Ce trebuie stiut despre familia de albine In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi: matca,albinele lucratoare si trantorii

.
Matca : Este singura femela fecundata din stup,fiind raspunzatoare de inmultirea familiilor de albine.De obicei in stup este o singura matca,avand corpul mai lung(20-25 mm), capul mic,abdomenul foarte dezvoltat,aripi mai mici si o greutate de 250-280 mg. Albinele lucratoare : Numarul acestora este variabil,osciland de la 10000 in perioada de iarna,pana la 40000-80000 in vara.Au talia mai mica(12-14 mm), o greutate de aprox. 100mg si aripile sunt de aceeasi lungime cu abdomenul.In fapt lucratoarele sunt femele cu organele de reproducere nedezvoltate.

Trantorii :Sunt masculii care imperecheaza matca,fiind prezenti in cuib din primavara pana in toamna.In numar de cateva sute,au o lungime de 15-17 mm,aripi ce depasesc abdomenul,capul globulos si o greutate de 200 mg.

Dezvoltarea familiei de albine
Intr-un an calendaristic familia de albine are o dezvoltare diferita,numarul indivizilor crescand sau scazand functie de anotimp si implicit de conditiile de mediu.Practic viata familiei de albine cuprinde patru mari perioade. Prima perioada : Se caracterizeaza prin inlocuirea albinelor batrane care au iernat,cu albina tanara,nou iesita din celule primavara.Pe la sfarsitul lui februarie,matca incepe sa depuna oua in celulele fagurilor din mijlocul ghemului,acolo unde regimul termic permite cresterea de puiet.Dupa ce albinele fac zborul de curatire,matca depune din ce in ce mai multe oua.Pe masura ce timpul se incalzeste ,ponta matcii ajunge la 1000 de oua pe zi,albinele batrane care se uzeaza fiind inlocuite treptat. Procentul albinelor tinere creste mereu si se ajunge in situatia ca la sfarsitul lunii aprilie toata albina sa fie inlocuita.Se stie ca o albina tanara are o putere mare de ingrijire a larvelor,putand hrani 2,3 sau chiar 4,ritmul dezvoltarii familiei fiind foarte mare. Perioada a doua : Se mai numeste si perioada de crestere.Nectarul si polenul se gasesc din abundenta si isi fac aparitia trantorii.Matca este hranita puternic, depune peste 2000 de oua/zi,numarul de albine doici creste si se ajunge in situatia in care 3-4 doici ingrijesc o larva.Cand acest fenomen se suprapune cu alti factori favorizanti(lipsa de spatiu,ventilatie insuficienta etc.),apar frigurile roirii. Albinele construiesc botci de roire,in care matca depune oua la interval de cateva zile.La urdinis se observa "barbi de albine" cauzate de marea aglomeratie ce exista in stup.Dupa 1-3 zile de la capacirea primelor botci,are loc prima roire,matca cu o parte din albinele tinere,insotite de multi trantori parasind stupul.Acest roi care se numeste roi primar si care contine aprox. 50% din populatia stupului se aseaza dupa cateva minute de zbor pe o creanga sau alt suport.,de unde o sa zboare apoi spre o alta destinatie. In familia de baza,la 8 zile de la capacirea primei botci,iese intaia matca tanara.Intentia ei este sa omoare matcile care nu au eclozionat din botci,reusind lucrul acesta daca este lasata de albine.Daca familia ramane in frigurile roitului,albinele nu lasa matca tanara sa-si omoare suratele,iar in a 9-a zi de la iesirea primului roi,iese al doilea roi cu matca neimperecheata.Iesirea roiului 2 poate fi intarziata de o vreme nefavorabila(ploioasa).Cand se intampla asta,acest roi contine mai multe matci tinere.Roirea poate continua si cu iesirea altor roiuri,fapt ce duce la desfiintarea familiei de baza.Perioada de roire in conditiile tarii noastre este cuprinsa intre sfarsitul lunii mai si sfarsitul lunii iulie. Tot in aceasta perioada se inregistreaza cele mai mari culesuri de nectar si polen,perioada caracterizata de infloriri puternice a masivelor melifere.Catre sfarsitul lunii iulie,puterea familiei se micsoreaza treptat,matca micsorand 1

ponta ,trantorii fiind alungati din stup. Perioada a treia : Este numita si perioada formarii albinelor de iernare.In mod natural toata albina care a participat la culesurile de vara piere.Ea este inlocuita de albina aparuta in luna august,albina care neparticipand la cules are un organism neuzat.Generatiile de albine iesite toamna,mai cu seama la sfarsitul lunii august,septembrie si octombrie,traiesc pana in primavara urmatoare,asigurand cresterea noilor larve. Perioada a patra : Este perioada iernarii si incepe cand temperatura scade sub 13 grade C.In toamna la aparitia primelor nopti reci,albinele se strang in ghemul largit pe fagurii din dreptul urdinisului.O caracteristica a iernarii este aceea ca temperatura din interiorul ghemului nu scade niciodata sub 14 grade C,nici in perioadele cele mai geroase.Trebuie ca toti stuparii sa stie ca albinele nu incalzesc incinta stupului,ele mentinand caldura numai in interiorul ghemului.Albinele din partea exterioara a ghemului sunt mai apropiate unele de altele si formeaza o "coaja" stand nemiscate,iar cele din interior(mai tinere) sunt mai rasfirate si prin miscari din aripi,abdomen,picioare produc caldura necesara. Producerea caldurii in timpul iernii se face pe baza consumului de miere,o familie consumand iarna 6-10 kg de miere.In prima parte a iernarii familia nu creste puiet.

Inmultirea familiilor de albine
Se poate spune despre albine ca au o viata scurta,in sezonul activ traind 35-40 zile,iar in cel inactiv 6-8 luni.Toate categoriile de indivizi trec prin trei stadii de dezvoltare : ou , larva , nimfa.

Albina lucratoare : In prima zi dupa depunere,oul sta vertical in celula,a doua zi se inclina putin pentru ca a treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei.Catre sfarsitul celei de a treia zi,albinele doici depun in celula laptisor de matca,produs de glandele lor salivare.Invelisul oului se moaie si din el iese larva.Aceasta are forma unui viermisor de culoare sidefie. In primele trei zile larva este hranita de albinele doici cu laptisor de matca.La aceasta,spre sfarsitul celei de-a treia zi,albinele adauga miere si pastura pentru ca incepand cu a patra zi larvele sa fie hranite numai cu amestec de pastura,miere si apa.In primele zile larvele stau incolacite pe fundul celulei.In ziua a sasea catre sfarsit larva se intinde in lungul celulei,cu capul spre deschiderea ei, nu mai primeste hrana si albinele astupa celula cu un capacel poros de ceara,amestecata cu polen.In interiorul celulei larva tese o gogoasa si in ziua a 14-a de la depunerea oului se formeaza nimfa.In ziua a 21-a iese albina lucratoare. Matca : Se dezvolta din acelasi ou ca si albina lucratoare.Diferenta este ca depunerea oului de catre matca se face in celule speciale numite botci si in modul de hranire.Cand albinele se pregatesc de roire,ele construiesc botci pe marginea fagurilor,botci de roire, in care matca depune oua.Cand familia ramane orfana dintr-un anumit motiv,albinele cladesc in mijlocul fagurelui botci de salvare,prin modificarea celulelor de lucratoare ce contin larve mai tinere de 3 zile.Aceste larve sunt hranite pana la capacirea botcilor numai cu laptisor de matca. Trantorii : Provin din oua nefecundate.Daca la matca si lucratoare difera numai modul de hranire si anvelopa(celula),la trantor difera si oul.Pentru un trantor se consuma o cantitate de hrana de 2-3 ori mai mare,iar durata de dezvoltare este cea mai mare(24 de zile).

Activitatea , cuibul si hrana albinelor
Dupa iesirea din celula,viata albinei lucratoare se imparte in doua etape.In primele 20 de zile albina lucratoare executa tot felul de lucrari in stup,iar in ultimile 15 zile ale vietii devine albina culegatoare.O schema arata astfel : in primele 1-2 zile albinele curata celulele si incalzesc puietul.Intre a 3-a si a 13 zi,albinele hranesc puietul.In primele zile,ele hranesc larvele mai in varsta cu amestec de miere si polen si apoi pe masura ce se dezvolta glandele producatoare de laptisor,si anume intre a 6-a si a 12-a zi,ele hranesc larvele mai tinere in varsta de cel mult 3 zile.Tot in acest timp,albinele mai executa si urmatoarele lucrari : primesc nectarul ,depoziteaza nectarul, preseaza polenul si curata stupul. Albinele in varsta de 12-18 zile cladesc fagurii.In tot acest timp ele fac si scurte zboruri de orientare.Intre a 18 si a 21-a zi de viata,albinele pazesc intrarea in stup,aerisesc stupul.Dupa aceasta perioada albinele devin albine culegatoare,cu mentiunea ca la aparitia unui cules abundent pot participa si albine mai tinere de 20 de zile. Cuibul familiei de albine este alcatuit din faguri de ceara.Fiecare fagure prezinta pe ambele fete mii de celule hexagonale.Pe faguri sunt trei feluri de celule : de albina lucratoare cu diametrul de 5,4 mm si adancimea de 10-12 2

mm , celule de trantor cu diametrul de 6,5 mm si adancimea de 11-12 mm , celule de matca (botci) care au forma unei ghinde,adanci de 20-25 mm si diametrul de 10-21 mm.In celulele de lucratoare albinele pot depozita miere si pastura,iar in cele de trantor miere si mai rar pastura. Pentru hranirea lor si a puietului albinele folosesc nectarul si polenul florilor.Pe langa nectar albinele mai folosesc si diferite secretii dulci(mana) de origine animala sau vegetala.Daca despre nectar(miere) se poate spune ca reprezinta hrana glucidica,atunci polenul este hrana proteica(painea).Consumul de miere si pastura difera de la o perioada la alta,functie de anotimp si de prezenta sau absenta puietului.

Primii pasi pentru organizarea unei stupine
Apicultura este activitatea care da practicantilor numeroase satisfactii.Iubitorii de stuparit, sunt oameni de toate varstele si profesiile care au un punct comun: dragostea de albine,natura,aer liber.Apicultura are o latura materiala(se obtine miere,polen,pastura,ceara, propolis)cat si una spirituala.Nimic nu se compara cu zumzetul unui roi de albine sau cu o plimbare prin stupina ta. Stupi care pulseaza de viata,albine care se intorc cu desagii plini de polen si miere,matci care perpetueaza viata,trantori in permanenta cautare a dragostei.Ce poate fi mai inaltator?Ce alta indeletnicire mai poate crea atata multumire de sine?Raspunsul e simplu:stupi,stupari,albine,natura,sunt parti ale aceluiasi intreg si acela se numeste apicultura. Organizarea unei stupine Ca in orice activitate,si in apicultura apar probleme care trebuie rezolvate. Stuparii incepatori sunt pusi in fata unor dileme care la prima vedere sunt greu de finalizat. Procurarea de stupi, familii de albine,tot felul de echipamente si materiale apicole nu sunt probleme a caror rezolvare inseamna numai o simpla bataie din palme.Totul trebuie facut cu atentie si numai dupa o prealabila documentare(literatura de specialitate se gaseste)si mai ales cu multa tenacitate. Primul pas in apicultura De obicei se porneste cu un numar limitat de stupi(2-3 buc.)iar pe masura ce stuparul incepator capata experienta si stupina va creste numeric si calitativ.Se poate ajunge ca in 3-4 ani sa avem creata o stupina frumoasa,familii de albine puternice care sa aduca productii mari de miere si alte produse apicole.Trebuie doar sa avem rabdare,sa perseveram si sigur rezultatele nu vor intarzia sa apara. Alegerea vetrei stupinei Se face pe baza mai multor criterii.Raza de zbor a albinei este de 3 km.Aceasta suprafata(2826 hectare)trebuie sa asigure un cules bogat,intins pe toata durata sezonului activ.Pe o vatra nu se instaleaza mai mult de 30 familii de albine,tinand seama ca o familie consuma in decursul unui an apicol 90 kg de miere si 30 kg de polen.Asta ca sa nu mai punem la socoteala si cantitatea de produse marfa pe care speram sa le obtinem.De obicei intr-un an bun se pot realiza de la un stup 25-30 kg miere,800 g ceara si 3-4 kg polen.In final rezultatele depind numai de priceperea noastra. Amplasarea stupinei se face pe o vatra care este insorita primavara si toamna,departe de surse poluante,in locuri linistite,departe de drumuri intens circulate si de ape curgatoare mari.Stupii de albine se aseaza cu urdinisurile orientate spre sud-est,la o distanta de 2 m pe rand si 4-5 m intre randuri.Intre doua stupine vecine,trebuie sa fie o distanta de 2-3 km,asta in functie de potentialul melifer al zonei. Alegerea tipului de stup Urmatorul pas este alegerea tipului de stup in care dorim sa ne cazam familiile de albine.Stupii sunt de doua feluri:stupi orizontali si stupi verticali.In cadrul fiecarei categorii, sunt diferite variante constructive.Ce trebuie stiut despre stupi:de orice tip ar fi,toti sunt buni pentru practicarea apiculturii. Conditiile de baza sunt acelea care tin de realizarea lor.Trebuie sa fie rezistenti,bine incheiati,realizati dupa standard, si nu in ultimul rand incapatori.Deci mare atentie la ce cumparati! Prin alegerea stupilor,trebuie sa asiguram la albine conditii de viata cat mai apropiate de cele din natura.Productia de miere,pastura,polen,ceara,propolis,depinde in mare masura si de tipul de echipament apicol 3

materialul genetic (roiuri.Un alt obiectiv este construirea unei baze centrale pentru depozitarea si prelucrarea produselor.legate intre ele de drumuri practicabile si dispuse astfel incat numarul de km. du-te cu unul care are stupi 50-100 si care umbla cu ei 4. Pentru sudul tarii unde albinele au o dezvoltare de primavara mai accelerata se recomanda stupii multietajati. Sfaturi utile de care trebuie sa tii seama la achizitionarea de stupi populati sfaturi de la janese esti nou si vrei acum sa-ti cumperi 1.Raspunsul este din start unul pozitiv.semiprofesionisti si profesionisti : Amatori . urmand ca in pauzele dintre "expeditii" sa fie cantonate pe 2-3 vetre.Este un alt sistem care se practica atat in tarile U.materialul genetic se cumpara de la unitatile specializate.matci) se obtine prin mijloace propii .se prelucreaza primar unele produse ale stupului etc.Potrivit normelor.numarul de familii este de 100-300 buc.Existenta a 1-2 mijloace de transport constituie o necesitate./vatra).Ca in orice afacere.cat si de calitatea acestuia. Profesionisti .La un numar de 300 de stupi sunt necesare 8-10 locatii.Numarul de ore munca/an creste dramatic.iar in zonele de deal. Iarna familiile de albine pot fi gazduite pe o singura vatra.sofer.iar unul vertical cu magazine sau unul multietajat unui stuparit pastoral.Afacerea este o afacere de familie fiind folosita munca membrilor ei.obiectivul principal este obtinerea de produse apicole care sa acopere necesarul pentru familie si eventual obtinerea unui profit.devenind rentabil la un numar de peste 300 de familii.montane si nordice. Avantajele si dezavantajele ce decurg din folosirea unui anume tip de stup trebuie foarte bine cantarite. cauta sa iei de la un stupar mai in varsta (cei tineri le umbla mintea la smecherii) 2. Primii pasi spre realizarea obiectivului au fost expusi mai sus.Se pot considera stuparii care detin peste 300 de stupi.pentru ca supravegherea sa fie facuta mai usor si cheltuielile sa se reduca.se poate practica o apicultura moderna prin mecanizarea lucrarilor. Semiprofesionisti . facuti cu masina sa fie cat mai mic. cel care-ti vinde stupi sa-l alegi tu nu cel care ti-i alege 5.volumul de munca 1200-1300 ore/an. cauta sa iei de la unul care nu pleaca cu ei de pe vatra 3. apicultorul are o alta munca de baza.E cat si in America.intreprinzatorul trebuind pe rand sa fie apicultor.fiind necesara angajarea de muncitori sezonieri.cu o distanta de 5-6 km.se considera amator stuparul care are 1-100 familii de albine.cu precizarea ca volumul de munca.Cum ar trebui sa arate structural o "intreprindere" al carui obiect de activitate este apicultura? Sunt doua posibilitati.folosit.Un adevar e sigur:un stup orizontal se va preta mai bine unui stuparit stationar. Stupina "pastorala" .se bazeaza pe amplasarea stupilor in mai multe locatii (cate 30-35 buc.Pentru o mai buna reprezentare se cere ca functionarea stupinei sa se faca sub forma unei societati comerciale. faneata) 4 . Apicultura .Uneltele si utilajele vor fi folosite in comun pentru tot numarul de familii.un numar optim fiind undeva spre 600 de buc.contabil.se aplica politica pasilor marunti.Nu se porneste la drum cu stupi din vechituri.Albinele sunt deplasate in pastoral cu diverse mijloace de transport(camioane.etc.o afacere de succes Suntem convinsi ca majoritatea vizitatorilor acestui site isi pun intrebarea daca apicultura poate fi o afacere.Consultand stuparii din zona voastra veti putea aprecia ce tip de stup veti alege.tractoare.manager.dat fiind cheltuielile mari cu transportul.asta functie de nazuintele intreprinzatorului si de sistemul ales : Stupina stationara . stuparitul pastoral fiind absolut necesar.pavilioane).De obicei acest stuparit se caracterizeaza prin urmatoarele : volum de munca mediu(la sfarsit de saptamana) .stupi verticali cu magazine cat si stupi orizontali. intre ele.ia dintr-o zona de deal (prun.unde sunt granitele dintre amatori.hamal.trn.Aici lucrurile se schimba radical.Aceste locatii se inchiriaza de la diversi propietari si vor trebui sa asigure culesul necesar albinelor.Sistemul expus cere o investitie si o implicare maxima.investitia materiala si implicarea personala sunt destul de considerabile. O alta intrebare la care trebuie sa raspundem este aceea.La fel si zona in care aveti amplasata stupina are o mare influienta.medic veterinar.

nu am vazut familii asa de bine dezvoltate cum le am pe cele care au scapat de varroa in iarna asta.. Un sut in fund. deschizi stupul.) sfaturi de la Bunka In principiu..prea multa munca.. daca are inseamna ca este si matca pe acolo. daca incepi sa-i deschizi stupii si din 2-3 nu-ti place nici unul nu mai lua de la el-opreste-te! 10. nu atat ca imi iese albina mica. Okiometric..7 si 2 mil pe familie pe 5-6-7 rame pline de albina si cu 3-4 rame de puiet la vremea asta. cand ridici podisorul nu te bucura ca e albina pe laturile de sus ale ramelor ridica cum am zis prima si ultima rama si mai ridica una cu puiet capacit toate sa aiba albina pe toate fetele si pana la latul de jos 17. abia acum isi dau drumul. ma uit sa vad daca are oua.mai sanatosi si mai ieftini stupi cam atat (am fost si eu o data sa iau ptr cineva 5 familii si era sa ma bat cu ala care vindea) (eu nebun.la noi dezvoltarea e mai tarzie ca in sud. pe la cati am umblat dupa albine.au un avans de cam 2 saptamani fata de ce am cumparat. dar mai ales ca bolile pe faguri vechi isi fac de cap..6. daca ai vorbit pret/rama atunci trei sferturi din rame sa aiba puiet si toate ramele sa fie ocupate cu albina 16. Sincer..daca mi se pare ca-i slabut ca populatie nu-l iau. dar le aduc imediat si pe aslalte la acelas nivel ca le bag miere in faguri dupa diafragma. chiar daca vanzatorul n-a strans cuibul eu imi pot da seama daca sunt 5-6 rame bine populate chiar daca in lada sunt 7 sau 8.mai vrednici. daca nu.sper sa n-o mai dau in bara cu paduchele cum am dat-o anul asta.spune-i: cumpar 10 dar ma lasi sa-ti deschid 15 (nu poti sa-i ravasesti toata stupina) 9. ma mai uit la albina.. ma uit la rezerve si tot asa.ala nebun. ma uit asa din viteza la puiet. caut alt vanzator. si sa nu-ti ijnchipui ca tu ai luat cei mai buni. cara polen inseamna ca are puiet 12... daca fagurii sunt mai negri sau prost crescuti nu te speria ca ti-i schimbi tu 21. sa nu vrei neaparat ca azi sa iti iei albine...ma uit la faguri sa nu fie atat de negri si cu celulele micsorate.mai intai du-te intr-o vizita neanuntata 8.. intre 1. Intreb de tratamente. cat de multa e.intelege-te cu el din ochi 20.. un pas inainte.si poate devin si eu vanzator si nu cumparator de albine!!! Procurarea familiilor de albine 5 . du-te cu cutiile joi sau vineri sau da-i un telefon-omule imi pare rau dar nu pot veni si vin peste o saptamana ca am o problema-daca se supara sigur i-a aranjat 19.. vezi cate rame are cu puiet capacit( rama cu puiet inseamna -7 cm coroana de miere si restul pana la latul de jos puiet capacit (vezi sa nu fie pestrit) 15. incearca-l : daca ai zis ca te duci sa cumperi sambata. Eu insa le-am stimulat puternic cu miere si le-am pus folia complet deasupra inca de pe la inceput de martie. Am luat cu 1. sa zica ca este si el tot la inceput.... daca e lacunar si nu exista un motiv intemeiat pt asta(polen depus in rama).. inseamna ca e o matca batrana care nu mai are multe oua.plimbate prin stupina lui si vezi ce scoate albina la urdinis 7.. ma bag.la asta ma uit prima data de fapt.alege stupul care are urdinisul mai larg deschis si cu aglomeratie mai mare de albina la intrare ! 11.... nu te bucura ca ti le da cel mai ieftin 18. daca puietul e compact si nu vezi fasole pe la urdinise sau albina care sare prin iarba nu-ti fie frica de boli bani sa ai. la mine-n judet asa au mers preturile.daca-i ca a mea dadant blatt..cel care merge cu tine sa-ti aleaga sa nu spuna ca are stupi. Ma mai uit la dimensiunea ramei.8 mil pe familie. fara sa ma laud.scoate prima si ultima rama si vezi cata albina are pe fiecare din aceste 2 rame 13 vezi daca puietul este compact 14.

Sunt familii cu un instinct mai mare de a pastra curatenia in stup. consumul de hrana.un spatiu cu mai putini factori agresivi externi.Nu degeaba se spune ca matca da tonul.Prolificitatea matcii .Rezistenta la boli . pentru a nu avea emotii in timpul iernii sai primavara devreme! Daca nu ai vreun stupar cu experienta.Matca trebuie sa depuna un numar mare de oua. dar daca nu faci tratamentele si nu asiguri hrana suficienta.Blandetea albinelor .De obicei. cu toate ca sunt mai scumpe. impachetarea lor si tratamentele aferente. din care 8 pline de puiet.De aceasta insusire trebuie sa se tina seama. .O casa mai curata .O matca trebuie sa fie activa pentru ca ea reprezinta viitorul unei familii. E mai ieftin unul cu 3-3. daca esti incepator si nu ai pe nimeni in apropiere care sa te ajute toamna la restrangerea cuiburilor.5 kg)si apoi sa fie dotate cu o matca tanara si prolifica.este valoroasa.Felul depunerii si repartizarea puietului pe rame pot spune ceva despre calitatea matcii.au un fel al lor de a trece mai usor prin iarna.care prin ajutorul pe care vi-l vor da o sa faca. Aprecierea calitatii unei familii de albine se poate face usor daca urmarim: . De acum nu mai ai timp sa te acomodezi tu cu ele si ele cu tine si sint sanse mari sa ramii fara ele. pe care te duci cu un stupar cu experienta si ti le alegi tu care-ti plac dintr-o stupina. decit unul cu 2 milioane acum.In aceasta directie felul de a reactiona al albinelor la boli si daunatori este diferit.Rezistenta la iernare . 6 .Este recomandat ca roiurile de albine sa fie instalate in stupi noi.Harnicia la cules .Familiile mai harnice isi incep activitatea la primele ore ale diminetii. nu risca.Exemplu:prin schimbarea unei matci.se intampla ca la oameni.Parametrii luati in calcul sunt:mortalitatea albinelor.pentru ca iernile noastre sunt destul de lungi(120-150 zile). .Se stabileste prin urmarirea lor in momentul cand se executa o anumita lucrare. cel mai bine de achizitionat familiile de albine este primavara. de cum executi lucrarile in toamna.Prezenta masiva a ramelor cu puiet este un indiciu clar.in decursul unui sezon. te sfatuiesc sa le cumperi in 15-25 aprilie. eu am sa-mi expun parerea. ca succesul actiunii sa fie asigurat.Sunt familii de albine care pe langa faptul ca sunt ingrijite bine de apicultor. Toamna sunt mai ieftine. si este mai greu pentru un incepator sa execute toate lucrarile aferente. . Si roiurile sunt bune cu conditia sa aiba albina multa(1. Un sfat : participarea la aceste operatiuni a unui stupar cu experienta este de preferat! Nu incercati sa faceti totul singuri.Daca la deschiderea stupului albinele stau linistite.pe rame cu faguri necladiti.numai unele dintre indiciile asupra calitatii materialului biologic sunt relevante. primavara poti sa ai in loc de stupi cu albine.Acestea trebuie alese! Prin comparatie.au un numar mare de zboruri pe zi.Bineinteles se vor prefera familii cu o mortalitate redusa si un consum mai mic de miere.Este unul din factorii principali care determina puterea uneii familii.calitatile matcii fiind transmise la descendenti.Sigur veti gasi oameni cu suflet si pasiune. 150-180000.Aceste cerinte sunt minime. Dupa mine.iar seara isi continua activitatea pana mai tarziu.din care 5-6 cu puiet).Bineinteles ca pentru stuparii incepatori care vor sa-si achizitioneze familii de albine. eventual sa te ajute sa le pregatesti de iernare. .un urdinis aglomerat de la primele ore ale diminetii reprezinta o dovada.La cumparare trebuie avut grija ca acestea sa fie destul de puternice (7-8 faguri.Productia de miere . apoi si altele.urmand ca la urmatoarele achizitii sa aveti in vedere si alte aspecte care tin mai mult de experienta avuta. daca nu ai mai avut niciodata contact cu albina. depinde cum ai familia in primavara Asa ca eu sunt de parere ca achizitionarea famililor de albine trebuie facuta primavara.totul este in regula si o sa stim ca am dat peste o familie buna. daca nu are un stupar experimentat si dispus sa ii arate sau sa il supravegheze.Este indiciul principal!O familie care la sfarsitul sezonului activ si-a asigurat rezervele de hrana si a dat o mare cantitate de miere marfa. . Cand se achizitioneaza familiile de albine? Aici sunt mai multe pareri.intr-o anumita perioada de timp stupul se va transforma. pentru ca poti pierde investitia. lemne de stupi pentru foc! Este foarte importanta pregatirea pentru iarna.5 milioane atunci. pe 10 rame ful de albina.pentru ca asa vom putea evita bolile. dispus sa mai arunce ochii si la albinele tale.aprox.nefiind nevoie de mult fum.intr-o perfecta stare de sanatate si cat mai adaptate zonei in care doriti sa le instalati.

din 10 rame 7-8 sunt 70-80% cu puiet. Pe termen mediu este cantitatea de puiet. Toata iarna citeste tot ce prinzi despre albine.Cauta un stupar in apropiere. ai toate sansele sa iti scoti banii investiti in primavara. De la primavara. merita pretul. viziteaza-l cind lucreaza la albine. observa tot ce face. Stii ce alegi. imprieteneste-te cu el. stupul e puternic cel putin pana in 1 iunie. Familia se descurca de una singura tot sezonul. aplici ce ai invatat. matca. si cu putin noroc si multa pasiune. Incepatorii e bine sa porneasca cu familia din aprilie. Puterea unui stup pe termen scurt e cantitatea de albina. In lipsa unui indrumator are nevoie de acest timp de familiarizare pentru a stapani cu trebuie pregatirea unei familii pentru iernare Inventarul de care am avea nevoie intr-o stupina Utilaje principale de intretinere stupi sistematici completi nuclee de imperechere rame goale de rezerva corpuri rezerva dulap pentru pastrat fagurii o camera speciala numai pentru activitaea si inventarul apicol Utilaje pentru extragerea mierii centrifuga masa pentru decapacit cutit decapacit tava decapacit site pentru strecurat mierea bidoane depozitare miere Scule diverse pentru intretinere dalti apicole perii apicole afumator costume protectie + masti ladita transport rame colivii introducere matci perforator rame planseta calapod faguri pinten lipit faguri cantar de control gratii Hanemann gratii urdinis roinita carucior stupi Utilaje conditionat ceara topitor solar 7 . iar incepatorul poate folosi acest timp indestulator pentru a se familiariza mai bine cu tot ce tine de viata albinelor. Daca le are pe toate trei. De ce din aprilie? 1. Pe termen lung. vezi cum se pregatesc de iernat. fara sa fii prea mare cunoscator. daca e sanatoasa. 2. pina la toamna urmatoare. Daca la 15 aprilie.

vopsele .pentru a va putea da seama de existenta defectelor.una din conditii este aceea ca stupii sa fie confectionati din materiale naturale. Stupii pot fi imbinati in doua feluri : cant-cant . Afumatorul.este un accesoriu util.bine incleiati si finisati.Evitati mastile din plasa metalica si costumele din materiale inchise la culoare.culorile pastelate. Scaunul de lucru .sa fie usor de manevrat.care in ciuda unor avantaje nu sunt folositi pe scara larga nici in Occident. Evitati stupii din polistiren greu.si scule noi. matci .Exemplu : daca doriti sa practicati apicultura bio.plini de spori ai diferitelor boli sau o centrifuga ruginita.bine uscat (atentie..Finisarea ramelor este foarte importanta pentru ca altfel o sa aveti probleme cu igienizarea si curatirea lor.Stupii trebuie sa fie construiti din lemn de calitate.construit din lemn de rasinoase.Dezvoltarea unei stupine insa se face in timp (cativa ani). fiind de preferat. achizitionarea lor fiind costisitoare.Nu cumparati rame cu pete de mucegai pe ele pentru ca acesta e un semn ca au fost facute din material insuficient uscat. . Raspunsul este "da".Achizitionarea unui afumator din inox nu se justifica. aici puteti avea mari surprize). Niste stupi vechi.chiar daca familia este blanda.Ce trebuie sa avem in vedere ? Nu vom pune in discutie tipul stupului (presupunem ca deja alegerea a fost facuta). doze gaz butan .acestea putand provoca raniri.Ramele pot fi facute din doua esente de lemn : rasinoase sau tei.deschise..sunt bune si periile din par naturat. unde puteti beneficia de o garantie. reprezinta adevarate pietre de moara. Dupa cum vedeti sunt multe repere care trebuie intr-o stupina .Materiale consumabile faguri artificiali .Cumparati doar stupi nevopsiti(pot fi simplu impregnati).sau nut-feder..unii stupari evitand folosirea lui... ci doar ce sa urmariti la cumparare.acestea trebuie sa va asigure protectia deplina.Ca si stupii. medicamente .Vara un costum inchis la culoare se incinge la soare si provoaca disconfort.sunt principalul utilaj intr-o stupina si necesita investitia cea mai mare.cat si cele din sintetic. Costumul si masca de protectie .pentru a nu avea pierderi mari de fum. cuie .si acestea sunt de mai multe feluri. Procurarea sculelor si utilajelor Stupii . substante dezinfectante etc.Trebuie sa fie ergonomic.materialul din care sunt facute trebuind sa fie de calitate.fara noduri cazatoare.Se vor evita daltile prea ascutite.Discutati cu producatorul toate amanuntele.Intrebarea este daca aveti nevoie de echipament de protectie.La vremuri noi.Verificati daca stupii corespund ofertei producatorului ca numar de elemente si caracteristici. Peria apicola .Singura conditie este aceea ca trebuie sa fie destul de moale pentru a nu rani sau omora albinele.O regula de baza este sa achizitionam numai echipamente noi .afumatoarele sunt de mai multe feluri. Tot secretul este sa avem un bun simt economic si multa rabdare.desi pare ca aici nu e mare lucru de vazut sa stiti ca nu este asa.legate de "gatul" unei afaceri de succes. Ramele .scaunul de lucru .care sunt folosite numai de cei cu mari probleme alergice.pentru ca folosirea acestui echipament va fereste de riscul intepaturilor.Nu este o rusine sa porti un asemenea echipament.sa asigure debitul de aer necesar.oameni noi. sarma pentru rame .Ambele versiuni sunt bune cu conditia sa fie bine incleiati si din loc in loc sa aiba batute si cuie de siguranta. vechiturile oricat de avantajoase ar fi ca pret nu au nici o valoare.De cele mai multe ori materialul folosit nu este de calitate sau bine uscat (astfel se explica si pretul mai mic). biostimulatori apicoli .deci si investitia este esalonata si poate fi platita partial din vanzarea produselor obtinute in anul precedent. Daltile .Amandoua sunt bune daca materialul este de calitate. Trebuie sa respecte cotele si tolerantele admise de standard.fiind bun si unul de tabla zincata.dalta.toate fiind bune daca respecta urmatoarele : tabla sa fie bine incheiata.Evitati cumpararea de stupi invechiti sau noi de oriunde.peria.cu lemnul putred.singurul reper care poate fi ignorat fiind manusile .Cumparati numai de la firme de profil .uscat si fara noduri cazatoare.usor si bine 8 .ramele trebuie sa fie construite din lemn de calitate.

diferenta dintre ele fiind doar de productivitatea muncii si pret.plasticul alimentar (acel plastic alb.de eclozionare.Evitati recipientele prea mari (sute de kg) pentru ca sunt greu de manevrat.care trebuie sa corespunda din punct de vedere a protectiei muncii. este o boala parazitara care apare in urma existentei factorilor favorizanti in stup :lipsa zborurilor de curatire in timpul iernii . neingrijirea 9 . albinele prezinta abdomenul umflat .Cele care au in componenta lemnul trebuie sa fie bine finisate.Se evita cu desavarsire depozitarea mierii in vase improprii.trebuie sa asigure o buna separare a mierii de resturile existente (cadavre albine. BOLILE SI TRATAMENTELE ALBINELOR Nosemoza.Practic nosemoza netratata la timp scurteaza viata albinelor.dar care odata facuta inseamna o investitie durabila.necesara si utila.Este recomandat nucleul pe trei compartimente in corp. Atentie mare ce .inoxul trebuie sa fie materialul preferat sau in cel mai rau caz.Sunt bune si centrifugile tangentiale cat si cele radiale.sunt de mai multe feluri : de transport. Coliviile pentru matci .dur).ceara.recolta fiind compromisa prin impurificare. Nucleele de imperechere .material agreat la nivel legislativ. lipsa curateniei si nedezinfectarea stupilor . Cutitul .de introducere.In final se ajunge pana la disparitia definitiva a familiilor.Atentie la trainicia lor. o stare de slabiciune a intregii familii .Aceeasi atentie la calitate ca si la stupi.Se recomanda un sistem de trei site cu o finete a ochiurilor progresiva.Dezinfectia lor poate fi facuta usor si nici nu lasa reziduri in miere.reduce drastic capacitatea de productie. umiditatea crescuta . Sitele . Sunt utilaje care trebuie achizitionate pentru diversificarea productiei.deci mare atentie la etanseitati.necesita o investitie mare.numai inoxul va asigura puritatea ceruta.incheiat.Sunt bune si recipientele din tabla smaltuita. Marimea ochiurilor plasei de sarma sa fie cea recomandata.Prima trebuie sa inlature rezidurile grosiere iar urmatoarele sa faca o separare totala. Tava .).o boala ce poate fi prevenita Denumita de multi si "boala mizeriei".Se are in vedere grija cu care sunt construite.semnele clinice sunt mascate.sunt bune majoritatea modelelor existente pe piata.acestea trebuind sa fie destul de robuste.se construiesc din lemn de rasinoase de calitate.Nu se mai admit cele construite din tabla zincata pentru ca mierea intra in reactie cu zincul.se construieste din lemn. furculita de descapacit .materialul din care sunt fabricate este acelasi inox alimentar.numai ca sunt mai greu de manevrat si exista pericolul deteriorarii smaltului prin lovire.Placa activa trebuie sa aiba ochiurile calibrate pentru a nu rani albinele.Cat despre modele. asa ca se pot lua si pe parcurs. rezerve de hrana slab calitativa (miere de mana.Boala este cauzata de un protozoar care se gaseste in toti stupii in stare latenta si se activeaza la aparitia conditiilor prielnice.Sunt recomandate cele din inox.tabla si sticla. Centrifuga .orice alt material nefiind agreat. si de unde cumparati !!! Bineinteles ca ideal ar fi ca toate aceste sa le ai sau sa le achizitionezi la inceputul activitatii.fiind vizibile numai cand incarcatura per individ de paraziti ajunge la o anumita limita.Trebuie sa fie trainic si bine finisat.etc.existand riscul contaminarii.functie de buget.Acestea trebuie sa fereasca polenul (pana la recoltare) de intemperii.Semnele clinice sunt :urdinisul si interiorul stupului sunt murdarite cu pete diareice de forma unor mici cordoane intrerupte . La o infestare incipienta cu nosema.Materialul este inoxul alimentar.printr-o decimare rapida.Trebuie sa se asigure o separare totala a albinelor .Se foloseste si ca ladita de scule. Topitorul solar . Maturatoarele . Evitati topitoarele complicate constructiv.. dar este mai greu.mari si grele.adaosuri proteice necorespunzatoare . vasele pentru depozitare .ramane la alegerea dv.Daca vreti sa vindeti mierea (la intern sau extern) . iernarea grea si neconfortabila.Materialul din care sunt construite este inoxul alimentar.Alegeti modele clasice si mare atentie la cele cu incalzire electrica.La inceput puteti achizitiona cateva vase din inox care pot fi folosite si ca maturatoare. masa de descapacit .necapacita) . Colectoarele de propolis si polen .

Este un extract din ingrediente naturale care nu creaza prejudicii.fiind imaginate tot 10 . .FUMIDIL B : Un alt preparat.Prin continutul de principii active(vitamine si microelemente).Se administreaza toamna in siropul pentru stimulare sau completare sau primavara in pasta sau siropul de stimulare.Recomandam mare precautie. .inlocuirea la max.livrat ca hrana.cu preparatul livrat in hranitor . este poate cea mai raspandita boala si din pacate nu se intrevede o raza de speranta pentru eradicarea ei.sau de cate ori este nevoie(dupa constatarea bolii) .indiferent de varsta si calitati.separam capul de corp si cu o penseta fina.distrugerea fagurilor vechi sau noi care contin pete diareece .punerea unui diagnostic sigur este mai complicata. prin pulverizarea pe rame si peretii stupului iar siropul ramas .Pentru o reusita deplina cititi cu atentie prospectul producatorului si respectati dozele de administrare.Infestarea coloniilor are loc treptat.prin cercetarea catorva albine moarte.Totusi cand boala este avansata si stuparii pot pune un diagnostic corect.supravegherea permanenta a familiilor si executarea masurilor adecvate fara intarzieri sau amanari.la una medie 18 g/0.Boala este produsa de un acarian.pe cand la cea bolnava culoarea este alb-laptoasa. Tratament nosemoza .intre administrare. la utilajele si uneltele metalice.stimuleaza secretia enzimatica digestiva a albinelor si larvelor.inhiband parazitul. . si ramele vechi care nu mai pot fi dezinfectate corect.are la baza antibioticul fumagilina. Tratament nosemoza .2-3 ani a tuturor fagurilor din stupi .este perfect.Masuri igienico-sanitare de preventie si combatere a nosemozei : .Tratamentul se executa de cate ori este nevoie.scoatem intestinele.colectarea periodica a tuturor resturilor din stupi si arderea lor imediata. .miere si zahar. Tratament nosemoza .nici albinelor. Varrooza .Protofil : In Romania aceasta boala se trateaza cu preparatul "Protofil".Componentele se amesteca cu 750 g sirop de zahar si se da albinelor in portii de 200 g.In tarile U.Varroa Jacobsoni.In total se fac 8 administrari la interval de 7 zile.La albina sanatoasa intestinul este galben sau maroniu.NECON VENTIONAL :Unii stupari romani mai folosesc un ceai de plante(cimbru.cu o singura conditie :cantitativ doza de Protofil sa nu depaseasca 80 ml/familie/an.E este singurul preparat folosit pentru tratamentul nosemozei.exista riscul de contaminare a mierii daca este facut in plin sezon activ.coada soricelului etc) la care adauga o mica cantitate de macerat de usturoi.necesitand examinarea probelor de catre un laborator specializat.Ca principiu activ.750 litri sirop.nici produselor stupului.se fac fumigatii cu formol 3% .adecvata a puietului.dar daca macar la 3 ani albinele stau pe un cuib nou.se distrug. .adus din import si din pacate nu prea folosit de stuparii romani este Fumidil B.Fumidil B. aceste dezinfectii vor fi urmate de o clatire abundenta cu apa.iar pentru un roi 18 g/0.folosirea cu precautie a hranirilor proteice de primavara (adaos de polen sau pastura in miere) si interzicerea cu desavarsire a hranirilor cu inlocuitori ai polenului si miere. .curatarea anuala a stupilor cu soda caustica 4% (preventiv).in familiile cu nosemoza se inlocuiesc obligatoriu matcile.la sfarsitul deceniului 7.Dupa cum vedeti tratamentul este de durata. exista metode de inlocuire anuala a fagurilor.ducand in final la distrugerea acestora.Administrare : Se administreaza amestecat in sirop astfel : la o colonie mare 25 g principiu activ la 1litru sirop.o lupta de durata Despre varrooza s-au scris teancuri de carti si articole.Aparuta pe la noi.cate 34 ml/kg.In apicultura varrooza a devenit prioritatea nr 1.Aceste cantitati se administreaza saptamanal.Conform celor spuse in multe cazuri s-au obtinut rezultate bune.pe o perioada de 2-3 ani. Deoarece aceasta manifestare clinica este intalnita si la alte boli(vezi diareea).500litri sirop.Se procedeaza in felul urmator : se ia albina.mai vechi.Sunt doua moduri de administrare : in hrana albinelor.care ataca albinele in toate fazele vietii.iar prin faptul ca principiul activ este un antibiotic.Mod de administrare : Protofilul se administreaza in sirop cate 17 ml/l sau in pasta de zahar.

furtisag. Depistarea bolii :la inceputul infestarii prezenta acarianului nu se face remarcata.trebuie sa stim ca albinele sunt in suferinta.In principiu.ACID FORMIC : In Occident pentru a limita cat mai mult efectul nefast al medicamentelor de sinteza asupra produselor stupului se practica asa numita "chimie biologica". Tratament varrooza .O alta metoda este examinarea celulelor ce contin puiet de trantor.cand puietul capacit a disparut se fac 3 tratamente.Pentru a depista la timp boala si a stabili gradul de infestare procedam in mai multe feluri:o metoda ar fi examinarea foii de control si constatarea numarului de acarieni morti si cazuti pe ea.acarianul are o predilectie pentru acest puiet si apicultorul desfacand cateva celule poate constata cu usurinta cat de grava e situatia. Tratament varrooza .patrunderea in stupina a materialului genetic fara certificat sanitar etc.Nu mariti doza de substanta activa pentru a nu intoxica albinele.Folosirea lui de catre stuparii romani este insa la scara redusa.aflata la limita inlaturarii pericolului.raspandita prin fumigatii.larvele mor in pozitii nefiresti. Tratament varrooza-VARACHET : Substanta activa.actioneaza asupra parazitilor prin contact molecular.pentru ca este pericol de incendiu.actionand latent prin contact.iar temperatura exterioara sa fie peste 12 grade C.pe care picuram substanta activa : 2 picaturi pentru un corp multietajat.daca in lunile iunie si iulie cad intre 5-10 bucati/zi. Un lucru trebuie inteles de la inceput : cand ne tratam albinele obtinem numai o reducere masiva a numarului de acarieni.Tratamentele se fac dimineata devreme sau seara cand majoritatea albinelor sunt in stup.profitand de faptul ca puietul este putin extins.insa cel de-al treilea se face neaparat fara prezenta acestuia.Substanta activa este "mavrik" si se administrea sub forma de benzi textile impregnate.insa avand in vedere eficienta scazuta.De aceea cele mai eficiente tratamente sunt cele de toamna.mortalitate mare in faze avansate.In primavara se mai face un tratament(o singura administrare).ramane la latitudinea fiecaruia daca e bine sau nu.care administrat corect duce la reducerea masiva a parazitilor.Mare atentie insa la inceputul primaverii sa scoateti benzile(si pe cele cazute pe fundul stupului).Un dezavantaj : Prin modul de administrare(fumigatii).Este permisa existenta unei cantitati mici de puiet la primele doua tratamente.Acestea vor ramane 3-4 luni in cuib.Retineti acest lucru pentru ca este foarte important.stupina ar trebui sa fie un "spatiu inchis".puietul este pestrit.acarienii pot fi observati si cu ochiul liber pe albine si trantori daca privim cu atentie.Prezentarea este in role de 5 m.Este un medicament de sinteza.astfel fiind eliminati si parazitii care eventual au scapat in toamna.se introduce o banda speciala.insa circulatia facila a albinelor(pastoral.asezata pe o tablita.Unii autori mai indica si un al treilea tratament dupa extragerea mierii de salcam. Atentie la aprinderea benzii : nu inhalati fumul si mai ales supravegheati stupii.MAVRIROL : Mavrirolul este destinat combaterii varozei cat si a braulozei la albine.se introduc fasii de Mavrirol in mijlocul cuibului si avand grija ca acestea sa nu intre in contact cu fagurii(pe cat posibil).cea mai buna perioada de aplicare fiind la sfarsitul verii dupa ce ridicam mierea din stupi.nu actioneaza si asupra puietului capacit. Prin urdinis.Se poate afirma ca tratamentul cu Mavrirol este o prelungire fericita a celui cu Varachet.aprinsa.3 picaturi pentru un corp Dadant si 4 picaturi pentru un stup orizontal.Raspandirea bolii se face prin ratacirea albinelor infestate.In ultima faza de infestare.vecinatati)nu favorizeaza aceasta stare.albinele nu se mai ocupa de puiet si chiar parasesc stupul.felul de tratamente pentru a-i limita efectele nefaste.pentru ca riscati sa contaminati mierea. Astfel tratate si scapate de majoritatea acarienilor familiile vor ierna in bune conditii.Intervalul intre tratamente este de 7 zile.la sfarsit de septembrie (sau functie de vreme). Dupa terminarea tratamentului cu Varachet si inainte de strangerea albinelor in ghemul de iernare. Modul de administrare :Toamna.o cutie fiind folosita la 10 familii.cu un bun randament.Acidul formic fiind o componenta care se gaseste in multe alimente a devenit un produs preferat.Conform literaturii de specialitate si 11 .si pericolul mare de contaminare.cand in stupi nu mai exista acest puiet capacit.Tratamentul cu acid formic nu se face inainte sau in timpul culesului. Manifestarea clinica :albinele si trantorii prezinta malformatii.actionand prin contact.

puietul de trantor .achizitii de roiuri si familii afectate de boala.miere sau polen infestat.Contaminarea se face prin circulatia albinelor de la un stup la altul(sau stupina).si apoi repetam operatiunea de 3 ori.Albinele impreuna cu matca se trec in alt stup dezinfectat.in orice caz asa se intampla la modul declarativ) . Cum procedeaza "puritanii" din U.contine o cantitate mica de spori care nu mai duce la o noua infestare.deci pentru un corp Dadant aprox.Antibioticele sunt "proscrise" in U.Putem afirma ca loca americana este boala puietului capacit.procedeul consta in eliminarea tuturor fagurilor din stup si distrugerea sau prelucrarea lor in locuri autorizate.in total fiind facute 4 tratamente.daca nu exista cules in natura.iar prin efectele nefaste pe care le are asupra familiilor. o prima varianta ar fi aceea de a folosi rama claditoare pe tot parcursul anului si dupa ce fagurii cu celule de trantor sunt construiti. o alta alegere este aceea de aplicare a procedeului "roiului artificial" .mergand pana la culoarea cafelei cu lapte.unelte . Modul de administrare :O placuta de carton de 20/30 cm si 1.albinele urmand sa fie hranite cu sirop de zahar 1/1. a carei moarte survine dupa capacire.Se afirma ca mierea care mai exista in gusa albinelor.Tinem placuta in stup 5-7 zile.O diagnosticare destul de sigura (in faza mai avansata a bolii) se poate face si de catre stupar prin interpretarea semnelor clinice si prin asa numita "metoda a betigasului" . 20 ml. Loca americana . lichidul dens (larva moarta) are culoarea galben-cafenie. se ia un betigas.cu recuperarea cerii.aderenta la celule a larvelor.E.numai ca de aici pleaca toate divergentele.Toate metodele sunt urmate de o dezinfectare puternica .foarte contagioasa.Temperatura la care se face tratamentul este de 12-25 grade C. Diagnosticare :cea mai sigura diagnosticare se face de catre un laborator specializat.se imbiba cu acid formic in concentratie de 60%.polen.este una dintre cele mai periculoase si de temut.ceara.produsa de agentul patogen Bacillus larvae. Manifestare clinica : aspect imprastiat al puietului.iar prin tratament acestea trec in miere. Tratament loca americana. Tratament varrooza .Practic metoda reprezinta punerea familiei in stare de roi artificial.prezenta solzisorilor uscati.moartea larvelor (numai a celor capacite). In literatura de specialitate.apicultorii trebuie sa profite de aceasta "slabiciune" a parazitului si sa procedeze astfel pentru a-l inlatura .mai este o referire la tratamentul cu antibiotice.E cu familiile bolnave :unii distrug toate familiile de albine si o iau de la capat.prin scuturare si introduse cu ajutorul unei palnii mari de carton.pentru ca albinele sa nu intre in contact cu substanta activa.Boala apare catre sfarsitul primaverii sau pe tot parcursul verii si afecteaza numai puietul.Trebuie spus ca aceste metode nu ne scapa de acarieni insa pot fi un mijloc eficient de a mai reduce din ei.Este recomandat ca placuta de carton sa fie asezata pe fundul stupului si acoperita cu o plasa de sarma cu ochiuri mici.METODA BIO : Am mai vorbit ca acarianul varooa are o mare preferinta.chibrit sau scobitoare si se introduce in celulele cu puiet mort .o boala care starneste controverse Loca americana este o boala bacteriana.sigur este loca americana .cu repopulari masive cu material genetic indemn de boli(oare asa o fi?.5 mm grosime.care poate fi prescris de catre medicul veterinar (uite ca si-au lasat si ei o portita de iesire).insamantati si capaciti sa fie recoltati.Noul stup se doteaza numai cu faguri artificiali.atatea obicee".miros de clei de tamplarie a larvelor moarte. In urma folosirii acestui tratament se obtin rezultate bune fiind distrusi chiar si parazitii din celulele capacite.pastura si produsele devin impropii exportului. daca lichidul (larva moarta) se intinde intr-un filament lung.Asezarea placutei pe fundul stupului si nu pe partea superioara a ramelor protejeaza matca.In principiu boala se poate trata cu antibiotice.Lucrul 12 .Cealalta varianta consta in introducerea unei rame cu celule de trantor in toamna.Fiind o boala intalnita in toata lumea tratamentul locii americane se poate caracteriza astfel prin "cate bordeie.Ca o recomandare suplimentara ..facem o pauza de alte 7 zile.Pentru un fagure standard se folosesc 2 ml acid formic diluat.tratamentele de primavara duc la cresterea procentului de reziduri din miere si ceara. restrangeti pe cat posibil cuibul pentru a mari efectul si fiti atenti la manevrarea acidului pentru ca este puternic coroziv. la marginea cuibului si ridicarea acesteia in primavara dupa ce a fost insamantata si capacita.

neajungandu-se la un punct comun. schimbarea la max.de unde se trage concluzia ca ataca familiile de albine cand sunt in dificultate. dezinfectarea de cate ori este nevoie a uneltelor.Boala se raspandeste in acelasi mod ca in cazul locii americane :albine hoate sau ratacite.mai ales daca acestea sunt atacate si de alte boli.fiind total interzisa hranirea albinelor . Manifestare clinica .Daca ati citit la loca americana despre "proba betigasului". capacelele celulelor atacate sunt infundate si cel mai probabil si gaurite . mirosul larvelor moarte este de "acru".fagurilor de la rezerva .constituie un factor favorizant. 2 ani a tuturor fagurilor din stupi .E.in Romania specialistii considera ca familiile bolnave de loca americana pot fi salvate. prevenirea furtisagului .Antibioticele folosite in tratament sunt LOCAMICIN . dezinfectarea anuala a stupilor.fiind similar cu cel al otetului.pentru ca de multe ori albinele reusesc sa invinga boala. Doua sfaturi de incheiere : NU faceti tratamente preventive cu antibiotice.la fel si absenta culesurilor in primavara.are o anumita politica in domeniul apicol.pentru ca nu sunt necesare. Acum sa trecem la Romania : ca si altii (ex. SULFATIAZOL .Pretul este insa mare.Cert este ca pe plan legislativ. mentinerea stupinei ca un teritoriu "inchis". limitarea pe cat posibil a pastoralului .daca luam masurile adecvate.pentru ca nu are un impact la fel de grav.flambam usor ramele cu flacara . nu va repeziti direct la antibiotice.intreaga cantitate de produse este compromisa (cel putin la export).in preajma primului cules principal(salcam)sau intre culesuri. Modul de raspandire .TERAMICINA .fiecare tara din U.Primul sfat : daca constatati prezenta bolii . larvele moarte sunt rasucite in celule. mierea extrasa este buna numai pentru consumul uman. indepartam fara mila fagurii cu puiet afectat de boala.Celalalt sfat este : preveniti boala.pentru ca altfel o sa aveti mari necazuri !!! Loca europeana .spalam si dezinfectam toate uneltele si utilajele .stuparii ramanand cu satisfactia ca si-au salvat stupinele.Ce avem noi ca "stupari responsabili" de facut : 13 .etc.Toti stuparii romani trebuie sa inteleaga ca trebuie sa ia masuri de preventie . modul de administrare.Sa recapitulam ce avem de facut : distrugem familiile slabe .decat in cazuri rare).Bineinteles daca avem nenorocul ca stupina noastra sa fie afectata de loca americana. procurarea de material genetic indemn de boli .aflati ca la loca europeana nu se formeaza filamente( masa descompusa nu se intinde.Perioada de aparitie este in primavara. Din nou trebuie spus ca tratamentul care nu este urmat de masuri igienico-sanitare se face in zadar.Prezenta altor boli si mai cu seama a nosemozei.americanii).miere contaminata.ramelor.La familiile puternice se distrug numai fagurii care prezinta semne de boala.Asa riscati sa pierdeti (prin contaminare) toata recolta de produse. larvele descompuse sunt de culoare cafenie inchisa .Boala are o incidenta mai scazuta asupra familiilor de albine.dozele si alte reguli de administrare le gasiti in prospectul pus la dispozitie de producator.sau "dracul nu e asa de negru" Trebuie sa spunem din start despre loca europeana ca este o boala tratabila. curatam stupii de urme de ceara.clatim bine cu multa apa.curatam toate resturile si le ardem .propolis.Se observa ca cele mai afectate familii sunt cele care au iesit slabite din iarna.apoi flambam lemnul cu lampa de benzina sau gaz . Combaterea si tratarea bolii : Combaterea locii americane incepe prin distrugerea familiilor slabe.Familiile atacate prezinta urmatoarele semne clinice :faguri pestriti . mentinerea in stupina numai a familiilor puternice (cele slabe se unesc sau se distrug).Din fericire familiile afectate reusesc de foarte multe ori sa inlature natural boala.ii spalam cu lesie de soda caustica 4%.instinctul lor de curatire fiind cel care le ajuta.Loca europeana nu trebuie niciodata confundata cu cea americana.decat loca americana.fiind atacate cu precadere larvele necapacite(nu lipsesc insa si cele capacite).unelte contaminate si toate celelalte. Combatere si tratament .bun care trebuie luat de la ei este acela ca pun mare pret pe o preventie anuala a bolii.decat daca nu o combatem.Cu precadere ataca puietul in stadiul de larva tanara(3-4 zile) si mai rar larvele capacite.

umiditatea crescuta in stup.nu este intotdeauna chiar simpla. Raspandire si frecventa de aparitie .adica acele boli care sunt provocate de ciuperci.am considerat necesar sa o aducem in prim-plan.Familiile slabe.Dupa cum am mai spus.Acesta se presara pe rame si pe albine.Fie ca acestia sunt molii.acestea fiind atacate numai in stadiul de larva.ratacirea albinelor sau furtisag .ar da un ragaz albinelor sa curete fagurii. fagurele produce un sunet caracteristic cand este scuturat .insa stiti ca aceasta masura are si consecinte nedorite. si ca aparitia are o frecventa crescuta la familiile atacate de varooza. stropiti fagurii cu sirop de zahar pentru a stimula instinctul de curatire. stropim toti fagurii cu sirop de zahar cu acelasi scop de stimulare a instinctului de curatenie .In primul rand ar fi asigurarea unui bun cules. puietul moare in stadiu de larva si preninfa . Sfaturi finale . culoarea puietului atacat este alba. aplicati masurile igienico-sanitare .insa prin faptul ca in ultimul deceniu inregistreaza o crestere a frecventei de aparitie.sau daca nu hranim artificial . Combaterea moliei in stupii populati : Nu poate fi facuta prin procedee chimice deoarece substantele folosite sunt daunatoare pentru albine. dezinfectati fundul stupului. restrangem cuibul pentru a crea o densitate mare de albine pe faguri.atacul lor reprezinta o problema care trebuie rezolvata.etc. ERITROMICINA .Practic puietul varos "nu se dezvolta in tesutul larvelor sanatoase". schimbul de faguri .cate 100-150 g de substanta activa. LOCAMICIN .uscate si mumificate .fagurilor cu hrana.Incercati sa eliminati boala fara folosirea antibioticelor .polenul umed.prigorii etc.furnici.ca masura de preventie.etc.neocupati bine de albine . In cazuri foarte grave.Toate masurile si tratamentele trebuie completate de o dezinfectare la "sange" a stupilor.ramelor.cantitatilor de ceara provenite din fagurii reformati.incercati sa eliminati boala astfel :reducerea cuibului prin scoaterea fagurilor de prisos. folosirea de unelte si utilaje (inclusiv stupi) contaminate.pe oglinda si fundul stupului sunt larve moarte.se fac tratamente cu antibiotice .Trebuie sa va atragem atentia insa ca solutionarea neajunsurilor create de daunatori.In literatura de specialitate se afirma ca puietul varos ar fi o "boala secundara".uneltelor. NU faceti tratamente preventive cu antibiotice .sunt factori favorizanti.TERAMICINA .iar rezultatul final depinde mult de seriozitatea cu care abordati problematica.banuit fiind faptul ca o intrerupere a oatului.daca nu putem controla boala.pentru ca acolo au cazut larvele moarte si care au fost scoase de albine . Manifestare clinica . Prevenire si combatere .cuibul largit fara discernamant.viespi. 14 .precum si a puietului de albine. imbunatatiti ventilatia. In Romania boala se trateaza cu medicamentul MICOCIDIN. Puietul varos (ascosferoza) .intarim familiile slabe atacate de molie cu albine din alti stupi.reduceti umiditatea stupului .Putem insa ajuta albinele sa se apere singure.gri sau negricioasa .atat din stupii populati cat si celor de la rezerva.Boala apare la cateva familii si se raspandeste daca nu ii dam atentia cuvenita. se fac 4-6 tratamente la diferenta de 7 zile intre ele. In orice caz nu va limitati la aplicarea unei singure metode si mai ales nu abandonati lupta.o crestere a frecventei de aparitie Puietul varos face parte din seria de boli micotice . boala prefera (pentru a cata oara?). eliminarea fagurilor cu puiet afectat de boala si introducerea de faguri artificiali sau claditi si dezinfectati .numarul stupinelor infectate creste alarmant.Nu este o boala exagerat de grava.Iata ce posibilitati de aparare aveti : Molia de ceara (gaselnita) Este un parazit care nu ataca direct albinele.puietul de trantori fara a ocoli totusi si pe cel de lucratoare. indepartam toti fagurii afectati de boala pentru a ajuta albinele sa-si faca curatenie . Inainte de a trece la tratamentul medicamentos.daca adoptam cateva masuri simple : fagurii atacati se curata manual de larvele si gogosile parazitului.la aparitia puietului varos stuparii au o contributie decisiva. Fiecare dintre noi apicultorii a avut probleme mai mari sau mai mici cauzate de atacurile daunatorilor.Molia se remarca insa prin pagubele pe care le produce fagurilor de ceara. schimbati toti fagurii la 2 ani. in cazurile mai grave se poate proceda la inlocuirea matcii.

se prafuiesc cu substante insecticide si apoi se acopera.in care se introduce un sirop aromatizat.tratarea si depozitarea fagurilor se face in corpuri de stupi.Incercarea distrugerii acestor pasari prin amplasarea de diferite capcane este o masura fantezista si fara eficienta.acestea fiind folosite si la dezinfectarea butoaielor pentru vin. Dibromura de etilena : Cei ce pot procura aceasta substanta au la dispozitie un tratament foarte eficient.in partea de jos a dulapului sau a stivei de corpuri.nimfa si molia adulta mor asa ca iarna nu mai sunt necesare tratamente.Acest sirop se prepara din apa. Viespea(viespea comuna . Soarecii 15 . Singura metoda buna pentru a scapa de atacul pasarilor este amplasarea de sperietori.Distrugerea cuiburilor se face prin pulverizarea cu un spray insecticid.Partea superioara a stivei de corpuri se astupa cu o panza de sac.In acest scop agatam de prajini inalte pasari moarte cu aripile desfacute. -La temperatura de 0 grade C.naftalina.Se aseaza tavite cu acid acetic industrial in concentratie de 65-95%.) Nu vom insista cu o clasificare a viespilor pentru ca toate pot crea pagube in stupina.fagurii se aerisesc 48 de ore inainte de a fi introdusi in stupi.Se desfac musuroaiele de furnici.Pentru o mai buna fixare in prealabil se aplica un strat subtire de ulei ars sau orice substanta lipicioasa.In acest scop apicultorul trebuie sa-si construiasca un dulap pentru depozitare. Se umplu 20% sticlele cu acest sirop si fara capac se agata in stupina.iar pe aceasta panza substanta activa.Viespile atrase de aroma siropului intra in capcana si se inneaca.Peste deschiderea din partea de sus a stivei se pune o panza de sac. se aseaza pe o cutie metalica.cate 2 ml acid la litru de volum.Aplicarea unui numar mare de tratamente cu acid acetic industrial poate duce insa la corodarea sarmei de fixare a fagurilor.prevazut cu rastele.Cea mai eficienta metoda de combatere a lor este depistarea si distrugerea cuiburilor.larva.Pentru a spori eficienta capcanei.Fagurii se depoziteaza in stive de corpuri de stup.Atentie mare pentru ca substanta este foarte toxica.Apicultorul trebuie sa se protejeze si sa nu inspire fumul toxic. Fagurii se aseaza in dulap sau in 2-3-4 corpuri de stup stivuite. In incheiere trebuie sa va mai dam doua informatii utile : -Dupa executarea unui tratament contra gaselnitei.Construiti aceste capcane folosind sticle de plastic(peturi).gaurita si prevazuta cu un grilaj.Cand atacul lor devine suparator si pagubos. Acid acetic industrial : Se poate folosi cu succes in combaterea daunatorului.Ca substante de ungere putem folosi fenolul. Batoanele de sulf le gasiti in magazinele metalo-chimice. magazinele cu produse chimice de combaterea daunatorilor in agricultura.operatiune care daca este facuta primavara are o eficienta marita.iar daca avem chiar prigorii moarte(impuscate). etc. din care primul trebuie lasat gol.floarea de sulf. Furnicile Sunt situatii in care si furnicile pot cauza mari prejudicii in stupina.camera trebuind a fi bine ventilata.Batonul de sulf se aprinde.Trebuie insa sa stim ca fumigatiile cu sulf omoara numai molia adulta.e chiar mai bine.aplicarea tratamentului trebuind repetata la trei saptamani.miere sau zahar 5-8% si 1% otet pentru aromatizare. Prigoria Prigoria este o mare consumatoare de albine.Dozajul ideal este de 30-50 cm cubi/un m cub ocupat cu faguri. O alta metoda de combatere destul de eficienta este instalarea in stupine sau pavilioanele apicole a unor capcane. astfel incat picioarele sa poata fi unse la nevoie. Substantele chimice folosite sunt : Anhidrida sulfuroasa(batoane de sulf) : Sulful este o substanta eficienta in combaterea moliei.Daca nu dispuneti de un dulap.Protejarea fagurilor de rezerva : Conservarea fagurilor de rezerva se face cu ajutorul substantelor chimice.doza fiind de 50 g sulf la 1m cub volum.sticla se agita de 2-3 ori pe zi astfel ca peretii interiori sa fie umezi.apicultorul incepe combaterea. Ideal este sa avem fiecare stup asezat pe un suport .

