JOCUL CULORILOR

OPIONAL EDUCAIE PLASTIC GRDINIA P.P. NR.4 REIA AUTORI: INSTITUTOR I : GAVRIL CAMELIA D-na CONSTANTIN CIOBANU CAMELIA PROGRAMA PENTRU ACTIVITATEA OPIONAL DENUMIRE OPIONAL: JOCUL CULORILOR TIPUL: EDUCAIE PLASTIC GRUPE: Grupa Pregtitoare II , Ed. Gavril Camelia Ed. Smarandache Gabriela Grupa Mare I, Ed. Sgeat Doina Ed. Cristea Doina Grupa Mare II, Ed. Nicolicea Cornelia DURATA: 1 AN COLAR

INSTITUIA DE NVMNT: GRDINIA P.P.4 REIA AUTOR: ED.GAVRIL CAMELIA NUMR DE ACTIVITI PE SPTMN: 1 / SPTMN

ARGUMENT

Familiarizarea copiilor cu unele tehnici plastice de lucru i stpnirea lor le creez acestora sentimentul propriei lor valori, sporindu-le ncrederea n capacitatea lor de creaie. M.Ilioaia Arta l aduce pe om mai aproape de frumos, i ofer posibilitatea s creeze frumosul, s-l descopere sub aspecte noi. Grdinia este primul factor care contribuie n mod organizat la conturarea personalitii umane, la formarea i cultivarea gustului pentru frumos, oferind precolarului posibilitatea stimulrii cmpului emoional tonic i ndeprtarea inhibiiilor. Activitatea plastic din grdini este foarte ndrgit de copii, ei fiind oricum atrai de culoare, de diversitatea tehnicilor de lucru, prin care i pot dovedi spontaneitatea, creativitatea, pot da fru liber imaginaiei i fanteziei lor. Prin acest gen de activiti se realizeaz i se antreneaz la copii coordonarea oculomotorie, dezvoltarea muchilor mici ai minii, simul proporiilor, orientarea spaial, toate acestea ajutndu-l pe copil n nvarea scrierii la coal.

Prin arta plastic, prin realizarea sau admirarea unei lucrri plastice, artistice se declaneaz o mulime de stri afective, de sentimente care l fac pe copil s vibreze n faa problemelor vieii. Educaia plastic poate introduce frumosul n viaa de zi cu zi, dezvolt sentimente primare, amplific emoiile complexe. O lucrare artistic frumoas, expresiv poate stimula sau relaxa, poate apropia oameni de vrst, educaie, inteligen, mediu social complet diferite. Prin intermediul acestui opional avem n vedere mbogirea stimulilor n cmpul sensorial de desfaurare al percepiei, urmrim dezvoltarea i cultivarea capacitilor de a

comunica prin culoare, de a aduce o raz de lumin n viaa copiilor, sprijinindu-I atunci cnd este nevoie pentru a evita o serie de greeli care se ntlnesc n lucrrile lor i care diminueaz expresivitatea acestora.

OBIECTIVE GENERALE: Cunoaterea i utilizarea materialelor i tehnicilor de lucru specifice activitilor de educaie plastic; Cunoaterea culorilor primare, a culorilor secundare i a nonculorilor. Deprinderea unor tehnici specifice artei picturale. Dezvoltarea capacitii creatoare a copiilor.

OBIECTIVE CADRU: Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene, picturi; Realizarea unor corespondene ntre diferite elenemte de limbaj plastic i forme, obiecte din mediul nconjurtor; Stimularea expresivitii i creativitii prin desen, pictur.

OBIECTIVE DE REFERIN I EXEMPLE DE ACTIVITI DE NVARE: I. S foloseasc corect materialele i instrumentele de lucru.

S organizeze paleta cu culorile pigment. Activiti de nvare: -identificarea materialelor de lucru; -exerciii de folosire a pensulelor i a culorilor pigment; -exerciii de aternere a culorilor pe hrtie; -exerciii cu pete de culoare. II. S recunoasc culorile primare, binare i nonculorile n natur, reproduceri de art i lucrri ale colegilor.

Activiti de nvare: -culorile primare (rou, galben, albastru); -culori binare; - nonculori; -exerciii de identificare i obinere a culorilor binare. III. S recunoasc culorile calde n natur, pe plane i reproduceri de art. Activiti de nvare: -exerciii de obinere a culorilor calde. IV. S recunoasc culorile reci n natur, pe plane sau n reproducerile de art. Activiti de nvare: -exerciii de obinere a culorilor reci. V. S obin tonuri nchise i deschise prin amestecul de alb i gri. Activiti de nvare: alb i gri - exerciii de obinere a tonurilor nchise i deschise prin amestecul de

VI. S obin tonuri nchise i deschise prin amestecul culorilor cu alb sau negru; s compun suprafee folosind tonuri spre nchis i spre deschis ale culorilor. Activiti de nvare: - exerciii de obinere a cel puin trei tonuri spre deschis/nchis prin amestecul culorilor cu alb / negru - compoziii cu elemente figurative,n care s se foloseasc culori calde i culori reci. VII: S compun un spaiu folosind elemente ale limbajului plastic:punctul i linia. Activiti de nvare: - realizarea unei lucrri n care s foloseasc punctul i linia. VIII: S compun suprafee folosind pete de culoare i forme(geometrice i spontane). Activiti de nvare: - exerciii de obinere a petei de culoare - realizarea unei lucrri prin procedeul colaj. IX: S obin forme spontane pliind o hrtie pe care au fost aezate pete de culoare. Activiti de nvare: - exerciii de identificare a unor forme interesante n formele spontane obinute prin plierea hrtiei. X. S obin compoziii cu structuri naturale i materiale textile.

CONINUTUL NVRII: 1. Pete de culoare; 2. Culori primare; 3. Culori binare; 4.Culori calde: rou, galben, portocaliu; 5. Culori reci: verde, albastru, violet; 6. Monoculori: alb, negru; 7. Tonuri de culori; 8. Elemente de limbaj plastic; 9. Pata de culoare i form; 10. Tehnici de lucru; 11. Forme spontane; 12. Structuri naturale.

METODE I TEHNICI DE EVALUARE: - aprecieri verbale; - expunerea lucrrilor; -autoevaluarea.

OBIECTIVE DATA OPERAIONALE - s identifice materialele de lucru; s foloseasc correct pensulele, culorile pigment; s realizeze o lucrare cu tema la alegere. - s recunoasc culorile primare(rou, albastru,galben); - s realizeze o tem pe spaiul plastic dat folosind culorile primare. -s obin prin amestecul culorilor primare culori binare; -s compun o tem pe spaiul plastic dat, folosind culori binare i primare. -s recunoasc culorile calde: rou, galben, portocaliu; - s realizeze o lucrare plastic folosind culorile calde; -s recunoasc culorile reci: verde, albastru, violet; -s realizeze o lucrare plastic folosind culori reci; -s sesizeze diferena dintre culorile calde i culorile reci; s umple cu culoare un spaiu dat; -s recunoasc culorile CONINUT

ACTIVITATE DE NVARE EVALUARE

OBS .

7.10.08

Pictm frumos

Munca individualpictura

Aprecieri verbale Prezentarea propriilor lucrri i analizarea lor

14.10.0 8

Mozaic-culori primare Fructe -culori binare i culori primare

Exerciiul -pictura Lucrul pe echipepictura Expunerea i analiza lucrrilor

21.10.0 8

4.11.08

Covor de frunze uscate -culori calde Ploaia -culori reci

Exerciiul -pictura

Expunerea i analiza lucrrilor

11.11.0 8

Exerciiul -pictura

Suntem critici de art -autoevaluare

18.11.0 8

Baloane multicolore Exerciiul -alternarea culorilor calde i reci Tapet pentru Exerciiul Expoziie pe holul grdiniei Expunerea i analiza

25.11.0 8

secundare: mov, verde; -s obin efecte plastice prin tehnica tamponrii hrtiei cu buretele; -s obin efecte plastice prin tehnica stropirii, folosind periua de dini i diferite abloane; -s obin tonuri deschise i nchise din alb i negru;

camera ppuii -tehnica tamponrii hrtiei cu buretele Tablou de iarn -tehnica stropirii Exerciiul Exerciiul Jocul Jocul Exerciiul

lucrrilor

2.12.08

Cele mai reuite lucrri -analiza lucrrilor Expunerea i analiza lucrrilor Suntem tipografi -expunerea i analiza lucrrilor

9.12.08

16.12.0 8

Castelul din figuri geometricenonculori -s foloseasc tampile, Scrisoare ctre distribuind uniform culoarea pe Mo Crciun suprafaa dat; -s utilizeze tehnica tampilrii n realizarea -litere i cifre compoziiei plastice; colorate -s foloseasc tehnica de lucru preferat i culorile adecvate n redarea temei alese; - s foloseasc culoarea albastru pentru a obine efectul spaial -s obin tonuri spre nchis i spre deschis prin amestecul culorii cu alb sau negru; -s realizeze compoziii plastice folosind culori reci sau calde; -s obin forme spontane prin tehnica firului de a nmuiat n culoare i preset ntre dou pagini suprapuse; -s realizeze o tem plastic pe spaiul dat utiliznd linia continu, - s decoreze un spaiu dat folosind punctul i linia Tem la alegerea copiilor

6.01.09

Evaluarea tehnicilor Expoziie pe de lucru nvate holul grdiniei Aprecieri verbale Aprecieri verbale Expunerea i analiza lucrrilor

13.01.0 9 20.01.0 9

Om de zpad Valurile mrii -tonuri de culoare Felicitri aniversare -linia continu Melcul -linia continu Covoraul fermecat

Exerciiul Exerciii de obinere a tonurilor de culoare Exerciiul

27.01.0 9

Aprecieri verbale

10.02.0 9

Analiza lucrrilor Exerciiul Exerciiul Aprecieri verbale Aprecieri verbale

17.02.0 9

24.02.0 9 3.03.09

- s obin efecte plastice Floricele folosind tehnica apsrii cu dopul - s decoloreze culorile aplicate Flori pentru pe o suprafa folosind zeam mama de lmie Broscue cu buline

Exerciiul Exerciiul

Aprecieri verbale Aprecieri verbale

10.03.0 9 17.03.0 9

24.03.0 9

- s foloseasc punctul i linia pe elemente din natur(coji de nuc) pentru a obine efecte plastice deosebite -s foloseasc materiale sintetice i din natur pentru a obine diferite forme; -s aleag titlul lucrrii; -s plieze o hrtie pe care au fost aezate pete de culoare, apsnd apoi uor; -s identifice formele obinute; - s obin efecte plastice folosind acuarele peste forma desenat cu ceracolor - s picteze cu degetul pe carton animele - s realizeze un desen n creion i culori , folosind tue de pensul - s foloseasc modaliti combinate de desen n realizarea temei dorite - s amestece diferite nuane de acuarele; s contureze cu carioca neagr formele pictate cu acuarel -s compun o tem pe spaiul plastic folosind lipici i nisip

Buburuze

Exerciiul

Aprecieri verbale

Pasrea miastr

Munca n echip

Aprecieri verbale

31.03.0 9

Fluturai

Exerciiul

Expunerea i analiza lucrrilor Aprecieri verbale Aprecieri verbale Aprecieri verbale Aprecieri verbale Aprecieri verbale

7.04.09

Ou ncondeiate Cluul / Puiori Peti Gndcei cerneluii -acuarel, creion pastel, cerneal Ora de acuarel

Exerciiul Exerciiul Exerciiul Exerciiul

21.04.0 9 28.04.0 9 5.05.09

12.05.0 9

Exerciiul

Aprecieri verbale

19.05.0 9

Tablou din nisip

Exerciiul

Aprecieri verbale

2.06.09

9.06.09

-s amenazeze locaia pentru expoziia cu vnzare a lucrrilor realizate n cursul anului; s realizeze invitaiile la expoziie -s prezinte propriile lucrri i pe cele ale colegilor, preciznd temele i unele tehnici folosite; - s foloseasc n exprimare un limbaj artistic adecvat.

V invitm la expoziia nostr!

Munca n echip

Aprecieri

Jocul culorilor -realizrile micilor artiti

Expoziie cu vnzare n incinta grdiniei

Aprecierile invitailor, vizitatorilor; Lucrri achiziionate de invitai

BIBLIOGRAFIE: Georgeta Botez, Dana Solovstru, Atlas cu elemente de limbaj plastic- ndrumtor pentru educatoare, Editura Aramis, Bucuresti, 2007, Programa activitilor instructive-educative in grdinia de copii, Ministerul Educaiei i Cercetrii, Ed. V&Integral Bucureti,2005 Mihalache, Vasile; Rusescu, Ana,Caiet de educaie plastic clasa I, Ed. Aramis, Bucureti, 2002; Dasclu, Aurel- Educaie plastic in ciclul primar vol. I, II, Ed. Polirom, Iai, 1997-1998 Rotaru, Maria; Dumbrav, Maria, Educaia plastic in invmntul primar, ed.Ghe. Cartu Alexandru, 1996 Album metodic, Culegere editat de I.S.J. Bucureti, 1988, Susal, N.Ion, Culoarea cea de toate zilele, Ed. Albatros, Bucureti, 1982, Ilioaia, Maria, Metodica predrii desenului la clasele I-IV, Ed.Didactica si Pedagogica, bucureti, 1981.

