Sunteți pe pagina 1din 22

INTERACTIUNI CULTURALE

Roseti Anca Oana - design ambiental, an II

Cuprins
2

1.Introducere....................................................................... 3 2.Cinematografia............................................................... 4 3.Targuri............................................................................... 6 4.Expozitii............................................................................ 8 5. Concerte.......................................................................... 10 7. Materiale......................................................................... 13 8. Iluminat............................................................................. 14 9. Concluzie ......................................................................... 15

1. Introducere
3

Cultura reprezint o motenire ce se transmite cu ajutorul codurilor de comunicaie specifice cum sunt gesturile ori cuvintele, scrisul i artele, mass media (presa, radioul, televiziunea), media interactiv (telefonul). n acelai fel se transmit gesturile, ritualurile, cunotinele teoretice, normele abstracte, religia. Cultura poate fi nsuita prin diverse forme ale memoriei subiective (reflexe, cuvinte, imagini) dar i prin intermediul memoriei obiective (obiecte, peisaje, cri, numere, reguli). Uzul popular al cuvntului cultur n multe societi occidentale poate reflecta chiar caracterul stratificat al acelor societi. Muli folosesc acest cuvnt pentru a desemna bunuri de consum ale elitelor i activiti cum ar fi buctria, arta sau muzica. Interaciunea culturilor asadar presupune producere, prelucrare i comunicare de semnificaii i internalizarea lor n conduite observabile. Asadar un spatiu destinat interactiunilor culturale trebuie sa fie o gazda perfecta pentru evenimente culturale precum expozitii de pictura, fotografie sau sculptura, workshop-uri, conferinte, piese de teatru sau proiectii de film.

2. Cinematografia
4

Cinematograful sau sala de cinema, este un loc destinat n exclusivitate proieciei cinematografice. Sala trebuie s ndeplineasc o serie de condiii pentru asigurarea unei vizibiliti optime a spectacolului cinematografic, o bun acustic, confort i securitate pentru publicul spectator. Capacitatea slilor poate fi de la 50 la 2000 de locuri, n funcie de cerinele locaiei unde sunt amplasate i din consideraiuni economice. Dupa 1970, s-a mers pe construirea de multisli, care ofer avantajul c publicul poate opta pentru vizionarea la alegere o unui gen film din cele 3 -6 propuse (film de art, film de ficiune,etc). Slile componente sunt de 50 - 400 locuri, n numr de 3 - 10, n funcie de locaie.

Construirea de multisli s-a fcut i prin modificare slilor mari, spaiul slii fiind mparit n 2-5 minisli. Deasemenea ambientul a fost reamenajat cu fotolii comode ergonomice, climatul slii asigurat cu aer condiionat iar condiiile de vizibilitate mbuntite prin reamplasarea fotoliilor.

3. Targuri
6

Trgul se manifest sub forma unei expozitii n care zeci de mesteri populari prin munca lor pun in valoare traditia unei culturi. La trg expun artisi din toate zonele culturale , de exemplu: maramureseni, ardeleni, moldoveni, iar obiectele sunt variate, de la cele cu adevrat traditionale, mpletituri de paie, de nuiele, de sfoar, picturi naive, obiecte religioase la obiecte de decor si bijuterii stilizate.Deasemenea se pot gasi mti cioplite n lemn, esturi lucrate manual, oale de lut i mobilier sculptat.

Bogia i varietatea obiectelor au menirea de a prezenta vizitatorilor valoarea, vigoarea i rafinamentul artei populare. n cadrul trgului sunt deschise i ateliere de lucru, unde meterii ii dovedesc iscusina, confecionnd diverse obiecte de art tradiional printre carese regasesc si estoare, cioplitori n lemn i os, olari, pictori de icoane, ncondeietori de ou, mpletitori n fibre vegetale, constructori de instrumente muzicale care ofera vizitatorilor de pretutindeni ansa cunoaterii celor mai valoroase tradiii, pstrate vii, pn astzi, stimulnd recuperarea, revitalizarea i consolidarea meteugurilor artistice contemporane.

4. Expozitii
8

Expozitiile de arta in general sunt organizate in spatii ample, simple, ce pot fi usor adaptate mai multor feluri de arta precum: pictura, sculptura, fotografie, arta populara , vestimentara, etc. Demersul expoziional poate avea un caracter analitic, de studiu, dar si unul cinematografic. In acest caz, expozitia este un scurt metraj, o succesiune de imagini ale celor mai importante lucrri n ordine cronologic, lucrri care evideniaz stilul artistului.

