CURS1 MANAGEMENTS PROIECTELOR DE CONSTRUCTIE CURS1 MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE CONSTRUCTIE MANAGEMENTS PROIECTELOR. DEFINITE.

DOMENIUL DE ACOPERIRE Transformarile economice din tara noastra precum si necesitatea de adaptare rapi da la cerintele pietei comune europene impun transformarea si modernizarea activ itatii manageriale in orice domeniu. Din aceasta cauza, apare necesitatea dezvol tarii i implementarii de instrumente, tehnici, metodologii care sa faciliteze si eficientizeze activitatea din acest domeniu. Pentru activitatea de constructii, datorita particularitatilor pe care le are, se constata o nevoie si mai accentua ta in acest sens astfel meat sa se asigure specialistilor posibilitatea de a ana liza o mare varietate de situatii posibile ce vor putea sa apara in realizarea u nui proiect de constructie, de a capata deprinderea de a lua decizii in ce prive ste solutiile optimale de rezolvare a problemelor propuse. Astfel, plecand de la aspectele prezentate mai sus, managementul de proiect se p oate defini in trei moduri astfel: 1. un ansamblu de practici, proceduri, tehnologii care precizeaza in mod co ordonat actiunile concrete, mijloacele umane i materiale, variantele de executie in vederea realizarii cu succes a unui proiect de constructie in anumite conditi i impuse: un anumit cost, o anumita durata, un anumit nivel al calitatii, un anu mit nivel maxim al disponibilului de resurse; 2. Proces dinamic, stabilit i condus in contextul unui set de constrangeri ( termene, costuri, cerinte) prin care se organizeaza si utilizeaza resurse adecva te intr-un mod structurat i controlat cu scopul de a realiza un proiect de constr uctie cu maxim de eficienta; 3. Transpunerea in viata a unui proiect de constructie Plecand de la etapele principale care concura la realizarea unui proiect de cons tructie, etape ce contureaza ciclul de viata al realizarii proiectului, se stabi lete domeniul de acoperire al disciplinei ..Managements proiectelor de constructi e (tabelul 1). 1 CURS 1 MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE CONSTRUCTIE TABELUL1 \ ETAPE Domenii \. Initierea proiectului Analiza de fezabilitate Proiectu l tehnic Licitatia / Contractarea Executia incheierea proie ctului conexe \^ -alegerea metodelor de -formularea ipotezelor i a -documentele lic itatiei -situatii de lucrari, Arhivarea evaluare variantelor de proiect - documentele ofertei -deconta rea lucrarilor documentelor -devizul general - lista cu cantitatile de lucrari -informa tii financiare -lista furnizorilor -descrierea param. -caietele de sarcini -precizari referitoare l a -controlul cheltuielilor, tehnico-economici -evaluarea articolelor de valabilitatea of ertei elaborarea i executarea -conditii financiare de lucrari - fisa de date a achizitiei bugetelo r ECONOMIE realizare a proiectului -consultarea producatorilor -procedu ri de actualizare a -revizuiri i proceduri - date privind sursele de i furnizorilor de materiale i valorii adjudecate i -controlul cheltuielilor pe articole finantare echipamente tehnologice contractate de lucrari 2

CURS1 MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE CONSTRUCTS -descrierea desfaurarii - calculul duratelor -termenele contractului -compararea planificarii curente - arhivarea in timp i spatiu a activitatilor, -actiuni corective cu cea d e referinta, documentelor proiectului -dimensionarea formatiilor -ealonarea investitiei -Tncadrarea Tn restrictii - Tntocmirea planurilor -structura de detaliere a de muncitori, -termene pentru receptii temporale, de urmarire Tn proiectului -calculul parametrilor partiale, pe faze sj pe -Tntocmi rea rapoartelor i a exploatare a -programul general de temporali ai proiectului, perioade proceselor verbale pe parcursul constructiei realizare a proiectului - stabilirea duratei -criterii de selectie a executiei -organizarea gestionarii proiectului, ofertelor -control ul duratelor, sj folosirii resurselor -organizarea proiectului, -calendarul desf aurarii -controlul costului -stabilirea nivelelor de -graficul de executie a licitatiei -receptia finala, programare proiectului, -Tntocmirea cartii tehnice ORGAMZARE - transpunerea -conducerea programelor de PROGRAMARE calendaristica a programului, -stabilirea calendared sj a restrictiilor, -alocarea resurselor, Tntocmirea tabelelor de precedenta, Tntocmirea graficului retea, -stabilirea drumului critic, -stabilirea functiilor administrative lucru -controlul calendared de lucru -informatii privind -planificarea calitatii, - lista laborato arelor de - controlul calitatii - Tntocmirea cartii performantele estimate - obiectivele calitatii, Tncercari - Tnregistrari privind controlul tehnice a constructiei MANAGEMENTUL -date despre indicatori -asigurarea calitatii, -lista agremente lor tehnice calitatii -conditiile de receptie, CALITATII de performanta -planul de asigurare a -caracteristicil e i calitatile masuratori, aspect, calitatii, e -manualul calitatii,. CURS1 MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE CONSTRUCTIE WVAJ? ^ probe ^^======^=^^=======s==== materialelor folosite, teste i tolerant

-Evidentierea factorilor -lista documentelor -documentele de contract -managementui contractului Arhivarea implicati in realizarea contractuale - planul pentru manageme ntui documentelor proiectului - cuantificarea riscului, riscului ADMINISTRAREA -identificarea riscului -multitudinea participantilor, - proceduri privind asigurarile CONTRACTELOR (cauze i efecte) - partea de necunoscut, -programarea, instruirea , -obligatiile contractuale -cerinte impuse de beneficiar MANAGEMENTUL repartizarea riscurilor, -precizari refer .la completarea i RISCULUI -stabilirea procedurilor de urgenta; semnarea contractului -conditii generale i speciale de asigurare pentru anumite evenim. d in desfa.proiectului -identificarea -dimensionarea necesarului - organizarea i c oordonarea Arhivarea categoriilor principale de resurse pe articole de aprov. c u resurse materiale documentelor de resurse necesare lucrari -precizari referitoare la MANAGEMENTUI pentru realizarea -elaborarea rapoartelor valabili tatea preturilor resurselor RESURSELOR proiectului resurse/costuri -stabilirea calendarelor resurselor -Tntocmirea histogramelor resurselor i echipam. tehnologice CURS 2 MANAGEMENTS PROIECTELOR DE CONSTRUCTIE 1. Parametrii principal! in realizarea unui proiect de constructie In realizarea unui proiect de constructie intervin trei parametri de baza care s tabilesc, in final, factorii de reusita a proiectelor. Aceti parametri sunt: cost ul proiectului, durata proiectului, calitatea proiectului. COST Costul total de realizare a unui proiect de constructie reprezinta expresia bane asca a tuturor "eforturilor" (forta de munca, resurse materiale, utilaje i echipa mente tehnologice, resurse informationale, servicii, taxe, actiuni cu caracter t ehnico-administrativ, etc.) necesare a fi facute in scopul realizarii proiectulu i in toate etapele sale constitutive. DURATA Durata totala de realizare a unui proiect de constructie reprezinta intervalul d e timp necesar realizarii proiectului in anumite conditii tehnologice, organizat orice si administrative. CALITATE Calitatea se definete ca rezultanta totalitatii performantelor de comportare a co nstructiilor in exploatare, caracterizandu-se prin ansamblul de produse, resurse , proceduri, actiuni, mijloace i masuri, tehnologii, regulamente, responsabilitat i utilizate in conceperea, realizarea i exploatarea constructiilor precum si apti tudinea de utilizare i coordonare a acestora in scopul satisfacerii exigentelor u tilizatorilor si colectivitatilor pe intreaga durata de existenta a constructiil or. Aceti trei parametri au un rol esential in realizarea cu succes a unui proiect de constructie in anumite conditii (conditii impuse de beneficiar, conditii tehnic o-organizatorice, conditii de mediu, etc.). In figura 1 se prezinta sugestiv "jonglarea" celor trei parametri in scopul real izarii cu succes" a unui proiect de constructie. DURATA A.

FACTORI EXTERNI INCEPUTUL PROIECTULUI TERMINAREA PROIECTULUI Parametrii principali in realizarea unui proiect de constructie 2. Proiect de constructie. Definitie. Clasificare. Etape de realizare Proiectul de constructie se poate defini ca un ansamblu de etape concretizate in actiuni intreprinse intr-o succesiune logica si care sunt destrnate realizarii unui obiectiv unic i masurabil. Un obiectiv este unic daca a fost atins o singura data i definitiv fiind bine del imitat spatial, in cazul nostru obiectivul fiind o constructie (obiect de constr uctie) sau ansamblu de constructii (obiecte de constructie). Un proiect de constructie are caracter de unicat prin urmatoarele aspecte: este proprietatea intelectuala a unei persoane, grup de persoane sau a u nei firme; are la baza un proiect unic i implicit un contract unic; implicarea vitala in societate si natura (prezentand grad de rise sub as pectul sigurantei si al sanatatii oamenilor); caracteristici proprii cum ar fi functionalitate (destinatie, mod de uti lizare), complexitate i considerente tehnice, economice , organizatorice specific e. Clasificarea proiectelor de constructie Avand in vedere aspectele prezentate mai sus proiectele de constructie se clasif ica pe baza urmatoarelor criterii: 1. In functie de destinatie distingem proiecte penrru: a. Cladiri civile - cladiri de locuinte, pentru invatamant, arta, cultura, cladiri pentru ocrotirea sanatatii, cladiri administrative. b. Cladiri industriale - hale industriale, depozite, garaje, depouri. c. Constructii speciale industriale - sonde, constructii energetice, constr uctii miniere, couri de fum, turnuri de racire. d. Constructii hidrotehnice - baraje, canale de navigatie, constructii pent ru piscicultura e. Constructii speciale: agricole (sere) pentru transporturi i telecomunicatii (cai ferate, drumuri, treceri de ni vel, poduri, viaducte, tunele), constructii pentru transportul energiei electric e (aeriene, subterane ) alimentari cu apa i canalizare (rezervoare de apa, rupturi de apa, retele de distributie, de canalizare, constructii pentru imbunatatirea calitatii apei - statii de epurare ) f. Constructii pentru transportul i distributia petrolului, gazelor, lichide lor industriale, aerului comprimat, termoficare. 2. Dupa importanta distingem: a. proiecte de constructie de importanta globala (categorii de importanta) i aici avem: constructii de importanta exceptionala (A) constructii de importanta deosebita (B) constructii de importanta normala (C) constructii de importanta redusa (D) b. proiecte de importanta specifica (clase de importanta )- stabilita prin reglementari tehnice i criterii specifice. 3. Dupa caracterul lucrarilor distingem proiecte pentru: a. lucrare noua; b. lucrare de reparatie - care are ca scop readucerea la starea de function alitate

initiala, a unor elemente nestructurale din cadrul unei constructii existente; c. lucrare de consolidare - are ca scop refacerea sau marirea capacitatii portante a unor elemente structurale din cadrul unei constructii existente; d. lucrare de reabilitare - are ca scop repunerea unei constructii existent e intro noua stare de functionalitate (reabilitare functionala, structurala, termica) CURS 3 MANAGEMENTS PROIECTELOR DE CONSTRUCTIE 1. Etapele de realizare ale unui project de constructie Realizarea unui proiect de constructie are doua componente principale i anume: I. FUNDAMENTARE 1 PROIECTARE II. EXECUTIE Cele doua componente ale realizarii unui proiect de constructie sunt concretizat e prin urmatoarele etape: 1. Initierea proiectului. Analiza de fezabilitate - este etapa prin care be neficiarul reflects asupra oportunitatii realizarii proiectului de constructie precum i asup ra implicatiilor i consecintelor ce pot sa apara ca urmare a realizarii acestui proiect. Prin aceasta etapa se vizeaza urmatoarele aspecte: informatii de natura tehnica (structura constructive, functio nala i tehnologica, numar niveluri, arie construita, etc.) informatii de natura economics (cosruri de realizare, cantitati de resur se, cheltuieli generate, etc.) informatii de natura managerial^ (durata de realizare, st ructuri organizatorice adoptate, planificarea resurselor i aprovizionarii) 2. Elaborarea proiectului tehnic - este etapa prin care se stabilesc dimens iunile, forma i structura elementelor de constructie i de instalatii, natura i cali tatea materialelor i echipamentelor folosite. In aceasta etapa se contureaza urma toarele elemente: date despre realizarea lucrarii - memorii tehnice pe specialit ati, breviare de calcul, planuri, etc., caietele de sarcini, listele cu cantitat ile de lucrari, graficul general de realizare a proiectului, detalii de executie 3. Licitatia / Contractarea - este un concurs" prin care se prezinta ofertel e in scopul adjudecarii executiei proiectului. Aceasta etapa presupune intocmire a unei documentatii care cuprinde o serie de informatii de natura tehnica, comer ciala, financiara i juridica referitoare la procedura de licitare, ofertare, cont ractare. 4. Executia proiectului - este etapa prin care planurile, detaliile de exec utie i specificatiile tehnice se materializeaza in elemente de constructie. Aceas ta etapa se caracterizeaza printr-un complex de actiuni (procese de constructie, actiuni cu caracter tehnic, economic, organizatoric, administrativ, etc.) care concura la edificarea lucrarii de constructie. 5. Finalizarea proiectului - este etapa prin care se certifica finalizarea lucrarilor i incetarea obligatiilor executantului. Aceasta etapa cuprinde aspecte legate de: > perioada de garantie a lucrarii > cartea tehnica a constructiei care cuprinde date referitoare la proiecta rea, executia i receptia lucrarilor precum i cadrul informational pentru identific area i determinarea starii tehnice a constructiei i evolutia acesteia in timp. In figura 1 se prezinta cele cinci etape de realizare ale unui proiect de constr uctie II. EXECUTIE ETAPA 1)1 FXF.CU1 IP. A PROiEC I FLH ETAPA DE ftNAI.IZAKE A PftOIECTi/m Fig. 1 Etapele de realizare a unui proiect de constructie

CURS 4 MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE CONSTRUCTIE Modelul adoptat de disciplina Managementul proiectelor de constructie Modelul adoptat propune i dezvolta un ansamblu de practici, proceduri, tehnologii care precizeaza in mod coordonat actiunile concrete, mijloacele umane sj materi ale, diversele etape i variante de executie in vederea realizarii cu succes a unu i proiect de constructie in anumite conditii impuse (un anumit cost, o anumita d urata, un anumit nivel al calitatii) [32]; In figura 1 se prezinta schema generala pentru modelul adoptat: STABILIREA OBIECTIVELOR DIMENSIONAREA TEHNICA STRUCTURA DE DESCOMPUNERE A PROIECTULUI DIMENSIONAREA PRIVIND CALITATEA BLOCUL DE CALUL BLOCUL OPERATIONAL In continuare se va face o descriere a etapelor i continutului celor trei blocuri functionale: I. BLOCUL DE MODELARE - contureaza o serie de informatii i elemente specifice le gate de descrierea generala a proiectului de constructie (cu stabilirea ob iectivelor urmarite), descompunerea acestuia in activitati foarte diferite ca na tura i complexitate precum i reprezentarea conditionarilor dintre acestea prin ret ele grafice in scopul de a concepe modalitatea optima de desfaurare in timp i spat iu. Continutul etapelor pe latura blocului de modelare: ETAPA 1 - Caracteristici generale, structurarea obiectivelor Este etapa prin care sunt exprimate cerinte le i necesitatile beneficiarului in raport cu proiectul de constructie. De asemen ea in aceasta etapa se contureaza o serie de aspecte dintre care se mentioneaza: Aspecte generale - prin care se prezinta coordonatele proiectului: denumire, des tinatie, localizare, categorie de importanta, amplasament, tema cu fundamentarea i necesitatea realizarii acestuia; Aspecte tehnice - prin care se descrie obiectul de constructie (constructii noua sau constructie existenta repusa intr-o noua stare de functionalitate prin reab ilitare structurala, functionala, termica, etc.); se stabilete strucrura construc tive, functionala si tehnologica a obiectului; se stabilesc dimensiunile i forma elementelor de constructie i de instalatii componente; se prezinta informatii des pre principalele materiale i echipamente folosite, consecintele i efectele asupram ediului, etc.; Aspecte economice - prin care se prezinta informatii legate de sursele de finant are necesare pentru realizarea proiectului care pot fi: surse de finantare propr ii (agenti economici privati sau de stat, persoane fizice) i surse de finantare a trase (sume investite de persoane fizice sau juridice, credite bancare, programe de finantare). De asemenea se prezinta o serie de elemente legate de cheltuieli le de capital si cheltuielile materiale legate de realizarea proiectului de cons tructie; Aspecte comerciale - care vizeaza natura i calitatea materialelor i echipamentelor folosite la realizarea proiectului de constructie; Aspecte manageriale - prin care se vizeaza alegerea i coordonarea factorilor impl icati in realizarea proiectului. Printre principalii factori ( actori") care parti cipa la realizarea proiectului de constructie enumeram: e, etc. investitori /beneficiari arhitecti, ingineri, experti tehnici, consultanti, specialist constructor/ antreprenor general producatori i furnizori de materiale, echipamente tehnologice forta de munca, tehnicieni. Sindicate societati de asigurare organisme locale (Consiliul Local, Inspectia in constructii) regii care asigura utilitati: apa, canal, gaz, curent electric, telefoni

