Caracteristici ale persoanelor cu Sindromul Asperger sau Autism inalt functional

22 Aug 2011 10:15 pm Miha Sindromul Asperger a fost definit pentru prima data de Dr. Hans Asperger, care in 1944 a observat ca acest grup de copiii care ajungeau la el in clinica aveau caracteristici similare in ceea ce priveste personalitatea si comportamentul. Asperger a facut o descriere remarcabila referitoare la dificultatile si abilitatile grupului de copii despre care aminteam mai sus. El a observat ca maturitatea sociala si intelegerea regulilor sociale erau intarziate in dezvoltare, iar anumite aspecte privind abilitatile sociale erau neobisnuite indiferent de varsta. Acesti copii aveau dificultati in a-si face prieteni si erau tachinati de ceilalti copii. Intampinau dificultati in comunicarea verbala si nonverbala, in special in capacitatea de a utiliza corect structurile gramaticale si de a purta o conversatie. Limbajul era pedant, iar unii copii aveau o prozodie neobisnuita care afecta tonul si ritmul vorbirii. Vocabularul si gramatica puteau fi relative avansate, insa la sfarsitul conversatiei, ramanaeai cu impresia ca este ceva neobisnuit/ ciudat legat de capacitatea lor de a purta o conversatie tipica pentru un copil de varsta respectiva. Descrierea facuta de Asperger continua cu observarea dificultatilor in comunicare, dificultati in controlul emotiilor si tendinta de a intelectualiza emotiile. Aceste probleme mai includeau: interes intens pentru un anumit domeniu, empatie saraca, neindemanare, probleme in ceea ce priveste adaptarea scolara. Desi termenul de sindrom Asperger a trecut neobservat pana in anul 1980, in prezent sindromul este inclus in cadrul PDD si este similar cu tulburarea autista. Cognitiv: Greta

memorie foarte buna in anumite arii de interes; dificultate in evaluarea situatiilor care pot fi periculoase pot avea momente de panica in situatii in care sunt in siguranta, iar in situatii periculase se pot purta ca si cum totul este in regula. Ex: pot ajunge pe strada printre masini fara sa constientizeze ca pot fi loviti de masini; pot avea abilitati extraordinare in anumite arii dar sa fie sub medie in altele; dificultati in a vedea imaginea de ansamblu; persoanele cu Asperger pot percepe erori care pot parea nesemnificative celorlalti, dand atentie mai degraba detaliilor decat viziunii de ansamblu.

Limbaj:Greta

folosirea defectuoasa a pronumelui personal; vocabular bogat, multe cuvinte abstracte;

iau literalmente ceea celi se spune, dificultati in a intelege limbajul formal, glumele, figurile de stil, metaforele etc; probleme legate de prozodie; accent neregulat si ciudat in conversatie; dificultati in ajustarea volumului si rapiditatii in vorbire; fac observatii directe uneori nepotrivite; ecolalie imediata sau intarziata.

Emotii:Roxana

furie, agresivitate, tristete, fericire toate aceste emotii pot fi exteriorizate in cele mai nesteptate moduri; perfectionism; suprastimulare de catre sunete, multime, lumina, mirosuri etc.; trairile interioare sunt in discordanta cu manifestarile comportamentale; anxietate.

Abilitati motorii:Roxana

au dificultati in anumite zone din aria morie scrisul, legatul sireturilor, innotat, mersul pe bicicleta, cataratul; de multe ori dezvoltarea motorie este in urma celorlalte, cognitiv, limbaj etc.; mers ciudat; neindemanare; atunci cand vorbesc nu pot sta nemiscati.

Social:Miha

dificultate in citirea expresiilor faciale si emotiile celerlalti; dificultate in intelegerea limbajului nonverbal; dificultate in intelegerea regulilor unei conversatii; dificultate in intelegerea interactiunii sociale; lipsa contactului vizual sau contact vizual fortat (cand stabilesc contactul vizual o fac pentru ca au invatat ca este o regula atunci cand vorbesc cu ceilalti ci nu pentru ca simt nevoia de a stabili contactul vizual); dificultate in intelegerea umorului; pot adopta comportamente nepotrivite in relationarea cu ceilalti.

Simturi:Miha

prea sensibili sau dimpotriva insensibili la sunete, lumina, durere, gust, atingere, miros; pot avea rani de care nu sunt constienti; pot simti durere fizica din cauza sensibilitatii la sunete, lumina etc; selectivi in privinta mancarii; isi pot alege unele feluri de mancare si nu mai accepta nimic altceva;

pot simti nevoia de autostimulare kinestezica, gustativa, olfactiva, auditiva (se cuipesc de piele, baga diferite lucruri in gura, miros anumite obiecte, provoaca anumite sunete in mod repetitiv); pot fi suprasensibili la schimbarile din mediu, persoane, locuri; autostimularea apare de obicei atunci cand sunt suprasolicitati.

