Sunteți pe pagina 1din 16

Traditiile din Flandra Teritoriul morilor de vant,a hameiului,paraurilor si crangurilor,Flandra este in egala masura taramul traditiilor.

Traditiile flamande au marcat profund locuitorii Flandrei.Reuniunile acestora sunt ocazii pentru initierea numeroaselor jocuri flamande traditionale cum ar fi (sarbatoarea sperietoarei,sarbatoarea porcului,focul Sf.Ioan),dansurile populare la care toata lumea se intalneste sau carnavalul in cadrul caruia fiecare isi afiseaza uriasul sau,ocupa un loc important in viata provinciilor Flandrei. Traditii in Flandra Prepararea vafelor belgieneSe prepara cu 2 zile inainte de Craciun si sunt cunoascute ca preparat traditional ce reda apetitul si puterea. Procesiunea Sangelui Sfant O data pe an de ziua Inaltarii,Brugge gazduieste Procesiunea Sangelui Sfant,cel mai important festival religios din Flandra.Acesta se centreaza pe o piesa religioasa pretioasa:o fiola de cristal continand sangele lui Hristos. Versiunea oficiala sustine ca Dietrich de Alsacia a primit-o ca recompensa pentru victoria impotriva sarazinilor din partea patriarhului Ierusalimului,insa alti istorici ii plaseaza originea la Constantinopol si sugereaza ca ar fi fost perchezionat din fosta capitala a Imperiului Bizantin.Oricare ar fi adevarul,fiola cu sange este o relicva pretioasa,asadar se pastreaza intr-o racla de argint si venerata in fiecare vineri,dimineata si seara. O singura zi pe an,are loc o parada pe strazile vechiului centru din Brugge,ceremonie care dureaza intreaga zi.Parada cuprinde doua parti:in prima parte se pun in scena imagini biblice,a doua parte celebreaza intoarcerea lui Dietrich. La aceste manifestatii,participa sute de locuitori,care continua traditia din epoca medievala-atunci cand taranimea nu stia sa citeasca si se foloseau forme vizuale pentru a propovaduii credinta. 1.Sarbatoarea Sf.Martin. Se sarbatoreste pe teritoriul Flandrei istorice (in principal in Westhoek,Dendre si Beveren),in noaptea de 10 noiembrie. Conform legendei Sf.Martin tinea predici pe coastele flamande,iar magarul sau care pastea intr-un alt loc,s-a ratacit cand Sf.Martin evangheliza pescarii unui mic oras,viitorul oras Dunkerque.La caderea noptii toti copii din tara au inceput sa-l caute pe magar cu felinarele aprinse,gasindu-l in dune,mancand ciulini si iarba. Pentru a le multumii Sf.Martin a transformat toata balega magarului in briose cu o forma speciala.Copii canta noaptea Sf.Martin urmatorul cantec:Sf.martin beat de vin in strada Capucin a baut picatura dar nu a platit fiind dat afara cu matura,defiland pe strazi cu un cap in forma de felinar cioplit intr-o sfecla de zahar.Dupa parada primesc o briosa specila si o portocala fiind organizat si un concurs pentru cel mai frumos felinar. 2.Sarbatoarea omletelor se celebreaza pe 10 februarie.Aceasta sarbatoare apartine Orientului Antic.Dupa caderea noptii,la ivirea zorilor apar 4 ciobani care anunta sarbatoarea cu fluiere si tobe.Dupa ce au trecut prin tot satul,ei merg la cei mai varsnici locuitori care prezideaza

ceremonia purtand numele de Venerabili.Ei le dau ordine membrilor fanfarei sa anunte locuitorii pregatirea omletei.Fiecare se grabeste sa execute ordinul venerabilului. La ora 10 toata lumea pregatita cu omleta se aduna intr-un loc si o solie(trimis) precedata de cantecele ciobanilor se duc la venerabil anuntandu-l ca totul este pregatit pentru inceperea sarbatorii. Acesta ajunge la locul reuniunii fiind aclamat de toti locuitorii.Venerabilul da apoi semnalul de plecare .Ciobanii continua sa cante la instrumentele lor si intr-o ordine perfecta ajung la podul de la intrarea in sat.Ajunsi acolo,fiecare depune omleta pe parapetul podului si danseaza pana rasare soarele. Atunci dansul se sfarseste,iar fiecare locuitor isi va lua omleta pe care o va oferii Soarelui.Venerabilul avand capul descoperit,ridica omleta sa spre orizont. De indata ce razele soarelui se imprastie in toata comunitatea,Venerabilul anunta plecarea,apoi toti locuitorii se intorc acasa unde mananca omletele. Sarbatoarea dureaza toata ziua,prelugindu-se si pe timpul noptii.Se reunesc spre seara,multe familii venind pentru ospat,astfel se termina sarbatoarea care aduce lumina ce fertilizeaza solul.

Traditiile din Walonia Walonia este o regiune bogata in traditii.sarbatori religioase,sarbatori populare,obiceiuri locale,viata socila,gastronomie, etc. Pentru a face un carnaval nu este suficient sa deghizezi un grup de oameni si sa-i faci sa se plimbe insotiti de sunetul unei orchestre.Carnavalul face parte din patrimoniul cultural.Carnavalul este ultima ocazie de starnire a zgomotelor inaintea unei lungi perioade de post(Postul Pastelui) In timpul de Marti grasa,in walonia se celebreaza carnavalul nu in mai putin de 17 moduri diferite.Organizat dupa traditii seculare,in care fiecare costum,fiecare accesoriu este ales dupa o codificare riguroasa,carnavalul este urmat de o mare de oameni care acompaniaza cu fervoare evolutiile participantilor. Carnavalul din Binche Aceste festivitati se deruleaza in 2 parti:carnavalul propriu-zis si precarnavalul(perioada repetitilor). Carnavalul incepe cu 49 de zile inaintea Pastelui,iar repetitile cu 3 zile inaintea zilelor grase. Carnavalul brincholez (Gilles de Brinche-unul dintre cei mai faimosi compozitori ai sec xvlea)se celebreaza in toata regiunea centrala,dar in Binche este mai codificat si traditional. Personajele principale sunt Gillii,care danseaza pe muzica traditionala de carnaval,alaturi de o mica fanfara compusa din suflatori de arama,tobe. Contrar omologilor din satele invecinate,nu ies decat in martea grasa si trebuie sa respecte anumite obiceiuri(sa nu se deplaseze fara acompaniamentul cel putin a unui cantaret din tambur,sa nu stea in public,sa nu fie niciodata beat,sa fie obligatoriu de origine din Beanche. A 6-a si a 5-a zi inaintea carnavalului,societatile sau grupurile de gili se intalnesc la lasarea serii fara costume specifice pe strazi A 4-a si a 3-a zi inaintea carnavalului,societatile danseaza pe strazile din Brinche insotite de sunetele tamburilor Fiecare membru al societatii este incaltat in saboti de lemn,poarta o centura din clopote si un ramon la mana.

Cu 2 duminici inaintea carnavalului instrumentele din alama isi fac aparitia amestecandu-se cu sunetele tamburilor pentru a canta succesiv 26 de melodii traditionale ale carnavalului .Membrii societatilor de gili poarta cu aceasta ocazie costumul de duminica abundentei din anul precedent. Balurile carnavalului Cu 3 sambete inaintea carnavalului e organizat un bal mascat in mod succesiv.Balurile tineretului socialist,al tinerilor liberali si al tinerilor catolici si regali.Aceste baluri sunt dansuri de gala unde participantii rivalizeaza pentru a-si pregatii deghizarea pe temele care au fost propuse de comitetele respective.Primele sunt acordate celor mai frumoase costume. Ducasele Toate comunitatile din Walonia,urbane si rurale,sunt legate de o parohie,care este cea mai mica unitate teritoriala.Fiecare parohie are biserica sa, care inainte de a fi inaugurata trebuie sa fie dedicata in mod solemn unui episcop in cursul unei ceremonii..Aceasta trebuie sa fie comemorata in fiecare an printr-o sarbatoare .Hramul este etimologia ducesei,aceasta procesiune este cea mai importantaSe pleaca de la biserica facandu-se un traseu complet si revenind la locul initial.Acest lucru este exprimat foarte bine in cuvantul de origine valona a face turul sau Marele Tur. In Evul Mediu este o practica catolica,nu numai pentru a onora sfintii si tainele (sacramentele) prin rugaciuni ,dar in acelasi timp si in cadrul aceleiasi procesiuni se aduc onoruri in cinstea lor.Pentru ei se facea aceasta procesiune de tineri zgomotosi cu tambururi si fluiere.Din sec al XIV-lea si al XV-lea, sunt introdusi gigantii,manechine foarte mari din rachita imbracate cu costume care initial trebuia sa fie foarte simple.Cu timpul,caracterul,la inceput religios,al uriasilor se estompeaza.Asemeni lui Goliat din Ath sau a lui Argajon din Nivelles,ei se casatoresc mai tarziu,nasc copii uriasi,toata familia participand la procesiune.Pentru a deschide calea pentru o procesiune,in mijlocul multimiis-au introdus barbati salbatici sau demoni cu pretextul de a face ordine si de a da lovituri spectatorilor. Ducasse dAth(Ducasa din Ath).Ducesa este o traditie populara din orasul Ath aparand in Evul Mediu,ea s-a imbogatit de-a lungul timpului devenind o sarbatoare foarte apreciata care dureaza mai multe zile fiind caracterizata prin prezenta uriasilor procesionali,carelor decorative,si a grupurilor istorice. Ducasa este evenimentul major al vietii festive regionale.Ducasa din Ath se deschide in mod oficial in ajunul zilei de 4 august si se sfarseste pe 8 septembrie. Figurantii sunt in jur de 350 de figuranti care prticipa la cortegiu in 15 grupuri diferite. Fanfarele. Fiecare urias danseaza dupa cantecele fanfarei proprii.Anumite dansuri sunt traditionale :de la sf sec XX,fiecare urias are cantecul lui:Cantecul lui Samson,Cantecul lui Ambiorix,Cantecul lui Mamzellesi al lui Bayard.Calaretii sunt indispensabili cortegiului.In functie de car,sunt pusi 2,4 sau 6 cai.Caii sunt acompaniati in permanenta de de stapanul lui.

Agroturismul Agroturismul face parte din turismul rural in general ,dar cu o legatura mai stransa intre lumea agricola si turisti.Activitatea turistica e bazata pe viata de zi cu zi a agricultorilor care ofera in egala masura cazare turistilor ,acesta poate lua mai multe forme cum ar fi campingul,camerele de hotel,sau gitele. Primirea turistilor permite un venit suplimentar agricultorilor facandu-i sa descopere meseriile si mediul lor de activitate.In afara de primirea turistica,anumite activitati devin ferme pedagogice(este o ferma care se ocupa de animale sau de culture,primind intr-un cadru scolar sau extra-scolar,vizitatori in scop pedagogic.Aceste ferme permit oamenilor sa restabileasca legatura cu natura sis a redescopere lumea animal si vegetala,dand in

acelasi timp ocazia de a pune in valoare rolul vital al agriculturii si de a reunii activitatea Agricola cu hrana consumata in fiecare zi.

Binche

Binche este un oras francofon din Belgia, situat in provincia valona Hainaut. Acoperind 6063 de hectare, Binche-ul este format din 8 comune: Binche, Bray, Buvrinnes, Epinois, Leval-Trahegnies, Pronnes-lez-Binche, Ressaix si Waudrez. In prezent are o populatie de 32.750 de locuitori. Este renumit datorita carnavalului sau si a patrimoniului arhitectural. Binche este situat in regiunea centrala, pe axa care leaga orasele Mons si Charleroi. In secolul al XII-lea, Yolande de Gueldre, vaduva contelui Baudouin III de Hainaut, a fondat orasul Binche. Fiul sau, Baldwin IV il fortifica, astfel incat acesta devine o putere impotriva regatului Frantei. Binche-ul prospera cu repeziciune, dezvoltand hale, piete, tabacarii, mori, fabrici de bere etc. Orasul a atins apogeul in domeniul economic si politic atunci cand Belgia a fost sub dominatie spaniola, Binche-ul fiind resedinta Mariei din Ungaria, sora lui Carol al V-lea, imparat al Germaniei, rege al Spaniei si Conte de Hainaut. Invitandu-l pe acesta in Binche, Maria a organizat in 1549 o petrecere fastuoasa, iar astazi aceste petreceri au ramas sub numele de Triumfuri. Prin ordinul Comunitatii franceze din 17 iulie 2003, orasul Binche are propriul drapel, ale carui motive sunt derivate din armele vechi, pe un fond alb, un leu negru cu limba si ghearele rosii.

Carnavalul din Binche este cea mai faimoasa sarbatoare a locului. In fiecare an atrage tot mai multi vizitatori straini, datorita recunoasterii sale in 2003 de catre UNESCO drept capodopera orala, facand parte din patrimoniul mondial imaterial al umanitatii. Aceasta manifestatie folclorica are o lunga traditie orala, este un rit real, care ofera participantilor sentimentul de unicitate. Festivitatile se deruleaza in doua etape: carnavalul propriu-zis si precarnavalul. Carnavalul se organizeaza cu 49 de zile inaintea Pastelui. Aceasta sarbatoare bincholeza este intalnita in toata zona centrala a tarii, dar in Binche traditiile sunt cel mai bine conservate. Se organizeaza petreceri cu tobosari, muzica si dansuri traditionale. Cu trei saptamani inaintea carnavalului are loc un bal mascat, pentru care participantii isi pregatesc costume pe teme propuse de un comitet organizator, iar la final o comisie de jurizare ofera premii pentru cele mai bune costume. Duminica este prima zi a carnavalului. Participantii ies in ritmul tobelor pe strazi, deghizati in costume realizate in mare secret si cu multa maiestrie. Aici ne putem minuna de dans si multa imaginatie. Ziua de luni este dedicata copiilor si tinerilor. Acestia colinda orasul de dimineata din cafea in cafea. In timp ce in cafenelele locale au loc lupte de confetti, alesii locali le ofera tinerilor o ceasca de prietenie. Martea Grasa este considerata de bincholezi cea mai buna zi din an, reprezentand punctul culminant al carnavalului. Petrecerea incepe inca de la 4 dimineata, micul dejun constand in stridii si sampanie, dupa cum spune traditia. Grupurile de arlechini continua sa colinde strazile orasului de dimineata pana seara, in jurul orei 21, marsul final oprindu-se la cladirea Primariei unde se organizeaza focuri de artificii spectaculoase, inima orasului continuand sa bata in ritmul tobosarilor...

Gili purtand masti de ceara

Goliath

Procesiunea sf martin

procesiunea sangelui sfant

Belgia - tara lui Tintin, a berii, a lui Mauneken Pris si a altor cateva bine cunoscute repere, din 1973 - cand se constituie prima asociatie - devine renumita si in turismul rural. Belgia federala (compusa din: Vallonia, Flandra si regiunea Bruxellesului) propune 260 de gituri rurale si 245 camere de oaspeti in regiuni bogate in patrimoniul artistic si traditii populare. Echipamentele sunt omologate, controlate si rezervate rin Lea Gites de Walonie fiind situate mai ales in jumatatea de sud a Belgiei. Wallonia este o zona a padurilor, rezervatiilor naturale, a raurilor, dar - in acelasi timp al muzeelor - a constructiilor vechi bine conservate si a echipamentelor de vacanta comfortabile. Acest mic paradis veritabil este locuit de oameni veseli si mereu gata sa faca o serbare, pragmatici, eficienti pentru a proba si a demonstra buna lor reputatie de gazde deosebit de ospitaliere

S-ar putea să vă placă și

  • Cereal e
    Cereal e
    Document2 pagini
    Cereal e
    Stegher Cristina
    Încă nu există evaluări
  • Proiect Tematic Toamna Harnica Si Darnica
    Proiect Tematic Toamna Harnica Si Darnica
    Document18 pagini
    Proiect Tematic Toamna Harnica Si Darnica
    Stegher Cristina
    Încă nu există evaluări
  • Luceafarul
    Luceafarul
    Document1 pagină
    Luceafarul
    Toader Marius
    Încă nu există evaluări
  • Iarna Asa Cum e Ea... 1 Saptam
    Iarna Asa Cum e Ea... 1 Saptam
    Document17 pagini
    Iarna Asa Cum e Ea... 1 Saptam
    Stegher Cristina
    Încă nu există evaluări
  • Luceafarul
    Luceafarul
    Document1 pagină
    Luceafarul
    Toader Marius
    Încă nu există evaluări
  • Luceafarul
    Luceafarul
    Document1 pagină
    Luceafarul
    Toader Marius
    Încă nu există evaluări
  • Luceafarul
    Luceafarul
    Document6 pagini
    Luceafarul
    Bogdan Alexandru Militaru
    Încă nu există evaluări
  • Luceafarul
    Luceafarul
    Document6 pagini
    Luceafarul
    Bogdan Alexandru Militaru
    Încă nu există evaluări
  • Luceafarul
    Luceafarul
    Document6 pagini
    Luceafarul
    Bogdan Alexandru Militaru
    Încă nu există evaluări
  • Luceafarul
    Luceafarul
    Document6 pagini
    Luceafarul
    Bogdan Alexandru Militaru
    Încă nu există evaluări
  • Luceafarul
    Luceafarul
    Document6 pagini
    Luceafarul
    Bogdan Alexandru Militaru
    Încă nu există evaluări
  • Bibliografie Arta Medievala
    Bibliografie Arta Medievala
    Document1 pagină
    Bibliografie Arta Medievala
    Stegher Cristina
    Încă nu există evaluări
  • Gadamer Introducere
    Gadamer Introducere
    Document2 pagini
    Gadamer Introducere
    Stegher Cristina
    100% (3)