altii: firme de transport, laboratoare de incercari, institutii de agrem entare, institutii de invatamant i cercetare, inspectii (mediu, protectia muncii, etc.). 2 SDC se prezinta sub forma unui arbore ale carui grade de detaliere reprezinta o descriere cat mai clara a obiectelor, ansamblurilor, subansamblurilor si element elor de constructie (figura 3.6). CURS 5 MANAGEMENTS PROIECTELOR DE CONSTRUCTIE ETAPA 2 - Structura de descompunere a proiectului (SDP) [70] [17] [2] Structura de descompunere a unui project de constructive reprezinta o metoda de dezagregar e, intr-o maniera ierarhica a unui proiect in grupuri structurale foarte diferit e ca natura si complexitate, avand la baza o serie de considerente cum ar fi: co mplexitatea proiectului, etapele de realizare ale acestuia, factorii implicati i n realizarea lui, diversele variante tehnologice si organizatorice de realizare, resursele folosite, cultura manageriala a celor implicati in realizarea proiect ului. Astfel se vor putea contura trei structuri principale de descompunere a unui pro iect de constructie, acestea fund: 1.Structura de descompunere orientata pe etapele de realizare a proiectului (SDE ); 2.Structura de descompunere orientata pe parti componente din cadrul obie ctului de constructie (SDC) 3.Structura de descompunere orientata pe activitati (SDA). 1. Structura de desco mpunere orientata pe etapele de realizare a proiectului (SDE) SDE propune o deta liere a proiectului de constructie pe etapele de realizare a acestuia, punand in evidenta si continutul acestor etape (studii, documentatii, proiecte, etc.) (fi gura 3.5). PROIECT DE CONSTRUCTIE ETAPA DE FUNDAMENTARE SI PROIECTARE I ETAPA DE EXECUTIE Studii de fezabilitate Licitatia Elaborare PROIECT TEHNIC LICITAREA/OFERTAREA/CONTRACTAREA EXECUTIA Preluare amplasament -Organizarea de santier Executia prapriu-zisa '-INCHEIEREA PROIECTULUI Fig. 3.5 Structura de descompunere orientata pe etape de realizare 2. Structu ra de descompunere orientata pe parti componente din cadrul obiectului de constr uctie (SDC) Aceasta structura propune o descompunere a proiectului dupa nivelul de detaliere prezentat in tabelul de mai jos, in vederea stabilirii unei scheme unitare pent ru alegerea, conceperea, proiectarea, executia diferitelor variante de realizare a proiectului. Nivelele de detaliere ale obiectelor de constructie din cadrul unui proiect de c onstructie pot fi prezentate astfel [26]: Nivel de detaliere Denumire Continut 1. OBIECT DE CONSTRUCTIE Reprezinta acea parte delimitates spatial care a re o anumita functiune. La baza realizarii fiecarui obiect de constructie sta pr oiectul tehnic aferent obiectului prin care se stabilesc parametrii tehnici (for ma, dimensiunile $i structura constructiva). Exemple: Corp cladire. Centrals ter mica, Punct transformare, etc. 2. ANSAMBLU DE CONSTRUCTIE Reprezinta totalitatea subansamblurilor ce defin esc parti distincte ale unui obiect de constructie (infrastructure, suprastructu ra, instala(ii) 3. SUBANSAMBLU DE ONSTRUCTIE Reprezinta acea parte a unui obiect de c

onstructie stabilita pe considerente structurale, funcfionale sau pe faze de rea lizare (totalitatea fundatiilor izolate, etc.) 4 ELEMENT DE CONSTRUCTIE Reprezinta ansamblul de procese de constructie c oncretizate in acea parte a unui obiect de constructie care are o anumita functi une (fundatii, pereti subsol, plansee, Tnchideri, pereti portanti, etc.) Fig. 3.6 Structura de descompunere orientata pe obiecte de constructie 3. St ructura de descompunere a proiectului orientata pe activitati (SDA) SDA defineste o retea arborescentS care prezinta in mod structurat activitatile necesare realizarii unui proiect de constructie. Activitate (componenta a unui proiect de constructie) reprezinta un ansamblu de procese de constructie si actiuni stabilite si legate pe considerente tehnice, o rganizatorice, administrative, legislative, care poate s2 consume timp si resurs e, numai timp sau s3 fie sub forma unor conditional! Modalitati de stabilire a activitatilor componente ale unui proiect de construct ie: > denumirea activitatii sa fie formulata clar (pe max.30 de caractere) [78 ]; > de formulat denumirea fiecarei activitafi reprezentand o actiune (turnar e beton in fundatii, executie zidarie, elaborare proiect pentru obtinerea autori zajiei de construire); > fiecare activitate sa poata fi cuantificata prin urmatoarele elemente: c antitati de procese, durata de realizare, cost, moment de incepere, moment de te rminare; > sa se poata stabili categoriile si cantitatile de resurse necesare reali zarii acesteia (numar de muncitori, cantitati si tipuri de materiale, ore functi onare utilaje, etc.); > sa se poata stabili uor variantele tehnologice si organizatorice de execu tie; > sa se poata stabili anumite cerinte de calitate; > sa i se poata asocia un responsabil (executant); > sa se poata stabili relatii de conditionare intre actiunile componente p recum si cu alte activitati; > sa poata fi urmarita, condusa si evaluata; > sa poata furniza informatiile necesare pentru desfasurarea in timp si sp atiu; > procesele componente si resursele sa fie uniform distribuite pe toata du rata de realizare a activitatilor; > codificarea activitatilor sa se faca intr-un format posibil de extins pe rmitand descompunerea acesteia in subactivitati, actiuni, procese de constructie , faze, evenimente: 200 Executie elemente din beton armat la infrastructura 210-cofrare 220 - confectionare armaturi Inat.elBctrlca paratrasnet 230 - montare carcase de armaturi 240 - intocmire proces verbal de lucrari ascunse 250 - turnare beton cu autopompa de beton Modalitati de grupare a activitatilor necesare realizarii unui project de constructie. Activitafile implicate in realizarea unui project de constructie se pot grupa as tfel: /. infunctie de tipulactivitatilor distingem: 1. activitati care consuma timp si resurse (materiale, forJS de munca, resu rse financiare, etc.); 2. activitati care consuma numai timp - se prezinta sub forma activitajilor care reprezinta conditionari tehnologice; 3. activitati fictive - care nu consuma nici timp si nici resurse dar care marcheaza inceputul sau sfarsitul anumitor faze ale proiectului punand in eviden t conditionari tehnologice, organizatorice, administrative, de inregistrare a ca

litajii, etc. ///. dupa continutul actiunilor incluse distingem: 1. procese de constructie care sunt legate nemijlocit de executie a proiect ului si care permit stabilirea cantitatilor de procese aferente. Acestea pot fi procese simple sau complexe; 2. activitati cu caracter de conditionare - se prezinta sub forma intrerupe rilor tehnologice (procese umede, intarire beton, realizare rosturi, etc.); 3. activitati cu caracter tehnic (trasSri, receptii calitative, verificari) ; 4. activitati cu caracter organizatoric (aprovizionari cu materiale, prefab ricate, utilaje, utilitati, organizare de santier). In figura 3.7 se prezinta un model de structurare a proiectului de constructie p e activitati: COHSOLIUARE SI REFUNCTIOHALIZAR SCOALA INST Inetalatii eledrlcn UtSTALATII DefTtPlari-deafecof I \ Montare geamurl [ J Reparatittencuioli | T.ranaporturi | EMecutle pardoeell cavor PVC incl.Mrat auport Executie strat termoizolant la ICenturt la partes superioara a peretilor portantl ] Refacere arpapta | Structura de descompunere orientata activitati Pe baza structurii de descompuner e a proiectului orientata pe activitati se poate pune in evidenta o alta structu ra secundara de descompunere si anume: structura de descompunere orientata pe re surse (SDR) 3.1 Structura de descompunere orientata pe resurse (SDR) [67] [70] [17] Aceasta structura are ca principal scop identificarea principalelor resurse necesare rea lizarii proiectului precum i structurarea acestora in func^ie de natura i caracter istici. Astfel in realizarea unui project de constructie putem stabili urmatoare le categorii principale de resurse (3.8): resurse umane, resurse materiale, resu rse utilaje i echipamente tehnologice, resurse financiare, resurse informafionale . Ponderea i tipurile de resurse sunt dirijate de multitudinea factorilor productiv i necesari pentru realizarea proiectului. Fig. 3.8 Structura de descompunere orientata resurse Etapele de dezvoltare si implementare a Structurii de descompunere a proiectului Structura de descompunere a unui proiect de constructie are ca principal scop detalierea acestuia in elemente diferite ca natura i complexitate care sa indepli neasca urmatoarele condi{ii principale: > sa fie absolut necesare pentru realizarea proiectului; > sa fie definite clar i complet; > sa permita o evaluare din punct de vedere al costului, al duratelor de r ealizare i a cerinfelor de calitate; > sa permita stabilirea categoriilor s, i cantitatilor de resurse necesare realizarii; > sa i se atribuie un responsabil (persoana, echipa, compartiment); > sa poata fi usor de programat, urmarit in timp si evaluat. Principalele etape de dezvoltare a SDP pot fi evidentiate astfel: 1. Identificarea coordonatelor proiectului - stabilire parti componente ale obiectului de constructie, structura functionala si tehnologica precum si dimen

siunile elementelor de constructie, stabilirea principalelor resurse necesare re alizarii proiectului. 2. Identificarea si descrierea elementelor principale de detaliere a proiec tului cu referire la: "> Etapele de realizare a proiectului de constructie - SDE > Resursele necesare realizarii - SDR > Activitatile necesare realizarii proiectului - SDA 3. Codificarea elementelor cuprinse in SDP; 4. Stabilirea si descrierea informatiilor specifice fiecarui element din SD P; 5. Stabilirea instrumentelor tehnice rezultate din dezvoltarea SDP. Etapele de dezvoltare a SDP sun prezentate in figura 3.9 [70] Etanele de dezvoltare a SDP Instrumente tehnice propuse de SDP Prin dezvoltarea SDP se propun doua instrumente tehnice i anume [70]: 1. Fisa tehnica a activitatii (FTA) 2. Organigrama tehnica (OT) Fisa tehnica a activitatii (FTA) este un instrument tehnic rezultat in urma dezv oltarii SDP care are ca principal scop asigurarea de suport tehnic intr-o manier a structurata si unitara pentru informatiile sj parametrii specifici fiecarei ac tivitati sau element precizat in SDP. Principalele tipuri de informatii specifice unei activitati (element) din SDP in vederea realizarii $i evaluarii acesteia se pot structura astfel: 1. Informatii generale cu referire la: a. denumire activitate (element) b. cod identificare c. descriere d. referire SDP pe componente(SDE, SDC, SDA) 2. Informatii tehnico-organizatorice cu referire la: a. continutul tehnic al activitatii - procese de constructie, acfiuni cu ca racter tehnic, organizatoric, administrativ precum si evaluarea acestora din punct de vedere calitativ; b. procedura (tehnologia) de realizare a acjiunilor care implica realizarea activitatii (metode, instrumente de lucru, modele grafice) c. ansamblu de resurse necesare (materiale, forta de munca, utilaje si echipamente); d. documente de referinta care stau la baza realizarii activitatii (normati ve tehnice, proceduri tehnice, administrative, de control, norme de consum, etc.) e. momentul inceperii activitatii i durata de realizare a acesteia (precum s j a actiunilor componente) f. relatii de condifionare a acfiunilor componente precum si cu alte activi tati. 3. Informatii privind calitatea cu referire la: a. responsabilitatile factorilor implicati in realizarea activitatii; b. cerintele de calitate ce trebuie Tndeplinite pentru realizarea activitat ii (abateri, toleran(e, incercari); c. tipul verificarilor si recepfia lucrarilor executate; d. evidenfe i inregistrari privind calitatea; e. masuri de securitate si protecjia muncii; f tipul si natura incercarilor efectuate g. reglementari tehnice si legislative privind asigurarea i controlul calita fii; 4. Alte informatii (cu caracter economic, de control sj evaluare) cu referi

re la: a. costurile pentru realizarea activitatii (costuri programate, costuri rea lizate); b. identificarea stadiului fizic de realizare (identificator al stadiului); c. tipul si natura inspectiilor sj a inregistrarilor privind realizarea act ivitatii; d. durata i intervalul de timp programate i realizate; e. documente privind programarea i urmarirea realizarii activitatii (liste, rapoarte, formulare, grafice, diagrame de flux tehnologic) f. informatii de tip istoric (arhiva); g. identificarea si repartizarea riscurilor; h. stabilirea necesarului de materiale, forta de munca, utilaje si a colaborari lor cu terji (subcontractanti, furnizori de materiale i echipamente); i. reguli i proceduri privind lansarea i derularea executiei proceselor componente precum , verificarea lor i predarea lucrarilor. In figura 3.11 se propune un model de st ructurare i prezentare a informatiilor din fia tehnica a activitatii: Cod SDC: Con{inut tehnic (cu prezentarea subactivitafilor, proceselor de construct^, acti unilor cu caracter tehnic, administrate, evenimentelor, relatiile de legatura di ntre acestea, variantele tehnologice s i organizatorice de realizare): RESURSE UTILIZATE: Tip Denumire Obs. Consum specific

UM

Cantitate

Furnizor

DURATE 1TERMENE DE INCEPERE: Tip Ac(iune Cantit.(Q) UM NT mi Durata(ti) Nr.munci t (Mi) Utilaje Obs PROGRAMATA DURATA TERMENK (de incepere. intemediare) COSTURI (Costuri directe, costuri indircte): Coslul activitatn PROGRAMAT Costul pe resursc (foria de munca, materiale, utilaje) ffmtnri inHtrertp CALITATE (cerinfe de calitate, inspecfii, recepfii, rapoarte, proceduri tehnice ;i administrative asociate): PROGRAMAT Cerinte de calitate (abateri,toleranJe,etc.) Inspectii, recepfii, faze Proceduri instruire i protectia muncii Verificari, probe, condica de betoane Responsabili (RTE, responsabil A.Q,,C.Q,, sef punct de lucru, f efi echipe de lu cru), raspundere, rise: ANEXE (liste, rapoarte, formulare, grafice, scheme organizatorice, diagrame de f lux tehnologic, proceduri tehnice de execute, proceduri administrative, algoritm i de optimizare pentru realizarea proceselor, fi$e tehnologice, etc.): Fig. 3.11 Model de Fia tehnica a activitatii Organigrama tehnica (O.T.) - este un instrument rezultat din dezvoltarea SDA car e are ca principal scop reprezentarea factorilor implicati in realizarea unui pr oiect de constructie precum si a responsabilitafilor acestora pe nivele ierarhic e bine precizate de la proiectul pe ansamblu i pana la formarea echipelor de lucr u pentru realizarea actiunilor specifice unei activitati. Pe baza O.T. se raspunde la intrebarea cine face $i ce face", cine este responsabi l si pentru ce anume'' in realizarea unui proiect de constructie (figura 3.12). 7 Fig. 3.12 ea O.T.: Organigrama tehnica Aspecte principale avute in vedere la intocmir

