Sunteți pe pagina 1din 41

MOTTO:

Respiratia corecta este la fel de necesara ca si hrana Vechi proverb latin

Viata omului este un razboi Impotriva rautatii omului GRACIAN

-2-

CUPRINS

pag

SCOPUL LUCRARII..........................................................................................................1 CAPITOLUL I NOTIUNI DE ETICA SI DENTOLOGIE MEDICALA......................................................2 CAPITOLUL II NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI CARDIOVASCULAR...7 Structura histologica a inimii.................................................................................................8 Vascularizatia inimii..............................................................................................................9 Activitatea mecanica a inimii...............................................................................................11 Circulatia arteriala,pulmonara si presiunea arteriala............................................................12 CAPITOLUL III NOTIUNI GENERALE PRIVIND HIPERTENSIUNEA ARTERIALA............................14 Etiopatogenie si hipertensiunea arteriala secundara............................................................15 Hipertensiunea arteriala esentiala........................................................................................16 Etiopatogenie si simptomatologie........................................................................................17 Evolutie................................................................................................................................18 CAPITOLUL IV TRATAMENTUL SI REGIMUL DIETETIC IN HIPERTENSIUNEA ARTERIALA. INGRIJIRI ACORDATE PACIENTILOR CU HTA.......................................................................21 Tratament medicamentos...................................................................................................21 Tratament dietetic..............................................................................................................22 Ingrijiri acordate pacientilor cu hipertensiune arteriala....................................................24 CAPITOLUL V EXPLORAREA FUNCTIONALA A INIMII..................................................................26 Examenul clinic................................................................................................................26 Explorari paraclinice si explorari radiologice..................................................................29 Electrocardiograma.........................................................................................................30

-2-

CAPITOLUL VI PARTICULARITATI DE INGRIJIRE A BOLNAVILOR CU AFECTIUNI CARDIOVASCULARE...................................................................................................................33

CAPITOLUL

VII

CAZUL CLINIC NR. 1. Culegerea datelor.................................................................36 CAZUL CLINIC NR. 2. Culegerea datelor.................................................................46 CAZUL CLINIC NR. 3. Culegerea datelor.................................................................58 CONCLUZII....................................................................................................................................68 BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................................70

-2-

Scopul lucrarii

In lucrarea de fata am reunit cunostintele teoretice,deprinderile practice,notiunile practice,notiunile de farmacologie,de anatomia si fiziologia omului,de medicina interna pe care leam inglobat in tehnicile de ingrijire nursing dupa modelul conceput de Virginia Herdenson. Lucrarea de fata are ca tema Ingrijirea si supravegherea bolnavului cu hipertensiune arteriala .M-am straduit sa patrund in cele trei dimensiuni:biologica ,psihologica si socioculturala,raportate la cele paisprezece nevoi fundamentale ale individului si am dedus din cele trei cazuri clinice carora le-am intocmit planul de ingrijire ca pacientii necesita mai multe ingrijiri si cele trei planuri diferite unul de celalalt. Prima lucrare de fata reflecta:

maturitatea in gandire si modul de expunere al lucrarii in termini medicali; deprinderile practice formate de-a lungul celor trei ani de instruire practica si nursing; constienciozitatea cu care trebuie sa lucreze asistenta medicala la patul bolnavului.

Astfel spus,nursa trebuie sa intre in pielea bolnavului si sa reprezinte dorinta bolnavului de a trai pentru cel ce si-a pierdut speranta,sa mearga,sau sa fie glasul pentru cel care nu poate vorbi;sa fie sursa de hrana spirituala pentru cel care nu are posibilitatea sa se documenteze. Din planul de ingrijire al bolnavului desfasurat in paginile urmatoare,dar si practicand meseria la patul bolnavului reiese faptul ca nursingul isi are radacinile in nevoile fundamentale ale individului si am invatat ca orice fiinta umana sanatoasa sau bolnava este amanata de dorinta de a trai. Scopul lucrarii este acela de a sublinia ingrijrile acordate bolnavului indiferent de boala acestuia. Din lucrarea de fata reiese ca functia indeplinita de nurse este aceea de a ajuta omul bolnav sa-si recastige sanatatea pierduta,sa o pastreze,sa-i redea pacientului increderea in propriile-i forte fizice si verbale.

-2-

CAPITOLUL I

NOTIUNI DE ETICA SI DENTOLOGIE MEDICALA

Tehnica ingrijirii bolnavului este disciplina de baza a tuturor nurselor care lucreaza la patul bolnavului. Scopul invatarii acestei meserii este de a inarma viitoarele nurse cu elemante de baza ale profesiunii lor,fara de care nu-si pot indeplinii sarcinile ce le revin in opera de prevenire a sanatatii. Cunoasterea tehnicii corecte de ingrijire a bolnavului determina in mare masura calitatea muncii nursei. Aceste cunostinte imbinate cu constiinciozitatea si cu un inalt sentiment de umanism contribuie la inbunatatirea continua a calitatii ingrijirii bolnavilor din unitatile noastre sanitare ambulatorii si spitalicesti. Tehnica ingrijirii bolnavului cuprinde toate verigile de munca ale nursei: primirea bolnavului in spital,ingrijirile acordate acestuia,asistarea la examinarea bolnavului in spital si supravegherea lui;alimentatia,recoltarile produselor biologice si patologice,examinarile urgentelor de laborator,tehnica testelor cutanate,pregatirea bolnavilor pentru examinarile complementare radiologice,endoscopice pregatirea tratamentului fizic si medicamentos ca si crearea conditiilor optime de spitalizare. Pastrarea,intretinerea si punerea la dispozitia bolnavului a mobilierului,veselei, aparaturii si instrumentarului cad deocamdata in sarcina nursei. Tehnica ingrijirii bolnavului trebuie sa se ocupe cu problemele mediului de spitalizare si cu umanizarea spitalului. Simtul estetic al nursei imbinat cu cunostintele ei de specialitate asupra functionalitatii institutiilor curative-profilactice si asupra regimului curativ de protectie poate contribui mult la realizarea unor conditii de mediu cat mai prielnice vindecarii bolnavilor.Nursa este un cadru de pregatire tehnica,multilaterala. Spre deosebire de medic cadru profesional corespunzator,cunostintele nursei se bazeaza pe intelegerea fondului fiziopatologic al fenomenelor morbiale si cunoasterea teoretica a tehnicii moderne pe care o aplica zi de zi la patul bolnavului in cadrul proceselor de investigatie si tratament. In vederea acestui scop,ea trebuie sa fie inarmata cu cunostinte de patologie generala,de clinica,farmacologie,terapeutica,insusite pe baza solida de conditii generale.

