I. Europa la sf celui de-al 2-le razboi mondial.

Nasterea ideii de Europa unita

1) Ce

este consiliul Europei? De-a lungul timpului, au existat numeroase tentative de unificare a continentului european. Abia dupa cel de-al 2-lea razboi mondial, intr-o Europa aflata sub ruine, si sub amenintarea sovietica, ideea europeana gaseste in sf suportul necesar. Primele incercari postbelice de gasirea a unui numitor comun au dus la infiintarea Consiliului Europei. In iulie 1948, din initiativa guvernului francez si belgian, s-a constituit Adunarea Consultativa Europeana, compusa in reprezantanti ai Parlamentelor nationale. Initiativa s-a vazut ca un posibil laborator al atat de doriei uniuni politice europene. Britanicii nu au dat insa dovada de prea mult entuziasm fata de aceasta initiativa. Pentru structura Consiliului Europei s-au propus 2 instituii: a) Adunarea Consultativa (dimensiunea federalista), organismul de initiativa b) Comitetul de Ministri (dimensiunea unionista), organismul de decizie Tratatul Constitutiv al Consiliului Europei a fost semnat la 5 mai 1949, de 10 tari: - Franta - Marea Britanie - Danemarca - Irlanda - Italia - Belgia - Olanga - Luxemburg - Norvegia - Suedia. Competenta Consiliului Europei se manifesta in domeniul economic, social, cultural, stiintific, juridic, administrativ, etc Consiliul de Ministri a aprobat in 1950, Conventia Europeana a Drepturilor Omului, ce enumera dr si lebertatile cetatenesti. Consiliul Europei a contribuit la formarea unui centru european, a mentalitatilor europene, si in mod sigur a elitelor continentului european. Numarul membrilor CE a crescut continuu: - 1949 Turcia, Grecia - 1951 Republica Federala Germana - 1956 Austria - 1990 Ungaria - 1993 Romania - 1995 Moldova, Federatia Rusa - 1999 Georgia - 2001 Armenia, Azerbaidjan - 2002 Bosnia Herzegovina - 2003 Serbia, Muntenegru
1

- 2004 Monacco Nr membrilor CE a ajuns azi la 48.

2) Ce

este Planul Marshall?

Este programul de ajutor american pt reconstructia Europei dupa cel de-al doilea razboi mondial, considerat unul dintre marile succese ale istoriei secolului trecut. Planul Marshall a fost arma economica ce a servit scopurilor politice. El viza stoparea comunismului, si totodata, prin el se dorea realizarea coeziunii Europei de Vest. Prin Planul M. americanii I-au asigurat pe europeni ca nu sunt singuri in fata comunismului, si ca SUA va contribui la refacerea Europei. Planul M a fost lansat in 1948 si aplicarea lui a durat pana in 1952, timp in care Franta a primit 2,7 miliarde de dolari (23% din intreg ajutorul). Cel mai mare ajutor financiar l-a primit Anglia, urmata de Franta, Germania si Italia. Celelalte tari: Austria, Belgia, Danemarca, Elvetia, Grecia, Irlanda, Islanda, Luxemburg, Norvegia, Olanga, Portugalia, Suedia si Turcia. Italia si Germania, si ele beneficiare ale Planului M., au pierdut razboiul, dar au inregistrat, incepand cu 1946, cresteri superioare tarilor invingatoare. Ajutorul american totaliza circa 13 miliarde de dolari. Obiectivele economice incluse in Plan vizau: - promovarea productiei industriale si agricole - stabilitate monetara - cresterea schimburilor internationale intre tarile participante - reducerea barierelor comerciale. Pentru realizarea acestor obiective a fost creata Administratia de Cooperare Economica, in 1948. Organizatia Europeana de Cooperare Economica isi are originile in 1948, avand ca scopa participarea la administrarea planului Marshall pentru reconstructia Europei. Mai tarziu, calitatea de membru a fost extinsa pentru statele din afara Europei, iar in 1961, s-a reformat luand numele de Organizatia de Cooperare si Dezvoltare Economica. 18 tari au pornit la drum alaturi de SUA si Canada in OCDE, alaturandu-li-se apoi Japonia, Finlanda, Australia, Noua Zeelanda. Statele sus-mentionate s-au pus de acord pt a realiza expansiunea economiei, progresului nivelului de viata in tarile membre, si dezvoltarea comertului mondial. Marea Britanie va grupa in jurul sau 6 tari( Austria, Danemarca, Norvegia, Portugalia, Suedia si Elvetia) in cadrul AELS Asociatia Europeana a Liberului Schimb (1960 conventia de la Stockholm). Membre vor deveni si Finlanda si Islanda. Dupa largirea CEE de la 6 la 9 membri prin adeziunea M.B, Irlandei si Danemarce, AELS s-a redus la 7 membri.

II. Fondatorii. Tratatele fundamentale in constructia UE

1) Care sunt fondatorii Comunitatilor Europene? Europa unita a luat nastere prin eforturile a patru oameni extraordinari: Jea Monnet, Robert Schuman, Konrad Adenauer si Alcide de Gaspieri. Jean Monnet este adesea supranumit si monsieur Eurpe, prin actiunile sale castigandu-si titlul de parinte al constructiei europene. 2) Care sunt tratatele fundamentale in constructia europeana? 1. Tratatul de la Paris 2. Tratatele de laRoma (CEE, EURATOM) 3. Actul Unic European 4. Tratatul de la Maastricht asupra uniunii Europene 5. Tratatul de la Amsterdam 6. Tratatul de la Nisa 7. Tratatul Constitutional 8. Noul Tratat de Reforma a UE, sau Tratatul privind functionarea UE

1. Tratatul de la Paris
Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului ( CECO) a fost creata in 1951, in urma semnarii Tratatului de la Paris de catre 6 tari europene: - Franta - Germania - Italia - Benelux - Luxemburg - Olanda. Prevederi: - crearea unei piete comune pt carbune si otel intre cele 6 tari - in ind. siderurgica: interzicerea cartelarii si trustificarii, a concentrarii CECO a fost dotata cu 4 institutii: Inalta Autoritate Comuna, Consiliul, Parlamentul si Curtea. CECE a constituit un punct de plecare pt organizarea Pietei Comune si a EURATOMului. Conform Tratatului de la Paris, existenta CECO era limitata la o perioada de 50 de ani (1952-2002). CECO va reprezenta fundatia pentru Comunitatea Economica Europeana (redenumita ulterior Comunitatea europeana, si in final Uniunea Europeana, prin Tratatul de la Maastricht).

