Sunteți pe pagina 1din 2

Tipuri de mers patologic

Mersul schiopatat este definit ca devierea de la modelul normal de ambulatie pentru virsta unui copil. Diagnosticul diferential poate fi impartit in functie de debutul conditiei, virsta pacientului, etiologie, tipul de tulburare de mers sau localizarea anatomica a patologiei suspectate. Entitatile diagnostice variaza de la cauze banale precum o pietricica in pantof pina la cauze amenintatoare cum este o artrita septica si neoplazia. Persoanele care sufera neuropatii periferice experimenteaza parestezii in miini si picioare. Aceste pot determina afectarea mersului, a mentinerii echilibrului. Anomaliile mersului sunt frecvente si la persoanele cu afectiuni ale sistemului nervos central cum este scleroza multipla, boala Parkinson, boala Alzheimer, miastenia gravis si boala Charcot-Marie-Tooth. Tratamentele ortopedice corective pot de asemeni determina un mers anormal. Dificultatea ambulatiei care rezulta prin chimioterapie este de obicei tranzitorie. Schiopatatul poate fi definit ca o deviere asimetrica de la modelul normal al ambulatiei. Diagnosticul diferential cuprinde trauma, infectia, neoplazia si afectiunile inflamatorii, congenitale si cistigate neuromusculare. Virsta pacientului poate exclude citeva diagnostice suspectate, deoarece anumite entitati patologice sunt specifice virstei. Cauza schiopatatului poate fi de obicei determinata prin obtinerea unei anamneze atente si a examenului fizic. Studiile radiografice sunt de obicei necesare pentru a confirma suspiciunile clinice, dar procedurile diagnostice sunt rar indicate. Desi majoritatea cazurilor sut determinate de trauma sau conditii benigne autolimitante, conditiile grave trebuie diagnosticate prompt.

Tipuri de mers anormal care determina schiopatat:


Mersul antalgic este determinat de durere. Incercarile de a sustine greutatea determina raspunsuri spinale care inhiba mersul normal. Faza de atitudine a extremitatii dureroase este scurtata semnificativ. Faza de balans a partii contralaterale produce un pas scurt sau mers antalgic. Mersul Trendelenburg este observat in bolile soldului. Trunchiul se balanseaza pe piciorul afectat. Daca conditia este bilaterala trunchiul se balanseaza de pe o parte pe cealalta. Cauza este slabiciunea abductorilor coapsei responsabila pentru mentinerea echilibrului pelvisului in timpul fazei de balans. Copilul cu boala Legg-Calve-Perthes sau alunecarea capului femural poate prezenta acest tip de mers. Mersul stepat este frecvent observat la pacientii cu picior cazut printro leziune a nervului peroneal sau o boala care determina slabiciunea muschiului tibial anterior. Mersul pe virfuri se manifesta cind exista o discrepanta in lungimea membrelor. Contractura sau spasmele musculare pot determina aceasta discrepanta. Cauzele cuprind tendonul

calcanian scurt, paralizia cerebrala, diferentele adevarate ale lungimii picioarelor sau durerea de calcii. Mersul saltat apare cind pacientul cu durere de genunchi sau slabiciune a cvadricepsilor merge incordat pentru a evita sustinerea pe genunchi. Se poate observa si la pacientii care evita flexia coapsei in cazul inflamatiei psoasului.

Mersul leganat (de rata) apare in distrofii musculare progresive; datorat atrofiilor musculaturii centurii pelviene, cu inclinarea trunchiului de partea opusa la fiecare pas.

Mersul antalgic apare din cauza unor dureri i este ntlnit n boli reumatice sau n suferinele nervului sciatic. Mersul rigid apare la aterosclerotici sau n b. Parkinson i este un mers cu pai mici. Mersul dezordonat apare n coree, complicaie neurologic din RPA. Mersul cosit apare n hemipareze spastice i membrul descrie un arc de cerc n timpul mersului. Mersul talonat ataxic, pe clcie, apare n sifilisul cu localizare la mduva spinrii, tabes. Mersul stepat apare n paralizia de sciatic popliteu extern. Mersul legnat, de ra apare n miopatiile grave. Mersul ataxic apare n afeciunile cerebeloase i pacientul merge ncet cu picioarele deprtate i cu privirea n jos. Mersul ebrios apare n intoxicaiile acute cu alcool cu barbiturice, n sindroamele cerebeloase.

Mersul adinamic miastenia gravis, b. Addison, neoplazii n faze terminale