-2-

Nursa este un cadru tehnic relativ mai specializat in munca medico-sanitara,situat pe cea mai inalta treapta a cadrelor medii sanitare. Aplicarea metodelor moderne de investigatii si tratament bazate pe o inalta tehnicitate,extinderea si intarirea muncii profilactice,largirea sferei de activitate si de responsabilitate a cadrelor medii au necesitat introducerea unei pregatiri tehnice superioare,pregatire care poate fi cladita numai pe o baza solida de cultura generala. Astfel a luat nastere nursa,cadru mediu cu cunostinte inalte de tehnica generala si de specialitate. Ea nu inlocuieste sora,ci reprezinta un cadru relativ nou,neexistent in trecut in retelele noastre,care preia o serie de sarcini ale medicului,contribuind in acelasi timp la ingrijirea activa a bolnavului. Aparitia nursei la noi a fost determinata nu numai de dezvoltarea si tehnicizarea stiintelor medicale,ci de extinderea larga a ingrijirii sanatatii intregii populatii si de cuprinderea nurselor in aceeasi munca,ceea ce a creat goluri inseminate de cadre medii sanitare. Aceste goluri trebuie pe de o parte completate,pe de alta parte inlocuite cu cadre de tip nou,care sa preia o serie de sarcini ale medicului. Nursa care lucreaza pe linia asistentei medicale a bolnavului reprezinta produsul de baza al cadrelor de asistenti. Sarcina ei de baza este asigurarea conditiilor optime de ingrijire a bolnavilor. In vederea acestui scop nursa are atat atributii medicale sanitaro-igienice,cat si sarcini organizatorice,educative si gospodaresti. Locul de munca al nursei este spitalul,policlinica sau terenul in cadrul circumscriptiei sanitare. Nursa este pregatita pentru ingriirea bolnavilor gravi,ea tine sub supraveghere permanenta bolnavii,urmarind toate complicatiile si accidentele posibile ale bolii de baza si ale tratamentului aplicat,pe care trebuie sa le cunoasca in toate amanuntele si sa le recunoasca in caz de nevoie. Posedand cunostintele necesare de patologie si terapie,ea va intervenii in limita sarcinilor sale in toate cazurile de urgenta pentru a nu pierde nici un moment pana la sosirea medicului. Nursa cunoaste tehnicile curente ale examinarilor complementare necesare stabilirii diagnosticului.Ea executa recoltarile de produse biologice si patologice,sondaje si pregateste bolnavii pentru examinarile paraclinice:radiologice,endoscopice. Nursa efectueaza formele legate de internarea si iesirea bolnavilor din spital,tine la curent evidentele administrative si medicale ale bolnavului facand notarile necasare in foaia de observatie.

-2-

Pe baza indicatiilor prescrise de medic in foaia de observatie,nursa pregateste condica de medicamente,formuleaza regimul dietetic al bolnavilor si asigura controlul si distribuirea lor cu ajutorul personalului subaltern. Nursa administreaza medicamentele si supravegheaza orice schimbare care s-ar ivi in starea bolnavului. Ea are sarcina de a valida conditiile optime pentru ingrijirea bolnavilor la domiciliu si de a aplica toate metodele posibile pentru vindecarea bolnavilor.In urma activitatii la locul de munca sau prin cursuri de performare ,nursa poate sa specializeze in ramurile sale de: radiologie,transfuzie,reanimare,instrumentar,electrocardiografie si pe baza rezultatelor obtinute in munca dupa o practica oarecare la patul bolnavului,sa se prezinte la examenul de nursa principala. Nursa trebuie sa-si recunoasca sarcinile care ii revin.Munca nursei trebuie planificata si organizata,acest stil de munca fiind necesar unei calitati ridicate a nursei medicale. Sarcinile nursei trebuie programate dupa un plan calculat precis pentru timpul de munca pe deplin folosit. Orice munca a nursei trebuie sa fie repartizata pe etape obligatorii:

pregatirea materialelor necesare; pregatirea bolnavului; efectuarea muncii propriu-zise; strangerea,curatirea si punerea la loc a instrumentarului.

Inainte de terminarea serviciului si parasirea spitalului,nursa isi reverifica sarcinile pe care le-a avut,controland caietul de insemnari pentru a nu omite nici un amanunt.

-2-

CAPITOLUL II

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI CARDIOVASCULAR

INIMA-este un organ musculos,cavitar,tetracameral care pompeaza ritmic in artere sangele pe care il primeste prin vene.Desi la om cantareste aproximativ 300 grame si are marimea pumnului unui adult,inima efectueaza o activitate uriaza,zilnic contracarandu-se de peste 100.000 ori si pompand 7200 mililitri de sange. Sectionand inima,se constata ca ea este construita din doua atrii si doua ventricule,separate complet septurile inter-atrial si inter-ventricular. Fiecare atrie comunica cu ventriculul respectiv prin orificiile atrio-ventriculare prevazuta cu valva care se deschide doar intr-un anumit sens,spre ventriculul:stang(bicuspida) si drept(tricuspida). Inima poate fi considerata din punct de vedere functional ca o dubla pompa,fiecare desemnand o circulatie complet separata: -circulatia mare(sistematica),care incepe in ventriculul stang si este formata din aorta,arterele mari si mici,arteriola,capilare,venule,vene mijlocii si mari,venele cave care se deschid in atriul drept; -circulatia mica(pulmonara)constituita din artera pulmonara cu originea in atriul drept, capilare,venele pulmonare ce se deschid in atriul stang.

-2-

-2-

STRUCTURA HISTOLOGICA A INIMII

Inima este alcatuita din trei straturi concentrice:endocard,miocard si pericard, stratul mijlociu avand o importanta speciala,atat prin dezvoltare,cat si prin proprietatile sale. Endocardul este constituit dintr-un endoteliu situat pe o membrana bazala ce se continua cu stratul subendotelial,format din fibre colagene,fibre de reticulina,fibre elastice,rare celule conjunctive si numeroase terminatii nervoase sensitive. Miocardul,muschiul inimii,este cel mai gros in ventricule(mai ales cel stang)decat atrii si este constituit din fascicule de fibre musculare cardiace,orientate circular in peretele atriilor si din fibre optic spiralate in ventricule. Miocardul atrial este separat de cel ventricular prin inele fibroase atrioventriculare.Acest miocard este neted pe fata interna,iar miocardul ventricular prezinta muschi papilari si tabecule canoase de care se prind prin cartilaje valvele atrio-ventriculare. Sistemul excito-conductor este grupat in mai multe formatiuni:

nodulul sino-atrial situate in peretele atrial drept,langa orificiul de varsare al venei cave superioare; nodulul atrioventricular in septul interatrial; fasciculul His,care porneste din nodulul atrioventricular,intra in septul interventricular si,dupa un scurt traiect se imparte in doua ramuri (dreapta si stanga) si se distribuie subendocardic celor doua ventricule,acest fascicule se termina prin reteaua Purkinje in fibrele miocardului ventricular.

Pericardul este o membrana conjunctiva ce acopera suprafata cardiaca si constituie foita viscerala a pericardului. In foitele pericardului se gaseste cavitatea periocardica cu o lama subtire de lichid care favorizeaza alunecarea in timpul activitatii cardiace.

-2-

VASCULARIZATIA INIMII

Extrem de bogata,este asigurata de cele doua artere coronare(dreapta si stanga) care se deschid de la originea aortei si se impart in ramuri care nu se anastomeaza intre ele. Obstructia unei coronare sau a ramurilor sale provoaca necroza traiectului cardic deservit(infarctul miocardic). Sangele venos al cordului este colectat de venele coronare care se varsa in sinusul coronarian ce se deschide direct in atriul drept. Inervatia extrinseca a inimii este valizata prin fibre vegetative simpatice si parasimpatice,formand plexul cardic:

Fibrele simpatice provin din ganglionii cervicali si exercita efecte stimulatoare asupra miocardului si vasodilatatoare coronariene; Fibrele parasimpatice provin din nervii vagi,inerveaza predominant nodulii sinoatriali si au ca efect diminuarea activitatilor cordului.