PROIECT DE ACTIVITATE DATA: GRUPA: "Pregatitoare "A" ACTIVITATEA: educatie artistico-plastica TEMA: "Natura in poezia lui Eminescu" TIPUL DE ACTIVITATE: formare de priceperi si deprinderi FORMA DE desen din imaginatie REALIZARE: SCOPUL ACTIVITATII: formarea si dezvoltarea capacitatii de a intelege si aprecia frumosul din arta si natura; dezvoltarea capacitatilor perceptive a reprezentarilor, a imaginatiei creatoare si reproductive. sa-si imagineze culori si forme din natura sugerate de versurile poeziilor lui Eminescu; sa redea prin desen elemente din natura sugerate de versuri; sa compuna in mod original si personal spatiul plastic; sa pastreze acuratetea lucrarii; sa evalueze lucrarile dupa criterii stabilite;

OBIECTIVE OPERATIONALE:

METODE SI PROCEDEE: MATERIAL DIDACTIC: MATERIAL BIBLIOGRAFIC:

sa alcatuiasca propozitii cu anumite cuvinte date; conversatia, expunerea, explicatia, exercitiul foi de desen, creioane colorate cerate Monica Lespezanu - "Traditional si modern in invatamantul prescolar - O metodica a activitatilor instructiv - educative", Ed. Omfal Esential, Bucuresti, 2007; 35-40 minute

DURATA:

EVENIMENT UL DIDACTIC Organizarea activitatii

CONTINUTU L STIINTIFIC Pentru buna desfasurare a activitatii voi avea in vedere

STRATEGIA DIDACTICA METODE FORMA DE SI ORGANIZA PROCED RE EE

MIJLOACE DE INVATAMA NT

EVALUAREA

EVENIMENT UL DIDACTIC

CONTINUTU L STIINTIFIC urmatoarele: - aerisirea salii de grupa; - aranjarea mobilierului;

STRATEGIA DIDACTICA METODE FORMA DE SI ORGANIZA PROCED RE EE

MIJLOACE DE INVATAMA NT

EVALUAREA

Captarea atentiei

- pregatirea materialelor pe masute Se va face prin conversati audierea unui a fragment din cantecul expunerea "Eminescu" pe versuri de Tudor Vieru, muzica I. Aldea Teodorovici. Specific copiilor ca este un omagiu (o lauda) adusa lui Eminescu pentru frumusetea poeziilor care au ramas dupa moartea lui. - Ce aveti pe masute? (foi, creioane) - Ce activitati urmeaza sa desfasurati? (activitati de desen)l

colectiv dirijat

foi de desen creioane colorate cerate

copiii asculta cantecul si spune despre cine este vorba in el se intuieste materialele de pe masuta si se precizeaza activitatea care urmeaza sa o desfasoare

EVENIMENT UL DIDACTIC Anuntarea temei si a obiectivelor

Reactualizarea cunostintelor

STRATEGIA DIDACTICA METODE FORMA DE CONTINUTU SI ORGANIZA L STIINTIFIC PROCED RE EE M-am gandit ca conversati colectiv din imaginatie a dirijat sa desenati "Natura in individual poezia lui Eminescu". independent Pentru a putea realiza aceasta tema trebuie sa va ganditi mai intai la poeziile scrise de Eminescu pe care voi le stiti. Sa va amintiti elementele din natura des intalnite in poeziile lui, iar apoi sa incercati si voi sa redati natura din poezii prin desen. Ce putem alege conversati colectiv sa desenam din a dirijat poeziile lui Eminescu? individual Haideti sa ne gandim la cateva poezii in care poetul vorbeste despre natura. Ex. "Somnoroase pasarele," "Ce te legeni", "Revedere", "Luceafarul", "La mijloc de independent

MIJLOACE DE INVATAMA NT

EVALUAREA

evaluare orala copiii precizeaza elementele des intalnite in poeziile lui Eminescu

evaluare orala se enumera cateva poezii de Eminescu

EVENIMENT UL DIDACTIC

CONTINUTU L STIINTIFIC codru" Spre deosebire de alte activitati de desen in care eu va prezentam plansa model, pe care o analizam impreuna, astazi nu o sa va prezint nicio plansa. Va trebui sa desenati din imaginatia voastra si sa redati prin desen natura din poeziile lui Eminescu, asa cum o vedeti voi. Dar pentru a va ajuta putin, eu am sa va dau cateva sugestii. Puteti desena codrii desi, lacul cu trestii, noaptea cu luna si stele, sau puteti reda intrun desen mai multe elemente din natura intalnite in poeziile lui Eminescu sau

STRATEGIA DIDACTICA METODE FORMA DE SI ORGANIZA PROCED RE EE conversati a explicatia explicatia colectiv dirijat colectiv dirijat

MIJLOACE DE INVATAMA NT

EVALUAREA

Prezentarea noului continut si dirijarea invatarii

EVENIMENT UL DIDACTIC

CONTINUTU L STIINTIFIC sa desenati imagini care sa reprezinte o anumita poezie iubita de voi. Explic copiilor cum trebuie sa se incadreze in pagina si ce dimensiuni sa respecte. Iar pentru ca ei sa inteleaga mai bine voi demonstra la tabla cum trebuie sa procedeze pentru a reda o lucrare cat mai frumoasa.

STRATEGIA DIDACTICA METODE FORMA DE SI ORGANIZA PROCED RE EE

MIJLOACE DE INVATAMA NT

EVALUAREA

Mai intai schitam pe foaie imaginile dorite. Incercam sa redam cat mai fidel formele din natura si vom alege culorile potrivite cu care vom colora desenul. Obtinerea Dupa ce am performantelor explicat ce au de facut, vom face cateva exercitii de

conversati a exercitiul

colectiv dirijat individual

foi de desen creioane colorate cerate

copiii realizeaza tema data

EVENIMENT UL DIDACTIC

CONTINUTU L STIINTIFIC

Asigurarea retentiei

incalzire a muschilor mici ai mainilor. Se va da semnalul de incepere a lucrului si se va supraveghea cu atentie cum lucreaza copiii. Voi da indicatii si ajutor daca este cazul si voi nota numele pe lucrari. Dau semnalul conversati de incetare a a lucrului si repetam ceea ce am facut astazi. - Ce am desenat astazi? (natura in poeziile lui Eminescu)

STRATEGIA DIDACTICA METODE FORMA DE SI ORGANIZA PROCED RE EE independent

MIJLOACE DE INVATAMA NT

EVALUAREA

colectiv dirijat

buline rosii

copiii enumera cateva elemente din natura desenate de ei

- Care sunt elementele din natura des intalnite in poeziile lui Eminescu? (codrii, lacul, cerul cu stelele) Evaluarea Se va face performantelor analiza lucrarilor impreuna cu copiii dupa criteriile desprinse din

conversati a conversati a

colectiv dirijat individual independent

lucrarile copiilor lucrarile copiilor panou

aprecieri verbale asupra lucrarilor executate de copii dupa criterii stabilite

EVENIMENT UL DIDACTIC

CONTINUTU L STIINTIFIC obiectivele activitatii, insotite de motivatii obiective - respectarea temei sugerate de educatoare; - redarea cat mai fidela a elementelor din natura; - acuratetea lucrarii. Lucrarile vor fi expuse la panou, unde copiii pot sa le analizeze liber. Se vor face aprecieri asupra modului de lucru al copiilor si asupra comportamentu lui din timpul activitatii.

STRATEGIA DIDACTICA METODE FORMA DE SI ORGANIZA PROCED RE EE colectiv dirijat individual independent

MIJLOACE DE INVATAMA NT

EVALUAREA

aprecieri verbale asupra modului de lucru si asupra comportamentu lui copiilor

PROIECT DIDACTIC Grupa: pregatitoare Educatoare: Categoria activitatii: Activitate artistico-plastica Tema activitatii: Pasari Mijloc de realizare: copiere+pictura Obiective cadru: -cunoasterea si utilizarea materialelor, a instrumentelor de lucru si a unor tehnici specifice artelor plastice -realizarea unor corespondente intre diferite elemente de limbaj plastic si forme Obiective de referinta: -sa recunoasca elemente ale limbajului plastic si sa diferentieze forme si culori in mediul inconjurator - sa cunoasca si sa diferentieze materiale si instrumente de lucru -sa recunoasca si sa aplice reguli de utilizare a acestora Obiective operationale: -sa precizeze cateva caracteristici ale pasarilor -sa aplice corect tehnica de lucru, in functie de tema plastica -sa se orienteze corect in spatiul dat -sa folosseasca culorile corespunzatoare lucrarii ce urmeaza sa fie efectuata Strategia didactica: Metode: conversatia, explicatia, demonstratia, observatia, descrierea. Materiale didactice: plansa model, imagini cu pasari

Durata: 30-35 min. Etape Organizarea activitatii

Desfasurarea activitatii Activitatea educatoarei Aerisesc sala de grupa. Aranjez mobilierul in sala de grupa. Pregatesc materialul didactic necesar. Asigur ordinea si disciplina pentru buna desfasurare a activitatii. Le prezint copiilor o pasare si le spun o scurta povestioara Dupa ce prezint plansa model, anunt tema activitatii: Activitatea copiilor Intra in sala de grupa si isi ocupa locurile.

Captarea atentiei

Anuntarea temei

Privesc pasarea si asculta cu atentie Asculta

Motivarea invatarii Dirijarea invatarii

Prezentarea si analiza modelului Explicarea tehnicii de lucru

Copii, astazi vom copia si picta " pasari" Trebuie sa va straduiti sa copiati imagini cu pasari si apoi sa le pictati cat mai frumos pentru ca, la sfarsitul activitatii vom premia cea mai reusita plansa Priviti si spuneti-mi ce aveti pe masute? Enumera ce au pe masute. Raspund Ce credeti ca veti face cu aceste materiale? Analizez plansa impreuna cu copiii. Privesc cu atentie Ce observati pe plansa Le explic si demonstrez tehnica de lucru. Asculta cu atentie Vom copia o imagine cu o pasare si apoi o vom picta. Foaia se gaseste pe masa de lucru, cu mana stanga tinem foaia si pensula o tinem cu mana dreapta. Inmuiem pensula in apa si apoi in culoarea verde a acuarelei, dupa care venim pe foaia de hartie si pictam. Pasarea o pictam cu culoarea galbena sau alba. Execut impreuna cu copiii cateva exercitii pentru incalzirea muschilor mici ai mainii, de exemplu: inchiderea si deschiderea pumnilor, morisca, bate vantul. Le urez "spor la treaba", iar in timp ce copiii lucreaza urmaresc activitatea lor dandu-le explicatii si ajutandu-i unde este cazul. Organizez o expozitie in sala de grupa, le solicit sa analizeze lucrarile si sa le aleaga pe cele mai bine

Exercitii pentru incalzirea muschilor mici ai mainii Executarea propriu-zisa a lucrarii Evaluarea

Executa exercitiile

Lucreaza individual. Analizeaza si selecteaza

Incheierea activitatii

realizate. Fac aprecieri asupra lucrarilor si asupra modului cum sau comportat copiii pe parcursul activitatii.

lucrarile. Asculta aprecierile.

HOW TO LOOK AT ART Written by: Andrea Mulder-Slater [Andrea is one of the creators of KinderArt.com] Article Summary: The following is a guideline containing four basic components or stages of looking at art as suggested by art educator Edmund B. Feldman. The questions can be used to provoke curiousity and inquiry and encourage active student participation ... and to help students better understand and share their feelings on a work or works of art. DESCRIPTION Describe what you see. Describe the artist's use of color. How many colors have been used? How has the artist applied the paint? Describe the texture. Describe the lines in the work. What kinds of shapes do you see?

ANALYSIS Is your eye drawn to any particular area of the painting? Is there an element that stands out in the composition? Is the composition balanced? Does the work make you think of movement? How does the artist show movement? Does the painting look flat or does it give a feeling of depth or space? Where might the artist have stood while painting this picture?

INTERPRETATION What kind of mood or feeling do you get from the painting? If you could imagine yourself within the painting, how would you feel? What sounds would you hear? Why do you think the artist choose this particular subject to paint? What part of the landscape, building, person, animal etc. most interested the artist? Why do you think so?

JUDGEMENT Find an interesting painting. Why is it interesting to you? What do you like or dislike about the work? The more you look ... the more you will see.

WHY IS ART EDUCATION IMPORTANT? Helping Students Understand Human Experience

Written by: Andrea Mulder-Slater [Andrea is one of the creators of KinderArt.com] Article First Appeared in Classroom Leadership Published by the Association for Supervision and Curriculum Development October 2001 | Volume 5 | Number 2 Article Summary: As one of the creators of KinderArt.com, I often receive letters from teachers who work in public school systems where the arts are not a priority. Faced with dilemmas like how to raise test scores and how to stretch budgets as far as they can go, school board officials need to make tough decisions. It is always disturbing to hear of yet another set of district policy makers doing away with arts education in the schools. Trouble is, many hold the misconception that art is a superfluous, isolated subject when, in fact, nothing could be further from the truth... Teaching your students about art is a good ideahere's why:

It's been proven that early exposure to visual art, music, or drama promotes activity in the brain. Art helps children understand other subjects much more clearlyfrom math and science, to language arts and geography. Art nurtures inventiveness as it engages children in a process that aids in the development of self-esteem, self-discipline, cooperation, and self-motivation. Participating in art activities helps children to gain the tools necessary for understanding human experience, adapting to and respecting others' ways of working and thinking, developing creative problem-solving skills, and communicating thoughts and ideas in a variety of ways.

