Influentarea interesului national Nationalistii se confrunta cu sarcina comunicarii importantei lucrului lor si schimbarea activitatilor europene in capital politic

care va fi valoros in luptele lor politice interne.Ei au nevoie sa lege prezentul pe care l-au stabilit in Europa si pretinsa semnificatie a acestuia catre lupta nationalista,catre o audienta.Totusi,o mare parte din lucrul lor din EP este in mare masura ascunsa de public sau nu este clar legat de agendele partidului:cum pot nationalistii sa faca legaturi intre acest lucru si public intern? Acest capitol cerceteaza cum nationalistii Vlaams Belang si SNP au incercat sa includa activitatile lor europene in campanii nationale si au cautat sa monitorizeze imaginile despre aceste activitati pe care publicul intern le primeste. Nationalistii s-au mutat dincolo de institutiile formale ale UE,ca EP,ca sa foloseasca mijloace formale in promovarea intereselor lor in UE ce pot fi mai potrivite in sprijinirea lor de a construi legaturi cu publicul intern.In special,ei au folosit tactici informale de influenta,precum si puterea formala a EP,ca sa faca presiuni instituiilor europene ca Comisia sa sustina politicile ce vor beneficia alegatorii lor,tactici care sunt proiectate sa demonstreze dorinta nationalistilor sa lupte pentru interesele nationale si incapacitatea statului la forma actuala sa protejeze interesele nationale. Data aceasta antipatie ideologica fata de UE si participarea in politici regionale in Europa ,Vlaams Belang opteaza pentru o influenta informala,axandu-se pe EP;SNP a incercat activ sa influenteze institutiile europene si sa ceara credit pentru succesele politicii.Totusi,practica solicitarii creditului de catre nationalisti se abate de intelegeri generale ale subiectului si de fapt,este o sabie cu 2 taisuri pentru aceste partide.Ei spera sa se infatiseze ca niste campioni de succes a natiunii,dar in acelasi timp ei trebuie sa argumenteze ca natiunea ar fi mai bine sa fie independenta.Prin urmare,nationalistii trebuie sa incerce sa se infatiseze ca angajati dar fortati influentati.Pozitia straina adoptata de Vlaams Belang poate permite sa evadeze din aceasta enigma si sa retina aceasta puritate

ideologica,totusi spre deosebire de SNP,Vlaams Belang pierde un set de resurse potentiale ce pot fi mobilizate pentru a castiga sprijin. Dupa descrierea practicilor grupurilor de interese care au aparut din mijlocul anilor 1980,eu cercetez pozitia de influentare a lui Vlaams Belang si SNP si valoarea potentiala pentru cauzele lor, observand ca partidele nationaliste care aleg sa participe in influentare infrunta obstacole in alcatuirea alegatorilor,constienti de aceasta activitate. Atunci,eu ma intorc la anumte domenii la care nationalistii si-au concentrat eforturile lor:cultura si imigrarea pentru Vlaams Blok si finantarea dezvoltarii regionale pentru SNP.Ntionalistii retorici se mobilizeaza cind influenteaza aceste aspecte si prezentarea lor al acestui material unui public intern evidentiaza masura spre care ei cauta sa solicite credit pentru rezultate politice bune si in acelasi timp sa atace statul pentru esecul lui dar de asemenea, sa ilumineze problemele cu care se confrunta fiecare partid daca ele cauta sa desfasoare eforturi de influentare pe scena europeana intr-o lupta interna structurala. Influenta in Uniunea Europeana Influenta in UE ia mai multe forme,dar aici eu inteleg ca este o presiune politica atinsa in mod clar tinta europeeana cu intentia securizarii informatiei,un rezultat favorabil al politicii europene,sau finatarii europene.Incepand cu mijlocul anilor 1980,un nou mediu politic a inceput sa evolueze in UE,in care actorii locali au jucat un rol activ si vizibil in deciziile politicii europene.Actul Unic Europeean a creat noi oportunitati precum si potentiale pericole pentru actorii regionali:Actul nu doar a amenintat regiunile cu cu economii mai slabe sau protejate pe zona de liber schimb dar de asemenea, a oferit sansa regiunilor sa-si extinda pietele lor. Reformele de finatare a dezvoltarii regiunilor in 1988 a redus rolul statelor membre in procesul de finantare si a consolidat pozitia Comisie Europene si insasi actorilor locali.Asa numitele initiativele comunitatii au fost introduse in 1989,Comunitatea Europeanaprogramele ce au fost proiectate sa promoveze cresterea in arii sub dezvoltate.Cat de diferit,Initiativele din alte aspecte de finatare