Proprietatile muschiului cardiac

1.Ritmicitatea(automatismul) este proprietatea cordului de a se cotracta succesiv,ca urmare a impulsurilor contractiile generale de nodulul sinoatrial.Aceste impulsuri sunt urmarea unor modificari metabolice care au loc in celulele sistemului excitoconductor. 2.Conductibilitatea este proprietatea miocardului,in special a tesutului nodal de a conduce unde de contractie de la nivelul nodulului sinoatrial in intreg cordul.Prin fibrele musculare ale atriului drept,unde de depozitare se propaga in toate directiile si cuprinde intreaga musculatura a atriilor determinand sistola atriala,apoi unda este preluata de nodulul atrioventricular dupa care se transmite prin fascicolul His si ramurile sale pana la reteaua Purkinje,ajungand la nivelul miocardului ventricular,determinand sistola ventriculara. 3.Excitabilitatea este proprietatea miocardului de a raspunde printr-o contractie la stimuli adecvati.Miocardul se contracta numai daca stimulul are o anumita intensitate(prag)si atunci contractia este maximala.Stimulul sub nivelul prag (stimuli subliminari)nu provoaca contractia miocardului,iar stimuli cu intensitati peste valoarea prag nu produc o contractie mai puternica. Aceasta particularitate a miocardului este cunoscuta sub denumirea de legea tot sau nimic . 4.Contractibilitatea este proprietatea miocardului de a se contracta atunci cand este stimulat adecvat.Contractiile miocardului se numesc sistole,iar relaxoarele,diastole.

-2-

-2-

-2-

-2-

Activitatea mecanica a inimii

Inima functioneaza ca o dubla pompa aspiratoare respingatoare,contractiile ventriculare ritmice asigura circulatia sanguina permanenta prin cele doua circuite sistemic si pulmonar,iar apetitul vascular al inimii imprima un sens obligatoriu circulatiei intracardiace a sangelui. Succesiunea unei contractii(sistola)si a unei relaxari cardiace(diastola)constituie ciclul sau revolutia cardiaca avand durata de 0,8 secunde (70/min). Sistola atriala are durata scurta (0,1 secunda) si eficienta redusa,din cauza ca miocardul atrial este slab dezvoltat. Sistola ventriculara urmeaza dupa cea atriala (0,3 secunde).Curand dupa ce ventricolul a inceput sa se contracte,presiunea intraventriculara o depaseste pe cea intra-atriala si ca urmare se inchid valvele atrio-ventriculare. Dupa sistola,ventriculele se relaxeaza,presiunea intraventriculara scade rapid si cand ajunge sub nivelul celei din arterele mari se inchid valvulele sigmoide. De la sfarsitul sistolei ventriculare pana la inceputul unei sistole atriale,inima se gaseste in stare de repaus mecanic - diastola generala (0,4 secunde). Activitatea mecanica a cordului este apreciata pe baza valorii debitelor sistolic si cardic:

debitul sistolic reprezinta activitatea de sange expulzat de ventricule la fiecare sistola si variaza intre 70 90 ml; debitul cardic,obtinut prin inmultirea debitului sistolic cu frecventa cardiaca pe minut are aproximativ 5,5 litri; travaliul cardic,lucrul mecanic efectuat de inima pe o anumita perioada de timp. Zgomotele inimii sunt consecinta activitatii mecanice cardiace:

zgomotul sistolic,prelungit si cu tonalitate joasa,este produs de inchiderea valvelor atrioventriculare si de sistola ventriculara; zgomotul diastolic,scurt si ascutit este consecinta inchiderii valvelor semilunare ale aortei si arterei pulmonare.

Circulatia atriala Circulatia sistematica incepe in ventricolul stang,de unde pleaca artera aorta,din care se desprind apoi toate arterele mari.Aorta prezinta trei portiuni: aorta ascendenta,carja aortica si aorta descendenta cu doua segmente:toracic (supradiafragmatic) si abdominal (subfragmatic)care se bifurca in arterele iliace comune dreapta si stanga.

-2-

Circulatia pulmonara Circulatia pulmonara este cuplata in serie cu cea sistematica,sangele din ventricolul drept fiind propulsat din artera pulmonara spre plamani,unde are loc schimbul de gaze,dupa care revine prin venele pulmonare in atriul stang. Presiunea arteriala Presiunea sub care circula sangele in artere si care se transmite pertilor vasculari reprezinta tensiunea arteriala.Ea este corelata cu sistola si diastola,astfel,in timpul sistolei ventricolului stang presiunea in aorta si ramificatiile ei mari creste brusc pana la 120-149 mm Hg,valoare care reprezinta presiunea(tensiunea)arteriala maxima(sistolica).In timpul diastolei are loc scaderea presiunii arteriale pana la 70-80 mm Hg valoare denumita presiune(tensiune) arteriala minima (diastolica). Pulsul arterial,perceput cand se comprima o artera pe un plan osos,este rezultatul undei pulsatile determinate de distensia peretilor aortei,ca urmare a evacuarii bruste a sangelui din ventriculul stang.

-2-

CAPITOLUL III

NOTIUNI GENERALE PRIVIND HIPERTENSIUNEA ARTERIALA

DEFINITIE: hipertensiunea arteriala este un sindrom caracterizat prin cresterea presiunii sistolice si a celei diastolice peste valori normale.Conform O.M.S.,se considera valori normale pentru presiunea maxima 140-160mm Hg,interpretate in raport cu varsta,sexul si greutatea,iar pentru minima90-95mm Hg. Clasificare: In functie se etiologie: Hipertenisunea arteriala esentiala:in care se poate evidentia o cauza organica; Hipertensiunea arteriala secundara sau simptomatica:in care este dovedita o cauza renala, endocrina,neurogena si cardiovasculara.

In functie de evolutie:

Hipertensiunea arteriala stadiul I :caracterizata prin depasirea valorilor normale de 140160/90-95 mm Hg; Hipertensiunea arteriala stadiul II:caracterizata prin depasirea valorilor normale cu semne de hipertrofie cardio-vasculara; Hipertensiunea arteriala stadiul III :caracterizata prin aparitia complicatiilor cardiace, coronoriene,cerebrale si renale.

ETIOPATOGENIA Hipertensiunea arteriala este una dintre cele mai raspandite boli.Presiunea arteriala poate creste fie prin marirea debitului,fie prin cresterea rezistentei. Cele mai multe hipertensiuni au la baza cresterea rezistentei periferice (hipertensiunea esentiala renala).Initial procesul este functional(vasoconstructie) ulterior apar leziuni organice care permanentizeaza hipertensiunea arteriala. Principalii factori care realizeaza vasoconstructia arteriala sunt:sistemul nervos central,sistemul hipofiza-suprarenala si hiperreactivitati vasculare. Dupa mai multi ani de evolutie apar leziuni organice de arteroscleroza care agraveaza tulburarile.

-2-

HIPERTENSIUNEA ARTERIALA SECUNDARA

1.De cauza renala: Anomali congenitale ale vaselor renale(stenoza,anevrism,tromboze,emboli) Hipertensiunile din bolile parenchimului renal(glomerunonefrita acuta si cronica,leziuni renale de diabet,pielonefrite).

In hipertensiunea de cauza renala,rolul principal este detinut de o enzima care ia nastere in rinichiul ischiemic(o circulatie insuficienta)si care se numeste renina.Aceasta se transforma in sange intr-o substanta hipertensiva numita angiotensiva.

2.De cauza endocrina:-din acest grup fac parte: Feocromocitomul este o tumoare localizata in medulara glandei suprarenale, caracterizata prin crize paroxistice de hipertensiune; Hiperaldosteronismul primar; Sindram Cushing.

-hipertensiuni endocrine mai apar in hipertiroidism si in cursul sarcinii.

3.De cauza neurogena :-traumatisme cerebrale,tumori sau inflamatii ale creierului care duc la o crestere a presiunii intracraniene sau in caz de leziuni ale centrilor vasomotori.

4.De cauza cardiovasculara :-boli insotite de hipertensiune arteriala sunt:insuficienta aortica,arteroscleroza,bolcul complet.

