DISTRUGEREA

Art. 217 – Distrugerea
(1)

Distrugerea, degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun

apartinand altuia sau impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun, precum si inlaturarea masurilor luate, se pedepsesc cu inchisoare de la o luna la 3 ani sau cu amenda. (2) (3) In cazul in care bunul are deosebita valoare artistica, stiintifica, istorica, Distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a unei arhivistica sau o alta asemenea valoare, pedeapsa este inchisoarea de la unu la 10 ani. conducte petroliere sau de gaze, a unui cablu de inalta tensiune, a echipamentelor si instalatiilor de telecomunicatii sau pentru difuzarea programelor de radio si televiziune ori a sistemelor de alimentare cu apa si a conductelor magistrale de alimentare cu apa, se pedepsesc cu inchisoare de la unu la 10 ani. (4) Daca distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare se savarseste prin incediere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc si daca rezulta pericol public, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 15 ani. (5) (6) Dispozitiile prevazute in alin. (2), (3) si (4) se aplica chiar daca bunul Daca bunul este proprietate private, cu exceptia cazului cand acesta este in apartine faptuitorului. intregime sau in parte al statului, actiunea penala pentru fapta prevazuta in alin. (1) se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala. Legislatie: Legea 18/1991 legea fondului funciar, republicata, art. 107 Legea 351/2004 – legea gazelor, art. 102-108 Legea 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural national mobil Legea 311/2003 a muzeelor si colectiilor publice Legea 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale Legea 407/2006 a vanatorii si a protectiei fondului cinegetic

-

Legea 13/2007 – legea energiei electrice

Decizii ale Curtii Constitutionale
1.

Neconstitutionalitate (art.217 alin 6 C. pen.) Art. 41 alin (2) din

Constitutie. Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstituionalitate a art. 217 alin (6) C. pen. In raport cu dispozitiile art. 41 alin (2) din Constitutia Romaniei si a constatat ca dispozitia “cu exceptai cazului cand acesta este in intregime sau in parte al statului” este neconstitutionala. Curtea a retinut ca “dispozitiile constitutionale ale art. 41 alin. (2) trebuie intrepretate in sensul ca se refera la ocrotirea in mod egal atat a proprietatii apartinand persoanelor fizice ori persoanelor juridice de drept privat, cat si a proprietatii private a statului. Prin urmare, statul nu poate beneficia de o ocrotire juridical diferita de aceea a personalelor de drept privat in ceea ce priveste bunurile ce constituie obiectul proprietatii sale private. Totusi, prin art. 217 alin 6 C.pen., s-a prevazut un regim juridic diferentiat sub aspectul institutiei plangerii prealabile. Astfel, daca bunul face parte din sfera proprietatii private a altor subiecte de drept decat statul, actiunea penala impotriva autorului infractiunii de distrugere poate fi pusa in miscare numai in baza plangerii prealabile a persoanei vatamate. Daca insa bunul face obiectul proprietatii private a statului, actiunea penala poate fi pusa in miscare din oficiu, aceasta masura nemaifiind conditionata de existenta plangerii prealabile a persoanei vatamate. Punerea in miscare din oficiu a actiunii penale, astfel cum prevede in present art. 217 alin 6 C. pen., asigura o mai energica aparare juridica, indiferent de vointa persoanei vatamate. Este de ajuns ca organele de urmarire penala sa fie sesizate despre savarsirea faptei sau chiar sa se sesizeze din oficiu pentru ca procesul penal sa fie pornit. Acest process, astfel declansat, parcurge si faza urmaririi penale, in cadrul careia organele de urmarire penala strang probele necesare solutionarii cauzei, urmand ca sesizarea instantei sa se faca prin rechizitoriul procurorului. Dimpotriva, daca persoana vatamata este o persoana vatamata este o persoana fizica sau juridica de drept privat, ea trebuie, in plus, sa se adreseze instantei cu plangerea sa, in termen de doua luni, conform art. 294 alin 1 C. proc.pen., in caz contrar raspunderea penala fiind inlaturata, in conformitate cu dispozitiile art. 131 alin 1 C. pen. In sfarsit, tot ea trebuie sa produca sis a

motivand. punerea in miscare a actiunii penale. se face o diferentiere . 1 si art. in temeiul art. pen. 1 C. prevazute de legea penala” (D. nr. pe care Constitutia o interzice. 16 alin. Din toate acestea rezulta ca deosebirea de reglementare este evidenta. in esenta.Of. a intereselor generale fata de faptele care prezinta pericol social. indifferent de titular. 217 alin. 135 alin (6) din Constitutie. Or. nr. Constitutionalitate (art. 217 alin 1 C. 41 alin 2 din Constitutie asigura o egala ocrotire proprietatii private.. 720 din 3 octombrie 2002). se poate face doar la plangerea prealabila a persoanei vatamate nu numai atunci cand bunul apartine persoanelor fizice sau juridice de drept privat. o capita de paie din curtea sa. caruia I s-a cauzat o paguba de . M. 218/2002. Impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare. acest principiu constitutional al apararii nedifeentiate a proprietatii private a mai fost examinta cu prilejul solutionarii unor exceptii privitoare la punerea in miscare a actiunii penale in cazul unor infractiuni impotriva patrimoniului.C. pen. pen. judecare si sanctionare din oficiu a infractiunilor. 22 alin (2). fiind totodat dreptul constitutional al legiuitorului de a stabili si anumite exceptii. implicit. nr. din neglijenta. 217 alin (1) C. care exceed controlul de constitutionalitate” (D. prin art.Of. Constitutionalitate (art. 217 alin 6 C. ca legea penala sa cuprinda reglementari differentiate cu privire la ocrotirea proprietatii private. focul extinzandu-se si asupra unor bunuri ale vecinului sau. intre proprietatea private a statului si proprietatea private a altor subiecte de drept. nr. ci si atunci cand este in intregime sau in parte in propritatea private a statului. 739 din 15 august 2005). 150/1999. 41 si 135 din Constitutie. nr.” (D. Art. 3. 217 alin 6 C. motivand ca “legiuitorul a optat pentru regula generala de urmarire. 2. nr. 44 alin 2 din Constituie. M.C. (1) si (2) si art. in raport de dispozitiile art.) Art. art. In consecinta. 368/2005.C. 16 si 44 din Constituie.pen). 22.C. Inculpatul a incendiat. 605 din 10 decembrie 1999). 1. ca “incadrarea juridica a faptei in functie de latura subiectiva a infractiunii este o chestiune de aplicare a legii. acestea interzic. fiind in stare de ebrietate. De altfel. (9). 217 alin (1) in raport cu dispozitiile art. 23. 23 alin.prezinte probele necesare in sprijinul plangerii sale. Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstituionalitate a art.Of. Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstituionalitate a art.pen. Intrucat dispozitiile art.C.C. 41 alin.Generalizaera acestei conditionari ar impiedica insa in mod evident protectia eficienta a societatii. art. M.