> Organigrama tehnica (O.T.) orientata pe activitati trebuie sa fie corela ta cu fisa tehnica a activitatii unde se specifica atributiile factorilor de exe cutie, urmarire, control i inspecfii precum i specializarile personalului implicat ; > O.T. trebuie sa se preteze u$or la schimbari i adaptari pe masura ce proi ectul inainteaza; > O.T. corelata cu Programul de executie a proiectului precizeaza interval ul de timp i volumul de munca pentru fiecare factor implicat in realizarea acestu ia. Avantaiele dezvoltarii si aplicarii structurii de descompunere a proiectului (SDP): " ~ " "^ ? SDP propune sj dezvolta o abordare ierarhica structurata a unui proiect de constructie permifarid vizualizarea acestuia in toate elementele sale compone nte; ? identifies factorii implicati in realizarea proiectului i relafiile ierar hice dintre acejtia; ? asigura suport tehnic pentru conceperea modalitatii de desfajurare in ti mp si spatiu a execu{iei proiectului de constructie; ? permite realizarea de legaturi intre componentele SDP astfel: > legatura dintre SDC i SDA permite identificarea activitatilor necesare re alizarii ansamblurilor, subansamblurilor si elementelor de constructie component e > legatura dintre SDE si SDA permite stabilirea activitatilor necesare der ularii etapelor de realizare a unui proiect de constructie > legatura dintre SDR si SDA permite identificarea resurselor necesare rea lizarii activitatilor componente ale unui proiect de constructie ? propune i dezvolta un suport structurat pentru informatiile tehnice, economice, legislative, privind calitateain realizarea proiectului; 8 CURS 6, 7,8 MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE CONSTRUCTIE Retea- Scenariu-Program Rejeaua se poate descrie ca fund o reprezentare grafica a acfiunilor componente ale unui proiect de constructie prin stabilirea corelatiilor dintre acestea astf el meat sa se intervina la momentul potrivit, cu resursele necesare (materiale, muncitori, utilaje) in vederea realizarii lor. Reteaua reprezinta principalul instrument de programare si control al realizarii unui proiect de constructie prin intermediul relatiilor logice si de conditiona re dintre acfiunile componente. Dintre cele mai cunoscute metode de programare e numeram: Metoda Drumului Critic - CPM (Critical Path Method); Metoda MPM(Metra Potential Method); Metoda PERT (Program Evaluation and Review Technique); Metoda Diagramelor de Precedents - PDM (Precedence Diagram Method); Cea mai folositS dintre aceste metode este Metoda drumului critic (MDC) metoda c e a apSrut in perioada 1958-1959, in plina dezvoltare economics. PROGRAM Metoda drumului critic (MDC) reprezinta un ansamblu de procedee pentru programar ea si conducerea executiei proiectelor bazata pe teoria grafelor. In MDC repreze ntarea desfasurSrii executiei proiectelor se face sub forma de refele plane, num ite grafe sau grafice refea iar fundamentarea matematica este asigurata de teori a grafelor. Etapele programSrii proiectelor de constructie prin MDC sun prezenta te in figura 3.13: Etapele programarii proiectelor prin MDC Formulare - este etapa prin care se stabilesc i se descriu actiunile ce urmeaza a fi efectuate pentru realizarea proieotului de constructie, se stabilesc conditi onarile dintre acestea in legatura cu desfaurarea lor in timp si spafiu si se dim ensioneaza actiunile din punct de vedere al necesarului de resurse $i a parametr

ilor ce intervin in programarea proiectelor. Stabilirea actiunilor se face plecand de la urmStoarele date initiate: cerinfele benejiciarilor - exprimate printr-un anumit cost, o anumita du rata, anumite cerinfe privind calitatea, anumite conditii contractuale; proiectul tehnic - exprimat prin parametrii tehnici ai obiectului de con structie (forma, dimensiuni, structura elementelor de constructie componente), c antitafile de procese redate prin antemasurStori, caietele de sarcini. Principiul MDC si implicit conceperea rejelelor const! in divizarea proiectului in parti componente la un nivel care sa permita reprezentarea logica i tehnologic a in legatura cu desfasurarea in timp si spajiu. Aceste pSrJi componente, in sen sul MDC, poarta denumirea de activitati. Activitatea (in sensul MDC) reprezinta un ansamblu de procese de constructie si/ sau actiuni stabilite si legate pe considerente tehnologice, organizatorice, adm inistrative, legislative, etc. necesare in realizarea unui proiect de constructi e i care poate sa consume timp si resurse, numai timp sau nu consuma nici timp si nici resurse (activitati Active). Plecand de la aspectele prezentate mai sus se propune, in aceasta etapa, un inst rument tehnic care poarta denumirea de tabel de cemditionare. Elaborarea tabelului de condrfionare este o activitate de concepfie care se conc retizeaza prin stabilirea activitatilor necesare in realizarea unui proiect de c onstructie i a conditionSrilor dintre acestea incercand sa raspunda la urmatoarel e intrebari: ce activitati sunt necesare pentru realizarea proiectului de constructie ? exista o activitate care conditioneaza toate celelalte ? Care este aceea ? care activitati pot fi incepute daca se termina activitatea "i" ? care sunt activitatile ce trebuie terminate ca sa poata incepe activitat ea "j" ? Un tabel de condrfionare trebuie sS continS eel putin urmatoarele eleme nte: activitati - puse in evidenja prin cod si denumire; conditionari - precizeaza relafiile de conditionare dintre activitSti; parametri rezultati din dimensionarea activitatilor ?i care sunt prelua) ;i din Fi$a activitafii [F.T.A.]- cei mai importanti parametri utilizati in MDC fund: durata activitatii, resursele necesare, costul activitatii, etc. Modul de stabilirea a parametrilor activitatilor este descris in sectiunea Blocul de calc ul din metodologie. alte informatii - descriere activitate (procese de constructie, actiuni cu caracter de conditionare, actiuni cu caracter tehnic, actiuni cu caracter org anizatoric), restrictii, etc. Un model de tabel de conditionare este prezentat in tabelul 2. Cod adv. Activitatile proiectului direct precedents (conditionari) Durata Obs. 1 Identificare amlasament i trasare axe 2 Indepartare strat vegetal 1 00.00 LEI" 3 Sapatura mecanizata cu excavatonjl "6,200,000.00 LEI" 4 Trasare axe fundatli 3 1 5 Sapatura manuala pentru fundatii "8,032,000.00 LEI" 6 Cofrare fundatie 5 3 00.00 LEI" 7 Turnare beton In fundatie 6 000,00 LEI" 8 Decofrare fundatie 7 1 Activitatile (zile) Resurse Cost actv. 2 2 1 Muncitori[3L Buldozer "1,040,0 5 Excavator "504,000.00 LEI" Muncitori[6] "6,520,0 "32,016,

Muncitorif3l 4 4 Muncitori[5] 1

Muncitori[12]

MuncitonT2l

"1,336,000.00 LE

I" 9 Cofrare pereti subsol 8 5 Muncitori[12J "40,080,000.00 L EI" 10 Turnare beton In pereti 9 1 "46,850,000.00 LEI" 11 Decofrare pereti subsol 10 1 Muncitori[2] "1,458,000.00 LE I" 12 Fasonare armaturi 11 4 Muncitorif8J "65,376,000.00 L EI" 13 Executie hidroizolatie pereti subsol 11 2 Muncitori[4J "23,344,000.00 LEI" 14 Execute zidarie protectie hidroizolatie 13 2 Muncitori[4] "11,344,000.00 LEI" 15 Executie umpluturaj)amint 14 1 Muncitori[4| "3,672,0 00.00 LEI" 16 Executie umpluturi balast subsol 15 1 Muncitori[7] "11,176,000.00 LEI" 17 Transport pamant cu autobasculante 16 1 "1,450,0 00.00 LEI" 18 Turnare beton pardoseli subsol 16 1 Muncitori[3] "8,504,0 00.00 LEI" 19 Cofrare planseu peste subsol 18 4 Muncitori[15] "10,080, 000.00 LEI" 20 Montare termoizolatie subsol 19,12 1 Muncitorif31 "6,504,0 00.00 LEI" 21 Montre armaturi planseu subsol 20 3 Muncitori[9] "9,536,0 00.00 LEI" 22 Turnare beton planseu subsol 21 1 Muncitori[12] "14,016, 000.00 LEI" 23 Decofrare planseu subsol 17,22 1 Muncitori[5] "840,000 .00 LEI" 24 Receptie infrastructure 23 1 Construire retea - este etapa prin care se concepe refeaua prin parcurgerea urma torilor pasi: 1. alegere procedeu 2. alegere tip refea 3. precizare reguli de baza pentru intocmirea refelelor 4. elaborare grafic retea 1. Alegere procedeu Metoda drumului critic propune o serie de procedee care se pot clasifica astfel [26]: a) dupa natura probabilistica a activitatilor distingem: > Procedee cu activitafi a caror durata de realizare este o marime fixa MO DELE DETERMINATE > Procedee cu activitati a caror durata de realizare este o marime variabi lis MODELE PROBABILISTE b) dupa forma de reprezentare a activitatilor distingem: > Procedee care utilizeaza grafice refea cu activitati reprezentate prin a rce Retele detipC.P.M > Procedee care utilizeaza grafice refea cu activitafi reprezentate prin n oduri Retele de tip M.P.M. c) dupa parametria ce intervin in program distingem: > Program prin care se analizeaza parametral timp sub forma duratelor activitatilor ca marimi fixe (deterministe) sau marimi variabile (probabiliste) procedee cu analiza timpului y Program prin care se analizeaza parametrii: timp si resurse necesare activitat ilor -procedee cu analiza resurselor > Program prin care se analizeaza parametrii: timp, resurse si costul acti vitatilor -procedee cu analiza $i optimizarea costuluiproiectelor

2. Alegere tip retea In MDC activitafile pot fi reprezentate grafic in doua modalitati, constituind a stfel doua variante de reprezentare a retelelor si anume: a) retele cu reprezentarea activitatilor sub forma de arce b) retele cu reprezentarea activitafilor sub forma de noduri b) Retele cu reprezentarea activitatilor sub forma de noduri In aceasta variants reprezentarea activitafilor se face sub forma de noduri (car e pot fi de forma dreptunghiulara sau circulars) iar legatura dintre activitati facandu-se prin arce in sensul impus de deslasurarea in timp (fig.3.17). In acest caz legatura dintre doua activita{i succesive (i) si (j), legatura marc ata prin arcul (ij) semnifica condifionarea tehnologica si/sau organizatorica in tre cele doua activitati, putand lua urmatoarele forme: a) condifionare de tip "sfarsit - inceput" reprezentata grafic in fig. 3.18. Fig. 3.18 Conditionare de tip "sfarsit-inceput" Semnificajia acestei legaturi este urmatoarea: activitatea j poate sa inceapa nu mai daca activitatea i este terminata. Arcul ij poate sa aiba o durata ty care p oate sa ia urmatoarele valori: a. ty = 0 > activitatea j incepe imediat dupa ce activitatea i a fost termin ata; b. ty > 0 activitatea j poate incepe dupa un anumit interval de timp de la terminarea activita|ii i; b) Condijionare de tip "inceput-Jnceput" reprezentata in fig. 3.19. Acest tip de condifionare are urmatoarea semnifica{ie: activitatea j poate incep e odata cu debutul activitatii i. Inceputul activitafii j poate fi simultan cu i nceputul activitatii i (tjj= 0), sau dupa un anumit interval de timp de la incep utul activitatii i (tip 0). c) Conditionare de tip "sfarsit- sfarsit" reprezentata in fig. 3.20 Acest tip de conditionare semnifica faptul ca activitatea j se poate termina odata cu termin area activitafii i (tjj= 0) sau mai tarziu fata de terminarea activitatii i (ty> 0). Acest tip de condifionare este foarte rar intalnit semnificand faptul ca activit atea j se termina odata cu inceputul activitafii i (1^= 0) sau mai tarziu (ty> 0). 3, Reguli de baza pentru intocmirea retelelor 3.2. Reguli pentru intocmirea refelelor de tip MPM Diferenfierea de semnificatie a elementelor graficului re(ea de tip MPM fata de CPM, determina o serie de elemente specifice de intocmire. 1. In grafice retea de tip MPM exista o singura activitate care marcheaza incepu tul programului, denumita activitate initiala sau "START" i o singura activitate care marcheaza sfarsjtul programului, denumita activitate "FINAL" (figura 3.25.) ; 2. Fiecarei activitafi, j" i se asociaza un nod ,j" iar fiecarui nod j se a sociaza o valoare data de durata activitatii pe care o reprezinta; 3. Condifionarile dintre activitafi se reprezinta printr-un arc, orientat d e la o activitate spre cealalta; 4. Dintr-un nod pot porni unul sau mai multe arce, avand semnificafia ca o activitate reprezinta condifia de incepere pentru una sau mai multe activitafi ( figura 3.26.a); 4. Elaborarea graficului retea Elaborarea graficului refea este activitatea de concepfie prin care toate activi ta|ile ce concura la realizarea unui proiect de construcfie sunt corelate in leg atura cu desfajurarea lor in timp i spafiu printr-un model grafic conceput pe baz a tabelului de condifionare ii a regulilor de intocmire enunfate mai sus. 5. La un nod se pottermina unul sau mai multe arce, semnificand faptul ca i nceperea unei activitafi este condifionata de terminarea a uneia sau mai multe a ctivitafi (figura 3.26.b); 6. Se impune evitarea, pe cat posibil, a incrucisarilor dintre activitafi p rin redesenarea graficului refea;

7. Se impune evitarea circuitelor in reprezentarea graficului refea (fig.3. 27). Modelul grafic astfel objinut reda structurarea tehnologica si organizatorica a execufiei activitafilor componente ale unui proiect de construcfie. MDC este metoda cu cea mai buna utilizare in programarea proiectelor de construc tie prezentand urmatoarele avantaje: fund o metoda determinista permite estimarea duratei de realizare a unui proiect de construcfie cu o precizie foarte buna permite controlul duratei si a costului realizarii proiectului prin determinarea drumului critic respectiv a activitafilor critice; permite o viziune structurata asupra intregului proiect prin divizarea acestuia in par{i componente care sa permita reprezentarea logica, tehnologica i organizat orica in legatura cu desfasurarea in timp $i spafiu; evidenfiaza interdependent dintre elementele componente; prezinta suport tehnic pentru programarea si condueerea proiectelor de construcf ie; propune o serie de instrumente privind stabilirea acfiunilor componente ale unui proiect, reprezentarea desfasurarii in timp si spafiu a acestora, planificarea resurselor, planificarea financiara, etc.; propune o serie de procedee care au ca principal scop o utilizare adecvata a res urselor necesare realizarii proiectului; prezinta suport tehnic i metodic pentru implementarea pe calculatoare electronice . Etapa 3.3- SCENARIU-PROGRAM Este o etapa components a metodei drumului critic care consta in tratarea refele lor prin tehnici de programare. Scenariul se elaboreaza pe baza resurselor si a capacitafilor de care dispune en titatea implicata in execufia proiectului de construcfie, finandu-se cont de res tricfiile si condifiile contractuale. In realizarea unui proiect de construcfie exista un numar mare de scenarii dator ita diverselor restricfii tehnologice, organizatorice, administrative, diferitel or variante tehnologice de realizare a proceselor de construcfie, diferitelor po sibilita.fi de desfajurare in timp i spafiu, diferitelor durate ce se pot adopta pentru realizarea activitafilor in funcfie de resursele ce se pot aloca. Pentru realizarea acestei etape este necesar a fi parcuri urmatorii pasi: 1) Calculul parametrilor temporali ai programului; 2) Analiza incadrarii in restricfii temporale; 3) Integrarea si condensarea graficului general; 4) Transpunerea calendaristica a graficului refea; 5) Analiza i programul resurselor necesare realizarii proiectului. 1. Calcul ul parametrilor temporali ai programului Scopul elaborarii refelelor este de a stabili, in funcfie de condifionarile dint re activitafi, termenele posibile de incepere si terminare pentru fiecare activi tate. Avand in vedere caracteristicile metodologiei PROMAC precum sj scopul pri ncipal de a furniza suport de informafii pentru proiectarea sistemelor informati ce orientate pe managemerttul proiectelor de construcfie, se adopt a ca metoda de programare, metoda MPM. Astfel nodul asociat unei activitaf i confine urmatoarele elemente: > stanga-sus: termenul minim de incepere al activitafii (t,,,1); > centru-sus: simbolul si denumirea activitafii (i, A); > dreapta-sus: termenul minim de terminare al activitafii (tm'); > stanga-jos: termenul maxim de incepere al activitafii (tMl): > centru-jos: durata activitafii (t;); 7 > dreapta-jos: termenul maxim de terminare (tj/); Elementele prezentate m ai sus pot fi urmarite in figura 3.41 Fig.3.41 Reprezentarea elementelor graficului refea Se introduce nofiunea de distanfa critica (tjjc) care reprezinta intervalul de t

