Lucian Blaga

Lucian Blaga (n. 9 mai 1895, Lancrm, lng Sebe, comitatul Sibiu - d. 6 mai 1961, Cluj) a fost un filozof, poet, dramaturg, traductor, jurnalist, profesor universitar i diplomat romn. Fiind o personalitate impuntoare i polivalent a culturii interbelice, acesta a marcat perioada respectiv prin elemente de originalitate compatibile cu nscrierea sa n universalitate. Copilria i-a stat, dup cum mrturisete el nsui, sub semnul unei fabuloase absene a cuvntului, viitorul poet care se va autodefini mai trziu ntr-un vers celebru Lucian Blaga e mut ca o lebd neputnd s vorbeasc pn la vrsta de patru ani. Mama poetului, Ana Blaga, a murit n anul 1933 la Sibiu, n vrst de 74 de ani. n luna august 1949, fratele poetului, Login Blaga, a murit de asemenea n Sibiu. A studiat filosofia i biologia la Universitatea din Viena (unde descoper Expresionismul) ntre anii 1916 i 1920, obinnd titlul de doctor n filosofie. Aici a cunoscut-o pe Cornelia Brediceanu, cea care i va deveni soie. A revenit n ar n ajunul Marii Uniri. Dup Dictatul de la Viena,aflat n refugiu la Sibiu, nsoeste Universitatea din Cluj (19401946) si confereniaz la Facultatea de Litere i Filosofie (19461948). Are un rol major n formarea tinerilor care fac parte din Cercul literar de la Sibiu i o mare influen asupra lui Ion Desideriu Srbu. Revenit n Romnia rentregit, s-a druit cauzei presei romneti din Transilvania, fiind redactor la revistele Cultura din Cluj i Banatul din Lugoj. A fost ales membru al Academiei Romne n anul 1937. Discursul de recepie i l-a intitulat Elogiul satului romnesc. A debutat n ziarele ardene Tribuna, cu poezia Pe rm (1910), i n Romnul, cu studiul Reflecii asupra intuiiei lui Bergson (1914). Dup moartea tatlui, familia se mut la Sebe n 1909. n anul 1911 cltorete n Italia, unde i petrece timpul n librrii, cutnd cri de filosofie, i vizitnd vestigiile istorice ale acestei ri.

In ceea ce priveste filosofia,creaiile sale sunt grupate n trei trilogii: 1943 - Trilogia cunoaterii n trei volume: Eonul dogmatic, Cunoaterea luciferic, Cenzura transcendent. 1944 - Trilogia culturii in trei volume: Orizont i stil, Spaiul mioritic, Geneza metaforei i sensul culturii 1946 - Trilogia valorilor, tiin i creaie, Gndire magic i religie, Art i valoare. Cea de-a patra, Trilogia cosmologic, a rmas n stadiu de proiect. Din ea autorul a publicat un singur volum, Diferenialele divine, primul din aceast ultim trilogie.