P. 1
Ce Trebuie Stiut Despre Familia de Albine

Ce Trebuie Stiut Despre Familia de Albine

|Views: 718|Likes:
Published by Emilia Gheorghevici

More info:

Published by: Emilia Gheorghevici on Jun 01, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/09/2013

pdf

text

original

Sections

  • februarie
  • martie
  • mai
  • iunie
  • iulie
  • august
  • septembrie
  • octombrie
  • noiembrie
  • decembrie
  • Speciile nectaro-polenifere si lunile de inflorire
  • Hranirea suplimentara
  • MIEREA
  • PRINCIPALELE TIPURI DE MIERE
  • PROPOLISUL
  • CEARA
  • APILARNILUL
  • LAPTISORUL DE MATCA
  • LUCRARI IN STUPINA
  • LUCRARI DE PRIMAVARA IN STUPINA
  • LUCRARI DE VARA IN STUPINA - VALORIFICAREA CULESURILOR
  • LUCRARI DE TOAMNA IN STUPINA
  • LUCRARI DE IARNA IN STUPINA
  • CUM INMULTIM FAMILIILE DE ALBINE
  • CRESTEREA MATCILOR
  • TEHNOLOGIA OBTINERII MATCILOR
  • CRESTEREA TRANTORILOR
  • METODE DE IERNARE

1

Ce trebuie stiut despre familia de albine

In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi: matca,albinele lucratoare

si trantorii.

Matca : Este singura femela fecundata din stup,fiind raspunzatoare de inmultirea familiilor de albine.De
obicei in stup este o singura matca,avand corpul mai lung(20-25 mm), capul mic,abdomenul foarte dezvoltat,aripi
mai mici si o greutate de 250-280 mg.

Albinele lucratoare : Numarul acestora este variabil,osciland de la 10000 in perioada de iarna,pana la
40000-80000 in vara.Au talia mai mica(12-14 mm), o greutate de aprox. 100mg si aripile sunt de aceeasi lungime
cu abdomenul.In fapt lucratoarele sunt femele cu organele de reproducere nedezvoltate.

Trantorii :Sunt masculii care imperecheaza matca,fiind prezenti in cuib din primavara pana in toamna.In
numar de cateva sute,au o lungime de 15-17 mm,aripi ce depasesc abdomenul,capul globulos si o greutate de 200
mg.

Dezvoltarea familiei de albine

Intr-un an calendaristic familia de albine are o dezvoltare diferita,numarul indivizilor crescand sau scazand
functie de anotimp si implicit de conditiile de mediu.Practic viata familiei de albine cuprinde patru mari perioade.

Prima perioada : Se caracterizeaza prin inlocuirea albinelor batrane care au iernat,cu albina tanara,nou iesita din
celule primavara.Pe la sfarsitul lui februarie,matca incepe sa depuna oua in celulele fagurilor din mijlocul
ghemului,acolo unde regimul termic permite cresterea de puiet.Dupa ce albinele fac zborul de curatire,matca
depune din ce in ce mai multe oua.Pe masura ce timpul se incalzeste ,ponta matcii ajunge la 1000 de oua pe
zi,albinele batrane care se uzeaza fiind inlocuite treptat.

Procentul albinelor tinere creste mereu si se ajunge in situatia ca la sfarsitul lunii aprilie toata albina sa fie
inlocuita.Se stie ca o albina tanara are o putere mare de ingrijire a larvelor,putand hrani 2,3 sau chiar 4,ritmul
dezvoltarii familiei fiind foarte mare.

Perioada a doua : Se mai numeste si perioada de crestere.Nectarul si polenul se gasesc din abundenta si isi fac
aparitia trantorii.Matca este hranita puternic, depune peste 2000 de oua/zi,numarul de albine doici creste si se
ajunge in situatia in care 3-4 doici ingrijesc o larva.Cand acest fenomen se suprapune cu alti factori
favorizanti(lipsa de spatiu,ventilatie insuficienta etc.),apar frigurile roirii.
Albinele construiesc botci de roire,in care matca depune oua la interval de cateva zile.La urdinis se observa "barbi
de albine" cauzate de marea aglomeratie ce exista in stup.Dupa 1-3 zile de la capacirea primelor botci,are loc prima
roire,matca cu o parte din albinele tinere,insotite de multi trantori parasind stupul.Acest roi care se numeste roi
primar si care contine aprox. 50% din populatia stupului se aseaza dupa cateva minute de zbor pe o creanga sau alt
suport.,de unde o sa zboare apoi spre o alta destinatie.

In familia de baza,la 8 zile de la capacirea primei botci,iese intaia matca tanara.Intentia ei este sa omoare matcile
care nu au eclozionat din botci,reusind lucrul acesta daca este lasata de albine.Daca familia ramane in frigurile
roitului,albinele nu lasa matca tanara sa-si omoare suratele,iar in a 9-a zi de la iesirea primului roi,iese al doilea roi
cu matca neimperecheata.Iesirea roiului 2 poate fi intarziata de o vreme nefavorabila(ploioasa).Cand se intampla
asta,acest roi contine mai multe matci tinere.Roirea poate continua si cu iesirea altor roiuri,fapt ce duce la
desfiintarea familiei de baza.Perioada de roire in conditiile tarii noastre este cuprinsa intre sfarsitul lunii mai si
sfarsitul lunii iulie.
Tot in aceasta perioada se inregistreaza cele mai mari culesuri de nectar si polen,perioada caracterizata de infloriri
puternice a masivelor melifere.Catre sfarsitul lunii iulie,puterea familiei se micsoreaza treptat,matca micsorand

2

ponta ,trantorii fiind alungati din stup.

Perioada a treia : Este numita si perioada formarii albinelor de iernare.In mod natural toata albina care a participat
la culesurile de vara piere.Ea este inlocuita de albina aparuta in luna august,albina care neparticipand la cules are un
organism neuzat.Generatiile de albine iesite toamna,mai cu seama la sfarsitul lunii august,septembrie si
octombrie,traiesc pana in primavara urmatoare,asigurand cresterea noilor larve.

Perioada a patra : Este perioada iernarii si incepe cand temperatura scade sub 13 grade C.In toamna la aparitia
primelor nopti reci,albinele se strang in ghemul largit pe fagurii din dreptul urdinisului.O caracteristica a iernarii
este aceea ca temperatura din interiorul ghemului nu scade niciodata sub 14 grade C,nici in perioadele cele mai
geroase.Trebuie ca toti stuparii sa stie ca albinele nu incalzesc incinta stupului,ele mentinand caldura numai in
interiorul ghemului.Albinele din partea exterioara a ghemului sunt mai apropiate unele de altele si formeaza o
"coaja" stand nemiscate,iar cele din interior(mai tinere) sunt mai rasfirate si prin miscari din aripi,abdomen,picioare
produc caldura necesara.
Producerea caldurii in timpul iernii se face pe baza consumului de miere,o familie consumand iarna 6-10 kg de
miere.In prima parte a iernarii familia nu creste puiet.

Inmultirea familiilor de albine

Se poate spune despre albine ca au o viata scurta,in sezonul activ traind 35-40 zile,iar in cel inactiv 6-8
luni.Toate categoriile de indivizi trec prin trei stadii de dezvoltare : ou , larva , nimfa.

Albina lucratoare : In prima zi dupa depunere,oul sta vertical in celula,a doua zi se inclina putin pentru ca a treia zi
sa fie complet culcat pe fundul celulei.Catre sfarsitul celei de a treia zi,albinele doici depun in celula laptisor de
matca,produs de glandele lor salivare.Invelisul oului se moaie si din el iese larva.Aceasta are forma unui viermisor
de culoare sidefie.
In primele trei zile larva este hranita de albinele doici cu laptisor de matca.La aceasta,spre sfarsitul celei de-a treia
zi,albinele adauga miere si pastura pentru ca incepand cu a patra zi larvele sa fie hranite numai cu amestec de
pastura,miere si apa.In primele zile larvele stau incolacite pe fundul celulei.In ziua a sasea catre sfarsit larva se
intinde in lungul celulei,cu capul spre deschiderea ei, nu mai primeste hrana si albinele astupa celula cu un capacel
poros de ceara,amestecata cu polen.In interiorul celulei larva tese o gogoasa si in ziua a 14-a de la depunerea oului
se formeaza nimfa.In ziua a 21-a iese albina lucratoare.

Matca : Se dezvolta din acelasi ou ca si albina lucratoare.Diferenta este ca depunerea oului de catre matca se face in
celule speciale numite botci si in modul de hranire.Cand albinele se pregatesc de roire,ele construiesc botci pe
marginea fagurilor,botci de roire, in care matca depune oua.Cand familia ramane orfana dintr-un anumit
motiv,albinele cladesc in mijlocul fagurelui botci de salvare,prin modificarea celulelor de lucratoare ce contin larve
mai tinere de 3 zile.Aceste larve sunt hranite pana la capacirea botcilor numai cu laptisor de matca.

Trantorii : Provin din oua nefecundate.Daca la matca si lucratoare difera numai modul de hranire si
anvelopa(celula),la trantor difera si oul.Pentru un trantor se consuma o cantitate de hrana de 2-3 ori mai mare,iar
durata de dezvoltare este cea mai mare(24 de zile).

Activitatea , cuibul si hrana albinelor

Dupa iesirea din celula,viata albinei lucratoare se imparte in doua etape.In primele 20 de zile albina lucratoare
executa tot felul de lucrari in stup,iar in ultimile 15 zile ale vietii devine albina culegatoare.O schema arata astfel :
in primele 1-2 zile albinele curata celulele si incalzesc puietul.Intre a 3-a si a 13 zi,albinele hranesc puietul.In
primele zile,ele hranesc larvele mai in varsta cu amestec de miere si polen si apoi pe masura ce se dezvolta glandele
producatoare de laptisor,si anume intre a 6-a si a 12-a zi,ele hranesc larvele mai tinere in varsta de cel mult 3
zile.Tot in acest timp,albinele mai executa si urmatoarele lucrari : primesc nectarul ,depoziteaza nectarul, preseaza
polenul si curata stupul.
Albinele in varsta de 12-18 zile cladesc fagurii.In tot acest timp ele fac si scurte zboruri de orientare.Intre a 18 si a
21-a zi de viata,albinele pazesc intrarea in stup,aerisesc stupul.Dupa aceasta perioada albinele devin albine
culegatoare,cu mentiunea ca la aparitia unui cules abundent pot participa si albine mai tinere de 20 de zile.

Cuibul familiei de albine este alcatuit din faguri de ceara.Fiecare fagure prezinta pe ambele fete mii de celule
hexagonale.Pe faguri sunt trei feluri de celule : de albina lucratoare cu diametrul de 5,4 mm si adancimea de 10-12

3

mm , celule de trantor cu diametrul de 6,5 mm si adancimea de 11-12 mm , celule de matca (botci) care au forma
unei ghinde,adanci de 20-25 mm si diametrul de 10-21 mm.In celulele de lucratoare albinele pot depozita miere si
pastura,iar in cele de trantor miere si mai rar pastura.

Pentru hranirea lor si a puietului albinele folosesc nectarul si polenul florilor.Pe langa nectar albinele mai folosesc
si diferite secretii dulci(mana) de origine animala sau vegetala.Daca despre nectar(miere) se poate spune ca
reprezinta hrana glucidica,atunci polenul este hrana proteica(painea).Consumul de miere si pastura difera de la o
perioada la alta,functie de anotimp si de prezenta sau absenta puietului.

