Sunteți pe pagina 1din 9

Universitatea A.I.

Cuza Facultatea de istorie

SITUL ARHEOLOGIC HISTRIA

Student: Lohan Loredana,Gr:C

2011-2012

Lohan Loredana,Gr. C

SITUL ARHEOLOGIC HISTRIA


Histria ,a fost atestat ca fiind cel mai vechi ora grecesc de pe teritoriul Romniei.El se afl in comuna Istria,din judeul Constana (pe malul lacului Sinoe). Scurt istoric: Histria a fost ntemeiat n jurul anului 657 .C. (Eusebiu din Cezareea) sau 630 .C. (Skymnos) de coloniti greci din Milet,a fost ntemeiat ca port la
Harta geologic a zonei Histria
http://cimec.ro/Arheologie/web-histria/5hartiplanuri/hartiplanuri.htm

Marea Neagr i a existat vreme de 14 secole,fiind distrus de invaziile avaro-slave prin sec VII-lea.

d.Chr. Oraul Histria a avut o dezvoltare nentrerupt timp de aproape 1300 ani, ncepnd cu perioada greac i terminnd n perioada bizantin. n perioada greac (sec. VII I .Chr.), oraul era format din dou pri distincte, acropola i aezarea civil, dup un model des ntlnit n oraele antice greceti, structur care a fost meninut pan la abandonarea oraului n secolul al aptelea d.Chr.1

n 1868, a fost identificat cetatea Histria de ctre arheologul francez Ernest Desjardins, iar cercetrile arheologice propriu-zise au fost iniiate de ctre Vasile Prvan n 1914. nc din
prima campanie de cercetri arheologice de la Histria a fost descoperit o inscripie intitulat Horothesia, care evidenia graniele teritoriul histrian n vremea lui Traian.Spturile au fost continuate apoi de Scarlat i Marcelle Lambrino (1928 - 1943), iar dup 1949 de ctre o echip de arheologi Emil Condurachi (1949 - 1970) i Dionisie M. Pippidi. Cercetrile continu astzi sub conducerea prof. dr. Petre Alexandrescu i prof. dr. Alexandru Suceveanu. Cercetrile dintre anii 1914 - 1988 Din cei 12 ani (1914 - 1926) ct i-a fost dat lui V. Prvan - n calitate de director al Muzeului Naional de Antichiti - s conduc spturile arheologice de la Histria, doar n nou ani (1914 1916; 1921 - 1926) s-au putut desfura campanii normale. ntrerupte fiind de tragedia primului rzboi mondial - timp n care Histria a fost prduit de armatele invadatoare. Cercetrile lui V. Prvan au degajat incita roman trzie, n interiorul creia au fost identificate piaa mare,
1

Dumitru Ioane(Universitatea Bucuresti,facultatea de Geologie),Sorin Anghel,Alexandra Dudu, Cercetri magnetometrice n necropola antica de la Histria,2008

Lohan Loredana,Gr. C cartierul oficial i termele, una din zonele sacre ale oraului grecesc. V. Prvan nu ne-a lsat dect trei memorii epigrafice, primele dou publicate sub titlurile de Histria IV i Histria VII n A.A.R.M.S.I, al treilea n prestigioasa revist Dacia, fondat de el n 1924.2 l urmeaz la conducerea antierului arheologic epigraful Sc. Lambrino (1927 - 1942). Acesta continu cercetrile din cetate (cartierul oficial, terme), descoper incinta roman timpurie a oraului i practic unele sondaje pe platoul din vestul acestuia,ofer lumii tiinifice un nou lot de inscripii,publicate n aceeai revist Dacia.3 Sub ndrumarea lui Em. Condurachi (1949 - 1970), perioad n care Muzeul Naional de Antichiti este transformat, n 1956, n Institutul de Arheologie al Academiei Romne, denumit astzi "Vasile Prvan" i devenit astfel succesorul de drept i de fapt al uneia din cele mai vechi instituii de cultur din ara Romneasc, cercetarea de la Histria se intensific pe acropol dar se extinde nu numai n cartierul de vest sau n necropola tumular ci i n teritoriul vechii colonii milesiene. Se practic acum i primele sondaje n aezrile rurale din teritoriul histrian, cum ar fi cele de la Tariverdi (Radu Vulpe, Dumitru Berciu, C. Preda i P. Alexandrescu), Istria-sat (Vl. Zirra), Sinoe i Fntnele (V. Canarache).

http://peterlengyel.files.wor dpress.com/2011/11/dsc_8 701.jpg

La Histria, n faza incipienta a vietii orasului, cnd accesul n teritoriu nu era nca asigurat si procurarea pietrei ntmpina greutati, era firesc ca locuitorii sa se adapteze conditiilor locale de viata si sa-si cladeasca locuintele cu materialul pe care l aveau la indemna. Pe al doilea nivel

V. Prvan,Histria VII Inscripii gsite n 1916,1921 i 1922, ARMSI,vol.2,1923-1924 Sc. Lambrino, Les tribus ioniennes dHistria, Istros,1934

Lohan Loredana,Gr. C arhaic de la Histria s-a surprins acelasi tip de locuinte,uneori refacute. n sapaturile din 1956 sau descoperit n partea de S urmele unui bordei de forma rotunda, de aspectul celor de la Sirokaia Balka sau Viktorovka .Al treilea nivel arhaic de la Histria, cu cele trei faze de locuire ale sale, este marturia unei intense locuiri. Sistemul de constructie este acelasi.Interesanta este constatarea ca toate locuintele din nivelul III arhaic se suprapun peste resturile locuintelor din nivelurile anterioare, ceea ce denota persistenta locuirii pe acelasi loc, n decurs de un secol. O alta constatare tot att de importanta este aceea ca ceramica gasita n aceste locuinte si n restul nivelurilor este prea luxoasa fata de factura modesta a locuintelor respective.4 TUMUL: In cursul primelor campanii de sapaturi de la necropola (19551957), s-au explorat o serie de movile aflate n imediata apropiere a lacurilor Sinoe si Istria. n aceasta perioada cercetarile s-au concentrat ndeosebi la marginile de SV ale peninsulei necropolei, n portiunile joase, aflate aproape la acelasi nivel cu apele lacurilor si periodic invadate de acestea. 5

http://peterlengyel.wordpress.com/2011/11/07/histria/

In 1958 s-a nceput lucrarile pe platoul nalt al necropolei.Inmormntarile sunt mult mai complexe ,se descopera, pe lnga morminte tumulare, o serie de nmormntari si cimitire plane. Paralel cu sapaturile,s-au efectuat cercetari de suprafata. Ele s-au concentrat pe pantele rasaritene si pe coltul de SE al platoului nalt. In aceasta parte a necropolei tumulare histriene se gasesc numeroase morminte, fie tumulare, fie plane, de epoca greaca cat un cimitir plan de incineratie elenistic timpuriu. Primul obiectiv al campaniei 1958 a fost continuarea cercetarilor n zona cimitirului de incineratie sapat partial n 1956.Sapaturile au constatat ca acest tumul se compunea dintr-o serie de movile mici si plate, foarte apropiate unele de altele, contemporane, acoperite de o manta comuna de pietris. Grosimea mantalei de pietris era considerabila, depasind pe alocuri 1,50 m. Movilele mici adaposteau complexe funerare identice cu acelea descoperite n 1956 n cimitirul elenistic de incineratie.6

4
5

Suzana Dimitriu si Carmen Radu, Materiale si cercetari arheologice MCA Vol.VII,pag 225-226,1961

P.Alexandrescu, Materiale si cercetari arheologice MCA Vol.VII,pag 240,1961 6 Idem, Materiale si cercetari arheologice MCA Vol.VII,pag 232-233,1961

Lohan Loredana,Gr. C In orice caz, pare ca nu este de nlaturat ipoteza ca att n necropola tumulara si nu mai putin n cimitirul plan, avem de-a face cu o populatie de mixhellenes, autohtoni si greci, care traiau n trgurile si satele din apropierea cetatii grecesti.7 CERAMICA:Se constata ca, si de data aceasta, ceramica greceasca predomina fata de ceramica lucrata cu mna.S-a descoperit o mare cantitate de fragmente de amfore, printre care un loc special l ocupa cele AMFORA CU GATUL GROS ioniene, unele pictate n culoare neagra sau rosie. . Motivele decorative constau, fie din benzi nguste sau linii, fie din cerculete. Nu mai putin frecventa este ceramica greceasca, de lux, rhodo-ionian si attica, cu figuri negre.Un fragment de fund de cupa cu chipul Gorgonei, aparuse la Tariverde nca din sapaturile din 1953 iar pe unele fragmente apar inscriptii grecesti.8 Ceramica descoperita n sapaturile din 1961 se compune din numeroase fragmente de amfore, decorate cu incizii orizontale n partea superioara a pansei, caracteristice pentru secolul VI si nceputul secolului VII e.n.In sapaturi s-au gasit si obiecte dc os (mner de cutit, aplica etc.) ornamentate cu incizii, datnd din aceeasi vreme.S-au descoperit o multime dc monede din epoca Histriei autonome (secolele III .e.n.) si din perioada imperiala romana si mai ales din cea romano-bizantina.9 O a doua grupa ceramica o constituite asa numitele produse cenusii, care snt destul de frecvente. Forma cea mai des ntlnita este aceea de strachina,avnd, n mod obisnuit, imediat sub buza o linie incizata. Au fost descoperite de asemenea fragmente de castroane adnci, cu manusi orizontale si cu ornamente n valuri incizate. Alte fragmente redau profile de cani cu o toarta. Desi procentual mai saraca, ceramica lucrata cu mna, de buna traditie hallstattiana locala se ntlneste pretutindeni n stratul de cultura, n gropi si locuinte. Cercetrile dintre 1989 1999 Schiat din 1989, noul plan al cercetrilor arheologice de la Histria nu se va fi materializat dect n 1990, de cnd a venit pe antier P. Alexandrescu. Astfel, pe lng continuarea cercetrilor de la bazilica episcopal, s-au redeschis alte patru sectoare destinate fie continurii cercetrilor, fie asigurrii valorificrii unor descoperiri mai vechi. Este vorba de sectorul zonei sacre greceti (cu un colectiv format din K. Zimmermann, Al. Avram i arh. Monica Mrgineanu - Crstoiu), de cel al incintelor greceti de pe platou (Mircea V. Angelescu i P. Dupont) i, cel al cartierului rezidenial trziu (Oct. Bounegru i Virgil Lungu). Descoperirile efectuate n aceste sectoare vor trebui s formeze, fiecare din ele, materia unui volum separat din seria monografic Histria. ntre timp a aprut volumul Histria VIII, cu dou fascicole dedicate studiului tampilelor amforice (Thasos, autor Al. Avram i Sinope, autor Niculae Conovici) iar publicarea zonei sacre greceti (Histria VII, n coordonarea lui P. Alexandrescu) i a sculpturilor (Histria IX, autor Maria Alexandrescu-Vianu) este de ateptat anul 2000.10

Vlad Zirra, Materiale si cercetari arheologice MCA Vol.IX,pag.210,1970

8
9

M. F. Lambrino, Les vases archaques d'Histria, 1938, pag. 205-206 Iorgu Stoian, Mihai Sampetru, Materiale si cercetari arheologice MCA Vol. IX,pag 179, 1970 10 Al. Suceveanu,85 de ani de cercetari arheologice la Histria.Bilant si perspective ,2009