So, where do you begin? Start by remembering that teaching children about art is not just about showing them how to recognize a van Gogh or Picasso, it's about preparing young minds for a future of invaluable experiencesart related or otherwise. Making Connections Through Drawing Drawing is one of the most important activities you and your students can do. Drawing not only provides the basis for other creative activities - like painting, sculpture and printmaking - but it also provides a direct link with reading, writing and especially mathematics. The connection between drawing and geometric shapes and measurements simply cannot be denied. And do you know what else? Drawing is the single most accessible form of art available. All you need is a pencil and a sheet of paper.

Here are some quick art ideas you can implement right away without a lot of preparation or materials:

Have your students create picture stories. Everyone draws a series of imagesuse stick people and box-shaped houses. Once everyone has created a picture story, share the images to see if the other participants can decipher the "code." See how many versions of the story develop. Youngsters can dip their fingers in some washable ink and make fingerprints on paper. They can then use markers to add eyes, ears, and noses to create people, cars, animals, and more. Suggest that each student keep a scrapbook that belongs to him or her alone. Drawings, postcards, clippings, and pieces of grass can all go into a scrapbook. Once a month you can have a scrapbook-sharing day. Hand out paper and invite students to draw circles of all sorts, letting them overlap. Next, they can color in the shapes that appeartaking care not to let two shapes touch one another. Voila, a creation! If you have more time, try the same thing with modeling clay. Provide cut-up pieces of fruit and vegetables, along with paint and paper. Have your students paint a fruit and veggie picture. Enlist your students' help in creating signs. Supply paper, cardboard, or wood and lots of brightly colored markers. Have your students imagine there is a hole in the wall. What is lurking behind the wall? Talk about it. Ask them to draw it. See if your students can make figures using torn paper. No scissors, no pencils, just paper. If you have more time, the torn paper can be glued on another sheet and painted with watercolors. Set the clock and have your students draw stick figures on a sheet of paper for 10 minutes, spending no more than 10 seconds on each drawing. When a sheet of paper is full, they can move on to another sheet. Discuss the drawings at the end of the session. Try having your students draw their names in big blocky print with pencil on paper. Next, encourage them to fill the paper with all sorts of designs using markers, crayons, or oil pastels. If there is time, cover the paper with a light watercolor wash

One of the most important lessons you can teach your students is that more often than not, a mistake is not a mistakeit's a happy accident. Illustrate this idea in an eraser-free art-making session during which students are encouraged change a "mistake" into something else. No erasing allowed! Turn a boat into a sunfish or change a lion into a raspberry bush. Before long, going with the flow will become second nature for your students. Basic Art Materials Supply List Paper. Lots of paper: every size, every shape. You can use photocopy paper, newsprint, mural paper, and butcher paper. Even paper grocery bags cut up into squares will do just fine. So will old shirt and cereal boxes. Pencils. If nothing else, you must have pencils. Nice big fat pencils for little hands and smaller pencils for your "grown up" students.

Crayons. The brighter your crayons are, the better. Markers. Make sure they are washable for the little ones. Modeling Material. This can be clay, or even homemade goopanything that can be formed. Pastels. Try to have both chalk and oil pastels on hand. Chalk pastels should be reserved for your older students while the oil pastels can be introduced to the younger set. Scissors. Provide safety scissors and adult assistance for the tiny ones. Glue. Just a small container of glue is all you need, or you can make your own with flour and water. Paint & Brushes. You will be most pleased with water-base paints (tempera or watercolor) and brushes from small (") to large (1"). Here's a tip: Make clean up easier by adding a few drops of dish soap to your paints. Found Objects. You can use buttons, beads, stamps, thread, and so on in many an art project.

PAINTING WITH WATERCOLORS OR TEMPERA

Written by: Andrea Mulder-Slater [Andrea is one of the creators of KinderArt.com] Age: 2-5 years Activity Summary: If you have watercolor or tempera paints, brushes and a glass of water, you have everything you need to give a child a creative break.

What You Need: Watercolor paint Paintbrushes Water and containers to hold the water Paper towel or dry cloth White paper (computer paper will work fine - watercolor paper or thick poster paper is better) What You Do: 1. First, make sure you have plenty of paper. For watercolors, it is best to use a thicker paper - like poster board or even watercolor paper. Computer paper will work fine but be aware that the wetter it becomes, the higher the chance of the paper tearing.

2. Next, provide your child with a nice flat place to work. 3. Set out some watercolours or tempera paints. Tempera blocks are similar to watercolor blocks in that they need to have water to make them work. 4. Demonstrate to your child how much or how little water is required to make the paint "liquidy". 5. Then simply allow your child to experiment with the paints. Encourage them to try to keep the colors clean by rinsing the paintbrush in between colors. Also, point out when new colors are formed on the paper (yellow and blue make green, blue and red make purple, red and orange make green). 6. Remember, this is not about creating a final product - this is just about the process of working with art materials. 7. When your child is finished with one painting, provide him/her with another sheet of paper. Do this until she tires of the activity. 8. You can ask your child about his/her painting. Say things like, "Tell me about your picture." and "Why did you choose those colors?" rather than telling your child what the picture looks like to you. 9. As always, praise your child for a job well done.

Easy Arts & Crafts Projects for Kids

How to make a variety of arts and crafts projects for kids and young children, including how to make clay dinosaurs, Christmas decorations, jewelry; get expert tips and advice on arts and crafts for kids at preschool through elementary school ages in this free instructional video series. Series Summary One of the easiest ways to introduce your child to the world of artistic exploration is to allow them the freedom to initiate and participate in their very own art projects. One very simple but truly fun project for children and adults is the creation of homemade cards using a variety of art supplies and, naturally, creative vision! Parents who are drawn to such timeless and innovative hobbies as scrap-booking and homemade frame-making will delight in projects like our expert's featured here in this series. Your kids will love creating their own shapes with the sponges and watching their mind's eye create incredible cards for friends and family, and you will open your creative spirit wide as you help your child discover their artistic potential. In this free instructional video clip series, our expert will show you how to make many types of simple crafts with your children using easy to find materials. Show you child how to make simple Christmas and holiday crafts, projects using simple materials like clothes hangers and clay, dinosaur projects and much more!

Read more: Easy Arts & Crafts Projects for Kids: Video Series | eHow.com http://www.ehow.com/videos-on_5098_easy-arts-crafts-projects-kids.html#ixzz1ovzgFnhP

How To Teach Art to Kids By Anna Ryan, eHow Contributor

Children are fascinated by art and love to experience it first-hand. Understanding and participating in art can help children have a greater appreciation for the world around them and help them to develop talents that they might not have otherwise discovered. Art enables children to cultivate self-expression, imagination and creativity as well as critical-thinking and problemsolving skills. Instructions Things You'll Need

Art supplies such as, paper, glue, glitter, scissors and paint Recycled materials found in the home or school such as paper towel rolls, scraps from other art projects, scraps of fabric and cardboard from food boxes Prints or photos of work by famous artists throughout history 1.
o

1 Show the children examples of famous works of art throughout history including sculptures, paintings and architecture. In order for children to understand and appreciate art, it is important that they are exposed to a variety of art styles.

Encourage the children to talk about the things that they like and even dislike in each work of art and the emotions that it makes them feel.
o

3 Introduce children to several basic art techniques that use a variety of methods such as drawing basics, stamp painting, splatter painting and water colors. Teach several different art techniques to allow as many students in the classroom as possible to experiment and grow as an artist.

4 Give children access to a wide variety of art materials to inspire them to explore their own creativity and experiment with new art techniques. Providing children with the opportunity to start by exploring materials on their own will allow them to express their own creativity and is a great way to encourage an interest in art.

5 Provide a basic art project sample for children to use as a visual template and encourage them to create their own version of the art project. Art projects can incorporate a specific style of art, a classroom educational theme or an art technique.

6 Display your students artwork throughout the school in the hallway and in classrooms to show that you are proud of the effort of every student. Seeing their artwork displayed encourages students to try new art techniques and explore their own talents and abilities.

Read more: How To Teach Art to Kids | eHow.com http://www.ehow.com/how_5329457_teachart-kids.html#ixzz1ow1h7mdq

1st Grade Art Lessons

K 1 2 3 4 5

Primary Color Super Heroes

Students in Mrs. Brown's Art class sang the "Primary Color Song" to remind them of the three most powerful colors. They were reminded that the primary colors can be used to make any other color. Students created images of "Primary Color Super Heroes" using cut paper and glue. They were encouraged to be creative with their superheroes and could make either humans or animals. They added details to their Super Heroes using markers. Grade: 1st grade Time: one 60 min class Materials: 12"x18" white paper Red, Yellow, and Blue construction paper Elmers Glue bottle Colored markers Learning Objectives: To introduce students to the three primary colors, and explain why they are so "powerful". Drawing large shapes. Using scissors to "cut on the lines".

Paper Bag Tree Sculpture

Students discussed the characteristics of a fall tree and what shapes the branches make when they are without their leaves. We then created a 3D tree using a brown paper bag. Grade: 1st grade Learning Objectives: To have students slow down and look at the Time: 1/2 of a 60 min class details of things that they see in front of Can be done the same day as "Oil pastel and them and not just assume that trees all look Watercolor Tree" painting below. the same. Teach them that trees do not need to look like a stick with the cloud plopped on top. Materials: Brown paper lunch bag

Oil Pastel & Watercolor Tree

Continuing with our discussion about trees, we created oil pastel and watercolor paintings by drawing the letter "Y" as the branches of the fall tree to create the effect of a tree without its leaves. Grade: 1st grade Time: 1/2 of a 60 min class Can be done the same day as "Paper Bag Tree Sculpture" above.. Materials: 12"x18" white paper Crayola Oil pastels Tempera cakes, or watercolors Learning Objectives: To have students slow down and look at the details of things that they see in front of them and not just assume that trees all look the same. Teach them that trees do not need to look like a stick with the cloud plopped on top.

Model Magic Color Wheel ~ Little Yellow and Little Blue

We start by reading "Little Blue and Little Yellow". I give each student 1 ball of red, 1 yellow, and 1 blue. Then I have them break each ball into 4 evenly sized balls. So now they have 4 reds, 4 yellows and 4 blues. All together we mix 1 blue and 1 yellow. Then 1 blue and 1 red. Then 1 red and 1 yellow. Then we mix all three, 1 red, 1 yellow, and 1 blue... this makes a grayish brown. They still have 1 yellow, 1 red, and 1 blue leftover. Now we have all 6 colors of the rainbow, plus a grayish neutral color. I do each part step-by-step... I don't let kids jump ahead because they sometimes mix the wrong colors. It is a really fun tactile experience for them because they have to "squish, squeeze, and smush". The colors slowly mix right before their eyes! After we make all the colors they have to put it in the correct placement of the colorwheel. Once they do that correctly I give them the thumbs-up then they can make whatever they want with their colors. I let them take their mini sculptures home. :) Grade: 1st grade Time: one 60 min class Materials: Book- Little Blue and Little Yellow by Leo Lionni. A marble sized ball of red, yellow and blue Model Magic for each child. Learning Objectives: To remind students of the three primary colors and how they can be used to mix all the other colors on the color wheel and on the rainbow. To introduce students to the color wheel. To exercise students' hand muscles.

Clay Fossil Fish

Students talked about fossils and learned new vocabulary words including "Paleontologist". They created their own fossil fish using seashells and clay. After the clay was dried and fired they painted them using tempera cake paints. Grade: 1st grade Learning Objectives: To show students the slab method of creating clay sculptures.

Time: two 60 min classes *(if using a kiln the sessions need to be two To teach them about the different ways of weeks apart to allow clay to dry and be fired) making marks in clay (stamping, scratching, addition, subtraction) Materials: Clay Tempera paint or tempera cakes

Pointillism Butterfly
Students created their first pointillism picture using the subject of butterflies as their inspiration. They used a butterfly tracer to map out the shape of the butterfly, then they filled in the wings and body with patterns and color. They also need to think about mirror symmetry since the patterns on a butterfly's wings are always the same. The challenge to their project is that the entire thing must be done only using "dots", much like the artist George Seurat. From a distance the colors come together to form the patterns, lines and shapes. It is a time consuming project that helps teach students patience and discipline. When they are complete the students are always very proud of the work they did! Grade: 1st grade Time: two 60 min classes Materials: 9"x12" white paper pencils fine tip colored markers examples of artwork by Georges Seurat Learning Objectives: To introduce students to the method of Pointillism, and the artwork of Georges Seurat. To teach students about patience and taking their time to complete a detailed drawing. To fine tune students' motorskills.

Elmer the Elephant

Students read the book "Elmer the Elephant" about an elephant who is sad because he is different from the rest of the elephants. At the end of the story all the elephants proclaim that they love Elmer just the way he is and they want to celebrate him by having a parade in his honor and having everyone dressing up in patchwork colors like him. Student got a chance to create their own Elmer inspired elephant using tissue paper and glue. The used collaging techniques to stick the tissue paper to a large piece of white paper. Then they drew their own elephant and cut it out. They added a few details like eyes and ears, and in the end we had our own Elmer's Day Parade! Grade: 1st grade Time: two 60 min classes Materials: Book- Elmer by David McKee 12"x18" white paper pencils color markers scissors Elmers glue tissue paper or construction paper Learning Objectives: To give students more practice with scissors. To give students more practice using liquid glue, and to teach them proper glue techniques. To teach students that being different is okay.