imp intre inceperea activitafii (i) si Tnceperea activitafii (k).[26J Modalitafi de adoptare a distanfei critice pentru principalele tipuri de condifi onari: a) condifionare de tip "sfarsit - ihceput" reprezentate grafic in fig. 3. 42. fgura 3.42 condifionare de tip "sfarsit - inceput" tik reprezinta intervalul de timp intre terminarea activitafii i" si inceperea ac tivitafii k" si poate lua urmatoarele valori: 1. tji = 0 * activitatea k incepe imediat dupa terminarea activitafii i; 2. tjk > 0 activitatea k incepe la un anumit interval de timp dupa terminare a activitafii i; b) Condifionare de tip "inceput-inceput" reprezentata in fig. 3.43. Figura 3.43 condifionare de tip "inceput - inceput" tjk reprezinta intervalul de timp intre inceperea activitafii i" si inceperea activitafii k" si poate lua urmatoarele valori: 1 tik = tjkmjn = 1 schimb > daca activitatea k este mai lenta decat activitatea i (tk>ti); 2. tjk = t; + tjkmin - tk * daca activitatea k este mai rapida decat activit atea i (tk < tj); in acest caz este necesar a se introduce o distanfa critica as tfel Incat activitatea k sa nu se intersecteze, in destasurarea in timp ?i spafi u, cu activitatea i; 3. ^ = t; > pune in evidenfa situafia unei condifionari de tip sfarsit activ itate i i inceput activitate k, 4. ta > tj pune in evidenfa situafia cand intre terminarea activitafii i si inceperea activitafii k se introducere un timp de intrerupere (timp tehnologic). Calculul elementelor graficului retea 8 A. Calculul termenelor minime 1) termenul minim al activitatii START" este egal cu zero t'm =t' = 0 (3.64) 2) termenul minim de incepere a activitatii k unde exista unul sau mai mult e arce imergente este: 0 4 +b ilk > sfdrsit-inceput 4+4" ? inceput- inceput (3.65) tm =max< L+t^-h ,4+%? sfdrsit- sfdrsit -tk -* inceput-sfdrsit 3) termenul minim de terminare al unui nod i este: <<+', (3-66) 4=4+4 <3-67) 4) termenul minim de incepere al nodului FINAL" este egal cu termenul minim de terminare: (3.68) = fMi-t^ (3.72) RTM RTM ' = 4-4 (3-73) =4-(4+o (3-74) 2) Rezerva libera de timp a unei activitati i" pune in evidenta durata maxima cu care se poate depasi termenul minim de terminare a activitatii i" (t'mi) fara a c onsuma rezervele activitatilor urmatoare: (3.75) 't'mi ~tik ~*inceput-incepuh -t'mi ~ti -^sfdrsit-inceput I

D. Evidentierea drumului critic Drumul critic este drumul eel mai lung dat de succesiunea activitafilor si a dis tantelor critice euprinse intre nodul initial (START) si nodul (FINAL) unde term enul minim de incepere este egal cu termenul minim de terminare, termenul maxim de incepere este egal cu termenul maxim de terminare si rezerva totala de timp e ste egala cu zero. Modul cum se calculeaza termenele sj rezervele totale de timp precum si evidenti erea drumului critic pentru activitatile unui proiect P" este pus in evidenfa in tabelul 15 si figura 3.44. Tabelul 15

Termenul minim de terminare al nodului final este reprezentat de succesiunea de activita.fi si distance critice cu durata eea mai mare euprinse intre nodul STAR T si nodul FINAL. B. Calculul termenelor maxime 1) termenul maxim de incepere al nodului final este egal cu termenul maxim de terminare: 4 = 4 =4 =C (3-69) MTO MFBUL mFjmL mFINAL v ' 2) termenul maxim de terminare al unei activitati k unde exista unul sau ma i multe arce emergente este: ? sfdrsit- inceput -tinceput-incepuh n ^Q\ tu. =rmn-hj+h -tkJ > sfdrsit- sfdrsit > inceput- sfdrsit -tkj+h 3) termenul maxim de incepere al activitatii k este: 4=4,-', (3-75) 4) termenul maxim al activitatii START este: Tabelul 15 Tabel de conditionare C. Calculul rezervelor de timp 1) Rezerva totala de timp a unei activitati i" pune in evidenfa durata maxima cu care se poate depasi termenul minim de terminare al activitatii (t' ) fara a depas i termenul final al programului: Fig.3.44 Calculul elementelor graticului refea 4. Transpunerea calendaristica a graficului retea Transpunerea calendaristica a graficului refea se face prin planul calendaristic care reprezinta un instrument de baza al metodei drumului critic i are ca princi pal scop transpunerea termenelor atemporale ale graficului refea in termene cale ndaristice concrete. Pentru trasarea planului calendaristic se procedeaza astfel: PASUL 1 se traseaza structura planului calendaristic astfel: > pe orizontala se evidenfiaza termenele din graficul refea i perioadele ca lendaristice; la scara perioadelor calendaristice se evidenfiaza anul, lunile ca lendaristice si zilele lucratoare (eliminandu-se zilele libere); > se traseaza coloanele pentru evidenfierea activitafilor si a informafiil or specifice; astfel ca minim de informafii necesare pentru intocmirea planului calendaristic se vor evidenfia: cod activitate, denumire activitate, durata, rez erva totala de timp. PASUL 2 se Tnregistreaza activitafile respectand urmatoarele reguli: > corelarea termenului de incepere al nodului corespunzator activitafii START" cu termenul calendaristic de incepere a execufiei proiectului; y se Tnregistreaza activitafile considerandu-se ca Tncep si se termina la termenul minim ?i respectand urmatoarele prioritafi: in ordinea crescatoare a termenului minim de incepere (f,m); pentru douS sau mai multe activitafi cu acelasi termen minim de incepere

se

evidenfiaza

activitafile

dupa

urmatoare

ordine:

activitafi critice, activitSfi cu rezerva totala de timp cea mai mica, activitaf i cu durata cea mai mica; activitafile se reprezinta prin linii pline orizontale de lungimi egale cu duratele activitafilor; trasarea barelor orizontale se face corespunzator cu termenul minim de incepere a activitafii; unei activitafi Ti corespunde o singur a linie orizontala (plina sau Tntrerupta); rezerva totala de timp se figureaza cu linie intrerupta in continuarea l inii care reprezinta durata activitafii si are ca moment final termenul maxim de terminare a activitafii (activitafi necritice). Planul calendaristic ofera informafii deosebit de importante privind desfaurarea execufiei acfiunilor componente ale proiectului precum i o serie de informafii de rivate privind esalonarea resurselor, planificarea financiara, etc. In figura 3.47 se prezinta planul calendaristic pentru graficul refea din figura si graficul resursei: RAN CALENDAR! STK Fig.3.47 Plan calendaristic i histograma resursei ETAPA 3.4 - CONDUCEREA PROIECTU LUI Este etapa prin care se pune in micare aparatul de producfie respectiv mijloacele de producfie si forfa de munca in cadrul stabilit prin programul de realizare a proiectului de construcfie. Conducerea proiectului se concretizeaza printr-un ansamblu de tehnici i instrumen te care au ca principal scop realizarea activitafilor componente conform paramet rilor dimensionafi si implicit realizarea intregului proiect conform programului stabilit. Activitati pentru elaborarea si avizarea studiilor si documentatiilor CURS 9 MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE CONSTRUCTIE SECTWNEA II - Dimensionarea tehnica Este secfiunea prin care se stabilesc parametrii tehnico-organizatorici specific i activitafilor componente ale unui proiect de construcfie. Se considers ca activitatea este elementul fundamental in vederea stabilirii par ametrilor de baza in realizarea unui proiect de construcfie intrucat la nivelul ei se stabilesc informafiile referitoare la acfiunile componente (procese de con strucfie, acfiuni cu caracter tehnic, organizatoric, economic, administratis etc .), evaluarea acestora din punct de vedere cantitativ, al necesarului de resurse , a cerintelor de calitate si se stabilesc algoritmi de optimizare a proceselor componente. Datorita numarului mare de acfiuni precum si a proceselor foarte diferite ca nat ura si complexitate ce sunt necesare pentru realizarea unui proiect de construct ie, in vederea stabilirii principalilor parametri ai unei activitafi se propune gruparea acestora in funcfie de confinutul acfiunilor incluse, astfel (figura 3. 30): GRUPAREA ACTIVITATILOR \ activitati specifice organizarii de santier ActMtati specifice executiei proiectului tehnic ig. 3.30 - Gruparea activitafilor componente ale unui proiect de construcfie Pentru prima grupa de activitati dimensionarea din punct de vedere tehnico-econo mic se face relativ simplu intrucat principalele resurse folosite sunt resursele umane (specialisti, experfi tehnici, consultant) si resursele financiare. Durat a acestor activitafi este stabilita pe baza statistica sau negociere directa cu factorii implicafi in elaborarea, avizarea si autorizarea acestor documentafii. Pentru celelalte doua grupe de activitati, respectiv activitafile specifice orga nizarii de santier si activitafile specifice execufiei proiectului tehnic, se pr opune o schema comuna care rezolva urmatoarele probleme de concepfie si calcul [ 26]: L Structurarea tehnologica ~- care are ca principal scop identificare a ac{iunilor componente si stabilirea parametrilor tehnici Z Structurarea spatiala - care are ca principal scop proiectarea distribufiei

spatiale a cantitafilor de procese si stabilirea parametrilor de desfasurare in spa^iu 3^ Dimensionarea necesarului de resurse - prin care se stabilesc categori ile si cantitafile de resurse necesare realizarii activita|ilor punandu-se in evidenfa si parametrii principali ai resurselor 4 Structurarea organizatorica - care are ca principal scop stabilirea variantelor de desfasurare in timp si spajiu a realizarii proceselor si dimensionarea parametrilor de desfasurare in timp 1. Structurarea tehnologica este o activitate de concepfie care are ca principal scop stabilirea actiunilor din cadrul unei activitafi precum si a confinutului acestora. Rezolvarea acestei probleme depinde de solufia constructiva adoptata, conditiile de execufie, tehnologiile disponibile ale executantului, numarul si calificarea muncitorilor disponibili, tipul si numarul de utilaje disponibile, condifii con tractuale, restricfii locale. Stabilirea acfiunilor se face pe baza detaliilor de execufie si are ca scop tran sformarea informafiilor referitoare la dimensiunile si structura elementelor de construcfie in acfiuni (procese de construcfie) [26]. Acfiunile incluse intr-o activitate pot fi grupate in doua mari categorii si anu me: 1. procese de construcfie 2. acfiuni cu caracter tehnic, economic, administrativ Procesul de constructie se poate defini ca ansamblul modificarilor cantitative s i calitative folosite pentru transformarea obiectelor muncii (materiale, semifab ricate, produse finite) cu ajutorul unor mijloace specifice, in cadrul unui loc de munca in vederea realizarii de elemente de construcfie din cadrul unui obiect de construcfie [26]. In realizarea unui obiect de construcfie intervin o multitudine de procese de co nstrucfie, neomogene din punct de vedere tehnologic necesitand consum diferit de forfa de munca si resurse materiale. Diversitatea si complexitatea proceselor de construcfie deriva atat din confinut ul acestora cat si din natura resurselor utilizate, a locului de munca pe care s e executa, a naturii executantului (colectiv sau individual). Acfiunile cu caracter tehnic, economic, administrativ In realizarea unui proiect de construcfie intervin, pe langa procesele de constr ucfie, o mulfime de acfiuni cu caracter tehnic, economic, administrativ, organiz atoric care condifioneaza in mod hotarator realizarea proceselor de construcfie. In funcfie de natura lor acfiunile ce intervin la realizarea unui proiect de con strucfie se pot clasifica astfel: o acfiuni cu caracter tehnic (trasari, intreruperi tehnologice, intocmire documentafii tehnice, etc.) o acfiuni cu caracter organizatoric (aprovizionari cu materiale, asigurar e utilitafi, asigurare spafii de depozitare, spatii de cazare, asigurare cai de ac ces, organizarea liniilor tehnologice, montaj utilaje si echipamente tehnologice, etc . o acfiuni cu caracter administrativ (aprobari, avizari, specializari, asi gurarea cu resurse, instruire echipe de lucru, intocmire proceduri administrativ e si instrucfiuni de lucru, etc.) o alte actiuni cu caracter economic, de urmarire si control, de asigurare a calitafii (asigurarea cu resurse fmanciare, verificari, recepfii calitative, int ocmire documente privind asigurarea si controlul calitafii, avizare/aprobare sit uafii de lucrari, etc.) 2. Structurarea spatial^ a desfasurarii acfiunilor (procese de construefie) are ca principal scop stabilirea sectoarelor si a distribufiei spafiale a cantitafil

or de procese (eferente delimitarii sectoarelor) pentru coordonarea dependenfei Tntre procese in desfasurarea lor in timp si spafiu la realizarea elementelor de construefie. [26] Structurarea spafiala a desfasurarii proceselor de construefie se realizeaza pe baza solufiilor constructive a proiectului precum si a rafiunilor privind organi zarea execufiei proceselor in funcfie de capacitafile executantului si condifion arile impuse pentru realizarea proiectului (tehnologice, organizatorice, legisla tive, condifionari impuse de investitor). Prin stabilirea sectoarelor si implicit a formei si dimensiunilor acestora se po t identifica cantitafile de procese care vor conduce la stabilirea necesarului d e resurse pentru realizarea acestora precum si a calcului duratei de execute a p roceselor pe fiecare sector. Delimitarea corecta a sectoarelor, forma si dimensiunile acestora, stabilirea di stribute! spafiale a cantitafilor de procese este posibila numai pe baza planuri lor si a detaliilor de execufie, In funcfie de natura si confinutul lucrarilor, dimensiunile si amploarea lor, condifiile contractual, regulile tehnologice si d e execute, condifionari organizatorice. 3. Dimensionarea necesarului de resurse are ca principal scop identificarea prin cipalelor resurse necesare realizarii activitafilor componente ale unui proiect de construefie, structurarea acestora in funcfie de natura si caracteristici, ca lcului cantitafilor necesare, descrierea parametrilor specifici resurselor. Prin resursa se intelege orice mijloc de orice natura care poate fi exprimat can titativ si este necesar pentru realizarea unei activitafi specifice unu proiect de construefie. Datorita caracterului complex al activitafii de construefie care deriva din dive rsitatea proceselor de construefie si numarul mare si divers al mijloacelor folo site se propune clasificarea resurselor astfel: 1. Pupa natura lor distingem: " Resurse umane - reprezentate de forfa de munca necesara realizarii activitafilor. Resursa forfa de munca poate fi Tmparfita in: forfa de munca calificata forfa de munca necalificata forfa de munca specializata (pe meserii) Resurse materiale reprezentate de materialele, semifabrica tele, prefabricatele, confecfiile metalice necesare realizarii activitafilor component e ale unui proiect de construefie Resurse utilaie - reprezentate de utilajele de construefie, echipamentele tehnologice, mijloacele de transport utilizate in realizarea unui proiect de construefie " Resurse utilitafi - sunt resursele impuse de asigurarea conditiilor pentru execufia activitafilor. pentru activitatea personalului muncitor si a personalul ui tehnic, economic, administrativ. In cadrul acestei categorii se cuprind: spatiil e de cazare, spafiile de depozitare, birouri, energie electrica, termica, apa-cana l, etc. Resurse financiare - reprezentate de fondurile banesti necesare realizarii proie ctului de construefie (credite bancare, surse proprii, programe de finanfare). Resurse informafionale - reprezentate de fondul documentar privind reglementaril e si normativele tehnice, reglementarile legislative, studiile de piafa, etc. ne cesare a fi utilizate in realizarea proiectului. 2. Pupa posibilitatea de a fi conservate distingem: Resurse stocabile - care se pot consuma numai pe masura executarii activitafilor , in aceasta categorie intrand resursele materiale si financiare; Resurse nestocabile - care sunt disponibile pentru realizarea activitafilor numa i in anumite intervale de timp (forfa de munca, utilaje). 4. Structurarea organizatorica - are ca principal scop stabilirea condifiilor or