O masura de precautie pentru a opri patrunderea in stup a soarecilor este instalarea banalei gratii antisoareci la urdinis. 3.Tigla este folosita pentru a evita ca alte animale sa ajunga la otrava. O familie se stropeste o singura data. dauneaza.Sub cutele tiglei se aseaza(pana se obisnuiesc soarecii)." Tratamentul varozei cu acid formic Folosirea acizilor organici in controlul varozei este una din metodele recomandate de legislatia romana chiar si in cazul apiculturii organice (OUG 34/2000 si Normele metodologice de aplicare a acesteia conform HG 917/2001 Art. La stupii fara magazin localizarea ghemului este usoara si solutia se poate repartiza usor pe cat mai multe albine. 30 ml se folosesc atunci cand ghemul se intinde pe 4-5 rame (la temperaturi in jurul a 0 grade) si 50 ml cand ghemul ocupa 6-7 rame. In acest caz este vorba de dihidrat de acid oxalic care este cristalin si este compus din cca 71% acid oxalic si 29% apa. In comert se gasesc si solutii de-a gata de exemplu Bienenwohl. Pentru tratare nu sunt necesare temperaturi primavaratice. Acidul oxalic se gaseste in farmacii sub denumirea de acid oxalic brut. Atunci multe albine sunt incarcate cu prea mult acid si zboara prematur din stup si pot muri la oarecare distanta fara sa se poata observa pierderea lor pe pamant in jurul stupului. Adaosul de zahar are ca efect o cadere mai rapida a parazitilor dar nu influenteaza actiunea asupra albinelor sau toleranta lor la solutie. Fumul se va folosi cu economie. Concentratia nu este puternic influentata de acest lucru.5% precum si o seringa pentru stropire si dozare. Caderea parazitilor este de amploare mai mare pe o perioada de 4-5 saptamani chiar daca majoritatea (80%) cad din prima saptamana. In lunile Noiembrie-Decembrie familia se afla sub coroanele de hrana. Seringa trebuie sa fie de o asemenea constructie incat sa asigure dozarea sub forma de picaturi fine. Stropirea trebuie facuta cu rabdare. cu cat se stropesc mai multe albine cu atat tratamentul este mai bun.iar dupa 7-8 zile acest grau se inlocuieste cu grau otravit. Se pastreaza in sticla cu dop etans si inscriptionata. e) datorita calitatii de a nu contamina mierea si ceara cu reziduuri neadmise.Pentru o buna eficienta se are in vedere ca instalarea sa se faca la timp. La familiile fara puiet o a doua tratare nu este oricum necesara.Atacul soarecilor este periculos mai ales iarna cand familia de albine este stransa in ghemul de iernare si nu se poate apara. Repetarea tratamentului. La stupii cu magazin cateodata acest lucru este mai dificil mai ales atunci cand ghemul se afla pe ramele de jos. Calciul din apa de robinet este legat de acidul oxalic si se transforma in cristale stabile chimic de oxalat de calciu. Metode de aplicare a tratamentelor Metoda stropirii cu acid oxalic Pentru tratament se foloseste o solutie apoasa sau pe baza de sirop de zahar cu o concentratie de acid oxalic de 3. In functie de puterea familiei se folosesc 30-50 ml solutie.grau curat. Este mai bine sa treci de 2 ori pe fiecare spatiu dintre rame decat o singura data. Fie se foloseste o lanterna pentru a localiza ghemul fie se indeparteaza catul si solutia se poate distribui in si nu pe ghem. O posibila capcana se construieste asezand pe o caramida o bucata de tigla. De regula se renunta complet la utilizarea fumului cand albinele sunt in ghem. este de ajuns ca termometrul sa indice peste 0 grade Celsius. Se poate folosi apa de la robinet. 16 . chiar si cu Bienenwohl. a lipsei fenomenului de rezistenta a parazitului la tratament si a eficacitatii acestora in conditiile unei folosiri adecvate. Caderea de paraziti dupa tratament trebuie urmarita si masurata pentru a se compara cu rezultatul diagnosticarii dinaintea tratamentului.Daca atacul este puternic se trece la starpirea sistematica a rozatoarelor prin instalarea de capcane cu momeli otravite. 26.

De aceea este un mijloc eficace de stavilire a infestarii primavara. Caderea naturala de acarieni se verifica cu foaia cu margarina cel putin saptamanal pentru a tine sub observatie tendinta de infestare a stupilor. pentru eficienta. cat si toamna cu conditia ca temperatura exterioara sa fie intre 5 si 30 grade Celsius. Se foloseste acid formic la concentratia de 60%. Aplicarea tratamentului se face cand temperatura exterioara depaseste 12 grade Celsius. Metoda buretelui absorbant. pastrare si utilizare pentru a preveni accidentarile datorita contactului acidului cu ochii sau pielea ori prin inhalare sau inghitire. Daca stupul este prevazut cu fund anti-varoa se inchide sertarul de tabla. Fiecare apicultor trebuie sa aprecieze singur eficienta tratamentului si sa aduca corectiile necesare pentru imbunatatirea acestuia. De mare importanta in combaterea varozei este o atenta urmarire a familiei de albine pentru o corecta diagnosticare a gradului de infestare. Se poate face trtament cu acid formic atat primavara. Se fac 3-4 tratamente intr-un interval de 4-7 zile.5 cm) si acid formic cu concentratia de 60%. Este necesar insa dispozitivul care se monteaza pe o rama goala. Tratamentul de jos. Tratamentul de sus. se manifesta prin atacarea directa a parazitilor care sunt putin rezistenti la mediul agresiv creat prin vaporizarea acestuia. dar cheltuiala cu achizitionarea acestuia se amortizeaza in timp prin manopera redusa. se inlatura magazinele. Tratamentele cu acid formic pot duce la o relativa corodare in timp a componentelor metalice ale stupului si mai ales a pavilionului. 17 . Metoda vaporizatorului. Se lasa urdinisul deschis. 2.Acidul formic este singurul tratament cunoscut pana la aceasta data (cu exceptia supunerii la temperatura inalta) care omoara parazitul varoa in celulele cu puiet. facandu-se numai cel din Septembrie. De asemenea trebuiesc respectate cu strictete reguli de manipulare. Are avantajul ca ofera o aplicare simpla si rapida si se poate folosi practic in orice sistem constructiv al stupului. Daca temperatura in timpul zilei depaseste 25 grade tratamentul se face seara. Buretele se aseaza pe fundul stupului si se imbiba cu 4 ml/rama Dadant de acid formic concentratie 60%. un compus volatil. chiar si cand in familia de albine exista puiet capacit. si anume folosirea buretelui absorbant si a vaporizatorului. Se urmareste cantitatea de acid evaporata in timpul primei zile a tratamentului si daca aceasta depaseste 10 ml/zi se taie o portiune din fitilul dispozitivului pentru a micsora suprfata de evaporare. Se imbiba cu acid formic 60% in cantitate de 2. in partea de sus sau de jos a cuibului. racoroase. Actiunea acidului formic. Are avantajul unui control mai precis al aplicarii consatante si economice a tratamentului si al unui efect mai indelungat. Se foloseste un burete de vase (tip Vileda. Firma Biocontrol din Elvetia si producatorul german al vaporizatorului (Nassenheider) recomanda 2 tratamente pe an. ale diminetii. dupa ultima extractie si al doilea in a doua jumatate a lunii Septembrie.7 ml/rama Dadant cu albina. Din multitudinea de metode de folosire a acidului formic noi recomandam 2. Buretele se aseaza direct pe laturile de sus ale ramelor. Buretele se imbiba cu acid formic si se plaseaza cat mai aproape de albine. Volatilitatea mare a acidului formic precum si comportamentul agresiv asupra metalelor constituie factori de risc care trebuie cunoscuti de apicultor. cu dimensiunile aproximative 20x20x0. Daca la sfarsitul lunii Iulie caderea naturala de acarieni este in medie mai mica de 10 bucati/zi la stupul pe 10 rame se renunta la tratamentul din August. Mai este necesara de asemenea o seringa gradata de volum mare. Tratamentul este ineficient sub limita de evaporare de 6 ml/zi. Tratamentul se incepe la primele ore. 1. primul in luna August.

sort si cizme de cauciuc la manipulare. la rândul lor. Manusi rezistente la acid 2. -Acidul formic perturba activitatea familiei de albine si poate induce o usoara marire a mortalitatii albinelor. -Dezbracati imediat imbracamintea stropita accidental. -Vatamator sau fatal prin inghitire. Masca cu cartus filtrant 4. -Lucrati numai in spatiu deschis si cu vantul batand din spate. Reguli de prim ajutor: Piele. Daca apare voma se administreaza repetat lichide. -Purtati ochelari de protectie. manusi rezistente la acizi. Clasificare a bolilor si daunatorulor: Bolile albinelor se pot împărţi în boli contagioase. -Se recomanda utilizarea unei masti prevazute cu filtru purificator pentru vapori organici. Consultati de urgenta medicul. se consulta de urgenta medicul. Sort si cizme de cauciuc 5. Ochelari de protectie 3. -Coroziv pentru ochi si piele la contactul direct sau prin expunerea la vapori. -Spalati hainele contaminate separat de restul imbracamintii. se grupează în: 18 . Nu incercati sa dati nimic pe gura unei persoane aflate in stare de inconstienta. Daca apare arsura se aplica compresa sterila si se consulta de urgenta medicul. Feriti apropierea flacarii deschise. -Combustibil. Beti o cantitate mare de apa sau lapte. pielea sau imbracamintea. necontagioase şi intoxicaţii. -Nu mancati. Nu provocati voma. Daca respiratia s-a oprit curatati caile respiratorii si incepeti respiratia artificiala. Inhalare. Se pastreaza sub temperatura de 50 grade C.Indiferent de metoda de aplicare se recomanda utilizarea unui minim de echipament constand in: 1. beti lichide sau fumati in timpul utilizarii. Ochi. Dezbracati imediat hainele contaminate. Ingerare. Spalati zona afectata cu sapun sau un detergent slab si multa apa. Scoateti victima din zona contaminata. -Spalati temeinic mainile cu apa si sapun dupa utilizare. Spalati deasemeni mainile inmanusate inainte de scoaterea manusilor. Consultati de urgenta doctorul. Galeata mare (10 litri) cu apa curata pentru interventie in caz de accidente Se vor avea in vedere urmatoarele aspecte: -Nu lasati produsul la indemana copiilor. -Nu inhalati vaporii. Se spala ochii imediat cu apa din abundenta. -Poate produce sensibilizarea pielii -Evitati contactul cu ochii. =Bolile contagioase. Se acopera ochii cu comprese sterile. Nu incercati sa dati nimic pe gura unei persoane aflate in stare de inconstienta.

fapt care se produce de obicei în octombrie sau cel mai târziu în noiembrie. . =Dăunătorii albinelor sunt: . . . Important nu mi se pare data începerii şi data încheierii. . brauloza.bacteriene (loca americană.o dată ce albinele ies la cules de nectar şi polen . melanoza). septicemia. .puietul răcit.lupul albinelor. aspergiloza. . respectiv a reînceperii anului apicol ci cunoaşterea şi respectarea curbei biologice anuale a dezvoltării familiei de albine. =Bolile necontagioase ale albinelor sunt reprezentate prin: . Unii socotesc că anul apicol se încheie o dată cu intrarea albinelor la iernat. triunghiulinoza). . =Intoxicaţiile albinelor se pot produce: .virotice (puietul în sac.micotice (ascosferoza. .se poate aprecia că în acel moment începe anul apicol.viespile.Apicultorii ca şi albinele lor se găsesc în ianuarie în plin sezon rece şi trebuie să subliniez încă o dată că în general se consideră că anul apicol nu coincide cu anul calendaristic. Prin cunoaştere şi mai ales prin respectarea acestei curbe biologice înţelegem obligaţia apicultorului de a acţiona în stupină şi în stup numai în conformitate cu manifestările naturale de comportament ale familiei de albine.găselniţa. .boala de mai.cu pesticide folosite pentru combaterea dăunătorilor. . . . ..prigoriile. .cu nectar. Dacă intervalul de timp este denumit an atunci el urmează să dureze 12 luni adică perioada de timp trebuie să traverseze cele 12 luni ale anului calendaristic.cu miere de mană.diareea albinelor.Ianuarie şi februarie sunt in mod frecvent cele mai reci luni ale anului.cu polen.şoarecii..anomaliile mătcilor.ciocănitorile. Dacă sezonul activ începe în cursul lunii martie sau cel mai târziu în aprilie . .cu medicamente. . senotainioza. DEFALCAT PE LUNILE ANULUI ianuarie .parazitare (nosemoza. europeană. care in ultimul timp au inceput sa dea tarcoale albinelor.si as mai adauga vrabiile si graurii. amibioza. . varrooza. acarioza. Adică a ceea ce de fapt înseamnă curba biologică de 19 . CALENDARUL LUCRARILOR APICOLE. boala neagră . De cele mai multe ori solul este acoperit cu un strat destul de gros de zăpadă mai ales în jumătatea de nord a ţării şi uneori chiar şi în zonele sud şi sud-estice.furnicile. paratifoza). .fluturele "Cap de mort". .

păsărilor şi animalelor de curte. Completarea rezervelor de hrană poate fi făcută cu turte (pastă de zahăr pudră şi miere. fluidă sau cristalizată . Se subînţelege că suprafaţa circulară cu puiet este la început foarte mică. cu şerbet din zahăr cu miere. Aceeaşi grijă se acordă protejării suplimentare a stupinei contra vânturilor şi curenţilor acolo unde s-a impus a fi deosebit de necesar. Se spune că luna ianuarie este luna în care începe perioada înlocuirii albinei de iarnă. respectiv la urdiniş sau eventual pe foaia de control aşezată pe fund este exagerat de mare (2-3 palme făcute căuş un făraş plin cu albine). Atunci la prepararea turtelor se poate adăuga o cantitate mică de polen eventual măcinat.. activitate care se menţine la acelaşi nivel până în momentul în care în natură apare primul cules şi se efectuează primele zboruri masive de curăţire. temperatura se ridică la +34-35°C necesară atât începerii depunerii primelor ouă de către matcă cât şi dezvoltării puietului. Dacă zăpada căzută se acumulează în cantitate mare este recomandabil îndepărtarea fără zgomot a acesteia precum şi mai ales a gheţii de pe scândurelele de zbor ale stupilor şi eliberarea urdinişurilor de albine moarte.5°C indiferent de cât de scăzute sunt temperaturile exterioare.. În turtele administrate familiilor nu se va introduce polen.amestec miere şi zahăr pudră. Hrana de completare a rezervelor are şi un pronunţat caracter de stimulare a ouatului mătcii şi a activităţilor albinelor doici.5 kg miere (depinde şi de cantitatea de puiet crescut) şi circa 2-3 kg în luna februarie. ca şi în luna anterioară. lipsă de hrană.). în zonele mai calde se poate folosi cu rezultate bune şi siropul călduţ administrat direct în faguri amplasaţi imediat lângă ghem sau în hrănitoare amplasate în acelaşi loc. Spre sfârşitul perioadei. . apicultorul trebuie să ştie că familiile normale consumă în luna ianuarie 1-1.5 kg. mai ales în zonele sudice ale tării. să fie bine întinse şi introduse în pungi de plastic cărora li se fac câteva perforaţii pentru a facilita pătrunderea albinelor. mai devreme în zona Banatului şi sudul ţării şi mai târziu în zonele înalte şi din nordul ţării. În interiorul ghemului.Familia de albine începe să se "mişte". În mod obişnuit suplimentarea hranei se face în stupină într-o zi mai călduroasă. Matca depune între 20-100 ouă în 24 h începând cu porţiunile fagurilor din centrul ghemului. 2. atunci când se administrează rame cu faguri cu miere şi oricând atunci când se administrează turte din miere cristalizată sau din pastă .5-35.Este de reţinut că: 1.Mulţi apicultori intervin în cursul acestei luni cu hrăniri de completare a rezervelor de hrană.dar şi cele sălbatice(ciocănitori. Aplicarea turtelor se face deasupra fagurilor din zona în care se găseşte ghemul de iernare şi se acoperă bine cu podişorul pentru a nu pătrunde frigul. . umiditate excesivă etc. Această activitate a mătcii este declanşată în perioade diferite depinzând de zona geografică. se micşorează consecutiv albinele uzate care mor. . în acest caz se va controla atent stupul îndreptându-se situaţiile anormale constatate ca atac de şoareci sau ciocănitori. O zonă privilegiată privind temperaturile ce declanşează debutul activităţii mătcii. . De obicei ouatul mătcii se declanşează la sfârşitul lunii.dezvoltare a familiei de albine exprimată în principal prin creşterea sau scăderea numărului de indivizi respectiv a puterii colectivităţii pe care o denumim familia sau colonia de albine. Ce se întâmplă în familia de albine? . Apicultorul trebuie să controleze şi să prevină. Acest fenomen biologic nu trebuie să îngrijoreze pe apicultor decât atunci când cantitatea de albine moarte găsite la control pe fundul stupilor. Se recomandă ca turtele să aibă în medie 1-1.Pentru a putea aprecia câtă hrană trebuie să administreze. eventual în ferestrele iernii un zbor de curăţire.Se continuă supravegherea modului de iernare a familiilor de albine prin controale periodice care acum sunt reclamate mai des şi intervenţia promptă pentru îndreptarea stărilor anormale. Folosirea acestuia se recomandă numai după ce albinele au efectuat. piţigoi etc. deci puterea familiei este în scădere..În această lună curba biologică de dezvoltare are un sens descendent (coboară pentru că numărul de indivizi scade. în zona denumită miezul ghemului de iernare.cu faguri de miere. 20 . pe suprafaţa unui fagure sau cel mult pe suprafeţele a doi faguri alăturaţi Consumul de hrană se măreşte pe măsură ce activitatea mătcii şi ale albinelor doici se intensifică ţinând cont că pe seama hranei glucidice consumate în zona cu puiet temperatura se menţine constantă la nivelul mediu de 34. Concret este vorba de apariţia primului puiet în cuib. deranjarea şi neliniştirea albinelor provocate de atacul şoarecilor. este şi zona Subcarpaţilor Meridionali.). cu şerbet fiert sau cu plăci din zahăr candi.

de două ori pe săptămână sau cel puţin o dată. perioadă în care familiile bune şi foarte bune matca. Extracţia şi condiţionarea cerii. .a. . în miezul ghemului de iernare. comercializaţi la schimb.. sesizat cu ocazia controlului auditiv sporeşte la o uşoară lovire a peretelui stupului apoi scade.În această lună de iarnă ca de fapt în toate lunile de iarnă stuparul trebuie să aibă în vedere următoarele Acţiuni specifice: În stupină: . lucrări în urma cărora se obţin calupii de ceară care. Ca şi în decembrie în această lună continuă recondiţionarea uneltelor şi utilajelor apicole ştiut fiind că prin această acţiune se măreşte considerabil durata de folosinţă a lor. De obicei în a doua jumătate a lunii ianuarie. . începe ponta (depunerea de ouă sau ouatul mătcii). Colonia de albine a dobândit un comportament bine articulat social care-i permite să supravieţuiască şi în cazul temperaturilor extrem de scăzute din timpul iernii. Deparazitarea fagurilor de rezervă clădiţi prin expunere la ger. Această căldură produsă de albinele din miezul (centrul) 21 . Cu ocazia controlului. . Vizitarea periodică a stupinei. se micşorează cheltuielile. produc căldură astfel că ele sunt în stare să ridice pe termen scurt temperatura în sectorul toracic cu 10°C. îndreptarea stărilor anormale ivite. ciocănitoare. februarie . lucrarea se poate efectua mai uşor dacă pe fundul stupului a fost aşezată din toamnă o foaie (hârtie) de control sau un carton. . . consumând miere. . Curăţirea şi sortarea seminţelor de plante melifere. Prin contracţii musculare albinele aglomerate în ghemul de iernare. . sub influenţa condiţiilor din interiorul ghemului. epuizării sau inaccesibilităţii hranei se vor prepara şi administra turtele din zahăr şi miere. . Ghemul. Reformarea fagurilor vechi sau necorespunzători care sunt destinaţi obţinerii cerii este o lucrare ce continuă ea asigurând în stupină efectuarea a ceea ce se denumeşte. Ca şi în luna trecută. ascultarea stupilor cu ajutorul unui tub subţire din cauciuc sau lipind şi apăsând urechea pe peretele stupului. dacă sunt condiţii favorabile se vor efectua lucrările cunoscute care vizează înlesnirea zborurilor de curăţire în zilele favorabile. Prevenirea neliniştirii albinelor provocată de păsări de curte. şerbetul din zahăr sau plăcile din zahăr candi. .respectiv situaţia concretă din stupi . această acţiune este de mare importanţă în a asigura la timpul potrivit şi la nivelul necesarului fagurii în care albinele vor creşte puietul şi vor strânge recoltele de miere şi păstură. până acum cu o activitate relativ redusă începe producerea de căldură în vederea asigurării condiţiilor optime pentru creşterea puietului. vor asigura echipamentul de faguri artificiali necesari primenirii anuale a cuibului şi a setului de faguri de strânsură din corpurile sau magazinele menite obţinerii recoltelor de miere în sezonul apicol activ. Confecţionarea de stupi noi. Dacă tehnologia de creştere sau nevoia . Controlul auditiv al familiilor . Protecţia suplimentară a stupinei contra vânturilor. Resturile de pe fund scoase cu sârma sau cu foaia de control vor fi atent observate întrucât ele dau indicaţii exacte asupra mersului iernării. respectiv preţul de cost al produselor apicole şi cresc corespunzător veniturile care definesc profitul în apicultură. cel puţin o dată la două săptămâni cu ajutorul unei sârme îndoite în formă de L se va îndepărta cu grijă albina moartă de pe fundul stupului şi de la urdiniş.impun hrăniri mai ales din cauza insuficienţei. Încheierea ramelor. găurirea apoi însârmarea lor şi lipirea fagurilor artificiali sunt lucrări secvenţionate conform înşiruirii de la începutul frazei.A doua lună a anului este penultima lună a iernii calendaristice. . Curăţirea zăpezii şi gheţii la urdiniş.. În atelierul stupinei . .. zumzetul. dacă apare puietul. şoareci ş.dacă această manifestare fiziologică nu a început de la mijlocul sau sfârşitul lunii trecute.

Temperaturile exterioare fiind scăzute condensul apare în locurile mai reci. Imposibilitatea deplasării albinelor în plan lateral spre ramele ce conţin miere face ca hrana să devină inaccesibilă astfel că. Ca urmare aparenta inactivitate a albinelor în ghem este o falsă impresie. suferind de foame. Această temperatură trebuie menţinută în limite strânse (34. deranjarea coloniilor de şoarecii pătrunşi în stupi.De aici rezultă cât de importantă este supravegherea iernării şi de ce este necesar să intervenim pentru a îndrepta stările anormale. Umiditatea ridicată are două cauze principale: ventilaţia insuficientă şi o izolaţie defectuoasă. Orice curenţi reci pot duce la un consum mai mare de glucide sau o concentraţie mai mare de CO2 (bioxid de carbon) în stup ca urmare a activităţi mai intense a albinelor. coloniile pier. . se formează atunci când aerul cald încărcat cu vapori de apă intră în contact cu suprafeţe reci . spre luna martie-aprilie ghemul de iernare începe să se desfacă (se afânează iar activitatea albinelor devine din ce în ce mai evidentă. pe lângă greşelile apicultorului atunci când a efectuat lucrările de pregătire a iernării.Un fenomen nedorit ce apare în stupi mai ales începând cu a doua parte a iernării este umezeala.Acum este momentul când se accentuează schimbul între generaţia de albine de iernare şi albinele de primăvară. îndeobşte se cunoaşte că umezeala. Dar. Creşterea puietului se desfăşoară acum pe suprafeţe din ce în ce mai mari iar rezervele de proteine din organismul albinelor se epuizează ("foamea de proteină" . .În calendarele anterioare subliniam importanţa asigurării liniştii depline în stupină. . . . Se înţelege că în jurul miezului ghemului albinele formează un strat compact care asigură efectul termoizolator iar grosimea stratului de albine creşte o dată cu scăderea temperaturii exterioare. Acest mod de comportament trebuie avut în vedere ştiut fiind faptul că ghemul se deplasează pe rame în sus o dată cu consumarea hranei.Mecanismele specifice de producere a căldurii determină variaţii mari ale activităţii de termogeneză în interiorul ghemului de iernare. acum în a doua parte a iernării în miezul ghemului.ghemului de iernare este iradiată treptat la toate albinele compactate în ghem astfel că pierderile termice în afara ghemului respectiv în spaţiul lăzii stupului sunt minime.O dată cu creşterea temperaturii medii. animale domestice.Sistemul acesta termodinamic are un mare randament în transformarea hranei energetice (mierea) în energie termică numai pentru ghem. Deci fără prezenţa păsturii şi a rezervelor de miere în cuprinsul ghemului.5-35°C) variaţiile mai mari de temperatură în minus ducând la o tarare a puietului şi apoi a generaţiilor următoare de albine ce vor fi crescute. . nu este posibilă intensificarea creşterii de puiet. Am arătat că o dată cu creşterea puietului sporeşte temperatura volumului sferei din centrul ghemului. Aşadar. Este evident că.O dată cu apariţia puietului temperatura ghemului de iernare devine aşadar aproximativ +35°C. Albinele efectuează zboruri de curăţire şi aduc uneori primul polen în cuib. temperatura se menţine constantă la 34-35°C. o dată cu ponta mătcii şi creşterea puietului. respectiv condensul. de ciocănitori. piţigoi. Variaţiile externe de temperatură duc la o mărire sau micşorare a densităţii albinelor în ghem aceasta ducând la o mai bună reglare a temperaturii ghemului. mai ales pe peretele din spatele stupului. de hoţi sau alţi răufăcători se soldează cu neajunsuri şi pierderi de efectiv în oricare stupină aflată într-una din situaţiile amintite. . creşterea acesteia fiind realizată cu un aport crescut al consumului de glucide. părerea generală cum că albinele încălzesc spaţiul interior al stupului este greşită. unde temperatura este mai ridicată spre "coaja" ghemului unde aceasta este mai mică. să vedem care sunt principalele Acţiuni specifice În stupină : 22 . Aşezarea stupului într-o poziţie uşor înclinată spre urdiniş face ca picăturile de condens care se aglomerează pe pereţi să se scurgă pe urdiniş.în cazul nostru pereţii stupului şi cu fagurii neocupaţi de albine. presupunând că iernarea decurge fără asemenea evenimente perturbatoare. Asemenea situaţii nedorite se întâlnesc mai ales în primăverile timpurii sau în ierni cu perioade mai calde urmate de scăderi bruşte de temperatură ce determină strângerea puternică a ghemului care ocupă suprafeţe de faguri golite de miere unde albinele sunt obligate să rămână înfometate mai multe zile . Dacă la suprafaţa ghemului temperatura nu scade niciodată sub 9CC. ea creează un mediu propice de dezvoltare a agenţilor patogeni cu precădere a ciupercilor. Pe lângă că umiditatea excesivă măreşte consumul de hrană. Pierderea contactului cu hrana determină moartea coloniei chiar dacă pe ramele lăturalnice ghemului există suficiente rezerve de miere. acestea având o continuă mişcare din interiorul (miezul) ghemului.

Un control sumar. Se ştie că dacă albinele au fost deranjate. Continuă acţiunea prin care se urmăreşte curăţarea. În familiile cu rezerve scăzute se poate introduce chiar în mijlocul cuibului un fagure cu miere şi păstură. .7 kg aşezate deasupra ghemului de iernare. Grăbirea topirii zăpezii şi evacuarea ei de pe vatra de stupină. În cazul în care colonia suferă de foame se va proceda la hrănirea acesteia. Aceasta este posibil numai în zile mai călduroase. şi se vor completa rezervele de hrană. ridicarea capacelor. Asigurarea necesarului de hrană este o condiţie esenţială a supravieţuirii familiilor. . . a materialelor izolatoare de pe podişorul lăsat liber în bătaia razelor solare(dacă temperatura se ridică peste 12-14°C)sunt câteva acţiuni ce favorizează zborurile de curăţire. Controlul auditiv al stupilor. în zile calde şi însorite este o acţiune benefică. ştiut fiind că înlocuirea periodică a echipamentului de faguri este o măsură obligatorie în fluxul tehnologic de creştere şi exploatare a albinelor. . Este strict interzisă administrarea de streptomicină in turte.înaintea zborurilor de curăţire. Deci a favoriza zborurile de curăţire în ferestrele iernii. . . în punga lor rectală s-au aglomerat reziduuri în cantităţi mari. mai ales spre sfârşit. . se introduc apoi în acelaşi corp despărţite printr-o ramă învelită în ziar apoi se scoate stupul afară. acolo unde este cazul. procedeul fiind mai complicat. iarna. Se vor administra turte de şerbet (zahăr pudră în amestec cu miere 30%) în cantitate de 0.din această cauză. Continuă vizitarea periodică a stupinei şi observarea atentă a fiecărui stup. urmare a consumului sporit de hrană. ceea ce asigură necesarul de hrană pe o perioadă de 10-15 zile. îndepărtarea resturilor de pe fundul stupilor (curăţarea urdinişului şi fundul stupului se poate face cu ajutorul unei sârme îndoite la capăt). dezinfecţia. A lăsa familiile înfometate este o mare greşeală care invariabil se soldează cu pieirea acestora. Încercarea puterii germinative a seminţelor de plante melifere 23 .5-0. a reductoarelor de urdiniş (lărgirea urdinişurilor). aceasta regăsindu-se în mierea de salcâm. Şoarecii se prind sau se alungă din stup iar salteluţele se schimbă cu altele noi pentru înlăturarea mirosului persistent de şoarece. În zilele cu viscol. cu temperaturi peste 12-13°C şi cu soare.depozitul de excremente este uneori atât de mare încât punga rectală ocupă aproape întreaga cavitate abdominală. obţinerea şi condiţionarea cerii rămâne o acţiune la ordinea zilei dacă ea nu a fost finalizată până în această lună. impunând câteva zile călduroase sau o cameră încălzită. făcând-o improprie pentru valorificarea ca miere marfă. prin simpla ridicare a capacului şi podişorului duce la cunoaşterea stării familiei şi intervenţia acolo unde este cazul pentru îndreptarea situaţiilor anormale constatate : Familiile cu lipsă de hrană se observă uşor prin faptul că albinele sunt aglomerate masiv în spaţiul dintre leaturile superioare ale ramelor şi podişor şi au un bâzâit mai puternic. vopsirea şi finisarea uneltelor. . Efectuarea observaţiilor fenologice cu privire la apariţia polenului şi comportarea albinelor. utilajelor şi dispozitivelor care compun inventarul stupinei. . În a doua parte a iernării se vor completa şi rezervele de proteină. În toate cărţile de apicultură se pomeneşte de înlesnirea zborurilor de curăţire.Familiile care au pierdut matca se pot unifica cu familii mai slabe. Deplasarea apicultorilor de două ori sau cel puţin o dată pe săptămână conferă siguranţă că pe vatra de iernare situaţia este sub control. în mod natural. Ridicarea gratiilor contra şoarecilor. Această situaţie nedorită se poate constata prin simpla observaţie excrementelor de şoarece în cuib şi jumătăţilor de corpuri de albine.Se finalizează pregătirea setului de faguri de cuib şi de recoltă destinaţi sezonului apicol activ. repararea. Controlul fagurilor cu rezerve de hrană şi goi .. Familiile se ţin câteva ore la căldură pentru a da posibilitatea ghemului să se desfacă. . . . atunci când ghemul este desfăcut.Familiile mai agitate cu consum mai mare de hrană pot să aibă rozătoare în cuib. prin administrarea de turte de zahăr cu miere cu adaos de polen 30%. Topirea fagurilor reformaţi. În atelierul stupinei . stupii se vor proteja suplimentar.

Ouatul mătcilor în familii puternice se ajunge în anii favorabili până la 1.martie A treia lună calendaristică şi prima lună a primăverii "mărţişorul". Variaţiile mari de temperatură de la zi la noapte impun o protecţie termică suplimentară pentru păstrarea căldurii mai ales în spaţiul ocupat de zona cuibului unde temperatura generată de albine pentru creşterea puietului este de aprox.0-2.miere şi păstură . necesare creşterii puietului.a.Elementele principale care determină amploarea şi viteza cu care matca depune ouăle şi albinele doici îngrijesc puietul sunt următoarele: Puterea şi starea de sănătate a familiei la ieşirea din iarnă. răpită ş. albinele efectuează zborul general de curăţire. Mai depinde şi de succesul iernării adică dacă familiile nu au fost deranjate în perioadele reci. puietul văros. mai ales în zona puietului. iar umiditatea relativă confirma atributul lunii echinocţiului de primăvară când ziua este egală cu noaptea. moment important în viaţa familiilor de albine. Umiditatea excesivă este dăunătoare determinând sau favorizând apariţia mucegaiului. Se înţelege că o familie bolnavă (nosemoza. Condiţiile de temperatură şi precipitaţii accelerează sau frânează dezvoltarea înţelegând prin aceasta că în condiţii de vreme rece cu precipitaţii. în acelaşi timp crescând şi consumul de substanţe proteice (păstură . fapt care sporeşte consumul de hrană hidrocarbonată (mierea). Prezenţa şi calitatea hranei.miere sau sirop din zahăr şi proteică . creşterea puietului şi culesurile de nectar şi polen de la flora de primăvară cunosc treptat o intensificare ce corespunde curbei biologice de dezvoltare anuală proprie speciei. în familia de albine activităţile de depunere a pontei de către matcă. se măreşte capacitatea de creştere a puietului în familie iar consumul de hrană pe familia de albine creşte simţitor . Oricum familiile slabe sau slăbite nu au şanse de a se alinia la startul de la care vor porni la valorificarea culesurilor de producţie (salcâm. Protecţia termică şi umiditatea. De aceea.5 kg. . luna echinocţiului de primăvară . în funcţie de mersul vremii. Starea vremii. creşterea puietului rămâne un deziderat care nu-şi găseşte materializarea în cuibul familiei. Această lună poate oferi încă destul de multe surprize neplăcute. presiunea atmosferică scade sub 760 mm. a calităţii mătcii şi a condiţiilor de microclimat din cuib puietul poate ocupa suprafeţe diferite de faguri. în majoritatea zonelor.+34+35°C.la 2. îngheţuri şi chiar căderi de lapoviţă şi ninsoare în unele zone ale ţării. La începutul lunii. temperatura necesară de circa +35°C.În funcţie de puterea familiei.23 martie. indiferent de cantitatea acestuia.) familiile puternice. Fără hrană energetică . albinele sunt obligate să menţină. Desigur starea foarte bună. de calitate şi accesibilă (miere + păstură iar protecţia termică şi aerisirea stupilor au fost la parametrii pe care orice apicultor îi cunoaşte.000 de ouă în 24 de ore. degradarea păsturii şi alte necazuri. lucrările în stupină sunt încă destul de limitate şi îndreptate îndeosebi spre asigurarea hranei necesare . Urmare eliberării organismului de excremente şi apariţiei primelor generaţii de albine tinere. În această perioadă albinele care au iernat mor în număr mare şi arareori contingentele de albine care se nasc întrun interval de timp egalizează pe cele care dispar.păstură şi polen ca şi fără apă.Apicultorii cu experienţă ştiu să alterneze lărgirea cuibului cu strâmtorarea lui. utilizând rame bune de ouat concomitent cu o manieră de lucru cu cuibul strâns. De obicei acest fenomen se petrece în cursul lunii aprilie.şi a unui regim termic cât mai bun cuiburilor de albine. . cu adierile vântului primăvăratic şi prezenţa ghioceilor şi a viorelelor vesteşte sosirea primăverii. prin schimbări bruşte ale vremii. albinele aduc în stup polen şi nectar. De multe ori familiile cu handicap sunt compromise mai ales dacă nu se intervine rapid cu măsuri de îndreptare a stărilor anormale. crescute în cursul iernii. bună. Aceasta înseamnă practic că lărgirea periodică nu se face mai 24 . varrooza sunt principalele boli ce pot fi decelate). În această lună. . însă. în absenţa zborurilor de curăţire şi a culesurilor de întreţinere ascendenţa curbei de dezvoltare va cunoaşte un ritm lent şi întârziat. mediocră sau rea a acestora depinde în mod esenţial de buna pregătire pentru iernare pe care apicultorul a asigurat-o la timp şi corect în anul anterior. În zilele favorabile zborului. Cerul devine schimbător. au avut o iernare liniştită cu provizii de hrană suficientă. ca o unitate biologică incapabilă să desfăşoare cu amploare activităţile enunţate. cu populaţie puţină formată din albine îmbătrânite şi anemiate se va manifesta ca un organism slăbit.

în plus. descăpăcind periodic câte 1 dm2.Fără a se desface cuibul prea mult. în lipsa polenului se vor folosi înlocuitori de polen. plini cu albine atât la suprafaţă cât şi în celule nu se scutură. Dacă siropul de zahăr dat în fagurii amplasaţi în cuib cât mai aproape de zona puietului. în caz de mare necesitate se efectuează transvazarea cuiburilor în corpuri (stupi) noi. Pentru completarea rezervelor de păstură. drojdia de bere uscată şi făina de soia măcinată foarte fin.În lipsa fagurilor cu hrană în rezervă. Dacă se constată că există puiet căpăcit de albine lucrătoare. Practic este vorba despre un control oarecum superficial constând uneori numai în observarea de sus a cuibului privind leaturile superioare ale ramelor sau extrăgând o ramă din centru.ca hrană de completare şi/sau stimulare ca şi siropul numai dacă albinele zboară sau au efectuat anterior cel puţin un zbor de curăţire. În cazul absenţei sau insuficienţei hranei se intervine cu hrăniri sub formă de sirop de zahăr 1:1 sau. albinele ieşite în afara acestuia putând amorţi pe leaturi. de calitate şi accesibilă albinelor. . La fel ca şi în cazul polenului. înlocuindu-se cu faguri cu miere lichidă. în această perioadă albinele dizolvă cu greu cristalele de miere.Fireşte apreciem tot sumar dacă există hrană suficientă. se vor retrage încet spre zona puietului. în lipsa acestora. . . zahărul tos este total contraindicat din aceleaşi motive arătate în cazul folosirii mierii cristalizate. descăpăcind-se câte o porţiune redusă şi udaţi bine cu apă călduţă şi puşi după diafragmă ca hrană stimulentă în perioadele de dezvoltare lipsite de cules din primăvară sau din toamnă. acolo unde este cazul. în cazul în care turtiţele sunt consumate mai încet. . ci se aşează cu grijă mai spre marginea cuibului. cristalele de miere pe fundul stupului. pentru a se evita pierderile inutile şi alterarea lor. se introduc faguri cu miere din rezervă. cum sunt laptele praf degresat. mai ales în cazurile în care acestea nu au efectuat un zbor de curăţire de mai mult timp . deşi prin aceasta se măreşte gradul de umiditate în stup. consumul unui asemenea sortiment de miere provoacă de multe ori diaree la albine.Este o lucrare care se poate efectua în zile calde. se aşează deasupra zonei cu puiet pungi de plastic cu şerbet de zahăr sau cu pastă de zahăr pudră amestecat cu miere (80/20%). mai bine. cu toate consecinţele negative arătate. de unde albinele. De asemenea. în perioada activă. iar acolo unde umezeala este prea mare sau dacă fundurile sunt deteriorate acestea se înlocuiesc cu altele uscate şi dezinfectate.Se va evita introducerea în stupi în scopul asigurării rezervelor de hrană a fagurilor cu miere cristalizată şi eventual se vor scoate din stupi fagurii cu asemenea miere. în plus. ouă corect depuse de matcă şi puiet necăpăcit de vârste diferite este un prim semn care dă certitudinea că activitatea din stup se înscrie în parametrii de normalitate. e bine să se administreze turtite de polen amestecat cu puţină miere.Turtele din miere şi polen sunt îndeobşte recomandate . . . pentru a nu se provoca pierderi de albine şi chiar şi a mătcii în cazul în care aceasta este ascunsă în masa de albine. cu faguri cu miere de la rezervă. calme şi însorite în care temperatura se ridică peste 12-13°C. mai poate fi acceptat. pentru a se evita pierderile de căldură.Unii autori recomandă în scopul completării rezervelor de hrană administrarea de sirop de zahăr sau chiar de zahăr tos umectat.mult decât permite o bună acoperire cu albine a tuturor ramelor ce compun cuibul limitat de diafragmă. faguri sau hrănitoare datorită temperaturii scăzute din afara ghemului. .Deosebit de importantă în această perioadă este combaterea umezelii şi a mucegaiurilor din stupi. Pentru aceasta. fundurile stupilor se curăţă. . nu se dau cantităţi mai mari. din partea dinspre diafragmă se scot fagurii goliţi de miere sau cu miere puţină şi se apropie de zona puietului fagurii mai plini cu miere şi păstură de la marginea cuibului. . până la apariţia polenului în natură. astfel încât să facă o masă compactă. influenţând negativ ponta mătcilor şi sporeşte gradul de uzură al albinelor şi aşa slăbite în urma 25 .Fagurii goi care se scot din cuib. Actiuni specifice: În stupină Revizia sumară de primavară . consumând doar mierea lichefiată din jurul lor şi aruncând de regulă. câte 100-150 g. hrana administrată în această perioadă trebuie să fie în contact direct cu ghemul de albine.Fagurii cu miere cristalizată pot fi daţi în consum mai târziu. acestea se amestecă cu o cantitate mică de miere şi se administrează în turtiţe de circa 100-150 g.Umiditatea ridicată reduce puternic în această perioadă capacitatea albinelor de menţinere a unei temperaturi normale în cuib. datorită temperaturii ridicate din cuib.

Se continuă stimularea şi supravegherea zborului general de curăţire. prezenţa mătcii. prin montarea de adăpătoare în locurile însorite din stupină în care se pun apă călduţă cu sare (5 g/l). cantitatea de hrană în kg miere şi/sau păstură. rame cu păstură sau chiar turte din miere. Pentru ajutorarea creşterii de puiet şi evitarea pierderii albinelor zburătoare care asigură apa necesară creşterii puietului. Revizia generală sau de fond . precum şi a evoluţiei cântarului de control.de care nu trebuie să scape nici o familie . . Este o măsură binevenită menită a satisface necesarul de apă consumată pentru creşterea puietului. fenologice. Un procedeu mai complex şi mai complet este cel prin care la hrănirile de stimulare albinele se furajează cu turte din miere. Trebuie avut în vedere că în această perioadă deşi a început apariţia albinelor tinere.Prin cernere se separă din masa de resturi două componente: 1) albine moarte care se ard şi 2) ceara care se topeşte. rame parţial ocupate cu puiet de diferite vârste.Numai în zile însorite cu temperaturi de peste + 14°C se poate efectua acest control notând în carnetul de stupină constatări legate de: puterea familiei exprimată în număr de rame bine ocupate cu albine. Se instalează cântarul de control pe care se aşează cea mai puternica familie de albine din stupina şi se începe înregistrarea în carnetul de stupină a observaţiilor meteorologice. În funcţie de constatările ocazionate de acest control . Toţi apicultorii ştiu că stimularea şi supravegherea zborului de curăţire este o lucrare uşoară. Un rol tot atât de nefast îl are umiditatea ridicată în creşterea gradului de dezvoltare al bolilor şi în special în cel al nosemei care.Dacă există posibilitatea. intens şi de durată în atmosfera încălzită de razele soarelui este o imagine reconfortantă pentru oricare privitor. cele lipsite de hrană. . starea de sănătate. faguri cu miere descăpăcită sau sirop de zahăr 1:1. în porţii mai mari de 300-500ml periodic şi succesiv la 1 sau 2 zile în funcţie de rapiditatea cu care albinele îl prelucrează şi hrănitorul se goleşte. cu hrană insuficientă sau de calitate necorespunzătoare vor fi ajutate de urgenţă procedând la aşa-numitele hrăniri de necesitate. grăbindu-le sfârşitul. Ce dăm albinelor înfometate sau în pericol de înfometare? Simplu. deasupra cuibului.250ml şi pe măsură ce timpul se încălzeşte şi în funcţie de puterea familiilor. Aceste observaţii şi înregistrări se execută pe întreaga perioadă a sezonului apicol activ. . .5-1% hipermanganat de potasiu sau albastru de metil. şi apă în care s-a dizolvat 0. cu experienţă care.Dacă apicultorul debutant sau începător nu ştie cum să procedeze în cazul unor situaţii anormale el poate consulta orice manual de apicultură. schimbul de generaţii se face încă destul de încet. mortalitatea albinelor de iarnă prevalând apariţia albinelor tinere.trecerii peste perioada de iernare. poate avea un efect fatal.În cuib se lasă doar fagurii cu hrană şi puiet bine acoperiţi de albine.la început în porţii mici de 150 . familiile excesiv de slăbite vor fi unificate.se vor institui diferenţiat lucrările obligatorii în conformitate cu realitatea văzută şi notată. zahăr şi polen aşezate pe leaturile superioare ale ramelor. fără îndoială îi va da îndrumările concrete pentru fiecare situaţie în parte. 26 . colecţia revistelor de specialitate sau poate apela la un apicultor consacrat. în cazul familiilor slabe şi puternic infestate. şi deci puterea familiei fiind încă în descreştere. zahăr şi polen. De exemplu: familiile orfane vor primi o matcă de la rezervă ori se vor unifica cu alte familii.pentru a cunoaşte potenţialul melifer al zonei în care se practică stupăritul. chiar plăcută (doar nu degeaba se spune: "ochiul stăpânului îngraşă vita" cu efect benefic în familiile care efectuează aceste zboruri. în perioadele cu temperatură mai ridicată se asigură albinelor apa necesară. Observând atent aceste resturi care în general sunt formate din rămăşiţe de ceară şi albine moarte putem deduce dacă iernarea a decurs bine sau rău. pentru dezinfecţie. fundurile stupilor multietajaţi vor fi înlocuite sau obligatoriu vor fi curăţate de resturile acumulate. l Mărirea vitezei de ouat a mătcilor şi stimularea creşterii puietului se face letimediat ce timpul se încălzeşte prin hrăniri de stimulare cu sirop de zahăr în proporţie de 1/1 (1 parte zahăr la 1 parte apă administrat călduţ în porţii mici. astfel încât acesta să fie cât mai bine strâmtorat cu putinţă. Un zbor vioi. .Dacă materialele care asigură protecţia termică (salteluţe sau alte materialelor izolatoare) sunt umede se usucă la soare ori vor fi înlocuite cu altele uscate. Acesta este procedeul cel mai simplu. Nu e rău să se pună în adăpătoare.

tocmai pentru că în această perioadă şoarecii devin mai activi. fagurii respectivi să fie scoşi şi daţi la topit. muşeţel. se curăţă petele de diaree prin răzuire urmând ca. Formarea familiilor temporare sau ajutătoare cu mătcile de rezervă iernate în afara ghemului.Deosebit de eficient în combaterea nosemozei este extractul de ceapă. Este o metodă ecologică de prevenire/tratare a nosemozei. tăvi de descăpăcit. în strat subţire.Se va avea grijă să se asigure stupului o înclinare spre înainte de 6-8° (dacă nu s-a procedat astfel în toamnă. repararea. cu consum de hrană şi mortalitate mică sunt selecţionate. În funcţie de evoluţia vremii e de preferat să se menţină gratiile împotriva şoarecilor la urdinişuri. În atelierul stupinei Curăţirea. . familiile respective iernând în condiţii mai bune. iar în lipsă. e bine ca hrana (şerbetul sau siropul) dat să se prepare pe bază de ceaiuri cu efect antinosematos .În general. a depunerilor de propolis. care în timpul iernii şi-au pierdut mătcile dintr-o cauză oarecare. fără a lăsa cenuşă ori 27 . Pentru combaterea nosemei.). .preparate din sunătoare. în afara măsurilor de reducere a gradului de umiditate în stupi. În cazul în care pe asemenea faguri sunt cantităţi mai mari de puiet.după ce acesta a fost în prealabil curăţat de ceară şi propolis. Aprecierea rezistenţei la iernare a grupei familiilor de prăsilă . în această perioada mătcile fiind acceptate uşor de albinele străine. Cu toate că albinele nu mai au ghemurile atât de compacte ca în timpul iernii. după care materialele se limpezesc în apă curată şi se usucă bine. . să se cureţe. dezinfecţia. s-a considerat în mod experimental (Escov) că la stupii astfel înclinaţi are loc o mai bună aerare (ventilaţie) a cuibului. Netratată duce la depopularea. îşi caută locuri izolate şi călduroase pentru a-şi face cuiburile în care să nască puii. a petelor de diaree. în acest mod putându-se urmări mai uşor gunoaiele (resturile) aruncate afară de albine şi dându-se în acelaşi timp un aspect mai curat şi plăcut stupinei.Administrarea streptomicinei pentru o aşa-zisă stimulare sau în tratamente este cu desăvârşire interzisă. la pregătirea familiilor pentru iernat). stupi. gălbenele. Pericolul apare doar în cazul în care în familia orfană au apărut albine ouătoare. În cazul familiilor orfane. Izolarea mătcii nu este obligatorie. O metodă eficientă de dezinfecţie este şi pulverizarea cu spirt a stupului. situaţie care se recunoaşte prin prezenţa de puiet bombat sau de ouă depuse neregulat pe pereţii celulelor sau mai multe ouă într-o celulă. coada şoricelului şi să se administreze dozele necesare de medicament. mucegaiului etc. acestora li se dă o matcă din nucleele de rezervă.La apariţia semnelor certe sau suspiciunilor de boală se va solicita medicului veterinar de teren sau de laborator diagnosticarea bolii sau bolilor. De asemenea. după ieşirea puietului. se foloseşte orice moment prielnic oferit de vreme pentru efectuarea lucrărilor amintite. aşa-numita �oglindă a stupului" în faţa acestuia. Şi mai bine este dacă această lucrare este urmată de o flambare atentă cu lampa de benzină sau cu un arzător de aragaz. în asemenea cazuri izolarea mătcii fiind obligatorie. unde-şi fac de regulă cuiburile. În felul acesta albinele îndepărtează mai uşor cadavrele albinelor moarte şi alte gunoaie care apar în această perioadă pe fundul stupilor. la slăbirea familiilor de albine. urmată de spălarea în apă fierbinte cu sodă şi săpun de rufe. recondiţionarea.a. în camere. se unesc cu alte familii mai slabe din stupină. bidoane. Cele mai rezistente familii. Principala boală de primăvară este nosemoza. Nu e rău ca tot acum să se refacă. deranjând albinele prin foiala lor şi mai ales prin mirosul pe care-l degajă ei şi excrementele lor. în aşa fel încât familiile de albine să se dezvolte normal şi să iasă fără pierderi din iarnă. elemente de stupi ş. mai târziu. chiar dacă sunt ocupaţi cu cantităţi mici de puiet. . şoarecii circulă nestingheriţi prin părţile laterale ale cuibului şi mai ales în spaţiul din spatele diafragmei şi deasupra podişorului. izmă. Dezinfectarea stupilor şi a materialelor ce urmează a fi folosite în continuare este obligatorie măcar prin curăţarea (râcâirea) crescăturilor de ceară. cu ajutorul dălţii apicole sau a unui şpaclu. Acesta va indica tratamentul care trebuie obligatoriu urmat întocmai altfel boala sau bolile se vor acutiza şi extinde determinând pagube în efectiv de cele mai multe ori irecuperabile. Sucul de ceapă se adaugă în siropurile preparate pe bază de ceaiuri. Spirtul va arde. Tratamentul se face în principal cu Fumidil-B conform prospectului. şi aprinderea spirtului.vopsirea utilajelor de care va fi nevoie în sezonul activ care se apropie (centrifuge. Diagnostic şi tratament în caz de boală în stupină. De altfel. Unificarea se face prin simpla transvazare a cuibului familiei orfane lângă cuibul familiei cu matcă. se îndepărtează din cuiburi fagurii puternic murdăriţi de pete de diaree.

analiza situaţiei stupinei. Spirtul este extrem de inflamabil. Organizatorice: Procurarea de material săditor şi plantarea de arbori şi arbuşti nectaro-poliniferi. în manualele de apicultură. crescute în cantităţi din ce în ce mai mari. în familie raportul dintre albinele de iernare şi cele nou apărute. Familiile de albine îşi încep activitatea din afara stupului. de iarnă. în favoarea albinelor tinere. Asigurarea mijloacelor de transport pentru deplasarea la pastoral. Pentru ele. pe porţiuni mai mari. a modului în care au iernat familiile de albine cu scopul de a cunoaşte eventualele cauze ce au determinat o iernare necorespunzătoare şi luarea de măsuri pentru eliminarea în viitor a deficienţelor constatate. zălogului etc. a plantelor de pădure. la început pe suprafeţe ale fagurelui din centrul ghemului de iernare mici de 0-2 dm2. cu ploi sau chiar cu fulguieli scurte de zăpadă în unele zone ale ţării.Ce minunat ar fi pentru albine şi pentru apicultor dacă stupina lui s-ar găsi înconjurată în martie de toate plantele enumerate mai sus! De aceea.Creşterea duratei zilei-lumină. Nu uitaţi . . Tocmai în acest scop. Cine poate să îşi transporte stupii într-un areal în care cel puţin o parte dintre aceste specii ocupă un segment important din suprafaţa cercului cu o rază de 3-3. însămânţări de amestecuri furajero-melifere (facelia cu borceag şi altele).5 km (raza economică de zbor a albinelor) este un om fericit în martie şi mai apoi. înflorirea masivă şi continuă a pomilor fructiferi.mirosuri neplăcute şi va dezinfecta eficient suprafaţa de lemn a stupului. Pentru a stinge focul e necesar doar să se închidă capacul stupului.ramă. Prin această măsură activizaţi familiile de albine şi micşoraţi din consumul de hrană destinat producerii de căldură în cuib. Este momentul când albinele îmbătrânite. apoi din ce în ce mai mult. vegetaţia să ofere surse de nectar şi polen ce asigură o accelerare a dezvoltării familiilor de albine. 2. se va schimba în fiecare zi. Se verifică şi se pun la punct materialele şi utilajele folosite la creşterea mătcilor.hrănirea stimulentă cu turte de pastă de zahăr. Acesta este 28 . cu turte de polen . colectarea de polen. spre sfârşitul lunii hrănirea suplimentară se face cu zahăr tos. va trebui să respecte cât mai îndeaproape recomandările efectuând toate lucrările enumerate sub titlul Acţiuni specifice. . Să aşteptăm cu speranţă şi încredere primăvara! Să ne bucurăm de venirea ei! aprilie Deşi temperatura creşte. de formare a rezervelor de hrană. vor muri. pe tot decursul lunii aprilie lucrările vor fi îndreptate spre asigurarea în principal a spaţiului necesar creşterii de noi generaţii de albine. matca a declanşat ouatul. Acum are loc înlocuirea totală a albinei de iarnă cu albine tinere. Cine nu. a sălciilor. de venin. fără rezerve în corpul gras. creează albinelor condiţii optime de activitate şi de dezvoltare a puterii familiilor. Noile albine eclozionate vor îngriji generaţiile următoare. aşezate lângă ultimul fagure ocupat cu albine. În stupinele mari. precum şi a unor culturi agricole ca muştarul şi rapiţa de toamnă. se recomandă ca vatra de iernare să fie situata într-o zonă care. . de înmulţire.Încă din ianuarie-februarie. temperatura creşte şi apar primele flori. Odată cu mărirea zilei. Asiguraţi accesul razelor solare pe vatra stupinii în tot cursul zilei. 3. lăsând locul noii generaţii. producerea de miere în secţiuni etc. datorită uzurii. Deci. însârmarea şi lipirea foilor de faguri artificiali care vor întregi echipamentul de faguri noi destinat înlocuirii anuale a cel puţin 1/3 (o treime) din totalitatea zestrei de faguri a stupinei.hrănirea suplimentară a familiilor lipsite de rezerve de păstură. Sunt albine doici diferite de cele de iernare.împachetarea suplimentară a cuibului. în decursul lunii aprilie pot surveni perioade reci. a completării cantităţilor de hrană şi a izolării termice în condiţii optime a cuibului. începe un nou sezon. . Controlul rezultatelor iernării. primăvara devreme. Contribuiţi la menţinerea puterii familiilor şi la întărirea rapidă a lor prin : 1. administrat odată la 10 zile în hrănitoarea . atenţie la normele de protecţie a muncii şi de prevenire a incendiilor! Încheierea.