regionala,a fost autoritatea unica a Comisiei sa decida care programe ar trebui sa primeasca finantare,desi aceasta s-a consultat guvernele statelor membre in dezvoltarea Initiativelor.Comunitatea Initiativelor a numarat in total 13.47 miliarde ECU pentru finantarea perioadei 1994-1999,si au fost in primul rand dirijate autoritatilor publice locale sa promoveze angajarea,schimbare industriala,sectorul micului business si dezvoltarea rurala si urbana.In anii 1990,Tratatul de la Maastricht a sporit stimulentele pentru alesii regionali ca sa se implice in politicile europene,prin introducerea limbajului de subventionare in limbajul politicii UE,si crearea unui Comitet consulativ a Regiunilor.In plus, in decursul acestei perioade Comitetul a introdus notiunea de parteneriat in finantarea dezvoltarii regionale,sub care ar interactiona direct cu publicul local si regional dar si cu actorii privati in planificarea si implimentarea schemelor de finantare.Parteneriatul a devenit un principiu director al fondului pentru politica regionala sub Comisia presedintelui Jacques Santer si a fost luat pentru a implica participarea actorilor in procesul de finantare.Comisarul pe afaceri regionale a subliniat ca subventionarea a implicat participarea.Presedintele comisiei Santer s-a exprimat pe durata lui de conducere dorinta comisiei sa puna cetateanul in inima Europeisi convingerea lui ca aceasta trebuie sa formeze baza parteneriatului cu actorii regionali in dezvoltarea regionala.Limbajul comisiei a inceput sa sugereze ca statul central nu este nici cel mai efectiv actor sa faca decizii politice in Europa de partea tuturor regiunilor,si nici cel mai politic si legitim caz.Astfel, deceniul urmator, Actul Unic Europeean a fost martor la constructia unor noi oportunitati pentru actorii regionali in participarea elaborarii politicii europene,precum si introducerea unui nou mediu normativ,in care participarea actorilor regionali a fost observata ca benefica si incurajata de catre comisie.Intrarea actorilor locali si regionali a fost acum vauta ca cruciala pentru eficacitatea si legitimitatea a catorva politici UE,cu acesti actori confiscarea de noi oportunitati pentru a influenta politica si decizii de finantare.Multe din aceste autoritati publice au stabilit oficii in Brussels pentru a promova interesele

alegatorilor lor in institutiile UE,axandu-se pe fundatii de fixare,influentarea politicii,informatii de brokering dintre arene politice si locale europene si monitorizarea dezvoltarii politicii precum si stabilirea legaturilor transnationale cu actorii din regiunile cu aceleasi preocupari structurale sau sociale,ca de exemplu,maritim,periferal,sau regiuni industriale. Consecintele mobilizarii regionale au fost semnificative,pentru pentru politieni individuali precum si pentru rolurile perceptiilor ce autoritatile subnationale ar putea juca in UE.Dimensiunea regionala a politicilor europene acum reprezinta o zona in care antreprenorii politici plini de maiestrie pot sa lege activitatile lor in Europa cu preocuparile economice si politice a publicului ,astfel castigand sprijin public.Michael Keating a mentionat ca este un mare zgomot creat de grupurile regionale si politicienii cauta sa extraga maximum de capital politic din strategie ce le permite lor sa se lanseze international si sa insele statul national.Mai mult,fondurile structural europene a devenit mult politizata si prin urmare,public remarcabil:politienii au nevoie sa fie vazuti in sechestrarea fondurilor din motive politice.Desi,un entuziasm despre urgentaEuropa regiunilora fost temperat,voci regionale in UE a crescut in volum si importanta de la Actul Unic European. Mobilizarea autoritatilor publice in politicile UE a atras partide nationaliste si regionaliste din UE in acest domeniu de activitate. Nationalistii pot,ca ceilalti politicieni regionali,sa simta presiunea sa alunge fondurile regionale;aceasta poate fi pentru ei politic dificil sa caute fonduri disponibile.Dar fondurile regionale pot fi o tinta folositoare pentru nationalisti:finantarea este politic remarcabila,este considerata dorita,si poate fi argumentata ca beneficii constituente in general,creand cativa oponenti politici si fiind prezenta ca un bun pentru regiune.Argumentele normative pentru participarea regionala in elaborarea politicii a UE poate apela la nationalisti;daca parteneriatul e destinat sa incurajeze actorii substatului sa se angajeze in politici UE,partidele nationaliste si regionale pot crea o situatie cand vocile lor pot fi incluse la fel.Nationalistii pot sa se apropie de ideea regiunilor ca cele mai potrivite forumuri pentru

dezvoltarea si implimentarea politicilor,astfel legitimizarea participarii lor ca o contributie la democratizarea sistemului politic european.In plus,nationalistii pot sa argumenteze ca subventionarea nu este aplicata corect de catre statele membre in regiunile lor,capturand morala ridicata in dezbaterile despre formularea si implimentarea politicii. Cel mai important pentru nationalisti,fenomenul pentru mobilizarea regionala s-a intesificat in controverse privind conducerea legitima a regiunilor atat intern cat si la nivel european.Comisia a preferat sa nu defineasca in detalii ce constituie o regiune in UE in contextul subventionarii,recunoscand numai ca autoritatile locale si regionale au un rol in luarea unei decizii.Totusi,cresterea semnificatia politicii a regiunilor in Europa starneste contestatii,o data ce actorii au noi stimulente pentru a afirma definitiile lor despre identitatea regionala si teritoriu.Reprezentarea legitima a regiunilor in UE a deschis o noua contestare cu guvernele centrale,regiuni,municipalitati si actori privati,toti intr-un effort mobilizandu-se sa influenteze politica regionala in Europa.Partidele nationaliste care pot sa captureze putere si resurse prin influnta de succes poate sa spere sa schimbe succesul lor intr-un capital politic prin demonstrarea ca ei sunt cei mai dispusi sa transmita benefiiile UE regiunii lor.