Matthew's Dream
Students read the book Matthew's Dream by Leo Lionni. They then created abstract designs based on the story. This is a great opening project for early in the year as students are getting adjusted to their classmates, the artroom, and the art supplies. Grade: 1st grade Time: one-two 60 min class sessions Materials: Book- Matthew's Dream by Leo Lionni white drawing paper fine point colored markers Learning Objectives: To give students the opportunity to explore abstract Art and mark making. To observes students fine motorskills and offer suggestions and tips for students who art struggling with their designs.

Learning to Draw Snowflakes

First grade students learned to draw snowflakes. We talked about rotational symmetry and how each "branch" of the snowflake should match the other branches. But we also talked about how no two snowflakes are alike, they should not feel pressure to make every snowflake "perfect"! They started by drawing them with pencil first, then they traced their drawings with glue and glitter. They really sparkle! Grade: 1st grade Time: one 60 min class Materials: Black construction paper pencils Elmers glue Silver glitter Learning Objectives: To introduce children to the concept of "rotational symmetry". To practice using liquid glue bottles. (Not too much, not too little, just right)

Paper Weaving with Large Strips

Weaving is an important skill and also a challenging one for children in first grade. For this project we start off with a simple over under weaving using strips of paper two inches wide. After the weaving is complete the students cut out shapes to create a more interesting design when the weaving is put together. Grade: 1st grade Time: one 60 min class Materials: Colored 9"x12" construction paper Colored 9" strips of paper scissors Learning Objectives: To introduce students with the technique of weaving. They only weave 4 strips, but this lesson is an introduction to help prepare them for more complex weaving when they get older.

Elmers glue

Kandinsky Circles
Students looked at the work of Wassily Kandinsky, especially his concentric circle paintings. They then created their own circle drawing using oil pastels. It is important to tell kids to color in slowly and carefully, because light scribbles do not create the same effect. The finished drawings can be hung individually, or all together to create a giant Kandinsky mural! Grade: 1st grade Time: one-two 60 min classes Materials: 9"x12" white drawing paper pencils rulers oil pastels Learning Objectives: To introduce students to the artwork for Vassily Kandinsky. To practice fine motorskills of drawing circles freehand.

Faith Ringgold Quilt

Students learned about the artist Faith Ringgold. They looked at images of her famous quilts and discussed the importance of the imagery in the middle of each one. Students then created their own paper quilt. To practice their scissor skills they cut a huge pile of small squares. Then they used those squares to create a border around the outside of the their artwork. When they were done with the border they drew an picture in the middle that was based on a memory, just like Faith Ringgold did with her quilts. Grade: 1st grade Time: two-three 60 min classes Materials: 9"x9" white drawing paper strips of colored paper, or magazines pencils Sharpie markers crayons Elmers glue scissors Learning Objectives: To introduce students to the artwork and life of Faith Ringgold. To introduce students to the concept that paintings and artwork can take many different forms (quilts). To have students choose one memory for the subject of their "quilt" and to draw that image from their imagination.

Pilgrim Quilt
Around Thanksgiving the students create a quilt square with drawings of the things that they are thankful for. They use rulers to make a border around the outside, and they use pencils and markers to create the images. In the end an entire classroom can display their squares together to form a large Thanksgiving Quilt. Grade: 1st grade Time: two 60 min classes Materials: 9"x9" pencils rulers Sharpie markers colored markers Learning Objectives: To introduce students to the artwork of Faith Ringgold, famous quilt artist. To have students draw from imagination, things that they are thankful for. To have students work as a class to create a collaborative project.

Stitching Designs
Students were introduced to the basics of stitching using yarn, large needles and burlap. This introductory lesson will help prepare them for more complex stitching in the upper grades. Grade: 1st grade Time: two 60 min classes Materials: Colored burlap Variety of yarn large student needles scissors Sharpie markers (to write initials on burlap) Learning Objectives: To introduce students to the techniques of stitching, such as threading a needle, "inout-pull", and not pulling the yarn too tight. These strategies will help prepare them for more complex lessons in 2nd grade.

Fairytale Puppets
Students in first grade learn about folk tales and fairy tales and in Art Class they get a chance to create a puppet and act out a play using a puppet theater. Each class is divided into small groups and each group is responsible for creating all the puppets needed to perform their story. They create their puppets using mat board, pencils and crayons. On the last day of the project each group will act out their story and the rest of the class will watch. We always have so much fun doing this and it is often a favorite among students! Grade: 1st grade Time: two 60 min classes Materials: Heavy cardstock (white) popsicle sticks Elmers glue pencils Sharpie markers crayons Learning Objectives: To create a connection to the first grade curriculum explaining folktales and fairy tales. To introduce students to "performance art". To teach students to work collaboratively.

Greek Vases, Carp Kites, and Maracas

Every year the first grade classes study the countries of Japan, Greece, Kenya, and Mexico. To incorporate some of these countries into the Art Curriculum students will create a piece of artwork that is inspired by the work of artists in that country. These pieces of artwork are often displayed in the classrooms during the "World Fair Day". Grade: 1st grade Time: two 60 min classes each Materials: Learning Objectives: To reinforce the first grade curriculum as the students study Japan, Greece, Kenya, and Mexico. To introduce students to a wide variety of art materials.

pencils sharpies black tempera paint

colored tempera paint Elmers glue scissors yarn

To create three-dimensional works of art for a group display.

Raggedy Ann and Andy

Students had fun making Raggedy Ann and Andy doll collages. We looked at some photos of the original Raggedy Ann and Andy. Immediately many students had a connection. The next class several students brought their real Ann and Andy's to class. This project gave first graders practice cutting and glue, while also experimenting with a variety of materials. Grade: 1st grade Time: two 60 min classes Materials: pencils sharpie markers scissors red, white, and blue construction paper red yarn Elmers glue Learning Objectives: To introduce students to a wide variety of art materials. To introduce students to collaging and mixed media techniques.

Glue Pastel Drawing

First grade students did a creative project where they got to draw with glue! After the glue dried it created little barriers that divided the sections of the drawing. They filled in their drawing with color using oil pastels. Grade: 1st grade Time: two 60 min classes Materials: 9"x12" colored construction paper Elmers glue oil pastels Learning Objectives: To introduce students to a wide variety of art materials. To introduce students to abstract art. To practice using liquid glue bottles. (Not too much, not too little, just right)

Observational Sunflower
Students were given vases of sunflowers to look at and draw. They were introduced to the idea of observational drawing... rather than drawing what you "think", you draw what you "see". After their pencils drawings were completed they added watercolor paint. (The above example was not done by a first grader. I will add a first grade image after they complete the lesson this year). Grade: 1st grade Time: one-two 60 min classes Materials: 12"x18" white drawing paper pencils Sharpie markers watercolor paints or tempera cakes Learning Objectives: To teach students about observational drawing, and not just drawing what they "think" they see. To give students the opportunity to practice their fine motorskills while painting.

Georgia O'Keefe Flowers

Students examined the life and artwork of American artist Georgia O'Keeffe. They created paintings of flowers using crayons and watercolor paint. They were told to think about using bright colors and large flowers to create compositions similar to the artwork of O'Keeffe. They also learned the anatomy of a flower. Grade: 1st grade Time: one 60 min class Materials: 12"x18" white drawing paper pencils oil pastels tempera cake paints Learning Objectives: To introduce students to the artwork of Georgia O'Keeffe. To teach students about the properties of oil pastels and water based paints and how the process of resist paintings work.

Pizza Collage
Students love this project where they get to invent their own pizza. It is a great project with lots of cutting for the kids. They all start by tracing two large circles for the crust and the sauce. Next, they cut lots of tiny rectangles of the cheese. After that they let their imagination run wild and add lots of delicious toppings! Grade: 1st grade Time: one 60 min class Materials: scissors colored construction paper large circle tracer Elmers glue Learning Objectives: To give students more practice with scissors. To give students more practice using liquid glue, and to teach them proper glue techniques.

Picasso Flowers
After reading a short story about the life of Pablo Picasso, students created simple paintings inspired by his work. They kept the hands in a basic outline and added only minimal detail, similar to his painting titled "Hand with Flowers". Grade: 1st grade Time: one 60 min class Materials: pencil Sharpie marker watercolor paints Learning Objectives: To introduce students to the artwork of Pablo Picasso. Practice freehand painting without any pencil lines

Pattern Frog
This is a fun project that gives students a chance to get back to drawing. They create a frog shape and fill the body with many colors, lines and patterns. When they are done coloring it in they can cut out the frog! Students are encouraged to use lots of bright colors and do as many patterns as they can think of. Grade: 1st grade Time: two 60 min classes Materials: 9"x12" white paper pencils Sharpie markers colored markers scissors frog-shaped tracers Learning Objectives: To encourage students to try many, many different types of patterns to fill their frogs with lots of interesting colors and designs. To reinforce the first grade curriculum where the students are learning about the life cycle of a frog. To give students the opportunity to practice "neat" coloring techniques. (No spaghetti coloring)

K 1 2 3 4 5

MAMA-N CREAIILE ARTISTICE ALE COPIILOR PRECOLARI Integrarea metodelor moderne n activitile artistico-plastice. AUTOR: INST. BROSCARU IRINA STEFANA MOTTO: Omul ca s devin om trebuie format (Jan Amos Comenius) ARGUMENT Perioada precolar imprim cele mai profunde, durabile i fructuoase amprente asupra individualitii copilului. Sub influena factorilor ambientali, are loc expansiunea potenialului creativ al copilului, rsar mldiele eului cognitiv, afectiv, acional, se constituie i se consolideaz trsturile de personalitate. n grdini, copilul, aceast fiin vie cu o lume proprie, aceast fiin activ, polivalent totodat, aflat ntr-o permanent schimbare trebuie s fie redescoperit mereu de noi, educatoarele, n dinamica ipostazelor mereu inedite ale individualitii n devenire.Copilul, la vrsta precolar, este caracterizat ca fiind un observator perspicace, dar care amestec realul cu creaia fanteziei sale. Vzut prin prisma formrii personalitii, creativitatea capt sensul de potenial creativ, de sum de nsuiri sau factori psihici ai unor viitoare performane creatoare. Metodele didactice reprezint ansamblul proceselor de executare a operaiilor implicate n activitatea nvrii ntrun fluz continuu de aciuni n vederea atingerii obiectivelor propuse. Etimologia cuvntului delimiteaz semnificaia termenului metod, n limba greac, nsemnd "cale spre". n tiin, metoda este definit astfel ca o cale de cunoate care produce informaii, strategii, principii, legi, paradigme.Activitile artistico-plastice vizeaz dezvoltarea sensibilitii estetice i a gustului artistic al copiilor, iniierea acestora n procesul de creaie prin stimmularea interesului pentru activitile artistice i obinuirea lor cu limbajul plastic. Ea este n direct legtur cu expresia de via a copiilor, cu nerbdarea de a opvesti ce au mai inventat, ce au mai descoperit.Putem vorbi de o "educaie estetic vizual " la vrste mici? Fr ndoial c da! Exerciiile de art se vor desfura sub forma jocului, ntr-o libertate total. Pe msur ce crete, copilul i v-a exprima plastic emoiile mai aproape de exigenele genului indiferent de achiziii sau vrst, copilul va ffolosi desenul pentru bucuria ncercrii, explorrii, aventurii, comunicrii. Un lucru este sigur: fr sprijin i ncurajare aptitudinile sale preexistente se atrofiaz, faza mzglelilor neconcludente se va prelungi pn cnd interesul va disprea complet.Activitile artistico-plastice ofer copilului veritabile limbaje de exprimare a sinelui, a tririlor i impresiilor puternice provocate de realitatea nconjurtoare. Activitile artistico-plastice au o importan deosebit privind integrarea copiilor nb colectivitate, nvingerea timiditii, descoperirea eu-lui. Educaia artistico-plastic din grdini trebuie s nceap de la experiene de observare a formelor i culorilor.Arta este modalitatea pri care copiii exprim ceea ce nu pot exprinma n cuvinte. Prin arta lor, copii precolari exprim felul n care simt, gndesc i vd lumea cu toat paleta sa coloristic.Activitile artistico-plastice sunt foarte importante i ndrgite de precolari. La aceast vrst copiii sunt atrai de varietatea de culori de instrumentele de lucru, dovedind totodat spontaneitate i fantezie n elaborarea unor teme fie ele de desn, pictur, modelaj. Trebuie avut n vedere c nivelul i calitatea cunotinelor, priceperilor i deprinderilor dobndite prin activitile artistico-plastice sunt condiionate de strategia de nvare, de felul cum realizeaz educatoarea activitatea n sine.De o importan deosebit este familiarizarea precolarilor cu elemente de limbaj plastic (culoare, form, linie, punct) care sunt elemente eseniale cu care se opereaz, n cadrul acesteia i ofer posibilitatea aplicrii unor metode, tehnici i procedee diferite. STUDIU DE CAZ n activitatea de educaie plastic, ne-am propus s dezbatem tema Mama mea n percepia precolarilor, utiliznd n realizarea lucrrilor strategii difereniate. n studiul de caz realizat, am folosit pentru grupa experimental tehnica 6/3/5 (BRAINWRITING) iar pentru grupa martor am utilizat metoda tradiional, aceasta avnd ca mijloc de realizare desenul.

