati nimic pe gura unei persoane aflate in stare de inconstienta. -Dezbracati imediat imbracamintea stropita accidental. -Coroziv pentru ochi si piele la contactul direct sau prin expunerea la vapori. necontagioase şi intoxicaţii. Manusi rezistente la acid 2. Consultati de urgenta doctorul. Se acopera ochii cu comprese sterile. sort si cizme de cauciuc la manipulare. Ochi. Masca cu cartus filtrant 4. la rândul lor. Spalati deasemeni mainile inmanusate inainte de scoaterea manusilor. pielea sau imbracamintea.Indiferent de metoda de aplicare se recomanda utilizarea unui minim de echipament constand in: 1. Sort si cizme de cauciuc 5. Ingerare. -Se recomanda utilizarea unei masti prevazute cu filtru purificator pentru vapori organici. Nu incercati sa dati nimic pe gura unei persoane aflate in stare de inconstienta. Se pastreaza sub temperatura de 50 grade C. se consulta de urgenta medicul. -Acidul formic perturba activitatea familiei de albine si poate induce o usoara marire a mortalitatii albinelor. Scoateti victima din zona contaminata. -Lucrati numai in spatiu deschis si cu vantul batand din spate. -Poate produce sensibilizarea pielii -Evitati contactul cu ochii. -Nu mancati. Daca apare voma se administreaza repetat lichide. Daca apare arsura se aplica compresa sterila si se consulta de urgenta medicul. Consultati de urgenta medicul. Daca respiratia s-a oprit curatati caile respiratorii si incepeti respiratia artificiala. Galeata mare (10 litri) cu apa curata pentru interventie in caz de accidente Se vor avea in vedere urmatoarele aspecte: -Nu lasati produsul la indemana copiilor. se grupează în: 18 . Dezbracati imediat hainele contaminate. -Nu inhalati vaporii. -Purtati ochelari de protectie. Spalati zona afectata cu sapun sau un detergent slab si multa apa.

fluturele "Cap de mort".cu miere de mană.furnicile. . varrooza. .puietul răcit. De cele mai multe ori solul este acoperit cu un strat destul de gros de zăpadă mai ales în jumătatea de nord a ţării şi uneori chiar şi în zonele sud şi sud-estice. .parazitare (nosemoza. acarioza. .şoarecii.micotice (ascosferoza. paratifoza).lupul albinelor.viespile. Unii socotesc că anul apicol se încheie o dată cu intrarea albinelor la iernat. . Prin cunoaştere şi mai ales prin respectarea acestei curbe biologice înţelegem obligaţia apicultorului de a acţiona în stupină şi în stup numai în conformitate cu manifestările naturale de comportament ale familiei de albine. .găselniţa.prigoriile.si as mai adauga vrabiile si graurii.diareea albinelor. boala neagră . care in ultimul timp au inceput sa dea tarcoale albinelor. .. . . DEFALCAT PE LUNILE ANULUI ianuarie . .cu polen.cu nectar.cu pesticide folosite pentru combaterea dăunătorilor. =Intoxicaţiile albinelor se pot produce: . . . septicemia. senotainioza.Apicultorii ca şi albinele lor se găsesc în ianuarie în plin sezon rece şi trebuie să subliniez încă o dată că în general se consideră că anul apicol nu coincide cu anul calendaristic. . Dacă intervalul de timp este denumit an atunci el urmează să dureze 12 luni adică perioada de timp trebuie să traverseze cele 12 luni ale anului calendaristic.cu medicamente.ciocănitorile. triunghiulinoza). . europeană. Adică a ceea ce de fapt înseamnă curba biologică de 19 .bacteriene (loca americană. . amibioza. respectiv a reînceperii anului apicol ci cunoaşterea şi respectarea curbei biologice anuale a dezvoltării familiei de albine.Ianuarie şi februarie sunt in mod frecvent cele mai reci luni ale anului. . brauloza.o dată ce albinele ies la cules de nectar şi polen .se poate aprecia că în acel moment începe anul apicol. .anomaliile mătcilor.virotice (puietul în sac. Dacă sezonul activ începe în cursul lunii martie sau cel mai târziu în aprilie . =Bolile necontagioase ale albinelor sunt reprezentate prin: . melanoza). CALENDARUL LUCRARILOR APICOLE. fapt care se produce de obicei în octombrie sau cel mai târziu în noiembrie. Important nu mi se pare data începerii şi data încheierii. =Dăunătorii albinelor sunt: . aspergiloza. . ..boala de mai.

Se recomandă ca turtele să aibă în medie 1-1. pe suprafaţa unui fagure sau cel mult pe suprafeţele a doi faguri alăturaţi Consumul de hrană se măreşte pe măsură ce activitatea mătcii şi ale albinelor doici se intensifică ţinând cont că pe seama hranei glucidice consumate în zona cu puiet temperatura se menţine constantă la nivelul mediu de 34. este şi zona Subcarpaţilor Meridionali. Spre sfârşitul perioadei.În această lună curba biologică de dezvoltare are un sens descendent (coboară pentru că numărul de indivizi scade. mai ales în zonele sudice ale tării.Este de reţinut că: 1. Concret este vorba de apariţia primului puiet în cuib. Atunci la prepararea turtelor se poate adăuga o cantitate mică de polen eventual măcinat. . Aceeaşi grijă se acordă protejării suplimentare a stupinei contra vânturilor şi curenţilor acolo unde s-a impus a fi deosebit de necesar. umiditate excesivă etc. 2. în zonele mai calde se poate folosi cu rezultate bune şi siropul călduţ administrat direct în faguri amplasaţi imediat lângă ghem sau în hrănitoare amplasate în acelaşi loc.cu faguri de miere. activitate care se menţine la acelaşi nivel până în momentul în care în natură apare primul cules şi se efectuează primele zboruri masive de curăţire.5°C indiferent de cât de scăzute sunt temperaturile exterioare.dezvoltare a familiei de albine exprimată în principal prin creşterea sau scăderea numărului de indivizi respectiv a puterii colectivităţii pe care o denumim familia sau colonia de albine. Aplicarea turtelor se face deasupra fagurilor din zona în care se găseşte ghemul de iernare şi se acoperă bine cu podişorul pentru a nu pătrunde frigul.). mai devreme în zona Banatului şi sudul ţării şi mai târziu în zonele înalte şi din nordul ţării. În turtele administrate familiilor nu se va introduce polen. atunci când se administrează rame cu faguri cu miere şi oricând atunci când se administrează turte din miere cristalizată sau din pastă .).5 kg. Apicultorul trebuie să controleze şi să prevină.Pentru a putea aprecia câtă hrană trebuie să administreze. cu şerbet din zahăr cu miere. fluidă sau cristalizată . să fie bine întinse şi introduse în pungi de plastic cărora li se fac câteva perforaţii pentru a facilita pătrunderea albinelor. piţigoi etc. De obicei ouatul mătcii se declanşează la sfârşitul lunii. Completarea rezervelor de hrană poate fi făcută cu turte (pastă de zahăr pudră şi miere.Familia de albine începe să se "mişte". Ce se întâmplă în familia de albine? . ca şi în luna anterioară. În interiorul ghemului. apicultorul trebuie să ştie că familiile normale consumă în luna ianuarie 1-1. Dacă zăpada căzută se acumulează în cantitate mare este recomandabil îndepărtarea fără zgomot a acesteia precum şi mai ales a gheţii de pe scândurelele de zbor ale stupilor şi eliberarea urdinişurilor de albine moarte. în zona denumită miezul ghemului de iernare. Folosirea acestuia se recomandă numai după ce albinele au efectuat. Matca depune între 20-100 ouă în 24 h începând cu porţiunile fagurilor din centrul ghemului. Se spune că luna ianuarie este luna în care începe perioada înlocuirii albinei de iarnă. Se subînţelege că suprafaţa circulară cu puiet este la început foarte mică. Această activitate a mătcii este declanşată în perioade diferite depinzând de zona geografică.Mulţi apicultori intervin în cursul acestei luni cu hrăniri de completare a rezervelor de hrană. în acest caz se va controla atent stupul îndreptându-se situaţiile anormale constatate ca atac de şoareci sau ciocănitori..5-35. respectiv la urdiniş sau eventual pe foaia de control aşezată pe fund este exagerat de mare (2-3 palme făcute căuş un făraş plin cu albine). se micşorează consecutiv albinele uzate care mor. O zonă privilegiată privind temperaturile ce declanşează debutul activităţii mătcii. ..Se continuă supravegherea modului de iernare a familiilor de albine prin controale periodice care acum sunt reclamate mai des şi intervenţia promptă pentru îndreptarea stărilor anormale.. temperatura se ridică la +34-35°C necesară atât începerii depunerii primelor ouă de către matcă cât şi dezvoltării puietului.dar şi cele sălbatice(ciocănitori. Acest fenomen biologic nu trebuie să îngrijoreze pe apicultor decât atunci când cantitatea de albine moarte găsite la control pe fundul stupilor. eventual în ferestrele iernii un zbor de curăţire.amestec miere şi zahăr pudră. . deranjarea şi neliniştirea albinelor provocate de atacul şoarecilor. lipsă de hrană.5 kg miere (depinde şi de cantitatea de puiet crescut) şi circa 2-3 kg în luna februarie. . deci puterea familiei este în scădere. cu şerbet fiert sau cu plăci din zahăr candi. În mod obişnuit suplimentarea hranei se face în stupină într-o zi mai călduroasă. Hrana de completare a rezervelor are şi un pronunţat caracter de stimulare a ouatului mătcii şi a activităţilor albinelor doici. păsărilor şi animalelor de curte. 20 .

sesizat cu ocazia controlului auditiv sporeşte la o uşoară lovire a peretelui stupului apoi scade. Protecţia suplimentară a stupinei contra vânturilor. Cu ocazia controlului.respectiv situaţia concretă din stupi . de două ori pe săptămână sau cel puţin o dată. februarie .a. Dacă tehnologia de creştere sau nevoia . . produc căldură astfel că ele sunt în stare să ridice pe termen scurt temperatura în sectorul toracic cu 10°C. şerbetul din zahăr sau plăcile din zahăr candi. Colonia de albine a dobândit un comportament bine articulat social care-i permite să supravieţuiască şi în cazul temperaturilor extrem de scăzute din timpul iernii. . respectiv preţul de cost al produselor apicole şi cresc corespunzător veniturile care definesc profitul în apicultură. Controlul auditiv al familiilor . Curăţirea şi sortarea seminţelor de plante melifere. vor asigura echipamentul de faguri artificiali necesari primenirii anuale a cuibului şi a setului de faguri de strânsură din corpurile sau magazinele menite obţinerii recoltelor de miere în sezonul apicol activ. îndreptarea stărilor anormale ivite. . până acum cu o activitate relativ redusă începe producerea de căldură în vederea asigurării condiţiilor optime pentru creşterea puietului. această acţiune este de mare importanţă în a asigura la timpul potrivit şi la nivelul necesarului fagurii în care albinele vor creşte puietul şi vor strânge recoltele de miere şi păstură. perioadă în care familiile bune şi foarte bune matca. lucrări în urma cărora se obţin calupii de ceară care. . Prevenirea neliniştirii albinelor provocată de păsări de curte. . sub influenţa condiţiilor din interiorul ghemului. începe ponta (depunerea de ouă sau ouatul mătcii). ascultarea stupilor cu ajutorul unui tub subţire din cauciuc sau lipind şi apăsând urechea pe peretele stupului.. Extracţia şi condiţionarea cerii.. ..impun hrăniri mai ales din cauza insuficienţei.dacă această manifestare fiziologică nu a început de la mijlocul sau sfârşitul lunii trecute. Ca şi în decembrie în această lună continuă recondiţionarea uneltelor şi utilajelor apicole ştiut fiind că prin această acţiune se măreşte considerabil durata de folosinţă a lor. dacă apare puietul. . ciocănitoare. Această căldură produsă de albinele din miezul (centrul) 21 . consumând miere. . şoareci ş. . cel puţin o dată la două săptămâni cu ajutorul unei sârme îndoite în formă de L se va îndepărta cu grijă albina moartă de pe fundul stupului şi de la urdiniş. se micşorează cheltuielile. Reformarea fagurilor vechi sau necorespunzători care sunt destinaţi obţinerii cerii este o lucrare ce continuă ea asigurând în stupină efectuarea a ceea ce se denumeşte. comercializaţi la schimb. Ca şi în luna trecută. Ghemul. Încheierea ramelor.A doua lună a anului este penultima lună a iernii calendaristice. găurirea apoi însârmarea lor şi lipirea fagurilor artificiali sunt lucrări secvenţionate conform înşiruirii de la începutul frazei. Vizitarea periodică a stupinei. . . Curăţirea zăpezii şi gheţii la urdiniş. . în miezul ghemului de iernare. dacă sunt condiţii favorabile se vor efectua lucrările cunoscute care vizează înlesnirea zborurilor de curăţire în zilele favorabile. epuizării sau inaccesibilităţii hranei se vor prepara şi administra turtele din zahăr şi miere. Confecţionarea de stupi noi. lucrarea se poate efectua mai uşor dacă pe fundul stupului a fost aşezată din toamnă o foaie (hârtie) de control sau un carton. Prin contracţii musculare albinele aglomerate în ghemul de iernare. zumzetul. Deparazitarea fagurilor de rezervă clădiţi prin expunere la ger. Resturile de pe fund scoase cu sârma sau cu foaia de control vor fi atent observate întrucât ele dau indicaţii exacte asupra mersului iernării.În această lună de iarnă ca de fapt în toate lunile de iarnă stuparul trebuie să aibă în vedere următoarele Acţiuni specifice: În stupină: . În atelierul stupinei . De obicei în a doua jumătate a lunii ianuarie.

. Temperaturile exterioare fiind scăzute condensul apare în locurile mai reci. părerea generală cum că albinele încălzesc spaţiul interior al stupului este greşită. acum în a doua parte a iernării în miezul ghemului. nu este posibilă intensificarea creşterii de puiet. Creşterea puietului se desfăşoară acum pe suprafeţe din ce în ce mai mari iar rezervele de proteine din organismul albinelor se epuizează ("foamea de proteină" . acestea având o continuă mişcare din interiorul (miezul) ghemului.Sistemul acesta termodinamic are un mare randament în transformarea hranei energetice (mierea) în energie termică numai pentru ghem. Această temperatură trebuie menţinută în limite strânse (34. . animale domestice.Mecanismele specifice de producere a căldurii determină variaţii mari ale activităţii de termogeneză în interiorul ghemului de iernare. creşterea acesteia fiind realizată cu un aport crescut al consumului de glucide. mai ales pe peretele din spatele stupului. respectiv condensul. Umiditatea ridicată are două cauze principale: ventilaţia insuficientă şi o izolaţie defectuoasă. . Am arătat că o dată cu creşterea puietului sporeşte temperatura volumului sferei din centrul ghemului. unde temperatura este mai ridicată spre "coaja" ghemului unde aceasta este mai mică. Imposibilitatea deplasării albinelor în plan lateral spre ramele ce conţin miere face ca hrana să devină inaccesibilă astfel că. Pe lângă că umiditatea excesivă măreşte consumul de hrană. spre luna martie-aprilie ghemul de iernare începe să se desfacă (se afânează iar activitatea albinelor devine din ce în ce mai evidentă. se formează atunci când aerul cald încărcat cu vapori de apă intră în contact cu suprafeţe reci . Dar. Dacă la suprafaţa ghemului temperatura nu scade niciodată sub 9CC. Deci fără prezenţa păsturii şi a rezervelor de miere în cuprinsul ghemului. Albinele efectuează zboruri de curăţire şi aduc uneori primul polen în cuib. . pe lângă greşelile apicultorului atunci când a efectuat lucrările de pregătire a iernării. Variaţiile externe de temperatură duc la o mărire sau micşorare a densităţii albinelor în ghem aceasta ducând la o mai bună reglare a temperaturii ghemului. Aşezarea stupului într-o poziţie uşor înclinată spre urdiniş face ca picăturile de condens care se aglomerează pe pereţi să se scurgă pe urdiniş. Se înţelege că în jurul miezului ghemului albinele formează un strat compact care asigură efectul termoizolator iar grosimea stratului de albine creşte o dată cu scăderea temperaturii exterioare. piţigoi. .Un fenomen nedorit ce apare în stupi mai ales începând cu a doua parte a iernării este umezeala. de hoţi sau alţi răufăcători se soldează cu neajunsuri şi pierderi de efectiv în oricare stupină aflată într-una din situaţiile amintite. de ciocănitori. presupunând că iernarea decurge fără asemenea evenimente perturbatoare. . să vedem care sunt principalele Acţiuni specifice În stupină : 22 .în cazul nostru pereţii stupului şi cu fagurii neocupaţi de albine. temperatura se menţine constantă la 34-35°C. deranjarea coloniilor de şoarecii pătrunşi în stupi. Orice curenţi reci pot duce la un consum mai mare de glucide sau o concentraţie mai mare de CO2 (bioxid de carbon) în stup ca urmare a activităţi mai intense a albinelor. coloniile pier.O dată cu apariţia puietului temperatura ghemului de iernare devine aşadar aproximativ +35°C. o dată cu ponta mătcii şi creşterea puietului. Ca urmare aparenta inactivitate a albinelor în ghem este o falsă impresie. .De aici rezultă cât de importantă este supravegherea iernării şi de ce este necesar să intervenim pentru a îndrepta stările anormale. Pierderea contactului cu hrana determină moartea coloniei chiar dacă pe ramele lăturalnice ghemului există suficiente rezerve de miere. Aşadar.În calendarele anterioare subliniam importanţa asigurării liniştii depline în stupină. Acest mod de comportament trebuie avut în vedere ştiut fiind faptul că ghemul se deplasează pe rame în sus o dată cu consumarea hranei. îndeobşte se cunoaşte că umezeala. ea creează un mediu propice de dezvoltare a agenţilor patogeni cu precădere a ciupercilor.5-35°C) variaţiile mai mari de temperatură în minus ducând la o tarare a puietului şi apoi a generaţiilor următoare de albine ce vor fi crescute. Este evident că. Asemenea situaţii nedorite se întâlnesc mai ales în primăverile timpurii sau în ierni cu perioade mai calde urmate de scăderi bruşte de temperatură ce determină strângerea puternică a ghemului care ocupă suprafeţe de faguri golite de miere unde albinele sunt obligate să rămână înfometate mai multe zile .Acum este momentul când se accentuează schimbul între generaţia de albine de iernare şi albinele de primăvară.ghemului de iernare este iradiată treptat la toate albinele compactate în ghem astfel că pierderile termice în afara ghemului respectiv în spaţiul lăzii stupului sunt minime.O dată cu creşterea temperaturii medii. suferind de foame.

5-0. vopsirea şi finisarea uneltelor. . repararea. urmare a consumului sporit de hrană. Controlul fagurilor cu rezerve de hrană şi goi . iarna. ceea ce asigură necesarul de hrană pe o perioadă de 10-15 zile. .din această cauză. Şoarecii se prind sau se alungă din stup iar salteluţele se schimbă cu altele noi pentru înlăturarea mirosului persistent de şoarece. Ridicarea gratiilor contra şoarecilor. ştiut fiind că înlocuirea periodică a echipamentului de faguri este o măsură obligatorie în fluxul tehnologic de creştere şi exploatare a albinelor. mai ales spre sfârşit.înaintea zborurilor de curăţire. . şi se vor completa rezervele de hrană. prin administrarea de turte de zahăr cu miere cu adaos de polen 30%. Un control sumar.depozitul de excremente este uneori atât de mare încât punga rectală ocupă aproape întreaga cavitate abdominală. Topirea fagurilor reformaţi. . Această situaţie nedorită se poate constata prin simpla observaţie excrementelor de şoarece în cuib şi jumătăţilor de corpuri de albine. ridicarea capacelor. Se ştie că dacă albinele au fost deranjate. Aceasta este posibil numai în zile mai călduroase. Controlul auditiv al stupilor. . În familiile cu rezerve scăzute se poate introduce chiar în mijlocul cuibului un fagure cu miere şi păstură. Deci a favoriza zborurile de curăţire în ferestrele iernii. aceasta regăsindu-se în mierea de salcâm. Se vor administra turte de şerbet (zahăr pudră în amestec cu miere 30%) în cantitate de 0. în mod natural. Grăbirea topirii zăpezii şi evacuarea ei de pe vatra de stupină. a reductoarelor de urdiniş (lărgirea urdinişurilor). acolo unde este cazul. . Continuă acţiunea prin care se urmăreşte curăţarea. cu temperaturi peste 12-13°C şi cu soare. în zile calde şi însorite este o acţiune benefică. Efectuarea observaţiilor fenologice cu privire la apariţia polenului şi comportarea albinelor. Încercarea puterii germinative a seminţelor de plante melifere 23 . procedeul fiind mai complicat. atunci când ghemul este desfăcut. .Familiile care au pierdut matca se pot unifica cu familii mai slabe. În zilele cu viscol. .7 kg aşezate deasupra ghemului de iernare. În atelierul stupinei . în punga lor rectală s-au aglomerat reziduuri în cantităţi mari. A lăsa familiile înfometate este o mare greşeală care invariabil se soldează cu pieirea acestora. Este strict interzisă administrarea de streptomicină in turte. impunând câteva zile călduroase sau o cameră încălzită. .Se finalizează pregătirea setului de faguri de cuib şi de recoltă destinaţi sezonului apicol activ. îndepărtarea resturilor de pe fundul stupilor (curăţarea urdinişului şi fundul stupului se poate face cu ajutorul unei sârme îndoite la capăt). Asigurarea necesarului de hrană este o condiţie esenţială a supravieţuirii familiilor. Familiile se ţin câteva ore la căldură pentru a da posibilitatea ghemului să se desfacă. Continuă vizitarea periodică a stupinei şi observarea atentă a fiecărui stup. se introduc apoi în acelaşi corp despărţite printr-o ramă învelită în ziar apoi se scoate stupul afară. Deplasarea apicultorilor de două ori sau cel puţin o dată pe săptămână conferă siguranţă că pe vatra de iernare situaţia este sub control. obţinerea şi condiţionarea cerii rămâne o acţiune la ordinea zilei dacă ea nu a fost finalizată până în această lună. prin simpla ridicare a capacului şi podişorului duce la cunoaşterea stării familiei şi intervenţia acolo unde este cazul pentru îndreptarea situaţiilor anormale constatate : Familiile cu lipsă de hrană se observă uşor prin faptul că albinele sunt aglomerate masiv în spaţiul dintre leaturile superioare ale ramelor şi podişor şi au un bâzâit mai puternic. În toate cărţile de apicultură se pomeneşte de înlesnirea zborurilor de curăţire. . stupii se vor proteja suplimentar. a materialelor izolatoare de pe podişorul lăsat liber în bătaia razelor solare(dacă temperatura se ridică peste 12-14°C)sunt câteva acţiuni ce favorizează zborurile de curăţire. făcând-o improprie pentru valorificarea ca miere marfă. .Familiile mai agitate cu consum mai mare de hrană pot să aibă rozătoare în cuib. În cazul în care colonia suferă de foame se va proceda la hrănirea acesteia. În a doua parte a iernării se vor completa şi rezervele de proteină.. . utilajelor şi dispozitivelor care compun inventarul stupinei. dezinfecţia.

Variaţiile mari de temperatură de la zi la noapte impun o protecţie termică suplimentară pentru păstrarea căldurii mai ales în spaţiul ocupat de zona cuibului unde temperatura generată de albine pentru creşterea puietului este de aprox. mediocră sau rea a acestora depinde în mod esenţial de buna pregătire pentru iernare pe care apicultorul a asigurat-o la timp şi corect în anul anterior. Umiditatea excesivă este dăunătoare determinând sau favorizând apariţia mucegaiului. răpită ş. bună. Se înţelege că o familie bolnavă (nosemoza.În funcţie de puterea familiei. În această perioadă albinele care au iernat mor în număr mare şi arareori contingentele de albine care se nasc întrun interval de timp egalizează pe cele care dispar. În zilele favorabile zborului. Această lună poate oferi încă destul de multe surprize neplăcute. Ouatul mătcilor în familii puternice se ajunge în anii favorabili până la 1. îngheţuri şi chiar căderi de lapoviţă şi ninsoare în unele zone ale ţării. De multe ori familiile cu handicap sunt compromise mai ales dacă nu se intervine rapid cu măsuri de îndreptare a stărilor anormale.martie A treia lună calendaristică şi prima lună a primăverii "mărţişorul". necesare creşterii puietului. presiunea atmosferică scade sub 760 mm. albinele sunt obligate să menţină.a.Apicultorii cu experienţă ştiu să alterneze lărgirea cuibului cu strâmtorarea lui. au avut o iernare liniştită cu provizii de hrană suficientă.0-2. Condiţiile de temperatură şi precipitaţii accelerează sau frânează dezvoltarea înţelegând prin aceasta că în condiţii de vreme rece cu precipitaţii. De obicei acest fenomen se petrece în cursul lunii aprilie. luna echinocţiului de primăvară .păstură şi polen ca şi fără apă.Elementele principale care determină amploarea şi viteza cu care matca depune ouăle şi albinele doici îngrijesc puietul sunt următoarele: Puterea şi starea de sănătate a familiei la ieşirea din iarnă. varrooza sunt principalele boli ce pot fi decelate). Starea vremii. în majoritatea zonelor. de calitate şi accesibilă (miere + păstură iar protecţia termică şi aerisirea stupilor au fost la parametrii pe care orice apicultor îi cunoaşte. degradarea păsturii şi alte necazuri. Fără hrană energetică . se măreşte capacitatea de creştere a puietului în familie iar consumul de hrană pe familia de albine creşte simţitor .+34+35°C.la 2. temperatura necesară de circa +35°C. La începutul lunii. Aceasta înseamnă practic că lărgirea periodică nu se face mai 24 . . albinele aduc în stup polen şi nectar.5 kg. De aceea.000 de ouă în 24 de ore. în absenţa zborurilor de curăţire şi a culesurilor de întreţinere ascendenţa curbei de dezvoltare va cunoaşte un ritm lent şi întârziat. prin schimbări bruşte ale vremii. indiferent de cantitatea acestuia. cu populaţie puţină formată din albine îmbătrânite şi anemiate se va manifesta ca un organism slăbit. Cerul devine schimbător. în funcţie de mersul vremii. Desigur starea foarte bună. creşterea puietului şi culesurile de nectar şi polen de la flora de primăvară cunosc treptat o intensificare ce corespunde curbei biologice de dezvoltare anuală proprie speciei. cu adierile vântului primăvăratic şi prezenţa ghioceilor şi a viorelelor vesteşte sosirea primăverii. fapt care sporeşte consumul de hrană hidrocarbonată (mierea).miere şi păstură . lucrările în stupină sunt încă destul de limitate şi îndreptate îndeosebi spre asigurarea hranei necesare . Oricum familiile slabe sau slăbite nu au şanse de a se alinia la startul de la care vor porni la valorificarea culesurilor de producţie (salcâm. puietul văros. albinele efectuează zborul general de curăţire. ca o unitate biologică incapabilă să desfăşoare cu amploare activităţile enunţate.) familiile puternice. iar umiditatea relativă confirma atributul lunii echinocţiului de primăvară când ziua este egală cu noaptea. creşterea puietului rămâne un deziderat care nu-şi găseşte materializarea în cuibul familiei. în acelaşi timp crescând şi consumul de substanţe proteice (păstură .23 martie. moment important în viaţa familiilor de albine. Urmare eliberării organismului de excremente şi apariţiei primelor generaţii de albine tinere. în familia de albine activităţile de depunere a pontei de către matcă. utilizând rame bune de ouat concomitent cu o manieră de lucru cu cuibul strâns.miere sau sirop din zahăr şi proteică . Mai depinde şi de succesul iernării adică dacă familiile nu au fost deranjate în perioadele reci. a calităţii mătcii şi a condiţiilor de microclimat din cuib puietul poate ocupa suprafeţe diferite de faguri. Prezenţa şi calitatea hranei. Protecţia termică şi umiditatea. mai ales în zona puietului. crescute în cursul iernii. În această lună.şi a unui regim termic cât mai bun cuiburilor de albine. . . însă.

cu faguri cu miere de la rezervă. albinele ieşite în afara acestuia putând amorţi pe leaturi. Pentru completarea rezervelor de păstură. se aşează deasupra zonei cu puiet pungi de plastic cu şerbet de zahăr sau cu pastă de zahăr pudră amestecat cu miere (80/20%). calme şi însorite în care temperatura se ridică peste 12-13°C.Se va evita introducerea în stupi în scopul asigurării rezervelor de hrană a fagurilor cu miere cristalizată şi eventual se vor scoate din stupi fagurii cu asemenea miere. nu se dau cantităţi mai mari. în plus. zahărul tos este total contraindicat din aceleaşi motive arătate în cazul folosirii mierii cristalizate. descăpăcind-se câte o porţiune redusă şi udaţi bine cu apă călduţă şi puşi după diafragmă ca hrană stimulentă în perioadele de dezvoltare lipsite de cules din primăvară sau din toamnă. .Deosebit de importantă în această perioadă este combaterea umezelii şi a mucegaiurilor din stupi.Fără a se desface cuibul prea mult. mai ales în cazurile în care acestea nu au efectuat un zbor de curăţire de mai mult timp .Unii autori recomandă în scopul completării rezervelor de hrană administrarea de sirop de zahăr sau chiar de zahăr tos umectat. hrana administrată în această perioadă trebuie să fie în contact direct cu ghemul de albine. mai bine.În lipsa fagurilor cu hrană în rezervă.Fireşte apreciem tot sumar dacă există hrană suficientă. până la apariţia polenului în natură.Turtele din miere şi polen sunt îndeobşte recomandate . Dacă se constată că există puiet căpăcit de albine lucrătoare. pentru a se evita pierderile de căldură. cu toate consecinţele negative arătate. consumând doar mierea lichefiată din jurul lor şi aruncând de regulă. în plus. de calitate şi accesibilă albinelor. ci se aşează cu grijă mai spre marginea cuibului. . deşi prin aceasta se măreşte gradul de umiditate în stup. se vor retrage încet spre zona puietului. Actiuni specifice: În stupină Revizia sumară de primavară . În cazul absenţei sau insuficienţei hranei se intervine cu hrăniri sub formă de sirop de zahăr 1:1 sau. faguri sau hrănitoare datorită temperaturii scăzute din afara ghemului. . în această perioadă albinele dizolvă cu greu cristalele de miere. înlocuindu-se cu faguri cu miere lichidă. în cazul în care turtiţele sunt consumate mai încet.Fagurii goi care se scot din cuib. datorită temperaturii ridicate din cuib. fundurile stupilor se curăţă. acestea se amestecă cu o cantitate mică de miere şi se administrează în turtiţe de circa 100-150 g. ouă corect depuse de matcă şi puiet necăpăcit de vârste diferite este un prim semn care dă certitudinea că activitatea din stup se înscrie în parametrii de normalitate. în lipsa acestora. . . câte 100-150 g. pentru a se evita pierderile inutile şi alterarea lor. mai poate fi acceptat. în caz de mare necesitate se efectuează transvazarea cuiburilor în corpuri (stupi) noi. Pentru aceasta. . consumul unui asemenea sortiment de miere provoacă de multe ori diaree la albine. . Dacă siropul de zahăr dat în fagurii amplasaţi în cuib cât mai aproape de zona puietului. acolo unde este cazul. drojdia de bere uscată şi făina de soia măcinată foarte fin. cum sunt laptele praf degresat. cristalele de miere pe fundul stupului. Practic este vorba despre un control oarecum superficial constând uneori numai în observarea de sus a cuibului privind leaturile superioare ale ramelor sau extrăgând o ramă din centru. descăpăcind periodic câte 1 dm2.Este o lucrare care se poate efectua în zile calde. se introduc faguri cu miere din rezervă. pentru a nu se provoca pierderi de albine şi chiar şi a mătcii în cazul în care aceasta este ascunsă în masa de albine.Umiditatea ridicată reduce puternic în această perioadă capacitatea albinelor de menţinere a unei temperaturi normale în cuib. în perioada activă. din partea dinspre diafragmă se scot fagurii goliţi de miere sau cu miere puţină şi se apropie de zona puietului fagurii mai plini cu miere şi păstură de la marginea cuibului.mult decât permite o bună acoperire cu albine a tuturor ramelor ce compun cuibul limitat de diafragmă. în lipsa polenului se vor folosi înlocuitori de polen.ca hrană de completare şi/sau stimulare ca şi siropul numai dacă albinele zboară sau au efectuat anterior cel puţin un zbor de curăţire. De asemenea. . astfel încât să facă o masă compactă. iar acolo unde umezeala este prea mare sau dacă fundurile sunt deteriorate acestea se înlocuiesc cu altele uscate şi dezinfectate. influenţând negativ ponta mătcilor şi sporeşte gradul de uzură al albinelor şi aşa slăbite în urma 25 . de unde albinele. plini cu albine atât la suprafaţă cât şi în celule nu se scutură. . e bine să se administreze turtite de polen amestecat cu puţină miere. La fel ca şi în cazul polenului.Fagurii cu miere cristalizată pot fi daţi în consum mai târziu.

Observând atent aceste resturi care în general sunt formate din rămăşiţe de ceară şi albine moarte putem deduce dacă iernarea a decurs bine sau rău. zahăr şi polen.trecerii peste perioada de iernare. familiile excesiv de slăbite vor fi unificate. De exemplu: familiile orfane vor primi o matcă de la rezervă ori se vor unifica cu alte familii. şi deci puterea familiei fiind încă în descreştere. rame cu păstură sau chiar turte din miere.Dacă materialele care asigură protecţia termică (salteluţe sau alte materialelor izolatoare) sunt umede se usucă la soare ori vor fi înlocuite cu altele uscate.Prin cernere se separă din masa de resturi două componente: 1) albine moarte care se ard şi 2) ceara care se topeşte. starea de sănătate. faguri cu miere descăpăcită sau sirop de zahăr 1:1. . prin montarea de adăpătoare în locurile însorite din stupină în care se pun apă călduţă cu sare (5 g/l).de care nu trebuie să scape nici o familie . grăbindu-le sfârşitul. chiar plăcută (doar nu degeaba se spune: "ochiul stăpânului îngraşă vita" cu efect benefic în familiile care efectuează aceste zboruri. fenologice. 26 . fundurile stupilor multietajaţi vor fi înlocuite sau obligatoriu vor fi curăţate de resturile acumulate. Un rol tot atât de nefast îl are umiditatea ridicată în creşterea gradului de dezvoltare al bolilor şi în special în cel al nosemei care. poate avea un efect fatal. Un procedeu mai complex şi mai complet este cel prin care la hrănirile de stimulare albinele se furajează cu turte din miere. zahăr şi polen aşezate pe leaturile superioare ale ramelor. În funcţie de constatările ocazionate de acest control . Nu e rău să se pună în adăpătoare.250ml şi pe măsură ce timpul se încălzeşte şi în funcţie de puterea familiilor. şi apă în care s-a dizolvat 0. Pentru ajutorarea creşterii de puiet şi evitarea pierderii albinelor zburătoare care asigură apa necesară creşterii puietului. Este o măsură binevenită menită a satisface necesarul de apă consumată pentru creşterea puietului. schimbul de generaţii se face încă destul de încet. . . .Dacă apicultorul debutant sau începător nu ştie cum să procedeze în cazul unor situaţii anormale el poate consulta orice manual de apicultură. Revizia generală sau de fond . Ce dăm albinelor înfometate sau în pericol de înfometare? Simplu. pentru dezinfecţie.Dacă există posibilitatea. mortalitatea albinelor de iarnă prevalând apariţia albinelor tinere.pentru a cunoaşte potenţialul melifer al zonei în care se practică stupăritul. în perioadele cu temperatură mai ridicată se asigură albinelor apa necesară. prezenţa mătcii. deasupra cuibului. fără îndoială îi va da îndrumările concrete pentru fiecare situaţie în parte. astfel încât acesta să fie cât mai bine strâmtorat cu putinţă. Toţi apicultorii ştiu că stimularea şi supravegherea zborului de curăţire este o lucrare uşoară. în cazul familiilor slabe şi puternic infestate. . în porţii mai mari de 300-500ml periodic şi succesiv la 1 sau 2 zile în funcţie de rapiditatea cu care albinele îl prelucrează şi hrănitorul se goleşte. Un zbor vioi.5-1% hipermanganat de potasiu sau albastru de metil. l Mărirea vitezei de ouat a mătcilor şi stimularea creşterii puietului se face letimediat ce timpul se încălzeşte prin hrăniri de stimulare cu sirop de zahăr în proporţie de 1/1 (1 parte zahăr la 1 parte apă administrat călduţ în porţii mici. intens şi de durată în atmosfera încălzită de razele soarelui este o imagine reconfortantă pentru oricare privitor. Trebuie avut în vedere că în această perioadă deşi a început apariţia albinelor tinere. cantitatea de hrană în kg miere şi/sau păstură.Numai în zile însorite cu temperaturi de peste + 14°C se poate efectua acest control notând în carnetul de stupină constatări legate de: puterea familiei exprimată în număr de rame bine ocupate cu albine.În cuib se lasă doar fagurii cu hrană şi puiet bine acoperiţi de albine. Se continuă stimularea şi supravegherea zborului general de curăţire. precum şi a evoluţiei cântarului de control. cu experienţă care.se vor institui diferenţiat lucrările obligatorii în conformitate cu realitatea văzută şi notată. Aceste observaţii şi înregistrări se execută pe întreaga perioadă a sezonului apicol activ. rame parţial ocupate cu puiet de diferite vârste. Acesta este procedeul cel mai simplu. cele lipsite de hrană. cu hrană insuficientă sau de calitate necorespunzătoare vor fi ajutate de urgenţă procedând la aşa-numitele hrăniri de necesitate.la început în porţii mici de 150 . Se instalează cântarul de control pe care se aşează cea mai puternica familie de albine din stupina şi se începe înregistrarea în carnetul de stupină a observaţiilor meteorologice. colecţia revistelor de specialitate sau poate apela la un apicultor consacrat.

iar în lipsă. În felul acesta albinele îndepărtează mai uşor cadavrele albinelor moarte şi alte gunoaie care apar în această perioadă pe fundul stupilor.).La apariţia semnelor certe sau suspiciunilor de boală se va solicita medicului veterinar de teren sau de laborator diagnosticarea bolii sau bolilor. O metodă eficientă de dezinfecţie este şi pulverizarea cu spirt a stupului. . Sucul de ceapă se adaugă în siropurile preparate pe bază de ceaiuri. la pregătirea familiilor pentru iernat). . care în timpul iernii şi-au pierdut mătcile dintr-o cauză oarecare. Spirtul va arde. în afara măsurilor de reducere a gradului de umiditate în stupi. a petelor de diaree.Administrarea streptomicinei pentru o aşa-zisă stimulare sau în tratamente este cu desăvârşire interzisă. şi aprinderea spirtului. elemente de stupi ş. se foloseşte orice moment prielnic oferit de vreme pentru efectuarea lucrărilor amintite. se îndepărtează din cuiburi fagurii puternic murdăriţi de pete de diaree. situaţie care se recunoaşte prin prezenţa de puiet bombat sau de ouă depuse neregulat pe pereţii celulelor sau mai multe ouă într-o celulă.după ce acesta a fost în prealabil curăţat de ceară şi propolis. Nu e rău ca tot acum să se refacă. tăvi de descăpăcit. Unificarea se face prin simpla transvazare a cuibului familiei orfane lângă cuibul familiei cu matcă. în camere. Pericolul apare doar în cazul în care în familia orfană au apărut albine ouătoare. Netratată duce la depopularea. coada şoricelului şi să se administreze dozele necesare de medicament. repararea. mucegaiului etc. Acesta va indica tratamentul care trebuie obligatoriu urmat întocmai altfel boala sau bolile se vor acutiza şi extinde determinând pagube în efectiv de cele mai multe ori irecuperabile. la slăbirea familiilor de albine. Cu toate că albinele nu mai au ghemurile atât de compacte ca în timpul iernii. după ieşirea puietului. În cazul în care pe asemenea faguri sunt cantităţi mai mari de puiet. în această perioada mătcile fiind acceptate uşor de albinele străine.a. stupi. În cazul familiilor orfane. urmată de spălarea în apă fierbinte cu sodă şi săpun de rufe.În general. De altfel. gălbenele. unde-şi fac de regulă cuiburile. Diagnostic şi tratament în caz de boală în stupină. în aşa fel încât familiile de albine să se dezvolte normal şi să iasă fără pierderi din iarnă.Se va avea grijă să se asigure stupului o înclinare spre înainte de 6-8° (dacă nu s-a procedat astfel în toamnă. recondiţionarea.Deosebit de eficient în combaterea nosemozei este extractul de ceapă. Formarea familiilor temporare sau ajutătoare cu mătcile de rezervă iernate în afara ghemului. în asemenea cazuri izolarea mătcii fiind obligatorie. Pentru combaterea nosemei. Dezinfectarea stupilor şi a materialelor ce urmează a fi folosite în continuare este obligatorie măcar prin curăţarea (râcâirea) crescăturilor de ceară. după care materialele se limpezesc în apă curată şi se usucă bine. bidoane.vopsirea utilajelor de care va fi nevoie în sezonul activ care se apropie (centrifuge. Este o metodă ecologică de prevenire/tratare a nosemozei. fără a lăsa cenuşă ori 27 . muşeţel. De asemenea. e bine ca hrana (şerbetul sau siropul) dat să se prepare pe bază de ceaiuri cu efect antinosematos . mai târziu. dezinfecţia. îşi caută locuri izolate şi călduroase pentru a-şi face cuiburile în care să nască puii. . în strat subţire. aşa-numita �oglindă a stupului" în faţa acestuia.preparate din sunătoare. izmă. s-a considerat în mod experimental (Escov) că la stupii astfel înclinaţi are loc o mai bună aerare (ventilaţie) a cuibului. Izolarea mătcii nu este obligatorie. Tratamentul se face în principal cu Fumidil-B conform prospectului. deranjând albinele prin foiala lor şi mai ales prin mirosul pe care-l degajă ei şi excrementele lor. se unesc cu alte familii mai slabe din stupină. familiile respective iernând în condiţii mai bune. să se cureţe. cu consum de hrană şi mortalitate mică sunt selecţionate. fagurii respectivi să fie scoşi şi daţi la topit. În atelierul stupinei Curăţirea. cu ajutorul dălţii apicole sau a unui şpaclu. Principala boală de primăvară este nosemoza. şoarecii circulă nestingheriţi prin părţile laterale ale cuibului şi mai ales în spaţiul din spatele diafragmei şi deasupra podişorului. tocmai pentru că în această perioadă şoarecii devin mai activi. Cele mai rezistente familii. În funcţie de evoluţia vremii e de preferat să se menţină gratiile împotriva şoarecilor la urdinişuri. se curăţă petele de diaree prin răzuire urmând ca. acestora li se dă o matcă din nucleele de rezervă. în acest mod putându-se urmări mai uşor gunoaiele (resturile) aruncate afară de albine şi dându-se în acelaşi timp un aspect mai curat şi plăcut stupinei. chiar dacă sunt ocupaţi cu cantităţi mici de puiet. . a depunerilor de propolis. Aprecierea rezistenţei la iernare a grupei familiilor de prăsilă . Şi mai bine este dacă această lucrare este urmată de o flambare atentă cu lampa de benzină sau cu un arzător de aragaz.

analiza situaţiei stupinei. în decursul lunii aprilie pot surveni perioade reci. colectarea de polen. Prin această măsură activizaţi familiile de albine şi micşoraţi din consumul de hrană destinat producerii de căldură în cuib. administrat odată la 10 zile în hrănitoarea . În stupinele mari. a completării cantităţilor de hrană şi a izolării termice în condiţii optime a cuibului. cu ploi sau chiar cu fulguieli scurte de zăpadă în unele zone ale ţării. temperatura creşte şi apar primele flori. vor muri. Noile albine eclozionate vor îngriji generaţiile următoare. în manualele de apicultură. Pentru a stinge focul e necesar doar să se închidă capacul stupului. a modului în care au iernat familiile de albine cu scopul de a cunoaşte eventualele cauze ce au determinat o iernare necorespunzătoare şi luarea de măsuri pentru eliminarea în viitor a deficienţelor constatate. apoi din ce în ce mai mult.Ce minunat ar fi pentru albine şi pentru apicultor dacă stupina lui s-ar găsi înconjurată în martie de toate plantele enumerate mai sus! De aceea. .hrănirea suplimentară a familiilor lipsite de rezerve de păstură. zălogului etc. Acesta este 28 . Să aşteptăm cu speranţă şi încredere primăvara! Să ne bucurăm de venirea ei! aprilie Deşi temperatura creşte. Cine nu. pe tot decursul lunii aprilie lucrările vor fi îndreptate spre asigurarea în principal a spaţiului necesar creşterii de noi generaţii de albine.mirosuri neplăcute şi va dezinfecta eficient suprafaţa de lemn a stupului.Creşterea duratei zilei-lumină. în favoarea albinelor tinere. producerea de miere în secţiuni etc. primăvara devreme. pe porţiuni mai mari.5 km (raza economică de zbor a albinelor) este un om fericit în martie şi mai apoi. se recomandă ca vatra de iernare să fie situata într-o zonă care. Pentru ele. de venin. atenţie la normele de protecţie a muncii şi de prevenire a incendiilor! Încheierea. Asigurarea mijloacelor de transport pentru deplasarea la pastoral.ramă. vegetaţia să ofere surse de nectar şi polen ce asigură o accelerare a dezvoltării familiilor de albine. precum şi a unor culturi agricole ca muştarul şi rapiţa de toamnă. Familiile de albine îşi încep activitatea din afara stupului. Odată cu mărirea zilei.Încă din ianuarie-februarie.hrănirea stimulentă cu turte de pastă de zahăr. 2. Spirtul este extrem de inflamabil.împachetarea suplimentară a cuibului. cu turte de polen . la început pe suprafeţe ale fagurelui din centrul ghemului de iernare mici de 0-2 dm2. de iarnă. însârmarea şi lipirea foilor de faguri artificiali care vor întregi echipamentul de faguri noi destinat înlocuirii anuale a cel puţin 1/3 (o treime) din totalitatea zestrei de faguri a stupinei. a sălciilor. Deci. datorită uzurii. Asiguraţi accesul razelor solare pe vatra stupinii în tot cursul zilei. începe un nou sezon. înflorirea masivă şi continuă a pomilor fructiferi. spre sfârşitul lunii hrănirea suplimentară se face cu zahăr tos. aşezate lângă ultimul fagure ocupat cu albine. a plantelor de pădure. Organizatorice: Procurarea de material săditor şi plantarea de arbori şi arbuşti nectaro-poliniferi. însămânţări de amestecuri furajero-melifere (facelia cu borceag şi altele). Acum are loc înlocuirea totală a albinei de iarnă cu albine tinere. creează albinelor condiţii optime de activitate şi de dezvoltare a puterii familiilor. Controlul rezultatelor iernării. va trebui să respecte cât mai îndeaproape recomandările efectuând toate lucrările enumerate sub titlul Acţiuni specifice. în familie raportul dintre albinele de iernare şi cele nou apărute. . . se va schimba în fiecare zi. fără rezerve în corpul gras. . Cine poate să îşi transporte stupii într-un areal în care cel puţin o parte dintre aceste specii ocupă un segment important din suprafaţa cercului cu o rază de 3-3. Este momentul când albinele îmbătrânite. Contribuiţi la menţinerea puterii familiilor şi la întărirea rapidă a lor prin : 1. 3. Se verifică şi se pun la punct materialele şi utilajele folosite la creşterea mătcilor. lăsând locul noii generaţii. Tocmai în acest scop. de înmulţire. Nu uitaţi . Sunt albine doici diferite de cele de iernare. matca a declanşat ouatul. de formare a rezervelor de hrană. crescute în cantităţi din ce în ce mai mari.