Lohan Loredana,Gr. C Cercetrile mileniului III Histria arhaic- n ceea ce privete data fondrii ei de ctre colonitii venii din Milet pare s se impun aceea transmis de un izvor trziu (Eusebius), 657 a.Chr, sunt descoperite sub primul nivel de locuire de pe acropol,fragmente ceramice greceti rulate din pricina unui ndelungat contact cu apa srat a mrii. Este confirmata existena unei zone sacre, aflate n nordul acropolei, n care au putut fi identificate sanctuarele lui Zeus, al Afroditei, posibil al Herei, pe lng alte monumente. Dar nu o putem considera zon sacr, din moment ce din ea lipsete templul divinitii principale a cetii, Apollo Tmduitorul (Ietros). O informaie venind din partea lui Marcelle Flot-Lambrino, potrivit creia templul lui Apollo s-ar fi putut afla n partea de sud a acropolei - fiind, cum se ntmpl adesea, suprapus de o bazilic cretin.11 Histria clasic. Victoria regimului democratic, explicit atestat de marele gnditor al antichitii, Aristotel, ca i foarte probabila includere a Histriei n Liga Maritim atenian ambele poate nu fr legtur cu celebra demonstraie naval a lui Pericle n Marea Neagr plaseaz ns acum Histria n rndul marilor centre greceti din secolul al V-lea .Chr., ceea ce se explic, desigur, prin accesul cetii la rang de centru de producie, pentru care va fi fost nevoit s emit moned proprie. Acestor certitudini ar trebui s le adugm, pe de o parte, o explicaie mai plauzibil a incintei clasice (care s-ar ncadra mai greu n sistemul de duble incinte), pe de alta o justificare (de natur politic) a existenei a dou momente de locuire n cursul acestei perioade.
http://www.google.ro/imgres?hl=ro&sa=X&tbm=isch&pr md=imvns&tbnid=3bcs72Oc1chGDM:&imgrefurl=http://ww w.daily.pochincereda.com/index.php/turism/fotografii-desus-a-lumiitrecute&docid=TLW9YWfemdcO3M&imgurl=http://www.da ily.pochincereda.com/wpcontent/uploads/2012/02/Ruinele-cetatiiHistria..jpg&w=720&h=480&ei=F33ET_q9OcrJsgaAaDUCg&zoom=1&iact=hc&vpx=613&vpy=511&dur=646& hovh=183&hovw=275&tx=106&ty=149&sig=10307853293 1989534148&page=2&tbnh=147&tbnw=200&start=20&nd sp=27&ved=1t:429,r:24,s:20,i:165&biw=1280&bih=845

Histria elenistic rmne un centru de maxim interes pentru marile formaiuni statale din lumea egeo-mediteranean. Astfel, dup atenieni, i vor fi exercitat autoritatea asupra vechii colonii milesiene. macedonenii lui Filip al II-lea, Alexandru cel Mare sau Lisimah, Seleucizii, Ptolemeii ,Mitridate al VI-lea Eupator sau Burebista.Histria face parte astfel din relaiile
11

Al. Suceveanu ,85 de ani de cercetari arheologice la Histria.Bilant si perspective ,2009

Lohan Loredana,Gr. C comerciale ale lumii elenistice, ca dovad sunt numeroasele importuri de amfore din marile centre de producie din Cnidos , Sinope , Rodos, Cos sau Tasos, mrfuri vehiculate de un port nc activ. Tulburrile politice de la sfritul perioadei elenistice vor fi fcut ca debutul Histriei romane s nu se desfoare sub cele mai bune auspicii. n pofida unor foarte timpurii dovezi de loialitate fa de Roma i mpratul acesteia, Histria traverseaz o perioad de "slbiciune", comparabil cu cea de insecuritate de la Tomis. Vor trebui s apar n inutul dintre Dunre i Marea Neagr primele trupe romane stabile, eveniment urmat la cteva decenii de profunda reorganizare a frontierei dunrene n vremea lui Traian, pentru ca histrienii s-i regseasc linitea. La adpostul unei noi incinte, care nchidea o suprafa aproximativ egal cu cea a cetii clasice, se nal acum monumente remarcabile, unele cunoscute prin spturi (precum cele dou edificii termale), altele din inscripii.Este posibil ca aceast adevrat renatere, datorat ambianei ntreinute de mpratul filelen Hadrian, s fi fost denumit de histrieni a doua renatere a cetii.12 Histria rmnnd o cetate greac ,prin instituii, religie, cultur i limb, nu va reprezenta un focar de romanizare ct vreme ea preia o parte din cuceririle civilizaiei romane , iar n teritoriul atribuit fie i numai juridic acesteia se vorbete latinete. Sub zidurile cetii are loc procesul interculturaiei romano-getice, proces conceput de autoritile romane prin atragerea indigenilor la magistraturi i, la cetenia roman.

