EPISCOPIA SEVERINULUI SI STREHAIEI PROTOERIA BAIA DE ARAM PAROHIA CIOVIRNAANI

ISTORICUL BISERICII Inaltarea Domnului din Ciovrnsani Vechea asezare mehedinteana Ciovrnsani localitate tipic pentru zona colinar de la poalele Carpatilor Meridionali este situat la 44 de grade i 35 de minute latitudine nordic si 23 grade i 10 minute longitudine estic, de-a lungul rului Cosustea, la 25 km nord-est de Drobeta-Turnu Severin i 14 km de oraul Motru. Biserica cu hramurile Intrarea n Biseric a Maicii Domnului i nltarea Domnului a parohiei Ciovrnsani, comuna Sisesti dateaz din prima jumtate a veacului al XIX-lea. Este monument istoric de arhitectur cu nr. 1288 din lista anexa H.C.M. 1160 din 23 iunie 1955. Este nscris pe lista monumentelor istorice din 2004 cu cod de list MH-II-m-B-10290. Cldirea dateaz din 1837 i este utilizat n prezent pentru svrirea slujbelor religioase. Textul vechii pisanii ne spune c aceast biseric s-a zidit n perioada 1837-1847 pe ruinile ale unei alte biserici, construit n 1650 de Lupu Buliga Mehedinteanu fost cpitan n armata lui Matei Basarab. S-a reparat radical n 1935 adugndu-se hramul Inaltarea Domnului. Biserica are form dreptunghiular, construit n crmid si mortar, cu pictur n fresc pe interior. Prezint dimensiunea 14x6 m, cu absida altarului poligonal, retras fat de zidul corpului principal, cu turla clopotnita octogonal deasupra intrarii. Planul reprezint o particularitate rar ntlnit, care nvedereaz ptrunderea si in mediul rural al gustului vremii pentru inovatii i anume: lipsa pridvorului, nlocuit printr-o intrare lung, ngust si joas 2 m nltime la us, flancat cu o cmrut deposit si de scara de acces la clopotnit. Biserica cu hramurile "Intrarea in Biserica a Maicii Domnului si "Inaltarea Domnului din localitatea Ciovarnasani este un edificiu construit din caramida de buna calitate cu mortar de var si piatra de rau. Este de plan dreptunghiular, interiorul respectand spatiul ritualului ortodox, in sensul compartimentarii in altar, naos si pronaos, iar pridvorul este inlocuit printr-o intare lunga, ingusta si joasa de 2 m, flancata cu o camaruta depozit si de o scara de intrare in clopotnita. Dimensiunea este de 14x6 m cu absida altarului poligonala, retrasa fata de zidul corpului principal si cu turla clopotnita octogonala deasupra intrarii. Este de observat ca spatiul acestui interior apare impartit in incaperi aproape idependente, fiindca pronaosul este separat de naos printr-un perete plin, prevazut cu o deschidere centrala mai mare si doua deschideri laterale pentru trecerea dintr-o parte in cealalta. La randul sau, naosul este separat de altar printr-o catapeteasma de zid, in

care sunt prevazute deschiderile respective, conform ritualului otodox. Proscomidiarul este sugerat printr-o nisa pe peretele de nord si inchipuie staulul in care s-a nascut Iisus Hristos, dar si mormantul in care a fost pus. Tot aici este masa unde se pastreaza sfintele vase necesare savarsirii cultului. Naosul are forma dreptunghiulara, iar trecerea de la planul circular al cupolei se face prin intermediul pandantivilor, aceste triunghiuri sferice, concave ce rezulta in spatial dintre traseul circular al cupolei si cele patru arce majore ale naosului. Demarcatia intre naos si pronaos este realizata printr-un zid strapuns de trei arcade, formula care mentine vie ideea unei departajari a naosului si pronaosului, dar si a unei comunicari, datorata posibilitatii de a percepe si a proteja taina naosului, care nu se dezvaluie decat treptat, marind bucuria descoperirii sale. Pronaosul este de plan dreptunghiular, avand ca sistem de boltire calota cu structura pe pandativi. Biserica este construita din caramida si piatra de rau, zidurile fiind groase de ax. 80 cm, iar acoperisul este din tabala galvanizata, la origini fiind acoperita cu sita in stil bizantin. Decoratia exterioara este alcatuita dintr-un singur rand de arcaturi care ocupa toata inaltimea zidului.