5. Concerte
10

Un concert este prezentarea n faa publicului a unei lucrri muzicale sau a unui repertoriu format din mai multe lucrri, fcut de ctre interprei (cntreti i instrumentiti). Cadrul unui concert este delimitat de regul prin alegerea unui spaiu izolat sau prin simpla asistare a publicului la interpretarea muzicii, desfurat chiar i n cele mai neconvenionale locuri.

11

Sala de concert, spaiu destinat unor astfel de spectacole, i-a nceput cariera propriu-zis abia n Europa secolului XIX, moment care a determinat i apariia unei etichete de respectat de ctre spectatori n timpul desfurrii programului muzical. n afara acestui caz izolat i al altor cteva excepii, muzica a fost interpretat dintotdeauna i n toate culturile n spaii improvizate sau destinate altor scopuri (religie, ritualuri sociale, divertisment .a.), adesea lmuritoare pentru nsi prezena spectacolului muzical. O schimbare major petrecut n viaa muzical s-a produs n primele decenii ale secolului XX, cnd mijloacele de captare i reproducere a sunetului (concretizate prin rspndirea aparatului de radio i a gramofonului) au creat un rival important pentru concert. Astfel a aprut distincia dintre muzica nregistrat i cea interpretat n concert (engl. live), care a permis noi modaliti n toate aspectele muzicii, de la posibilitile creative pn la promovarea interpreilor.

12

7. Materiale
13

Ca materiale folosite , lemnul este principalul material , datorita legaturii stranse dintre natura si om , legatura ce este importanta in mai toate culturile. Durabilitatea natural trebuie corelet cu agentul de degradare i variaz de la specie la specie dar i n cadrul aceleiai specii funcie de o serie de defecte. Deasemenea acesta are proprietati fizice precum :elasticitate, durabilitate, dar si proprietati izolatoare. Disponibil intr-o mare varietate de culori, striatii si duritate, rezistent la socuri si durabil, mobilierul din lemn este o investitie sigura si pe termen lung. Pe piata exista doua categorii de lemn, folosite in fabricarea mobilierului si a obiectelor de decor: lemn de esenta tare si lemn de esenta moale. Unele tipuri de lemn sunt tari si rezistente in timp, iar alte tipuri sunt flexibile si se pot indoi. Lemnul de esenta tare este cel mai des intalnit tip de lemn si este obtinut din copacii care isi pierd frunzele iarna. Din aceasta categorie face parte lemnul de artar, cires, stejar sau frasin. Cel de esenta moale este obtinut din copaci verzi tot timpul anului, precum bradul sau pinul. Lemnul de esenta tare provine din copaci precum cires, artar, stejar, frasin, nuc, fag sau mahon. Acest tip de lemn este mult mai rezitent si se conserva bine pentru o durata mai mare de timp.

8. Iluminatul
14

Sursa de lumina, fie naturala, fie artificiala, reprezinta un aspect foarte important in finalizarea decoratiunilor interioare. Daca iluminatul artificial a avut rolul initial de a compensa lipsa luminii dupa apusul soarelui, fiind adesea considerat un palid imitator al luminii de zi, pe masura perfectionarii tehnicii sale, aspectele noi pe care le confera arhitecturii, apar din ce in ce mai evidente. A proiecta iluminarea inseamna a pune in valoare particularitatile spatiului construit. Foarte important este contrastul intre lumina si umbra, raportul clar-obscur si concordanta cromatica.Forma si culoarea corpurilor de iluminat trebuie alese dupa studierea efectului de lumina dorit.Pentru pastrarea culorilor naturale sunt preferabile corpurile de iluminat cu incandescenta si cele halogene sau fluorescente cu lumina calda.

9. Concluzii
15

In concluzie , spatiile pentru interactiunile culturale trebuie sa indeplineasca mai multe criterii : trebuie sa fie ample pentru a permite realizarea diferitor activitati culturale trebuie sa fie adaptabile, versatile trebuie sa aiba o acustica buna in cazul concertelor, sau a unor interpretari muzicale trebuie sa aiba o iluminare adecvata trebuie sa fie prevazute cu mese si scaune in cazul in care au loc activitati de lucru manual, etc trebuie sa fie prevazut cu o scena Asadar, amenajarea acetor spatii depinde foarte mult de la o cultura la alta, in functie de necesitatile fiecarei culturi, de activitatile care se desfasoara, de traditii.

Schie de idei
16

Schie de idei
17

Plan
18

Seciuni
19

Randri
20

Randri
21

Randri
22

S-ar putea să vă placă și