Procedând astfel căldura va fi asigurată la un nivel corespunzător. rame.De ce este nevoie de creşterea puternică şi rapidă a numărului de albine în fiecare familie? Foarte simplu: pentru că la primul mare cules de producţie caracterizat prin intensitate şi scurtime în timp (10-12 zile la salcâm). numărul mare de albine culegătoare va asigura. ca şi iarna. . Armonizarea acestor factori într-o stupină este un caz fericit care se poate întâmpla sau nu.Semnul egal între albinele bătrâne. respectiv recolta a cărei valoare să acopere şi să depăşească cât mai mult cheltuielile ocazionate de creşterea. Toţi autorii de manuale apicole ca şi apicultorii profesionişti recomandă hrănirile de stimulare în primăvară tocmai în ideea optimizării culesului care în ultima instantă nu înseamnă altceva decât o recolta mare = profit mare. cu defecte fizice). Spaţiul existent este mare acum (celule golite de miere. . Aceste albine au un dublu rol: acela de alimentare a mătcii cu hrană de calitate. nereuşind să încălzească tot puietul existent. mult apreciată la consumul intern şi mai ales la export. matca îşi intensifică în fiecare zi ponta. în unele zone chiar lapoviţă. Albinele prost hrănite sau cu hrană de slabă calitate nu vor lua în creştere larvele determinând scăderea proporţiei de albine tinere faţă de cele bătrâne sau îmbătrânite. aşa cum se zicea şi încă se mai zice: " Valorificarea superioara a culesului ". "căderea" mătcilor în primavară atunci când familia are mare nevoie de o matcă bună. Acest optim defineşte capacitatea fiecărei unităţi biologice de producţie stupul cu albine şi în final stupina . Apariţia unor zile capricioase. Rămâne. rame în excedent). pentru forţarea pontei (accelerarea depunerii de oua) precum şi luarea în creştere a ouălor depuse de mătci. epuizate şi care si-au încheiat menirea şi cele tinere se înregistrează mai devreme sau mai târziu în funcţie de câţiva factori frenatori sau propulsatori cum sunt: mersul (sau starea) vremii (condiţii meteo). Oricine se ocupă de albine constată că apicultura costă şi costurile cresc pe zi ce trece datorită inflaţiei. o grijă principală a apicultorului. păstrarea căldurii necesare în cuib. hrănirile anterioare de completare a rezervelor de hrană şi mai ales cele actuale de stimulare a dezvoltării. Ca urmare familia se extinde pe toate ramele. întreţinerea albinelor (biostimulatori. amortizări de utilaje). calitatea mătcii (matcă tânără şi prolifică sau matcă bătrână. taxele şi alte plăţi efective făcute de proprietarul stupinei. surse de cules de la vegetaţia nectaro-poleniferă. . Factorii care influenţează depăşirea cu succes a pragului.momentul cel mai dificil în familia de albine. protecţia termică a stupilor (mai sunt zile şi mai ales nopţi reci). În primăvară. în plină perioadă de dezvoltare a familiilor de albine. Schimbarea la doi ani a mătcilor poate reduce mult. Apicultorii ştiu ca mierea de salcâm este o miere superioară. fiziologic şi economic suntem lămuriţi să vedem care sunt 29 . deci bine plătită. fenomen observat de obicei în a doua jumătate a lunii. Influenţează de asemenea ritmul ouatului. când în stup exista rezerve de hrană. sau practicarea hrănirilor stimulative. în cadrul a ceea ce numim vânzarea "în paletă" a unor cantităţi mai mari de miere variată sortimental. puterea familiei la intrarea şi ieşirea din iarnă. mai puţin solicitată. glande cu rol foarte important în producerea lăptişorului de matca.Dacă din punct de vedere biologic. De aceea grija principală a apicultorului este să îndeplinească la timp. medicamente. păstura) Influenţează în primul rând calitatea albinelor de iernare ca şi a celor de primăvară mai ales prin dezvoltarea glandelor hipofaringiene ale acestora. . faguri artificiali. Mai corect ar fi să spunem: optimizarea culesului înţelegând prin aceasta realizarea unui optim economic. De multe ori livrarea de către producător a unei cantităţi de miere superioară de salcâm este condiţionată de achiziţia de către cumpărător şi a altor sorturi de miere.de a aduna o cantitate de miere.respectiv prolificitatea -mătcii. existenţa unor culesuri slabe. poate duce la reformarea ghemului şi părăsirea puietului ceea ce determină compromiterea lui. costurile transportului în pastoral ca şi a forţei de muncă. . astfel încât albinele să acopere bine fagurii ramaşi în stup. cu temperaturi scăzute. starea de sănătate. epuizata. valoarea . corect şi cu profesionalism toate acţiunile menite împuternicirii rapide a fiecărei familii de albine. De aceea ca lucrare principală apicultorul trebuie să lucreze "cu un cuib strâns" adică eliminând ramele excedentare. sunt în principal: cantitatea şi calitatea hranei din stup (miere.

în continuare lucrându-se nu cu rama. sau în cazul în care au iernat pe două corpuri. astfel încât puietul să fie depus cât mai compact. odată cu creşterea temperaturii peste 15-16°C.Cât priveşte creşterea puietului. . dacă în natură există un oarecare cules de întreţinere. fapt care va obliga matca să coboare în corpul de jos unde va începe să depună ouă pe 2-3 faguri centrali iar intervalele corpului respectiv vor fi ocupate măcar pe jumătate de albine. va executa revizia de fond a familiilor de albine cu care ocazie se stabileşte puterea familiei . Fagurele nou introdus. neglijenţă sau nepăsare . se montează (ataşează şi cel de al doilea corp. arata o matcă uzată. menţin în cuib o zonă care se încălzeşte mai greu din cauza coeficientului termic mai redus. în ultimul caz trebuiesc luate măsuri atente de prevenire a furtişagului. cătină etc. în momentul în care albina ocupă bine 8-9 intervale şi există 6-7 faguri cu puiet. până ce puietul ocupa bine 3-4 faguri în centrul cuibului. poate fi uscat sau puţin stropit cu apă călduţă sau cu sirop slab de zahăr.Pentru mărirea suprafeţei de puiet fagurii cu resturi de miere aşezaţi după diafragmă şi chiar cei rămaşi în cuib se descăpăcesc. . iar albina trece ziua şi pe fagurii de după diafragmă. se pun tăvi cu materiale fumigene în faţa urdinişurilor. în acelaşi timp. În acel moment se face inversarea corpurilor. pentru alungarea albinelor hoaţe. . din partea dinspre diafragmă. revizia generală sau de fond. în plus. prolifică. . . acesta se menţine cât mai strâns. cu multe celule de trântori. sănătoasă. în perioada de primăvară. iar după ce puietul se extinde pe 5-6 faguri. cu care se încadrează (intercalează fagurii cu ouă sau cu puiet. chiar şi la cei multietajaţi. care va trebui să fie înlocuită. 1-2 rame cu faguri artificiali. o dată la 6-7 zile se introduce la marginea puietului câte un fagure bun de ouat. aceştia pot fi lăsaţi pentru prima perioadă doar pe un corp. albina ocupând complet intervalele dintre faguri. împrăştiat. în locul lui introducându-se un fagure bun de ouat sau o ramă cu fagure artificial.Nici un apicultor nu trebuie să uite că dacă în luna trecută (martie) nu a efectuat lucrările obligatorii din cauza vremii nefavorabile în cel mai fericit caz sau din neştiinţă. diagnosticul şi tratamentul în caz de boală în stupină sunt lucrări înşirate şi descrise într-o derulare logică şi necesară. cu defecte. şi eventual se umezesc stupii cu petrol. cu celule goale în cuprinsul lui.acum este momentul să lucreze bine şi repede în stupină. care de obicei este îndreptată spre sud (lucrare denumită spargerea cuibului). Puietul puţin. În corpul aşezat deasupra.în cel mai nefericit caz . se reduce deschiderea urdinişului.Acţiunile specifice În stupină Revizia sumară de primăvară. unde se menţine până când în corpul de sus puietul va ocupa 8 faguri. mai închis la culoare (lucrarea se numeşte lărgirea cuibului). cei cu defecte.Pentru aceasta. Depunerea compactă şi în cantitate mare (2-3 faguri de puiet la 5-6 intervale albină indică o matcă de calitate. Se lucrează repede şi precis. Din acest moment. sub corpul ocupat de cuib. cantitatea şi calitatea puietului (în rame ocupate de puiet) şi cantitatea de hrană rămasă în cuib după terminarea perioadei de iernare. nu se ţine cuibul deschis timp îndelungat.în intervale sau cantitativ (un interval de albine egal 200 g albina pe rama ME sau 300 g pe rama Dadant). în acesta se poate introduce un fagure cu puiet necăpăcit scos din primul corp. Cuibul se menţine în acest mod până ce puietul se extinde până la fagurii laterali.Dacă stupii ME au iernat doar pe un corp. sunt acceptaţi mai greu de mătci pentru creşterea puietului şi care. motorină etc. în acest mod strâmtorarea este mai puternică şi păstrarea regimului termic mai sigură.Pentru o mai buna amorsare a creşterii de puiet în corpul pus deasupra. pentru trecerea albinelor. . între acestea să se introducă o folie din plastic sau din carton asfaltat. muştar. În perioadele cu cules abundent şi mai ales dacă albinele beneficiază de cules de la vreun masiv melifer (rapiţă. la început. La apariţia furtişagului se întrerupe imediat administrarea de sirop şi se închide stupul. nu se lasă fagurii cu miere sau cu sirop între stupi. Cu această ocazie se scot. se mai pot introduce în locul fagurilor goi. fagurele respectiv se poate introduce între ultimii doi faguri cu puiet. sau li s-a redus un corp în primăvară pentru a se realiza un regim termic mai bun în cuib (la familiile slabe). sau se trec după diafragmă fagurii goi. precum şi fagurii albi care. cu o fantă de 1/20 cm înspre peretele din faţă. puietul introducându-se între fagurii în care matca a depus deja ouă.Această schemă de dezvoltare a cuibului se foloseşte indiferent de tipul stupului. şi a fost lăsat doar corpul în care se afla cuibul familiei de albine. ci doar cu corpul. .Cantitatea puietului şi modul (aspectul) său de amplasare determină calitatea lui.) se pot introduce la 30 . Acesta se aşează pentru început. în cazul în care au ieşit din iarnă cu mai puţin de 6-7 intervale de albine. ..

luate în părţi egale. albine bolnave) împotriva acestei boli preparatul FUMIDIL B administrat conform prospectului. uneori în celule existând chiar şi ouă sau puiet tânăr de trântori. Mierea cu urme de streptomicina este refuzată la cumpărare. în acest mod putem realiza începerea clădirii la mai mulţi faguri. frunze de mentă (Mentha p/per/ta). amplificare şi accelerare a dezvoltării este esenţială. albine cu abdomenul destins. ce se deplasează greu şi sunt incapabile de zbor) corelate obligatoriu cu examenele de laborator . eventual însârmată (rama clăditoare) în care albinele vor trage faguri naturali cu celule de trântori. faguri care pot fi recoltaţi periodic. în această perioadă. frunze şi flori de busuioc (Ocimum basilicum). . şi nu vom tine ocupat locul respectiv cu un fagure alb în care. creând senzaţia de cules.stupina va fi igienizată prin îndepărtarea fagurilor vechi sau cu pete de diaree. folosirea zaharului este permanentă. Cea de a doua variantă este de preferat. de regulă. administrate periodic şi repetat la un interval de 3-4 zile. Astfel administrat. Poate fi folosit însă doar atunci când temperatura exterioară a atins cel puţin 16-18°C. flori de coada şoricelului (Achilia millefolium). Familiile de albine vor fi mutate în stupi dezinfectaţi prin spălare cu apa şi sodă de rufe (carbonat de sodiu) 50 g la litru de apă caldă. Utilizarea streptomicinei în tratamente cu scop preventiv sau curativ este cu desăvârşire interzisă. Vasul cu plante şi apa fierbinte se lasă 5 minute la foc mic. şi de lungă durată şi.1 parte apă la 1 parte zahăr -) în cantităţi mici. . amplasaţi la marginea cuibului lângă ultima ramă de puiet. Infuzia la nevoie se poate face din una. două. . mai intens (salcâm). . Pot apare însă şi perioade lipsite de cules. buni de ouat. În general. . Furajarea albinelor în scop de stimulare. flasc.4-0. blocaţi cu păstură. . Plantele mărunţite se pun într-un vas emailat peste care se toarnă o cantitate mică de apă rece ca să se îmbibe. este administrarea în hrănitoare de zahăr tos puţin umectat. flori de muşeţel (Matricaria chamomilla). Întrucât primăvara se pot manifesta semnele clinice ale nosemozei (pete de diaree. 31 .Infuzia se prepară astfel: cantitatea de plante uscate trebuie să fie de 20 g la un litru de apă (în total.diagnosticată pe baza semnelor clinice (pete de diaree.Hrănirile stimulative de primăvară se fac cu sirop de zahar sau miere (apa + zahăr = 1:1 . Se administrează porţii de câte 250-500 ml (0. în această perioadă există un cules de întreţinere. fagurii urmând a fi terminaţi de crescut la culesul următor. în vederea asigurării hranei hidrocarbonate necesare (miere) se vor face hrăniri stimulente.În cazul afectării stupinei de nosemoză . Pentru remedierea acestei situaţii.clădit rame cu faguri artificiali. induce un plus de activităţi: . de patru ori la interval de 5 zile. După ce se stinge focul se acoperă vasul şi se lasă timp de 30 de minute pentru a se produce extracţia principiilor active. fără să fiarbă. de preferat cu coroane de 0. de nectar. e de preferat ca fagurele respectiv să fie scos la reformă şi topit.la albinele doici: contingente mai mari vor lua în creştere puiet mai mult. în plus.25-0. Aceşti faguri pot fi lăsaţi în locul respectiv până ce sunt clădiţi complet sau pot fi înlocuiţi cu alţi faguri artificiali doar după ce celulele au fost trase numai pe jumătate din înălţime. în faguri şi chiar în afara stupului vor fi mai zorite.5 kg miere. Se strecoară şi cu aceasta infuzie (ceai) se prepara siropul. în funcţie de puterea familiilor şi de capacitatea lor de prelucrare a siropului. trebuie să fie scoşi din cuib şi înlocuiţi cu alţi faguri goi.În cazul apariţiei de larve bolnave de puiet văros sau locă se iau imediat măsuri de tratament.Administrarea în hrănitoare a porţiilor mici de sirop din zahăr călduţ creează o senzaţie de cules care.În situaţia în care se observă tendinţa depunerii de puiet de trântor. poate bloca fagurii destinaţi creşterii de puiet. În acest caz fagurii destinaţi creşterii puietului . se va introduce la marginea cuibului o ramă goală. nu provoacă furtişag. . şerbet ori zahar candi nu se vor introduce în compoziţie streptomicină ori alte antibiotice. nu de fiecare plantă . . albinele nu depun nimic.la matcă: mărirea numărului de ouă depuse într-un interval de timp. Când infectarea cu locă cuprinde mai multe celule pe acelaşi fagure.O metoda eficientă şi cu un volum necesar mai mic de muncă. trei sau toate plantele indicate. în unele cazuri.5 l) în funcţie de puterea familiei. albinele care efectuează alte munci în stup. sau ceaiuri preparate din mai multe plante medicinale: sunătoare (Hypericum perforatum). în plus îI pot strica clădind în unele cazuri celule de trântor. care influenţează negativ desfăşurarea normală a creşterii puietului.În nici un caz acum în siropuri sau mai devreme în paste. . uneori chiar mai intens. La 1 litru ceai se adaugă 1 kg zahăr şi zeama stoarsă de la o jumătate de lămâie. bazată pe instinctul de acumulare. cât şi un aport destul de mare de polen care. mai ales la familiile cu mătci mai bătrâne. în alt vas se fierbe apa care se toarnă fierbinte peste plantele din vasul în care s-au îmbibat cu apă rece. pe măsura ce sunt terminaţi de crescut.

Se condiţionează polenul recoltat prin triere şi uscare după care se conservă prin tratare cu tetraclorură de carbon sau prin menţinerea în congelator. din anumite motive au ieşit din iarnă foarte slăbite. scoţându-se toţi fagurii de prisos şi izolându-se cuibul cât mai bine din punct de vedere termic. urdiniş etc. transvazarea făcându-se mai uşor dat fiind puterea redusă a familiilor de albine. altfel puietul neacoperit de albine poate răci şi se pierde fără folos De aceea în asemenea familii se introduc fagurii cu puiet pe suprafeţe mai mici.). familiile de putere medie ating mai repede o putere mai mare. cu aceeaşi ocazie rezolvându-se şi pregătirile stupilor în vederea unor eventuale deplasări ulterioare în stupărit pastoral. stupina ajungând la perioada de cules cu un efectiv mai mare de familii puternice. de cea mai bună calitate atât prin răzuirea directă cu ajutorul dălţii apicole a pieselor stupului. Pentru aceasta este nevoie de două documente obligatorii: 1) Repartiţia de stupărit pastoral vizată de organele locale Romsilva şi 32 . grile etc. în vederea realizării unor cantităţi cât mai mari de propolis proaspăt. Se execută de asemenea întărirea familiilor foarte slabe prin introducerea de puiet căpăcit cât mai aproape de eclozionare.În vederea valorificării optime a culesului de la salcâm poate fi executată aşa-numita uniformizare a puterii familiilor. Această situaţie trebuie folosită cât mai intens cu ocazia reviziilor periodice a stării familiilor. Se fac lucrări pregătitoare pentru creşterea de mătci şi producerea de roi. în scopul menţinerii microclimatului optim creşterii puietului.). urmând a se dezvolta în timpul acestuia şi după.Acest mod de unificare (întărire) nu are rost să se aplice la familiile mai slabe (2-3 rame cu puiet). este bine să se monteze colectoarele de polen. De remarcat că merită a fi întărite doar acele familii care au mătci tinere valoroase .De asemenea. . luat de la familiile puternice şi introdus în familiile foarte slabe. contra moliei cerii. În locul cedării puietului căpăcit se poate practica schimbul de faguri cu puiet. scop în care se scot faguri cu puiet căpăcit de la familiile foarte puternice (6-7 faguri cu puiet) şi se introduc în familiile de putere medie (4-5 faguri cu puiet). care oricum nu se vor întări prea mult până la înflorirea salcâmului.. Cele cu mătci bătrâne. în ce loc şi pe ce vatră temporară vor fi răspândiţi. În atelierul stupinei Se topesc fagurii reformaţi. mai bine se reformează şi se refac în decursul sezonului activ. care primesc puietul căpăcit. plase. iar pe de altă parte se poate evita intrarea prematură a familiilor foarte puternice în frigurile roitului. Organizatorice În cazul în care urmează ca stupina să se deplaseze în pastoral se pregătesc materialele necesare împachetării şi transportării stupilor.de regulă roi formaţi în anul anterior şi care. Plantarea arborilor şi arbuştilor meliferi şi însămânţări de plante melifere. nucleele de împerechere etc. Tot în această perioadă. Se introduc faguri cu celule de trântori în familiile selecţionate. La introducerea puietului se va avea grijă ca acesta să fie bine acoperit de albina familiei ajutate. crescăturile şi resturile de ceară. . Daca nu s-a făcut atunci nu-i târziu nici acum. sau afectate de diferite boli. se pregătesc leţişoarele cu botci. se întocmesc şi se obţin vizele pe actele necesare efectuării acestei lucrări. În acest fel. în locul fagurilor cu puiet căpăcit din familiile foarte puternice introducându-se faguri cu ouă şi larve tinere scoase din familiile de putere medie. se aplica tratamentul contra varroozei. Se însârmează rame şi se fixează fagurii artificiali. cât şi prin folosirea unor colectoare speciale de propolis (pânze. În aceasta perioadă albinele au tendinţa de a strânge cantităţi mai mari de propolis cu care astupă eventualele crăpături sau spaţii goale dintre piesele stupului (rame. cu şanse puţine de supravieţuire prin forţe proprii. fără defecte şi dezinfectaţi. Se tratează fagurii depozitaţi.indiferent de cantitatea de puiet şi de miere pe care o conţine. Este bine ca tot acum să se treacă (transvazeze) familiile de albine în stupi curaţi. Planul deplasării în pastoral trebuia definitivat încă din timpul iernii. podişor. cuştile de eclozionare. fagurii necorespunzători din cuib. . atât pentru evitarea blocării cuibului cu polen cât şi în vederea asigurării unor rezerve de polen necesare în perioadele lipsite de polen sau pur şi simplu în scopuri comerciale. de rezervă. defecte. Trebuie stabilit precis: câţi stupi vor fi transportaţi.

cu puiet luat din familiile foarte puternice. Un plan realist. . întărirea familiilor în vederea folosirii culesurilor timpurii (salcâm).adică accesoriile cu care sunt dotate tipurile de stup îndeobşte folosite . toate măsurile pregătitoare.La apariţia perioadelor lipsite de cules se recurge imediat la hrănirea suplimentară a familiilor . . creşterii de puiet şi depozitarii nectarului şi polenului adus în stup. executarea lor cu rabat la calitate în mod sigur se va reflecta negativ asupra recoltei stupinei. Altfel cei abilitaţi pot aplica amenzi. Unii autori atrag atenţia ca volumul de faguri scontaţi ca faguri de recoltă trebuie să fie de 2-3 ori mai mare decât cei ocupaţi efectiv de mierea capacită care va reprezenta recolta propriuzisă. bine întocmit care armonizează necesităţile cu posibilităţile garantează din start acţiunii de stupărit pastoral şansele cele 33 . legate de tehnologia întreţinerii familiilor ca şi acţiunile organizatorice trebuie gândite şi înfăptuite din timp. Familiile slabe se întăresc cu 2-3 faguri cu puiet daţi odată.Mierea în făguri (secţiuni) este un sortiment foarte apreciat şi bine plătit. Aici este obligatoriu să avem în vedere rigidizarea stupilor înţelegând ca întreaga unitate de încărcătură a mijlocului de transport este asigurată prin legarea corectă cu frânghii. . Se ştie că fagurii vechi.mijloc de menţinere a puterii familiilor şi întărirea continuă a lor. . .2) Certificatul sanitar-veterinar eliberat de medicul veterinar de la circumscripţia veterinară de care aparţine localitatea de unde se transportă stupii. remorci sau platforme) ca şi cu ajutorul unor mijloace de transport specializate este reglementat de acte normative care trebuiesc cunoscute şi respectate. fără incidente.Fireşte ca nu vom deplasa la salcâm (l.Corpurile de recoltă (magazine sau caturi) echipate cu ramele cu faguri noi sau deschişi la culoare.Măsurile arătate se aplică numai în cazul familiilor sănătoase şi sunt contraindicate în cazul stupinelor infectate cu boli. Asiguraţi spaţiul necesar pentru ouatul mătcilor. . . Prin fagurii introduşi în schimbul fagurilor cu puiet căpăcit se oferă familiilor puternice spaţiul necesar pentru creşterea în continuare a puietului şi astfel se previne apariţia prematura a frigurilor roitului la familii puternice şi se întăresc totodată familiile slabe. Pentru obţinerea ei vom asigura stupină cu stocul de rame echipate cu secţiuni.vor fi toate funcţionale. În mijlocul de transport cu care se efectuează deplasarea nu vom uita să punem cântarul de control. Astfel nectarul pierde mai repede surplusul de apă ajungând să conţină până la 18-20% cât trebuie să aibă mierea maturată (de la 30-40% cât conţine iniţial nectarul florii de salcâm). Se va acorda o deosebită atenţie întăririi familiilor ramase în urmă. obiectivul principal îl constituie intensificarea la maximum a creşterii de puiet. Tijele şi fluturaşii de rigidizare (la stupii ME).mijloace de frânare şi semnalizare care să funcţioneze ireproşabil. în special la culesul de la salcâm ca şi la celelalte culesuri de vara. mânerele.Recunoaşterea vetrelor temporare în masivele de salcâm trebuie efectuată din timp iar transportul propriu-zis este recomandat a se face în timpul nopţii. Nu uitaţi . lucru pe care nu-l dorim nimănui. Asigurarea polenizării livezilor de pomi roditori şi a culturilor de rapiţă de toamnă prin încheierea contractelor de polenizare cu proprietarii de livezi.Neefectuarea la timp a lucrărilor. echiparea platformei cu obloane sau înălţătoare. închizătoarele de urdiniş . sitele de ventilaţie.Transportul stupilor pe drumurile publice în mijloace de transport obişnuite (camioane.Luna aprilie este o perioadă de activitate deosebit de intensă de care depinde dezvoltarea normală a familiilor de albine şi rezultatele economice ale sezonului activ ce urmează. maronii alterează culoarea mierii de salcâm la care indicele colorimetric constituie o restricţie importantă şi definitorie pentru calitate respectiv pentru preţul de vânzare. Deplasarea trebuie astfel organizată încât ea să decurgă în siguranţa. . . Asigurarea braţelor de muncă suplimentare. În concluzie: .Deşi culesul de la salcâm se declanşează abia luna viitoare. document prin care se atestă starea de sănătate a efectivului stupinei. De ce? Pentru că prelucrarea nectarului în timpul unui cules de mare intensitate şi de scurtă durată necesită un spaţiu mare în care să-şi găsească loc abundenţa de nectar reprezentată de picăturile care aduse şi regurgitate de albine se preling pe pereţii celulelor. II şi chiar III) decât familiile de albine puternice şi sănătoase adăpostite în stupi integri (fără crăpături sau dezmembrări).În luna aprilie. Se ia cel mult un fagure cu puiet căpăcit la interval de 10 zile. folosiţi la o singură recoltă sau recent construiţi vor fi asiguraţi în totalitate.

secreţia de ceară şi clădirea fagurilor. care sunt Acţiunile specifice În stupină 34 .mai bune de reuşită.Matca tânără. . Să aşteptam cu încredere culesul de la salcâm şi să fim bine pregătiţi pentru a-l valorifica la modul optim. .Pe seama albinelor tinere crescute în lunile martie. să o articuleze şi mai ales să o facă să funcţioneze într-o structură vie.Dar un apicultor ştie că în acel superorganism care este familia de albine totul este programat conform unei legi de fier ce defineşte acel determinism care guvernează comportamentul individual respectiv biologia şi fiziologia fiecărei albine. intră chiar şi în frigurile roitului.mai mult să amplifice şi să accelereze ritmul desfăşurărilor din stup. .Deschizând stupul. Numai astfel finalul anunţat şi aşteptat: miere multă şi de calitate se va înfăptui.În majoritatea zonelor intensitatea creşterii de puiet atinge nivelul maxim. O hrană de bună calitate. . după primul mare cules al anului. Fireşte că şi matca depune ouă cu viteză accelerată. Locul apicultorului în această lună este în stupină. în toată ţara înfloresc pădurile şi plantaţiile de salcâmi care asigură familiilor de albine un bun cules de nectar şi ca urmare realizarea unor importante producţii de miere marfă de cea mai bună calitate. de bună calitate poate ajunge la asemenea performanţe.În luna mai. dar o matcă îmbătrânită. ba chiar . a mătcii. atingând randamente de productivitate pe care inteligenţa managerială a omului nu a reuşit să o proiecteze. . a trântorilor şi totodată a întregii colectivităţi. depozitarea mierii şi păsturii se petrec simultan şi cu intensitate parcă mereu sporită. Mătcile prolifice depun peste 2.Odată depuse ouăle. şi în cele două luni următoare. Deci. aprilie şi începutul lunii mai.000 ouă în timp de 24 de ore. cu defecte (aripi sau picioare rupte) nu poate asigura dezvoltarea necesară acestei perioade. proporţia între elementele care constituie hrana larvei fiind schimbată aproape în fiecare zi. Spre sfârşitul lunii.deci profitabil! mai A cincia lună calendaristică "florar" se caracterizează printru-un climat schimbător. De aceea în familiile cu mătci de acest fel se pot observa botei de salvare sau de schimbare liniştită. familiile de albine s-au dezvoltat şi dispun de întregul potenţial productiv pentru valorificarea culesurilor din această perioadă.chiar fără a fi apicultor . cel de salcâm. ideea de la care am pornit vizează acum tocmai locul şi rolul apicultorului în fenomenul apicol complex care este relaţia om-albină-natură. prelucrarea nectarului. .privind acel permanent du-te-vino de la urdinişul stupului într-o zi caldă şi senină. unele din ele. De această realitate se poate convinge oricine .Principalele munci efectuate de albine: creşterea puietului. la un moment dat dezvoltarea familiilor de albine se apropie foarte mult de punctul de dezvoltare maxim şi uneori chiar atinge apogeul. Capacitatea mătcii de a depune ouă trebuie să fie secondată de capacitatea albinelor de a creşte un număr atât de mare de ouă. cu un aport mare de proteine va fi garanţia unei generaţii de puiet de bună calitate şi în final asigură albine rezistente la uzura specifică creşterii puietului şi culesurilor de nectar. rolul lui este ca prin tot ceea ce face corect şi la timp să asigure desfăşurarea nestânjenită a tuturor activităţilor din stupi. eficient ca structură funcţională. asigurarea temperaturii în cuib rămâne un factor important de care depinde creşterea unor generaţii de albine de bună calitate. scoţând şi privind o ramă mişcările albinelor pot părea haotice şi de neexplicat pentru un necunoscător. dacă nu se iau măsuri de prevenire.Pe lângă hrana necesară. . în a treia decadă.Am conturat acest tablou pe care poate unii îl vor considera pe nedrept idilic întrebându-se: la ce serveşte imaginea evocată mai înainte? Ei bine. prin depunerea lângă ouă a unei mici cantităţi de lăptişor de matcă amestecată cu miere. Este de fapt vorba despre o minunată coeziune a unităţii biologice care se comportă ca un organism viu. Pe zi ce trece această cantitate va fi din ce în ce mai mare. . albinele tinere (doici) vor trece la creşterea puietului. la începutul ei sau ceva mai târziu. culesul de nectar şi polen. dar şi prin creşterea temperaturii care trezeşte la viaţă întreaga natură ce apare decorată în zeci de culori.

un declin şi un sfârşit. Operaţiunile pregătitoare au fost descrise în calendarul pe aprilie. Este important să utilizăm la nivel optim potenţialul natural al albinelor de secreţie a cerii . transportul stupilor şi răspândirea lor pe noul amplasament se va proceda la anunţarea primăriei din localitatea pe raza cărora se află stupina sau stupinele. De preferinţă ramele trebuie să fie de culoare mai închisă. un maxim. Mulţi apicultori practică pastoralul la salcâm 1. la mijloc.potenţial puternic manifestat în această lună . Intensificarea ventilaţiei cuibului în timpul culesului de salcâm şi imediat după acest cules. . magazinul. Pe măsură ce aceste rame sunt umplute cu ouă se vor introduce alte rame. Este unul dintre cele mai importante momente ale anului apicol. respectând întocmai tot ce s-a făcut la deplasarea iniţială (salcâmul 1). ca orice fenomen natural are un început. Desigur deplasarea succesivă a stupilor la masivele care înfloresc decalat în timp trebuie bine pregătita. aşa cum am mai spus-o. luate în evidenţă. 2 şi chiar 3 ceea ce conferă şanse sporite de realizarea unor producţii mari de miere superioară. în aprilie a fost pe agenda de lucru ca urgenţa nr. Lărgirea cuibului este o acţiune care se desfăşoară periodic la câteva zile. Asigurarea spaţiului de ouat se face prin spargerea cuibului adică introducerea periodică a ramelor în mijlocul ramelor cu puiet.pentru a asigura zestrea de faguri ai stupinei. înlocuirea mătcilor necorespunzătoare din stupină sau vânzare şi totodată începerea producerii lăptişorului de matcă. Dacă iniţial lărgirea s-a făcut lateral sau bilateral faţă de centrul cuibului de acum se sparge cuibul. Lărgirea periodică a cuibului la început cu faguri crescuţi. Numai astfel. familiile vor putea fi protejate în cazul aplicării unor tratamente fitosanitare cu substanţe toxice pentru albine. Dintre stupii răspândiţi pe vatră . De asemenea familiile slabe se pot unifica.Pentru prevenirea intoxicării albinelor primăriile trebuie anunţate asupra locurilor unde sunt amplasate stupinele. sunt un balast pentru stupină pot fi ajutate cu faguri cu puiet căpăcit. Începerea creşterii primei serii de mătci pentru formarea roiurilor. Fagurii artificiali utilizaţi la lărgirea cuibului se recomandă a fi daţi la crescut o dată cu înflorirea pomilor fructiferi (de obicei la data înfloririi cireşului). tot prin spargerea cuibului sau lateral de cuib. Orice fel de hrăniri a familiilor de albine vor fi sistate cu cel puţin 10 zile înainte de declanşarea culesului. Ar mai fi de amintit că imediat după identificarea vetrei temporare. . Familiile slabe care. dacă există. pentru apicultorii interesaţi de valorificarea acestui produs. Începutul lunii mai trebuie să găsească familiile de albine în plină dezvoltare. 1. În nici un caz în sirop nu se va introduce streptomicină sau alte antibiotice. Echiparea cu magazine de recoltă a stupilor verticali cu magazin sau cu corpuri a stupilor multietajaţi este o operaţiune pregătitoare înainte de cules repetată dacă este nevoie în timpul culesului. . din care au mai eclozionat şi alte generaţii de puiet. mersul culesului care. Nu este indicat a se introduce mai multe rame o dată. Acesta va indica prin diferenţele zilnice de greutate cât nectar aduc albinele în stup. Prin aceasta se previne la familiile donatoare intrarea în frigurile roitului. Pregătirea şi derularea acţiunilor de stupărit pastoral vizează cu precădere marele cules de la salcâm. Oricum. Numai astfel eventualele pierderi consecutiv nerespectării normelor de combatere a dăunătorilor din agricultură sau silvicultură vor putea fi revendicate în faţa organelor abilitate să vegheze la respectarea prevederilor care reglementează activitatea de stupărit pastoral. în vederea respectării prevederilor legale privind protecţia albinelor. cât şi clădirea ramelor se vor face hrăniri stimulative cu sirop de zahăr în proporţie de zahăr:apă -1:1. cu puiet de trântor căpăcit. în masivele de salcâm din sudul ţării (aşa-numitul salcâm 1) se produce înfloritul. 35 .Pentru stimularea pontei.se alege unul de putere medie şi se aşează pe cântarul de control. Folosirea ramelor clăditoare pe lângă că aduce un plus de ceară ajută la combaterea parazitului Varroa jobsconi prin recoltarea fagurilor din aceste rame.Având în vedere că în luna mai apare culesul principal la salcâm unde familiile trebuie să ajungă la o dezvoltare maximă este necesar ca în stupină să se acorde o mare atenţie lucrărilor de stimulare a dezvoltării acestora. gata de eclozionare ridicaţi din familiile foarte puternice sau puternice. Acolo unde puterea familiilor permite şi în funcţie de evoluţia culesului de nectar şi polen se pot introduce rame cu faguri artificiali la clădit. Înlocuirea anuală a 2/3 sau chiar 1/2 din totalul fagurilor este o manieră de lucru foarte bună prin care se evită perpetuarea unor agenţi patogeni. La stupii orizontali se adaugă fagurii de strânsură sau.În cursul acestei luni. buni pentru ouat este o operaţiune care a fost declanşată poate chiar din luna martie. în toate cazurile fagurii destinaţi prelucrării nectarului şi depozitării mierii vor fi deschişi la culoare pentru a nu altera culoarea produsului. cu unul sau doi faguri introduşi separat între două rame cu puiet.cu 1-2 zile înainte de declanşarea înfloritului .

Prevenirea intoxicaţiilor. . extracţia. . Organizatorice: . . polen....Uscarea polenului. . site.Însamânţările de plante melifere.. în cazul în care culesul este intens se vor recolta succesiv doar acei faguri cu miere ce a fost căpăcită pe cel puţin 1/3 din suprafaţa ramei. centrifuga. În această lună o abundenţă floristică de interes melifer oferă albinelor culesuri de nectar. mană şi propolis.Întreţinerea semănăturilor... t În stupină: . puietului văros şi a locei europene şi americane sau a celorlalte boli constatate. Se înţelege de la sine că şi condiţiile meteorologice trebuie să fie favorabile adică timp călduros.. prevenirii roirii naturale şi preîntâmpinării ieşirii roilor.Recoltarea fagurilor. Descăpăcirea şi centrifugarea fagurilor. ceea ce înseamnă că stupii sunt puternici datorită numărului mare de albine care îi populează.5 km) a albinelor cercetase şi culegătoare. În cazul familiilor bolnave se aplică tratamentul pentru combaterea nosemozei.. . în apogeul sau aproape de apogeul puterii lor. bogate în nectar iar vremea să fie caldă şi însorită adică favorabilă culesului. . în luna solstiţiului de vară . bidoanele..5 km care are în centrul său stupina este un caz fericit în care amplasarea vetrei corespunde cerinţelor acestui optim economic despre care am mai vorbit.. alte vase vor fi atent curăţate şi dezinfectate înainte de utilizare şi bine spălate după fiecare acţiune). 36 . Dacă în primele două decade ale lunii..8 ha cât cuprinde un cerc cu raza de 3-3. Regăsirea unor plante cu importanţă meliferă mare şi foarte mare pe suprafaţa de aproximativ 3. Depozitarea mierii până la vânzarea ei se va face în camere curate şi uscate. în ultima decadă se va da o deosebită atenţie menţinerii puterii familiilor.Pregătirea vetrelor la masivele melifere. tăvi.. . Flora spontană şi cultivată oferă culesuri abundente de nectar şi polen bineînţeles dacă speciile respective vegetează în perimetrul razei economice de zbor (circa 3. În mai se pot manifesta unele boli ale albinelor. Sunt acţiuni care trebuie să se desfăşoare în condiţii de igienă perfectă.Organizarea transporturilor la masive melifere şi polenizarea culturilor..De la început trebuie precizat că este necesar ca stuparul să aibă o conduită conformă cu manifestările biologice. . condiţionarea şi depozitarea mierii. Vasele şi uneltele cu care se lucrează (corpuri de stupi. cuţite sau furculiţe de descăpăcit. De aceea supravegherea stării de sănătate este la ordinea zilei.cireşar. Activitatea de depunere a ouălor de către matcă atinge sau ar trebui să atingă viteza şi intensitatea maximă. Nu degeaba denumirea populară a lunii mai este Florar.Cum salcâmul este specia cea mai importantă. strecurarea. În atelierul stupinei: . Nu uitaţi .Trebuie reţinut că albinele bolnave nu aduc profit în stupină ci din contră produc pierderi iar măsurile de prevenire a bolilor se cer înfăptuite acum ca şi pe tot parcursul sezonului activ conform zicalei: "este mai uşor şi mai ieftin să previi decât să combaţi". .Dezinfecţia localului. doresc tuturor stuparilor ca stupii lor să fie în masivele de salcâm cu flori multe. spumuirea şi depozitarea mierii se vor face în spaţii (camere) curate având grijă să nu depreciem calitatea produsului. Fărâmiţarea excesivă prin roire naturală sau artificială slăbeşte familiile. obiectivul principal îl constituie întărirea continuă a familiilor de albine şi folosirea culesului de la salcâm. Asigurarea rezervelor de polen prin folosirea colectoarelor de polen. iunie Familiile de albine se află acum. Acţiuni sanitar-veterinare.Procurarea de bidoane/butoaie necesare conservării şi livrării mierii.

Experienţa a dovedit cu prisosinţă că una dintre metodele de bază pentru creşterea randamentului culesului cu 40 până la 50% constă în introducerea în stupi la timpul oportun a fagurilor suplimentari sau a corpurilor cu faguri de strânsură. se recurge la înlocuirea lor pe loc sau în viitorul cât mai apropiat cu mătci de la rezerva stupinei sau achiziţionate anume în acest scop. care ar putea participa direct sau indirect la adunarea şi transformarea nectarului în miere.fiziologice şi de comportament ale albinelor în corelaţie cu starea timpului şi a fazelor de înflorire a plantelor nectaro-polenifere. Aceasta înseamnă: 1. 5. . Fagurii cu miere. rezistenţa a boli. Mătcile de calitate vor asigura în stupină familii de albine cu capacităţi productive deosebite ceea ce ridică gradul de favorabilitate îndeplinirii optimului economic adică realizarea acelor producţii care stau la baza profitului exploataţiei apicole. Ca o regulă generală în timpul culesurilor abundente controlul stupilor se reduce la minimum pentru a nu deranja inutil albinele. În această lună este în plină desfăşurare creşterea mătcilor în pepiniere specializate conform unui flux tehnologic riguros sau în stupinele apicultorilor care ştiu să crească mătci după o metodă gospodărească sau în mod profesional. . Una dintre ele numită roire artificială prin divizare constă în transvazarea într-un stup gol a 4 faguri bine populaţi cu albine şi puiet ridicaţi dintr-o familie puternică având cel puţin 9-10 faguri cu puiet şi 1618 intervale cu albine. Pentru aceasta urdinişurile se ţin larg deschise. având de o parte şi de alta câte un fagure cu provizii. Mersul culesului se urmăreşte zilnic prin diferenţele de greutate înregistrate la cântarul de control. tendinţă scăzută la roire. 4. Pe toată durata culesurilor se asigură o bogată ventilaţie a cuiburilor. . prolificitate necorespunzătoare deşi nu sunt vârstnice). În timpul recoltării fagurilor şi extracţiei mierii respectarea condiţiilor igienico-sanitare este obligatorie. cantitatea şi aspectul puietului. dezvoltare accelerată devreme în primăvară. Ceea ce trebuie însă subliniat este că maniera de lucru rămâne aceeaşi la fiecare recoltare şi extracţie a mierii. Un mijloc eficient pentru dezvoltarea nucleelor constă în transportarea lor pe o altă vatră la extremitatea aceleiaşi localităţi sau în altă localitate (în afara razei economice de zbor a albinelor din stupină . în afară de cei cu puiet. . În condiţii de cules asigurarea spaţiului pentru prelucrarea nectarului şi depozitarea mierii.Această lucrare este hotărâtoare pentru dezvoltarea şi productivitatea ulterioară a familiilor de albine respective şi în primul rând pentru performanţele productive din anul următor.Principalele criterii de selecţie urmărite în creşterea mătcilor sunt: instinctul de acumulare (relativ la cantitatea de miere şi păstură din faguri). . blândeţe (comportament liniştit pe faguri). În 37 . Albinele bătrâne se vor întoarce la stupul de bază iar în stupul în care se formează noua familie se va introduce o matcă fecundată sau o botcă gata de eclozionare. 3. defecte fizice. clădirea fagurilor. . 2. rezistenţa sporită la iernare. Pentru a evita roirea naturală necontrolată există mai multe procedee de roire artificială descrise în toate cărţile şi revistele de apicultură. prolificitate mare (numărul de ouă depuse în 24 de ore). .Practic se procedează la despărţirea familiei în două jumătăţi. Altfel un mare număr de albine. atâtea câte vor fi pe parcursul sezonului activ.Dacă unele mătci prezintă defecte (epuizare. familiile se aprovizionează cu faguri clădiţi şi artificiali. iar pe timpul căldurilor mari ventilaţia se asigură prin folosirea orificiilor din podişoare sau a scândurelelor de podişor prevăzute cu ţesătură de sârmă. rămân pe la urdinişuri ca să asigure aerisirea cuiburilor.În această perioadă se pot forma nuclee pentru mătcile de rezervă necesare în sezon. se trec la extractor (atunci când nu există altă posibilitate pentru crearea de spaţii suficiente pentru prelucrarea nectarului şi depozitarea mierii proaspete).În timpul cercetării cuiburilor.

aterizează forţat pe sol sau pe cel mai apropiat suport. Nu uitaţi .. Un roi strâns în ghem agăţat de o creangă. Se vor observa în amănunt: antenele. fireşte în condiţii de cules. Organizatorice: pregătirea vetrelor de stupină la masivele melifere. pe orizontală. asemenea unui avion în derivă. intră în ultima parte a ciclului ei biologic. 6.zilele caniculare. adăposturi demontabile pentru stupărit pastoral şi alte accesorii.Un observator atent al fenomenelor ce se petrec pe ramele stupului poate vedea chiar un fel de luptă. tratarea fagurilor din depozit contra găselniţei.livrarea mierii. recoltarea polenului de porumb. ultimul segment al abdomenului.) există indicaţii în prospectele medicamentelor specifice: Micocidin . .acest superorganism . Un roi aflat în zbor" poate fi oprit nu numai stropindu-l cu apă ci mai bine cu o rază de lumină captată de la soare cu ajutorul unei oglinzi. Alte boli care pot apărea în această lună. aspergiloza-puietul pietrificat ş. procurarea de material lemnos necesar reparaţiilor şi confecţionării de stupi.cu un comportament riguros programat genetic traversează de obicei în această lună ultima parte a vârfului de sarcină despre care am mai vorbit. Acum este cea mai favorabilă perioadă pentru formarea familiilor ajutătoare. Codratin sau Locamicin. Matca ieşită din botcă trebuie atent verificată înainte de a fi folosită. un fel de concurenţă între matcă şi albinele culegătoare. Acestea din urmă. diagnosticul şi tratamentul în vederea combaterii lor. Un mijloc de bază pentru întărirea familiilor de albine îl constituie folosirea familiilor ajutătoare.se măreşte cu 50% puterea familiilor şi se previne totodată roirea naturală iulie Familia de albine . de o streaşină. asigurarea la timp a stupinelor cu mijloace de transport.a. aspectul exterior în general şi dezvoltarea fizică. executarea lucrărilor de întreţinere a culturilor de plante melifere sau furajero-melifere. Proiectând pe roi acest spot luminos albinele pierd simţul orientării şi. activitatea principală din familie vizează cu precădere acumularea rezervelor de hrană pentru iernare. rame. Aceasta înseamnă că un număr mai mare de albine participă la culesul. sau de o grindă a unei construcţii îşi păstrează căldura şi integritatea în nopţile reci şi chiar ploioase. Aceste date sunt luate ca bază de acceptare sau rebutare. După fiecare recoltare a mierii se poate efectua un tratament cu Varachet conform indicaţiilor din prospect. Prin unirea în toamnă a familiilor ajutătoare cu familii de bază din care au fost formate. dacă stupina nu este aşezată într-o zonă umbrită. Fenomenul denumit "blocarea cuibului" apare evident la culesul de la floarea-soarelui. În atelierul stupinei: condiţionarea mierii. umplu un număr mereu mai mare de celule cu nectar şi polen astfel ca suprafeţele cu celule de faguri pentru ouat devin din ce în ce mai reduse. fără ca prin aceasta să pericliteze folosirea culesurilor următoare. cum se diagnostichează şi tratează aceste boli (ascosferoză-puietul văros. Aceasta din cauza 38 . Bolile albinelor. asigurarea braţelor suplimentare de muncă pentru lucrări în stupină şi ransporturi. un cules abundent şi intens care actualmente nu mai are ca în trecut caracterul de scurtă durată. Desigur. prelucrarea nectarului şi depozitarea mierii în celule şi mai puţine albine sunt prezente în activităţile de creştere a puietului. Se consideră drept principală cauză a acestui comportament instinctul de acumulare care primează în detrimentul instinctului de înmulţire. se asigură pe cât este posibil umbrirea individuală a stupilor. O reprezentare grafică a puterii (numărului de indivizi) şi activităţilor din stup indică pe verticală un traseu descendent al curbei desfăşurate în timp.

Recoltarea fagurilor şi extracţia mierii se vor face cu cea mai mare grijă.o agendă încărcată ca şi în lunile precedente. Imediat după culesul de salcâm sau tei se pot forma roii artificiali căi ora trebuie să li se acorde toată atenţia astfel ca printr-o dezvoltare corespunzătoare. iar uneori începe gonirea lor. Pentru buna reuşită a acţiunilor de stupărit pastoral vor fi asigurate din vreme mijloacele de transport şi forţa de muncă suplimentară necesară manipulării stupilor. La apariţia primelor semne de boală. După efectuarea transportului şi amplasarea stupilor pe noua vatră se va proceda la anunţarea în scris a organelor locale a unităţilor agricole şi silvice din zonă asupra locului precis al amplasării stupinei şi după caz a adresei stuparului. Este de mare importantă recunoaşterea şi amenajarea judicioasă a vetrelor din masivele melifere cuprinse în planul de stupărit pastoral. la un alt cules. Stupăritul pastoral . de zburătoare. sunt înscrise următoarele: Acţiuni specifice În stupină Recoltarea fagurilor cu miere. Se continuă culesurile la tei.dacă nu s-a încheiat . Controlul stării sanitar-veterinare a familiilor se poate face o dată cu ridicarea fagurilor de recoltă. transportul şi depozitarea corespunzătoare a acestui produs care reprezintă plata eforturilor atât a albinelor cât şi a proprietarului stupinei. specifică în această perioadă a acarianului Varroa jacobsoni. în caz că se observă tendinţe de furtişag sau acesta s-a declanşat se vor lua imediat măsurile de combatere. la fineţe de deal iar în zona de munte. 39 . Chiar dacă după încheierea culesului de la tei stupina va fi deplasată in pastoral. Astfel.Mai ales la mătcile bătrâne se înregistrează o scădere a numărului de ouă depuse în 24 de ore sau într-o anumită perioadă de timp. o scădere numerică a populaţiei stupului ceea ce face ca familia de albine să devină vulnerabilă la expansiunea. Întărirea familiilor de albine noi. extracţia (centrifugarea). recoltarea seminţelor de plante melifere. Organizatorice: organizarea transporturilor de stupi . acţiune cu acţiune. Se înţelege că este obligatoriu ca stupii să fie pregătiţi corespunzător fiecărei familii fiindu-i asigurat corpul sau corpurile suplimentare sau magazinele cu echipament de faguri destinat prelucrării nectarului şi depozitării mierii. . recoltarea şi prelucrarea nectarului). Apicultorul prevăzător va opri în depozit de la fiecare cules . colectarea polenului de porumb. având în vedere toate regulile şi reglementările obligatorii. uzate sau necorespunzătoare cu mătci tinere (din acest an) selecţionate şi verificate. Controlul familiilor după ultimul cules de vară şi hrănirea suplimentară a familiilor în cazul lipsei de cules în natură (completarea rezervelor de hrană .se va derula. la fiecare intervenţie în stupi va respecta măsurile de prevenire a acestui fenomen nedorit. De cele mai multe ori. Folosirea ramelor clăditoare pentru producerea de ceară. până la intrarea în iarnă. Ventilaţia suplimentară a stupilor este o măsură binevenită mai ales în perioadele cu călduri excesive înţelegând că protejarea stupilor de razele puternice ale soarelui prin umbrire va sta în atenţia stuparului. Înlocuirea mătcilor bătrâne. însămânţări de plante melifere în mirişte . Lucrările efectuate trebuie să asigure toate condiţiile necesare pentru o valorificare în cele mai bune condiţii a culesurilor următoare în paralel cu acţiunile de polenizare a culturilor agricole entomofile. Prevenirea şi combaterea furtişagului vor sta în atenţia stuparului care. prelungirii în timp a fazelor de înflorire a lanurilor din acelaşi areal. Lucrările de creştere a mătcilor continuă şi în această lună în conformitate cu secvenţele tehnologiilor aplicate în sistem gospodăresc sau intensiv. din diverse cauze la acest cules se produce o uzură accelerată a albinelor. să atingă nivelurile de putere şi rezerve de hrană proprii unei familii puternice. În atelierul stupinei: condiţionarea mierii.Creşterea trăitorilor este îngrădită. . . ca urmare. în zilele toride.deci şi de la cel de salcâm câte 1-2 faguri cu miere căpăcită pentru fiecare familie. este indicat ca în fiecare familie să se lase 5-6 kg de miere ca rezervă de hrană. miere şi polen ridicaţi din familiile foarte puternice care constituie nucleul de bază al stupinei.însămânţării plantei la date diferite şi.Pe agenda de lucru a stuparului . de infestare cu acarieni se vor lua de îndată măsurile care se impun. formate în lunile precedente prin adăugarea de faguri cu puiet. tratarea fagurilor din depozit contra găselniţei. albinele care asigură termoreglarea cuibului (prin aducerea apei şi ventilaţie) vor fi mult mai puţine ele putând participa la alte activităţi (creşterea puietului.

se declanşează creşterea albinelor care vor traversa perioada de iernare sau altfel spus în stupi începe formarea generaţiei care va ierna. Cea mai mare eroare. în tot timpul familiile vor fi hrănite suplimentar (zahăr tos administrat săptămânal). Odată slăbite familiile de albine. . familiile de albine ajung slăbite atât din punct de vedere al cantităţii de albine cât şi al calităţii mătcii... bâzâitul plângător al albinelor este un semn cert nu numai al faptului ca familia este orfană (nu mai are matcă ci şi că avem de a face cu o familie bezmetică. apare concurenţa între instinctul de acumulare şi instinctul de înmulţire. se face dacă după recoltarea mierii (tei. Paralel se asigură umbrirea familiilor în cele mai călduroase ore ale zilei. în cursul lunii august apare de obicei un nou impuls de creştere fără însă a atinge nivelul de intensitate de la începutul verii.Luând aceste măsuri. familiile se menţin în stare activă. .Albinele nu mai cresc faguri şi nici puiet de trântori ( deşi se poate ca în zonele cu culesul de întreţinere. pentru a o împuternici. august este o lună foarte importantă pentru că acum . Scăderea creşterii de puiet poate fi accentuată de lipsa totală de cules şi de vremea excepţional de călduroasă. familiile să se activizeze. când albinele sunt grăbite să-şi formeze rezervele de hrană. ireparabilă de altfel. se acutizează tendinţele de agresivitate şi de furtişag. Dacă în luna precedentă creşterea puietului a înregistrat o diminuare. organizarea de vetre la masivele melifere de luncă şi Delta Dunării.Uneori. Ca urmare a acestui blocaj. Nu uitaţi . . Esenţial pentru fiecare stupar este să cunoască şi să asigure toate verigile fluxului tehnologic prin care familiile de albine sunt menţinute la o putere cât mai mare (număr de albine) ştiut fiind că puterea familiei stă în mulţimea de albine care populează stupul. Astfel scăderea temperaturilor atmosferice nocturne determină ca albinuţele s-ă părăsească fagurii periferici ai stupului şi să se aglomereze în zona centrală a cuibului adică în zona fagurilor cu puiet. care contribuie la diminuarea ouatului mătcilor sub limita normală.stabilirea planului de reparaţii . datorită apropierii sezonului rece. introducem într-o familie un fagure cu puiet tânăr necăpăcit şi a doua zi albinele trag (construiesc) botci de salvare trebuie să verificăm ca nu cumva familia să fi rămas fără matcă. iar în cazul extracţiei totale să înceapă imediat hrănirea în vederea completării rezervelor de hrană necesare iernării. dar şi mai puţin pregătite din punct de vedere fiziologic pentru traversarea iernii. fapt care contribuie la slăbirea exagerată a familiilor de albine.in cuib . . în stupi apar semnele pregătirii pentru iernare. cu precădere în zilele lipsite de cules natural. în familii să se oprească suficiente rezerve de miere. aceste semne fiind evidente tot mai pregnant pe măsura trecerii timpului. care a înţeles diagnoza. Acest fenomen este uşor de observat la astfel de familii care mai cresc trântori pentru a asigura fecundarea mătcilor tinere. din ziua recoltării mierii după începerea culesului mare. Mătcile obţinute prin încrucişări consangvine (mătci împerecheate cu trântori fraţi) dau în descendenţă puiet puţin iar uneori din ouăle depuse jumătate dispar după 6 ore. bullet Dacă. este necesar ca. Apicultorii cu experienţă cunosc fenomenul de blocaj al cuibului manifestat prin depozitarea masivă de miere în fagurii din cuib. 2 sau 3 în aceeaşi celulă. eclozionate în această perioadă. floarea-soarelui) familiile sunt lăsate la voia întâmplării. să acţioneze în direcţia manifestărilor fiziologice.Rezervele de hrană. In vederea menţinerii puterii familiilor. biologice şi de comportament ale familiei de albine înlesnind acesteia desfăşurările dictate în principal de instinctul de conservare a speciei. creşterea puietului se desfăşoară la un nivel corespunzător şi astfel familiile nu slăbesc. respectiv mierea şi păstură sunt concentrate în jurul puietului dispus în centrul cuibului. să crească încă trântori şi deseori să schimbe liniştit mătcile) în schimb propolizează intens mai ales crăpăturile stupilor şi spaţiile pe care se sprijină extremităţile leaturilor superioare ale ramelor şi câteodată chiar urdinişul. rezultând mai puţine albine cu corp gras format (albine de iernare). Firesc este ca apicultorul.Scăderea ouatului mătcilor şi a creşterii de puiet este un fenomen natural.. Totodată. Lipsa puietului necăpăcit din familie este un semn aproape sigur al orfanizării. balanţa înclinându-se în favoarea acumulării. dacă lipsa de cules continuă.Este bine să ştim că . În urma culesului de mare intensitate de la floarea-soarelui. august Pentru apicultor. începe perioada creşterii albinelor de iarnă. Astfel puterea familiei scade. ele nu mai pot fi redresate până la sfârşitul sezonului. . Principalele secvenţe ale fluxului tehnologic care defineşte în această lună maniera de lucru in stupină sunt prezentate sintetic în continuare cu subtitlul: 40 . pe pereţii celulelor. Aceasta are ca rezultat o diminuare a spaţiului de ouat al mătcii. iar albinele afectate creşterii puietului vor fi din ce în ce mai puţine. imprimat de ritmul caracteristic de viaţă al albinelor. Ouăle depuse neregulat. Acest blocaj apare ca urmare a manifestării pronunţate a instinctului de acumulare al familiilor. Calitatea mătcilor este foarte importantă în această perioadă. o matcă uzată neputând face faţă concurenţei cu albinele culegătoare.