2. Tratul de la Roma
Momentul semnarii Tratatului de la Roma la 27 martie 1957 a reprezentat sfarsitul etapelor premergatoare de pregatire a integrarii. In domeniul ec, el prevede ca: - tarifele vamale si alte bariere comerciale intre statele membre sunt eliminate
4

se formeaza o uniune vamala trusturile, cartelurile, etc sunt interzise se interzice sinterventia directa a astatului, care distruge competitia libera circulatie a marfurilor, capitalului si persoanelor reprezinta o prioritate. Comunitatea este formata din 4 institutii majore: - Comisia - Consiliul (de Ministri) - Adunarea - Curtea de Justitie. Tratatul de la Roma instituie Comunitatea Economica Europeana (CEE). Art. 2 al Tratatului reflecta obiectivul general al Comunitatii: promovarea dezv activitatilor ec. expansiunea ec cresterea niv de viata cooperarea intre statele membre..

Piata Comuna avea sa fie instituita progresiv, de-a lungul unei per de tranzitie de 12 ani (3 per a 4 ani fiecare). Art. 3 al tratatului prevede: eliminarea taxelor vamale si a restrictiilor intre statele membre instituirea tarifului vamal ccccomun si a unei politici comerciale comune in rel cu tertii libera circulatie a persoanelor, serviciilor si capitalului politici comune pt agricultura/ transport crearea Fondului Social European, pt crearea de locuri de munca si cresterea standardului de viata Crearea Bancii Europene de Investitii, pt a ajuta expansiunea ec.. In primii 4 ani, comertul intre Cei Sase a crescut cu peste 60%. Pe langa Piata Comuna, un alt tratat semnat la Roma in cadrul aceleiasi festivitati a creat Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (EURATOM). Astfel, in 1957 este creat EURATOM, intre aceleasi 6 tari. Premisa a fost dezvoltarea proaspatului sector al energiei atomice. Insa EURATOM-ul nu a devenit ceea ce s-a sperat.

3. Actul Unic European

Documentul Carta Alba a Comisiei Europene ( din 1985) a stabilit programul pentru atingerea obiectivului de realizare a pietei interne complet unificate, pana in 1992. Carta Alba sustinea ca, pt a realiza piata interna, mai ramneau in mod esential 3 tipuri de bariere de inlaturat: - fizice (timbre vamale, controale la frontiere) - tehnice (standarde) - fiscale ( tva).
5

S-a propus o solutie simpla, bazata pe principiul ca daca un produs este fabricat si comercializat in mod legal intr-un stat membru, nu ar trebui sa existe nici un motiv pt ca acesta sa nu fie vandut in mod liber in Comunitate. De asemenea, daca un cetatean al Comunitatii sau o companie intruneste toate conditiile pt activitatea sa intr-un stat membru, nu ar trebui sa existe nici un motiv pt care acei cetateni sau companii sa nu isi exercite activitatile ec si in alte parti ale Comunitatii. Carta alba vizeaza realizarea Pietei Unice. Actul Unic European este instrumentul de punere in practica a 279 de propuneri ale Cartei Albe, care explicit vizau sa elimine obstacolele din calea liberei circulatii a marfurilor/ persoanelor, capitalurilor si serviciilor. AUE marcheaza o noua etapa in realizarea Pietei Comune. Actul Unic European a fost semnat la 17 feb 1986 de 9 state membre, si la 28 feb 1986 de celelalte 3 (It, Danemarca si Grecia). Scopul principal al AUE a fost realizarea Uniunii Economice si desavrasirea Pietei Comune pana in 1922 (lucru care a durat insa pana la 1 ian 1995). Actul Unic este actul care a pus capat perioadei dificile de stagnare, asa numita per a eurosclerozei.

4. Tratatul de la Maastricht asupra Uniunii Europene

A fost semnat in 1992 si a intrat in vigoare in 1993. Prin acest tratat s-a schimbat denumirea Comunitatii Europene in Uniunea Europeana. Prevederile acestui tratat: instituirea unei Politici Externe si de Securitate Comune cooperarea statelor membre in domeniul Justitiei si Afacerilor Externe instituirea unei cetatenii europene instituirea unei Uniuni Ec si Monetare instituirea unei uniuni politice.

Tratatul consemneaza ca din 1 ian 1993, in mod oficial intre statele membre s-a creat un spatiu fara frontiere. Parlamentu European si-a largit competentele. Tratatul de la Maastcht a insemnat un pas inainte catre coordonarea in domeniul politicii externe si de securitate comuna. In ceea ce priveste politica monetara, se poate spune clar ca obiectivul ei este moneda unica. Politica monetara se realizeaza prin Sistemul European al Bancilor Centrale (SEBC), compus din bancile centrale ale statelor membre si Banca Central Europeana (BCE). Obiectivul principal al SEBC este de a mentine sabilitatea preturilor. BCE este organul de conducere al SEBC.

5. Tratatul de la Amsterdam
Tratatul de la Amsterdam, semnat in 1998 si intrat in vigoare in 1999, isi propune sa construiasca o Europa mai apropiata de cetatenii sai, capabila sa functioneze cu un nr sporit de membri, dupa aderarea tarilor asociate. Acest tratat pregateste largirea spre Est a UE. Prin Tratatul de la Ansterdam, UE este intr-o anumita masura transformata. Noi sarcini ii sunt incredintate, iar caracterul democratic al institutiilor este intarit. Aceentul este pus pe responsabilitatile politice ale Uniunii.

6. Tratatul de la Nisa
A sost semnat in 2001 si a intrat in vigoare in 2003, prezentand o reforma institutionala de mare anvergura. Reforma institutiilor europene a devenit un lucru necesar pt a se putea duce mai departe procesul de aderare a tarilor din Europa Centrala si de Est. Componenta institutiilor data din anii 50, cand uniunea numara doar 6 membri. In anul 2000 insa, ea numara deja 15 membri. Are loc introducerea unei proceduri modificate pt numirea Comisiei, urmand a fi aplicat pe viitor principiul majoritatii calificate. Si in cazul Consiliului principiul unanimitaii va fi inlocuit de cel al majoritatii calificate.
7

Parlamentul European este elementul democratic din cadrul Uniunii. Tratatul de la Nisa a impus o redistribuire a locurilor in Parlament, limitand nr deputatilor la un maxim de 732. S-au adus modificari si in ceea ce privese celelalte institutii (Curtea Europeana de Justitie, Curtea de Conturi, Comitetul Economic si Social, Comitetul Regiunilor).