HIPERTENSIUNEA ARTERIALA ESENTIALA Se intelege orice sindrom clinic hipertensiv in care valorile presiunii arteriale sunt crescute in absenta unei cauze organice.Se mai numeste si boala hipertensiva.

-2-

Este mai frecventa reprezentand 80-90% din totalul hipertensiunilor si apare de obicei dupa 30 de ani,maxim de frecventa intre 40-50 de ani. Incidenta este mai mare la femei,dar formele mai grave apar la barbati. Factori favorizanti: Ereditatea,menopauza,obezitatea,stresul,alimentatia bogata in sare.

ETIOPATOGENIE

Predispozitia ereditara este de natura neurogena legata de o anumita structura a personalitatii si de o anumita modalitate de raspuns la situatii de stres,frica,suparare. Boala ar fi esential nervoasa produsa de o tulburare in activitatea centrilor nervosi superiori. Miscarile fundamentale locale care stau la baza hipertensiunii sunt vasoconstructia arteriala si cresterea continutului peretelui arterial in apa si sare.Mai tarziu apar leziuni organice si arteroscleroza,care grabesc evolutia si intuneca prognosticul prin complicatie.

SIMPTOMATOLOGIE

Se deosebesc 3 stadii : 1.Stadiul prehipertensiv care consta in aparitia unor puseuri tensionale trecatoare si a unor teste care stabilesc cresterea anormala a presiunii arteriale. 2.Stadiul de hipertensiune intermitenta,caracterizat prin perioada de hipertensiune,fara alte semene clinice,alternand cu perioade normale. 3.Stadiul de hipertensiune permanenta in peste 90% din cazuri hipertensiunea este depistata in acest stadiu. Dupa manifestari se deosebesc: Forma benigna care evolueaza progresiv si se caracterizeaza prin: Semene care apar la examenul arterelor,artere sinuase si rigide,puls bine batut. Semene de fragilitate capilara,diverse manifestari hemoragice(epistatis,metroragii).

-2-

Semene cerebrale:cefalee occipitala,de obicei dimineata la trezire,ameteli,oboseala, astenie,insomnie,tulburari de memorie si concentrare,modificari de caracter,tulburari de vedere,cefalee cu caracter pulsatil,tulburari trecatoare de limbaj. Furnicaturi la nivelul extremitatilor:ameteli,senzatie de deget mort. Examenul inimii:palpitatii,dureri precordiale,diferite grade de dispnee,semen de marire a inimii stangi. Radiografie,electrocardiograma,fundul de ochi si probe functionale renale.

Dupa multi ani de evolutie,apar complicatii:insuficienta cardiaca stanga sau totala,cardiopatie ischiemica,complicatii cerebrale si renale.

Forma maligna are o evolutie rapida cu mortalitate ridicata.Poate fi maligna de la inceput sau se poate maligniza pe parcurs.Valorile tensionale sunt mai mari in special cea diastolica ,depasind 130 mm Hg,rezistenta la tratament. Starea generala se altereaza rapid(astenie,slabire,paloare,cefalee intensa) complicatiile apar timpuriu,in special insuficienta renala progresiva.

EVOLUTIE

In forma benigna,boala dureaza ani sau zeci de ani. Sub influenta unui tratament corect si precoce pot aparea remisiuni importante. In forma maligna,evolutia este rapida,etapele bolii fiind parcurse in 1 3 ani. Complicatiile depind de forma clinica benigna sau maligna. In forma benigna:complicatiile se datoreaza arterosclerozei si pot aparea: tromboza cerebrala si infarctul miocardic. In forma maligna domina dereglarea arteriala:aici se intalnesc frecvent encefalopatia hipertensiva,hemoragia cerebrala,insuficienta cardiaca si insuficienta renala. Prognosticul depinde de forma clinica benigna sau maligna de erediatate,de nivelul tensiunii diastolice si bazale,de varsta(tinerii fac forme mai grave)de respectarea tratamentului,de modul de viata recomandat,de aparitia complicatiilor. Tratamentul hipertensiunii arteriale trebuie sa vizeze anumite obiective si in primul rand valorile tensionale.El trebuie sa tina seama de anumite principii si orientari.Explorarea trebuie facuta deoarece sunt hipertensiuni care beneficiaza de tratament chirurgical(hipertensiunile reno-vasculare).

-2-

Tratamentul trebuie sa fie complex,igieno-dietetic medicamentos. Tratamentul trebuie sa fie individualizat si stabilit in conditii de ambulatoriu spital. Drogurile hipertensive vor fi administrate de la inceput in conditii mai mici si marite progresiv,pana la normalizarea tensiunii arteriale. Trebuie tinut seama de arteroscleroza asociata (mai ales la varstnici) decurgand cu prudenta pentru a nu precipita accidente vasculare cerebrale,coronariene si periferice. Repausul nu trebuie sa fie absolut.Exercitiile fizice,mersul pe jos si gimnastica medicala fac parte din tratament. Sedativele si tranchilizantele sunt de multe ori necesare.

Dieta va fi saraca in colesterol si in grasimi saturate. Este bine ce tratamentul sa fie vasodilatator coronarian,deoarece asociatia de cardiopatie ischemica-hipertensiune arteriala este foarte frecventa. Nu orice hipertensiune urmeaza sa primeasca tratament hipertensiv.Astfel in formele labile de gradul I este suficient regimul dietetic,eventual tranchilizante sedative. Tratament:regimul de viata consta in limitarea eforturilor fizice ce lucru de 6-8 ore pe zi,dupa caz,cu respectarea orelor de somn si a celor de masa.Au o mare importanta mijloacele psihoterapeutice,combaterea anxietatii si evitarea situatiilor conflictuale din mediul de viata sau de munca. Regimul va fi echilibrat si suficient,urmandu-se mentinerea unei greutati normale. In caz de obezitate,regimul va fi hipocaloric,in caz de arteroscleroza prin regim hipolipidic si hipocaloric. Indiferent de bolile asociate,va fi hiposadat sau desodat. Regimul este desodat (orez,fructe,zahar)cu mai putin de 0,5g sare/zi ,se aplica in formele foarte severe,dar este greu de respectat. Regimul deosedat relativ (2-5g sare/zi)este mai usor de acceptat ,fiind utilizat in majoritatea hipertensiunilor.Pentru aprecierea generala a continutului din sare se ia ca reper faptul ca ratia de NaCl consumata zilnic de un adult sanatos este de 10-14g ; din ea 2/5 provin din sare folosita la pregatirea alimentelor sic ea pusa la masa 2/5 sunt furnizate de sarea din paine si 1/5 sin sarea din lapte si derivatele sale,produse de mezelarie.

-2-

CAPITOLUL IV

TRATAMENTUL SI REGIMUL DIETETIC IN HIPERTENSIUNEA ARTERIALA INGRIJIRI ACORDATE PACIENTILOR CU HIPERTENSIUNE ARTERIALA

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS

Foloseste numerosi agenti hipotensivi,sedative si hipnotice(barbiturice,Bromoval, Clordelozin,tranchilizante),Hydergine(Redergin),Reserpina(Hiposerpil)comprimate de 0,25mg; Raunervil,fiole de 1ml-25mg intra venos,hidrozinoftalazine(Hipolpresol,drajeuri de 0,25g), Apresolin,Hipozin,Propranolonul(Inderal) diuretice (Nefrix, Furosemid,Aldoctona). Hipopresolul comprimate de 25 mg care se administreaza incepand cu 1 comprimat si se creste progresiv la 3-6 comprimate. Digoxina comprimate de 0,25mg (Lonicoc solutie 50 picaturi 1ml=0,500mg), fiole de 2 ml(0,500mg Digoxina). Propanolonul(Inderal)se administreaza oral sau intravenous 20-60 si chiar 120mg. Se precizeaza sub forma de comprimate de 0,010 si 0,040 grame si fiole de 5ml(0,05g intravenos). Hydergine (Redergin)contine complexul ergotonic in parti egale sub forma de fiole de 1ml(1-2 fiole intramuscular sau subcutan/zi)si solutie 0,1%(10-40 picaturi de 3 ori pe zi).