ganizatorice, stabilirea si dimensionarea parametrilor de desfasurare in timp pe ntru acfiunile specifice unei activitafi din cadrul unui proiect de construefie. 3 CURS 10,11 MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE CONSTRUCTIE SECTIVNEA III - Dimensionarea economica Este secfiunea prin care se stabilesc principals parametri economici specifici r ealizarii unui proiect de constructie, parametri legaji in principal de costul t otal de realizare a proiectului. Costul total de realizare a unui proiect de constructie reprezinta expresia bane asca a tuturor "eforturilor" (for^a de munca, resurse materiale, utilaje si echi pamente tehnologice, resurse informational, servicii, taxe, actiuni cu caracter tehnico-administrativ, etc.) necesare a fi lacute in scopul realizarii proiectul ui in toate etapele sale componente. Prin objinerea informatiilor referitoare la activitafile componente ale unui pro iect de constructie precum si a resurselor necesare realizarii acestuia, in faza de elaborare a proiectului se pot formula previziuni privind costul total al ac tivita(ilor, resurselor si in final a intregului proiect. Particularitijile activitati de construc^e precum si durata mare de realizare a unui proiect de construcfie impun anumite tehnici de evaluare a costurilor de re alizare. Se poate spune ca nu exista doua firme de specialitate care sa foloseas ca modaiitafi identice de evaluare. Evaluarea costurilor de realizare in etapa de elaborare a proiectului de constru cfie are caracter predictiv reprezentand cele mai bune aproximari care pot fi fa cute, corespunzator momentului cand sunt realizate, in funcfie de capacitate si cultura manageriala a firmei care executa proiectul. Aceste costuri poarta denum irea de costuri programme (sau previzionale). Costurile programate trebuie sa fie controlate si revizuite de nenumarate ori pe parcursul execujiei proiectului ducand astfel la cunoasterea costurilor reale d e execute denumite si costuri efective. Comparativul, pe durata de execute a proiectului, a costurilor programate cu cos turile efective poate sa scoata in evidenfa calitatea metodelor de organizare si conducere adoptate de firma care executa proiectul. In evaluarea costurilor de realizare a unui proiect de construcjie este necesara parcurgerea urmatoarelor etape: a) stabilirea surselor de informajii necesare pentru evaluarea cat mai core cta a costurilor. Acestea potfi: reglementari tehnico- economice: o colecfia de indicatoare de norme de deviz o colecfia Norme de munca in construcfii" o nomenclatorul de materiale si tabele cu prefuri unitare la furnizori o nomenclatorul cu forja de munca - pe meserii, categorii si retribute tarifar a o nomenclatorul de utilaje si echipamente tehnologice pe grape, capacitab' si caracteristici tehnice o nomenclatorul cu liste anexe de materiale neexplicitate o nomenclatorul cu analize de consumuri de resurse si de pret specifice anumitor categorii de procese o acte legislative si publicafii de specialitate " proiectul tehnic cu urmatoarele elemente: o caietele de sarcini - prin care se descriu conditiile tehnice de realizare a elementelor de constructie (dimensiune, forma, tehnologie, probe, verificari, receptii), caracteristicile si calitatea materialelor (proprietaji, compozifoe, etc.), cerintele beneficiarului in ceea ce priveste calitatea execufiei o antemasuratorile - care confin informatiile referitoare la cantitat ile de procese necesare pentru realizarea elementelor si ansamblurilor de constructie

componente o detaliile de execute - care redau forma, dimensiunile si al catuirea elementelor de constructie. b) Elaborarea programului de execute - prin care se stabileste durata de re alizare a proiectului precum si termenele de realizare a anumitor activitaji componente sau lucrari pr ecizate prin caietele de sarcini determinandu-se astfel si mijloacele de munca necesare pentru realizarea proiectului. Pe baza programului de execute se pot stabili costurile de execute proportionate cu dura ta programata, precum si costurile cumulate la anumite intervale de timp. 1 c) Alegerea si aplicarea metodei de evaluare Dintre metodele de evaluare cunoscute cele mai frecvent folosite in evaluarea co sturilor sunt: 1. Metoda "unitafii de folosin^a" - multe tipuri de construe^ se caracteriz eaza prin repetarea unitafilor de folosim*a (exemplu: numar de paturi intr-un sp ital, numar de locuri intr-o scoala, numar de apartamente dintr-un ansamblu de l ocuinfe, numar birouri intr-o cladire administrative). Aceasta metoda este folos ita in etapele de inceput ale elaborarii proiectului ca baza de comparajie intre diverse variante de acelasi tip; 2. Metoda "ariei" - este una din cele mai utilizate metode si se bazeaza pe aria totals desfasurata a unei cladiri; 3. Metoda "sistemelor" - in acest caz unitatea de baza este aceeasi ca in c azul metodei ariei, dar considera separat fiecare categorie de subsisteme ale cl adirii (infrastructura, suprastructura, inchideri, compartimentari, instalafii, etc.). Pentru fiecare subsistem se considera separat preful pe metru patrat de a rie desfasurata. 4. Metoda de evaluare prin referinta la costurile efective - consta in eval uarea costurilor de realizare a unui proiect de constructie pornind de la cunoas terea costurilor reale inregistrate la realizarea anumitor elemente de construct ie, activita(i, categorii de procese similare realizate de firma care executa pr oiectul. Este necesar in acest sens sa existe o baza de date care sa cuprinda in formatiile necesare. consta in a preeiza pentru fiecare activita 5. Metoda de evaluare detaliata te sau proces de construc^e consumurile de resurse necesare (forfa de munca, mat eriale, utilaje $i echipamente tehnologice) tinand cont de conditiile concrete d in teren. Metoda presupune ca proiectul sa fie finalizat in faza de detalii de e xecute stabilind astfel consumurile de resurse pentru realizarea proceselor de c onstructie in anumite conditii tehnologice si organizatorice. Este o metoda foar te laborioasa dar in acelasi timp foarte exacta. In tabelul de mai jos (tabelul 8) se prezinta metodele de mai sus precum si etap ele cand acestea pot fi aplicate. Metoda ETAPE ESTIMARE INVESTITOR/PROIECTANT ESTIMARE ANTREPRENOR Studiu de fezabilitate Execute Metoda "unitafii de foIosin$a" Metoda "ariei" X X Metoda "sistemelor" Metoda de evaluare prin referinta la costurile de re venire Proiect tehnic Detalii de execute X X X Ofertare

Metoda de evaluare detaliata X X Tabel 8 - Faze de aplicare a metodelor de evaluare Modaiitafi de stabilire a costului total de realizare a unui proiect de construc tie: /. Evaluarea costului total de realizare a unui project de constructie pe srupe de costuri conform Metodoloeiei de elaborare a devizului general - H.G. 1179/200 2 Devizul general este documentafia economica prin care se stabilesc costurile tot ale necesare realizarii unui proiect de constructie pe grupe principale de costu ri, precizandu-se cele care, conform legii, se supun unei proceduri de achizifie public! Structure devizului general conform H.G. 1179/2002 este redata in tabelul 9. DEV IZ GENERAL r. Crt. Denumlrea capitolelor si subcapltolelor de cheltuleli Valoare (Inclusi v TVA) [mil lei] TOTAL Din care supusa procedurii de achizKie publica Mii lei EURO Mi lei EURO 1 2 3 4 5 6 Capitolul 1- Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului 1.1 Obtinerea terenului 1.2 Amenajarea teritoriului 1.3 Amenaiari pentru protectia medului Capitolul 2 - Cheltufeli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectlvuluJ Capitolul 3 - Cheltuleli pentru prolectare si asistentatehnlca 3.1 Studii de teren 3.2 Cheltuieli - auze, acorduri si autorizatii 3.3 Proiectare si endneerinq 3.4 Orqanizarea prccedurilor de achizitie publica 3.5 Consultanta 3.5 Asistenta tehnica Capitolul 4 - Cheltuleli pentru Investltla de baza 4.1 Constructii si instalatii 4.2 Mcntaj utilaj tehndoqic 4.3 Utilaje, echipamente tehndoqice si functionale cu mcntaj 4.4 Utilaje fara montaj si echipamente de transport 4.5 Dotari Capitolul S-Alte cheltuleli 5.1 Organizare de santier lucrari de constructii cheltuieli ccnexe organizar ii santierului 5.1.1 5.1.2. 5.2 Comisioane, taxe, cote leqale, costuri de tlnantare 5.2.1 comisioane, taxe si cote legale, costul credtului 5.2.2. 5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute Capitolul 6 - Cheltuleli pentru darea In exploatare 6.1 Preqatirea personalului de exploatare 6.2 _^__ Probe tehnoioqice TOTAL din care C+M TOTAL din care C+M Tabelul 9 - Structura devizului general Plecand de la structura devizului genera l prezentata mai sus se pot evidenfia urmatorii parametrii legafi de costul tota l de realizare a unui proiect de constructie: CT = CAT + QNF + CPE + CE + Co + CD (3.47) unde:

> CT - costul total de realizare a unui proiect de constructie > CAT - parametru care pune in evidenta grupa de costuri privind amenajare a terenului In aceasta grupa se includ costurile necesare pentru: schimbarea regimului juridic al terenului, scoaterea temporara sau defin itiva din circuitul agricol (sau silvic), precum si alte costuri de aceeasi natu re cheltuielile efectuate la inceputul lucrarilor pentru pregatirea amplasa mentului si care constau in demolari, demontari, defrisari, evacuari materiale r ezultate, devieri refele de utilitafi din amplasament, sistematizari pe vertical s, drenaje, epuismente, devieri de cursuri de apa, etc. cheltuieli privind amenajari pentru protecfia mediului - se includ chelt uielile efectuate pentru lucrari si actiuni de protecfia mediului, inclusiv pent ru refacerea cadrului natural dupa terminarea lucrarilor, precum: plantare de co paci, reamenajare de spafii verzi. Valoarea acestor lucrari se determina pe baza de liste cu cantitafi de lucrari s i preturi unitare aferente sau pe baza de tarife aplicate de prestatorii de serv icii. > CINF - parametru care pune in evidenfa grupa de costuri privind realizar ea lucrarilor de infrastructura necesare realizarii obiectelor de constructie. In aceasta grupa se includ costurile necesare pentru: asigurarea cu utilitafile necesare funcfionarii obiectelor de construcfi e, precum: alimentare cu apa, canalizare, alimentare cu gaze naturale, agent termic, energi e electrica, telefonie, radio-tv, drumuri de acces, costuri aferente lucrarilor pentru bransamente si racorduri ale obiectel or de construcfie componente la lucrarile de infrastructura existente in afara incintei. Aceste lucrari se realizeaza dupa proiecte tehnice iar valoarea lor se determina pe baza de liste cu cantitafi de procese elaborate de proiectant si prefuri uni tare aferente. > CPE - parametru care pune in evidenta grupa de costuri privind activitaf ile de proiectare si engineering. In aceasta grupa se cuprind costurile necesare pentru plata diferitelor servicii legate de: realizarea studiilor de teren - studii geotehnice, geologice, hidrologic e, hidrogeotehnice, fotogrammetrice, topografice si de stabilitate a terenului pe c are se amplaseaza constructiile. Elaborarea unor astfel de studii se face pe baza de contract de p restafii, incheiat intre investitor si prestatorul de servicii specializate, valoarea contractului avand la baza tarifele negociate si cantitafile unitare de prestafii. obtinerea de avize, acorduri si autorizatii - se includ cheltuielile pen tru: a) obfinerea/prelungirea valabilitafii certificatului de urbanism b) obfinerea avizelor si acordurilor pentru racorduri $i bransamente la ref ele publice de apa, canalizare, gaze, termoficare, energie electrica, telefonie etc.; c) obfinerea certificatului de nomenclature stradala si adresa; d) intocmirea documentafiei, obfinerea numarului cadastral provizoriu si in registrarea terenului in cartea funciara; e) obfinerea acordului de mediu; f) obfinerea avizului PSI;

g) alte avize i acorduri prevazute in acte normative. Proiectare si engineering - se includ cheltuielile pentru: a) elaborarea tuturor fazelor de proiectare (studiu de prefezabilitate, stu diu de fezabilitate, proiect tehnic, detalii de execufie), pentru plata verificarii tehnice a proiect arii, precum i pentru elaborarea documentafiilor necesare obfinerii acordurilor, avizelor si autorizaf iilor, documentatii urbanistice, studii de impact, studii/expertize tehnice si de amplasament, proie ctarea tehnologiilor de execufie b) organizarea licitafiilor (intocmirea documentafiei pentru elaborarea si prezentarea ofertei, cheltuielile cu onorariile, transportul, cazarea si diurna membrilor desemnafi in comisiile de evaluare; anunfuri de intenfie, de participa re si de atribuire a contractelor, corespondenfa in legatura cu procedurile lici tafie. c) consultanfa (plata serviciilor de consultanta la elaborarea studiului de prefezabilitate sau a studiilor de evaluare, plata serviciilor de consultanfa p entru managements si administrarea contractului de execufie. d) asistenfa tehnica (asistenfa tehnica din partea proiectantului, in cazul cand aceasta nu intra in tarifarea proiectarii, asigurarea supravegherii execuf iei prin inspectori de santier desemnafi de autoritatea contractanta) Valoarea contractelor de proiectare, consultanfa, asistenfa tehnica se determina pe baza tarifului negociat cu prestatorul de servicii specializate. > CE - parametru care pune in evidenfa grupa de costuri privind execufia obiectelor de constructie componente In aceasta grupa se cuprind costurile aferente realizarii: 3 a) constructiilor si instalatiilor -se cuprind costurile aferente execufiei tuturor obiectelor componente: cladiri, construcfii speciale, instalafii aferen te construcfiilor (instalafii electrice, sanitare, instalafii interioare de alim entare cu gaze naturale, instalafii de incalzire, ventilare, climatizare, telefo nie, PSI, radio-tv, intranet si alte tipuri de instalafii impuse de destinafia p roiectului). b) montaj utilaj tehnoloeic - se cuprind costurile aferente procurarii i mon tajului utilajelor $i echipamentelor tehnologice si al utilajelor incluse in ins talafiile funcfionale, inclusiv refelele aferente necesare funcfionarii acestora . c) dotari - se cuprind cheltuielile pentru procurarea de bunuri care, confo rm legii, intra in categoria mijloacelor fixe sau a obiectelor de inventar, prec um: dotari PSI, dotari de uz gospodaresc, dotari privind protecfia muncii, etc. Valoarea fiecarui obiect de construcfie ?i implicit a categoriilor de lucrari di n cadrul fiecarui obiect este redata prin devize analitice care se intocmesc pe baza Jistelor cu cantitafile de procese elaborate de proiectant, a consumurilor unitare de resurse corespunzatoare procedeelor sj tehnologiilor utilizate i a pre furilor unitare practicate de furnizorii de materiale, produse i servicii la care se adauga cotele privind obligafiile de plata prevazute in acte legislative. > Co - parametru care pune in evidenfa grupa costurilor privind organizare a de santier In aceasta grupa se cuprind se cuprind cheltuielile estimate ca fund necesare co ntractantului in vederea crearii condifiilor de desfasurare a activitafilor de c onstrucfii-montaj si se compun din: costurile privind execufia lucrarilor de construcfii i instalafii aferent e organizarii de antier (realizarea bazei de producfie, spafii de depozitare i con servare a materialelor, obiecte social-administrative specifice bazei de producf ie, utilitafi necesare pana la limita incintei terenurilor destinate pentru orga nizarea de antier, lucrari de nivelari ale terenurilor naturale, dezafectari loca