7. Tratatul Constitutional
Discutiile aprinse in ceea ce priveste Proiectu de Tratat de instituire a unei Constitutii pt Europa s-au reluat energic in 2004, cand alte 10 state au devenit membre UE A fost adoptata si o Clauza de solidaritate inscrisa in Proiectul de Constitutie , in baza careia statele UE isi vor oferi reciproc asistenta, inclusiv militara, in caz de atac terorist. Constitutia a fost aprobata in cadrul Conferintei Interguvernamentale din 18 iunie 2004. La 29 oct 2004 are loc la Roma semnarea Tratatului de instituire a unei Constitutii pt Europa. Intre obiectivele Uniunii stipulate in Constitutie sunt mentionate: obiective ec: - o societate intemeiata pe dezvoltare durabila - grad cat mai ridicat de ocupare a fosrtei de munca - niv cat mai ridicat al traiului obiective sociale: - promovarea coeziunii sociale - protectiei sociale, mediului - crearea unui spatiu al libertatii, justitiei si securitatii obiectivul combaterii discriminarii si excluderii obiectivul coeziunii ec, sociale si teritoriale si al solidaritatii intre statele membre.

Cea mai mare inovatie institutionala pe care o aduce Constituia este crearea functiei de Ministru al Afacerilor Externe al Uniunii, responsabil cu reprezentarea UE pe arena internationala. Tratatul Constitutional a fost supus procesului de ratificare de catre statele membre, pana cand in 2005, francezii si olandezii l-au respins in cadrul referendumurilor. Ca urmare, si alte tari au amanat sau au oprit procedura de ratificare, viitorul Constitutiei fiind foarte incert.

8. Noul Tratat de Reforma a UE, sau Tratatul privind functionarea UE

Ca urmare a esecului Tratatului Constitutional, statele membre, reunite la Bruxelles in 2007, au hotarat redactarea unui nou tratat, intitulat - Comunitatea se va numi Uniune, va exista un presedinte pe termen lung al Uniunii, 2 ani si jum, care va fi responsabil de afacerile UE. - Un alt reprezentant de politica externa va vorbi in numele UE in lume, dar numai daca cele 27 de state membre se pun de acord asupra mesajului.
8

- Din 2014, Comisia Europeana va avea un nr de membri egal cu 2/3 din nr statelor membre. - Deciziile prin majoritate calificata se vor aplica la 40 de noi domenii. - Majoritatea calificata consta in 55% din voturile statelor membre si 65% din populatia Uniunii. In acest tratat a fost inclusa si clauza de iesire: un stat membru are posibilitatea iesirii din UE dupa negocieri cu celelalte tari. Semnarea Tratatului are loc pe 13 dec 2007 la Lisabona, dupa care va fi supus ratificarii de catre statele membre. Este greu de presupus ca ratificarea Tratatului la nivel european va fi un proces lin si fara probleme.

III. Institutiile UE
1) Enumerati principalele institutii ale UE. 1. Comisia Europeana 2. Consiliul de Ministri 3. Parlamentul European 4. Curtea Europeana de Justitite 5. Consiliul European 6 6. Alte institutii: - Curtea de conturi - Comitetul Economic si Social - Comitetul Regiunilor - Banca Central Europeana.

1. Comisia Europeana
Este organul executiv al UE. Comisia Europeana s-a format in urma fuziunii Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului (CECO), Comunitatii Economica Europene (CEE) si EURATOM, in urma Tratatului de Fuziune de la Bruxelles, semnat in 1965 si intrat in vigoare in 1967. Are sediul la Bruxelles. La inceput, Comisia era formata din 9 comisari: 1973: 13 1981: 14 1986: 17 1995: 20 2004: 25 Nr comisarilor a crescut, pe masura extinderii Uniunii. In 2007, dupa aderarea Romaniei si Bulgariei la UE, nr comisarilor a ajuns la 27. Structura: Comisia e formata din 2 paliaere: Palierul 1 - colegiul celor 27 de comisari, numiti de statele membre pe 5 ani - comisarii au independenta totala fata de statele membre - actioneaza in interesul comunitatii - se reuneste o data pe saptamana (miercuri) la Bruxelles. Palierul 2 - 24.000 de mebri ai personalului permanent, divizati in 23 de Directii Generale. Cel mai influent si mai prestigios post din comise este cel al Presedintelui; el este reprezentantul comisiei in intalnirile cu alte institutii. Competente: 1) competenta de initiativa: Comisia face propuneri legislative catre Parlament si Consiliu 2) competenta de executie: Comisia adopta si implementeaza politicile UE si bugetul 3) competenta de control: Comisia vegheaza respectarea dreptului European (impreuna cu Curtea de Justitie) si aplicarea corecta a tratatelor si deciziilor 4) competenta de reprezentare: Comisia reprezinta UE pe plan intern si international. Comisia este supusa unui dublu contriol: - politic, de catre parlament
10

- financiar (parlament si Curtea de Conturi)

11

2. Consiliul de Ministri

Consiliul UE este cel care ia deciziile in cadrul UE. Consiliul reprezinta statele membre, fiind alcatuit din cate un ministru al fiecarui guvern national. Ministri care participa la diferitele intalniri ale Consiliului sunt desemnati in functie de problemele ce urmeaza a fi discutate In total exista 9 consilii (Afaceri si Relatii Externe; Justitie si Afaceri Interne; Sanatate si Consum, etc). Totusi, Consiliul ramane o singura institutie. Consiliul are 6 resonsabilitati: 1. adoptarea legislatiei europene (impreuna cu Parlamentul) 2. aprobarea bugetului UE (impreuna cu Parlamentul) 3. coordonarea politicilor economice generale ale statelor membre 4. incheierea de acorduri internationale intre UE si alte state sau organizatii internationale 5. dezvoltarea Politicii externe si de securitate comuna (PESC) 6. coordonarea cooperarii intre tribunalele nationale si fortele politiei, in probleme legate de infractiuni si crime (justitie si Afaceri Interne) Ambasadorii fiecarei tari fac parte din Comitetul Reprezentantilor Permanenti, ce se reuneste saptamanal la Bruxelles, avand rolul de a pregati munca Consiliului. Conducerea Consiliului de Minstri revine aceleiasi tari care asigura presedentia Consiliului European, timp de 6 luni. Tara respectiav asigura deci Presedentia Consiliului de Ministri, a Consiliului European si deci Presedentia UE. Presedentia Consiliului va apartine Romaniei in 2019. Consiliul de Ministri nu are un sediu permanent, acesta mutandu-se de fiecare data in capitala statului care exercita persedentia. Presedentia este asistata de Secretariatul General, care asigura buna functionare a muncii Consiliului. Deciziile Consiliului sunt adoptate in urma votarii. Cu cat populatia unei tari este mai numeroasa, cu atat tara respectiva are mai multe voturi. Insa nr de voturi este ajustat in favoarea tarilor mai putin numeroase. Pana la 1 mai 2004 87 voturi. De la 1 no 2004 321 voturi De la 1 ian 2007 345 voturi. Romania are 14 voturi in Consiliul de Ministri, iar Bulgaria 10. In actvitatea sa, Consiliul de Ministri apeleaza la 4 metode pt luarea deciziilor: a) Majoritatea simpla Sub incidenta procedurii maj. simple cad toate deciziile care tin de organizarea interna. b) Majoritatea calificata Este cea mai folosita Procedura in cadrul Consiliului. Pt ca o propunere sa fie adoptata, trebuie sa fie sustinuta cu un nr minim de voturi. Pana la 1 mai 2004 - 62 voturi din 87 (71,3 %) Dupa 1 no 2004 - (72,3%) De la 1 ian 2007 - 258 voturi din 345 ( 74,7%).
12

c) Votul in unanimitate Se aplica at cand sunt adoptate norme de mare importanta, sau sunt repartizate fondurile structurale. d) Dreptul de veto A fost instituit la propunerea Frantei. Acesta nu trebuie insa folosit decat in mod absolut exceptional si numai at cand un stat apreciaza ca ii sunt amenintate direct interesele, sau cele ale unui stat membru. Tocmai de aceea, aceasta procedura poate fi respinsa de catre Consiliu, pe motiv de nerespectare a conditiilor. Ac. procedura este din ce in ce mai rar utilizata.

3. Parlamentul European
Este una din institutiile fundamentale ale UE. A fost infiintat prin Tratatul de la Paris (Adunarea Comuna), devenind in timp Parlamentul European (1962). Incepand cu 2007, este alcatuit din 785 parlamentari, alesi pe o per de 5 ani. In per 2009-2014 va avea loc reducerea nr de europarlamentari la 750, fiecare tara avnd dr la minim6, maxim 96 (tratatul privind functionarea UE). Atributiie PE: 1. controlul asupra Comisiei si Consiliului 2. este consultata in stabilirea bugetului 3. participa la elaborarea legilor (dar nu si la semnarea lor) 4. drept de recurs in fata Curtii Europene de Justitie 5. implicat in relatii externe. Organele PE sunt: Biroul Conferinta presedintilor Cei 5 chestori Conferinta presedintilor de comisii si delegatii.

Palamnetarii sunt repartizati in 20 de comisii parlamentare cu cate un domeniu precis de activitate, 3 subcomisii si 21 de delegatii. Membrii delegatiilor nationale se pot gurpa dupa afinitati politice in grupuri transnationale. PE organizeaza o sesiune saptamanala in fiec luna, cu exceptia lunii august, la Strasburg. La acestea se adauga sesiuni extraordinare dedicate unor teme specific: buget, etc. Sediul PE este la Strasburg, Franta, unde au loc sesiunile lunare, cele suplimentare tinandu-se la Bruxelles.

4. Curtea Europeana de Justitie

A luat fiinta prin Tratatul de la Paris, in 1952. Scopul sau este de a asigura respectarea dr comunitar si aplicarea tratetelor constitutive. CEJ: - regleaza disputele dintre statele membre - disputele dintre state si institutiile UE
13

- dintre state si mediul de afaceri - disputele cu pers. fizice. CEJ este compusa din judecatori si avocati generali, numiti de ctare statele membre pe o per de 6 ani. Exista cate un judecator pt fiecare stat membru: 27 de judecatori in 2007. Unul dintre judecatorie ste ales Presedintele CEJ pt o per de 3 ani. CEJ are 8 avocati generali. Judecatorii si aparatorii sunt fosti membri ai Curtilor Nationale de Justitie, avocati competenti si impartiali. Din cauza volumului mare de cauze, CEJ etse impartita in 6 camere, alcatuite din 35 judecatori. Deorece nr cazurilor prezentate annual Curtii a crescut de la 50/an in anii 60, la 400500/an in prezent, CEJ a cerut crearea Tribunalului de Prima Instanta. Tribunalul de Prima Instanta a fost creat in 1989, si se ocupa cel mai des de actiuni ale pers. Fizice si cazuri referitoate la concurenta neloiala in mediul de afaceri.

5. Consiliul European
Se detaseaza in mod evident de restul institutiilor UE. In 1961 are loc la Paris prima conferinta a sefilor de state si guverne. In 19744, Franta a propus denumirea de Consiliul European, urmand a fi mentionata in Actul Unic European. Se intruneste de cel putin 2 ori pe an, cu participarea ministrilor de externe si a unui membru al Comisiei. Atributiile CE: - defineste obiectivele politice ale UE si modul de atingere a acestora - contribuie activ la evolutia integrarii europene - are un rol deosebit in Politica Externa si de Securitate Comuna. Obiectivele CE: - sa asigure schimburi de informatii - sa prezinte solutii la problemele la care Consiliul de Ministri nu a fost capabil sa le rez - sa determine marile orientare ec si politice ale UE, etc. Principalele activitati ale CE: - initiative in domeniul reformei Tratatului CEE - deschiderea negocierilor de aderare cu dif tari - precizarea criteriilor de admitere, a reformelor ce trebuie facute (In dec 2004, la Bruxelle, CE a constatat terminarea negocierilor cu Romania si a astablit semnarea Tratatului de Aderare (25 aprilie 2005 la Luxemburg). Alte institutii:

6. Curtea de conturi
Are sediul la Luxemburg. Ajuta Parlamentul si Consiliul de Ministri in exercitarea functiei de control al executiei bugetului comunitar, si asigura gestiunea financiara a UE.
14

Are in componenta cate 1 membru pt fiec stat (27 membri al 1 ian 2007), numiti de catre consiliul de Ministri, in unanimitate, pt 6 ani. Unul dintre membri este ales presedinte pe o per de 3 ani, cu posibilitate de reinnoire. Fiecare membru are un sector specific de activitate si responsabilitati. Personalul administrativ este de aprox. 550 de pers. Atributii: - controlul gestionarii finantelor UE (a ven. Si ch.) - verifica daca veniturile au fost incasate, iar cheltuielile efectuate conform legii. Institutiile UE si cele nationale trebuie sa comunice CC, la cerere, orice document sau informatie necesara. Dupa incheierea fiecarui exercitiu, CC intocmeste un raport annual, care este transmis mai departe si publicat in Monitorul Oficial. 7.Comitetul Economic si Social Este un organ consultativ. Este alcatuit din reprezentanti ai diverselor categorii ale vietii ec-sociale: patroni din industri, comert, transporturi, muncitori, liber-profesionisti, etc. Functii: - sa contribuie la decizia comuna a UE prin opinia reprezentantilor vietii ecsociale cu privire la proiectele legislative - sa intretina un dialog permanent in toate componentele sale - sa fie un centru de informare important. Actul Unic Europea a introdus si alte sctoare pt care consultarea a devenit obligatorie: cerectare-dezv, mediu, sanatatea si securitatea muncitorilor, etc. CES nu are aproape nici un rol in integrarea europeana si nu participa la luarea deciziilor.

8. Comitetul Regiunilor

Este un organ consultativ, purtator de cuvant al intereselor colectivitatilor regionale si locale pe langa Comisie si Consiliul de Ministri, carora le adreseaza avize. A fost creat in 1994. Consta in 344 membri, alesi pe o per de 4 ani. Atributii: - acorda viz obligatoiu in dom: educatie, cultura, sanatate publica, infrastructura, telecomunicatii, transport, energie, etc.

9. Banca Central Europeana

In 1994 a fost crea Institutul Monetar European, urmand ca la 1 ian 1999, Institutul Monetar sa fie inlocuit cu Banca Central Europeana.

Sistemul European al Bancilor Centrale si Banca Central Europeana sunt organisme independente, ale caror atributii sunt: - sa introduca si sa gestineze moneda unica europeana - sa defineasca si sa implementeze politica monetara a Comunitatii - sa gestioneze rezervele in valuta ale statlor membre, etc.
15

Structura SEBC SI BCE este alcatuita din: Consiliul de Guvernare Consiliul Executiv Consiliul General. Procesul de luare a deciziilor in UE Luarea deciziilor se face prin 3 metode: CONSULTAREA COOPERAREA CODECIZIA. Domeniile in care se iau deciziile prin consultare: agricultura, fiscalitate, libera circulatie a persoanelor, exercitarea dr de vot, politica industriala, etc. Domeniile in care se iau deciziile prin cooperare: libera stabilire a liberprofesionistilor, libera ciculatie a lucratorilor, marea piata, recunoasterea reciproca a diplomelor, ajutor pt tarile in curs de dezv, etc. Domeniile in care deciziile se iau prin codecizie: dr de stabilire, telecomunicatii, energie, protectia consumatorilor, actiuni de incurajare in dom. Sanatatii, culturii, educatiei, etc. Participarea Romaniei la institutiile UE Dobandirea statutului de membru al UE implica atat dr cat si responsabilitati. Incepand cu 1 ian. 2007, Romania a dobandit dr. de a participa la procesul de luare a deciziilor UE, prin reprezentantii sai in institutiile UE. La nivelul Comisiei Europene, avem dr. la 1 comisar (Leonard Orban, insarcinat cu problemele multilingvismului). La nivelul Consiliului de Ministri, suntem repre. De 14 ministri ai guvernului- 14 voturi). In Parlamentul European, avem dr. la 35 europarlamentari, desemnati in functie de ponderea partidelor pol, prin alegerile din 25 noiembrie 2007. In palamentul Romaniei; cel mai multi ii are PSD (12). La Curtea de Justitie 1 judecator. La Tribunalul de Prima Instanta, 1 judecator. La Curtea de Conturi, 1 expert. La Comitetul Economic si Social, Romania participa cu 15 membri. In cadrul Comitetului Regiunilor, Romania participa cu 15 membri, reprezentanti ai autoritatilor publice locale.

16

IV. Integrarea pe verticala. De la zona de liber schimb la uniunea politica

Integrarea este un proces de unire a partilor intr-un intreg. D.p.d.v. economic, integrarea este procesul prin care doua sau mai multe piete se unesc pt a forma o sg piata. Procesul de integrare este suma proceselor de integrare negativa si pozitiva. Integrarea negativa consta in eliminarea tututor barierelor din calea liberei circulatii. Integrarea pozitiva consta in crearea unor institutii supranationale, care sa guverneze ansamblul astfel creat, coodronarea politicilor economice intre state. Etapele integrarii ec. sunt: 1. Zona de liber schimb Se caracterizeaza prin eliminarea taxelor vamale si a contingentarilor intre statele membre, dar fiecare stat isi pastreaza propriul tarif vamal fata de terti. (Tratatul de la Paris 1951 pt carbune si otel, apoi Tratatul de la Roma, pt toate produsele) 2. Uniunea vamala Ca si zona de liber schimb, consta in eliminarea taxelor vamale si a contingentarilor, si, in plus, introducerea unui tarif vamal unic fata de terti. Tariful vamal comun este elementul cae permite eliminarea deturnarilor de trafic pt ca, indiferent de tara de intrare, tariful vamal aplicat marfurilor este acelasi. 3. Piata Comuna Piata comuna pasreaza caraceristicile uniunii vamale (eliminarea taxelor vamale sia contingentarilor si existenta unui tarif vamal unic fata de terti) adaugand insa si cele 4 libertati de circulatie. (Actul Unic European, 1986). 4. Piata Unica (Uniunea Economica) Se caracterizeaza, pe langa toate caracteristicile etapelor anterioare, prin introducerea politicilor comune si de insotire ale Marii Piete: - Politica Agricola Comuna (1967) - Politica Comerciala Comuna (1993) - Politica Monetara Comuna (1999). 5. Uniunea Economica si Monetara Presupune introducerea si gestionarea unei monede unice. Moneda EURO a fost introdusa la 1 ian 1999, initial pt 11 tari ale UE, apoi pt. 12. 6. Uniunea Politica Este o etapa a integrarii pe care UE inca nu a cunoscut-o. Se refera la introducerea unei cetatenii unice pt toti cetatenii sai, si adoptarea unei Constitutii comune.

17

V. Uniunea vamala. Efectele statice si dinamice ale uniunii vamale

Uniunea vamala consta in suprimarea taxelor vamale in inteiorul uniunii, intre tarile membre (situatie de liber schimb), si instaurarea unui tarif vamal comun (situatie de protectionism). Prin urmare, o astfel de integrare nu duce la o situatie optimala de liber schimb, aparand efectele statice de creare/ deturnare de comert. Efectul de creare de comert : productia nationala pt un anumit bun este inlocuita prin importuri dintr-o tara a uniunii, care are costuri mai reduse. Efectul de deturnare de comert: importurile din tarile terte sunt inlocuite cu importuri dintr-o tara membra, desi costurile acesteia sunt mai ridicate. In practica, ambele efecte se produc in momentul crearii unei uniuni vamale. Rezultatul net al uniunii vamale este dat de diferenta dintre crearea de comert si deturnarea de comert. Poate fi pozitiv sau negativ. Efectele dinamice ale uniunii vamale: 1. Realizarea de economii de scara pt. intreprinderile ce beneficiaza de o piata largita. 2. Specializarea intra-ramura. 3. Accentuarea concurentei 4. Cresterea investitiilor in zona integrata Efectele statice ale uniunii vamale se realizeaza o singura data. Efectele dinamice sunt cumulative si mult mai importante decat efectele statice.

18

V. Piata comuna. Cele 4 libertati de miscare 1. Libera circulatie a produselor

In calea liberei circulatii a produselor exista 2 tipuri de bariere: - bariere tarifare ( taxe vamale si contingentari) - bariere netarifare (barierele tehnice, fiscale, administrative). A. Barierele tehnice a) Standardele de calitate Sunt descrieri privind caracteristicile tehnice ale produselor, calitatea acestora, etc. Standardele devin bariere tehnice in calea comertului numai daca sunt diferite de la o tara la alta, sau daca nu sunt recunoscute in alte tari. Modalitatile de a depasi barierele sunt: - fie stabilirea unor standarde comune - recunoasterea reciproca a standardelor. Organismele care produc standarde europene: - CEN (Comite Europeen de Normalisation) - CENELEC (Comite Europeen de Normalisation Electrotechnique) - ETSI (European Telecommunication and Standardisatin Institute). Tratatul de la Roma prevede elaborarea unor norme si standarde europene. CEE a introdu Directive europene privind prelucrarea si ambalarea unui numar de produse. Un produs care este acoperit de o directiva comunitara trebuie sa raspunda intocmai prevederilor respectivei directive pt a fi vandut legal in CEE, iar respectivul produs poarta marca CE. In urma dezbaterii faimosului caz Cassis Dijon de catre Curtea Europeana de Justitie in 1979, este formulat pricipiul recunoasterii reciproce: - Orice produs fabricat in conditii legale intr-un stat membru este recunoscut ca atare in toate celelalte state membre. b) Standarde ecologice Un produs de calitate trebuie sa raspunda nevoilor consumatorului fara a dauna mediului. CE a elaborat reguli care se aplica peste tot in Comunitate, cu privire la protectia sanatatii si a securitatii la locul de munca. B. Barierele fiscale Se refera la diferentele intre tari privind sistemele se impozite. Barierele fiscale distorsioneaza fluxul de bunuri si concurenta. Armonizarile care s-au facut constau in introducerea TVA-ului in totate tarile UE (impozitul pe consum), cu un nivem minim de 15%. Diferentele cele mai mari sub aspectul impozitarii intre statele UE erau referitoare la accizele pt: tigari, alcool, produse petroliere. C. Barierele administrative Controlul vamal reprez. un impediment pt libertatea de circulatie a bunurilor. Acest control a fost necesar si dupa inlaturarea taxelor vamele, deoarece s-a mentinut impozitarea cu TVA si accize. Controlul vamal intre tarile UE a fost desfiintat incepand cu 1 ianuarie 1993.
19

2. Libera circulatie a capitalului

Tratatul de la Roma prevedea liberalizarea circulatiei capitalului ca o componenta a viitoarei Piete Comune. Principalele forme ale miscarii capitalului sunt investiile directe, plasamentele de portofoliu si depozitele bancare in strainatate. Procesul liberalizarii capitalului a avut loc lent si treptat. Carta Alba din 1985 privind masurile pt. desavarsirea Pietei Unice interne se referea la inlaturarea restrictiilor care mai existau asupra miscarilor de capital, si crearea unei piete unice a serviciilor financiare. La 1 iulie 1990, circulatia capitalului in CE a devenit libera.

3. Libera circulatie a serviciilor

In tarile dezv, sectorul teriar are o importanta din ce in ce mai mare. Serviciile presupun miscarea internationala a consumatorilor sau a furnizorilor de servicii. UE a inceput sa liberalizeze serviciile in cadrul programului de integrare ec. si de realizare a pietei interne. Unele serv. Au fost si sunt, in general, supuse unor reglementari f. stricte, datorita implicatiilor pe care acestea le au asupra credibilitatii anumitor sectoare( bancar, al asigurarilor, etc.)

4. Libera circulatie a persoanelor

Cetatenii pot calatori in oricare din tarile UE asa cum ar calatori in propria lor tara. Ei pot opta pt. a-si stabili rezidenta si pt a munci in oricare din tarile UE, au dr. de a vota si de a candida in alegerile municipale in tara in care si-au stabilit rezidenta. Interesele lor, cand se afla in strainatate, sunt aparate de ambasada oricarei tari a UE. Libertatea de miscare a persoanelor in calitate de forta de munca si de factor de productie este o importanta componenta a Pietei Interne. In acest sens, in 1985 a fost semnat acordul Schengen, intre Franta, Germania si BeNeLux; - 1990 - Italia - 1991 - Spania, Portugalia - 1992- Grecia, Austria, Finlanda, Danemarca - o parte din AELS: Elvetia, Norvegia, Islanda (M.Britanie, Irlanda si Suedia nu au semnat). Conform acordului Schengen: controalele la frontierele interne ale UE sunt rarite se inaspresc controalele la frontierele externe ale UE este stabilita o politica comuna pt. acordarea vizelor o cooperare juridica si vamala intre statele membre.

Zona de libera circulatie a UE va fi extinsa cu inca 9 state in 2007: - Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia vor putea calatori fara pasaport in cele 15 state ale spatiului Schengen ( in total 24 state membre).

20

Romania si Bulgaria, care abia au aderat la UE, mai au de facut multe progrese pt. a putea raspunde criteriilor de securitate impuse de Uniune pt. a deveni membre ale spatiului Schengen. Cauzele mobilitatii factorilor de productie: diferentele de pret (decalajele de salarii) diferentele de venit diferentele in nivelul de dezv. ec. Teoria neoclasica a diferentelor de pret Forta de munca se deplaseaza din zonele cu salarii si rate ale profitului scazute spre zone cu salarii si rate ale profitului ridicate. Consecinte ale migrarii: - salariile cresc in tara si scad in exterior - creste productia mondiala in ansamblu Efectele migratiei fortei de munca asupra diferentelor salariale Presupunem 2 tari, Germania si Romania. In Germania, salariul este de 4 Euro/ora pt. un muncitor. In Romania, salariul este de 2 Euro/ora pt un muncitor.

21

VI. Piata Unica. Politicile Marii Piete Unice Europene

Politica comerciala comuna reprezinta ansamblul masurilor, instrumentelor si politicilor aplicate in domeniul comercial extern al UE. Isi propune liberalizarea comertului si evitarea distorsionarii concurentei. Cel mai bun instrument de realizare a politicii comerciale comune este tariful vamal. Tariful este o taxa care se pune cu ocazia importului unui bun. Taxele vamale ale tarifului vamal comun se stabilesc la nivelul mediei aritmetice a taxelor vamale aplicate in cele 4 teritorii ale Comunitatii de origine( Germania de V, Franta, Italia, BeNeLux). Protectia varia in functie de categoria produsului: nula/neglijabila pt. materii prime, moderata pt. prod. semifinite, ridicata pt. prod. finite. In prezente, protectia tarifara este putin semnificativa si este orientata spre produse sensibile.

1. Politica Agricola Comuna

S-a dorit a fi solutia pt. atingerea a 3 categorii de obiective: - economice: promovarea progresului tehnic, cresterea prod. - sociale: niv. de viata echitabil pt. agricultori, preturi rezonabile pt. consumatori - politice: securitate alimentara. Pentru realizarea obiectivelor politicii agricole comune au fost apllicate 3 principii esentiale: 1. unicitatea pietei 2. preferinta comunitara 3. solidaritatea financiara. Prin PAC a anilor 60, Europa a trecut de la penurie la autosatisfacere si surplis agricol. Insa anii 80 au adus reversul medaliei. Reforma PAC devine realitate in 1992, cuprinzand masuri ce vizau apropierea preturilor europene de cele mondiale. Problemele intalnite in agricultura europeana decurg din excedentele la care a contribuit PAC prin sistemul preturilor garantate: - diminuarea veniturilor agricultorilor pe fondul accentuarii disparitatilor - exodul rural - accentuarea decalajelor - presiunile externe. In cadrul PAC, preturile agricole sunt fixate deasupra preturilor pietelor mondiale, si o subventie la export permite debarasarea de surplusul care rezulta. Astfel se pot delimita un: - pret indicativ - pret de interventie - pret prag.

2. Politica externa si de securitate comuna

A fost introdusa prin Tratatul de la Maastricht Principalele obiective: - apararea valorilor comune, fundamentale
22

apararea independentei apararea integritatii UE intarirea securitatii mentinerea pacii respectarea dr. omului si a libertatilor fundamentale.

Statele se sinformeaza si se pun de acord asupra tuturor prob. de politica externa si de securitate si definesc impreuna principiile si orientarile generale ale PESC. Toturi, fiecare stat are un anumit nivel de initiativa proprie in ceea ce priveste PESC.

3. Politica monetara comuna

Incepand cu 1 ian. 199, banca Centrala Europeana a definit o politca monetara unica pt. toate tarile zonei Euro., inclusa in Tratatul de la Maastricht. Astfel monedele nationale a 12 state membre au fost inlocuite cu moneda unica europeana, Euro. Aceasta moneda a fost necesara deoarece se cerea o anumita stabilitate a cursurilor de schimb. Politici de insotire ale Marii Piete

1. Politica bugetara
Pana in 1970, bugetul european era alimentat din contributiile statelor membre, acest sistem fiind inlocuit de sistemul resurselor proprii in 1970. Exista 5 principii ce stau la baza procedurii bugetare: a) principiul unicitatii ( ansamblul ven. si ch. se regasesc intr-un sg. document bugetar) b) principiul universalitatii (bugetul trebuie sa finanteze toate ch.) c) principiul anualitatii (bugetul se stabileste anual) d) principiul echilibrului (echil. perfect intre incasari si ch) e) principiul specializarii (fiecare creawdit sau incasare trebuie sa aiba un scop precis pt a se evita confuziile). Bugetul este alcatuit din: 1) taxe vamale la import 2) prelevari la importul de produse agricole 3) un anumit procent din TVA, fixat pt. fiecare an 4) 1,2% din PNB al fiecarui stat membru. Cheltuielile sunt: - administrative - pt. finantarea politicilor comunitare. Institutiile implicate in adoptarea si executarea bugetului sunt Comisia, Consiliul de Minsitri si Parlamentul. Principala problema cu care se va confrunta UE in plan bugetar este gasirea unei silutii viabile financiar odata cu largirea catre Est.

2. Politica concurentei
Obiectivele politicii concurentei: - sa garanteze unitatea pietei interne si sa evite realizarea de intelegeri intre firme
23

- sa impiedice situatiile in care una sau mai multe intrep. incearca sa exploateze abuziv puterea lor economica in raport cu firme mai putin puternice - sa impiedice interventiile guvernelor statelor membre pe piata. - Conform Tratatului de la Maastricht, concurenta la nivelul Pietei Comune nu trebuie sa fie distorsionata".

3. Politica industriala
Prima incercare de formulare a unei politici industriala are loc in 1970. Scopul ei este de a creste preformanta antreprenoriala in Europa. Are ca obiective: promovarea ocuparii fortei de munca imbunatatirea cond. de viata si de munca dialog intre angajati si angajatori combaterea excluderii sociale.

4. Politica regionala
Problemele regionale cu care se confrunta UE sunt disparitati ale: nivelului venitului ratelor de crestere ec. productiei gradului de ocupare a fortei de munca. Din 1975, exista un Fond European pt. Dezvoltare Regionala. Urmatoarele 3 criterii sunt aplicate, pt. ca o regiune sa beneficieze de fonduri comunitare: - rata somajului ridicata - dependenta peste medie fata de agricultura/ industriile in declin - putere de cumparare standard sub 75%. Disparitatile regionale nu au disparut, deoarece apar mereu probleme noi, insa acestea s-au ingustat.

24

VII. Uniunea economica si monetara Constructia Europei monetare

Ideea unei monede unice a aparut in contextul cresterii ec. de la sf. anilor 80, insa a devenit realitata abia la 1 ian. 1999. Primii pasi in constructia monetara europeana; 1. Raportul Werner Programeaza unificarea monetara pt. anul 1980. Esueaza deoarece se baza pe sistemul de la Bretton Woods, care se prbuseste in 1971. 2. Sarpele monetar european Marjele de fluctuatii ale monedelor europene in raport cu $ sunt largite de la 1% la 2,25%. Asta inseamna ca 2 tari pot avea o marja de 4,5% intre ele. Comunitatea Europeana reduce la jumatate aceasta marja 2,25% in raport cu dolarul, dar si intre ele. Sistemul a fost numit sarpele monetar. Si sarpele montar a fost sortit esecului. 3. Sistemul monetar european Este constituit in 1979, pt. a stapani mai bine inflatia. ECU (European Currency Unit) este o medie ponderata a monedelor europene, in functie de importanta ec. a fiecarei tari. Triunghiul incompatibilitatilor: o tara nu poate avea simultan o politica monetara autonoma, o rata de schimb fixa si o libertate de circulatie a capitalurilor.

Uniunea Economica si Monetara

Tratatul de la Maastricht, semnat in 1991 si intrat in vigoare in 1993 fixeaza 2 date pt moneda unica: 31 de. 1997 sau cel tarziu 1 ian. 1999. In 1998, Consiliul European a decis lista tarilor considerate apte pt. a trece la moneda Euro in 1999. La 1 ian. 1999, Banca Centrala Europeana a devenit operationala, in vederea fabricarii monezii Euro. Pana in 2002, consumatorii continua sa foloseasca monedele nationale. Preturile sunt afisate si in Euro. In 2002, Euro a fost pus in circulatie, iar monezile nationale au fost retras, proces ce a durat 2 luni. Criterii: 1. Rata inflatiei sa nu depaseasca cu mai mult de 1,5% rata de inflatie medie, pe o durata de 12 luni, in 3 din cele mai bine situate tari la acest indicator. 2. Ratele dobanzii pe termen lung sa nu depaseasca cu 2% ratele medii intreg. In 3 tari care au inflatia cea mai redusa. 3. Ratele de schimb ale monedei nationale sa ramana inferioare marjelor de fluctuatii autorizate de SME pe o per. de minim 2 ani. 4. Deficitul public sa fie inferior niv. De 3% din PIB. 5. Datoria publica bruta sa fie inferioara niv. De 60% din PIB. Dintre ac. Criterii, 2 au fost considerate cele mai imp (1 si 3), scopul UEM fiind stabiliatatea preturilor.
25

In cele din urma, in 1998, pe lista au fost acceptate tarile care respectau cele 2 citerii (1 si 3), si anume 11 tari: 1.Franta 2. Germania 3. Italia 4. Belgia 5. Olanda 6. Luxemburg 7. Irlanda 8. Spania 9. Portugalia 10. Austria 11. Finlanda In: 2001 Grecia. 2007 Slovenia 1 ian. 2008 Malta si Cipru (15 tari, in 2008). M. Britanie, Danemarca si Suedia nu au dorit moneda unica. Dintre toate provocarile cu care se confrunta noii membri, adoptarea monedei unice pare, de departe, cea mai importanta.

26

VIII. Integrarea pe orizontala

Obiectivul principal al extinderii UE il constituie unificarea continentului european si consolidarea pacii, democratiei si bunastarii. Totul a inceput cand cele 6 state fondatoare au decis sa construiasca Comunitatea Economica Europeana, bazata pe o piata comuna. Actuala UE nu era alcatuita decat din 6 state membre: 1. Germania 2. Belgia 3. Franta 4. Italia 5. Luxemburg 6. Olanda 1973 - Marea Britanie, Danemarca, Irlanda (9) 1981 Grecia (10) 1986 Spania si Portugalia (12) 1995 Austria, Finlanda si Suedia (15) 2004 Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, Lituania, Letonia, Slovenia, Estonia, Cipru, Malta (25) 2007 Romania, Bulgaria (27). Consiliul European de la Copenhaga din 1993 a stabilit criteriile ce trebuie indeplinite de tarile candidare pt a putea adera la UE: 1. criteriul politic existenta unor institutii democratice stabile, respectarea dr. omului si ale munirotatilor 2. criteriul economic existenta unei economii de piata functionale (pt Romania 2004) 3. criteriul legislativ adoptarea si implementarea aquis-ului comunitar 4. criteriul adminsitrativ capacitatea noilor membri de a-si asuma obligatiile se stat membru dupa integrare. Acquis-ul comunitar Reprez. ansamblul de dr. si obligatii ce se aplica tuturor membrilor UE, si cuprinde totalitatea normelor juridice ce reglementeaza UE. Aquisul este structurat in 31 de capitole. Programele de pre-aderare Pt. a juta tarile candidate sa devina state membre ale UE si sa realizeze reformele necesare in acest scop, ca parte a pre-aderarii, UE furnizeaza asistenta financiara. Astfel, exista 3 instrumente finanicare care ajuta Romania in procesul de tranzitie: - programele Phare ( Poland and Hungary Aid for Reconstruction of Economy) - Sapard (Special Accession Programme for Agriculture and Rural Development) - Ispa (Instrument for Strutural Policies for Pre-Accession). Fondurile Structurale Sunt instrumente financiare prin care UE actioneaza pt. eliminarea disparitatilor ec. si sociale intre regiuni. 1. Fondul European de Dezvoltare regionala 2. Fondul Social European 3. Fondul de Coeziune.
27

Aceste trei mai sunt cunsocute si sub denumirea de Instrumente Structurale. Alte instrumente: - Fondul European Agricol pt. Dezvoltare - Fondul European pentru Pescuit. Fondurile structurale, impreuna cu contributia nationala, ar trebui sa permita Romaniei sa ajunga la un nivel de dezv. de 55% din media UE, fata de 33%, cate ste in prezent. Romania si UE Aderarea Romaniei La UE reprezinta un obiectiv strategic de maxima importanta pt. societatea romaneasca. Istoricul relatiilor dintre UE si Romania - Romania depunde cererea de a deveni membra a UE in 22 iunie 1995 - in februarie 2000 au inceput negocierile (alaturi de Malta, Slovacia, Letonia, Lituania, Bulgaria) - in 17 dec. 2004 s0au incheiat cele 31 de cap. ale acquisului comunitar - pe 25 apr. 2005 a fost semnat Tratatul de Aderare a Romaniei la UE - la 1 ian. 2007, R. a devenit membru cu dr. depline al UE. Avantajele si dezavantajele integrarii Avantaje In primul rand, aderarea R. la UE inseamna apartenenta tarii noastre la un spatiu de stabilitate ec, securitate interna si externa, dezv. ec, protectie sociala si solidaritate. In planul politicii externe si de securitate comuna, intotdeauan un stat membru al UE va avea sprijinul celorlalte state comunitare. In plan ec, R. va avea oportunitatea participarii la cea mai amre piata unica din lume, cu toate posibilitatile legate de cresterea ec. si de crearea de locuri de munca. Aderarea va aduce un flux de investitii straine net superior celui actual, si aplicarea celor 4 libertati de miscare. Orice cetatean roman va fi liber sa caute de lucru, sa circule nestingherit pe tot teritoriul UE si sa se stabileasca sau sa faca afaceri in conditiile liberei concurente. Un avantaj estential il reprez. posibilitatea R. de a avea acces la Fondurile Structurale, destinate dezv. regiunilor mai putin prospere ale Uniunii. Dezavantaje Printre problemele care se ridica, putem amintei capacitatea firmelor romanesti de a spupravietui pe piata occidentala, in conditiile in care vom fi obligati sa eliminam masurile protectioniste nationale (interzicerea abuzului de pozitie dominanta, de concurenta neloiala, practicile de dumping si ajutoarele de stat). Doar un stat eficient, care functioneaza bine, poate sa asigure agentilor ec. romani mediul de care acestia au nevoie pt. a putea obtine performante pe piata UE. Printre alte dezavantaje: pierderea suveranitatii, a identitatii nationale. Extinderile viitoare UE a inceput negocierile cu cu final deschis cu Turcia, Croatia si Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei. 2005- acord de asociere si stabilizare cu Serbia-Muntenegru, urmand ca Serbia sa adere abia dupa 2015.
28

UE este chemata sa gaseasca un raspuns la pretentiile unor tari ca Ucraina, Albania, Bosnia-Hertegovia, Belarus, Republica Moldova, sau chiar cele din zona Caucazului de a se integra in spatiul european.

29