DESCRIEREA TEHNICII 6/3/5:Tehnica 6/3/5 reprezint o modalitate de lucru bazat pe construcia de idei pe idei n domeniul creativitii, i presupune: 6 membrii n grupul de lucru; 3 soluii pentru fiecare membru al grupului,la o prob dat; 5 minute, timpul de lucru pentru cele trei soluii. DESFURAREA ACTIVITII Pentru reuita acestor activiti, am lsat copiilor libertate de exprimare. Am avut grij s le punem la dispoziie materialele i s-i nvm cum s le foloseasc Ca s realizm tema propus, n cadrul activitii de educaie plastic am utilizat simultan tehnica 6/3/5 pe un grup de ase precolari, i metoda tradiional a desenului pentru restul grupei de copii. n cazul primei metode se alege un grup de ase copii, fiecare copil avnd cte o culoare diferit, cu care va lucra. Educatoarea prezint jocul, anunndu-i pe copii c vor lucra la centrul Art un desen cu subiectul Mama. Fiecare copil trebuie s se gndeasc care vor fi cele trei alemene ce vor alctui desenul lui. Dup ce deseneaz, va da foaia colegului di dreapta pentru a citi desenul i pentru a continua. S-a folosit ca i temporizator o clepsidr, astfel nct copii i puteau regla activitatea cunoscnd faptul c dup ce s-a scurs tot nisipul (n cinci minute), trebuie s dea foaia mai departe. Activitatea propriu-zis alterneaz activitatea individual cu cea de grup. Primul copil deseneaz pe foaia personal, pe care educatoarea i-a scris numele, trei elemente ale temei n maxim cinci minute. Foaia se deplaseaz de la stnga spre dreapta pn cnd ajunge n poziia iniial, la copilul de la care a pornit Fiecare membru al grupului cnd primete fia de la colegul din stnga sa, privete desenul, identific elementele desenate i ncearc s adauge altele, s le modifice creativ pe cele existentefr s se deprteze de tema principal. n tot acest timp, educatoarea urmrete ca schimbul de fie s se fac n ordinea stabilit, s nu depeasc timpul alocat, respectnd astfel regula metodei. Pentru evaluarea corect a rezultatelor, este foarte important ca implicarea fiecrui copil s fie nregistrat ct mai fidel. Dup realizarea lucrrii ce a avut la baz tehnica de lucru 6/3/5, s-a constatat c precolarii au redat prin desen un coninut de idei vast, diversificat, cmpletndu-se reciproc, realiznd astfel o imagine ampl a mamei. De aici se poate desprinde subtema Mama, prietena mea de joac. Datorit specificului metodei, copilul fiind nevoit s cmpleteze ideea celui din fa, se poate spune c aceasta este o cale excelent de dezvoltare a gndirii, precum i a instrumentelor acesteia. Ca urmare a colaborrii copiilor n realizarea temei, s-a constatat c s-au folosit toate elementele de limbaj plastic (linia, punctul i pata de culoare); toate grupele de culori se regsesc pe foaie ceea ce nseamn c toi i-au adus aportul i obiectele desenate sunt bine realizate, complete (fie datorit celui care l-a iniiat, fie datorit completrilor aduse ulteriod) i multiple. Copiii care au realizat tema propus prin metoda tradiional a desenului, s-au folosit de o gam diversificat de culori rednd imaginea mamei n diverse ipostaze, i anume aceea de prieten, partener de joac, mama adultul protector; mama surs inepuizabil de dragoste i ajutor; mama centrul unuversului copilriei. CONCLUZII Rezultatele obinute n urma desfurrii activitii au fost supuse analizei SWOT: PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Tehnica 6/3/5: se bazeaz pe generarea de idei noi; combin idei, se completeaz reciproc; dezvolt capaciti cognitive

(imaginaie, creativitate, investigaie); stimuleaz munca creativ.Metoda tradiional: productivitate sporit n cazul copiilor timizi; dezvolt capaciti cognitive (imaginaie, creativitate, investigaie); Tehnica 6/3/5: posibile opoziii de scopuri i obinuine ale membrilor grupului; productivitatea unor copii poate scdea uneori, atunci cnd sunt obligai s colaboreze cu ali copii.Metoda tradiional: coninut srccios de elemente constitutive ale lucrrilor; necesit mai mult timp; resursele grupului (memorie,stocare,atenie) sunt mai srace dect n cazul grupului care lucreaz cu ajutorul metodelor moderne.OPORTUNITIAMENINRI toi participanii pot oferi alternative valoroase de soluionare a problemei. dependena excesiv de ceilali. Din cele spuse mai sus, reiese faptul c ambele tehnici utilizate n redarea temei Mama n activitile de educaie plastic, au contribuit semnificativ la abordarea temei Femeia i ipostazele acesteia n viaa copilului. BIBLIOGRAFIE: BREBEN SILVIA,GONGEA ELENA,RUIU GEORGETA,FULGA MIHAELA-METODE INTERACTIVE DE GRUP-ghid metodic ;EDITURA ARVES; CRISTEA SORINPEDAGOGIE( vol II),EDITURA HARDISCOM,1997; IONESCU M.,RADU I.- DIDACTICA MODERN,EDITURA DACIA,2001; ****** REVISTA NVMNTULUI PRECOLAR 1-2/2008.

PRIMAR

DESENELE COPIILOR VORBESC DESPRE VIAA LOR Institutor,BROSCARU IRINA STEFANA, Copilul este copil pentru a dobndi, n timp, experiena vieii : copilul este mic pentru a deveni mare. Acesta este rostul copilriei. Este funcia ei. ( P.Velciov, 1994) Vrsta copilriei i ndeosebi a precolaritii constituie una dintre cele mai importante perioade din viaa unei persoane. Influenele care se exercit asupra copilului, evenimentele care apar la aceast vrst au un rol foarte important n drumul spre a deveni adult responsabil, de caracter. Mediul n care triete copilul, educaia pe care o primete i vor pune amprenta n formarea viitoarei personaliti a acestuia.Una din principalele activiti ale copilului o constituie desenul. Culorile, formele, liniile, sunt elemente care poart cu ele ntreaga poveste a vieii, a evenimentelor i educaiei primite. Desenul este una dintre principalele metode de evaluare psihologic a copiilor. Dei ei nu tiu nc s scrie, totui se exprim prin simboluri. A desena este pentru copil o activitate prin care el se joac. Desenele sunt expresii ale strilor emoionale, ale relaiilor cu cei din jurul su, a traumelor suferite dar i a capacitilor de a face fa problemelor. Educatoarea poate obine studiind micile compoziii ale copiilor, informaii relevante n ceea ce privete lumea lor interioar, starea lor psihologic i stilul interpersonal. Personajele care apar n desen sunt pline de semnificaii, emoii, sentimente i gnduri trite de copil n legtur cu anumite evenimente sau persoane din viaa sa. Cea mai frecvent apariie n creaiile copiilor o au casa i copacul i omuleul. Pe baza acestor observaii a fost creat un test psihologic, n jurul anilor 40, de ctre Buck, numit Testul Cas-Copac-Om. Aceste aspecte

fiind foarte familiare copiilor au fcut posibil studierea pe eantioane reprezentative i gsirea unor semnificaii valide. Casa constituie o tem preferat de copii. Ea apare foarte des n desenele acestora, chiar de la vrste mici. Simbolic, o cas reprezint cldur, adpost, iubire, siguran. Ea trebuie s i ofere copilului condiiile de care are nevoie pentru a crete i a se dezvolta. Este un punct de reper fa de tot ce este n exterior. Casa protejeaz copilul, adpostete familia, ofer siguran. La grdini educatoarea poate s observe desenele copiilor cu uurin, deoarece ei deseneaz de cele mai multe ori csue. Am cerut copiilor de mai multe ori s deseneze o csu, n mai multe zile. Studiind desenele copiilor, am observat c unul dintre ele mi atrgea atenia n mod deosebit. O cas mare, frumoas, spaioas, cu foarte multe detalii aprea mereu. Iniial am crezut c este vorba despre un copil care are o situaie familial bun, cu o atmosfer cald, armonioas. Nu cunoteam foarte bine acest copil deoarece era nou venit. ns, studiind datele din dosare i ntrebnd prinii despre situaia lor, am fost surprins s aflu c, acetia nu aveau de fapt condiii bune de via, aa cum poate aprea n desen. Locuiau ntr-un apartament cu o singur camer, avnd posibiliti foarte reduse, nu aveau baie, nu aveau un loc de joac pentru copii. Relaiile dintre membrii familiei erau foarte calde, pline de iubire i ntelegere... M-am ntrebat atunci de ce desenele erau ntotdeauna att de frumoase. Am neles apoi c, de fapt, copilul spera c ntr-o zi , poate va locui n alt cas , mare, spaioas, frumoas. De aceea el acorda atta atenie casei, fiindc i dorea condiii mai bune pentru familia sa pe care o iubea att de mult. Copilul visa...Ferestrele i ua unei case reprezint comunicarea cu exteriorul. Ele sunt pori deschise spre lume, dar pot constitui de asemenea i dorine profunde de evadare dintr-un mediu familial foarte tensionat. De obicei uile i ferestrele indic aspecte legate de comunicare. Un copil care era foarte inchis, interiorizat, timid a desena de obicei o cas fr u, cu geamuri care aveau gratii. Nu exista o cale de acces la sufletul lui. Fiindc, nu avea u, iar geamurile acelea nu se puteau deschide. Am aflat atunci c acest copil avea prini care-l neglijau, se purtau urt cu el, ba chiar uneori l loveau. Am ncercat atunci s m apropii de el, s-i ofer cldura i iubirea care-i lipseau att de mult... i n desene au nceput s apar uile. ns, copilul meniona de fiecare dat c a desenat o alt cas, nu pe cea a lui, o cas pe care o va avea cndva...O familie iubitoare, o atmosfer armonioas...Prezena fumului la case semnific o atmosfer cald, calm de nelegere ntre membrii familiei, iubire sau, n unele cazuri, dorin, speran spre o astfel de familie. Privind unele desene ale copiilor, casa seamn cu o figur uman, cu o persoan. O cas poate fi primitoare, cu elemente de decor, ngrijit. Este adpostul trainic n care crete copilul, familia lui. Casa printeasc este pmntul n care se formeaz rdcinile copilului. O cas fr fum era desenat uneori de un copil care avea o familie disfuncional. Cnd l-am ntrebat de ce nu deseneaz fum la casa lui el mi-a spus c nu poate. Pur i simplu, nu putea, fiindc n familia lui nu exista cldura de care avea atta nevoie...Drumurile din jurul casei sunt un indiciu al strii emoionale a copilului. Majoritatea copiilor deseneaz o cas nconjurat de natur, de verdea, de un cadru plcut. O cas amplasat undeva departe, n aer, sau la marginea foii poate evoca eecuri, frustrri, blocaje emoionale. La copiii din grupa pregtitoare casa aprea ntotdeauna undeva deasupra pmntului, avea n fa iarb sau flori. Acest lucru semnifica faptul c ei aveau un trecut de care nu le era fric, fr probleme i traume. Un trecut pe care puteau s i-l aminteasc. O cas care este desenat chiar pe marginea foii poate ridica semne de ntrebare cu privire la trecutul unui copil. La copiii care au suferit pierderi ale prinilor casa apare desenat foarte vag, fr o form concret.