Primii pasi pentru organizarea unei stupine

Apicultura este activitatea care da practicantilor numeroase satisfactii.Iubitorii de stuparit, sunt oameni de toate
varstele si profesiile care au un punct comun: dragostea de albine,natura,aer liber.Apicultura are o latura
materiala(se obtine miere,polen,pastura,ceara, propolis)cat si una spirituala.Nimic nu se compara cu zumzetul unui
roi de albine sau cu o plimbare prin stupina ta.
Stupi care pulseaza de viata,albine care se intorc cu desagii plini de polen si miere,matci care perpetueaza
viata,trantori in permanenta cautare a dragostei.Ce poate fi mai inaltator?Ce alta indeletnicire mai poate crea atata
multumire de sine?Raspunsul e simplu:stupi,stupari,albine,natura,sunt parti ale aceluiasi intreg si acela se numeste
apicultura.

Organizarea unei stupine
Ca in orice activitate,si in apicultura apar probleme care trebuie rezolvate. Stuparii incepatori sunt pusi in fata
unor dileme care la prima vedere sunt greu de finalizat.
Procurarea de stupi, familii de albine,tot felul de echipamente si materiale apicole nu sunt probleme a caror
rezolvare inseamna numai o simpla bataie din palme.Totul trebuie facut cu atentie si numai dupa o prealabila
documentare(literatura de specialitate se gaseste)si mai ales cu multa tenacitate.
Primul pas in apicultura
De obicei se porneste cu un numar limitat de stupi(2-3 buc.)iar pe masura ce stuparul incepator capata experienta
si stupina va creste numeric si calitativ.Se poate ajunge ca in 3-4 ani sa avem creata o stupina frumoasa,familii de
albine puternice care sa aduca productii mari de miere si alte produse apicole.Trebuie doar sa avem rabdare,sa
perseveram si sigur rezultatele nu vor intarzia sa apara.
Alegerea vetrei stupinei
Se face pe baza mai multor criterii.Raza de zbor a albinei este de 3 km.Aceasta suprafata(2826 hectare)trebuie sa
asigure un cules bogat,intins pe toata durata sezonului activ.Pe o vatra nu se instaleaza mai mult de 30 familii de
albine,tinand seama ca o familie consuma in decursul unui an apicol 90 kg de miere si 30 kg de polen.Asta ca sa nu
mai punem la socoteala si cantitatea de produse marfa pe care speram sa le obtinem.De obicei intr-un an bun se pot
realiza de la un stup 25-30 kg miere,800 g ceara si 3-4 kg polen.In final rezultatele depind numai de priceperea
noastra.

Amplasarea stupinei se face pe o vatra care este insorita primavara si toamna,departe de surse poluante,in locuri
linistite,departe de drumuri intens circulate si de ape curgatoare mari.Stupii de albine se aseaza cu urdinisurile
orientate spre sud-est,la o distanta de 2 m pe rand si 4-5 m intre randuri.Intre doua stupine vecine,trebuie sa fie o
distanta de 2-3 km,asta in functie de potentialul melifer al zonei.
Alegerea tipului de stup
Urmatorul pas este alegerea tipului de stup in care dorim sa ne cazam familiile de albine.Stupii sunt de doua
feluri:stupi orizontali si stupi verticali.In cadrul fiecarei categorii, sunt diferite variante constructive.Ce trebuie stiut
despre stupi:de orice tip ar fi,toti sunt buni pentru practicarea apiculturii. Conditiile de baza sunt acelea care tin de
realizarea lor.Trebuie sa fie rezistenti,bine incheiati,realizati dupa standard, si nu in ultimul rand incapatori.Deci
mare atentie la ce cumparati!
Prin alegerea stupilor,trebuie sa asiguram la albine conditii de viata cat mai apropiate de cele din
natura.Productia de miere,pastura,polen,ceara,propolis,depinde in mare masura si de tipul de echipament apicol

4

folosit,cat si de calitatea acestuia.Nu se porneste la drum cu stupi din vechituri.Consultand stuparii din zona voastra
veti putea aprecia ce tip de stup veti alege.Un adevar e sigur:un stup orizontal se va preta mai bine unui stuparit
stationar,iar unul vertical cu magazine sau unul multietajat unui stuparit pastoral.La fel si zona in care aveti
amplasata stupina are o mare influienta.
Pentru sudul tarii unde albinele au o dezvoltare de primavara mai accelerata se recomanda stupii multietajati,iar
in zonele de deal,montane si nordice,stupi verticali cu magazine cat si stupi orizontali. Avantajele si dezavantajele
ce decurg din folosirea unui anume tip de stup trebuie foarte bine cantarite.
Apicultura - o afacere de succes
Suntem convinsi ca majoritatea vizitatorilor acestui site isi pun intrebarea daca apicultura poate fi o
afacere.Raspunsul este din start unul pozitiv,cu precizarea ca volumul de munca,investitia materiala si implicarea
personala sunt destul de considerabile.Ca in orice afacere,se aplica politica pasilor marunti,intreprinzatorul trebuind
pe rand sa fie apicultor,medic veterinar,contabil,manager,sofer,hamal,etc. Primii pasi spre realizarea obiectivului
au fost expusi mai sus.Cum ar trebui sa arate structural o "intreprindere" al carui obiect de activitate este
apicultura? Sunt doua posibilitati,asta functie de nazuintele intreprinzatorului si de sistemul ales :
Stupina stationara - se bazeaza pe amplasarea stupilor in mai multe locatii (cate 30-35 buc./vatra),cu o distanta
de 5-6 km. intre ele.La un numar de 300 de stupi sunt necesare 8-10 locatii,legate intre ele de drumuri practicabile
si dispuse astfel incat numarul de km. facuti cu masina sa fie cat mai mic.Aceste locatii se inchiriaza de la diversi
propietari si vor trebui sa asigure culesul necesar albinelor.Uneltele si utilajele vor fi folosite in comun pentru tot
numarul de familii.Un alt obiectiv este construirea unei baze centrale pentru depozitarea si prelucrarea produselor.
Iarna familiile de albine pot fi gazduite pe o singura vatra,pentru ca supravegherea sa fie facuta mai usor si
cheltuielile sa se reduca.Existenta a 1-2 mijloace de transport constituie o necesitate.
Stupina "pastorala" - Este un alt sistem care se practica atat in tarile U.E cat si in America.Albinele sunt
deplasate in pastoral cu diverse mijloace de transport(camioane,tractoare,trn,pavilioane), urmand ca in pauzele
dintre "expeditii" sa fie cantonate pe 2-3 vetre.Sistemul expus cere o investitie si o implicare maxima,devenind
rentabil la un numar de peste 300 de familii,dat fiind cheltuielile mari cu transportul.
O alta intrebare la care trebuie sa raspundem este aceea,unde sunt granitele dintre amatori,semiprofesionisti si

profesionisti :

Amatori - obiectivul principal este obtinerea de produse apicole care sa acopere necesarul pentru familie si
eventual obtinerea unui profit.Potrivit normelor,se considera amator stuparul care are 1-100 familii de albine.De
obicei acest stuparit se caracterizeaza prin urmatoarele : volum de munca mediu(la sfarsit de saptamana) ;
materialul genetic (roiuri,matci) se obtine prin mijloace propii ; apicultorul are o alta munca de baza.
Semiprofesionisti - numarul de familii este de 100-300 buc,volumul de munca 1200-1300 ore/an,materialul
genetic se cumpara de la unitatile specializate,se poate practica o apicultura moderna prin mecanizarea lucrarilor,se
prelucreaza primar unele produse ale stupului etc.Afacerea este o afacere de familie fiind folosita munca membrilor
ei.

Profesionisti - Se pot considera stuparii care detin peste 300 de stupi,un numar optim fiind undeva spre 600 de
buc.Aici lucrurile se schimba radical, stuparitul pastoral fiind absolut necesar.Numarul de ore munca/an creste
dramatic,fiind necesara angajarea de muncitori sezonieri.Pentru o mai buna reprezentare se cere ca functionarea
stupinei sa se faca sub forma unei societati comerciale.

Sfaturi utile de care trebuie sa tii seama la achizitionarea de stupi populati

sfaturi de la janese

esti nou si vrei acum sa-ti cumperi
1. cauta sa iei de la un stupar mai in varsta (cei tineri le umbla mintea la smecherii)
2. cauta sa iei de la unul care nu pleaca cu ei de pe vatra
3. du-te cu unul care are stupi 50-100 si care umbla cu ei
4. cel care-ti vinde stupi sa-l alegi tu nu cel care ti-i alege
5.ia dintr-o zona de deal (prun, faneata)

5

6.plimbate prin stupina lui si vezi ce scoate albina la urdinis
7.mai intai du-te intr-o vizita neanuntata
8.spune-i: cumpar 10 dar ma lasi sa-ti deschid 15 (nu poti sa-i ravasesti toata stupina)
9. daca incepi sa-i deschizi stupii si din 2-3 nu-ti place nici unul nu mai lua de la el-opreste-te!
10.alege stupul care are urdinisul mai larg deschis si cu aglomeratie mai mare de albina la intrare !
11. cara polen inseamna ca are puiet
12. deschizi stupul...scoate prima si ultima rama si vezi cata albina are pe fiecare din aceste 2 rame
13 vezi daca puietul este compact
14. vezi cate rame are cu puiet capacit( rama cu puiet inseamna -7 cm coroana de miere si restul pana la latul de jos
puiet capacit (vezi sa nu fie pestrit)
15. daca ai vorbit pret/rama atunci trei sferturi din rame sa aiba puiet si toate ramele sa fie ocupate cu albina
16. cand ridici podisorul nu te bucura ca e albina pe laturile de sus ale ramelor ridica cum am zis prima si ultima
rama si mai ridica una cu puiet capacit toate sa aiba albina pe toate fetele si pana la latul de jos
17. nu te bucura ca ti le da cel mai ieftin
18. incearca-l : daca ai zis ca te duci sa cumperi sambata, du-te cu cutiile joi sau vineri sau da-i un telefon-omule
imi pare rau dar nu pot veni si vin peste o saptamana ca am o problema-daca se supara sigur i-a aranjat
19.cel care merge cu tine sa-ti aleaga sa nu spuna ca are stupi, sa zica ca este si el tot la inceput- intelege-te cu el
din ochi
20. daca fagurii sunt mai negri sau prost crescuti nu te speria ca ti-i schimbi tu
21. daca puietul e compact si nu vezi fasole pe la urdinise sau albina care sare prin iarba nu-ti fie frica de boli

bani sa ai, sa nu vrei neaparat ca azi sa iti iei albine, si sa nu-ti ijnchipui ca tu ai luat cei mai buni,mai vrednici,mai
sanatosi si mai ieftini stupi
cam atat (am fost si eu o data sa iau ptr cineva 5 familii si era sa ma bat cu ala care vindea) (eu nebun,ala nebun....)

sfaturi de la Bunka

In principiu, ma uit sa vad daca are oua, daca are inseamna ca este si matca pe acolo, ma uit asa din viteza la puiet,
daca e lacunar si nu exista un motiv intemeiat pt asta(polen depus in rama), inseamna ca e o matca batrana care nu
mai are multe oua, ma mai uit la albina, cat de multa e...la asta ma uit prima data de fapt...daca mi se pare ca-i
slabut ca populatie nu-l iau.
Okiometric, chiar daca vanzatorul n-a strans cuibul eu imi pot da seama daca sunt 5-6 rame bine populate chiar
daca in lada sunt 7 sau 8..ma uit la faguri sa nu fie atat de negri si cu celulele micsorate, nu atat ca imi iese albina
mica, dar mai ales ca bolile pe faguri vechi isi fac de cap.
Ma mai uit la dimensiunea ramei...daca-i ca a mea dadant blatt, ma bag, daca nu...prea multa munca, caut alt
vanzator. Intreb de tratamente, ma uit la rezerve si tot asa...
Am luat cu 1,8 mil pe familie, la mine-n judet asa au mers preturile, intre 1,7 si 2 mil pe familie pe 5-6-7 rame pline
de albina si cu 3-4 rame de puiet la vremea asta...la noi dezvoltarea e mai tarzie ca in sud, abia acum isi dau
drumul.
Sincer, fara sa ma laud, pe la cati am umblat dupa albine, nu am vazut familii asa de bine dezvoltate cum le am pe
cele care au scapat de varroa in iarna asta.
Eu insa le-am stimulat puternic cu miere si le-am pus folia complet deasupra inca de pe la inceput de martie...au un
avans de cam 2 saptamani fata de ce am cumparat, dar le aduc imediat si pe aslalte la acelas nivel ca le bag miere in
faguri dupa diafragma.
Un sut in fund, un pas inainte...sper sa n-o mai dau in bara cu paduchele cum am dat-o anul asta..si poate devin si
eu vanzator si nu cumparator de albine!!!