Sistemul de construcie al incintei, cu coloane aezate transversal la baza zidului, pare a fi unul din cele mai moderne sisteme anti-seismice
http://peterlengyel.wordpress.com/2011/11/07/histria/

12

Al. Suceveanu,85 de ani de cercetari arheologice la Histria.Bilant si perspective ,2009

Lohan Loredana,Gr. C

Histria roman trzie , cunoscut sub numele de Historia Augusta,va suferi una din cele mai impresionante distrugeri. Se presupune c aceast distrugere este rezultatul unuia dintre raidurile gotice de la mijlocul secolului al III-lea, o alt ipotez aparinnd lui Radu Florescu, presupune c ea s-ar fi datorat unui cutremur.In locul vechiului centru al oraului roman, apar o serie de bazilici civile pe lng termele care continu s funcioneze i acum,ca dovad a continurii unei viei citadine normale, atestnd un senator al oraului. Dup relativa linite din primele trei sferturi ale veacului al IV-lea, urmeaz cel mai ntunecat secol din istoria Histriei, datorat desigur presiunii extraordinare a popoarelor migratoare i n chip special hunilor, prezeni fr ndoial de secole n vechea colonie milesian ca dealtfel pe ntreg litoralul dobrogean, i construiesc primele lcauri de cult. Apogeul cretinismului va fi atins ns ceva mai trziu, cnd la Histria, devenit, conform documentului denumit Notitia Episcopatum, centru episcopal, funcioneaz nu mai puin de patru bazilici, dintre care cea foarte probabil episcopal reprezint unul din cele mai mari i mai elegante edificii de acest tip din ntreaga Peninsul Balcanic. Istoria acestui monument, de la construcia sa n vremea domniilor restauratoare ale lui Anastasius i Iustinian, la reparaia sa de la sfritul domniei ultimului dintre ei, la distrugerea ei quasi-total la sfritul veacului al VI-lea i, n fine, la suprapunerea ei, n prima parte a secolului urmtor, de ctre o locuire iremediabil ruralizat, poate constitui un bun model pentru ceea ce va fi nsemnat n tot Imperiul sfritul stpnirii romane. 13 Concluzie Cercetrile de arheologie au scos la iveal date interesante, spre exemplu faptul c cetatea avea zidul de vest cu 10 turnuri-bastioane i 2 pori, termele de pe vremea romanilor erau alimentate cu apeducte care aduceau apa de la 20 km, existau strzi pavate i instituii inclusiv culturale, religioase i sportive. Din 13 februarie 2007, Cetatea Histria este nscris n Lista Patrimoniului European ca valoare emblematic pentru identitatea europeana.

13

P.Alexandrescu, Materiale si cercetari arheologice MCA Vol.VII,1961

Lohan Loredana,Gr. C

BIBLIOGRAFIE
Dumitru Ioane(Universitatea Bucuresti,facultatea de Geologie),Sorin Anghel,Alexandra Dudu, Cercetri magnetometrice n necropola antica de la Histria,2008 V. Prvan,Histria VII Inscripii gsite n 1916,1921 i 1922, ARMSI,vol.2,1923-1924 Sc. Lambrino, Les tribus ioniennes dHistria, Istros,1934 Suzana Dimitriu si Carmen Radu, Materiale si cercetari arheologice MCA Vol.VII,1961 P.Alexandrescu, Materiale si cercetari arheologice MCA Vol.VII,1961 Vlad Zirra, Materiale si cercetari arheologice MCA Vol.IX,1970 M. F. Lambrino, Les vases archaques d'Histria, 1938 Iorgu Stoian, Mihai Sampetru, Materiale si cercetari arheologice MCA Vol. IX, 1970 Al. Suceveanu,85 de ani de cercetari arheologice la Histria.Bilant si perspective ,2009