Poate aprea doar o mic parte a casei, o mic bucic, o urm a ataamentului, siguranei copilului, o ruptur puternic. O cas foarte mic poate fi un simbol al timiditii copilului, a sentimentului de inferioritate sau de hipersensibilitate, a unui ataament perturbat. Dimpotriv, o cas foarte mare semnific nevoia de afectivitate. O cas respingtoare poate semnifica autoritatea parental excesiv.S-a ntmplat s evaluez o feti care a venit cu mama sa pentru consiliere psihologic. Am cerut fetiei s deseneze o cas, n timp ce discutam cu mama ei. am aflat de la mam c acel copil trecuse printr-o situaie traumatizant recent: tatl ei s-a sinucis prin spnzurare iar fetia i mama au fost cele care l-au gsit. Am privit desenul fetiei: n mijlocul foii muni ocupau marea parte a spaiului, iar undeva, ntr-un col, a patra parte a unei case, din care se vedea doar un geam cu i o parte din acoperi. Fetia fusese profund afectat i nu mai avea o familie...cldura, sigurana, suportul de care avea nevoie nu mai exista...doar o mic parte, poate sprijinul mamei, reprezentat prin bucica de cas... Copacul este un element care arat dezvoltarea psihologic a copilului, precum i tririle fa de mediul exterior, nconjurtor. Testul arborelui pote fi aplicat att la aduli ct i la copii, trebuie s se in seama, ns de nivelul dezvoltrii lor. Trebuie specificat copilului c trebuie s deseneze un pom fructifer, nu un brad, deoarece acesta nu poate fi interpretat. La fel ca i casa, copacul reprezint copilul. Prin acest desen copilul se proiecteaz, oferindu-ne indicii ale dezvoltrii sale. n interpretarea arborelui sunt privite cele trei elemente importante ale unui copac: rdcina, trunchiul i ramurile, coroana. O rdcin foarte groas sau cu multe ramificaii poate semnifica agresivitate a copilului care poate s se manifeste sau poate fi inhibat. O feti foarte energic desena ntotdeauna un copac cu rdcini foarte mari, groase i ascuite. Era agresiv i astfel aprea i n desenul ei. de obicei copiii nu deseneaz rdcinile unui copac deoarece ele nu se vd. Aceast feti le desena i apsa foarte tare. Era un indice de agresivitate care se regsea i n comportamentul ei: lovea copiii, ipa foarte tare, i mpingea... Trunchiul este partea cea mai stabil a copacului. O mare importan se acord suprafeei acestuia. Un trunchi colorat cu ndrjire, apsat, scrjelit poate fi un semnal de alarm, deoarece poate fi indiciul unui abuz, a unei traume, dar i a agresivitii ndreptate spre sine sau spre altcineva. De asemenea poate semnifica inadaptare.pna la 12 ani copiii vor desena un trunchi dreptunghiular, ceea ce este normal. Crengile sunt sudate de trunchi, ca i cum ar fi lipite. Este normal acest lucru. Abia dup 12 ani poate ridica semne de ntrebare aspura dezvoltrii mentale. Coroana semnific relaiile cu exteriorul. Ea poate fi nchis, acoperit cu o membran, sau deschis. nchiderea coroanei arat un copil destul de retras, care are relaii timide cu exteriorul, cu persoanele din jur, este nchis, nu dorete s comunice i s interrelaioneze. El se protejeaz de ceilali, i nchide spaiul de acces. Vrea s fie singur, se teme. Coroana deschis las posibilitatea de interactiune, de comunicare. Barierele sunt aproape inexistente, copilul poate fi extrovertit, deschis, interacioneaz cu ceilali. Unii copii deseneaz multe frunze i fructe, simboluri ale vioiciunii, fanteziei, construciilor fabulatorii. Unii copii deseneaz la grdini copaci care nu au frunze dar sunt deschii, nu au o coroan care este delimitat strict. Coroana nu este nchis. Ei sunt vorbrei, deschii , dispui s comunice, s se ataeze. Totui, exist i desene n care apare o coroan care este inchis i nu are nici un spaiu deschis. Un copil care era introvertit desena un copac cu o coroan rotund , complet nchis, cu contur gros i apsat. Era foarte rece, nu sermitea apropierea. Cu mult afeciune poarta ctre sufletul copilului poate fii deschis ns trebuie artat mult ncredere i ataament. Amplasarea copacului n partea stng a foii semnific orientarea fa de mam, trecut. Dac copacul este situat n partea dreapt, copilul este nclinat spre tat, spre viitor. Un copil care nu mai locuia cu tatl lui deoarece fuseser separai n urma unui divor desena ntotdeauna copacul n partea dreapt a foii. Prezena scorburilor i a cioturilor constituie un semn de alarm, acestea fiind simbolul unui gol, vid, a unei traume suferite de copil, care i-a luat o parte din el i care nu a fost depit n unele cazuri. O feti care i-a pierdut tatl a

desenat doar o parte a unei case, ntr-o margine a foii i un copac complet nchis , cu o scorbur pe trunchi. Desigur, n evaluarea desenelor copiilor trebuie s se in seama n primul rnd de vrsta acestora. n grupele mic i mijlocie copiii nu tiu s deseneze copaci sau case, informaiile pe care le au, cunotinele lor sunt destul de limitate. De aceea cele mai multe desene pot fi interpretate dup vrsta de 4 -5 ani. Cea de-a treia parte a testului, copilul , constituie o parte foarte important a interpretrii. Testul omuleului este un test foarte complex ca interpretare, obinndu-se indicii ai dezvoltrii mentale. La copiii precolari desenul persoanei este mai superficial la vrste mici i devine din ce n ce mai complet la vrste mai mari. Ceea ce este vizibil i uor de observat n desenul unei persoane este maniera de execuie, caracteristicile desenului. Un omule foarte mic poatre fi un simbol al unei timiditi, al ngrdirii, al frustrrii, descurajrii. Relaiile din cadrul familiei pot fi observate cu uurin n desen. Copilul poate s-i deseneze membrii familiei, sau poate s-i omit, fiindc aa simte n acel moment sau aa dorete el. Distana dintre membrii familiei poate semnifica anumite bariere, restricii sau chiar interdicii. Copiii abuzai de tat l vor omite din desene de cele mai multe ori, sau, l vor desena mai departe de ceilali membrii. Una dintre fetiele din grup care aveu un tat alcoolic desena adesea trei personaje feminine. Dac o ntrebam ce a desenat ea spunea: Pe mine, pe Sabina(sora ei) i pe mama. Dar pe tata nu l-ai desenat. Da, am uitat. Oricum nu mai ncpea n foaie...Zmbetul personajelor, expresia feei se pot interpreta cu uurin. O feti care era foarte des certat de ctre mama sa a desenat-o pe aceasta avnd o gur foarte mare, disproporionat fa de celelalte componente ale feei. Minile pot fi semne ale unui abuz suferit. Copiii care sunt btui de prini le deseneaz acestora mini foarte mari. ns, ele pot i i simbolul proteciei. Un copil care era cel mai des cu mama lui, tatl fiind plecat , o desena pe mam cu mini lungi, innd de mn un bieel. Era simbol al grijii, al sprijinului, ea era cea care se i oferea acestuia sigurana, era persoana de baz din viaa copilului. Apropierea dintre prini i copii poate aprea i n desen. De obicei, copiii se in de mna prinilor sau a printelui preferat, desenul este viu colorat, atrgtor, vesel. De multe ori, observnd comportamentul unui copil pe o perioad mare de timp putem obine informaii directe despre el, prin aciunile pe care le face, cuvintele pe care le folosete. Privind atent un desen ne putem completa informaiile referitoare la copil, relaiile din familia sa, emoiile trite, dificultile sau chiar frustrrile lui. Desigur, nu este de ajuns s analizm un singur desen pentru a ajunge la concluzii certe. ns, acesta poate constitui un instrument care ne ajut n formarea imaginii generale despre mediul n care crete copilul. Cndva desenam ca un adult. Dar mi-a luat o via ntreag s pot desena ca un copil... P. Picasso Bibliografie: Bumbulu, S., (2004): Desenul n evaluarea copilului abuzat Munteanu, A., (1998): Psihologia copilului i a adolescentului,Timioara, Ed. AugustaVelciov, P., (1994): Psihologia vrstelor,Tipografia Universitii, Timioara

Recunoaterea tipurilor de culori i a nonculorilor n natur, pe imagini i pe palet i obinerea amestecurilor este cel de-al doilea obiectiv cadru din programa colar pentru nvmntul primar. Pentru elevul din ciclul primar este atractiv ca aceast tehnic de obinere a culorilor secundare ( binare) din culorile primare, s fie expus sub forma unei poveti, deoarece la aceast vrst creativitatea acestora este in dezvoltare. Poezia propus ii dezvolt att imaginaia, ct si memoria, amplificnd calitaile artistice i simul estetic ale acestuia. PICTORUL de Adriana Mihai

Mai demult, mai peste tot, Totul era trist i sobru. Lumea noastr era simpl: Fie alb sau fie negru.

Dar, un pictor din poveti S-a gndit c-ar fi mai bine, Lumii noastre pmnteti, Culori s-i dea, s-o mai anime.

i prima dat a avut doar trei culori Dar ce s fac Le-a mprit n lumea larg, Mcar mai vesel s-o fac!

Cu rou, galben i albastru A ncercat s o picteze.. i-a pus pe lume cte-o pat A nceput s deseneze

Cu rou a aprins tot focul, Cci e fierbinte i te arde Iar galbenul l-a pus n soare, C te-nclzete i lumineaz

Albastru a fcut tot cerul i apele din mri i ruri i-a terminat de colorat! Dar, totui a czut pe gnduri

Doar trei culori e prea puin i nu c nu era prea bine, Dar ar fi vrut mai colorat i a nceput s le mbine!

S-a apucat de-amestecat! Fiind mai vesel, mai vioi

i-a obinut trei culori noi Cu care pmntul a pictat!

Cu rou i cu galben auriu, Amestecnd, i-a dat portocaliu Pe care l-a mprtiat Pe flori, pe portocale i pe casele din sat!

Dar cnd a mbinat albastru Cu galbenul mai clduros A obinut culoarea verde Pe pomi, pe frunze, pe iarba de pe jos!

i ce-a mai fcut pictorul iste: A pus i rou i albastru; i a ncrcat cu violet Adncul mrii i liliacul.

i a pictat el pn-n sear ntreaga lume n culori. Cu pensula le-amestecar ntreaga noaptepn-n zori!

i gata! Lumea e frumoas! Pictat n multe culori! Dar obosit, A adormit i s-a culcat Dar s-a trezit, Speriat, i a vrsat, din greeal, Peste cer, ntregul amestec De culori!

A ncercat s spele cerul Cu stropi mruni, i mari i mici, Dar neputnd, a zis c-i bine i ne-a druit curcubeul!

1.Curriculum National Programe scolare pentru nvatamntul primar; Consiliul National pentru Curriculum Ministerul Educatiei Nationale, Bucureti, 1998 2.Curriculum National. Planul cadru de nvatamnt pentru nvatamntul preuniversitar, Bucureti, 1998 3.Curriculum National pentru nvatamntul obligatoriu. Cadru de referinta, Bucureti, 1998

Limbajul plastic are misiunea de a echilibra i armoniza relaiile copilului cu natura, cu ceilali, cu sine. Datele obinute n urma investigaiei personalitii copiilor prin aceast tehnic proiectiv ofer o imagine profund asupra maturizrii lor afective i de relaionare. Pe msur ce deseneaz, gndirea ncearc s menin ideea iniial, iar imaginaia ncearc s aduc temele interioare n prim-planul tririi. Trasajul liniilor, culorile folosite, geometria formelor, tema abordat, persoanele prezente n desen sunt caracteristici ale desenului pe baza cruia se ncearc descifrarea tririlor copilului. Desenul este o modalitate de comunicare ce permite copilului s exprime prin imagini ceea ce este dificil de surprins n cuvinte, s dea sens lumii sale interioare, s vorbeasc celuilalt, siei, s-i descopere n concretul desenului propriile triri afective. Prin limbajul liniilor, al culorilor, al semnelor grafice, desenul i pictura exprim percepiile, reprezentrile, emoiile, cunotinele receptate din diferite surse. Utiliznd acest limbaj, copilul recreeaz un univers care l-a impresionat (un obiect, un personaj, un animal), se contopete cu acest univers. La 3-4 ani desenul este linear, presupune un numr mic de elemente compoziionale, neorganizate ntr-un ansamblu compoziional, n general din aceeai categorie. Fluiditatea i flexibilitatea sunt sczute, coloraia este neomogen, depete liniile contururilor i se face cu una, dou culori. Spre 5-6 ani, crete numrul elementelor compoziionale, acestea se diversific categorial, apar detaliile, ncepe s fie sugerat micarea. Elementele compoziionale, dispuse n mai multe planuri, se organizeaz n ansambluri coerente, n jurul unei teme impuse sau alese. Cel mai des ntlnite sunt urmtoarele elemente: omul, casa, cerul, soarele, plantele, animalele. Prezena lor se datoreaz i faptului c sunt i simboluri de securitate patern i matern, dar mai ales faptului c reprezint primele obiecte ale cunoaterii imediate, nemijlocite, primele obiecte ale spaiului cognitiv. Sunt utilizate mai multe culori cu mbinri originale i cu intenionaliti estetice. Pe la 8-9 ani etapa realismului intelectual este nlocuit de cea a realismului vizual, n care prile ascunse ale obiectelor nu mai apar n spatele ecranelor, acestea ncep s respecte proporiile reale n funcie de nivelul mental al copilului, mediul sociocultural, maturitatea afectiv.