Functionarea neurologica:Greta

dificultati de atentie; ritmul veghe somn este neregulat; dificultate in operarea cu conceptul de timp; disfunctii de integrare senzoriala, adica unul sau mai multe simturi sunt incapabile de a transmite si procesa informatia pentru a oferii creierului o imagine de ansamblu despre ceea ce se intampla disfunctii in procesarea informatiei vizuale, auditive si senzoriale.

Alte caracteristici:Greta

dificultate in a face tranzitia de la o activitate la alta; dificultate in a stabili si mentine relatiile de prietenie cu partenerii de aceeasi varsta; au mai mult succes in relatia cu adultii sau copii de varsta mai mare decat ei; prefera rutina in locul surprizelor; prefera locurile familiare dacat sa merga in locuri noi; atasament neobisnuit fata de obiecte; se autostimuleaza pentru a creste nivelul de concentrare sau atentia sau pentru a se relaxa; au nevoie de izolare pentru a se relaxa; se simt confortabil atunci cand se autostimuleaza prin balansare, sarituri, pocnitul degetelor.

Scurt descriere a Autismului / Sindromului Asperger Roxana

Autismul / Sindromul Asperger este o disfuncie de dezvoltare pe durata vieii care afecteaz modul n care un individ comunic i relaioneaz cu persoanele din jurul lui. Copiii i adulii cu autism / sindromul Asperger se confrunt cu dificulti n interaciunea social de zi cu zi. Abilitatea lor de a dezvolta prietenii este n general limitat datorit capacitii lor de a nelege expresia emoional a celorlalte persoane. sus

Descriere detaliat a Autismului / Sindromului Asperger Roxana

Persoanele cu autism / Sindromul Asperger au deseori dificulti care nsoesc procesul de nvare, dar toi indivizii au aceeai dificultate comun, aceea de a da un sens lumii nconjurtoare. Efectele pe care autismul / Sindromul Asperger le are asupra abilitii unei

persoane de a funciona ntr-un mediu de zi cu zi ca i ntr-un mediu de nvare pot varia n funcie de gradul dificultii. Persoanele cu sindromul de disfuncii de autism (SDA) se pot confrunta cu un numr de dificulti care le pot afecta studiile lor. Persoanele cu autism / Sindromul Asperger se confrunt n general cu trei zone principale de dificulti: acestea sunt cunoscute ca tripleta deteriorrilor:

Interaciunea social dificultatea n domeniul relaiilor sociale, de ex. ei par retrai i indifereni fa de ceilali; Comunicarea social dificultatea n comunicarea verbal i ne-verbal, de ex. nu neleg pe deplin nelesul gesturilor obinuite, expresiile feei sau tonul vocii; Imaginaia dificultate n dezvoltarea abilitilor interpersonale i imaginaie, de exemplu avnd abiliti limitate imaginative, posibil copiate sau urmrite rigid i n mod repetat.

n plus fa de aceast triplet, sunt caracteristice deseori tipare de comportament care se repet i care sunt rezistente pentru a fi schimbate n rutin. Sindromul Asperger Miha Persoanele cu sindromul Asperger gsesc c este dificil s citeti semnalele de comunicare pe care cei mai muli dintre noi le iau de-a gata i, ca rezultat, comunic i interacioneaz cu alii cu dificultate. Sindromul Asperger este o form de autism i multe caracteristici ale autismului sunt comune sindromului Asperger, incluznd:

Comunicare cu dificultate persoanele pot vorbi fluent dar nu dau atenie reaciei persoanelor care i ascult; ei pot vorbi ore n ir indiferent de interesul asculttorului sau pot prea insensibili la sentimentele acestora. Dei au o abilitate a vorbitului, persoanele cu sindrom Asperger pot prea mult prea precii sau glumele mult prea literate pot cauza probleme aa cum poate face i limbajul exagerat, frazele ntoarse sau metaforele; Dificultate n formarea de relaii sociale spre deosebire de persoanele cu autism clasic, care deseori par a fi retrai i lipsii de interes fa de lumea din jurul lor, multe persoane cu sindromul Asperger doresc s fie sociabile i se bucur de contactul uman. Si asta dei ei gsesc c este greu s nelegi semnele non-verbale, inclusiv expresiile faciale ceea ce face mai dificil pentru ei s formeze i s menin relaiile sociale cu persoane care nu sunt contiente de nevoile lor; Lipsa imaginaiei i a creativitii n timp ce deseori ei exceleaz n a nva fapte i figuri, persoanele cu sindrom Asperger gsesc de multe ori c este greu s gndeasc ntr-un mod abstract.