În primăvară. întreţinerea albinelor (biostimulatori. rame în excedent). Acest optim defineşte capacitatea fiecărei unităţi biologice de producţie stupul cu albine şi în final stupina . Factorii care influenţează depăşirea cu succes a pragului. epuizata. Albinele prost hrănite sau cu hrană de slabă calitate nu vor lua în creştere larvele determinând scăderea proporţiei de albine tinere faţă de cele bătrâne sau îmbătrânite. cu defecte fizice). Mai corect ar fi să spunem: optimizarea culesului înţelegând prin aceasta realizarea unui optim economic. sunt în principal: cantitatea şi calitatea hranei din stup (miere. hrănirile anterioare de completare a rezervelor de hrană şi mai ales cele actuale de stimulare a dezvoltării. mai puţin solicitată. când în stup exista rezerve de hrană. Procedând astfel căldura va fi asigurată la un nivel corespunzător.respectiv prolificitatea -mătcii. în unele zone chiar lapoviţă. Rămâne. nereuşind să încălzească tot puietul existent. De multe ori livrarea de către producător a unei cantităţi de miere superioară de salcâm este condiţionată de achiziţia de către cumpărător şi a altor sorturi de miere. poate duce la reformarea ghemului şi părăsirea puietului ceea ce determină compromiterea lui. valoarea .De ce este nevoie de creşterea puternică şi rapidă a numărului de albine în fiecare familie? Foarte simplu: pentru că la primul mare cules de producţie caracterizat prin intensitate şi scurtime în timp (10-12 zile la salcâm). aşa cum se zicea şi încă se mai zice: " Valorificarea superioara a culesului ". Apicultorii ştiu ca mierea de salcâm este o miere superioară. De aceea ca lucrare principală apicultorul trebuie să lucreze "cu un cuib strâns" adică eliminând ramele excedentare. respectiv recolta a cărei valoare să acopere şi să depăşească cât mai mult cheltuielile ocazionate de creşterea. amortizări de utilaje). . păstura) Influenţează în primul rând calitatea albinelor de iernare ca şi a celor de primăvară mai ales prin dezvoltarea glandelor hipofaringiene ale acestora. ca şi iarna. Influenţează de asemenea ritmul ouatului. în plină perioadă de dezvoltare a familiilor de albine. mult apreciată la consumul intern şi mai ales la export. fenomen observat de obicei în a doua jumătate a lunii. epuizate şi care si-au încheiat menirea şi cele tinere se înregistrează mai devreme sau mai târziu în funcţie de câţiva factori frenatori sau propulsatori cum sunt: mersul (sau starea) vremii (condiţii meteo). Ca urmare familia se extinde pe toate ramele. pentru forţarea pontei (accelerarea depunerii de oua) precum şi luarea în creştere a ouălor depuse de mătci. fiziologic şi economic suntem lămuriţi să vedem care sunt 29 . Spaţiul existent este mare acum (celule golite de miere. taxele şi alte plăţi efective făcute de proprietarul stupinei. surse de cules de la vegetaţia nectaro-poleniferă. . numărul mare de albine culegătoare va asigura. Schimbarea la doi ani a mătcilor poate reduce mult. Aceste albine au un dublu rol: acela de alimentare a mătcii cu hrană de calitate. "căderea" mătcilor în primavară atunci când familia are mare nevoie de o matcă bună. . protecţia termică a stupilor (mai sunt zile şi mai ales nopţi reci).Dacă din punct de vedere biologic.de a aduna o cantitate de miere. o grijă principală a apicultorului. calitatea mătcii (matcă tânără şi prolifică sau matcă bătrână. . . puterea familiei la intrarea şi ieşirea din iarnă.momentul cel mai dificil în familia de albine. cu temperaturi scăzute. medicamente. deci bine plătită.Semnul egal între albinele bătrâne. rame. De aceea grija principală a apicultorului este să îndeplinească la timp. Toţi autorii de manuale apicole ca şi apicultorii profesionişti recomandă hrănirile de stimulare în primăvară tocmai în ideea optimizării culesului care în ultima instantă nu înseamnă altceva decât o recolta mare = profit mare. glande cu rol foarte important în producerea lăptişorului de matca. sau practicarea hrănirilor stimulative. astfel încât albinele să acopere bine fagurii ramaşi în stup. matca îşi intensifică în fiecare zi ponta. costurile transportului în pastoral ca şi a forţei de muncă. faguri artificiali. păstrarea căldurii necesare în cuib. corect şi cu profesionalism toate acţiunile menite împuternicirii rapide a fiecărei familii de albine. existenţa unor culesuri slabe. Armonizarea acestor factori într-o stupină este un caz fericit care se poate întâmpla sau nu. Apariţia unor zile capricioase. în cadrul a ceea ce numim vânzarea "în paletă" a unor cantităţi mai mari de miere variată sortimental. Oricine se ocupă de albine constată că apicultura costă şi costurile cresc pe zi ce trece datorită inflaţiei. starea de sănătate.

Fagurele nou introdus. . pentru alungarea albinelor hoaţe. unde se menţine până când în corpul de sus puietul va ocupa 8 faguri. . între acestea să se introducă o folie din plastic sau din carton asfaltat. sănătoasă. cu care se încadrează (intercalează fagurii cu ouă sau cu puiet.Pentru aceasta. motorină etc. din partea dinspre diafragmă.Cantitatea puietului şi modul (aspectul) său de amplasare determină calitatea lui. cu defecte. în momentul în care albina ocupă bine 8-9 intervale şi există 6-7 faguri cu puiet. Depunerea compactă şi în cantitate mare (2-3 faguri de puiet la 5-6 intervale albină indică o matcă de calitate. În perioadele cu cules abundent şi mai ales dacă albinele beneficiază de cules de la vreun masiv melifer (rapiţă.. nu se ţine cuibul deschis timp îndelungat. precum şi fagurii albi care. sau li s-a redus un corp în primăvară pentru a se realiza un regim termic mai bun în cuib (la familiile slabe).în cel mai nefericit caz . sunt acceptaţi mai greu de mătci pentru creşterea puietului şi care. Din acest moment. cei cu defecte. se montează (ataşează şi cel de al doilea corp. sau se trec după diafragmă fagurii goi. . la început. aceştia pot fi lăsaţi pentru prima perioadă doar pe un corp.Pentru o mai buna amorsare a creşterii de puiet în corpul pus deasupra. . arata o matcă uzată. se pun tăvi cu materiale fumigene în faţa urdinişurilor. în perioada de primăvară. şi eventual se umezesc stupii cu petrol. . dacă în natură există un oarecare cules de întreţinere. . fagurele respectiv se poate introduce între ultimii doi faguri cu puiet. acesta se menţine cât mai strâns. . prolifică. chiar şi la cei multietajaţi. cu celule goale în cuprinsul lui. sau în cazul în care au iernat pe două corpuri. cu multe celule de trântori. neglijenţă sau nepăsare . iar după ce puietul se extinde pe 5-6 faguri. muştar. iar albina trece ziua şi pe fagurii de după diafragmă. revizia generală sau de fond. în cazul în care au ieşit din iarnă cu mai puţin de 6-7 intervale de albine. în ultimul caz trebuiesc luate măsuri atente de prevenire a furtişagului.Această schemă de dezvoltare a cuibului se foloseşte indiferent de tipul stupului. se reduce deschiderea urdinişului. Cuibul se menţine în acest mod până ce puietul se extinde până la fagurii laterali. care de obicei este îndreptată spre sud (lucrare denumită spargerea cuibului).Pentru mărirea suprafeţei de puiet fagurii cu resturi de miere aşezaţi după diafragmă şi chiar cei rămaşi în cuib se descăpăcesc. până ce puietul ocupa bine 3-4 faguri în centrul cuibului. Acesta se aşează pentru început. mai închis la culoare (lucrarea se numeşte lărgirea cuibului). se mai pot introduce în locul fagurilor goi. sub corpul ocupat de cuib. Cu această ocazie se scot. În corpul aşezat deasupra.Cât priveşte creşterea puietului.în intervale sau cantitativ (un interval de albine egal 200 g albina pe rama ME sau 300 g pe rama Dadant). care va trebui să fie înlocuită. va executa revizia de fond a familiilor de albine cu care ocazie se stabileşte puterea familiei . În acel moment se face inversarea corpurilor. Se lucrează repede şi precis.Dacă stupii ME au iernat doar pe un corp. fapt care va obliga matca să coboare în corpul de jos unde va începe să depună ouă pe 2-3 faguri centrali iar intervalele corpului respectiv vor fi ocupate măcar pe jumătate de albine. poate fi uscat sau puţin stropit cu apă călduţă sau cu sirop slab de zahăr. în acesta se poate introduce un fagure cu puiet necăpăcit scos din primul corp. puietul introducându-se între fagurii în care matca a depus deja ouă. menţin în cuib o zonă care se încălzeşte mai greu din cauza coeficientului termic mai redus. împrăştiat. ci doar cu corpul. pentru trecerea albinelor. o dată la 6-7 zile se introduce la marginea puietului câte un fagure bun de ouat. cătină etc. şi a fost lăsat doar corpul în care se afla cuibul familiei de albine. diagnosticul şi tratamentul în caz de boală în stupină sunt lucrări înşirate şi descrise într-o derulare logică şi necesară. albina ocupând complet intervalele dintre faguri. astfel încât puietul să fie depus cât mai compact. nu se lasă fagurii cu miere sau cu sirop între stupi. .) se pot introduce la 30 . în locul lui introducându-se un fagure bun de ouat sau o ramă cu fagure artificial. La apariţia furtişagului se întrerupe imediat administrarea de sirop şi se închide stupul. în continuare lucrându-se nu cu rama.acum este momentul să lucreze bine şi repede în stupină.Nici un apicultor nu trebuie să uite că dacă în luna trecută (martie) nu a efectuat lucrările obligatorii din cauza vremii nefavorabile în cel mai fericit caz sau din neştiinţă. Puietul puţin. cantitatea şi calitatea puietului (în rame ocupate de puiet) şi cantitatea de hrană rămasă în cuib după terminarea perioadei de iernare. în acelaşi timp. odată cu creşterea temperaturii peste 15-16°C. în acest mod strâmtorarea este mai puternică şi păstrarea regimului termic mai sigură. cu o fantă de 1/20 cm înspre peretele din faţă. 1-2 rame cu faguri artificiali. în plus.Acţiunile specifice În stupină Revizia sumară de primăvară.

două.În situaţia în care se observă tendinţa depunerii de puiet de trântor. în acest mod putem realiza începerea clădirii la mai mulţi faguri. în alt vas se fierbe apa care se toarnă fierbinte peste plantele din vasul în care s-au îmbibat cu apă rece. mai ales la familiile cu mătci mai bătrâne. Întrucât primăvara se pot manifesta semnele clinice ale nosemozei (pete de diaree. de nectar. folosirea zaharului este permanentă. de preferat cu coroane de 0. amplificare şi accelerare a dezvoltării este esenţială. nu provoacă furtişag. în această perioadă există un cules de întreţinere. sau ceaiuri preparate din mai multe plante medicinale: sunătoare (Hypericum perforatum). faguri care pot fi recoltaţi periodic. . albinele nu depun nimic. Poate fi folosit însă doar atunci când temperatura exterioară a atins cel puţin 16-18°C. Familiile de albine vor fi mutate în stupi dezinfectaţi prin spălare cu apa şi sodă de rufe (carbonat de sodiu) 50 g la litru de apă caldă. creând senzaţia de cules. . Mierea cu urme de streptomicina este refuzată la cumpărare. . luate în părţi egale. Furajarea albinelor în scop de stimulare. Pot apare însă şi perioade lipsite de cules. mai intens (salcâm).stupina va fi igienizată prin îndepărtarea fagurilor vechi sau cu pete de diaree.clădit rame cu faguri artificiali. trebuie să fie scoşi din cuib şi înlocuiţi cu alţi faguri goi. fagurii urmând a fi terminaţi de crescut la culesul următor.la albinele doici: contingente mai mari vor lua în creştere puiet mai mult. Vasul cu plante şi apa fierbinte se lasă 5 minute la foc mic. care influenţează negativ desfăşurarea normală a creşterii puietului.Infuzia se prepară astfel: cantitatea de plante uscate trebuie să fie de 20 g la un litru de apă (în total. Plantele mărunţite se pun într-un vas emailat peste care se toarnă o cantitate mică de apă rece ca să se îmbibe.diagnosticată pe baza semnelor clinice (pete de diaree. trei sau toate plantele indicate. . Infuzia la nevoie se poate face din una. Se administrează porţii de câte 250-500 ml (0. de patru ori la interval de 5 zile. bazată pe instinctul de acumulare. . în funcţie de puterea familiilor şi de capacitatea lor de prelucrare a siropului. în faguri şi chiar în afara stupului vor fi mai zorite.25-0. şerbet ori zahar candi nu se vor introduce în compoziţie streptomicină ori alte antibiotice. administrate periodic şi repetat la un interval de 3-4 zile. În general. blocaţi cu păstură. în vederea asigurării hranei hidrocarbonate necesare (miere) se vor face hrăniri stimulente. Cea de a doua variantă este de preferat. . induce un plus de activităţi: . Când infectarea cu locă cuprinde mai multe celule pe acelaşi fagure. albinele care efectuează alte munci în stup. se va introduce la marginea cuibului o ramă goală. şi de lungă durată şi. . În acest caz fagurii destinaţi creşterii puietului . în unele cazuri. Pentru remedierea acestei situaţii. fără să fiarbă.la matcă: mărirea numărului de ouă depuse într-un interval de timp. Aceşti faguri pot fi lăsaţi în locul respectiv până ce sunt clădiţi complet sau pot fi înlocuiţi cu alţi faguri artificiali doar după ce celulele au fost trase numai pe jumătate din înălţime. în această perioadă. ce se deplasează greu şi sunt incapabile de zbor) corelate obligatoriu cu examenele de laborator . eventual însârmată (rama clăditoare) în care albinele vor trage faguri naturali cu celule de trântori. frunze şi flori de busuioc (Ocimum basilicum). Astfel administrat. flasc.În cazul afectării stupinei de nosemoză . de regulă. uneori în celule existând chiar şi ouă sau puiet tânăr de trântori.În cazul apariţiei de larve bolnave de puiet văros sau locă se iau imediat măsuri de tratament. în plus. cât şi un aport destul de mare de polen care.Administrarea în hrănitoare a porţiilor mici de sirop din zahăr călduţ creează o senzaţie de cules care.1 parte apă la 1 parte zahăr -) în cantităţi mici. buni de ouat. . După ce se stinge focul se acoperă vasul şi se lasă timp de 30 de minute pentru a se produce extracţia principiilor active. . frunze de mentă (Mentha p/per/ta). 31 . nu de fiecare plantă . albine cu abdomenul destins. e de preferat ca fagurele respectiv să fie scos la reformă şi topit. albine bolnave) împotriva acestei boli preparatul FUMIDIL B administrat conform prospectului. uneori chiar mai intens. poate bloca fagurii destinaţi creşterii de puiet. şi nu vom tine ocupat locul respectiv cu un fagure alb în care. flori de coada şoricelului (Achilia millefolium). La 1 litru ceai se adaugă 1 kg zahăr şi zeama stoarsă de la o jumătate de lămâie.5 kg miere. este administrarea în hrănitoare de zahăr tos puţin umectat. în plus îI pot strica clădind în unele cazuri celule de trântor.O metoda eficientă şi cu un volum necesar mai mic de muncă. Se strecoară şi cu aceasta infuzie (ceai) se prepara siropul.5 l) în funcţie de puterea familiei. flori de muşeţel (Matricaria chamomilla). amplasaţi la marginea cuibului lângă ultima ramă de puiet.În nici un caz acum în siropuri sau mai devreme în paste.4-0.Hrănirile stimulative de primăvară se fac cu sirop de zahar sau miere (apa + zahăr = 1:1 . pe măsura ce sunt terminaţi de crescut. Utilizarea streptomicinei în tratamente cu scop preventiv sau curativ este cu desăvârşire interzisă.

mai bine se reformează şi se refac în decursul sezonului activ. La introducerea puietului se va avea grijă ca acesta să fie bine acoperit de albina familiei ajutate. Se introduc faguri cu celule de trântori în familiile selecţionate. altfel puietul neacoperit de albine poate răci şi se pierde fără folos De aceea în asemenea familii se introduc fagurii cu puiet pe suprafeţe mai mici. sau afectate de diferite boli. în vederea realizării unor cantităţi cât mai mari de propolis proaspăt. Trebuie stabilit precis: câţi stupi vor fi transportaţi. . scoţându-se toţi fagurii de prisos şi izolându-se cuibul cât mai bine din punct de vedere termic. contra moliei cerii. urdiniş etc. Se tratează fagurii depozitaţi. plase. În atelierul stupinei Se topesc fagurii reformaţi.. cât şi prin folosirea unor colectoare speciale de propolis (pânze.Acest mod de unificare (întărire) nu are rost să se aplice la familiile mai slabe (2-3 rame cu puiet). . Se însârmează rame şi se fixează fagurii artificiali. urmând a se dezvolta în timpul acestuia şi după. Este bine ca tot acum să se treacă (transvazeze) familiile de albine în stupi curaţi. fagurii necorespunzători din cuib.). iar pe de altă parte se poate evita intrarea prematură a familiilor foarte puternice în frigurile roitului. fără defecte şi dezinfectaţi. Organizatorice În cazul în care urmează ca stupina să se deplaseze în pastoral se pregătesc materialele necesare împachetării şi transportării stupilor. în locul fagurilor cu puiet căpăcit din familiile foarte puternice introducându-se faguri cu ouă şi larve tinere scoase din familiile de putere medie. Planul deplasării în pastoral trebuia definitivat încă din timpul iernii.În vederea valorificării optime a culesului de la salcâm poate fi executată aşa-numita uniformizare a puterii familiilor. luat de la familiile puternice şi introdus în familiile foarte slabe. scop în care se scot faguri cu puiet căpăcit de la familiile foarte puternice (6-7 faguri cu puiet) şi se introduc în familiile de putere medie (4-5 faguri cu puiet). podişor. În acest fel. cu aceeaşi ocazie rezolvându-se şi pregătirile stupilor în vederea unor eventuale deplasări ulterioare în stupărit pastoral. care primesc puietul căpăcit. defecte. Pentru aceasta este nevoie de două documente obligatorii: 1) Repartiţia de stupărit pastoral vizată de organele locale Romsilva şi 32 . nucleele de împerechere etc.De asemenea. se întocmesc şi se obţin vizele pe actele necesare efectuării acestei lucrări. în ce loc şi pe ce vatră temporară vor fi răspândiţi. de rezervă. de cea mai bună calitate atât prin răzuirea directă cu ajutorul dălţii apicole a pieselor stupului. cu şanse puţine de supravieţuire prin forţe proprii. care oricum nu se vor întări prea mult până la înflorirea salcâmului.). De remarcat că merită a fi întărite doar acele familii care au mătci tinere valoroase . din anumite motive au ieşit din iarnă foarte slăbite. Cele cu mătci bătrâne. Se fac lucrări pregătitoare pentru creşterea de mătci şi producerea de roi. în scopul menţinerii microclimatului optim creşterii puietului. Se condiţionează polenul recoltat prin triere şi uscare după care se conservă prin tratare cu tetraclorură de carbon sau prin menţinerea în congelator. Plantarea arborilor şi arbuştilor meliferi şi însămânţări de plante melifere. .de regulă roi formaţi în anul anterior şi care. În locul cedării puietului căpăcit se poate practica schimbul de faguri cu puiet. Daca nu s-a făcut atunci nu-i târziu nici acum. stupina ajungând la perioada de cules cu un efectiv mai mare de familii puternice. cuştile de eclozionare. se aplica tratamentul contra varroozei. În aceasta perioadă albinele au tendinţa de a strânge cantităţi mai mari de propolis cu care astupă eventualele crăpături sau spaţii goale dintre piesele stupului (rame. Tot în această perioadă. este bine să se monteze colectoarele de polen. transvazarea făcându-se mai uşor dat fiind puterea redusă a familiilor de albine. atât pentru evitarea blocării cuibului cu polen cât şi în vederea asigurării unor rezerve de polen necesare în perioadele lipsite de polen sau pur şi simplu în scopuri comerciale. crescăturile şi resturile de ceară. grile etc. se pregătesc leţişoarele cu botci.indiferent de cantitatea de puiet şi de miere pe care o conţine. Se execută de asemenea întărirea familiilor foarte slabe prin introducerea de puiet căpăcit cât mai aproape de eclozionare. Această situaţie trebuie folosită cât mai intens cu ocazia reviziilor periodice a stării familiilor. familiile de putere medie ating mai repede o putere mai mare.

Se ia cel mult un fagure cu puiet căpăcit la interval de 10 zile. Altfel cei abilitaţi pot aplica amenzi. Astfel nectarul pierde mai repede surplusul de apă ajungând să conţină până la 18-20% cât trebuie să aibă mierea maturată (de la 30-40% cât conţine iniţial nectarul florii de salcâm). .Corpurile de recoltă (magazine sau caturi) echipate cu ramele cu faguri noi sau deschişi la culoare. mânerele. Se va acorda o deosebită atenţie întăririi familiilor ramase în urmă. legate de tehnologia întreţinerii familiilor ca şi acţiunile organizatorice trebuie gândite şi înfăptuite din timp. De ce? Pentru că prelucrarea nectarului în timpul unui cules de mare intensitate şi de scurtă durată necesită un spaţiu mare în care să-şi găsească loc abundenţa de nectar reprezentată de picăturile care aduse şi regurgitate de albine se preling pe pereţii celulelor. . Nu uitaţi .2) Certificatul sanitar-veterinar eliberat de medicul veterinar de la circumscripţia veterinară de care aparţine localitatea de unde se transportă stupii. Deplasarea trebuie astfel organizată încât ea să decurgă în siguranţa. Asigurarea braţelor de muncă suplimentare.Măsurile arătate se aplică numai în cazul familiilor sănătoase şi sunt contraindicate în cazul stupinelor infectate cu boli.Neefectuarea la timp a lucrărilor. Aici este obligatoriu să avem în vedere rigidizarea stupilor înţelegând ca întreaga unitate de încărcătură a mijlocului de transport este asigurată prin legarea corectă cu frânghii. Asigurarea polenizării livezilor de pomi roditori şi a culturilor de rapiţă de toamnă prin încheierea contractelor de polenizare cu proprietarii de livezi. . Se ştie că fagurii vechi. document prin care se atestă starea de sănătate a efectivului stupinei.Deşi culesul de la salcâm se declanşează abia luna viitoare. .Luna aprilie este o perioadă de activitate deosebit de intensă de care depinde dezvoltarea normală a familiilor de albine şi rezultatele economice ale sezonului activ ce urmează.mijloace de frânare şi semnalizare care să funcţioneze ireproşabil. creşterii de puiet şi depozitarii nectarului şi polenului adus în stup. fără incidente. În mijlocul de transport cu care se efectuează deplasarea nu vom uita să punem cântarul de control. lucru pe care nu-l dorim nimănui. În concluzie: . II şi chiar III) decât familiile de albine puternice şi sănătoase adăpostite în stupi integri (fără crăpături sau dezmembrări).vor fi toate funcţionale. echiparea platformei cu obloane sau înălţătoare. bine întocmit care armonizează necesităţile cu posibilităţile garantează din start acţiunii de stupărit pastoral şansele cele 33 .Transportul stupilor pe drumurile publice în mijloace de transport obişnuite (camioane. . . Prin fagurii introduşi în schimbul fagurilor cu puiet căpăcit se oferă familiilor puternice spaţiul necesar pentru creşterea în continuare a puietului şi astfel se previne apariţia prematura a frigurilor roitului la familii puternice şi se întăresc totodată familiile slabe. toate măsurile pregătitoare. Familiile slabe se întăresc cu 2-3 faguri cu puiet daţi odată.La apariţia perioadelor lipsite de cules se recurge imediat la hrănirea suplimentară a familiilor .În luna aprilie. . Asiguraţi spaţiul necesar pentru ouatul mătcilor. executarea lor cu rabat la calitate în mod sigur se va reflecta negativ asupra recoltei stupinei. .Fireşte ca nu vom deplasa la salcâm (l. . maronii alterează culoarea mierii de salcâm la care indicele colorimetric constituie o restricţie importantă şi definitorie pentru calitate respectiv pentru preţul de vânzare.Mierea în făguri (secţiuni) este un sortiment foarte apreciat şi bine plătit. închizătoarele de urdiniş . în special la culesul de la salcâm ca şi la celelalte culesuri de vara.mijloc de menţinere a puterii familiilor şi întărirea continuă a lor.adică accesoriile cu care sunt dotate tipurile de stup îndeobşte folosite . cu puiet luat din familiile foarte puternice. remorci sau platforme) ca şi cu ajutorul unor mijloace de transport specializate este reglementat de acte normative care trebuiesc cunoscute şi respectate. Unii autori atrag atenţia ca volumul de faguri scontaţi ca faguri de recoltă trebuie să fie de 2-3 ori mai mare decât cei ocupaţi efectiv de mierea capacită care va reprezenta recolta propriuzisă. Tijele şi fluturaşii de rigidizare (la stupii ME). obiectivul principal îl constituie intensificarea la maximum a creşterii de puiet. Un plan realist. întărirea familiilor în vederea folosirii culesurilor timpurii (salcâm).Recunoaşterea vetrelor temporare în masivele de salcâm trebuie efectuată din timp iar transportul propriu-zis este recomandat a se face în timpul nopţii. sitele de ventilaţie. folosiţi la o singură recoltă sau recent construiţi vor fi asiguraţi în totalitate. Pentru obţinerea ei vom asigura stupină cu stocul de rame echipate cu secţiuni.

Dar un apicultor ştie că în acel superorganism care este familia de albine totul este programat conform unei legi de fier ce defineşte acel determinism care guvernează comportamentul individual respectiv biologia şi fiziologia fiecărei albine. la începutul ei sau ceva mai târziu. care sunt Acţiunile specifice În stupină 34 .Pe seama albinelor tinere crescute în lunile martie. şi în cele două luni următoare.chiar fără a fi apicultor . ba chiar .Pe lângă hrana necesară. De această realitate se poate convinge oricine . în a treia decadă. la un moment dat dezvoltarea familiilor de albine se apropie foarte mult de punctul de dezvoltare maxim şi uneori chiar atinge apogeul. aprilie şi începutul lunii mai. atingând randamente de productivitate pe care inteligenţa managerială a omului nu a reuşit să o proiecteze. scoţând şi privind o ramă mişcările albinelor pot părea haotice şi de neexplicat pentru un necunoscător. Pe zi ce trece această cantitate va fi din ce în ce mai mare. familiile de albine s-au dezvoltat şi dispun de întregul potenţial productiv pentru valorificarea culesurilor din această perioadă. Mătcile prolifice depun peste 2. Fireşte că şi matca depune ouă cu viteză accelerată. . a mătcii. Capacitatea mătcii de a depune ouă trebuie să fie secondată de capacitatea albinelor de a creşte un număr atât de mare de ouă. în toată ţara înfloresc pădurile şi plantaţiile de salcâmi care asigură familiilor de albine un bun cules de nectar şi ca urmare realizarea unor importante producţii de miere marfă de cea mai bună calitate. cu defecte (aripi sau picioare rupte) nu poate asigura dezvoltarea necesară acestei perioade. Să aşteptam cu încredere culesul de la salcâm şi să fim bine pregătiţi pentru a-l valorifica la modul optim. Spre sfârşitul lunii.privind acel permanent du-te-vino de la urdinişul stupului într-o zi caldă şi senină. dacă nu se iau măsuri de prevenire. asigurarea temperaturii în cuib rămâne un factor important de care depinde creşterea unor generaţii de albine de bună calitate.Matca tânără. cu un aport mare de proteine va fi garanţia unei generaţii de puiet de bună calitate şi în final asigură albine rezistente la uzura specifică creşterii puietului şi culesurilor de nectar.Deschizând stupul. secreţia de ceară şi clădirea fagurilor. De aceea în familiile cu mătci de acest fel se pot observa botei de salvare sau de schimbare liniştită.mai mult să amplifice şi să accelereze ritmul desfăşurărilor din stup.deci profitabil! mai A cincia lună calendaristică "florar" se caracterizează printru-un climat schimbător. a trântorilor şi totodată a întregii colectivităţi. .În luna mai.Am conturat acest tablou pe care poate unii îl vor considera pe nedrept idilic întrebându-se: la ce serveşte imaginea evocată mai înainte? Ei bine. .000 ouă în timp de 24 de ore.mai bune de reuşită.În majoritatea zonelor intensitatea creşterii de puiet atinge nivelul maxim. prin depunerea lângă ouă a unei mici cantităţi de lăptişor de matcă amestecată cu miere. O hrană de bună calitate. . după primul mare cules al anului. depozitarea mierii şi păsturii se petrec simultan şi cu intensitate parcă mereu sporită. dar o matcă îmbătrânită. dar şi prin creşterea temperaturii care trezeşte la viaţă întreaga natură ce apare decorată în zeci de culori. . . rolul lui este ca prin tot ceea ce face corect şi la timp să asigure desfăşurarea nestânjenită a tuturor activităţilor din stupi. ideea de la care am pornit vizează acum tocmai locul şi rolul apicultorului în fenomenul apicol complex care este relaţia om-albină-natură. proporţia între elementele care constituie hrana larvei fiind schimbată aproape în fiecare zi. albinele tinere (doici) vor trece la creşterea puietului.Odată depuse ouăle. unele din ele. Deci. cel de salcâm. de bună calitate poate ajunge la asemenea performanţe. eficient ca structură funcţională. prelucrarea nectarului. să o articuleze şi mai ales să o facă să funcţioneze într-o structură vie. . Numai astfel finalul anunţat şi aşteptat: miere multă şi de calitate se va înfăptui. .Principalele munci efectuate de albine: creşterea puietului. intră chiar şi în frigurile roitului. culesul de nectar şi polen. Locul apicultorului în această lună este în stupină. Este de fapt vorba despre o minunată coeziune a unităţii biologice care se comportă ca un organism viu.

Folosirea ramelor clăditoare pe lângă că aduce un plus de ceară ajută la combaterea parazitului Varroa jobsconi prin recoltarea fagurilor din aceste rame. Înlocuirea anuală a 2/3 sau chiar 1/2 din totalul fagurilor este o manieră de lucru foarte bună prin care se evită perpetuarea unor agenţi patogeni.În cursul acestei luni. familiile vor putea fi protejate în cazul aplicării unor tratamente fitosanitare cu substanţe toxice pentru albine.Pentru stimularea pontei. aşa cum am mai spus-o. tot prin spargerea cuibului sau lateral de cuib. Orice fel de hrăniri a familiilor de albine vor fi sistate cu cel puţin 10 zile înainte de declanşarea culesului. în vederea respectării prevederilor legale privind protecţia albinelor. gata de eclozionare ridicaţi din familiile foarte puternice sau puternice. Dacă iniţial lărgirea s-a făcut lateral sau bilateral faţă de centrul cuibului de acum se sparge cuibul. 35 . la mijloc. Numai astfel eventualele pierderi consecutiv nerespectării normelor de combatere a dăunătorilor din agricultură sau silvicultură vor putea fi revendicate în faţa organelor abilitate să vegheze la respectarea prevederilor care reglementează activitatea de stupărit pastoral. un declin şi un sfârşit. ca orice fenomen natural are un început. buni pentru ouat este o operaţiune care a fost declanşată poate chiar din luna martie. Numai astfel. Este important să utilizăm la nivel optim potenţialul natural al albinelor de secreţie a cerii . De preferinţă ramele trebuie să fie de culoare mai închisă. Începerea creşterii primei serii de mătci pentru formarea roiurilor. Pe măsură ce aceste rame sunt umplute cu ouă se vor introduce alte rame. cât şi clădirea ramelor se vor face hrăniri stimulative cu sirop de zahăr în proporţie de zahăr:apă -1:1. Lărgirea cuibului este o acţiune care se desfăşoară periodic la câteva zile.Pentru prevenirea intoxicării albinelor primăriile trebuie anunţate asupra locurilor unde sunt amplasate stupinele. Fagurii artificiali utilizaţi la lărgirea cuibului se recomandă a fi daţi la crescut o dată cu înflorirea pomilor fructiferi (de obicei la data înfloririi cireşului). . sunt un balast pentru stupină pot fi ajutate cu faguri cu puiet căpăcit. Nu este indicat a se introduce mai multe rame o dată. Asigurarea spaţiului de ouat se face prin spargerea cuibului adică introducerea periodică a ramelor în mijlocul ramelor cu puiet.pentru a asigura zestrea de faguri ai stupinei. din care au mai eclozionat şi alte generaţii de puiet.Având în vedere că în luna mai apare culesul principal la salcâm unde familiile trebuie să ajungă la o dezvoltare maximă este necesar ca în stupină să se acorde o mare atenţie lucrărilor de stimulare a dezvoltării acestora. De asemenea familiile slabe se pot unifica.potenţial puternic manifestat în această lună . în masivele de salcâm din sudul ţării (aşa-numitul salcâm 1) se produce înfloritul. Desigur deplasarea succesivă a stupilor la masivele care înfloresc decalat în timp trebuie bine pregătita. înlocuirea mătcilor necorespunzătoare din stupină sau vânzare şi totodată începerea producerii lăptişorului de matcă. magazinul.cu 1-2 zile înainte de declanşarea înfloritului . în aprilie a fost pe agenda de lucru ca urgenţa nr. cu puiet de trântor căpăcit.se alege unul de putere medie şi se aşează pe cântarul de control. pentru apicultorii interesaţi de valorificarea acestui produs. un maxim. în toate cazurile fagurii destinaţi prelucrării nectarului şi depozitării mierii vor fi deschişi la culoare pentru a nu altera culoarea produsului. Dintre stupii răspândiţi pe vatră . mersul culesului care. Ar mai fi de amintit că imediat după identificarea vetrei temporare. Mulţi apicultori practică pastoralul la salcâm 1. luate în evidenţă. Pregătirea şi derularea acţiunilor de stupărit pastoral vizează cu precădere marele cules de la salcâm. Acolo unde puterea familiilor permite şi în funcţie de evoluţia culesului de nectar şi polen se pot introduce rame cu faguri artificiali la clădit. Este unul dintre cele mai importante momente ale anului apicol. 2 şi chiar 3 ceea ce conferă şanse sporite de realizarea unor producţii mari de miere superioară. . 1. cu unul sau doi faguri introduşi separat între două rame cu puiet. Intensificarea ventilaţiei cuibului în timpul culesului de salcâm şi imediat după acest cules. Operaţiunile pregătitoare au fost descrise în calendarul pe aprilie. Echiparea cu magazine de recoltă a stupilor verticali cu magazin sau cu corpuri a stupilor multietajaţi este o operaţiune pregătitoare înainte de cules repetată dacă este nevoie în timpul culesului. . Prin aceasta se previne la familiile donatoare intrarea în frigurile roitului. dacă există. Familiile slabe care. Lărgirea periodică a cuibului la început cu faguri crescuţi. respectând întocmai tot ce s-a făcut la deplasarea iniţială (salcâmul 1). În nici un caz în sirop nu se va introduce streptomicină sau alte antibiotice. transportul stupilor şi răspândirea lor pe noul amplasament se va proceda la anunţarea primăriei din localitatea pe raza cărora se află stupina sau stupinele. Acesta va indica prin diferenţele zilnice de greutate cât nectar aduc albinele în stup. La stupii orizontali se adaugă fagurii de strânsură sau. Începutul lunii mai trebuie să găsească familiile de albine în plină dezvoltare. Oricum.

. În cazul familiilor bolnave se aplică tratamentul pentru combaterea nosemozei.De la început trebuie precizat că este necesar ca stuparul să aibă o conduită conformă cu manifestările biologice.. bidoanele. ceea ce înseamnă că stupii sunt puternici datorită numărului mare de albine care îi populează. centrifuga. În mai se pot manifesta unele boli ale albinelor. cuţite sau furculiţe de descăpăcit. Nu uitaţi . Descăpăcirea şi centrifugarea fagurilor. în luna solstiţiului de vară .Cum salcâmul este specia cea mai importantă. Sunt acţiuni care trebuie să se desfăşoare în condiţii de igienă perfectă.. În atelierul stupinei: . . Depozitarea mierii până la vânzarea ei se va face în camere curate şi uscate. . spumuirea şi depozitarea mierii se vor face în spaţii (camere) curate având grijă să nu depreciem calitatea produsului. iunie Familiile de albine se află acum. De aceea supravegherea stării de sănătate este la ordinea zilei. .8 ha cât cuprinde un cerc cu raza de 3-3. Dacă în primele două decade ale lunii.Uscarea polenului. extracţia. t În stupină: .5 km care are în centrul său stupina este un caz fericit în care amplasarea vetrei corespunde cerinţelor acestui optim economic despre care am mai vorbit. . . . Flora spontană şi cultivată oferă culesuri abundente de nectar şi polen bineînţeles dacă speciile respective vegetează în perimetrul razei economice de zbor (circa 3.. puietului văros şi a locei europene şi americane sau a celorlalte boli constatate.. Activitatea de depunere a ouălor de către matcă atinge sau ar trebui să atingă viteza şi intensitatea maximă. în ultima decadă se va da o deosebită atenţie menţinerii puterii familiilor. În această lună o abundenţă floristică de interes melifer oferă albinelor culesuri de nectar. Acţiuni sanitar-veterinare.Organizarea transporturilor la masive melifere şi polenizarea culturilor. 36 .Procurarea de bidoane/butoaie necesare conservării şi livrării mierii. mană şi propolis. Nu degeaba denumirea populară a lunii mai este Florar. site. tăvi.Trebuie reţinut că albinele bolnave nu aduc profit în stupină ci din contră produc pierderi iar măsurile de prevenire a bolilor se cer înfăptuite acum ca şi pe tot parcursul sezonului activ conform zicalei: "este mai uşor şi mai ieftin să previi decât să combaţi". strecurarea.Însamânţările de plante melifere. în apogeul sau aproape de apogeul puterii lor. Organizatorice: . obiectivul principal îl constituie întărirea continuă a familiilor de albine şi folosirea culesului de la salcâm. Regăsirea unor plante cu importanţă meliferă mare şi foarte mare pe suprafaţa de aproximativ 3. polen. condiţionarea şi depozitarea mierii. bogate în nectar iar vremea să fie caldă şi însorită adică favorabilă culesului...Pregătirea vetrelor la masivele melifere. Asigurarea rezervelor de polen prin folosirea colectoarelor de polen. Vasele şi uneltele cu care se lucrează (corpuri de stupi..cireşar.. în cazul în care culesul este intens se vor recolta succesiv doar acei faguri cu miere ce a fost căpăcită pe cel puţin 1/3 din suprafaţa ramei.Dezinfecţia localului.. . prevenirii roirii naturale şi preîntâmpinării ieşirii roilor... . . alte vase vor fi atent curăţate şi dezinfectate înainte de utilizare şi bine spălate după fiecare acţiune).Întreţinerea semănăturilor. doresc tuturor stuparilor ca stupii lor să fie în masivele de salcâm cu flori multe..Recoltarea fagurilor.5 km) a albinelor cercetase şi culegătoare. Se înţelege de la sine că şi condiţiile meteorologice trebuie să fie favorabile adică timp călduros.Prevenirea intoxicaţiilor. Fărâmiţarea excesivă prin roire naturală sau artificială slăbeşte familiile.

Pentru a evita roirea naturală necontrolată există mai multe procedee de roire artificială descrise în toate cărţile şi revistele de apicultură. Fagurii cu miere. prolificitate necorespunzătoare deşi nu sunt vârstnice).În această perioadă se pot forma nuclee pentru mătcile de rezervă necesare în sezon. Una dintre ele numită roire artificială prin divizare constă în transvazarea într-un stup gol a 4 faguri bine populaţi cu albine şi puiet ridicaţi dintr-o familie puternică având cel puţin 9-10 faguri cu puiet şi 1618 intervale cu albine. . atâtea câte vor fi pe parcursul sezonului activ.fiziologice şi de comportament ale albinelor în corelaţie cu starea timpului şi a fazelor de înflorire a plantelor nectaro-polenifere. Un mijloc eficient pentru dezvoltarea nucleelor constă în transportarea lor pe o altă vatră la extremitatea aceleiaşi localităţi sau în altă localitate (în afara razei economice de zbor a albinelor din stupină .Experienţa a dovedit cu prisosinţă că una dintre metodele de bază pentru creşterea randamentului culesului cu 40 până la 50% constă în introducerea în stupi la timpul oportun a fagurilor suplimentari sau a corpurilor cu faguri de strânsură. Pe toată durata culesurilor se asigură o bogată ventilaţie a cuiburilor. Ceea ce trebuie însă subliniat este că maniera de lucru rămâne aceeaşi la fiecare recoltare şi extracţie a mierii. . familiile se aprovizionează cu faguri clădiţi şi artificiali. În această lună este în plină desfăşurare creşterea mătcilor în pepiniere specializate conform unui flux tehnologic riguros sau în stupinele apicultorilor care ştiu să crească mătci după o metodă gospodărească sau în mod profesional. blândeţe (comportament liniştit pe faguri). Aceasta înseamnă: 1. Mersul culesului se urmăreşte zilnic prin diferenţele de greutate înregistrate la cântarul de control. defecte fizice.Dacă unele mătci prezintă defecte (epuizare.Această lucrare este hotărâtoare pentru dezvoltarea şi productivitatea ulterioară a familiilor de albine respective şi în primul rând pentru performanţele productive din anul următor.Practic se procedează la despărţirea familiei în două jumătăţi. Albinele bătrâne se vor întoarce la stupul de bază iar în stupul în care se formează noua familie se va introduce o matcă fecundată sau o botcă gata de eclozionare. se recurge la înlocuirea lor pe loc sau în viitorul cât mai apropiat cu mătci de la rezerva stupinei sau achiziţionate anume în acest scop. . .Principalele criterii de selecţie urmărite în creşterea mătcilor sunt: instinctul de acumulare (relativ la cantitatea de miere şi păstură din faguri). Altfel un mare număr de albine. În condiţii de cules asigurarea spaţiului pentru prelucrarea nectarului şi depozitarea mierii. . . tendinţă scăzută la roire. rezistenţa sporită la iernare. clădirea fagurilor. Mătcile de calitate vor asigura în stupină familii de albine cu capacităţi productive deosebite ceea ce ridică gradul de favorabilitate îndeplinirii optimului economic adică realizarea acelor producţii care stau la baza profitului exploataţiei apicole. iar pe timpul căldurilor mari ventilaţia se asigură prin folosirea orificiilor din podişoare sau a scândurelelor de podişor prevăzute cu ţesătură de sârmă. rămân pe la urdinişuri ca să asigure aerisirea cuiburilor. cantitatea şi aspectul puietului. . care ar putea participa direct sau indirect la adunarea şi transformarea nectarului în miere. 2. se trec la extractor (atunci când nu există altă posibilitate pentru crearea de spaţii suficiente pentru prelucrarea nectarului şi depozitarea mierii proaspete). având de o parte şi de alta câte un fagure cu provizii. prolificitate mare (numărul de ouă depuse în 24 de ore). 5. rezistenţa a boli. 4. dezvoltare accelerată devreme în primăvară. 3. Ca o regulă generală în timpul culesurilor abundente controlul stupilor se reduce la minimum pentru a nu deranja inutil albinele. în afară de cei cu puiet.În timpul cercetării cuiburilor. În 37 . Pentru aceasta urdinişurile se ţin larg deschise. În timpul recoltării fagurilor şi extracţiei mierii respectarea condiţiilor igienico-sanitare este obligatorie.

După fiecare recoltare a mierii se poate efectua un tratament cu Varachet conform indicaţiilor din prospect.. tratarea fagurilor din depozit contra găselniţei. Acestea din urmă. Proiectând pe roi acest spot luminos albinele pierd simţul orientării şi. Se vor observa în amănunt: antenele.acest superorganism . ultimul segment al abdomenului. Fenomenul denumit "blocarea cuibului" apare evident la culesul de la floarea-soarelui.) există indicaţii în prospectele medicamentelor specifice: Micocidin . asemenea unui avion în derivă. umplu un număr mereu mai mare de celule cu nectar şi polen astfel ca suprafeţele cu celule de faguri pentru ouat devin din ce în ce mai reduse. O reprezentare grafică a puterii (numărului de indivizi) şi activităţilor din stup indică pe verticală un traseu descendent al curbei desfăşurate în timp. Acum este cea mai favorabilă perioadă pentru formarea familiilor ajutătoare. diagnosticul şi tratamentul în vederea combaterii lor. Bolile albinelor. aspergiloza-puietul pietrificat ş. 6. dacă stupina nu este aşezată într-o zonă umbrită.a. Desigur. un cules abundent şi intens care actualmente nu mai are ca în trecut caracterul de scurtă durată. Prin unirea în toamnă a familiilor ajutătoare cu familii de bază din care au fost formate.livrarea mierii. procurarea de material lemnos necesar reparaţiilor şi confecţionării de stupi. Aceasta înseamnă că un număr mai mare de albine participă la culesul. Un roi aflat în zbor" poate fi oprit nu numai stropindu-l cu apă ci mai bine cu o rază de lumină captată de la soare cu ajutorul unei oglinzi. rame.se măreşte cu 50% puterea familiilor şi se previne totodată roirea naturală iulie Familia de albine .cu un comportament riguros programat genetic traversează de obicei în această lună ultima parte a vârfului de sarcină despre care am mai vorbit.Un observator atent al fenomenelor ce se petrec pe ramele stupului poate vedea chiar un fel de luptă. prelucrarea nectarului şi depozitarea mierii în celule şi mai puţine albine sunt prezente în activităţile de creştere a puietului. cum se diagnostichează şi tratează aceste boli (ascosferoză-puietul văros. Codratin sau Locamicin. fără ca prin aceasta să pericliteze folosirea culesurilor următoare. asigurarea la timp a stupinelor cu mijloace de transport. Un mijloc de bază pentru întărirea familiilor de albine îl constituie folosirea familiilor ajutătoare. Nu uitaţi . activitatea principală din familie vizează cu precădere acumularea rezervelor de hrană pentru iernare. aspectul exterior în general şi dezvoltarea fizică.zilele caniculare. Matca ieşită din botcă trebuie atent verificată înainte de a fi folosită. Alte boli care pot apărea în această lună. Organizatorice: pregătirea vetrelor de stupină la masivele melifere. un fel de concurenţă între matcă şi albinele culegătoare. . executarea lucrărilor de întreţinere a culturilor de plante melifere sau furajero-melifere. de o streaşină. intră în ultima parte a ciclului ei biologic. fireşte în condiţii de cules. Se consideră drept principală cauză a acestui comportament instinctul de acumulare care primează în detrimentul instinctului de înmulţire. Aceasta din cauza 38 . asigurarea braţelor suplimentare de muncă pentru lucrări în stupină şi ransporturi. sau de o grindă a unei construcţii îşi păstrează căldura şi integritatea în nopţile reci şi chiar ploioase. aterizează forţat pe sol sau pe cel mai apropiat suport. Un roi strâns în ghem agăţat de o creangă. pe orizontală. adăposturi demontabile pentru stupărit pastoral şi alte accesorii. recoltarea polenului de porumb. În atelierul stupinei: condiţionarea mierii. Aceste date sunt luate ca bază de acceptare sau rebutare. se asigură pe cât este posibil umbrirea individuală a stupilor.

recoltarea şi prelucrarea nectarului). o scădere numerică a populaţiei stupului ceea ce face ca familia de albine să devină vulnerabilă la expansiunea.deci şi de la cel de salcâm câte 1-2 faguri cu miere căpăcită pentru fiecare familie. De cele mai multe ori. Înlocuirea mătcilor bătrâne. iar uneori începe gonirea lor. Ventilaţia suplimentară a stupilor este o măsură binevenită mai ales în perioadele cu călduri excesive înţelegând că protejarea stupilor de razele puternice ale soarelui prin umbrire va sta în atenţia stuparului.Creşterea trăitorilor este îngrădită.însămânţării plantei la date diferite şi. Imediat după culesul de salcâm sau tei se pot forma roii artificiali căi ora trebuie să li se acorde toată atenţia astfel ca printr-o dezvoltare corespunzătoare. Se înţelege că este obligatoriu ca stupii să fie pregătiţi corespunzător fiecărei familii fiindu-i asigurat corpul sau corpurile suplimentare sau magazinele cu echipament de faguri destinat prelucrării nectarului şi depozitării mierii. Astfel. Prevenirea şi combaterea furtişagului vor sta în atenţia stuparului care. 39 . uzate sau necorespunzătoare cu mătci tinere (din acest an) selecţionate şi verificate. de zburătoare. însămânţări de plante melifere în mirişte . până la intrarea în iarnă. de infestare cu acarieni se vor lua de îndată măsurile care se impun. tratarea fagurilor din depozit contra găselniţei. Recoltarea fagurilor şi extracţia mierii se vor face cu cea mai mare grijă. la un alt cules. să atingă nivelurile de putere şi rezerve de hrană proprii unei familii puternice. din diverse cauze la acest cules se produce o uzură accelerată a albinelor. Stupăritul pastoral .dacă nu s-a încheiat . . Chiar dacă după încheierea culesului de la tei stupina va fi deplasată in pastoral. Se continuă culesurile la tei. este indicat ca în fiecare familie să se lase 5-6 kg de miere ca rezervă de hrană. Lucrările efectuate trebuie să asigure toate condiţiile necesare pentru o valorificare în cele mai bune condiţii a culesurilor următoare în paralel cu acţiunile de polenizare a culturilor agricole entomofile. specifică în această perioadă a acarianului Varroa jacobsoni. Lucrările de creştere a mătcilor continuă şi în această lună în conformitate cu secvenţele tehnologiilor aplicate în sistem gospodăresc sau intensiv.se va derula. În atelierul stupinei: condiţionarea mierii. în zilele toride.o agendă încărcată ca şi în lunile precedente. . în caz că se observă tendinţe de furtişag sau acesta s-a declanşat se vor lua imediat măsurile de combatere. Pentru buna reuşită a acţiunilor de stupărit pastoral vor fi asigurate din vreme mijloacele de transport şi forţa de muncă suplimentară necesară manipulării stupilor. prelungirii în timp a fazelor de înflorire a lanurilor din acelaşi areal. recoltarea seminţelor de plante melifere. Întărirea familiilor de albine noi. Apicultorul prevăzător va opri în depozit de la fiecare cules . sunt înscrise următoarele: Acţiuni specifice În stupină Recoltarea fagurilor cu miere. la fiecare intervenţie în stupi va respecta măsurile de prevenire a acestui fenomen nedorit. acţiune cu acţiune. Controlul stării sanitar-veterinare a familiilor se poate face o dată cu ridicarea fagurilor de recoltă. ca urmare. transportul şi depozitarea corespunzătoare a acestui produs care reprezintă plata eforturilor atât a albinelor cât şi a proprietarului stupinei. formate în lunile precedente prin adăugarea de faguri cu puiet.Pe agenda de lucru a stuparului . extracţia (centrifugarea). albinele care asigură termoreglarea cuibului (prin aducerea apei şi ventilaţie) vor fi mult mai puţine ele putând participa la alte activităţi (creşterea puietului. Controlul familiilor după ultimul cules de vară şi hrănirea suplimentară a familiilor în cazul lipsei de cules în natură (completarea rezervelor de hrană .Mai ales la mătcile bătrâne se înregistrează o scădere a numărului de ouă depuse în 24 de ore sau într-o anumită perioadă de timp. La apariţia primelor semne de boală. la fineţe de deal iar în zona de munte. După efectuarea transportului şi amplasarea stupilor pe noua vatră se va proceda la anunţarea în scris a organelor locale a unităţilor agricole şi silvice din zonă asupra locului precis al amplasării stupinei şi după caz a adresei stuparului. Folosirea ramelor clăditoare pentru producerea de ceară. . miere şi polen ridicaţi din familiile foarte puternice care constituie nucleul de bază al stupinei. Organizatorice: organizarea transporturilor de stupi . Este de mare importantă recunoaşterea şi amenajarea judicioasă a vetrelor din masivele melifere cuprinse în planul de stupărit pastoral. colectarea polenului de porumb. având în vedere toate regulile şi reglementările obligatorii.