-2-

Verapamilul(Isoptin)si Nifedipinul(Adalat,Corinphar). Nifedipinul sublingual scade rapid tensiunea arteriala in edemul pulmonar acut. Hidrocloradiazida(Nefrix)se administreaza 1-2 comprimate pe zi(1 comprimat de 25 mg/5zile pe saptamana). Furosemidul(comprimate de 50mg)cu actiune mult mai puternica atat oral cat si intravenous. Spirondoctona 1-4 comprimate a 25mg/zi corecteaza hipopotosemia. Captopril(Hipotensor,Farcopril,Miniten)actioneaza in hipertensiunea renina crescuta,impiedicand transformarea angiotensinei I in angiotensina II .Dozele administrate sunt de 25150mg. Endoprilul(ENAP,Ednyt)tablet dde 5,10 si 20 mg inhiba ca si captoprilul enzima de conversatie a angioteninei.Se administreaza 1-3 tablete/zi.

TRATAMENTUL DIETETIC

Regimul H.T.A.

Alimente premise: Supe de zarzavat simple sau cu adios fainos,bors de zarzavat,supe de legume,supe de rosii,toate fara sare; Fainoase in cantitate limitata,gris,orez,fidea,toate fara sare; Oua in cantitate redusa(1-2 pe saptamana),fara galbenus; Carne in cantitate redusa de 3 ori pe saptamana,de vita,gaina,pui slab fiarta,fripta cu patrunjel,cartofi copti,morcovi,fasole verde,rosii,vinete,varza cruda; Lapte si branzeturi:lapte dulce,iaurt,branza de vaci,cas; Fructe sub orice forma:crude,coapte,compoturi; Dulciuri:preparate fara bicarbonat si sare din aluat fiert uscat,cu branza de vaci,cu fructe,cu lapte,salata cu fructe,cu miere si frisca; Bauturi,sucuri de fructe,ceaiuri de plante,lapte batut; Condiment:sos de rosii,verdeturi tocate,zeama de lamaie si sare limitata.

-2-

Alimente interzise:

Lapte integral,branzeturi sarate si grase; Carne grasa,viscera,vanat,peste gras sau sarat,afumaturi; Oua in cantitate crescuta,omleta,jumari,maioneza; Grasimi animale in cantitate crescuta; Paine cu sare si paine neagra; Sosuri cu grasimi prajite,cu zeama de carne,cu mustar,maioneza; Legume si zarzavaturi care contin mult sodium(telina,spanac,muraturi); Bauturi alcoolice,cafea,ceai tare,lichide in exces; Condiment,sare mai multa decat este permis,piper,ardei iute,boia de ardei,mustar,hrean, usturoi; Recomandam:

Viata ordonata fara eforturi,fara fumat,fara stress,fara alcool; Mese mici si fractionate la ore regulate.Ultima masa sa fie cu doua ore inainte de culcare; Intotdeauna se va combate obezitatea cand exista.

INGRIJIRI ACORDATE PACIENTILOR CU HIPERTENSIUNE ARTERIALA

Asistenta medicala devine o pozitie foarte importanta in ingrijireaacestor categorii de bolnavi.Justificarea rolului ei rezida din caracterul unor boli cardiovasculare(insuficienta cardiac,hipertensiune arteriala,infarct miocardic)care reclama o spitalizare indelungata,deci o supraveghere continua. Pentru a-si indeplini numirea,nu trebuie sa se multumeasca sa cunoasca sis a aplice,chiar perfect,diferitele tehnici de ingrijire a bolnavului,ci trebuie sa cunoasca si notiuni teoretice care sa-I permita depistarea unui semn precoce,interpretarea acestuia si daca este nevoie,chiar interventia in situatiile in care viata bolnavului depinde de cunostintele sale. Nursa este obligate sa noteze toate datele referitoare la puls,T.A.,urina,eceme,dieta, medicatie.Ea trebuie sa asigure repausul fizic si psihic al bolnavului,care,aproape in toate aceste

-2-

categoriieste indispensabil.Nu trebuie sa uite insa dezavantajele repausului indelungat la pat,fapt pentru care este necesar sa se recomande alegerea pozitiei sezande sau semisezande. Alteori acesti bolnavi sunt incapabili sa se ocupe singuri de ei,iata de ce asistenta medicala este datoare sa le asigure sis a urmareasca pozitia corecta in pat,schimbarea lenjeriei,transportul,efectuarea zilnica a masajului gambelor si picioarelor pentru prevenirea trombozelor.Toaleta zilnica a bolnavilor ii revine de asemenea,ei. In bolile cardiovasculare dieta reprezinta adesea un factor essential. Regimul fara lichide,hiposodat,uneori hipozaharat poate fi adeseori mai util intr-o hipertensiune sau o insuficienta cardiac decat multe alte medicamente. Asigurarea tranzitului intestinal este capital pentru acesti bolnavi;asistenta medicala trebuie sa stie ca eforturile mari de defecatie pot fi fatale intr-un infarct miocardic. Ea trebuie sa cunoasca indicatiile si contraindicatiile unor medicamente(digitalaclonidina).Trebuie sa cunoasca si primele imagini care urmeaza sa fie acordate in urgentele cardiovasculare. Sa cunoasca semnele socului compensate si masurile de profilaxie pentru a impiedica intrarea in stadiul decompensate.Sa cunoasca primele ingrijiri care trebuie acordate intr-o lipotimie sau sincgsol masurile de reanimare necesare.

CAPITOLUL V

EXPLORAREA FUNCTIONALA A INIMII

EXAMENUL CLINIC

Anamneza:se fac investigatii asupra antecedentelor interesandu-se de boli ca hipertensiunea arteriaa,obezitatea,diabetul zaharat,accidente vasculare. Antecedente personale se insista asupra reumatismului acut,alte boli infectioase sau infectocontagioase,precum si asupra mediului in care traieste si munceste persoana respective.

-2-

Istoricul bolii va fi amanuntit,consemnandu-se momentul cand s-au evidentiat primele semne de suferinta,evolutia simptomelor etapa cu etapa,daca exista si cand au aparut semne de decompensare cardiaca. Simptomele clinice: Oboseala si dispnee la eforturi fizice mijlocii si mici; Durere,palpitatii sau alte senzatii in regiunea precardiaca ce survin la eforturi,emotii, schimbarea mediului,expuneri la frig; Cefalee,ameteli,tendnta de lipotimie; Semne dispeptice:jena epigastrica,greturi,balonari mai ales postprandial.

Examenul obiectiv se incepe cu inspectie generala a bolnavului,cu atentie asupra tegumentelor si a regiunii precardiace. Se face percutia inimii si a plamanilor,palparea regiunii precardiace si a socului aperxian. Se cauta cu atentie edemele in partile declive(gambe,regiunea lombara).Se examineaza abdomenul,viscerele abdominale(ficatul,splina,care pot fi marite de edem,in bolile cardiac decompensde). Se observa turgescenta venelor jugulare.Se determina frecventa cardiac,socul apexiansi tensiunea arteriala. Frecventa cardiaca:se determina la artera radial,atat in decubit dorsal,cat si in ortostatism.In mod normal frecventa cardiac este de 60-80/minut.Cand valorile cresc peste 80/minut vorbim de tagicardie,iar cand scade sub 60/minut vorbim de bradicardie. Socul apexian se percepe in spatial Vintercostal stang pe linia medioclaviculara.In mod normal are acelasi ritm si frecventa cu pulsul radial.In mod pathologic sincronismal dispare ca in aritmia complecta sau fibrilatia arteriala.