le de cai de comunicafie sau construcfii, bransarea la utilitafi, realizarea de cai de acces, cai rulare, rampe, estacade, construcfii sau amenajari la construc fii existente inclusiv protejarea acestora). costuri conexe organizarii de antier (obfinerea autorizafiei de execufie a lucrarilor de organizare de santier, taxe de amplasament, Tnchirieri semne de circulate, intreruperea temporara a refelelor de transport sau distribute de apa , canalizare, agent termic, energie electrica, gaze naturale, a circulafiei ruti ere, contracte temporare cu fomizorii de utilitafi, cu unitati de salubrizare, c osturi nematerializate in lucrari cum ar fi transportul muncitorilor, chirii, et c.). Costurile specifice organizarii de antier se estimeaza in baza unui project ce ti ne seama de tehnologia i graficul de lucru aferente lucrarilor de baza, de amplas amentul obiectivului, posibilitatile de branjare la utilitafi - apa, canal, ener gie electrica, termoficare, telefon etc., traseele acestora, caile de acces auto si caile ferate, existenfa construcfiilor, spatiilor, terenurilor sau amenajari lor ce pot fi utilizate de constructor. Evaluarea acestora se face pe baza de devize analitice care se intocmesc pe baza listelor cu cantitafile de procese specifice lucrarilor de organizare de santie r, precum i estimari de costuri nematerializate in articole de lucrari > Co - parametru care pune in evidenfa grupa costurilor dive rse si neprevazute privind realizarea proiectului In aceasta grupa se cuprind costurile privind: a) comisioane, taxe, cote legale si costuri de finantare - se cuprind: comisionu l bancii finanfatoare, comisioanele si dobanzile aferente creditului pe durata e xecufiei proiectului, cota aferenta inspecfiei pentru controlul calitafii lucrar ilor de construcfii, cota pentru controlul statului in amenajarea teritoriului, urbanism i pentru autorizarea lucrarilor de construcfii, cota aferenta Casei Soci ale a Constructorilor, valoarea primelor de asigurare din sarcina autoritafii co ntractante, precum si alte cheltuieli de aceeaji natura, stabilite in condifiile legii. 5 b) costuri aparute la inceperea perioadei de exploatare i a perioadei de gar anfie -intocmirea ji predarea carfii tehnice a construcfiilor, incercari ?i prob e tehnologice, intocmirea proiectelor privind urmarirea in exploatare a construc tiilor, etc. c) costuri diverse si neprevazute - estimarea acestora se face procentual i n funcfie de natura ji complexitatea lucrarilor (5% pentru lucrari noi precum $i reparafii capitale, extinderi, transformari, modificari, modernizari, reabilita ri la construcfii ji instalafii existente 15% pentru lucrari de consolidare). II. Evaluarea costului total de realizare a unui protect de constructie pe etape le de realizare Dupa cum s-a prezentat in subcap. 3.3.1 realizarea unui proiect de construcfie p resupune parcurgerea a doua etape importante $i anume: etapa de elaborare a proiectului etapa de execufie a proiectului Fiecare etapa p rezentata se compune din mai multe subetape iar fiecare subetapa, la randul ei s e compune din mai multe activitafi. Referitor la etapele de elaborare a proiectului se precizeaza urmatoarele subeta pe: 1) Inifierea proiectului; Analiza de fezabilitate 2) Proiectarea; Autorizarea 3) Organizarea licitafiilor Pentru etapa de execufie a proiectului se pun in evidenfa urmatoarele subetape: 1) Organizarea de santier 2) Execufia propriu-zisa a obiectelor de construcfie, a instalafiilor afere nte, montajul utilajelor $i echipamentelor tehnologice 3) Finalizarea proiectului; Recepfia Plecand de la aspectele prezentate mai sus se pot pune in evidenfa urmatorii par

ametri legafi de costurile de realizare a unui proiect de construcfie: 1) Costal total de realizare a proiectului exprimat in funcfie de etapele c omponente CT = CE + CEX(3.48) unde: CE - costul etapei de elaborare a proiectului CEX - co stul etapei de execufie a proiectului 2) Exprimarea costului de elaborare a proiectului CE = CF + CP + CL (3.49) unde: n CF=y]C^ - costurile subetapei de inifiere i fezabilitate a proiectului; poate fi i=i exprimat i ca suma a costurilor activitafilor componente din cadrul aceste i subetape. In aceasta grupa de costuri se cuprind cheltuielile pentru elaborarea notelor de iundamentare, intocmirea studiului de prefezabilitate, a studiului de fezabilit ate. n CP = 'YJCl - costurile proiectarii; poate fi exprimat i ca suma a costurilor acti vitafilor componente. In aceasta grupa de costuri se cuprind costurile pentru elaborarea proiectului t ehnic, elaborarea documentafiilor necesare obfinerii acordurilor, avizelor, auto rizafiilor, documentafiilor urbanistice, studii de impact, studii/expertize tehn ice i de amplasament, proiectarea tehnologiilor de execufie, plata serviciilor de consultants, etc. CL = J] Cj - costurile organizarii licitafiilor; poate fi exprimat i ca suma a co sturilor 7=1 activitafilor componente. In aceasta grupa de costuri se cuprind costurile pentru intocmirea procedurilor de licitafie, cheltuielile cu onorariile membrilor comisiilor de licitafie, a an unfurilor, a corespondenfei, etc. 3) Exprimarea costurilor privind execufia proiectului 6 ;:, in iinr mi yiHi'ivi'iii Plecand de la aspectele specifice realizarii proiectelor de constructie, cum ar fi: durata mare de execute, volum mare i variat de resurse antrenat, implicarea u nui numar mare de persoane ji institutii, caracteristici proprii (funcfionalitat e, destinafie, categorie de importanta), se pot pune in evidenfa mai multe modal itafi de exprimare a costului de execute a unui proiect de constructie dintre ca re enumeram: a) Stabillrea costului de executie folosind metoda ariei - este o metoda prin ca re se stabilete costul de execute a unui proiect in functie de aria totala desfaj urata a constructiilor componente. (3.50) cE=ZAdc,-cA unde: Add - aria totala desfasurata a unei constructii CA<ji ~ costul de execufie pe metru patrat arie totala desfasurata preluat din b uletine statistice i publicafii de specialitate; este in functie de tipul i sistem ul constructiv al construcfiilor. Ca o detaliere a costului de execute determinat prin metoda ariei este costul de terminat prin metoda sistemelor prin care costul total pe metru patrat arie tota la desiasurata se imparte pe sisteme componente (spafiale, constructive) din cad rul unui obiect de constructie. (3.51) c^lx-A^-e* unde: IQ - ponderea din cost pentru sistemul i b) Metoda de evahiare prin referinta la costurile efective - consta in evaluarea costurilor de realizare a unui proiect de constructie pornind de la cunoasterea costurilor reale inregistrate la realizarea anumitor elemente de constructie, a

ctivitafi, categorii de procese similare realizate de firma care executa proiect ul (3.52) CE -Z-,Ka 'Cm unde: Ka - coeficient de corecjie pentru elemental i Cm - costuri reale de execute inregistrate pentru anumite elemente (activitati, categorii de procese, elemente de construcfie, etc.) c) Metoda de evahiare bazata pe devize Devizul in constructii reprezinta documentafia tehnico-economica care se intocmet e pe baza antemasuratorilor i prin care se stabilejte costul de execufie a obiect elor de constructie. Dupa modul de elaborare, confinut i etape de realizare, devizele in constructii s e clasifica astfel: ? devize analitice (pe categorii de procese sau pe stadii fizice) - folosi te in etapa de proiectare ? devize pe obiecte de constructie - folosite atat in etapa de proiectare cat si in etapa de execute (la ofertare) ? devize oferta - folosite In etapa de licitare-ofertare ' < In functie de informatiile necesare elaborarii devizelor in constructii se poate evidenfia urmatorul model de structurare a documentatiilor economice de stabili re a costurilor de executie pentru proiectele de constructie prezentat in figura 3.38. in i:: I ,i'i I;::I I jJ;2*fi(f>inM.u-< .1, I : 111 11 L I IMI: 111 . 'i Fig. 3.34 - Modelul elaborarii documentatiei economice in constructii Antemasura toarea este piesa scrisa, componenta a proiectului tehnic, intocmita cu ajutor ul indicatoarelor de norme de deviz, prin care se face o evahiare cantitativa a proceselor necesare a se executa in cadrul unui obiect de constructie. Antemasur atoarea se intocmeste pe considerente de omogenitate tehnologica $i/sau pe categ orii de procese. Antemasuratoarea se poate intocmi folosind: normele de deviz din indicatoarele de norme de deviz consumuri efective de resurse i tehnologii de execufie proprii executanfilor, intocmite cu respectarea cerintelor cantitative si calitative din proiectul tehn ic, caietele de sarcini, normative in vigoare, instructiuni de lucru. Norma de deviz reprezinta o specificate tehnico-economica aferenla unui proces d e construcfie care cuprinde consumuri normate orientative de resurse (materiale, m anopera, utilaje $i echipamente de construcfie) necesare execufiei unei unitati de masura din nor ma respectiva. In cazul in care incadrarea procesului nu se poate face utilizand o norma (sau m ai multe) de deviz se pot utiliza analizele speciale de consumuri de resurse int ocmite de proiectant. Listele cu cantitafile de procese se grupeaza pe categorii i capitole de procese, pe obiecte de construcfie componente i se stabilesc pe baza unitafilor de masura specifice normelor de deviz. Devizul analitic reprezinta piesa scrisa componenta a documentatiei tehnico-econ omice prin care se determina costurile aferente unei parti dintr-un obiect de co nstructie. Poate fi elaborat in doua moduli: pe categorii de resurse i pe stadii fizice. Devizul analitic are in structura articolele din antemasuratoare sau listele cu cantitatile de procese la care se stabilesc costurile unitare pe categorii de re surse (materiale, manopera, utilaje, transport). [8] Costurile resurselor pe unitatea de masura a articolului din structura devizului se obfin prin inmulfirea consumurilor specifice aferente articolului cu prefuri le unitare corespunzatoare fiecarei categorii de resurse astfel: pentru materiale - prefuri ale producatorilor $i/sau furnizorilor, exclu

siv TVA pentru manopera - tarife medii orare pe categorii de meserii pentru utilaje - tarife medii pe ora funcjionare pentru transporturi - tarife medii prestate in fiincfie de tipul de tran sport (auto, CF), de cantitafi i distanfe de transport Prin insumarea costurilor pe categorii de resurse se obfine costul unitar al art icolului de deviz iar valoarea totala a articolului se obfine prin inmulfirea co stului unitar cu cantitatea totala a articolului respectiv. Ca forma de reprezentare, devizul analitic confine urmatoarele elemente: simbolu l articolului, denumirea articolului cu descrierea proceselor de executat, unita tea de masura, cantitatea totala corespunzatoare articolului, costuri unitare pe categorii de resurse, valori pe articole defalcate pe categorii de resurse, val oare totala articol. Devizul analitic este structurat pe patru capitole de costuri si anume: A. Costuri directe pe categorii de resurse (materiale, manopera, utilaje, transport) B. Alte costuri directe - determinate de cotele pentru contribufiile social e conform prevederilor legale (CAS, CASS, ajutor ^omaj, fond rise accidente, alte taxe) C. Costuri indirecte D. Profit Plecand de la structura devizului analitic, prezentata mai sus, se pot pune in e videnta urmatorii parametri legafi de costurile de executie ale unui proiect de construc tie: CE = CD + CAD + C, + P (3.53) CE - costul de executie al proiectului CD - costuri directe pe categorii de resurse CAD - alte costuri directe Cj - costuri indirecte P - profitul Costurile directe sunt aferente articolelor de deviz si se determina pe baza can titafilor inscrise in antemasuratori si a prefurilor unitare pe articole de devi z. Se Inregistreaza pe categorii de resurse (materiale, manopera, utilaje, trans porturi), determinandu-se prin inmulfirea costurilor unitare aferente resurselor cu cantitafile aferente articolelor din structura devizului. Se compun din urma toarele elemente: costuri cu malerialele - in care se cuprinde valoarea materialelor puse in opera calculate cu preturi de la furnizor/producator, fara T.V.A., iar in caz ul materialelor aprovizionate din import $i taxele sj comisionul vamal; se cupri nd si costurile legate de aprovizionare costurile cu manopera - in care se cuprinde manopera aferenta muncitoril or direct productivi si manopera aferenta manipularii materialelor, la care se a dauga celelalte drepturi salariale stabilite in condifiile legii; In ceea ce pri veste manipularea materialelor se cuprind costuri pentru: incarcarile i descarcar ile in si din mijloacele de transport ale materialelor, apropierea materialelor in raza de incarcare a mijloacelor de transport si lndepartarea acestora de la l ocul de descarcare a autovehiculelor pentru asigurarea gabaritului de acces la p unctul de descarcare, manipularile i transporturile manuale locale (prin purtare directa, cu roaba, etc.) in magazii, depozite i santiere de la locurile de descar care pana la locurile de depozitare i de la locurile de depozitare la obiectele d e construcfii in raza de acfiune a mijloacelor de ridicat, a$ezarea materialelor in stive, retribufia Insofitorilor mijloacelor de transport. Aceste costuri se determina pe baza normelor de timp din nomenclatoarele Normele de munca in constr ucfii", capitolele incarcari-descarcari, transporturi manuale si mecanice. costuri cu utilajele de construcfii rezultate din orele de funcfionare cuprind cheltuielile ce se efectueaza cu utilajele i echipamentele necesare pent

ru realizarea proceselor de construcpie; costurile cu transporturile - cuprind costurile efectuate pentru transpo rtul auto al materialelor si a semifabricatelor de la destinafie sau/s.i de la d epozitele intermediare (poligoane, ateliere), transporturile tehnologice (pamant , beton, mortar), transporturile cu utilajele de construcfii de la baza de utila je (sau de la prestatori) la punctul de lucru i retur. In capitolul alte costuri directe se cuprind: costurile cu transporturile auto, pe calea ferata, naval de la producato r sau furnizor a materialelor, semifabricatelor, prefabricatelor, confecfiilor metalice, a echipa mentelor tehnologice la depozitele intermediare precum si taxele aferente conform regleme ntarilor legale si costurile determinate de operatiuni auxiliare; alte cheltuieli stabilite prin reglementari legale - CAS, CASS, ajutor j omaj, fond de rise, alte cote potrivit reglementarilor legale suportate de agenf ii economici. alte costuri: salarii de baza ale maistrilor, comisioane, etc. Costurile indirecte se determina prin aplicarea unei cote la valoarea costurilor directe $i se stabileste de fiecare executant pe baza propriilor analize. Capitolul costuri indirecte este foarte divers si cuprinde: retribufii ale personalului de conducere, tehnic, economic, de alta speciali tate, administrativ, de deservire si paza; precum si impozitul si contribupiile sociale; cheltuieli legate de deplasari, detasari si transferari ale personalulu i de mai sus; cheltuieli privind micul utilaj de construcfii, scule, dispozitive si celelalte obiecte de inventar in folosinfa cu caracter de producfie si uz go spodaresc; 10 cheltuieli legate de transportul muncitorilor; amortizarea mijloacelor fixe de uz general (cladiri, instalafii ce deser vesc cladirile, autoturisme, dotari $i echipamentele de birou, inventar P.S.I, e tc.); cheltuieli pentru proiectare, cercetari, incercari, experimentari, agrem entari, studii, expertize, consultanfa; cheltuieli cu protecfia muncii; dobanzi bancare; cheltuieli pentru prelucrarea datelor cu mijloace de calcul automat incl usiv amortizarea i reparafiile acestora; cheltuieli pentru intretinerea santierului (amortizarea micului utilaj, reparafii cu intrefinerea, reparafiile utilajelor precum si retribufiile mecanic ilor); cheltuieli in legatura cu predarea lucrarilor la beneficiar (evacuarea m aterialelor neconsumate i a deseurilor, lucrari de manipulare si evacuare de pe s antier, lucrari pentru masuratori 51 verificari etc.); cheltuieli neimputabile pentru efectuarea remedierilor si refacerilor de lucrari cu vicii ascunse, aparute in perioada de garanfie a lucrarilor; cheltuieli diverse (protocol, pliante, scolarizare, impozitul pe cladiri , taxe, chirii, transport,cazare, supraveghere, etc.). cheltuieli rezultate din intreruperea producfiei (chirii pentru utilaje, retribufiile muncitorilor, energia i combustibilul consumate pe durata intrerupe rilor, amortismentul utilajelor); logistica (rechizite, tehnica de calcul, reviste de specialitate, programe de ca lcul, specificatii tehnice si normative); cheltuieli legate de comunicare intre partenerii proiectului (cheltuieli legate de expedierea corespondentei, abonamente pentru posturi telefonice, radioficare, telex, fax, Internet); cheltuieli cu detasari, deplasari in fara $i strainatate, transferari; cheltuieli legate de intrefinerea i curafenia cladirilor; Profitul este precizat orientativ, de fiecare executant, stabilindu-se ca o cota procentuala aplicata la valoarea cumulate a costurilor directe $i a costurilor

indirecte. Deviziil pe obiect reprezinta piesa scrisa components a documentafiei tehnico-ec onomice prin care se determina costurile aferente obiectelor de construcfie. Se obfine prin insumarea valorilor categoriilor de lucrari ce compun obiectul, la c are se adauga TVA. [8] Un model de deviz pe obiect este prezentat in tabelul 11. DEVIZ PE OBIECT NR Ni. crt. Denumire Valoarea pe categorii de lucrari, fara TVA mii lei EURO 0 1 2 3 I. LUCRARI DE CONSTRUCTII SI INSTALATII 1 Terasamente 2 Coitstmctii - rezistenla (firndatii, structure de rezistenta, sarpanta, etc.) si arhitectwa (inchideri exterioare compartimentari, fmisaje, etc.) 3 Izolatii 4 Instalafii electrice 5 Instalaflii sanitare 6 Instalapi de incalzire, ventilare, climatizare, PSI, radio-tv. intranet 7 Instalatii de gaze 8 Instalatii de telecomunicafii