Caracteristicile desenului pe baza crora putem ncerca s descifrm tririle copilului sunt: trasajul liniilor, culorile folosite, geometria formelor, tema abordat, persoanele prezente n desen, etc. Un copil timid, timorat, fr ncredere n sine are tendina de a trasa linii subiri, slabe, terge mereu, corecteaz sau este dezamgit de estetica desenului, comentnd pe tema nepriceperii sale. Agresivitatea se traduce prin linii puternice, groase, cu riscul de a guri hrtia. Liniile de intensitate medie caracterizeaz copilul echilibrat. Desigur se ine cont i de starea de moment a copilului. Mrimea personajelor vorbete despre importana acordat acestora, n mod negativ sau pozitiv. Un personaj uria desenat poate simboliza admiraia pe care o poart persoanei, respective msura n care se teme de ea. Modul n care sunt utilizate culorile poate da un aspect vesel sau deprimant desenului n ansamblu, pe baza cruia putem aprecia starea sa afectiv. Copilul extravertit folosete o palet larg de culori luminoase, cel introvertit se limiteaz n general la 2-3 culori. Copilul optimist va folosi culori vii i deschise, spre deosebire de cel trist, deprimat, care va opta pentru culori nchise, fr via. Pentru a ncepe analiza desenului, trebuie s mpari simbolic foaia n patru pri egale (Grnwald-Koch). Partea inferioar este legat de nevoile primare din viaa de zi cu zi i exprim materialismul, concretul, activitile. Partea superioar a foii corespunde idealurilor, viselor, imaginaiei, spiritualitii. Prile din stnga i din dreapta sunt legate de gesturile pe care le face vizavi de el i de ceilali, de comunicare, de relaii. Partea stng evoc trecutul, ezitrile, protecia sinelui i indic natura relaiei sale cu mama (fie c mama este real sau simbolic). Latura dreapt a foii ine de viitor i de necunoscut, de capacitatea de iniiativ, de relaia cu tatl i de modul n care se raporteaz copilul la autoritate. Dac i concentreaz desenul pe partea dreapt, nseamn c este n cutarea unui sprijin, a sentimentului de siguran oferit de mam. Dac desenul tinde s ocupe mai mult partea superioar a foii este posibil s fie vorba de o pierdere a simului realitii, dar poate nsemna i o mare dorin de a se pune n valoare, de a se impune. Unele dintre elementele foarte relevante pentru cunoaterea psihic a copilului, pe care le-am ntlnit pe parcursul anilor sunt:

1)

Omisiunile - lipsesc din desen pri importante care, n mod normal, ar trebui s apar, dar copilul le scoate din dorina lui intim ca acele lucruri, persoane sau situaii s nu fi existat n viaa lui. Aceasta arat efortul copilului de a face fa unei probleme interioare amenintoare. Falsele erori - acestea au cea mai mare valoare diagnostic. Copiii ncep s deseneze ceva, mzglesc peste ceea ce au desenat i spun am greit. ntrebai despre acea greeal, ei spun c de fapt nu era o greeal, dar s-au rzgndit pentru c situaia era foarte dureroas pentru ei. Utilizarea spaiului - de obicei, foaia de desen este folosit ntr-un mod echilibrat. La unii copii, ns desenul este nghesuit n marginea de jos sau mprit n dou foarte sus i foarte jos mijlocul foii rmnnd liber. Mental pstreaz legtura cu viaa de dinainte i nu se poate adapta. Spaiile nchise - figuri umane, case, apar ncercuite, nchise ntr-un fel nepotrivit. Uneori spaiile nchise sunt date de zig-zaguri fcute peste desen, ca un plic. Acestea evideniaz sentimentul de nesiguran n familie, oprimarea, ngrdirea libertii personale minime de ctre prini posesivi, agresivi. Disproporia elementelor - a) foarte mare - un om ct toat foaia, dar cu mini i picioare foarte scurte. Aceasta exprim un nivel de aspiraie exagerat, impus din afar de ctre prini, care devine surs de stres pentru copil; el se simte ameninat de posibile eecuri, de cerine la care s nu fac fa. b) foarte mic - unele pri din desen au dimensiuni normale, iar altele neobinuit de mici. Acestea indic dorina intim a copilului ca acel lucru s nu existe, fiind deranjant, chiar traumatizant pentru el.

2)

3)

4)

5)

Astfel au aprut mai multe teste care au la baz desenul ca tehnic proiectiv: testul casa, testul arborelui, testul persoanei, testul familiei (HTP: house-tree-person). Testul de desen se numr printre cele mai rspndite i aplicate tehnici proiective, datorat avantajelor certe: economie de timp, de mijloace materiale, diversitatea informaiilor obinute care pot acoperi ntregul sistem psihic, de la comportamentul direct observabil pn la conflicte i traume infantile.

Bibliografie: Brlogeanu Liliana, Cum evolueaz copiii n clasele primare, Carminis, Piteti, 2008 Rafail Elena, Evaluarea creativitii la vrsta precolar, Aramis, Bucureti, 2002 Silvestru Patia, Dincolo de oglind, Ion Creang, Bucureti, 1988 Bulboac Madlena, Stimularea inteligenelor multiple ale copiilor i adulilor, Servo-Sat, Arad, 2005

CONDITIONARI PSIHOLOGICE GENERATE DE MEDIUL AMBIENTAL CONSTRUIT:

Ambientul trebuie creat astfel, pentru copilul mic, ca pe langa caracterul de intimitate sa fie o lectie de bun gust, un mijloc de educare a simtului estetic. In exploatarea unitatilor prescolare arhitectul este pus in fata unui ambient deosebit. Ceea ce poate face mediul ambiant sufocant este excesul de lucruri asezate pe mese, polite, dulapuri sau pe pereti, abordand prea multe tehnici, tipuri de materiale sau culori disparate care in marea majoritate a cazurilor nu sunt decat kitch- uri si transforma spatiul grupei intr-o expunere nefericita. Fiecare lucru din preajma copilului trebuie ales cu discernamant si competenta caci reprezinta instrumente ale educatiei, cu amprente definitive pentru aceasta varsta frageda. Ce castig estetic poate avea un copil de la florile artificiale, colajele stralucitoare, servetelele din material plastic! Acestea sunt elemente folosite des in invatamantul prescolar romanesc din pacate. Incarcatura de obiecte de acest tip care nu raspund nici macar nevoii copilului de cunoastere a lumii reale cu elementele ei primare, apa focul, lemnul, nisipul, plantele adevarate sau micile animale nu fac decat sa-i fure aerul si totodata sa-l oboseasca nervos. Nu o rea intentie ci numai necunoasterea ajunge sa nesocoteasca aceasta specificitate a copilului mic in privinta perceperii spatiului. El poate sta tot atat de bine intr-un spatiu de la un metru pana la 7 m inaltime (din punct de vedere vizual) si totodata poate percepe acelasi loc in diferite feluri in functie de pozitie, culoare, umbra si lumina. Senzatia spatiala a copilului mic se bazeaza in principal pe variatia scarii spatiului interior, copilul avand o viziune diferita a spatiului de cea a adultului. Copilului ii place sa priveasca de jos in sus, dar mai ales de sus in jos (cat de fericit este in jur de 1 an in bratele tatalui privind lumea de la nivelul oamenilor mari!). De aceea o substanta sau o diferenta de inaltimi in

incaperile unde stau copii prin alternanta de pozitie pe care le-o creeaza adica raspunzand aceleasi nevoie de variatie, le faciliteaza cucerirea treptate a spatilul spre viziunea la care vor ajunge o data cu varsta adultului. Ambientul interior construit ii mai poate seconda, in acest efort, prin alternanta de volum ( plin sau vitrat) ,de materiale ( lemn, ceramica ) prin ritmul structurii, al culorii pardoselii sau mobilierului, prin dozarea luminii si nu printr-o dotare eterogena, sufocanta de gust indolielnic, faramitata si mai ales neselectionata in avantajul lui si neaccesibila. Copilul trebuie sa fie in continuu contact cu realitatea inconjuratoare a mediului natural, iar tablourile de care are nevoie sunt ferestrele cat mai mari, prin care sa se vada cerul, orizontul, pamantul inverzit sau cu zapada, precum si tablele prin care el insusi sa poata reda grafic reconstituirea din memorie, a unei parti de mediu care l-a impresionat mai mult. Avand in vedere ca in sala de grupa se afla in jur de 5-10 mese plus cca 15 scaunele, 2 - 3 dulapuri care-l solicita suficient nervos, prin formele si culorile lor cumulate cu miscarea si coloritul hainutelor celorlalti copii. Restul suprafetelor mari, a peretilor si tavanului trebuie sa ramana niste campuri neutre, cat mai reflectante de lumina. Pardoseala insa pe care sta si o priveste copilul cel mai de aproape este bine sa aiba culori pastelate reflectante, deschise, de albastru, verde sau galben portocaliu, pentru a-l stimula fara sa-l oboseasca. Este necesar ca cel putin un perete sa aiba un soclu de minim 120 cm inaltime, amenajat special in sala de grupa pentru desenul copiilor. Ambientul lor vizual este nedespartit de cel tactil mai ales la grupa mica, intregindu-si investigatia de multe ori si cu cel gustativ sau olfactiv, de aceea si sub acest aspect selectia dotarii trebuie facuta cu mare responsabilitate. In unitatile prescolare materialul didactic trebuie sa contribuie la usurarea formarii notiunilor de timp, spatiu, greutate, adancime, inaltime, temperatura, ton pentru care industria necesita a fi impulsionata mai mult in producerea de joc tematic, verificate ergonomic. Tot astfel in priviinta mobilierului un simplu cub ,o cutie multifunctionala sau un paravan pliabil ar face inzecit mai mult pentru dezvoltarea si educarea copiilor decat multitudinea de kitschuri-uri din material plastic in special. Ambientul trebuie sa asigure si o protectie contra zgomotului, deoarece este foarte important ca grupa sa se limiteze la propriul ei zgomot de fond creat de cei 10-12 copii in miscare si sa nu participe la cel al grupei alaturate, sau al spatiului comun multifunctional cat si la cel destinat muzicii si gimnasticii. Norma de igiena in Romania stabileste ca prag limita in spatiile destinate copilului mic pe cel de maxim 30 decibeli- limita superiora admisa si in locuinte.Pe langa prevederea igienica de a fi schimbati cu papucii de interior, alcatuirea peretilor ( urmarind izolarea fonica,in caz de necesitate), etansarea usilor, materialul pardoselii ( covoare de PVC iar in cazul grupelor aflate la etaj e nevoie sa se asigure o izolare acustica ) precum si prevederea pe rotile la unele piese de mobilier: dulapuri, etajere, cutiile multifinctionale- pot contribui la pastrarea unei atmosfere de calm si intimitate, de care are nevoie copilul mic suprasolicitat indeajuns de acumularile accelerate ale dezvoltarii.

SCHEMA FUNCIONALA IDEAL A UNEI GRDINIE

Ca absolvent a liceului pedagogic am pornit pe minunatul drum al profesiei de dascl ncercnd s ajung la sufletul copilului iar acest lucru a implicat i necesitatea acordrii unei importane deosebite spaiului n care acesta i desfaoar activitatea. Mai apoi ca absolvent a Facultii de Design am acordat un interes deosebit acestui program special destinat proiectrii i amenajrii interioare, respectiv camerele destinate copiilor. Am constatat de-a lungul timpului multitudinea erorilor care se fac vis-a-vis de aceste amenajri cauza fiind lipsa unei documentri corespunzatoare realizate n prealabil i a faptului c lumea accept cu greu faptul c trebuie s apeleze la specialiti. Pentru mine descoperirea acestui program de locuire special destinat copiilor a fost cu att mai interesant cu ct acesta este punctul de intersecie al celor dou profesii pe care le practic, att de diferite n aparena dar care au nebnuit de multe puncte comune. n Romnia nvmntul precolar a urmat modelul sovietic acest fapt a constituit o disfuncionalitate educaional deoarece se punea accent pe grupele de copii de aceeai vrst. Modelul occidental de educaie urmrete o integrare a copiilor de diferite vrste n acelai colectiv aceasta contribuind la o socializare timpurie a copilului. Exista o real dificultate de rezolvare a grdinielor datorat caracterului miniatural n care trebuie dezvoltate multiple funciuni mprumutate din alte programe: locuina (camera de grup), spital (triaj, izolare, cabinet medical, n cazul grdinielor cu program prelungit), coala (camera de grup). Principalele elemente funcionale cuprinse ntr-un modul funcional de baz (unitatea funcional de baza) sunt urmtoarele: 1.Primirea/filtru este un spaiu amplasat la intrare, fiind o etap obligatorie pe traseul ctre vestiar i camerele de grup (sala de clas). Aici se efectueaz la sosirea copiilor o examinare medical sumar pentru identificarea unor posibile cazuri de boal (pentru prentampinarea declanrii unor epidemii sau pentru depistarea n faza primar a bolilor). Copiii suspeci sunt orientai ctre camera de izolare, iar restul trec la vestiar i grupe. Prezena izolatorului i a cabinetului medical e obligatorie doar n cazul grdinielor cu program prelungit. 2.Izolarea este o camer destinat separrii cazurilor suspecte de boal i este dotat la nivelul unui salon (camera de spitalizare) cu pat, noptier i grup sanitar propriu. Aici copilul suspectat primete anumite ngrijiri din partea medicului i ateapt sosirea mijlocului de transport care l va duce la o unitate sanitar. Pentru a elimina riscul contaminrii altor copii,evacuarea se face printr-un flux separat direct n exterior.

3.Vestiarul este spaiul destinat schimbului vestimentaiei (de strad- interior) echipat cu dulapuri individuale pentru pstrarea hainelor,pantofilor etc. Funciunea are o importan fundamental din punct de vedere educaional deoarece aici copilul nva s se mbrace dezbrace singur i s-i depoziteze organizat lucrurile proprii. Marea majoritate a schemelor funcionale plaseaz vestiarul ca o etap obligatorie pe fluxul ce duce la slile de grup. 4. Grupurile sanitare alctuiesc un pachet funcional foarte important deoarece sunt un mijloc de educare a unor deprinderi de a cror acumulare individul va profita toat viaa. Copii se murdresc foarte repede i de aici rezult importana sporit pe care o au grupurile sanitare in viaa lor. Amplasarea lor se face n vecintatea intrrii cu legtura din filtru sau din vestiar. Sunt rezolvate n general bicameral i sunt echipate cu echipamente sanitare de tip liliput. 5. Prima ncapere este spltorul care este echipat cu blocuri centrale de splare. Aici copilul nva s fac asocierea n diverse moduri a unor surse de ap (cald i rece) care permit asigurarea igienei sub ndrumarea educatoarelor i a personalului de ngrijire din grdini. 6. A doua ncpere este destinat wc-urilor i ea se rezolv difereniat n funcie de vrsta copiilor. Echiparea se face cu wc-uri liliput (separate cu paravane) urmrindu-se educarea pudorii i obinuina folosirii obiectelor sanitare. 7. Sala (camera) de grup este elementul principal al unei uniti funcionale deoarece aici se desfoar cea mai mare parte din procesul educaional al programului precolar. Rezolvat n una sau dou ncperi chiar trei, sala este zonificat astfel: zona de joac/luat masa; zona de odihn i zona de joc linitit, creaie, bricolaj. n unitile precolare grupa de copii formeaz elementul de baz a programului, fiind definit de numarul de copii de aceeai vrst i de puterea de cuprindere a unui educator. 8. Sala pilovalent n care se vor desfura jocurile libere i serbri. Unitatea funcional cu trei grupe este mai puin utilizat n Europa continental ea fiind de provenien britanic unde este tipic pentru sistemul compoziional saxon cu arii deschise, oferind copilului multiple relaii cu efectivul din afara grupei. Jocul cere spaii aerate i ct mai scldate n lumina soarelui, ns cu posibiliti la ferestre de limitare, la nevoie , a acesteia. Jocul necesit un spaiu protejat, dar care s fie i nemijlocit legat de natur. Aceast trecere trebuie facut gradat,de la spaiu interior al slii de grupa sau al celui comun multifincional,la cel exterior, al curtii de joac, prin intermediul unui spaiu tip verand, n care beneficiaz de avantajele mediului exterior i este totodat protejat de vnt, de ploaie sau chiar de un soare prea intens. Satisfacerea nevoii inepuizabile de micare a copilului este un element de tem peste care arhitectul nu trebuie s treac, mai ales pentru vrsta precolaritii, cnd cei mici,stpni pe alergat,l folosesc firesc i intensiv, deoarece n intervalul de vrst 4-7 ani li se dezvolt mai mult motricitatea. De aici implic rolul arhitecturii de a-i crea spaii adecvate ,protejate i supravegheate care s-i favorizeze dezvoltarea succesiv i fireasc a aptitudinilor. Aceast cerin funcionala, corelat cu necesitatea crescnd de largire a orizontului,a contactelor i a manifestrilor n

comun a mai multor grupe de vrste diferite de copii, au impus temei grdiniei un spaiu suplimentar, de folosine multiple n comun i amplasat ct mai central fa de slile de grup. 9. Terenul unitii precolare: Acesta face parte din tema formnd mpreun cu cldirea un complex funcional unic, ntrirea sntaii i favorizarea dezvoltrii. Cu ct copilul este mai mic, are nevoie de mai mult teren n care se cuprind: grupe n aer liber delimitate de vegetaie joas, nisipare, peluze, umbrare, solarii, bazine, spaii pentru topogan, leagne, balansoare etc. Terenurile precolare trebuie tratate peisagistic - continund spaiul interior i urmrind legatura i izolarea (cu ct copilul este mai mare, spaiile comunitare iau treptat ascendent asupra celor de refugiu, de grup mic, fr ns s le elimine pe cele comune). 10. Amenajarea grdinii: Elaborarea proiectului de amenajare peisager a locului de joac necesit timp. Soluia n cazul acesta ine cont de condiii variate i va implica crearea unor dotri speciale (tobogan, csue, spaiul pentru clasa n aer liber). n cadrul soluiei de amenajare se vor stabili aleile i elementele de construcie specifice. Peisagistul va trebui s ntocmeasc i o list a speciilor care vor decora grdina, cu amplasarea fiecrui exemplar. Aici intervine punctul de vedere al specialistului care are rolul de a crea o diversitate n unitate. Trebuie s se aib n vedere crearea unui spaiu unitar dar n acelai timp lipsit de monotonie care s i antreneze pe copii n joaca lor i care s constituie i un mijloc didactic. Cu acest obiectiv n minte trebuie ntocmit un panel de baz (nu s creeze o diversitate bazat pe un numr mare de specii) care s constituie dominana locului i care vor fi mbogite de specii mai valoroase care s constituie accente vegetale.

PROIECT DIDACTIC DATA: CLASA: INVATATOARE:

DOCUMENTE SIMILARE Share on facebook Share on twitter Share on email Share on print More Sharing Services More Sharing Services0

PROIECT DE ACTIVITATE - GRUPA: pregatitoare, forma elemente de limbaj plastic si decorativ OBIECT: Educatie plastica Fisa de observatie psihomotrica 2ani si 4 ani SUBIECT: Flori de primavara Omida alfabet TEMA PLASTICA: Procedee tehnice. Pictura pe sticla. DIRECTII ALE RELATIEI SINERGICE Vitralii. DINTRE FAMILIE SI INSTITUTIILE DE EDUCATIE PRESCOLARA OBIECTIV FUNDAMENTAL: stimularea creativitatii copiiilor PROIECT DE ACTIVITATE si a dorintei de cunoastere, prin utilizarea unor noi procedee INTEGRATA Grupa: Piticilor tehnice. ,,Miresmele primaverii GRAFICUL ACTIVITATILOR OBIECTIVE DE REFERINTA: EXTRACURRICULARE PROIECT DE ACTIVITATE GRUPA: sa foloseasca materialele si tehnicile de lucru mare pregatitoare - Joc de masa- ,,La ZOO insusite; ,,Domino numere Proiect didactic Primavara - consolidare de sa recunoasca grupele de culori precum si priceperi si deprinderi semnificatiile acestora; PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICA GRUPA: mare, Profesii si meserii sa organizeze, echilibrat, o suprafata folosind IMAGINE DE TOAMNA - Cartea toamnei toate elementele de limbaj plastic. TERMENI importanti pentru acest document OBIECTIVE OPERATIONALE: activitate extrascolara plan de lectie pictura pe panza : proiect didactic la educatia plastica la O 1 sa identifice elementele de limbaj grupa mica : prezenta power point flori vivaldi : plastic; tehnica picturii pe sticla : proiect didactic arta plastica mijloc de creativitate la copii prescolari : O 2 sa recunoasca dominanta unei lucrari;

O 3 sa denumeasca semnificatia culorilor; O 4 sa explice tehnica obtinerii nuantelor; O 5 sa aplice, in situatii noi, elementele de limbaj plastic insusite: punctul, linia, pata; O 6 sa foloseasca culori specifice primaverii; O 7 sa intinda culoarea uniform; O 8 sa utilizeze corect, tehnica picturii pe sticla; O 9 sa manifeste interes in realizarea lucrarii; O 10 sa exprime judecati estetice simple; O 11 sa capete curaj si incredere; O 12 sa se exprime liber si creativ prin desen; O 13 sa exprime sentimente prin desen.

STRATEGII DIDACTICE: METODE SI PROCEDEE: exercitiul; observatia; convorbirea; demonstratia; munca independenta. MIJLOACE DIDACTICE: sticla; acuarele Tempera, pensula, emulsie; imagini cu flori si vitralii; caseta ,,Primavara de A. Vivaldi; compozitii proprii ,,Primavara;

volumul ,,Poezii de V. Alecsandri; plansa ,,Steaua culorilor; ,,Album de arta scolar.

TIPUL LECTIEI: de formare de priceperi si deprinderi BIBLIOGRAFIE: - * * * - ,,Album metodic de creatie artistica, Intreprinderea Poligrafica ,,Arta grafica, Bucuresti, 1974; - Rotaru, Maria - ,,Educatia plastica in invatamantul primar, Editura Gh.-Cartu Alexandru, Craiova, 1996; - Cristea,Maria - ,,Album de arta scolar ,Editura Corint ; - Gheorghiu,Maria - ,,Paleta copilariei ,EdituraTEDIT FZH ,Bucuresti, 1998 . - * * * - ,,Literatura si pictura,Editura Albatros, 1983

ETAPELE LECTIEI 1. Organizarea activitatii 2. Captarea atentiei

ACTIVITATEA INVATATORULUI Ma asigur ca elevii au obiectele necesare pentru ora de educatie plastica.

ACTIVITATEA ELEVILOR Isi pregatesc cele necesare orei.

Citesc, elevilor, strofele III si IV din poezia ,,Sfarsitul Asculta. iernei de V. Alecsandri. * Primavara. * Ce anotimp este prezentat in aceste versuri? * Fluturele, gandacelul, florile, firul * Ce simboluri ale primaverii sunt amintirile? de iarba verde, raza-ncalzitoare. * Ce am pictat, noi, ora trecuta? * Tablou ,,Primavara. Prezint compozitiile copiilor intr-o mini-expozitie. * Ce elemente de limbaj plastic ati folosit si unde? * Ce tehnici de lucru ati utilizat? * De cate feluri sunt culorile? * Ce de se numesc culori secundare? * Cum se clasifica culorile dupa semnificatie? * Ce sunt albul si negrul? * Punctul florile, frunzele; linia crengile, razele; pata iarba, cerul. * Obtinerea punctului cu degetul, cu pensula, cu coada pensulei. * Principale rosu, galben, albastru; secundare verde, violet, orange. * Se obtin din amestecul culorilor principale orange = rosu + galben verde = albastru + galben violet = albastru + rosu * Calde rosu, galben, orange; reci verde, violet, albastru. * Nonculori. * Culoarea care predomina. * Verde si albastru. * Reci. * Am folosit culori calde pentru flori

3.

* Ce este dominanta intr-un desen?

Reactualizarea suportului * Care este dominanta in desenul nostru? teoretic * Ce fel de culori sunt? * Ce am facut ca sa inveselim tabloul? * Cum am pictat cerul si pamantul? * Cum am format o nuanta deschisa?

si soare. * In nuante de verde si albastru. * Am combinat verde sau albastru cu alb. * Zambile, lalele, toporasi, ghiocei, narcise. * Sa pictam pe sticla. * Am degresat sticla, apoi am intins pe ea usturoi pentru ca acuarelele sa adere. Cu ajutorul unui sablon asezat sub sticla si a unei carioca permanente am obtinut conturul.

Joc: ,,Micii poeti. Primavara cum se vede A tesut covorul (verde). A adus cu ea apoi 4. Pregatirea psihologica Doamne, cat de multe(flori) . * Ce flori ne-a adus primavara? * O parte din aceste flori le aveti deja in fata voastra aievea sau desenate chiar de voi ora trecuta. * Ce am incercat si vom continua si azi, la educatie plastica? * Cum am obtinut florile pe sticla? * Azi vom incerca sa dam culoare, viata sticlei, sa inflorim florile, asemeni lui Stefan Luchian.

*,,Enescu realiza pe vioara lumina pe care contemporanul sau o asternea pe panza.

Prezint reproduceri dupa tablourile cu flori ale lui Stefan Luchian: ,,Anemone , ,,Dumitrite Urmaresc imaginile. , ,,Garoafe si maci . * Ce afirma Tudor Arghezi despre Luchian si Enescu? 5. Anuntarea temei * Acestor cuvinte memorabile adaugam astazi : ,,Ochiul are nevoie de culoare cum are nevoie de lumina. * Spre deosebire de orele trecute, vom folosi astazi o tehnica noua pentru a picta: vitraliile. Prezint imagini cu vitralii explicand termenul: vitraliul este o tehnica picturala realizata prin asamblarea unor bucati de sticla pictata sau colorata.Servind ca fereastra sau perete dispus spre exterior, vitraliul lasa sa treaca spre

interior lumina colorata. * La sfarsitul orei va trebui sa adunam intr-un buchet douazeci si trei de flori si sa le inchinam primaverii, cea care aduce in sufletele si pe chipurile noastre zambrt si voie buna. * Voi prezenta tabloul model.

a) Prezentarea si intuirea * Cum am pictat floarea? modelului * Dar casetele? b) * Ce simtim o data cu sosirea primaverii? Explicarea si demonstrarea * Cum putem comunica aceste sentimente prin modelului pictura? c) 6. Dirijarea invatarii Executarea lucrarii Explic, elevilor, modul de lucru, insistand asupra: - folosirii emulsiei in locul apei; - indinderea culorii cu atentie si acoperirea intregii suprafete a sticlei; - utilizarea unei pensule subtiri; - realizarea vitraiilor fie in culori diferite, fie utilizand o singura culoare;

Privesc tabloul. * In culorile ei reale. * In culori diferite, iar unele folosind aceeasi culoare. * Bucurie, speranta, veselie. * Folosind culorile calde. Asculta atenti. Executa lucrarea, independent.

Indrum si ajut elevii pentru obtinerea performantei. Creez fond muzical: ,,Primavara de Vivaldi (exprimarea prin muzica). Cu lucrarile obtinute, realizez o mini - expozitie. Fac aprecieri individuale si colective. 7. Evaluarea lectiei Incurajez copiii timizi. Evidentiez imaginatia si creativitatea. Solicit ajutorul copiilor pentru a evidentia utilitatea piesei realizate: * Ce-am realizat, noi, in aceasta ora de educatie plastica?

Fac analiza lucrarilor precizand criterii inspirate din obiectivele prezentate. * Am invatat sa pictam pe sticla, am descoperit o noua tehnica de lucru dar si de relaxare, am invatat ca putem realiza si noi, singuri, un cadou celor dragi.