Pulsul este o expansiune ritmica sincrona cu bataile inimii si se percepe cand se comprima o artera pe un plan rezistent.Obisnuit,fiecarui bolnav I se cerceteaza pulsul radial,care se palpeaza de obicei cu ambele maini,cu trei degete(index,mediu,inelar)bolnavul fiind in repaus si se masoara de preferinta timp de un minut. Se studiaza succesiv : Frecventa ritmului :normal frecventa este de circa 70 de pulsatii/minut,iar ritmul regulat. Pulsul bigerminat se caracterizeaza prin doua pulsatii,una mai puternica si alta mai slaba,urmata de o pauza mai lunga:se intalneste in extrasistole. Amplitudinea sau intensitatea masoara gradul expansiunii arteriale.Din acest punct de vedere se deosebesc: Pulsul mic si rapid,uneori aproape inperceptibil,care apare in colapsul vascular;

-2-

Pulsul saltaret si dispresibil,care loveste degetul cu forta apoi scade brusc.

Egalitatea bataturilor:pulsul poate fi alternat cand o pulsatie slaba altereaza cu una mai puternica,ritmul fiind regulat. Duritatea sau presiunea in artere se apreciaza prin presiunea care trebuie exercitata asupra arterei pentru a face sa dispara unda pulsatila. Tensiunea arteriala este forta cu care sangele circulant apasa asupra pertilor arteriali.Se deosebeste o tensiune arteriala maxima sau sistolica care corespunde sistolei ventriculare si o tensiune minma diastolica,care corespunde sfarsitului diastole. Valorile normale sunt considerate astazi pentru maxima 140/160 mm Hg,iar pentru minima 90/95 mm Hg. Se deosebesc: Tensiunea arteriala bazala,inregistrata cand subiectul investigat se gaseste in repaus psihic,fizic si metabolic. Tensiunea ocazionala,reprezentata de valorile inregistrate in conditii obisnuite de examinare.

In general exista variatii ale tensiunii arteriale,in functie de varsta,sex,pozitie, effort muscular,excitatii psihice,mese,greutate corporala.Se utilizeaza metoda palpatorie,fie cea oscilatorie sau asculatorie. Aparatele se numesc sfigmonometre;in metoda ascultatorie se intrebuinteaza aparatul Riva-Rocci.Este preferabil ca pacientul sa stea culcat,cu bratul relaxat,dezvelit pana la umar si asezat orizontal la inaltimea cordului.Manseta se aplica pe partea interna a bratului,la doua degete de plica cotului,avand grija sa nu fie nici prea stransa,nici prea larga.

Stetoscopul se aplica pe partea humerala,la cativa centrimetri sub marginea inferioara a mesetei.Aceasta nu va fi mentinuta umflata prea mult timp,deoarece provoaca hipertensiunea venoasa,care ridica tensiunea diastolica. Tensiunea arteriala se inregistreaza pompand aer in manseta si decomprimand progresiv in timp ce se asculta artera cu stetoscopul.Valoarea aratata de monometru la aparitia primului zgomot indica tensiunea maxima(sistolica).Presiunea diastolica se noteaza in momentul cand zgomotele nu se mai aud.

EXPLORARI PARACLINICE

-2-

Explorari biochimico-umorale:se efectueaza individului in functie de fiecare caz in parte urmatoarele examinari:examenul urinei,frotiul faringian,VSH,glicemia,colesterolul,creatinina,ASLO,hemocultura. Trotiul faringian:poate evidential streptococul betahemolitic,agentul pathogen al reumatismului. Transaminazele sunt prezente in primele zile dupa declansarea infarctului miocardic. VSH-crescuta indica adesea evolutivitatea bolilor de origine reumatismala. Scaderea VSH la o perioada cu o boala de inima semnifica adesea o insuficienta cardiac. ASLO peste 330U indica adesea reumatismul acut.

EXLORAREA RADIOLOGICA

Radioscopia inimii evidentiaza forma,dimensiunea,mobilitatea,contractile si raportul inimii cu organele vecine. Teleradiografia este radiografia cu distant focar-film 1,5-2 m,se efectueaza in faza de apnee.Este valoroasa pentru controlul bolilor de inima. Radiotimogradia evidentiaza pulsatiile inimii si ale vaselor mari Angiocardiografia aduce date asupra modificarilor anatomice si functionale ale cavitatilor inimii si vaselor mari. Substanta de contrast se introduce cu o seringa speciala,dupa care se fac radiografii in serie. Scintiografia cardiaca:indica atriile infarctizate.Urmarirea in timp ofera date utile asupra extinderii necrozei si a dinamicii acesteia.

Radiocardografia se foloseste pentru investigarea hemodinamicii endocavitare si a circulatiei pulmonare.

ELECTROCARDIOGRAMA

Este o metoda de investigatie care se ocupa cu studiul fenomenelor bioelectrice pe care le produce inima in cursul activitati sale.Se folosesc fie electrocardiografii cu inscriere directa sau mecanica. Pentru studiul fenomenelor electrice ale inimii se aplica elecrozi fie direct pe cord,fie pe suprafata corpului ,la diferite distante de inima.

-2-

Electrozii sunt piese metalice rotunde,ovale sau dreptunghiulare care se fixeaza pe member sau torace prin benzi de cauciuc si sunt legati de aparat prin conductor elctrici. Deviatiile standard sau bipolare se obtin conectand cei doi poli ai galvanometrului cu doi electrozi situati pe regiuni echidistante de inima:antebratul drept,stang si piciorul stang.Cele trei deviatii standard sunt:
D1-antebratul drept-antebratul stang; D2-antebratul drept-gamba stanga; D3-antebratul stang-gamba stanga.

Aparatele sunt prevazute cu trei fire conductoare,notate cu semne sau culori conventionale(rosu pentru bratul drept,verde pentru piciorul stang si galben pentru bratul stang). Deviatiile unipolare ale membrelor se obtin conectand polul pozitiv al galvanomerului cu un electrod asezat pe rand pe fiecare din cele trei member,polul negative fiind conectat cu un electrod asezat cat mai departe de inima si numit electrod indiferent: aVR derivatia unipolara a bratului drept; aVL-derviatia unipolara a bratului stang; aVF-derivatia unipolara a piciorului stang. Derivatiile pote precordiale sunt derivataii unipolare care inregistreaza diferentele de potential din regiunile miocardice situate sub electrodul explorator. Punctele de explorare sunt in numar de sase,iar derivatiile primesc ca simbol litera V:
V1-extremitatea interna a celui de al IV-lea spatiu intercostal drept; V2-extremitatea interna a celui de al IV-lea spatiu intercostal stang; V3-la jumatatea distantei dintre V2 si V4; V4-in spatiul al V-lea intrecostal,pe liniamedioclaviculara stanga; V5-in spatiul al V-lea intercostal,pe linia axilara anterioara; V6-in spatiul al V-lea intercostals,pe linia axilara mijlocie;

V1 si V2 exploreaza ventriculul drept,V3 si V4 septul interventricular,iar V5 si V6 ventricolul

stang. Pentru efectuarea electrocardiogramei asistenta mediacala trebuie sa pregateasca bolnavul si aparatul.Bolnavul se afla in decubit dorsal,relaxat fizic si psihic. Tegumentele vor fi degresate cu alcool,iar electrozii pusi in contact cu membrele pe regiuni neparoase prin intermediul unor fasi de panza udate cu solutie salina.

-2-

Aparatul se pune in contact cu sursa de curent;se controleaza functionarea,se fixeaza elctrozii si se procedeaza la inregistrare.Dupa examen se retrag electrozii si se curate.Pentru fiecare bolnav se noteaza numele,varsta,profesia si diagnosticul clinic,daca a luat medicamente cara pot influenta EKG(digitala,chinidina). Fenocardiograma:inregistreaza zgomotele inimii si contribuie la stabilirea diagnosticului de localizare a leziunii valvulare. Cateterismul cardiac se indica in cardiopatiile congenital sau castigate care necesita interventii chirurgicale.Prin cateterism se poate cerceta intregul aparat,cardiovascular,cavitatile cardiace,debitul sanguin. Determinarea timpului este definit ca timpul necesar pentru ca sangele sa parcurga segmental explorat al aparatului cardiovascular. Valoarea timpului de circulatie depinde de viteza circulatiei sangelui,care,la randul ei depinde de decubitul cardiac si de volumul sangelui circulant. Determinarea presiunii venoase:se indica pentru explorarea functionala a ventriculului drept si pentru evaluarea prognosticului insficientelor cardiac. Se masoara vena de la plica cotului.Se considera valori fiziologice cele cuprinse intre 4 si 15 ml apa.Creste spre periferie si scade progresiv catre inima.

CAPITOLUL VI

PARTICULARITATI DE INGRIJIRE A BOLNAVILOR CU

-2-

AFECTIUNI CARDIO VASCULARE

Ingrijirea bolnavilor cu boli cardio vasculare nu este unitara,nici chiar asemanatoare. Particularitatile de ingrijire ale acestor bolnavi izvorasc din consecintele tulburarilor de irigatie si a aparatului de oxygen consecutive,asupra muschiului cardiac precum si asupra organismului.Din acest motiv,caracteristica pentru un numar mare de bolnavi cardiac este satarea de anxietate. Asigurarea conditiilor de mediu Este bine ca saloanele cu bolnavi cardiovasculari sa fie amplasate in partea mai linistita a spitalului.Zgomotele constituie o sursa de tensiune nervoasa cu consecinte nefavorabile asupra aparatului cardiovascular. Saloanele sa fie spatioase,luminoase,bine incalzite,cu o temperature de 19-200C si cu posibilitati permanente de aerisire,care sa asigure un grad obisnuit de umiditate si ionizare corespunzatoare a aerului. Ingrijiri generale la bolnavi compensatisi fara pericol imminent nu difera de metodele obisnuite de munca. Pozitia bolnavului in pat trebuie lasata la discutia lui.Este bines a le aratam pozitia considerate de noi ca cea mai corespunzatoare,insa in nici un caz nu trebuie fortat bolnavul sa se aseze altfel decat doreste. Mobilizarea bolnavilor in pat poate fi efectuata numai la stricta indicatie a medicului. O imobilizare prelungita la pat predispune organsmul la complicatii vasculare flebotromboze sau flebite laterale,generatoare de emboli.Din acest motiv,se permit miscari dirijate de respiratie,precum si ale membrelor.Asistenta se va ingriji de masajul extremitatilor pentru inviorarea moderata a circulatiei. Alimentatia:-regimul dietetic trebuie sa asigure un aport caloric corespunzator nevoilor reale si sa cuprinda toti compusii principali. Principiul de baza al dietei la majoritatea cardiacilor ramane regimul hiposodat. Mesele sa fie fractionate,evitand cantitatile mai mari la I masa.Masa de seara sa fie saraca in lichide si servita la 2-3 ore distant de somn.Se va ingriji de mentinerea tranzitului intestinal.La nevoie se vor face clisme evacuatoare.

Supravegherea bolnavilor cardiaci prevede inregistrarea paralela a pulsului central si periferic,a tensiunii arteriale,a diurezei,a respiratiei si la dispozitia medicului,si a expectoratoei,urmarirea dispneei,a cianozei,a edemelor,a greutatii corporale,precum si pulsatiile venelor jugulare. Recoltarea produselor de laborator :-inca din primele ore de la internare,asistenta va recolta probele necesare pentru analiza completa de urina,determinarea hemogramei,a leucogramei si a

-2-

VSH-ului si la indicartia medicului si pentru probele de coagulabilitate,pentru determinarea fibrinogenului lipemiei si a colesteremei,a probelor enzimatice. Asistenta pregateste si asigura transportul bolnavilor pentru efectuarea examinarilor radiologice,electrocardiografice,fenocardiografice,spirografice si alte explorari paraclinice pe care le cere medicul. Administrarea medicamentelor la bolnavii cardiac trebuie facuta cu I deosebita punctualitate,caci orice intarziere,cat de mica provoaca emotii inutile acestor bolnavi anxiosi.Desi medicamentele se dau numai la indicatia medicului,asistenta va trebui sa intervina de urgent in unele cazuri externe si pana la sosirea medicului,cu unele medicamente ca oxigenul sau nitroglicerina.Asistenta trebuie sa sesizeze cat mai devreme supradozarea sau efectul nefavorabil al unor medicamente.In perioada de convalescent,bolnavul trebuie sa fie instruit asupra modului de viata pe care va trebui sa-l urmeze dupa externare.El trebuie sa fie lamurit privind modul de preparare al alimentelor premise,de la ce anume sa se abtina,cate ore sa se odihneasca la pat si ce fel de eforturi poate sa execute.El trebuie sa stie la plecare modul de a lua medicamentele,semnele preliminare ale supradozarilor de medicamente(atentie la digitala si betabloconte),datele prezentate la control medical. O buna educatie sanitara in perioada spitalizarii reduce sansele unei mari decompensari sau agravari.

CAPITOLUL VII CAZUL CLINIC NUMARUL 1

-2-

CULEGEREA DATELOR Bolnava N.M. sex feminine,nascuta la data de 24.09.1950,domiciliata in Rm.Valcea,se interneaza la data de 24.05.2008 in sectia de Cardiologie a Spitalului de Urgenta Rm.Valcea cu diagnosticul de hipertensiune arteriala. Pacienta este de nationalitate romana,religie ortodoxa si nu practica in mod depsebit riturile religioase.Bolnava nu prezinta proteze dentare sau de alta natura.Este casnica,locuieste cu fiica sa in varsta de 28 de ani intr-un apartament cu 4 camere,proprietate personala.In present este vaduva,sotul decedand in urma unui infarct miocardic in 1990. Din antecedentele personale aflam ca pacienta a avut menarha la varsta de 13 ani,a avut o nastere si 4 avorturi si a suferit de bolile copilariei. La varsta de 17 ani s-a efectuat apendicectomie,valorile tensionale au inceput sa varieze la varsta de 30 de ani,dar nu a urmat tratament medicamentos. Modul de viata al pacientei:-este fumatoare,consuma alcool moderat,este consumatoare de alimente in cantitate mare,ceea ce a dus la obezitate de gradul II,stress psihic. Pacienta se prezinta la medicul de familie in urma unor simptome pe care le prezinta:cefalee,ameteli,oboseala,astenie,edeme,insomnia,iar medicul de familie o trimite pentru examen de specialitate. Se prezinta la medicul specialist cardiolog,unde TA=180/110 mm Hg,iar acesta o interneaza in sectia de cardiologie cu diagnosticul de H.T.A. La internare i se efectueaza EKG si recoltarea produselor de laborator,unde se inregistreaza: VSH=58 mm/h Hb=13,8g% NT=39% NL=7200/mm3 TGO=18U.I/l Creatinina=1,1 mg/l Tr=318.000/mm3

-2-

-2-

CAZUL CLINIC NUMARUL 2

Culegerea datelor

Bolnavul C.T.,de sex masculine,nascut la data de 24.05.1955 cu domiciliul in Rm.Valcea,se interneaza la data de 03.06.2008 cu diagnosticul de hipertensiune arteriala;este de nationalitate romana,religie ortodoxa si,nu practica riturile religioase. Bolnavul prezinta proteze dentare. Bolnavul este de meserie inginer la S.C.CEZ-OLTENIA.Rm.Valcea,si locuieste intr-o casa cu 5 camere,baie,bucatarie,impreuna cu sotia si fiica sa.Conditiile de mediu si munca sunt bune;are un venit lunar de 100 lei. Din antecedentele personale aflam ca pacientul a suferit de bolile copilariei la 13 ani,a fost internat in sectia de boli contagioase cu hepatita de tip A la varsta de 28 ani,in urma unui control de rutina la locul de munca a fost gasit cu tensiunea arteriala 170/110 mm Hg,dupa care este trimis la medic specialist.Acesta i-a spus ca este hipertensiv si i s-a dat tratament de specialitate. Din antecedentele heredocolaterale aflam ca tatal a decedat in urma unui cancer esofagian in urma cu cativa ani,iar mama traieste,este si ea hipertensiva si are poliartrita reumatica. Se prezinta la camera de garda in noaptea de 2/3.06.2008 cu ameteli,lipsa de aer,tensiunea arteriala 200/120 mm Hg,dispnee de efort si este internat cu diagnosticul de hipertensiune arteriala. Valorile analizelor de laborator: VSH=47 mm/h Hb=12,9 grame % NL=8300/mm3 Ht=39% Tr=290.000/mm3 TGO=16 U.I./l Creatinina=1,3mg/l Timol=5 U.I./l

-2-

CAZUL CLINIC NUMARUL 3

-2-

Culegerea datelor

Bolnavul M.V.,in varsta de 43 ani,nascut la data de 21.05.1965,de sex masculin,cu domiciliul in Rm.Valcea,Str.Nicolae Iorga,Nr.10,se interneaza la data de 04.05.2008 in Sectia Cardiologie a Spitalului de Urgenta Rm.Valcea cu diagnosticul de hipertensiune arteriala. Este de nationalitate romana,religie ortodoxa,nu prezinta proteza. Bolnavul lucreaza ca guardian la Scoala nr.10 si locuieste intr-un apartament cu 2 camere impreuna cu sotia si cei doi copii. Conditiile de locuit si de munca sunt bune. Din antecedentele personale aflam ca pacientul a suferit de bolile copilariei,la 26 ani a avut sinuzita,pentru care a fost internat in spital. Boala actuala i-a fost descoperita de medicul de la scoala in urma unui control care se efectueaza tuturor angajatilor,motiv pentru care este trimis la un examen de specialitate. Din antecedentele heterdocolaterale aflam ca tatal pacientului este pensionat pe caz de boala in urma unui AVC,iar mama este si ea tot pensionara si sufera de hepatita cronica. Bolnavul se prezinta la spital cu trimitere de la medicul de familie,unde in urma examenului clinic este internat in sectia de cardiologie. La examenul clinic se gaseste tensiunea arteriala 210/110 mm Hg,AV =100;cefalee, insomnia,ameteli,tulburari de vedere,dispnee,stare generala alterata. Valorile analizelor de laborator: VSH=60 mm/h Hb=13,60 grame% NL=6900 mm3 Ht=42% Tr=350.000/mm3 TGO=19 U.I./l Creatinina =0,8 mg/l Timol =4U.I./l

-2-

CONCLUZII

-2-

Pentru intocmirea acestei lucrari practice am luat in studio theoretic si practice trei pacienti cu diagnosticul de hipertensiune arteriala,avand evolutie si simptomatologie asemanatoare. Dupa studiul facut pe pacientii cu hipertensiune arteriala,am observat ca,majoritatea au simptomatologie relative asemanatoare,diferentele clinice depinzand de mai multi factori:varsta, sexul,genetic,mediul ambient. Studiul a fost facut pe pacienti cu varste diferite:58,53,43 ani,de sexe diferite:doi pacienti de sex masculine si unul de sex feminin. Problemele intalnite au fost:tulburari circulatorii,dificultate in a se misca si deplasa, dificultate de a urma regimul,edeme,diaforeza,inapatenta,dificultate de a dormi si odihnii,iar ca nevoi primordiale afectate sunt urmatoarele:nevoia de a respira si a avea o circulatie adecvata, nevoia de a evita pericolele,nevoia de a elimina,nevoia de a se misca si a avea o postura adecvat, nevoia de a manca si a bea,nevoia de a dormii si a se odihnii. Sursele de dificultate commune sunt:stres,anxietate,oboseala,ameteli,tahicardie, obezitate,fumatul,cresterea tensiunii arteriale,tulburari de vedere. In cadrul desfasurarii procesului de nursing,obiectivele principale pe care mi le-am propus sa le rezolv sunt:sa aiba o circulatie adecvata,normalizarea respiratiei,evitarea expunerii in mediu inadecvat,respectarea regimului alimentar,somn corespunzator,sa prezinte o eliminare adecvata. In timpul spitalizarii celor trei pacienti le-au fost efectuate urmatoarele analize de laborator:VSH,Hb,Ht,Tr,ASLO,fibrogen,creatinina,radiografia inimii,EKG,examenul fundului de ochi. Toti cei trei pacienti au beneficiat de tratament cu :Captopril,Furosemid,Algocalmin, Hiposerpil,Nifedipin. In vederea atingerii tuturor obiectivelor,interventiile autonome si delegate ale nursei au avut urmatoarele puncte comune:urmarirea si notarea functiilor vitale,urmarirea comportamentului pacientilor,asigurarea conditiilor de igiena,asigurarea unei alimentatii corespunzatoare,educatia sanitara a pacientilor. Un rol important in procesul de ingrijire al tuturor pacientilor,indiferent de afectiune il constituie prevenirea complicatiilor care contribuie la agravarea bolii,iar pentru instituirea unor masuri de profilaxie sunt necesare discutii repetate si convingatoare cu pacientul. In urma ingrijirilor nursing acordate acestor pacienti,s-a constatat ca starea lor la externare s-a ameliorat,pacientii fiind multumiti. Planul de ingrijire nursing este parte integranta din planul terapeutic stabilit de medic si este adaptat modului conceptual al Virginiei Henderson care presupune ca in exercitarea profesiei de asistenta medicala sa se creeze o ambianta unde valorile,obiceiurile,religia si credinta individului trebuie respectate.

Acest lucru presupune o colaborare permanenta cu bonavul,o cunoastere amanuntita a nevoilor si necesitatilor acestora.

-2-

In lucrare am analizat trei cazuri clinice care se structureaza sub forma celor paisprezece nevoi fundamentale reflectate sub aspect social,psihologic si bio-fiziologic. Toti cei trei bolnavi au beneficiat de ingrijiri corespunzatoare,individualizate pentru fiecare bolnav in parte.

-2-

BIBLIOGRAFIE

Borundel C. Manual de medicina interna pentru cadre medii,Ed.BIC ALL,Bucuresti, 2002

Mozes C.

Tehnica ingrijirii bolnavului,Vol. I si II, Ed.Medicala,Bucuresti, 1997

Tirlica L.

Ghid de nursing,Ed.Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2003

Tirlica L.

Breviar de explorari functionale si ingrijiri acordate bolnavilor,Ed.Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti , 2006

Voiculescu I.C. Anatomia si fiziologia omului,Ed.Medicala,Bucuresti, 1986.

-2-