2..S.J. Subiectul pasiv al infractiunii este persoana al carei bun a fost distrus (proprietarul) si persoana care are un drept asupra acelui bun (locatar.D. Pericol public. in cazul de fata). sectia penala. (C. Distrugerea prin incendiere. Tentativa. p. In speta. 217 C. incadrarea juridica a faptei a fost schimbata de instanta de recurs in art.5 m de gardul de scandura. Iasi. 1990-2000. infractiunea de distrugere prevazuta de art. i-a impiedicat pe locuitorii care au incercat sa intervina pentru stingerea incediului.500.000 lei. decizia nr. p. pen. instanta de control a inlaturat dispozitiile civile din hotarare privind obligarea inculpatului la despagubiri catre persoana juridica proprietara apartamentului. inainte ca focul sa se extinda. sectia penala. 217 alin 4 C. Subiectul pasiv neproprietar al bunului distrus. pen.P. obligandu-l la despagubiri catre pesoana fizica. Fiind de fata in momentul declansarii incediului inculpatul a luat nicio masura pentru limitarea efectelor acestuia si. (C. intrucat in apropiere nu se aflau alte gospodarii care sa fi fost in pericol de a fi incediate. iar la 20-25 m o bucatarie si casa de locuit a partii vatamate. care l-au imobilizat pe inculpat. 288/1999. aflat in folosinta unei persoane fizice. 1 si 4 C. in R. Dreptul la despagubiri. 3.pen. 367). nr. nu se poate sustine ca inculpatul a creat acea stare de pericol care sa justifice incadrarea faptei in dispozitiile alin 4. 1222/ 1998. 20 raportat la art.A. locatar. prin fapta sa inculpatul nu a produs un astfel de pericol public. datorita relatiilor de dusmanie ce existau intre el si vecin. 217 alin. 1/1999. Impiedicand mai mlte personae sa intervina pentru ca incediul sa nu se extinda la gospodaria vecina. In aceste conditii. Pentru existenta infractiunii in forma agravata prevazuta in art. in baza unui contract de inchiriere. 2. decizia nr. la o distanta de 0. Inculpatul a dat foc unui stog cu fan situate langa gardul de scandura al locuintei partii vatamate. explozie sau alt asemenea mijloc sis a rezulte pericol public. 20 raportat la art. se cer a fi indeplinite. cumulative. 150). in aceasta modalitate. Langa stogul incediat se mai afla un alt stog. doua conditii: distrugerea sa se realizeze prin incendiere. inculpatul a savarsit. Inculpatul a fost condamnat de primele instante pentru tentative la infractiunea de distrugere prevazuta de art. in Probleme de drept…. prin interventia altor personae. De aceea. Bunul distrus (o usa) este incorporate in apartamentul propritatea unei persoane juridice. In consecinta. . 217 alin 1 C. pen. el a fost stins.

constituie tentative infractiunii de furt calificat (prin efractie). 52) 4. . Suprem. constituind tocmai elemental de agravare cerut de lege. In sarcian inculpatului trebuie retinuta insa infractiunea de distrugere. patruzand intr-o incapere prin spargerea geamurilor si deteriorarea usilor. paraseste incaperea fara sa-si insuseasca ceva. sectia penala. din proprie initiative. Concurs cu infractiunea de furt ramasa in stadiul de tentative nepedepsibila. Sima. A fost introdusa ca varianta agravanta distrugerea ce are ca obiect material un inscris sub semnatura privata. in concurs cu furtul (Trib. 2086/1971. 5. inclusiv rezultatul produs. cumulative. scoate dintrun dulap mai multe lucruri cu intentia de a si le insusi. decizia nr. sectia a II-a penala. O asemenea activitate. p. 1994-1997. in C. este absorbita in infractiunea de furt calificat. in C. care inas nu se pedepseste. Absortie in infractiunea de furt in forma consumata. in fapt. Pentru existenta infractiunii este necesar ca inscrisul sub semnatura private ce face obiectul infractiunii sa indeplineasca. Din continutul textului rezulta ca fapta nu constituie infractiune atata vreme cat inscrisul apartine numai faptuitorului.P. Reglementarea distrugerii in Noul Cod Civil Fapta in varianta sa simpla pastreaza identic continutul infractiunii din reglementarea anterioara. decizia nr. p. 633). Fapta aceluia care. Raportul cu infractiunea complexa de furt calificat savarsit prin efractie. Codul penal adnotat. Raportul cu infractiunea complexa de furt calificat savarsit prin efractie. a suportat cheltuielile privind reparatiile si inlocuirea usii (Trib. sa serveasca la dovedirea unui drept de natura patrimoniala.care a fost si cea care. Suprem. in C. dar apoi. Efractia incuietorilor sau usilor presupunea o violenta care in mod firesc produce o degradare a acestora. sectia penala. dat fiind ca inculpatul. 282/1996. Sima.J. Codul penal adnotat. asa incat nu poate fi retinuta si sanctionata ca o infractiune distincta. Bucuresti. 2950/1970.P. s-a desistat. urmatoarele conditii: sa apartinta in tot sau in parte unei alte persoane. p. decizia nr. savarsita prin spargerea geamurilor si deteriorarea usilor in scopul de a patrunde in incapere ( Trib. 633).