Trebuie însă avut în vedere distribuirea ramelor cu rezerve de hrană la marginile fiecărui corp organizându-se cuiburile în zona din mijloc. De aceea. . De rezultatele acestui control depinde cum se vor desfăşura viitoarele acţiuni. cu ocazia lucrărilor prilejuite de ultima extracţie a mierii. Concret. în intervalul de timp la care ne referim ca şi în cel următor. Restrângerea spaţiului de ouat determină ca familii foarte bune în timpul sezonului activ să slăbească excesiv şi să ajungă cu o populaţie insuficientă pentru traversarea în bune condiţii a perioadei de iarnă. De asemenea. Dacă nu există asemenea culesuri în zona de amplasare a stupinei sau lipseşte posibilitatea deplasării stupinelor în asemenea perimetre se recomandă efectuarea unor hrăniri stimulente. prin bogăţia mineralelor conţinute încarcă intestinul albinelor. Calitatea fagurilor respectiv al cuibului. înlocuirea mătcilor bătrâne cu botci căpăcite sau chiar cu mâţei ce urmează a se împerechea după introducerea lor în familii. După restrângerea cuibului cu ajutorul diafragmei despărţitoare se procedează la împachetarea cuibului cu perniţe laterale iar deasupra podişorului se pune o salteluţă mai groasă. Introducerea mătcilor în familii este o operaţie care indiferent de metoda folosită . culturile furajere din mirişti oferă un bun cules de întreţinere. extragerea acestei mieri (nu este recomandată lăsarea mierii de mană în cuiburile de iernare deoarece. După terminarea culesurilor târzii. Asigurarea căldurii în cuib. . pe cât posibil. la intervale scurte în funcţie 41 . Se urmăreşte optimul în: Calitatea mătcilor (reginelor) . deblocarea cuiburilor se face prin introducerea în mijlocul cuibului a unui fagure clădit cu celule de albine lucrătoare. Calitatea nu este dată doar de vârstă ci şi de provenienţa mătcilor. La fel ca în primăvară. Deblocarea cuiburilor. Se recomandă mătcile selecţionate şi verificate obţinute prin metode gospodăreşti din familiile recordiste ale stupinei sau mai bine cele achiziţionate de la producătorii consacraţi de mătci ori din pepinierele de creştere specializate. dacă se poate. se ştie. Activarea intensităţii şi prelungirea perioadei de creştere a puietului. în cazul unor familii puternice ce ocupă două corpuri în stupi multietajaţi se practică procedeul inversării corpurilor. după descăpăcirea mierii. E o �miere grea�. mătcile evită să depună ouă în fagurii noi care păstrează mai greu căldura. Dacă fagurele a fost complet însămânţat cu ouă. . Pentru a elimina acest neajuns se procedează la reducerea cuibului care va fi format numai din rame bine acoperite cu albine Fagurii cu puiet gata de eclozionare şi cei cu miere puţină vor fi aşezaţi la margine sau. începătorii sau cei care nu au îndemânarea şi cunoştinţele necesare vor trebui să apeleze la ajutorul unui apicultor avansat.Este bine ca în această perioadă. Perioada sfârşitului verii şi începutul toamnei este intervalul de timp în care acceptarea mătcilor în unităţile biologice destinate schimbării se petrece cel mai uşor adică fără sau cu puţine manifestări de respingere. familiile să fie deplasate la culesuri târzii din păşunile şi fâneţele situate în luncile apelor curgătoare sau în zone inundabile pentru a-şi forma rezervele de hrană naturală care. Identificarea manei în rezervele de hrană. Mai ales în timpul nopţii temperaturile scăzute determină o încetinire a ouatului mătcii.presupune pricepere şi respectarea obligatorie a unor reguli îndeobşte cunoscute de stuparii cu experienţă. se vor ridica magazinele şi corpurile de recoltă (caturile. Se va folosi siropul de zahăr în proporţie 1:1 (1 parte zahăr la o parte apă administrate în hrănitor în porţii mai mari sau mai mici. S-a dovedit cu prisosinţă că mătcile tinere depun mai multe ouă la sfârşitul verii şi chiar toamna decât cele vârstnice mai ales în cazul absenţei unor culesuri de întreţinere. Aceşti faguri trebuie să fie lipsiţi de defecte şi. Completarea rezervelor de hrană pentru iarnă. în zona cuibului la stupii orizontali sau în corpul corespunzător la stupii verticali din cele două corpuri destinate pentru iernare se vor asigura faguri clădiţi în anul precedent în care au fost crescute mai multe generaţii de puiet. magazinele) cu miere la stupii verticali precum şi ramele de recoltă la stupii orizontali. Existenţa unor bune culesuri târzii de întreţinere poate determina blocarea cuiburilor prin depozitarea rezervelor de hrană în zona creşterii puietului. se vor dispune după diafragmă de unde mierea va fi transportată de albine în cuib.Se va începe acţiunea de revizie generală a familiilor pentru aprecierea rezervelor din cuib precum şi a calităţii mătcilor.) şi înlocuirea ei cu miere. operaţia se poate repeta la intervale de 5-7 zile sau chiar mai repede. preferabil de salcâm sau sirop de zahăr concentrat. fără celule deformate sau de trântori. . este cea mai bună. Tehnologiile moderne de creştere şi exploatare a albinelor prevăd înlocuirea anuală a jumătate din toate mătcile stupinei ştiut fiind că prolificitatea scade iar o matcă de 3 ani nu mai posedă o viteză de ouat mulţumitoare. provocând diaree.Acţiuni specifice În stupină . nu se recomandă. Aceasta pentru că familia va rămâne fără puiet timp de 10-15 zile sau chiar mai mult iar unele familii pot rămâne uneori fără mătci din cauza pierderii lor la zborul de împerechere.

Se vor respecta întocmai indicaţiile cuprinse în prospectele acestor medicamente de mare eficacitate şi care se găsesc de vânzare în magazinele Apicola şi în farmaciile veterinare din întreaga ţară. Albinele crescute în această perioadă sunt diferite de cele eclozionate în timpul verii. recoltarea seminţelor de plante melifere.. Supravieţuirea acestor albine se datorează şi faptului că ele participă mai puţin la creşterea de puiet şi la activitatea de cules de nectar. Organizarea transporturilor la masivele melifere cu înflorire târzie. septembrie Odată cu venirea toamnei familiile de albine îşi încep pregătirea pentru iernare.Nopţile reci fac ca albinele să se strângă pe fagurii de puiet din mijlocul cuiburilor.de ritmul consumului. prin faptul că acestea pot trăi 7-8 luni spre deosebire de cele de vară la care durata medie de viaţă este de 35-45 zile. Corpul gras se dezvoltă numai la albinele de iarnă.. mătcile 42 . Toate lucrările fluxului tehnologic trebuiesc acum efectuate la timp. Organizatorice: Întocmirea planului de aprovizionare cu utilaje şi materiale. se introduc l�2 faguri cu păstură. iar în lipsa acestora Se administrează turte de polen sau înlocuitori. Se impune reducerea volumului cuibului. Deci se cere o maximă atenţie la prevenirea furtişagului sau. cu pricepere şi exigenţă maximă. Furtişagul în stupină reprezintă una dintre cele mai primejdioase stări în existenţa oricărei familii de albine putând determina diminuarea ei. Pentru umplerea cu miere a unei singure celule albina trebuie să aducă de 17 ori nectarul în acea celulă. În zonele unde polenul din natură este insuficient se vor introduce rame cu păstură sau. formate în cursul lunii iunie.Este bine să ştim că . In cazul lipsei de polen în cuib şi în natură. protide şi lipide care alcătuiesc aşa-numitul "corp gras" situat în partea dorsală ca o căptuşeală sub învelişul chitinos. vor fi completate prin crearea condiţiilor optime în cuib pentru creşterea intensă de puiet. În această perioadă. se caracterizează ca o perioadă când la albinele de iernare se apropie de sfârşit acumularea în organism a unor importante cantităţi de glucide. deasupra diafragmei.. pe seama consumului de păstură. . Aceasta se datorează modificărilor în structura biologică şi fiziologică a albinelor de iarnă.. .Luna echinocţiului de toamnă . prin unire cu nuclee cu mătci de rezervă. cărora până la unirea cu familiile de bază li se vor asigura condiţii pentru creştere intensă de puiet. asiguraţi în lunile precedente.. în august se află pe primul plan pregătirile pentru sezonul apicol activ al anului următor. . dacă fenomenul a apărut. a mai multor stupi sau a întregului efectiv. Sezonul apicol nu se încheie o dată cu terminarea unui mare cules.data la care ziua este egală cu noaptea. Tratamentele de bază pentru diagnosticul şi combaterea varroozei se fac la început cu medicamentul Varachet. urmărindu-se o dezvoltare corespunzătoare a lor prin hrăniri stimulative. în care au crescut mai multe generaţii de puiet. Această perioadă se caracterizează prin aceea că numărul de albine. împachetarea acestuia şi introducerea în mijlocul acestuia a fagurilor goi. Controlul situaţiei stupinei. lipidele compun rezervele necesare metabolismului iar proteinele vor intra în hrana larvelor şi a mătcilor în perioada rece când albinele nu culeg polen din natură.. la care se dezvoltă acest organ specializat în acumularea de rezerve de proteine şi grăsimi. Glucidele sunt indispensabile funcţionării muşchilor. în lipsă turte cu polen sau înlocuitori (turte cu polen 30%).Măsurile de menţinere a puterii familiilor de albine. Un mijloc eficient de întărire a familiilor în vederea iernării îl constituie folosirea familiilor ajutătoare. intensitatea creşterii puietului şi activitatea de zbor se diminuează. apoi cu Mavrirol produse de Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Apicultură. luate în luna precedentă. el trebuie rapid şi energic combătut. Nu uitaţi .calendarul marcând în 23 septembrie . În atelierul stupinei: condiţionarea mierii : tratarea fagurilor din depozit contra găselniţei. pentru anul următor. formate în cursul lunii iunie. Se va acorda o atenţie sporită familiilor ajutătoare. Paralel cu aceasta vor fi înlocuite mătcile care nu ouă normal. aceasta garantând o bună traversare (fără pierderi) a sezonului rece şi un început bun în primăvara următoare.

unde culesurile târzii sunt de mică intensitate sau lipsesc. conduita apicultorului în faţa diverselor situaţii va fi diversă în funcţie de cele observate.Revizia amănunţită a stării flecarei familii de albine din stupină. Desigur. Din totalul rezervelor cel puţin 50% trebuie să o reprezinte mierea. Hrănirile se fac în porţii mai mari sau mai mici . Stimularea se va face cu sirop de zahăr în raport de zahăr:apă = 1:1 sau 2. oferă stuparului acele constatări ce îi vor direcţiona toate acţiunile ce vizează iernarea fără pierderi şi menţinerea capacităţilor productive ale familiilor de albine în viitorul sezon apicol activ. Înlocuirea mătcilor defecte sau epuizate.în funcţie de viteza cu care albinele prelucrează şi depozitează hrana . Acolo unde este necesar se vor introduce 1-2 faguri goi închişi la culoare. aceştia din urmă dând nu numai sfaturi ci orânduind practic pentru iarnă în tandem cu începătorul cuibul câtorva dintre familiile stupinei. un cules de întreţinere ar fi binevenit dar vegetaţia de interes apicol se diminuează pe zi ce trece excepţie făcând zonele inundabile din luncile apelor curgătoare sau din Delta Dunării unde se mai găsesc specii vegetale de interes apicol aflate în diferite fenofaze de înflorire (început. este necesară intensificarea pontei prin crearea de spaţiu necesar ouatului. este o acţiune deosebit de importantă cu atât mai mult cu cât se realizează 43 . În condiţiile în care matca depune între 600-800 de ouă pe zi. Apicultorii începători sau debutanţi trebuie să apeleze la câte un coleg cu experienţă. iar în condiţiile de lipsă de cules ponta poate înceta. constatate şi corect interpretate. . Stimularea se poate face şi prin introducerea de rame cu miere şi păstură. executate în timp util.cu ajutorul diafragmei la nivelul numărului de rame ocupate compact de albine. Astfel matca va oua în aceştia stimulându-se astfel creşterea puietului. bullet Asigurarea rezervelor de hrană până la nivelul necesarului obligă uneori pe apicultor să intervină cu hrăniri de completare. chiar de la începutul lunii. maxim sau sfârşit) după cum evoluează în arealul respectiv condiţiile meteorologice (temperatura aerului şi precipitaţiile). fiecare trebuie să apeleze la un stupar care are deja consacrare în profesie. . Echilibrarea rezervelor de hrană între familiile stupinei cu observaţia că pe durata sezonului rece cantitatea de miere necesară unei singure familii ca rezerve de hrană este de minimum 18-20 kg.administrând în hrănitor siropul de zahăr 2:1 având grijă ca la administrare să nu declanşăm furtişagul. Administrarea de stimulente nutritive este necesară mai ales în zonele de deal şi munte. . Se vor scoate din cuib ramele cu miere şi polen şi se vor introduce după diafragmă.1. Pentru 1 kg de albine sunt necesare minimum 10 kg rezerve glucidice.Valorificarea unor surse târzii de cules asigură un plus de miere şi păstură în rezervele de hrană pentru iernare şi determină evitarea furtişagului în cazul administrării siropului de zahăr menit completării rezervelor.Cele mai mari pierderi de familii de albine se produc în stupină în timpul sezonului rece. Legat de cantitatea şi calitatea rezervelor energetice (miere + sirop din zahăr) apicultorii sunt de acord că necesarul pentru iernare trebuie asigurat conform a trei principii şi anume: 1. Pentru a reaminti încă o dată lucrările principale din această lună care trebuiesc executate în stupină enumer pe scurt Acţiunile specifice: În stupină Strâmtorarea drastică a cuibului . Desigur. căpăcită şi provenită numai din familii de albine sănătoase. restul fiind formate din sirop de zahăr prelucrat de albine şi depozitat în faguri. În nici un caz nu se va lăsa în stup miere de mană pentru că aceasta favorizează apariţia diareii la albine. Tot legat de calitatea mierii care compune pachetul de faguri cu rezerve se recomandă ca mierea din stup să fie pe cât posibil de salcâm. 2.Apariţia unor culesuri de nectar şi polen poate spori activitatea familiei dar nu la intensitatea de la începutul verii. . Este deci de maximă importanţă ca toate pregătirile de iernare să se facă prin intervenţii corecte.Încă o manifestare caracteristică acestei perioade constă în izgonirea trântorilor din stup. De asemenea se intensifică propolizarea cuiburilor. Amănunte despre pregătirea iernării sunt redate pe larg în capitolul "Pregătirea familiilor de albine pentru iernat" din "Iernarea familiilor de albine".depun din ce în ce mai puţine ouă. Cantitatea de larve din cuib este din ce în ce mai mică şi uneori spre sfârşitul lunii în stup nu mai există puiet. 3.

cu defecte. În general. În cazul hrănirilor intensive cu sirop de zahăr în cantităţi mari. recondiţionarea. stupi. etanşeizările şi vopsirile respective. Cu ocazia pregătirilor pentru iernat. Se va urmări ca materialul introdus să fie de calitate superioară. Stabilirea producţiei globale şi producţiei marfă la miere.pe care ochiul omenesc nu o deosebeşte în lumina difuză.Se iau aceleaşi măsuri pentru intensificarea creşterii puietului în familii.din luna august. Corpurile stupilor. podişoarele şi suporţii pe care stau stupii se verifică şi. fundurile. se iau numai măsuri pentru menţinerea puterii acestora. Complicatul ochi compus al albinei îi dă acesteia posibilitatea să sesizeze aşa-numita lumină polarizată . sfârşitul lunii marchează încheierea perioadei favorabile întăririi familiilor. 44 . Completarea rezervelor de hrană pe bază de sirop de zahăr la sfârşitul celei de a 2-a decade a lunii septembrie uzează albinele pentru iernare indiferent de varianta de hrănire comparativ cu hrănirile timpurii. favorabile activităţii albinelor. când temperatura mediului este peste 14 grade. Se triază şi organizează grupa familiilor de prăsilă. În această perioadă generaţiile tinere de albine. . Albinele hrănite cu sirop de zahăr invertit chimic au glandele faringiene şi corpul gras dezvoltate aproape cât cele hrănite numai cu miere. Construirea şi asamblarea echipamentului nou (rame. acolo unde este cazul. albinele umplu rapid celulele cu hrană astfel că la un moment dat încep să scoată şi ouăle depuse. consumă mult polen care este necesar formării rezervelor de proteine în organismul lor (corpul gras) . Acestea depun ouă mai puţine şi ca rezultat consumul de polen pentru creşterea puietului este redus. Se va evita introducerea botcilor de roire sau botcilor de salvare. Nu uitaţi . procedându-se la reformarea şi topirea fagurilor vechi sau necorespunzători (rupţi. accesorii). dezinfectarea şi vopsirea echipamentului vechi. neocupate cu creşterea puietului. In stupinele unde există posibilităţi este necesară o reformă (înlocuire) de 25-50% a mătcilor cunoscând că o matcă poate fi exploatată în condiţii optime 2 sau cel mult 3 sezoane apicole. Folosirea în hrana albinelor a siropului de zahăr invertit cu 3 g %o acid citric asigură la intrarea în iarnă familii mai puternice cu 100-150 g albine faţă de hrănirile cu sirop de zahăr neinvertit. de acum înainte vor trebui ţinute în plin soare pentru a stimula activitatea lor legată de creşterea puietului. În atelierul stupinei: Dezinfectarea stocului de faguri din depozit contra găselniţei. în continuare. ceară şi alte produse. De aici rezultă recomandarea de a nu administra sirop în doze mai mari de doi litri o dată dacă în cuib există ouă şi se cresc larve. datorită diminuării ouatului mătcilor.fără de care nu pot rezista intemperiilor iernii şi efortului ce trebuie depus în vederea creşterii de puiet spre sfârşitul iernii. Dacă în cursul verii familiile trebuiau protejate de arşiţa soarelui. Repararea. crescut din suşe valoroase. se fac reparaţiile. Este bine ca în nopţile mai reci cuibul să fie protejat împotriva frigului. Cea mai mare cantitate de polen există toamna în familiile cu mătci bătrâne. după soare. desfiinţând practic ponta mătcii. În această lună ca şi în luna următoare este necesar ca în cuib să existe rezerve suplimentare de păstură. Familiile slabe a căror bună iernare este pusă sub semnul întrebării vor fi unificate cu alte familii slabe sau fagurii cu albine lucrătoare proveniţi de la familiile desfiinţate se vor utiliza la împuternicirea unor familii de putere medie. Pe vreme închisă şi mohorâtă albinele se orientează în principiu.echipamentul de faguri al stupinei va fi verificat şi sortat. mai ales în zonele de sud. dezmembraţi sau mucegăiţi).mai uşor decât vara. Tratamentele de toamnă pentru diagnosticul şi combaterea varroozei pot începe şi ele se vor efectua conform indicaţiilor din prospectul medicamentului Varachet (tratamentele se repetă de trei ori la interval de 7 zile. Organizatorice: Organizarea reparaţiilor. Întocmirea situaţiei pregătirii familiilor în vederea iernării. în zile cu soare). recondiţionările. capacele.

acesta întinzându-se pe suprafeţe nu mai mari decât o palmă pe 2-3 rame din centrul cuibului.Ponta mătcilor se reduce considerabil (mătcile uzate nu mai au pontă sau se pot pierde) iar creşterea puietului în toate familiile de albine (în toate zonele ţării) se diminuează chiar şi în familii cu mătci tinere. Se înţelege că. împerecheate în august sau la începutul lunii precedente. .Aranjarea fagurilor se face ţinând cont şi de principiile biologice ale dezvoltării pe verticală. Creşterea de puiet are nevoie de temperatura de 34-35 de grade. la modul concret. . albine ce se vor uza. Din păcate în unele stupine se întâlnesc în această lună situaţii nedorite când. Menţinerea acestei temperaturi se face cu consum de energie de către albine. pe ultima sută de metri ca apicultorul întârziat să purceadă de îndată la efectuarea acelor acţiuni specifice pe care le-am consemnat mai ales în calendarele pe lunile august şi septembrie. nepăsători şi întârziaţi la "apel". pe ramele cu faguri din centrul cuibului mai pot fi găsite suprafeţe mici cu puiet căpăcit foarte aproape de momentul eclozionării. numai în interiorul ghemului. Din acest moment nu mai este indicată stimularea creşterii puietului deoarece aceasta se face în detrimentul albinelor doici din familii. acestea să fie scoase (în a doua perioadă a lunii şi dacă temperaturile sunt scăzute). este o lună de miez de toamnă uneori cu zile calde care alternează cu perioade reci şi ploioase. care cer ca în partea 45 . proaspăt eclozionate care antrenează la zbor şi albinele mai vârstnice este un fenomen cu efecte benefice asupra iernării şi stării de sănătate a familiilor.Organizarea (orânduirea) cuiburilor pentru iarnă se face diferenţiat.să supravieţuiască traversând cu bine rigorile iernii Acum este momentul. Familiile care nu s-au bucurat din partea apicultorului de atenţia corespunzătoare au şanse minime .octombrie Toamna este anotimpul în care pregătirea sezonului apicol din anul următor este în plină desfăşurare. un cules mediocru de întreţinere) sau familiile au mătci tinere. A zecea lună a anului. denumită popular "brumărel".sau mai bine-zis nu au şanse . principalele lucrări obligatorii care asigură o bună iernare a întregului efectiv sau numai a unei părţi din el nu au putut fi executate corect şi la timp. în unii ani. lată dar ce trebuie avut în vedere în cadrul a ceea ce am numit în calendar pe tot parcursul lunilor acestui an: Acţiunile specifice În stupină Strâmtorarea cuiburilor utilizând diafragmele la nivelul unui număr de rame integral ocupate de albinele care vor ierna. În lipsa puietului. bullet O altă acţiune importantă este aranjarea (orânduirea) cuibului pentru iernare. din diferite motive. temperatura ghemului se menţine în jurul valorii de 24-25 de grade. Unirea nucleelor prea slabe şi introducerea mătcilor în cuşti în vederea iernării în afara ghemului. Aceasta duce la o uzură mai mare comparativ cu situaţia când nu există puiet. ţinând cont de faptul că în timpul iernii albinele compactate în ghem nu se deplasează pe fagurii laterali pentru hrană ci numai în sus pe fiecare interval dintre cei doi faguri vecini care găzduiesc albine. . Dacă vremea este favorabilă (temperaturi mari. nefiind apoi capabile să treacă peste iarnă sau să asigure în primăvară creşterea de puiet. mai ales în sudul ţării. . În cazul unor familii slabe se poate practica iernarea în acelaşi stup (mai ales la stupii orizontali) a două familii separate printr-o diafragmă etanşă (oarbă. Oricum. fireşte fiecare familie având urdinişul propriu. octombrie este o lună cu temperaturi de vară şi cer senin astfel că albinele tinere de curând eclozionate pot face primele zboruri în jurul stupinei. De aceea apicultorii pricepuţi aleg o vatră de iernare însorită aşezând stupii cu urdinişurile spre sud într-un amplasament şi o poziţie care îi protejează de vânturile şi curenţii reci. De aceea este bine ca în familiile unde se vor găsi rame cu ouă proaspete. pe măsura răcirii vremii la temperaturi mai mici de sub +8°C albinele se strâng în ghemul de iernare care se afânează desfăcându-se numai atunci când temperaturile exterioare cresc la +12°C . momentul ales pentru aceste acţiuni va fi în orele amiezii în zilele calde şi însorite pe care Dumnezeu le oferă celor leneşi. în raport cu repartizarea mierii în faguri.Se consideră că zborurile albinelor tinere.

În atelierul stupinei: Sortarea şi reformarea fagurilor reformaţi. se situează la 700-900 de grame pe zi. Efectuarea a două tratamente obligatorii pentru combaterea varroozei cu Varachet sau alte medicamente specifice atunci când în familii puietul a eclozionat în totalitate.5-2 kg pe familie. Controlul stării utilajelor şi eliberarea lor în vederea reparaţiei.În cuib se vor lăsa numai fagurii acoperiţi complet cu albină şi care au cel puţin 1. rupţi. Realizarea în cuib a unui regim termic optim se face prin împachetarea cuiburilor cu materiale termoizolante. Organizatorice: depozitarea utilajelor şi materialelor. În cazul stupilor multietajaţi se vor folosi doar corpurile în care există albină.se pun salteluţe umplute cu paie. Deosebit de importantă este şi rezerva de păstură apreciindu-se drept suficientă o cantitate de 1.5-2 kg din momentul începerii creşterii de puiet (de obicei în a doua jumătate a lunii ianuarie). întoarcerea podişorului la stupii multietajaţi cu deschiderea spre marginea superioară a corpului. De aceea. Deasupra podişoarelor şi lateral. garduri din specii vegetale. se vor completa rezervele de hrană. talaş. . crearea de orificii de ventilaţie în podişor. după diafragme. Cantitatea necesară ieşirii din iarnă este mai mare datorită consumului abundent din primăvară destinat creşterii puietului până la apariţia unui cules de întreţinere din natură. La formarea cuibului se va avea în vedere ca îndeosebi fagurii laterali să aibă coroanele formate cel mult până la jumătate. Suplimentarea în primăvară a hranei cu zahăr va uza albina datorită prelucrării acestuia. curăţirea şi dezinfectarea stupilor şi utilajelor eliberate. . necorespunzători (vechi. stuf ş. Protecţia stupinei contra vânturilor şi curenţilor. Dispunerea stupilor pe suporţi într-o poziţie uşor înclinată pentru a preveni stagnarea apei pe fundul stupilor. Consumul total al unei familii medii se situează în jurul valorii de 7-8 kg de miere. Instalarea la urdinişurile stupilor a gratiilor contra şoarecilor ştiut fiind că pătrunderea în stup a rozătoarelor este o adevărată calamitate pentru familia respectivă. consumul de hrană fiind mai mare în stupii unde aceasta nu există. se consideră. cârpe sau bucăţi de polistiren expandat. Tratamentele se fac respectând riguros indicaţiile din prospectele ce însoţesc medicamentele de uz apicol. În cazul în care aceste cantităţi nu există în stup se vor completa cu miere din rezerva de faguri sau administrarea de sirop (acţiune începută în luna trecută. Protecţia stupinei împotriva curenţilor reci de aer şi a vânturilor predominante prin aşezarea stupilor la adăpostul unor clădiri. aproximativ 16-20 de kg de miere în stup. garduri provizorii din tulpini de floarea-soarelui. în prima perioadă de iernare şi la 1. în funcţie de puterea familiei. Este bine să ştim că … 46 . practicarea unei deschideri de 0. Consumul de hrană.de jos a fagurilor să existe spaţiu pentru puiet iar deasupra aşa-numitele coroane de miere. Executarea gropilor pentru plantarea arborilor şi arbuştilor meliferi. cea mai indicată fiind aşezarea bilaterală. t Plantarea de arbori şi arbuşti meliferi (şi alte specii melifere perene) în grădini. cu celule de trântori) şi topirea acestora (extracţia şi condiţionarea cerii). pe vatra stupinei. central sau unilateral. Protejarea cuibului împotriva frigului.5-2 cm prin distanţarea ultimei scândurele a podişorului (la stupii orizontali). Acolo unde este necesar. iar ca fagurii laterali vor fi aleşi cei mai plini. Dacă există mai mulţi faguri cu miere insuficientă aceştia vor fi trecuţi după diafragmă şi vor fi descăpăciţi pentru ca albina să transporte mierea în cuib. Pentru mai multe informaţii consultaţi "Iernarea familiilor de albine". în funcţie de resursele locale.a. Înlesnirea şi supravegherea zborurilor de curăţire.sau pe terenurile disponibile.5 kg de miere.Modul de amplasare a fagurilor poate fi bilateral. ca fiind necesare pentru o iernare corectă. bullet Asigurarea aerisirii stupilor se poate realiza prin: reducerea urdinişului corespunzător cu mărimea (puterea) familiei. de porumb. Mulţi apicultori folosesc ziarele vechi pentru păstrarea căldurii în cuib.

. g) în centrul ghemului temperatura minimă este de circa +13. asupra producţiei de miere şi ceară influenţează în primul rând calităţile (proprietăţile) ereditare ale maicii. b) coaja ghemului . Aceasta asigură supravieţuirea familiei în condiţii adverse. obturând crăpăturile pereţilor interiori ai stupului ceea ce elimină pătrunderea curenţilor reci în incinta stupilor fenomen foarte periculos care perturbă grav capacitatea de termoreglare a ghemului în timpul iernii. fără pierderi.U. a lămurit mai demult. un cercetător din S. fiziologic şi comportamental un tot unitar viu şi funcţional în care producerea căldurii.Ghemul de iernare reprezintă din punct de vedere biologic. d) miezul aflat în centrul ghemului este compus din matcă şi albine care nu sunt atât de înghesuite unele în altele este mai afânat. comportamentul ei în timpul celor 5-6 luni .A. vârsta ei. Clayton Farrar. întârziaţii trebuie să tragă tare. 47 . mozaicate cu porţiuni de puiet sănătos sau aparent sănătos. intră acum la iernat. c) în coajă temperatura este de circa +8 .+14°C) albinele pot efectua zboruri sumare de curăţire la care participă cu precădere ultimele contingente de albine proaspăt eclozionate. sprijin pe care nu-l oferă celulele de trântori care. albinele depun polenul numai în celule de lucrătoare fiindcă pentru a îndesa polenul au nevoie de un sprijin pe partea superioară a celulei.cât durează sezonul rece . Dacă în cursul lunii vor exista zile calde şi însorite (temperatura menţinându-se câteva ore la +13 . Dacă pregătirile nu s-au terminat.Dacă albinele au intrat la iernat şi familiile au fost bine pregătite pentru sezonul rece să le urăm o iarnă uşoară..bullet rezervele mari de polen în cuibul familiilor de albine înaintea iernării se constituie ca un semn de manifestare puternică a instinctului de roire în sezonul activ următor. Principalele concluzii la care a ajuns sunt: a) ghemul este format din coajă şi miez. .+10°C. albinele adună propolisul cu precădere toamna fixând cu ajutorul lui ramele. puietul poate muri în masă din cauza frigului sau a înfometării. i) în stup. Acesta. din cauza locilor moare în zone limitate. Succes tuturor stuparilor în acest final de sezon activ! noiembrie Ultima lună de toamnă este şi perioada în care familia de albine dacă încă n-a intrat. h) această temperatură tinde să se menţină constantă indiferent de temperatura exterioară sau cea din lada stupului. abundenţa resurselor nectaro-polenifere şi condiţiile meteorologice care determină într-o măsură hotărâtoare profitul oricărei stupine. în urma unor laborioase experienţe aspectele de comportament a albinelor aglomerate în ghem. în toate regiunile ţării. se ştie că sunt construite cu un diametru mai amplu. difuzia ei şi constantele de temperatură se fac cu un randament (raportul consum energetic/efect termic) care întrece parametrii de eficienţă a ingineriei termodinamice umane. f) radierea căldurii se petrece dinspre miez spre coajă. Albinele convieţuiesc astfel în tot timpul sezonului rece până la începutul primăverii anului următor.fiind în principal definit de aglomerarea albinelor în ghemul de iernare.Menţineţi puterea familiilor de albine prin asigurarea liniştei desăvârşite şi prin protejarea vetrei de stupină contra vânturilor şi curenţilor.se compune din mai multe straturi de albine care stau cu capul unele sub abdomenul altora ca ţiglele pe casă.pe ultima sută de metri. e) căldura se produce intermitent prin consum de miere albinele emiţând periodic un bâzâit continuu frecându-şi în acelaşi timp picioruşele de restul corpului. în spaţiul ghemului temperatura este cu 1-2"C mai mare decât temperatura aerului din afara stupului.9°C şi în prima parte a iernării nu depăşeşte +25°C iar în a doua parte (la sfârşitul lunii ianuarie şi începutul lunii februarie) temperatura creşte şi se menţine la +34°C +36°C în zona centrală în care matca depune ouă şi se creşte puiet. modul de îngrijire (întreţinere) a familiilor. având o formă sferică sau elipsoidală se formează în general pe fagurii dispuşi în dreptul urdinişului. În concluzie .cu grosime totală de 2-7 cm .atunci când vremea permite . Nu uitaţi .

Strânsul seminţelor de la speciile forestiere. la peste +38°C puietul moare iar la mai mult de +40°C mor toate albinele. consultă Centrul statistic ------. În iarnă intră albinele crescute în cursul lunii august şi începutul lunii septembrie dintre acestea multe trăind chiar până în luna mai. cu profesionalism şi dragoste de albine respectându-şi condiţia de stupar şi de om care. Cele crescute în prima jumătate a lunii iulie sunt neviabile în perioada iernii. Astfel ceara îşi recapătă aspectul lucios. îndeplinind aceste condiţii stuparul poate fi liniştit că iernarea va decurge bine adică fără pierderi de efectiv şi fenomene nedorite. mijloace de transport. Îndepărtarea grabnică a situaţiilor necorespunzătoare care se pot constata cu prilejul vizitelor. Întocmirea graficului culesului din sezonul expirat. Recondiţionarea. din clăditoare sau din descăpăceală. liniştea perfectă în stupină adică absenţa zgomotelor. În atelierul stupinei Extracţia şi condiţionarea cerii. coriandrului şi altele (sub zăpadă. Este bine să ştim că . Plantarea arborilor şi arbuştilor meliferi. termoizolarea cuibului. animale. Reparaţia stupilor şi utilajelor. Analiza rezultatelor stupinei.------. . . asigurarea de hrană suficientă. liber fiind. de calitate bună şi accesibilă albinelor. mai bine să rămână miere neconsumată în primăvară decât să nu ajungă în timpul iernii şi familia să sufere sau chiar să piară de foame. În fagurele STAS (435x300 mm) pe ambele feţe sunt circa 9. Reformarea fagurilor de cuib se face după folosirea lor timp de 2-3 ani. matcă tânără şi viguroasă. Supravegherea mersului iernării prin vizite periodice în stupină. acesta este tabloul fenomenelor care se petrec în familia care traversează sezonul rece. Însămânţarea faceliei. Ridicarea calificării profesionale. adică după creşterea în ei a 10-12 generaţii de albine.+8°C ghemul de iernare este complet constituit. adăpost (stup) fără fisuri. înainte de a fi folosiţi prin introducerea în stupi aceşti faguri se ţin 1-2 minute la soare.. k) în raport de creşterile şi scăderile succesive ale temperaturilor atmosferice ghemul de iernare se strânge sau se afânează (se desface).pentru mai multe informaţii.Funcţionarea ireproşabilă (optimă a ghemului este condiţionată de corectitudinea pregătirii familiilor pentru sezonul rece ceea ce în principal înseamnă: alegerea unei vetre de iernare corespunzătoare. curăţirea dezinfecţia şi vopsirea stupilor ca şi lucrarea anterior enumerată se fac în atelierul stupinei (dacă acesta există şi este amenajat corespunzător). Topirea şi condiţionarea cerii rezultată din fagurii reformaţi. Organizatorice Procurarea de utilaje şi materiale. situaţii anormale şi fără intervenţii de avarie va bucura pe apicultorul care s-a preocupat din timp cu pricepere.j) la temperatura exterioară de +6°C . agenţilor poluanţi. "ascultarea" stupilor şi interpretarea celor auzite.100 de celule din care sunt bune (corespunzătoare) doar 7-8. t La temperaturi mai mici de +8°C albinele amorţesc. Apicultorii zgârciţi sau prea economi se înşeală. Păstrarea ramelor cu faguri artificiali o perioadă mai îndelungată este influenţată de uscăciune.. în mare. şi-a ales drumul vieţii însoţind. Controlul reparaţiilor. aceasta bineînţeles dacă vremea permite întârziaţilor să facă ceea ce n-au făcut în timp util.Pe agenda de lucru a apicultorului sunt înscrise în această lună următoarele Acţiuni specifice În stupină Completarea ultimelor lucrări sau secvenţe din lucrările pregătitoare pentru iarnă. El va fi însoţit mereu de aceste minunate 48 . .Sigur că procesul termodinamic este ceva mai complicat decât înşiruirea de mai sus dar. Stimularea executării de albine a zborurilor de curăţire în însorite şi călduroase.300 de celule. t Procurarea de cărţi şi abonarea la revistele de specialitate. . ocrotind şi protejând albinele.000 în rama de stupi multietajaţi sunt circa 6. sănătatea perfectă a familiei. protecţia împotriva şoarecilor. păsări. trepidaţiilor provocate de oameni.O iernare fără griji.

lună de lună. . zgomote puternice. fericiţi şi prosperi? Nu uitaţi . Ele se aglomerează în acel ghem compact denumit ghemul de iernare în care se produce.Se recomandă controlul iernării într-una din zilele cu timp frumos înţelegând prin timp frumos o vreme calmă şi însorită .datorită bunei pregătiri .rezervele de hrană îndeplinesc aceste trei condiţii esenţiale: 1.Controlul consumului de hrană din perioada de iarnă se poate face prin menţinerea pe cântarul de control .Datele experimentelor ştiinţifice ca şi observaţiile şi constatările multianuale ale unor prestigioşi apicultori posesori a zeci sau sute de stupi evidenţiază faptul consumului inegal de miere de la rezervele de hrană din stup.a unei familii de albine de puterea mijlocie (medie).insecte atunci când se află în stupină.În miezul ghemului temperatura este mai ridicată cu 1-2 grade. Scăderile periodice de greutate indică cu destulă precizie cantităţile consumate şi intervalul de timp în care s-a produs consumul.Este de reţinut ca familiile slabe consumă mai mult decât cele puternice acest consum sporit fiind însoţit de o uzură mai accentuată a albinelor care iernează. hrana fiind folosită exclusiv pentru menţinerea unei temperaturi constante în stup. Acest control auditiv se face fără deschiderea stupilor prin ataşarea urechii de peretele din faţă al stupului sau prin 49 . . Producerea căldurii necesare este asigurată de acestea prin contracţii ale fibrelor musculare toracice şi abdominale. sau ciocănitori.bine protejat contra intemperiilor . Căldura trebuie produsă atât pentru necesităţile fiecărui individ cât şi pentru a menţine în interiorul stupului o temperatură constantă. decembrie Ultima lună a anului. în afara ei.data solstiţiului de iarnă când ziua are durata cea mai scurtă s-ar părea că este un interval de timp mort în care apicultorul n-are ce face. în care activitatea albinelor se menţine la un nivel relativ ridicat. Oare am exagerat cu ceva referindu-mă la gândul bun şi fapta bună proprii stuparilor optimişti. aceasta putând fi generată de prezenţa rozătoarelor. 3. Controlul sumar presupune: ridicarea capacului (cu grijă. calendarul de faţă. de asprimile iernii. ca şi atunci când citeşte. se emite şi se păstrează căldura astfel că albinele pot suporta gerurile cele mai mari. calitate bună. De obicei în decembrie în toate stupinele cam aşa ar trebui să se petreacă lucrurile. Această operaţie trebuie executată rapid pentru a nu stresa inutil familia de albine.Chiar dacă . fiind şi locul de iernare a mătcii.cu temperaturi peste 13 grade. fiind format din două unităţi distincte: miezul ghemului şi coaja. în jurul valorii de 28°C. Pe măsură ce temperatura fiecărui individ din coajă scade acesta se mişcă spre interior spre a se încălzi. albinele au un comportament distinct şi propriu de iernare. .Veţi menţine puterea familiilor de albine asigurându-le liniştea. . acasă în familie.Coaja ghemului este formată din albine ce se mişcă din interiorul ghemului formând un strat protector. care au o influenţă binefăcătoare asupra iernării. Dacă situaţia se prezintă conform descrierii de mai sus se închide stupul cu aceeaşi atenţie existând siguranţa că albinele nu au necazuri şi iernarea decurge bine. se va căuta cauza. cantitate suficientă. accesibilitate pentru albinele din ghem.O metodă foarte bună de a tine situaţia sub control este ascultarea stupilor sau mai bine-zis a familiei. . Nu este deloc aşa şi vom vedea de ce atunci când vom enumera acţiunile specifice. . Dacă ghemul nu este format pe rezervele de hrană se vor scutura ramele cu albine pe ramele cu miere iar ramele goale se vor elimina. De asemenea consumul mare de hrană poate fi cauzat de neizolarea stupilor împotriva frigului. ridicarea salteluţelor. Practic ghemul se găseşte într-o continuă mişcare. Luaţi măsuri de stimulare a zborurilor târzii de curăţire. . Producerea de căldură în ghemul de iernare se face pe baza consumului de miere din rezerve. 2. Conform datelor unor statistici multianuale putem accepta că în luna decembrie o familie de putere medie poate consuma până la 750-850 g de miere. perniţelor şi a podişorului (tot cu grijă şi observarea formei şi amplasării ghemului de iernare. Ghemul de iernare reprezintă o unitate fiziologică complexă. Acest consum depinde de puterea familiei intrate la iernat. de gradul de etanşeizare a stupilor împotriva frigului . .La familiile la care se observă un consum ridicat de hrană. prima lună de iarnă astronomică (21 decembrie .în general de corectitudinea pregătirii familiei şi a stupului pentru sezonul rece. . Acesta trebuie să se afle sub leaturile superioare ale ramelor (fagurilor) cu miere.În această perioadă nu există creştere de puiet. Diferit de ceea ce se întâmplă cu majoritatea altor specii de insecte. pe site. .

ceea ce determină o agitaţie mărită a acestora. s-a format gheaţă aceasta se înlătură uşor. afumătoare. Fiecare stup va fi atent observat şi ascultat procedând aşa cum este precizat în articolele amintite mai înainte. albinele moarte de la urdiniş (cu ajutorul unei sârme îndoită la unul din capete).De aceea. frunze uscate sau pleavă pe care albinele care ies la zbor se pot aşeza şi odihni fără riscul de a înţepeni din cauza frigului. În cazul în care se observă curenţi de aer rece se vor lua măsuri pentru protejarea stupinei. tăvi de descăpăcit. O familie agitată va consuma astfel cantităţi mai mari de hrană.cel puţin săptămânal sau decadal a stupinei are şi un alt scop principal anume acela de a asigura liniştea deplină în incintă. Este ca şi cum un medic ascultă cu stetoscopul inima şi plămânii ciocănind cu degetul coşul pieptului pacientului aflat la consultaţie şi. securitatea stupinei ca şi a fiecărui stup pe tot parcursul iernii este o condiţie fără de care traversa. fără zgomot întrucât obturarea urdinişului determină sufocarea albinelor. Oricum în decembrie situaţii anormale este puţin probabil să fie constatate. De aceea eventualele intervenţii mai ales legate de lipsa sau inaccesibilitatea hranei vom încerca să le tratăm în calendarele lunilor următoare.se procedează astfel numai dacă în ferestrele iernii apar zile calde şi însorite cu temperaturi de +12 +14°C care permit zborurile de curăţire. Pentru favorizarea zborurilor de curăţire din zilele frumoase se vor elimina. . pe vatra de iernare ca şi în fiecare stup.ea cu succes a sezonului rece devine de neconceput Tocmai aici trebuie să apreciem locul şi rolul măsurilor de protecţie luate din timp ca şi necesitatea controlării îndeplinirii concrete a tuturor cerinţelor care asigură ceea ce îndeobşte denumim o iernare liniştită. În funcţie de constatări se începe recondiţionarea acestora înţelegând prin recondiţionare curăţirea. Vechea zicală românească conform căreia "bunul gospodar îşi face vara sanie şi iarna car" este acum de actualitate în sensul că atelierul stupinei devine locul în care stuparul pregăteşte din timp tot ce-i va fi necesar în viitorul sezon activ. funcţie de ceea ce doctorul aude şi interpretează. în stupină. rulota apicolă. centrifuge. . 50 . de asemenea. ambalaje de depozitare a mierii. a provoca deranjul lor datorită pătrundem şoarecilor în stupi. dezinfecţia. mai ales apicultorilor începători. în atelierul stupinei. Fagurii şi ramele de la rezerva stupinei vor fi luaţi la mână astfel ca rezerva stupinei să fie completată numai cu rame şi faguri ce corespund exigenţelor. cap.introducerea unui tub de cauciuc prin urdiniş şi ascultarea zumzetului care se aude din stup. topitoare solare. pentru buna lor iernare.Orice zgomot sau mişcare din jurul stupinei este percepută de albine. utilajelor.În luna decembrie stuparul harnic şi priceput are de lucru. Însăşi atelierul. fără pierderi de efectiv. cu grijă. . existând pericolul epuizării rezervelor. cabana apicolă. . remorca apicolă şi chiar pavilionul vor trece printr-o atentă verificare cu toate etapele ulterioare presupuse de constatările verificărilor. datorită trepidaţiilor.Sigur că. . diapozitivelor din dotarea stupinei. Dacă în decembrie sunt zile cu câteva ore mai calde şi însorite putem asista la zboruri de curăţire. datorită atacului ciocănitorilor sau piţigoilor. În cazul în care a căzut zăpada aceasta se înlătură de pe suprafaţa oglinzii stupului şi se presară paie. repararea. la urdiniş. Dar dacă stratul de zăpadă a prins pojghiţă sau pe scândurelele de zbor. De aceea trebuie înlăturată orice sursă de zgomot din stupină.Zăpada afânată prin care aerul pătrunde cu uşurinţă şi care uneori poate acoperi stupii nu constituie un pericol pentru viaţa albinelor. pagube care de obicei nu mai pot fi recuperate. Vizitarea periodică . În atelierul stupinei Se verifică atent starea generală şi funcţională a tuturor uneltelor. lovirii sau răsturnării stupilor de către animalele domestice sau chiar de către hoţi ori alţi răufăcători înseamnă de fapt pierderi grave de efectiv. la masa de lucru şi în reuniunile apicole el trebuie să fie prezent la următoarele Acţiuni specifice În stupină Controlul mersului iernării trebuie făcut concret. Tot ce nu corespunde este trecut la reformă. O uşoară lovire a stupului intensifică zumzetul astfel că urechea exersată a unui stupar priceput poate interpreta corect felul şi durata emisiei sonore. vopsirea şi finisarea acestora în principal este vorba despre stupi. Lucrări ce se efectuează iarna în stupină Recomand. la faţa locului. Înlesnirea zborurilor de curăţire este asigurată anterior dacă stupii au fost orientaţi cu urdinişurile spre răsărit. dălţi.VI. A nelinişti albinele. pune diagnosticul si stabileşte tratamentul Despre interpretările emisiilor sonore pe care stuparul le recepţionează când ascultă stupii există relaţii lămuritoare în "Iernarea familiilor de albine". să citească literatura de specialitate şi dacă este posibil să facă aceste controale de iarnă sub îndrumarea unui apicultor consacrat şi priceput bucurându-se la faţa locului de competenţa dobândită după ani şi ani de practică a îndrumătorului. echipament de protecţie etc. prin instalarea de paravane. zgomotelor.

Nu uitaţi Iernarea familiilor de albine în bune condiţii reprezintă premisa creşterii unui puiet de bună calitate. urmărind termenele optime . Aceasta este o acţiune importantă care se face la masa de lucru cu pixul în mână şi eventual cu calculatorul alături. în cazul iernării a câte două familii într-un stup orizontal. Piersic (Piersica vulgaris). Zălog (Salix cinereea). creşte necesarul schimbului de aer. în prima parte a iernării activitatea lor este redusă şi în familie este suficient aerul ajuns în stup prin zăpada afânată. dacă culesul principal. sunt îndepărtate pe neobservate sau sunt mâncate de albine. Cine crede. pretinde sau afirmă că le ştie pe toate greşeşte şi. Salcie albă (Salix alba).. precum şi o dezvoltare de primăvară bună. Prin protejarea vetrelor de stupină contra vânturilor şi curenţilor şi prin expunerea stupilor în plin soare. Răchită (Salix viminalis). de regulă. .Un bun manager ştie să tragă concluzia analizând bilanţul stupinei şi bazat pe aceste concluzii poate întocmi un plan realist de activitate pentru viitorul sezon apicol activ. În stupii acoperiţi cu zăpadă albinele iernează bine. Viorea (Scilla bifolia). procurarea de utilaje şi materiale. . însârmarea lor şi lipirea fagurilor artificiali pe ramele noi sau pe cele vechi. să zicem cel de la salcâm este aşteptat la 15 mai. 51 . Bănuţei (Bellis perennis). Mătcile împerecheate la începutul toamnei pot fi de calitate.Reformarea şi topirea fagurilor. De exemplu. mătci)obţinute în stupină în perioada sezonului apicol. începând din ianuarie-februarie. o reglează în acelaşi timp..Este bine să ştim că .nu mai puţin de 40 de zile până la culesul principal . Albinele din ambele familii vor fi atrase de căldură spre aceste rame.. recondiţionate este de asemenea o acţiune la ordinea zilei.. mai devreme sau mai târziu. Mierea ursului (Pulmonaria officinalis). Salcie căprească (Salix caprea)... Venitul sau profitul pe stupină se obţine scăzând totalul cheltuielilor din totalul veniturilor. familiile se pregătesc cu 6 săptămâni înainte adică începând cu prima decadă a lunii aprilie.. Cea mai bună perioadă de citit şi recitit literatura apicolă nu trebuie irosită în van. Cais (Armeniaca vulgaris). urmare acestui fapt. în această situaţie apicultorul îşi poate face o părere greşită conform căreia matca a intrat în iarnă neîmperecheată din cauza lipsei de trântori... În apicultură este cunoscută Legea celor 40 de zile conform căreia din momentul depunerii oului de către matca fecundată. se va dovedi că fudulia este păguboasă. Încheierea ramelor achiziţionate ca rame la pachet. Având aceste date bilanţul de venituri şi cheltuieli este aproape gata.va avea suficiente albine culegătoare capabile să valorifice profitabil abundenţa de nectar. Aninul negru (Alnus glutinosa). Ouăle. La masa de lucru Se calculeaza cât mai exact cheltuielile efective pe anul apicol sau pe anul calendaristic expirat. Condiţionarea şi valorificarea seminţelor de plante melifere. Ulm (Ulmus campestris). extragerea şi condiţionarea cerii este o acţiune care dacă nu a început poate începe. la formarea cuiburilor. Organizatorice: ridicarea calificării profesionale. familii. apicultorul trebuie să pună câte o ramă plină cu miere de o parte şi de alta a peretelui despărţitor al diafragmei. Ghiocel (Galanthus nivalis). micşoraţi consumul de hrană şi uzura organismului albinelor Speciile nectaro-polenifere si lunile de inflorire martie: Alunul (Corylus avellana). până în momentul ieşirii din stup a albinei zburătoare trec 40 de zile. Analizând elementele de cheltuieli se poate uşor determina ponderea fiecăreia în totalul sumei cheltuite şi efectul asupra producţiei sub aspect cantitativ şi valoric. în cea de a doua parte a iernării în cuiburi apare puietul şi. Arţarul american (Acer negundo). Se însumează cantitativ şi valoric producţiile de miere şi alte produse apicole inclusiv material biologic (roi. După împerechere ele pot începe ouatul dar de multe ori albinele nu mai cresc acest puiet. Zambilă (Hyacinthus orientalis). Apicultorul care asigură în toate condiţiile necesare unei ponte intense. Toamna. elaborarea planului de îmbunătăţire şi folosire a bazei melifere în anul următor..

Salcia albă (Safe alba)*". Mierea ursului (Pulmonaria officinalis)*. Nu uitaţi .Pondere apicolă: Foarte mare =****. obiectivul principal îl constituie întărirea continuă a familiilor de albine şi folosirea culesului de la salcâm. Castan (Aesculus hippocastanum)**. Păpădie (Taraxacum officinalis)**. Ulmul (Ulmus campestris)". Molid (P/cea excelsa)***. Sânger (Cornus sanguinea)**. SALCÂM (Robinia pseudacacia)****. Cireş (Cerasum avium)**. (Acer tataricum)**. Unele specii ca de pildă mesteacănul şi ulmul interesează albinele numai pentru polen şi mană. jugastrul. Vişinul (Cerasus vulgaris)". Pin (Pinus sp. Măr (Malus domestica)**. Bănuţei (Bellis perennis)*. Paltinul de câmp (Acer platanoides)". mana şi propolis oferite de aceste specii spre binele albinelor şi spre binele şi profitul apicultorului. Vioreaua (Scilla bifolia)*. Zambila (Hyacinthus orientalis)*. Paltinul de munte (Acer pseudoplatanus)". Trifoi alb (Trifolium repens)***. Salvia de câmp (Salvia protensis)**. cele doua specii de paltin oferă şi culesuri de mană sau de la salcia albă şi cea căprească albinele adună pe lângă polen. Facelia (Phacelia tanacetifolia)***. Aceasta o doresc tuturor stupinelor şi proprietarilor lor. Prunul (Prunus domestica)". Mahonia (Mahonia aquifolium)*.aprilie: În aprilie începe sau continua înflorirea următoarelor specii melifere: Arţarul american (Acer negundo)*. Brad (Abies alba)"*. în ultima decadă se va da o deosebită atenţie menţinerii puterii familiilor. Vişin (Cerasus vulgaris)**. Gutui (Cydonia oblonga)**. Mesteacăn (Betula alba)*. Salcia caprească (Salix caprea)"*. *** (3 asteriscuri) înseamnă pondere apicolă mare. Mesteacănul (Betula alba)*. Frasin (Fraxinus excelsior)*. . Răpită sălbatică (Brassica râpa)**. Răchita (Sa//x viminalis)". Mac roşu (Papaver rhoeas)**. Caprifoi (Lonicera tatarica)*. Drăcilă (Berberis vulgaris)*.În mai înfloresc sau continuă să înflorească speciile melifere (în ordine alfabetică: Arţar tătărăsc (Acer tataricum)***. Corcoduşul (Prunus cerasifera)**. Răpită de primăvară (Brassica râpa var oleifera)***. Jugastrul (Acer campestre)*". Zălogul (Salix cinerea)**. Păpădia (Taraxacum officinale)". Mijlocie = **. luna viitoare. ** (două = pondere apicolă mijlocie şi în sfârşit * (un asterisc) = pondere apicolă mică. Mare = ***. Jaleş de câmp (Salvia nemorosa)*. prevenirii roirii naturale şi preîntâmpinării ieşirii roilor. Lucerna (Medicago saliva)**. unele ca de exemplu arţarul tătăresc. călduros cu albine sănătoase. Mică = *. Caisul (Armeniaca vulgaris)**. Muştar de câmp (Sinapis arvensis)**. Măceşul (Rosa canina)". Mac de câmp (Papaver dubium)*. Căpşunul (Fragaria moschata)*. Salcâm mic (Amfora fruticosa)**. Cătina albă (Mippophae rhamnoides)**. Arţarul tătăresc. Rapiţa salbatică (Brassica rapa)". Viţa de vie (Vitis vinifera)***. mereu mai multe. Sper într-un aprilie senin. polen. Catalpa (Catalpa bignonioides)*. nectar. Părul (Pirus sativa)".În aceasta lună culesurile sunt în general definite drept culesuri de întreţinere dar de la speciile care intră în categoria ce are pondere apicolă mare sau mijlocie se pot înregistra uneori chiar culesuri de producţie ca de pildă în livezile de pomi fructiferi sau în vecinătatea lanurilor de rapiţă cultivată. După denumirea populară (comuna) şi cea ştiinţifică am indicat ponderea (importanţa) apicolă prin asterisc astfel: **** (4 asteriscuri) înseamnă pondere apicolă foate mare. Rapiţa de toamnă (Brassica napus var oleifera)***. Cireşul (Cerassus avium)". . Mărul (Malus domestica)". Fărâmiţarea excesivă prin roire naturală sau artificială slăbeşte familiile. Paltin de munte (Acer pseudoplatanus)**.Aproape toate plantele enumerate oferă albinelor un cules de nectar şi polen. . 52 . Dacă în primele două decade ale lunii.)**. mai: . Mojdrean (Fraxinus ormus)**. Cătina albă (Mippophae rhamnoides)". Bănuţei (Bellis perennis). Legendă . Păducel (Crataegus monogyna)**. mai harnice şi bine pregătite pentru marele cules care vine: cel de la salcâm. Răpită de toamnă (Brassica napus var oleifera)***. Păr (Pinus sativa)**. mană şi propolis. Mierea ursului (Pulmonaria officinalis)*.Oricum este important să cunoaştem şi mai ales să valorificam culesurile de nectar. va fi marcat astfel:***. Jugaştrii (Acer campestre)***. Paltin de câmp (Acer platanoides)**. Acesta este de patru stele (asteriscuri) adică are o pondere apicolă Foarte mare şi. Cornul (Cornus mas)**.