Persoanele cu sindrom Asperger au de obicei mai puine probleme cu vorbitul dect cei cu autism, deseori vorbesc fluent dei cuvintele lor pot suna cteodat formale sau bombastice. Persoanele cu sindrom Asperger nu au de obicei asociate probleme de nvare care pot fi asociate cu autismul.

Din aceast cauz multe persoane care au fost diagnosticate cu sindrom Asperger n copilrie, au fost adesea colarizai i, avnd suportul corect i ncurajare, au fcut progrese educaionale considerabile. Persoanele cu sindromul Asperger dezvolt de multe ori un interes obsesiv pentru un hobby sau pentru a coleciona. De obicei interesul lor implic aranjarea sau memorarea unor fapte despre un anume subiect cum ar fi, de exemplu, orarul trenurilor, ctigtorii de derbiuri sau dimensiunile catedralelor. Cu o ncurajare corect, interesul poate fi dezvoltat astfel nct persoanele cu sindrom Asperger s poat munci sau studia n zona lor de interes. Persoanele pot gsi de asemenea o schimbare prin dezorganizare i tulburare i deseori prefer s i organizeze ziua n conformitate cu un tipar stabilit. Dac lucreaz cu ore bine stabilite atunci orice ntrziere neateptat cum ar fi un trafic aglomerat sau un tren ntrziat, i poate face nelinitii sau i poate supra. Persoanele pot gsi de asemenea o schimbare prin dezorganizare i tulburare i deseori prefer s i organizeze ziua n conformitate cu un tipar stabilit. Dac lucreaz cu ore bine stabilite atunci orice ntrziere neateptat cum ar fi un trafic aglomerat sau un tren ntrziat, i poate face nelinitii sau i poate supra. sus

Caracteristici pozitive asociate cu Autismul / Sindromul Asperger Greta

Persoanele cu sindromul de disfuncii de autism (SDA) pot avea anumite avantaje fa de alte persoane n ceea ce privete unele zone ale experienei colare, cum ar fi de exemplu:

Cele mai multe persoane gndesc c o via social ocupat se interfereaz cu studiul lor. Aceasta este o problem pe care persoanele cu sindrom de disfuncii de autism (SDA) nu o au n general; Unele persoane cu sindrom de disfuncii de autism (SDA) au unele amintiri neobinuite i/ sau afiniti naturale pentru computere ambele putnd asigura persoanei un nceput; Stilul oficial cerut pentru eseu academic n scris este de obicei mult mai uor de stpnit dect o conversaie obinuit; n general au abilitatea de a studia cu mult profunzime un anumit domeniu; Pot fi foarte uor motivai i independeni n studiul lor; Pot fi foarte singuratici; Sunt deseori originali i creativi n ceea ce privete tiparele gndite i au o bun atenie spre detaliu i precizie.

sus

Cum autismul / Sindromul Asperger pot influena nvarea, predarea i instruirea Roxana
Persoanele cu autism pot avea de asemenea un numr de caracteristici care au un impact negativ asupra modului lor de a nva; acestea pot include oricare sau toate din urmtoarele:

Dificultate n interaciunea cu ali elevi i profesori/instructori; nelegerea greit sau naiv n cadrul interaciunilor sociale; Anxietate n ceea ce privete interaciunile sociale; Bazarea pe rutin i o respingere a schimbrilor brute; Abiliti precare organizaionale; Pot fi uor distrai; Confuzie asupra informaiilor relevante i irelevante; Concentrare asupra unor detalii neadecvate.