-miljlocul utilizat sa fie de natura sa puna in pericol alte persoane sau bunuri. Subiectul active al infractiunii in cele doua variante agravante poate fi orice persoana. acestea nu au mai fost enumerate. cabluri. . din care rezulta ca face parte din patrimonial cultural (textul nu specifica. insa din punctual de vedere al terminologiei. retele etc. in ambele situatii. Spre deosebire de reglementarea anterioara. la plangerea prealabila a persoanei vatamate. inclusive proprietatrul sau detinatorul bunului. In varianta simpla a infractiunii. subiectul active poate fi orice persoana. explozie ori orice alt asemenea mijloc. care prevedea ca si conditie necesara sa se produca pericolul public. A fost mentinuta agravanta referitoare la bunuri cu valoare culturala deosebita. cu exceptia proprietarului sau detinatorului acestuia. in reglementarea actuala nu este necesar ca acest pericol pentru alte persoane sau bunuri sa se produca. precum si in varianta referitoare la distrugerea de inscrisuri sub semnatura privata. chitantele.Pot servi la dovedirea unor drepturi de natura patrimoniala conventiile civile.mijloacele sa constea in incendiere. iar actiunea penala se pune in miscare din oficiu. Aceasta presupune ca bunul respective sa aiba un anumit statut juridic. Tentativa la infractiunea de distrugere in varianta tip si varianta in care obiect material este un inscris sub semnatura private nu se pedepseste. ci este sufficient ca mijloacele folosite sa fie de natura a produce un asemenea pericol.). insa a fost mentinuta varianta agravanta privind comiterea faptei prin anumite mijloace. respective acela de a sanctiona comiterea faptei prin metode ce creeaza pericol nu numai pentru bunul distrus ci si pentru alte persoane sau bunuri. dovedit cu inscrisuri emise de autoritati. Tentativa in cazul celor doua variante agravante se pedepseste. Scopul reglementarii a ramas acelasi. Actiunea penala se pune in miscare. poate fi vorba despre bunuri din patrimonial cultural national sau mondial). facturile fiscale. S-a renuntat la agravanta referitoare la anumite bunuri de utilitate publica ( conducte. care trebuie sa indeplineasca doua conditii cumulative: . ci s-a preferat sintagma “bunuri ce fac parte din patrimoniul cultural”.

265 din 8 mai 1996. practica judiciara . infractiunea de distrugere consta in distrugerea.000 de lei prin distrugerea acelor bunuri. 1222 din 8 mai 1998. degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun apartinand altuia. a fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de distrugere din culpa prevazuta in art. Prin decizia penala nr. 457 din 30 septembrie 1996. Declarandu-se recurs in anulare. 11 pct. s-a sustinut ca atat solutia de achitare. din neglijenta. S-a retinut ca. focul extinzandu-se. datorita relatiilor de dusmanie ce existau intre el si vecinul sau. Impiedicarea stingerii unui incediu in propria gospodarie. 217 alin 1 C. Andreea Stoica. constituie infractiunea de distrugere prevazut de art. in ziua de 26 martie 1995. cu consecinta extinderii acestuia asupra bunurilor altor persoane. sau impiedicarea luarii masurii de conservare ori de salvare a unui astfel de bun precum si inlaturarea masurilor luate. decizia nr. 219 C.p.p. inculpatul nu a luat nici o masura pentru limitarea efectelor acestuia si. caruia I s-a produs o paguba de 2. inculpatul TF. i-a impiedicat pe locuitorii ce au incercat sa intervina pentru stingerea incediului. 219 C. 217 alin 1 si alin 4. Fiind de fata in momentul declansarii incendiului. 217. 10 alin 1 lit c C.500. Recursul in anulare este fondat. fiind in stare de ebrietate. datorita conditiilor atmosferice. inculpatul a incendiat. Curtea de Apel Bucuresti a admis recursul declarat de inculpate si casand ambele hotarari. CSJ. Incadrare juridica1 Art.p Potrivit art. in BJ Prin sentinta penal nr. a respins apelul inculpatului. cat si incadrarea juridica sunt gresite. 2 lit. 1 Infractiuni contra patrimoniului. 177 din 25 martie 1995 a Judecatoriei Alexandria. a) raportat la art. prin decizia penala nr. p. si asupra unor bunuri ale vecinului sau. art. a dispus achitarea inculpatului in baza art. Sectia penala.p . Tribunalul Teleorman. o capita de paie din curtea sa.Impiedicarea stingerii unui incediu.

impiedicand mai multe persoane sa intervina pentru ca incediul sa nu se extinda la gospodaria vecina. vatamare corporala 2 3 Codul penal –comentat si adnotat – partea speciala. de pedepsire a unui rival de orice tip.S. 217 alin 1 si 4 C.p. degradarea ori aducea in stare de neintrebuintare a unui bun apartinand altuia. cand ea este comisa cu intentie. 94 . intr-o actine conexa cu o alta actinea ce constituie infractiune distincta. . savarsita in concurs (furt si distrugere3). de razbunare.de ura. 1975. aducand in stare de nefunctionare acele instalatii. 56/1981. infractiunea de distrugerea consta in distrugerea.Potrivit art. Teordor Vasiliu “Fapta inculpatilor care. ocrotind relatiile sociale patrimoniale privind avutul personal sau particular. de ruinare a unui concurrent in afaceri. rezultatul (consecinta) faptei constand. Obiectul juridic a). Spre deosebire de celelalte infractiuni impotriva patrimoniului. poate fi inspirata si purtata din sentimente negative. in aceasta modalitate. infractiunea de distrugere prevazute de art. pentru savarsirea infractiunii de distrugere prevazuta de art. din nimicirea sau deteriorarea ori scoaterea din uz a bunului apartinand altei persoane. In consecinta. aceea de distrugere nu are ca rezultat realizarea unui profit material de catre autorul ei. dar acceptat de faptuitor -.p. 217 alin 1 C. O asemenea fapta. casandu-se gotarariel atacate.p. III. Or.T. in scopul folosirii lor la confectionarea unor aparate de radio si amplificatoare. prevazuta in art. dec nr. R. volumul I. 231 alin (3) din Codul penal”.p. Dispozitiile art. 217 C. sau impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun precum si inlaturarea masurilor luate.pe langa infractiunea de furt in paguba patrimoniului public. p. inculpatul a savarsit.p.infractiunea de distrugere calificata in paguba patrimoniului public. Distrugerea de bunuri poate aparea insa si ca rezultat eventual – nedorit. constituie. recursul in anulare a fost admis si. pentru a sustrage diferite piese electronice. infractiunea de distrugere are deci acelasi obiect generic ca si celelate infractiuni cuprinse in titlul III din C. inculpatul a fost condamnat. Comentariu2 (cod adnotat si comentat) 1. 217 alin 1 si 4 C. prin schimbarea incadrarii juridice. le-a smuls din ansamblele electronice in care erau montate. pur si simplu.

I. p. 217 c. prevazut in art. 430..S.a bunurilor apartinand patrimoniului personal sau particular. 231 din Codul Penal. Infractiunea de distrugere putand fi savarsita de mai multe persoane. apartinand avutului personal sau particular. constituie atat infracitunea de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice. 2. Intrucat insa fapta. Mentionam insa ca in cazul distrugerii aggravate prevaute in art. prevazuta in art. . subiectul active poate fi chiar cel caruia apartine bunul distrus. 321 din Codul Penal. participantii pot avea deci calitatea de autori. 33 lit. 2.si distrugerea. participaratia este susceptibila de a fi realizata in toate formele ei. urmeaza a se retine ca este vorba de o pluralitate de infractiuni sub forma concursului ideal. degradat sau adus in stare de neintrebuintare.p. 3 si 4 c. intrucat nu intruneste atributele unui “bun” in intelesul dispozitiilor cuprinse. cat si infractiunea de distrugere in paguba patrimoniului public. distrugand cu aceeasi ocazie si bunuri (obiecte de vesela) apartinand restaurantului.. b) din codul penal”. ultraj contra bunelor moravuri si distrugere4.T. avand o valoare economica. In sfarsit. 4 Fapta inculpatei care a savarsit acte si gesture prin care s-a adus atingere bunelor moravuri. faptuitorul n-a cunoscut apartenenta acestui bun. poate constitui obictul material al infractiunii de distrugere prevazute in art. prevazuta in art. asa ca orice persoana poate fi subiectul activ al acestei infractiuni. pen. Obiectul material al actestei infractiuni poate fi si un bun apartinand avutului obstesc dar numai in cazurile in care bunul aflandu-se in posesia sau detentia unei persoane particulare. 1760/1970. dec nr. in totalitatea ei . in textul la care ne-am referit. constituie o singura activitate cu mai multe urmari relevante sub aspect penal. 2. Obiectul material Orice bun mobil sau imobil. instigatori sau complici. Un lucru care nu face parte din patrimonial unei persoane (res nullius si res derelictae) nu paote forma obiectul material al infractiunii de distrugere. Subiectii infractiunii a) Calitatea de autor al infractiunii de distrugere nu este conditionata de intrunirea unor anumite cerinte. R. 217 alin. distrugerea poate fi si rezultatul unei atitudini culpoase. b) Obiectul juridic special al acestei infractiuni este constituit din relatiile sociale de ordin patrimonial a caror formare si dezvoltare depind de apararea starii de fapt existente – in ce priveste integritarea si insusirile necesare pentru a putea fi utilizate .

a activitatii membrilor colectivitatii. produce o perturbare in desfasurarea normala a vietii. dar savarsita prin mijloacele aratate in alin 4 si care genereaza pericol public. de regula.cum ar fi uzufructuarul . 3. 4. 2. Asa fiind. 3. subiectul pasiv al acestei infractiuni este persoana care avea un drept asupra acestui bun (de exemplu.pot avea un drept asupra bunului cu privire la care s-a exercitat actiunea faptuitorului. credem ca in cazul savarsirii distrugerii prevazute in art. 2. Desi infractiunea de distrugere prevazuta in art. infractiunea savarsita in aceste conditii va avea o pluraritate cand bunul distrus apartinea in indiviziune mai multor persoane. drept care a fost lezat. Astfel. Latura obiectiva a) Elementul material al infractiunii de distrugere in forma tipica (simpla) prevazuta in art. chiar in situatia in care ele apartin faptuitorului. creditorul gagist. 217 alin. Elementul material al infractiunii se exprima. iar bunul care fomeaza obiectul material al infractiunii apartine faptuitorului. subiectul pasiv al acestei infractiuni poate fi si o unitate obsteasca atunci cand infractorul nu a stiut ca bunul apartine unei astfel de unitati. 3. 217 c. sau inlaturarea unor astfel de masuri care au fost luate. locatarul. In cazul in care. . uzufructuantul). pentru ca prin savarsirea unor asfel de fapte sunt lezate interesele colectivitatii. degradat sau adus in stare de neintrebuintare prin actiunea faptuitorului. distrugerea bunurilor aratate in alin. 217 alin 1 c. 4 c. ci a crezut ca este al unei persoane particulare. precum si distrugerea oricaror alte bunuri. aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun. In cazul in care infractiunea de distrugere este savarsita in una din variantele agravate prevazute in art. 3 si 4. subiect pasiv este si statul ca exponent al colectivitatii ale catei interese au fost lezate.pen. p face parte din categoria infractiunilor contra avutului personal sau particular. si 4. faptuitorul distruge mai multe bunuri apartinand unor persoane diferite. prin aceeasi actiune. . bunurile aratate in alin 2 intereseaza prin valoarea si semnificatia lor cauzeaza un grav prejudiciu. degradarea. impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui bun. Intrucat si alte persoane. 2. si aceste persoane pot fi subiecti pasivi ai aceste infractiuni.b) Subiectul pasiv al acestei infractiuni este persoana careia apartine bunul distrus. 217 alin. creditorul ipotecar.p se realizeaza prin una din urmatoarele actiuni ale faptuitorului: distrugerea. Legea penala pedepseste actiunea de distrugere a bunurilor la care se refera dispozitiile din alin. creditorul ipotecar.

Infractiunea de distrugere este savarsita si atunci cand. Prin impierdicarea de catre faptuitor a luarii unor astfel de masuri. stricarea lui partiala. In aceste doua situatii din urma. . Uneori pentru conservarea unui bun ori pentru salvarea lui de la distrugere (de exemplu. nimicirea unui bun (de exemplu. Prin distrugere se intelege desfiintarea completa. in urma caroara se adduce atingere integritatii materiale a unui bun. acesta savarseste. intrucat ceea ce s-a voit a se pedepsi prin incriminarea unei astfel de fapte a fost desigur distrugerea indirecta a unui bun. Degradarea unui bun inseamna deteriorarea acestuia. infractiunea prevazuta in art. caroseria unui autovehicul. obiectele de imbracaminte. uciderea unui animal). 217 alin.p. sfaramarea unor aparate construite din sticla. Asa. Desi textul la care ne referim nu conditioneaza in mod expres existenta infractiunii de distrugere de producerea acestor urmari. printr-o inactiune. este pus in situatia de a nu mai putea fi folosit. ori de salvare a unui bun. arderea unei carti sau a unui inscris.printr-o actiune si. pentru totdeauna sau numai un interval de timp. prin reparatiile ce i s-ar face. de exemplu. de asemenea. 1 c. sau in urma loviturilor aplicate unui animal de tractiune acesta devine inapt de a mai putea fi folosit. ele sunt inlaturate de catre faptuitor. iar nu crearea unei stari de pericol. printr-o manevra contraindicata a unui dispozitiv se blocheaza intregul mechanism al unei masini astfel ca pentru repunerea in functiune este necesara demontarea ei. degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a bunului. de a nu putea fi utilizat deloc sau numai in parte. de la incendiu sau de la o inundatie) este necesar a se lua unele masuri. infractiunea de distrugerea exista numai daca impiedicarea luarii masurilor luate a avut ca urmare distrugerea. ori a unor obiecte din portelan. Un bun este adus in stare de neintrebuintare cand. fara a fi distrus sau degradat in sensul aratat mai sus. ceea ce are drept consecinta pierderea totala sau numai in parte a capacitatii sale de folosinta cu sau fara posibilitatea redobandirii acestei capacitate. mai rar. fiind luate masurile de conservare. daramarea unei case. Astfel pot fi deteriorate (stricate partial) zidul unei case. socotim totusi ca numai in aceste conditii ea poate fi savarsita.

de asemenea valori. c) Legatura de cazualitate. cu valori identice. Bunurile mobile. rezultatul sa fi fost generat. completata si aprobata prin Legea nr.). nr. 217 alin 2 si 3 c. B) Rezultatul actiunii faptuitorului consta in schimbarea starii de fapt a bunului. asa cum s-a aratat. sunt cele cuprinse in patrimonial cultural national6. explozie ori alt asemena mijloc) si rezulta pericol public infractiunea de distrugere exista chiar daca bunul apartine faptuitorului (art. 1 lit a si b c. sa fi avut drept cauza actiunea faptuitorului.1995) . care se poate concretize. nr.G. Latura subiectiva. 19 pct. De exemplu: faptuitorul pentru a-si insusi bunul fixat pe un imobil. 68/1994. arhivistica. cat si prin omisiune. Faptele de distrugere prevazute in art. Distrugerea din culpa este incriminate de prevederile art. privind protejarea patrimoniului cultural national.05.p. 219 c.Bunul are o deosebita valoare artistica. a structurii lui fizice. Pentru ca actiunea faptuitorului sa poata constitui elemental material al infractiunii de distrugere este necesar ca intre aceasta actiune si rezulat sa existe legatura de la cauza la effect asadar. 2. Infractiunea de distrugere in oricare dintre variantele prevazute poate fi savarsita atat prin comisiune. istorica.p. sunt cele cuprinse in patrimonial cultural mobil5. Dispozitiile art. In legatura cu dispozitiile art. 3 si 4 constituie variante agravante ale acestei infractiuni. care poate fi directa sau indirecta (art. 105 din 30.Of. in distrugerea sau degradarea lui sau aducerea acestuia in stare de neintrebuintare.p. cand distrugerea se comite cu intentie indirecta ea este in concurs cu alte infractiuni. 217 alin 1 cp este de observat ca infractiunea de distrugere . prevazuta de acest text poate fi savarsita numai in cazul in care bunul apartine unei alte personae decat faptuitorul.. 217 alin 5). 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural mobil (M. 217 incrimineaza fapta de distrugere contra avutului personal sau particular numai cand este savarsita cu intentie. iar bunurile immobile. nr. 217 alin.Of. In cazul in care actiunea de distrugere este savarsita asupra vreunui bun din cele aratate in art. stiintifica. De cele mai multe ori. 41/1995 (M.10. in forma simpla. 530 din 27. adduce degradari acestuia din urma pentru a demonta obiectul pe care voieste sa si-l 5 Legea nr.2000) 6 O. 3 (incediere. precum si atunci cand este savarsita prin vreunul dintre mijlocele prevazute in alin. 5.

in preambulul legii nr. 217 alin 1 cp dispozitiile cuprinse in alineatele 2. Potrivit acestor dispozitii infractiunea de distrugere este agravata in cazul in care bunul are o deosebita valoare artistica. si anume. fie mijloacelor folosite pentru comiterea ei.1974 (legea ocrotirii patrimoniului cultural national al Republice Socialiste Romania) se arata ca aceste bunuri. cand existenta lui intereseaza intreaga colectivitate sau un cerc larg al colectivitatii. avand o valoarea . 6. istorica. Deosebit de utile pentru aplicare dispozitiilor art. 217 alin 2 c. 217 alin 2 c. arhivistica sau o a alta valoarea sociala.Tinand seama tocmai de acest atribut al unor astfel de bunuri. stiintifica. intrucat faptuitorul a prevazut rezultatul faptei sale pe care nu l-a urarit dar a acceptat posibilitatea producerii lui. in care sunt expuse sticle cu diferite bauturi.p. 2 al legii nr. Un bun are o astfel de valoare.p trebuie sa se aiba in vedere criteriul indicat chiar de textul legii. In ceea ce priveste bunurile care alcatuiesc patrimonial cultural national al tarii noastre. obiectul aruncat loveste victima dar totodata sparge si geamul sau alte obiecte aflate pe traiectoria sa.11.p prevad ca infractiunea de distrugere este savarsita chiar in situatia in care bunul apartine faptuitorului. arunca spre ea cu un scaun. sunt precizarile din cuprinsul art. dispozitiile cuprinse in art 217 alin 5 c.Modalitati si forme ale infractiunii de distrugere a) Pe langa modalitatea simpla (tipica) prevazuta de art. O prima varianta agravata este aceea prevazuta in dispozitiile alin 2 al art. data de distrugerea simpla datorata fie obiectului material al infractiunii savarsite.3 si 4 ale aceluiasi articol incrimineaza variantele agravate ale acestei infractiuni. sau : faptuitorul voind sa loveasca persoana care se afla in dreptul unui geam sau a rafturilor dintr-un restaurant. infractiunea de lovire sau vatamare corporala (savarsitaa cu intentie indirecta. Pentru delimitarea sferei de aplicare a dispozitiilor din art. apartin intregului popor. In acest caz. 217 c. prin valoarea si semnificatia lor social-culturala. 63 din 2. Aceste variante prezinta un pericol social sporit. deosebita valoare social ape care trebuie sa o prezinte bunul respectiv. 63/1974 in care se arata bunurile care. infractiunea de distrugere savarsita cu intentie indirecta este in concurs cu infractiunea de furt savarsita cu intentie directa.insuseasca.p.

rezulta ca infractiunea in aceasta varianta poate fi savarsita numai prin distrugere. prevederile acestui text sunt aplicabile in cazurile prevazute de art. degradarea..Potrivit acestei dispozitii.p. are domiciliul in tara.. Prin includerea aceste dispozitii in codul penal. Desi in tara noastra bunurile care formeaza obiectul material al infractiunii in aceasta vaiatna apartin avutului obstesc. 3 c. 217 alin 3 c. legea penala ramana se aplica si infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii. daca fapta este prevazuta ca infractiune si de legea penala a tarii unde a fost savarsita. aflate in afara teritoriului tarii noastre pot apartine avutului particular. 6 c. infractiunea de distrugerea este agravata cand obiectul material al actiunii faptuitorului este un cablu telegraphic. 25 din 14 octombrie 1961). telephonic sau de inalta tensiune ori o conducta petroliera. 217 alin 1 c. sau inlaturarea unor astfel de masuri care ar fi fost luate). pentru savarsirea infractiunii de distrugere in aceasta modalitate agravata. Actiunea faptuitorului. dispozitiile acestuia se aplica si infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii (in marea libera sau pe teritoriul unei alte tari) daca faptuitorul este cetatean raman sau daca.artistica. iar faptuitorul se afla pe teritoriul tarii noastre.p. 253/1961 (publicat in B. aducerea in stare in neintrebuintare a bunului. chiar de un cetatea strain sau de o persoana fara cetatenie care nu domiciliaza in tara noastra. constituie patrimoniu cultural national. p.p.p. istorica sau documentara deosebita ori o valoare stiintifica de document al naturii de importanta deosebita. poate fi realizata in oricare dintre modurile prevazute in art. neavand nici o cetatenie. Din chiar cuprinsul art. potrivit prevederilor art 4 c. In adevar. statul nsotru isi indeplineste totodata si indatoririle ce si le-a sumat cu privire la ocrotirea prin norme de drept penal a unor astfel de bunuri ca urmare a aderarii sale al Convetia asupra marii libere adoptata de Conferinta Natiunilor Unite in aprilie 1958 si ratificata prin decretul art. 217 alin. 5 si 6 c. (distrugerea.p. Intrucat bunurile la care se refera dispozitiile din art. impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare a acestuia. degradare sau aducere in stare de neintrebuintare a . totusi o astfel de infractiune poate fi savarsita si in contra avutului particular. Potrivit prevederilor art. O a doua varianta agravanta este aceea prevazuta de textul alin 3 al aceluiasi art.Of nr.

si anume degradarea acelor bunuri. ci asa cum prevede textul. degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun sa fie savarsita prin incendiere. explozie ori prin orice alt asemenea mijloc si totodata sa rezulte pericol public. 3 al art.p. este incriminate prin dispozitiile art. intrucat actiunea faptuitorului a produs unul dintre rezultatele necesare pentru existenta acestei infractiuni. chiar daca bunul apartine faptuitorului. apartinand avutului personal sau particular. degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun.bunului. si prin folosirea unui “alt asemenea mijloc” (de exemplu raspandirea unor substante asfixiante. de exemplu. . iar nu si prin actiunea de impiedicare a luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun si nici prin aceea de inlaturare a masurilor luate. sanatatea. Dispozitiile inserate in art. faptuitorul nemaiputandu-si continua activitatea infractionala (sa declanseze incendiul). 1 c. 559-560 din codul penal anterior unele deosebiri. 217 alin.). in cazul in care prin folosirea unui astfel de mijloc (incendiere. Daca prin turnarea substantei inflamabille peste aceste bunuri ele au suferit o degradare. 217 c. O astfel de stare de pericol poate rezulta nu numai ca urmare a provocarii unui incediu dau explozii. numai prin distrugerea. 217 din actualul cod penal prezinta fata de prevederile art. infractiunea poate fi savarsiata ca si aceea prevazuta in alin.p. 217 alin 4 c. O ultima modalitate este aceea prevazuta in art. explozie etc. Exista pericol public. faptuitorul voind sa distruga prin incendiere niste bunuri mobile apartinand unei alte persoane sip e care aceasta le depozitase in curte.. toxice. forma imperfecta a infractiunii de distrugere. b) Tentativa. Va fi savarsita tentative acestei infractiuni cand.) se pericliteaza viata. 222 c. este surprins de proprietarul lor cand tocmai turna peste bunuri o substanta inflamabila. 7. integritatea corporala ori avutul unui numar indeterminate de persoane. deschiderea unui stavilar care ar avea ca urmare inundarea unui teren pe care sunt locuinte etc.p. Existenta acestei variante agravante este conditionata de intrunirea urmatoarelor doua cerinte: distrugerea. Comparatie cu prevederile codului penal anterior. fapta va constitui infractiunea consumata prevazuta de art. In aceasta varianta.p.

nr. 559 c. Desi. este adevarat ca a urmarit numai sa aprinda gramezile de crengi. T. 217 alin 2 c. Instanta a constatat in concordanta cu probele efectuate ca inculpatul G. prin detasare si insusirea unui astfel de bun. Suprem. C. 9/1961. p. 3.133).V.60) 2. in scopul de a patrunde in incapere. “R. a indemnatt pe inculpatul minor T.V.D.Astfel. ci si aducerea lui in stare de neintrebuintare. (Plenul Trib. sa dea foc unor gramezi de crengi ce apartineau locuitorilor din comuna. savarsita prin spargerea geamurilor si deteriorarea usilor. dec. celelalte. Suprem.R. in raport de situatia de fapt concreta. alaturi de infractiunea de furt subzista si aceea de degradare. Inculpatul GV a fost condamnat pentru infractiunea de instigare la distrugere prin incendiere. constituie intetativa infractiunii de furt calificat ( prin efractie). 560 c.74. (Trib. 18/1961. Sect. Fapta aceluia care.p actual cuprind numai o parte dintre imprejurarile agravante prevazute in art. In sarcina acestuia trebuie insa retinuta infractiunea de distrugere. anterior. putand fi retinute ca atare potrivit regulilor din partea generala referitoare la circumstantele agravante generale. La insitentele primului inculpate. In cazul in care. cauzandu-se astfel o paguba partii civile. iar focul extinzandu-se au fost distrusi si lastarii plantati de pe o suprafata de cateva hectare. dar apoi din proprie initiative paraseste incaperea fata sa-si insuseasca ceva.p. ambele fapte urmand a fi considerare infractiuni concurente. potrivit prevederilor actulului cond. insa nu se pedepseste.P” nr. dec. “L.V. totusi in . intrucat fiind cu oile la pascut in padure. 2956/1970. dat fiind ca inculpatul s-a desistat. s-a provocat si degradarea imobilului respective. 3/1971. a savarsit fapta cu intentia ceruta pentru infractiunea retinta in sarcina sa. constituie infractiunea de distrugere nu numai fapta autorului de a “strica” (art. Practica judiciara 1. a dat foc unei gramezi de crengi. p.” nr..D. 1961. Insusirea unui bun detasat dintr-un imobil constituie infractiunea de furt. scoate dintr-un dulap mai multe lucruri cu intentia de a si le insisi.p. anterior) un bun apartinand in total sau in parte altei persoane. p. Dispozitiile din art. precum si impiedicare luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui bun sau inlaturare a unor astfel de masuri care au fost luate. patruzand intr-o incapere prin spargerea geamurilor si deteriorarea usilor. de indrumare nr. pen.

161) 6. in vigoare (respectiv art. 348 C. Jud.p. in masura in care sunt desprinsi din pamant si fac obiectul unei sustrageri devin bunuri mobile. 346 C.pen).conditiile in care ele au fost aprinse de inculpatul minor. si chiar daca dreptul de creanta incorporate in actul rupt a fost prescris. 998 C. Pomii sunt bunuri immobile prin destinatie. Sect.. p. nr. 382) 4. dec. (Trib. astfel ca insusirea lor constituie infractiunea de furt.civ. Schimbarea incadrarii juridice a faptei (art. pen.p). nr.p). 562 c. Participatie improprie (art.pr.D. Recurs: neagravarea situatiei in propria cale de atac (art. 362 C.p). 161.. anterior modificarii prin legea 140/1996).pr. 44/1969. 1345/1965 “J. in care sunt consemnate raporturile patrimoniale dintre el si acea persoana. C.Supem .”. ci infractiunea de degradare a lucrului altuia ( Trib. p anterior). p. mijloace de proba.pr. Concurs de texte. 1 c.pr.D.pen): restabilirea situatiei anterioare (art. Latura civila (art. (Trib. Fapta aceluia care rupe un inscris apartinand altei persoane. 87 din legea 18/1991). la indemnul sau.) Distrugerea sau degradare a culturilor agricole (art. Principiul specialitatii legii penale (art. Valcea. 5/1969. 14 si art. Pentru existenta instigarii la aceasta infractiune. 170 si art. 116 si urm C. p. 385 8 C. el a avut reprezentarea posibilitatii ca incediul sa se extinda si la lastarii din apropiere si deci a acceptat in mod constient aceste urmari. pen. (Trib. sper a-l distruge si abandona.nr 213/1970.p). iar nu aceea de degradare de bunuri.. 86 din Legea 18/1991). 31 alin 2 C. Pen. 217 c. Pen.” nr. este sufficient sa se retina vinovatia instigatorului sub forma intentiei indirecte. modalitati de stabilire a cuantumului despagubirilor. Col. p. Distrugerea (art.p).R. ci din razbunare. 217 alin. dec nr.pr. 1862/1968.p. Ocupare fara aprobarea legala a terenurilor (art. Concurs real de infractiuni (art. Suprem.). daune materiale (art. 1970. constituie infractiunea prevazuta de art.N. ci a putut fi refacut partial. 334 C.ceea ce a si realizat – fapta nu constituie furt. Superm. . 1/1966. chiar daca actul nu a fost in intregime distrus.p). dec nr. dec. “R. 317). Daca faptuitorul a luat lucrul din posesia partii vatamate nu cu intentia insusirii pe nedrept. expertiza tehnica pentru evaluarea pagubelor (art. 33 lit a C. 5. Col.

alaturi de terenul de pe care a distrus cultura de porumb. Impotriva acestei sentinte a declarat apelul. Prin decizia penala nr. judetul Bacau a pus in posesie pe numita CM cu suprafata de 0. In acest fel. incheindu-se. procesul-verbal nr. ceea ce MD a facut. Bacau a fost condamnat inculpatul DI la 80. iar in 1995 la arendat (inchiriat) numitului PL care. Examinadn cauza. in ansamblu. 83 din 28 ianuarie 1997 a T. producandu-I o paguba partii civile PL in valoare de 664. deoarece el este proprietarul terenului astfel ca nu a distrus recolta altuia. din oficiu. in virtutea principiului rolului active al instantei de judecata. Bacau a fost respins ca nefondat apelul declarat. .58 ha teren arabil situate in comuna Blagesti la punctual numit “Lunca lui Moaca”. inculpatul.758lei cu titlu de despagubiri civile catre partea vatamata si civila PL. rezulta ca inculpatul I s-a reconstituit dreptul de proprietate pe o alta suprafata de teren. inculpatul a distrus lucrarile agricole (recolta aflata in crestere). in termen legal. Impotriva acestei decizii a declarat recurs. emis potrivit legii 18/1991 si depus la dosar. situate in sola 4 . prima instanta a retinut. ivocand nelegalitatea hotararii de condamnare. inculpatul DI a solicitat mecanizatorlui MD sa are terenul repsectiv. fara a cunoaste ca terenul nu apartine inculpatului. inculpate. sa discuiasca si sa-l reinsamanteze cu porumb.000 lei amenda pentru savarsirea infractiunii de distrugerea prevazuta de art. 217 alin 1 C. Pentru a prinunta aceasta solutie. 153568 din 28 iunie 1995. nici in scris si nici oral in fata instantei de recurs. ca in anul 1995 Comisia pentru aplicarea legii 18/1991 din comuna Blagesti.758 lei stabilita printr-o expertiza tehnica efectuata in cauza. 2481 din 14 iunie 1996 a J. in primavera anului 1995. parcela 40/32. instanta de recurs considera ca recursul este intemeiat numai sub aspectul incadrarii juridice a faptei.p si a fost obligat la plata sumei de 664. fara a-l motive. Este de metionat ca CM a stapanit (folosit) suprafata respectiva de teren din 1991. in termen legal. 175/1995. spunandu-i ca-i apartine. in acest sens. in fapt. unde nu s-a prezentat desi a fost legal citat la doua termene consecutive. l-a arat. Dupa a doua prasila. l-a insamantat cu porumb.Prin sentinta penala nr. constatandu-se ca din titlul de proprietate nr. iar pana la inceputul lunii iunie 1995 a efectuat si doua prasile.