Ceapă seminceri (Allium cepa)**. .. Facelia (Phacelia tanacetifolia)***. Mac roşu (Papaver rhoeas)**. Salcâm mic (Amorpha fruticosa)**. Trifoi roşu (Trifolium pratense)**. Pepene galben (Cucumis mello)**. Roiniţă (Melissa officinalis)**. Busuioc lânos (Stachys lanata)**. ** = Mijlocie. Mac oriental (Papaver orientale)*. Soc (Sambucus nigra)*. Butoiaş (Oenanthe aquatica)**. Facelia (Phacelia tanacetifolia)***. Limba mielului (Borago officinalis)*. Drăcilă (Berberis vulgaris)*. Pepene verde (Citrullus vulgaris)**. Dalia (Dahlia sp. Pin (Pinnus sp. Talpa gâştei (Leonorus cardiaca)**. Mac de câmp (Papaver dubium)*. Tei cu frunza mare (Tilia platyphyllos)***. Ridiche sălbatică (Raphanus raphanistrum)*. Mac de grădină (Papaver somniferum) *. Zmeur (Rubus idaeus)****. Păpădia (Taraxacum officinale)**. Muştar alb (Sinapis alba)***.Iulie este o lună în care încep să înflorească sau îşi continuă înflorirea următoarele specii spontane sau cultivate de interes apicol (în ordine alfabetică: Albăstriţa (Centaurea cyanus)*. Păducel (Crataegus monogymna)**. Haina miresei (Polygonum baldschuanicum)*. Tei cu frunza mare (Tilia platyphyllos)***. Cătina albă (Hippophae rhamnoides)**. Sânger (Cornus sanguinea)**. Hurmuz alb (Symphoricarpus albuş**. Hrişcă (Polygonum fagopyrum)**. *** = Mare.)**. Salcâm (Robinia pseudoacacia)***. Ridiche sălbatică (Raphanus raphanistrum)*. iunie: . Păpădie (Ţaraxscum officinale)**. Anghinarea (Cynara scolymus)*. Izmă bună (Mentha piperita) *. Jaleş de câmp (Salvia nemorosa)*. Ceara albinei (Asclepias syriaca)*. Muştar de câmp (S/nap/s arvensis)**. Caprifoi (Lonicera tatarica)*.Abundenţa floristică caracterizează această lună în care începe sau continuă înflorirea următoarelor specii (în ordine alfabetică: Albăstriţa (Centaurea cyanus)*. Salvia de câmp (Salvia pratensis)**. Mătăciune (Dracocephalum moldavica)**. Sulfina albă (Melilotus allbus)**. Sparceta (Qnobrychis vicifolia)*. Răchitan (Lythrum salicaria)**. Hurmuz alb (Symphoricarpus albuş**. Muştar de câmp (Sinapis arvensis)**. Cenuşer (Ailanthus glandulosa)". Mac roşu (Papaver rhoeas)**.)**. Iarba şarpelui (Echium vulgare)**. Pălămida (Cirsium arvense)**. Dovleac (Cucurbita pepo)**. Soc (Sambucus nigra)*. ţepuh (Stachys palustris)**. Zămoşiţă (Hibiscus syriacus)*. Tei cu frunza mică (Tilia cordata)***. Jaleş de câmp (Salvia nemorosa)*. Busuioc de baltă. polen. Busuioc de mirişte (Stachys anaua)***. Salcâm japonez (Sophora japonica)**. Catalpa (Catalpa bignoides)*. Limba mielului (Borago officinalis)*. Răpită de primăvară (Brassica râpa var oleifera)***. Sulfina galbenă (Melilotus officinalis)**. Pepene galben (Cucumis mello)**. Lavanda (Lavandula vera)**. Castan (Aesculus hippocastanum)**. Muştar alb (Sinapis alba)***. Rapiţa sălbatică (Brassica rapa) **. bogate în nectar iar vremea să fie caldă şi însorită adică favorabilă culesului. Haina miresei (Polygonum baldschuanicum)*. Lemn câinesc (Ligustrum vulgare)**. Salvia de câmp (Salvia pratensis)**. Pepene verde (Citrullus vulgaris)**. Isop (Hyssopus officinalis)*. Nu degeaba denumirea populară a lunii mai este Florar. Teiul argintiu (Tilia argentea)****. Floarea-soarelui (Helianthus annuus)****. Fluturei (Gaillardia picta)*. Busuioc lânos (Stachys lanata)**. Castravete (Cucumis sativum) *. Roiniţă (Melissa officinalis)**.Pondere apicolă: **** = Foarte mare. iulie: . Răpită sălbatică (Brassica râpa)**. Legendă . Lucerna (Medicago sativa)**. Hurmuz roşu (Symphoricarpus orbiculatus)**. Bănuţei (Bellis perennis)*. Gutui (Cydonia oblonga)**. Ceapă seminceri (Allium cepa)**. Coriandru (Coriandrum sativum) ***. Viţa de vie (Vitis vinifera)***. Pălămida (Cirsium arvense)**. Lemn câinesc (Ligustrum vulgare)**. Iarba şarpelui (Echium vulgare)**. Mac oriental (Papaver orientale)*. * = Mică. Tei cu frunza mică (Tilia cordata)***. Trifoi alb (Trifolium repens)**. Hrişcă (Polygonum fagopyrum)**. În această lună o abundenţă floristică de interes melifer oferă albinelor culesuri de nectar. doresc tuturor stuparilor ca stupii lor să fie în masivele de salcâm cu flori multe. Trifoi roşu (Trifolium pratense)**. mană şi propolis. Lucerna (Medicago saliva)**. Dovleac (Cucurbita pepo)**.Cum salcâmul este specia cea mai importantă. Sălcioara mirositoare (Eleaagnus angustifolia)*. Teiul argintiu(Tilia argentea)****. Glădiţă (Glenitschia triacanthos)**. Salcâm roz (Robinia neomexicana)***. . Talpa gâştei (Leonurus cardiaca)**. Caprifoi (Lonicera tatarica)*. Salcâm roz (Robinia neomexicana)***. Cicoare (Cichorium intybus)*. Zămoşiţă (Hibiscus syriacus)*. Zburătoare (Chamaenehon angustifolium)*** Zmeur (Rubus 53 .Floarea-soarelui (Helianthus annuus)****. Bumbac (Gossypium hirsutum)*. Brad (Albies alba)***. Coriandru (Coriandrum sativum)***. Căpşun (Fragaria moschata)*.

)**.August este luna în care mai multe specii de interes apicol se află în diferite fenofaze de înflorire (început. Iarba şarpelui (Echium vulgare)*.)**. Castravete (Cucumis sativum)*. maxim. Sulfina albă (Melilotus allbus) *. Zburătoarea şi Zmeurul. Mătăciune (Dracocephalum moldavica)*. * = Mică. Ceara albinei (Asclepias syriaca)*. Facelia (Phacelia tanacetifolia) **. septembrie: . Răchitan (Lythrum salicaria)**. Cenuşer (Ailanthus glandulosa)*. Sulfina galbenă (Melilotus officinalis)***. Legendă . Roiniţă (Melissa officinalis)*. Hurmuz alb (Symphoricarpus albuş*. De aceea acţiunile de stupărit pastoral sunt la ordinea zilei. Trifoi alb (Trifolium repens)*. Pepene galben (Cucumis mello)*. Lavanda (Lavandula vera)**. Busuioc de mirişte (Stachys annua)***. Trifoi roşu (Trifolium pratense)*. Zburătoare (Chamaenerion angustifolium)**. Hrişcă (Polygonum fagopyrum)*. Fluturei (Gaillardia picta)*. Isop (Hyssopus officinalis)*. august . Busuioc de baltă. Bănuţei (Bellis perennis)*. Hurmuz roşu (Symphoricarpus orbiculatus)**. Busuioc lânos (Stachys lanata)**. ţepuh (Stachys palustris)**. Jaleş de câmp (Salvia nemorosa)*. Lucerna (Medicago sativa)**. Lavanda (Lavandula vera)*. Păpădia (Taraxacum officinale)". arborele de miere (Evodia hupensis)** Facelia (Phacelia tanacetifolia)**. Răpită sălbatică (Brassica râpa)*.Ponderea apicolă: **** = Foarte mare.. ** = Mijlocie. Sulfina galbenă. Răpită sălbatică Brassica râpa)**. Ridiche sălbatică (Raphanus raphanistrum)*. Răchitan (Lythrum salicaria)**. Mac de grădină (Papaver somniferum)*. Muştar de câmp (Sinapis arvensis)**. Hurmuz roşu (Symphoricarpus orbiculatus)*.. Topinambur (Helianthus tuberosus)*. Trifoi alb (Trifolium repens)**.În septembrie numărul acestora este diminuat faţă de lunile anterioare. Legendă . Sulfina galbenă (Melilotus officinalis)**. Păpădia (Taraxacum officinale)**. ţepuh (Stachys palustris) *.Acestea sunt: Anghinarea (Cynara scolymus)*. În pepinierele în care vegetează aceste specii este locul albinelor care vor culege pentru ele şi pentru stupar miere multă şi de calitate. . Castravete (Cucumis sativum) *. Steluţa vânătă (Aster amellus)*.Legendă . . 54 . * = Mică. în zborurile lor. Trifoi alb (Trifolium repens) **. * = Mică. Muştar de câmp (S/nap/s arvensis)*. Evodia.idaeus)****. Dovleac (Cucurbita pepo)**. sfârşit). Haina miresei(Poligonum baldschuanicum)*.Legendă . Ridiche sălbatică (Raphanus raphanistrum)*. Hurmuz alb (Symphoricarpus albuş**.)**. Trifoi roşu (Trifolium pratense)**. Haina miresei (Polygonum baldschuanicum)*. Busuioc lânos (Stachys lanata) *. albinele mai pot întâlni în diferite faze de înflorire următoarele specii (enumerate în ordine alfabetică: Albăstriţa (Centaurea cyanus)*. Nalba de grădină (Althaea rosea)*. Topinambur (Helianthus tuberosus)". Pepene galben (Cucumis mello)**. Nalba (Malva silvestris)*. Dalia (Dahlia sp. Pălămida (Cirsium arvense)*. Trifoiul alb. Cicoare (Cichorium intybus)*. Izmă bună (Mentha piperita)*. Facelia (Phacelia tanacetifolia)***. Pepene verde (Citrullus vulgaris)*". Salcâm japonez (Sophora japonica)*. ** = Mijlocie. *** = Mare. în funcţie de condiţiile meteorologice şi de zona geografică în această lună. Busuioc de mirişte (Stachys annua) ***. Jaleş de câmp (Salvia nemorosa)*. Numărul acestora se restrânge drastic pe măsură ce vremea se răceşte. Dalia (Dahlia sp.Pondere apicolă: *** = Mare. Anghinarea (Cynara scolymus)*. Cicoare (Cichorium intybus)*. în ultimele fenofaze de înflorire se mai găsesc în această lună următoarele specii (enumerate în ordine alfabetică: Bănuţei (Bellis perennis)*.Din această enumerare rezultă că speciile cu pondere apicolă Foarte mare şi Mare sunt: Floarea-soarelui. ** = Mijlocie. Zămoşiţă (Hibiscus syriacus)*. Teiul argintiu. Lucerna (Medicago saliva)**.Pondere apicolă: *** = Mare. cu frunza mare. cel cu frunza mică. Lucerna (Medicago saliva)*. * = Mică. Dovleac (Cucurbita pepo)**. Steluţa vânătă (Aster amellus)*. ** = Mijlocie. Cicoare (Cichorium intybus)*. Salcâm roz (Robinia neomexicana)**. Păpădia (Taraxacum officinale)*. Butoiaş (Oenanthe aquatica) *. Fluturei (Gaillardia picta)*. Sulfina albă (Melilotus allbus)*. *** = Mare. Muştarul alb. Pepene verde (Citrullus vulgaris)*..Pondere apicolă: **** = Foarte mare. . Steluţa vânătă (Aster amellus)*.. Dalia (Dahlia sp. Busuioc de baltă.

Hranirea si stimularea roiurilor : in doze zilnice de 200 g sirop/zi pana la aparitia unui cules natural.2 litri apa. APIMEL. se foloseste zaharul sau diferite produse aparute pe piata cum ar fi: APIINVERT.adica 1 litru apa si 1 kg zahar rezulta 1.vara sau toamna .La 1/1. 55 .5 litri de sirop 2/1 sau 3/1 sau doze mai mari daca albinele reusesc sa preia cantitatea.Acest lucru se impune prin aceea ca la concentratiile mai reduse albinele consuma mai mult zahar pentru prelucrarea siropului "mierea" (20% zahar in cazul concentratiei 1/1 si numai 10% in cazul concentratiei 2/1). Aceasta metoda este mai practica si mai rapida.concomitent cu reducerea cuibului si impachetarea de primavara. hranirea suplimentara se face in urmatoarele cazuri cunoscute de mine: 1.O operatiune foarte importanta este indepartarea cristalelor de zahar(cu o carpa uda si stoarsa) ce se depun pe peretii vasului. concentratie 1/1 conform prospectului. fara a avea pretentia ca le cunosc pe toate sau ca sunt standard: Este un inlocuitor al mierii.amestecand continutul pana la dizolvarea totala.la roi.zahar si 0.dupa care se ia vasul de pe foc si se inglobeaza in reprize prin amestecare zaharul. pentru stimulare sau. Insa cum aceasta lipseste.2 litri sirop de zahar.Se administreaza dupa nevoi." Mod de preparare : Siropul de zahar se prepara la rece sau la cald.spuma rezultata(la inceput) se indeparteaza. din diferite motive.Alte situatii de urgenta aparute in stupina.O indicatie care trebuie respectata intotdeauna:nu fierbeti siropul pentru ca aveti toate sansele sa cristalizeze.6 l sirop de zahar. Hraniri de salvare. concentratie 2/1 in doze mici.adica 3 kg zahar si 2 litri apa rezulta 3. Concentratia siropului este mai avantajoase atat pentru albina cat si pentru crescator in proportie de 2/1 sau 3/2.Siropul nu se fierbe sub nici un motiv.la 3/2.1 kg.Nu trebuie sa grabiti fierberea.Cand preparam siropul la rece.Hraniri de stimulare la sfarsitul verii (august) . in cazul in care.punem in vas apa necesara si apoi turnam zaharul in reprize. 2/1. avand in vedere ca are albina culegatoare putina si hrana deasemenea. Adaugati 2 g sare de lamaie/litru sirop pentru o buna invertire a zaharului.functie de taria focului. hrana a fost insuficienta. Mod de folosire : Completarea rezervelor pentru iernat: aceasta lucrare incepe pe 1-5 august si are ca termen de finalizare data de maxim 20-25 august(cu cat mai repede cu atat mai bine). Ideal ar fi ca pentru hranirea suplimetara sa se foloseasca miere. 3.Hranirea suplimentara In general.primavara.stimulare in primavara : cu sirop 1/1.In schimb la completarea rezervelor de hrana in decursul primaverii sau in cazul hranirilor medicamentoase se foloseste siropul in concentratie de 1/1.Vasul cu amestecul rezultat se aseaza pe aragaz si se ferbe la foc moale. De retinut : Cea mai avantajoasa concentratie este 2/1 sau 3/2.in lipsa unui cules suficient ca familia sa stranga suficienta miere (ani secetosi sau din alte cauze) 2.Durata fierberii este de 15-30 min. APIFONDA. la 2/1..Amestecand cele doua produse se constata ca zaharul este bine umezit iar apa nu balteste. In ceea ce priveste zaharul. Serbetul de zahar (uz apicol) Mod de preparare : Se amesteca intr-un vas emailat sau din inox. acesta se da familiilor de albine sub forma de sirop.Perioada de folosire este cuprinsa intre debutul primaverii (1-10 martie) si inceputul toamnei(maxim 15 septembrie).Hraniri medicamentoase de primavara.Siropul de zahar se prepara in urmatoarele concentratii:1/1 . Prepararea siropului la cald se face incalzind apa necesara pana la fierbere.adica 2 kg zahar si 1 litru apa rezulta 2.zilnice.Se folosesc doze de 2-2. Acestea din urma se foloosesc conform prospectelor ce insotesc produsul.Completarea cu sirop se face dupa ce s-a reorganizat cuibul urmarindu-se in special capacirea mierii depozitate..8 litri sirop de zahar. voi prezenta cateva retete pe baza de zahar. Insistam asupra faptului ca zaharul trebuie dizolvat total. 4. In cele ce urmeaza.pentru completarea rezervelor necesare iernarii.insa trebuie stiut ca in ce priveste calitatea este sub miere.in caz contrar aparand cristalizarea "mierii".etc. 3/2.

coada soricelului .Verificarea concentratiei se face tot cu lingurita si paharul cu apa rece.apa 0.etc.pentru a nu se prinde de fundul vasului.asezate pe folii de plastic gaurit.combatand cu succes nosemoza. se controleaza concentratia siropului.medicamente.etc.2-1 kg.lichefierea mierii zaharisite Obtinerea zaharului pudra : In diferitele retete. cimbrisor .daca este prea tare sau de zahar pudra daca este prea moale.Doua sunt regulile de baza in aceasta lucrare : nu incalzim mierea mai mult de 45 grade C .trebuind sa rezulte un produs de consistenta aluatului.Daca prima incercare a insemnat un esec.pentru ca altfel albinele nu consuma cristalele mari si se inregistreaza o mare risipa de hrana.mai putin la hranirea de completare. Ceaiul medicinal se obtine prin infuzie din urmatoarele plante: sunatoare .In acest moment se ia vasul de pe foc si se introduce in apa sa se raceasca usor(70-80 grade C).in toate cazurile.Grosimea placilor nu trebuie sa depaseasca 1-1.se adauga apa din nou si o luam de la capat. nu lichefiem mierea la flacara directa.5 cm. roinita. Lichefierea mierii : Mierea cristalizata(zaharisita).tifon. musetel .Dupa topire.catre sfarsitul iernii sau in primavara. Mod de administrare : Pasta se administreaza sub forma de turtite a 0.inlocuitori de polen.apoi se albeste. isma .ci doar cu vasul introdus intr-un alt vas cu apa care fierbe.etc.unde albinele au acces direct.ceaiurile medicinale.In caz de esec.etc.de lemn.Ne oprim din amestecat cand serbetul ajunge la consistenta si granulatia dorita.In aceasta pasta se pot ingloba polen. ahar candi simplu sau cu miere.Cam dupa 15-20 min.Spumuirea amestecului si stergerea peretilor vasului este obligatorie.se fierbe continutul 15 56 .Este recomandat ca pentru o mai buna invertire a zaharului sa se aduge si 1-2 g sare de lamaie pe kg.Vom sti ca amestecul ajunge la concentratia optima.Obtinem ceaiul folosind 3-4 g din fiecare planta uscata.Framantarea se face energic.Dupa ridicarea vasului de pe foc.(in tot acest timp amestecam ingloband mierea).150 l apa si dupa 10-15 minute turnam apa clocotita in cantitate de 0.850 litri intr-un vas de 10 litrii.Din acest ceai folosim dozele necesare. Zahar candi Mod de preparare : Se amesteca in oala. solutia de zahar apa se amesteca continu. Serbet de zahar cu miere : Se amesteca 5kg zahar tos. Cu ajutorul unei linguri mari.In acest moment se adauga 800 g miere si se mai clocoteste inca 3 min.nu retopiti amestecul mai mult de 3 ori.Protofil. Ceaiuri medicinale sunt benefice albinelor.pergament.cand acesta ramane inchegat pe lingurita. (mierea usor incalzita).Este ideala pentru hranirile de stimulare sau de salvare a familiilor ramase fara provizii in timpul iernii sau primaverii.In prealabil plantele se umezesc cu 0.numai ca de data asta suspensia trebuie sa formeze o boaba care se poate modela intre degete (de consistenta medie). Zaharul pudra.Odata cu trecerea timpului se constata ca solutia devine opaca.ceaiuri medicinale.cu mentiunea ca pastrarea lui la frigider nu trebuie sa depaseasca 48 ore. la fel cum am procedat in cazul serbetului simplu.850 l. se lichefiaza in prealabil.racim amestecul pana la 40-50 grade C si amestecam cu o lingura mare de lemn pana la formarea serbetului. Pasta de zahar pudra si miere Mod de preparare : In principiu se procedeaza amestecand la rece 4 parti de zahar pudra si o parte miere.Pana incepe fierberea mai amestecam cu lingura.Vasul se aseaza pe foc si fierbem 20-30 min..deasupra ramelor.Corectia produsului se face prin adaugare de miere.folosita in diferitele retete trebuie lichefiata. care se poate macina cu o rasnita universala(manuala sau electrica).zaharul pudra este un component de baza.Mierea folosita trebuie sa nu fie zaharisita sau daca este.Se poate folosi in tot timpul anului.din cand in cand.Obtinerea lui se face prin prelucrarea zaharului tos.5 kg de zahar tos si 1 litru de apa.Produsul final se toarna in tavite captusite cu hartie cerata.Se ia cu o lingurita sirop si se introduce intr-un pahar cu apa rece.

sirop. Amestec zahar tos si lapte praf : Se amesteca 1 kg zahar tos cu 50 grame de lapte praf degresat. Amestec de sirop.Pentru a creste interesul albinelor pentru amestec.pentru a nu face cocolosi si se administreaza familiilor de albine in cantitate de 500 g la cateva zile.aceasta se lasa nemiscata pana ce cristalizeaza.deasupra.Se framanta toate ingredientele.Pe langa administrarea diferitelor produse glucidice.zahar candi cu miere : Ca si la serbet.Corectia consistentei se face adaugand polen sau miere dupa nevoie.primavara sau vara.Se corecteaza consistenta adaugand zahar pudra sau miere.faina de soia.1 parte drojdie de bere uscata(instant).la intervale de 1-2 saptamani.In continuare procedam ca pentru reteta fara miere.deasupra ramelor.amestecam timp de 1 min.Obtinem aceasta miere cu ajutorul unui vas cu fundul gros(tuci.Asa vom avea generatii tinere de albine.5 kg.si se corecteaza consistenta prin adaugarea de zahar pudra sau miere.Atat mierea cat si polenul trebuie sa provina de la familii de albine sanatoase. Amestec miere.La 6 litri de sirop de zahar.se adauga 5-600 g miere in clocot.folosirea lor este foarte indicata.zahar pudra si lapte praf : Un alt inlocuitor al polenului este laptele praf degresat. Dupa 5-8 minute se incepe amestecatul.Polenul strans de albine.se procedeaza ca si in varianta simpla.Cand compozitia devine mai deschisa(catre crem) si opune rezistenta marita.drojdie : Se realizeaza un amestec din urmatoarele ingrediente: 3 parti faina de soia degresata.se adauga 0.bine hranite si dezvoltate. Pentru obtinerea acestor placi de zahar candi cu miere.exista varianta adaugarii unei cantitati de miere. In momentul cand amestecul ajunge la temperatura de 116 grade C.In cele ce urmeaza va vom prezenta retete de amestecuri proteice in care igredientele sunt diferite : Pasta de polen si miere : Pasta se prepara din 1 parte polen si 1.Dupa racirea totala a placilor de zahar.polen.framantand cele doua ingrediente.vasul se ia de pe foc si se lasa la racit.faina de soia : Siropul de zahar poate fi folosit si el ca baza in amestecurile proteice.se toarna in tavi.Tavile trebuie in prealabil pregatite astfel : se umezesc usor si se tapeteaza cu hartie pergament. miere. Paste si amestecuri proteice Amestecurile proteice sunt folosite des in practica apicola.spumuim si stergem cu carpa uda peretii oalei.Se administreaza in turtite pe folie sau tifon. Pasta de miere.1/2 parte drojdie de bere.se scot prin ridicarea de hartia pergament si se depoziteaza in locuri uscate si racoroase. si luam de pe foc.min.Se administreaza sub forma de turtite de 200-250 g.Dupa ce am adaugat mierea.conditionat si conservat se macina fin.1 parte miere lichida.5 kg faina de soia degresata.lapte praf.25 parti miere. 57 .. Pasta de miere.dupa care se masoara temperatura lichidului.2 parti zahar pudra si 1.se poate umezi usor cu putina apa sau miere.1 parte lapte praf degresat.Componentele se amesteca bine.)si amestecand continu sa nu se prinda. Mod de administrare : Aceste placi de zahar candi se pot da albinelor in iarna(la familiile ramase fara provizii)si in stimularea de primavara si sfarsit de vara.zahar pudra si drojdie de bere : In practica apicola polenul poate fi inlocuit cu drojdia de bere inactivata. Mod de preparare.Se administreaza vara in hranitor.Turtitele se prepara din 1/2 parte lapte praf degresat.Cand termometrul arata 116 grade C.Peste aceste componente se toarna miere sau sirop de zahar dens pana se ajunge la consistenta dorita.Odata turnata compozitia in tavi.5 kg polen macinat fin si 1.inox etc.pentru a face mai atractiv produsul.Amestecul se face din 3 parti zahar pudra.Se livreaza albinelor sub forma de turtite.in perioadele de crestere a puietului(cand nu exista polen suficient in natura).

care fasii se freaca intre palme.daca se foloseste miere formula este -1l lapte -1l apa(care se fierbe cu laptele) -1450gmiere Albinelor li se va administra pe zi(indiferent de ce reteta folositi)doze mici la inceput(200ml/familie) ajungand treptat la doze mai mari(400-500ml/familie) Turta din miere cristalizată şi zahăr (dupa C.Pentru prevenirea aparitiei nosemozei.din 10 in 10 zile. Pastura astfel obtinuta se amesteca cu o cantitate egala de miere lichefiata si se pune in borcane. e).2 plicuri ceai de menta(indicat pentru diaree) ..trecem amestecul de miere si pastura prin masina de tocat.se taie in fasii prin mijlocul celulelor.Pasta de miere si pastura : O reteta mai veche. Se fac turtite de 0.Spre sfarsitul iernii. floarea-soarelui) iar zahărul tos este şi el format din cristale. necesare albinelor in aceasta perioada) .1/2kg miere diluata in 1l apa d).La 2 kg.o parte din apa se poate inlocui cu ceai medicinal sau Protofil..Inainte de a ingheta pastura (atentie.650ml apa .dar totusi de actualitate este pasta de miere si pastura.5 kg. zmeură.se toarna deasupra inca un strat de miere. Formarea turtelor având în componenţa lor aceste două ingrediente cristalizate trebuie să ţină seama de faptul că albinele consumă doar în parte turta dacă conţine cristalele mari (atât de miere cristalizată. aruncându-le pe fundul stupului.cand vrem sa hranim albinele.usturoi 20 ml (prelungeste viata albinelor pana la 87 de zile) f).1 lingura miere(pentru prelucrarea mai usoara) b)1kg zahar 1l apa 1 plic ceai fructe de padure(se pot folosi si plicuri de:tei. cristalele grosiere.1l lapte fiert fara sa clocoteasca .. .Administrarea poate dura pana la aparitia polenului in natura.1 lingurita rasa de sare (contine mineralele f.1 litru apa calda. iar când timpul 58 .650g zahar . si se administreaza deasupra ramelor.. Antonescu).soc.Cum se procedeaza : in luna ianuarie se expun fagurii cu pastura la ger.650g zahar .in care am dizolvat 20 g sare de bucatarie.1 kg zahar . restul.se toarna picurand si amestecand.se depreciaza) si cand devin casanti.1 lingura otet ( impiedica zaharisirea mierii) . a).1l apa . cât şi de zahăr).12g drojdie uscata sau 50gdrojdie proaspata care se lichefiaza Lichefierea drojdiei O framanti separat cu 2 linguri de zahar iar ea se va lichefia de la sine devenind asemanatoare smantanii.ceapa 25ml .1kg zahar . de pasta.morcov 20 ml .Cand borcanul este aproape plin.suc de legume ca. Majoritatea sortimentelor de miere cristalizează (mai repede mierea de răpită.1l apa .galbenele) 2 plicuri sare de lamaie(impiedica zaharisirea)sau sucul de la 2 lamai c).

sau din zahăr şi miere de albine cu apă sau ceai.apa încălzită în care se ţin vasul cu miere pentru lichefiere nu trebuie să aibă temperatura mai mare de 45°C. mierea lichefiată se toarnă peste zahărul pudră (o parte miere la patru părţi zahăr)... pentru a putea fi aşezată deasupra ramelor sub podişor. . întărindu-se. efectuând mişcările întrun singur sens. la 10 kg zahăr şi 2 kg miere de albine se adaugă 1. până când conţinutul devine ca o pastă fină care nu se întinde şi nu este lipicioasă.750 l apă sau ceai de plante medicinale. Mod de decupare a foliei in care este ambalata turta. după ce în prealabil s-au decupat 1-3 ferestre din suprafaţa pungii. amplasarea turtei Fig. coada calului (Herba equiseti). Pentru a nu se denatura calităţile mierii . c) Şerbetul fiert (după prof. sunătoare (Herba hyperici).5 cm. cantităţile indicate se introduc într-un vas emailat de mare capacitate. C. aceştia se zdrobesc fin. Se lasă să se răcească până ce totul ajunge la temperatura de 40°C. provenită de la familii sănătoase. Mihăilescu).. Cu efecte deosebite s-a dovedit infuzia din următoarele plante medicinale: cimbrişor (Herba thymus sp. Mierea ce se foloseşte trebuie să fie necristalizată şi în nici un caz miere de mană. 300 ml ceai medicinal sau 340 ml "Protofil". într-un vas emailat se pune zahărul pudră. Şerbetul astfel preparat se ambalează în pungi de plastic în cantităţi de 500-1000 g sau chiar mai mari. E.300 l apă sau ceai de plante medicinale. prin care albinele vor veni în contact cu turta (fig. Mierea cristalizată se lichefiază în bain-marie. scoţându-le chiar afară din stup. cu cel puţin patru ore înainte. gălbenele (Flores calendulae). Pentru obţinerea a 10 kg şerbet sunt necesare 7. Se iau câte 4-5 g din fiecare plantă menţionată mai sus. Pentru prima variantă. în acest caz se administrează 34 ml kilogramul de pastă. Amestecul de plante se macerează circa 10 minute cu 3 părţi apă rece. Mierea se încălzeşte puţin. dr. şi când aceasta a ajuns la 116-117°C siropul se consideră suficient de fiert şi se dă jos de pe foc. dacă picăturile de sirop nu se amestecă cu apa din pahar şi formează o bobită este dovada că şerbetul este gata..permite. în acest moment se începe învârtitul siropului cu o lopăţică de lemn.pierderea prin încălzire excesivă a enzimelor şi vitaminelor . Pentru a preveni această situaţie se procedează astfel:'se foloseşte la prepararea turtei doar miere lichefiată sau granulată fin (având consistenţa untului) şi zahăr pudră măcinat sau pisat fin. se adaugă mierea şi apoi se frământă bine totul cu mâna.).17 Amplasarea turtei.. izmă (Folia menfriae). în acest mod se împiedică formarea de cristale mari de zahăr. Siropul astfel obţinut se pune al fiert la un foc slab şi se urmăreşte momentul în care începe fierberea. doar atât cât să devină mai fluidă iar apoi se diluează cu ceaiul (infuzia) preparat în prealabil. până când siropul începe să-şi schimbe culoarea spre alburiu şi apoi alb. o parte ceai medicinal şi zahăr pudră după nevoie (până ce amestecul dobândeşte consistenţa aluatului de pâine) adăugând şi 1 g sare de lămâie la kilogramul de pastă. Infuzia rezultată se strecoară printr-o pânză curată. Frecatul 59 . în cazul când la prepararea şerbetului se foloseşte şi miere de albine. E. în locul infuziei medicinale preparate în casă.. muşeţel (Flores chamomillae]. coada şoricelului (Flores millefolii). Turtele astfel pregătite se pun deasupra ramelor. tei sau fâneaţă. b) Şerbetul de zahăr cu miere (dupa prof. în funcţie de aprecierea noastră asupra cantităţii care ar fi necesară familiei de albine. Mureşan şi ing. C. Turta de şerbet trebuie să aibă grosimea de 1-1. dr. în cazul în care zahărul pudră se prezintă sub formă de bulgări. Se recomandă în special folosirea mierii de salcâm. Pentru realizarea turtei cu adaus de ceai medicinal pasta se prepară din o parte miere. nefermentată. Cu un termometru măsurăm temperatura.700 kg zahăr pudră. apoi se frământă cu mâna. la 10 kg de zahăr se folosesc 2. se poate folosi preparatul "Protofil"destinat stimulării dezvoltării familiilor de albine şi combaterii nosemozei. întreaga cantitate de zahăr pudră pe care o vom folosi. 17). roiniţă (Folia mellissae). la cald.. Indiferent de variantă. tei (Flores tilliae). aceasta se adaugă numai când şerbetul s-a terminat de fiert. 2 kg miere. până la omogenizarea amestecului. ca un aluat. Se amestecă totul bine şi se lasă acoperit timp de 30 minute. Pasta obţinută se administrează sub formă de turte (greutatea unei turte poate varia între 500 şi 1000 g) ambalate în hârtie sau pungi de plastic.. Se poate prepara din zahăr cu apă sau ceai. Se toarnă apoi compoziţia într-un vas curat care a fost udat în prealabil cu apă rece. în continuare. Mureşan şi ing. Apoi se adaugă apă clocotită până la un litru. Mihăilescu). măceş (Fructus cynosbati) şi soc (Flores sambucus). . în lipsă de termometru se poate folosi o metodă mai simplă care ne indică terminarea invertirii zahărului: într-un pahar cu apă rece se picură cu o linguriţă din siropul care fierbe. Este indicat ca turta folosită la sfârşitul perioadei de iernare să conţină şi ceaiuri medicinale cu efect în stimularea activităţii albinelor şi apărarea stării de sănătate a acestora. se aduce în încăperea de lucru. deoarece în momentul preparării volumul conţinutului creşte mult din cauza spumei care se formează. Pentru a doua variantă.

sare de lamaie -se continua fierberea. intestinul) si se zice ca-i mareste viata albinei culegatoare cu zece zile ca-i mareste durata eu practic nu am prea observat.1 litri de apa la fiert -cand incepe sa fiarba se pun cele 5 kg. chiar si pe 6-7 rame il trage pana maine.5 gr.5 kg zahar Coronita sau Margaritar de la ag**na (sunt singurele sorturi de zahar de la noi care nu au miros). maine cand te vei uita vei gasi in hranitor doar niste resturi de ceapa sub forma de cojite-le suge albina de nu-ti inchipui daca faci stimulare zilnic(200ml sirop)nu scoti aceste coji din hranitor. Reteta de sirop invertit.spalat pe maini cu sapun de casa si fara otet pe maini cum fac unii.Albina se orienteaza dupa miros asa ca aveti grija.Daca stuparul se misca repede si lucreaza cu grija nu este pericol de furtisag. Curatenie. ca este un ajutor profilactic sunt de acord. .. la fiecare familie si de fiacare data sa agiti sticla ca tocatura de ceapa pluteste 300ml sirop .o pui in galeata de sirop si o amesteci cu siropul apoi amestecand .pui tocatura intr-un ciorap curat . dar daca faci la 2-3 zile data urmatoare ai grija sa tragi afara cu dalta apicola aceste coji ca la unii stupi mai este tendinta de mucegaire a cojilor de ceapa sucul de ceapa prin vitaminele care-l contine intareste albina. preluata de la gica: . După răcire se ambalează în hârtie cerată sau pungi de plastic în cantitate de 500 g până la 2000 de grame. sucul ii . Absolut nici-un miros ca e jale. o familie armonioasa .. -vrei sirop 2/1 mai pui imediat 1. în funcţie de necesităţile familiei respective.Personal fac aceste hraniri in mijlocul zilei fara teama.cum am zis mai sus nr cepe egal litri de sirop..se amesteca sa nu se prinda si cand incepe sa fiarba se regleaza din foc pentru ca se umfla ca laptele(face spuma). reteta de la janese de sirop cu ceapa dai prin masina de tocat carne atatea cepe cati litri de sirop vrei sa faci(cepele de marimea unui ou . pui siropul in PET-uri sa ai grija sa fie in toate sticlele ceapa omogena te duci la stupina si dai sirop cate 200-300ml sirop 1:1 cu ceapa .de gaina) daca vrei doar sucul . zahar si 5 gr.tocatura care rezulta de la masina de tocat...5 litri de apa rece si amesteci bine -vrei sirop 1/1 mai pui imediat 4 litri de apa rece si amesteci bine Nota. dar nu stiu acum uitandu-ma in urma sa pot spune ca este absolut necesar nu te pui sa imputi cutiile cu ceapa.şerbetului este încheiat atunci când săltând lopăţică şerbetul care curge de pe aceasta nu se scufundă în restul masei şerbetului ci rămâne la suprafaţă. dai suc de ceapa in sirop de 2 ori nu si o data da ca tusesc si le dau lacrimile la saracele albine! 60 . datorita gustului astringent si dezinfectant stagneaza dezvoltarea bacteriilor in intestinul albinei (vezi si cand albina culege polen toxic.curata. ciorapul intre 2 funduri de bucatarie si intr-un lighenas de plastic apesi fund pe fund pana storci de nu mai iese zeama) dar .Cand spuma incepe sa scada(2-3 minute)este gata.acid citric (sare de lamaie) Preparare: -se pune 1.Atunci are loc invertirea. inainte sa torni.Nici cele doua sorturi de zahar nici sarea de lamaie nu au miros. ai grija ca.oala de 10 litri curata .

catre sfarsitul iernii sau in primavara. In rest. Din acest ceai folosim dozele necesare. ci doar cu vasul introdus intr-un alt vas cu apa care fierbe. zicea un stupar care acum nu mai e printre noi. pentru stuparii care nu au timp pentru aceasta lucrare. ca 2% deacolo.. si cu 7% de dincolo si cu 10% din partea ailalta . elimina "bataile de cap". substanţe energetice. valorificarea acestora făcându-se în industria farmaceutică şi cosmetică. Obtinem ceaiul folosind 3-4 g din fiecare planta uscata. musetel. Doua sunt regulile de baza in aceasta lucrare : nu incalzim mierea mai mult de 45 grade C . coada soricelului.te trezesti cu familii mai bune decat daca n-ai face nimic. zaharul pudra este un component de baza. s-a acordat o mai mare atenţie produselor apicole secundare. cu mentiunea ca pastrarea lui la frigider nu trebuie sa depaseasca 48 ore. exista in comert zahar pudra gata preparat. mierea este "substanţa dulce produsă de albine melifere din nectarul florilor sau din secreţiile care provin din părţi vii ale plantelor sau care se găsesc pe acestea. Din fericire. hormoni. Acest ceai este benefic albinelor... miere" pentru a desemna produse obţinute prin hrănirea albinelor cu zahăr 61 . care in ciuda faptului ca este mai scump. Obtinerea zaharului pudra In diferitele retete. PRODUSELE ALBINELOR Produsele apicole obţinute de la albine pot fi împărţite în produse principale (miere. cu ajutorul unei merdenele. pe care le culeg. şi este produsul doar al albinelor. pentru ca altfel albinele nu consuma cristalele mari si se inregistreaza o mare risipa de hrana. Mierea poate proveni din nectarul florilor şi din mana produsă de purici (mierea de mană . In prealabil plantele se umezesc cu 0. Obtinerea lui se face prin prelucrarea zaharului tos. combatand cu succes nosemoza. care poate fi actionata manual sau de un motor.aceeasi concluzie am tras-o si cu ceaiul in care pui putin pelin sau o lingura tinctura de pelin la litrul de sirop dar.. ceară şi polen) şi produse secundare (lăptişor de matcă. Deoarece macinarea este destul de dificila. păstură şi apilarnil). propolis.deci rau nu poti sa faci coloniei de albine cu treburile astea naturale. Lichefierea mierii Mierea cristalizata(zaharisita). isma. Ceaiuri medicinale Dupa cum ati observat. care se poate macina cu o rasnita universala(manuala). Ceaiul medicinal se obtine prin infuzie din urmatoarele plante : sunatoare. în ultimul timp.150 l apa si dupa 10-15 minute turnam apa clocotita in cantitate de 0. roinita.850 l. etc. indiferent de consistenta lor se poate ingloba si o anumita cantitate de ceai medicinal. venin. În afara produselor apicole principale. Nu putem deci folosi cuvântul. Obţinerea produselor apicole secundare de la familia de albine trebuie organizată în aşa fel încât să nu stânjenească dezvoltarea familiei şi să nu micşoreze producţia principală MIEREA Prin definiţie. etc.. recomandam procurarea unei rasnite mari. datorită însuşirilor terapeutice şi a bogăţiei acestora în vitamine... cimbrisor. le transformă şi le combină cu substanţe specifice şi le înmagazinează în fagurii din stup".nimic mai simplu. nu lichefiem mierea la flacara directa. in toate preparatele. folosita in diferitele retete trebuie lichefiata. In literatura de specialitate se recomanda maruntirea zaharului pe o placa dura.

industrial şi nici produsele dulci provenind de la insecte. ceea ce înseamnă că nu este stabilă. nu are şanse să cristalizeze prea repede. Dacă mierea cristalizată nu este rigidă. Aceste levuri nu se pot înmulţi decât dacă conţinutul în apă al mierii este suficient de ridicat. Cristalizarea mierii fenomen natural şi general. care va cuprinde în mod progresiv toată masa mierii. toate alterând mierea. mierea are condiţii favorabile de cristalizare. lucru frecvent când ea conţine mai mult de 18% apă. Atâta timp cât mierea rămâne sub căpăcelul de ceară. cu cât conţine mai multe zaharuri puţin solubile în apă (glucoza). Când condiţiile pentru fermentarea mierii sunt favorabile. Dacă temperatura este favorabilă (în jur de 20-25°C). sunt întrunite toate condiţiile pentru transformarea mierii într-o masă solidă mai mult sau mai puţin dură. inclusiv cele gustative. Zaharurile. ciuperci microscopice care produc fermentările alcoolice. Sunt nişte noţiuni false. se prezintă sub forme de cristale. miere stoarsă. cristalele au tendinţa de separare de partea lichidă şi depunere la fundul vasului. miere scursă. În acelaşi timp. Depinde de apicultor ca această învechire să se facă bine sau rău. Aceşti factori care favorizează cristalizarea sunt. cristalizarea are consecinţe importante pentru conservarea ulterioară a mierii. altele decât albina meliferă. Toate mierile care conţin mai mult de 18% apă sunt expuse la o fermentare mai mult sau mai puţin rapidă şi mai mult sau mai puţin totală. decât zaharuri foarte solubile (levuloză . pe de altă parte. Începând cu 18% apă. După extragere. în prezenţa germenilor de cristalizare. şi supusă unor variaţii de temperatură mari. aceste definiţii sunt puţin folosite. Sub influenţa diferiţilor factori se declanşează cristalizarea zaharurilor. În jur de 14°C. Aceasta este singura diferenţă. existenţa unor germeni de cristalizare care constituie amorsa fenomenului. Dealtfel este uşor să se redea mierii starea lichidă printr-o încălzire moderată care are ca efect trecerea zaharurilor în soluţie. mierile conţin şi alte microorganisme. butirică. va fermenta. formate în special din glucoza. Cristalizarea Mierea păstrată de albine în faguri este un produs lichid . miere centrifugată. Fermentarea Toate mierile naturale conţin levuri. Mierea cristalizată trebuie imaginată ca un burete foarte fin . Limita între concentraţiile care asigură conservarea şi cele care o pun în pericol este mică. acetică . ca de exemplu meliponele sau bondarii. în contact cu aerul şi cu praful. pe de o parte o scădere a temperaturii care agravează starea de suprasaturare a soluţiei şi. dacă temperatura este convenabilă. În afară de levuri. Acest lichid este îmbogăţit cu apa pe care o liberează cristalizarea glucozei. În funcţie de origine. cristalele. fără precauţii. Cristalizarea mierii este deci un fenomen natural care în sine. dar o soluţie suprasaturată. la infinit şi comercializabilă. Aceşti germeni pot fi cristale de glucoza microscopice sau chiar simple prafuri ca de exemplu grăuncioarele de polen. nu alterează calitatea produsului. o concentraţie mare de zaharuri nu le omoară dar le inhibă dezvoltarea. 62 . este categorizată ca miere în faguri. se distinge mierea de nectar sau mierea de mană. Proprietăţile fizice ale mierii Compoziţia mierii Îmbătrânirea mierii Mierea este considerată adeseori ca o marfă neperisabilă. în loc să fie sub formă de soluţie. practic. de la un an la altul. toate zaharurile pe care le conţine se găsesc sub formă de soluţie în apă. Mierea trebuie să fie obiectul unor griji deosebite dacă vrem să-şi păstreze prospeţimea şi toate calităţile sale. se constată formarea unei spume abundente provenind din degajarea de gaz carbonic. partea lichidă. În practică. formează o urzeală care reţine o fază lichidă cuprinzând zaharurile foarte solubile şi substanţele necristalizabile din miere. care pot să producă alte fermentări (lactică. ce se conservă. bogată în apă este expusă la o fermentare rapidă. trebuie considerată ca o primă etapă a învechirii produsului. Ea cristalizează cu atât mai repede. o miere conţinând suficiente levuri vii pentru ca să fie posibil începutul fermentării. la adăpost de aer şi la o temperatură aproape con¬stantă. După cum mierea se află în faguri sau extrasă.

Consumul mierii nu trebuie să fie redus la o problemă de sănătate şi de regim alimentar . un aliment energetic şi nu lipsit de interes gastronomic. care provin din plante sau din organismul albinei. mierea trebuie păstrată la temperatura de -25°C. Ce să reţinem din marea masă a cercetărilor făcute asupra proprietăţilor biologice şi medicinale ? În primul rând proprietăţile antibacteriene. din varietatea mierilor. S-a folosit şi continuă să se folosească mierea pentru a îngriji şi eventual a vindeca durerile cele mai diverse. este şi o plăcere a mesei. În timpul îmbătrânirii. mierea suferă încet o sumă de transformări în funcţie de compoziţia ei şi de temperatura de păstrare. Amintim că nevoile energetice ale adultului care nu depune un efort mare şi nu luptă împotriva frigului sunt de 2800 calorii pe zi. mierea are un aport de 3200 calorii pe kilogram de substanţă uscată.şi acest lucru s-a realizat deja . Pentru a bloca complet toate reacţiile enzimatice. de asemeni importanţă. Proprietăţi biologice Numeroasele virtuţi medicinale atribuite mierii nu trebuie să ne facă să uităm că ea este. S-ar putea scrie o carte . creşte aciditatea liberă . 63 . Fiecare după gust. empiric. ceea ce are. injectabilă ca un ser fiziologic cu glucoză.pentru a expune virtuţile medicinale ale mierii. alpinişti. Din păcate.cu un uşor efort de întârziere în ceea ce priveşte levuloza. o creştere regulată şi relativ rapidă a conţinutului în hidroximetil-furfural (HMF). ele tot contribuie la degradarea mierii. Acestea pot fi rezumate după cum urmează: . se observă transformări sensibile într-o perioadă de unul sau doi ani. acizii organici. ceea ce înseamnă. mierea nu este nici una nici alta. el creşte rapid sub acţiunea tratamentelor termice (retopiri) brutale. fie că este vorba de aparatul digestiv. O cercetare medicală sau o analiză fiziologică făcută fără ca mierea folosită să fi fost testată minuţios din punct de vedere al originii şi prospeţimii. ca şi conţinutul în glucoză. înotători de fond. Mierea nu este aliment complet. nici pe cele de lipide şi nici de vitamine. Aceste virtuţi sunt reale şi. Conţinutul în HMF al mierii este practic nul în momentul recoltării . Mierea ca medicament îşi datorează virtuţile compoziţiei sale : asocierea glucozei cu levuloza. sute-de substanţe identificate sau nu. pentru miere imensa bibliografie care există despre valoarea ei terapeutică nu este întotdeauna de o riguroasă vioare ştiinţifică. chiar dacă sunt mai discrete. O muncă fizică sau o activitate sportivă susţinută presupune o cheltuială de 3500 calorii. consumatorul poate găsi. toate constituie o adevărată farmacopee. o valoare calorifică de 3000 de calorii pe kilogram. În volum mic. Acest consum nu ar acoperi nici nevoile de proteine. sunt îndoielnice. care nu trece direct în sânge. Pentru a acoperi aceste nevoi calorice. mierea îşi pierde în mod progresiv valoarea antibacteriană : conţinutul în inhibină descreşte. totuşi. El serveşte ca indicator al stării de conservare a mierii. ţinând seama de cele 17-18% apă. de asemenea. pe cea sau pe cele care îi convin cel mal bine. În schimb este un aliment excelent pentru muşchi. Se constată.conţinutul în invertază şi amilază scade. Dacă acesta depăşeşte 40 mg/kg. în funcţie de obiceiurile sale alimentare. . mierea aduce zaharuri direct asimilabile . Aromele mierii fac parte din acele substanţe care stimulează pofta de mâncare şi facilitează digestia. Acţiunea mierii asupra muşchiului cardiac pare să fie bine stabilită. în urma unor experienţe realizate cu miere deproteinizată. nu atât din cauză că cercetările au fost prost făcute ci din cauză că unii experimentatori au făcut o greşeală considerând mierea un produs definit şi stabil. înainte de toate. şi chiar in cameră răcoroasă (+4°C).coloraţia se intensifică. În comparaţie cu zahărul. elementele minerale. Or. puse în evidenţă în mod ştiinţific. se consideră că mierea este improprie pentru consum fiind încălzită exagerat sau fiind prea veche sau prost conservată. un adult ar trebui să consume zilnic în jur de 1 kg de miere. Ca toate alimentele glucidice. Administrarea mierii în medicina infantilă a arătat că are o acţiune favorabilă asupra fixării calciului şi asupra procentului de hemoglobină precum şi în creştere. substanţa care se formea¬ză din levuloză în mediu acid. mierea oferă avantajul unei varietăţi mari de gusturi originale. Alte transformări În timpul îmbătrânirii. foarte bun pentru sportivi care trebuie să susţină un efort de lungă durată : ciclişti.Fermentările nu se produc întotdeauna repede . de inimă sau de aparatul respirator. cunoscute de milenii. Mierile fermentate prezintă întotdeauna o aciditate mai mare decât cea normală. La temperatura obişnuită. Acţiunea asupra ficatului a fost pusă în evidenţă prin acelaşi procedeu.

În sfârşit. fără să fie perisabil în sensul obişnuit al termenului. Trebuie deci. Din contră. atât cât este posibil. nu este mai puţin pretenţios în ceea ce privesc prepararea. Condiţia obligatorie este aceea de a nu scoate din şi a nu adăuga nimic la miere. atâta timp cât această stare de echilibru nu este atinsă. După căldură. Bazele raţionale ale unei tehnologii a mierii Ceea ce ştim despre miere şi despre compoziţia sa. Într-o atmosferă uscată. Dimpotrivă. trebuie să luăm în considerare temperatura atinsă la suprafaţa şi în masa mierii. prelucrarea şi păstrarea sa. Obiectivul principal al acestei tehnologii trebuie să fie acela de a da consumatorului un produs cât se poate de apropiat de cel pe care l-a depozitat albina în fagure. Când această stare este atinsă. starea de echilibru cu stratul de aer se stabileşte foarte repede . Casa stupinei trebuie îngrijită meticulos şi niciodată un magazin nu trebuie pus direct pe pământ. al doilea duşman al mierii este umiditatea. umiditatea atmosferei trebuie să rămână în jurul a 60%. schimburile sunt oprite. să-i acordăm cea mai mare atenţie. într-o atmosferă saturată cu umiditate. procentul de umiditate din miere rămâne stabil. extragerea. chiar foarte strict.În privinţa proprietăţilor uşor laxative ale mierii. schimburile cu aerul exterior se continuă şi după cum acesta este uscat sau umed. Ca orice soluţie. ceea ce înseamnă că deteriorarea ei riscă să fie foarte rapidă. O încălzire la 78°C la adăpost de aer timp de mai puţin de 10 minute este mai puţin dăunătoare decât o în¬călzire de câteva zile la 40°C. în ceea ce pri¬veşte acţiunea căldurii asupra mierii. chiar într-un timp foarte scurt. un produs care. folosirea tradiţională a mierii pentru a îndulci ceaiul în timpul iernii nu este lipsită de fundament căci acţiunea sa antibacteriană îşi găseşte astfel cea mai bună întrebuinţare în tratamentul afecţiunilor respiratorii. Este prima condiţie pentru obţinerea unei mieri de bună calitate şi care se păstrează bine. De ce nu se comercializează pe scară largă mierea în fagure ? Formula este bună dar nu scutită de dezavantaje. Apicultorul trebuie să se asigure că mierea pe care o extrage este coaptă. Căldura şi umiditatea sunt cele două elemente care trebuie supravegheate în permanenţă. în cursul vizitelor la stupină. Se poate defini pentru fiecare temperatură o stare higrometrică a aerului ambiant care asigură starea de echilibru. adică ea nu conţine mai mult de 18% apă. Tot în acest sens. temperaturile care provoacă caramelizarea mierii : peste 85°C mierea. dintre care cel mai important este preţul de cost ridicat. Numai mierea extrasă poate satisface majoritatea consumatorilor. Mierea supusă unui astfel de tratament capătă un gust neplăcut de fum. Dacă recipientul nu este etanş. sunt afectate grav. mierea tinde să se deshidrateze dar cum la suprafaţa ei se formează o peliculă uscată care împiedică difuzia apei. mierea devenind astfel un veritabil produs de lux. purificarea şi prelucrarea mierii. uscarea este lentă. apicultorul trebuie să ştie că mierea este un produs alimentar care necesită multă grijă. într-o atmosferă umedă. se pare că ele trebuie atribuite în special levulozei. În rezumat. mierea tinde către o stare de echilibru cu atmosfera înconjurătoare. se poate spune că o tehnologie uşoară dar raţională a mierii trebuie să respecte igiena şi calităţile mierii. să murdărim ramele cu funingine de la afumător. Posibilităţile de degradare a mierii din cauza căldurii încep să se manifeste la cabană din cauza instrumentelor încălzite electric sau cu vapori pentru a uşura descăpăcirea. ca şi despre proprietăţile sale biologice poate servi ca bază pentru punerea la punct a unei tehnologii care să protejeze. mierea se hidratează sau se deshidratează. Ce se întâmplă dacă mierea se află închisă într-un recipient fie el mare sau mic ? Sau dacă recipientul este sau nu etanş ? Dacă este etanş şi plin. mierea se hidratează repede . precum şi timpul de expunere la această temperatură. La 20°C de exemplu. rămânând accesibilă posibilităţilor lor. Aşa se face că păstrată în pivniţă în ambalaje de proastă calitate sau prost închise. mierea pierde sau preia apă. care depind de integritatea constituenţilor săi. Calitatea mierii trebuie respectată chiar înainte de recoltare. mierea nu pierde şi nu absoarbe apă . mierea începe repede să fermenteze. Trebuie evitate. o miere al cărei conţinut în apă este de 17. deşi această temperatură este apropiată de temperaturile aşa numite "biologice". Pentru o bună conservare a mierii. de la recoltare până la consum. mierea preia mai mult de 1% umiditate pe zi. mai ales dacă există multe celule necăpăcite. componentele ei cele mai fra¬gile. Regulile de igienă se aplică mierii şi tuturor recipientelor şi uneltelor cu care aceasta intră în contact.4% se află în echilibru cu mediul ambiant când acesta are o umiditate de 58%. 64 . Trebuie să evităm.

De fapt. Fiecare din cele două sisteme are avantajele şi inconvenienţele sale.până la optzeci de rame Dadant mari . Deshidratarea mierii în magazin este uneori atât de rapidă. deoarece poziţia tangenţială a ramelor este mai eficace decât poziţia radială. magazinele se pot păstra la 25-30°C într-o cameră de încălzire. încât conţinutul în apă devine prea scăzut. Trebuie deci să supraveghem operaţia şi să nu o prelungim mai mult decât este necesar. se revine la prima faţă pentru a se termina extracţia. dar îl obligă pe operator să extragă succesiv cele două feţe ale fagurelui. În extractorul tangenţial. îl obligă să lucreze de trei ori. Cel mai bun mijloc de a usca aerul este de a-l face să treacă printre nişte elemenţi de răcire unde umiditatea se condensează în gheaţă. în al doilea timp se extrage mierea de pe faţa a doua . Pentru a fi totală. Variaţiile vâscozităţii în funcţie de originea florală nu sunt mari decât în cazul mierii de iarbăneagră şi de mană. de la extractorul pentru patru rame acţionat manual şi până la extractorul pentru patruzeci sau optzeci de rame acţionat de un motor electric. De asemenea. Se pot monta filtre de aer în locurile sensibile. cea cu coşniţe. magazinele se pot pune într-o cameră încălzită moderat cu ajutorul unui mic radiator electric şi bine ventilată prin deschideri în partea de jos şi de sus care să permită primenirea aerului. Acest sistem este convenabil în marile exploatări. de fapt. Forţa centrifugă care trebuie aplicată mierii depinde de vâscozitatea acesteia. este bine să se lucreze la temperaturi destul de ridicate pentru a-i reduce vâscozitatea.Extracţia Extracţia mierii prin stoarcere este practic abandonată. Folosirea inoxului şi a plasticului alimentar dau garanţia de curăţenie. forţa aplicată ramelor este uniformă sau aproape uniformă pe toată suprafaţa (nu se poate extrage decât o singură faţă odată . Există dispozitive care permit evacuarea în câteva ore a excesului de umiditate al mierii chiar în magazine. adică la deschiderile de admisie a aerului iar încăperea în care se face 65 . Dar. iar modelele cele mai perfecţionate se pot programa astfel încât viteza de rotaţie şi timpul de extracţie pot fi optimizate fără intervenţia operatorului în timpul funcţionării. cu viteză moderată. Extractorul radial are avantajul capacităţii sale mari . Extractoarele prevăzute cu motor electric au un ambreiaj automat. în vecinătatea axei extractorului. se extrage sumar mierea de pe prima faţă . în al treilea timp. În ajunul extracţiei. Aerul uscat trebuie reîncălzit moderat înainte de a fi dirijat spre magazine . o frână. Pentru aceasta se proiectează un curent de aer uscat prin magazinele stivuite. greutatea feţei opuse celei care este în curs de extrac¬ţie este suficientă pentru a face fagurele să cedeze dacă forţa centrifugă este succesivă. Extracţia mierii poate fi precedată de o ajustare a conţinutului în apă. igienă şi nepoluare cu metale grele. O ambianţă prea rece face ca extracţia să fie dificilă. un schimbător de viteză. Se foloseşte forţa centrifugă pentru a scoate mierea din celule şi a o proiecta pe peretele intern al cuvei. în aceste condiţii. principiul este acelaşi. În orice caz. El nu necesită reluarea ramelor. extractorul tangenţial are capacitate mică pentru cât spaţiu ocupă. Extractoarele moderne sunt fabricate exclusiv din materiale nobile.pentru un volum redus. In exploatările mici şi mijlocii. Pentru a uşura extracţia mierii. forţa centrifugă aplicată ramei variază progresiv de la catul inferior până la spetează . Forţa aplicată fagurelui este în funcţie de viteza unghiulară a coşului extractorului şi de raza coşului. În extractorul radial. pentru aceasta aerul se trece peste nişte rezistenţe electrice. Folosirea stupului cu rame mobile implică extracţia mierii prin centrifugare şi recuperarea cerii fagurilor pentru anul următor. deci de conţinutul în apă şi de temperatura sa. se construiesc extractoare tangenţiale reversibile la care inversarea sensului rotaţiei provoacă întoarcerea coşurilor în care se află ramele. Extractorul centrifugal. are forme diferite în funcţie de destinaţie : pentru o exploatare modestă cu câţiva stupi sau pentru o întreprindere profesionistă unde se extrag câteva tone sau zeci de tone de miere în fiecare an. Acest procedeu nu este eficient decât dacă aerul care intră în cameră este destul de uscat. Ea corespunde unei forme de apicultură pe cale de dispariţie. extragerea necesită un timp mai îndelungat. Este foarte potrivit pentru exploatările mici sau pentru extragerea mierii cu vâscozitate mare. când condiţiile sunt favorabile. Uneori suntem obligaţi să scoatem magazinele conţinând numeroase rame pline dar cu miere necăpăcită. într-un prim timp. ramele sunt aşezate tangenţial faţă de cilindrul virtual pe care mişcarea coşului le face să-l descrie . forţa centrifugă este slabă. trebuie să evităm ventilarea unui aer încărcat cu praf deoarece ar putea ajunge în miere. Pentru a evita aceste manipulări obositoare. inventat în secolul trecut. Extractorul tangenţial lucrează mai omogen decât extractorul radial. între magazine se pun pene de lemn pentru a facilita circulaţia aerului între ramele care trebuie deshidratate.

Un obiect oarecare (bulă de aer.condiţionarea trebuie să fie spălată cu multă apă înainte de folosire. cu cât lichidul este mai puţin vâscos şi obiectul este mai mare. se poate obţine o purificare rapidă . Instalarea filtrelor nu se justifică decât în cazul circuitelor de prelucrare industriale. Lipseşte din această formulă un coeficient care reprezintă frecarea dintre obiect şi lichid. necontrolat.1 mm. Trebuie să evităm să facem descăpăcirea cu cuţite electrice prost reglate care pot carameliza mierea sau o pot colora inutil.08mm) pot ajunge la suprafaţă în câteva zile. în timp ce grăuncioarele de polen izolate au o viteză ascensională aproape nulă. Cu cât bulele sunt mai mici. Trebuie să ţinem seama şi de gradul de vâscozitate al mierii. purificarea poate deveni imposibilă. procesator şi pentru acest lucru este suficient să se tragă mierea în ambalaje cu capacitate 66 . Ele sunt simple. Mierea astfel filtrată nu mai poate fi numită pe deplin miere. Ea duce la obţinerea unei mieri perfect cristaline. Cea mai bună metodă de a purifica mierea este să o lăsăm câteva zile într-un recipient numit maturator. în miere. de asemenea. Numai polenurile foarte mari (cu un diametru mai mare de 0. în special de crucifere. mierea se poate cristaliza în maturator. de a întârzia cristalizarea. prudent este să scoatem mierea de îndată ce este posibil. Purificarea mierilor se poate face şi prin filtrare. cu atât purificarea este mai lentă şi de vâscozitatea mierii. Pentru a obţine o miere comercializabilă. Micile aglomerări de polen urcă destul de repede la suprafaţă. deoarece mierea nu este supusă unei maturizări ci unei simple decantări. cuţitele electrice de descăpăcit au termostat. Tehnica de filtrare pe diatomee la temperatură ridicată şi presiune mare nu este folosită în unele ţări. Dacă se foloseşte un maturator cu termostat la 30°C. acest coeficient este nul când este vorba de aer dar poate fi foarte ridicat în cazul unui grăuncior de polen spinos. conţinutul în apă şi natura mierii. în acest caz este greu de scos din el fără mijloace adecvate. şi aceasta din mai multe motive. În principiu. Pentru a-l reduce. Extracţia prin centrifugare nu furnizează o miere care să poată fi direct îmbuteliată. trebuie să-i cunoaştem legile. se va deplasa cu atât mai repede în sus sau în jos cu cât diferenţa de densitate între acest obiect şi mediul lichid (în acest caz mierea) este mai mare. Încă din maturator se observă începutul cristalizării. este bine să ţinem maturatorul la o temperatură în jur de 30°C protejându-l împotriva pierderilor de căldură sau. mai bine. Cristalizarea va interveni spontan dar bineînţeles. cristalizarea împiedică purificarea. impropriu dealtfel. Particulele de ceară smulse din fagure în momentul descăpăcirii ajung. Prin încălzirea continuă se favorizează formarea de HMF şi mierea se colorează în câteva săptămâni. Pentru a şti la ce trebuie să ne aşteptăm în urma unei decantări. ca şi fragmente de propolis şi mici cantităţi de polen provenind din celule cu polen care se găsesc în număr mai mare sau mai mic printre celulele cu miere. închizîndu-l într-o cutie prevăzută cu o rezistenţă electrică şi un termostat. Descăpăcirea face parte din extracţie. aceasta depinzând la rândul ei de temperatură. Filtrarea Apicultorul care îşi condiţionează mierea pe care o recoltează poate să se mulţumească cu purificarea obţinută prin păstrarea acesteia în maturator minimum trei zile. grăuncioarele de nisip (pot exista în mod întâmplător) ajung la fundul maturatorului destul de repede. printre altele. Dacă se întrerupe încălzirea. Dacă nu sunt foarte fine. Este greu să se fixeze un timp de maturare necesar şi suficient deoarece această operaţie depinde de înălţimea recipientului folosit (cu cât este mai înalt. de exemplu. Anumite mieri. Să vedem cum se aplică legile fizicii (formula lui Stockes) la purificarea mierii. Mărindu-se considerabil vâscozitatea mierii. Ei preferă să-l livreze unei cooperative apicole sau unui comerciant.) presupus sferic şi perfect neted. Acestea sunt suficiente pentru a elimina din miere deşeurile de ceară şi impurităţile mari. Bulele mari de aer se ridică repede la suprafaţă datorită dimensiunilor lor şi diferenţei de densitate între aer şi miere. Ambalarea cu amănuntul poate să se facă după purificare. cu atât ele se deplasează mai încet. Proiectarea picăturilor de miere pe pereţii extractorului prezintă inconvenientul că încorporează mult aer sub forma unor bule microscopice. sterile. este necesar să o purificăm. Particulele de ceară se ridică mai puţin repede la suprafaţă decât bulele de aer. Filtrele folosite în mod curent în apicultură sunt simple site cu ochiuri de 0. Unele mieri cristalizează bine. Mulţi apicultori nu se ocupă cu vânzarea în detaliu a produsului lor. altele prost. Avantajul maturatoarelor termostate este. O veritabilă filtrare presupune o încălzire suficientă pentru a reduce vâscozitatea şi o anumită presiune. cristalizează foarte repede. particulă de ceară etc. lipsită de polen sau de materii coloidale. Dacă acesta este prea ridicat. Vom vedea mai târziu cum putem controla acest proces.

Incinta în care se află acest tanc şi grătarul este încălzită la 70°C. când se condiţionează un lot de miere. ele sunt folosite în mod curent în industria alimentară şi se adaptează foarte bine la pasteurizarea mierii cu ajutorul unei instalaţii adecvate. Întreprinderea de condiţionare are interesul să respecte această vocaţie şi să facă în aşa fel încât mierea care trebuie să fie vândută lichidă să rămână lichidă. în timpul stocării ea cristalizează în mod aproape inevitabil. Un lot decâteva tone de miere în curs de condiţionare este pregătit ţinând seama de analizele de control efectuate în prealabil în laborator. Condiţionarea industrială cere mijloace relativ importante. mierea are o temperatură de 42°C . timpul necesar pentru a fi consumată. Unitatea de condiţionare trebuie să funcţioneze tot anul. O miere de salcâm nu se vinde niciodată altfel decât în stare lichidă . electric sau în bazine cu apă caldă. fără să atingă temperatura aerului din interior. Ea părăseşte camera pentru a intra în circuitul de răcire unde circulă în contra-curent cu apa rece. O instalaţie de lichefiere bine concepută conţine o cameră încălzită unde butoaiele cu miere sunt întâi încălzite până la circa 40°C timp de o jumătate de zi. o miere "polifloră" va fi prin vocaţie lichidă sau cristalizată. este absolut necesar să i se anihileze cristalele de glucoză pe care le conţine încă şi care ar fi germeni de cristalizare nedoriţi. fie de o miere monofloră care se vinde cu un anumit nume. în ceea ce priveşte mierea cristalizată. aduce cele mai mari stricăciuni mierii. trebuie început prin a o lichefia deoarece. Pentru obţinerea unui produs omogen. omogenizată. Temperatura de 4°C este suficient de scăzută pentru a preveni fermentarea înaintea pasteurizării. ea este evacuată prin forţa gravitaţiei. ea intră într-un circuit cu şambrare unde nu rămâne decât câteva minute. Încălzirea este foarte rapidă. partea centrală nu este încălzită. Clădirea pentru depozitare trebuie să fie aerisită şi cât se poate de răcoroasă . ceea ce înseamnă că trebuie să stocheze. se deschid (trebuie să aibă deschidere totală şi se basculează pe un grătar aşezat deasupra unui tanc de recepţie. Pasteurizarea Se ştie că acţiunea căldurii asupra mierii este cu atât mai nefastă cu cât este mai prelungită. într-un strat gros de câţiva milimetri. Butoaiele cu miere preîncălzite sunt apoi luate cu ajutorul unui motostivuitor . această preîncălzire duce la lichefierea straturilor de miere periferice . Acum este ferită de fermentare deoarece drojdiile au fost distruse şi îşi va păstra starea lichidă timp de cel puţin 6 luni. Lichefierea În majoritatea cazurilor. de 4 până la 6 tone. Singurul mijloc eficace este pasteurizarea mierii. Într-un pasteurizator cu plăci mierea lichidă circulă în contra-curent cu apa caldă. Aşa s-a ajuns la utilizarea pasteurizatoarelor cu plăci . La ieşire. Ţinând seama de slaba conductibilitate termică a mierii. Dirijarea cristalizării 67 . Este vorba fie de o miere "polifloră". Când mierea atinge temperatura de pasteurizare (78°C). înainte de a avea timp să fie încălzită exagerat. Păstrarea mierii în butoaie de 300 kg nu se face fără probleme.mare. filtrată la ieşirea din cuvă este refulată cu ajutorul unei pompe până la postul de condiţionare. mierea este agitată timp de câteva ore cu ajutorul unei elice. Pentru a păstra mierea în stare lichidă. dacă este prost făcută. Mierea evacuată este recuperată la etajul inferior într-o cuvă de mare capacitate. în funcţie de compoziţie. dintre care cele mai folosite sunt bidoanele de 30-50 litri şi butoaiele de 300 kg. În aceste condiţii. Mierea lichefiată. să controleze. pentru mierile expuse fermentării cum este mierea de iarbă-neagră. mierea preîncălzită este lichefiată rapid. Numai mierile de salcâm (Acacia) se pot păstra mult timp în stare lichidă. Realizată corect nu lasă nici o urmă. Operaţiile care urmează pregătirii "lotului" vor fi realizate în funcţie de destinaţia mierii. este pasteurizată. unde este amestecată. ea nu cere decât câteva secunde. 5 până la 8 minute după ce a intrat. Operaţia de retopire a mierii este cea care. Pentru a se câştiga loc se folosesc paleţii şi elevatoarele care permit stivuirea butoaielor pe o înălţime de câţiva metri. să trateze mierea în aşa fel încât ea să răspundă strict la normele cerute şi valoarea sa comercială să fie cât se poate de mare. Este deci exclus că o asemenea unitate să funcţioneze pe aceleaşi baze ca cele care sunt perfect valabile la nivelul unei exploatări mici. se impune păstrarea în cameră rece. este bine să i se dea o "granulaţie" agreabilă. cât mai mult timp posibil.

Chiar dacă aceasta nu se realizează în conformitate cu procedeele industriale pe care le-am descris. de 0. Un vas care conţine miere trebuie să fie perfect etanş. Punerea în borcane trebuie să se facă după amestecare . Dacă pasteurizarea nu se impune într-o exploatare mică. Una se referă la motivaţii de ordin tehnic. ele riscă să recristalizeze. Restul nu este decât o problemă de preţ de cost. în câteva zile. cu ajutorul unor aparate speciale. Mierile care cristalizează foarte fin se numesc mieri "cremoase". Un ultim factor care trebuie luat în considerare pentru reuşita unei cristalizări controlate este conţinutul în apă. Ambalajele fabricate din materiale transparente au avantajul că prin ele se poate vedea mierea. în lipsa analizelor care să permită cunoaşterea raportului glucoză-levuloză. Un kilogram din această miere este suficient pentru a însămânţa 10 kg de miere lichidă .Am văzut că nu toate mierile sunt predispuse a rămâne în stare lichidă. într-o formă neregulată. expoziţiile şi concursurile agricole sunt. cealaltă la motivaţii de ordin estetic. Examenul mierii Congresele. care se potrivesc foarte bine. Condiţiile de igienă cele mai stricte pot fi îndeplinite . Această probă. reuniunile profesionale. La nevoie. ocazii de a-şi prezenta produsele şi de a le supune judecăţii experţilor care le pot recunoaşte calităţile şi defectele. trebuie să spargem cristalele mari care se formează . poate da rezultate excelente cu un minimum de efort. se pot obţine rezultate bune cu ajutorul unei spatule destul de mari care se manevrează conţinutul. ne putem baza pe observarea unei probe de miere într-un recipient de sticlă. Trebuie să adăugăm că linia de condiţionare a mierii pe care am descris-o. Fiind (relativ) prea bogate în glucoză. Pentru a obţine cristale foarte fine. Amestecul de miere şi maia cât încă se trimite la maşina de îmbuteliere în borcane. Nu se obţine o miere perfectă decât dacă aceasta este în jur de 17. Se amestecă bine.2%. la o temperatură de 14°C. fiecare bucată devine un nou mediu de cristalizare şi aceasta se accelerează. Este mai bine să le respectăm predispoziţia şi să le facem să cristalizeze repede sub o formă plăcută la vedere şi la gust. Există în comerţ cuve pentru amestecat. o miere care cristalizează foarte fin cu mierea care trebuie cristalizată. O miere predispusă la cristalizare rapidă. Aproape totul este confecţionat din oţel inoxidabil sau din sticlă Pirex. Ele au avantajul de a fi foarte plăcute la consum datorită faptului că nu sunt foarte fine. Apicultorul care doreşte să-şi trateze mica recoltă pentru a obţine o miere cristalizată fin trebuie să înceapă prin a-şi constitui o mică rezervă. cea mai favorabilă creşterii cristalelor. iar ziua va fi scoasă şi lăsată la temperatura obişnuită fără să uităm să o agităm din când în când cu o baghetă de sticlă. de comoditate la întrebuinţare şi de dorinţa de a satisface clientela. Pentru a obţine cristale foarte mari. Pentru a obţine acest rezultat. chiar şi după pasteurizare. Se înţelege de la sine că el nu poate fi confecţionat decât din materii prime autorizate de lege. de câteva kilograme. Reuşita depinde de predispoziţia mierii de a cristaliza . are consistenţă de pastă. Trebuie să se ştie. Se foloseşte o cantitate de aproximativ 10% maia. desigur că trebuie să amestecăm convenabil mierea şi maiaua. Trebuie să 68 . materialele fiind uşor de demontat şi de spălat în apă fiartă sau la vapori. Temperatura nu trebuie să varieze deoarece aceste variaţii provoacă mişcări de convexie în lichid. cristalizarea este un fenomen care se supune unor legi precise. dintr-o miere cu granulaţie plăcută. cristalizarea controlată este la îndemâna oricărui apicultor. se procedează la o însămânţare a mierii după pasteurizare şi răcire completă. Ambalajul Alegerea ambalajului pentru miere depinde de două categorii de motivaţii. borcanele se păstrează la răcoare. toată mierea este cristalizată în sistemul dorit. este nevoie de timp şi de repaos perfect. foarte sumar. Din punct de vedere tehnic trebuie să se ia în considerare etanşeitatea ambalajului ca fiind criteriul cel mai important. Cristalele adăugate în miere servesc de amorsă şi. va cristaliza în câteva zile. Cristalizarea se face rapid la 14°C. pentru apicultori.5-1 kg miere va fi introdusă în frigider pe timpul nopţii. mişcări care pot sparge reţeaua cristalină în formare. se realizează numai din materiale folosite în industria alimentară. Experienţa dovedeşte că vasele opace ascund uneori defecte de prezentare pe care o tehnică mai atentă le-ar fi putut evita.

admitem că, dacă dispunem de reguli şi norme pentru a judeca animalele de concurs şi vinurile, lucrurile sunt mult mai uşoare în ceea ce priveşte mierea. În ultimii ani s-au făcut eforturi demne de laudă pentru a da judecătorilor criterii de apreciere a mierilor care să nu fie prea subiective, dar rămân multe de făcut în acest domeniu. Trebuie să se facă deosebirea între : 1. criterii de calitate, generale ; 2. criterii legate de prezentarea produsului; 3. criterii care se aplică la situaţii particulare. Vom lăsa de o parte criteriile de calitate, ele sunt de competenţa laboratoarelor. Criteriile de prezentare se aplică tuturor mierilor. Mierea este caracterizată după felul cum se prezintă la vânzare. O judecată valabilă nu poate fi emisă decât asupra unui produs comercializat într-un ambalaj perfect transparent. Practic limpezimea este un criteriu important pentru caracterizarea mierilor lichide şi, dealtfel, cristalizarea se apreciază în primul rând după ochi. O miere destinată vânzării în stare lichidă trebuie să fie limpede şi nu trebuie să prezinte acea ceaţă care anunţă o viitoare cristalizare. Suprafaţa ei nu trebuie să prezinte nici o particulă solidă vizibilă cu ochiul liber. O miere cristalizată trebuie să prezinte o suprafaţă perfect omogenă, lipsită de acele ramificaţii albe de pe pereţii vasului datorate bulelor de aer. Suprafaţa trebuie să fie lipsită de particule solide şi de spumă. Spuma care se ridică la suprafaţă după îmbuteliere formează o mică crustă albă constituită din cristale de glucoză şi bule de aer. Degustarea la acest stadiu nu trebuie să privească decât gusturile parazite. Toate mierile sunt egale pentru arbitru, cu condiţia ca gustul şi mirosul lor să fie naturale. Defectele majore cum sunt separarea în mai multe straturi, cristalizarea grosieră şi neregulată, fermentarea sunt cauze evidente pentru excluderea dintr-un concurs. Lucrurile se complică când este vorba de apreciere în raport cu o calitate anume de miere. Evident în absenţa unor referinţe precise operaţiunea este imposibilă. Constituirea acestor referinţe este întotdeauna laborioasă. Trebuie adunat un număr suficient de eşantioane, provenind din diferite regiuni şi recoltate în mai mulţi ani. Supuse unor serii de analize, aceste eşantioane permit stabilirea unor medii pentru principalele caracteristici cum sunt culoarea, aciditatea, spectrul zaharurilor, conductibilitatea electrică, etc. Acestor teste fizico chimice li se adaugă teste organoleptice, deosebit de delicate în măsura în care vocabularul pentru calificarea mierii este încă foarte rudimentar în comparaţie cu cel folosit de degustătorii de vinuri. Numai pornind de la aceste măsuri pregătitoare se pot furniza unui juriu elementele care să-i permită confirmarea exactităţii unei denumiri florale, fie că este vorba de rozmarin, trifoi sau brad. Analiza mierii Pentru un profan, cuvântul "analiză" ascunde o lume misterioasă de aparate complicate şi de tehnici sofisticate datorită cărora putem şti totul despre miere, începând cu originea sa florală, până la conţinutul în vitamine, calciu sau cobalt totul apăsând pe un buton. Trebuie să spunem că literatura poliţistă a făcut totul pentru acreditarea acestei noţiuni simpliste ; de la Sherlock Holmes până la Maigret, care este poliţistul ce nu a făcut apel la tehnicile de laborator pentru a urmări o pistă? Trebuie să precizăm mai întâi că expresia "a da o miere spre analiză" nu are sens luată ca atare. Toate mierile naturale conţin sute de constituenţi diferiţi a căror valoare este foarte diferită în funcţie de scopul urmărit prin analiză. Deoarece orice analiză trebuie să înceapă în mod obligatoriu de la o întrebare adresată clar şi precis. Dacă întrebarea este pusă de un apicultor în legătură cu propria sa producţie, de un consumator în legătură cu un produs cumpărat din comerţ, de un serviciu oficial, sau de un cercetător în legătură cu o miere necunoscută, analiza se va desfăşura diferit. În general, apicultorul care îşi dă mierea spre analiză doreşte să ştie care este originea ei florală, calitatea sa şi dacă poate să primească o denumire anume. Consumatorul va dori să ştie dacă mierea pe care a cumpărat-o este pură sau falsificată şi dacă denumirea pe care o poartă este conformă cu realitatea. În ceea ce priveşte serviciile oficiale, acestea sunt interesate să ştie dacă mierea este în conformitate cu normele legale legate de folosirea de antibiotice sau standardele de calitate, în timp ce cercetătorul urmăreşte înainte de toate să-şi completeze cunoştinţele de specialitate. 69

Controlul de calitate Scopul controlului de calitate este de a da o apreciere a mierii, fondată strict pe calităţile de bază ale produsului, adică conţinutul în apă, puritatea şi integrarea sa într-un concurs, ca operaţiune de selecţie şi clasament : permite eliminarea produselor defectuoase, dar nu emite nici o judecată de valoare în legătură cu o denumire anume. Controlul de calitate al unei mieri cuprinde măsurarea conţinutului de apă, un test de puritate, o dozare a hidroximetilfurfurorului (HMF), un examen organoleptic şi un examen al stării fizice. O miere de calitate normală trebuie să rămână în limitele fixate de lege ; dar aceste limite fiind foarte largi controlul calităţii permite nuanţarea aprecierii distingând, cu ajutorul unor notări simple, mieri care sunt pur şi simplu conforme legii şi cele numite de calitate superioară pentru că sunt foarte curate, foarte concentrate, foarte sărace în HMF, care se prezintă sub o stare fizică bine definită (lichidă sau cristalizată şi nu au alt gust străin mierii. Măsurarea conţinutului în apă se face uşor cu ajutorul unui refractometru. De fapt, după cum am mai menţionat, indicele de refracţie al mierii depinde de conţinutul ei în apă. Cunoscând indicele de refracţie se deduce conţinutul în apă. Tabelele lui Chataway conţin cifrele acestei corespondenţe. Refractometrul permite măsurarea cu o singură picătură de miere ; totuşi el nu poate da un rezultat decât dacă mierea este perfect limpede. Măsurarea purităţii se face prin cântărirea unui filtru înainte şi lupă filtrarea a 5 g de miere în soluţie de apă. Filtrul reţine corpurile străine care trebuie să fie eliminate în cursul epurării. Este vorba în special de resturi de ceară, fragmente de propolis, praf sau resturi animaliere sau vegetale. Dacă controlul calităţii este destinat mierilor care intră în competiţie sau determinării preţului de vânzare sau a valorii aportului într-o cooperativă, se pot stabili uşor baremuri potrivite. Controlul calităţii are avantajul de a putea fi realizat cu mijloace modeste. El nu necesită decât o aparatură simplă şi cunoştinţe tehnice destul de elementare.

PRINCIPALELE TIPURI DE MIERE
Mierea de salcâm Mierea de salcâm este mierea produsă de albine din nectarul florilor de salcâm, Robinia pseudocacia. Pentru botanişti, adevăratele acacia constituie un foarte important gen al leguminoaselor; mimoza aparţine acestui gen. Salcâmul Robinia pseudocacia populează în mod diferit teritoriul românesc ; el poate forma adevărate păduri sau poate creşte izolat. Numai pădurile foarte mari produc material suficient pentru o recoltă pură sau aproape pură de miere de salcâm. Asemenea păduri se găsesc în nordul ţării (Valea lui Mihai) sau în sud, dar producţia depinde foarte mult de condiţiile meteorologice (îngheţurile târzii şi ploile îndelungate, reci, de primăvară pot calamita culesul), deci este neregulată. Mierea de salcâm se recoltează în iunie, înflorirea producându-se în a doua jumătate a lunii mai. Este mierea cea mai limpede care se recoltează în România (maximum 30 mm pe scara Pfund). Această miere are multă fineţe şi discreţie, ceea ce face să fie apreciată pentru îndulcirea alimentelor şi ceaiurilor fără să le denatureze gustul. Conţinutul în apă aproape normal (mai mic de 18%). pH-ul este aproape de 4 şi aciditatea destul de slabă (de ordinul a 14 meq/kg), o conductibilitate electrică foarte scăzută, ceea ce este în conformitate cu un conţinut în materii minerale mai mic de 0,1%. Spectrul zaharurilor este foarte interesant , remarcându-se prin bogăţia în levuloză (aproape 50% din substanţa uscată şi săracă în glucoza (34%). Zaharurile secundare sunt destul de bine reprezentate, aproape 10% dizaharide (zaharoză şi maltoză şi aproape 3 erloză, un zahăr specific mierii. O asemenea compoziţie are drept consecinţă o viteză de cristalizare foarte scăzută, uneori nulă, în sensul că după câţiva ani chiar, mierea de salcâm poate să rămână lichidă. Exceptând acest caz extrem, mierea de salcâm rămâne de obicei lichidă timp de un an. Când o miere de salcâm este foarte pură, spectrul său polinic este redus. Polenul de salcâm este preponderent, dar deoarece florile de salcâm sunt sărace în polen mierea este şi ea săracă în polen : ea conţine adesea mai puţin de 10000 grăuncioare de polen în 10 g. Pe lângă polenul de Robinia, se mai găseşte şi polenul arborilor fructiferi, păpădiei, salciei şi de asemenea al rapiţei, sparcetei şi trifoiului. Asocierea dintre Robinia şi castan nu este rară în România dar ea denotă o recoltă târzie ; ea se întâlneşte rar în mierea de salcâm. 70

Deşi salcâmii Robinia sunt de origine americană, producţia lor este caracteristică mai mult pentru Europa şi în special pentru Europa de Est. Spectrul polinic al mierii de salcâm este diferit în funcţie de ţară. De exemplu cel din Ungaria şi din România este destul de diferit de cel al mierii din Franţa; în aceste mieri se găseşte polen de Loranthus europaeus, plantă asemănătoare cu vâscul care lipseşte din flora franceză. Polenul de Loranthus constituie un indicator al unei origini danubiene. Tei (Tilia sp.). România poate fi considerată ca o ţară mare producătoare de mieri de tei. Uneori se întâmplă ca în apropierea anumitor masive forestiere sau a unor parcuri foarte mari din Moldova sau alte regiuni să se recolteze mieri de tei foarte caracteristice. Mierea de tei este destul de deschisă la culoare, cu reflexe verzi, cu conţinut ridicat în apă ; aroma foarte pronunţată aminteşte perfect planta de origine. Cristalizarea este rapidă. Conţin adesea o proporţie de mană nu tocmai neglijabilă deoarece teii adăpostesc numeroşi purici. Mierile de tei foarte pure, provenind din România, Rusia, Polonia şi mai ales din Extremul Orient au o aromă foarte puternică şi este de preferat să fie amestecate cu alte mieri mai neutre. Dată fiind bogăţia de arome a mierilor de tei, mierile "poliflore" sunt uneori considerate de către producătorul lor, acesta de bună credinţă, ca mieri de tei monoflore deşi ele nu conţin decât o proporţie mică de miere de tei. Se atribuie mierii de tei virtuţile medicinale ale plantei (calmante, expectorante). Floarea-soarelui (Helianthus annus). Mierile de floarea-soarelui sunt bine cunoscute încă de când a început cultivarea acestei plante în diferite regiuni ale României. Au o frumoasă culoare aurie, un gust agreabil şi nu cristalizează repede. Culesul de floarea-soarelui este unul din culesurile principale de la noi. Mierea de rapiţă Mierea de rapiţă este obţinută din flori de Brassica napus var. oleifera, plantă oleaginoasă care în ultimii ani acoperă din ce în ce mai multe suprafeţe agricole. Această cultură se găseşte în prezent aproape peste tot, cu excepţia regiunilor de munte. Mierea de rapiţă se recoltează în lunile mai-iunie dacă provine din însămânţări de toamnă. Rapiţa de primăvară, care ocupă suprafeţele mai mici, înfloreşte mai târziu şi mierea se recoltează în iulie-august. Mierea de rapiţă este destul de uşor de descris deoarece se găseşte în cantitate mare în stare pură sau aproape pură. Coloraţia este foarte slabă, nu depăşeşte 35 mm pe scara Pfund (care este gradată de la 0 la 140 mm). Mirosul ei este cel al florilor de rapiţă ; gustul este dulce, fără o caracteristică anume. Conţinutul în apă al mierii de rapiţă este destul de ridicat şi anu¬me în jur de 18%. Aceasta datorită faptului că este miere de primăvară care se recoltează repede pentru a nu cristaliza în faguri; în aceste condiţii, există tendinţa de a se recolta mierea înainte de maturare completă. Valoarea pH este relativ ridicată şi aciditatea destul de slabă (pH 4, aciditate totală de ordinul a 15 meq./kg). Conductibilitatea electrică foarte scăzută indică un conţinut sărac în substanţe minerale. Spectrul zaharurilor este caracterizat prin abundenţa glucozei (48%) care domină net asupra fructozei (44%), în timp ce zaharurile minore sunt puţin abundente (4,5%). Acest spectru arată o tendinţă foarte netă pentru cristalizare spontană şi foarte rapidă ; când este foarte pură, mierea de rapiţă poate să cristalizeze încă de la extracţie, mai ales dacă timpul este răcoros. Trebuie deci să trecem mierea printr-un maturator cu termostat. Spectrul polinic al mierii de rapiţă conţine o cantitate mare de polen de rapiţă şi anume 95% sau chiar mai mult. în aceste condiţii, polenurile secundare sunt rare, ceea ce complică cercetarea originii geografice. Aceste polenuri secundare aparţin unei flore de primăvară destul de banală (pomi fructiferi, păpădie şi salcie) care nu este caracteristică unei regiuni precise. Cultura de rapiţă este întinsă acum în multe ţări din Europa şi America. Ea se întâlneşte în Germania şi în Polonia precum şi în Canada, unde depăşeşte mierea de trifoi care constituia înainte prima resursă meliferă a Canadei.

Miere de lavandă Mierea de lavandă este produsă de albine din nectarul diferitelor specii şi subspecii din genul Lavandula ca şi din hibrizii lor cultivaţi sub numele de lavandină. Totuşi trebuie să excludem specia L. stoechas care dă o miere foarte diferită. Caracteristicile mierii de lavandă sunt deosebite de cele ale mierii de lavandină. 71

Mierea de iarbă-neagră Mierea de iarbă-neagră este produsă de către albine din nectarul de iarbă-neagră Calluna vulgaris. Spectrul zaharurilor arată un echilibru destul de bun între levuloza (în jur de 42%) şi glucoza (în jur de 39%) . Conţinutul în substanţe minerale este mic şi conductibilitatea electrică joasă. perioada de vârf situându-se în luna aprilie. Indiferent dacă provin de la lavandă sau de la lavandină. staminele sunt goale sau aproape goale.Mierile de lavandă fină sunt mai colorate decât cele de lavandină . Mierea de lavandină cristalizează destul de repede şi cu granulaţie fină. pH-ul este apropiat de 3. Cristalizarea este destul de rapidă şi granulaţia fină. Mierea de iarbă-neagră are caracteristici atât de originale încât nu poate fi confundată cu nici o alta. mierea de lavandă şi cea de lavandină sunt sărace în apă : adesea mai puţin de 17%. Mierea de lavandă este bogată în polen de lavandă. În cazul lavandinei. ca şi conţinutul în substanţe minerale. acest lucru poate fi datorat faptului că polenul de lavandă este foarte pigmentat. Spectrul polinic este supus unor variaţii importante . În general./kg). maximum 35 mm pe scara lui Pfund. un covor continuu sub pinii maritimi. permite să se facă deosebirea netă între mieri de rozmarin produse în diferite ţări. Conţinutul în apă este scăzut (mai mic de 17. Adeseori se pun în evidenţă.5 iar aciditatea de 34 meq. în timp ce mierea de lavandă fină cristalizează mai încet şi mai grosieră. foarte abundentă în unele regiuni ale ţării noastre şi în diferite ţări din bazinul mediteranean. Se poate spune că şi poate place celor care caută în miere 72 . plantă sălbatică. polenuri care indică transhumante anterioare. Înflorirea lavandei şi lavandinei are loc în plină vară. Mierea de rozmarin este produsă de albine din nectarul de rozmarin. Spectrul polinic al mierii de lavandă este foarte diferit de cel al mierii de lavandină.5%). celelalte polenuri fiind foarte reprezentative pentru flora vizitată de albine pentru a culege polen. în special zaharoza. PH-ul este scă¬zut şi aciditatea totală este relativ mare (pH-ul este în jur de 3. aciditatea este slabă. când sunt foarte pure. Deci nectarul nu este îmbogăţit cu pigmenţii din polen şi mierea obţinută este foarte deschisă la culoare. viţă-de-vie. Se poate întâmpla ca o miere de rozmarin autentică să nu conţină mai mult de 10% polen de rozmarin. iarbă-neagră arborescentă. Polenurile care îl însoţesc pe cel de lavandă sau de lavandină sunt în general caracteristice pentru flora ţării din care se recoltează . mierile de rozmarin sunt bogate în specii. Mierile de rozmarin au o aromă delicată. Producţia de miere este foarte neregulată deoarece depinde de condiţiile meteorologice de la sfârşitul iernii şi începutul primăverii. în anumite locuri. papilionacee de tipul Ulex. polenul de rozmarin poate fi reprezentat foarte diferit în funcţie de regiunea de producţie şi probabil şi în funcţie de tipul de apicultură practicat. cimişir (merişor). Recoltarea se face în mai. Examenul aprofundat al spectrului polinic al mierilor de rozmarin. Coloraţia este slabă. Este cazul polenului de iarbă-neagră arborescentă. Aceasta este o plantă comună care se găseşte pe vaste terenuri silicioase unde formează. cistacee.8 . Mirosul nu este chiar acelaşi cu al florilor de lavandă. dizaharidele sunt abundente (13%). în timp ce polenul de lavandină foarte puţin abundent şi redus are o exină deformată. Înflorirea durează din noiembrie până în mai. Spectrul zaharurilor este destul de echilibrat : 39% glucoza şi 43% fructoză cu 13% dizaharide (în special maltoză şi aproape 2% erloză. hibrid steril. dezvoltat normal. Contrar mierilor prezentate mai sus. Mierile de lavandă cele mai închise la culoare ating 55 mm pe scara Pfund. Are o savoare puternică. uşor amăruie şi un puternic miros de floare. compozitele şi papilionaceele sunt foarte bine reprezentate şi în special albăstrelele şi sparcetele. au gust foarte fin. la analiză. mierile sunt foarte parfumate şi aromate. Recolta se face în general spre sfârşitul lunii august. Gustul este mult mai accentuat când mierea de rozma¬rin este combinată cu miere de cimbrişor care înfloreşte aproape în acelaşi timp şi pe acelaşi teren cu rozmarinul. este un lucru obişnuit să se găsească mai mult de 30 de tipuri de polen în aceeaşi miere. între iulie şi septembrie. ceea ce indică o floră locală forate variată .

altceva decât un simplu edulcorant. Conţinutul în apă este ridicat : în jur de 22-23%, ceea ce este anormal pentru o miere obişnuită dar admis pentru mierea de Calluna pură. Vâscozitatea sa este anormală : ea este tixotropă. Nu poate fi extrasă din faguri prin metodele obişnuite. Forţa centrifugă realizată de extractoare nu are nici un efect asupra mierii atâta timp cât este sub formă de gel. Pentru a o aduce în stare de sol se folosesc aparate speciale numite "perforatoare". Aceste aparate, manuale sau electrice, au baterii de ace a căror distanţare şi aşezare corespund cu cea a celulelor. Acele pătrund în celule şi distrug structura de gel a mierii fără a deteriora fagurii; acele sunt montate pe arcuri foarte suple şi se termină cu câte un vârf bont. Imediat ce perforarea a adus mierea în stare de soluţie, aceasta poate fi extrasă ca orice miere prin forţa centrifugă. Datorită acestei proprietăţi uimitoare a mierii de iarbă-neagră, apicultorul o poate obţine în stare pură. Practic, este suficient să facă o extracţie dublă. După ce se descăpăceşte fagurele, acesta este pus în centrifugă ; mierea normală este extrasă, iar cea de iarbă-neagră rămâne. Se pune în funcţie perforatoarea şi se mai pune fagurele a doua oară în extractor. Mierea provenită din această a doua extracţie este miere pură de iarbă neagră. Tixotropia mierii de iarbă neagră se datoreşte unei proteine care se găseşte în nectar care poate ajunge la 2% din greutatea mierii. Încălzind moderat mierea de iarbă neagră, se obţine o gelificare mai intensă. Pasteurizarea la 65°C timp de câteva minute este suficientă pentru a distruge drojdiile şi pentru a dezvolta gelificarea. Ea permite obţinerea unei mieri de iarbă-neagră care se păstrează bine în ciuda unui procent de umiditate foarte ridicat. Tixotropia mierii de iarbă-neagră are o influenţă ciudată asupra cristalizării. Germenii de cristalizare fiind imobilizaţi în gel, cristalele cresc pe loc, în timp ce într-o miere obişnuită, curenţii de convecţie antrenează germenii în toată masa. Se formează cristalele care pot atinge 1 sau 2 mm în diametru ; sunt aglomerări aproape sferice şi foarte dure. Mierea de iarbă-neagră are o coloraţie medie mergând spre roşu care atinge 85 mm pe scara Pfund. Se observă o anumită tulbureală datorată prezenţei proteinei. Conductibilitatea electrică este relativ ridicată, pentru o miere de flori, ca şi conţinutul în substanţe minerale, pH-ul este cuprins între 4 şi 4,6 ; aciditatea este medie. Spectrul zaharurilor indică predominanţa netă a fructozei asupra glucozei şi importanţa mică a zaharurilor secundare. Această compoziţie favorizează o viteză mică de cristalizare. Se poate, de asemenea, scoate în evidenţă ca un caracter original, conţinutul foarte bogat în amilază. Spectrul polinic al mierii de iarbă-neagră poate fi mult modificat prin modul de extracţie. Într-adevăr, folosirea perforatoarelor introduce în miere cantităţi importante de polen provenind din celulele unde acesta este stocat de albine. În plus, vâscozitatea anormală împiedică considerabil epurarea prin diferenţă de gravitate. În aceste condiţii, polenul care se depune pe suprafaţa mierii, în câteva zile rămâne prizonie ; acesta este găsit la analiză, al cărei rezultat este modificat. De aceea, o miere foarte pură de iarbă-neagră poate să conţină ca polen dominant o specie total diferită, ca de exemplu polen de castan. Când se face analiza polinică a unei mieri de iarbă-neagră care nu a fost îmbogăţită în mod artificial in polen, prin tehnicile de extracţie, se găseşte polenul de iarbă-neagră dominant şi în cantitate normală. În fiecare din regiunile producătoare de miere de iarbă-neagră există o floră secundară destul de variată pentru a putea deosebi o miere de iarbă-neagră provenind din altă regiune sau ţară. Mierea de mană de brad În practica curentă, nu se vorbeşte despre "miere de mană de brad" ci pur şi simplu de "miere de brad". Desigur, pentru profani distincţia este subtilă ; pentru consumatori, ea este în general de neînţeles, cum ar fi cea între mana provenind de la diverse specii de hemiptere şi de la diferite specii de conifere. În aceste condiţii, se admite din ce în ce mai mult că denumirea "miere de brad" se aplică mierii de mană recoltată de albine pe brazi şi pe molizi. Ceea ce nu exclude însă posibilitatea introducerii unor denumiri mai restrictive pentru producţii locale de o calitate excepţională. Perioada de producţie, mai mult sau mai puţin lungă, este vara. Datorită compoziţiei lor foarte deosebite, mierile de brad au o savoare dulce, foarte agreabilă, asemănată malţului. Sunt puţin dulci şi au o aromă slabă. Culoarea, foarte intensă, poate să meargă până la negru dar deseori este mai deschisă. Totuşi nu ar trebui să fie sub 65 mm pe scara Pfund. 73

Conţinutul în apă este destul de slab, (mai mic sau chiar mult sub 18%). Vâscozitatea este normală, dar mierile de brad cu conţinut mic de apă sunt mai vâscoase decât mierile comune cu acelaşi conţinut în apă şi au tendinţa să fileze la transvazare. PH-ul mierilor de brad este destul de ridicat putând ajunge până la 5 ; el se situează în medie în jur de 4,6, însă aciditatea este mai degrabă mare. Conductibilitatea electrică este ridicată, ca şi conţinutul în substanţe minerale. Aceste caracteristici sunt destul de specifice pentru a fi utilizate la recunoaşterea prezenţei manelor într-un amestec. Spectrul zaharurilor este net diferit de cel al mierilor florilor de calitate obişnuită. Fructoza (37%) predomină asupra glucozei (32%), dar se găsesc şi aproape 11% dizaharide şi melezitoză în proporţie destul de mare (până la peste 10%). În general, se poate spune că spectrul zaharurilor din mierile de brad este decalat spre zaharurile cu greutate moleculară ridicată. Este un fapt cunoscut de mult timp, dar înainte de folosirea metodelor de cromatografie ne mulţumeam să punem în evidenţă ce se numeau "dextrinele" mierii de brad. Am menţionat mai sus că examenul microscopic al mierilor de mană dă rezultate a căror interpretare este diferită de cea care se face pentru mierea de flori. Nu voi mai reveni asupra acestui aspect; să menţionez totuşi că polenul care însoţeşte sporii de ciuperci şi alte elemente figurate dă informaţii asupra originii geografice a mierilor de brad. Cu condiţia unei documentaţii suficiente, putem distinge de exemplu, mierile de brad din Carpaţii Orientali de cele din Carpaţii Occidentali. Mierile de brad joacă un rol foarte mare în Europa Centrală datorită întinderii pădurilor de conifere în vest, în Germania, Elveţia, Austria şi dincolo de ea, spre est. În Germania se face net diferenţa între mierile de brad provenind de la bradul pectinata şi cele de la molizi, mult mai slab cotate. Muştar de câmp (Sinapis arvensis). Există analogii între mierea de rapiţă şi cea de crucifere înrudite din punct de vedere botanic, adică aparţinând genurilor Sinapis, Raphanus şi Brassica. Mierea de muştar este o miere deschisă la culoare cu cristalizare foarte rapidă. Ca toate mierile de crucifere din aceeaşi grupă, este fie nu prea aromată, fie afectată de un miros de varză care, în cazuri extreme poate fi de-a dreptul dezagreabil.

Lucerna (Madicago sativa). Mierea de lucerna este o miere de culoare deschisă, cu gust neutru, care cristalizează repede şi cu cristale cam mari. Trifoi alb (Trifolium repens). Mierea de trifoi alb este o miere cu proprietăţi deosebite, de calitate excelentă, de culoare deschisă, cu o aromă puţin pronunţată dar agreabilă, cu cristalizare fină. În România, conţinutul său în apă este uneori prea mare ; se numără printre mierile care trebuie deshidratate puţin înainte de extracţie, prin păstrare în cameră caldă. Trifoi roşu (Trifolium pratense). Trifoiul roşu dă o miere foarte deschisă la culoare, cu gust dulce şi agreabil, care cristalizează repede. Arbori fructiferi (Prunus sp., Pirus sp. etc.) Mierile de arbori fructiferi sunt destul de rare în stare pură. În România, ele provin cel mai adesea de la merii din regiunile de deal care înfloresc destul de treptat şi abundent. Sunt mieri de bună calitate, deschise la culoare cu cristalizare rapidă şi cu granulaţie fină. Păducel (Crataegus oxyacantha). Producţia de mieri de păducel se obţine în stare relativ pură acolo unde există multe garduri vii de păducel sau văi cu acest arbust. Mierea are coloraţie medie şi gust agreabil. Gardurile vii de păducel sunt ameninţate cu dispariţia ; se consideră că ele constituie un rezervor al bolii arborilor fructiferi cunoscută sub numele de "focul bacterian" şi se preconizează distrugerea lor. Iedera (Hedera helix). În România se semnalează uneori recolte de miere de iederă, în anii cu toamnă însorită. Este o miere de culoare medie, cu cristalizare rapidă.

74

Albăstrea (Centaurea cyanus). Mierile de albăstrele aparţin practic trecutului, deoarece generalizarea folosirii ierbicidelor în lanurile de grâu tinde să le facă să dispară. Sunt mieri de culoare deschisă, cu cristalizare fină, uşor amare. Păpădie (Taraxacum densleonis). Mierile de păpădie au o culoare galben-portocalie caracteristică. Au un gust puternic, cristalizează repede şi cu granulaţii mari. Mierile de păpădie se recoltează în exclusivitate în regiunile de creştere a animalelor unde păpădia creşte în păşuni. Castan comestibil (Castanea sativa). Mierile de castan se definesc destul de greu deoarece sunt, după caz, mieri de nectar foarte pure şi relativ deschise la culoare sau amestecuri de miere de nectar şi miere de mană mai închisă. În orice caz, gustul lor este foarte pronunţat şi amar. Producţia de miere de castan rămâne importantă în România în ciuda contaminării masivelor de castan cu focul bacterian şi uscarea multor copaci. Castanii sălbatici rămân totuşi foarte numeroşi, fiind răspândiţi în anumite regiuni ale ţării. Polenul de castan este prezent într-o proporţie foarte mare în mierile recoltate după luna iunie. Compoziţia mierilor de castan a făcut obiectul câtorva studii. Se ştie că este mai bogată în fructoză decât în glucoza ceea ce le face să cristalizeze încet. Conductibilitatea lor electrică este destul de ridicată. Sunt bogate în diastază şi în inhibină. Studiul acestor mieri ar trebui reluat şi aprofundat deoarece importanţa lor economică nu este neglijabilă. POLENUL Polenul se găseşte sub forma unui praf foarte fin în anterele florilor. Este alcătuit din grăuncioare de diferite forme şi culori caracteristice fiecărei plante. Se deosebeşte prin forma suprafeţei exterioare, prin conţinutul diferit în substanţe nutritive, vitamine etc. Polenul poate fi obţinut prin recoltarea directă de către om, de la plantele care au cantităţi mari sau cu ajutorul albinelor. Spre deosebire de polenul recoltat direct de om, polenul obţinut cu ajutorul albinelor este mult mai valoros, deoarece este adunat de la mai multe flori (poliflor) la care albinele au mai adăugat nectar şi salivă. În medie, albina poate aduce la un zbor 12-15 mg polen, adică aproximativ 1/10 din greutatea ei corporală. Singurul mijloc de a obţine polen pur în cantităţi importante şi în condiţii economice acceptabile este folosirea colectorului de polen. Colectoarele sunt dispozitive care se fixează la urdiniş, având orificii prin care albinele sunt obligate să treacă la intrarea în stup. Datorită frecării de marginile acestor orificii, polenul se scutură pe un grătar de unde cade în tăvi. Cele două rânduri de orificii prin care albinele sunt nevoite să treacă ca să pătrundă în stup sunt aşezate la distanţă de 5 mm. Colectoarele de polen în timpul culesului mare se scot. Polenul recoltat în colector, odată uscat, este mult diferit de cel care se poate culege direct de pe staminele florilor. Practic, albina culegătoare nu-şi poate confecţionează ghemotoacele de polen fără a adăuga polenului cules de pe antene un liant care le dă coeziunea indispensabilă pentru a se ţine în coşuleţele celei de a treia perechi de picioare. Acest liant este un amestec de nectar sau de miere cu salivă. Se ştie că această salivă este bogată în enzime şi în substanţe diverse. Polenul din ghemotoace este deci un produs mixt, vegetal şi animal. În consecinţă nu este prea uşor să deosebeşti, dintre proprietăţile polenului din ghemotoace, pe cele care provin de la plantă de cele care provin de la insecta PASTURA După ce polenul este adus în stup de către albinele culegătoare, este depozitat în celule apoi presat cu capul până ocupă 1/3 din înălţimea celulei. Păstura, pe lângă polen, conţine şi substanţe nutritive provenite din saliva lucrătoarelor, folosită ca liant pentru grăuncioarele de polen culese de pe anterele florilor. Păstura este hrana de bază a puietului, fiind bogată în proteine, glucide şi săruri minerale, provenită din polenul florilor. Faptul că păstura are o compoziţie mai scăzută decât polenul în proteine şi grăsimi şi mai bogată în zahăr şi acid lactic permite o conservare mai bună. Păstura se recoltează din faguri prin trei metode: 1) prin tăierea în fâşii a fagurilor cu păstura, de unde aceasta se scoate foarte uşor, sau 2) prin retezarea celulelor. 3) prin refrigerarea fagurilor şi sfărmarea cerii. 75

de asemenea. Balsamul este întins de albine cu ajutorul limbii pe obiectele din imediata apropiere a puietului.) şi îl transportă ca şi pe polen pe picioruşele posterioare. în special. cu capul ridicat. cât se poate mai aproape de baza celulelor. Pentru retezarea celulelor. cu ajutorul mandibulelor. până ce particula de propolis pe care a apucat-o se întinde în fir foarte subţire şi se rupe. şoareci. în special pentru obţinerea vitaminelor naturale. A doua grupa de propolis o formează balsamul din polen eliberat (în timpul crăpării şi digerării grăuncioarelor de polen de la plantele entomofile) din învelişul acestuia şi care împins de valvulele proventriculului. Cu ajutorul propolisului albinele astupă crăpăturile stupilor şi acoperă cadavrele dăunătorilor pe care îi răpun în interiorul stupului (melci. că speciile Apis florea şi Apis dorsata nu folosesc 76 . Recoltarea propolisului de către albine se face numai când temperatura aerului depăşeşte 20°C. Pentru recoltare albinele se folosesc de mandibule după ce cu antenele au descoperit particula cea mai potrivită de propolis. De asemenea se mai întrebuinţează şi în medicină pentru tratarea a o serie de maladii ale sistemului nervos. Păstura se alege.) şi îl transportă în cuib. Trebuie menţionat. În cazul fagurilor noi se poate recolta păstura şi prin refrigerarea acestora. în vederea iernării.. se trage înapoi. După aceea. Tendinţa de propolizare a albinelor este un caracter de rasă sau ecotip şi depinde chiar de însuşirile individuale ale unor familii de albine. se pune într-un vas şi se mojarează (freacă . particula de propolis. provenite în majoritate de pe mugurii de plante. Apoi fiecare rând este secţionat pe verticală şi oblic spre speteaza de sus a ramei. vişin. în timpul exprimării substanţelor răşinoase şi a triturării balsamului de polen se amestecă şi secreţii ale glandelor faringiene. brun etc. verde. Imediat după obţinere. PROPOLISUL Propolisul vine de la cuvintele greceşti pro = pentru. iar cantitatea care aderă de pereţii celulei se scoate cu ajutorul unei andrele. toţi fagurii care au 1/2 şi 1/3 miere se descăpăcesc şi se presează praf de polen peste miere. de bucăţelele de ceară şi propolis. Concomitent cu distribuirea păsturii. apoi. roşu. Atât păstura cât şi polenul în formă conservată pot fi distribuite albinelor în perioadele lipsite de cules şi mai ales privăvara şi toamna. La descărcarea propolisului în stup. rama se aşează pe masă orizontal şi cu speteaza de jos spre lucrător. polis = cetate şi putea fi tradus liber ca un complex de substanţe destinat apărării cuibului. cu picioarele manevrează particula de răşină şi o depozitează în paneraşele de polen. brad. endocrin şi în avitaminoze. Aceşti faguri se aşează lângă diafragma reductoare a cuibului. după ce a prins. bondari) sau cadavrele albinelor moarte pe care nu le pot scoate în afara stupului. Colectarea propolisului de către albine Din observaţiile făcute asupra modului cum strâng albinele propolisul s-a constatat că acestea adună propolisul de diferite culori (alb. păstura se mărunţeşte. în timpul prelucrării acestor răşini cu ajutorul mandi¬bulelor mai intervine şi secreţia glandelor mandibulare ale albinelor lucrătoare. Pentru recoltare. galben. ca ados la pasta din zahăr. Păstura este folosită în stupină. Aceasta operaţiune are loc adesea chiar pe scândura de zbor. sub formă de turte. se aşează într-un borcan şi se presează. 2. albina. Ambalarea şi păstrarea se face la fel ca la polen. se acumulează în guşă. Păstura se scoate din celule prin scuturare. molid etc. Cu ajutorul unui cuţit cu o lamă subţire şi bine ascuţită se taie orizontal rândul de jos de celule cu păstura. Limba nu este utilizată nici la colectarea şi nici la aplicarea propolisului.Pentru tăierea în fâşii fagurele se aşează pe o masă în poziţie orizontală şi apoi se secţionează longitudinal prin mijlocul fiecărui rând de celule. plop. după care se cerne a doua oară. Operaţiunea se repetă. iar marginea inferioară a rândului de celule se îndoaie înspre lucrător. deoarece la această temperatură materia vâscoasă este mai moale şi poate fi colectată cu mai mare uşurinţă. şopârle. albina respectivă este ajutată de alta care rupe cu mandibulele câte o bucăţică din încărcătură şi o depozitează. apăsând cu cuţitul pe toată suprafaţa fagurelui descăpăcit. Albinele îl recoltează de pe diferite plante (cireş. La rece ceara devine casantă şi se poate sfărma. Sursele naturale de propolis sunt împărţite în două grupe diferite: 1. Păstura se conservă singură sau în amestec cu miere sau pudră de zahăr. Prima grupă o constituie substanţele răşinoase. în industria farmaceutică.

3. Compoziţia Propolisul este o substanţă de culoare brun-deschisă cu nuanţe până la brun-închis şi uneori cu reflexe verzui. Recoltarea propolisului de pe pânza colectoare se face o dată pe an după ce în prealabil a fost păstrată câteva zile la temperatură scăzută (congelator). formându-se spaţii care. se vor curăţa cu atenţie. iar la temperatura mediului ambiant devine casant. pot fi recoltate cantităţi însemnate de propolis. Albina româneasca. se desface prin desprindere pânza colectoare de care aderă cea mai mare parte din propolis. cu o daltă. Din propolis se extrag două tipuri de ceară comparativ cu ceara propriu-zisă. precum şi scândurelele de podişor câte 2-4 mm. depozita la rece. balsamuri. puţin solubil în apa dar perfect solubil în eter şi alcool. 77 . În prezent are o largă aplicare în terapeutica medicală sub formă de extract alcoolic. 2. se înlocuieşte podişorul cu o plasă din material plastic care după propolizare se va ridica în vederea recoltării. toamna şi primăvara albinele propolizează mai mult decât în cursul verii. 4.sita şi pânza colectoare rămân în tot cursul anului în familia de albine. vor fi curăţate reţinându-se propolisul rezultat. sită din material plastic şi pânză colectoare care se plasează deasupra cuibului în locul podişorului. restul fiind format din răşini. prin răzuire.propolisul iar unele rase din specia Apis mellifera ca Apis mellifera Lamarkii nu adună propolis. Colectarea propolisului de la albine Producţii sporite de propolis se pot realiza folosindu-se în acest scop unul din tipurile existente de colectoare de propolis. unguent sau diferite alte preparate medicamentoase. uleiuri esenţiale. În zonele mai reci şi păduroase înclinaţia de propolizare este mai pronunţată faţă de zona de câmpie. detaşa propolisul. La temperatura din interiorul stupului este maleabil. polenul recoltându-se printr-o simplă răzuire cu dalta apicolă. se vor distanţa ramele între ele. În acest mod. Recoltarea propolisului de către albine are şi un caracter zonal. propolisul devenind casant la rece) sau pur şi simplu o bucată de linoleum. ori de câte ori plasa din plastic este încărcată. În timpul sezonului apicol. apoi. pentru că ele folosesc propolisul pentru a îmbălsăma imediat ceea ce nu pot să evacueze. reaşezându-se în poziţia iniţială. Grătarul lamelat se pune în luna aprilie o dată cu lărgirea cuibului şi se ridică toamna în momentul pregătirii pentru iernare a familiilor de albine.toate părţile şi elementele din stup ce prezintă depuneri de propolis. se poate folosi cu rezultate bune şi colectorul de propolis format dintr-un grătar lamelat din tablă zincată. O astfel de compoziţie indică o mare complexitate. extrasă din acelaşi stup: ceara A (circa 17%) având similitudini cu ceara propriu-zisă şi ceara B (circa 6%) net diferita. Punctul său de topire este de 60-70°C. după umplerea lor de către albine cu propolis. asemănătoare cu cerurile vegetale. uleiuri esenţiale etc. are o tendinţă moderată de propolizare comparativ cu rasele de albine cu tendinţe mai pronunţate de propolizare cum sunt albina caucaziană (Apis mellifera caucasica). albina sahariană (Apis mellifera sahariensis). se găsesc zeci de substanţe cărora le vor trebui testate proprietăţile biologice. CEARA Ceara este o secreţie a albinei lucrătoare. conţine în medie 30% ceară. Numai printre flavone. aproape cât dimensiunile părţii de sus a stupului. în alcool fierbinte concentrat şi respectiv diluat. se pot lua următoarele măsuri: 1. Apis mellifera carpatica. Apis mellifera anatolica. cu un grad mai mare de impurităţi (la răzuirea părţilor componente ale stupului) sau aproape liber de diferite impurităţi. aproape pur. Pot fi folosite colectoare care conţin o plasă de material textil (propolisul se recoltează prin refrigerare şi sfărmarea bucăţilor de propolis de pe plasă. Cele două ceruri se pot separa pe baza solubilităţii lor diferite. şi destule impurităţi rămase de la albine. prin folosirea colectoarelor. În scopul măririi producţiei de polen. aşa cum se recoltează în stup prin răzuire. Apis mellifera scutelata şi altele. cu ocazia fiecărei intervenţii care se face în cuibul familiilor de albine în special în perioada de primăvară şi toamnă. Când este emisă de glandele ceriere ea este perfect albă şi curată. Propolisul brut. De asemenea. Ceara este o componenta obligatorie a propolisului. pe majoritatea suprafeţei cu propolis. anual.

servind împreună cu acul la apărare (acul la albina lucrătoare este un ovipozitor modificat pentru funcţiile de apărare) şi eliminarea duşmanilor (mătcilor concurente. Cantitatea de venin este determinată de vârsta albinelor. Este interesant faptul că această substanţă. înainte chiar ca dosarul medical să fi fost deschis. Dimpotrivă. a albinelor hoaţe. o longevitate ce nu se poate compara cu cea a indivizilor care nu primiseră lăptişor de matcă. unele cercetări menţionează ca după eliminarea prin înţepare rezerva de venin a albinelor se reface cu condiţia ca integritatea organului specializat să nu fie deteriorată. LAPTISORUL DE MATCA La începutul anilor cincizeci atenţia biologilor a fost atrasă de compoziţia şi mai ales de proprietăţile lăptişorului de matcă. apilarnilul se distinge prin proprietăţile lui organoleptice specifice. Dosarul medical un moment deschis a fost repede închis de către medici îngrijoraţi pentru reputaţia lor şi puţin doritori să-şi amestece numele într-o publicitate gălăgioasă. atingând o cantitate maximă secretată de circa 0. Cantitatea maximă de venin se obţine de la albinele în vârstă de 15-20 de zile. iar individului care a fost hrănit cu ea. de valoare al stupului. un amestec al secreţiei glandelor de venin care concură la formarea aparatului vulnerant. etc. Biologia secreţiei de venin are particularităţile ei. Cantitatea pe care o poate elimina la o înţepătură o albină cu glanda de venin dezvoltată este de circa 0. substanţe ce-i conferă proprietăţi particulare. cercetările au progresat. aşa cum este secretată de glande. în acelaşi timp lapte şi salivă.3 mg venin lichid. prin proprietăţile lui fizico-chimice şi microbiologice care îl recomandă ca un produs veritabil. de hrană şi de sezon. Deşi nu este un produs tradiţional al stupului. după care glandele secretoare degenerează treptat.ea trece prin toate nuanţele de galben. specifice. asigură larvei o creştere rapidă. ea se încarcă progresiv cu substanţe care-i schimbă profund compoziţia şi. ceea ce este mai vizibil. în el fiind prezente atât substanţe de natură organică cât şi anorganică. cantitatea de venin variind de la o rasă la alta. polenul şi ceara. un produs de secreţie al albinei lucrătoare şi al mătcii. VENINUL Veninul de albine este o substanţa complexă. A fost subiect pentru amplă reflecţie şi cercetări. Numeroasele cercetări efectuate până în prezent arată că veninul de albine are o structură complexă. Variaţi foarte slabe de la o rasă de albine la alta. Compoziţia chimică a cerii este foarte stabilă dacă se considerare produsul pur. Este stocat în punga de venin şi eliminat la exterior în momentul înţepării. format din partea vulnerantă cu punga de venin. Nu se notează variaţii semnificative decât între diferitele specii ale genului Apis. Înţepăturile albinelor reprezintă un act reflex de autoapărare şi se materializează prin folosirea organului specializat pentru funcţia de apărare. corespunzând la circa 0. pe urmă de brun ajungând aproape neagră după câţiva ani. Anii au trecut. ca şi mierea.1 mg substanţă uscata. APILARNILUL Apilarnilul este un produs apicol obţinut din larvele de trântor cât şi din conţinutul nutritiv aflat în celulele respective din faguri.). Câţiva apicultori întreprinzători au trecut direct la producţia şi vânzarea către public a lăptişorului de matcă. partea motoare şi glandele secretoare de venin. În general se afirmă că odată folosită rezerva de venin nu se mai reface. căruia i-au atribuit virtuţile cele mai extraordinare.3 mg. de la o populaţie la alta şi chiar de la un individ la altul. a animalelor şi insectelor care vreau să prădeze stupul. pe urmă au stagnat aproape. recoltate într-un anumit stadiu larvar (în ziua a 7-a de stadiu larvar). Ce 78 .Utilizată ca material de construcţie în stup.

Stabilitatea.curatam prin urdinis(cu o sarma) stupii de albine moarte si alte resturi. lăptişorul de matcă continuă fără zgomot o carieră începută cu răsunet.La deschiderea stupului constatam: .urmarind o igienizare totala .au acumulat in intestine reziduri care acum trebuie eliminate.curatam si imprastiem zapada pentru ai grabi topirea. constituie dovada că nu se poate ignora fenomenul "lăptişor de matcă". Producţia şi consumul se echilibrează la un nivel care permite unor apicultori specializaţi să-şi mărească rentabilitatea stupinei.bine cladit. cu gust acrişor.marimea stupinei si in general tot ce tine de buna desfasurare a lucrurilor.starea de sanatate. Are o consistenţă cremoasă. a larvelor de matcă pe toată perioada până la căpăcirea botcilor.frunzele si in general toate resturile.stiind ca o rama standard contine 3.In ordine cronologica (subliniem ca toate au importanta lor)acestea ar fi : Pregatirea vetrei stupinei Pe la inceputul lunii martie(functie de starea vremii)vom demara primele actiuni: .in ce priveste 79 .reducem urdinisele la 3 cm si bineanteles asezam capacele care au fost saltate. Primul control si stramtorarea cuiburilor Profitand de una din zilele calduroase executam primul control de primavara.De aceea in primele zile calduroase(temperatura ajunge la peste 15 grade C).in cuib se lasa strict atati faguri cat pot acoperi albinele si care trebuie sa aiba numai celule de lucratoare. LUCRARI IN STUPINA LUCRARI DE PRIMAVARA IN STUPINA Stuparii incepatori care citesc acest site trebuie sa inteleaga un lucru : anul apicol incepe toamna ! De felul cum sunt pregatite familiile de albine in toamna depinde totul : Productia.prezenta matcii.a mai rămas din această perioadă extraordinară ? Contrar tuturor părerilor şi tuturor pronosticurilor.Tot acum unii dintre stuparii cu experienta mai fac o lucrare importanta: introduc in mijlocul cuibului un fagure gol. Tot in timpul acestui control.Urdinisele se vor deschide larg iar capacele se vor salta pentru ca razele soarelui sa incalzeasca podisorul stupului.dupa puietul de pe fagurii din mijlocul cuibului.Cand observam ca zborul de curatire a fost facut de totalitatea familiilor.cu pete de diaree.adunam si inlaturam crengile. Acestea fiind spuse sa trecem la treaba !!! Odata cu ridicare sensibila a temperaturilor.functie de sistemul ales.pana cand tragem o conluzie corecta.In acest scop stuparii vor "stramtora cuibul".urmand ca pe masura ce va veti familiariza cu lucrarile ce trebuie executate sa faceti aceasta separare singuri.vom suprapune anul apicol cu cel calendaristic. este de culoare alb-gălbuie.S-a constatat ca dezvoltarea familiilor de albine decurge normal daca albinelor li se asigura un regim de caldura optim.acestea se vor arde neaparat . Lăptişorul de matcă este un produs de secreţie al glandelor hipofaringiene ale albinelor lucrătoare.instalam sau reorientam gardurile de protectie pentru a feri albinele de vanturile reci ale inceputului de primavara Supravegherea zborului de curatire In timpul iernii datorita faptului ca albinele nu au mai putut iesi din stup. cât şi a mâtcilor.scoatem din stupi fagurii mucegaiti.Cuibul se aranjeaza catre peretele stupului care este cel mai expus soarelui astfel:fagurii cu puiet se aseaza in mijloc.ei fiind marginiti de faguri cu miere si pastura.asezam stupii pe locurile definitive.prezenta hranei care exista in faguri.daca puietul nu exista totusi nu trebuie sa ne ingrijoram: unele matci isi incep mai tarziu ouatul si de aceea este necesara repetarea controlului dupa o saptamana.si pe cei ce contin multe celule de trantori.trebuie sa stimulam efectuarea acestor zboruri de curatire. destinat hrănirii larvelor în primele 3 zile.5kg miere pe ambele fete .in care vom evalua starea familiilor de albine.operatiune dublata de o stramtorare a cuibului.urmarind ca urdinisurile sa fie orientate spre sud-est si albinele sa beneficieze de caldura soarelui .Totusi pentru a nu crea confuzii. prin aceasta înţelegând evoluţia consumului de mai bine de 20 de ani încoace.Daca inca mai este zapada pe vatra stupinei este recomandat sa intindem paie pe jos.primavara in stupina trebuie facute mai multe lucrari.in care toarna 1-2kg de sirop de zahar caldut.

miere lichida sau granulata de la rezerva stupinei In primul caz constatam ca de o parte si de alta a fagurilor ocupati de ghem.La pastura obtinuta se adauga o cantitate egala de apa si o cantitate dubla de miere.In principiu lazile se curata de resturi de ceara.In acest scop folosim urmatoarele rezerve: .incalzita si apoi turnata in faguri goi.Se mai adauga sare 1% din cantitatea amestecului si se omogenizeaza.se poate folosi mierea diluata un pic.Cuibul se limiteaza cu o diafragma mai scurta.Aceste turtite se aplica direct pe partea superioara a ramelor.Amestecam cantitati egale de polen si miere .albinele nu mai au acces decat la proviziile de pe fata fagurilor unde se afla.putand evita aceste situatii neplacute printr-o buna organizare a cuibului inca din toamna.pana la aparitia culesului de polen. .Se introduc fagurii gauriti.propolis. .albinele au nevoie la cresterea noilor generatii si de hrana proteica.cat si cu serbet de zahar.cu miere descapacita in spatiu liber care tocmai a fost creat.se afla cate 1-2 faguri cu miere care nu au fost folositi de albine.Pentru a remedia situatia se ridica din stupi ramele care contin provizii.Pentru cresterea unui kg de albina este nevoie de 1. Salvarea albinelor ramase fara rezerve de hrana Salvarea familiilor ramase fara rezerve de hrana este foarte usor posibila in orice stupina chiar daca apicultorul este lipsit de experienta.administrand la fel deasupra cuibului sub forma de turtite. Lucrarea este foarte necesara pentru ca pe langa toate celelalte.hranirea proteica de primavara se face de preferinta cu pastura de la rezerva.pe care i-am curatat si dezinfectat. In cazul cand familia ramasa fara provizii nu are faguri disponibili in stup.dincolo de ea fiind asezati fagurii cu resturi de miere.Este de dorit insa ca aceste interventii sa fie facute numai in caz de urgenta.Trebuie sa avem pregatite din timp cateva lazi.se procedeaza la ridicarea de faguri cu provizii din familiile mai bogat aprovizionate. Completarea rezervelor de pastura Pe langa miere.aceasta delimitand compartimentul de hranire. Se descapacesc aceste rame pe o parte si cu ajutorul unui bastonas de lemn se fac 2-3 gauri de grosimea unui creion.apoi frecam fasiile in mana pana la separare. Cand nu dispunem de acesti faguri.proviziile de hrana existente in alte familii si de care acestea nu mai au nevoie .sau in celulele din partea opusa a fagurilor ocupati partial .Toate aceste lucrari sunt decisive.5 kg de pastura.Fagurii scosi(cu putine albine pe ei) se alatura de fagurii cu miere.Introducerea lor in stupi se face dupa tehnologia descrisa mai sus.si care din motivul mentionat au ramas neconsumate.4-5 kg miere si bineinteles pastura.proviziile de hrana existente pe ramele care nu au fost cuprinse de ghem.lipsa ei fiind un handicap major in dezvoltarea favorabila a familiilor de albine.Aceasta este asigurata de pastura.In primavara modurile de administrare sunt: . Se recomanda ca tot cu aceasta ocazie familiile de albine sa fie mutate in lazi curatate.necesita sa avem ceva timp la dispozitie si mai ales sa avem "ingaduinta" vremii. Concluzionand.Dezinfectia se face cu scopul pastrarii sanatatii familiilor de albine. Lucrarea consta in mutarea familiilor de albine in alti stupi.rezerva de hrana familia trebuie sa dispuna de min.Asta se intampla din cauza ca odata format ghemul de iernare.Scoatem pastura din faguri prin taierea lor in fasii.mierea in faguri.Pastura se asigura din toamna prin introducerea unui fagure plin si la nevoie prin completarile de primavara. Dezinfectia stupilor Daca nu am facut aceasta lucrare in timpul primului control de primavara(din diferite motive) sa stiti ca acum a sosit momentul.pete diareice si apoi se dezinfecteaza cu o 80 .apoi daca nu avem cantitatile necesare se vor face hraniri cu polen si miere sau pastura si miere.Atentie mare ca la stramtorare si la eliminarea fagurilor imperfecti sa nu orfanizati accidental familia.750kg miere si se administreaza deasupra ramelor sub forma de turtite proteice de completare.O casa curata inseamna eliminarea unor probleme grave.Apoi se indeparteaza ramele cu faguri si putine albine din ambele margini ale ghemului.reparate si dezinfectate.Se toarna amestecul in faguri administrand zilnic cate 200g.urmand ca pe masura ce mutam albinele sa dezinfectam si restul de stupi.Hraniri de calitate se mai pot face cu turtite de miere cristalizata si framantata cu zahar pudra pana obtinem consistenta dorita.Un kg de pastura se amesteca cu 0.sa pastram o stare de igiena perfecta.bineinteles si ei gauriti pentru a permite circulatia albinelor.

O metoda de a face ca matca sa oua in fagurii introdusi. Recunoasterea unui cules .Prin largirea cuibului trebuie sa raspundem ferm necesitatii matcii de a depune oua.solutie recomandata.printr-o hranire abundenta se pot introduce in stup dezechilibre importante Efectiv largirea se face astfel: semnalul trebuie dat de faptul ca toti fagurii din cuib sunt ocupati cu puiet(excluzand fagurii marginasi care contin miere si pastura).este aceea de ai stropi cu apa calduta sau miere diluata.Conditiile necesare sunt : .intensitatea zborurilor creste exponential.Aceste culesuri pot fi timpurii (salcam. . Largirea cuiburilor Lucrarea este deosebit de importanta.La urma urmei acest lucru tine de o anume normalitate daca ne gandim ca o familie de albine poate fi asimilata unui "organism".Acesta se introduce intre fagurele marginas si cel cu puiet.existenta unei concordante intre suprafata ocupata de puiet si numarul de albine doici.dar marea multumire este ca albinele au hrana din abundenta. Citind aceste randuri sigur v-ati dat seama ca tehnicile descrise sunt folosite cu precadere la stupii orizontali si verticali cu magazine.La acest tip de stup largirea se face prin inversarea corpurilor.Acest fagure se aseaza dupa ultimul fagure cu puiet si in momentul cand celulele au fost cladite pe jumatate se muta in mijlocul cuibului. . Intarirea familiilor slab dezvoltate Oricat s-ar stradui stuparii sa execute toate lucrarile la timp.La incalzirea timpului si in prezenta unui mic cules largirea se poate face si cu un fagure artificial.Se adauga un fagure bine cladit.dar totodata si mult rau daca nu este facuta corect.insa durata lor este scurta.beneficiind de o constructie aparte se manuiete diferit.In principiu matca este oprita sa depuna oua pe fagurii aflati dupa cei cu pastura. manevrarea ramelor si desele interventii in cuib nemaifiind necesare. .Pentru a uniformiza puterea stupilor se practica metoda prelevarii de rame cu puiet capacit din familiile puternice si ajutarea celor ramase in urma cu dezvoltarea.zmeuris).se constata ca in stupina o parte din familii raman in urma cu dezvoltarea.pentru a evapora apa din nectarul proaspat cules.Dupa ce si acesta a fost ocupat cu puiet.se introduc treptat alti faguri tinand seama de cresterea populatiei.speciile melifere infloresc abundent .de modul in care albinele reusesc sa mentina climatul optim in stup cat si de faptul ca prin modul de a depozita polenul in faguri se regleaza activitatea matcii.Trebuie sa avem in vedere urmatoarele conditii generale: .precum si caracteristicile biologice. LUCRARI DE VARA IN STUPINA .prezenta rezervei de pastura necesara cresterii puietului si a albinelor tinere .faneata.floarea soarelui) si tarzii. 12 faguri standard.In anii de exceptie se pot obtine si cateva kg de miere marfa.de vara(tei.Stupul multietajat.familiile sa fie puternice si sa ocupe min.aparent fara o cauza anume definita.albinele se inghesuie la urdinis.In general culesurile sunt de mare intensitate.dintre care 8-9 cu puiet 81 . .avand in vedere ca interventia stuparului poate face mult bine.Primul fagure introdus trebuie sa fie un fagure in care s-au mai crescut cateva generatii de albine.o uscare si neaparat flambarea cu flacara.Introducerea unor faguri care au mici coroane de miere(care vor fi descapacite)este un factor favorizant.aplicarea fara discernamant a hranirilor de stimulare. Conditii pentru valorificarea culesurilor Devine foarte clar si pentru stuparul incepator cat si pentru cel experimentat ca nu orice familie de albine din stupina poate valorifica la maxim un cules.pe inserat in stupina se simte mirosul caracteristic al mierii.albinele ventilatoare isi intensifica activitatea. apoi putand fi introdusi si faguri claditi in care nu a fost crescut puiet.Culesurile la pomii fructiferi si flora spontana au asigurat familiilor necesarul de miere si polen.conditiile interne si externe.VALORIFICAREA CULESURILOR Stuparii au depus eforturi deosebite pentru a scoate familiile de albine puternice din primavara si acum asteapta roadele muncii lor.Urmeaza o limpezire.acestea tin de temperatura externa.fagurii din cuib se inalbesc datorita faptului ca albinele alungesc celulele si capacesc mierea.la un numar mic de doici si cantitatea de laptisor de matca distribuita va fi mica .

folosirea familiilor ajutatoare si unificarea acestora cu familia de baza in preajma culesului. Pentru a inlatura acest neajuns.Zonele cu salcii.cautand sa-si asigure necesarul de rezeve de hrana. Stuparii care au in zona asemenea "comori".Practic se intampla ca matca sa nu mai aiba unde depune oua.Dupa cum am mai spus acum incepe anul apicol.ridicarea periodica de rame cu puiet capacit.Odata cu sfarsitul primaverii..Acest lucru nu este usor de obtinut.cu flora spontana si mai ales padurile de salcam pot oferi cantitati importante de miere.depozitarea mierii sa fie asigurata si a caror volum se poate mari sau micsora .cu albina aferenta.cat si ca volum de munca.toamna reprezentand un nou debut si un prilej de a pune stupina pe o alta treapta a performantei. asigurarea rezervelor de hrana pentru iernare.Daca nu se intervine ferm. pregatirea cubului familiilor de albine in vederea unei iernari de calitate.albinele blocheaza cuibul.Formarea de noi familii si aplicarea stricta a tuturor masurilor prevazute pentru aceasta perioada.carora trebuie sa le faca fata. Deblocarea cuiburilor O alta cauza a scaderii depunerii puietului de catre matca este blocarea cuibului cu miere sau pastura.trebuie ca inca din toamna sa asiguram o populatie numeroasa. la stupii orizontali si verticali cu magazine se introduc periodic in mijlocul 82 .bine hranita si intr-o stare de sanatate perfecta.5%).mierea a fost extrasa si apicultorul se afla pus in fata unor noi provocari.In acest scop nu trebuie sa toleram in stupina matci mai batrane de 2 ani si in decursul verii sa facem inlocuirile necesare.obtin rezultate remarcabile.in acest fel asigurand o cantitate mare de albina culegatoare si implicit o productie pe masura .floarea soarelui.fanete.sau cei care practica stuparitul pastoral.lucrari de intensificare a cresterii puietului.atat ca timp.Un alt avantaj al matcilor tinere este acela ca in primavara vom gasi un procent redus de familii ramase orfane(dupa unii autori procentul este de 0.pot impedica pagubele ce vor urma si dau posibilitatea valorificarii culesurilor urmatoare. LUCRARI DE TOAMNA IN STUPINA Vine toamna.prin imputernicirea lor cu puiet capacit ridicat din stupii puternici Sunt primaveri favorabile dezvoltarii familiilor de albine.familiile de albine ating capacitatea maxima de dezvoltare.Biologic matcile batrane isi limiteaza depunerea puietului atunci cand in natura nu mai exista un cules bogat de nectar si polen.Ce masuri trebuie avute in vedere: Asigurarea de matci tinere si viabile: S-a stabilit ca numai o matca tanara poate face fata la un ritm constant de depunere a puietului.intensificarea ventilatiei prin umbrirea stupilor.ne pun in ipostaza de a aborda cu maxim succes culesul: .pe cand cele tinere se comporta altfel:isi mentin ritmul bun chiar daca resursele nectarifere si cele proteice sunt mult mai mici(intr-un cuvant valorifica mai bine culesurile de intretinere).marirea puterii familiilor ramase in urma cu dezvoltarea.Odata cu apropierea toamnei si in prezenta unui cules mediu.stiut fiind faptul ca o familie aflata in stare de roire sau in preajma roitului isi diminuiaza mult activitatea Cum obtinem acest deziderat? Sunt lucrari care facute la timp.aceasta operatiune prevenind intrarea in frigurile roitului si totodata asigurand marirea efectivului stupinei .inlocuirea matcilor batrane sau necorespunzatoare cu matci tinere.numarul celulelor libere scazand drastic.familiile sa fie in stare activa.familiile de albine trebuie intretinute in stupi de mare capacitate care ofera posibilitatea ca dezvoltarea cuibului sa se faca normal.ridicarea partiala sau totala a podisorului si inlocuirea acestuia cu o sita .pot fi compromise.in care culesul incepe timpuriu. instinctiv.stuparul fiind foarte solicitat.apte biologic si genetic pentru performanta .Sa trecem iarasi la treaba:lucrarile de toamna demareaza la inceputul lunii august si se impart in trei mari categorii: .artar. Intensificarea cresterii puietului Pentru ca familiile de albine sa iasa cat mai puternice din iarna.acestea vor intra in frigurile roitului si culesurile urmatoare-tei.Cu toate astea nu se recomanda ca schimbarea sa se fraca toamna daca folosim botci sau matci neamperecheate decat in cazuri de urgenta.

marginiti de faguri cu miere si pastura. Ce putem spune despre culesurile tarzii? Cert este faptul ca prezenta lor are un impact mult mai mare in comparatie cu o hranire artificiala de stimulare.5-6 luni.Ca o prima conditie ar trebui sa mentionam ca mierea de mana trebuie eliminata in totalitate din stupi.La stupul multietajat lucrarea este mult mai simpla si se realizeaza prin inversarea periodica a corpurilor.umectat putin cu apa sau miere.Reducerea cuiburilor va creea in familie o crestere a populatiei si in unele cazuri este nevoie de o noua largire.Atentie:nu se lasa pana tarziu in toamna fagurii dupa diafragma.Deasemeni se prefera ca albinele sa ierneze cu rezerve de miere care nu cristalizeaza.Prelungirea acestei perioade aduce mari avantaje stupinei in totalitatea ei. Asigurarea de culesuri tarzii si hraniri de stimulare Prezenta unor culesuri tarzii de nectar si polen impulsioneaza matca sa depuna oua.Asigurarea cu faguri de calitate trebuie facuta mai ales in "zona fierbinte" a cuibului.cate 200-300 g la interval de 2-3 zile.aceste operatiuni nu sunt necesare decat in cazuri putine.cresterea sa fie accelerata.prin asigurarea polenului livrat in mod natural sau artificial.este foarte daunatoare si trebuie inlaturata.prin puterea mare de cristalizare.la inceput timid.Aceste spatii libere se creeaza prin scoaterea fagurilor marginasi.O alta conditie ar fi aceea ca mierea din faguri sa fie capacita.familia de albine demareaza cresterea puietului.urmand ca odata cu imbunatatirea vremii.in stup vor ramane numai fagurii care sunt acoperiti bine de albine. mierea alterata produce boli grave. Nu trebuie sa ignoram un fapt:hranirile glucidice trebuie completate si cu cele proteice.inspre primavara.adica acea zona in care primavara se vor creste noile generatii. Reducerea si impachetarea cuiburilor Ca si in primavara in vederea obtinerii unui climat favorabil se procedeaza la o stramtorare a cuibului.pe suprafete mici de fagure.asta fara sa vorbim de cantitatile mici de puiet crescute.In special mierea de rapita.Cand conditiile externe permit.Daca iernam familiile cu aceasta miere in faguri riscam sa pierdem albinele(acestea neputand face zboruri de curatire).pentru ca trebuie sa avem grija ca niciunul din corpurile inversate sa nu fie corpul care gazduieste rezervele de hrana Asigurarea cu faguri de calitate Fagurii ce raman in cuibul familiei trebuie sa fie bine construiti.hraniri cu sirop de zahar concentratie 1/1.deasemeni o alta metoda este stimularea cu zahar tos. Aceste rezerve sunt folosite la autointretinere si pentru cresterea puietului.Stuparii pot pune familiile in aceasta stare favorabila fie prin deplasarea in pastoral la locatiile care ofera culesuri tarzii.fara celule de trantori sau alte defecte.cand familiile nu ajung la nivelul de dezvoltare cerut.Despre eficienta acestor hraniri de stimulare o sa discutam cu alta ocazie.Din fericire pentru posesorii de stupi multietajati.deci asigurarea rezervelor pana la aparitia primelor culesuri este o lucrare foarte importanta. Ramele de miere si pastura 83 .albinele recapatand starea febrila care caracterizeaza un bun cules.asta pentru a impedica o formare gresita a ghemului de iernare.Atentie insa.Cand stuparii nu pot oferi albinelor aceste culesuri apeleaza la hraniri de stimulare prin oferirea catre familii a merii descapacite sau a inlocuitorilor acesteia(sirop de zahar).aici limitandu-ne a spune ca se fac in mai multe moduri:descapacirea a 2-3 dm patrati de fagure cu miere si oferit dincolo de diafragma sau la marginea cuibului.cuibului faguri claditi(recomandati cei in care s-au crescut cateva generatii de puiet).Toti fagurii care nu corespund criteriilor vor fi scosi fara a sta prea mult pe ganduri.Fagurii scosi se trec dincolo de diafragma si prin descapacirea lor mierea v-a fi carata de albine in cuib.Mierea este un produs hidroscopic si prin ramanerea libera pe faguri(fara a fi capacita) se poate deteriora.O familie fara prea multa hrana risca sa se piarda in iarna.fie prin incercarea de asigurare a unei baze de de cules prin alegerea unei vetre permanente adecvate.Consumata de albine.Dupa cum bine stiti albinele ce ierneaza(datorita conditiilor specifice)traiesc aprox. Tot in aceasta perioada se face o impachetare sumara(a nu se comfunda cu impachetarea finala din toamna).In lipsa unui cules se administreaza ca turtite(pregatite in acelasi mod ca in primavara)deasupra cuibului. Asigurarea rezervelor de hrana Albinele ierneaza stranse intr-un ghem si in tot acest timp climatul este asigurat de o miscare continua a lor.Ce trebuie sa avem in vedere pentru a rezolva problema hranei?Cateva deziderate de atins: Calitatea hranei Mierea din faguri sa fie numai miere florala.

apoi cand mierea de mana trebuie inlocuita.urmatorii(asezati simetric)fiind pusi cei cu miere din ce in ce mai putina.urmand fagurii cu cantitati descrescatoare.Ca rezerva de pastura. LUCRARI DE IARNA IN STUPINA Spre sfarsitul toamnei conditiile de viata ale albinelor se schimba foarte mult.In cazul stupului vertical cu magazine sunt probleme care apar din insasi constructia lui(mierea este depozitata in fagurii de stransura) si care reprezinta un caz aparte. 1 fagure cu pastura.pe care o descapacim de pe faguri si o administram dupa diafragma.Daca nu respectam recomandarea atunci albina din iarna va fi uzata si incapabila sa asigure o viata normala in stup(ele vor muri inainte de a creste generatiile noi de puiet).Sunt trei metode de aranjare a fagurilor: .De preferat este ca ramele sa fie recoltate la culesurile de primavara-vara.In cazurile cand familia ierneaza pe un singur corp(situatie care nu e de dorit)se va prefera o asezare centrala a fagurilor.Sunt cazuri cand familiile nu pot strange mierea necesara datorita conditiilor meteo.iar stuparul trebuie sa aprecieze foarte bine momentul ales. 2/3 din suprafata.amplasarea bilaterala : este cea mai folosita metoda.cu luarea de masuri stricte de prevenire a furtisagului. La completare se va folosi un sirop de zahar.fiind si pentru acest fagure valabile recomandarile(privind calitatea lui)facute la cei cu miere.iar mierea completata sa aiba timp pentru a fi capacita. .siropul de zahar se poate inlocui cu serbet.5 kg miere si sa fie bine construiti(mai ales cei din cuibul efectiv).fiecare avand rolul si scopul sau.2/1.In corpul de jos mierea se gaseste doar pe fagurii laterali.Langa diafragma se aseaza fagurele cu cea mai mare cantitate de miere.pentru ca toata lumea sa se simta bine.Cantitativ asta inseamna ca o rama standard de orizontal contine 2.si consta in aranjarea fagurilor mai plini cu miere spre extremitati iar catre mijlocul cuibului in ordine descrescanda.In principiu in cuib se lasa atatia faguri cat sa fie ocupati de albine.Este de dorit ca aceste hraniri de completare sa fie terminate pana in 20 august.amplasarea unilaterala : se foloseste in general pentru a ierna doua familii intr-un stup.adica imediat dupa ce s-au terminat culesurile de vara.la litru.Ce mai putem face pana la deplina instalare a iernii? Izolarea termica a cuibului In toamna am facut deja o impachetare sumara.Cantitatea de miere din faguri trebuie sa fie cea indicata.sau cand s-au facut greseli de ordin tehnic in intretinere.Ca un principiu general.in corpul superior trebuind sa existe 14-15 kg de miere.La stupii multietajati iernarea trebuie facuta de regula pe doua corpuri.O sa observam ca nu toate familiile ridica siropul de zahar peste noapte si in acest caz devine necesara micsorarea portiilor.8-2 kg.dar acestea trebuie folosite cu multa precautie.Lucrarile pe care le-am facut in toamna acum isi arata roadele.Aranjarea cuiburilor familiilor de albine se face in functie de terminarea culesurilor.Bineinteles acesti faguri vor fi foarte bine construiti.starea vremii si prezenta puietului. Pregatirea cuibului familiilor de albine Cu ce am putea compara aceasta lucrare?Poate cu aranjarea spatiului locuibil intr-o casa.seara.O rama corect aleasa este aceea care cuprinde miere pe ambele fete min.hranirea de completare o facem dupa ce am redus cuiburile la numarul de faguri pe care se va face iernarea.5 kg miere.Timpul acestei aranjari difera de la an la an. Incepem aceste hraniri cat mai timpuriu. La toate tipurile de aranjare se va urmari ca fagurii sa nu contina mai putin de 1.Se accepta ca o ultima optiune si rame cu 1. .Cand timpul este inaintat.7-3 kg miere iar una de multietajat 1.cu un adaos de 1 gr acid citric(sare de lamaie).amplasarea centrala : fagurii din centrul cuibului contin cea mai mare cantitate de miere.Trebuie sa facem o distinctie intre hranirile de completare si hranirile de stimulare.insa acum va trebui sa o facem pe cea recomandata pentru 84 . Hranirile de completare Hai sa vedem cand si in ce cazuri se fac hranirile de completare.In cazul in care hranirea de completare se face cu sirop de zahar trebuie ca la aceasta sa participe in principal albinele care nu vor intra in iarna.iar acestea sa aiba acces la hrana toata iarna.Administrarea hranei se face in portii medii sau mari(2-3 kg).Fagurii se randuiesc de o parte si de alta a diafragmei.Trebuie sa remarcam insa ca cea mai eficienta metoda de completare este cea cu miere.fiecare familie trebuie sa aiba min.Venirea noptilor reci si foarte reci le obliga sa se grupeze in "ghemul de iernare".

Ventilatia stupului Ventilatia stupului este foarte importanta.altii dacat aceia proveniti din schimbul de aer.Aceasta tehnica se aplica la toate tipurile de stupi existenti in exploatare.Ce ne-ar putea indica ele? . ca familia are probleme si ca exista o stare anormala in stup.daca nu dauneaza".spre inceputul iernii.iernarea in cojoc si iernarea in adapost.un mare stupar roman recomanda:"orificiul de aerisire din podisor.zumzetul neuniform si plangator indica absenta matcii.cu luarea masurilor mai sus mentionate.in eventualitatea ca apa rezultata din condens va fi eliminata.Din punct de vedere al avantajelor si dezavantajelor oferite de fiecare metoda in parte este de discutat. Dar ce avem de facut noi cei care nu ne incadram in aceasta categorie?La cate 3 saptamani interval.au iesit din iarna ca niste umbre de nerecunoscut.Daca curentii de aer vor circula numai intre aceste doua fante(urdinis.dintre urdinis si fanta din podisor.iernare.Este recomandata si o anumita marime a urdinisului.La diafragma se astupa toate fantele (se poate folosi si banda scotci) si se izoleaza cu materiale care nu creaza condens.Acestia sunt "meseriasii". Totusi.Stupii vor fi asezati pe postamente speciale. Supravegherea albinelor iarna Odata cu venirea iernii.Stupina se va proteja cu garduri de inaltime medie care impiedica o circulatie periculoasa a curentilor de aer.vizitam stupii si cu ajutorul unui stetoscop(se poate si cu unul improvizat)ascultam zgomotele din stupi. In acest scop.familii de albine puternice in toamna.Recomandat insa este o iernare in aer liber.un bazait puternic ne indica.Aceasta masura este benefica.trebuie sa fie de marimea unei palme".cand nu s-a asigurat o ventilatie corespunzatoare.stupii vor fi mutati si asezati pe vatra de iernare. . Protectia generala a stupinei Conditiile grele din timpul iernii necesita luarea de masuri de protectie speciale.podisor).fagurii se aseaza spre peretele mai incalzit al stupului.veti asigura albinelor dumneavoastra o traversare in bune conditii a iernii.Stupii multietajati-din nou cel mai usor de manevrat-se impacheteaza numai superior. O ventilatie corecta este lipsa totala a oricaror curenti.daca ne ghidam dupa experienta trecutului.care s-ar situa undeva la valoarea de 0.pentru familiile normale fiind recomandata cea unilaterala.Trebuie sa stim ca izolarea termica nu se face pentru a creste temperatura in stup ci pentru a feri albinele de variatiile bruste ale temperaturii.un zumzet moderat si uniform e un indiciu ca totul este in regula. 85 .La stupii orizontali unde "foaia de control" nu se poate instala.care nu mai trec in aceasta perioada pe la albinele lor.Exista 3 metode de iernare:iernarea in aer liber. Stuparul mai are o posibilitate de apreciere a starii familiilor de albine iarna.avand grija ca sa li se asigure o anumita inclinare.aceasta numindu-se "foaia de control".se examineaza resturile care sunt scoase prin urdinis cu o sarma.Pentru stuparii care au facut toate lucrarile"ca la carte"urmeaza o perioada de 2-3 luni in care vizitele la stupina reprezinta simple vizite de supraveghere.exista o anumita categorie de stupari.un zumzet slab inseamna ca albinele sunt infometate. Aplicarea tratamentelor de toamna Tratamentele cele mai eficiente impotriva varozei se aplica in lipsa puietului.prima vizita fiind facuta pe la inceputul lunii martie.Mai mult. In ceea ce priveste marimea fantei din podisor.Stuparii trebuie sa profite de zilele-putine ce-i drept-de vremea buna si sa faca aceste tratamente conform prospectului si recomandarilor producatorilor de medicamente.deasupra podisorului sau unilateral de catre stuparii care sunt "Toma necredinciosul" si se ghideaza dupa principiul "totul e bun.Literatura de specialitate recomanda doua metode de impachetare:bilaterala si unilaterala.Se stie ca albinele nu incalzesc stupul ci doar interiorul ghemului.lucrarile din stupina s-au incheiat.Experientele ultimilor ani au aratat ca o impachetare bilaterala nu este necesara pentru ca izoleaza prea mult cuibul. .ne putem da seama daca exista probleme.Prin examinarea resturilor si albinelor moarte de pe ea.In ce consta impachetarea unilaterala: la stupii orizontali si cei verticali cu magazine. .Acest lucru se intampla mai tarziu in toamna.5cm pentru fiecare spatiu dintre rame.cei care pe baza experientei acumulate pot duce lucrarile din timpul anului la perfectiune.ea se aplica familiilor de albine slabe.Deasupra podisorului se aplica o alta impachetare din aceleasi materiale.Deci prima masura ar fi ca orice orificiu(in afara de cele doua mentionate)sa fie astupat.Si asta datorita greselilor care au fost facute.Impachetajul nu trebuie sa fie prea gros pentru a permite evacuarea apei din stup.

se foloseste serbetul de zahar administrat ca in cazul precedent(turte).Cand nu avem miere indemna la boli.Aceste probleme ce apar trebuie neaparat rezolvate pentru ca de ele depinde supravietuirea familiei in ansamblu.Inainte de inceputul iernii albinele fac zboruri de curatire .sau de zgomote de alta natura.sa asigure linistea necesara albinelor.Iernarea acestor matci fiind o chestiune destul de dificila.fapt care are influente pozitive in ce priveste iernarea.asa veti fi scutiti de multe necazuri ce ar putea sa apara daca acestea nu se fac de toate familiile.ridica capacele si saltelutele izolatoare. Un indemn: profitati de zilele calde si fiti prezenti in stupina pentru a supraveghea zborurile de curatire.Nu de putine ori in unii ani cand temperaturile depasesc 12 grade C .pentru a inlesni circulatia albinelor. . . cea afanata asigura o mai buna izolare termica.Introducem apoi fagurele in locul in care lipseste hrana. O practica des folosita este si "lovirea" usoara a stupilor pentru ca albinele sa se agite si in acest fel sa iasa.sa poata fi protejata de vanturile reci.sa poata fi curatata usor de zapada iar apa sa se scurga usor(sa nu balteasca) Zapada care se depune pe stupi nu trebuie neaparat curatata decat in cazul cand prinde o crusta de gheata .ca si in primavara -trebuie sa stimuleze aceste zboruri luand urmatoarele masuri: .familia a ramas orfana : la controlul auditiv constatam ca albinele au ramas fara matca.evitand riscul unor pierderi de roi pe care nu-i putem supraveghea si recupera. Ea se efectueaza la timpul potrivit si ne permite sa efectuam o selectie a materialului biologic. In apicultura moderna roitul natural nu este dorit iar conceptia unor apicultori care asteapta roirea naturala ca unicul mijloc de inmultire sau repopulare a stupilor ar fi bine sa fie revizuita si inlocuita cu metodele stiintifice de inmultire artificiala care au numeroase avantaje fiind executata cu usurinta la dorinta si interventia controlata a apicultorului.Din acest amestec se fac turte de 1.administrat in faguri dar asta numai catre sfarsitul iernii cand albinele il consuma cu placere.Aprovizionarea se face cu faguri de la rezerva.framantata cu zahar pudra.curata urdinisurile.De aceea practica cea mai des folosita este unirea familiei in suferinta cu o alta(mai slaba dar care are o matca buna) Toate aceste lucrari se fac intr-o incapere incalzita(aprox.Ideal ar fi ca rezolvarea problemei sa se faca cu matci de rezerva. 15 grade C) in care ferim stupul de temperatura scazuta de afara.vor consuma multa miere si se vor imbolnavi. .nu inainte insa de a gauri fagurii de 2-3 ori. Indreptarea starilor nedorite In viata unei familii ce ierneaza pot interveni diferite probleme care trebuie rezolvate.Atentie : instalati si gratare la urdinis impotriva soarecilor INMULTIREA FAMILIILOR DE ALBINE Stiinta si practica apicola au demonstrat faptul ca roitul este un fenomen biologic natural care corespunde unei necesitati biologice menite sa contribuie la conservarea si perpetuarea speciei.Dupa ce deschidem stupul.daca albinele vor fi deranjate de pasari sau animale.Aceste cazuri speciale nu sunt de dorit sa apara. Conditii generale de iernare Cand alegem vatra de iernare pentru albinele noastre o facem cu grija.5 kg ambalate in pungi gaurite sau hartie(deasemeni gaurita)si se administreaza albinelor deasupra intervalelor gasite in suferinta.in lunile decembrie.albinele aflate intr-o astfel de situatie necesita o hranire suplimentara.Ce trebuie sa urmarim : .insa exista o serie intreaga de operatiuni 86 .familiile au ramas fara hrana sau nu au acces la aceasta. Roirea artificiala Roirea artificiala are menirea sa inlature toate neajunsurile roirii naturale.localizam ghemul de iernare.sau pur si simplu aceasta lipseste.Se pot face si hraniri cu sirop de zahar dens. . Se poate afirma ca evitarea completa a roirii este destul de dificila.O alta metoda este hranirea cu miere cristalizata fin.imprastie paie.Zborurile de curatire iarna Stiti inca din primavara cat de benefice sunt aceste "zboruri de curatire".curata zapada.se ajunge in situatia in care acestea lipsesc.dar cateodata totusi se intalnesc in practica apicola(cele mai multe fiind provocate chiar de noi).ianuarie februarie sunt conditii favorabile ca albinele sa iasa din stup.Stuparul.se vor agita.

ventilatia necorespunzatoare a acestora.Lipsa de spatiu si ventilatie .predispunand familia de albine la roire.cand aceasta cantitate insa se reduce.Rezultatul este acelasi:cladirea de botci.albinele hotarasc inlocuirea matcii.iar la un spor zilnic de 8 kg vor fi necesari 15-20 faguri.expunerea lor la soare si supraincalzirea acestora prin insolatie.La un cules intensiv de nectar si polen cand cuibul nu este corespunzator marit acesta se blocheaza iar matca nu mai are celule goale pentru a depune oua diminuandu-se activitatea albinelor si favorizand roirea.acest fenomen se produce fie din cauza imbatranirii matcii cand se diminueaza si secretia de feromoni fie si la unele matci tinere din cauza suprapopularii stupului care determina reducerea cantitatii de feromoni primiti.Stupi de mare capacitate .acestea ajung sa cladeasca botci in care depoziteaza hrana glandulara stimuland roirea. dar nu au suficiente larve pe care sa le poata creste.Calculele au aratat ca la un spor zilnic de 1 kg a capacitatii de prelucrare si depozitare a nectarului sunt necesari 2-3 faguri.Blocarea cuibului cu miere si pastura . .In timpul culesului se recomanda deschiderea mare a urdinisurilor si asigurarea ventilatiei.preventive care pot evita sau reduce mult roirea naturala. . .Sunt elemente care actioneaza ca stimulenti.glandele salivare ale acestor albine pot secreta laptisor.Pentru aceasta este necesar sa cunoastem temeinic cauzele care determina roirea si masurile care urmeaza a fi luate pentru prevenirea roitului.Culesul nectarului si polenului .putandu-se analiza numai fiecare in parte si sintetiza corelatia care exista intre ele.De asemenea in perioadele lipsite de cules este bine sa practicam stuparitul pastoral.Carenta de feromoni a matcii . .Varsta matcii .aparitia unei necorespondente intre cantitatea de albine tinere care pot hrani puietul si cantitatea de puiet pe care ele trebuie sa-l hraneasca.predispozitia ereditara si alti factori care constituie tot atatia excitanti interni sau externi care favorizeaza roitul.S-a constatat ca matcile batrane au tendinta mai mare de roire de unde concluzia de a detine cat mai multe matci tinere selectionate din cele mai bune familii de albine. . . In practicarea unei apiculturi moderne se recomanda sa intretinem numai familii puternice cu matci tinere si de mare productivitate.Excesul de laptisor de matca .contribuind la cresterea puterii familiei.Se cunoaste faptul ca glandele mandibulare ale matcii produc o secretie denumita "substanta de matca" dupa care albinele percep si recunosc matca stupului. Cum intrerupem roitul 87 .Este bine ca stupii sa fie vopsiti in nuante deschise la culoare pentru a nu atrage caldura razelor de soare.Amplasarea stupilor . .Este necesar sa se asigure in primul rand folosirea de stupi sistematici cu un spatiu corespunzator a caror volum poate fi marit dupa nevoie astfel ca matcile sa aiba posibilitatea nelimitata de a depune oua evitandu-se blocarea cuibului.o mai buna depozitare a nectarului si polenului care produc caldura in stup.mentinerea unor familii puternice cu multe rame cu puiet necapacit reprezinta o metoda eficienta de prevenire a roitului. lipsa de spatiu pentru cladirea fagurilor.Existenta unui numar excesiv de albine tinere indeamna familia sa inceapa pregatirile de roire prin cladirea de botci pe faguri in care matca depune oua din care vor ecluziona viitoarele matci.Cat timp albinele primesc o cantitate determinata din aceasta substanta.Aglomeratia si caldura cuibului fac ca activitatea albinelor ventilatoare sa nu mai fie intodeauna pozitive si suficient de eficace.Un cules intensiv de rapita timpurie poate constitui cauza principala a roirii daca apicultorul nu intervine la timp.determinand o mai buna hranire a matcii.Producerea laptisorului de matca destinat hranirii larvelor de albine in primele trei zile de viata daca este tulburat de prezenta unui numar mare de albine lucratoare care nu pot sa transmita produsul lor larvelor. Principalele cauze care determina roirea sunt: suprapopularea stupilor.faguri insuficienti sau necorespunzatori pentru depunerea oualelor. .Familia respectiva trece prin frigurile roitului mai ales in cazul unei perioade mai lungi de timp nefavorabil.deci aglomerarea cuibului. .Pentru a evita roitul natural trebuie sa retinem faptul ca este mai usor de prevenit decat de combatut acest instinct atunci cand familia de albine intra in frigurile roitului.Aglomeratia de albine tinere .Daca primavara nu avem faguri suficienti se limiteaza ponta matcii si aceasta lipsa duce si la diminuarea culesului.Este indicat ca stupii sa fie amplasati la umbra in perioada de maxima insolatie(orele 1217)deoarece supraincalzirea favorizeaza instinctul de roire.totul este normal.In functie de cules se face largirea periodica a cuibului cu noi rame si faguri artificiali. A stabili care dintre aceste cauze are cea mai mare importanta pentru manifestarea instinctului de roire este foarte greu.

In timpul formarii roiului.de o parte si de alta a locului in care a fost urdinisul familiei din care s-a format familia noua.se impart aproape egal in cei doi stupi.puiet si miere a familiei de baza.Roirea artificiala usureaza munca si contribuie la sporirea productiei de miere.Aici insa vom descrie doar cateva(cele mai simple si eficace).Dupa prinderea roiului 88 .Aparitia botcilor intr-un numar mare este un semn sigur a roirii si numai prin distrugerea lor sistematica se poate impiedica roirea.acesta se poate indeparta putin pentru ca repartizarea albinelor sa se faca cat mai egal.Aceasta face ca puterea familiilor donatoare sa nu fie influentata.in familia orfana se introduce.In cazul in care se constata ca albinele populeaza mai bine unul din stupi. familia nou-formata se dezvolta dupa tehnica obisnuita in vederea valorificarii culesurilor. Obisnuit.sub protectia coliviei.Cu cat roiurile se formeaza mai tarziu vor trebui sa fie mai puternice.de unde concluzia ca este mai usor sa prevenim decat sa combatem acest instinct puternic.in diviziunea ramasa orfana se introduce o botca matura.In zona de stepa.Presupune ridicarea a cate doi faguri cu puiet si albina de la fiecare familie de baza.Albinele culegatoare.In functie de ordinea in care ies din stup roiurile se impart in:roiuri primare.In cazul in care lipsesc matcile de rezerva dupa 24 de ore.Se va urmari sa nu se ridice din greseala si matca.se introduce o matca tanara imperecheata.neobservata.Dupa aceasta operatie cei doi stupi se aseaza departati intre ei.intr-o colivie.urdinisul stupului se tine inchis pentru a se evita depopularea.o parte din albine si trantori parasesc stupul si dau nastere la un roi natural.Spre seara.din care doua cu puiet si doua rame cu miere si pastura.In acest fel noile familii participa la culesurile ce urmeaza si isi asigura o dezvoltare corespunzatoare. Se scoate din fiecare familie donatoare cate una sau doua rame cu puiet capacit bine acoperite de albine.intre orele 11-15. Divizarea familiilor se executa in zilele calduroase cand albinele executa zboruri intense.apicultorul ajungand intr-un timp relativ scurt sa-si formeze o stupina adevarata.fiindca familia de albine este in frigurile roitului iar metoda de intrerupere a roitului prin distrugerea botcilor contribuie la prelungirea acestei stari.Dupa ce matca iese din stup insotita de albine.cand familiile roiesc in luna iulie.Roirea artificiala prin stolonare colectiva .roiul se formeaza din 4 rame bine acoperite de albine.o matca imperecheata sau neimperecheata.Cu scopul de a forma familia noua. Metode de roire artificiala Roirea artificiala inlatura toate neajunsurile roirii naturale care este mai complexa si cere un volum mare de munca.dimensionata dupa dorinta.divizarea se face dupa ce culesul la salcam a fost facut.iar in zona de munte-deal in prima jumatate a lunii mai.spre deosebire de roiurile secundare si tertiare.Aceasta este cea mai simpla metoda de inmultire artificiala a albinelor si se practica cu rezultate foarte bune in stupinele cu un numar mic de familii.in general. Pentru ca iernarea sa decurga in conditii bune se impune ca pana in toamna sa atinga parametrii cantitativi ai unor familii de albine normale.roiurile naturale parasesc stupul in zilele calduroase si cu timp frumos.Dupa imperecherea matcii si inceperea depunerii oualelor.Dupa cateva ore.Cu aceasta metoda se obtine dublarea efectivului. .In literatura de specialitate sunt descrise toate metodele de formare a roilor artificiali.Cand aceasta operatie se efectueaza in ajunul recoltarii productia de miere scade mult.pe masura ce se inapoiaza de la cules. Roirea naturala Prin roirea naturala a familiilor de albine se intelege actiunea prin care matca.Aceasta operatie este grea si anevoioasa cerand un control atent al tuturor ramelor si o mare atentie in depistarea si distrugerea botcilor deoarece daca ramane o botca ascunsa.roiurile se impart in:timpurii.roiul se invarteste in apropierea stupinei si cauta un loc potrivit de care sa se prinda.toata operatiunea devine inutila.Roirea artificiala prin divizare .Roiul primar cu matca varstnica.Operatia se repeta la 10 zile si apoi din nou la 7 zile pentru distrugerea noilor botci cladite intre timp.atunci cand familiile roiesc la inceputul lunii mai si roiuri tarzii.Ramele se aseaza in stupul ce va gazdui roiul.in roi.nu se indeparteaza prea mult de stupina si dupa ce se aseaza pe crengile unor copaci ramane linistit timp de cateva ore.Legat de data cand parasesc stupul.folosite atat in stupine de amatori cat si in stupine ale profesionistilor: .Cu ocazia divizarii familiei se cauta matca pentru a se stabili in care stup a ramas.se aduce langa familia ce urmeaza sa fie divizata un stup gol in care se trec jumatate din fagurii cu albine.In lipsa unui cules de intretinere se va hrani stimulent cu cate 300 g sirop de zahar in concentratie de 1/1 sau 1/2.Folosind acest procedeu de inmultire a albinelor se realizeaza un spor efectiv de 100%.care se caracterizeaza prin aceea ca albinele parasesc stupul cu matca varstnica si roiuri secundare si tertiare cand albinele parasesc stupul cu matci tinere neimperecheate.

imediat sub speteaza de sus a ramei.Se urmareste ca roiurile formate cu matci neimperecheate(sau botci)sa aiba in cat mai scurt timp matci imperecheate.Se asigura matcilor fagurii necesari depunerii oualelor si dezvoltarii activitatii. .Stupul in care se introduce roiul se echipeaza cu faguri artificiali si i se asigura o hranire suficienta pentru a putea incepe cresterea puietului. necesar constituirii unor unitati biologice puternice. roii se stimuleaza administrandu-se sirop de zahar in hranitor.Astfel acestea vor intra in iarna puternice urmand ca in sezonul urmator sa fie incluse in grupa familiilor de baza. a cate 1-2 faguri cu puiet capacit cu albina acoperitoare.asigura dezvoltarea corespunzatoare a acestora in cursul sezonului.se verifica prezenta matcii si se organizeaza cuibul urmarindu-se ca albinele sa cladeasca in timp cat mai scurt fagurii artificiali introdusi pentru a asigura spatiul necesar. . Respectarea termenelor prevazute pentru executarea lucrarilor si ingrijirea atenta a roiurilor dupa formare. cu atat este mai bine. pentru a nu se ridica din greseala una din matcile familiilor donatoare respective. Pana la refacerea acestei noi unitati biologice.acesta se lasa sa se linisteasca intr-un loc racoros si spre seara se scutura direct intr-un stup nou.pregatit in acest scop.Pana la intrarea in iarna toate trebuie sa aiba cel putin 0.iar in perioadele dintre ele roiurile sa fie hranite stimulent.puietul si rezervele de hrana se folosesc la intarirea celorlalte roiuri. . stupii avand urdinisurile micsorate la 1-2 cm.ea consta in ridicarea din 4-5 familii puternice cu tendinta de a intra in frigurile roitului.In vederea ajungerii la acest deziderat se iau urmatoarele masuri: . Dupa 2-3 zile roiul se controleaza. Fagurii familiei care a roit se verifica imediat dupa iesirea roiului si se distrug toate botcile cu exceptia celei mai mari. Este necesara o atentie sporita atunci cand la formarea roiurilor se scot fagurii cu puiet. daca este posibil.Se asigura existenta de culesuri abundente.La formarea roiurilor cu albine tinere(unde lipsesc culegatoarele)se administreaza in faguri apa. In lipsa culesului. cu suficiente rezerve de iernare in cele mai bune conditii. absolut necesare roiului. albinele consuma din rezervele puse la construirea roiului si din aceleasi considerente vor primi apa in hranitor.Roiurile care nu au ajuns la o dezvoltare corespunzatoare se desfiinteaza. .iar de la alte familii a altor doi faguri cu provizii. Roiul astfel format primeste o matca imperecheata. pe fagurii din centrul cuibului. Cu cat roii se fac mai devreme.8-1kg albine si in faguri rezerve de miere de 10-12 kg. mai ales daca roii raman pe aceeasi vatra cu familiile din care s-au format. Ingrijirea roiurilor Dupa ce am format roiurile trebuie sa ne canalizam eforturile in doua directii:una este aceea de asigurare a puterii acestora iar a doua de asigurare a rezervelor de hrana. Trebuie sa retinem ca ei raman 2-3 zile fara albina culegatoare . se deplaseaza la distanta (peste 3 km) de vatra din care provin unde trebuie sa existe un cules de intretinere.iar cuibul se reorganizeaza lasandu-se in stup numai fagurii ocupati de albine. Vom prezenta in aceasta pagina cateva metode de inmultire. Roii odata constituiti. Printre fagurii cu provizii trebuie sa fie cel putin unul cu polen si cu pastura. in cusca cu dop din serbet sau foaie de fagure artificial perforat ori se aplica o botca gata de eclozionare.Roirea naturala a familiilor de albine in preajma culesului principal impiedica realizarea unor productii corespunzatoare de miere marfa datorita slabirii familiilor care au roit. Roirea artificiala prin stolonare Foarte simplu de realizat. pentru a avea cat mai mult timp la dispozitie. care pot fi aplicate de orice apicultor in stupina proprie. 89 .Prin distrugerea botcilor se urmareste sa se impiedice roirea in continuare a familiei si sa se evite in acest fel slabirea acesteia. CUM INMULTIM FAMILIILE DE ALBINE Inmultirea familiilor de albine este o lucrare foarte importanta intr-o stupina.iar albinele.Roiurile care se depopuleaza dar sunt dotate cu o matca valoroasa se ajuta periodic cu puiet capacit. seara la fiecare 2-3 zile.

Ramele cu puiet si albina acoperitoare care au fost scoase din famila de baza se aseaza in una sau mai multe ladite in functie de numarul ramelor de puiet.Daca familia de baza ramane prea slaba se pot lasa 1-2 faguri cu puiet necapacit. Indiferent de perioada aplicarii metodei . se poate aplica aceasta metoda pentru formarea de roi sau nuclee si introducerea in familia de baza a unor faguri artificiali in locul celor cu puiet. Se aduc doi stupi goi de o parte si de alta a stupului in care se afla familia ce urmeaza a fi divizata. Roirea artificiala prin golirea de puiet a familiei de baza Este o metoda folosita cu reale avantaje in conditiile in care Varroa jacobsoni afecteaza . din pacate nu poate fi generalizata la intregul efectiv din stupina. O conditie de baza este aceea ca toate familiile care participa la donarea de rame cu puiet capacit sa fie intr-o stare de sanatate buna . Imediat ce culesul de la salcam s-a terminat. cam 20 cm/zi. pana ajung pe locul destinat fiecarei familii. sau o botca gata de eclozionare. diminuand puterea si capacitatea productiva a familiilor. altul la dreapta. datorita perioadei mari in care cresterea de puiet este stopata (pana la imperecherea noii matci ). imperecheate .Metoda se preteaza a fi folosita foarte bine in primavara. lasand stupul fara matca sa-si creasca singur regina. Se poate aplica pe toata perioada sezonului activ . ori foaia de fagure artificial perforat. formand noi unitati biologice (roi). se aseaza unul langa altul pe locul stupului golit. O alta conditie este asigurarea cu matci tinere . inaintea culesului de la salcam. ajungand astfel rapid la nivelul de putere al familiilor de baza. puiet si provizii se impart egal intre cei doi stupi. din botci de salvare .din ce in ce mai mult albinele. Cand o folosim inaintea culesului la salcam . mai ales cei incepatori . Comentarii : metoda este buna si viabila . Metoda are avantajul omogenitatii materialului si da posibilitatea apicultorului sa echilibreze la ambele familii atat cantitatea de puiet cat si cea de albina culegatoare . impreuna cu albina tanara aferenta . unul la stanga. fiind la indemana oricarui apicultor . Roiurilor li se altoieste cate o botca gata de eclozionare astfel ca pana la imperecherea tinerei matci. Roirea artificiala prin divizare Consta in formarea unui roi artificial dintr-o familie puternica. trebuie sa avem grija sa nu slabim prea mult familiile de albine si de aceea se ridica o singura rama de puiet capacit . 90 . Comentarii : metoda expusa este una dintre cele mai simple .alaturi de viroze . lasand familia cu matca si albina culegatoare. Fagurii cu albine. Perioada de aplicare optima este dupa culesul de la salcam . insa ea trebuie aplicata numai familiilor puternice. Stupul golit in care a stat familia de baza se indeparteaza. Familia ramasa fara matca va primi una imperecheata in colivia cu dop de serbet. folosesc o varianta simplificata a metodei . intreg puietul sa eclozioneze. matca cauta sa modifice starea anormala si insamanteaza rapid 3-5 faguri cu puiet. prin divizare. pentru ca albina culegatoare sa se imparta egal intre cei doi stupi. Aceasta varianta trebuie insa abandonata . Treptat. Cei doi stupi cu urdinisurile apropiate. va recomandam sa formati roiuri pe 6 rame cu puiet . pentru ca de obicei in fiecare stupina pe langa familii foarte bune exista si familii slabe si foarte slabe. Cand roii se formeaza spre toamna. dupa culesul de la floarea-soarelui. Spre a evita intrarea in frigurile roitului. pentru toate roiurile formate. pentru a obtine entitati viabile. cand familiile sunt foarte populate si in stupi exista 7-8 faguri cu puiet pe rama mare. din familia de baza se scoate tot puietul capacit si necapacit. in functie de perioada calendaristica la care ne aflam si de albina acoperitoare de care dispune familia. Sesizand absenta puietului. sanatoasa si productiva. trebuie sa aiba 6-8 rame cu puiet. un termen maxim fiind 15 iunie . cei doi stupi se departeaza zilnic cate putin. fara a tine seama in care a ramas matca. Unii apicultori .

Cand intreg puietul a eclozionat si puietul matcii tinere nu a apucat sa fie capacit. se ridica podisorul dintre corpuri ce separa cele doua familii.fie el amator sau profesionist. de 120 si respectiv 150 familii de albine. se strange cuibul pe ramele cu puiet si albina acoperitoare. vom prezenta un exemplu practic de crestere si imperechere al matcilor. Dat fiind faptul ca tehnologiile se bazeaza pe abordarea profesionista a domeniului. in paralel cu combaterea acarianului Varroa. Conditii generale Stupinele sunt in stationar. In corpul superior. putand asigura atat nevoile curente cat si obtinerea catorva sute de matci pentru comercializare. Corpul 1 se separa de cele superioare cu ajutorul unui podisor cu urdinis lateral. deci si a parazitului. care poate fi folosit de orice apicultor.2. Metoda dublarii efectivului familiilor de albine Este o metoda expusa de Ioan Stancu si care are drept scop inmultirea familiilor de albine prin dublarea efectivului. La corpul superior se da o botca. CRESTEREA MATCILOR TEHNOLOGIA OBTINERII MATCILOR Pentru a trece dincolo de simpla enumerare a unor tehnologii. numarul matcilor imperecheate obtinute poate fi dimensionat dupa dorinta si aspiratiile fiecarui apicultor. Familia de baza ramane de obicei cu matca tanara si intraga familie din corpul inferior la care se adauga puietul si albina culegatoare de la familia din corpul superior de la care s-a scos matca cu 1. In mod asemanator se procedeaza si la familiile intretinute in stupi orizontali si verticali impartindu-se familia cu ajutorul unei diafragme si practicarea unui urdinis lateral. Matca tanara. Se poate chiar valorifica una din matci scotandu-se apoi podisorul dintre corpuri si formandu-se astfel o familie foarte puternica capabila sa valorifice culesul urmator. dupa ce s-a imperecheat incepe sa insamanteze fagurii din care a eclozionat puietul. se ridica toate ramele cu puiet capacit si necapacit in corpul 2 sau 3. Se lasa in corpul o matca stupului cu o rama cu puiet necapacit cat mai tanar posibil. dupa caz. vietuind ca o familie de sine statatoare. Perioada de crestere a matcilor este cuprinsa intre 15 mai si 30 iulie. La culesul urmator sau in toamna. 91 . Se ia una dintre matci cu 1.3 rame de puiet necapacit si se aseaza intr-o lada noua sau intr-un corp superior ca roi de sine statator.3 rame cu puiet si s-a facut roiul de sine statator. Se executa tratamentul cu Varachet la corpul 1 inferior in care a ramas matca si aceasta cat mai repede posibil. valorificand superior culesurile. Aici matca va cauta sa-si refaca puietul in cel mai scurt timp. Aceasta o realizam in scopul inmultirii. pentru un cules tarziu sau pentru iernare fara pierderi. dupa ce albina culegatoare s-a intors in vechea familie. cat si la roi cand nu mia exista puiet capacit se executa rapid tratamentul cu Varachet conform prospectului. se unifica formand astfel o familie foarte puternica. cu mentiunea ca scopul principal este acela de a pune accentul in primul rand pe calitate. daca dezvoltarea separata a roiului si a familiei de baza nu a fost satisfacatoare. se procedeaza la impartirea familiilor de albine in doua unitati biologice. beneficiind si de toata albina culegatoare care se intoarce la vechiul urdinis. se executa tratamentul cu Varachet in corpul superior. Acest roi se va dezvolta cat mai bine pana la intrarea in iarna prin valorificarea culesurilor urmatoare si stimulare permanenta. Singurele deplasari sunt cele de la salcam (ocazionale).amplasate pe mai multe vetre. pentru a surprinde intreaga populatie de Varroa jacobsoni libera pe faguri.La stupul multietajat. Cu cel putin 10 zile inainte de cules. dezvoltarii accelerate si efectuarii unor tratamente eficiente cu Varachet in perioada de dezvoltare maxima a puietului in familie.2. Procedeele enumerate au fost folosite in doua stupine .Astfel la familia de baza. Pastoralul si cresterea matcilor fiind doua lucrari care nu se impaca si avand in vedere conditiile locale s-a preferat aceasta formula. Imediat ce s-a terminat recoltarea de miere la culesul de salcam .

1. Orfanizarea familiei crescatoare . Selectia si pregatirea familiilor Selectiei ii dam o atentie deosebita. sunt urmarite pe o perioada de 2-3 ani. Acceptarea botcilor . restructuram familia doica formand doua entitati despartite de o diafragma cu fereastra acoperita cu gratie Hanneman (aprox.finalizarea cresterii Pentru a obtine o familie orfanizata. introducerea botcilor si imperecherea .pentru o crestere de matci pe tot sezonul. practicam o transvazare simpla stiind fiind faptul ca cea dubla nu aduce mari beneficii. In acest sens familiile de albine donatoare de larve. operatiune repetata peste 2 zile. Grupa de elita este an de an schimbata prin introducerea unor noi familii sau eliminarea altora.Organizarea cuibului este urmatoarea : Compartimentul de crestere : 1) Fagure cu miere si polen proaspat . acceptarea si cresterea partiala in familii cu matca . In ceea ce priveste metoda de transvazare. izolatoare rama cu gratii Hanneman . dintre cele cu o buna dezvoltare in toamna si primavara. acoperita cu gratie Hanneman . Putem folosi familia doica .Acest fagure ramane in mijlocul cuibului inca 3-3 1/2 zile. formarea nucleelor de imperechere. Fixarea dopului de leat si a botcilor de dop se face cu ceara topita. 4) Rama cu puiet capacit gata de eclozionare . 5) Diafragma despartitoare cu fereastra acoperita. scopul principal fiind acela de a avea populatii masive de albina in preajma demararii cresterii. valorificarea matcilor imperecheate. Obtinerea si transvazarea larvelor Metoda aplicata de noi pentru obtinerea matcilor este transvazarea larvelor in varsta de 1 1/2 zile. lasam familia fara sa o deranjam.Unelte si utilaje folosite Stupi orizontali 16 rame . cresterea primara Rama de crestere o introducem intr-o familie gazduita in stup orizontal de 16 rame. Pentru ca matca sa nu treaca pe partea cealalta de fagure. toate fantele existente intre rama si fagure se infunda cu staniol(nu poate fi ros). lanteta transvazare . Compartimentul cu matca : 6) . nuclee imperechere 2-3 faguri. 24-36 de ore. Obtinem aceste larve astfel : se ia un fagure cladit(culoarea nu conteaza) si se separa matca pe o singura fata aplicand o gratie Hanneman.in ideea obtinerii de familii puternice. Tot la primul control umplem hranitorul de pe rama cu sirop de zahar. cu matca. Principalele caractere urmarite sunt cele arhicunoscute de toata lumea. Dupa 24 de ore avem suprafete de fagure insamantate si scoatem matca. Rama de crestere arata ca in fig. cu mentiunea ca pe primul loc se afla productia de miere. O mentiune pentru familiile doici : practicam metoda familiilor ajutatoare. Inainte de introducerea ramei cu botci. diafragme de separare cu fereastra de 200 cm patrati. cu ajutorul dopurilor de fixare. Dupa 7-8 zile de la transvazare scoatem rama de crestere si o introducem intr-o familie orfanizata. pregatirea ramei de crestere . ea fiind dotata cu un hranitor in partea superioara si cu un singur leat de crestere. fara puiet necapacit si care sa asigure o continuare favorabila a cresterii 92 . deci pentru a limita spatiul de ouat. finalizarea cresterii in familii orfanizate .La primul control verificam rama de crestere si daca acceptarea merge bine vom avea un numar variabil de botci acceptate(7-12 buc). deci cele ale caror matci sunt vizate pentru tragerea de urmase.16) restul de faguri existenti in stup cu mentiunea ca imediat dupa diafragma se aseaza puietul si terminam cu fagurii cu miere si pastura. 2) Fagure cu puiet capacit . practicand restructurari periodice. sablon confectionat botci artificiale 1-5 capete . Tehnologii folosite Obtinerea larvelor din familiile vizate . conditia de baza fiind aceea ca familia sa aiba cel putin 6 faguri cu puiet si o matca tanara.timp in care materialul de crestere o sa ajunga in stadiul de larva tanara. rame de crestere cu hranitor si un leat . iernand un roi stolon langa familia de baza. 3) Rama de crestere cu hranitor . numai buna de transvazare. dopuri port-botci . Pe leatul de crestere sunt amplasate uniform un numar de 14 botci artificiale. Familiile doici sunt alese cu 1 an in urma. 200 cm patrati). Ambele grupe sunt ingrijite in mod special. Astfel restructurata.

lasam toate ramele cu hrana .Aceasta familie are ca principal scop sa ia in crestere un numar cat mai mare de oua. matcile care nu depun oua in 15 zile de la eclozionare sunt distruse. Aceasta metoda consta in izolarea matcii cu ajutorul unei gratii Hanneman intr-un compartiment separat al stupului. Dupa 24 de ore de la formarea lor se poate introduce botca. Pregatim familia in felul urmator : scoatem toate ramele cu puiet si le distribuim in mai multi stupi . impreuna cu albina acoperitoare. asteptam sa apara primele oua pe fagure. Aprecieri finale Acesta tehnologie de obtinere a matcilor este sigura si trateaza profesionist problema .daca conditiile meteo au fost proaste si matcile nu au putut iesi pentru imperechere. Acestea pot fi intretinute usor si facand completari periodice cu puiet capacit pot fi folosite tot sezonul. Pentru a simplifica fluxul de imperechere. doua rame cu puiet gata de eclozionare.scotand una dintre ramele cu hrana. Aici matcile vor ecloziona si apoi se vor imperechea. fagure cu puiet capacit .care poate reprezenta un punct de plecare. faguri cu miere si polen .Daca consideram ca albina acoperitoare nu este indeajuns putem sa mai restrangem cuibul. In familia astfel restructurata . albinele acoperitoare si matca.Aceasta metoda simpla este metoda Miller si poate asigura tot necesarul de matci intr-o stupina de pana in 50 de familii de albine. rama de crestere .Acest lucru se intampla in 3-5 zile de la introducerea ramei. unul cu puiet capacit. Pentru a verifica daca matca este imperecheata. Pe cei doi faguri goi matca continua sa depuna oua (desi spatiul este limitat) . fiind folosita prin anii 80` de unul din marii producatori de matci ai Europei( Piana . deci apta pentru continuarea cresterii. de matci pentru imperechere am preferat sa formam nuclee pe 3 rame. iar in compartimentul 2. Totusi.adica miere si polen din abundenta. In concluzie lucrarea de obtinere a familiei orfanizate .Bineinteles numarul matcilor obtinute poate fi mult mai mare insa se presupune ca odata cu cresterea numerica a stupinei trebuie abordate alte cai. In nucleu se mai adauga o rama goala(in care punem si putina apa) si se mai scutura albina tanara de pe o alta. Motivul pentru care nu ridicam si albina acoperitoare este acela ca aceasta albina este tanara.triunghiulare cu baza de 5-6 cm.Din aceasta familie vom trage noi matci. pentru a depista prezenta unor eventuale botci naturale.folosim "metoda Jordan". Pentru a orfaniza familia ridicam matca impreuna cu cei 3 faguri(fara albina). Recoltarea botcilor . Alegem din stupina o familie cu performante mari. unul cu hrana. Modificarile de ordin personal aduse tehnologiei sunt minime si au vizat doar adaptarea la conditiile locale.operatiunea nu poate da mari batai de cap. putem introduce fara grija rama cu botci. recoltam botcile care vor fi introduse in nucleele de imperechere. distrugerea lor o amanam cu 3-4 zile. Avand in vedere faptul ca metoda aplicata de noi este una care asigura un aflux mic(dar constant).in centru . In compartiment mutam matca cu fagurele pe care o gasim si adaugam de ambele parti cate un fagure gol.albinele vor incepe sa cladeasca fagurasii din rama de crestere.In principiu fagurii ramasi trebuie sa fie acoperiti din abundenta cu albina. Cand cantitatea de oua este suficienta. avand grija sa nu ridicam si matca odata cu ramele.ridicam aceasta rama si o introducem intr-o familie orfanizata complet. fara puiet capacit trebuie sa demareze cu 9 zile inaintea introducerii ramei de crestere. albinele vor capaci puietul. Metoda Miller Pentru a veni in ajutorul apicultorului incepator o sa aprofundam o metoda (deja expusa).Orfanizarea o facem 93 .La inceput. Numarul de matci obtinut poate fi dimensionat dupa nevoile fiecarui apicultor iar pentru simplificare se pot elimina unele verigi (ex:continuarea si finalizarea cresterii in familia doica pornitoare).imperecherea in nuclee La 14-15 zile de la depunerea oualelor.matca sesizeaza deficitul de puiet si insamanteaza rapid fagurasii nou crescuti. rama cu rama. Pregatim rama de crestere. fagure cu puiet capacit . Pregatim stupul.in asa fel incat sa nu se desprinda de stinghia superioara. Dupa un control atent. asezand ramele dupa schema : de o parte si de alta a cuibului .Lipirea fagurasilor artificiali o facem cu ceara topita . In aceste nuclee matcile eclozioneaza din botci si se imperecheaza.astfel : pe o rama goala (fara fagure) lipim de speteaza superioara 4-5 bucati de fagure artificial. Nucleele se formeaza ridicand din diferite familii cate doi faguri.Trebuie sa avem mare grija ca albinele sa nu fie intrate in frigurile roitului si sa aiba deja trase botci naturale.populatie numeroasa si compacta pe faguri.Datorita conditiilor create in cuib. Daca hranim stimulent cu 300-400 ml sirop pe zi.pentru apicultorul cu un numar mic de stupi.a carei matca ne-a multumit.Italia).

considerand ca este prea complicata si ca necesita un mare volum de munca. O treaba buna se obtine insa si tintind spre obiective mai mici. Dupa formarea familiei crescatoare si introducerea ramei cu fagurasii insamantati. Producerea matcilor . procentul familiilor neroitoare se situeaza la 4-5 % din totalul familiilor pe care le avem. Ei se multumesc cu procurarea de matci din "comert" sau in cel mai bun caz le folosesc pe cele rezultate din roirea naturala. Hranite suplimentar daca nu exista un cules de intretinere. totul decurgand de la sine in mod natural. sa fie familii care corespund criteriilor de performanta cerute. o mutam intr-un alt corp. introducerea matcilor in familiile de albine.incat micile diferente nici nu mai sunt bagate in seama.in roiurile nou formate sau mai bine le vom transfera in nuclee .avand grija ca intre depunerea oului si recoltare. imperecherea matcilor in nuclee . numai ca dezideratul este greu de atins. daca nu imposibil. E perfect si asa !!! Se poate face si apicultura din bucati. cum ar fi producerea matcilor in stupina propie dupa un plan bine stabilit si folosind tehnologii sigure. CRESTEREA SI IMPERECHEREA MATCILOR IN STUPINA Daca o sa intrebati orice stupar "batran" care e cheia apiculturii o sa va raspunda "matcile taica .Botcile pot fi recoltate dupa 9 zile de la introducerea fagurelui.unde dupa eclozionare. Cele doua familii.provocarea frigurilor roitului Cele mai bune matci pe care le produce apicultorul. matcile se pot imperechea. Dupa cum vedeti.astfel : identificam matca si impreuna cu cu fagurii cu puiet (capacit sau nu). asa ca a insista in acest sens este o greseala. starea sanatatii si toate celelalte insusiri biologice mostenite genetic. dar din pacate nu toti apicultorii o pot face. Satisfactia de a produce aceste matci cu forte proprii. Exista diferite criterii de apreciere a unei familii de albine (parca am mai vorbit de ele) si de aceea o selectie intinsa pe 3-4 ani da rezultate foarte bune. Stuparul trebuie sa asigure din timp toate materialele care sunt cerute pentru finalizarea lucrarii. sa aveti o idee despre ce aveti de facut in aceasta directie.fara a fi nevoie ca apicultorul sa aiba un bagaj consistent de experienta.cu aceasta metoda se obtin matci destul de usor. apetitul mai mare sau mai mic pentru roit. sa aiba cuiburile bine impachetate .in familii sa se gaseasca un numar mare de albine tinere si cate 7-8 faguri cu puiet . Momentul producerii de matci prin roire naturala se poate controla daca se aplica metoda provocarii intrarii in frigurile roitului.fara a depasi prin performanta insa pe cele obtinute prin tranzvazare simpla sau dubla. 94 . Se considera ca aceasta perioada este cuprinsa intre mijlocul lunii mai si se prelungeste pe toata durata lunii iunie. Natural.pentru a nu ramane nici o celula cu puiet. Interesul apicultorului este ca stupii sa fie dotati cu matci neroitoare. decat aceea de a produce regine (poate doar obtinerea unei productii apicole mari).inca din anul doi de apicultura este insa asa mare.cand vrem sa schimbam matca. In unele cazuri si prima jumatatea a lunii iulie este favorabila asta si functie de locatia geografica a stupinei. Toti fagurii ramasi in familia crescatoare vor fi scuturati de albine si controlati.sa nu treaca mai mult de 14 zile. insa nici o satisfactie nu e mai mare. este faptul ca matcile obtinute prin roire naturala sunt matci care transmit genetic aceasta tendinta. albinele ramase fara matca vor lua in crestere ouale existente. In toate cazurile (indiferent de metoda aleasa). Alt dezavantaj scos in evidenta de literatura de specialitate. stupii trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii: .furnizoare de material de crestere si doica pot fi folosite pentru producerea mai multor serii de botci prin adaugarea de albina tanara si hranind suplimentar.fig 3. Afirmatia e perfect adevarata daca stam sa ne gandim ca viitorul unei familii este strans legat de matca. Roirea naturala are doua dezavantaje : unul ar fi acela ca nu putem planifica ca timp lucrarea.conditii generale De obicei stuparii amana cu un numar bun de ani aceasta lucrare. In acest scop o sa va expunem tehnologiile cele mai simple si mai sigure pentru ca dv. Se v-a respecta strict aplicarea tehnologiilor fara a incerca sa introducem si elemente "novatoare". O matca valoroasa asigura o descendenta de calitate si de aici rezulta toate : productia de miere. Botcile recoltate inainte de eclozionarea matcilor se folosesc direct in familii. Vom trata urmatoarele subiecte : . blandetea albinelor.cresterea controlata a matcilor de calitate . Producerea matcilor . Producerea matcilor incepe odata cu venirea timpului frumos. matcile". Calitativ matcile obtinute prin metoda Miller sunt bune.vor trage mai multe botci pe fiecare faguras din rama cu oua. sunt cele obtinute cand familia roieste natural. cand in natura exista un cules bun si albinele pot hrani abundent puietul.

albinele tinere accepta mai bine matcile. pregatit. . . recomandat apicultorilor incepatori cat si celor experimentati este procedeul "crestere fara transvazare". Albinele se vor stimula zilnic. La momentul critic familia ajunge sa intre in frigurile roitului si incepe sa-si traga un numar mare de botci.acest fagure insamantat cu oua pentru crestere. Operatiunea trebuie dublata de o impachetare laterala si superioara.Aici se vor marca 15 celule cu ou. Acesta se va scoate din roi si se duce in cabana. care intre timp a fost insamantat de matca. se recolteaza cele mai frumoase. inclusiv cei cu hrana. avand grija ca celulele sa se afle in jumatatea superioara a fagurelui si nu in acelasi loc pe ambele fete.Ce avem de facut : inca din primavara familia vizata (cea mai buna din stupina) se hraneste stimulent pentru a fi adusa la un nivel de dezvoltare optim. Cu circa 15-20 zile inainte de culesul la salcam . Fagurele gol trebuie sa fie nou construit si se va introduce in mijlocul cuibului. . Toate celulele.metoda fara transvazare Un procedeu aproape profesionist care nu o sa dea niciodata gres. Roiul se va strange cu o diafragma si reducem urdinisul. lama se incalzeste la o lampa cu spirt. Putem stimula albinele si cu zahar candi sau tos.peste 4-5 zile se verifica fagurele nou crescut. . In tot acest timp in natura trebuie sa existe un bun cules de nectar si polen. si exista un numar mare de albine tinere. cu oua pentru crestere.peste 10 zile familia crescatoare va mai primi 2 faguri . in cazul prezentei celui capacit se face mai greu .peste 10-12 zile decupam botcile si le introducem in nuclee de imperechere. avand grija sa nu le turtim. decat in perioada ce corespunde roirii naturale. care incepe imediat sa oua. In perioadele fara cules sau cu un cules insuficient trebuie facute hraniri stimulente inainte cu 3-4 zile. In scurt timp. Este recomandat ca in natura sa fie un bun cules.cu sirop de zahar. Atentie.momentul difera de la o zona la alta. Atentie. prelevate din alti stupi.introducand matcile seara procentul de acceptare este mult mai mare.primavara timpuriu si toamna matcile sunt mai usor primite. imputernicim de cateva ori cu rame cu puiet capacit. Acestea se scutura de albine cu maxima atentie. cat si de o stramtorare a cuibului. cu ajutorul unui cutit cu lama ingusta si bine ascutita. primirea matcii este favorizata de existenta unui cules bun. . . impreuna cu un fagure de hrana si altul cu puiet pe care se afla matca si albina de acoperire. prezenta botcilor face introducerea imposibila. in afara de cele 30 alese. indepartand jumatatea inferioara. care se vor da altor familii (dupa ce periem albina de acoperire). urmarind sa nu mai ramana nici un ou sau larve necapacite. se distrug cu ajutorul unui cutitas ascutit. Trebuie sa acordam maxima atentie acestei lucrari si sa facem un control amanuntit ramelor. Cand numarul de rame cu puiet ajunge la 7-8 buc. fie date direct in stupii unde dorim sa schimbam matca. cu o buna dezvoltare de primavara. este primita mai bine decat una neimperecheata sau una care a intrerupt ouatul pentru o perioada mai lunga (aviz celor ce cumpara matci). . . umectat cu apa sau miere si livrat in hranitor. pe o fata si 15 pe cealalta. decat in cazul celor introduse ziua.o matca imperecheata. Cand botcile sunt capacite si ajung la maturitate. Producerea matcilor . in tot acest timp. sesizeaza lipsa matcii si intra in alerta. populatia de albina tanara creste si in stup se creaza conditiile de roire. . Fagurele se scurteaza la jumatate. In cateva minute familia se linisteste si incepe sa fasoneze botcile.familia orfanizata. unul cu puiet capacit si un altul gol. cat si in functie de dorinta apicultorului .alegem din stupina stupul cel mai performant. Din aceasta se scot toti fagurii cu puiet necapacit.introducem un fagure cu puiet capacit. . Iata cum se procedeaza : . In final acestea se folosesc imediat. se vor verifica toti fagurii.dupa aceste operatiuni trecem la familia orfanizata. Introducerea matcilor Se stie ca albinele au un comportament dusmanos fata de matcile care se introduc pentru inlocuirea matcilor batrane sau la formarea de roi artificiali. Botcile recoltate se aseaza intr-o cutie cu vata. se ridica din familia de baza si se aseaza in alt stup formand un roi. decat cele batrane. Tehnologia descrisa si folosita de reputatul apicultor Zaharia Voiculescu este o imbunatatire a uneia mai vechi( cunoscuta in anii 50).existenta sau lipsa culesului . 95 . Comportarea albinelor fata de aceste matci noi este influentata decisiv de urmatoarele situatii : . prin aparitia noilor generatii. . Inainte de a taia.in urmatoarea etapa ne vom ocupa de fagurele insamantat. . nu intarziati scoaterea botcilor din familia crescatoare pentru ca prima matca care eclozioneaza le va distruge. fie formand nuclee de imperechere.lipsa totala puietului este o situatie favorizanta . Acum este momentul sa introducem fagurele.

. apicultorul trebuind sa-si invinga curiozitatea de a deschide stupul. .la 3 zile dupa eclozionarea matcii se verifica acceptarea ei de catre albine. Ce avem de facut dupa ce introducem botca : .In privinta tehnicilor de introducere a acestor matci. pentru ca matca sa se poata hrani.la 1-2 zile. pozitionat astfel : doua la un perete. Popularea se face cand albinele in varsta sunt plecate la cules. De aceea achiziţionarea sau creşterea în sistem propriu de mătci valoroase trebuie să fie prioritară pentru fiecare apicultor interesat să valorifice superior culesurile de producţie.daca matca nu s-a imperecheat.nucleele de imperechere se ajuta periodic cu faguri cu puiet capacit pentru a evita bezmeticirea lor (numai cele in care se imperecheaza mai multe matci) Concluzii Obtinerea matcilor imperecheate este un proces laborios si de lunga durata. . . .insa.dupa alte 7-8 zile se mai face o noua verificare care vizeaza sa constate imperecherea matcii. pe capete si un al treilea pe peretele opus. Pentru introducerea botcilor.. apicultorii incepatori trebuind sa aleaga 1-2 care sunt considerate mai sigure. pentru ca nucleele sa aiba numai albina tanara (va amintiti desigur ca albina tanara e mai toleranta).formarea nucleelor Dupa 10-11 zile de la introducerea fagurelui cu oua in familia crescatore. decuparea fagurilor cu ouă şi transvazarea larvelor.. Acum urmeaza momentul cel mai important : albinele trebuie lasate in liniste 3-4 zile. Seara in fiecare nucleu se introduce cate o botca protejata de colivie. Daca matca mai prezinta valoare biologica se da unui roi nou format sau unei familii ajutatoare. si daca lucrurile merg bine matca se elibereaza. folosirea cutiei Jenter.de succes. se introduce noua matca in colivie.Pentru obţinerea mătcilor pot fi folosite mai multe metode: obţinerea şi folosirea mătcilor din roiurile naturale sau a botcilor din familiile orfane sau care îşi schimbă liniştit matca. dar aceasta este o metoda neproductiva si paguboasa. pentru mai multa siguranta. Imperecherea matcilor . Cea mai sigura metoda este introducerea indirecta a matcii (in colivie). pe o suprafata cu miere necapacita.dupa 4-5 ore de la orfanizare. se verifica daca matca a fost eliberata si daca a inceput sa depuna oua. 96 . . .. Cea mai usoara metoda este impartirea unui corp de cuib a unui stup vertical sau a unuia multietajat.nucleele se hranesc stimulent si li se asigura apa .se deschide din nou cuibul si urmarim cum reactioneaza albinele. introducand un fagure pentru ouat si una la 21 de zile pentru o verificare si organizare finala.trebuie sa-si formeze propia tehnica si sa nu ocoleasca problema. Daca acestea nu mai sunt agresive. Cum se procedeaza : .in mijloc. compartimentate cu diafragme etanse si cu urdinisuri separate. se identifica matca si se scoate din stup. ALTE METODE Calitatea mătcii este un factor decisiv pentru obţinerea unor producţii ridicate. introducand o alta botca. cu timpul totul o sa vi se para mai usor.la expirarea celor 4 zile se mai deschide odata stupul. Bineinteles ca imperecherea poate fi facuta si in familiile beneficiare. pentru a impedica albinele sa o nimiceasca.albinele se adapostesc in cutii speciale numite "nuclee de imperechere". La fiecare compartiment se face cate un urdinis separat. Abordand curajos domeniul. inlocuim partea de jos a coliviei cu o bucatica de fagure artificial gaurita in mai multe locuri. Daca inca din primii ani deprindem tehnicile corect. In acest timp albinele rod bucatica de fagure si elibereaza matca. Se populeaza aceste compartimente cu 1-2 faguri cu puiet capacit si albina acoperitoare si un fagure cu hrana.urmatoarele interventii sunt facute la 7 zile (calculate dupa cele 4). Dupa ce matca se imperecheaza nucleul se poate refolosi. trebuie sa remarcam din nou ca exista mai multe metode. Stuparii incepatori . se verifica din nou prezenta matcii. trebuie sa mentionam ca acestea se introduc fie direct. Apicultorii trebuie sa creasca un numar mai mare de matci cu 15-20% luand in calcul pierderile inerente. . . botcile pot fi recoltate pentru a fi introduse in nucleele de imperechere. .matcile imperecheate se pastreaza in nuclee sau se folosesc in stupii care necesita schimbarea matcii. asezand si lipind colivia intre fagurii cu puiet din mijlocul cuibului. Formarea nucleelor . veti deveni adevarati apicultori. din diferite motive vom mai face verificari zilnice pana in ziua a 16-a de la introducerea botcilor.in cazul in care familia nu este orfana . sau in corpuri de stup. sub un capacel protector(ca un degetar) sau folie de aluminiu.

Matca care va ieşi din această botcă va avea rezultate satisfăcătoare pentru un an.Atunci când îşi pierd matca în mod subit. albinele iau în creştere larve de vârstă tânără şi construiesc. mari. preferabil încălzit. de obicei. Obţinerea mătcilor din botcile familiilor orfane . se sistează introducerea ramelor noi folosite la extinderea cuibului şi se ţine cuibul strâmtorat. dar sunt luate în creştere şi larve de vârstă mai înaintată decât cea optimă pentru creşterea unei regine (mai mari de 12 ore). ca şi familiile din care au fost crescute. bine crescute de albine.Obţinerea şi folosirea mătcilor din roiurile naturale . abdomenul triunghiular şi sunt mai mici decât mătcile provenite din botcile de roire. atunci când îşi dau seama că au rămas fără regină. având o vârstă mai mare atunci când au fost luate în creştere. în special pe marginile laterale şi de jos ale fagurilor. când familia este în plină dezvoltare. botci. productivitate. matcă de 1an. relativ de calitate. cu multe albine tinere. pe măsura formării botcilor şi ajungerii lor la maturitate. înghesuiala în stup. acestea sunt tăiate cu o bucată de fagure cu o zi sau două înainte de eclozionarea mătcii (botcile mature. albinele lucrătoare construiesc numeroase botci de roire. adică mătcile cu vârsta potrivită.) care. De aceea folosirea acestora în înmulţire nu este recomandată. Pentru a obţine botci de la o familie anume se poate folosi metoda intrării în frigurile roitului a acestei familii de la care se urmăreşte luararea botcilor. Adiţional se întăreşte cu puiet căpăcit. pentru păstrarea unui regim termic adecvat. clădit. din care mătcile trebuie să eclozioneze în curând se recunosc după culoarea lor mai închisă şi după culoarea căpăcelului. caracterele ereditare moştenindu-se din generaţie în generaţie. Albinele. stup protejat de curenţii de aer). într-o familie orfană sau roi artificial nou înfiinţat. În a doua jumătate a primăverii (în luna mai). lăsându-se pe ramă doar o botcă sau două. cuib strâmtorat pe cât mai puţini faguri. epuizată sau când este mutilată în urma unui accident sau a intervenţiei apicultorului. restul botcilor distrugându-se. iar la familia orfană din care a prelevat botcile de salvare să lase doar o botcă. Obţinerea mătcilor din botcile de schimbare liniştită . Din aceste larve se vor dezvolta mătci inferioare din punct de vedere al calităţilor urmărite (prolificitate.5cm şi se altoieşte pe un fagure. Botca de roire se detaşează din fagure cu ajutorul unui cuţit ascuţit. după care trebuie schimbată. de obicei pe mijlocul fagurilor. de creştere a unui număr mare de puiet şi albine tinere (hrană suficientă.din care au ieşit câteva generaţii de puiet. etc. lipsa spaţiului de depozitare a mierii şi a celulelor goale necesare pontei mătcii vor determina familia de albine să intre în frigurile roitului şi să construiască un număr mare de botci pe care apoi apicultorul le poate folosi după necesităţi. Surplusul de albine tinere. Mătcile care eclozionează din aceste botci au. Botcile formate de albine în perioada frigurilor roitului pot fi folosite la obţinerea mătcilor tinere. împreună cu o bucată de fagure lată de 1-1. albinele cresc maximum 2-3 botci. care este mai deschis la culoare. Din botcile de roire se pot obţine mătci cu abdomenul foarte bine dezvoltat şi prolifice însă sunt roitoare.Când matca este bătrână. pe partea centrală a fagurilor din care vor ieşi mătci de calitate. cea mai dezvoltată. Apicultorul poate să detaşeze cele mai frumoase botci de pe fagure. folosind un cuţit ascuţit şi să le altoiască pe alţi faguri din alte familii orfane sau nuclee sau să ia ramele pe care aceste botci apar şi să formeze roi artificiali. botci de roire Astfel. gata de eclozionare. nemaifiind necesară tăierea lor. producţia de miere sau polen putând fi compromisă de intrarea în frigurile roitului a familiilor ce folosesc astfel de mătci. se panichează. cu aspect fibros şi ros parţial). Din familia intrată în frigurile roitului pot fi luate botcile cu întreaga ramă. de preferinţă cu puiet căpăcit şi coroniţă de miere în partea superioară . pentru formarea unui roi artificial. vor ecloziona şi mai repede şi îşi vor omorî rivalele. se neliniştesc. pentru a-şi creşte o nouă matcă. Pentru aceasta coloniei i se asigură primăvara devreme cele mai bune condiţii de dezvoltare. În lumea 97 .Atunci când familia de albine roieşte. şi hrănesc abundent larve alese din cuib. mai închis la culoare.

Dacă dorim să producem în continuare botci crescute în condiţii de schimbare liniştită. abdomen) astfel încât matca să-şi poată continua ouatul în condiţii normale. lăsăm matca infimă mai departe în stupul său. dar fără să se provoace rănirea sau strivirea unei alte părţi anatomice vitale (cap. matca ouând direct în botcile fixate în bloc. La ultimul ciclu. torace. gata de eclozionare şi miere. urmând ca matca care eclozionează să o înlocuiască pe mama ei vârstnică şi infimă. Folosirea cutiei Jenter Cutia Jenter este un dispozitiv format din mai multe piese din plastic. Stabilirea familei sau a familiilor de albine recordiste cu calităţi biololgice şi productive deosebite. având în vedere că mătcile obţinute sunt de calitate. larvele din aceste botci ca viitoarele mătci să beneficieze de condiţii optime de dezvoltare încă de la începutul creşterii. fiind obţinute devreme. Când familia care urmează să fie desfinţată prin unificare nu mai are decât 4-5 rame cu populaţie. Treptat. Amputarea cu ajutorul unei forfecuţe a aripilor anterioare sau a unui picior din faţă a mătcii care trebuie schimbată din cauza vârstei înaintate. Se procedează apoi la transvazarea ramelor cu faguri şi populaţia de albine din stupul organizat în familiaroi cu matcă tânără. Cuibul se completează cu 2-3 faguri clădiţi de la rezervă şi 2-3 faguri numai cu puiet căpăcit de la alte familii de albine . fără a mai fi necesară transvazarea larvelor. situaţia se repetă. Când botcile ajung la maturitate (12-14 zile) se procedează la scoaterea (decuparea) botcilor şi se formează tot atâţia roi câte botci sau rame cu botci sunt. ce permite creşterea mătcilor în botci artificiale. 2. După ce roii cu mătci tinere şi-au dobândit autonomia necesară unei familii în dezvoltare. Acest interval de timp permite dispariţia totală a orcărei urme de feromoni. seara. fiind preferată mai puţin de producătorii de mătci în sistem comercial.apicolă se consideră că aceste mătci. în fâşia de plastic sub formă de fagure. însă este o metodă costisitoare de timp şi operaţii. Roii astfel formaţi.cu lăptişor de matcă. între cele două grupe de rame un hrănitor cu 500g sirop de zahăr în concentraţie 1:1. sunt cele mai bune. din plastic. Varianta 2. se stimulează din două în două zile cu câte 300400g sirop de zahăr în concentraţie de 1:1 până ce matca începe să depună ouă. Conform aceluiaşi ciclu de 12-14 zile. la care se mai repartizează încă doi faguri cu puiet căpăcit. din aceeaşi familie în care au crescut botcile. silită de lucrătoare. se procedează la unificarea familiilor ale căror mătci trebuie să fie înlocuite cu aceste mătci tinere. după încetarea zborului. Într-o dimineaţă liniştită se înlătură din stup matca veche ce urmează să fie schimbată şi familia de albine se lasă în starea de orfanizare până către seară. precum şi o ramă cu fagure artificial destinat clăditului. se iau în cursul dimineţii câte 1-2 rame cu puiet şi albina acoperitoare din familia cu matca veche ce trebuie înlocuită şi se introduce după ultima ramă din familia nouă cu matca tânără. Repetarea acestor operaţii se face până se obţine întregul necesar de mătci de care este nevoie pentru înlocuirea mătcilor necorespunzătoare şi pentru dezvoltarea efectivului de familii de albine din stupină. intercalând. La 10-12 zile de la amputare se face un control la care se urmăreşte prezenţa. Apicultorul poate obţine botci de schimbare liniştă în trei faze: 1. epuizată. În ziua următoare se scoate hrănitorul şi se apropie ramele transvazate de cele din familia primitoare. când nu se mai doreşte obţinerea de botci. tot în cursul dimineţii. astfel: Varianta 1. în cuib sunt 2-3 botci mature. 3. în familia respectivă se lasă o ramă cu o botcă. Ele construiesc 2-3 botci pe mijlocul fagurilor în care matca va depune ouă. În felul acesta culegătoarele (care sunt mai agresive şi acceptă mai greu matca nouă se întorc în familia de la care au fost luate iar doicile. blânde. Din cauza acestei infirmităţi aparente (matca nu se foloseşte de aripi pentru depunerea ouălor) albinele din familia respectivă hotărăsc înlocuirea ei prin schimbare liniştită. lăsându-se familia orfană până după-masa. care sunt albine tinere. provenite din botci de schimbare liniştită. ouăle fiind depuse direct de matcă în botci. aproape de eclozionare cu care se procedează la formarea roiurilor sau a nucleelor. 98 . zilnic. se înlătură matca veche. apoi vor hrăni din abundenţă. când se transvazează în familia primitoare după acelaşi procedeu ca în varianta 1. rămân să crească puietul de pe fagurii respectivi. numărul şi poziţia botcilor. cu mătci crescute prin schimbare liniştită. ceea ce face ca populaţia familiei respective să accepte cu uşurinţă prezenţa altei mătci sau chiar să o prefere. Este o metodă bună.

etc). cu un şablon de lemn sau de sticlă. având un diametru de 8. este bine ca acest fagure să fie introdus în cuibul familiei doici câteva ore. între două rame cu puiet căpăcit. Dacă există mai multe rame cu larve de mătci la creştere. prevăzute cu şanţuri în care vor intra şipcile cu botci. cu lateralele groase (lăţimea de 20-30mm). ca să nu se ardă. din cuibul familiei de prăsilă (donatoare de ouă sau larve) se scoate un fagure ce conţine larve în celule de lucrătoare. coadă de rândunică. Ei trebuie să fie mai închişi la culoare (în care s-au crescut câteva generaţii de puiet. să conţină predominant celule de lucrătoare şi să aibă în partea superioară o coroniţă de miere. fără a atinge şi răni larva. care să conţină fiecare câte un rând de celule. Suporturile se fixează pe 3-4 speteze de lemn care se introduc în rama de creştere pe nişte canale tăiate în corpul ramei. Fâşiile de fagure se aşează pe masă şi fiecare se taie la jumătate din înălţimea celulelor. Pentru creşterea mătcilor se folosesc doar celulele din partea superioară şi de mijloc a fagurelui. în locul penelor. Într-o ramă de creştere se pot pune. să se umezească. Pentru a pregăti fagurele în care se vor fixa suporturile cu celulele naturale retezate şi lipite cu ceară. cu celulele îndreptate în jos. Vârful ascuţit trebuie să ajungă în peretele din mijloc al fagurelui (foiţa artificială pe care s-a construit). care se duce într-o cameră încălzită. Apicultorii care doresc să obţină doar câteva mătci pe an pot folosi botcile din ceară. se cufundă în ea vârful beţişorului. cu ajutorul unui cuţit bine ascuţit şi încălzit se taie fâşii de fagure. fixarea suporturilor cu botci făcându-se astfel mult mai uşor. astfel că pe o faţă de faguri se pot fixa 4 rânduri de 10-12 pene fiecare. Alături de vasul cu ceară topită se pune un vas cu apă rece în care se introduce vârful beţişorului. etc. Rama cu pene se aşează în mijlocul cuibului familiei doici. între aceste rame se pun.Această metodă este folosită. Celula este lărgită la gură. Acestea se confecţionează în felul următor: ceara se topeşte într-un vas. botci care apoi se vor folosi după necesităţi (formare de nuclee. apoi. După ce ceara sa topit. în vârstă de 1-2 zile. suporţii pentru botci sau de care se vor lipi botcile confecţionate din ceară. în stupinele mari şi majoritatea crescătoriilor comerciale de mătci şi are două variante: mutarea larvelor în botci fără hrană larvară. lipirea se face ca şi pe penele triunghiulare. hrănită stimulativ cu sirop de zahăr şi turte proteice). rotunjit la vârf. Celulelele cu larve se pot fixa pe suporturi triunghiulare (pene) din pacaj sau lemn construite din scânduri subţiri. are o lungime de 10cm. se recurge la fixarea celulelor de larve pe suporturi de lemn (25/25mm. Distanţa dintre leaţuri (între 5 şi 8 cm) permite scoaterea şi introducerea acestora cu uşurinţă în rama de creştere şi îngăduie albinelor să clădească botcile fără a fi înghesuite.5mm. roi artificiali. lăţimea la capătul unde se lipesc celulele de 15mm iar vârful ascuţit. rapidităţăţii şi bunelor rezultate obţinute în urma aplicării ei. unul din capete este uşor rotunjit şi puţin conic. faguri cu puiet căpăcit. Penele se înfing pe ambele feţe ale fagurelui în formă de zig-zag. cu atenţie. La o familie crescătoare se pot da între 40 şi 60 celule cu larve din care vor rezulta între 30-40 botci de bună calitate. Pe o şipcă de creştere se pot monta până la 14 botci. Când stratul de 99 . pe aburi sau într-un vas înconjurat de apă foarte caldă. datorită eficienţei. Distanţa dintre pene este de 3mm iar dintre rânduri 5mm. pătrate cu tije. de 3-4 ori. astfel ca fiecare bucăţică de fagure să aibă o celulă cu larvă. Pe o masă. lăptişor (transvazare uscată sau simplă şi mutarea larvelor în botci în care există lăptişor (transvazare umedă sau dublă. se trece la confecţionarea botcilor. Apoi. celulele se lipesc de suporturi în care se scufundă repede baza celulei. iPentru executarea lucrărilor este nevoie de rame de dimensiunea celor din cuib. Acestea sunt prevăzute cu găuri în care vor intra picioruşele botcilor artificiale. De fiecare dată când se introduce beţişorul în ceară se scufundă din ce în ce mai la suprafaţă astfel ceara de pe beţişor se îngroaşă sub formă de cupă. În cazul folosirii directe a botcilor se pot folosi diferite forme de suporturi (pene. cu o grosime de până la 2mm.25mm). recuperarea unei familii orfane. Atunci când. pe un suport pot fi montate mai multe şabloane (beţişoare) de acest fel. Transvazarea larvelor . Pentru scurtarea timpului necesar confecţionării botcilor. cu un beţişor de lemn gros de 6mm.A doua zi după ce familia doică a fost pregătită (orfanizată. mai apoi.). 3 leaţuri cu botci. la distanţe egale. şi o cameră bine încălzită. Metoda are dezavantajul că fagurele clădit din care se taie fâşiile nu se mai recuperează. Apoi fâşiile se taie în bucăţi separate.Decuparea fagurilor cu ouă . cu ajutorul cerii topite. ca să se încălzească (se poate folosi. intercalaţi. cu grosimea de 5. lungi de 35mm. în acest sens. Şablonul se construieşte din lemn de tei strunjit. astfel că ceara nu va adera de şablon.

se pun într-un incubator portabil (sau în lipsa acestuia într-o ladă frigorifică cu pereţii termoizolanţi. larvele transvazate uscat se înlătură şi în locul locul lor se transvazează alte larve. între ramele cu puiet. a larvelor în mediu uscat. În magazinele ce comercializează echipament apicol există o varietate de lanţete. se introduce în apa rece ca ceara să se întărească şi. încălzită de la o pungă de cauciuc cu apă caldă dacă nucleele sunt la distanţă mare de familiile crescătoare sau în bucăţi de burete prevăzuţi cu găuri în care vor intra botcile crescute.ceară de pe beţişor este destul de gros se scoate afară din ceară. Ţinerea ramelor cu botci din ceară în familia de creştere face ca albinele să modeleze şi să cureţe aceste potiraşe. În continuare larvele pot rămâne în aceste familii şi vor fi crescute în lipsa mătcii până la recoltare sau pot fi mutate în compartimente separate prin gratii Hanneman de cuibul famiilor cu matcă. Pentru a efectua transvazarea. deci. dacă nu s-au deshidratat din cauza lipsei acestuia sau din cauza ţinerii. inclusiv instrumente semiautomate de recoltare a larvei din celulă. Pentru înlăturarea larvelor transvazate prima dată în botci recomand folosirea lanţetei germane. specific vârstei. Botcile de ceară nu sunt potrivite pentru crescătorul de mătci ce lucrează în sistem comercial. etc. din metal (lanţetă germană sau bambus şi material plastic (lanţetă chinezească. să le pregătească pentru primirea larvelor. dacă au fost luate cu destul lăptişor de matcă. Acestea vor lua în primire larvele din botci şi le vor hrăni din abundenţă cu lăptişor de matcă. producătoare de lăptişor. unii apicultori recurg la dubla transvazare: iniţial se face o transvazare simplă. ceea ce permite obţinerea unor mătci de o calitate foarte bună. În felul acesta larvele puse a doua oară în botci beneficieză încă de la început de lăptişor din abundenţă. Procentul de acceptare de către albine a larvelor transvazate depinde de modul în care acestea au fost luate din celulă. din material plastic. dacă familiile doici au fost stimulate. Pentru transvazarea simplă recomand lanţeta chinezească. eficient şi cu deranj minim a larvei. se lipesc cu ceară topită de suporturile de botci din lemn care apoi se montează pe şipcile port-botci. Ramele cu şipci se introduc pentru 24 de ore în familia doică. din plastic. 100 . la 12-24 ore de la introducerea acestora în familiile crescătoare. uscată. cupa. mai bună. care se montează direct pe şipci prin intermediul unui picioruş sau a unui sistem de prindere format dintr-o altă piesă. deoarece este rigidă şi permite luarea cu uşurinţă a larvei din lăptişor. învârtind beţişorul între degete. După introducerea botcilor cu larve transvazate în familiile crescătoare albinele doici vor lua imediat în primire larvele transvazate şi le vor hrăni din abundenţă cu lăptişor. familii orfanizate cu multe albine tinere. la transvazare. ramele cu botci artificiale se introduc în familiile doici. se detaşează începutul botcii. În crescătoriile comerciale sunt folosite doar botcile artificiale. de metal. dacă nu au fost rănite în timpul transvazării. prin folosirea acesteia operaţia de mutare a larvei desfăşurnându-se rapid. Când s-au strâns mai multe cupe. Aceasta este un instrument. Pentru ca lăptişorul să aibă acelaşi conţinut specific cu al larvelor transvazate (larve în diferite stadii de dezvoltare sunt hrănite cu lăptişor diferit ca şi compoziţie. Acesta foloseşte botci artificiale. dacă nucleele sunt în imedata apropiere a familiilor crescătoare. În ziua a 10-a sau a 11-a de la transvazare botcile se recoltează din familiile crescătoare. acoperiţi de o bucată de material textil pentru protejarea botcilor de acţiunea razelor solare. Mutarea larvelor se face ridicându-se larva împreună cu o parte din lăptişorul care se află sub ele. abundenţa hranei în natură. După transvazare. specific vârstei) şi acceptarea să fie. Transvazarea simplă (uscată se realizează prin depunerea directă a larvelor în vârstă de cel mult 12 ore în botca artificială. iar după acceptarea larvelor. apicultorul trebuie să folosescă o lanţetă de transvazare. Transvazarea dublă (umedă se deosebeşte de prima transvazare prin faptul că larvele se pun în botci care conţin deja lăptişor sau un alt produs special preparat.

fagure de trântor La o săptămână după introducerea fagurilor se controlează cuiburile familiilor respective dacă în aceşti faguri matca a depus ouă. care au caractere valoroase. ce hrăneşte şi îngrijeşte mătcile pentru o perioadă de timp. Cutiuţele se aşează într-o ramă de stup ce este prevăzută cu suporturi din lemn. În afară de aceste perioade apicultorul mai trebuie să ia în calcul şi timpul necesar pentru pentru pregătirea de către lucrătoare a fagurilor în vederea ouatului (2-3 zile). Rama se introduce mai apoi în banca de mătci (o familie orfană.Pentru creşterea trântorilor. se stimulează cu sirop de zahăr şi turtă proteică după care. cuiburile familiilor-tată se reduc la maximum (prin această măsură se obligă matcă să depună un număr cât mai mare de ouă de trântor şi se protejează termic mai bine cuibul. doar cadrul de lemn. În acest fel se asigură atât creşterea larvelor de trântori în familiile în care s-au introdus fagurii ouaţi cât şi ouarea tuturor fagurilor goi. durata maturizării sexuale care este de 7-10 zile la matcă şi 10-14 zile la trântor. este necesar ca începerea lucrărilor de creştere a trântorilor să se devanseze cu două-trei săptămâni faţă de lucrările de creştere a mătcilor. între doi faguri cu puiet tânăr. . care este de 24 de zile. 101 . a capcanelor pentru trântori sau a colectoarelor de polen. CRESTEREA TRANTORILOR Pentru obţinerea unui material biologic valoros este necesar ca în stupinele de împerechere să existe un număr suficient de trântori de calitate. producătoare de lăptişor de matcă. care se introduc în cutiuţe cu şerbet. . după necesităţi). Într-o familie-tată pot fi menţinute doi-trei faguri cu celule de trântori. cu multe albine tinere. Această perioadă coincide cu înflorirea pomilor fructiferi. Cei care nu au fost ouaţi se iau şi se schimbă cu faguri cu ouă. din stup). descăpăcirea celulelor cu puiet de trântor. precum şi planificarea lucrărilor de creştere a trântorilor în funcţie de perioada în care se cresc mătci şi momentul din sezon. Albinele din banca de mătci se hrănesc din abundenţă cu sirop de zahăr şi turtă proteică iar săptămânal se introduce o ramă cu puiet căpăcit ca să existe. . albinele construind în aceasta fagurii cu celule de trântori). iar familia se întăreşte punându-i o ramă cu puiet căpăcit matur aproape de eclozionare. albinele acoperind în totalitate fagurii din cuib). cap de trântor Stabilirea acestui decalaj de timp se face luând în considerare ciclul de metamorfoză al mătcilor. un fagure clădit. în permanenţă. 16 zile de la stadiul de ou până la eclozionare. luat de la o altă familie puternică şi productivă. La 16 zile de la introducerea botcilor în nuclee se recoltează mătcile. selecţionaţi din familii recordiste. Matca poate fi pusă şi în izolator pentru ca să depună ouăle de trântor în rama aşezată în cuib. luaţi de la alte familii. tăierea fagurilor cu celule de trântori (din ramele clăditoare sau de pe marginile ramelor clădite. folosirea la urdiniş a gratiilor Hanneman.Pentru ca trântorii să fie apţi pentru împerechere în momentul în care primele mătci produse în stupină ies la zborul de împerechere. cu celule predominant de lucrătoare.Pentru realizarea acestui deziderat este necesar să se ia o serie de măsuri cum ar fi dotarea familiilor furnizoare de trântori (familii-tată cu mătci selecţionate. se introduce un fagure artificial cu celule de trântor. .La introducerea botcilor nucleele se hrănesc cu sirop de zahăr în concentraţie 1:1 la care se adaugă FumidilB pentru prevenţia nosemozei.Pentru a limita creşterea trântorilor în familiile de albine din stupină şi a favoriza astfel împerecherea mătcilor doar cu trântorii produşi în familiile-tată apicultorul are la dispoziţie mai multe metode: folosirea doar a fagurilor de calitate. şi pe cel al trântorilor. cu celule majoritar de trântori sau o ramă clăditoare (o ramă goală. cu celule de trântori. cu origine cunoscută. până ce acestea vor fi vândute sau folosite în stupină. albine tinere.

deschidem urdinisele si dezvelim solariul.mierea acea neconsumata urmand a fi folosita in primavara la dezvoltarea exploziva. Siguranţa împerecherii mătcilor cu trântorii doriţi..Peste podisor pun 2-3 ziare.sa nu o roada albinele. se obţine doar un procent destul de ridicat de împerecheri cu trântori selecţionaţi.. METODE DE IERNARE La rusi se foloseste iernarea in adapost. si unde temperaturile sa nu fie foarte scazute consumul fiind redus.cu cel putin 3 rame full cu miere restul cu miere mai putina si pastura dar nu mai putin de 1. IN 5 ierni nu 102 .trântor. se obţine doar prin folosirea inseminării artificiale. albinele ierneaza foarte bine cu o mica mare diferenta.Bun sau rau eu asa consider ca este mai usor. Cine stie cam ce temperatura le-ar conveni mai mult pt ca sa reduca consumul semnificativ?? corpul stupului are un spatiu de 10 rame -media pe care iernez este de 7 rame foarte bine populate -la 7 rame de albine rezerva de hrana este de aproximativ 15-18 kg -placa de polistiren langa peretele din stanga stupului care intra fest si care este invelita de ziare(3-4 pentru a nu fi ros primavara devreme polistirenul) -diafragma de PFL -urmeaza ramele -diafragma de PFL -urmeaza alta placa de polistiren invelita cu ziare ziare care intra tot fest -deasupra podisoare de lemn pe care incepand din luna februarie le distantez un pic pt o buna aerisire si evitare a condensului -peste podisoare o singura foaie de zir si o salteluta umpluta cu hartie igienica -urdinis stramtorat la 2 cm -aerisirile de la capac libere si neinfundate -stupina este protejata de cureni de aer(vanturi0 si orientata cu fata spre sud. Pernuta are o decupare sus de 4 cm intre podisor si rame. consumul de miere sa scada la limita cea mai de jos. si e multumit. nu se inchide complet solariul caci se sufoca albinele. consumul pe timpul iernii este foarte redus.. albinele nu mai sunt pacalite de razele de soare sa iasa afara si sa moara inghetate cum stim ca se mai intampla.pe unde circula chiar daca este mai frig . cand e vreme buna de un zbor de curatire..cvred ca ar merge bine! De fapt stiu pe cineva care ierneaza asa. nici cu sanatatea nu stau rau. ..eu cred ca se poate face o chestie gen solar in care stupii sa stea feriti de vanturi. foaia de carton dinspre cuib este din acela mai bun gen coperta de carti luat de la o legatorie de carti.Înainte cu circa 3 săptămâni înainte de data la care este planificată creşterea ultimei serii de mătci creşterea trântorilor în familiile special destinate acestui scop poate înceta.Pentru a asigura împerecherea unui număr de 50-70 mătci este necesară creşterea de trântori într-o singură familie. si de aici numai beneficii.In capac este polistiren de 2 cm. usor sud vest(e bine pt sborul de curatire primavara cand albinele ies mai ales la acest zbor dupa orele12-13 si atunci soarele bate chiar in fata stupului) Restring fam. Prin creşterea specială a trântorilor NU se asigură o împerechere controlată 100%. Nu stiu cam ce temperatura ar fi optima ca .consumul fiind mic. Trebuie atentie mare insa. din familii selecţionate. se folosesc un fel de hale partial sub pamant cu ventilatie unde se pastreaza o temperatura nici mare dar nici mica si constanta.. pe 5-7 rame in functie de putere .5 kg dupa care introduc o pernuta facuta din 5-6 foi de carton cusuta cu ata sintetica. Stiu ca nu frigul le omoara nu asta-i problema!! Totusi daca temperatura din solar este constanta ar fi bine ca stupii sa fie inchisi la urdinise albinele sa nu poata iesi ventilarea sa se faca numai prin sitele de pe fund. insa sa nu existe pericolul ca familia sa puna puiet in timpul iernii...dupa care capacul . Chiar si numai pt economii la miere si zic ca se merita. dupa pernita las 1-2 rame cu miere cit mai multa capacita pe care albinele o cara in cuib.

Langa ultima rama pun o diafragma formata dintr-un cadru din sipci care intra aproape etans in stup.am avut nici o fam pierduta doar fara o matca 1-2 si cu matci trintorite mai multe dar aceste pierderi nu cred ca sint din cauza impachetarii . organizez cuibul pentru iernare langa peretele dinspre est daca stupul are urdinisul la sud. Eu pregatesc astfel stupii pentru iarna. Insa in cazul unor ierni grele. iar peste podisor pun o salteluta cu otava. 103 . S-a mai discutat despre acest lucru. Sunt convins de faptul ca albinele pot sa treaca iarna si daca nu ar fi astfel impachetate. cu multe zile cu temperaturi scazute consumul familiilor protejate este mai mic cu 20-30%. Podisorul este din scanduri de 20 mm. Daca urdinisul este orientat spre est atunci organizez cuibul langa peretele dinspre sud. Pe partea dinspre albine aceasta diafragma are batute scandurele de 5-7 mm grosine iar in spatele acestora are o o placa din polistiren. iar daca iarna este normala nu se simte diferenta fata de familiile neprotejate.

104 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful