Sisif cel vesel, Sisif cel trist i Sisif cel confuz

Folosind mecanismul reflexului conditionat, descris de Pavlov, prinii i pot dresa copiii fcnd din ei nite sisifi, veseli, tristi sau confuzi. 1. Sisifii cei veseli. Familia A locuiete la ora, are doi biei i dorete ca acetia s devin medici. Pentru c v iubim i v dorim binele, considerm c meseria de medici o s v fac fericii. Ai dori s ncercai s devenii medici? Bieii n vrst de 12-13 ani decid da. Este o decizie aparent, ei fiind minori, sunt iresponsabili pentru decizia lor. Real, este o impunere prin manipulare ("pentru c te iubim, i dm libertate de alegere la o vrst cnd tu nu ai discernmnt"). Acceptul bieilor fiind dat, incep demersurile prinilor, meditatori particulari, admiterea la cel mai bun liceu, cu cei mai buni profesori, pentru a fi asigurata intrarea la facultatea de medicina. Eecurile nu sunt sancionate prin btaie sau reprouri. Copiii nu sunt supravegheai, urmrii. Orice succes (o nota mare la tezele materiilor vizate, un examen la treapta de liceu) este sarbatorit si recompensat cu o excursie, un obiect dorit de adolescent. Probabil c cei doi adolescenti sunt drogati cu bucurii (si aici nu e vorba doar de mancare sau haine, ci de bucurii ale sufletului). Ei primesc conditionat ocazia de a se bucura de ceea ce isi doresc daca obtin rezultate bune la invatatura n directia sugerata de parinti. Daca nu obtin aceste rezultate, nu primesc bucuriile dorite. Aceasta echivaleaza cu permisiunea la bucurie conditionat de dorintele parintilor. Cei doi adolescenti nu sunt constienti de faptul ca sunt dresati a se bucura conditionat de aducerea la indeplinire a dorintelor dresorului. Unul sau ambii dintre cei doi adolescenti pot lua decizia de a deveni un Sisif vesel. Sa urce piatra pe un pisc, acolo sa se bucure o perioada, dupa care sa devina trist si sa dea drumul la bolovan pentru a-l urca pe alt pisc, mai inalt, unde are permisiunea parentala de a se bucura doar pentru ca acel pisc e mai inalt decat primul, si tot asa, pana la epuizare si infarct. De cele mai multe ori, urcarea pe pisc este rspltit prin intermediul acelor plicuri de bani primite de medici. Munca de Sisif este o compulsie care duce la frustrare si insatisfactie, iar sumele incasate trebuie sa fie din ce in ce mai mari pentru a compensa toleranta la drog (fostii copii isi reproduc ca adulti drogarea cu bucurii invatata de la parinti, fiind singurul mod de a trai pe care il cunosc). Sisifii cei veseli pot fi orice, de la medici la judecatori, de la politicieni la oameni de afaceri. Ei pot fi recunoscuti prin faptul ca nu au limite la furat, inselat, curuptie, iar bucuriile lor devin prea repede plictisitoare. Totusi, pentru ca au permisiunea de a se bucura conditionat, i numesc "sisifi veseli". Asadar acesti sisifi au permisiunea de a exista si

de a se bucura daca isi multumesc parintii. Si ca in Portretul lui Dorian Gray (Oscar Wilde), acesti copii satisfac fanteziile imorale ale parintilor lor, du-te si fi ho, i din ce furi, s-mi dai i mie. Sisifii veseli apar prin ignorarea esecurilor si prin recompensarea conditionata a succeselor pe drumul trasat de parintii zei. Aparent au libertate de alegere, dar oferit la o vrst cnd copilul nu are discernmnt. Driver-ul lor este f eforturi ca s te poi bucura in timp ce ne despgubeti moral pe noi. 2. Sisifii cei triti. Familia B locuiete la ar. Are 3 copii. Doi baieti si o fata. Neastamparati si dornici n a-i afirma identitatea. Dorina prinilor este s fie ajutai la munc n gospodrie i dac e posibil, copiii s devin buni la toate. Prinii muncesc i ei. Orice opoziie este pedepsit cu nuiaua. Loviturile erau att de intense nct pielea copiilor plesnea. Primeau de la prini tuburi cu alifie Jecolan pentru a-i unge rnile. Succesele erau trecute cu vederea, esecurile sau opoziia aspru pedepsite. Sufletul copiilor (dorintele) era ignorat, in schimb trupul era bine ingrijit, cu haine, mncare, caldura, baie. Astfel, ei sunt conditionati s munceasc mereu cu sperana c se vor putea bucura dup moartea prinilor. Cei doi biei au devenit nite Sisifi triti. Triti pentru c ori de de cte ori reuesc s urce bolovanul pe un pisc, nu se pot bucura, pentru c nu au persmisiunea parental la bucurie. i atunci triti, dau drumul la bolovan pentru a-l urca pe alt pisc, mai inalt, in speranta c cu ct piscul e mai nalt, aprecierea prinilor va veni n sfrit, i odat cu ea i permisiunea la bucurie. Cei doi biei, astzi sunt alcoolici i au soii ca i prinii lor, care le indic noi piscuri. Fata a devenit un agresor. Soul acesteia a traversat perioade de depresie, cu insomnie. Nu cunosc in prezent situatia lui. Aceti sisifi triti funcioneaz dup driver-ul extins f eforturi pn cnd... dar te vei bucura dup ce.... i numesc sisifii triti pentru c ei nu au permisiunea de a se bucura dect dup moartea prinilor. Pn atunci, au permisiunea de a exista dac muncesc pe brnci n gospodria prinilor, pentru "a fi i la ei ca la alii" (invidia). Printele agresor, nu permite victimei bucuria, pentru c o victim care se bucur se simte liber, poate chiar s doreasc s plece. Ori aceti prini merg pe principiul "te-am fcut ca s ai grij de mine, adic s rmi". Modul in care Printele Grijuliu Negativ i programeaz copiii s devin victime fara increderea in sine de a mai parasi casa parinteasca, este descris de analiza tranzacional. Starile negative ale eului, Parinte Grijuliu Negativ, Parinte Normator Negativ, Copil Adaptat Negativ, predomin n mediile cu oameni simpli, rani, muncitori, in rile estice i asiatice. Femeia de

obicei e victima, iar barbatul este persecutorul, indaratnicul, potrivnicul, micul dictator al familiei, care are putere de viata si de moarte asupra familiei, pentru care sotia si copiii sunt posesii, obiecte, nu fiinte cu liber arbitru. Brbatul oriental (denumit gheroi la noi) i vede fiul (denumit cocalar), ca pe o prelungire a propriului penis. Iar pe fii`sa (piipoanca) o vede ca pe o printesa pe care se abtine sa o reguleze el insusi pentru a nu-i strica valoarea de piata, valoare pe care asteapta sa-i fie adusa la picioare ca un proxenet mascat ce e. Desigur, si copiii sunt niste posesii pentru mama lor, pentru ca orice victima este un agresor pentru cei inferiori ei ca rang. Toti traiesc in simbioza mijlocita de acele stari negative ale eului. Insa, in mediul rural, spre deosebire de gheroii urbani, mojicii i trateaz copiii ca pe simple obiecte. Desconsiderarile, parazitarile, jocurile, sunt modul de comunicare parinte-copil. De unde i patologia alcoolismului atat de extinsa. In Ucraina, Rusia, media de viata la barbati este de 58 ani, datorita cirozei alcoolice. Iar alcoolul este elixirul care face ca sa nu simti lipsa dragostei si sa poti accepta in loc ipocrizia, cel putin o vreme. 3. Sisif cel confuz. Familia C are un singur biat. I se spune ca e cel mai frumos i mai detept dintre toi copiii. Mai trziu societatea i confirma contrariul, primul motiv ca s fie confuz. Lui prinii i spun aa: noi nu te batem, cum fac cei din familia B, pentru c te iubim, dar dorim s devii medic ca bieii din familia A, tot pentru c te iubim. i pentru c te iubim att de mult, i creiem toate condiiile s nvei, adpost, cldur, haine, mncare, cri. n clasa a 8-a tatl spune biatului: "tu acolo (medicina) trebuie s mergi, c acolo dac nu curge, pic" (care nseamn "du-te i fi ho, i din ce furi s-mi dai i mie, la btrnee"). Mama spune baiatului "Tu trebuie sa fi deasupra tuturor. Doar medicii sunt elite ale societatii, restul sunt gunoaie. i dac nu o s nvei s ajungi medic, vei cuta prin gunoaie o bucat de pine". Acesta e al doilea motiv de confuzie. Real situaia era cam asa, i-am creat condiii s m mulumeti pe mine, aa c f eforturi. Acas la sat, biatului in clasa a IX-a i se spune, ori inveti, ori mori, s invei cu ur pe cri. In apartamentul cumparat la oras de parinti, mama venita in vizita i spune baiatului care locuia singur de ce nu rzi, de ce nu iei la o discoteca cu fetele? In lagarele naziste, evreii talentati la muzica, erau pusi sa cnte in orchestra inainte de a fi arsi la crematoriu, zmbete pentru clul tu, ca s fie el fericit. Acesta a fost al treilea motiv de confuzie pentru baiat care a devenit Sisif cel confuz. Prinii au dorit ca Sisif cel confuz sa devina medic psihiatru. Dar el a intrat pe poarta spitalului de pshiatrie ca pacient. La tine e

facut s nebuneti spune terapeutul lui Sisif cel confuz. Confuzia generalizat duce la nebunie. Antiteza ar fi ca Sisif cel confuz sa inceap sa gandeasc. Toate cele trei situaii reprezint strategii de manipulare n care copiilor le este greu s ghiceasc inteniile ascunse ale prinilor (a doua realizare de sine prin copii, despgubire moral, exploatare prin munc forat). n toate cele 3 cazuri, prinii agresori asigur supravieuirea fizic a victimei dar ignora dorintele ei. Doar n primul caz, al familiei A, sufletul (dorintele) copiilor exista pentru parinti, insa conditionat. Parintii care nu au descoperit nici o modalitate de a obtine un beneficiu prin copiii lor, i-au ucis ori i-au aruncat la canal. Asa ca in cazurile descrise de mine, copiii nu au ajuns la canal, ci la consum de substante (droguri), la coruptie, sau la spitalul de psihiatrie. Desigur, exista si parinti care isi iubesc copiii. In vremea socialismului, progresul social era dat nu prin selectie naturala si concurenta, ci mai ales prin manevre parentale (doar sistemul era unul paternalist). Fiul care a ajuns inginer ca asa a vrut tata, nu a reusit sa modifice Dacia 1300 timp de 30 de ani. Oficial, sistemul s-a schimbat, insa mentalitatea paternalista persista. De aceea romnii au aa de puini oameni de valoare. Pentru ca muli nc ncearc s fie altceva dect ar putea fi, doar pentru a-i mulumi prinii i pentru a da bine la gura lumii. Cele ase procese ale scriptului sunt descrise dup ase mituri greceti.

Scriptul Aproape sau Scriptul lui Sisif (Ian Stewart - Analiza Tranzactionala astazi, o noua abordare, pg. 101)
Sisif a declanat i el mnia zeilor. El a fost condamnat pentru eternitate s urce o stnc, pe vrful unei coline i de fiecare dat cnd era pe punctul de a ajunge n vrf, ddea drumul la strnsoare i stnca cdea din nou la baza pantei. Sisiful modern, cu un script Aproape spune: Aproape am ajuns, de data asta. Fred mprumut o carte de la prietenul su. Cnd i-o napoiaz spune: Mulumesc pentru carte, am citit-o toat, cu excepia ultimului capitol. Cnd Fred i spal maina, o face complet, mai puin cteva pete de noroi pe care le uit. Aceast schema trit pe termen lung arat cum Fred este aproape de momentul avansrii. Dar cnd se apropie de scaunul directorial, nu l obine. De fiecare dat cnd este selecionat, saboteaz ntr-o manier sau alta interviul. Berne a numit acest script nc o dat. Ali autori dup Berne au artat c toate schemele se joac nc o dat i nc o dat, aa c a fost adoptat titlul Aproape. Taibi Kahler a sugerat c exist dou tipuri de script Aproape. Tipul 1 este cel descris pn acum. n tipul 2 persoana ajunge pe vrful colinei, dar n loc de a imobiliza stnca i de a se aeza, cu un suspin de eliberare, realizeaz cu tristee c a ajuns n vrf. Fr a face pauz, se uit n jur, n cutarea unei coline mai nalte i iat-o plecat. i tot aa. Persoanele cu acest tip de script de obicei reuesc bine pe plan material. Janet, de exemplu, i-a luat toate examenele i a reuit s obin o burs pentru Universitate. i obine diploma cu lauri i deja decide s-i pregteasc doctoratul.

Obinndu-l, se grbete s-i gseasc un post de asistent la Universitate. Colegii o invidiaz, dar ea nu are sentimentul c a ajuns. Cnd devine asistent, spune prietenilor c este interesat de postul de profesor; ceea ce nseamn, bineneles, din ce n ce mai mult efort i pare c nu are timp ca s ias n ora. Exist dou structuri diferite ale frazei care relev un script Aproape. Persoanele ncep cu o fraz, apoi se deplaseaz asupra alteia, pe care o termin: Conferina pe care o susin astzi este despre ah, de fapt am o pagin de remarci pe care vreau s vi le comunic. Sau persoanele enun o serie de fraze pozitive ncheiate de una negativ: Copacii sunt att de frumoi toamna i soarele e magnific. Remarcai, aerul e rece.