.. iar în cazul extracţiei totale să înceapă imediat hrănirea în vederea completării rezervelor de hrană necesare iernării. dar şi mai puţin pregătite din punct de vedere fiziologic pentru traversarea iernii.. familiile de albine ajung slăbite atât din punct de vedere al cantităţii de albine cât şi al calităţii mătcii.Este bine să ştim că . pe pereţii celulelor. Cea mai mare eroare. începe perioada creşterii albinelor de iarnă. biologice şi de comportament ale familiei de albine înlesnind acesteia desfăşurările dictate în principal de instinctul de conservare a speciei. Firesc este ca apicultorul.Rezervele de hrană. datorită apropierii sezonului rece.in cuib . Odată slăbite familiile de albine..stabilirea planului de reparaţii . respectiv mierea şi păstură sunt concentrate în jurul puietului dispus în centrul cuibului. în familii să se oprească suficiente rezerve de miere. este necesar ca. eclozionate în această perioadă. balanţa înclinându-se în favoarea acumulării. familiile să se activizeze. imprimat de ritmul caracteristic de viaţă al albinelor. cu precădere în zilele lipsite de cules natural. În urma culesului de mare intensitate de la floarea-soarelui. care contribuie la diminuarea ouatului mătcilor sub limita normală. Astfel puterea familiei scade. se acutizează tendinţele de agresivitate şi de furtişag. familiile se menţin în stare activă. Lipsa puietului necăpăcit din familie este un semn aproape sigur al orfanizării. pentru a o împuternici. august Pentru apicultor. bullet Dacă.Albinele nu mai cresc faguri şi nici puiet de trântori ( deşi se poate ca în zonele cu culesul de întreţinere. ireparabilă de altfel. Ouăle depuse neregulat. aceste semne fiind evidente tot mai pregnant pe măsura trecerii timpului. In vederea menţinerii puterii familiilor. Mătcile obţinute prin încrucişări consangvine (mătci împerecheate cu trântori fraţi) dau în descendenţă puiet puţin iar uneori din ouăle depuse jumătate dispar după 6 ore. Paralel se asigură umbrirea familiilor în cele mai călduroase ore ale zilei.se declanşează creşterea albinelor care vor traversa perioada de iernare sau altfel spus în stupi începe formarea generaţiei care va ierna. dacă lipsa de cules continuă. care a înţeles diagnoza. Ca urmare a acestui blocaj. ele nu mai pot fi redresate până la sfârşitul sezonului. din ziua recoltării mierii după începerea culesului mare. Nu uitaţi . Aceasta are ca rezultat o diminuare a spaţiului de ouat al mătcii. Calitatea mătcilor este foarte importantă în această perioadă. se face dacă după recoltarea mierii (tei. să crească încă trântori şi deseori să schimbe liniştit mătcile) în schimb propolizează intens mai ales crăpăturile stupilor şi spaţiile pe care se sprijină extremităţile leaturilor superioare ale ramelor şi câteodată chiar urdinişul. creşterea puietului se desfăşoară la un nivel corespunzător şi astfel familiile nu slăbesc. organizarea de vetre la masivele melifere de luncă şi Delta Dunării. Astfel scăderea temperaturilor atmosferice nocturne determină ca albinuţele s-ă părăsească fagurii periferici ai stupului şi să se aglomereze în zona centrală a cuibului adică în zona fagurilor cu puiet. bâzâitul plângător al albinelor este un semn cert nu numai al faptului ca familia este orfană (nu mai are matcă ci şi că avem de a face cu o familie bezmetică.Uneori. în cursul lunii august apare de obicei un nou impuls de creştere fără însă a atinge nivelul de intensitate de la începutul verii. Dacă în luna precedentă creşterea puietului a înregistrat o diminuare. introducem într-o familie un fagure cu puiet tânăr necăpăcit şi a doua zi albinele trag (construiesc) botci de salvare trebuie să verificăm ca nu cumva familia să fi rămas fără matcă. Principalele secvenţe ale fluxului tehnologic care defineşte în această lună maniera de lucru in stupină sunt prezentate sintetic în continuare cu subtitlul: 40 . . . rezultând mai puţine albine cu corp gras format (albine de iernare). Acest fenomen este uşor de observat la astfel de familii care mai cresc trântori pentru a asigura fecundarea mătcilor tinere. Apicultorii cu experienţă cunosc fenomenul de blocaj al cuibului manifestat prin depozitarea masivă de miere în fagurii din cuib. Esenţial pentru fiecare stupar este să cunoască şi să asigure toate verigile fluxului tehnologic prin care familiile de albine sunt menţinute la o putere cât mai mare (număr de albine) ştiut fiind că puterea familiei stă în mulţimea de albine care populează stupul. Acest blocaj apare ca urmare a manifestării pronunţate a instinctului de acumulare al familiilor. apare concurenţa între instinctul de acumulare şi instinctul de înmulţire. în tot timpul familiile vor fi hrănite suplimentar (zahăr tos administrat săptămânal). o matcă uzată neputând face faţă concurenţei cu albinele culegătoare. în stupi apar semnele pregătirii pentru iernare. când albinele sunt grăbite să-şi formeze rezervele de hrană. . Totodată. august este o lună foarte importantă pentru că acum . Scăderea creşterii de puiet poate fi accentuată de lipsa totală de cules şi de vremea excepţional de călduroasă. . să acţioneze în direcţia manifestărilor fiziologice. iar albinele afectate creşterii puietului vor fi din ce în ce mai puţine.Scăderea ouatului mătcilor şi a creşterii de puiet este un fenomen natural. floarea-soarelui) familiile sunt lăsate la voia întâmplării. fapt care contribuie la slăbirea exagerată a familiilor de albine. 2 sau 3 în aceeaşi celulă.Luând aceste măsuri.

la intervale scurte în funcţie 41 . familiile să fie deplasate la culesuri târzii din păşunile şi fâneţele situate în luncile apelor curgătoare sau în zone inundabile pentru a-şi forma rezervele de hrană naturală care. operaţia se poate repeta la intervale de 5-7 zile sau chiar mai repede. prin bogăţia mineralelor conţinute încarcă intestinul albinelor. După restrângerea cuibului cu ajutorul diafragmei despărţitoare se procedează la împachetarea cuibului cu perniţe laterale iar deasupra podişorului se pune o salteluţă mai groasă. Se urmăreşte optimul în: Calitatea mătcilor (reginelor) . pe cât posibil. S-a dovedit cu prisosinţă că mătcile tinere depun mai multe ouă la sfârşitul verii şi chiar toamna decât cele vârstnice mai ales în cazul absenţei unor culesuri de întreţinere. Se recomandă mătcile selecţionate şi verificate obţinute prin metode gospodăreşti din familiile recordiste ale stupinei sau mai bine cele achiziţionate de la producătorii consacraţi de mătci ori din pepinierele de creştere specializate. în intervalul de timp la care ne referim ca şi în cel următor. Existenţa unor bune culesuri târzii de întreţinere poate determina blocarea cuiburilor prin depozitarea rezervelor de hrană în zona creşterii puietului. . fără celule deformate sau de trântori. Restrângerea spaţiului de ouat determină ca familii foarte bune în timpul sezonului activ să slăbească excesiv şi să ajungă cu o populaţie insuficientă pentru traversarea în bune condiţii a perioadei de iarnă. extragerea acestei mieri (nu este recomandată lăsarea mierii de mană în cuiburile de iernare deoarece. . Introducerea mătcilor în familii este o operaţie care indiferent de metoda folosită . . înlocuirea mătcilor bătrâne cu botci căpăcite sau chiar cu mâţei ce urmează a se împerechea după introducerea lor în familii. începătorii sau cei care nu au îndemânarea şi cunoştinţele necesare vor trebui să apeleze la ajutorul unui apicultor avansat. Deblocarea cuiburilor. Tehnologiile moderne de creştere şi exploatare a albinelor prevăd înlocuirea anuală a jumătate din toate mătcile stupinei ştiut fiind că prolificitatea scade iar o matcă de 3 ani nu mai posedă o viteză de ouat mulţumitoare. provocând diaree. De asemenea. Se va folosi siropul de zahăr în proporţie 1:1 (1 parte zahăr la o parte apă administrate în hrănitor în porţii mai mari sau mai mici. deblocarea cuiburilor se face prin introducerea în mijlocul cuibului a unui fagure clădit cu celule de albine lucrătoare. magazinele) cu miere la stupii verticali precum şi ramele de recoltă la stupii orizontali. Aceasta pentru că familia va rămâne fără puiet timp de 10-15 zile sau chiar mai mult iar unele familii pot rămâne uneori fără mătci din cauza pierderii lor la zborul de împerechere. preferabil de salcâm sau sirop de zahăr concentrat. Calitatea fagurilor respectiv al cuibului. culturile furajere din mirişti oferă un bun cules de întreţinere.presupune pricepere şi respectarea obligatorie a unor reguli îndeobşte cunoscute de stuparii cu experienţă. în zona cuibului la stupii orizontali sau în corpul corespunzător la stupii verticali din cele două corpuri destinate pentru iernare se vor asigura faguri clădiţi în anul precedent în care au fost crescute mai multe generaţii de puiet. La fel ca în primăvară. Trebuie însă avut în vedere distribuirea ramelor cu rezerve de hrană la marginile fiecărui corp organizându-se cuiburile în zona din mijloc. dacă se poate. Aceşti faguri trebuie să fie lipsiţi de defecte şi. După terminarea culesurilor târzii. De aceea. Perioada sfârşitului verii şi începutul toamnei este intervalul de timp în care acceptarea mătcilor în unităţile biologice destinate schimbării se petrece cel mai uşor adică fără sau cu puţine manifestări de respingere. Concret. este cea mai bună. Identificarea manei în rezervele de hrană. Mai ales în timpul nopţii temperaturile scăzute determină o încetinire a ouatului mătcii. mătcile evită să depună ouă în fagurii noi care păstrează mai greu căldura. Completarea rezervelor de hrană pentru iarnă. E o �miere grea�. Calitatea nu este dată doar de vârstă ci şi de provenienţa mătcilor. se ştie.) şi înlocuirea ei cu miere. nu se recomandă. în cazul unor familii puternice ce ocupă două corpuri în stupi multietajaţi se practică procedeul inversării corpurilor. după descăpăcirea mierii. se vor ridica magazinele şi corpurile de recoltă (caturile. Dacă nu există asemenea culesuri în zona de amplasare a stupinei sau lipseşte posibilitatea deplasării stupinelor în asemenea perimetre se recomandă efectuarea unor hrăniri stimulente. . De rezultatele acestui control depinde cum se vor desfăşura viitoarele acţiuni. Pentru a elimina acest neajuns se procedează la reducerea cuibului care va fi format numai din rame bine acoperite cu albine Fagurii cu puiet gata de eclozionare şi cei cu miere puţină vor fi aşezaţi la margine sau.Este bine ca în această perioadă. se vor dispune după diafragmă de unde mierea va fi transportată de albine în cuib. Activarea intensităţii şi prelungirea perioadei de creştere a puietului.Acţiuni specifice În stupină . Asigurarea căldurii în cuib. cu ocazia lucrărilor prilejuite de ultima extracţie a mierii.Se va începe acţiunea de revizie generală a familiilor pentru aprecierea rezervelor din cuib precum şi a calităţii mătcilor. Dacă fagurele a fost complet însămânţat cu ouă.

. vor fi completate prin crearea condiţiilor optime în cuib pentru creşterea intensă de puiet. Tratamentele de bază pentru diagnosticul şi combaterea varroozei se fac la început cu medicamentul Varachet. Furtişagul în stupină reprezintă una dintre cele mai primejdioase stări în existenţa oricărei familii de albine putând determina diminuarea ei.. la care se dezvoltă acest organ specializat în acumularea de rezerve de proteine şi grăsimi.. urmărindu-se o dezvoltare corespunzătoare a lor prin hrăniri stimulative. în care au crescut mai multe generaţii de puiet. recoltarea seminţelor de plante melifere. În atelierul stupinei: condiţionarea mierii : tratarea fagurilor din depozit contra găselniţei. aceasta garantând o bună traversare (fără pierderi) a sezonului rece şi un început bun în primăvara următoare. septembrie Odată cu venirea toamnei familiile de albine îşi încep pregătirea pentru iernare.Măsurile de menţinere a puterii familiilor de albine. În această perioadă. intensitatea creşterii puietului şi activitatea de zbor se diminuează. . Se va acorda o atenţie sporită familiilor ajutătoare. luate în luna precedentă.Luna echinocţiului de toamnă . Controlul situaţiei stupinei.. Se impune reducerea volumului cuibului.calendarul marcând în 23 septembrie . . formate în cursul lunii iunie. Deci se cere o maximă atenţie la prevenirea furtişagului sau. Paralel cu aceasta vor fi înlocuite mătcile care nu ouă normal.de ritmul consumului. Pentru umplerea cu miere a unei singure celule albina trebuie să aducă de 17 ori nectarul în acea celulă. el trebuie rapid şi energic combătut. în lipsă turte cu polen sau înlocuitori (turte cu polen 30%). Nu uitaţi . pentru anul următor. dacă fenomenul a apărut.data la care ziua este egală cu noaptea. Aceasta se datorează modificărilor în structura biologică şi fiziologică a albinelor de iarnă. mătcile 42 . împachetarea acestuia şi introducerea în mijlocul acestuia a fagurilor goi. Organizarea transporturilor la masivele melifere cu înflorire târzie. Sezonul apicol nu se încheie o dată cu terminarea unui mare cules. Se vor respecta întocmai indicaţiile cuprinse în prospectele acestor medicamente de mare eficacitate şi care se găsesc de vânzare în magazinele Apicola şi în farmaciile veterinare din întreaga ţară. Organizatorice: Întocmirea planului de aprovizionare cu utilaje şi materiale. formate în cursul lunii iunie.Este bine să ştim că . asiguraţi în lunile precedente. Albinele crescute în această perioadă sunt diferite de cele eclozionate în timpul verii. iar în lipsa acestora Se administrează turte de polen sau înlocuitori. a mai multor stupi sau a întregului efectiv. cu pricepere şi exigenţă maximă. deasupra diafragmei. Corpul gras se dezvoltă numai la albinele de iarnă. prin faptul că acestea pot trăi 7-8 luni spre deosebire de cele de vară la care durata medie de viaţă este de 35-45 zile. În zonele unde polenul din natură este insuficient se vor introduce rame cu păstură sau. Un mijloc eficient de întărire a familiilor în vederea iernării îl constituie folosirea familiilor ajutătoare.. în august se află pe primul plan pregătirile pentru sezonul apicol activ al anului următor.Nopţile reci fac ca albinele să se strângă pe fagurii de puiet din mijlocul cuiburilor. protide şi lipide care alcătuiesc aşa-numitul "corp gras" situat în partea dorsală ca o căptuşeală sub învelişul chitinos. lipidele compun rezervele necesare metabolismului iar proteinele vor intra în hrana larvelor şi a mătcilor în perioada rece când albinele nu culeg polen din natură. In cazul lipsei de polen în cuib şi în natură. apoi cu Mavrirol produse de Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Apicultură. prin unire cu nuclee cu mătci de rezervă. Supravieţuirea acestor albine se datorează şi faptului că ele participă mai puţin la creşterea de puiet şi la activitatea de cules de nectar. Toate lucrările fluxului tehnologic trebuiesc acum efectuate la timp... se introduc l�2 faguri cu păstură. se caracterizează ca o perioadă când la albinele de iernare se apropie de sfârşit acumularea în organism a unor importante cantităţi de glucide. cărora până la unirea cu familiile de bază li se vor asigura condiţii pentru creştere intensă de puiet. Această perioadă se caracterizează prin aceea că numărul de albine. pe seama consumului de păstură. Glucidele sunt indispensabile funcţionării muşchilor.

De asemenea se intensifică propolizarea cuiburilor. .cu ajutorul diafragmei la nivelul numărului de rame ocupate compact de albine. oferă stuparului acele constatări ce îi vor direcţiona toate acţiunile ce vizează iernarea fără pierderi şi menţinerea capacităţilor productive ale familiilor de albine în viitorul sezon apicol activ. . . 3.Apariţia unor culesuri de nectar şi polen poate spori activitatea familiei dar nu la intensitatea de la începutul verii. Acolo unde este necesar se vor introduce 1-2 faguri goi închişi la culoare. Este deci de maximă importanţă ca toate pregătirile de iernare să se facă prin intervenţii corecte. 2. Pentru a reaminti încă o dată lucrările principale din această lună care trebuiesc executate în stupină enumer pe scurt Acţiunile specifice: În stupină Strâmtorarea drastică a cuibului . Stimularea se poate face şi prin introducerea de rame cu miere şi păstură. executate în timp util.1. aceştia din urmă dând nu numai sfaturi ci orânduind practic pentru iarnă în tandem cu începătorul cuibul câtorva dintre familiile stupinei. În condiţiile în care matca depune între 600-800 de ouă pe zi. unde culesurile târzii sunt de mică intensitate sau lipsesc. . Din totalul rezervelor cel puţin 50% trebuie să o reprezinte mierea. Stimularea se va face cu sirop de zahăr în raport de zahăr:apă = 1:1 sau 2.Încă o manifestare caracteristică acestei perioade constă în izgonirea trântorilor din stup.Cele mai mari pierderi de familii de albine se produc în stupină în timpul sezonului rece. iar în condiţiile de lipsă de cules ponta poate înceta. Desigur.Revizia amănunţită a stării flecarei familii de albine din stupină. Se vor scoate din cuib ramele cu miere şi polen şi se vor introduce după diafragmă.în funcţie de viteza cu care albinele prelucrează şi depozitează hrana . bullet Asigurarea rezervelor de hrană până la nivelul necesarului obligă uneori pe apicultor să intervină cu hrăniri de completare. fiecare trebuie să apeleze la un stupar care are deja consacrare în profesie. conduita apicultorului în faţa diverselor situaţii va fi diversă în funcţie de cele observate.Valorificarea unor surse târzii de cules asigură un plus de miere şi păstură în rezervele de hrană pentru iernare şi determină evitarea furtişagului în cazul administrării siropului de zahăr menit completării rezervelor. constatate şi corect interpretate. este o acţiune deosebit de importantă cu atât mai mult cu cât se realizează 43 . căpăcită şi provenită numai din familii de albine sănătoase. un cules de întreţinere ar fi binevenit dar vegetaţia de interes apicol se diminuează pe zi ce trece excepţie făcând zonele inundabile din luncile apelor curgătoare sau din Delta Dunării unde se mai găsesc specii vegetale de interes apicol aflate în diferite fenofaze de înflorire (început. Astfel matca va oua în aceştia stimulându-se astfel creşterea puietului. Înlocuirea mătcilor defecte sau epuizate. restul fiind formate din sirop de zahăr prelucrat de albine şi depozitat în faguri. Echilibrarea rezervelor de hrană între familiile stupinei cu observaţia că pe durata sezonului rece cantitatea de miere necesară unei singure familii ca rezerve de hrană este de minimum 18-20 kg. Hrănirile se fac în porţii mai mari sau mai mici . În nici un caz nu se va lăsa în stup miere de mană pentru că aceasta favorizează apariţia diareii la albine. Desigur.depun din ce în ce mai puţine ouă. Cantitatea de larve din cuib este din ce în ce mai mică şi uneori spre sfârşitul lunii în stup nu mai există puiet. Apicultorii începători sau debutanţi trebuie să apeleze la câte un coleg cu experienţă. maxim sau sfârşit) după cum evoluează în arealul respectiv condiţiile meteorologice (temperatura aerului şi precipitaţiile). chiar de la începutul lunii. Pentru 1 kg de albine sunt necesare minimum 10 kg rezerve glucidice. este necesară intensificarea pontei prin crearea de spaţiu necesar ouatului. Legat de cantitatea şi calitatea rezervelor energetice (miere + sirop din zahăr) apicultorii sunt de acord că necesarul pentru iernare trebuie asigurat conform a trei principii şi anume: 1.administrând în hrănitor siropul de zahăr 2:1 având grijă ca la administrare să nu declanşăm furtişagul. Administrarea de stimulente nutritive este necesară mai ales în zonele de deal şi munte. Tot legat de calitatea mierii care compune pachetul de faguri cu rezerve se recomandă ca mierea din stup să fie pe cât posibil de salcâm. Amănunte despre pregătirea iernării sunt redate pe larg în capitolul "Pregătirea familiilor de albine pentru iernat" din "Iernarea familiilor de albine".

Organizatorice: Organizarea reparaţiilor.cu defecte. Tratamentele de toamnă pentru diagnosticul şi combaterea varroozei pot începe şi ele se vor efectua conform indicaţiilor din prospectul medicamentului Varachet (tratamentele se repetă de trei ori la interval de 7 zile. desfiinţând practic ponta mătcii. Familiile slabe a căror bună iernare este pusă sub semnul întrebării vor fi unificate cu alte familii slabe sau fagurii cu albine lucrătoare proveniţi de la familiile desfiinţate se vor utiliza la împuternicirea unor familii de putere medie. De aici rezultă recomandarea de a nu administra sirop în doze mai mari de doi litri o dată dacă în cuib există ouă şi se cresc larve. In stupinele unde există posibilităţi este necesară o reformă (înlocuire) de 25-50% a mătcilor cunoscând că o matcă poate fi exploatată în condiţii optime 2 sau cel mult 3 sezoane apicole. se iau numai măsuri pentru menţinerea puterii acestora. mai ales în zonele de sud. recondiţionarea.echipamentul de faguri al stupinei va fi verificat şi sortat. consumă mult polen care este necesar formării rezervelor de proteine în organismul lor (corpul gras) . Nu uitaţi . În această perioadă generaţiile tinere de albine. În această lună ca şi în luna următoare este necesar ca în cuib să existe rezerve suplimentare de păstură.Se iau aceleaşi măsuri pentru intensificarea creşterii puietului în familii. . În general. Cu ocazia pregătirilor pentru iernat. Stabilirea producţiei globale şi producţiei marfă la miere.din luna august. etanşeizările şi vopsirile respective. 44 . Albinele hrănite cu sirop de zahăr invertit chimic au glandele faringiene şi corpul gras dezvoltate aproape cât cele hrănite numai cu miere. Repararea. Este bine ca în nopţile mai reci cuibul să fie protejat împotriva frigului. recondiţionările.pe care ochiul omenesc nu o deosebeşte în lumina difuză. Acestea depun ouă mai puţine şi ca rezultat consumul de polen pentru creşterea puietului este redus. acolo unde este cazul. capacele. dezinfectarea şi vopsirea echipamentului vechi. accesorii). procedându-se la reformarea şi topirea fagurilor vechi sau necorespunzători (rupţi. Completarea rezervelor de hrană pe bază de sirop de zahăr la sfârşitul celei de a 2-a decade a lunii septembrie uzează albinele pentru iernare indiferent de varianta de hrănire comparativ cu hrănirile timpurii. crescut din suşe valoroase. Corpurile stupilor. în continuare. ceară şi alte produse. Se va urmări ca materialul introdus să fie de calitate superioară. în zile cu soare). de acum înainte vor trebui ţinute în plin soare pentru a stimula activitatea lor legată de creşterea puietului. stupi. Se va evita introducerea botcilor de roire sau botcilor de salvare. când temperatura mediului este peste 14 grade. Dacă în cursul verii familiile trebuiau protejate de arşiţa soarelui. podişoarele şi suporţii pe care stau stupii se verifică şi. favorabile activităţii albinelor. Întocmirea situaţiei pregătirii familiilor în vederea iernării. se fac reparaţiile. fundurile. după soare. În atelierul stupinei: Dezinfectarea stocului de faguri din depozit contra găselniţei. albinele umplu rapid celulele cu hrană astfel că la un moment dat încep să scoată şi ouăle depuse.fără de care nu pot rezista intemperiilor iernii şi efortului ce trebuie depus în vederea creşterii de puiet spre sfârşitul iernii. Complicatul ochi compus al albinei îi dă acesteia posibilitatea să sesizeze aşa-numita lumină polarizată . Se triază şi organizează grupa familiilor de prăsilă. Cea mai mare cantitate de polen există toamna în familiile cu mătci bătrâne. Folosirea în hrana albinelor a siropului de zahăr invertit cu 3 g %o acid citric asigură la intrarea în iarnă familii mai puternice cu 100-150 g albine faţă de hrănirile cu sirop de zahăr neinvertit. sfârşitul lunii marchează încheierea perioadei favorabile întăririi familiilor. Construirea şi asamblarea echipamentului nou (rame. datorită diminuării ouatului mătcilor.mai uşor decât vara. neocupate cu creşterea puietului. Pe vreme închisă şi mohorâtă albinele se orientează în principiu. dezmembraţi sau mucegăiţi). În cazul hrănirilor intensive cu sirop de zahăr în cantităţi mari.

pe ultima sută de metri ca apicultorul întârziat să purceadă de îndată la efectuarea acelor acţiuni specifice pe care le-am consemnat mai ales în calendarele pe lunile august şi septembrie. . la modul concret. octombrie este o lună cu temperaturi de vară şi cer senin astfel că albinele tinere de curând eclozionate pot face primele zboruri în jurul stupinei. principalele lucrări obligatorii care asigură o bună iernare a întregului efectiv sau numai a unei părţi din el nu au putut fi executate corect şi la timp.Se consideră că zborurile albinelor tinere. .Aranjarea fagurilor se face ţinând cont şi de principiile biologice ale dezvoltării pe verticală. nepăsători şi întârziaţi la "apel". Menţinerea acestei temperaturi se face cu consum de energie de către albine.Ponta mătcilor se reduce considerabil (mătcile uzate nu mai au pontă sau se pot pierde) iar creşterea puietului în toate familiile de albine (în toate zonele ţării) se diminuează chiar şi în familii cu mătci tinere. bullet O altă acţiune importantă este aranjarea (orânduirea) cuibului pentru iernare. fireşte fiecare familie având urdinişul propriu. lată dar ce trebuie avut în vedere în cadrul a ceea ce am numit în calendar pe tot parcursul lunilor acestui an: Acţiunile specifice În stupină Strâmtorarea cuiburilor utilizând diafragmele la nivelul unui număr de rame integral ocupate de albinele care vor ierna. din diferite motive. împerecheate în august sau la începutul lunii precedente. Din păcate în unele stupine se întâlnesc în această lună situaţii nedorite când. temperatura ghemului se menţine în jurul valorii de 24-25 de grade.octombrie Toamna este anotimpul în care pregătirea sezonului apicol din anul următor este în plină desfăşurare. pe ramele cu faguri din centrul cuibului mai pot fi găsite suprafeţe mici cu puiet căpăcit foarte aproape de momentul eclozionării. numai în interiorul ghemului. Unirea nucleelor prea slabe şi introducerea mătcilor în cuşti în vederea iernării în afara ghemului. Familiile care nu s-au bucurat din partea apicultorului de atenţia corespunzătoare au şanse minime . care cer ca în partea 45 . Oricum. proaspăt eclozionate care antrenează la zbor şi albinele mai vârstnice este un fenomen cu efecte benefice asupra iernării şi stării de sănătate a familiilor. nefiind apoi capabile să treacă peste iarnă sau să asigure în primăvară creşterea de puiet. . în unii ani.sau mai bine-zis nu au şanse . ţinând cont de faptul că în timpul iernii albinele compactate în ghem nu se deplasează pe fagurii laterali pentru hrană ci numai în sus pe fiecare interval dintre cei doi faguri vecini care găzduiesc albine. momentul ales pentru aceste acţiuni va fi în orele amiezii în zilele calde şi însorite pe care Dumnezeu le oferă celor leneşi. acestea să fie scoase (în a doua perioadă a lunii şi dacă temperaturile sunt scăzute). în raport cu repartizarea mierii în faguri. De aceea apicultorii pricepuţi aleg o vatră de iernare însorită aşezând stupii cu urdinişurile spre sud într-un amplasament şi o poziţie care îi protejează de vânturile şi curenţii reci. . De aceea este bine ca în familiile unde se vor găsi rame cu ouă proaspete. În cazul unor familii slabe se poate practica iernarea în acelaşi stup (mai ales la stupii orizontali) a două familii separate printr-o diafragmă etanşă (oarbă. În lipsa puietului.Organizarea (orânduirea) cuiburilor pentru iarnă se face diferenţiat. pe măsura răcirii vremii la temperaturi mai mici de sub +8°C albinele se strâng în ghemul de iernare care se afânează desfăcându-se numai atunci când temperaturile exterioare cresc la +12°C . Din acest moment nu mai este indicată stimularea creşterii puietului deoarece aceasta se face în detrimentul albinelor doici din familii. albine ce se vor uza. Se înţelege că. Creşterea de puiet are nevoie de temperatura de 34-35 de grade. un cules mediocru de întreţinere) sau familiile au mătci tinere. denumită popular "brumărel".să supravieţuiască traversând cu bine rigorile iernii Acum este momentul. este o lună de miez de toamnă uneori cu zile calde care alternează cu perioade reci şi ploioase. A zecea lună a anului. Dacă vremea este favorabilă (temperaturi mari. mai ales în sudul ţării. Aceasta duce la o uzură mai mare comparativ cu situaţia când nu există puiet. acesta întinzându-se pe suprafeţe nu mai mari decât o palmă pe 2-3 rame din centrul cuibului.

cârpe sau bucăţi de polistiren expandat. rupţi. întoarcerea podişorului la stupii multietajaţi cu deschiderea spre marginea superioară a corpului. de porumb. stuf ş.Modul de amplasare a fagurilor poate fi bilateral. în funcţie de puterea familiei. ca fiind necesare pentru o iernare corectă. Executarea gropilor pentru plantarea arborilor şi arbuştilor meliferi.sau pe terenurile disponibile. necorespunzători (vechi. aproximativ 16-20 de kg de miere în stup.În cuib se vor lăsa numai fagurii acoperiţi complet cu albină şi care au cel puţin 1.5-2 kg pe familie. cu celule de trântori) şi topirea acestora (extracţia şi condiţionarea cerii). pe vatra stupinei. . Dispunerea stupilor pe suporţi într-o poziţie uşor înclinată pentru a preveni stagnarea apei pe fundul stupilor. . practicarea unei deschideri de 0.5 kg de miere. În cazul stupilor multietajaţi se vor folosi doar corpurile în care există albină. Instalarea la urdinişurile stupilor a gratiilor contra şoarecilor ştiut fiind că pătrunderea în stup a rozătoarelor este o adevărată calamitate pentru familia respectivă. Protejarea cuibului împotriva frigului. se situează la 700-900 de grame pe zi. Consumul total al unei familii medii se situează în jurul valorii de 7-8 kg de miere. La formarea cuibului se va avea în vedere ca îndeosebi fagurii laterali să aibă coroanele formate cel mult până la jumătate. Este bine să ştim că … 46 . Suplimentarea în primăvară a hranei cu zahăr va uza albina datorită prelucrării acestuia. consumul de hrană fiind mai mare în stupii unde aceasta nu există. crearea de orificii de ventilaţie în podişor. Pentru mai multe informaţii consultaţi "Iernarea familiilor de albine".de jos a fagurilor să existe spaţiu pentru puiet iar deasupra aşa-numitele coroane de miere. Tratamentele se fac respectând riguros indicaţiile din prospectele ce însoţesc medicamentele de uz apicol. se vor completa rezervele de hrană. În cazul în care aceste cantităţi nu există în stup se vor completa cu miere din rezerva de faguri sau administrarea de sirop (acţiune începută în luna trecută. Înlesnirea şi supravegherea zborurilor de curăţire. Cantitatea necesară ieşirii din iarnă este mai mare datorită consumului abundent din primăvară destinat creşterii puietului până la apariţia unui cules de întreţinere din natură. central sau unilateral. În atelierul stupinei: Sortarea şi reformarea fagurilor reformaţi. în funcţie de resursele locale. Mulţi apicultori folosesc ziarele vechi pentru păstrarea căldurii în cuib. t Plantarea de arbori şi arbuşti meliferi (şi alte specii melifere perene) în grădini. Protecţia stupinei împotriva curenţilor reci de aer şi a vânturilor predominante prin aşezarea stupilor la adăpostul unor clădiri. Dacă există mai mulţi faguri cu miere insuficientă aceştia vor fi trecuţi după diafragmă şi vor fi descăpăciţi pentru ca albina să transporte mierea în cuib. Realizarea în cuib a unui regim termic optim se face prin împachetarea cuiburilor cu materiale termoizolante.se pun salteluţe umplute cu paie. în prima perioadă de iernare şi la 1. Consumul de hrană. Deasupra podişoarelor şi lateral. după diafragme. curăţirea şi dezinfectarea stupilor şi utilajelor eliberate. Deosebit de importantă este şi rezerva de păstură apreciindu-se drept suficientă o cantitate de 1.5-2 cm prin distanţarea ultimei scândurele a podişorului (la stupii orizontali). De aceea. Efectuarea a două tratamente obligatorii pentru combaterea varroozei cu Varachet sau alte medicamente specifice atunci când în familii puietul a eclozionat în totalitate. Acolo unde este necesar. Protecţia stupinei contra vânturilor şi curenţilor. cea mai indicată fiind aşezarea bilaterală. iar ca fagurii laterali vor fi aleşi cei mai plini. Organizatorice: depozitarea utilajelor şi materialelor. se consideră. bullet Asigurarea aerisirii stupilor se poate realiza prin: reducerea urdinişului corespunzător cu mărimea (puterea) familiei.5-2 kg din momentul începerii creşterii de puiet (de obicei în a doua jumătate a lunii ianuarie). Controlul stării utilajelor şi eliberarea lor în vederea reparaţiei.a. garduri provizorii din tulpini de floarea-soarelui. talaş. garduri din specii vegetale.

+14°C) albinele pot efectua zboruri sumare de curăţire la care participă cu precădere ultimele contingente de albine proaspăt eclozionate.+10°C. 47 .fiind în principal definit de aglomerarea albinelor în ghemul de iernare. în urma unor laborioase experienţe aspectele de comportament a albinelor aglomerate în ghem. sprijin pe care nu-l oferă celulele de trântori care. vârsta ei. Clayton Farrar. d) miezul aflat în centrul ghemului este compus din matcă şi albine care nu sunt atât de înghesuite unele în altele este mai afânat. Dacă în cursul lunii vor exista zile calde şi însorite (temperatura menţinându-se câteva ore la +13 . Nu uitaţi . b) coaja ghemului . Succes tuturor stuparilor în acest final de sezon activ! noiembrie Ultima lună de toamnă este şi perioada în care familia de albine dacă încă n-a intrat.Ghemul de iernare reprezintă din punct de vedere biologic. modul de îngrijire (întreţinere) a familiilor. intră acum la iernat. asupra producţiei de miere şi ceară influenţează în primul rând calităţile (proprietăţile) ereditare ale maicii.se compune din mai multe straturi de albine care stau cu capul unele sub abdomenul altora ca ţiglele pe casă. abundenţa resurselor nectaro-polenifere şi condiţiile meteorologice care determină într-o măsură hotărâtoare profitul oricărei stupine. comportamentul ei în timpul celor 5-6 luni . întârziaţii trebuie să tragă tare. g) în centrul ghemului temperatura minimă este de circa +13. un cercetător din S. albinele depun polenul numai în celule de lucrătoare fiindcă pentru a îndesa polenul au nevoie de un sprijin pe partea superioară a celulei. se ştie că sunt construite cu un diametru mai amplu. .bullet rezervele mari de polen în cuibul familiilor de albine înaintea iernării se constituie ca un semn de manifestare puternică a instinctului de roire în sezonul activ următor. în toate regiunile ţării.. a lămurit mai demult.9°C şi în prima parte a iernării nu depăşeşte +25°C iar în a doua parte (la sfârşitul lunii ianuarie şi începutul lunii februarie) temperatura creşte şi se menţine la +34°C +36°C în zona centrală în care matca depune ouă şi se creşte puiet. fără pierderi.A. fiziologic şi comportamental un tot unitar viu şi funcţional în care producerea căldurii. având o formă sferică sau elipsoidală se formează în general pe fagurii dispuşi în dreptul urdinişului. c) în coajă temperatura este de circa +8 . din cauza locilor moare în zone limitate.atunci când vremea permite . f) radierea căldurii se petrece dinspre miez spre coajă. puietul poate muri în masă din cauza frigului sau a înfometării. Principalele concluzii la care a ajuns sunt: a) ghemul este format din coajă şi miez.cu grosime totală de 2-7 cm . i) în stup. difuzia ei şi constantele de temperatură se fac cu un randament (raportul consum energetic/efect termic) care întrece parametrii de eficienţă a ingineriei termodinamice umane. Aceasta asigură supravieţuirea familiei în condiţii adverse. Dacă pregătirile nu s-au terminat.pe ultima sută de metri. mozaicate cu porţiuni de puiet sănătos sau aparent sănătos.U. Acesta. În concluzie . . Albinele convieţuiesc astfel în tot timpul sezonului rece până la începutul primăverii anului următor.Menţineţi puterea familiilor de albine prin asigurarea liniştei desăvârşite şi prin protejarea vetrei de stupină contra vânturilor şi curenţilor. în spaţiul ghemului temperatura este cu 1-2"C mai mare decât temperatura aerului din afara stupului. obturând crăpăturile pereţilor interiori ai stupului ceea ce elimină pătrunderea curenţilor reci în incinta stupilor fenomen foarte periculos care perturbă grav capacitatea de termoreglare a ghemului în timpul iernii. e) căldura se produce intermitent prin consum de miere albinele emiţând periodic un bâzâit continuu frecându-şi în acelaşi timp picioruşele de restul corpului.cât durează sezonul rece . h) această temperatură tinde să se menţină constantă indiferent de temperatura exterioară sau cea din lada stupului.Dacă albinele au intrat la iernat şi familiile au fost bine pregătite pentru sezonul rece să le urăm o iarnă uşoară. albinele adună propolisul cu precădere toamna fixând cu ajutorul lui ramele.

------. Stimularea executării de albine a zborurilor de curăţire în însorite şi călduroase. curăţirea dezinfecţia şi vopsirea stupilor ca şi lucrarea anterior enumerată se fac în atelierul stupinei (dacă acesta există şi este amenajat corespunzător). coriandrului şi altele (sub zăpadă. de calitate bună şi accesibilă albinelor. în mare. agenţilor poluanţi. . la peste +38°C puietul moare iar la mai mult de +40°C mor toate albinele. Îndepărtarea grabnică a situaţiilor necorespunzătoare care se pot constata cu prilejul vizitelor. Strânsul seminţelor de la speciile forestiere. Organizatorice Procurarea de utilaje şi materiale. acesta este tabloul fenomenelor care se petrec în familia care traversează sezonul rece. aceasta bineînţeles dacă vremea permite întârziaţilor să facă ceea ce n-au făcut în timp util. El va fi însoţit mereu de aceste minunate 48 ..100 de celule din care sunt bune (corespunzătoare) doar 7-8. mijloace de transport. trepidaţiilor provocate de oameni. cu profesionalism şi dragoste de albine respectându-şi condiţia de stupar şi de om care.300 de celule. ocrotind şi protejând albinele. Reformarea fagurilor de cuib se face după folosirea lor timp de 2-3 ani. Reparaţia stupilor şi utilajelor.j) la temperatura exterioară de +6°C . . Controlul reparaţiilor. Cele crescute în prima jumătate a lunii iulie sunt neviabile în perioada iernii. adăpost (stup) fără fisuri. Însămânţarea faceliei. Este bine să ştim că .Pe agenda de lucru a apicultorului sunt înscrise în această lună următoarele Acţiuni specifice În stupină Completarea ultimelor lucrări sau secvenţe din lucrările pregătitoare pentru iarnă. În atelierul stupinei Extracţia şi condiţionarea cerii.Sigur că procesul termodinamic este ceva mai complicat decât înşiruirea de mai sus dar. t La temperaturi mai mici de +8°C albinele amorţesc.pentru mai multe informaţii. liber fiind. Întocmirea graficului culesului din sezonul expirat. adică după creşterea în ei a 10-12 generaţii de albine. şi-a ales drumul vieţii însoţind. . În iarnă intră albinele crescute în cursul lunii august şi începutul lunii septembrie dintre acestea multe trăind chiar până în luna mai. Apicultorii zgârciţi sau prea economi se înşeală. matcă tânără şi viguroasă. termoizolarea cuibului. consultă Centrul statistic ------. . mai bine să rămână miere neconsumată în primăvară decât să nu ajungă în timpul iernii şi familia să sufere sau chiar să piară de foame. Ridicarea calificării profesionale. înainte de a fi folosiţi prin introducerea în stupi aceşti faguri se ţin 1-2 minute la soare. k) în raport de creşterile şi scăderile succesive ale temperaturilor atmosferice ghemul de iernare se strânge sau se afânează (se desface). protecţia împotriva şoarecilor. "ascultarea" stupilor şi interpretarea celor auzite. îndeplinind aceste condiţii stuparul poate fi liniştit că iernarea va decurge bine adică fără pierderi de efectiv şi fenomene nedorite..000 în rama de stupi multietajaţi sunt circa 6. păsări.+8°C ghemul de iernare este complet constituit. situaţii anormale şi fără intervenţii de avarie va bucura pe apicultorul care s-a preocupat din timp cu pricepere. din clăditoare sau din descăpăceală. Plantarea arborilor şi arbuştilor meliferi. asigurarea de hrană suficientă. animale. sănătatea perfectă a familiei. În fagurele STAS (435x300 mm) pe ambele feţe sunt circa 9.Funcţionarea ireproşabilă (optimă a ghemului este condiţionată de corectitudinea pregătirii familiilor pentru sezonul rece ceea ce în principal înseamnă: alegerea unei vetre de iernare corespunzătoare. liniştea perfectă în stupină adică absenţa zgomotelor. Analiza rezultatelor stupinei. Supravegherea mersului iernării prin vizite periodice în stupină. t Procurarea de cărţi şi abonarea la revistele de specialitate.O iernare fără griji. Păstrarea ramelor cu faguri artificiali o perioadă mai îndelungată este influenţată de uscăciune. Topirea şi condiţionarea cerii rezultată din fagurii reformaţi. Recondiţionarea. Astfel ceara îşi recapătă aspectul lucios.

. se va căuta cauza.Coaja ghemului este formată din albine ce se mişcă din interiorul ghemului formând un strat protector. decembrie Ultima lună a anului. lună de lună. aceasta putând fi generată de prezenţa rozătoarelor. de gradul de etanşeizare a stupilor împotriva frigului .a unei familii de albine de puterea mijlocie (medie). în jurul valorii de 28°C. se emite şi se păstrează căldura astfel că albinele pot suporta gerurile cele mai mari. perniţelor şi a podişorului (tot cu grijă şi observarea formei şi amplasării ghemului de iernare. Ele se aglomerează în acel ghem compact denumit ghemul de iernare în care se produce. .cu temperaturi peste 13 grade.Controlul consumului de hrană din perioada de iarnă se poate face prin menţinerea pe cântarul de control . sau ciocănitori. ca şi atunci când citeşte. . .în general de corectitudinea pregătirii familiei şi a stupului pentru sezonul rece. accesibilitate pentru albinele din ghem.Este de reţinut ca familiile slabe consumă mai mult decât cele puternice acest consum sporit fiind însoţit de o uzură mai accentuată a albinelor care iernează. fericiţi şi prosperi? Nu uitaţi . . prima lună de iarnă astronomică (21 decembrie . cantitate suficientă. 3.Se recomandă controlul iernării într-una din zilele cu timp frumos înţelegând prin timp frumos o vreme calmă şi însorită . acasă în familie.bine protejat contra intemperiilor . . Practic ghemul se găseşte într-o continuă mişcare. Oare am exagerat cu ceva referindu-mă la gândul bun şi fapta bună proprii stuparilor optimişti. Diferit de ceea ce se întâmplă cu majoritatea altor specii de insecte. Acest control auditiv se face fără deschiderea stupilor prin ataşarea urechii de peretele din faţă al stupului sau prin 49 . .În această perioadă nu există creştere de puiet. . Producerea căldurii necesare este asigurată de acestea prin contracţii ale fibrelor musculare toracice şi abdominale. calendarul de faţă. care au o influenţă binefăcătoare asupra iernării. Dacă ghemul nu este format pe rezervele de hrană se vor scutura ramele cu albine pe ramele cu miere iar ramele goale se vor elimina. . Acesta trebuie să se afle sub leaturile superioare ale ramelor (fagurilor) cu miere. Conform datelor unor statistici multianuale putem accepta că în luna decembrie o familie de putere medie poate consuma până la 750-850 g de miere. Acest consum depinde de puterea familiei intrate la iernat. Scăderile periodice de greutate indică cu destulă precizie cantităţile consumate şi intervalul de timp în care s-a produs consumul. Ghemul de iernare reprezintă o unitate fiziologică complexă. calitate bună. Producerea de căldură în ghemul de iernare se face pe baza consumului de miere din rezerve.Chiar dacă . Căldura trebuie produsă atât pentru necesităţile fiecărui individ cât şi pentru a menţine în interiorul stupului o temperatură constantă.În miezul ghemului temperatura este mai ridicată cu 1-2 grade. De obicei în decembrie în toate stupinele cam aşa ar trebui să se petreacă lucrurile. De asemenea consumul mare de hrană poate fi cauzat de neizolarea stupilor împotriva frigului. Nu este deloc aşa şi vom vedea de ce atunci când vom enumera acţiunile specifice. Această operaţie trebuie executată rapid pentru a nu stresa inutil familia de albine. pe site.insecte atunci când se află în stupină. 2.datorită bunei pregătiri . Pe măsură ce temperatura fiecărui individ din coajă scade acesta se mişcă spre interior spre a se încălzi. ridicarea salteluţelor. Controlul sumar presupune: ridicarea capacului (cu grijă. zgomote puternice. de asprimile iernii. Dacă situaţia se prezintă conform descrierii de mai sus se închide stupul cu aceeaşi atenţie existând siguranţa că albinele nu au necazuri şi iernarea decurge bine. hrana fiind folosită exclusiv pentru menţinerea unei temperaturi constante în stup.O metodă foarte bună de a tine situaţia sub control este ascultarea stupilor sau mai bine-zis a familiei.Veţi menţine puterea familiilor de albine asigurându-le liniştea.rezervele de hrană îndeplinesc aceste trei condiţii esenţiale: 1.Datele experimentelor ştiinţifice ca şi observaţiile şi constatările multianuale ale unor prestigioşi apicultori posesori a zeci sau sute de stupi evidenţiază faptul consumului inegal de miere de la rezervele de hrană din stup.data solstiţiului de iarnă când ziua are durata cea mai scurtă s-ar părea că este un interval de timp mort în care apicultorul n-are ce face. albinele au un comportament distinct şi propriu de iernare. fiind şi locul de iernare a mătcii. fiind format din două unităţi distincte: miezul ghemului şi coaja. în care activitatea albinelor se menţine la un nivel relativ ridicat. în afara ei. . Luaţi măsuri de stimulare a zborurilor târzii de curăţire.La familiile la care se observă un consum ridicat de hrană.