Procurarea familiilor de albine

6

La cumparare trebuie avut grija ca acestea sa fie destul de puternice (7-8 faguri,din care 5-6 cu puiet),intr-o
perfecta stare de sanatate si cat mai adaptate zonei in care doriti sa le instalati. Si roiurile sunt bune cu conditia sa
aiba albina multa(1,5 kg)si apoi sa fie dotate cu o matca tanara si prolifica.Este recomandat ca roiurile de albine sa
fie instalate in stupi noi,pe rame cu faguri necladiti,pentru ca asa vom putea evita bolile.Aceste cerinte sunt
minime,urmand ca la urmatoarele achizitii sa aveti in vedere si alte aspecte care tin mai mult de experienta avuta.
Aprecierea calitatii unei familii de albine se poate face usor daca urmarim:
- Prolificitatea matcii - Este unul din factorii principali care determina puterea uneii familii.Matca trebuie sa
depuna un numar mare de oua,aprox. 150-180000,in decursul unui sezon.Prezenta masiva a ramelor cu puiet este
un indiciu clar.Felul depunerii si repartizarea puietului pe rame pot spune ceva despre calitatea matcii.O matca
trebuie sa fie activa pentru ca ea reprezinta viitorul unei familii.Nu degeaba se spune ca matca da
tonul.Exemplu:prin schimbarea unei matci,intr-o anumita perioada de timp stupul se va transforma,calitatile matcii
fiind transmise la descendenti.
- Rezistenta la iernare - Sunt familii de albine care pe langa faptul ca sunt ingrijite bine de apicultor,au un fel al
lor de a trece mai usor prin iarna.De aceasta insusire trebuie sa se tina seama,pentru ca iernile noastre sunt destul de
lungi(120-150 zile).Parametrii luati in calcul sunt:mortalitatea albinelor, consumul de hrana.Bineinteles se vor
prefera familii cu o mortalitate redusa si un consum mai mic de miere.
- Blandetea albinelor - Se stabileste prin urmarirea lor in momentul cand se executa o anumita lucrare.Daca la
deschiderea stupului albinele stau linistite,nefiind nevoie de mult fum,totul este in regula si o sa stim ca am dat
peste o familie buna.

- Rezistenta la boli - In aceasta directie felul de a reactiona al albinelor la boli si daunatori este diferit.Sunt
familii cu un instinct mai mare de a pastra curatenia in stup.Acestea trebuie alese! Prin comparatie,se intampla ca la
oameni.O casa mai curata - un spatiu cu mai putini factori agresivi externi.
- Harnicia la cules - Familiile mai harnice isi incep activitatea la primele ore ale diminetii,au un numar mare de
zboruri pe zi,iar seara isi continua activitatea pana mai tarziu.De obicei,un urdinis aglomerat de la primele ore ale
diminetii reprezinta o dovada.
- Productia de miere - Este indiciul principal!O familie care la sfarsitul sezonului activ si-a asigurat rezervele de
hrana si a dat o mare cantitate de miere marfa,este valoroasa.Bineinteles ca pentru stuparii incepatori care vor sa-si
achizitioneze familii de albine,numai unele dintre indiciile asupra calitatii materialului biologic sunt relevante.
Un sfat : participarea la aceste operatiuni a unui stupar cu experienta este de preferat! Nu incercati sa faceti totul
singuri.Sigur veti gasi oameni cu suflet si pasiune,care prin ajutorul pe care vi-l vor da o sa faca, ca succesul
actiunii sa fie asigurat.

Cand se achizitioneaza familiile de albine?

Aici sunt mai multe pareri. eu am sa-mi expun parerea, apoi si altele.

Dupa mine, cel mai bine de achizitionat familiile de albine este primavara. cu toate ca sunt mai scumpe. daca esti
incepator si nu ai pe nimeni in apropiere care sa te ajute toamna la restrangerea cuiburilor, impachetarea lor si
tratamentele aferente, nu risca, pentru ca poti pierde investitia.
Toamna sunt mai ieftine, dar daca nu faci tratamentele si nu asiguri hrana suficienta, primavara poti sa ai in loc de
stupi cu albine, lemne de stupi pentru foc!
Este foarte importanta pregatirea pentru iarna, si este mai greu pentru un incepator sa execute toate lucrarile
aferente, daca nu are un stupar experimentat si dispus sa ii arate sau sa il supravegheze. de cum executi lucrarile in
toamna, depinde cum ai familia in primavara
Asa ca eu sunt de parere ca achizitionarea famililor de albine trebuie facuta primavara, pentru a nu avea emotii in
timpul iernii sai primavara devreme!

Daca nu ai vreun stupar cu experienta, dispus sa mai arunce ochii si la albinele tale, eventual sa te ajute sa le
pregatesti de iernare, daca nu ai mai avut niciodata contact cu albina, te sfatuiesc sa le cumperi in 15-25 aprilie, pe
10 rame ful de albina, din care 8 pline de puiet, pe care te duci cu un stupar cu experienta si ti le alegi tu care-ti plac
dintr-o stupina. E mai ieftin unul cu 3-3,5 milioane atunci, decit unul cu 2 milioane acum.
De acum nu mai ai timp sa te acomodezi tu cu ele si ele cu tine si sint sanse mari sa ramii fara ele.

7

Cauta un stupar in apropiere, imprieteneste-te cu el, viziteaza-l cind lucreaza la albine, observa tot ce face, vezi
cum se pregatesc de iernat. Toata iarna citeste tot ce prinzi despre albine.
De la primavara, pina la toamna urmatoare, aplici ce ai invatat, si cu putin noroc si multa pasiune, ai toate sansele
sa iti scoti banii investiti in primavara.

Incepatorii e bine sa porneasca cu familia din aprilie.
De ce din aprilie?
1. Stii ce alegi, fara sa fii prea mare cunoscator. Daca la 15 aprilie, din 10 rame 7-8 sunt 70-80% cu puiet, stupul e
puternic cel putin pana in 1 iunie. Puterea unui stup pe termen scurt e cantitatea de albina. Pe termen mediu este
cantitatea de puiet. Pe termen lung, matca. Daca le are pe toate trei, merita pretul.
2. Familia se descurca de una singura tot sezonul, daca e sanatoasa, iar incepatorul poate folosi acest timp
indestulator pentru a se familiariza mai bine cu tot ce tine de viata albinelor. In lipsa unui indrumator are nevoie de
acest timp de familiarizare pentru a stapani cu trebuie pregatirea unei familii pentru iernare

Inventarul de care am avea nevoie intr-o stupina

Utilaje principale de intretinere
stupi sistematici completi
nuclee de imperechere
rame goale de rezerva
corpuri rezerva
dulap pentru pastrat fagurii
o camera speciala numai pentru activitaea si inventarul apicol

Utilaje pentru extragerea mierii

centrifuga
masa pentru decapacit
cutit decapacit
tava decapacit
site pentru strecurat mierea
bidoane depozitare miere
Scule diverse pentru intretinere

dalti apicole
perii apicole
afumator
costume protectie + masti
ladita transport rame
colivii introducere matci
perforator rame
planseta calapod faguri
pinten lipit faguri
cantar de control
gratii Hanemann
gratii urdinis
roinita
carucior stupi

Utilaje conditionat ceara

topitor solar

8

Materiale consumabile
faguri artificiali ; biostimulatori apicoli ; medicamente ; matci ; sarma pentru rame ; cuie ; vopsele ; doze gaz butan
; substante dezinfectante etc. ;

Dupa cum vedeti sunt multe repere care trebuie intr-o stupina , achizitionarea lor fiind costisitoare.Dezvoltarea
unei stupine insa se face in timp (cativa ani),deci si investitia este esalonata si poate fi platita partial din vanzarea
produselor obtinute in anul precedent.
Tot secretul este sa avem un bun simt economic si multa rabdare.O regula de baza este sa achizitionam numai
echipamente noi , vechiturile oricat de avantajoase ar fi ca pret nu au nici o valoare. Niste stupi vechi,cu lemnul
putred,plini de spori ai diferitelor boli sau o centrifuga ruginita, reprezinta adevarate pietre de moara,legate de
"gatul" unei afaceri de succes.La vremuri noi...oameni noi...si scule noi..

Procurarea sculelor si utilajelor

Stupii - sunt principalul utilaj intr-o stupina si necesita investitia cea mai mare.Ce trebuie sa avem in vedere ? Nu
vom pune in discutie tipul stupului (presupunem ca deja alegerea a fost facuta), ci doar ce sa urmariti la
cumparare.Stupii trebuie sa fie construiti din lemn de calitate,bine uscat (atentie, aici puteti avea mari surprize),fara
noduri cazatoare,bine incleiati si finisati.
Evitati stupii din polistiren greu,care in ciuda unor avantaje nu sunt folositi pe scara larga nici in
Occident.Exemplu : daca doriti sa practicati apicultura bio,una din conditii este aceea ca stupii sa fie confectionati
din materiale naturale.Evitati cumpararea de stupi invechiti sau noi de oriunde.De cele mai multe ori materialul
folosit nu este de calitate sau bine uscat (astfel se explica si pretul mai mic).Cumparati numai de la firme de profil ,
unde puteti beneficia de o garantie.
Stupii pot fi imbinati in doua feluri : cant-cant ,sau nut-feder.Ambele versiuni sunt bune cu conditia sa fie bine
incleiati si din loc in loc sa aiba batute si cuie de siguranta.Cumparati doar stupi nevopsiti(pot fi simplu
impregnati),pentru a va putea da seama de existenta defectelor.Verificati daca stupii corespund ofertei
producatorului ca numar de elemente si caracteristici.Discutati cu producatorul toate amanuntele.
Ramele - desi pare ca aici nu e mare lucru de vazut sa stiti ca nu este asa.Ca si stupii,ramele trebuie sa fie
construite din lemn de calitate,uscat si fara noduri cazatoare.
Trebuie sa respecte cotele si tolerantele admise de standard.Ramele pot fi facute din doua esente de lemn :
rasinoase sau tei.Amandoua sunt bune daca materialul este de calitate.Finisarea ramelor este foarte importanta
pentru ca altfel o sa aveti probleme cu igienizarea si curatirea lor.Nu cumparati rame cu pete de mucegai pe ele
pentru ca acesta e un semn ca au fost facute din material insuficient uscat.
Costumul si masca de protectie - acestea trebuie sa va asigure protectia deplina.Evitati mastile din plasa metalica
si costumele din materiale inchise la culoare,culorile pastelate,deschise, fiind de preferat.Vara un costum inchis la
culoare se incinge la soare si provoaca disconfort.Intrebarea este daca aveti nevoie de echipament de protectie,unii
stupari evitand folosirea lui.
Raspunsul este "da",pentru ca folosirea acestui echipament va fereste de riscul intepaturilor,chiar daca familia
este blanda.Nu este o rusine sa porti un asemenea echipament,singurul reper care poate fi ignorat fiind manusile
,care sunt folosite numai de cei cu mari probleme alergice.
Afumatorul,peria,dalta,scaunul de lucru - afumatoarele sunt de mai multe feluri,toate fiind bune daca respecta
urmatoarele : tabla sa fie bine incheiata,pentru a nu avea pierderi mari de fum,sa asigure debitul de aer necesar,sa
fie usor de manevrat.Achizitionarea unui afumator din inox nu se justifica,fiind bun si unul de tabla zincata.
Peria apicola - sunt bune si periile din par naturat,cat si cele din sintetic.Singura conditie este aceea ca trebuie sa
fie destul de moale pentru a nu rani sau omora albinele.
Daltile - si acestea sunt de mai multe feluri,materialul din care sunt facute trebuind sa fie de calitate.Se vor evita
daltile prea ascutite,acestea putand provoca raniri.
Scaunul de lucru - este un accesoriu util,construit din lemn de rasinoase.Trebuie sa fie ergonomic,usor si bine

9

incheiat.Se foloseste si ca ladita de scule.
Coliviile pentru matci - sunt de mai multe feluri : de transport,de eclozionare,de introducere.Cele care au in
componenta lemnul trebuie sa fie bine finisate. Marimea ochiurilor plasei de sarma sa fie cea recomandata.Se are in
vedere grija cu care sunt construite.
Cutitul , furculita de descapacit - Sunt recomandate cele din inox,material agreat la nivel legislativ.Dezinfectia
lor poate fi facuta usor si nici nu lasa reziduri in miere.Alegeti modele clasice si mare atentie la cele cu incalzire
electrica,care trebuie sa corespunda din punct de vedere a protectiei muncii.
Tava , masa de descapacit - materialul din care sunt fabricate este acelasi inox alimentar.Nu se mai admit cele
construite din tabla zincata pentru ca mierea intra in reactie cu zincul,existand riscul contaminarii.Cat despre
modele,ramane la alegerea dv.,functie de buget.
Centrifuga - necesita o investitie mare,dar care odata facuta inseamna o investitie durabila,necesara si
utila.Materialul este inoxul alimentar,orice alt material nefiind agreat.Sunt bune si centrifugile tangentiale cat si
cele radiale, diferenta dintre ele fiind doar de productivitatea muncii si pret.Daca vreti sa vindeti mierea (la intern
sau extern) ,numai inoxul va asigura puritatea ceruta.
Sitele - trebuie sa asigure o buna separare a mierii de resturile existente (cadavre albine,ceara,etc.).Se recomanda
un sistem de trei site cu o finete a ochiurilor progresiva.Prima trebuie sa inlature rezidurile grosiere iar urmatoarele
sa faca o separare totala.Materialul din care sunt construite este inoxul alimentar.Atentie la trainicia lor,acestea
trebuind sa fie destul de robuste.
Maturatoarele , vasele pentru depozitare - inoxul trebuie sa fie materialul preferat sau in cel mai rau caz,plasticul
alimentar (acel plastic alb,dur).Sunt bune si recipientele din tabla smaltuita,numai ca sunt mai greu de manevrat si
exista pericolul deteriorarii smaltului prin lovire.Se evita cu desavarsire depozitarea mierii in vase improprii,recolta
fiind compromisa prin impurificare.La inceput puteti achizitiona cateva vase din inox care pot fi folosite si ca
maturatoare.Evitati recipientele prea mari (sute de kg) pentru ca sunt greu de manevrat.
Topitorul solar - se construieste din lemn,tabla si sticla.Trebuie sa fie trainic si bine finisat. Evitati topitoarele
complicate constructiv,mari si grele.
Colectoarele de propolis si polen - sunt bune majoritatea modelelor existente pe piata.Acestea trebuie sa fereasca
polenul (pana la recoltare) de intemperii.Placa activa trebuie sa aiba ochiurile calibrate pentru a nu rani albinele.
Sunt utilaje care trebuie achizitionate pentru diversificarea productiei.
Nucleele de imperechere - se construiesc din lemn de rasinoase de calitate.Aceeasi atentie la calitate ca si la
stupi.Este recomandat nucleul pe trei compartimente in corp.Trebuie sa se asigure o separare totala a albinelor ,deci
mare atentie la etanseitati.
Atentie mare ce , si de unde cumparati !!!
Bineinteles ca ideal ar fi ca toate aceste sa le ai sau sa le achizitionezi la inceputul activitatii, dar este mai greu, asa
ca se pot lua si pe parcurs.

BOLILE SI TRATAMENTELE ALBINELOR

Nosemoza- o boala ce poate fi prevenita

Denumita de multi si "boala mizeriei", este o boala parazitara care apare in urma existentei factorilor
favorizanti in stup :lipsa zborurilor de curatire in timpul iernii ; rezerve de hrana slab calitativa (miere de
mana,necapacita) ;adaosuri proteice necorespunzatoare ; lipsa curateniei si nedezinfectarea stupilor ; umiditatea
crescuta ; iernarea grea si neconfortabila.Boala este cauzata de un protozoar care se gaseste in toti stupii in stare
latenta si se activeaza la aparitia conditiilor prielnice.
La o infestare incipienta cu nosema,semnele clinice sunt mascate,fiind vizibile numai cand incarcatura per
individ de paraziti ajunge la o anumita limita.Practic nosemoza netratata la timp scurteaza viata albinelor,reduce
drastic capacitatea de productie.In final se ajunge pana la disparitia definitiva a familiilor,printr-o decimare
rapida.Semnele clinice sunt :urdinisul si interiorul stupului sunt murdarite cu pete diareice de forma unor mici
cordoane intrerupte ; albinele prezinta abdomenul umflat ; o stare de slabiciune a intregii familii ; neingrijirea

10

adecvata a puietului.

Deoarece aceasta manifestare clinica este intalnita si la alte boli(vezi diareea),punerea unui diagnostic sigur este
mai complicata,necesitand examinarea probelor de catre un laborator specializat.Totusi cand boala este avansata si
stuparii pot pune un diagnostic corect,prin cercetarea catorva albine moarte.Se procedeaza in felul urmator : se ia
albina,separam capul de corp si cu o penseta fina,scoatem intestinele.La albina sanatoasa intestinul este galben sau
maroniu,pe cand la cea bolnava culoarea este alb-laptoasa.Masuri igienico-sanitare de preventie si combatere a
nosemozei :

- inlocuirea la max.2-3 ani a tuturor fagurilor din stupi ; exista metode de inlocuire anuala a fagurilor,dar daca
macar la 3 ani albinele stau pe un cuib nou,este perfect.
- distrugerea fagurilor vechi sau noi care contin pete diareece ; si ramele vechi care nu mai pot fi dezinfectate

corect,se distrug.

- colectarea periodica a tuturor resturilor din stupi si arderea lor imediata.
- in familiile cu nosemoza se inlocuiesc obligatoriu matcile,indiferent de varsta si calitati.
- curatarea anuala a stupilor cu soda caustica 4% (preventiv),sau de cate ori este nevoie(dupa constatarea bolii) ; la
utilajele si uneltele metalice,se fac fumigatii cu formol 3% ; aceste dezinfectii vor fi urmate de o clatire abundenta
cu apa.

- supravegherea permanenta a familiilor si executarea masurilor adecvate fara intarzieri sau amanari.
- folosirea cu precautie a hranirilor proteice de primavara (adaos de polen sau pastura in miere) si interzicerea cu
desavarsire a hranirilor cu inlocuitori ai polenului si miere.

Tratament nosemoza - Protofil : In Romania aceasta boala se trateaza cu preparatul "Protofil".Este un extract din
ingrediente naturale care nu creaza prejudicii,nici albinelor,nici produselor stupului.Prin continutul de principii
active(vitamine si microelemente),stimuleaza secretia enzimatica digestiva a albinelor si larvelor,inhiband
parazitul.Mod de administrare :
Protofilul se administreaza in sirop cate 17 ml/l sau in pasta de zahar,miere si zahar,cate 34 ml/kg.Se
administreaza toamna in siropul pentru stimulare sau completare sau primavara in pasta sau siropul de
stimulare.Tratamentul se executa de cate ori este nevoie,cu o singura conditie :cantitativ doza de Protofil sa nu
depaseasca 80 ml/familie/an.Pentru o reusita deplina cititi cu atentie prospectul producatorului si respectati dozele
de administrare.

Tratament nosemoza - FUMIDIL B : Un alt preparat,mai vechi,adus din import si din pacate nu prea folosit de
stuparii romani este Fumidil B.In tarile U.E este singurul preparat folosit pentru tratamentul nosemozei.Ca
principiu activ,Fumidil B,are la baza antibioticul fumagilina.Administrare :
Se administreaza amestecat in sirop astfel : la o colonie mare 25 g principiu activ la 1litru sirop,la una medie 18
g/0,750 litri sirop,iar pentru un roi 18 g/0,500litri sirop.Aceste cantitati se administreaza saptamanal.Sunt doua
moduri de administrare : in hrana albinelor,cu preparatul livrat in hranitor ; prin pulverizarea pe rame si peretii
stupului iar siropul ramas ,livrat ca hrana.In total se fac 8 administrari la interval de 7 zile,intre administrare.Dupa
cum vedeti tratamentul este de durata,iar prin faptul ca principiul activ este un antibiotic,exista riscul de
contaminare a mierii daca este facut in plin sezon activ.Recomandam mare precautie.

Tratament nosemoza - NECON VENTIONAL :Unii stupari romani mai folosesc un ceai de plante(cimbru,coada
soricelului etc) la care adauga o mica cantitate de macerat de usturoi.Componentele se amesteca cu 750 g sirop de
zahar si se da albinelor in portii de 200 g.Conform celor spuse in multe cazuri s-au obtinut rezultate bune.

Varrooza - o lupta de durata

Despre varrooza s-au scris teancuri de carti si articole.Aparuta pe la noi,la sfarsitul deceniului 7, este poate cea
mai raspandita boala si din pacate nu se intrevede o raza de speranta pentru eradicarea ei.Boala este produsa de un
acarian,Varroa Jacobsoni,care ataca albinele in toate fazele vietii.Infestarea coloniilor are loc treptat,pe o perioada
de 2-3 ani,ducand in final la distrugerea acestora.In apicultura varrooza a devenit prioritatea nr 1,fiind imaginate tot

11

felul de tratamente pentru a-i limita efectele nefaste.
Manifestarea clinica :albinele si trantorii prezinta malformatii,puietul este pestrit,larvele mor in pozitii
nefiresti,albinele nu se mai ocupa de puiet si chiar parasesc stupul,mortalitate mare in faze avansate.Raspandirea
bolii se face prin ratacirea albinelor infestate,furtisag,patrunderea in stupina a materialului genetic fara certificat
sanitar etc.

Depistarea bolii :la inceputul infestarii prezenta acarianului nu se face remarcata.Pentru a depista la timp boala
si a stabili gradul de infestare procedam in mai multe feluri:o metoda ar fi examinarea foii de control si constatarea
numarului de acarieni morti si cazuti pe ea;daca in lunile iunie si iulie cad intre 5-10 bucati/zi,trebuie sa stim ca
albinele sunt in suferinta.O alta metoda este examinarea celulelor ce contin puiet de trantor;acarianul are o
predilectie pentru acest puiet si apicultorul desfacand cateva celule poate constata cu usurinta cat de grava e
situatia.In ultima faza de infestare,acarienii pot fi observati si cu ochiul liber pe albine si trantori daca privim cu
atentie.

Un lucru trebuie inteles de la inceput : cand ne tratam albinele obtinem numai o reducere masiva a numarului de
acarieni,aflata la limita inlaturarii pericolului.In principiu,stupina ar trebui sa fie un "spatiu inchis",insa circulatia
facila a albinelor(pastoral,vecinatati)nu favorizeaza aceasta stare.

Tratament varrooza-VARACHET : Substanta activa,raspandita prin fumigatii,actioneaza asupra parazitilor prin
contact molecular.Este un medicament de sinteza,cu un bun randament,care administrat corect duce la reducerea
masiva a parazitilor.Un dezavantaj : Prin modul de administrare(fumigatii),nu actioneaza si asupra puietului
capacit.De aceea cele mai eficiente tratamente sunt cele de toamna,cand in stupi nu mai exista acest puiet
capacit.Retineti acest lucru pentru ca este foarte important.
Modul de administrare :Toamna,la sfarsit de septembrie (sau functie de vreme),cand puietul capacit a disparut se
fac 3 tratamente.Este permisa existenta unei cantitati mici de puiet la primele doua tratamente,insa cel de-al treilea
se face neaparat fara prezenta acestuia.Intervalul intre tratamente este de 7 zile,iar temperatura exterioara sa fie
peste 12 grade C.

Prin urdinis,asezata pe o tablita,se introduce o banda speciala,aprinsa,pe care picuram substanta activa : 2
picaturi pentru un corp multietajat,3 picaturi pentru un corp Dadant si 4 picaturi pentru un stup orizontal. Atentie la
aprinderea benzii : nu inhalati fumul si mai ales supravegheati stupii,pentru ca este pericol de
incendiu.Tratamentele se fac dimineata devreme sau seara cand majoritatea albinelor sunt in stup.Nu mariti doza de
substanta activa pentru a nu intoxica albinele.
Astfel tratate si scapate de majoritatea acarienilor familiile vor ierna in bune conditii.In primavara se mai face un
tratament(o singura administrare),profitand de faptul ca puietul este putin extins.Unii autori mai indica si un al
treilea tratament dupa extragerea mierii de salcam,insa avand in vedere eficienta scazuta,si pericolul mare de
contaminare,ramane la latitudinea fiecaruia daca e bine sau nu.

Tratament varrooza - MAVRIROL : Mavrirolul este destinat combaterii varozei cat si a braulozei la
albine.Substanta activa este "mavrik" si se administrea sub forma de benzi textile impregnate,actionand prin
contact.Prezentarea este in role de 5 m,o cutie fiind folosita la 10 familii.
Dupa terminarea tratamentului cu Varachet si inainte de strangerea albinelor in ghemul de iernare,se introduc
fasii de Mavrirol in mijlocul cuibului si avand grija ca acestea sa nu intre in contact cu fagurii(pe cat
posibil).Acestea vor ramane 3-4 luni in cuib,actionand latent prin contact.Mare atentie insa la inceputul primaverii
sa scoateti benzile(si pe cele cazute pe fundul stupului),pentru ca riscati sa contaminati mierea.Se poate afirma ca
tratamentul cu Mavrirol este o prelungire fericita a celui cu Varachet,astfel fiind eliminati si parazitii care eventual
au scapat in toamna.

Tratament varrooza - ACID FORMIC : In Occident pentru a limita cat mai mult efectul nefast al
medicamentelor de sinteza asupra produselor stupului se practica asa numita "chimie biologica".Acidul formic fiind
o componenta care se gaseste in multe alimente a devenit un produs preferat.Folosirea lui de catre stuparii romani
este insa la scara redusa.Tratamentul cu acid formic nu se face inainte sau in timpul culesului,cea mai buna
perioada de aplicare fiind la sfarsitul verii dupa ce ridicam mierea din stupi.Conform literaturii de specialitate si

12

tratamentele de primavara duc la cresterea procentului de reziduri din miere si ceara.
Modul de administrare :O placuta de carton de 20/30 cm si 1,5 mm grosime,se imbiba cu acid formic in
concentratie de 60%.Pentru un fagure standard se folosesc 2 ml acid formic diluat,deci pentru un corp Dadant
aprox. 20 ml.Este recomandat ca placuta de carton sa fie asezata pe fundul stupului si acoperita cu o plasa de sarma
cu ochiuri mici,pentru ca albinele sa nu intre in contact cu substanta activa.Tinem placuta in stup 5-7 zile,facem o
pauza de alte 7 zile,si apoi repetam operatiunea de 3 ori,in total fiind facute 4 tratamente.Temperatura la care se
face tratamentul este de 12-25 grade C.Ca o recomandare suplimentara ; restrangeti pe cat posibil cuibul pentru a
mari efectul si fiti atenti la manevrarea acidului pentru ca este puternic coroziv.
In urma folosirii acestui tratament se obtin rezultate bune fiind distrusi chiar si parazitii din celulele
capacite.Asezarea placutei pe fundul stupului si nu pe partea superioara a ramelor protejeaza matca.

Tratament varrooza - METODA BIO : Am mai vorbit ca acarianul varooa are o mare preferinta,puietul de trantor
;apicultorii trebuie sa profite de aceasta "slabiciune" a parazitului si sa procedeze astfel pentru a-l inlatura ; o prima
varianta ar fi aceea de a folosi rama claditoare pe tot parcursul anului si dupa ce fagurii cu celule de trantor sunt
construiti,insamantati si capaciti sa fie recoltati.Cealalta varianta consta in introducerea unei rame cu celule de
trantor in toamna, la marginea cuibului si ridicarea acesteia in primavara dupa ce a fost insamantata si
capacita.Trebuie spus ca aceste metode nu ne scapa de acarieni insa pot fi un mijloc eficient de a mai reduce din ei.

Loca americana - o boala care starneste controverse

Loca americana este o boala bacteriana,foarte contagioasa,produsa de agentul patogen Bacillus larvae.Boala
apare catre sfarsitul primaverii sau pe tot parcursul verii si afecteaza numai puietul, a carei moarte survine dupa
capacire.Putem afirma ca loca americana este boala puietului capacit,iar prin efectele nefaste pe care le are asupra
familiilor,este una dintre cele mai periculoase si de temut.Contaminarea se face prin circulatia albinelor de la un
stup la altul(sau stupina),unelte ,miere sau polen infestat,achizitii de roiuri si familii afectate de boala.

Manifestare clinica : aspect imprastiat al puietului,moartea larvelor (numai a celor capacite),miros de clei de
tamplarie a larvelor moarte,aderenta la celule a larvelor,prezenta solzisorilor uscati.

Diagnosticare :cea mai sigura diagnosticare se face de catre un laborator specializat.O diagnosticare destul de
sigura (in faza mai avansata a bolii) se poate face si de catre stupar prin interpretarea semnelor clinice si prin asa
numita "metoda a betigasului" ; se ia un betigas,chibrit sau scobitoare si se introduce in celulele cu puiet mort ;
daca lichidul (larva moarta) se intinde intr-un filament lung,sigur este loca americana ; lichidul dens (larva moarta)
are culoarea galben-cafenie,mergand pana la culoarea cafelei cu lapte.

Tratament loca americana- Fiind o boala intalnita in toata lumea tratamentul locii americane se poate caracteriza
astfel prin "cate bordeie,atatea obicee".In principiu boala se poate trata cu antibiotice,numai ca de aici pleaca toate
divergentele.Antibioticele sunt "proscrise" in U.E,iar prin tratament acestea trec in miere,polen,ceara,pastura si
produsele devin impropii exportului.

Cum procedeaza "puritanii" din U.E cu familiile bolnave :unii distrug toate familiile de albine si o iau de la
capat,cu repopulari masive cu material genetic indemn de boli(oare asa o fi?..in orice caz asa se intampla la modul
declarativ) ; o alta alegere este aceea de aplicare a procedeului "roiului artificial" ;procedeul consta in eliminarea
tuturor fagurilor din stup si distrugerea sau prelucrarea lor in locuri autorizate,cu recuperarea cerii.Albinele
impreuna cu matca se trec in alt stup dezinfectat,prin scuturare si introduse cu ajutorul unei palnii mari de
carton.Noul stup se doteaza numai cu faguri artificiali,albinele urmand sa fie hranite cu sirop de zahar 1/1,daca nu
exista cules in natura.Practic metoda reprezinta punerea familiei in stare de roi artificial.Se afirma ca mierea care
mai exista in gusa albinelor,contine o cantitate mica de spori care nu mai duce la o noua infestare.
In literatura de specialitate,mai este o referire la tratamentul cu antibiotice,care poate fi prescris de catre medicul
veterinar (uite ca si-au lasat si ei o portita de iesire).Toate metodele sunt urmate de o dezinfectare puternica .Lucrul

13

bun care trebuie luat de la ei este acela ca pun mare pret pe o preventie anuala a bolii.Cert este ca pe plan
legislativ,fiecare tara din U.E,are o anumita politica in domeniul apicol,neajungandu-se la un punct comun.

Acum sa trecem la Romania : ca si altii (ex.americanii),in Romania specialistii considera ca familiile bolnave de
loca americana pot fi salvate.Pretul este insa mare,stuparii ramanand cu satisfactia ca si-au salvat
stupinele.Bineinteles daca avem nenorocul ca stupina noastra sa fie afectata de loca americana,intreaga cantitate de
produse este compromisa (cel putin la export).Toti stuparii romani trebuie sa inteleaga ca trebuie sa ia masuri de
preventie ; schimbarea la max. 2 ani a tuturor fagurilor din stupi ; dezinfectarea anuala a stupilor,ramelor,fagurilor
de la rezerva ; dezinfectarea de cate ori este nevoie a uneltelor; prevenirea furtisagului ; mentinerea in stupina
numai a familiilor puternice (cele slabe se unesc sau se distrug); procurarea de material genetic indemn de boli ;
limitarea pe cat posibil a pastoralului ; mentinerea stupinei ca un teritoriu "inchis",etc.

Combaterea si tratarea bolii : Combaterea locii americane incepe prin distrugerea familiilor slabe,mai ales daca
acestea sunt atacate si de alte boli.La familiile puternice se distrug numai fagurii care prezinta semne de
boala.Antibioticele folosite in tratament sunt LOCAMICIN , SULFATIAZOL ,TERAMICINA ; modul de
administrare,dozele si alte reguli de administrare le gasiti in prospectul pus la dispozitie de producator. Din nou
trebuie spus ca tratamentul care nu este urmat de masuri igienico-sanitare se face in zadar.Sa recapitulam ce avem
de facut : distrugem familiile slabe ; curatam stupii de urme de ceara,propolis,ii spalam cu lesie de soda caustica
4%,clatim bine cu multa apa,apoi flambam lemnul cu lampa de benzina sau gaz ; indepartam fara mila fagurii cu
puiet afectat de boala,flambam usor ramele cu flacara ;spalam si dezinfectam toate uneltele si utilajele ;curatam
toate resturile si le ardem ; mierea extrasa este buna numai pentru consumul uman,fiind total interzisa hranirea
albinelor ;

Doua sfaturi de incheiere : NU faceti tratamente preventive cu antibiotice,pentru ca nu sunt necesare.Asa riscati
sa pierdeti (prin contaminare) toata recolta de produse.Celalalt sfat este : preveniti boala,pentru ca altfel o sa aveti
mari necazuri !!!

Loca europeana - sau "dracul nu e asa de negru"

Trebuie sa spunem din start despre loca europeana ca este o boala tratabila.Loca europeana nu trebuie niciodata
confundata cu cea americana,pentru ca nu are un impact la fel de grav,decat daca nu o combatem.Primul sfat : daca
constatati prezenta bolii , nu va repeziti direct la antibiotice,pentru ca de multe ori albinele reusesc sa invinga
boala,daca luam masurile adecvate.

Manifestare clinica - Boala are o incidenta mai scazuta asupra familiilor de albine,decat loca americana.Cu
precadere ataca puietul in stadiul de larva tanara(3-4 zile) si mai rar larvele capacite.Perioada de aparitie este in
primavara,in preajma primului cules principal(salcam)sau intre culesuri,de unde se trage concluzia ca ataca
familiile de albine cand sunt in dificultate.Familiile atacate prezinta urmatoarele semne clinice :faguri pestriti ;
larvele moarte sunt rasucite in celule,fiind atacate cu precadere larvele necapacite(nu lipsesc insa si cele capacite);
larvele descompuse sunt de culoare cafenie inchisa ; capacelele celulelor atacate sunt infundate si cel mai probabil
si gaurite ; mirosul larvelor moarte este de "acru",fiind similar cu cel al otetului.Daca ati citit la loca americana
despre "proba betigasului",aflati ca la loca europeana nu se formeaza filamente( masa descompusa nu se
intinde,decat in cazuri rare).

Modul de raspandire - Boala se raspandeste in acelasi mod ca in cazul locii americane :albine hoate sau
ratacite,miere contaminata,unelte contaminate si toate celelalte.
Combatere si tratament - Se observa ca cele mai afectate familii sunt cele care au iesit slabite din iarna.Prezenta
altor boli si mai cu seama a nosemozei,constituie un factor favorizant,la fel si absenta culesurilor in primavara.Din
fericire familiile afectate reusesc de foarte multe ori sa inlature natural boala,instinctul lor de curatire fiind cel care
le ajuta.Ce avem noi ca "stupari responsabili" de facut :

14

In primul rand ar fi asigurarea unui bun cules,sau daca nu hranim artificial ; indepartam toti fagurii afectati de
boala pentru a ajuta albinele sa-si faca curatenie ; stropim toti fagurii cu sirop de zahar cu acelasi scop de stimulare
a instinctului de curatenie ; in cazurile mai grave se poate proceda la inlocuirea matcii,banuit fiind faptul ca o
intrerupere a oatului,ar da un ragaz albinelor sa curete fagurii.
In cazuri foarte grave,daca nu putem controla boala,se fac tratamente cu antibiotice - TERAMICINA ,
ERITROMICINA , LOCAMICIN - insa stiti ca aceasta masura are si consecinte nedorite.Toate masurile si
tratamentele trebuie completate de o dezinfectare la "sange" a stupilor,ramelor,uneltelor,fagurilor cu hrana,etc.

Sfaturi finale - Incercati sa eliminati boala fara folosirea antibioticelor ; NU faceti tratamente preventive cu
antibiotice ; aplicati masurile igienico-sanitare ; schimbati toti fagurii la 2 ani,ca masura de preventie.

Puietul varos (ascosferoza) - o crestere a frecventei de aparitie

Puietul varos face parte din seria de boli micotice - adica acele boli care sunt provocate de ciuperci.Nu este o
boala exagerat de grava,insa prin faptul ca in ultimul deceniu inregistreaza o crestere a frecventei de aparitie,am
considerat necesar sa o aducem in prim-plan.

Manifestare clinica - pe oglinda si fundul stupului sunt larve moarte,uscate si mumificate ; puietul moare in stadiu
de larva si preninfa ; culoarea puietului atacat este alba,gri sau negricioasa ; fagurele produce un sunet caracteristic
cand este scuturat ; boala prefera (pentru a cata oara?),puietul de trantori fara a ocoli totusi si pe cel de lucratoare.

Raspandire si frecventa de aparitie - ratacirea albinelor sau furtisag ; schimbul de faguri ; folosirea de unelte si
utilaje (inclusiv stupi) contaminate,etc.Boala apare la cateva familii si se raspandeste daca nu ii dam atentia
cuvenita.Dupa cum am mai spus,numarul stupinelor infectate creste alarmant.
Prevenire si combatere - la aparitia puietului varos stuparii au o contributie decisiva.Familiile slabe,umiditatea
crescuta in stup,polenul umed,cuibul largit fara discernamant,sunt factori favorizanti.In literatura de specialitate se
afirma ca puietul varos ar fi o "boala secundara", si ca aparitia are o frecventa crescuta la familiile atacate de
varooza.Practic puietul varos "nu se dezvolta in tesutul larvelor sanatoase".
In Romania boala se trateaza cu medicamentul MICOCIDIN.Acesta se presara pe rame si pe albine,cate 100-150
g de substanta activa. se fac 4-6 tratamente la diferenta de 7 zile intre ele.
Inainte de a trece la tratamentul medicamentos,incercati sa eliminati boala astfel :reducerea cuibului prin
scoaterea fagurilor de prisos,neocupati bine de albine ; eliminarea fagurilor cu puiet afectat de boala si introducerea
de faguri artificiali sau claditi si dezinfectati ; dezinfectati fundul stupului,pentru ca acolo au cazut larvele moarte si
care au fost scoase de albine ; imbunatatiti ventilatia,reduceti umiditatea stupului ; stropiti fagurii cu sirop de zahar
pentru a stimula instinctul de curatire.

Fiecare dintre noi apicultorii a avut probleme mai mari sau mai mici cauzate de atacurile daunatorilor.Fie ca acestia
sunt molii,furnici,viespi,prigorii etc,atacul lor reprezinta o problema care trebuie rezolvata.Trebuie sa va atragem
atentia insa ca solutionarea neajunsurilor create de daunatori,nu este intotdeauna chiar simpla,iar rezultatul final
depinde mult de seriozitatea cu care abordati problematica. In orice caz nu va limitati la aplicarea unei singure
metode si mai ales nu abandonati lupta.Iata ce posibilitati de aparare aveti :
Molia de ceara (gaselnita)

Este un parazit care nu ataca direct albinele,acestea fiind atacate numai in stadiul de larva.Molia se remarca insa
prin pagubele pe care le produce fagurilor de ceara,atat din stupii populati cat si celor de la rezerva,cantitatilor de
ceara provenite din fagurii reformati,precum si a puietului de albine.

Combaterea moliei in stupii populati : Nu poate fi facuta prin procedee chimice deoarece substantele folosite sunt
daunatoare pentru albine.Putem insa ajuta albinele sa se apere singure,daca adoptam cateva masuri simple : fagurii
atacati se curata manual de larvele si gogosile parazitului, restrangem cuibul pentru a crea o densitate mare de
albine pe faguri,intarim familiile slabe atacate de molie cu albine din alti stupi.

15

Protejarea fagurilor de rezerva : Conservarea fagurilor de rezerva se face cu ajutorul substantelor chimice.In acest
scop apicultorul trebuie sa-si construiasca un dulap pentru depozitare,prevazut cu rastele.Daca nu dispuneti de un
dulap,tratarea si depozitarea fagurilor se face in corpuri de stupi.
Substantele chimice folosite sunt :

Anhidrida sulfuroasa(batoane de sulf) : Sulful este o substanta eficienta in combaterea moliei.Trebuie insa sa stim
ca fumigatiile cu sulf omoara numai molia adulta,aplicarea tratamentului trebuind repetata la trei saptamani. Fagurii
se aseaza in dulap sau in 2-3-4 corpuri de stup stivuite, din care primul trebuie lasat gol.Batonul de sulf se aprinde,
se aseaza pe o cutie metalica,gaurita si prevazuta cu un grilaj,doza fiind de 50 g sulf la 1m cub volum.Partea
superioara a stivei de corpuri se astupa cu o panza de sac.Apicultorul trebuie sa se protejeze si sa nu inspire fumul
toxic.
Batoanele de sulf le gasiti in magazinele metalo-chimice, magazinele cu produse chimice de combaterea
daunatorilor in agricultura,acestea fiind folosite si la dezinfectarea butoaielor pentru vin.

Acid acetic industrial : Se poate folosi cu succes in combaterea daunatorului.Se aseaza tavite cu acid acetic
industrial in concentratie de 65-95%,cate 2 ml acid la litru de volum,in partea de jos a dulapului sau a stivei de
corpuri.Aplicarea unui numar mare de tratamente cu acid acetic industrial poate duce insa la corodarea sarmei de
fixare a fagurilor.

Dibromura de etilena : Cei ce pot procura aceasta substanta au la dispozitie un tratament foarte eficient.Fagurii se
depoziteaza in stive de corpuri de stup.Peste deschiderea din partea de sus a stivei se pune o panza de sac,iar pe
aceasta panza substanta activa.Dozajul ideal este de 30-50 cm cubi/un m cub ocupat cu faguri.Atentie mare pentru
ca substanta este foarte toxica,camera trebuind a fi bine ventilata.

In incheiere trebuie sa va mai dam doua informatii utile :
-Dupa executarea unui tratament contra gaselnitei,fagurii se aerisesc 48 de ore inainte de a fi introdusi in stupi.
-La temperatura de 0 grade C,larva,nimfa si molia adulta mor asa ca iarna nu mai sunt necesare tratamente.
Viespea(viespea comuna , etc.)
Nu vom insista cu o clasificare a viespilor pentru ca toate pot crea pagube in stupina.Cea mai eficienta metoda de
combatere a lor este depistarea si distrugerea cuiburilor.Distrugerea cuiburilor se face prin pulverizarea cu un spray
insecticid,operatiune care daca este facuta primavara are o eficienta marita.
O alta metoda de combatere destul de eficienta este instalarea in stupine sau pavilioanele apicole a unor
capcane.Construiti aceste capcane folosind sticle de plastic(peturi),in care se introduce un sirop aromatizat.Acest
sirop se prepara din apa,miere sau zahar 5-8% si 1% otet pentru aromatizare.
Se umplu 20% sticlele cu acest sirop si fara capac se agata in stupina.Viespile atrase de aroma siropului intra in
capcana si se inneaca.Pentru a spori eficienta capcanei,sticla se agita de 2-3 ori pe zi astfel ca peretii interiori sa fie
umezi.

Furnicile
Sunt situatii in care si furnicile pot cauza mari prejudicii in stupina.Cand atacul lor devine suparator si
pagubos,apicultorul incepe combaterea.Se desfac musuroaiele de furnici, se prafuiesc cu substante insecticide si
apoi se acopera.
Ideal este sa avem fiecare stup asezat pe un suport , astfel incat picioarele sa poata fi unse la nevoie.Ca substante de
ungere putem folosi fenolul,naftalina,floarea de sulf.Pentru o mai buna fixare in prealabil se aplica un strat subtire
de ulei ars sau orice substanta lipicioasa.
Prigoria
Prigoria este o mare consumatoare de albine.Incercarea distrugerii acestor pasari prin amplasarea de diferite
capcane este o masura fantezista si fara eficienta.
Singura metoda buna pentru a scapa de atacul pasarilor este amplasarea de sperietori.In acest scop agatam de
prajini inalte pasari moarte cu aripile desfacute,iar daca avem chiar prigorii moarte(impuscate),e chiar mai bine.
Soarecii

16

Atacul soarecilor este periculos mai ales iarna cand familia de albine este stransa in ghemul de iernare si nu se
poate apara.
O masura de precautie pentru a opri patrunderea in stup a soarecilor este instalarea banalei gratii antisoareci la
urdinis.Pentru o buna eficienta se are in vedere ca instalarea sa se faca la timp.Daca atacul este puternic se trece la
starpirea sistematica a rozatoarelor prin instalarea de capcane cu momeli otravite.
O posibila capcana se construieste asezand pe o caramida o bucata de tigla.Sub cutele tiglei se aseaza(pana se
obisnuiesc soarecii),grau curat,iar dupa 7-8 zile acest grau se inlocuieste cu grau otravit.Tigla este folosita pentru a
evita ca alte animale sa ajunga la otrava.

Metode de aplicare a tratamentelor

Metoda stropirii cu acid oxalic

Pentru tratament se foloseste o solutie apoasa sau pe baza de sirop de zahar cu o concentratie de acid oxalic de
3.5% precum si o seringa pentru stropire si dozare. Seringa trebuie sa fie de o asemenea constructie incat sa asigure
dozarea sub forma de picaturi fine.

Acidul oxalic se gaseste in farmacii sub denumirea de acid oxalic brut. In acest caz este vorba de dihidrat de acid
oxalic care este cristalin si este compus din cca 71% acid oxalic si 29% apa. Se poate folosi apa de la robinet.
Calciul din apa de robinet este legat de acidul oxalic si se transforma in cristale stabile chimic de oxalat de calciu.
Concentratia nu este puternic influentata de acest lucru. Adaosul de zahar are ca efect o cadere mai rapida a
parazitilor dar nu influenteaza actiunea asupra albinelor sau toleranta lor la solutie. Se pastreaza in sticla cu dop
etans si inscriptionata.

In comert se gasesc si solutii de-a gata de exemplu Bienenwohl. Pentru tratare nu sunt necesare temperaturi
primavaratice, este de ajuns ca termometrul sa indice peste 0 grade Celsius. Fumul se va folosi cu economie. De
regula se renunta complet la utilizarea fumului cand albinele sunt in ghem.

In lunile Noiembrie-Decembrie familia se afla sub coroanele de hrana. La stupii fara magazin localizarea ghemului
este usoara si solutia se poate repartiza usor pe cat mai multe albine. La stupii cu magazin cateodata acest lucru este
mai dificil mai ales atunci cand ghemul se afla pe ramele de jos. Fie se foloseste o lanterna pentru a localiza ghemul
fie se indeparteaza catul si solutia se poate distribui in si nu pe ghem. Stropirea trebuie facuta cu rabdare. Este mai
bine sa treci de 2 ori pe fiecare spatiu dintre rame decat o singura data, cu cat se stropesc mai multe albine cu atat
tratamentul este mai bun. In functie de puterea familiei se folosesc 30-50 ml solutie. 30 ml se folosesc atunci cand
ghemul se intinde pe 4-5 rame (la temperaturi in jurul a 0 grade) si 50 ml cand ghemul ocupa 6-7 rame. O familie
se stropeste o singura data. Repetarea tratamentului, chiar si cu Bienenwohl, dauneaza. Atunci multe albine sunt
incarcate cu prea mult acid si zboara prematur din stup si pot muri la oarecare distanta fara sa se poata observa
pierderea lor pe pamant in jurul stupului. La familiile fara puiet o a doua tratare nu este oricum necesara. Caderea
de paraziti dupa tratament trebuie urmarita si masurata pentru a se compara cu rezultatul diagnosticarii dinaintea
tratamentului. Caderea parazitilor este de amploare mai mare pe o perioada de 4-5 saptamani chiar daca majoritatea
(80%) cad din prima saptamana."

Tratamentul varozei cu acid formic

Folosirea acizilor organici in controlul varozei este una din metodele recomandate de legislatia romana chiar si
in cazul apiculturii organice (OUG 34/2000 si Normele metodologice de aplicare a acesteia conform HG 917/2001
Art. 26, 3, e) datorita calitatii de a nu contamina mierea si ceara cu reziduuri neadmise, a lipsei fenomenului de
rezistenta a parazitului la tratament si a eficacitatii acestora in conditiile unei folosiri adecvate.

17

Acidul formic este singurul tratament cunoscut pana la aceasta data (cu exceptia supunerii la temperatura
inalta) care omoara parazitul varoa in celulele cu puiet. De aceea este un mijloc eficace de stavilire a infestarii
primavara, chiar si cand in familia de albine exista puiet capacit.

Actiunea acidului formic, un compus volatil, se manifesta prin atacarea directa a parazitilor care sunt putin
rezistenti la mediul agresiv creat prin vaporizarea acestuia. Volatilitatea mare a acidului formic precum si
comportamentul agresiv asupra metalelor constituie factori de risc care trebuie cunoscuti de apicultor. Tratamentele
cu acid formic pot duce la o relativa corodare in timp a componentelor metalice ale stupului si mai ales a
pavilionului. De asemenea trebuiesc respectate cu strictete reguli de manipulare, pastrare si utilizare pentru a
preveni accidentarile datorita contactului acidului cu ochii sau pielea ori prin inhalare sau inghitire.

Din multitudinea de metode de folosire a acidului formic noi recomandam 2, si anume folosirea buretelui

absorbant si a vaporizatorului.

1. Metoda buretelui absorbant. Are avantajul ca ofera o aplicare simpla si rapida si se poate folosi practic in
orice sistem constructiv al stupului. Se foloseste un burete de vase (tip Vileda, cu dimensiunile aproximative
20x20x0,5 cm) si acid formic cu concentratia de 60%. Mai este necesara de asemenea o seringa gradata de volum
mare, pentru eficienta. Buretele se imbiba cu acid formic si se plaseaza cat mai aproape de albine, in partea de sus
sau de jos a cuibului. Se fac 3-4 tratamente intr-un interval de 4-7 zile.

Tratamentul de sus. Buretele se aseaza direct pe laturile de sus ale ramelor. Se imbiba cu acid formic 60% in
cantitate de 2,7 ml/rama Dadant cu albina.

Tratamentul de jos. Buretele se aseaza pe fundul stupului si se imbiba cu 4 ml/rama Dadant de acid formic
concentratie 60%.

Aplicarea tratamentului se face cand temperatura exterioara depaseste 12 grade Celsius. Daca temperatura in timpul
zilei depaseste 25 grade tratamentul se face seara.

2. Metoda vaporizatorului. Are avantajul unui control mai precis al aplicarii consatante si economice a
tratamentului si al unui efect mai indelungat. Este necesar insa dispozitivul care se monteaza pe o rama goala, dar
cheltuiala cu achizitionarea acestuia se amortizeaza in timp prin manopera redusa. Se foloseste acid formic la
concentratia de 60%. Se urmareste cantitatea de acid evaporata in timpul primei zile a tratamentului si daca aceasta
depaseste 10 ml/zi se taie o portiune din fitilul dispozitivului pentru a micsora suprfata de evaporare. Tratamentul
este ineficient sub limita de evaporare de 6 ml/zi.

Se lasa urdinisul deschis, se inlatura magazinele. Daca stupul este prevazut cu fund anti-varoa se inchide sertarul de
tabla. Tratamentul se incepe la primele ore, racoroase, ale diminetii. Se poate face trtament cu acid formic atat
primavara, cat si toamna cu conditia ca temperatura exterioara sa fie intre 5 si 30 grade Celsius. Firma Biocontrol
din Elvetia si producatorul german al vaporizatorului (Nassenheider) recomanda 2 tratamente pe an, primul in luna
August, dupa ultima extractie si al doilea in a doua jumatate a lunii Septembrie. Daca la sfarsitul lunii Iulie caderea
naturala de acarieni este in medie mai mica de 10 bucati/zi la stupul pe 10 rame se renunta la tratamentul din
August, facandu-se numai cel din Septembrie.

De mare importanta in combaterea varozei este o atenta urmarire a familiei de albine pentru o corecta diagnosticare
a gradului de infestare. Caderea naturala de acarieni se verifica cu foaia cu margarina cel putin saptamanal pentru a
tine sub observatie tendinta de infestare a stupilor. Fiecare apicultor trebuie sa aprecieze singur eficienta
tratamentului si sa aduca corectiile necesare pentru imbunatatirea acestuia.

18

Indiferent de metoda de aplicare se recomanda utilizarea unui minim de echipament constand in:

1. Manusi rezistente la acid
2. Ochelari de protectie
3. Masca cu cartus filtrant
4. Sort si cizme de cauciuc
5. Galeata mare (10 litri) cu apa curata pentru interventie in caz de accidente

Se vor avea in vedere urmatoarele aspecte:
-Nu lasati produsul la indemana copiilor.
-Coroziv pentru ochi si piele la contactul direct sau prin expunerea la vapori.
-Vatamator sau fatal prin inghitire.
-Poate produce sensibilizarea pielii
-Evitati contactul cu ochii, pielea sau imbracamintea.
-Nu inhalati vaporii.
-Purtati ochelari de protectie, manusi rezistente la acizi, sort si cizme de cauciuc la manipulare.
-Se recomanda utilizarea unei masti prevazute cu filtru purificator pentru vapori organici.
-Combustibil. Feriti apropierea flacarii deschise. Se pastreaza sub temperatura de 50 grade C.
-Lucrati numai in spatiu deschis si cu vantul batand din spate.
-Nu mancati, beti lichide sau fumati in timpul utilizarii.
-Spalati temeinic mainile cu apa si sapun dupa utilizare. Spalati deasemeni mainile inmanusate inainte de
scoaterea manusilor.
-Dezbracati imediat imbracamintea stropita accidental.
-Spalati hainele contaminate separat de restul imbracamintii.
-Acidul formic perturba activitatea familiei de albine si poate induce o usoara marire a mortalitatii albinelor.

Reguli de prim ajutor:

Piele. Dezbracati imediat hainele contaminate. Spalati zona afectata cu sapun sau un detergent slab si multa apa.
Daca apare arsura se aplica compresa sterila si se consulta de urgenta medicul.

Ochi. Se spala ochii imediat cu apa din abundenta. Se acopera ochii cu comprese sterile, se consulta de urgenta
medicul.

Ingerare. Nu provocati voma. Beti o cantitate mare de apa sau lapte. Daca apare voma se administreaza repetat
lichide. Nu incercati sa dati nimic pe gura unei persoane aflate in stare de inconstienta. Consultati de urgenta
doctorul.

Inhalare. Scoateti victima din zona contaminata. Daca respiratia s-a oprit curatati caile respiratorii si incepeti
respiratia artificiala. Nu incercati sa dati nimic pe gura unei persoane aflate in stare de inconstienta. Consultati de
urgenta medicul.

Clasificare a bolilor si daunatorulor:

Bolile albinelor se pot împărţi în boli contagioase, necontagioase şi intoxicaţii.

=Bolile contagioase, la rândul lor, se grupează în:

19

- virotice (puietul în sac, boala neagră ;
- bacteriene (loca americană, europeană, septicemia, paratifoza);
- micotice (ascosferoza, aspergiloza, melanoza);
- parazitare (nosemoza, amibioza, acarioza, brauloza, varrooza, senotainioza, triunghiulinoza).

=Bolile necontagioase ale albinelor sunt reprezentate prin:

- puietul răcit;
- boala de mai;
- diareea albinelor;
- anomaliile mătcilor.

=Intoxicaţiile albinelor se pot produce:

- cu polen;
- cu nectar;
- cu miere de mană;
- cu medicamente;
- cu pesticide folosite pentru combaterea dăunătorilor.

=Dăunătorii albinelor sunt:

- găselniţa;
- fluturele "Cap de mort";
- viespile;
- lupul albinelor;
- furnicile;
- prigoriile;
- ciocănitorile;
- şoarecii.
- si as mai adauga vrabiile si graurii, care in ultimul timp au inceput sa dea
tarcoale albinelor;

CALENDARUL LUCRARILOR APICOLE, DEFALCAT PE LUNILE ANULUI

ianuarie

..Ianuarie şi februarie sunt in mod frecvent cele mai reci luni ale anului. De cele mai multe ori solul este acoperit cu
un strat destul de gros de zăpadă mai ales în jumătatea de nord a ţării şi uneori chiar şi în zonele sud şi sud-estice.
.Apicultorii ca şi albinele lor se găsesc în ianuarie în plin sezon rece şi trebuie să subliniez încă o dată că în general
se consideră că anul apicol nu coincide cu anul calendaristic. Unii socotesc că anul apicol se încheie o dată cu
intrarea albinelor la iernat, fapt care se produce de obicei în octombrie sau cel mai târziu în noiembrie. Dacă
sezonul activ începe în cursul lunii martie sau cel mai târziu în aprilie - o dată ce albinele ies la cules de nectar şi
polen - se poate aprecia că în acel moment începe anul apicol. Dacă intervalul de timp este denumit an atunci el
urmează să dureze 12 luni adică perioada de timp trebuie să traverseze cele 12 luni ale anului calendaristic.
Important nu mi se pare data începerii şi data încheierii, respectiv a reînceperii anului apicol ci cunoaşterea şi
respectarea curbei biologice anuale a dezvoltării familiei de albine. Prin cunoaştere şi mai ales prin respectarea
acestei curbe biologice înţelegem obligaţia apicultorului de a acţiona în stupină şi în stup numai în conformitate cu
manifestările naturale de comportament ale familiei de albine. Adică a ceea ce de fapt înseamnă curba biologică de

20

dezvoltare a familiei de albine exprimată în principal prin creşterea sau scăderea numărului de indivizi respectiv a
puterii colectivităţii pe care o denumim familia sau colonia de albine.
.În această lună curba biologică de dezvoltare are un sens descendent (coboară pentru că numărul de indivizi scade,
se micşorează consecutiv albinele uzate care mor, deci puterea familiei este în scădere. Acest fenomen biologic nu
trebuie să îngrijoreze pe apicultor decât atunci când cantitatea de albine moarte găsite la control pe fundul stupilor,
respectiv la urdiniş sau eventual pe foaia de control aşezată pe fund este exagerat de mare (2-3 palme făcute căuş
un făraş plin cu albine), în acest caz se va controla atent stupul îndreptându-se situaţiile anormale constatate ca atac
de şoareci sau ciocănitori, lipsă de hrană, umiditate excesivă etc.). Apicultorul trebuie să controleze şi să prevină,
ca şi în luna anterioară, deranjarea şi neliniştirea albinelor provocate de atacul şoarecilor, păsărilor şi animalelor de
curte,dar şi cele sălbatice(ciocănitori, piţigoi etc.). Aceeaşi grijă se acordă protejării suplimentare a stupinei contra
vânturilor şi curenţilor acolo unde s-a impus a fi deosebit de necesar. .Se continuă supravegherea modului de
iernare a familiilor de albine prin controale periodice care acum sunt reclamate mai des şi intervenţia promptă
pentru îndreptarea stărilor anormale. Dacă zăpada căzută se acumulează în cantitate mare este recomandabil
îndepărtarea fără zgomot a acesteia precum şi mai ales a gheţii de pe scândurelele de zbor ale stupilor şi eliberarea
urdinişurilor de albine moarte.

Ce se întâmplă în familia de albine?
.Familia de albine începe să se "mişte". Se spune că luna ianuarie este luna în care începe perioada înlocuirii albinei
de iarnă. Concret este vorba de apariţia primului puiet în cuib. De obicei ouatul mătcii se declanşează la sfârşitul
lunii, mai ales în zonele sudice ale tării. Această activitate a mătcii este declanşată în perioade diferite depinzând de
zona geografică, mai devreme în zona Banatului şi sudul ţării şi mai târziu în zonele înalte şi din nordul ţării. O
zonă privilegiată privind temperaturile ce declanşează debutul activităţii mătcii, este şi zona Subcarpaţilor

Meridionali.
În interiorul ghemului, în zona denumită miezul ghemului de iernare, temperatura se ridică la +34-35°C necesară
atât începerii depunerii primelor ouă de către matcă cât şi dezvoltării puietului. Matca depune între 20-100 ouă în
24 h începând cu porţiunile fagurilor din centrul ghemului, activitate care se menţine la acelaşi nivel până în
momentul în care în natură apare primul cules şi se efectuează primele zboruri masive de curăţire. Se subînţelege că
suprafaţa circulară cu puiet este la început foarte mică, pe suprafaţa unui fagure sau cel mult pe suprafeţele a doi
faguri alăturaţi Consumul de hrană se măreşte pe măsură ce activitatea mătcii şi ale albinelor doici se intensifică
ţinând cont că pe seama hranei glucidice consumate în zona cu puiet temperatura se menţine constantă la nivelul
mediu de 34,5-35,5°C indiferent de cât de scăzute sunt temperaturile exterioare.
.Mulţi apicultori intervin în cursul acestei luni cu hrăniri de completare a rezervelor de hrană. Completarea
rezervelor de hrană poate fi făcută cu turte (pastă de zahăr pudră şi miere, cu şerbet din zahăr cu miere, cu şerbet
fiert sau cu plăci din zahăr candi,cu faguri de miere, fluidă sau cristalizată .Pentru a putea aprecia câtă hrană trebuie
să administreze, apicultorul trebuie să ştie că familiile normale consumă în luna ianuarie 1-1,5 kg miere (depinde şi
de cantitatea de puiet crescut) şi circa 2-3 kg în luna februarie.
În mod obişnuit suplimentarea hranei se face în stupină într-o zi mai călduroasă, atunci când se administrează rame
cu faguri cu miere şi oricând atunci când se administrează turte din miere cristalizată sau din pastă - amestec miere
şi zahăr pudră. Se recomandă ca turtele să aibă în medie 1-1,5 kg, să fie bine întinse şi introduse în pungi de plastic
cărora li se fac câteva perforaţii pentru a facilita pătrunderea albinelor. Aplicarea turtelor se face deasupra fagurilor
din zona în care se găseşte ghemul de iernare şi se acoperă bine cu podişorul pentru a nu pătrunde frigul. Spre
sfârşitul perioadei, în zonele mai calde se poate folosi cu rezultate bune şi siropul călduţ administrat direct în faguri
amplasaţi imediat lângă ghem sau în hrănitoare amplasate în acelaşi loc.
....Este de reţinut că:
1. Hrana de completare a rezervelor are şi un pronunţat caracter de stimulare a ouatului mătcii şi a activităţilor

albinelor doici;

2. În turtele administrate familiilor nu se va introduce polen. Folosirea acestuia se recomandă numai după ce
albinele au efectuat, eventual în ferestrele iernii un zbor de curăţire. Atunci la prepararea turtelor se poate adăuga o
cantitate mică de polen eventual măcinat.

21

.În această lună de iarnă ca de fapt în toate lunile de iarnă stuparul trebuie să aibă în vedere următoarele

Acţiuni specifice:

În stupină:
. Vizitarea periodică a stupinei, de două ori pe săptămână sau cel puţin o dată;
. Controlul auditiv al familiilor , ascultarea stupilor cu ajutorul unui tub subţire din cauciuc sau lipind şi apăsând
urechea pe peretele stupului. De obicei în a doua jumătate a lunii ianuarie, dacă apare puietul, zumzetul, sesizat cu
ocazia controlului auditiv sporeşte la o uşoară lovire a peretelui stupului apoi scade; îndreptarea stărilor anormale

ivite.

. Cu ocazia controlului, cel puţin o dată la două săptămâni cu ajutorul unei sârme îndoite în formă de L se va
îndepărta cu grijă albina moartă de pe fundul stupului şi de la urdiniş; lucrarea se poate efectua mai uşor dacă pe
fundul stupului a fost aşezată din toamnă o foaie (hârtie) de control sau un carton. Resturile de pe fund scoase cu
sârma sau cu foaia de control vor fi atent observate întrucât ele dau indicaţii exacte asupra mersului iernării;
. Curăţirea zăpezii şi gheţii la urdiniş;
. Ca şi în luna trecută, dacă sunt condiţii favorabile se vor efectua lucrările cunoscute care vizează înlesnirea
zborurilor de curăţire în zilele favorabile;
. Dacă tehnologia de creştere sau nevoia - respectiv situaţia concretă din stupi - impun hrăniri mai ales din cauza
insuficienţei, epuizării sau inaccesibilităţii hranei se vor prepara şi administra turtele din zahăr şi miere, şerbetul din
zahăr sau plăcile din zahăr candi.
. Protecţia suplimentară a stupinei contra vânturilor;
. Prevenirea neliniştirii albinelor provocată de păsări de curte, ciocănitoare, şoareci ş.a.

În atelierul stupinei

. Ca şi în decembrie în această lună continuă recondiţionarea uneltelor şi utilajelor apicole ştiut fiind că prin această
acţiune se măreşte considerabil durata de folosinţă a lor, se micşorează cheltuielile, respectiv preţul de cost al
produselor apicole şi cresc corespunzător veniturile care definesc profitul în apicultură;
. Reformarea fagurilor vechi sau necorespunzători care sunt destinaţi obţinerii cerii este o lucrare ce continuă ea
asigurând în stupină efectuarea a ceea ce se denumeşte...
. Extracţia şi condiţionarea cerii, lucrări în urma cărora se obţin calupii de ceară care, comercializaţi
la schimb, vor asigura echipamentul de faguri artificiali necesari primenirii anuale a cuibului şi a setului de faguri
de strânsură din corpurile sau magazinele menite obţinerii recoltelor de miere în sezonul apicol activ.
. Deparazitarea fagurilor de rezervă clădiţi prin expunere la ger.
Încheierea ramelor, găurirea apoi însârmarea lor şi lipirea fagurilor artificiali sunt lucrări secvenţionate conform
înşiruirii de la începutul frazei, această acţiune este de mare importanţă în a asigura la timpul potrivit şi la nivelul
necesarului fagurii în care albinele vor creşte puietul şi vor strânge recoltele de miere şi păstură.
. Confecţionarea de stupi noi;
. Curăţirea şi sortarea seminţelor de plante melifere.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->