Persoanele cu sindromul de disfuncii de autism se pot confrunta cu situaii problematice n ceea ce privete lucrul n grup datorit dificultii lor legate de interaciunea social. Dificultile specifice lucrului n grup pot include: lipsa mesajelor non-verbale realizate prin limbajul corpului, expresia facial sau tonul vocii, remarci care par a fi neadecvate contextului conversaiei i acomodarea cu dificultate la un auditoriu diferit. Persoanele cu sindromul de disfuncii de autism folosesc mai mult limbajul ad litteram, considernd dificil nelegerea metaforelor, glumelor sau conceptelor abstracte. Dificultatea n ceea ce privete abstractul i inflexibilitatea lor n gndire se poate extinde i n alte zone, ca de exemplu, bazarea pe rutine fixe sau comportare care se repet n mod demonstrativ cum ar fi dorina de a sta pe acelai loc; ei ar putea s se confrunte cu o nefericire dac aceste rutine sunt ntrerupte. Miha
Cum se stabileste diagnosticul de Autism Inalt Functional? Acest termendiagnostic este folosit pentru o categorie de copii cu autism (si ei prezinta deficiente in toate cele trei arii de dezvoltare) care au capacitatea de a gandi, de a invata (nu prezinta retard mintal), precum si abilitatea de folosi limbajul vorbit, relativ normale (ei pot sa vorbeasca aproape de nivelul asteptat pentru varsta lor). Cel putin un sfert, spre o treime, dintre copiii diagnosticati cu autism fac parte din subgrupul asa-numit "Inalt Functional", dar studii de data recenta sugereaza ca numarul acestora ar fi chiar mai mare.

In cazul copiilor cu Sindrom Asperger Roxana (SA), simptomele sunt aceleasi cu

cele prezentate pentru tulburarile din spectrul autist, cu exceptia faptulul ca un copil cu SA nu prezinta deficiente semnificative in cea de-a doua categorie, Comunicarea. Cu alte cuvinte, indivizii cu SA prezinta aceleasi deficiente in domeniul interactiunii, relatiilor sociale, precum si in cel al comportamentelor repetitive, restrictive ca si indivizii cu autism, dar, spre deosebire de acestia din urma, persoanele cu SA nu au acelesi deficiente legate de limbajul vorbit. Indiferent de varsta lor, abilitatea de folosi limbajul vorbit va fi conform varstei cronologice, atat la nivelul gramaticii, vocabularului, cat si al pronuntiei. De altfel, este un fapt specific pentru copiii diagnosticati cu SA ca vorbirea lor se dezvolta normal, spun cuvinte simple inainte de implinirea varstei de 2 ani, fraze simple (de genul "mingea mea", "merg afara") pana la 3 ani. Un al doilea criteriu pentru a stabili un diagnostic de Sindrom Asperger, in afara de dezvoltarea normala a limbajului, este inteligenta normala, definita in general cu un scor IQ peste 70.

Sindromul Asperger vs. Autism Inalt Greta Functional

Totusi, intre Sindromul Asperger si Autismul Inalt Functional s-au observat o multime de asemanari. Retardul mintal co-apare in autism in aproximativ 75% dintre cazuri, de aceea in metoda de diagnosticare prin DSM-IV exista si criterii pentru a diagnostica copii care nu manifesta retard mintal. Astfel, ca sa se poata stabili un diagnostic de Autism Inalt Functional sau Sindrom Asperger, se verifica daca sunt indeplinite manifestarile/simptomele specifice pentru autism si, totodata, daca IQ-ul persoanei depaseste limita care indica un retard mintal. 1. Prin comparatie cu Sindromul Asperger, indivizii cu Autism Inalt Functional au, in general, un IQ mai mic, dar cu discrepante mici in raportul IQ Vorbire/ IQ Performante. In Sindromul Asperger, IQ-ul vorbire este mult mai mare decit IQ-ul performanta.

2. In plus, s-a observat ca legaturi ereditare exista mai degraba in cazul copiilor cu Sindrom Asperger (in special la tatii lor) decit in cazul celor cu Autism Inalt Functional. 3 . De asemenea, miscari l e (motricitatea) neindemanatice sunt mai des intilnite in Sindromul Asperger, pe cind in Autismul Inalt Functional apar mai degraba miscarile stereotipe, repetitive. 4. Intarzierile si deficientele in dezvoltarea limbajului sint mai severe in cazul Autismului Inalt Functional decit in Sindromul Asperger. Totusi, si la copiii cu Sindrom Asperger pot fi intilnite particularitati ale vorbirii si ale dezvoltarii limbajului. Cum majoritatea cazurilor de Sindrom Asperger sint diagnosticate in general peste virsta de 7 ani, informatiile privind dezoltarea mai timpurie a limbajului depind in mare masura de relatarile parintilor, care nu sint intotdeauna exacte. Criteriul potrivit caruia diferentierea intre Sindrom Asperger si Autism Inalt Functional se face in baza deficientelor de vorbire sau absenta limbajului ramine controversat. 5. Sindromul Asperger mai poate fi diferentiat in baza atasamentului copilului fata de parinti la virste mici. In "copilaria timpurie", copiii cu Sindrom Asperger manifesta normalitate in atasamentul fata de parinti si in incercarile de a se apropia fata de altii (desi modul in care se fac acestea este inadecvat, ciudat etc). Nu acelasi lucru se poate spune despre copiii diagnosticati cu Autism Inalt Functional sau autism, care, in aceeasi perioada de viata, prefera non-interactiunea, activitatile solitare. In practica, nu toti copiii se "potrivesc" in caracterizarile de Sindrom Asperger, autism Inalt Functional sau Autism, asa cum sint definite de Asociatia Americana de Psihiatrie. Cand un copil prezinta tulburari de dezvoltare pervazive (adica in mai multe domenii), diagnosticul de Tulburare Pervaziva de Dezvoltare - Nespecifica (PPD-NOS de la Pervasive Developmental Disorders - Not