. . O familie agitată va consuma astfel cantităţi mai mari de hrană. În cazul în care a căzut zăpada aceasta se înlătură de pe suprafaţa oglinzii stupului şi se presară paie. Vechea zicală românească conform căreia "bunul gospodar îşi face vara sanie şi iarna car" este acum de actualitate în sensul că atelierul stupinei devine locul în care stuparul pregăteşte din timp tot ce-i va fi necesar în viitorul sezon activ. . . dălţi. pe vatra de iernare ca şi în fiecare stup. utilajelor. pune diagnosticul si stabileşte tratamentul Despre interpretările emisiilor sonore pe care stuparul le recepţionează când ascultă stupii există relaţii lămuritoare în "Iernarea familiilor de albine". ceea ce determină o agitaţie mărită a acestora. 50 . Vizitarea periodică . mai ales apicultorilor începători.cel puţin săptămânal sau decadal a stupinei are şi un alt scop principal anume acela de a asigura liniştea deplină în incintă.În luna decembrie stuparul harnic şi priceput are de lucru. cap. frunze uscate sau pleavă pe care albinele care ies la zbor se pot aşeza şi odihni fără riscul de a înţepeni din cauza frigului. prin instalarea de paravane. afumătoare. Tot ce nu corespunde este trecut la reformă. s-a format gheaţă aceasta se înlătură uşor. la faţa locului. a provoca deranjul lor datorită pătrundem şoarecilor în stupi. lovirii sau răsturnării stupilor de către animalele domestice sau chiar de către hoţi ori alţi răufăcători înseamnă de fapt pierderi grave de efectiv. în atelierul stupinei. În atelierul stupinei Se verifică atent starea generală şi funcţională a tuturor uneltelor.Sigur că. topitoare solare. O uşoară lovire a stupului intensifică zumzetul astfel că urechea exersată a unui stupar priceput poate interpreta corect felul şi durata emisiei sonore. cu grijă. pagube care de obicei nu mai pot fi recuperate. centrifuge.ea cu succes a sezonului rece devine de neconceput Tocmai aici trebuie să apreciem locul şi rolul măsurilor de protecţie luate din timp ca şi necesitatea controlării îndeplinirii concrete a tuturor cerinţelor care asigură ceea ce îndeobşte denumim o iernare liniştită. Pentru favorizarea zborurilor de curăţire din zilele frumoase se vor elimina. să citească literatura de specialitate şi dacă este posibil să facă aceste controale de iarnă sub îndrumarea unui apicultor consacrat şi priceput bucurându-se la faţa locului de competenţa dobândită după ani şi ani de practică a îndrumătorului. la urdiniş. existând pericolul epuizării rezervelor. fără zgomot întrucât obturarea urdinişului determină sufocarea albinelor.De aceea.se procedează astfel numai dacă în ferestrele iernii apar zile calde şi însorite cu temperaturi de +12 +14°C care permit zborurile de curăţire. În cazul în care se observă curenţi de aer rece se vor lua măsuri pentru protejarea stupinei. . Înlesnirea zborurilor de curăţire este asigurată anterior dacă stupii au fost orientaţi cu urdinişurile spre răsărit. remorca apicolă şi chiar pavilionul vor trece printr-o atentă verificare cu toate etapele ulterioare presupuse de constatările verificărilor.VI. Este ca şi cum un medic ascultă cu stetoscopul inima şi plămânii ciocănind cu degetul coşul pieptului pacientului aflat la consultaţie şi. vopsirea şi finisarea acestora în principal este vorba despre stupi. echipament de protecţie etc. cabana apicolă. Dacă în decembrie sunt zile cu câteva ore mai calde şi însorite putem asista la zboruri de curăţire. datorită atacului ciocănitorilor sau piţigoilor. Oricum în decembrie situaţii anormale este puţin probabil să fie constatate. Dar dacă stratul de zăpadă a prins pojghiţă sau pe scândurelele de zbor. de asemenea. dezinfecţia. zgomotelor. diapozitivelor din dotarea stupinei. A nelinişti albinele. Fagurii şi ramele de la rezerva stupinei vor fi luaţi la mână astfel ca rezerva stupinei să fie completată numai cu rame şi faguri ce corespund exigenţelor.introducerea unui tub de cauciuc prin urdiniş şi ascultarea zumzetului care se aude din stup. funcţie de ceea ce doctorul aude şi interpretează. albinele moarte de la urdiniş (cu ajutorul unei sârme îndoită la unul din capete). Lucrări ce se efectuează iarna în stupină Recomand. Fiecare stup va fi atent observat şi ascultat procedând aşa cum este precizat în articolele amintite mai înainte. ambalaje de depozitare a mierii. securitatea stupinei ca şi a fiecărui stup pe tot parcursul iernii este o condiţie fără de care traversa. repararea. De aceea eventualele intervenţii mai ales legate de lipsa sau inaccesibilitatea hranei vom încerca să le tratăm în calendarele lunilor următoare. la masa de lucru şi în reuniunile apicole el trebuie să fie prezent la următoarele Acţiuni specifice În stupină Controlul mersului iernării trebuie făcut concret. De aceea trebuie înlăturată orice sursă de zgomot din stupină. tăvi de descăpăcit. fără pierderi de efectiv. În funcţie de constatări se începe recondiţionarea acestora înţelegând prin recondiţionare curăţirea. datorită trepidaţiilor. în stupină.Zăpada afânată prin care aerul pătrunde cu uşurinţă şi care uneori poate acoperi stupii nu constituie un pericol pentru viaţa albinelor.Orice zgomot sau mişcare din jurul stupinei este percepută de albine. rulota apicolă. pentru buna lor iernare. Însăşi atelierul.

Reformarea şi topirea fagurilor. precum şi o dezvoltare de primăvară bună. se va dovedi că fudulia este păguboasă. Aceasta este o acţiune importantă care se face la masa de lucru cu pixul în mână şi eventual cu calculatorul alături. Zambilă (Hyacinthus orientalis). până în momentul ieşirii din stup a albinei zburătoare trec 40 de zile.. Având aceste date bilanţul de venituri şi cheltuieli este aproape gata. Încheierea ramelor achiziţionate ca rame la pachet. Salcie căprească (Salix caprea). să zicem cel de la salcâm este aşteptat la 15 mai. Condiţionarea şi valorificarea seminţelor de plante melifere. Toamna. Se însumează cantitativ şi valoric producţiile de miere şi alte produse apicole inclusiv material biologic (roi. Nu uitaţi Iernarea familiilor de albine în bune condiţii reprezintă premisa creşterii unui puiet de bună calitate. procurarea de utilaje şi materiale.. urmare acestui fapt. Arţarul american (Acer negundo). De exemplu. de regulă. Răchită (Salix viminalis). . Piersic (Piersica vulgaris). mătci)obţinute în stupină în perioada sezonului apicol... la formarea cuiburilor. în cea de a doua parte a iernării în cuiburi apare puietul şi. Prin protejarea vetrelor de stupină contra vânturilor şi curenţilor şi prin expunerea stupilor în plin soare. familiile se pregătesc cu 6 săptămâni înainte adică începând cu prima decadă a lunii aprilie. începând din ianuarie-februarie.. în această situaţie apicultorul îşi poate face o părere greşită conform căreia matca a intrat în iarnă neîmperecheată din cauza lipsei de trântori. sunt îndepărtate pe neobservate sau sunt mâncate de albine. micşoraţi consumul de hrană şi uzura organismului albinelor Speciile nectaro-polenifere si lunile de inflorire martie: Alunul (Corylus avellana). Viorea (Scilla bifolia). însârmarea lor şi lipirea fagurilor artificiali pe ramele noi sau pe cele vechi... creşte necesarul schimbului de aer. . urmărind termenele optime . în prima parte a iernării activitatea lor este redusă şi în familie este suficient aerul ajuns în stup prin zăpada afânată. o reglează în acelaşi timp. apicultorul trebuie să pună câte o ramă plină cu miere de o parte şi de alta a peretelui despărţitor al diafragmei.. familii.Este bine să ştim că . dacă culesul principal..nu mai puţin de 40 de zile până la culesul principal . Apicultorul care asigură în toate condiţiile necesare unei ponte intense. Ulm (Ulmus campestris). După împerechere ele pot începe ouatul dar de multe ori albinele nu mai cresc acest puiet. Analizând elementele de cheltuieli se poate uşor determina ponderea fiecăreia în totalul sumei cheltuite şi efectul asupra producţiei sub aspect cantitativ şi valoric. Albinele din ambele familii vor fi atrase de căldură spre aceste rame. Cine crede. În stupii acoperiţi cu zăpadă albinele iernează bine. recondiţionate este de asemenea o acţiune la ordinea zilei. extragerea şi condiţionarea cerii este o acţiune care dacă nu a început poate începe.va avea suficiente albine culegătoare capabile să valorifice profitabil abundenţa de nectar. În apicultură este cunoscută Legea celor 40 de zile conform căreia din momentul depunerii oului de către matca fecundată. La masa de lucru Se calculeaza cât mai exact cheltuielile efective pe anul apicol sau pe anul calendaristic expirat. Organizatorice: ridicarea calificării profesionale. Mătcile împerecheate la începutul toamnei pot fi de calitate. Aninul negru (Alnus glutinosa). Mierea ursului (Pulmonaria officinalis). Ghiocel (Galanthus nivalis).. Ouăle. Zălog (Salix cinereea). mai devreme sau mai târziu. Bănuţei (Bellis perennis). Salcie albă (Salix alba). 51 . în cazul iernării a câte două familii într-un stup orizontal. Venitul sau profitul pe stupină se obţine scăzând totalul cheltuielilor din totalul veniturilor. Cais (Armeniaca vulgaris). pretinde sau afirmă că le ştie pe toate greşeşte şi. elaborarea planului de îmbunătăţire şi folosire a bazei melifere în anul următor. Cea mai bună perioadă de citit şi recitit literatura apicolă nu trebuie irosită în van.Un bun manager ştie să tragă concluzia analizând bilanţul stupinei şi bazat pe aceste concluzii poate întocmi un plan realist de activitate pentru viitorul sezon apicol activ.

Mahonia (Mahonia aquifolium)*. călduros cu albine sănătoase. luna viitoare. mană şi propolis. Păducel (Crataegus monogyna)**. Lucerna (Medicago saliva)**. Castan (Aesculus hippocastanum)**. Drăcilă (Berberis vulgaris)*. Paltinul de câmp (Acer platanoides)". Dacă în primele două decade ale lunii. Vişinul (Cerasus vulgaris)". Jugastrul (Acer campestre)*". Ulmul (Ulmus campestris)".Aproape toate plantele enumerate oferă albinelor un cules de nectar şi polen. Paltinul de munte (Acer pseudoplatanus)". După denumirea populară (comuna) şi cea ştiinţifică am indicat ponderea (importanţa) apicolă prin asterisc astfel: **** (4 asteriscuri) înseamnă pondere apicolă foate mare. Aceasta o doresc tuturor stupinelor şi proprietarilor lor. unele ca de exemplu arţarul tătăresc. Brad (Abies alba)"*. Cireş (Cerasum avium)**. Păr (Pinus sativa)**. nectar. Mijlocie = **. Cătina albă (Mippophae rhamnoides)". Cornul (Cornus mas)**. . Măceşul (Rosa canina)". prevenirii roirii naturale şi preîntâmpinării ieşirii roilor. Vioreaua (Scilla bifolia)*. va fi marcat astfel:***. mana şi propolis oferite de aceste specii spre binele albinelor şi spre binele şi profitul apicultorului. polen. Prunul (Prunus domestica)". Răpită de primăvară (Brassica râpa var oleifera)***. Mac roşu (Papaver rhoeas)**. Facelia (Phacelia tanacetifolia)***.În aceasta lună culesurile sunt în general definite drept culesuri de întreţinere dar de la speciile care intră în categoria ce are pondere apicolă mare sau mijlocie se pot înregistra uneori chiar culesuri de producţie ca de pildă în livezile de pomi fructiferi sau în vecinătatea lanurilor de rapiţă cultivată. Bănuţei (Bellis perennis). Păpădia (Taraxacum officinale)". obiectivul principal îl constituie întărirea continuă a familiilor de albine şi folosirea culesului de la salcâm.aprilie: În aprilie începe sau continua înflorirea următoarelor specii melifere: Arţarul american (Acer negundo)*. Arţarul tătăresc. în ultima decadă se va da o deosebită atenţie menţinerii puterii familiilor. Căpşunul (Fragaria moschata)*. Gutui (Cydonia oblonga)**. . Caprifoi (Lonicera tatarica)*. jugastrul. Salvia de câmp (Salvia protensis)**. Molid (P/cea excelsa)***. Mac de câmp (Papaver dubium)*. Muştar de câmp (Sinapis arvensis)**.În mai înfloresc sau continuă să înflorească speciile melifere (în ordine alfabetică: Arţar tătărăsc (Acer tataricum)***. Nu uitaţi . Corcoduşul (Prunus cerasifera)**. Răchita (Sa//x viminalis)". . Jugaştrii (Acer campestre)***. Pin (Pinus sp. Cătina albă (Mippophae rhamnoides)**. Salcia albă (Safe alba)*". Mică = *. Cireşul (Cerassus avium)". Vişin (Cerasus vulgaris)**. Mierea ursului (Pulmonaria officinalis)*. Salcâm mic (Amfora fruticosa)**. cele doua specii de paltin oferă şi culesuri de mană sau de la salcia albă şi cea căprească albinele adună pe lângă polen. Răpită sălbatică (Brassica râpa)**. Sânger (Cornus sanguinea)**. Măr (Malus domestica)**. *** (3 asteriscuri) înseamnă pondere apicolă mare. Mare = ***. Viţa de vie (Vitis vinifera)***. ** (două = pondere apicolă mijlocie şi în sfârşit * (un asterisc) = pondere apicolă mică. mai: . Bănuţei (Bellis perennis)*. Părul (Pirus sativa)". Legendă . 52 . Jaleş de câmp (Salvia nemorosa)*. Sper într-un aprilie senin. Acesta este de patru stele (asteriscuri) adică are o pondere apicolă Foarte mare şi. Rapiţa de toamnă (Brassica napus var oleifera)***. Unele specii ca de pildă mesteacănul şi ulmul interesează albinele numai pentru polen şi mană. Paltin de munte (Acer pseudoplatanus)**. SALCÂM (Robinia pseudacacia)****.Oricum este important să cunoaştem şi mai ales să valorificam culesurile de nectar. mai harnice şi bine pregătite pentru marele cules care vine: cel de la salcâm. Mărul (Malus domestica)". Răpită de toamnă (Brassica napus var oleifera)***. Caisul (Armeniaca vulgaris)**. Mesteacăn (Betula alba)*. Mesteacănul (Betula alba)*. Păpădie (Taraxacum officinalis)**. Catalpa (Catalpa bignonioides)*. Zălogul (Salix cinerea)**. Mierea ursului (Pulmonaria officinalis)*. Salcia caprească (Salix caprea)"*. mereu mai multe. Paltin de câmp (Acer platanoides)**. Trifoi alb (Trifolium repens)***. Fărâmiţarea excesivă prin roire naturală sau artificială slăbeşte familiile. (Acer tataricum)**. Rapiţa salbatică (Brassica rapa)". Frasin (Fraxinus excelsior)*. Zambila (Hyacinthus orientalis)*. Mojdrean (Fraxinus ormus)**.)**.Pondere apicolă: Foarte mare =****.

Ridiche sălbatică (Raphanus raphanistrum)*. Mac de câmp (Papaver dubium)*. . Izmă bună (Mentha piperita) *. Zămoşiţă (Hibiscus syriacus)*. Bănuţei (Bellis perennis)*. Castan (Aesculus hippocastanum)**. Soc (Sambucus nigra)*. Răchitan (Lythrum salicaria)**. Roiniţă (Melissa officinalis)**. Muştar alb (Sinapis alba)***. Drăcilă (Berberis vulgaris)*. Muştar de câmp (Sinapis arvensis)**. Pălămida (Cirsium arvense)**. Muştar alb (Sinapis alba)***. Hurmuz alb (Symphoricarpus albuş**. Mătăciune (Dracocephalum moldavica)**. * = Mică. Floarea-soarelui (Helianthus annuus)****. Pepene verde (Citrullus vulgaris)**. Haina miresei (Polygonum baldschuanicum)*. Trifoi roşu (Trifolium pratense)**. Sulfina albă (Melilotus allbus)**. Brad (Albies alba)***. Coriandru (Coriandrum sativum) ***. Jaleş de câmp (Salvia nemorosa)*. Căpşun (Fragaria moschata)*. ** = Mijlocie. mană şi propolis. Busuioc lânos (Stachys lanata)**. Păpădia (Taraxacum officinale)**. Cenuşer (Ailanthus glandulosa)". Dalia (Dahlia sp. Tei cu frunza mare (Tilia platyphyllos)***. Catalpa (Catalpa bignoides)*. polen. Haina miresei (Polygonum baldschuanicum)*. Sânger (Cornus sanguinea)**.. .Iulie este o lună în care încep să înflorească sau îşi continuă înflorirea următoarele specii spontane sau cultivate de interes apicol (în ordine alfabetică: Albăstriţa (Centaurea cyanus)*. Pepene galben (Cucumis mello)**. Muştar de câmp (S/nap/s arvensis)**. Talpa gâştei (Leonurus cardiaca)**. Dovleac (Cucurbita pepo)**. Salcâm roz (Robinia neomexicana)***. Ridiche sălbatică (Raphanus raphanistrum)*. Păducel (Crataegus monogymna)**. Butoiaş (Oenanthe aquatica)**. Fluturei (Gaillardia picta)*. Ceara albinei (Asclepias syriaca)*. iulie: . Pepene galben (Cucumis mello)**. Tei cu frunza mică (Tilia cordata)***. Răpită sălbatică (Brassica râpa)**. Sulfina galbenă (Melilotus officinalis)**. doresc tuturor stuparilor ca stupii lor să fie în masivele de salcâm cu flori multe. Trifoi roşu (Trifolium pratense)**. iunie: . Salcâm (Robinia pseudoacacia)***. Teiul argintiu(Tilia argentea)****. Zămoşiţă (Hibiscus syriacus)*.Pondere apicolă: **** = Foarte mare. Soc (Sambucus nigra)*. Pepene verde (Citrullus vulgaris)**. Hurmuz alb (Symphoricarpus albuş**. Jaleş de câmp (Salvia nemorosa)*.Cum salcâmul este specia cea mai importantă. Cătina albă (Hippophae rhamnoides)**. Lemn câinesc (Ligustrum vulgare)**. Limba mielului (Borago officinalis)*. Anghinarea (Cynara scolymus)*. Caprifoi (Lonicera tatarica)*. Isop (Hyssopus officinalis)*. Rapiţa sălbatică (Brassica rapa) **. Coriandru (Coriandrum sativum)***. Glădiţă (Glenitschia triacanthos)**. Bumbac (Gossypium hirsutum)*. Limba mielului (Borago officinalis)*. Facelia (Phacelia tanacetifolia)***.Abundenţa floristică caracterizează această lună în care începe sau continuă înflorirea următoarelor specii (în ordine alfabetică: Albăstriţa (Centaurea cyanus)*. Hurmuz roşu (Symphoricarpus orbiculatus)**. Sparceta (Qnobrychis vicifolia)*. Lemn câinesc (Ligustrum vulgare)**. Nu degeaba denumirea populară a lunii mai este Florar. Busuioc lânos (Stachys lanata)**. Lavanda (Lavandula vera)**. Lucerna (Medicago saliva)**. Caprifoi (Lonicera tatarica)*. Lucerna (Medicago sativa)**. *** = Mare. În această lună o abundenţă floristică de interes melifer oferă albinelor culesuri de nectar.)**. Mac roşu (Papaver rhoeas)**. Iarba şarpelui (Echium vulgare)**. Iarba şarpelui (Echium vulgare)**. Castravete (Cucumis sativum) *. Pin (Pinnus sp. Pălămida (Cirsium arvense)**. Salcâm japonez (Sophora japonica)**. Salvia de câmp (Salvia pratensis)**. Mac roşu (Papaver rhoeas)**. Hrişcă (Polygonum fagopyrum)**. Viţa de vie (Vitis vinifera)***.Floarea-soarelui (Helianthus annuus)****. Răpită de primăvară (Brassica râpa var oleifera)***. Trifoi alb (Trifolium repens)**. ţepuh (Stachys palustris)**. Busuioc de mirişte (Stachys anaua)***. Busuioc de baltă. Hrişcă (Polygonum fagopyrum)**. Legendă . Dovleac (Cucurbita pepo)**. Teiul argintiu (Tilia argentea)****. bogate în nectar iar vremea să fie caldă şi însorită adică favorabilă culesului. Salcâm roz (Robinia neomexicana)***. Gutui (Cydonia oblonga)**. Mac de grădină (Papaver somniferum) *. Zburătoare (Chamaenehon angustifolium)*** Zmeur (Rubus 53 . Zmeur (Rubus idaeus)****. Salcâm mic (Amorpha fruticosa)**. Tei cu frunza mare (Tilia platyphyllos)***. Cicoare (Cichorium intybus)*. Mac oriental (Papaver orientale)*. Salvia de câmp (Salvia pratensis)**. Mac oriental (Papaver orientale)*.)**. Facelia (Phacelia tanacetifolia)***. Ceapă seminceri (Allium cepa)**. Talpa gâştei (Leonorus cardiaca)**. Roiniţă (Melissa officinalis)**. Păpădie (Ţaraxscum officinale)**. Ceapă seminceri (Allium cepa)**. Tei cu frunza mică (Tilia cordata)***. Sălcioara mirositoare (Eleaagnus angustifolia)*.

Hurmuz roşu (Symphoricarpus orbiculatus)*. albinele mai pot întâlni în diferite faze de înflorire următoarele specii (enumerate în ordine alfabetică: Albăstriţa (Centaurea cyanus)*. Lavanda (Lavandula vera)**. Dalia (Dahlia sp. Ridiche sălbatică (Raphanus raphanistrum)*. Jaleş de câmp (Salvia nemorosa)*. În pepinierele în care vegetează aceste specii este locul albinelor care vor culege pentru ele şi pentru stupar miere multă şi de calitate.. Pepene galben (Cucumis mello)*. Haina miresei(Poligonum baldschuanicum)*.Din această enumerare rezultă că speciile cu pondere apicolă Foarte mare şi Mare sunt: Floarea-soarelui. Topinambur (Helianthus tuberosus)*. Hurmuz roşu (Symphoricarpus orbiculatus)**. Steluţa vânătă (Aster amellus)*. Fluturei (Gaillardia picta)*. Lucerna (Medicago saliva)*. Isop (Hyssopus officinalis)*. Cicoare (Cichorium intybus)*. Hurmuz alb (Symphoricarpus albuş**. cu frunza mare. Busuioc de mirişte (Stachys annua) ***. Trifoi alb (Trifolium repens) **. ţepuh (Stachys palustris)**. Topinambur (Helianthus tuberosus)". Facelia (Phacelia tanacetifolia) **.. Dalia (Dahlia sp. De aceea acţiunile de stupărit pastoral sunt la ordinea zilei. * = Mică. Legendă . Fluturei (Gaillardia picta)*. Păpădia (Taraxacum officinale)**.. * = Mică. Iarba şarpelui (Echium vulgare)*. Izmă bună (Mentha piperita)*. Sulfina albă (Melilotus allbus)*. Pepene verde (Citrullus vulgaris)*". ** = Mijlocie. în ultimele fenofaze de înflorire se mai găsesc în această lună următoarele specii (enumerate în ordine alfabetică: Bănuţei (Bellis perennis)*. Busuioc de baltă. Facelia (Phacelia tanacetifolia)***. Dovleac (Cucurbita pepo)**. Dovleac (Cucurbita pepo)**. septembrie: . Nalba (Malva silvestris)*. Pălămida (Cirsium arvense)*. Sulfina galbenă (Melilotus officinalis)**. Păpădia (Taraxacum officinale)*. Hurmuz alb (Symphoricarpus albuş*. Evodia. Muştar de câmp (S/nap/s arvensis)*. ţepuh (Stachys palustris) *.)**. Trifoi alb (Trifolium repens)*. Răchitan (Lythrum salicaria)**. în funcţie de condiţiile meteorologice şi de zona geografică în această lună. Busuioc de mirişte (Stachys annua)***. ** = Mijlocie. Zburătoarea şi Zmeurul. Mac de grădină (Papaver somniferum)*. Castravete (Cucumis sativum) *.Pondere apicolă: *** = Mare.)**. Cenuşer (Ailanthus glandulosa)*. sfârşit). Steluţa vânătă (Aster amellus)*.Pondere apicolă: *** = Mare. Zburătoare (Chamaenerion angustifolium)**. Păpădia (Taraxacum officinale)". Castravete (Cucumis sativum)*.)**. Sulfina albă (Melilotus allbus) *. Mătăciune (Dracocephalum moldavica)*. arborele de miere (Evodia hupensis)** Facelia (Phacelia tanacetifolia)**. Răpită sălbatică Brassica râpa)**. cel cu frunza mică.Ponderea apicolă: **** = Foarte mare. Lucerna (Medicago sativa)**. Salcâm roz (Robinia neomexicana)**. Trifoi roşu (Trifolium pratense)**. Lucerna (Medicago saliva)**.idaeus)****. august . * = Mică.Legendă . Legendă . Hrişcă (Polygonum fagopyrum)*. Butoiaş (Oenanthe aquatica) *. Răchitan (Lythrum salicaria)**. Cicoare (Cichorium intybus)*. * = Mică. Nalba de grădină (Althaea rosea)*. Dalia (Dahlia sp. *** = Mare. Zămoşiţă (Hibiscus syriacus)*.În septembrie numărul acestora este diminuat faţă de lunile anterioare. Ridiche sălbatică (Raphanus raphanistrum)*. Salcâm japonez (Sophora japonica)*. Sulfina galbenă (Melilotus officinalis)***.Legendă . Numărul acestora se restrânge drastic pe măsură ce vremea se răceşte. Busuioc de baltă. Bănuţei (Bellis perennis)*. . Muştarul alb.. Trifoi alb (Trifolium repens)**. Anghinarea (Cynara scolymus)*. Busuioc lânos (Stachys lanata) *. Pepene verde (Citrullus vulgaris)*. ** = Mijlocie. în zborurile lor. Lavanda (Lavandula vera)*. Răpită sălbatică (Brassica râpa)*. ** = Mijlocie. Sulfina galbenă. Pepene galben (Cucumis mello)**. Teiul argintiu.Acestea sunt: Anghinarea (Cynara scolymus)*. .Pondere apicolă: **** = Foarte mare. Ceara albinei (Asclepias syriaca)*. Cicoare (Cichorium intybus)*. *** = Mare. Roiniţă (Melissa officinalis)*. Jaleş de câmp (Salvia nemorosa)*. Steluţa vânătă (Aster amellus)*. Muştar de câmp (Sinapis arvensis)**. maxim. Trifoi roşu (Trifolium pratense)*. Trifoiul alb. Busuioc lânos (Stachys lanata)**. 54 . Haina miresei (Polygonum baldschuanicum)*.August este luna în care mai multe specii de interes apicol se află în diferite fenofaze de înflorire (început. .

Adaugati 2 g sare de lamaie/litru sirop pentru o buna invertire a zaharului.Siropul nu se fierbe sub nici un motiv.Hranirea si stimularea roiurilor : in doze zilnice de 200 g sirop/zi pana la aparitia unui cules natural.stimulare in primavara : cu sirop 1/1.2 litri sirop de zahar.punem in vas apa necesara si apoi turnam zaharul in reprize. Prepararea siropului la cald se face incalzind apa necesara pana la fierbere. avand in vedere ca are albina culegatoare putina si hrana deasemenea.Completarea cu sirop se face dupa ce s-a reorganizat cuibul urmarindu-se in special capacirea mierii depozitate.Se folosesc doze de 2-2.O indicatie care trebuie respectata intotdeauna:nu fierbeti siropul pentru ca aveti toate sansele sa cristalizeze. Mod de folosire : Completarea rezervelor pentru iernat: aceasta lucrare incepe pe 1-5 august si are ca termen de finalizare data de maxim 20-25 august(cu cat mai repede cu atat mai bine).5 litri de sirop 2/1 sau 3/1 sau doze mai mari daca albinele reusesc sa preia cantitatea. Aceasta metoda este mai practica si mai rapida.adica 1 litru apa si 1 kg zahar rezulta 1.Hraniri medicamentoase de primavara. In ceea ce priveste zaharul.Nu trebuie sa grabiti fierberea. concentratie 1/1 conform prospectului.zahar si 0. 2/1.concomitent cu reducerea cuibului si impachetarea de primavara.adica 2 kg zahar si 1 litru apa rezulta 2. voi prezenta cateva retete pe baza de zahar. Acestea din urma se foloosesc conform prospectelor ce insotesc produsul.In schimb la completarea rezervelor de hrana in decursul primaverii sau in cazul hranirilor medicamentoase se foloseste siropul in concentratie de 1/1. Insistam asupra faptului ca zaharul trebuie dizolvat total.8 litri sirop de zahar.amestecand continutul pana la dizolvarea totala.la 3/2. pentru stimulare sau.Vasul cu amestecul rezultat se aseaza pe aragaz si se ferbe la foc moale.primavara. se foloseste zaharul sau diferite produse aparute pe piata cum ar fi: APIINVERT. Insa cum aceasta lipseste. In cele ce urmeaza. la 2/1. 4.dupa care se ia vasul de pe foc si se inglobeaza in reprize prin amestecare zaharul.zilnice. De retinut : Cea mai avantajoasa concentratie este 2/1 sau 3/2.2 litri apa.insa trebuie stiut ca in ce priveste calitatea este sub miere.spuma rezultata(la inceput) se indeparteaza. APIMEL. din diferite motive. concentratie 2/1 in doze mici.Perioada de folosire este cuprinsa intre debutul primaverii (1-10 martie) si inceputul toamnei(maxim 15 septembrie).vara sau toamna ..adica 3 kg zahar si 2 litri apa rezulta 3. 55 . APIFONDA.in caz contrar aparand cristalizarea "mierii".functie de taria focului." Mod de preparare : Siropul de zahar se prepara la rece sau la cald.la roi. 3/2.Hranirea suplimentara In general..Alte situatii de urgenta aparute in stupina. Hraniri de salvare. Serbetul de zahar (uz apicol) Mod de preparare : Se amesteca intr-un vas emailat sau din inox.O operatiune foarte importanta este indepartarea cristalelor de zahar(cu o carpa uda si stoarsa) ce se depun pe peretii vasului.6 l sirop de zahar.La 1/1. in cazul in care. fara a avea pretentia ca le cunosc pe toate sau ca sunt standard: Este un inlocuitor al mierii. hranirea suplimentara se face in urmatoarele cazuri cunoscute de mine: 1. acesta se da familiilor de albine sub forma de sirop. Concentratia siropului este mai avantajoase atat pentru albina cat si pentru crescator in proportie de 2/1 sau 3/2.Amestecand cele doua produse se constata ca zaharul este bine umezit iar apa nu balteste. Ideal ar fi ca pentru hranirea suplimetara sa se foloseasca miere.Hraniri de stimulare la sfarsitul verii (august) . 3.Se administreaza dupa nevoi. hrana a fost insuficienta.etc.Cand preparam siropul la rece.Siropul de zahar se prepara in urmatoarele concentratii:1/1 .Durata fierberii este de 15-30 min.1 kg.in lipsa unui cules suficient ca familia sa stranga suficienta miere (ani secetosi sau din alte cauze) 2.Acest lucru se impune prin aceea ca la concentratiile mai reduse albinele consuma mai mult zahar pentru prelucrarea siropului "mierea" (20% zahar in cazul concentratiei 1/1 si numai 10% in cazul concentratiei 2/1).pentru completarea rezervelor necesare iernarii.

folosita in diferitele retete trebuie lichefiata.nu retopiti amestecul mai mult de 3 ori.Pana incepe fierberea mai amestecam cu lingura.apoi se albeste.Dupa topire.Cam dupa 15-20 min. se controleaza concentratia siropului. Ceaiuri medicinale sunt benefice albinelor.Grosimea placilor nu trebuie sa depaseasca 1-1.Protofil.850 l.Este ideala pentru hranirile de stimulare sau de salvare a familiilor ramase fara provizii in timpul iernii sau primaverii.Framantarea se face energic. se lichefiaza in prealabil.5 cm. solutia de zahar apa se amesteca continu.In aceasta pasta se pot ingloba polen.pentru a nu se prinde de fundul vasului.ceaiuri medicinale.850 litri intr-un vas de 10 litrii. Serbet de zahar cu miere : Se amesteca 5kg zahar tos.150 l apa si dupa 10-15 minute turnam apa clocotita in cantitate de 0.zaharul pudra este un component de baza. Mod de administrare : Pasta se administreaza sub forma de turtite a 0.Verificarea concentratiei se face tot cu lingurita si paharul cu apa rece.Vom sti ca amestecul ajunge la concentratia optima.Obtinerea lui se face prin prelucrarea zaharului tos.Vasul se aseaza pe foc si fierbem 20-30 min.cand acesta ramane inchegat pe lingurita.deasupra ramelor.se adauga apa din nou si o luam de la capat. ahar candi simplu sau cu miere.inlocuitori de polen.In acest moment se adauga 800 g miere si se mai clocoteste inca 3 min.(in tot acest timp amestecam ingloband mierea).Produsul final se toarna in tavite captusite cu hartie cerata.in toate cazurile.mai putin la hranirea de completare. coada soricelului .Se ia cu o lingurita sirop si se introduce intr-un pahar cu apa rece. (mierea usor incalzita).pentru ca altfel albinele nu consuma cristalele mari si se inregistreaza o mare risipa de hrana. roinita.In caz de esec.asezate pe folii de plastic gaurit.Obtinem ceaiul folosind 3-4 g din fiecare planta uscata.numai ca de data asta suspensia trebuie sa formeze o boaba care se poate modela intre degete (de consistenta medie). isma .daca este prea tare sau de zahar pudra daca este prea moale. Zaharul pudra.catre sfarsitul iernii sau in primavara. cimbrisor .Mierea folosita trebuie sa nu fie zaharisita sau daca este.tifon. Pasta de zahar pudra si miere Mod de preparare : In principiu se procedeaza amestecand la rece 4 parti de zahar pudra si o parte miere.se fierbe continutul 15 56 .combatand cu succes nosemoza.. Zahar candi Mod de preparare : Se amesteca in oala.trebuind sa rezulte un produs de consistenta aluatului. Ceaiul medicinal se obtine prin infuzie din urmatoarele plante: sunatoare .Doua sunt regulile de baza in aceasta lucrare : nu incalzim mierea mai mult de 45 grade C .In acest moment se ia vasul de pe foc si se introduce in apa sa se raceasca usor(70-80 grade C).de lemn.ceaiurile medicinale.medicamente.Spumuirea amestecului si stergerea peretilor vasului este obligatorie.Dupa ridicarea vasului de pe foc.etc.din cand in cand.racim amestecul pana la 40-50 grade C si amestecam cu o lingura mare de lemn pana la formarea serbetului.cu mentiunea ca pastrarea lui la frigider nu trebuie sa depaseasca 48 ore. musetel .Este recomandat ca pentru o mai buna invertire a zaharului sa se aduge si 1-2 g sare de lamaie pe kg.etc.Din acest ceai folosim dozele necesare.Odata cu trecerea timpului se constata ca solutia devine opaca.lichefierea mierii zaharisite Obtinerea zaharului pudra : In diferitele retete.ci doar cu vasul introdus intr-un alt vas cu apa care fierbe.2-1 kg.Daca prima incercare a insemnat un esec.5 kg de zahar tos si 1 litru de apa.pergament.etc. Cu ajutorul unei linguri mari. nu lichefiem mierea la flacara directa. care se poate macina cu o rasnita universala(manuala sau electrica).Corectia produsului se face prin adaugare de miere.Ne oprim din amestecat cand serbetul ajunge la consistenta si granulatia dorita.In prealabil plantele se umezesc cu 0.unde albinele au acces direct.Se poate folosi in tot timpul anului. Lichefierea mierii : Mierea cristalizata(zaharisita). la fel cum am procedat in cazul serbetului simplu.etc.apa 0.

si se corecteaza consistenta prin adaugarea de zahar pudra sau miere. Pasta de miere.Cand compozitia devine mai deschisa(catre crem) si opune rezistenta marita.1/2 parte drojdie de bere.1 parte lapte praf degresat. Dupa 5-8 minute se incepe amestecatul.Se framanta toate ingredientele.faina de soia.Corectia consistentei se face adaugand polen sau miere dupa nevoie.Obtinem aceasta miere cu ajutorul unui vas cu fundul gros(tuci.1 parte miere lichida.Se administreaza in turtite pe folie sau tifon.Componentele se amesteca bine. Mod de preparare.25 parti miere.5 kg faina de soia degresata. Amestec zahar tos si lapte praf : Se amesteca 1 kg zahar tos cu 50 grame de lapte praf degresat.min.exista varianta adaugarii unei cantitati de miere.deasupra ramelor.polen.Pentru a creste interesul albinelor pentru amestec.Dupa ce am adaugat mierea.Polenul strans de albine.folosirea lor este foarte indicata.In continuare procedam ca pentru reteta fara miere. 57 .Dupa racirea totala a placilor de zahar.zahar pudra si drojdie de bere : In practica apicola polenul poate fi inlocuit cu drojdia de bere inactivata.primavara sau vara.pentru a face mai atractiv produsul.Odata turnata compozitia in tavi.Atat mierea cat si polenul trebuie sa provina de la familii de albine sanatoase. miere. Amestec de sirop.se poate umezi usor cu putina apa sau miere.bine hranite si dezvoltate.In cele ce urmeaza va vom prezenta retete de amestecuri proteice in care igredientele sunt diferite : Pasta de polen si miere : Pasta se prepara din 1 parte polen si 1.Turtitele se prepara din 1/2 parte lapte praf degresat.Pe langa administrarea diferitelor produse glucidice.se adauga 0.zahar candi cu miere : Ca si la serbet.spumuim si stergem cu carpa uda peretii oalei.1 parte drojdie de bere uscata(instant). Pasta de miere.zahar pudra si lapte praf : Un alt inlocuitor al polenului este laptele praf degresat. Amestec miere.La 6 litri de sirop de zahar. Paste si amestecuri proteice Amestecurile proteice sunt folosite des in practica apicola.in perioadele de crestere a puietului(cand nu exista polen suficient in natura).sirop.inox etc.Se corecteaza consistenta adaugand zahar pudra sau miere.Se administreaza vara in hranitor.framantand cele doua ingrediente.deasupra.faina de soia : Siropul de zahar poate fi folosit si el ca baza in amestecurile proteice.lapte praf.amestecam timp de 1 min.Se livreaza albinelor sub forma de turtite.2 parti zahar pudra si 1.5 kg.Peste aceste componente se toarna miere sau sirop de zahar dens pana se ajunge la consistenta dorita.Amestecul se face din 3 parti zahar pudra.Cand termometrul arata 116 grade C.la intervale de 1-2 saptamani.. In momentul cand amestecul ajunge la temperatura de 116 grade C.se scot prin ridicarea de hartia pergament si se depoziteaza in locuri uscate si racoroase.Se administreaza sub forma de turtite de 200-250 g. si luam de pe foc.Tavile trebuie in prealabil pregatite astfel : se umezesc usor si se tapeteaza cu hartie pergament.se adauga 5-600 g miere in clocot.Asa vom avea generatii tinere de albine.drojdie : Se realizeaza un amestec din urmatoarele ingrediente: 3 parti faina de soia degresata.pentru a nu face cocolosi si se administreaza familiilor de albine in cantitate de 500 g la cateva zile.dupa care se masoara temperatura lichidului.)si amestecand continu sa nu se prinda. Pentru obtinerea acestor placi de zahar candi cu miere.se toarna in tavi.vasul se ia de pe foc si se lasa la racit.aceasta se lasa nemiscata pana ce cristalizeaza. Mod de administrare : Aceste placi de zahar candi se pot da albinelor in iarna(la familiile ramase fara provizii)si in stimularea de primavara si sfarsit de vara.se procedeaza ca si in varianta simpla.conditionat si conservat se macina fin.5 kg polen macinat fin si 1.

Cand borcanul este aproape plin.cand vrem sa hranim albinele.se toarna picurand si amestecand.1 lingurita rasa de sare (contine mineralele f.Pentru prevenirea aparitiei nosemozei.1 litru apa calda. cât şi de zahăr).1/2kg miere diluata in 1l apa d).ceapa 25ml .650g zahar .1kg zahar .650ml apa . de pasta.soc.usturoi 20 ml (prelungeste viata albinelor pana la 87 de zile) f).se depreciaza) si cand devin casanti.Spre sfarsitul iernii.1l lapte fiert fara sa clocoteasca . a).Inainte de a ingheta pastura (atentie.1 kg zahar . aruncându-le pe fundul stupului. necesare albinelor in aceasta perioada) . zmeură.La 2 kg. cristalele grosiere.se toarna deasupra inca un strat de miere.morcov 20 ml .Cum se procedeaza : in luna ianuarie se expun fagurii cu pastura la ger. e).1l apa . Antonescu)..1l apa .suc de legume ca. Formarea turtelor având în componenţa lor aceste două ingrediente cristalizate trebuie să ţină seama de faptul că albinele consumă doar în parte turta dacă conţine cristalele mari (atât de miere cristalizată. Majoritatea sortimentelor de miere cristalizează (mai repede mierea de răpită. Pastura astfel obtinuta se amesteca cu o cantitate egala de miere lichefiata si se pune in borcane.o parte din apa se poate inlocui cu ceai medicinal sau Protofil.Pasta de miere si pastura : O reteta mai veche.daca se foloseste miere formula este -1l lapte -1l apa(care se fierbe cu laptele) -1450gmiere Albinelor li se va administra pe zi(indiferent de ce reteta folositi)doze mici la inceput(200ml/familie) ajungand treptat la doze mai mari(400-500ml/familie) Turta din miere cristalizată şi zahăr (dupa C. restul. iar când timpul 58 .1 lingura otet ( impiedica zaharisirea mierii) .in care am dizolvat 20 g sare de bucatarie. Se fac turtite de 0.5 kg.galbenele) 2 plicuri sare de lamaie(impiedica zaharisirea)sau sucul de la 2 lamai c). ..650g zahar .care fasii se freaca intre palme..Administrarea poate dura pana la aparitia polenului in natura.12g drojdie uscata sau 50gdrojdie proaspata care se lichefiaza Lichefierea drojdiei O framanti separat cu 2 linguri de zahar iar ea se va lichefia de la sine devenind asemanatoare smantanii.se taie in fasii prin mijlocul celulelor.dar totusi de actualitate este pasta de miere si pastura.2 plicuri ceai de menta(indicat pentru diaree) .trecem amestecul de miere si pastura prin masina de tocat..din 10 in 10 zile. si se administreaza deasupra ramelor. floarea-soarelui) iar zahărul tos este şi el format din cristale.1 lingura miere(pentru prelucrarea mai usoara) b)1kg zahar 1l apa 1 plic ceai fructe de padure(se pot folosi si plicuri de:tei.

dacă picăturile de sirop nu se amestecă cu apa din pahar şi formează o bobită este dovada că şerbetul este gata. Se amestecă totul bine şi se lasă acoperit timp de 30 minute. E. în cazul când la prepararea şerbetului se foloseşte şi miere de albine. Mod de decupare a foliei in care este ambalata turta. coada calului (Herba equiseti). se adaugă mierea şi apoi se frământă bine totul cu mâna. la 10 kg de zahăr se folosesc 2. Se lasă să se răcească până ce totul ajunge la temperatura de 40°C.300 l apă sau ceai de plante medicinale. Turta de şerbet trebuie să aibă grosimea de 1-1. b) Şerbetul de zahăr cu miere (dupa prof. apoi se frământă cu mâna. se aduce în încăperea de lucru. în funcţie de aprecierea noastră asupra cantităţii care ar fi necesară familiei de albine. întărindu-se. Se recomandă în special folosirea mierii de salcâm. 17)..apa încălzită în care se ţin vasul cu miere pentru lichefiere nu trebuie să aibă temperatura mai mare de 45°C. mierea lichefiată se toarnă peste zahărul pudră (o parte miere la patru părţi zahăr). Pentru obţinerea a 10 kg şerbet sunt necesare 7. . provenită de la familii sănătoase. coada şoricelului (Flores millefolii). Turtele astfel pregătite se pun deasupra ramelor... Este indicat ca turta folosită la sfârşitul perioadei de iernare să conţină şi ceaiuri medicinale cu efect în stimularea activităţii albinelor şi apărarea stării de sănătate a acestora.750 l apă sau ceai de plante medicinale. după ce în prealabil s-au decupat 1-3 ferestre din suprafaţa pungii. deoarece în momentul preparării volumul conţinutului creşte mult din cauza spumei care se formează. şi când aceasta a ajuns la 116-117°C siropul se consideră suficient de fiert şi se dă jos de pe foc. 2 kg miere. roiniţă (Folia mellissae). Siropul astfel obţinut se pune al fiert la un foc slab şi se urmăreşte momentul în care începe fierberea. într-un vas emailat se pune zahărul pudră. Se toarnă apoi compoziţia într-un vas curat care a fost udat în prealabil cu apă rece. cantităţile indicate se introduc într-un vas emailat de mare capacitate. Mierea cristalizată se lichefiază în bain-marie. Pentru a preveni această situaţie se procedează astfel:'se foloseşte la prepararea turtei doar miere lichefiată sau granulată fin (având consistenţa untului) şi zahăr pudră măcinat sau pisat fin. tei (Flores tilliae). Mureşan şi ing. E.700 kg zahăr pudră. doar atât cât să devină mai fluidă iar apoi se diluează cu ceaiul (infuzia) preparat în prealabil. Apoi se adaugă apă clocotită până la un litru.. o parte ceai medicinal şi zahăr pudră după nevoie (până ce amestecul dobândeşte consistenţa aluatului de pâine) adăugând şi 1 g sare de lămâie la kilogramul de pastă. la 10 kg zahăr şi 2 kg miere de albine se adaugă 1. sau din zahăr şi miere de albine cu apă sau ceai.pierderea prin încălzire excesivă a enzimelor şi vitaminelor . Mureşan şi ing.17 Amplasarea turtei.. .permite. Pentru realizarea turtei cu adaus de ceai medicinal pasta se prepară din o parte miere. Cu un termometru măsurăm temperatura.). Şerbetul astfel preparat se ambalează în pungi de plastic în cantităţi de 500-1000 g sau chiar mai mari. în cazul în care zahărul pudră se prezintă sub formă de bulgări.. Amestecul de plante se macerează circa 10 minute cu 3 părţi apă rece. Cu efecte deosebite s-a dovedit infuzia din următoarele plante medicinale: cimbrişor (Herba thymus sp. în continuare. se poate folosi preparatul "Protofil"destinat stimulării dezvoltării familiilor de albine şi combaterii nosemozei. prin care albinele vor veni în contact cu turta (fig. gălbenele (Flores calendulae). până când conţinutul devine ca o pastă fină care nu se întinde şi nu este lipicioasă. pentru a putea fi aşezată deasupra ramelor sub podişor. sunătoare (Herba hyperici).. Se iau câte 4-5 g din fiecare plantă menţionată mai sus. Pentru prima variantă. dr. c) Şerbetul fiert (după prof. efectuând mişcările întrun singur sens. ca un aluat. Pentru a nu se denatura calităţile mierii . Frecatul 59 . dr. aceştia se zdrobesc fin. Pentru a doua variantă. întreaga cantitate de zahăr pudră pe care o vom folosi. Mihăilescu). măceş (Fructus cynosbati) şi soc (Flores sambucus).. până când siropul începe să-şi schimbe culoarea spre alburiu şi apoi alb. scoţându-le chiar afară din stup. C. amplasarea turtei Fig. în acest moment se începe învârtitul siropului cu o lopăţică de lemn. în acest mod se împiedică formarea de cristale mari de zahăr. în locul infuziei medicinale preparate în casă. în acest caz se administrează 34 ml kilogramul de pastă. 300 ml ceai medicinal sau 340 ml "Protofil". C. Mihăilescu).5 cm. muşeţel (Flores chamomillae]. Infuzia rezultată se strecoară printr-o pânză curată. Mierea ce se foloseşte trebuie să fie necristalizată şi în nici un caz miere de mană. la cald. cu cel puţin patru ore înainte. nefermentată. Mierea se încălzeşte puţin. tei sau fâneaţă. Indiferent de variantă. Se poate prepara din zahăr cu apă sau ceai. în lipsă de termometru se poate folosi o metodă mai simplă care ne indică terminarea invertirii zahărului: într-un pahar cu apă rece se picură cu o linguriţă din siropul care fierbe. aceasta se adaugă numai când şerbetul s-a terminat de fiert. Pasta obţinută se administrează sub formă de turte (greutatea unei turte poate varia între 500 şi 1000 g) ambalate în hârtie sau pungi de plastic. până la omogenizarea amestecului. izmă (Folia menfriae).

Nici cele doua sorturi de zahar nici sarea de lamaie nu au miros. Absolut nici-un miros ca e jale.Atunci are loc invertirea.tocatura care rezulta de la masina de tocat. .curata. Reteta de sirop invertit. pui siropul in PET-uri sa ai grija sa fie in toate sticlele ceapa omogena te duci la stupina si dai sirop cate 200-300ml sirop 1:1 cu ceapa . dar daca faci la 2-3 zile data urmatoare ai grija sa tragi afara cu dalta apicola aceste coji ca la unii stupi mai este tendinta de mucegaire a cojilor de ceapa sucul de ceapa prin vitaminele care-l contine intareste albina.Daca stuparul se misca repede si lucreaza cu grija nu este pericol de furtisag.şerbetului este încheiat atunci când săltând lopăţică şerbetul care curge de pe aceasta nu se scufundă în restul masei şerbetului ci rămâne la suprafaţă. maine cand te vei uita vei gasi in hranitor doar niste resturi de ceapa sub forma de cojite-le suge albina de nu-ti inchipui daca faci stimulare zilnic(200ml sirop)nu scoti aceste coji din hranitor.o pui in galeata de sirop si o amesteci cu siropul apoi amestecand . zahar si 5 gr. După răcire se ambalează în hârtie cerată sau pungi de plastic în cantitate de 500 g până la 2000 de grame.. în funcţie de necesităţile familiei respective.cum am zis mai sus nr cepe egal litri de sirop.5 gr. la fiecare familie si de fiacare data sa agiti sticla ca tocatura de ceapa pluteste 300ml sirop . -vrei sirop 2/1 mai pui imediat 1.Personal fac aceste hraniri in mijlocul zilei fara teama. Curatenie. reteta de la janese de sirop cu ceapa dai prin masina de tocat carne atatea cepe cati litri de sirop vrei sa faci(cepele de marimea unui ou . datorita gustului astringent si dezinfectant stagneaza dezvoltarea bacteriilor in intestinul albinei (vezi si cand albina culege polen toxic.1 litri de apa la fiert -cand incepe sa fiarba se pun cele 5 kg. preluata de la gica: . dar nu stiu acum uitandu-ma in urma sa pot spune ca este absolut necesar nu te pui sa imputi cutiile cu ceapa.5 litri de apa rece si amesteci bine -vrei sirop 1/1 mai pui imediat 4 litri de apa rece si amesteci bine Nota.oala de 10 litri curata .5 kg zahar Coronita sau Margaritar de la ag**na (sunt singurele sorturi de zahar de la noi care nu au miros). sare de lamaie -se continua fierberea.Albina se orienteaza dupa miros asa ca aveti grija.Cand spuma incepe sa scada(2-3 minute)este gata. o familie armonioasa . sucul ii ..pui tocatura intr-un ciorap curat .. inainte sa torni... ca este un ajutor profilactic sunt de acord. chiar si pe 6-7 rame il trage pana maine. ai grija ca. dai suc de ceapa in sirop de 2 ori nu si o data da ca tusesc si le dau lacrimile la saracele albine! 60 .acid citric (sare de lamaie) Preparare: -se pune 1.se amesteca sa nu se prinda si cand incepe sa fiarba se regleaza din foc pentru ca se umfla ca laptele(face spuma). intestinul) si se zice ca-i mareste viata albinei culegatoare cu zece zile ca-i mareste durata eu practic nu am prea observat. ciorapul intre 2 funduri de bucatarie si intr-un lighenas de plastic apesi fund pe fund pana storci de nu mai iese zeama) dar .spalat pe maini cu sapun de casa si fara otet pe maini cum fac unii.de gaina) daca vrei doar sucul .

exista in comert zahar pudra gata preparat. etc. isma. păstură şi apilarnil). care poate fi actionata manual sau de un motor.. Nu putem deci folosi cuvântul. Mierea poate proveni din nectarul florilor şi din mana produsă de purici (mierea de mană . ceară şi polen) şi produse secundare (lăptişor de matcă. Obtinerea zaharului pudra In diferitele retete. etc.. În afara produselor apicole principale. miere" pentru a desemna produse obţinute prin hrănirea albinelor cu zahăr 61 . zicea un stupar care acum nu mai e printre noi. cu ajutorul unei merdenele. propolis. Deoarece macinarea este destul de dificila. s-a acordat o mai mare atenţie produselor apicole secundare. datorită însuşirilor terapeutice şi a bogăţiei acestora în vitamine. In prealabil plantele se umezesc cu 0. care in ciuda faptului ca este mai scump.aceeasi concluzie am tras-o si cu ceaiul in care pui putin pelin sau o lingura tinctura de pelin la litrul de sirop dar. recomandam procurarea unei rasnite mari. substanţe energetice. pe care le culeg. le transformă şi le combină cu substanţe specifice şi le înmagazinează în fagurii din stup". Din fericire. folosita in diferitele retete trebuie lichefiata. Acest ceai este benefic albinelor. Ceaiuri medicinale Dupa cum ati observat. venin. Lichefierea mierii Mierea cristalizata(zaharisita).. mierea este "substanţa dulce produsă de albine melifere din nectarul florilor sau din secreţiile care provin din părţi vii ale plantelor sau care se găsesc pe acestea.. roinita. Obtinerea lui se face prin prelucrarea zaharului tos. ca 2% deacolo.deci rau nu poti sa faci coloniei de albine cu treburile astea naturale. PRODUSELE ALBINELOR Produsele apicole obţinute de la albine pot fi împărţite în produse principale (miere. si cu 7% de dincolo si cu 10% din partea ailalta . pentru stuparii care nu au timp pentru aceasta lucrare. in toate preparatele. Doua sunt regulile de baza in aceasta lucrare : nu incalzim mierea mai mult de 45 grade C . catre sfarsitul iernii sau in primavara. zaharul pudra este un component de baza. Din acest ceai folosim dozele necesare.. ci doar cu vasul introdus intr-un alt vas cu apa care fierbe. cu mentiunea ca pastrarea lui la frigider nu trebuie sa depaseasca 48 ore. în ultimul timp. Obtinem ceaiul folosind 3-4 g din fiecare planta uscata.850 l. combatand cu succes nosemoza. Ceaiul medicinal se obtine prin infuzie din urmatoarele plante : sunatoare. indiferent de consistenta lor se poate ingloba si o anumita cantitate de ceai medicinal.nimic mai simplu. care se poate macina cu o rasnita universala(manuala).150 l apa si dupa 10-15 minute turnam apa clocotita in cantitate de 0. elimina "bataile de cap". valorificarea acestora făcându-se în industria farmaceutică şi cosmetică. pentru ca altfel albinele nu consuma cristalele mari si se inregistreaza o mare risipa de hrana. Obţinerea produselor apicole secundare de la familia de albine trebuie organizată în aşa fel încât să nu stânjenească dezvoltarea familiei şi să nu micşoreze producţia principală MIEREA Prin definiţie. şi este produsul doar al albinelor. hormoni. musetel. nu lichefiem mierea la flacara directa. In rest. cimbrisor. In literatura de specialitate se recomanda maruntirea zaharului pe o placa dura... coada soricelului.te trezesti cu familii mai bune decat daca n-ai face nimic.

Zaharurile. toate alterând mierea. În practică. nu are şanse să cristalizeze prea repede.industrial şi nici produsele dulci provenind de la insecte. Dacă mierea cristalizată nu este rigidă. Aceasta este singura diferenţă. cu cât conţine mai multe zaharuri puţin solubile în apă (glucoza). mierea are condiţii favorabile de cristalizare. trebuie considerată ca o primă etapă a învechirii produsului. se constată formarea unei spume abundente provenind din degajarea de gaz carbonic. ceea ce înseamnă că nu este stabilă. Când condiţiile pentru fermentarea mierii sunt favorabile. mierile conţin şi alte microorganisme. După cum mierea se află în faguri sau extrasă. cristalele au tendinţa de separare de partea lichidă şi depunere la fundul vasului. cristalele. se distinge mierea de nectar sau mierea de mană. Cristalizarea mierii fenomen natural şi general. formează o urzeală care reţine o fază lichidă cuprinzând zaharurile foarte solubile şi substanţele necristalizabile din miere. Mierea trebuie să fie obiectul unor griji deosebite dacă vrem să-şi păstreze prospeţimea şi toate calităţile sale. 62 . sunt întrunite toate condiţiile pentru transformarea mierii într-o masă solidă mai mult sau mai puţin dură. cristalizarea are consecinţe importante pentru conservarea ulterioară a mierii. decât zaharuri foarte solubile (levuloză . Sunt nişte noţiuni false. aceste definiţii sunt puţin folosite. se prezintă sub forme de cristale. În acelaşi timp. Limita între concentraţiile care asigură conservarea şi cele care o pun în pericol este mică. în loc să fie sub formă de soluţie. miere stoarsă. Sub influenţa diferiţilor factori se declanşează cristalizarea zaharurilor. ce se conservă. formate în special din glucoza. dacă temperatura este convenabilă. Dealtfel este uşor să se redea mierii starea lichidă printr-o încălzire moderată care are ca efect trecerea zaharurilor în soluţie. de la un an la altul. lucru frecvent când ea conţine mai mult de 18% apă. miere centrifugată. Depinde de apicultor ca această învechire să se facă bine sau rău. ciuperci microscopice care produc fermentările alcoolice. practic. la adăpost de aer şi la o temperatură aproape con¬stantă. bogată în apă este expusă la o fermentare rapidă. la infinit şi comercializabilă. Acest lichid este îmbogăţit cu apa pe care o liberează cristalizarea glucozei. Începând cu 18% apă. partea lichidă. în contact cu aerul şi cu praful. miere scursă. toate zaharurile pe care le conţine se găsesc sub formă de soluţie în apă. nu alterează calitatea produsului. În afară de levuri. va fermenta. o miere conţinând suficiente levuri vii pentru ca să fie posibil începutul fermentării. în prezenţa germenilor de cristalizare. După extragere. În jur de 14°C. Mierea cristalizată trebuie imaginată ca un burete foarte fin . Toate mierile care conţin mai mult de 18% apă sunt expuse la o fermentare mai mult sau mai puţin rapidă şi mai mult sau mai puţin totală. fără precauţii. Cristalizarea mierii este deci un fenomen natural care în sine. Aceste levuri nu se pot înmulţi decât dacă conţinutul în apă al mierii este suficient de ridicat. Aceşti germeni pot fi cristale de glucoza microscopice sau chiar simple prafuri ca de exemplu grăuncioarele de polen. Dacă temperatura este favorabilă (în jur de 20-25°C). care va cuprinde în mod progresiv toată masa mierii. pe de o parte o scădere a temperaturii care agravează starea de suprasaturare a soluţiei şi. Ea cristalizează cu atât mai repede. ca de exemplu meliponele sau bondarii. existenţa unor germeni de cristalizare care constituie amorsa fenomenului. inclusiv cele gustative. o concentraţie mare de zaharuri nu le omoară dar le inhibă dezvoltarea. Aceşti factori care favorizează cristalizarea sunt. altele decât albina meliferă. Fermentarea Toate mierile naturale conţin levuri. Proprietăţile fizice ale mierii Compoziţia mierii Îmbătrânirea mierii Mierea este considerată adeseori ca o marfă neperisabilă. şi supusă unor variaţii de temperatură mari. pe de altă parte. este categorizată ca miere în faguri. butirică. dar o soluţie suprasaturată. În funcţie de origine. Cristalizarea Mierea păstrată de albine în faguri este un produs lichid . acetică . care pot să producă alte fermentări (lactică. Atâta timp cât mierea rămâne sub căpăcelul de ceară.

alpinişti. ceea ce înseamnă. Proprietăţi biologice Numeroasele virtuţi medicinale atribuite mierii nu trebuie să ne facă să uităm că ea este. O muncă fizică sau o activitate sportivă susţinută presupune o cheltuială de 3500 calorii. este şi o plăcere a mesei. în urma unor experienţe realizate cu miere deproteinizată. puse în evidenţă în mod ştiinţific. consumatorul poate găsi. sunt îndoielnice. mierea nu este nici una nici alta.şi acest lucru s-a realizat deja . un adult ar trebui să consume zilnic în jur de 1 kg de miere. o valoare calorifică de 3000 de calorii pe kilogram. mierea are un aport de 3200 calorii pe kilogram de substanţă uscată. sute-de substanţe identificate sau nu. şi chiar in cameră răcoroasă (+4°C).cu un uşor efort de întârziere în ceea ce priveşte levuloza. chiar dacă sunt mai discrete. nici pe cele de lipide şi nici de vitamine. În schimb este un aliment excelent pentru muşchi. care nu trece direct în sânge. mierea îşi pierde în mod progresiv valoarea antibacteriană : conţinutul în inhibină descreşte. Alte transformări În timpul îmbătrânirii. foarte bun pentru sportivi care trebuie să susţină un efort de lungă durată : ciclişti. În timpul îmbătrânirii. pe cea sau pe cele care îi convin cel mal bine. În volum mic.coloraţia se intensifică. Conţinutul în HMF al mierii este practic nul în momentul recoltării . Acţiunea mierii asupra muşchiului cardiac pare să fie bine stabilită. empiric. cunoscute de milenii. mierea suferă încet o sumă de transformări în funcţie de compoziţia ei şi de temperatura de păstrare. o creştere regulată şi relativ rapidă a conţinutului în hidroximetil-furfural (HMF). nu atât din cauză că cercetările au fost prost făcute ci din cauză că unii experimentatori au făcut o greşeală considerând mierea un produs definit şi stabil. ţinând seama de cele 17-18% apă. Acţiunea asupra ficatului a fost pusă în evidenţă prin acelaşi procedeu. se consideră că mierea este improprie pentru consum fiind încălzită exagerat sau fiind prea veche sau prost conservată. Dacă acesta depăşeşte 40 mg/kg. fie că este vorba de aparatul digestiv. S-a folosit şi continuă să se folosească mierea pentru a îngriji şi eventual a vindeca durerile cele mai diverse.Fermentările nu se produc întotdeauna repede . acizii organici. Or. Ce să reţinem din marea masă a cercetărilor făcute asupra proprietăţilor biologice şi medicinale ? În primul rând proprietăţile antibacteriene. Aceste virtuţi sunt reale şi. înainte de toate. El serveşte ca indicator al stării de conservare a mierii. mierea trebuie păstrată la temperatura de -25°C. ceea ce are. Amintim că nevoile energetice ale adultului care nu depune un efort mare şi nu luptă împotriva frigului sunt de 2800 calorii pe zi. se observă transformări sensibile într-o perioadă de unul sau doi ani. Din păcate. de inimă sau de aparatul respirator. injectabilă ca un ser fiziologic cu glucoză. mierea aduce zaharuri direct asimilabile . de asemenea. Acest consum nu ar acoperi nici nevoile de proteine. el creşte rapid sub acţiunea tratamentelor termice (retopiri) brutale. . elementele minerale. 63 . ca şi conţinutul în glucoză. care provin din plante sau din organismul albinei. Ca toate alimentele glucidice. Aromele mierii fac parte din acele substanţe care stimulează pofta de mâncare şi facilitează digestia. Administrarea mierii în medicina infantilă a arătat că are o acţiune favorabilă asupra fixării calciului şi asupra procentului de hemoglobină precum şi în creştere.conţinutul în invertază şi amilază scade. Mierea ca medicament îşi datorează virtuţile compoziţiei sale : asocierea glucozei cu levuloza. Pentru a bloca complet toate reacţiile enzimatice. totuşi. Mierile fermentate prezintă întotdeauna o aciditate mai mare decât cea normală. S-ar putea scrie o carte . Se constată. ele tot contribuie la degradarea mierii. substanţa care se formea¬ză din levuloză în mediu acid. în funcţie de obiceiurile sale alimentare. un aliment energetic şi nu lipsit de interes gastronomic. toate constituie o adevărată farmacopee. pentru miere imensa bibliografie care există despre valoarea ei terapeutică nu este întotdeauna de o riguroasă vioare ştiinţifică. În comparaţie cu zahărul. Fiecare după gust. Acestea pot fi rezumate după cum urmează: . mierea oferă avantajul unei varietăţi mari de gusturi originale. La temperatura obişnuită. de asemeni importanţă. înotători de fond. O cercetare medicală sau o analiză fiziologică făcută fără ca mierea folosită să fi fost testată minuţios din punct de vedere al originii şi prospeţimii. Pentru a acoperi aceste nevoi calorice. din varietatea mierilor. creşte aciditatea liberă . Mierea nu este aliment complet.pentru a expune virtuţile medicinale ale mierii. Consumul mierii nu trebuie să fie redus la o problemă de sănătate şi de regim alimentar .

prelucrarea şi păstrarea sa. mierea se hidratează sau se deshidratează. Mierea supusă unui astfel de tratament capătă un gust neplăcut de fum. schimburile cu aerul exterior se continuă şi după cum acesta este uscat sau umed. Ca orice soluţie. Dacă recipientul nu este etanş. de la recoltare până la consum. rămânând accesibilă posibilităţilor lor. Dimpotrivă. Ce se întâmplă dacă mierea se află închisă într-un recipient fie el mare sau mic ? Sau dacă recipientul este sau nu etanş ? Dacă este etanş şi plin. dintre care cel mai important este preţul de cost ridicat. mierea se hidratează repede . apicultorul trebuie să ştie că mierea este un produs alimentar care necesită multă grijă. adică ea nu conţine mai mult de 18% apă. atât cât este posibil. Aşa se face că păstrată în pivniţă în ambalaje de proastă calitate sau prost închise. Casa stupinei trebuie îngrijită meticulos şi niciodată un magazin nu trebuie pus direct pe pământ. sunt afectate grav. În rezumat. atâta timp cât această stare de echilibru nu este atinsă. Căldura şi umiditatea sunt cele două elemente care trebuie supravegheate în permanenţă. mierea preia mai mult de 1% umiditate pe zi. precum şi timpul de expunere la această temperatură. o miere al cărei conţinut în apă este de 17. Din contră. Se poate defini pentru fiecare temperatură o stare higrometrică a aerului ambiant care asigură starea de echilibru. ceea ce înseamnă că deteriorarea ei riscă să fie foarte rapidă. Posibilităţile de degradare a mierii din cauza căldurii încep să se manifeste la cabană din cauza instrumentelor încălzite electric sau cu vapori pentru a uşura descăpăcirea. mierea tinde către o stare de echilibru cu atmosfera înconjurătoare. mierea devenind astfel un veritabil produs de lux. Apicultorul trebuie să se asigure că mierea pe care o extrage este coaptă. Când această stare este atinsă. se pare că ele trebuie atribuite în special levulozei. într-o atmosferă umedă. purificarea şi prelucrarea mierii. deşi această temperatură este apropiată de temperaturile aşa numite "biologice". al doilea duşman al mierii este umiditatea. schimburile sunt oprite. La 20°C de exemplu. ca şi despre proprietăţile sale biologice poate servi ca bază pentru punerea la punct a unei tehnologii care să protejeze. mierea pierde sau preia apă. chiar foarte strict. să-i acordăm cea mai mare atenţie. uscarea este lentă. 64 . Obiectivul principal al acestei tehnologii trebuie să fie acela de a da consumatorului un produs cât se poate de apropiat de cel pe care l-a depozitat albina în fagure.În privinţa proprietăţilor uşor laxative ale mierii. După căldură. mierea tinde să se deshidrateze dar cum la suprafaţa ei se formează o peliculă uscată care împiedică difuzia apei. se poate spune că o tehnologie uşoară dar raţională a mierii trebuie să respecte igiena şi calităţile mierii. trebuie să luăm în considerare temperatura atinsă la suprafaţa şi în masa mierii. Într-o atmosferă uscată. un produs care. în ceea ce pri¬veşte acţiunea căldurii asupra mierii. mierea nu pierde şi nu absoarbe apă . Numai mierea extrasă poate satisface majoritatea consumatorilor. chiar într-un timp foarte scurt. Este prima condiţie pentru obţinerea unei mieri de bună calitate şi care se păstrează bine. procentul de umiditate din miere rămâne stabil. Trebuie evitate. în cursul vizitelor la stupină. umiditatea atmosferei trebuie să rămână în jurul a 60%. temperaturile care provoacă caramelizarea mierii : peste 85°C mierea. Regulile de igienă se aplică mierii şi tuturor recipientelor şi uneltelor cu care aceasta intră în contact. folosirea tradiţională a mierii pentru a îndulci ceaiul în timpul iernii nu este lipsită de fundament căci acţiunea sa antibacteriană îşi găseşte astfel cea mai bună întrebuinţare în tratamentul afecţiunilor respiratorii. Bazele raţionale ale unei tehnologii a mierii Ceea ce ştim despre miere şi despre compoziţia sa. Trebuie deci. Calitatea mierii trebuie respectată chiar înainte de recoltare. mierea începe repede să fermenteze. extragerea. care depind de integritatea constituenţilor săi. O încălzire la 78°C la adăpost de aer timp de mai puţin de 10 minute este mai puţin dăunătoare decât o în¬călzire de câteva zile la 40°C. Trebuie să evităm. starea de echilibru cu stratul de aer se stabileşte foarte repede . într-o atmosferă saturată cu umiditate. mai ales dacă există multe celule necăpăcite. În sfârşit. fără să fie perisabil în sensul obişnuit al termenului. componentele ei cele mai fra¬gile. Pentru o bună conservare a mierii. să murdărim ramele cu funingine de la afumător. De ce nu se comercializează pe scară largă mierea în fagure ? Formula este bună dar nu scutită de dezavantaje.4% se află în echilibru cu mediul ambiant când acesta are o umiditate de 58%. Tot în acest sens. Condiţia obligatorie este aceea de a nu scoate din şi a nu adăuga nimic la miere. nu este mai puţin pretenţios în ceea ce privesc prepararea.

magazinele se pot păstra la 25-30°C într-o cameră de încălzire. Extractoarele prevăzute cu motor electric au un ambreiaj automat. Trebuie deci să supraveghem operaţia şi să nu o prelungim mai mult decât este necesar. are forme diferite în funcţie de destinaţie : pentru o exploatare modestă cu câţiva stupi sau pentru o întreprindere profesionistă unde se extrag câteva tone sau zeci de tone de miere în fiecare an. Este foarte potrivit pentru exploatările mici sau pentru extragerea mierii cu vâscozitate mare. dar îl obligă pe operator să extragă succesiv cele două feţe ale fagurelui. În extractorul tangenţial. Pentru a uşura extracţia mierii. Fiecare din cele două sisteme are avantajele şi inconvenienţele sale. forţa aplicată ramelor este uniformă sau aproape uniformă pe toată suprafaţa (nu se poate extrage decât o singură faţă odată . Acest procedeu nu este eficient decât dacă aerul care intră în cameră este destul de uscat. De asemenea. Extractorul radial are avantajul capacităţii sale mari . într-un prim timp. se revine la prima faţă pentru a se termina extracţia. In exploatările mici şi mijlocii. În orice caz. în al treilea timp. O ambianţă prea rece face ca extracţia să fie dificilă. inventat în secolul trecut. este bine să se lucreze la temperaturi destul de ridicate pentru a-i reduce vâscozitatea. Folosirea stupului cu rame mobile implică extracţia mierii prin centrifugare şi recuperarea cerii fagurilor pentru anul următor. Există dispozitive care permit evacuarea în câteva ore a excesului de umiditate al mierii chiar în magazine. igienă şi nepoluare cu metale grele. În ajunul extracţiei. Extracţia mierii poate fi precedată de o ajustare a conţinutului în apă. în aceste condiţii. Uneori suntem obligaţi să scoatem magazinele conţinând numeroase rame pline dar cu miere necăpăcită. de la extractorul pentru patru rame acţionat manual şi până la extractorul pentru patruzeci sau optzeci de rame acţionat de un motor electric. Folosirea inoxului şi a plasticului alimentar dau garanţia de curăţenie. trebuie să evităm ventilarea unui aer încărcat cu praf deoarece ar putea ajunge în miere. Pentru a fi totală. Deshidratarea mierii în magazin este uneori atât de rapidă. deoarece poziţia tangenţială a ramelor este mai eficace decât poziţia radială. În extractorul radial. deci de conţinutul în apă şi de temperatura sa.până la optzeci de rame Dadant mari . Extractorul tangenţial lucrează mai omogen decât extractorul radial. în vecinătatea axei extractorului. Variaţiile vâscozităţii în funcţie de originea florală nu sunt mari decât în cazul mierii de iarbăneagră şi de mană. de fapt. încât conţinutul în apă devine prea scăzut. îl obligă să lucreze de trei ori. o frână. cea cu coşniţe. când condiţiile sunt favorabile. Aerul uscat trebuie reîncălzit moderat înainte de a fi dirijat spre magazine . Pentru a evita aceste manipulări obositoare. un schimbător de viteză. între magazine se pun pene de lemn pentru a facilita circulaţia aerului între ramele care trebuie deshidratate. El nu necesită reluarea ramelor. ramele sunt aşezate tangenţial faţă de cilindrul virtual pe care mişcarea coşului le face să-l descrie . Acest sistem este convenabil în marile exploatări. extragerea necesită un timp mai îndelungat. Se pot monta filtre de aer în locurile sensibile. extractorul tangenţial are capacitate mică pentru cât spaţiu ocupă. forţa centrifugă este slabă. Extractoarele moderne sunt fabricate exclusiv din materiale nobile. forţa centrifugă aplicată ramei variază progresiv de la catul inferior până la spetează .Extracţia Extracţia mierii prin stoarcere este practic abandonată. cu viteză moderată. se extrage sumar mierea de pe prima faţă . se construiesc extractoare tangenţiale reversibile la care inversarea sensului rotaţiei provoacă întoarcerea coşurilor în care se află ramele. în al doilea timp se extrage mierea de pe faţa a doua . Forţa aplicată fagurelui este în funcţie de viteza unghiulară a coşului extractorului şi de raza coşului. magazinele se pot pune într-o cameră încălzită moderat cu ajutorul unui mic radiator electric şi bine ventilată prin deschideri în partea de jos şi de sus care să permită primenirea aerului. Se foloseşte forţa centrifugă pentru a scoate mierea din celule şi a o proiecta pe peretele intern al cuvei.pentru un volum redus. pentru aceasta aerul se trece peste nişte rezistenţe electrice. iar modelele cele mai perfecţionate se pot programa astfel încât viteza de rotaţie şi timpul de extracţie pot fi optimizate fără intervenţia operatorului în timpul funcţionării. Ea corespunde unei forme de apicultură pe cale de dispariţie. Pentru aceasta se proiectează un curent de aer uscat prin magazinele stivuite. Forţa centrifugă care trebuie aplicată mierii depinde de vâscozitatea acesteia. Extractorul centrifugal. principiul este acelaşi. Dar. De fapt. Cel mai bun mijloc de a usca aerul este de a-l face să treacă printre nişte elemenţi de răcire unde umiditatea se condensează în gheaţă. adică la deschiderile de admisie a aerului iar încăperea în care se face 65 . greutatea feţei opuse celei care este în curs de extrac¬ţie este suficientă pentru a face fagurele să cedeze dacă forţa centrifugă este succesivă.

purificarea poate deveni imposibilă. particulă de ceară etc. conţinutul în apă şi natura mierii. Trebuie să ţinem seama şi de gradul de vâscozitate al mierii. Trebuie să evităm să facem descăpăcirea cu cuţite electrice prost reglate care pot carameliza mierea sau o pot colora inutil. Dacă se întrerupe încălzirea. este necesar să o purificăm. deoarece mierea nu este supusă unei maturizări ci unei simple decantări. cu atât purificarea este mai lentă şi de vâscozitatea mierii. Dacă nu sunt foarte fine. O veritabilă filtrare presupune o încălzire suficientă pentru a reduce vâscozitatea şi o anumită presiune. trebuie să-i cunoaştem legile.08mm) pot ajunge la suprafaţă în câteva zile. Descăpăcirea face parte din extracţie. Ea duce la obţinerea unei mieri perfect cristaline. Purificarea mierilor se poate face şi prin filtrare. Bulele mari de aer se ridică repede la suprafaţă datorită dimensiunilor lor şi diferenţei de densitate între aer şi miere. Pentru a şti la ce trebuie să ne aşteptăm în urma unei decantări. Mărindu-se considerabil vâscozitatea mierii. Cu cât bulele sunt mai mici. Filtrele folosite în mod curent în apicultură sunt simple site cu ochiuri de 0. Proiectarea picăturilor de miere pe pereţii extractorului prezintă inconvenientul că încorporează mult aer sub forma unor bule microscopice. Extracţia prin centrifugare nu furnizează o miere care să poată fi direct îmbuteliată.condiţionarea trebuie să fie spălată cu multă apă înainte de folosire. închizîndu-l într-o cutie prevăzută cu o rezistenţă electrică şi un termostat. lipsită de polen sau de materii coloidale. este bine să ţinem maturatorul la o temperatură în jur de 30°C protejându-l împotriva pierderilor de căldură sau. Prin încălzirea continuă se favorizează formarea de HMF şi mierea se colorează în câteva săptămâni. Cristalizarea va interveni spontan dar bineînţeles. Lipseşte din această formulă un coeficient care reprezintă frecarea dintre obiect şi lichid. Particulele de ceară smulse din fagure în momentul descăpăcirii ajung. Tehnica de filtrare pe diatomee la temperatură ridicată şi presiune mare nu este folosită în unele ţări. de asemenea. Ambalarea cu amănuntul poate să se facă după purificare. necontrolat. Mierea astfel filtrată nu mai poate fi numită pe deplin miere. cristalizarea împiedică purificarea. aceasta depinzând la rândul ei de temperatură. Ele sunt simple. în timp ce grăuncioarele de polen izolate au o viteză ascensională aproape nulă. Cea mai bună metodă de a purifica mierea este să o lăsăm câteva zile într-un recipient numit maturator. Este greu să se fixeze un timp de maturare necesar şi suficient deoarece această operaţie depinde de înălţimea recipientului folosit (cu cât este mai înalt. Anumite mieri. În principiu. altele prost. Filtrarea Apicultorul care îşi condiţionează mierea pe care o recoltează poate să se mulţumească cu purificarea obţinută prin păstrarea acesteia în maturator minimum trei zile. prudent este să scoatem mierea de îndată ce este posibil. acest coeficient este nul când este vorba de aer dar poate fi foarte ridicat în cazul unui grăuncior de polen spinos. de exemplu. în acest caz este greu de scos din el fără mijloace adecvate. de a întârzia cristalizarea. Vom vedea mai târziu cum putem controla acest proces. printre altele. cristalizează foarte repede. Particulele de ceară se ridică mai puţin repede la suprafaţă decât bulele de aer. cu atât ele se deplasează mai încet.) presupus sferic şi perfect neted. Avantajul maturatoarelor termostate este. în miere. Ei preferă să-l livreze unei cooperative apicole sau unui comerciant. Să vedem cum se aplică legile fizicii (formula lui Stockes) la purificarea mierii. se poate obţine o purificare rapidă . ca şi fragmente de propolis şi mici cantităţi de polen provenind din celule cu polen care se găsesc în număr mai mare sau mai mic printre celulele cu miere. Încă din maturator se observă începutul cristalizării. Unele mieri cristalizează bine. în special de crucifere. Pentru a obţine o miere comercializabilă. sterile. Pentru a-l reduce. Un obiect oarecare (bulă de aer. cu cât lichidul este mai puţin vâscos şi obiectul este mai mare. Instalarea filtrelor nu se justifică decât în cazul circuitelor de prelucrare industriale. cuţitele electrice de descăpăcit au termostat. Dacă se foloseşte un maturator cu termostat la 30°C. procesator şi pentru acest lucru este suficient să se tragă mierea în ambalaje cu capacitate 66 . impropriu dealtfel. se va deplasa cu atât mai repede în sus sau în jos cu cât diferenţa de densitate între acest obiect şi mediul lichid (în acest caz mierea) este mai mare. şi aceasta din mai multe motive.1 mm. grăuncioarele de nisip (pot exista în mod întâmplător) ajung la fundul maturatorului destul de repede. mierea se poate cristaliza în maturator. Mulţi apicultori nu se ocupă cu vânzarea în detaliu a produsului lor. Acestea sunt suficiente pentru a elimina din miere deşeurile de ceară şi impurităţile mari. Numai polenurile foarte mari (cu un diametru mai mare de 0. mai bine. Micile aglomerări de polen urcă destul de repede la suprafaţă. Dacă acesta este prea ridicat.

ele sunt folosite în mod curent în industria alimentară şi se adaptează foarte bine la pasteurizarea mierii cu ajutorul unei instalaţii adecvate. electric sau în bazine cu apă caldă. Butoaiele cu miere preîncălzite sunt apoi luate cu ajutorul unui motostivuitor . Mierea evacuată este recuperată la etajul inferior într-o cuvă de mare capacitate. Lichefierea În majoritatea cazurilor. Unitatea de condiţionare trebuie să funcţioneze tot anul. Încălzirea este foarte rapidă. de 4 până la 6 tone. Este vorba fie de o miere "polifloră". pentru mierile expuse fermentării cum este mierea de iarbă-neagră. în timpul stocării ea cristalizează în mod aproape inevitabil. ea intră într-un circuit cu şambrare unde nu rămâne decât câteva minute. Pentru a se câştiga loc se folosesc paleţii şi elevatoarele care permit stivuirea butoaielor pe o înălţime de câţiva metri. Păstrarea mierii în butoaie de 300 kg nu se face fără probleme. Aşa s-a ajuns la utilizarea pasteurizatoarelor cu plăci . se impune păstrarea în cameră rece. Ea părăseşte camera pentru a intra în circuitul de răcire unde circulă în contra-curent cu apa rece. mierea este agitată timp de câteva ore cu ajutorul unei elice. Singurul mijloc eficace este pasteurizarea mierii. această preîncălzire duce la lichefierea straturilor de miere periferice . să controleze. Incinta în care se află acest tanc şi grătarul este încălzită la 70°C. dacă este prost făcută. omogenizată. când se condiţionează un lot de miere. cât mai mult timp posibil. dintre care cele mai folosite sunt bidoanele de 30-50 litri şi butoaiele de 300 kg. în ceea ce priveşte mierea cristalizată. este bine să i se dea o "granulaţie" agreabilă. ea este evacuată prin forţa gravitaţiei. aduce cele mai mari stricăciuni mierii. O miere de salcâm nu se vinde niciodată altfel decât în stare lichidă . Operaţiile care urmează pregătirii "lotului" vor fi realizate în funcţie de destinaţia mierii. Pasteurizarea Se ştie că acţiunea căldurii asupra mierii este cu atât mai nefastă cu cât este mai prelungită. Este deci exclus că o asemenea unitate să funcţioneze pe aceleaşi baze ca cele care sunt perfect valabile la nivelul unei exploatări mici. trebuie început prin a o lichefia deoarece. într-un strat gros de câţiva milimetri. mierea are o temperatură de 42°C . Numai mierile de salcâm (Acacia) se pot păstra mult timp în stare lichidă. o miere "polifloră" va fi prin vocaţie lichidă sau cristalizată. Temperatura de 4°C este suficient de scăzută pentru a preveni fermentarea înaintea pasteurizării. ea nu cere decât câteva secunde. fie de o miere monofloră care se vinde cu un anumit nume. Dirijarea cristalizării 67 . Mierea lichefiată. La ieşire. Un lot decâteva tone de miere în curs de condiţionare este pregătit ţinând seama de analizele de control efectuate în prealabil în laborator. 5 până la 8 minute după ce a intrat. ceea ce înseamnă că trebuie să stocheze. Întreprinderea de condiţionare are interesul să respecte această vocaţie şi să facă în aşa fel încât mierea care trebuie să fie vândută lichidă să rămână lichidă. filtrată la ieşirea din cuvă este refulată cu ajutorul unei pompe până la postul de condiţionare.mare. mierea preîncălzită este lichefiată rapid. Într-un pasteurizator cu plăci mierea lichidă circulă în contra-curent cu apa caldă. Clădirea pentru depozitare trebuie să fie aerisită şi cât se poate de răcoroasă . se deschid (trebuie să aibă deschidere totală şi se basculează pe un grătar aşezat deasupra unui tanc de recepţie. O instalaţie de lichefiere bine concepută conţine o cameră încălzită unde butoaiele cu miere sunt întâi încălzite până la circa 40°C timp de o jumătate de zi. unde este amestecată. în funcţie de compoziţie. Pentru obţinerea unui produs omogen. În aceste condiţii. Acum este ferită de fermentare deoarece drojdiile au fost distruse şi îşi va păstra starea lichidă timp de cel puţin 6 luni. Ţinând seama de slaba conductibilitate termică a mierii. fără să atingă temperatura aerului din interior. înainte de a avea timp să fie încălzită exagerat. este pasteurizată. Realizată corect nu lasă nici o urmă. Condiţionarea industrială cere mijloace relativ importante. Operaţia de retopire a mierii este cea care. Când mierea atinge temperatura de pasteurizare (78°C). timpul necesar pentru a fi consumată. partea centrală nu este încălzită. este absolut necesar să i se anihileze cristalele de glucoză pe care le conţine încă şi care ar fi germeni de cristalizare nedoriţi. Pentru a păstra mierea în stare lichidă. să trateze mierea în aşa fel încât ea să răspundă strict la normele cerute şi valoarea sa comercială să fie cât se poate de mare.

cu ajutorul unor aparate speciale. Punerea în borcane trebuie să se facă după amestecare . Chiar dacă aceasta nu se realizează în conformitate cu procedeele industriale pe care le-am descris. borcanele se păstrează la răcoare. la o temperatură de 14°C.Am văzut că nu toate mierile sunt predispuse a rămâne în stare lichidă. într-o formă neregulată. Un vas care conţine miere trebuie să fie perfect etanş.5-1 kg miere va fi introdusă în frigider pe timpul nopţii. toată mierea este cristalizată în sistemul dorit. Cristalizarea se face rapid la 14°C. Aproape totul este confecţionat din oţel inoxidabil sau din sticlă Pirex. în câteva zile. foarte sumar. cristalizarea controlată este la îndemâna oricărui apicultor. Trebuie să adăugăm că linia de condiţionare a mierii pe care am descris-o. este nevoie de timp şi de repaos perfect. Trebuie să 68 . de 0. desigur că trebuie să amestecăm convenabil mierea şi maiaua. Această probă. ele riscă să recristalizeze. Cristalele adăugate în miere servesc de amorsă şi. Nu se obţine o miere perfectă decât dacă aceasta este în jur de 17. Un ultim factor care trebuie luat în considerare pentru reuşita unei cristalizări controlate este conţinutul în apă. Amestecul de miere şi maia cât încă se trimite la maşina de îmbuteliere în borcane. are consistenţă de pastă. Examenul mierii Congresele. materialele fiind uşor de demontat şi de spălat în apă fiartă sau la vapori. Este mai bine să le respectăm predispoziţia şi să le facem să cristalizeze repede sub o formă plăcută la vedere şi la gust. O miere predispusă la cristalizare rapidă. Reuşita depinde de predispoziţia mierii de a cristaliza . cristalizarea este un fenomen care se supune unor legi precise. ocazii de a-şi prezenta produsele şi de a le supune judecăţii experţilor care le pot recunoaşte calităţile şi defectele. o miere care cristalizează foarte fin cu mierea care trebuie cristalizată. Pentru a obţine acest rezultat. fiecare bucată devine un nou mediu de cristalizare şi aceasta se accelerează. reuniunile profesionale. Restul nu este decât o problemă de preţ de cost. Pentru a obţine cristale foarte mari. cea mai favorabilă creşterii cristalelor. chiar şi după pasteurizare. iar ziua va fi scoasă şi lăsată la temperatura obişnuită fără să uităm să o agităm din când în când cu o baghetă de sticlă. cealaltă la motivaţii de ordin estetic. La nevoie. trebuie să spargem cristalele mari care se formează . Se foloseşte o cantitate de aproximativ 10% maia. pentru apicultori. Ambalajele fabricate din materiale transparente au avantajul că prin ele se poate vedea mierea. Trebuie să se ştie. se procedează la o însămânţare a mierii după pasteurizare şi răcire completă. Condiţiile de igienă cele mai stricte pot fi îndeplinite . Una se referă la motivaţii de ordin tehnic. Temperatura nu trebuie să varieze deoarece aceste variaţii provoacă mişcări de convexie în lichid. Pentru a obţine cristale foarte fine. Ambalajul Alegerea ambalajului pentru miere depinde de două categorii de motivaţii. poate da rezultate excelente cu un minimum de efort. care se potrivesc foarte bine. se pot obţine rezultate bune cu ajutorul unei spatule destul de mari care se manevrează conţinutul. expoziţiile şi concursurile agricole sunt. mişcări care pot sparge reţeaua cristalină în formare. de câteva kilograme.2%. Dacă pasteurizarea nu se impune într-o exploatare mică. dintr-o miere cu granulaţie plăcută. Există în comerţ cuve pentru amestecat. Un kilogram din această miere este suficient pentru a însămânţa 10 kg de miere lichidă . în lipsa analizelor care să permită cunoaşterea raportului glucoză-levuloză. Se amestecă bine. Apicultorul care doreşte să-şi trateze mica recoltă pentru a obţine o miere cristalizată fin trebuie să înceapă prin a-şi constitui o mică rezervă. Experienţa dovedeşte că vasele opace ascund uneori defecte de prezentare pe care o tehnică mai atentă le-ar fi putut evita. Din punct de vedere tehnic trebuie să se ia în considerare etanşeitatea ambalajului ca fiind criteriul cel mai important. ne putem baza pe observarea unei probe de miere într-un recipient de sticlă. se realizează numai din materiale folosite în industria alimentară. va cristaliza în câteva zile. Fiind (relativ) prea bogate în glucoză. Se înţelege de la sine că el nu poate fi confecţionat decât din materii prime autorizate de lege. Ele au avantajul de a fi foarte plăcute la consum datorită faptului că nu sunt foarte fine. Mierile care cristalizează foarte fin se numesc mieri "cremoase". de comoditate la întrebuinţare şi de dorinţa de a satisface clientela.

admitem că, dacă dispunem de reguli şi norme pentru a judeca animalele de concurs şi vinurile, lucrurile sunt mult mai uşoare în ceea ce priveşte mierea. În ultimii ani s-au făcut eforturi demne de laudă pentru a da judecătorilor criterii de apreciere a mierilor care să nu fie prea subiective, dar rămân multe de făcut în acest domeniu. Trebuie să se facă deosebirea între : 1. criterii de calitate, generale ; 2. criterii legate de prezentarea produsului; 3. criterii care se aplică la situaţii particulare. Vom lăsa de o parte criteriile de calitate, ele sunt de competenţa laboratoarelor. Criteriile de prezentare se aplică tuturor mierilor. Mierea este caracterizată după felul cum se prezintă la vânzare. O judecată valabilă nu poate fi emisă decât asupra unui produs comercializat într-un ambalaj perfect transparent. Practic limpezimea este un criteriu important pentru caracterizarea mierilor lichide şi, dealtfel, cristalizarea se apreciază în primul rând după ochi. O miere destinată vânzării în stare lichidă trebuie să fie limpede şi nu trebuie să prezinte acea ceaţă care anunţă o viitoare cristalizare. Suprafaţa ei nu trebuie să prezinte nici o particulă solidă vizibilă cu ochiul liber. O miere cristalizată trebuie să prezinte o suprafaţă perfect omogenă, lipsită de acele ramificaţii albe de pe pereţii vasului datorate bulelor de aer. Suprafaţa trebuie să fie lipsită de particule solide şi de spumă. Spuma care se ridică la suprafaţă după îmbuteliere formează o mică crustă albă constituită din cristale de glucoză şi bule de aer. Degustarea la acest stadiu nu trebuie să privească decât gusturile parazite. Toate mierile sunt egale pentru arbitru, cu condiţia ca gustul şi mirosul lor să fie naturale. Defectele majore cum sunt separarea în mai multe straturi, cristalizarea grosieră şi neregulată, fermentarea sunt cauze evidente pentru excluderea dintr-un concurs. Lucrurile se complică când este vorba de apreciere în raport cu o calitate anume de miere. Evident în absenţa unor referinţe precise operaţiunea este imposibilă. Constituirea acestor referinţe este întotdeauna laborioasă. Trebuie adunat un număr suficient de eşantioane, provenind din diferite regiuni şi recoltate în mai mulţi ani. Supuse unor serii de analize, aceste eşantioane permit stabilirea unor medii pentru principalele caracteristici cum sunt culoarea, aciditatea, spectrul zaharurilor, conductibilitatea electrică, etc. Acestor teste fizico chimice li se adaugă teste organoleptice, deosebit de delicate în măsura în care vocabularul pentru calificarea mierii este încă foarte rudimentar în comparaţie cu cel folosit de degustătorii de vinuri. Numai pornind de la aceste măsuri pregătitoare se pot furniza unui juriu elementele care să-i permită confirmarea exactităţii unei denumiri florale, fie că este vorba de rozmarin, trifoi sau brad. Analiza mierii Pentru un profan, cuvântul "analiză" ascunde o lume misterioasă de aparate complicate şi de tehnici sofisticate datorită cărora putem şti totul despre miere, începând cu originea sa florală, până la conţinutul în vitamine, calciu sau cobalt totul apăsând pe un buton. Trebuie să spunem că literatura poliţistă a făcut totul pentru acreditarea acestei noţiuni simpliste ; de la Sherlock Holmes până la Maigret, care este poliţistul ce nu a făcut apel la tehnicile de laborator pentru a urmări o pistă? Trebuie să precizăm mai întâi că expresia "a da o miere spre analiză" nu are sens luată ca atare. Toate mierile naturale conţin sute de constituenţi diferiţi a căror valoare este foarte diferită în funcţie de scopul urmărit prin analiză. Deoarece orice analiză trebuie să înceapă în mod obligatoriu de la o întrebare adresată clar şi precis. Dacă întrebarea este pusă de un apicultor în legătură cu propria sa producţie, de un consumator în legătură cu un produs cumpărat din comerţ, de un serviciu oficial, sau de un cercetător în legătură cu o miere necunoscută, analiza se va desfăşura diferit. În general, apicultorul care îşi dă mierea spre analiză doreşte să ştie care este originea ei florală, calitatea sa şi dacă poate să primească o denumire anume. Consumatorul va dori să ştie dacă mierea pe care a cumpărat-o este pură sau falsificată şi dacă denumirea pe care o poartă este conformă cu realitatea. În ceea ce priveşte serviciile oficiale, acestea sunt interesate să ştie dacă mierea este în conformitate cu normele legale legate de folosirea de antibiotice sau standardele de calitate, în timp ce cercetătorul urmăreşte înainte de toate să-şi completeze cunoştinţele de specialitate. 69

Controlul de calitate Scopul controlului de calitate este de a da o apreciere a mierii, fondată strict pe calităţile de bază ale produsului, adică conţinutul în apă, puritatea şi integrarea sa într-un concurs, ca operaţiune de selecţie şi clasament : permite eliminarea produselor defectuoase, dar nu emite nici o judecată de valoare în legătură cu o denumire anume. Controlul de calitate al unei mieri cuprinde măsurarea conţinutului de apă, un test de puritate, o dozare a hidroximetilfurfurorului (HMF), un examen organoleptic şi un examen al stării fizice. O miere de calitate normală trebuie să rămână în limitele fixate de lege ; dar aceste limite fiind foarte largi controlul calităţii permite nuanţarea aprecierii distingând, cu ajutorul unor notări simple, mieri care sunt pur şi simplu conforme legii şi cele numite de calitate superioară pentru că sunt foarte curate, foarte concentrate, foarte sărace în HMF, care se prezintă sub o stare fizică bine definită (lichidă sau cristalizată şi nu au alt gust străin mierii. Măsurarea conţinutului în apă se face uşor cu ajutorul unui refractometru. De fapt, după cum am mai menţionat, indicele de refracţie al mierii depinde de conţinutul ei în apă. Cunoscând indicele de refracţie se deduce conţinutul în apă. Tabelele lui Chataway conţin cifrele acestei corespondenţe. Refractometrul permite măsurarea cu o singură picătură de miere ; totuşi el nu poate da un rezultat decât dacă mierea este perfect limpede. Măsurarea purităţii se face prin cântărirea unui filtru înainte şi lupă filtrarea a 5 g de miere în soluţie de apă. Filtrul reţine corpurile străine care trebuie să fie eliminate în cursul epurării. Este vorba în special de resturi de ceară, fragmente de propolis, praf sau resturi animaliere sau vegetale. Dacă controlul calităţii este destinat mierilor care intră în competiţie sau determinării preţului de vânzare sau a valorii aportului într-o cooperativă, se pot stabili uşor baremuri potrivite. Controlul calităţii are avantajul de a putea fi realizat cu mijloace modeste. El nu necesită decât o aparatură simplă şi cunoştinţe tehnice destul de elementare.

PRINCIPALELE TIPURI DE MIERE
Mierea de salcâm Mierea de salcâm este mierea produsă de albine din nectarul florilor de salcâm, Robinia pseudocacia. Pentru botanişti, adevăratele acacia constituie un foarte important gen al leguminoaselor; mimoza aparţine acestui gen. Salcâmul Robinia pseudocacia populează în mod diferit teritoriul românesc ; el poate forma adevărate păduri sau poate creşte izolat. Numai pădurile foarte mari produc material suficient pentru o recoltă pură sau aproape pură de miere de salcâm. Asemenea păduri se găsesc în nordul ţării (Valea lui Mihai) sau în sud, dar producţia depinde foarte mult de condiţiile meteorologice (îngheţurile târzii şi ploile îndelungate, reci, de primăvară pot calamita culesul), deci este neregulată. Mierea de salcâm se recoltează în iunie, înflorirea producându-se în a doua jumătate a lunii mai. Este mierea cea mai limpede care se recoltează în România (maximum 30 mm pe scara Pfund). Această miere are multă fineţe şi discreţie, ceea ce face să fie apreciată pentru îndulcirea alimentelor şi ceaiurilor fără să le denatureze gustul. Conţinutul în apă aproape normal (mai mic de 18%). pH-ul este aproape de 4 şi aciditatea destul de slabă (de ordinul a 14 meq/kg), o conductibilitate electrică foarte scăzută, ceea ce este în conformitate cu un conţinut în materii minerale mai mic de 0,1%. Spectrul zaharurilor este foarte interesant , remarcându-se prin bogăţia în levuloză (aproape 50% din substanţa uscată şi săracă în glucoza (34%). Zaharurile secundare sunt destul de bine reprezentate, aproape 10% dizaharide (zaharoză şi maltoză şi aproape 3 erloză, un zahăr specific mierii. O asemenea compoziţie are drept consecinţă o viteză de cristalizare foarte scăzută, uneori nulă, în sensul că după câţiva ani chiar, mierea de salcâm poate să rămână lichidă. Exceptând acest caz extrem, mierea de salcâm rămâne de obicei lichidă timp de un an. Când o miere de salcâm este foarte pură, spectrul său polinic este redus. Polenul de salcâm este preponderent, dar deoarece florile de salcâm sunt sărace în polen mierea este şi ea săracă în polen : ea conţine adesea mai puţin de 10000 grăuncioare de polen în 10 g. Pe lângă polenul de Robinia, se mai găseşte şi polenul arborilor fructiferi, păpădiei, salciei şi de asemenea al rapiţei, sparcetei şi trifoiului. Asocierea dintre Robinia şi castan nu este rară în România dar ea denotă o recoltă târzie ; ea se întâlneşte rar în mierea de salcâm. 70

Deşi salcâmii Robinia sunt de origine americană, producţia lor este caracteristică mai mult pentru Europa şi în special pentru Europa de Est. Spectrul polinic al mierii de salcâm este diferit în funcţie de ţară. De exemplu cel din Ungaria şi din România este destul de diferit de cel al mierii din Franţa; în aceste mieri se găseşte polen de Loranthus europaeus, plantă asemănătoare cu vâscul care lipseşte din flora franceză. Polenul de Loranthus constituie un indicator al unei origini danubiene. Tei (Tilia sp.). România poate fi considerată ca o ţară mare producătoare de mieri de tei. Uneori se întâmplă ca în apropierea anumitor masive forestiere sau a unor parcuri foarte mari din Moldova sau alte regiuni să se recolteze mieri de tei foarte caracteristice. Mierea de tei este destul de deschisă la culoare, cu reflexe verzi, cu conţinut ridicat în apă ; aroma foarte pronunţată aminteşte perfect planta de origine. Cristalizarea este rapidă. Conţin adesea o proporţie de mană nu tocmai neglijabilă deoarece teii adăpostesc numeroşi purici. Mierile de tei foarte pure, provenind din România, Rusia, Polonia şi mai ales din Extremul Orient au o aromă foarte puternică şi este de preferat să fie amestecate cu alte mieri mai neutre. Dată fiind bogăţia de arome a mierilor de tei, mierile "poliflore" sunt uneori considerate de către producătorul lor, acesta de bună credinţă, ca mieri de tei monoflore deşi ele nu conţin decât o proporţie mică de miere de tei. Se atribuie mierii de tei virtuţile medicinale ale plantei (calmante, expectorante). Floarea-soarelui (Helianthus annus). Mierile de floarea-soarelui sunt bine cunoscute încă de când a început cultivarea acestei plante în diferite regiuni ale României. Au o frumoasă culoare aurie, un gust agreabil şi nu cristalizează repede. Culesul de floarea-soarelui este unul din culesurile principale de la noi. Mierea de rapiţă Mierea de rapiţă este obţinută din flori de Brassica napus var. oleifera, plantă oleaginoasă care în ultimii ani acoperă din ce în ce mai multe suprafeţe agricole. Această cultură se găseşte în prezent aproape peste tot, cu excepţia regiunilor de munte. Mierea de rapiţă se recoltează în lunile mai-iunie dacă provine din însămânţări de toamnă. Rapiţa de primăvară, care ocupă suprafeţele mai mici, înfloreşte mai târziu şi mierea se recoltează în iulie-august. Mierea de rapiţă este destul de uşor de descris deoarece se găseşte în cantitate mare în stare pură sau aproape pură. Coloraţia este foarte slabă, nu depăşeşte 35 mm pe scara Pfund (care este gradată de la 0 la 140 mm). Mirosul ei este cel al florilor de rapiţă ; gustul este dulce, fără o caracteristică anume. Conţinutul în apă al mierii de rapiţă este destul de ridicat şi anu¬me în jur de 18%. Aceasta datorită faptului că este miere de primăvară care se recoltează repede pentru a nu cristaliza în faguri; în aceste condiţii, există tendinţa de a se recolta mierea înainte de maturare completă. Valoarea pH este relativ ridicată şi aciditatea destul de slabă (pH 4, aciditate totală de ordinul a 15 meq./kg). Conductibilitatea electrică foarte scăzută indică un conţinut sărac în substanţe minerale. Spectrul zaharurilor este caracterizat prin abundenţa glucozei (48%) care domină net asupra fructozei (44%), în timp ce zaharurile minore sunt puţin abundente (4,5%). Acest spectru arată o tendinţă foarte netă pentru cristalizare spontană şi foarte rapidă ; când este foarte pură, mierea de rapiţă poate să cristalizeze încă de la extracţie, mai ales dacă timpul este răcoros. Trebuie deci să trecem mierea printr-un maturator cu termostat. Spectrul polinic al mierii de rapiţă conţine o cantitate mare de polen de rapiţă şi anume 95% sau chiar mai mult. în aceste condiţii, polenurile secundare sunt rare, ceea ce complică cercetarea originii geografice. Aceste polenuri secundare aparţin unei flore de primăvară destul de banală (pomi fructiferi, păpădie şi salcie) care nu este caracteristică unei regiuni precise. Cultura de rapiţă este întinsă acum în multe ţări din Europa şi America. Ea se întâlneşte în Germania şi în Polonia precum şi în Canada, unde depăşeşte mierea de trifoi care constituia înainte prima resursă meliferă a Canadei.

Miere de lavandă Mierea de lavandă este produsă de albine din nectarul diferitelor specii şi subspecii din genul Lavandula ca şi din hibrizii lor cultivaţi sub numele de lavandină. Totuşi trebuie să excludem specia L. stoechas care dă o miere foarte diferită. Caracteristicile mierii de lavandă sunt deosebite de cele ale mierii de lavandină. 71

dezvoltat normal. Înflorirea lavandei şi lavandinei are loc în plină vară. mierile de rozmarin sunt bogate în specii. mierile sunt foarte parfumate şi aromate. viţă-de-vie. Deci nectarul nu este îmbogăţit cu pigmenţii din polen şi mierea obţinută este foarte deschisă la culoare.Mierile de lavandă fină sunt mai colorate decât cele de lavandină . hibrid steril. Spectrul zaharurilor este destul de echilibrat : 39% glucoza şi 43% fructoză cu 13% dizaharide (în special maltoză şi aproape 2% erloză. Indiferent dacă provin de la lavandă sau de la lavandină. Spectrul zaharurilor arată un echilibru destul de bun între levuloza (în jur de 42%) şi glucoza (în jur de 39%) . Mierea de lavandă este bogată în polen de lavandă. în timp ce polenul de lavandină foarte puţin abundent şi redus are o exină deformată. polenul de rozmarin poate fi reprezentat foarte diferit în funcţie de regiunea de producţie şi probabil şi în funcţie de tipul de apicultură practicat. Mirosul nu este chiar acelaşi cu al florilor de lavandă. Aceasta este o plantă comună care se găseşte pe vaste terenuri silicioase unde formează. Mierea de iarbă-neagră are caracteristici atât de originale încât nu poate fi confundată cu nici o alta. ca şi conţinutul în substanţe minerale. plantă sălbatică. în timp ce mierea de lavandă fină cristalizează mai încet şi mai grosieră. iarbă-neagră arborescentă. Mierea de rozmarin este produsă de albine din nectarul de rozmarin. Se poate spune că şi poate place celor care caută în miere 72 .8 . Gustul este mult mai accentuat când mierea de rozma¬rin este combinată cu miere de cimbrişor care înfloreşte aproape în acelaşi timp şi pe acelaşi teren cu rozmarinul. este un lucru obişnuit să se găsească mai mult de 30 de tipuri de polen în aceeaşi miere. pH-ul este apropiat de 3. în special zaharoza. permite să se facă deosebirea netă între mieri de rozmarin produse în diferite ţări. PH-ul este scă¬zut şi aciditatea totală este relativ mare (pH-ul este în jur de 3. Mierile de rozmarin au o aromă delicată. Conţinutul în apă este scăzut (mai mic de 17. foarte abundentă în unele regiuni ale ţării noastre şi în diferite ţări din bazinul mediteranean.5 iar aciditatea de 34 meq. Contrar mierilor prezentate mai sus. polenuri care indică transhumante anterioare. când sunt foarte pure. papilionacee de tipul Ulex. ceea ce indică o floră locală forate variată . între iulie şi septembrie. un covor continuu sub pinii maritimi. Înflorirea durează din noiembrie până în mai. uşor amăruie şi un puternic miros de floare. mierea de lavandă şi cea de lavandină sunt sărace în apă : adesea mai puţin de 17%. Are o savoare puternică. Spectrul polinic al mierii de lavandă este foarte diferit de cel al mierii de lavandină. În general. celelalte polenuri fiind foarte reprezentative pentru flora vizitată de albine pentru a culege polen. în anumite locuri./kg). staminele sunt goale sau aproape goale. au gust foarte fin. compozitele şi papilionaceele sunt foarte bine reprezentate şi în special albăstrelele şi sparcetele. Este cazul polenului de iarbă-neagră arborescentă. maximum 35 mm pe scara lui Pfund. Examenul aprofundat al spectrului polinic al mierilor de rozmarin. cistacee. Coloraţia este slabă. Spectrul polinic este supus unor variaţii importante . Mierea de iarbă-neagră Mierea de iarbă-neagră este produsă de către albine din nectarul de iarbă-neagră Calluna vulgaris. Recoltarea se face în mai. În cazul lavandinei. Polenurile care îl însoţesc pe cel de lavandă sau de lavandină sunt în general caracteristice pentru flora ţării din care se recoltează . perioada de vârf situându-se în luna aprilie. Cristalizarea este destul de rapidă şi granulaţia fină. dizaharidele sunt abundente (13%). Mierea de lavandină cristalizează destul de repede şi cu granulaţie fină. Recolta se face în general spre sfârşitul lunii august. cimişir (merişor). Mierile de lavandă cele mai închise la culoare ating 55 mm pe scara Pfund. aciditatea este slabă. Conţinutul în substanţe minerale este mic şi conductibilitatea electrică joasă. Adeseori se pun în evidenţă. Se poate întâmpla ca o miere de rozmarin autentică să nu conţină mai mult de 10% polen de rozmarin. la analiză.5%). Producţia de miere este foarte neregulată deoarece depinde de condiţiile meteorologice de la sfârşitul iernii şi începutul primăverii. acest lucru poate fi datorat faptului că polenul de lavandă este foarte pigmentat.

altceva decât un simplu edulcorant. Conţinutul în apă este ridicat : în jur de 22-23%, ceea ce este anormal pentru o miere obişnuită dar admis pentru mierea de Calluna pură. Vâscozitatea sa este anormală : ea este tixotropă. Nu poate fi extrasă din faguri prin metodele obişnuite. Forţa centrifugă realizată de extractoare nu are nici un efect asupra mierii atâta timp cât este sub formă de gel. Pentru a o aduce în stare de sol se folosesc aparate speciale numite "perforatoare". Aceste aparate, manuale sau electrice, au baterii de ace a căror distanţare şi aşezare corespund cu cea a celulelor. Acele pătrund în celule şi distrug structura de gel a mierii fără a deteriora fagurii; acele sunt montate pe arcuri foarte suple şi se termină cu câte un vârf bont. Imediat ce perforarea a adus mierea în stare de soluţie, aceasta poate fi extrasă ca orice miere prin forţa centrifugă. Datorită acestei proprietăţi uimitoare a mierii de iarbă-neagră, apicultorul o poate obţine în stare pură. Practic, este suficient să facă o extracţie dublă. După ce se descăpăceşte fagurele, acesta este pus în centrifugă ; mierea normală este extrasă, iar cea de iarbă-neagră rămâne. Se pune în funcţie perforatoarea şi se mai pune fagurele a doua oară în extractor. Mierea provenită din această a doua extracţie este miere pură de iarbă neagră. Tixotropia mierii de iarbă neagră se datoreşte unei proteine care se găseşte în nectar care poate ajunge la 2% din greutatea mierii. Încălzind moderat mierea de iarbă neagră, se obţine o gelificare mai intensă. Pasteurizarea la 65°C timp de câteva minute este suficientă pentru a distruge drojdiile şi pentru a dezvolta gelificarea. Ea permite obţinerea unei mieri de iarbă-neagră care se păstrează bine în ciuda unui procent de umiditate foarte ridicat. Tixotropia mierii de iarbă-neagră are o influenţă ciudată asupra cristalizării. Germenii de cristalizare fiind imobilizaţi în gel, cristalele cresc pe loc, în timp ce într-o miere obişnuită, curenţii de convecţie antrenează germenii în toată masa. Se formează cristalele care pot atinge 1 sau 2 mm în diametru ; sunt aglomerări aproape sferice şi foarte dure. Mierea de iarbă-neagră are o coloraţie medie mergând spre roşu care atinge 85 mm pe scara Pfund. Se observă o anumită tulbureală datorată prezenţei proteinei. Conductibilitatea electrică este relativ ridicată, pentru o miere de flori, ca şi conţinutul în substanţe minerale, pH-ul este cuprins între 4 şi 4,6 ; aciditatea este medie. Spectrul zaharurilor indică predominanţa netă a fructozei asupra glucozei şi importanţa mică a zaharurilor secundare. Această compoziţie favorizează o viteză mică de cristalizare. Se poate, de asemenea, scoate în evidenţă ca un caracter original, conţinutul foarte bogat în amilază. Spectrul polinic al mierii de iarbă-neagră poate fi mult modificat prin modul de extracţie. Într-adevăr, folosirea perforatoarelor introduce în miere cantităţi importante de polen provenind din celulele unde acesta este stocat de albine. În plus, vâscozitatea anormală împiedică considerabil epurarea prin diferenţă de gravitate. În aceste condiţii, polenul care se depune pe suprafaţa mierii, în câteva zile rămâne prizonie ; acesta este găsit la analiză, al cărei rezultat este modificat. De aceea, o miere foarte pură de iarbă-neagră poate să conţină ca polen dominant o specie total diferită, ca de exemplu polen de castan. Când se face analiza polinică a unei mieri de iarbă-neagră care nu a fost îmbogăţită în mod artificial in polen, prin tehnicile de extracţie, se găseşte polenul de iarbă-neagră dominant şi în cantitate normală. În fiecare din regiunile producătoare de miere de iarbă-neagră există o floră secundară destul de variată pentru a putea deosebi o miere de iarbă-neagră provenind din altă regiune sau ţară. Mierea de mană de brad În practica curentă, nu se vorbeşte despre "miere de mană de brad" ci pur şi simplu de "miere de brad". Desigur, pentru profani distincţia este subtilă ; pentru consumatori, ea este în general de neînţeles, cum ar fi cea între mana provenind de la diverse specii de hemiptere şi de la diferite specii de conifere. În aceste condiţii, se admite din ce în ce mai mult că denumirea "miere de brad" se aplică mierii de mană recoltată de albine pe brazi şi pe molizi. Ceea ce nu exclude însă posibilitatea introducerii unor denumiri mai restrictive pentru producţii locale de o calitate excepţională. Perioada de producţie, mai mult sau mai puţin lungă, este vara. Datorită compoziţiei lor foarte deosebite, mierile de brad au o savoare dulce, foarte agreabilă, asemănată malţului. Sunt puţin dulci şi au o aromă slabă. Culoarea, foarte intensă, poate să meargă până la negru dar deseori este mai deschisă. Totuşi nu ar trebui să fie sub 65 mm pe scara Pfund. 73

Conţinutul în apă este destul de slab, (mai mic sau chiar mult sub 18%). Vâscozitatea este normală, dar mierile de brad cu conţinut mic de apă sunt mai vâscoase decât mierile comune cu acelaşi conţinut în apă şi au tendinţa să fileze la transvazare. PH-ul mierilor de brad este destul de ridicat putând ajunge până la 5 ; el se situează în medie în jur de 4,6, însă aciditatea este mai degrabă mare. Conductibilitatea electrică este ridicată, ca şi conţinutul în substanţe minerale. Aceste caracteristici sunt destul de specifice pentru a fi utilizate la recunoaşterea prezenţei manelor într-un amestec. Spectrul zaharurilor este net diferit de cel al mierilor florilor de calitate obişnuită. Fructoza (37%) predomină asupra glucozei (32%), dar se găsesc şi aproape 11% dizaharide şi melezitoză în proporţie destul de mare (până la peste 10%). În general, se poate spune că spectrul zaharurilor din mierile de brad este decalat spre zaharurile cu greutate moleculară ridicată. Este un fapt cunoscut de mult timp, dar înainte de folosirea metodelor de cromatografie ne mulţumeam să punem în evidenţă ce se numeau "dextrinele" mierii de brad. Am menţionat mai sus că examenul microscopic al mierilor de mană dă rezultate a căror interpretare este diferită de cea care se face pentru mierea de flori. Nu voi mai reveni asupra acestui aspect; să menţionez totuşi că polenul care însoţeşte sporii de ciuperci şi alte elemente figurate dă informaţii asupra originii geografice a mierilor de brad. Cu condiţia unei documentaţii suficiente, putem distinge de exemplu, mierile de brad din Carpaţii Orientali de cele din Carpaţii Occidentali. Mierile de brad joacă un rol foarte mare în Europa Centrală datorită întinderii pădurilor de conifere în vest, în Germania, Elveţia, Austria şi dincolo de ea, spre est. În Germania se face net diferenţa între mierile de brad provenind de la bradul pectinata şi cele de la molizi, mult mai slab cotate. Muştar de câmp (Sinapis arvensis). Există analogii între mierea de rapiţă şi cea de crucifere înrudite din punct de vedere botanic, adică aparţinând genurilor Sinapis, Raphanus şi Brassica. Mierea de muştar este o miere deschisă la culoare cu cristalizare foarte rapidă. Ca toate mierile de crucifere din aceeaşi grupă, este fie nu prea aromată, fie afectată de un miros de varză care, în cazuri extreme poate fi de-a dreptul dezagreabil.

Lucerna (Madicago sativa). Mierea de lucerna este o miere de culoare deschisă, cu gust neutru, care cristalizează repede şi cu cristale cam mari. Trifoi alb (Trifolium repens). Mierea de trifoi alb este o miere cu proprietăţi deosebite, de calitate excelentă, de culoare deschisă, cu o aromă puţin pronunţată dar agreabilă, cu cristalizare fină. În România, conţinutul său în apă este uneori prea mare ; se numără printre mierile care trebuie deshidratate puţin înainte de extracţie, prin păstrare în cameră caldă. Trifoi roşu (Trifolium pratense). Trifoiul roşu dă o miere foarte deschisă la culoare, cu gust dulce şi agreabil, care cristalizează repede. Arbori fructiferi (Prunus sp., Pirus sp. etc.) Mierile de arbori fructiferi sunt destul de rare în stare pură. În România, ele provin cel mai adesea de la merii din regiunile de deal care înfloresc destul de treptat şi abundent. Sunt mieri de bună calitate, deschise la culoare cu cristalizare rapidă şi cu granulaţie fină. Păducel (Crataegus oxyacantha). Producţia de mieri de păducel se obţine în stare relativ pură acolo unde există multe garduri vii de păducel sau văi cu acest arbust. Mierea are coloraţie medie şi gust agreabil. Gardurile vii de păducel sunt ameninţate cu dispariţia ; se consideră că ele constituie un rezervor al bolii arborilor fructiferi cunoscută sub numele de "focul bacterian" şi se preconizează distrugerea lor. Iedera (Hedera helix). În România se semnalează uneori recolte de miere de iederă, în anii cu toamnă însorită. Este o miere de culoare medie, cu cristalizare rapidă.

74

Albăstrea (Centaurea cyanus). Mierile de albăstrele aparţin practic trecutului, deoarece generalizarea folosirii ierbicidelor în lanurile de grâu tinde să le facă să dispară. Sunt mieri de culoare deschisă, cu cristalizare fină, uşor amare. Păpădie (Taraxacum densleonis). Mierile de păpădie au o culoare galben-portocalie caracteristică. Au un gust puternic, cristalizează repede şi cu granulaţii mari. Mierile de păpădie se recoltează în exclusivitate în regiunile de creştere a animalelor unde păpădia creşte în păşuni. Castan comestibil (Castanea sativa). Mierile de castan se definesc destul de greu deoarece sunt, după caz, mieri de nectar foarte pure şi relativ deschise la culoare sau amestecuri de miere de nectar şi miere de mană mai închisă. În orice caz, gustul lor este foarte pronunţat şi amar. Producţia de miere de castan rămâne importantă în România în ciuda contaminării masivelor de castan cu focul bacterian şi uscarea multor copaci. Castanii sălbatici rămân totuşi foarte numeroşi, fiind răspândiţi în anumite regiuni ale ţării. Polenul de castan este prezent într-o proporţie foarte mare în mierile recoltate după luna iunie. Compoziţia mierilor de castan a făcut obiectul câtorva studii. Se ştie că este mai bogată în fructoză decât în glucoza ceea ce le face să cristalizeze încet. Conductibilitatea lor electrică este destul de ridicată. Sunt bogate în diastază şi în inhibină. Studiul acestor mieri ar trebui reluat şi aprofundat deoarece importanţa lor economică nu este neglijabilă. POLENUL Polenul se găseşte sub forma unui praf foarte fin în anterele florilor. Este alcătuit din grăuncioare de diferite forme şi culori caracteristice fiecărei plante. Se deosebeşte prin forma suprafeţei exterioare, prin conţinutul diferit în substanţe nutritive, vitamine etc. Polenul poate fi obţinut prin recoltarea directă de către om, de la plantele care au cantităţi mari sau cu ajutorul albinelor. Spre deosebire de polenul recoltat direct de om, polenul obţinut cu ajutorul albinelor este mult mai valoros, deoarece este adunat de la mai multe flori (poliflor) la care albinele au mai adăugat nectar şi salivă. În medie, albina poate aduce la un zbor 12-15 mg polen, adică aproximativ 1/10 din greutatea ei corporală. Singurul mijloc de a obţine polen pur în cantităţi importante şi în condiţii economice acceptabile este folosirea colectorului de polen. Colectoarele sunt dispozitive care se fixează la urdiniş, având orificii prin care albinele sunt obligate să treacă la intrarea în stup. Datorită frecării de marginile acestor orificii, polenul se scutură pe un grătar de unde cade în tăvi. Cele două rânduri de orificii prin care albinele sunt nevoite să treacă ca să pătrundă în stup sunt aşezate la distanţă de 5 mm. Colectoarele de polen în timpul culesului mare se scot. Polenul recoltat în colector, odată uscat, este mult diferit de cel care se poate culege direct de pe staminele florilor. Practic, albina culegătoare nu-şi poate confecţionează ghemotoacele de polen fără a adăuga polenului cules de pe antene un liant care le dă coeziunea indispensabilă pentru a se ţine în coşuleţele celei de a treia perechi de picioare. Acest liant este un amestec de nectar sau de miere cu salivă. Se ştie că această salivă este bogată în enzime şi în substanţe diverse. Polenul din ghemotoace este deci un produs mixt, vegetal şi animal. În consecinţă nu este prea uşor să deosebeşti, dintre proprietăţile polenului din ghemotoace, pe cele care provin de la plantă de cele care provin de la insecta PASTURA După ce polenul este adus în stup de către albinele culegătoare, este depozitat în celule apoi presat cu capul până ocupă 1/3 din înălţimea celulei. Păstura, pe lângă polen, conţine şi substanţe nutritive provenite din saliva lucrătoarelor, folosită ca liant pentru grăuncioarele de polen culese de pe anterele florilor. Păstura este hrana de bază a puietului, fiind bogată în proteine, glucide şi săruri minerale, provenită din polenul florilor. Faptul că păstura are o compoziţie mai scăzută decât polenul în proteine şi grăsimi şi mai bogată în zahăr şi acid lactic permite o conservare mai bună. Păstura se recoltează din faguri prin trei metode: 1) prin tăierea în fâşii a fagurilor cu păstura, de unde aceasta se scoate foarte uşor, sau 2) prin retezarea celulelor. 3) prin refrigerarea fagurilor şi sfărmarea cerii. 75

.Pentru tăierea în fâşii fagurele se aşează pe o masă în poziţie orizontală şi apoi se secţionează longitudinal prin mijlocul fiecărui rând de celule. se acumulează în guşă. şopârle. Imediat după obţinere. Cu ajutorul propolisului albinele astupă crăpăturile stupilor şi acoperă cadavrele dăunătorilor pe care îi răpun în interiorul stupului (melci. brun etc. Aceasta operaţiune are loc adesea chiar pe scândura de zbor. cu capul ridicat. sub formă de turte. La descărcarea propolisului în stup. Păstura este folosită în stupină. plop. În cazul fagurilor noi se poate recolta păstura şi prin refrigerarea acestora. în special.) şi îl transportă ca şi pe polen pe picioruşele posterioare. cât se poate mai aproape de baza celulelor. molid etc. endocrin şi în avitaminoze. Păstura se alege. că speciile Apis florea şi Apis dorsata nu folosesc 76 . toţi fagurii care au 1/2 şi 1/3 miere se descăpăcesc şi se presează praf de polen peste miere. Atât păstura cât şi polenul în formă conservată pot fi distribuite albinelor în perioadele lipsite de cules şi mai ales privăvara şi toamna. PROPOLISUL Propolisul vine de la cuvintele greceşti pro = pentru. şoareci. 2. apoi.) şi îl transportă în cuib. Limba nu este utilizată nici la colectarea şi nici la aplicarea propolisului. Trebuie menţionat. după ce a prins. Pentru recoltare. după care se cerne a doua oară. bondari) sau cadavrele albinelor moarte pe care nu le pot scoate în afara stupului. Operaţiunea se repetă. în timpul exprimării substanţelor răşinoase şi a triturării balsamului de polen se amestecă şi secreţii ale glandelor faringiene. cu ajutorul mandibulelor. de asemenea. Cu ajutorul unui cuţit cu o lamă subţire şi bine ascuţită se taie orizontal rândul de jos de celule cu păstura. în timpul prelucrării acestor răşini cu ajutorul mandi¬bulelor mai intervine şi secreţia glandelor mandibulare ale albinelor lucrătoare. După aceea. De asemenea se mai întrebuinţează şi în medicină pentru tratarea a o serie de maladii ale sistemului nervos. Concomitent cu distribuirea păsturii. în special pentru obţinerea vitaminelor naturale. Pentru recoltare albinele se folosesc de mandibule după ce cu antenele au descoperit particula cea mai potrivită de propolis. ca ados la pasta din zahăr. apăsând cu cuţitul pe toată suprafaţa fagurelui descăpăcit. galben. A doua grupa de propolis o formează balsamul din polen eliberat (în timpul crăpării şi digerării grăuncioarelor de polen de la plantele entomofile) din învelişul acestuia şi care împins de valvulele proventriculului. polis = cetate şi putea fi tradus liber ca un complex de substanţe destinat apărării cuibului. se aşează într-un borcan şi se presează. verde. deoarece la această temperatură materia vâscoasă este mai moale şi poate fi colectată cu mai mare uşurinţă. brad. Colectarea propolisului de către albine Din observaţiile făcute asupra modului cum strâng albinele propolisul s-a constatat că acestea adună propolisul de diferite culori (alb. Pentru retezarea celulelor. se trage înapoi. Păstura se conservă singură sau în amestec cu miere sau pudră de zahăr. Păstura se scoate din celule prin scuturare. de bucăţelele de ceară şi propolis. Balsamul este întins de albine cu ajutorul limbii pe obiectele din imediata apropiere a puietului. rama se aşează pe masă orizontal şi cu speteaza de jos spre lucrător. particula de propolis. Recoltarea propolisului de către albine se face numai când temperatura aerului depăşeşte 20°C. Albinele îl recoltează de pe diferite plante (cireş. Ambalarea şi păstrarea se face la fel ca la polen. albina. Apoi fiecare rând este secţionat pe verticală şi oblic spre speteaza de sus a ramei. în industria farmaceutică. Tendinţa de propolizare a albinelor este un caracter de rasă sau ecotip şi depinde chiar de însuşirile individuale ale unor familii de albine. Sursele naturale de propolis sunt împărţite în două grupe diferite: 1. se pune într-un vas şi se mojarează (freacă . La rece ceara devine casantă şi se poate sfărma. până ce particula de propolis pe care a apucat-o se întinde în fir foarte subţire şi se rupe. provenite în majoritate de pe mugurii de plante. Prima grupă o constituie substanţele răşinoase. iar cantitatea care aderă de pereţii celulei se scoate cu ajutorul unei andrele. albina respectivă este ajutată de alta care rupe cu mandibulele câte o bucăţică din încărcătură şi o depozitează. Aceşti faguri se aşează lângă diafragma reductoare a cuibului. iar marginea inferioară a rândului de celule se îndoaie înspre lucrător. păstura se mărunţeşte. vişin. în vederea iernării. roşu. cu picioarele manevrează particula de răşină şi o depozitează în paneraşele de polen.

prin răzuire. toamna şi primăvara albinele propolizează mai mult decât în cursul verii. Cele două ceruri se pot separa pe baza solubilităţii lor diferite. Punctul său de topire este de 60-70°C. se pot lua următoarele măsuri: 1. anual. Când este emisă de glandele ceriere ea este perfect albă şi curată. cu o daltă. În acest mod. conţine în medie 30% ceară. depozita la rece. Grătarul lamelat se pune în luna aprilie o dată cu lărgirea cuibului şi se ridică toamna în momentul pregătirii pentru iernare a familiilor de albine. Apis mellifera anatolica. Compoziţia Propolisul este o substanţă de culoare brun-deschisă cu nuanţe până la brun-închis şi uneori cu reflexe verzui. Apis mellifera scutelata şi altele. aproape cât dimensiunile părţii de sus a stupului. O astfel de compoziţie indică o mare complexitate. 3. Apis mellifera carpatica. La temperatura din interiorul stupului este maleabil. uleiuri esenţiale etc. Propolisul brut. cu un grad mai mare de impurităţi (la răzuirea părţilor componente ale stupului) sau aproape liber de diferite impurităţi. restul fiind format din răşini.propolisul iar unele rase din specia Apis mellifera ca Apis mellifera Lamarkii nu adună propolis. Recoltarea propolisului de către albine are şi un caracter zonal. se înlocuieşte podişorul cu o plasă din material plastic care după propolizare se va ridica în vederea recoltării. şi destule impurităţi rămase de la albine. uleiuri esenţiale. balsamuri. detaşa propolisul. extrasă din acelaşi stup: ceara A (circa 17%) având similitudini cu ceara propriu-zisă şi ceara B (circa 6%) net diferita. se desface prin desprindere pânza colectoare de care aderă cea mai mare parte din propolis. cu ocazia fiecărei intervenţii care se face în cuibul familiilor de albine în special în perioada de primăvară şi toamnă. ori de câte ori plasa din plastic este încărcată. unguent sau diferite alte preparate medicamentoase. iar la temperatura mediului ambiant devine casant. precum şi scândurelele de podişor câte 2-4 mm. are o tendinţă moderată de propolizare comparativ cu rasele de albine cu tendinţe mai pronunţate de propolizare cum sunt albina caucaziană (Apis mellifera caucasica). Ceara este o componenta obligatorie a propolisului. vor fi curăţate reţinându-se propolisul rezultat. pot fi recoltate cantităţi însemnate de propolis. aproape pur. se poate folosi cu rezultate bune şi colectorul de propolis format dintr-un grătar lamelat din tablă zincată. se găsesc zeci de substanţe cărora le vor trebui testate proprietăţile biologice. 4. sită din material plastic şi pânză colectoare care se plasează deasupra cuibului în locul podişorului. reaşezându-se în poziţia iniţială. asemănătoare cu cerurile vegetale. aşa cum se recoltează în stup prin răzuire. Pot fi folosite colectoare care conţin o plasă de material textil (propolisul se recoltează prin refrigerare şi sfărmarea bucăţilor de propolis de pe plasă.toate părţile şi elementele din stup ce prezintă depuneri de propolis. pe majoritatea suprafeţei cu propolis. propolisul devenind casant la rece) sau pur şi simplu o bucată de linoleum. după umplerea lor de către albine cu propolis. polenul recoltându-se printr-o simplă răzuire cu dalta apicolă. Albina româneasca. 77 . se vor curăţa cu atenţie. Recoltarea propolisului de pe pânza colectoare se face o dată pe an după ce în prealabil a fost păstrată câteva zile la temperatură scăzută (congelator). Numai printre flavone. În scopul măririi producţiei de polen. De asemenea. CEARA Ceara este o secreţie a albinei lucrătoare. pentru că ele folosesc propolisul pentru a îmbălsăma imediat ceea ce nu pot să evacueze. În timpul sezonului apicol. formându-se spaţii care. Din propolis se extrag două tipuri de ceară comparativ cu ceara propriu-zisă. prin folosirea colectoarelor. 2. În prezent are o largă aplicare în terapeutica medicală sub formă de extract alcoolic. puţin solubil în apa dar perfect solubil în eter şi alcool.sita şi pânza colectoare rămân în tot cursul anului în familia de albine. apoi. în alcool fierbinte concentrat şi respectiv diluat. albina sahariană (Apis mellifera sahariensis). se vor distanţa ramele între ele. În zonele mai reci şi păduroase înclinaţia de propolizare este mai pronunţată faţă de zona de câmpie. Colectarea propolisului de la albine Producţii sporite de propolis se pot realiza folosindu-se în acest scop unul din tipurile existente de colectoare de propolis.

pe urmă de brun ajungând aproape neagră după câţiva ani. Variaţi foarte slabe de la o rasă de albine la alta. în acelaşi timp lapte şi salivă. ceea ce este mai vizibil. a albinelor hoaţe.3 mg venin lichid. aşa cum este secretată de glande. specifice. Compoziţia chimică a cerii este foarte stabilă dacă se considerare produsul pur. cantitatea de venin variind de la o rasă la alta.). în el fiind prezente atât substanţe de natură organică cât şi anorganică. A fost subiect pentru amplă reflecţie şi cercetări. Înţepăturile albinelor reprezintă un act reflex de autoapărare şi se materializează prin folosirea organului specializat pentru funcţia de apărare. Câţiva apicultori întreprinzători au trecut direct la producţia şi vânzarea către public a lăptişorului de matcă. ea se încarcă progresiv cu substanţe care-i schimbă profund compoziţia şi. Biologia secreţiei de venin are particularităţile ei. Este stocat în punga de venin şi eliminat la exterior în momentul înţepării. atingând o cantitate maximă secretată de circa 0. căruia i-au atribuit virtuţile cele mai extraordinare. Numeroasele cercetări efectuate până în prezent arată că veninul de albine are o structură complexă. Nu se notează variaţii semnificative decât între diferitele specii ale genului Apis. recoltate într-un anumit stadiu larvar (în ziua a 7-a de stadiu larvar). format din partea vulnerantă cu punga de venin. Anii au trecut. În general se afirmă că odată folosită rezerva de venin nu se mai reface. LAPTISORUL DE MATCA La începutul anilor cincizeci atenţia biologilor a fost atrasă de compoziţia şi mai ales de proprietăţile lăptişorului de matcă. Dosarul medical un moment deschis a fost repede închis de către medici îngrijoraţi pentru reputaţia lor şi puţin doritori să-şi amestece numele într-o publicitate gălăgioasă. polenul şi ceara. prin proprietăţile lui fizico-chimice şi microbiologice care îl recomandă ca un produs veritabil. VENINUL Veninul de albine este o substanţa complexă. a animalelor şi insectelor care vreau să prădeze stupul. Cantitatea de venin este determinată de vârsta albinelor.3 mg. Ce 78 . Deşi nu este un produs tradiţional al stupului. de hrană şi de sezon. corespunzând la circa 0. Este interesant faptul că această substanţă.ea trece prin toate nuanţele de galben.1 mg substanţă uscata. asigură larvei o creştere rapidă. pe urmă au stagnat aproape. unele cercetări menţionează ca după eliminarea prin înţepare rezerva de venin a albinelor se reface cu condiţia ca integritatea organului specializat să nu fie deteriorată. apilarnilul se distinge prin proprietăţile lui organoleptice specifice. un produs de secreţie al albinei lucrătoare şi al mătcii. cercetările au progresat. înainte chiar ca dosarul medical să fi fost deschis. Dimpotrivă. o longevitate ce nu se poate compara cu cea a indivizilor care nu primiseră lăptişor de matcă. iar individului care a fost hrănit cu ea. de la o populaţie la alta şi chiar de la un individ la altul. Cantitatea maximă de venin se obţine de la albinele în vârstă de 15-20 de zile. APILARNILUL Apilarnilul este un produs apicol obţinut din larvele de trântor cât şi din conţinutul nutritiv aflat în celulele respective din faguri. servind împreună cu acul la apărare (acul la albina lucrătoare este un ovipozitor modificat pentru funcţiile de apărare) şi eliminarea duşmanilor (mătcilor concurente. Cantitatea pe care o poate elimina la o înţepătură o albină cu glanda de venin dezvoltată este de circa 0. partea motoare şi glandele secretoare de venin. substanţe ce-i conferă proprietăţi particulare. un amestec al secreţiei glandelor de venin care concură la formarea aparatului vulnerant. ca şi mierea.Utilizată ca material de construcţie în stup. etc. după care glandele secretoare degenerează treptat. de valoare al stupului.

primavara in stupina trebuie facute mai multe lucrari.marimea stupinei si in general tot ce tine de buna desfasurare a lucrurilor.pana cand tragem o conluzie corecta.urmarind o igienizare totala .scoatem din stupi fagurii mucegaiti.au acumulat in intestine reziduri care acum trebuie eliminate. este de culoare alb-gălbuie. cât şi a mâtcilor.stiind ca o rama standard contine 3.5kg miere pe ambele fete .in care vom evalua starea familiilor de albine.S-a constatat ca dezvoltarea familiilor de albine decurge normal daca albinelor li se asigura un regim de caldura optim.a mai rămas din această perioadă extraordinară ? Contrar tuturor părerilor şi tuturor pronosticurilor.curatam prin urdinis(cu o sarma) stupii de albine moarte si alte resturi.urmarind ca urdinisurile sa fie orientate spre sud-est si albinele sa beneficieze de caldura soarelui .instalam sau reorientam gardurile de protectie pentru a feri albinele de vanturile reci ale inceputului de primavara Supravegherea zborului de curatire In timpul iernii datorita faptului ca albinele nu au mai putut iesi din stup.functie de sistemul ales.reducem urdinisele la 3 cm si bineanteles asezam capacele care au fost saltate. cu gust acrişor. LUCRARI IN STUPINA LUCRARI DE PRIMAVARA IN STUPINA Stuparii incepatori care citesc acest site trebuie sa inteleaga un lucru : anul apicol incepe toamna ! De felul cum sunt pregatite familiile de albine in toamna depinde totul : Productia.si pe cei ce contin multe celule de trantori.trebuie sa stimulam efectuarea acestor zboruri de curatire.prezenta matcii. Stabilitatea. lăptişorul de matcă continuă fără zgomot o carieră începută cu răsunet.acestea se vor arde neaparat .frunzele si in general toate resturile.operatiune dublata de o stramtorare a cuibului.Cuibul se aranjeaza catre peretele stupului care este cel mai expus soarelui astfel:fagurii cu puiet se aseaza in mijloc.ei fiind marginiti de faguri cu miere si pastura. Are o consistenţă cremoasă.dupa puietul de pe fagurii din mijlocul cuibului.Tot acum unii dintre stuparii cu experienta mai fac o lucrare importanta: introduc in mijlocul cuibului un fagure gol.daca puietul nu exista totusi nu trebuie sa ne ingrijoram: unele matci isi incep mai tarziu ouatul si de aceea este necesara repetarea controlului dupa o saptamana. Tot in timpul acestui control.La deschiderea stupului constatam: .Daca inca mai este zapada pe vatra stupinei este recomandat sa intindem paie pe jos. constituie dovada că nu se poate ignora fenomenul "lăptişor de matcă". Primul control si stramtorarea cuiburilor Profitand de una din zilele calduroase executam primul control de primavara.starea de sanatate. destinat hrănirii larvelor în primele 3 zile.In ordine cronologica (subliniem ca toate au importanta lor)acestea ar fi : Pregatirea vetrei stupinei Pe la inceputul lunii martie(functie de starea vremii)vom demara primele actiuni: .Totusi pentru a nu crea confuzii.curatam si imprastiem zapada pentru ai grabi topirea. Acestea fiind spuse sa trecem la treaba !!! Odata cu ridicare sensibila a temperaturilor.Urdinisele se vor deschide larg iar capacele se vor salta pentru ca razele soarelui sa incalzeasca podisorul stupului.asezam stupii pe locurile definitive.in care toarna 1-2kg de sirop de zahar caldut. Producţia şi consumul se echilibrează la un nivel care permite unor apicultori specializaţi să-şi mărească rentabilitatea stupinei.in ce priveste 79 .In acest scop stuparii vor "stramtora cuibul".cu pete de diaree.urmand ca pe masura ce va veti familiariza cu lucrarile ce trebuie executate sa faceti aceasta separare singuri. prin aceasta înţelegând evoluţia consumului de mai bine de 20 de ani încoace. Lăptişorul de matcă este un produs de secreţie al glandelor hipofaringiene ale albinelor lucrătoare.prezenta hranei care exista in faguri.in cuib se lasa strict atati faguri cat pot acoperi albinele si care trebuie sa aiba numai celule de lucratoare.De aceea in primele zile calduroase(temperatura ajunge la peste 15 grade C).bine cladit. a larvelor de matcă pe toată perioada până la căpăcirea botcilor.Cand observam ca zborul de curatire a fost facut de totalitatea familiilor.vom suprapune anul apicol cu cel calendaristic.adunam si inlaturam crengile.

La pastura obtinuta se adauga o cantitate egala de apa si o cantitate dubla de miere.Apoi se indeparteaza ramele cu faguri si putine albine din ambele margini ale ghemului.reparate si dezinfectate. Lucrarea consta in mutarea familiilor de albine in alti stupi. Completarea rezervelor de pastura Pe langa miere.se procedeaza la ridicarea de faguri cu provizii din familiile mai bogat aprovizionate.pe care i-am curatat si dezinfectat.pete diareice si apoi se dezinfecteaza cu o 80 .sau in celulele din partea opusa a fagurilor ocupati partial .urmand ca pe masura ce mutam albinele sa dezinfectam si restul de stupi.se afla cate 1-2 faguri cu miere care nu au fost folositi de albine.miere lichida sau granulata de la rezerva stupinei In primul caz constatam ca de o parte si de alta a fagurilor ocupati de ghem.Se toarna amestecul in faguri administrand zilnic cate 200g.Pastura se asigura din toamna prin introducerea unui fagure plin si la nevoie prin completarile de primavara. Lucrarea este foarte necesara pentru ca pe langa toate celelalte.necesita sa avem ceva timp la dispozitie si mai ales sa avem "ingaduinta" vremii.lipsa ei fiind un handicap major in dezvoltarea favorabila a familiilor de albine. .Hraniri de calitate se mai pot face cu turtite de miere cristalizata si framantata cu zahar pudra pana obtinem consistenta dorita.se poate folosi mierea diluata un pic. Salvarea albinelor ramase fara rezerve de hrana Salvarea familiilor ramase fara rezerve de hrana este foarte usor posibila in orice stupina chiar daca apicultorul este lipsit de experienta. In cazul cand familia ramasa fara provizii nu are faguri disponibili in stup.proviziile de hrana existente pe ramele care nu au fost cuprinse de ghem.Trebuie sa avem pregatite din timp cateva lazi.750kg miere si se administreaza deasupra ramelor sub forma de turtite proteice de completare.Este de dorit insa ca aceste interventii sa fie facute numai in caz de urgenta.Aceasta este asigurata de pastura.rezerva de hrana familia trebuie sa dispuna de min.cu miere descapacita in spatiu liber care tocmai a fost creat.Atentie mare ca la stramtorare si la eliminarea fagurilor imperfecti sa nu orfanizati accidental familia.Asta se intampla din cauza ca odata format ghemul de iernare.Fagurii scosi(cu putine albine pe ei) se alatura de fagurii cu miere.Introducerea lor in stupi se face dupa tehnologia descrisa mai sus. Se descapacesc aceste rame pe o parte si cu ajutorul unui bastonas de lemn se fac 2-3 gauri de grosimea unui creion.5 kg de pastura.administrand la fel deasupra cuibului sub forma de turtite.cat si cu serbet de zahar.Amestecam cantitati egale de polen si miere .albinele au nevoie la cresterea noilor generatii si de hrana proteica.Se mai adauga sare 1% din cantitatea amestecului si se omogenizeaza.propolis.sa pastram o stare de igiena perfecta.albinele nu mai au acces decat la proviziile de pe fata fagurilor unde se afla.In primavara modurile de administrare sunt: .si care din motivul mentionat au ramas neconsumate.Cuibul se limiteaza cu o diafragma mai scurta. Concluzionand.aceasta delimitand compartimentul de hranire. Cand nu dispunem de acesti faguri.apoi frecam fasiile in mana pana la separare.Toate aceste lucrari sunt decisive. .bineinteles si ei gauriti pentru a permite circulatia albinelor.In principiu lazile se curata de resturi de ceara.O casa curata inseamna eliminarea unor probleme grave.Scoatem pastura din faguri prin taierea lor in fasii.hranirea proteica de primavara se face de preferinta cu pastura de la rezerva.pana la aparitia culesului de polen. Dezinfectia stupilor Daca nu am facut aceasta lucrare in timpul primului control de primavara(din diferite motive) sa stiti ca acum a sosit momentul.incalzita si apoi turnata in faguri goi.4-5 kg miere si bineinteles pastura.mierea in faguri.Se introduc fagurii gauriti.In acest scop folosim urmatoarele rezerve: .Un kg de pastura se amesteca cu 0. Se recomanda ca tot cu aceasta ocazie familiile de albine sa fie mutate in lazi curatate.dincolo de ea fiind asezati fagurii cu resturi de miere.Dezinfectia se face cu scopul pastrarii sanatatii familiilor de albine.Pentru a remedia situatia se ridica din stupi ramele care contin provizii.apoi daca nu avem cantitatile necesare se vor face hraniri cu polen si miere sau pastura si miere.Aceste turtite se aplica direct pe partea superioara a ramelor.putand evita aceste situatii neplacute printr-o buna organizare a cuibului inca din toamna.Pentru cresterea unui kg de albina este nevoie de 1.proviziile de hrana existente in alte familii si de care acestea nu mai au nevoie .

Conditiile necesare sunt : .printr-o hranire abundenta se pot introduce in stup dezechilibre importante Efectiv largirea se face astfel: semnalul trebuie dat de faptul ca toti fagurii din cuib sunt ocupati cu puiet(excluzand fagurii marginasi care contin miere si pastura).prezenta rezervei de pastura necesara cresterii puietului si a albinelor tinere .In anii de exceptie se pot obtine si cateva kg de miere marfa.VALORIFICAREA CULESURILOR Stuparii au depus eforturi deosebite pentru a scoate familiile de albine puternice din primavara si acum asteapta roadele muncii lor.intensitatea zborurilor creste exponential.La urma urmei acest lucru tine de o anume normalitate daca ne gandim ca o familie de albine poate fi asimilata unui "organism".de modul in care albinele reusesc sa mentina climatul optim in stup cat si de faptul ca prin modul de a depozita polenul in faguri se regleaza activitatea matcii.Introducerea unor faguri care au mici coroane de miere(care vor fi descapacite)este un factor favorizant.In general culesurile sunt de mare intensitate.Aceste culesuri pot fi timpurii (salcam.pe inserat in stupina se simte mirosul caracteristic al mierii.se constata ca in stupina o parte din familii raman in urma cu dezvoltarea.La acest tip de stup largirea se face prin inversarea corpurilor.floarea soarelui) si tarzii.acestea tin de temperatura externa. .pentru a evapora apa din nectarul proaspat cules.la un numar mic de doici si cantitatea de laptisor de matca distribuita va fi mica .Stupul multietajat. . .precum si caracteristicile biologice.insa durata lor este scurta.Trebuie sa avem in vedere urmatoarele conditii generale: .albinele ventilatoare isi intensifica activitatea.albinele se inghesuie la urdinis. .dintre care 8-9 cu puiet 81 . O metoda de a face ca matca sa oua in fagurii introdusi. LUCRARI DE VARA IN STUPINA .Se adauga un fagure bine cladit.zmeuris).este aceea de ai stropi cu apa calduta sau miere diluata.speciile melifere infloresc abundent .de vara(tei. Intarirea familiilor slab dezvoltate Oricat s-ar stradui stuparii sa execute toate lucrarile la timp.La incalzirea timpului si in prezenta unui mic cules largirea se poate face si cu un fagure artificial. Recunoasterea unui cules .Acesta se introduce intre fagurele marginas si cel cu puiet.dar totodata si mult rau daca nu este facuta corect.se introduc treptat alti faguri tinand seama de cresterea populatiei.avand in vedere ca interventia stuparului poate face mult bine.o uscare si neaparat flambarea cu flacara.Acest fagure se aseaza dupa ultimul fagure cu puiet si in momentul cand celulele au fost cladite pe jumatate se muta in mijlocul cuibului. Citind aceste randuri sigur v-ati dat seama ca tehnicile descrise sunt folosite cu precadere la stupii orizontali si verticali cu magazine.solutie recomandata.Urmeaza o limpezire.Pentru a uniformiza puterea stupilor se practica metoda prelevarii de rame cu puiet capacit din familiile puternice si ajutarea celor ramase in urma cu dezvoltarea.fagurii din cuib se inalbesc datorita faptului ca albinele alungesc celulele si capacesc mierea. Largirea cuiburilor Lucrarea este deosebit de importanta.faneata. Conditii pentru valorificarea culesurilor Devine foarte clar si pentru stuparul incepator cat si pentru cel experimentat ca nu orice familie de albine din stupina poate valorifica la maxim un cules.In principiu matca este oprita sa depuna oua pe fagurii aflati dupa cei cu pastura.existenta unei concordante intre suprafata ocupata de puiet si numarul de albine doici.aplicarea fara discernamant a hranirilor de stimulare. apoi putand fi introdusi si faguri claditi in care nu a fost crescut puiet. manevrarea ramelor si desele interventii in cuib nemaifiind necesare.Culesurile la pomii fructiferi si flora spontana au asigurat familiilor necesarul de miere si polen.beneficiind de o constructie aparte se manuiete diferit.Primul fagure introdus trebuie sa fie un fagure in care s-au mai crescut cateva generatii de albine.aparent fara o cauza anume definita.Dupa ce si acesta a fost ocupat cu puiet.familiile sa fie puternice si sa ocupe min. 12 faguri standard.dar marea multumire este ca albinele au hrana din abundenta.Prin largirea cuibului trebuie sa raspundem ferm necesitatii matcii de a depune oua.conditiile interne si externe.

floarea soarelui.cu albina aferenta. LUCRARI DE TOAMNA IN STUPINA Vine toamna.In acest scop nu trebuie sa toleram in stupina matci mai batrane de 2 ani si in decursul verii sa facem inlocuirile necesare.carora trebuie sa le faca fata.marirea puterii familiilor ramase in urma cu dezvoltarea.artar.bine hranita si intr-o stare de sanatate perfecta.albinele blocheaza cuibul.aceasta operatiune prevenind intrarea in frigurile roitului si totodata asigurand marirea efectivului stupinei .ridicarea partiala sau totala a podisorului si inlocuirea acestuia cu o sita .familiile de albine ating capacitatea maxima de dezvoltare.in acest fel asigurand o cantitate mare de albina culegatoare si implicit o productie pe masura .Formarea de noi familii si aplicarea stricta a tuturor masurilor prevazute pentru aceasta perioada.depozitarea mierii sa fie asigurata si a caror volum se poate mari sau micsora .lucrari de intensificare a cresterii puietului.fanete.Dupa cum am mai spus acum incepe anul apicol.toamna reprezentand un nou debut si un prilej de a pune stupina pe o alta treapta a performantei. Intensificarea cresterii puietului Pentru ca familiile de albine sa iasa cat mai puternice din iarna.Ce masuri trebuie avute in vedere: Asigurarea de matci tinere si viabile: S-a stabilit ca numai o matca tanara poate face fata la un ritm constant de depunere a puietului.apte biologic si genetic pentru performanta .cu flora spontana si mai ales padurile de salcam pot oferi cantitati importante de miere. Stuparii care au in zona asemenea "comori".cat si ca volum de munca.acestea vor intra in frigurile roitului si culesurile urmatoare-tei. asigurarea rezervelor de hrana pentru iernare.stuparul fiind foarte solicitat.inlocuirea matcilor batrane sau necorespunzatoare cu matci tinere.Odata cu sfarsitul primaverii. Pentru a inlatura acest neajuns.Odata cu apropierea toamnei si in prezenta unui cules mediu.sau cei care practica stuparitul pastoral.atat ca timp. pregatirea cubului familiilor de albine in vederea unei iernari de calitate.numarul celulelor libere scazand drastic.trebuie ca inca din toamna sa asiguram o populatie numeroasa.pe cand cele tinere se comporta altfel:isi mentin ritmul bun chiar daca resursele nectarifere si cele proteice sunt mult mai mici(intr-un cuvant valorifica mai bine culesurile de intretinere).folosirea familiilor ajutatoare si unificarea acestora cu familia de baza in preajma culesului.cautand sa-si asigure necesarul de rezeve de hrana.Cu toate astea nu se recomanda ca schimbarea sa se fraca toamna daca folosim botci sau matci neamperecheate decat in cazuri de urgenta.familiile de albine trebuie intretinute in stupi de mare capacitate care ofera posibilitatea ca dezvoltarea cuibului sa se faca normal.stiut fiind faptul ca o familie aflata in stare de roire sau in preajma roitului isi diminuiaza mult activitatea Cum obtinem acest deziderat? Sunt lucrari care facute la timp. Deblocarea cuiburilor O alta cauza a scaderii depunerii puietului de catre matca este blocarea cuibului cu miere sau pastura.Biologic matcile batrane isi limiteaza depunerea puietului atunci cand in natura nu mai exista un cules bogat de nectar si polen.Zonele cu salcii. la stupii orizontali si verticali cu magazine se introduc periodic in mijlocul 82 ..Un alt avantaj al matcilor tinere este acela ca in primavara vom gasi un procent redus de familii ramase orfane(dupa unii autori procentul este de 0.obtin rezultate remarcabile.Daca nu se intervine ferm.Acest lucru nu este usor de obtinut.pot fi compromise.prin imputernicirea lor cu puiet capacit ridicat din stupii puternici Sunt primaveri favorabile dezvoltarii familiilor de albine.in care culesul incepe timpuriu.Practic se intampla ca matca sa nu mai aiba unde depune oua.Sa trecem iarasi la treaba:lucrarile de toamna demareaza la inceputul lunii august si se impart in trei mari categorii: .intensificarea ventilatiei prin umbrirea stupilor.5%).familiile sa fie in stare activa.ridicarea periodica de rame cu puiet capacit.mierea a fost extrasa si apicultorul se afla pus in fata unor noi provocari. instinctiv.ne pun in ipostaza de a aborda cu maxim succes culesul: .pot impedica pagubele ce vor urma si dau posibilitatea valorificarii culesurilor urmatoare.

umectat putin cu apa sau miere.cresterea sa fie accelerata.aici limitandu-ne a spune ca se fac in mai multe moduri:descapacirea a 2-3 dm patrati de fagure cu miere si oferit dincolo de diafragma sau la marginea cuibului.prin asigurarea polenului livrat in mod natural sau artificial.Consumata de albine.deasemeni o alta metoda este stimularea cu zahar tos.la inceput timid.deci asigurarea rezervelor pana la aparitia primelor culesuri este o lucrare foarte importanta.Ca o prima conditie ar trebui sa mentionam ca mierea de mana trebuie eliminata in totalitate din stupi.cand familiile nu ajung la nivelul de dezvoltare cerut.familia de albine demareaza cresterea puietului.fie prin incercarea de asigurare a unei baze de de cules prin alegerea unei vetre permanente adecvate.pe suprafete mici de fagure. Ramele de miere si pastura 83 .Asigurarea cu faguri de calitate trebuie facuta mai ales in "zona fierbinte" a cuibului.5-6 luni.La stupul multietajat lucrarea este mult mai simpla si se realizeaza prin inversarea periodica a corpurilor.Reducerea cuiburilor va creea in familie o crestere a populatiei si in unele cazuri este nevoie de o noua largire.in stup vor ramane numai fagurii care sunt acoperiti bine de albine.Fagurii scosi se trec dincolo de diafragma si prin descapacirea lor mierea v-a fi carata de albine in cuib. Aceste rezerve sunt folosite la autointretinere si pentru cresterea puietului.Toti fagurii care nu corespund criteriilor vor fi scosi fara a sta prea mult pe ganduri.Prelungirea acestei perioade aduce mari avantaje stupinei in totalitatea ei. mierea alterata produce boli grave.Daca iernam familiile cu aceasta miere in faguri riscam sa pierdem albinele(acestea neputand face zboruri de curatire).Stuparii pot pune familiile in aceasta stare favorabila fie prin deplasarea in pastoral la locatiile care ofera culesuri tarzii.marginiti de faguri cu miere si pastura.In special mierea de rapita.asta fara sa vorbim de cantitatile mici de puiet crescute.adica acea zona in care primavara se vor creste noile generatii. Tot in aceasta perioada se face o impachetare sumara(a nu se comfunda cu impachetarea finala din toamna).aceste operatiuni nu sunt necesare decat in cazuri putine.Dupa cum bine stiti albinele ce ierneaza(datorita conditiilor specifice)traiesc aprox. Reducerea si impachetarea cuiburilor Ca si in primavara in vederea obtinerii unui climat favorabil se procedeaza la o stramtorare a cuibului.Aceste spatii libere se creeaza prin scoaterea fagurilor marginasi.Cand stuparii nu pot oferi albinelor aceste culesuri apeleaza la hraniri de stimulare prin oferirea catre familii a merii descapacite sau a inlocuitorilor acesteia(sirop de zahar).Deasemeni se prefera ca albinele sa ierneze cu rezerve de miere care nu cristalizeaza.O familie fara prea multa hrana risca sa se piarda in iarna.fara celule de trantori sau alte defecte.Ce trebuie sa avem in vedere pentru a rezolva problema hranei?Cateva deziderate de atins: Calitatea hranei Mierea din faguri sa fie numai miere florala.cuibului faguri claditi(recomandati cei in care s-au crescut cateva generatii de puiet). Ce putem spune despre culesurile tarzii? Cert este faptul ca prezenta lor are un impact mult mai mare in comparatie cu o hranire artificiala de stimulare. Nu trebuie sa ignoram un fapt:hranirile glucidice trebuie completate si cu cele proteice.Atentie:nu se lasa pana tarziu in toamna fagurii dupa diafragma.urmand ca odata cu imbunatatirea vremii.Despre eficienta acestor hraniri de stimulare o sa discutam cu alta ocazie.este foarte daunatoare si trebuie inlaturata. Asigurarea de culesuri tarzii si hraniri de stimulare Prezenta unor culesuri tarzii de nectar si polen impulsioneaza matca sa depuna oua.pentru ca trebuie sa avem grija ca niciunul din corpurile inversate sa nu fie corpul care gazduieste rezervele de hrana Asigurarea cu faguri de calitate Fagurii ce raman in cuibul familiei trebuie sa fie bine construiti.prin puterea mare de cristalizare.O alta conditie ar fi aceea ca mierea din faguri sa fie capacita.inspre primavara.hraniri cu sirop de zahar concentratie 1/1.cate 200-300 g la interval de 2-3 zile.Din fericire pentru posesorii de stupi multietajati.Cand conditiile externe permit.Atentie insa.asta pentru a impedica o formare gresita a ghemului de iernare.Mierea este un produs hidroscopic si prin ramanerea libera pe faguri(fara a fi capacita) se poate deteriora.In lipsa unui cules se administreaza ca turtite(pregatite in acelasi mod ca in primavara)deasupra cuibului. Asigurarea rezervelor de hrana Albinele ierneaza stranse intr-un ghem si in tot acest timp climatul este asigurat de o miscare continua a lor.albinele recapatand starea febrila care caracterizeaza un bun cules.

la litru.Sunt trei metode de aranjare a fagurilor: .hranirea de completare o facem dupa ce am redus cuiburile la numarul de faguri pe care se va face iernarea.La stupii multietajati iernarea trebuie facuta de regula pe doua corpuri.Lucrarile pe care le-am facut in toamna acum isi arata roadele.urmatorii(asezati simetric)fiind pusi cei cu miere din ce in ce mai putina.Trebuie sa facem o distinctie intre hranirile de completare si hranirile de stimulare.amplasarea unilaterala : se foloseste in general pentru a ierna doua familii intr-un stup.7-3 kg miere iar una de multietajat 1.insa acum va trebui sa o facem pe cea recomandata pentru 84 .Bineinteles acesti faguri vor fi foarte bine construiti.seara.Ca un principiu general.in corpul superior trebuind sa existe 14-15 kg de miere.In corpul de jos mierea se gaseste doar pe fagurii laterali. La completare se va folosi un sirop de zahar.Langa diafragma se aseaza fagurele cu cea mai mare cantitate de miere.starea vremii si prezenta puietului.fiecare avand rolul si scopul sau.In cazul in care hranirea de completare se face cu sirop de zahar trebuie ca la aceasta sa participe in principal albinele care nu vor intra in iarna.In cazul stupului vertical cu magazine sunt probleme care apar din insasi constructia lui(mierea este depozitata in fagurii de stransura) si care reprezinta un caz aparte.iar acestea sa aiba acces la hrana toata iarna.Sunt cazuri cand familiile nu pot strange mierea necesara datorita conditiilor meteo.Ce mai putem face pana la deplina instalare a iernii? Izolarea termica a cuibului In toamna am facut deja o impachetare sumara.apoi cand mierea de mana trebuie inlocuita.Venirea noptilor reci si foarte reci le obliga sa se grupeze in "ghemul de iernare". 2/3 din suprafata.O sa observam ca nu toate familiile ridica siropul de zahar peste noapte si in acest caz devine necesara micsorarea portiilor.De preferat este ca ramele sa fie recoltate la culesurile de primavara-vara.O rama corect aleasa este aceea care cuprinde miere pe ambele fete min. .Se accepta ca o ultima optiune si rame cu 1.5 kg miere si sa fie bine construiti(mai ales cei din cuibul efectiv).urmand fagurii cu cantitati descrescatoare.Cantitativ asta inseamna ca o rama standard de orizontal contine 2.Administrarea hranei se face in portii medii sau mari(2-3 kg).Cand timpul este inaintat.cu un adaos de 1 gr acid citric(sare de lamaie).Ca rezerva de pastura.siropul de zahar se poate inlocui cu serbet.fiecare familie trebuie sa aiba min.2/1.si consta in aranjarea fagurilor mai plini cu miere spre extremitati iar catre mijlocul cuibului in ordine descrescanda.In principiu in cuib se lasa atatia faguri cat sa fie ocupati de albine.fiind si pentru acest fagure valabile recomandarile(privind calitatea lui)facute la cei cu miere. Hranirile de completare Hai sa vedem cand si in ce cazuri se fac hranirile de completare.amplasarea centrala : fagurii din centrul cuibului contin cea mai mare cantitate de miere.8-2 kg.iar stuparul trebuie sa aprecieze foarte bine momentul ales.sau cand s-au facut greseli de ordin tehnic in intretinere. La toate tipurile de aranjare se va urmari ca fagurii sa nu contina mai putin de 1.amplasarea bilaterala : este cea mai folosita metoda. LUCRARI DE IARNA IN STUPINA Spre sfarsitul toamnei conditiile de viata ale albinelor se schimba foarte mult.Timpul acestei aranjari difera de la an la an.Trebuie sa remarcam insa ca cea mai eficienta metoda de completare este cea cu miere. Incepem aceste hraniri cat mai timpuriu.iar mierea completata sa aiba timp pentru a fi capacita.Este de dorit ca aceste hraniri de completare sa fie terminate pana in 20 august.pe care o descapacim de pe faguri si o administram dupa diafragma.adica imediat dupa ce s-au terminat culesurile de vara.Cantitatea de miere din faguri trebuie sa fie cea indicata. Pregatirea cuibului familiilor de albine Cu ce am putea compara aceasta lucrare?Poate cu aranjarea spatiului locuibil intr-o casa.dar acestea trebuie folosite cu multa precautie. .Daca nu respectam recomandarea atunci albina din iarna va fi uzata si incapabila sa asigure o viata normala in stup(ele vor muri inainte de a creste generatiile noi de puiet).5 kg miere. 1 fagure cu pastura.Aranjarea cuiburilor familiilor de albine se face in functie de terminarea culesurilor.pentru ca toata lumea sa se simta bine.cu luarea de masuri stricte de prevenire a furtisagului.In cazurile cand familia ierneaza pe un singur corp(situatie care nu e de dorit)se va prefera o asezare centrala a fagurilor.Fagurii se randuiesc de o parte si de alta a diafragmei.

Daca curentii de aer vor circula numai intre aceste doua fante(urdinis. .cu luarea masurilor mai sus mentionate.podisor). .Recomandat insa este o iernare in aer liber. 85 .exista o anumita categorie de stupari.ne putem da seama daca exista probleme.fagurii se aseaza spre peretele mai incalzit al stupului.In ce consta impachetarea unilaterala: la stupii orizontali si cei verticali cu magazine.un bazait puternic ne indica.Exista 3 metode de iernare:iernarea in aer liber.daca nu dauneaza".iernare.Aceasta tehnica se aplica la toate tipurile de stupi existenti in exploatare.Deasupra podisorului se aplica o alta impachetare din aceleasi materiale.Trebuie sa stim ca izolarea termica nu se face pentru a creste temperatura in stup ci pentru a feri albinele de variatiile bruste ale temperaturii.care s-ar situa undeva la valoarea de 0. . Protectia generala a stupinei Conditiile grele din timpul iernii necesita luarea de masuri de protectie speciale.familii de albine puternice in toamna. Stuparul mai are o posibilitate de apreciere a starii familiilor de albine iarna.Stupii multietajati-din nou cel mai usor de manevrat-se impacheteaza numai superior.Acest lucru se intampla mai tarziu in toamna. Aplicarea tratamentelor de toamna Tratamentele cele mai eficiente impotriva varozei se aplica in lipsa puietului.un zumzet moderat si uniform e un indiciu ca totul este in regula.Deci prima masura ar fi ca orice orificiu(in afara de cele doua mentionate)sa fie astupat.zumzetul neuniform si plangator indica absenta matcii.lucrarile din stupina s-au incheiat.un mare stupar roman recomanda:"orificiul de aerisire din podisor.care nu mai trec in aceasta perioada pe la albinele lor.spre inceputul iernii.La stupii orizontali unde "foaia de control" nu se poate instala.Este recomandata si o anumita marime a urdinisului.cand nu s-a asigurat o ventilatie corespunzatoare.Experientele ultimilor ani au aratat ca o impachetare bilaterala nu este necesara pentru ca izoleaza prea mult cuibul. Supravegherea albinelor iarna Odata cu venirea iernii.prima vizita fiind facuta pe la inceputul lunii martie.altii dacat aceia proveniti din schimbul de aer.un zumzet slab inseamna ca albinele sunt infometate.iernarea in cojoc si iernarea in adapost.Si asta datorita greselilor care au fost facute.cei care pe baza experientei acumulate pot duce lucrarile din timpul anului la perfectiune.trebuie sa fie de marimea unei palme".aceasta numindu-se "foaia de control".pentru familiile normale fiind recomandata cea unilaterala.5cm pentru fiecare spatiu dintre rame.avand grija ca sa li se asigure o anumita inclinare.Literatura de specialitate recomanda doua metode de impachetare:bilaterala si unilaterala. Ventilatia stupului Ventilatia stupului este foarte importanta. Dar ce avem de facut noi cei care nu ne incadram in aceasta categorie?La cate 3 saptamani interval.dintre urdinis si fanta din podisor. In acest scop. In ceea ce priveste marimea fantei din podisor.veti asigura albinelor dumneavoastra o traversare in bune conditii a iernii.stupii vor fi mutati si asezati pe vatra de iernare.Aceasta masura este benefica. ca familia are probleme si ca exista o stare anormala in stup.Mai mult.Prin examinarea resturilor si albinelor moarte de pe ea.Stuparii trebuie sa profite de zilele-putine ce-i drept-de vremea buna si sa faca aceste tratamente conform prospectului si recomandarilor producatorilor de medicamente.in eventualitatea ca apa rezultata din condens va fi eliminata.Impachetajul nu trebuie sa fie prea gros pentru a permite evacuarea apei din stup.Pentru stuparii care au facut toate lucrarile"ca la carte"urmeaza o perioada de 2-3 luni in care vizitele la stupina reprezinta simple vizite de supraveghere.ea se aplica familiilor de albine slabe.Acestia sunt "meseriasii".Stupii vor fi asezati pe postamente speciale.vizitam stupii si cu ajutorul unui stetoscop(se poate si cu unul improvizat)ascultam zgomotele din stupi.Din punct de vedere al avantajelor si dezavantajelor oferite de fiecare metoda in parte este de discutat. Totusi.se examineaza resturile care sunt scoase prin urdinis cu o sarma.Se stie ca albinele nu incalzesc stupul ci doar interiorul ghemului.Ce ne-ar putea indica ele? .deasupra podisorului sau unilateral de catre stuparii care sunt "Toma necredinciosul" si se ghideaza dupa principiul "totul e bun.La diafragma se astupa toate fantele (se poate folosi si banda scotci) si se izoleaza cu materiale care nu creaza condens.daca ne ghidam dupa experienta trecutului.au iesit din iarna ca niste umbre de nerecunoscut. O ventilatie corecta este lipsa totala a oricaror curenti.Stupina se va proteja cu garduri de inaltime medie care impiedica o circulatie periculoasa a curentilor de aer.

Dupa ce deschidem stupul.sa poata fi curatata usor de zapada iar apa sa se scurga usor(sa nu balteasca) Zapada care se depune pe stupi nu trebuie neaparat curatata decat in cazul cand prinde o crusta de gheata .insa exista o serie intreaga de operatiuni 86 .familia a ramas orfana : la controlul auditiv constatam ca albinele au ramas fara matca. 15 grade C) in care ferim stupul de temperatura scazuta de afara.se foloseste serbetul de zahar administrat ca in cazul precedent(turte). Indreptarea starilor nedorite In viata unei familii ce ierneaza pot interveni diferite probleme care trebuie rezolvate.asa veti fi scutiti de multe necazuri ce ar putea sa apara daca acestea nu se fac de toate familiile.in lunile decembrie. .Se pot face si hraniri cu sirop de zahar dens.Ce trebuie sa urmarim : .O alta metoda este hranirea cu miere cristalizata fin.evitand riscul unor pierderi de roi pe care nu-i putem supraveghea si recupera. O practica des folosita este si "lovirea" usoara a stupilor pentru ca albinele sa se agite si in acest fel sa iasa.5 kg ambalate in pungi gaurite sau hartie(deasemeni gaurita)si se administreaza albinelor deasupra intervalelor gasite in suferinta. Un indemn: profitati de zilele calde si fiti prezenti in stupina pentru a supraveghea zborurile de curatire.curata urdinisurile. . In apicultura moderna roitul natural nu este dorit iar conceptia unor apicultori care asteapta roirea naturala ca unicul mijloc de inmultire sau repopulare a stupilor ar fi bine sa fie revizuita si inlocuita cu metodele stiintifice de inmultire artificiala care au numeroase avantaje fiind executata cu usurinta la dorinta si interventia controlata a apicultorului.sa poata fi protejata de vanturile reci.ianuarie februarie sunt conditii favorabile ca albinele sa iasa din stup. Roirea artificiala Roirea artificiala are menirea sa inlature toate neajunsurile roirii naturale.sau pur si simplu aceasta lipseste.framantata cu zahar pudra.Zborurile de curatire iarna Stiti inca din primavara cat de benefice sunt aceste "zboruri de curatire".familiile au ramas fara hrana sau nu au acces la aceasta.Aprovizionarea se face cu faguri de la rezerva.ridica capacele si saltelutele izolatoare.sau de zgomote de alta natura.ca si in primavara -trebuie sa stimuleze aceste zboruri luand urmatoarele masuri: .Atentie : instalati si gratare la urdinis impotriva soarecilor INMULTIREA FAMILIILOR DE ALBINE Stiinta si practica apicola au demonstrat faptul ca roitul este un fenomen biologic natural care corespunde unei necesitati biologice menite sa contribuie la conservarea si perpetuarea speciei.sa asigure linistea necesara albinelor.dar cateodata totusi se intalnesc in practica apicola(cele mai multe fiind provocate chiar de noi).pentru a inlesni circulatia albinelor.Aceste probleme ce apar trebuie neaparat rezolvate pentru ca de ele depinde supravietuirea familiei in ansamblu.Stuparul. Se poate afirma ca evitarea completa a roirii este destul de dificila.se ajunge in situatia in care acestea lipsesc.se vor agita.De aceea practica cea mai des folosita este unirea familiei in suferinta cu o alta(mai slaba dar care are o matca buna) Toate aceste lucrari se fac intr-o incapere incalzita(aprox.Nu de putine ori in unii ani cand temperaturile depasesc 12 grade C .Introducem apoi fagurele in locul in care lipseste hrana.Cand nu avem miere indemna la boli.localizam ghemul de iernare. .vor consuma multa miere si se vor imbolnavi.Ideal ar fi ca rezolvarea problemei sa se faca cu matci de rezerva.imprastie paie.Iernarea acestor matci fiind o chestiune destul de dificila. Conditii generale de iernare Cand alegem vatra de iernare pentru albinele noastre o facem cu grija.nu inainte insa de a gauri fagurii de 2-3 ori.Aceste cazuri speciale nu sunt de dorit sa apara. .administrat in faguri dar asta numai catre sfarsitul iernii cand albinele il consuma cu placere. cea afanata asigura o mai buna izolare termica. Ea se efectueaza la timpul potrivit si ne permite sa efectuam o selectie a materialului biologic.daca albinele vor fi deranjate de pasari sau animale.Din acest amestec se fac turte de 1.albinele aflate intr-o astfel de situatie necesita o hranire suplimentara.fapt care are influente pozitive in ce priveste iernarea.curata zapada.Inainte de inceputul iernii albinele fac zboruri de curatire .

lipsa de spatiu pentru cladirea fagurilor. .ventilatia necorespunzatoare a acestora.Amplasarea stupilor .Este indicat ca stupii sa fie amplasati la umbra in perioada de maxima insolatie(orele 1217)deoarece supraincalzirea favorizeaza instinctul de roire.De asemenea in perioadele lipsite de cules este bine sa practicam stuparitul pastoral. . . dar nu au suficiente larve pe care sa le poata creste.In timpul culesului se recomanda deschiderea mare a urdinisurilor si asigurarea ventilatiei.La un cules intensiv de nectar si polen cand cuibul nu este corespunzator marit acesta se blocheaza iar matca nu mai are celule goale pentru a depune oua diminuandu-se activitatea albinelor si favorizand roirea.Carenta de feromoni a matcii .albinele hotarasc inlocuirea matcii. .Familia respectiva trece prin frigurile roitului mai ales in cazul unei perioade mai lungi de timp nefavorabil.totul este normal.predispozitia ereditara si alti factori care constituie tot atatia excitanti interni sau externi care favorizeaza roitul.Cat timp albinele primesc o cantitate determinata din aceasta substanta.Este bine ca stupii sa fie vopsiti in nuante deschise la culoare pentru a nu atrage caldura razelor de soare.acestea ajung sa cladeasca botci in care depoziteaza hrana glandulara stimuland roirea.Este necesar sa se asigure in primul rand folosirea de stupi sistematici cu un spatiu corespunzator a caror volum poate fi marit dupa nevoie astfel ca matcile sa aiba posibilitatea nelimitata de a depune oua evitandu-se blocarea cuibului.Aglomeratia si caldura cuibului fac ca activitatea albinelor ventilatoare sa nu mai fie intodeauna pozitive si suficient de eficace.Pentru aceasta este necesar sa cunoastem temeinic cauzele care determina roirea si masurile care urmeaza a fi luate pentru prevenirea roitului. In practicarea unei apiculturi moderne se recomanda sa intretinem numai familii puternice cu matci tinere si de mare productivitate. .Pentru a evita roitul natural trebuie sa retinem faptul ca este mai usor de prevenit decat de combatut acest instinct atunci cand familia de albine intra in frigurile roitului.Aglomeratia de albine tinere .Daca primavara nu avem faguri suficienti se limiteaza ponta matcii si aceasta lipsa duce si la diminuarea culesului.Culesul nectarului si polenului .Calculele au aratat ca la un spor zilnic de 1 kg a capacitatii de prelucrare si depozitare a nectarului sunt necesari 2-3 faguri.deci aglomerarea cuibului.cand aceasta cantitate insa se reduce. .glandele salivare ale acestor albine pot secreta laptisor.predispunand familia de albine la roire.iar la un spor zilnic de 8 kg vor fi necesari 15-20 faguri.S-a constatat ca matcile batrane au tendinta mai mare de roire de unde concluzia de a detine cat mai multe matci tinere selectionate din cele mai bune familii de albine. Cum intrerupem roitul 87 . .acest fenomen se produce fie din cauza imbatranirii matcii cand se diminueaza si secretia de feromoni fie si la unele matci tinere din cauza suprapopularii stupului care determina reducerea cantitatii de feromoni primiti.Blocarea cuibului cu miere si pastura . .Stupi de mare capacitate .preventive care pot evita sau reduce mult roirea naturala.aparitia unei necorespondente intre cantitatea de albine tinere care pot hrani puietul si cantitatea de puiet pe care ele trebuie sa-l hraneasca.Rezultatul este acelasi:cladirea de botci.mentinerea unor familii puternice cu multe rame cu puiet necapacit reprezinta o metoda eficienta de prevenire a roitului.determinand o mai buna hranire a matcii.Sunt elemente care actioneaza ca stimulenti.faguri insuficienti sau necorespunzatori pentru depunerea oualelor.Producerea laptisorului de matca destinat hranirii larvelor de albine in primele trei zile de viata daca este tulburat de prezenta unui numar mare de albine lucratoare care nu pot sa transmita produsul lor larvelor.Un cules intensiv de rapita timpurie poate constitui cauza principala a roirii daca apicultorul nu intervine la timp.o mai buna depozitare a nectarului si polenului care produc caldura in stup.In functie de cules se face largirea periodica a cuibului cu noi rame si faguri artificiali. A stabili care dintre aceste cauze are cea mai mare importanta pentru manifestarea instinctului de roire este foarte greu.Se cunoaste faptul ca glandele mandibulare ale matcii produc o secretie denumita "substanta de matca" dupa care albinele percep si recunosc matca stupului.expunerea lor la soare si supraincalzirea acestora prin insolatie. Principalele cauze care determina roirea sunt: suprapopularea stupilor.Existenta unui numar excesiv de albine tinere indeamna familia sa inceapa pregatirile de roire prin cladirea de botci pe faguri in care matca depune oua din care vor ecluziona viitoarele matci.Excesul de laptisor de matca .putandu-se analiza numai fiecare in parte si sintetiza corelatia care exista intre ele.contribuind la cresterea puterii familiei. .Varsta matcii .Lipsa de spatiu si ventilatie .

Dupa prinderea roiului 88 .Dupa cateva ore.Dupa imperecherea matcii si inceperea depunerii oualelor.in roi.pe masura ce se inapoiaza de la cules.Aici insa vom descrie doar cateva(cele mai simple si eficace).In lipsa unui cules de intretinere se va hrani stimulent cu cate 300 g sirop de zahar in concentratie de 1/1 sau 1/2.Dupa aceasta operatie cei doi stupi se aseaza departati intre ei.Aceasta operatie este grea si anevoioasa cerand un control atent al tuturor ramelor si o mare atentie in depistarea si distrugerea botcilor deoarece daca ramane o botca ascunsa.Aparitia botcilor intr-un numar mare este un semn sigur a roirii si numai prin distrugerea lor sistematica se poate impiedica roirea.apicultorul ajungand intr-un timp relativ scurt sa-si formeze o stupina adevarata.Dupa ce matca iese din stup insotita de albine. Obisnuit.o parte din albine si trantori parasesc stupul si dau nastere la un roi natural.In acest fel noile familii participa la culesurile ce urmeaza si isi asigura o dezvoltare corespunzatoare.roiul se formeaza din 4 rame bine acoperite de albine.Presupune ridicarea a cate doi faguri cu puiet si albina de la fiecare familie de baza. Divizarea familiilor se executa in zilele calduroase cand albinele executa zboruri intense.din care doua cu puiet si doua rame cu miere si pastura.Roirea artificiala usureaza munca si contribuie la sporirea productiei de miere.Cu cat roiurile se formeaza mai tarziu vor trebui sa fie mai puternice. familia nou-formata se dezvolta dupa tehnica obisnuita in vederea valorificarii culesurilor. Roirea naturala Prin roirea naturala a familiilor de albine se intelege actiunea prin care matca.In zona de stepa.intr-o colivie.Cand aceasta operatie se efectueaza in ajunul recoltarii productia de miere scade mult.care se caracterizeaza prin aceea ca albinele parasesc stupul cu matca varstnica si roiuri secundare si tertiare cand albinele parasesc stupul cu matci tinere neimperecheate.roiul se invarteste in apropierea stupinei si cauta un loc potrivit de care sa se prinda.fiindca familia de albine este in frigurile roitului iar metoda de intrerupere a roitului prin distrugerea botcilor contribuie la prelungirea acestei stari.Operatia se repeta la 10 zile si apoi din nou la 7 zile pentru distrugerea noilor botci cladite intre timp.Cu aceasta metoda se obtine dublarea efectivului.se aduce langa familia ce urmeaza sa fie divizata un stup gol in care se trec jumatate din fagurii cu albine.In cazul in care lipsesc matcile de rezerva dupa 24 de ore.roiurile naturale parasesc stupul in zilele calduroase si cu timp frumos. Se scoate din fiecare familie donatoare cate una sau doua rame cu puiet capacit bine acoperite de albine.Albinele culegatoare.toata operatiunea devine inutila. In timpul formarii roiului.o matca imperecheata sau neimperecheata.In cazul in care se constata ca albinele populeaza mai bine unul din stupi.Roirea artificiala prin divizare .acesta se poate indeparta putin pentru ca repartizarea albinelor sa se faca cat mai egal.cand familiile roiesc in luna iulie.iar in zona de munte-deal in prima jumatate a lunii mai.in familia orfana se introduce.de o parte si de alta a locului in care a fost urdinisul familiei din care s-a format familia noua.sub protectia coliviei.se impart aproape egal in cei doi stupi.Aceasta face ca puterea familiilor donatoare sa nu fie influentata.in diviziunea ramasa orfana se introduce o botca matura.Legat de data cand parasesc stupul. Pentru ca iernarea sa decurga in conditii bune se impune ca pana in toamna sa atinga parametrii cantitativi ai unor familii de albine normale.in general.atunci cand familiile roiesc la inceputul lunii mai si roiuri tarzii.In functie de ordinea in care ies din stup roiurile se impart in:roiuri primare.de unde concluzia ca este mai usor sa prevenim decat sa combatem acest instinct puternic.roiurile se impart in:timpurii.intre orele 11-15.Cu ocazia divizarii familiei se cauta matca pentru a se stabili in care stup a ramas.Roiul primar cu matca varstnica.divizarea se face dupa ce culesul la salcam a fost facut.Spre seara.Se va urmari sa nu se ridice din greseala si matca.Folosind acest procedeu de inmultire a albinelor se realizeaza un spor efectiv de 100%. Metode de roire artificiala Roirea artificiala inlatura toate neajunsurile roirii naturale care este mai complexa si cere un volum mare de munca.puiet si miere a familiei de baza. .nu se indeparteaza prea mult de stupina si dupa ce se aseaza pe crengile unor copaci ramane linistit timp de cateva ore.Roirea artificiala prin stolonare colectiva .urdinisul stupului se tine inchis pentru a se evita depopularea.Cu scopul de a forma familia noua.Aceasta este cea mai simpla metoda de inmultire artificiala a albinelor si se practica cu rezultate foarte bune in stupinele cu un numar mic de familii.spre deosebire de roiurile secundare si tertiare.In literatura de specialitate sunt descrise toate metodele de formare a roilor artificiali.Ramele se aseaza in stupul ce va gazdui roiul.neobservata.dimensionata dupa dorinta.se introduce o matca tanara imperecheata.folosite atat in stupine de amatori cat si in stupine ale profesionistilor: .

La formarea roiurilor cu albine tinere(unde lipsesc culegatoarele)se administreaza in faguri apa.Se urmareste ca roiurile formate cu matci neimperecheate(sau botci)sa aiba in cat mai scurt timp matci imperecheate. Vom prezenta in aceasta pagina cateva metode de inmultire.acesta se lasa sa se linisteasca intr-un loc racoros si spre seara se scutura direct intr-un stup nou. . pentru a nu se ridica din greseala una din matcile familiilor donatoare respective. pentru a avea cat mai mult timp la dispozitie. . Ingrijirea roiurilor Dupa ce am format roiurile trebuie sa ne canalizam eforturile in doua directii:una este aceea de asigurare a puterii acestora iar a doua de asigurare a rezervelor de hrana.Pana la intrarea in iarna toate trebuie sa aiba cel putin 0. CUM INMULTIM FAMILIILE DE ALBINE Inmultirea familiilor de albine este o lucrare foarte importanta intr-o stupina. Cu cat roii se fac mai devreme. Fagurii familiei care a roit se verifica imediat dupa iesirea roiului si se distrug toate botcile cu exceptia celei mai mari.Se asigura matcilor fagurii necesari depunerii oualelor si dezvoltarii activitatii. Pana la refacerea acestei noi unitati biologice.asigura dezvoltarea corespunzatoare a acestora in cursul sezonului.iar in perioadele dintre ele roiurile sa fie hranite stimulent.iar de la alte familii a altor doi faguri cu provizii. in cusca cu dop din serbet sau foaie de fagure artificial perforat ori se aplica o botca gata de eclozionare. mai ales daca roii raman pe aceeasi vatra cu familiile din care s-au format.Roiurile care se depopuleaza dar sunt dotate cu o matca valoroasa se ajuta periodic cu puiet capacit. absolut necesare roiului.pregatit in acest scop. roii se stimuleaza administrandu-se sirop de zahar in hranitor. Trebuie sa retinem ca ei raman 2-3 zile fara albina culegatoare .In vederea ajungerii la acest deziderat se iau urmatoarele masuri: .iar cuibul se reorganizeaza lasandu-se in stup numai fagurii ocupati de albine. pe fagurii din centrul cuibului.Stupul in care se introduce roiul se echipeaza cu faguri artificiali si i se asigura o hranire suficienta pentru a putea incepe cresterea puietului.Roiurile care nu au ajuns la o dezvoltare corespunzatoare se desfiinteaza. seara la fiecare 2-3 zile. Printre fagurii cu provizii trebuie sa fie cel putin unul cu polen si cu pastura. . imediat sub speteaza de sus a ramei. Roirea artificiala prin stolonare Foarte simplu de realizat.se verifica prezenta matcii si se organizeaza cuibul urmarindu-se ca albinele sa cladeasca in timp cat mai scurt fagurii artificiali introdusi pentru a asigura spatiul necesar. stupii avand urdinisurile micsorate la 1-2 cm.iar albinele. Respectarea termenelor prevazute pentru executarea lucrarilor si ingrijirea atenta a roiurilor dupa formare. a cate 1-2 faguri cu puiet capacit cu albina acoperitoare. Roiul astfel format primeste o matca imperecheata. se deplaseaza la distanta (peste 3 km) de vatra din care provin unde trebuie sa existe un cules de intretinere. Roii odata constituiti. Dupa 2-3 zile roiul se controleaza. cu atat este mai bine. Este necesara o atentie sporita atunci cand la formarea roiurilor se scot fagurii cu puiet. daca este posibil. In lipsa culesului. albinele consuma din rezervele puse la construirea roiului si din aceleasi considerente vor primi apa in hranitor. cu suficiente rezerve de iernare in cele mai bune conditii.puietul si rezervele de hrana se folosesc la intarirea celorlalte roiuri. necesar constituirii unor unitati biologice puternice. 89 . .Astfel acestea vor intra in iarna puternice urmand ca in sezonul urmator sa fie incluse in grupa familiilor de baza. care pot fi aplicate de orice apicultor in stupina proprie.ea consta in ridicarea din 4-5 familii puternice cu tendinta de a intra in frigurile roitului.Se asigura existenta de culesuri abundente.Prin distrugerea botcilor se urmareste sa se impiedice roirea in continuare a familiei si sa se evite in acest fel slabirea acesteia.8-1kg albine si in faguri rezerve de miere de 10-12 kg.Roirea naturala a familiilor de albine in preajma culesului principal impiedica realizarea unor productii corespunzatoare de miere marfa datorita slabirii familiilor care au roit.

intreg puietul sa eclozioneze. insa ea trebuie aplicata numai familiilor puternice. O conditie de baza este aceea ca toate familiile care participa la donarea de rame cu puiet capacit sa fie intr-o stare de sanatate buna . imperecheate . din familia de baza se scoate tot puietul capacit si necapacit. Cand roii se formeaza spre toamna. O alta conditie este asigurarea cu matci tinere . fiind la indemana oricarui apicultor . matca cauta sa modifice starea anormala si insamanteaza rapid 3-5 faguri cu puiet. Treptat. Imediat ce culesul de la salcam s-a terminat. pentru ca de obicei in fiecare stupina pe langa familii foarte bune exista si familii slabe si foarte slabe. Cei doi stupi cu urdinisurile apropiate. sau o botca gata de eclozionare. dupa culesul de la floarea-soarelui. va recomandam sa formati roiuri pe 6 rame cu puiet . cand familiile sunt foarte populate si in stupi exista 7-8 faguri cu puiet pe rama mare. Roirea artificiala prin divizare Consta in formarea unui roi artificial dintr-o familie puternica. sanatoasa si productiva. se poate aplica aceasta metoda pentru formarea de roi sau nuclee si introducerea in familia de baza a unor faguri artificiali in locul celor cu puiet. trebuie sa aiba 6-8 rame cu puiet. pana ajung pe locul destinat fiecarei familii. Fagurii cu albine. 90 . altul la dreapta. trebuie sa avem grija sa nu slabim prea mult familiile de albine si de aceea se ridica o singura rama de puiet capacit . lasand familia cu matca si albina culegatoare. Indiferent de perioada aplicarii metodei . folosesc o varianta simplificata a metodei . Perioada de aplicare optima este dupa culesul de la salcam . in functie de perioada calendaristica la care ne aflam si de albina acoperitoare de care dispune familia. Cand o folosim inaintea culesului la salcam . prin divizare. Sesizand absenta puietului. Spre a evita intrarea in frigurile roitului. datorita perioadei mari in care cresterea de puiet este stopata (pana la imperecherea noii matci ). fara a tine seama in care a ramas matca. Metoda are avantajul omogenitatii materialului si da posibilitatea apicultorului sa echilibreze la ambele familii atat cantitatea de puiet cat si cea de albina culegatoare . pentru ca albina culegatoare sa se imparta egal intre cei doi stupi.din ce in ce mai mult albinele. Roirea artificiala prin golirea de puiet a familiei de baza Este o metoda folosita cu reale avantaje in conditiile in care Varroa jacobsoni afecteaza . un termen maxim fiind 15 iunie . mai ales cei incepatori .Daca familia de baza ramane prea slaba se pot lasa 1-2 faguri cu puiet necapacit. Stupul golit in care a stat familia de baza se indeparteaza. Comentarii : metoda expusa este una dintre cele mai simple . unul la stanga. pentru a obtine entitati viabile. Se aduc doi stupi goi de o parte si de alta a stupului in care se afla familia ce urmeaza a fi divizata. se aseaza unul langa altul pe locul stupului golit. formand noi unitati biologice (roi).Metoda se preteaza a fi folosita foarte bine in primavara. Familia ramasa fara matca va primi una imperecheata in colivia cu dop de serbet. diminuand puterea si capacitatea productiva a familiilor. impreuna cu albina tanara aferenta . din botci de salvare .alaturi de viroze . Aceasta varianta trebuie insa abandonata . Se poate aplica pe toata perioada sezonului activ . din pacate nu poate fi generalizata la intregul efectiv din stupina. inaintea culesului de la salcam. Comentarii : metoda este buna si viabila . puiet si provizii se impart egal intre cei doi stupi. ajungand astfel rapid la nivelul de putere al familiilor de baza. cam 20 cm/zi. Ramele cu puiet si albina acoperitoare care au fost scoase din famila de baza se aseaza in una sau mai multe ladite in functie de numarul ramelor de puiet. lasand stupul fara matca sa-si creasca singur regina. Roiurilor li se altoieste cate o botca gata de eclozionare astfel ca pana la imperecherea tinerei matci. Unii apicultori . cei doi stupi se departeaza zilnic cate putin. ori foaia de fagure artificial perforat. pentru toate roiurile formate.

se unifica formand astfel o familie foarte puternica. 91 . beneficiind si de toata albina culegatoare care se intoarce la vechiul urdinis. se ridica toate ramele cu puiet capacit si necapacit in corpul 2 sau 3. Conditii generale Stupinele sunt in stationar. La corpul superior se da o botca. in paralel cu combaterea acarianului Varroa.La stupul multietajat. se strange cuibul pe ramele cu puiet si albina acoperitoare. dupa caz. Se poate chiar valorifica una din matci scotandu-se apoi podisorul dintre corpuri si formandu-se astfel o familie foarte puternica capabila sa valorifice culesul urmator. daca dezvoltarea separata a roiului si a familiei de baza nu a fost satisfacatoare. La culesul urmator sau in toamna. Pastoralul si cresterea matcilor fiind doua lucrari care nu se impaca si avand in vedere conditiile locale s-a preferat aceasta formula. Se lasa in corpul o matca stupului cu o rama cu puiet necapacit cat mai tanar posibil. se executa tratamentul cu Varachet in corpul superior. Cu cel putin 10 zile inainte de cules. se ridica podisorul dintre corpuri ce separa cele doua familii. Matca tanara.amplasate pe mai multe vetre.fie el amator sau profesionist. se procedeaza la impartirea familiilor de albine in doua unitati biologice. dupa ce s-a imperecheat incepe sa insamanteze fagurii din care a eclozionat puietul. valorificand superior culesurile. cat si la roi cand nu mia exista puiet capacit se executa rapid tratamentul cu Varachet conform prospectului. vom prezenta un exemplu practic de crestere si imperechere al matcilor. Se ia una dintre matci cu 1. Cand intreg puietul a eclozionat si puietul matcii tinere nu a apucat sa fie capacit. Dat fiind faptul ca tehnologiile se bazeaza pe abordarea profesionista a domeniului.3 rame cu puiet si s-a facut roiul de sine statator. Singurele deplasari sunt cele de la salcam (ocazionale). Se executa tratamentul cu Varachet la corpul 1 inferior in care a ramas matca si aceasta cat mai repede posibil. Aici matca va cauta sa-si refaca puietul in cel mai scurt timp. dezvoltarii accelerate si efectuarii unor tratamente eficiente cu Varachet in perioada de dezvoltare maxima a puietului in familie.2. Procedeele enumerate au fost folosite in doua stupine . Familia de baza ramane de obicei cu matca tanara si intraga familie din corpul inferior la care se adauga puietul si albina culegatoare de la familia din corpul superior de la care s-a scos matca cu 1. cu mentiunea ca scopul principal este acela de a pune accentul in primul rand pe calitate. Aceasta o realizam in scopul inmultirii. vietuind ca o familie de sine statatoare. Corpul 1 se separa de cele superioare cu ajutorul unui podisor cu urdinis lateral. dupa ce albina culegatoare s-a intors in vechea familie. numarul matcilor imperecheate obtinute poate fi dimensionat dupa dorinta si aspiratiile fiecarui apicultor. care poate fi folosit de orice apicultor.Astfel la familia de baza. In corpul superior. Perioada de crestere a matcilor este cuprinsa intre 15 mai si 30 iulie. CRESTEREA MATCILOR TEHNOLOGIA OBTINERII MATCILOR Pentru a trece dincolo de simpla enumerare a unor tehnologii. pentru a surprinde intreaga populatie de Varroa jacobsoni libera pe faguri. Acest roi se va dezvolta cat mai bine pana la intrarea in iarna prin valorificarea culesurilor urmatoare si stimulare permanenta. Imediat ce s-a terminat recoltarea de miere la culesul de salcam . In mod asemanator se procedeaza si la familiile intretinute in stupi orizontali si verticali impartindu-se familia cu ajutorul unei diafragme si practicarea unui urdinis lateral. Metoda dublarii efectivului familiilor de albine Este o metoda expusa de Ioan Stancu si care are drept scop inmultirea familiilor de albine prin dublarea efectivului. de 120 si respectiv 150 familii de albine.2. putand asigura atat nevoile curente cat si obtinerea catorva sute de matci pentru comercializare. deci si a parazitului. pentru un cules tarziu sau pentru iernare fara pierderi.3 rame de puiet necapacit si se aseaza intr-o lada noua sau intr-un corp superior ca roi de sine statator.

introducerea botcilor si imperecherea . Pe leatul de crestere sunt amplasate uniform un numar de 14 botci artificiale. 3) Rama de crestere cu hranitor . dopuri port-botci . restructuram familia doica formand doua entitati despartite de o diafragma cu fereastra acoperita cu gratie Hanneman (aprox. Inainte de introducerea ramei cu botci. sunt urmarite pe o perioada de 2-3 ani. lanteta transvazare . cu mentiunea ca pe primul loc se afla productia de miere. Astfel restructurata. conditia de baza fiind aceea ca familia sa aiba cel putin 6 faguri cu puiet si o matca tanara. In acest sens familiile de albine donatoare de larve. cu matca.timp in care materialul de crestere o sa ajunga in stadiul de larva tanara. Selectia si pregatirea familiilor Selectiei ii dam o atentie deosebita. Grupa de elita este an de an schimbata prin introducerea unor noi familii sau eliminarea altora.La primul control verificam rama de crestere si daca acceptarea merge bine vom avea un numar variabil de botci acceptate(7-12 buc).pentru o crestere de matci pe tot sezonul. valorificarea matcilor imperecheate.Acest fagure ramane in mijlocul cuibului inca 3-3 1/2 zile. dintre cele cu o buna dezvoltare in toamna si primavara.finalizarea cresterii Pentru a obtine o familie orfanizata. O mentiune pentru familiile doici : practicam metoda familiilor ajutatoare. iernand un roi stolon langa familia de baza. formarea nucleelor de imperechere. Pentru ca matca sa nu treaca pe partea cealalta de fagure. Tot la primul control umplem hranitorul de pe rama cu sirop de zahar. Putem folosi familia doica . 2) Fagure cu puiet capacit . Rama de crestere arata ca in fig. Principalele caractere urmarite sunt cele arhicunoscute de toata lumea. rame de crestere cu hranitor si un leat . Compartimentul cu matca : 6) . numai buna de transvazare. pregatirea ramei de crestere . 24-36 de ore. In ceea ce priveste metoda de transvazare. Orfanizarea familiei crescatoare . fara puiet necapacit si care sa asigure o continuare favorabila a cresterii 92 . 4) Rama cu puiet capacit gata de eclozionare . 5) Diafragma despartitoare cu fereastra acoperita.Unelte si utilaje folosite Stupi orizontali 16 rame . cu ajutorul dopurilor de fixare. Acceptarea botcilor . Tehnologii folosite Obtinerea larvelor din familiile vizate .in ideea obtinerii de familii puternice. practicand restructurari periodice. lasam familia fara sa o deranjam. izolatoare rama cu gratii Hanneman . Familiile doici sunt alese cu 1 an in urma. diafragme de separare cu fereastra de 200 cm patrati. Fixarea dopului de leat si a botcilor de dop se face cu ceara topita. cresterea primara Rama de crestere o introducem intr-o familie gazduita in stup orizontal de 16 rame. Dupa 24 de ore avem suprafete de fagure insamantate si scoatem matca. sablon confectionat botci artificiale 1-5 capete .Organizarea cuibului este urmatoarea : Compartimentul de crestere : 1) Fagure cu miere si polen proaspat . scopul principal fiind acela de a avea populatii masive de albina in preajma demararii cresterii. toate fantele existente intre rama si fagure se infunda cu staniol(nu poate fi ros). acoperita cu gratie Hanneman . finalizarea cresterii in familii orfanizate .1. Obtinerea si transvazarea larvelor Metoda aplicata de noi pentru obtinerea matcilor este transvazarea larvelor in varsta de 1 1/2 zile. practicam o transvazare simpla stiind fiind faptul ca cea dubla nu aduce mari beneficii. ea fiind dotata cu un hranitor in partea superioara si cu un singur leat de crestere. Ambele grupe sunt ingrijite in mod special. Obtinem aceste larve astfel : se ia un fagure cladit(culoarea nu conteaza) si se separa matca pe o singura fata aplicand o gratie Hanneman. Dupa 7-8 zile de la transvazare scoatem rama de crestere si o introducem intr-o familie orfanizata.16) restul de faguri existenti in stup cu mentiunea ca imediat dupa diafragma se aseaza puietul si terminam cu fagurii cu miere si pastura. acceptarea si cresterea partiala in familii cu matca . deci cele ale caror matci sunt vizate pentru tragerea de urmase. operatiune repetata peste 2 zile. nuclee imperechere 2-3 faguri. deci pentru a limita spatiul de ouat. 200 cm patrati).

albinele vor incepe sa cladeasca fagurasii din rama de crestere. Nucleele se formeaza ridicand din diferite familii cate doi faguri. matcile care nu depun oua in 15 zile de la eclozionare sunt distruse.Orfanizarea o facem 93 . Metoda Miller Pentru a veni in ajutorul apicultorului incepator o sa aprofundam o metoda (deja expusa). Dupa 24 de ore de la formarea lor se poate introduce botca.in asa fel incat sa nu se desprinda de stinghia superioara.Daca consideram ca albina acoperitoare nu este indeajuns putem sa mai restrangem cuibul. Recoltarea botcilor . Alegem din stupina o familie cu performante mari. Motivul pentru care nu ridicam si albina acoperitoare este acela ca aceasta albina este tanara. In concluzie lucrarea de obtinere a familiei orfanizate .Aceasta familie are ca principal scop sa ia in crestere un numar cat mai mare de oua. Modificarile de ordin personal aduse tehnologiei sunt minime si au vizat doar adaptarea la conditiile locale. rama de crestere .Datorita conditiilor create in cuib.Din aceasta familie vom trage noi matci. Numarul de matci obtinut poate fi dimensionat dupa nevoile fiecarui apicultor iar pentru simplificare se pot elimina unele verigi (ex:continuarea si finalizarea cresterii in familia doica pornitoare). Cand cantitatea de oua este suficienta.adica miere si polen din abundenta. Pregatim familia in felul urmator : scoatem toate ramele cu puiet si le distribuim in mai multi stupi . fiind folosita prin anii 80` de unul din marii producatori de matci ai Europei( Piana . Daca hranim stimulent cu 300-400 ml sirop pe zi. Totusi. Aprecieri finale Acesta tehnologie de obtinere a matcilor este sigura si trateaza profesionist problema . Dupa un control atent. Pentru a orfaniza familia ridicam matca impreuna cu cei 3 faguri(fara albina).Acest lucru se intampla in 3-5 zile de la introducerea ramei. deci apta pentru continuarea cresterii. putem introduce fara grija rama cu botci.populatie numeroasa si compacta pe faguri.ridicam aceasta rama si o introducem intr-o familie orfanizata complet. fara puiet capacit trebuie sa demareze cu 9 zile inaintea introducerii ramei de crestere. asteptam sa apara primele oua pe fagure. fagure cu puiet capacit .Italia). fagure cu puiet capacit .astfel : pe o rama goala (fara fagure) lipim de speteaza superioara 4-5 bucati de fagure artificial. rama cu rama.matca sesizeaza deficitul de puiet si insamanteaza rapid fagurasii nou crescuti.In principiu fagurii ramasi trebuie sa fie acoperiti din abundenta cu albina.imperecherea in nuclee La 14-15 zile de la depunerea oualelor.folosim "metoda Jordan".operatiunea nu poate da mari batai de cap. impreuna cu albina acoperitoare. unul cu hrana. Pe cei doi faguri goi matca continua sa depuna oua (desi spatiul este limitat) .Bineinteles numarul matcilor obtinute poate fi mult mai mare insa se presupune ca odata cu cresterea numerica a stupinei trebuie abordate alte cai.La inceput.Aceasta metoda simpla este metoda Miller si poate asigura tot necesarul de matci intr-o stupina de pana in 50 de familii de albine.lasam toate ramele cu hrana .Trebuie sa avem mare grija ca albinele sa nu fie intrate in frigurile roitului si sa aiba deja trase botci naturale. doua rame cu puiet gata de eclozionare. Aici matcile vor ecloziona si apoi se vor imperechea.care poate reprezenta un punct de plecare. Acestea pot fi intretinute usor si facand completari periodice cu puiet capacit pot fi folosite tot sezonul. In aceste nuclee matcile eclozioneaza din botci si se imperecheaza. Pentru a verifica daca matca este imperecheata. Pregatim rama de crestere.in centru .Lipirea fagurasilor artificiali o facem cu ceara topita . faguri cu miere si polen . recoltam botcile care vor fi introduse in nucleele de imperechere.triunghiulare cu baza de 5-6 cm. albinele acoperitoare si matca. iar in compartimentul 2. Aceasta metoda consta in izolarea matcii cu ajutorul unei gratii Hanneman intr-un compartiment separat al stupului.daca conditiile meteo au fost proaste si matcile nu au putut iesi pentru imperechere.pentru apicultorul cu un numar mic de stupi. pentru a depista prezenta unor eventuale botci naturale. unul cu puiet capacit. distrugerea lor o amanam cu 3-4 zile.scotand una dintre ramele cu hrana. In familia astfel restructurata . Pentru a simplifica fluxul de imperechere. albinele vor capaci puietul. Avand in vedere faptul ca metoda aplicata de noi este una care asigura un aflux mic(dar constant). avand grija sa nu ridicam si matca odata cu ramele. asezand ramele dupa schema : de o parte si de alta a cuibului . de matci pentru imperechere am preferat sa formam nuclee pe 3 rame. In compartiment mutam matca cu fagurele pe care o gasim si adaugam de ambele parti cate un fagure gol. In nucleu se mai adauga o rama goala(in care punem si putina apa) si se mai scutura albina tanara de pe o alta. Pregatim stupul.a carei matca ne-a multumit.

daca nu imposibil. In unele cazuri si prima jumatatea a lunii iulie este favorabila asta si functie de locatia geografica a stupinei.inca din anul doi de apicultura este insa asa mare. sunt cele obtinute cand familia roieste natural. Exista diferite criterii de apreciere a unei familii de albine (parca am mai vorbit de ele) si de aceea o selectie intinsa pe 3-4 ani da rezultate foarte bune. introducerea matcilor in familiile de albine. Afirmatia e perfect adevarata daca stam sa ne gandim ca viitorul unei familii este strans legat de matca. matcile se pot imperechea.conditii generale De obicei stuparii amana cu un numar bun de ani aceasta lucrare. Roirea naturala are doua dezavantaje : unul ar fi acela ca nu putem planifica ca timp lucrarea.in familii sa se gaseasca un numar mare de albine tinere si cate 7-8 faguri cu puiet . Ei se multumesc cu procurarea de matci din "comert" sau in cel mai bun caz le folosesc pe cele rezultate din roirea naturala. matcile". Se v-a respecta strict aplicarea tehnologiilor fara a incerca sa introducem si elemente "novatoare". Momentul producerii de matci prin roire naturala se poate controla daca se aplica metoda provocarii intrarii in frigurile roitului.provocarea frigurilor roitului Cele mai bune matci pe care le produce apicultorul. stupii trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii: . E perfect si asa !!! Se poate face si apicultura din bucati. Interesul apicultorului este ca stupii sa fie dotati cu matci neroitoare.astfel : identificam matca si impreuna cu cu fagurii cu puiet (capacit sau nu). Calitativ matcile obtinute prin metoda Miller sunt bune. Cele doua familii. In acest scop o sa va expunem tehnologiile cele mai simple si mai sigure pentru ca dv.fara a depasi prin performanta insa pe cele obtinute prin tranzvazare simpla sau dubla. Toti fagurii ramasi in familia crescatoare vor fi scuturati de albine si controlati. Natural. In toate cazurile (indiferent de metoda aleasa).Botcile pot fi recoltate dupa 9 zile de la introducerea fagurelui. procentul familiilor neroitoare se situeaza la 4-5 % din totalul familiilor pe care le avem. starea sanatatii si toate celelalte insusiri biologice mostenite genetic.furnizoare de material de crestere si doica pot fi folosite pentru producerea mai multor serii de botci prin adaugarea de albina tanara si hranind suplimentar.cand vrem sa schimbam matca. 94 .sa nu treaca mai mult de 14 zile. este faptul ca matcile obtinute prin roire naturala sunt matci care transmit genetic aceasta tendinta.fara a fi nevoie ca apicultorul sa aiba un bagaj consistent de experienta. o mutam intr-un alt corp. sa fie familii care corespund criteriilor de performanta cerute. O matca valoroasa asigura o descendenta de calitate si de aici rezulta toate : productia de miere. Dupa formarea familiei crescatoare si introducerea ramei cu fagurasii insamantati. Se considera ca aceasta perioada este cuprinsa intre mijlocul lunii mai si se prelungeste pe toata durata lunii iunie.unde dupa eclozionare.vor trage mai multe botci pe fiecare faguras din rama cu oua. CRESTEREA SI IMPERECHEREA MATCILOR IN STUPINA Daca o sa intrebati orice stupar "batran" care e cheia apiculturii o sa va raspunda "matcile taica . asa ca a insista in acest sens este o greseala.in roiurile nou formate sau mai bine le vom transfera in nuclee . Alt dezavantaj scos in evidenta de literatura de specialitate. Producerea matcilor . insa nici o satisfactie nu e mai mare.pentru a nu ramane nici o celula cu puiet. considerand ca este prea complicata si ca necesita un mare volum de munca. apetitul mai mare sau mai mic pentru roit.avand grija ca intre depunerea oului si recoltare. albinele ramase fara matca vor lua in crestere ouale existente. sa aiba cuiburile bine impachetate . Producerea matcilor incepe odata cu venirea timpului frumos. Satisfactia de a produce aceste matci cu forte proprii. dar din pacate nu toti apicultorii o pot face. totul decurgand de la sine in mod natural. imperecherea matcilor in nuclee . Hranite suplimentar daca nu exista un cules de intretinere. cand in natura exista un cules bun si albinele pot hrani abundent puietul. cum ar fi producerea matcilor in stupina propie dupa un plan bine stabilit si folosind tehnologii sigure. O treaba buna se obtine insa si tintind spre obiective mai mici.incat micile diferente nici nu mai sunt bagate in seama. Producerea matcilor . Dupa cum vedeti. Botcile recoltate inainte de eclozionarea matcilor se folosesc direct in familii.cresterea controlata a matcilor de calitate . blandetea albinelor. Vom trata urmatoarele subiecte : .fig 3. numai ca dezideratul este greu de atins. decat aceea de a produce regine (poate doar obtinerea unei productii apicole mari). Stuparul trebuie sa asigure din timp toate materialele care sunt cerute pentru finalizarea lucrarii.cu aceasta metoda se obtin matci destul de usor. sa aveti o idee despre ce aveti de facut in aceasta directie.

inclusiv cei cu hrana. fie date direct in stupii unde dorim sa schimbam matca.momentul difera de la o zona la alta. . populatia de albina tanara creste si in stup se creaza conditiile de roire. .peste 10-12 zile decupam botcile si le introducem in nuclee de imperechere. se ridica din familia de baza si se aseaza in alt stup formand un roi. cat si de o stramtorare a cuibului. primirea matcii este favorizata de existenta unui cules bun. Comportarea albinelor fata de aceste matci noi este influentata decisiv de urmatoarele situatii : .Ce avem de facut : inca din primavara familia vizata (cea mai buna din stupina) se hraneste stimulent pentru a fi adusa la un nivel de dezvoltare optim. Cu circa 15-20 zile inainte de culesul la salcam . In tot acest timp in natura trebuie sa existe un bun cules de nectar si polen. Inainte de a taia. . Acesta se va scoate din roi si se duce in cabana. pe o fata si 15 pe cealalta. . prezenta botcilor face introducerea imposibila. Este recomandat ca in natura sa fie un bun cules. In perioadele fara cules sau cu un cules insuficient trebuie facute hraniri stimulente inainte cu 3-4 zile. decat cele batrane. prin aparitia noilor generatii. nu intarziati scoaterea botcilor din familia crescatoare pentru ca prima matca care eclozioneaza le va distruge. Atentie. Operatiunea trebuie dublata de o impachetare laterala si superioara.o matca imperecheata. care incepe imediat sa oua. Producerea matcilor . Botcile recoltate se aseaza intr-o cutie cu vata. care se vor da altor familii (dupa ce periem albina de acoperire). Din aceasta se scot toti fagurii cu puiet necapacit. avand grija sa nu le turtim. .peste 10 zile familia crescatoare va mai primi 2 faguri .introducem un fagure cu puiet capacit. Roiul se va strange cu o diafragma si reducem urdinisul. avand grija ca celulele sa se afle in jumatatea superioara a fagurelui si nu in acelasi loc pe ambele fete. La momentul critic familia ajunge sa intre in frigurile roitului si incepe sa-si traga un numar mare de botci. Fagurele se scurteaza la jumatate. se recolteaza cele mai frumoase. Cand numarul de rame cu puiet ajunge la 7-8 buc. se vor verifica toti fagurii. sesizeaza lipsa matcii si intra in alerta.albinele tinere accepta mai bine matcile. . decat in perioada ce corespunde roirii naturale. in tot acest timp. Tehnologia descrisa si folosita de reputatul apicultor Zaharia Voiculescu este o imbunatatire a uneia mai vechi( cunoscuta in anii 50). 95 . .familia orfanizata. .Aici se vor marca 15 celule cu ou. fie formand nuclee de imperechere. Fagurele gol trebuie sa fie nou construit si se va introduce in mijlocul cuibului. prelevate din alti stupi. Albinele se vor stimula zilnic.acest fagure insamantat cu oua pentru crestere. in cazul prezentei celui capacit se face mai greu . Toate celulele.alegem din stupina stupul cel mai performant. . . cu oua pentru crestere. umectat cu apa sau miere si livrat in hranitor. decat in cazul celor introduse ziua. este primita mai bine decat una neimperecheata sau una care a intrerupt ouatul pentru o perioada mai lunga (aviz celor ce cumpara matci). Putem stimula albinele si cu zahar candi sau tos. Acestea se scutura de albine cu maxima atentie.introducand matcile seara procentul de acceptare este mult mai mare. . cu ajutorul unui cutit cu lama ingusta si bine ascutita. unul cu puiet capacit si un altul gol. urmarind sa nu mai ramana nici un ou sau larve necapacite. Acum este momentul sa introducem fagurele. Iata cum se procedeaza : . In scurt timp. Introducerea matcilor Se stie ca albinele au un comportament dusmanos fata de matcile care se introduc pentru inlocuirea matcilor batrane sau la formarea de roi artificiali. lama se incalzeste la o lampa cu spirt. recomandat apicultorilor incepatori cat si celor experimentati este procedeul "crestere fara transvazare". In final acestea se folosesc imediat. imputernicim de cateva ori cu rame cu puiet capacit.dupa aceste operatiuni trecem la familia orfanizata. cu o buna dezvoltare de primavara. care intre timp a fost insamantat de matca. In cateva minute familia se linisteste si incepe sa fasoneze botcile. Trebuie sa acordam maxima atentie acestei lucrari si sa facem un control amanuntit ramelor.in urmatoarea etapa ne vom ocupa de fagurele insamantat. impreuna cu un fagure de hrana si altul cu puiet pe care se afla matca si albina de acoperire. se distrug cu ajutorul unui cutitas ascutit. cat si in functie de dorinta apicultorului . indepartand jumatatea inferioara. Cand botcile sunt capacite si ajung la maturitate.cu sirop de zahar.peste 4-5 zile se verifica fagurele nou crescut. in afara de cele 30 alese. .existenta sau lipsa culesului .lipsa totala puietului este o situatie favorizanta . pregatit.primavara timpuriu si toamna matcile sunt mai usor primite. Atentie.metoda fara transvazare Un procedeu aproape profesionist care nu o sa dea niciodata gres. si exista un numar mare de albine tinere.

nucleele se hranesc stimulent si li se asigura apa . Cum se procedeaza : . apicultorii incepatori trebuind sa aleaga 1-2 care sunt considerate mai sigure. introducand o alta botca. pozitionat astfel : doua la un perete. . decuparea fagurilor cu ouă şi transvazarea larvelor. Imperecherea matcilor .. se identifica matca si se scoate din stup.matcile imperecheate se pastreaza in nuclee sau se folosesc in stupii care necesita schimbarea matcii. .dupa 4-5 ore de la orfanizare. Cea mai usoara metoda este impartirea unui corp de cuib a unui stup vertical sau a unuia multietajat.albinele se adapostesc in cutii speciale numite "nuclee de imperechere". ALTE METODE Calitatea mătcii este un factor decisiv pentru obţinerea unor producţii ridicate. Se populeaza aceste compartimente cu 1-2 faguri cu puiet capacit si albina acoperitoare si un fagure cu hrana. cu timpul totul o sa vi se para mai usor. Ce avem de facut dupa ce introducem botca : . introducand un fagure pentru ouat si una la 21 de zile pentru o verificare si organizare finala. trebuie sa mentionam ca acestea se introduc fie direct.de succes. si daca lucrurile merg bine matca se elibereaza. Bineinteles ca imperecherea poate fi facuta si in familiile beneficiare. Pentru introducerea botcilor.in mijloc. pentru ca matca sa se poata hrani. pe capete si un al treilea pe peretele opus.daca matca nu s-a imperecheat.in cazul in care familia nu este orfana . veti deveni adevarati apicultori. pe o suprafata cu miere necapacita. Stuparii incepatori .se deschide din nou cuibul si urmarim cum reactioneaza albinele. se introduce noua matca in colivie. .formarea nucleelor Dupa 10-11 zile de la introducerea fagurelui cu oua in familia crescatore. inlocuim partea de jos a coliviei cu o bucatica de fagure artificial gaurita in mai multe locuri. Cea mai sigura metoda este introducerea indirecta a matcii (in colivie). Apicultorii trebuie sa creasca un numar mai mare de matci cu 15-20% luand in calcul pierderile inerente. se verifica daca matca a fost eliberata si daca a inceput sa depuna oua. In acest timp albinele rod bucatica de fagure si elibereaza matca. se verifica din nou prezenta matcii. La fiecare compartiment se face cate un urdinis separat. pentru ca nucleele sa aiba numai albina tanara (va amintiti desigur ca albina tanara e mai toleranta).la expirarea celor 4 zile se mai deschide odata stupul. compartimentate cu diafragme etanse si cu urdinisuri separate.urmatoarele interventii sunt facute la 7 zile (calculate dupa cele 4). Formarea nucleelor . din diferite motive vom mai face verificari zilnice pana in ziua a 16-a de la introducerea botcilor. Popularea se face cand albinele in varsta sunt plecate la cules. .dupa alte 7-8 zile se mai face o noua verificare care vizeaza sa constate imperecherea matcii.In privinta tehnicilor de introducere a acestor matci..trebuie sa-si formeze propia tehnica si sa nu ocoleasca problema.Pentru obţinerea mătcilor pot fi folosite mai multe metode: obţinerea şi folosirea mătcilor din roiurile naturale sau a botcilor din familiile orfane sau care îşi schimbă liniştit matca. . Daca acestea nu mai sunt agresive. . Daca inca din primii ani deprindem tehnicile corect. Acum urmeaza momentul cel mai important : albinele trebuie lasate in liniste 3-4 zile. Abordand curajos domeniul.la 1-2 zile. Seara in fiecare nucleu se introduce cate o botca protejata de colivie. Daca matca mai prezinta valoare biologica se da unui roi nou format sau unei familii ajutatoare. trebuie sa remarcam din nou ca exista mai multe metode. 96 . De aceea achiziţionarea sau creşterea în sistem propriu de mătci valoroase trebuie să fie prioritară pentru fiecare apicultor interesat să valorifice superior culesurile de producţie.la 3 zile dupa eclozionarea matcii se verifica acceptarea ei de catre albine. sau in corpuri de stup. dar aceasta este o metoda neproductiva si paguboasa. sub un capacel protector(ca un degetar) sau folie de aluminiu. folosirea cutiei Jenter.. botcile pot fi recoltate pentru a fi introduse in nucleele de imperechere.insa.nucleele de imperechere se ajuta periodic cu faguri cu puiet capacit pentru a evita bezmeticirea lor (numai cele in care se imperecheaza mai multe matci) Concluzii Obtinerea matcilor imperecheate este un proces laborios si de lunga durata. . apicultorul trebuind sa-si invinga curiozitatea de a deschide stupul. Dupa ce matca se imperecheaza nucleul se poate refolosi. . pentru a impedica albinele sa o nimiceasca. asezand si lipind colivia intre fagurii cu puiet din mijlocul cuibului. pentru mai multa siguranta. . .

şi hrănesc abundent larve alese din cuib. abdomenul triunghiular şi sunt mai mici decât mătcile provenite din botcile de roire. acestea sunt tăiate cu o bucată de fagure cu o zi sau două înainte de eclozionarea mătcii (botcile mature. restul botcilor distrugându-se. De aceea folosirea acestora în înmulţire nu este recomandată. Matca care va ieşi din această botcă va avea rezultate satisfăcătoare pentru un an. Adiţional se întăreşte cu puiet căpăcit. având o vârstă mai mare atunci când au fost luate în creştere. cea mai dezvoltată. de preferinţă cu puiet căpăcit şi coroniţă de miere în partea superioară . Botcile formate de albine în perioada frigurilor roitului pot fi folosite la obţinerea mătcilor tinere. de obicei pe mijlocul fagurilor. clădit. În lumea 97 . caracterele ereditare moştenindu-se din generaţie în generaţie. producţia de miere sau polen putând fi compromisă de intrarea în frigurile roitului a familiilor ce folosesc astfel de mătci. lăsându-se pe ramă doar o botcă sau două. după care trebuie schimbată. când familia este în plină dezvoltare. Din familia intrată în frigurile roitului pot fi luate botcile cu întreaga ramă. stup protejat de curenţii de aer). gata de eclozionare. albinele cresc maximum 2-3 botci. Obţinerea mătcilor din botcile de schimbare liniştită . albinele iau în creştere larve de vârstă tânără şi construiesc.) care. de creştere a unui număr mare de puiet şi albine tinere (hrană suficientă. cu multe albine tinere. dar sunt luate în creştere şi larve de vârstă mai înaintată decât cea optimă pentru creşterea unei regine (mai mari de 12 ore). Mătcile care eclozionează din aceste botci au.Obţinerea şi folosirea mătcilor din roiurile naturale . mari. folosind un cuţit ascuţit şi să le altoiască pe alţi faguri din alte familii orfane sau nuclee sau să ia ramele pe care aceste botci apar şi să formeze roi artificiali. În a doua jumătate a primăverii (în luna mai). preferabil încălzit. productivitate.din care au ieşit câteva generaţii de puiet. matcă de 1an. botci. albinele lucrătoare construiesc numeroase botci de roire. care este mai deschis la culoare. pe partea centrală a fagurilor din care vor ieşi mătci de calitate. Albinele. cuib strâmtorat pe cât mai puţini faguri.Atunci când îşi pierd matca în mod subit. Apicultorul poate să detaşeze cele mai frumoase botci de pe fagure. atunci când îşi dau seama că au rămas fără regină. vor ecloziona şi mai repede şi îşi vor omorî rivalele. pe măsura formării botcilor şi ajungerii lor la maturitate. Botca de roire se detaşează din fagure cu ajutorul unui cuţit ascuţit. se neliniştesc. pentru păstrarea unui regim termic adecvat. epuizată sau când este mutilată în urma unui accident sau a intervenţiei apicultorului. bine crescute de albine. Surplusul de albine tinere. botci de roire Astfel. Din aceste larve se vor dezvolta mătci inferioare din punct de vedere al calităţilor urmărite (prolificitate.5cm şi se altoieşte pe un fagure. se sistează introducerea ramelor noi folosite la extinderea cuibului şi se ţine cuibul strâmtorat. Din botcile de roire se pot obţine mătci cu abdomenul foarte bine dezvoltat şi prolifice însă sunt roitoare.Când matca este bătrână. în special pe marginile laterale şi de jos ale fagurilor. Pentru a obţine botci de la o familie anume se poate folosi metoda intrării în frigurile roitului a acestei familii de la care se urmăreşte luararea botcilor. împreună cu o bucată de fagure lată de 1-1. etc. iar la familia orfană din care a prelevat botcile de salvare să lase doar o botcă. ca şi familiile din care au fost crescute. relativ de calitate. Obţinerea mătcilor din botcile familiilor orfane .Atunci când familia de albine roieşte. din care mătcile trebuie să eclozioneze în curând se recunosc după culoarea lor mai închisă şi după culoarea căpăcelului. adică mătcile cu vârsta potrivită. Pentru aceasta coloniei i se asigură primăvara devreme cele mai bune condiţii de dezvoltare. de obicei. înghesuiala în stup. mai închis la culoare. se panichează. pentru formarea unui roi artificial. lipsa spaţiului de depozitare a mierii şi a celulelor goale necesare pontei mătcii vor determina familia de albine să intre în frigurile roitului şi să construiască un număr mare de botci pe care apoi apicultorul le poate folosi după necesităţi. într-o familie orfană sau roi artificial nou înfiinţat. pentru a-şi creşte o nouă matcă. nemaifiind necesară tăierea lor. cu aspect fibros şi ros parţial).

se procedează la unificarea familiilor ale căror mătci trebuie să fie înlocuite cu aceste mătci tinere. cu mătci crescute prin schimbare liniştită. Ele construiesc 2-3 botci pe mijlocul fagurilor în care matca va depune ouă. larvele din aceste botci ca viitoarele mătci să beneficieze de condiţii optime de dezvoltare încă de la începutul creşterii. în familia respectivă se lasă o ramă cu o botcă. Când familia care urmează să fie desfinţată prin unificare nu mai are decât 4-5 rame cu populaţie. După ce roii cu mătci tinere şi-au dobândit autonomia necesară unei familii în dezvoltare. Conform aceluiaşi ciclu de 12-14 zile. gata de eclozionare şi miere. Acest interval de timp permite dispariţia totală a orcărei urme de feromoni. Se procedează apoi la transvazarea ramelor cu faguri şi populaţia de albine din stupul organizat în familiaroi cu matcă tânără. tot în cursul dimineţii.cu lăptişor de matcă. apoi vor hrăni din abundenţă. Amputarea cu ajutorul unei forfecuţe a aripilor anterioare sau a unui picior din faţă a mătcii care trebuie schimbată din cauza vârstei înaintate. În felul acesta culegătoarele (care sunt mai agresive şi acceptă mai greu matca nouă se întorc în familia de la care au fost luate iar doicile. silită de lucrătoare. Repetarea acestor operaţii se face până se obţine întregul necesar de mătci de care este nevoie pentru înlocuirea mătcilor necorespunzătoare şi pentru dezvoltarea efectivului de familii de albine din stupină. 2. 98 . Este o metodă bună. fiind preferată mai puţin de producătorii de mătci în sistem comercial. aproape de eclozionare cu care se procedează la formarea roiurilor sau a nucleelor. Din cauza acestei infirmităţi aparente (matca nu se foloseşte de aripi pentru depunerea ouălor) albinele din familia respectivă hotărăsc înlocuirea ei prin schimbare liniştită. ce permite creşterea mătcilor în botci artificiale. din aceeaşi familie în care au crescut botcile. Într-o dimineaţă liniştită se înlătură din stup matca veche ce urmează să fie schimbată şi familia de albine se lasă în starea de orfanizare până către seară. în cuib sunt 2-3 botci mature. situaţia se repetă. intercalând. când se transvazează în familia primitoare după acelaşi procedeu ca în varianta 1. care sunt albine tinere. din plastic. abdomen) astfel încât matca să-şi poată continua ouatul în condiţii normale. se stimulează din două în două zile cu câte 300400g sirop de zahăr în concentraţie de 1:1 până ce matca începe să depună ouă. provenite din botci de schimbare liniştită. în fâşia de plastic sub formă de fagure. ceea ce face ca populaţia familiei respective să accepte cu uşurinţă prezenţa altei mătci sau chiar să o prefere. Cuibul se completează cu 2-3 faguri clădiţi de la rezervă şi 2-3 faguri numai cu puiet căpăcit de la alte familii de albine . La 10-12 zile de la amputare se face un control la care se urmăreşte prezenţa. La ultimul ciclu. se iau în cursul dimineţii câte 1-2 rame cu puiet şi albina acoperitoare din familia cu matca veche ce trebuie înlocuită şi se introduce după ultima ramă din familia nouă cu matca tânără. ouăle fiind depuse direct de matcă în botci. se înlătură matca veche. Folosirea cutiei Jenter Cutia Jenter este un dispozitiv format din mai multe piese din plastic. precum şi o ramă cu fagure artificial destinat clăditului. Stabilirea familei sau a familiilor de albine recordiste cu calităţi biololgice şi productive deosebite.apicolă se consideră că aceste mătci. fără a mai fi necesară transvazarea larvelor. având în vedere că mătcile obţinute sunt de calitate. urmând ca matca care eclozionează să o înlocuiască pe mama ei vârstnică şi infimă. când nu se mai doreşte obţinerea de botci. torace. sunt cele mai bune. Dacă dorim să producem în continuare botci crescute în condiţii de schimbare liniştită. la care se mai repartizează încă doi faguri cu puiet căpăcit. epuizată. după încetarea zborului. 3. Treptat. fiind obţinute devreme. zilnic. blânde. numărul şi poziţia botcilor. Când botcile ajung la maturitate (12-14 zile) se procedează la scoaterea (decuparea) botcilor şi se formează tot atâţia roi câte botci sau rame cu botci sunt. Roii astfel formaţi. Apicultorul poate obţine botci de schimbare liniştă în trei faze: 1. între cele două grupe de rame un hrănitor cu 500g sirop de zahăr în concentraţie 1:1. însă este o metodă costisitoare de timp şi operaţii. În ziua următoare se scoate hrănitorul şi se apropie ramele transvazate de cele din familia primitoare. rămân să crească puietul de pe fagurii respectivi. dar fără să se provoace rănirea sau strivirea unei alte părţi anatomice vitale (cap. Varianta 2. seara. lăsăm matca infimă mai departe în stupul său. matca ouând direct în botcile fixate în bloc. astfel: Varianta 1. lăsându-se familia orfană până după-masa.

La o familie crescătoare se pot da între 40 şi 60 celule cu larve din care vor rezulta între 30-40 botci de bună calitate. botci care apoi se vor folosi după necesităţi (formare de nuclee. Fâşiile de fagure se aşează pe masă şi fiecare se taie la jumătate din înălţimea celulelor. lungi de 35mm. are o lungime de 10cm. fără a atinge şi răni larva. rotunjit la vârf. să se umezească. Pentru creşterea mătcilor se folosesc doar celulele din partea superioară şi de mijloc a fagurelui. Apoi. este bine ca acest fagure să fie introdus în cuibul familiei doici câteva ore. unul din capete este uşor rotunjit şi puţin conic. Vârful ascuţit trebuie să ajungă în peretele din mijloc al fagurelui (foiţa artificială pe care s-a construit). pătrate cu tije. Ei trebuie să fie mai închişi la culoare (în care s-au crescut câteva generaţii de puiet. cu un şablon de lemn sau de sticlă. cu ajutorul unui cuţit bine ascuţit şi încălzit se taie fâşii de fagure.). care să conţină fiecare câte un rând de celule. se cufundă în ea vârful beţişorului. având un diametru de 8. faguri cu puiet căpăcit. ca să nu se ardă. Celulelele cu larve se pot fixa pe suporturi triunghiulare (pene) din pacaj sau lemn construite din scânduri subţiri. Celula este lărgită la gură. mai apoi. Când stratul de 99 . în locul penelor. de 3-4 ori. la distanţe egale. cu celulele îndreptate în jos. Alături de vasul cu ceară topită se pune un vas cu apă rece în care se introduce vârful beţişorului. în vârstă de 1-2 zile.25mm). prevăzute cu şanţuri în care vor intra şipcile cu botci. Distanţa dintre leaţuri (între 5 şi 8 cm) permite scoaterea şi introducerea acestora cu uşurinţă în rama de creştere şi îngăduie albinelor să clădească botcile fără a fi înghesuite. lăţimea la capătul unde se lipesc celulele de 15mm iar vârful ascuţit. Apoi fâşiile se taie în bucăţi separate. Pe o masă. Transvazarea larvelor . datorită eficienţei. roi artificiali. lăptişor (transvazare uscată sau simplă şi mutarea larvelor în botci în care există lăptişor (transvazare umedă sau dublă. Şablonul se construieşte din lemn de tei strunjit. recuperarea unei familii orfane.5mm. pe aburi sau într-un vas înconjurat de apă foarte caldă. cu lateralele groase (lăţimea de 20-30mm). De fiecare dată când se introduce beţişorul în ceară se scufundă din ce în ce mai la suprafaţă astfel ceara de pe beţişor se îngroaşă sub formă de cupă. în acest sens. cu ajutorul cerii topite. Dacă există mai multe rame cu larve de mătci la creştere. Atunci când. iPentru executarea lucrărilor este nevoie de rame de dimensiunea celor din cuib. între aceste rame se pun. lipirea se face ca şi pe penele triunghiulare. intercalaţi. se recurge la fixarea celulelor de larve pe suporturi de lemn (25/25mm. pe un suport pot fi montate mai multe şabloane (beţişoare) de acest fel. ca să se încălzească (se poate folosi. în stupinele mari şi majoritatea crescătoriilor comerciale de mătci şi are două variante: mutarea larvelor în botci fără hrană larvară. astfel ca fiecare bucăţică de fagure să aibă o celulă cu larvă. astfel că ceara nu va adera de şablon. Suporturile se fixează pe 3-4 speteze de lemn care se introduc în rama de creştere pe nişte canale tăiate în corpul ramei. fixarea suporturilor cu botci făcându-se astfel mult mai uşor. coadă de rândunică. etc.Această metodă este folosită. După ce ceara sa topit. Pe o şipcă de creştere se pot monta până la 14 botci. Penele se înfing pe ambele feţe ale fagurelui în formă de zig-zag. cu un beţişor de lemn gros de 6mm. apoi. 3 leaţuri cu botci.A doua zi după ce familia doică a fost pregătită (orfanizată. În cazul folosirii directe a botcilor se pot folosi diferite forme de suporturi (pene. Pentru scurtarea timpului necesar confecţionării botcilor. cu grosimea de 5. Acestea sunt prevăzute cu găuri în care vor intra picioruşele botcilor artificiale. cu o grosime de până la 2mm. Apicultorii care doresc să obţină doar câteva mătci pe an pot folosi botcile din ceară. rapidităţăţii şi bunelor rezultate obţinute în urma aplicării ei. Pentru a pregăti fagurele în care se vor fixa suporturile cu celulele naturale retezate şi lipite cu ceară. celulele se lipesc de suporturi în care se scufundă repede baza celulei. Distanţa dintre pene este de 3mm iar dintre rânduri 5mm. cu atenţie. Acestea se confecţionează în felul următor: ceara se topeşte într-un vas. care se duce într-o cameră încălzită. între două rame cu puiet căpăcit. suporţii pentru botci sau de care se vor lipi botcile confecţionate din ceară. etc). Metoda are dezavantajul că fagurele clădit din care se taie fâşiile nu se mai recuperează. astfel că pe o faţă de faguri se pot fixa 4 rânduri de 10-12 pene fiecare. hrănită stimulativ cu sirop de zahăr şi turte proteice). se trece la confecţionarea botcilor. Rama cu pene se aşează în mijlocul cuibului familiei doici. din cuibul familiei de prăsilă (donatoare de ouă sau larve) se scoate un fagure ce conţine larve în celule de lucrătoare. să conţină predominant celule de lucrătoare şi să aibă în partea superioară o coroniţă de miere. şi o cameră bine încălzită.Decuparea fagurilor cu ouă . Într-o ramă de creştere se pot pune.

se detaşează începutul botcii. În crescătoriile comerciale sunt folosite doar botcile artificiale. ramele cu botci artificiale se introduc în familiile doici. abundenţa hranei în natură. Acestea vor lua în primire larvele din botci şi le vor hrăni din abundenţă cu lăptişor de matcă. Aceasta este un instrument. se pun într-un incubator portabil (sau în lipsa acestuia într-o ladă frigorifică cu pereţii termoizolanţi. Pentru înlăturarea larvelor transvazate prima dată în botci recomand folosirea lanţetei germane. care se montează direct pe şipci prin intermediul unui picioruş sau a unui sistem de prindere format dintr-o altă piesă. inclusiv instrumente semiautomate de recoltare a larvei din celulă. deoarece este rigidă şi permite luarea cu uşurinţă a larvei din lăptişor. Transvazarea dublă (umedă se deosebeşte de prima transvazare prin faptul că larvele se pun în botci care conţin deja lăptişor sau un alt produs special preparat. deci. Transvazarea simplă (uscată se realizează prin depunerea directă a larvelor în vârstă de cel mult 12 ore în botca artificială. etc. să le pregătească pentru primirea larvelor. În magazinele ce comercializează echipament apicol există o varietate de lanţete. se introduce în apa rece ca ceara să se întărească şi. Pentru a efectua transvazarea. dacă nu s-au deshidratat din cauza lipsei acestuia sau din cauza ţinerii. larvele transvazate uscat se înlătură şi în locul locul lor se transvazează alte larve. Acesta foloseşte botci artificiale. În felul acesta larvele puse a doua oară în botci beneficieză încă de la început de lăptişor din abundenţă. producătoare de lăptişor. unii apicultori recurg la dubla transvazare: iniţial se face o transvazare simplă. dacă nucleele sunt în imedata apropiere a familiilor crescătoare. specific vârstei) şi acceptarea să fie. dacă nu au fost rănite în timpul transvazării. După transvazare. între ramele cu puiet. ceea ce permite obţinerea unor mătci de o calitate foarte bună. Mutarea larvelor se face ridicându-se larva împreună cu o parte din lăptişorul care se află sub ele. În ziua a 10-a sau a 11-a de la transvazare botcile se recoltează din familiile crescătoare. 100 . Ţinerea ramelor cu botci din ceară în familia de creştere face ca albinele să modeleze şi să cureţe aceste potiraşe. cupa. dacă familiile doici au fost stimulate. După introducerea botcilor cu larve transvazate în familiile crescătoare albinele doici vor lua imediat în primire larvele transvazate şi le vor hrăni din abundenţă cu lăptişor. din material plastic. Când s-au strâns mai multe cupe. Botcile de ceară nu sunt potrivite pentru crescătorul de mătci ce lucrează în sistem comercial.ceară de pe beţişor este destul de gros se scoate afară din ceară. se lipesc cu ceară topită de suporturile de botci din lemn care apoi se montează pe şipcile port-botci. Pentru transvazarea simplă recomand lanţeta chinezească. prin folosirea acesteia operaţia de mutare a larvei desfăşurnându-se rapid. din plastic. iar după acceptarea larvelor. de metal. la transvazare. acoperiţi de o bucată de material textil pentru protejarea botcilor de acţiunea razelor solare. dacă au fost luate cu destul lăptişor de matcă. din metal (lanţetă germană sau bambus şi material plastic (lanţetă chinezească. Procentul de acceptare de către albine a larvelor transvazate depinde de modul în care acestea au fost luate din celulă. apicultorul trebuie să folosescă o lanţetă de transvazare. uscată. învârtind beţişorul între degete. Ramele cu şipci se introduc pentru 24 de ore în familia doică. În continuare larvele pot rămâne în aceste familii şi vor fi crescute în lipsa mătcii până la recoltare sau pot fi mutate în compartimente separate prin gratii Hanneman de cuibul famiilor cu matcă. eficient şi cu deranj minim a larvei. familii orfanizate cu multe albine tinere. încălzită de la o pungă de cauciuc cu apă caldă dacă nucleele sunt la distanţă mare de familiile crescătoare sau în bucăţi de burete prevăzuţi cu găuri în care vor intra botcile crescute. a larvelor în mediu uscat. specific vârstei. Pentru ca lăptişorul să aibă acelaşi conţinut specific cu al larvelor transvazate (larve în diferite stadii de dezvoltare sunt hrănite cu lăptişor diferit ca şi compoziţie. mai bună. la 12-24 ore de la introducerea acestora în familiile crescătoare.

. se stimulează cu sirop de zahăr şi turtă proteică după care. Matca poate fi pusă şi în izolator pentru ca să depună ouăle de trântor în rama aşezată în cuib. folosirea la urdiniş a gratiilor Hanneman. luat de la o altă familie puternică şi productivă.Pentru realizarea acestui deziderat este necesar să se ia o serie de măsuri cum ar fi dotarea familiilor furnizoare de trântori (familii-tată cu mătci selecţionate. şi pe cel al trântorilor. se introduce un fagure artificial cu celule de trântor. Albinele din banca de mătci se hrănesc din abundenţă cu sirop de zahăr şi turtă proteică iar săptămânal se introduce o ramă cu puiet căpăcit ca să existe. albinele acoperind în totalitate fagurii din cuib). 16 zile de la stadiul de ou până la eclozionare. La 16 zile de la introducerea botcilor în nuclee se recoltează mătcile. Cei care nu au fost ouaţi se iau şi se schimbă cu faguri cu ouă. cuiburile familiilor-tată se reduc la maximum (prin această măsură se obligă matcă să depună un număr cât mai mare de ouă de trântor şi se protejează termic mai bine cuibul. doar cadrul de lemn. . . a capcanelor pentru trântori sau a colectoarelor de polen. din stup). În acest fel se asigură atât creşterea larvelor de trântori în familiile în care s-au introdus fagurii ouaţi cât şi ouarea tuturor fagurilor goi.Pentru creşterea trântorilor. CRESTEREA TRANTORILOR Pentru obţinerea unui material biologic valoros este necesar ca în stupinele de împerechere să existe un număr suficient de trântori de calitate. cap de trântor Stabilirea acestui decalaj de timp se face luând în considerare ciclul de metamorfoză al mătcilor. cu celule majoritar de trântori sau o ramă clăditoare (o ramă goală.La introducerea botcilor nucleele se hrănesc cu sirop de zahăr în concentraţie 1:1 la care se adaugă FumidilB pentru prevenţia nosemozei. cu multe albine tinere. durata maturizării sexuale care este de 7-10 zile la matcă şi 10-14 zile la trântor. cu celule predominant de lucrătoare. între doi faguri cu puiet tânăr. descăpăcirea celulelor cu puiet de trântor. cu origine cunoscută. Într-o familie-tată pot fi menţinute doi-trei faguri cu celule de trântori.Pentru a limita creşterea trântorilor în familiile de albine din stupină şi a favoriza astfel împerecherea mătcilor doar cu trântorii produşi în familiile-tată apicultorul are la dispoziţie mai multe metode: folosirea doar a fagurilor de calitate. . iar familia se întăreşte punându-i o ramă cu puiet căpăcit matur aproape de eclozionare. producătoare de lăptişor de matcă. tăierea fagurilor cu celule de trântori (din ramele clăditoare sau de pe marginile ramelor clădite. ce hrăneşte şi îngrijeşte mătcile pentru o perioadă de timp. după necesităţi). luaţi de la alte familii. este necesar ca începerea lucrărilor de creştere a trântorilor să se devanseze cu două-trei săptămâni faţă de lucrările de creştere a mătcilor. Rama se introduce mai apoi în banca de mătci (o familie orfană. până ce acestea vor fi vândute sau folosite în stupină. care se introduc în cutiuţe cu şerbet. Cutiuţele se aşează într-o ramă de stup ce este prevăzută cu suporturi din lemn. precum şi planificarea lucrărilor de creştere a trântorilor în funcţie de perioada în care se cresc mătci şi momentul din sezon. albinele construind în aceasta fagurii cu celule de trântori). fagure de trântor La o săptămână după introducerea fagurilor se controlează cuiburile familiilor respective dacă în aceşti faguri matca a depus ouă. care au caractere valoroase. în permanenţă. albine tinere. În afară de aceste perioade apicultorul mai trebuie să ia în calcul şi timpul necesar pentru pentru pregătirea de către lucrătoare a fagurilor în vederea ouatului (2-3 zile). selecţionaţi din familii recordiste.Pentru ca trântorii să fie apţi pentru împerechere în momentul în care primele mătci produse în stupină ies la zborul de împerechere. 101 . Această perioadă coincide cu înflorirea pomilor fructiferi. cu celule de trântori. un fagure clădit. care este de 24 de zile.

albinele ierneaza foarte bine cu o mica mare diferenta.eu cred ca se poate face o chestie gen solar in care stupii sa stea feriti de vanturi. si de aici numai beneficii.. albinele nu mai sunt pacalite de razele de soare sa iasa afara si sa moara inghetate cum stim ca se mai intampla.. Chiar si numai pt economii la miere si zic ca se merita. si unde temperaturile sa nu fie foarte scazute consumul fiind redus. Siguranţa împerecherii mătcilor cu trântorii doriţi.mierea acea neconsumata urmand a fi folosita in primavara la dezvoltarea exploziva..cu cel putin 3 rame full cu miere restul cu miere mai putina si pastura dar nu mai putin de 1.. Prin creşterea specială a trântorilor NU se asigură o împerechere controlată 100%.Bun sau rau eu asa consider ca este mai usor. METODE DE IERNARE La rusi se foloseste iernarea in adapost. cand e vreme buna de un zbor de curatire.. se obţine doar prin folosirea inseminării artificiale.dupa care capacul . pe 5-7 rame in functie de putere . si e multumit. insa sa nu existe pericolul ca familia sa puna puiet in timpul iernii.. foaia de carton dinspre cuib este din acela mai bun gen coperta de carti luat de la o legatorie de carti. usor sud vest(e bine pt sborul de curatire primavara cand albinele ies mai ales la acest zbor dupa orele12-13 si atunci soarele bate chiar in fata stupului) Restring fam. deschidem urdinisele si dezvelim solariul. se folosesc un fel de hale partial sub pamant cu ventilatie unde se pastreaza o temperatura nici mare dar nici mica si constanta. nici cu sanatatea nu stau rau. consumul pe timpul iernii este foarte redus. nu se inchide complet solariul caci se sufoca albinele.pe unde circula chiar daca este mai frig .sa nu o roada albinele.Peste podisor pun 2-3 ziare.consumul fiind mic. Nu stiu cam ce temperatura ar fi optima ca .. Cine stie cam ce temperatura le-ar conveni mai mult pt ca sa reduca consumul semnificativ?? corpul stupului are un spatiu de 10 rame -media pe care iernez este de 7 rame foarte bine populate -la 7 rame de albine rezerva de hrana este de aproximativ 15-18 kg -placa de polistiren langa peretele din stanga stupului care intra fest si care este invelita de ziare(3-4 pentru a nu fi ros primavara devreme polistirenul) -diafragma de PFL -urmeaza ramele -diafragma de PFL -urmeaza alta placa de polistiren invelita cu ziare ziare care intra tot fest -deasupra podisoare de lemn pe care incepand din luna februarie le distantez un pic pt o buna aerisire si evitare a condensului -peste podisoare o singura foaie de zir si o salteluta umpluta cu hartie igienica -urdinis stramtorat la 2 cm -aerisirile de la capac libere si neinfundate -stupina este protejata de cureni de aer(vanturi0 si orientata cu fata spre sud. Pernuta are o decupare sus de 4 cm intre podisor si rame. Stiu ca nu frigul le omoara nu asta-i problema!! Totusi daca temperatura din solar este constanta ar fi bine ca stupii sa fie inchisi la urdinise albinele sa nu poata iesi ventilarea sa se faca numai prin sitele de pe fund. . se obţine doar un procent destul de ridicat de împerecheri cu trântori selecţionaţi.In capac este polistiren de 2 cm..cvred ca ar merge bine! De fapt stiu pe cineva care ierneaza asa. consumul de miere sa scada la limita cea mai de jos.5 kg dupa care introduc o pernuta facuta din 5-6 foi de carton cusuta cu ata sintetica. IN 5 ierni nu 102 . dupa pernita las 1-2 rame cu miere cit mai multa capacita pe care albinele o cara in cuib. Trebuie atentie mare insa.Înainte cu circa 3 săptămâni înainte de data la care este planificată creşterea ultimei serii de mătci creşterea trântorilor în familiile special destinate acestui scop poate înceta.trântor.Pentru a asigura împerecherea unui număr de 50-70 mătci este necesară creşterea de trântori într-o singură familie. din familii selecţionate.

Sunt convins de faptul ca albinele pot sa treaca iarna si daca nu ar fi astfel impachetate. Langa ultima rama pun o diafragma formata dintr-un cadru din sipci care intra aproape etans in stup. iar daca iarna este normala nu se simte diferenta fata de familiile neprotejate. Podisorul este din scanduri de 20 mm. cu multe zile cu temperaturi scazute consumul familiilor protejate este mai mic cu 20-30%. Eu pregatesc astfel stupii pentru iarna. organizez cuibul pentru iernare langa peretele dinspre est daca stupul are urdinisul la sud.am avut nici o fam pierduta doar fara o matca 1-2 si cu matci trintorite mai multe dar aceste pierderi nu cred ca sint din cauza impachetarii . iar peste podisor pun o salteluta cu otava. Insa in cazul unor ierni grele. 103 . Daca urdinisul este orientat spre est atunci organizez cuibul langa peretele dinspre sud. Pe partea dinspre albine aceasta diafragma are batute scandurele de 5-7 mm grosine iar in spatele acestora are o o placa din polistiren. S-a mai discutat despre acest lucru.

104 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful