Sunteți pe pagina 1din 3

Arcuri branhiale. Formare si derivatea. Se formeaza in saptamana a IV-a.

Sunt formatiuni temporare, fiind importante pentru derivate si au functie morfogenetica. Ele se gasesc intre stomodeum si proeminenta cardiaca. Se formeaza din mezoderm cervical lateral somatopleural nesegmentat. Fiecare arc branhial este format din:
1. 2. 3. 4.

Schelet cartilaginos; Un nerv; Un vas, care se numeste arc aortic; Mezoderm somatopleural (mezoderm cervical lateral somatopleural nesegmentat).

Celulele din crestele neural vor migra in jurul axului mezenchimal si ele vor determina:
1. Participa la formarea cartilajelor, ligamentelor, vaselor, maxilei si mandibulei; 2. Au rol inductor in diferentierea arcurilor barnhiale.

In saptamana a V-a faringele emite evaginari in mezenchim ce vor forma pungile endobranhiale. Ectodermul emite invaginari rezultand pungile ecto-branhiale. Aceste pungi vor condensa mezenchimul care initial este lax; se contureaza astfel sase arcuri. La embrionul uman, arcul sase nu da derivate (teorie impartita). Arcul unu fuzioneaza pe linia medial formand arcul mandibular. In partea dorsala a lui se formeaza mugurele maxilar. Intre arcurile doi si cinci ventral se afla proeminenta cardiaca. Componentele nervoase se vor modifica : V, VII, IX, X (laringeu superior + inferior). Arcul 1 Sau arcul mandibular. Este inervat de trigemen. El formeaza in partea dorsala mugurele maxilar. Acest mugure, nu contine arc aortic si schelet cartilaginos. In schimb contine inervatie din trigemen, ramura maxilara. In interior se afla cartilajul Meckel. Extremitatea ventrala corespnde cu sinfiza mentorniera si cea dorsala corespunde cu zona urechii medii. Derivate: Din cartilajul Mekel deriva: - ventral se formeaza un centru de condrificare pentru mandibula. El corespunde cu pozitia caninului si a premolarului 1. Restul de mandibula se formeaza prin osificare de membrana. - partea mijlocie se atrofiaza si rezulta ligamentul sfenomandibular si ligamentul anterior al ciocanului. - dorsal se formeaza ciocanul si nicovala.
-

Din mezodermul se formeaza: muschi stritati: masticatori (temporal, maseteri, pterigoidian lateral si median, milohioidian). Se mai formeaza pantece anterior digastric si muschiul tensor al timpanului si valulului palatin.

Arcul 2 Este inervat de nervul facial si contine un cartilaj numit Reichert. Arcul doi creste in volum, coboara peste arcul trei si arcul patru; ulterior se uneste cu arcul patru. Intre arcul doi si arcurile trei si patru ramane un spatiu (temporar) numit sinus cervical; acest spatiu dispare rapid persistenta sa se poate vedea la un ecograf si de obicei comunica cu recesul tonsilar. In concluzie pungile ectobranhiale dispar (ramane un rest din punga patru ectobranhiala). Pungile endobranhiale dau derivate. Din cartilajul Reichert, ventral se formeaza parte superioara a corpului hioid si coarnele mici ale sale. Din segmentul mijlociu, prin atrofiere, se va forma ligamentul stilohioidian. Din partea dorsal se formeaza apofiza stiloida si scarita din urechea medie. Din mezenchim apar formatiuni musculare in saptamana a VII-a. Acesti muschi se vor aseza pe doua straturi: profund si superficial; inervati de nervul VII. In stratul superficial se vor forma muschii platisma in zona cervical, muschiul occipitoauricular in zona occipital si auriculara si muschii mimicii in zona faciala. In stratul profund se vor forma muschiul buccinator, zigomatic, ridicator al valului palatin, stilohioidian, pantecele posterior digastric, palatoglos si muschii scaritei. Arcul 3 Inervat de nervul glosofaringean. Din scheletul cartilaginos se formeaza partea inferioara a corpului hioid, coarne mari hioidiene, parte superioara cartilaj tiroid. Din mezenchim deriva stalpul posterior al valului palatin, m. stilofaringian, constrictor superior si mijlociu faringeu si palatofaringian. Nervul IX vine in contact cu vasul din structura arcului aortic trei si in aceasta zona de contact ajung celule din crestele neurale. Toate aceste trei elemente vor forma un organ cu functie preso- si chemoreceptoare numit corpuscul carotic sau glomusul carotic. Arcul 4 Din component cartilaginoasa se formeaza cartilajul tiroid partea inferioara. Din mezenchim se vor forma muschii cricotiroidian si constrictor inferior al faringelui. Inervat de nervul laringeu superior. Arcul 5 Inervat de nervul X, laringeu inferior. Este rudimentar la om si este incorporate in toracele superior. Din cartilaj se formeaza cartilajele cricoid, corniculat, cuneiform, aritenoide si primele inele traheale. Din mezenchim se vor forma muschii intrinseci ai faringelui. Campul mezobranhial In dreptul arcului 1 se formeaza doi muguri linguali laterali si un mugure lingual impar. La limita dintre arcul 1 si arcul 2 se constituie o evaginare = forman cecum. In dreptul arcului 2 branhial se formeaza o alta proeminenta in lumenul faringelui numita cupola. In dreptul arcului 3 si 4 se formeaza eminenta hipobranhiala. Din arcul 4 se formeaza furcula. Din arcul 5 se constituie proeminentele aritenoide; intre aceste doua proeminente se formeaza un sant numit sant laringo-traheal. La nivelul campului mezobranhial se gasesc doi mugurri linguali, delimitati la interiorul faringelui de endodermul faringean si contin mezoderm somitic, sunt evaginari in lumenul faringelui.

Dezvoltare limbii Formarea incepe in saptamana a IV-a. In saptamana a V-a cei trei muguri linguali cresc in volum, endodermul de contact se resoarbe si se va forma astfel corpul limbii pana la santul terminal. Copula va fi acoperita de eminenta hipobranhiala. Endodermul se resoarbe, se constituie o singura masa celulara care va forma 1/3 posterioara a limbii. Musculatra este striata si inervata de nervul XII; ea se va organiza in muschi extrinseci se diferentiaza primii iar in luna a II-a se va forma musculature intrinseca. In saptamana a VII-a, musculatura limbii ajunge sa fie inervata de nervul XII. Musculatura extrinseca este formata din muschiul genioglos, hioglos, stiloglos si palatoglos. In saptamana a VIII-a apare musculatura intrinseca formata din muschiul longitudinal, transvers, muschii verticali. In saptamana a XI-a, limba devine mobila si libera, astfel incat embrionul poate sa inghita lichid amniotic (se hraneste cu el). Mucoasa lingual este de origine endodermala si este unistratificata. Ulterior devine pluristratificate. Mugurii gustativi se vor forma din mezoderm. La inceput apar papilele filiforme, cu rol mecanic, apoi papilele foliate care nu sunt inervate, apoi papilele fungiforme cu rol mecanic si gustative fiind inervate de nervul VII. Din unele papile fungiforme se diferentiaza papilele valate cu functie gustative, inervate de IX, si ele vor forma V-ul lingual. Simtul gustului apare in luna a VIII-a intrauterina. Anomalii in dezvoltarea limbii:

Aglosie Lipsa limba; Macroglosie Limba mare; Microglosie Limba mica; Limba bifida Bifurcare; Chisturi in masa limbii resturi din canalul tireoglos.