Ministerul Educatiei si Tineretului al Republicii Moldova Universitatea de Stat din Tiraspol

Facultatea:Pedagogia Catedra:Psihopedagogie

Darea de seama
a totalurilor practicii de licentarealizata de studenta Pisica Tatiana,anul IV,grupa 45A Specialitatea-psihopedagogie

Practica de licenta a fost promovata in Liceul Teoretic,,Petru Rares in perioada 06.02.2012-02.03.2012 Chisinau 2012 Se confirma ca studenta grupei 45A a Universitatii de Stat din Tiraspol,facultatea Pedagogie,specialitatea Psihopedagogie,Pisica Tatiana, a realizat practica de licenta la tema:,,Potentialul activitatilor didactice in dezvoltarea memoriei elevilor de varsta scolara mica, in perioada 06.02.2012-02.03.2012. Directorul liceului:Lidia Ungureanu Psihologul liceului:Angela Odai

Referinta
despre activitatea studentei-practicant, Pisica Tatiana in perioada 06.02.2012-02.03.2012, in Liceul,,Petru Rares,or.Chisinau
Psiholog:Odai Angela

Pisica Tatiana si-a realizat practica de licenta in perioada 06.02.2012-02.03.2012.Ea sap rezentat la psiholog din luna octombrie cu cererea de a-si realiza practica in Liceul ,,Petru Raresdin or.Chisinau, incepand cu luna octombrie.Cererea a fost primita,Tatiana a asistat la sedinte de psihoprofilaxie,psihodiagnosticare,psihocorectie,psihoconsiliere organizate de catre psihologul scolar.Ea s-a prezentat,intotdeauna la timp,intarzieri sau absente nu a avut,planul individual pe care si l-a proiectat,l-a realizat in intregime,abateri de la el nu s-au comis. La proiectarea planului individual a luat in consideratie proiectul activitatii psihologului si tema abordata de catre studenta:,,Potentialul activitatilor didactice in dezoltarea memoriei la copii de varsta scolara mica. Activitatea studentei s-a axat pe directiile prioritare ale serviciului psihologic scolar; A organizat activitati de psihoprofilaxie in cadrul orei de limba romana cu tema:,,Primavara de Vasile Alecsandri,orei de dirigentie cu tema:,,Memoria,toate avand ca scop imbunatatirea si dezvoltarea memoriei .In cadrul acestor activitati ai fost aplicate divesre metode,procede si tehnici.De asemenea,a organizat activitati de psihocorectie,unde a realizat programul dezvoltativ si psihocorectional al memoriei la copii de varsta mica,avand ca scop dezvoltarea si corectia memoriei viuale si auditive logice.La psihodiagnosticare,Tatiana a realizat cateva teste de cercetare a memoriei auditive cu scopul:masurarii capacitatii subiectului de a memora cuvinte receptionate-auditiv.Studenta-practicanta,a desfasurat eficient practica de licenta,a dat dovada de competente profesionale practice si teoretice.Activitatea studenteipracticant,Pisica Tatiana, o apreciez u calificativul:foarte buna.

Data:02.03.2012

Psiholog la Liceul ,,Petru Rares:Odai Angela Directorul Liceului,,Petru Rares:Ungureanu Lidia

Darea de seama
despre totalurie practicii de licenta, realizate de studenta practicant,anul IV,grupa 45A,

Pisica Tatiana in instituia preuniversitara Liceul Teoretic,,Petru Raresor.Chisinau, in perioada 06.02.2012-02.03.2012. Planul Individual de activitate l-am proiectat in concordanta cu proiectarea de lunga durata a activitatii psihologului scolar din Liceul ,,Petru Rares,plus activitati ce tin de problema pe care o cercetez ,,Potentialul activitatlor didactice in dezvoltarea memoriei elevilor de varsta scolara mica.Scopul cercetarii a fost:evidentierea si elaborarea activitatilor didactice in dezvoltarea memoriei elevilor de varsta scolara mica.Pornind de la scopul cercetatarii mi-am propus o serie de actiuni comun,implicand participarea copiilor de varsta scolara mica. Consecutivitatea acestor actiuni consta in: -aplicarea testelor de cercetare a memoriei auditive de cuvinte cu scopul:masurarea capacitatii subiectului de a memora cuvinte receptionate-auditiv; -organizareatilor de psihoprofilaxie in cadrul orelor de limba romana,matematica cu scopul imbunatatirii si dezvoltarii memoriei la copii de varsta scolara mica;