Otherwise Specified) este cel mai potrivit. Astfel, copiii care prezinta caracteristici care ar putea duce la persistenta autistica, dar nu prezinta spectrul tulburarilor pentru Sindrom Asperger, pot fi diagnosticati cu PPDNOS. Persistenta autistica Anumiti cercetatori au obiectat la utilizarea unor diagnostice precise pentru o tulburare care oricum reprezinta doar un punct pentru "persistenta autistica". Altii au ajuns la concluzia ca atat Sindromul Asperger, cat si celelalte tulburari autistice sunt cel mai bine vazute ca afectiuni ce se deosebesc prin persistenta neadaptarii sociale, care poate sa difere in functie de gradul de deficienta in ariile cunoasterii, limbajului si motricitatii. Totusi, cei mai multi specialisti considera ca diagnosticul de Sindrom Asperger trebuie acceptat din motive medicale. In primul rand pentru ca multi parinti accepta mai usor un diagnostic Sindrom Asperger decat autism (care, in viziunea multora, este asociat cu necomunicare extrema, ticuri, comportament dezatruos etc.). Apoi, daca nu s-ar recunoaste diagnosticul de Sindrom Asperger, multi copii cu forme mai usoare de autism ar fi lasati fara diagnostic si, in consecinta, nu ar beneficia de terapiile sau serviciile necesare recuperarii lor.

-Liniile sunt uneori neclare atunci cand vine vorba de asemanarile si diferentele dintre Sindromul Asperger si Autism. Exista si asemanari care se observa in autism si Sd Asperger, insa exista si unele diferente destul de mari.

Asemanari: Greta

-Oamenii care sufera de autism si sind. Asperger sufera de dizabilitati in comunicare ( abilitati mai sarace de comunicare). -Chiar daca persoana care sufera de Asperger poate avea abilitati lingvistice expresive bune, el sau ea va avea probleme de interpretare a oamenilor din societate.

-Prin urmare, persoanele fie cu autism sau sind. Asperger au probleme cu mentinerea unei relatii cu persoane de aceeasi varsta, fapt pentru care multi copii cu aceste diagnostice mai degraba ar vorbi cu adulti , decat cu persoane (copii) de varsta lor. - rezistenta la o schimbare de rutina este frecvent intalnita in ambele si in sind. Asperger si in autism, sunt foarte sensibili la durere (in ambele afectiuni). -In ambele situatii persoanele in cauza au probleme la nivel motor, insa ei pot dezvolta obsesii la un anumit subiect de interes.

Diferente: Roxana
-in timp ce exista multe similitudini intre persoanele cu autism si cei cu sind.asperger , exista de asemenea si cateva diferente care pot fi constatate.IQul in vorbire este mai mare decat performanta IQului in Asperger. -Copii cu sind. Asperger ajung la cele mai multe repere dezvoltate ntr-un interval de timp tipic. -n autism, IQul persoanei este, de obicei sub medie i ntrzierile de comunicare sunt ntotdeauna prezente. Muli copii cu autism au dificultati in vorbire.Uneori apare limbajul non-verbal. -Sind. Asperger este detectat de obicei mai tarziu decat autismul.Varsta medie pt diagnosticarea sind. Asperger este de 6-11 ani ,insa autismul este diagnosticat de obicei in jurul varstei de 3 ani sau inainte de varsta de 3 ani. -Depresia este mult mai intalnita la persoanele care sufera de sind asperger decat la persoanele care sufera de autism.Aceasta probabil pt ca cei cu sind asperger tind sa stie ca ei au provocari in cazul societatii si uneori sufera de anxietate si depresii din cauza acestor probleme,in timp ce persoanele cu autism sunt de obicei la un anumit grad orb la nevoia de interactiunile sociale.