TOTAL (fara TVA): T.V.A. (... %) : TOTAL I (cu TVA) : II - MONTAJ Montaj utilaje si echipamente tehnologice TOTAL II (fara TVA): TVA (...%): TOTAL II (cu TVA): III - PROCURARE Utilaje si echipamente tehnologice Utilaje si echipamente de transport Dotari TOTAL III (fara TVA): TVA (...%): TOTAL III (cu TVA): TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III fara TVA) TVA (...%) TOTAL DEVIZ PE OBIECT (cu TVA) Tabelul 11 - Devizul pe obiect Devizul oferta reprezinta piesa scrisa components a documentafiei de licitare-of ertare, prin care ofertantul precizeaza costul execufiei proiectului de construc fie. [8] Devizul oferta confine simbolul articolelor de deviz, descrierea proceselor de e xecutat, cantitafile de procese, preful unitar i valoarea totala pe articolul de deviz. Devizul oferta nu mai evidentiaza elementele din care este constituit costal tot al al proiectului iar valoarea acestuia este identica cu cea a devizului analiti c. Determinarea costului unitar pe articolul de deviz din cadrul devizului oferta s e face astfel: a. se calculeaza costal direct unitar pentru fiecare articol la care se apl ica tipul de recapitulate folosit la intocmirea devizului analitic; b. valoarea fiecarui articol obtinuta la punctal (a) se inmultete cu cantit atea de articol, determinandu-se astfel valoarea totala pe articol din devizul oferta;

Situatia de plata este documentatia economics intocmita pe baza devizului analit ic pe baza carei se face deconlarea lucrarilor executate la intervale regulate d e timp (de obicei luna calendaristica). Structure sitaatiei de plata este identica cu cea a devizului analitic. d) Metoda de evaluare a costului de executie baza tit pe costurile activitatilor - consta in evaluarea costurilor de executie a unui proiect de constructie porn ind de la cunoasterea costurilor pentru fiecare activitate components cE=tc* (3-54) CAJ - costal unei activitati i" componente a unui proiect de constructie - este d efinit ca fiind expresia baneasca a consumurilor de resurse - forta de munca, ma teriale, utilaje - necesare executiei unei activitati, in conditii tehnologice $ i organizatorice date. Costal unei activitati poate fi stabilit astfel: 1. utilizdnd normele de deviz din indicatoarele de norme de deviz i metodolo gia de evaluare bazatape devize; in acest caz pentru fiecare activitate se intoc meste un deviz analitic dupa metoda prezentata la punctal (c) la care procesele componente se incadreaza, in functie de conditiile generate $i specifice de exec utie si masurare, utilizand normele din indicatoarele de norme de deviz; 2. utilizand consumuri de resurse si tehnologii de executie proprii fiecaru i executant, intocmite cu respectarea cerinjelor cantitative si calitative din p roiectul tehnic si caietele de sarcini. In eel de-al doilea caz costal unei activitati i" poate fi exprimat astfel: CA=Ee,-(Ci,+C:+Q) + ^C/ (3.55) i=\ In care: CAI - costuri unei activitati i" componente a unui proiect de constructie Qi - ca ntitatea de proces pentru procesul i" din cadrul activitatii CMl =^*_ Cs -Pa (3.5 6) - costurile directe unitare cu materialele pentru fiecare proces de constructie component al activitatii Csi - consumul specific pentru un anumit tip (sortiment) de material utilizat la realizarea unui proces de constructie, cu unitatea de masura specifica PUi - pretul unitar al materialului i" pe unitatea de masura specifica ^Im = XT- C^"^ -Ra (3.57) - costurile directe unitare cu forta de munca pentru f iecare proces de constructie component al activitatii CSimanop - consumul specific normat de ore manopera pentru o anumita meserie si categorie de calificare pentru executia unui proces i" Roi - retributia tarifara orara pentru o anumita categorie i treapta de calificar e Clr='^N"a-Pl (3.58) - costurile directe unitare pentru utilajele si echipament ele folosite pentru fiecare proces de constructie component al activitatii N'fn - consumul specific normat de ore utilaj pentru executia unei unitati de ma sura dintr-un proces i" mecanizat din cadrul unei activitati. Pi - costal orar de functionare sau pe baza de program pentru un anumit tip de u tilaj sau echipament folosit la executia unui proces i". Pt = Cj+ Cz+ C3 +c'*i- Cs+ Cs (3.59) - costal orar de utilizare Ci- costal chiriei ce revine pe ora efectiva de functionare a utilajului C2- costal consumului de combustibil, carburanti, energie electrica si materiale de intretinere C3- cuantumul retributiilor mecanicilor de utilaje, necuprinse in costal de inch iriere i raportat la coeficiental de folosire a orelor program C4- costal unui transport dus-intors a utilajului C5- costurile operatiunilor de montare-demontare a utilajului Ce- valoarea chiriei utilajului pe durata normata a unei montari-demontari a uti lajului Pt = Cj+ C2+ C3 (3.60) - costal orar pe baza de program Vc,- costurile indirecte stabilite pentru executia activitatii i"

2. Exprimarea costului unui proiect de construcfie pe baza programului de execuf ie 2. a Costul total programed (CP) [26] CP^D + Q (3.61) in care: Cp - costul total programat; CD - costurile directe - costurile legate nemijlocit de realizarea activ itafilor Ci - costurile indirecte - costurile nelegate direct de executia activit afilor, cum ar fi salarii pentru personalul tehnic-administrativ, costurile gene rate ale unitatilor de constructie, (deplasari, telefoane, corespondenla, etc.). Costal direct total Co al executiei unui proiect de construcfie este egal cu sum a costurilor directe C;J ate activitafilor (ij) apartinand proiectului respectiv, al carui pr ogram este descris printr-un grafic retea G CD = ^TCJJ (3.62) Programarea de resurse financiare pentru realizarea unei activitafi se poate fac e in trei moduri: metoda de inceput - daca plata se face integral din momentul inceperii activitaf ii; metoda de sfarsti - daca plata se face In momentul mcheierii activitetii; metoda progresiva - daca plata se face progresiv cu derularea activitefilor ce utilizeaza resursa respectivi. Pentru o durate D; se pot pune in evidenta mai multe programe P i, P i, etc, ava nd costuri diferite. C, Costurile indirecte sunt dependente de durata, reducerea duratei DN atragand red ucerea costurilor indirecte, care sunt raportate la unitatea de timp (salarii pe ntru personalul tehnic-administrativ, etc.). Figura 3.36 Exprimarea costurilor indirecte Dm - este durata minima ce se poate obfine atunci cand activitafile crit ice se execute la durata minima, t^ip. DN - este durata normala obfinuta prin graficul refea cand pentru activi tafile critice se propune durata normala, tM(ij> Fig. 3.37. Reprezentarea costului total Costul total, rezultat ca suma costurilor directe i indirecte se poate reprezenta grafic prin cumularea curbelor ce redau aceste costuri. Un exemplu de machete pentru costul programat este prezentat in tabelul 13: Tabelul 13 - Costul total programat 2. A Costul total cumulat (Ccui^la un anumit interval de timp din programul d e execufie - reprezinta costul total cumulat al activitajilor calculat la un anu mit interval de timp. Se exprima cu relajia: CCJM = 5XP"] (3-63) fc/)eO unde: cij[T] - reprezinta valoarea cumulate a costurilor activitafilor ca re se execute la intervalul de timp [T]. Un exemplu de machete pentru costul cumulat este prezentat in figura 3.38: CURS 12,13 MANAGEMENTS PROIECTELOR DE CONSTRUCTIE SECTIUNEAIV- Dimensionarea privindcalitatea Calitatea se defineste ca fiind rezultanta totalitatii performanjelor de comport are a construcjiilor in exploatare, caracterizandu-se prin ansamblul de proceduri, res urse, actiuni, tehnologii, regulamente, utilizate in conceperea, realizarea i exploatarea obiect elor de constructie componente ale unui proiect de construcjie precum i aptitudinea de ut ilizare 51 coordonare a acestora in scopul satisfacerii exigenjelor utilizatorilor. Conform legii 10/1995 - lege privind calitatea m construcfii sunt specificate sase exigenje pr

incipale in conceperea, realizarea $i exploatarea construcjiilor si anume: rezistenfa i stabilitate siguranja in exploatare siguranja la foe igiena, sanatatea oamenilor, refacerea $i protecfia mediului izolajie termica, hidrofuga i economie de energie protecjie impolriva zgomotului In realizarea unui proiect de constructie stabili rea condifiilor i a acjiunilor privind calitatea se face prin parcurgerea a Irei etape principale i anume: 1) Dimensionarea calitajii 2) Asigurarea calitajii 3) Controlul calitajii 1. Dimensionarea calitajii - este etapa prin care se stabilesc condijiile de cal itate prevazute in proiectul tehnic si reglementarile tehnice in vigoare, factor ii implicafi precum si responsabilitajile acestora, in vederea realizarii proces elor de construcfie, activitafilor, elementelor de construcjie respectiv a suban samblurilor, ansamblurilor i a obiectelor de construcfie din cadrul unui proiect de construcjie. Conjinutul etapei se va stabili prin parcurgerea urmatorilor pai: 1) Precizarea documentajiilor i reglementarilor tehnice specifice constand d in: > Proiectul tehnic concretizat prin: planuri tehnice, specificajii tehnice , caiete de sarcini, detalii de execujie, etc. > Normative de proiectare, execujie, exploatare i intervenjie la construcji i > Ghiduri, metodologii, manuale de proiectare, proceduri de execujie > Programe de calcul pentru proiectare, execujie > Specificajii tehnice privind stabilirea conditiilor de calitate, asigura rea $i controlul calitajii 2) Precizarea factorilor implicati in realizarea proiectului de constructie precum i stabilirea responsabilitafilor i a competenjelor cu privire la calitate. Principa lii factori implicati sunt: a) Beneficiarul - precizeaza obiectivele calitajii si stabilejte cerintele de calitate b) Proiectantul - formuleaza prescripjii, condijii i specificajii pentru ati ngerea obiectivelor privind calitatea formulate de beneficiar c) Executantul - va asigura calitatea execujiei lucrarilor printr-un sistem propriu privind calitatea conform cerinjelor din proiectul tehnic, caietele de sarcini i normativele tehnice in vigoare d) Experfii tehnici, specialist! in domeniu - examineaza critic programul d e asigurare a calitajii, verifica tehnologiile de execujie, metodele de lucru si materialele folosite in realizarea lucrarilor in conformitate cu prevederile contractual, caietele de sarcini si reglementarile specifice e) Organisme de cercetare si control - elaboreaza exigenjele de calitate prin reglementari tehnice, exercita controlul statului cu privirea la aplicarea prevederilor legale din domeniul calitajii. 3) Stabilirea condijiilor de calitate - se face conform normativului C56-85 Norm ativ pentru verificarea calitafii execufiei si receppa lucrarilor de construcfii si i nstalafii aferente i a normativelor tehnice de execujie in vigoare respectand urmatoarea metodologie:[l 1 ] La aprovizionarea cu materiale fi elemente de construc(ii-instalafii prin: precizarea documentelor care atesta calitatea: certificate de conformita te, agremente

tehnice, fie de transport, certificate de garanfie. Certificarea de conformitate se face conform HGR 728/94 de catre organisme de cercetare acreditate la solicitarea producatorului. Agrementul tehnic se elaboreaza conform HG 392/94 ?i este dociimentajia prin car e se atesta aptitudinea de utilizare a materialelor, produselor, procedeelor i echipam entelor de construcjii stabilindu-se i condijiile de fabricajie, transport, depozitare i p unere in opera stabilirea condijiilor de calitate constand in precizarea caracteristici lor fizico-mecanice sj chimice precum i a condijiilor de aspect conform caietelor de sarcini si a prevederilor contractual precizarea operajiilor de verificare a calitajii materialelor i elementel or de construcfii-instalatii constand din probe de laborator, masuratori, incerc ari conform normelor tehnice specifice fiecarui produs (in special materialele c are asigura cerinja rezistenfa si stabilitate). stabilirea comisiilor de verificare a calitajii produselor personal tehn ic autorizat in funcjie d structure organizatorica a fiecarui executant La execufia proceselor de constructie, a activitajilor, elementelor, subansamblurilor si ansamblurilor de construcfie Stabilirea condijiilor de calitate consta in: stabilirea etapelor cand se fac verificarile privind calitatea in desfas urarea execujiei punandu-se astfel in evidenfa trei etape 51 anume: > inainte de inceperea execujiei > in timpul execujiei > la terminarea execujiei precizarea condijiilor de calitate la execujie sub aspectul incadrarii i n condijiile dimensionale i de calitate prevazute in proiectul tehnic i in reglementarile tehni ce privind calitatea. Stabilirea condijiilor de calitate se face prin precizarea urmatoarelor elemente : y condijii dimensionale conform detaliilor de execujie > intervale dimensionale exprimate prin abated, toleranje admisibile, dist anje, petreceri, verticalitate, orizontalitate, etc. Conform normativului C56-85 > verificarea caracteristicilor mecanice prin incercari de laborator > verificarea documentelor de atestare a calitajii pentru procesele preced ente precizarea tehnologiilor de execujie si a metodelor de lucru cu referire la urmatoarele aspecte: > daca tehnologia de execujie cuprinde toji parametrii necesari execujiei conform proiectului tehnic si a condijiilor locale i de dotare a santierului (fis e tehnologice, planuri de montaj cu precizarea utilajelor si echipamentelor prec um ji a caracteristicilor acestora) > descrierea execujiei i a montajului cu stabilirea echipelor de lucru i a c alificarilor in raport cu natura proceselor > precizarea responsabilitafilor pentru urmarirea execujiei, asigurarea co nditiilor de calitate, siguranja, protecfia muncii, protectia mediului precum si a responsabilitajilor pentru incercari, probe, teste, verificari. 1. Cod proces/ actvitate, elem.: CodSDE: La dotarea cu utilaje, echipamente ji instalafii tehnologice Stabilirea condifiilor de calitate consta in: > precizarea documentafiilor tehnice: scheme de ansamblu si de flux tehnol ogic, schemele instalafiilor i echipamentelor tehnologice, planuri de montaj, geo metrii dimensiuni de amplasare, breviare de calcul > verificarea cartii tehnice a produselor, certificate de conformitate, ag

remente tehnice > precizarea regulilor de montaj, de punere in funcfiune, a probelor, a po zifiilor $i racordurilor, a caracteristicilor tehnice comparativ cu prevederile proiectului tehnic > precizarea condifiilor de recepfie > precizarea responsabilitafilor pentru teste, verificari, probe, asigurar ea asistenfei tehnice din partea producatorului, a predarii in exploatare 4) Stabilirea documentelor i a formularelor pentru inregistrarea calitafii Documentele necesare la inregistrarea calitafii asigura informafiile asupra grad ului de realizare a cerinfelor de calitate precizate de Legea 10/1995 sj conditiile cont ractuale. In vederea stabilirii, identificarii, gestionarii documentelor de inregistrare a calitafii se propune urmatoarea structura: [11] codificarea documentelor pe tipuri de acfiuni, astfel putandu-se evidenfia: a) Documente-furnizorl: certificate de calitate, certificate de garanfie, b uletine de analiza, dosar al produsului, carte tehnica a produsului, agrement tehnic b) Documente-execufie: proces-verbal de incepere a lucrarilor, proces-verba l de predare-primire amplasament si a bornelor de reper, proces-verbal de predar e-primire front de lucru, proces-verbal de verificare a naturii terenului de fun dare, proces-verbal de trasare a lucrarilor, proces-verbal de verificare a calit atii lucrarilor ce devin ascunse, proces-verbal de recepfie calitativa, proces-v erbal pentru lucrari speciale, proces-verbal pentru executarea sudurilor, fisa t ehnologica de sudare, proces-verbal de prelevare a probelor de sudura, registru privind montarea elementelor prefabricate, condica de betoane, fisa de betonare, fisa de injectari, proces-verbal de verificare a betonului dupa decofrare i pozi fionare goluri tehnologice de instalafii, buletine de masuratori, buletine de in cercari, buletine de examinare vizuala, proces-verbal de control a calitafii luc rarilor in faze determinante, raport de tratare a neconformitafilor, nota de con statare, raport privind evidenfa intreruperii lucrarilor, fis,e de masuratori, p roces-verbal de recepfie parfiala (flindafii, structura de rezistenfa, arpanta, e tc.), proces-verbal de receptie la terminarea lucrarilor, proces-verbal de recep fie finals. c) Documente-atestare, control - autorizafii si atestari pentru personalul de execufie (sudori, instalatori gaze, etc.), autorizafii i atestari pentru perso nalul de control (responsabil tehnic cu execufia, inspector de antier, expert teh nic, responsabil cu controlul calitafii, etc.), expertize tehnice, verificari in teren (altele decat cele prevazute in caietele de sarcini), rapoarte de inspecf ie privind controlul statului, rapoarte de control ale autoritatii publice sau i nstitufii publice (protecfia muncii, protecfia mediului, etc.), autorizafii de e xecufie i alte studii (studii geotehnice, topo, etc.). ordonarea documentelor pe obiecte, tronsoane, niveluri stabilirea unui sistem de identificare, codificare, arhivare In aceasta etapa se propune ca instrument tehnic de precizare a condifiilor de c alitate -FISA DE DIMENSIONARE A CALITATII (FDC) care are ca principal' scop prec izarea parametrilor privind calitatea in execufia proceselor de construcfie, act ivitatilor, elementelor, subansamblurilor i ansamblurilor de construcfie din cadr ul unui proiect de constructie. [77] [127] Un model de fia de dimensionare a calitatii (FDC) este prezentatin figura 3.39 Cofraje la elevate Descriere: Deruimire: CodSDA: CddSOC; 2. Documentatia de refermti : 3. Precizare concflja de calitate: aJTnaintedeinceperea executiei se venfica:

calitatea panourilor de cofraje existenta instructiunilor de lucru i programul calitatii Thtocmit de proi ectant suprafetele de cofraj care vin in contact cu betonul ce urmeaza a se tur na pozitia armaturilor de legatura sau continuitate trasarea cofrajetor conform detaliilor de executie Panourile refolosibile partial ,sau de inventar ale diferitelor tipuri de cofraj e .inainte de montare trebuie sa fie verificate de catre conducatorul tehnic al lucrarii. La vsrificarea panourilor se vor awa tn vedere urmatoarele aspects :da ca prezinta rigiditatea necesara pentru a nu se deforma, starea de conservare, d aca s-au executat remedierile deteriorarilor aparute anterior b) in timpul executiei se verifica: pozitionarea in raport cu trasarea i modul de fixare a elementelor corespondenta cu prevederile din proiect i Incadrarea in abaterile admisi bile c) dupa terminarea executiei Cofrajele montate h opera ,avand forma elementelor ce urmeaza a se betona jnainl e de montarea armatuni, se verifica de catre conducatorul tehnic al lucrarii "mp reuna cu proiectantul .Verifrcanfe se refera la corespondenta cu prevederile din proiect ,la conditiile de calitate si incadrarea in abaterile admisibile. confo rm normelor in viaoare 4. TABELA DIMENSIONAL*: Panourile cofrajelor gata confectionate Cofraje gata confectionate Abateri limits pentru cofraje la construe^ 4mm 3mm 1 Abateri timiti la dimensiunile panourilor -la lungimi -la lijimi 2 Abateri limits ia dimen$iunea libenl^uminS) -pentru pllci,perep sau grinzi 2mm 3mm 3 Abateri limits la dimensiunile secfiunilortransversale: grosime pereji, pliici -stilpi.grinzi 4 inclinarea limits fa(5 de orizontalS a muchiilor $i suprafefelor. -pe un m liniar -pe toatl suprara^aja pianjeu 1.0% 5. Oocumante de TnregUitrare a calitatii: Pentru fiecare faza de executie se vor intocmr procese verbale de receptie calit ativa incheiate intre delegatii beneficiarului. proiectantului i constructorului Acte incheiate. proces verbal de receptie calitativa - in fazele a i b proces verbal pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse - in faza c Continutul proceselor verbale: Se vor consemna constatarile cu privire la urm atoarele verificari: alcatuirea elementelor de sustinere i sprijinire incheierea corecta i asigurarea etanertatii necesare corelarea dimensiunilor interioare ale cofrajelor cu dimensiunile elementelor de beton din P.T. Dozitia aolurilor Fig. 3.39 Model de Fia de dimensionare a calitatii 2. Asigurarea calitatii este etapa prin care se descrie i se aplica politica in domeniul calitatii prin a ctivitaji i masuri specifice in vederea asigurarii cerinjelor privind calitatea i a indeplinirii obligajiilor contractuale intre factorii implicati in etapele a r ealizare a unui proiect de constructie. Asigurarea calitatii este reglementata p rin HG766/1997 - Regulament privind conducerea si asigurarea calitafii in constr

uctii Hind componenta principala a sistemului de conducere $i asigurare a calita tii (S.C.A.Q.). S.C.A.Q. la randul sau este componenta a sistemului calitatii in construcfii reg lementat prin Legea 10/1995. Conform Legii 10/1995 sistemul calitafii in construcfii reprezinta ansamblul de structuri organizatorice, responsabilitati, regulamente, proceduri si mijloace c are concura la realizarea calitatii constructiilor in toate etapele: concepere, realizare, exploatare, postutilizare. In figura 3.40 se prezintamodul de structurare ireglementare a S.C.A.Q. Fig. 3.40 Modul de structurare i reglementare a S.C.A.Q. Elementele principal e ale S.C.A.Q. : Datele de intrare sunt concretizate prin documentatiile referitoare la organizar ea si resursele organizafiilor implicate in realizarea proiectului, documentele privind asigurarea cerintelor de calitate ale beneficiarilor si cele prevazute i n reglementarile tehnice in vigoare. Elementele principale ale S.C.A.Q. sunt: 4) Programul de asigurare a calitatii 5) Organizarea sistemului 6) Functiunile sistemului J) Programul de asigurare a calitafii - stabileste dispozifiile specifice direct oare pentru definirea $i obtinerea calitatii precizand obiectivele, regulile de operare, resursele si activitatile legate de calitate. [11] Programul de asigurare a calitatii cuprinde urmatoarele elemente: a. Manualul calitatii - este documentul care exprima politica generala de c alitate, procedurile si practicile organizatiilor implicate in conceperea si execufia unu i proiect de constructie. Fiecare organizatie are propriul manual de calitate prin care se de scrie: politica calitatii, organizare/responsabilitati, prezentarea si gestiunea sistemului calitatii, descrierea activitatilor generale conform obiectului de a ctivitate, listele cu proceduri administrative si instrucfiuni de lucru. b. Procedurile aferente functiunilor sistemului Procedura este documentafia tehnica componenta a sistemului calitatii care descr ie in detaliu modul specific de desfasurare a activitatilor care concura la real izarea calitatii. In functie de specificul activitatilor din domeniul constructi ilor procedurile pot fi: proceduri de organizare proceduri de lucru sau proceduri tehnice de executie proceduri de control a calitatii proceduri de inspectie proceduri de evaluare proceduri administrative proceduri pentru instruire proceduri pentru actiuni corective Din punct de vedere al structurii o procedura cuprinde urmatoarele capitole: Scop Domeniu Definitii i prescurtari Documente de referinfa Procedura (descriere) Responsabilitati Inregistrari/arhivare Anexe c. Planul calitatii - este documentul tehnic care asigura interfafa dintre factorii implicati in realizarea proiectului $i care precizeaza i implementeaza practicile, resursel e, succesiunea activitafilor referitoare la calitate relevante pentru realizarea unui proiect d

e constructie. 2) Organizarea sistemului - cuprinde urmatoarele elemente: definirea politicii privind calitatea, a obiectivelor, a metodelor de co nducere si a responsabilitatilor privind asigurarea calitatii, cu precizarea leg aturilor dintre compartimentele implicate; organizarea, investirea, delegarea membrilor compartimentelor de asigura rea i controlul calitatii; asigurarea mijloacelor i resurselor adecvate pentru aplicarea politicii c alitatii si realizarea obiectivelor acesteia; formarea si instruirea personalului implicat in asigurarea $i controlul calitatii; analiza periodica a sistemului calitatii sub aspectul eficacitatii si sa tisfacerii cerinfelor de calitate. 3) Funcfiunile sistemului - conform standardului SR EN ISO 9001/2000 sunt: responsabilitatea managementului - analiza sistemului sistemul calitatii - documente asigurarea resurselor analiza contractului controlul proiectarii controlul documentelor si al datelor aprovizionarea controlul produsului furnizat de client controlul executiei (controlul proceselor/activitatilor) identificarea si trasabilitatea produsului inspectii si incercari controlul dispozitivelor de masurare si monitorizare (incercare) stadiul inspecfiilor i al incercarilor controlul produsului neconform actiuni corective i preventive manipulare, depozitare, ambalare, conservare, livrare controlul inregistrarii calitafii auditurile interne ale calitafii instruire personal urmarirea comportarii pe perioada de garanfie, in exploatare; intervenfi i in timp tehnici statistice Elemente metodologice ale dezvoltarii ?i aplicarii sistemului - sunt evidenfiate in tuncfie de: cerintele de asigurare a calitafii corespunzatoare organizarii i capacita fii fiecarui factor implicat categoria de importanfi a construcfiilor Astfel in fiinctie de confinutal cerinfelor de asigurare a calitatii si categori a de importanfa a construcfiilor se evidenfiaza trei modele de asigurare a calit afii i anume: [113] [114] [115] MODEL STANDARD CATEGORIE DE IMPORTANTA MODELUL 1 SR EN ISO 9001 Excepfionala (A) MODELUL 1 SAU 2 SR EN ISO 9001 SR EN ISO 9002 Deosebita (B) MODELUL 2 SAU 3 SR EN ISO 9002 SR EN ISO 9003 Normala (C) MODELUL 3 SR EN ISO 9003 Redusa (D) Tabelul 14 Modele de asigurare a calitafii Documente sj inregislrari In elaborarea si aplicarea sistemului calitafii in construcfii se adopta trei ca tegorii de documente i anume: > documente privind datele de intrare ale sistemului > documente ale programului de asigurare a calitafii > documente si mregistrari privind calitatea (specificate la punctul patru al etapei) 1. Controlul calitatii - este etapa prin care se precizeaza activitatile i oper

atiile folosite in exercitarea controlului privind calitatea. Controlul calitafii este o components a sistemului calitatii i poate fi exercitate de : factorii implicati in finanfarea, conceperea i realizarea proiectelor de construcfie stat- conform HG 272/1994 Controlul calitafii urmarete urmatoarele obiective: > respectarea, de catre tofi factorii care contribuie la conceperea i realizarea construcfiilor, prevederile r eferitoare la: reglementarile tehnice in vigoare certificarea calitafii materialelor si el ementelor de construcfii-instalafii verificarea proiectelor tehnice verificarea execufiei aplicarea planurilor calitafii modul de efectuare a verificarilor execufiei proceselor de construcfie solufiona rea neconformitatilor recepfia lucrarilor 51 a obiectelor de construcfie > respectarea prevederilor autorizafiilor de construire si a avizelor elib erate de autoritatea locala, regii autonome, comisii si alte institufii > respectarea prevederilor legale privind atestarea specialijtilor, acredi tarea laboratoarelor de incercari, agrementarea produselor noi, protecfia mediul ui, etc. INSTRUMENTE SI DOCUMENTATIIPROPUSE Referitor la asigurarea calitafii in realizarea proiectelor de construcfie, meto dologia propune urmatoarele instrumente tehnice i documentatii: 1. Fija de dimensionare a calitafii -F.D.C. (in etapa de dimensionare a cal itafii) 2. Planul de asigurare a calitafii - PAQc (in etapa de asigurare a calitati i) 3. Planul de control - inspecfii privind calitatea - PCIQc (in etapa de con trol a calitafii) 4. Dosarul calitatii 1. Fisa de dimensionare a calitafii -F.D.C. - este documental tehnic care p rezinta condifiile $i parametrii privind calitatea la execufia proceselor de con strucfie, activitafilor, elementelor, ansamblurilor si subansamblurilor de const rucfie. Modelul i structure FDC sunt prezentate in etapa 1 - dimensionarea calita fii. 2. Planul de asigurare a calitafii - P.A.Qc - este documental tehnic compon ent al S.A.C.Q. care asigura interfafa dintre principalii factori implicafi in r ealizarea unui proiect de construcfie si precizeaza practicile, regulile, condif iile referitoare la asigurarea calitafii. Elementele principale avute in vedere la elaborarea P.AQc sunt: 1) elementele sistemului calitafii: manualul calitafii, procedurile aferent e, existenfa compartimentelor de asigurare i control a calitafii (cu precizarea r esponsabililor), standardele, normativele i reglementarile tehnice, proceduri teh nice/instrucfiuni de lucru pentru execufia proceselor de construcfie, dotarea cu resurse, echipamente de masurare, control ?i incercari; 2) calificari, atestari, autorizari existente in cadrul organizafiei implic ate in execufia proiectului (RTE, personal autorizat ISCIR, FRE, gaze, etc.), la boratoare de incercari; 3) Metodologia de analiza a contractalui: analiza comenzilor primite, clauz e privind tehnologia de execufie, organizarea de s.antier, calitatea materialelo r i elementelor de construcfii-instalafii, condifiile de recepfie i garantare; 4) Pregatirea execufiei lucrarilor: elaborarea fi$elor tehnologice, elabora rea graficelor de organizare de antier, de asigurare cu forfa de munca, etc., ela borarea documentelor pe baza carora se precizeaza asigurarea $i controlul calita fii (instructiuni de lucru, tehnologii de execufie, tehnologii indicate de produ catorii i fiirnizorii de produse ?i servicii; 5) Execufia lucrarilor: organizarea de jantier: proiectul de organizare de santier, proiectul de execufie pe timp friguros, asigurarea tehnica (utilaje, echipamente, laboratoar

e de incercari, mijloace de masurare ji incercari), spafii de depozitare; organizarea i conducerea lucrarilor: precizarea atribufiilor personalului de execufie si control, nivelul de calificare i atestare, disponibilitatea docum entafiilor tehnice la punctul de lucru (proiect tehnic, detalii de execufie, gra fice calendaristice, programe de lucru, programe de control a calitafii, registr e, formulare, etc.), execufia proceselor de construcfie (tehnologii, resurse), e fectaarea inregistrarilor privind decontarile, duratele de execufie, calitatea, etc. 3. Planul de control - inspecfii privind calitatea - PCIQc - este documentu l tehnic, component al S.A.C.Q. si corelat cu Planul de asigurare a calitafii (P .A.Qc), care descrie ansamblul verificarilor calitafii (controale, inspecfii sau incercari) efectuate de factorii implicafi in execufia proiectului de construcf ie. Continutul cadru al PCIQc este prezentat in secfiunea Conducerea proiectului" din cadrul blocului operational al metodologiei. 4. Dosarul calitafii - reprezinta o components a S.A.C.Q. care confine toat e documentele referitoare la dimensionarea, asigurarea si controlul calitatii la execufia proiectelor de construcfie. Dosarul calitatii trebuie sa confina eel pufin documentafiile referitoare la cal itate prezentate mai jos: a. Jurnalul lucrarilor si evenimentelor - care cuprinde datele inscrise zil nic asupra progresului lucrarilor, procedeelor, mijloacelor si condifiilor de desfasurare a executiei; b. Registrul unic de comunicari i dispozifii de santier; c. Fisa de dimensionare a calitatii (F.D.C.); d. Condica de betoane cu rezultatele probelor; e. Fisele tehnologice pentru execufia proceselor; f. Certificatele de calitate si/sau garanfie a materialelor aprovizionate, agrementele tehnice; g. Bonurile de transport ale betoanelor; h. Buletinele rezultatelor incercarilor de laborator (conform normativelor de execufie) i. Procesele verbale pentru verificarea lucrarilor ce devin ascunse; j. Procesele verbale de verificare a aspectului betonului dupa decofrare si po zifionarea golurilor tehnologice; k. Procesele verbale de apreciere a calitafii betonului pus in opera; 1. Procesele verbale de recepfie ale structurii de rezistenfa; m. Procesele verbale de control a calitafii in faze determinate conform Ordinulu i 31/N/1995; n. Alte procese verbale; o. Manualul calitafii al organizatiei care executa proiectul; p. Procedurile tehnice pentru execufia proiectului; q. Planurile calitafii aferente proiectu lui; r. Caiete de sarcini, breviare de calcul, frje organizatorice, grafice, etc.; s. Note de constatare; t. Rapoarte de lucru; u. Corespondenfa curenta. 9