ca infractiune speciala de distrugere. iar in fond urmeaza a schimba incadrarea juridica a faptei. Pen. s. astfel ca in mod nelegal inculpatul a fost considerat drept autor al faptei comise. in care sunt reglementate si alte infractiuni la regimul fondului funciar din Romania. anterior modificarii prin legea 169/1997. potrivit art. 86 din Legea fondului funciar nr. infractiunile ce trebuiau retinute in sarcina inculpatului. potrivit art.. acesta din urma actionand fata vinovatie. consideram ca instantele erau obligate sa observe ca fapte de “distrugere sau degradare a culturilor agricole” a fost incriminta. ci l-a determint pe numitul MD sa o savarseasca. d si art. la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala. in primul rand.p.. 2 lit. 1. 17 Cpr pen si alin 3 C. 31 alin 2 C. Or. legal administrate si temeinic apreciate. 334 C. 217 alin 1 C. care sunt legale si temeinice. intre altele. potrivit art. mai bine zis. in sensul celor aratate mai sus.. textul respective prevazand. constituind pariticipatia improprie. inlesnirea sau ajutarea in orice mod. astfel ca nu raspunde penal. a se casa in intregime decizia instantei de apel si in parte sentinta primei instante. in art. Bacau. 38515 pct. se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune. Comentariu Considerand legala decizia partilor instantei de recurs in ce priveste schimbarea incadrarii juridice a faptei inculpatul din autorat in particiatie improprie la savarsirea infractiunii aveam serioase reserve in ce priveste infracitunea sau.pr. . (CA. Astfel. situatia de fapt si vinovatia inculpatului au fost correct stabilite de prima instanta. insa o gresita incadrare juridica a faptei in art.pen. cu intentie. urmeaza a se admite recursul sub acest aspect. care nu agraveaza situatia inculpatului in propriul recurs. ca “distrugerea sau degradarea culturilor agricole” constituie infractiune de distrugere si se pedepseste “potrivit prevederilor Codului penal”. 18/1991. determinarea. pr. a retine cauza pentru rejudecare. numai pedeapsa pentru aceasta infractiune speciala fiind imprumutata din Codul penal.pen din moment ce nu inculpatul personal a savarsit fapta. Prima instanta a facut. d nr. pe baza unor probe concludente.pen. Punandu-se in discutia partilor si procurorului schimbarea incadrarii juridice. 203/ R din 6 mai 1997). 3859 alin 1 pct.Astfel. mentinand celelalte dispozitii ale sentintei. de catre o persoana care comite acea fapta fara vinovatie.

In consecinta.7 Aceasta incadrare juridica trebuia facuta nu doar din ratiuni de “acurarete” juridica. imprevizibil. inscris in art. constituie infractiunea de tulburare de posesie si se pedepseste potrivit prevederilor Codului penal.p. 87 din Legea 18/1991. Schimbarea incadrarii juridice in infractiunea speciala de distrugere nu constituie o agravare a situatiei inculpatului in propria cale de atac. Comentariu. consideram ca prima instanta ar fi trebui sa examineza si existenta infractiunii speciale prevazute de art. Ciopraga “Regimul juridic al fondului funciar. deoarece pedepsirea are loc tot potrivit prevederilor Codului penal. A. potrivit principiului specialitatii legii penale. ci si din ratiuni care tin de consecintele juridice care pot surveni. ceea ce constituie manifestari clare de ocupare a terenului. respective cu pedeapsa prevazuta de art. Consideram ca aceasta infractiune se afla. 86 din legea 18/1991. savarsita anterior datei de 4 noiembrie 1997. in continuare. fara aprobarea primita in conditiile legii. dar nu si distrugerea speciala prevazuta de art. 7 Pentru caracterizarea continutului infractiunii speciale. fie de instanta de recurs. in concurs real.p. incadrarea juridica corecta si completa nu putea fi prevazuta de art. prevazut de art.pen. Infractiunea de distrugere sau degadare a culturilor agricole”. 217 alin 1. 220 C. 362 C. 2. asa incat era posibil si necesar a fi facuta fie de instanta de apel.pen. anterior modificarii prin legea 140/1996. a se vedea.. deoarece faptuitorul. in raport de incadrarea juridica a unei fapte intr-o infractiune speciala sau intr-o infractiune de drept comun. cu infractiunea speciala de participatie improprie la distrugere sau degradare a culturilor agricole. Ungureanu. Astfel.Legea fondului funciar nr. dispozitiile penale speciale au prioritate de aplicare fata de dispozitiile penale de drept comun. in DPLSR. a procedat la reinsamantarea suprafetei respective si. 122-124 . C. infiintarea sau mutarea semnelor de hotar si a reperelor de marcare. deoarecere. A. este sufficient sa mentionam ca este posibil ca printr-un act normative de clementa sa fie gratiata pedeapsa ori sa fie aministiata infractiunea de drept comun de distrugere. 4 p. anterior modificarii acestuia prin Legea 169/1997. chiar daca pedeapsa pentru aceasta infractiune speciala este imprumutata din prevederile corespunzatoare ale Codului penal. a impiedicat partea vatamata sa foloseasca terenul respective. potrivit caruia “Ocuparea in intregime sau in parte a terenurilor d eorice fel. 33 lit a C. 18/1991. In al doilea rand. dupa ce a distrus cultura de porumb de pe suprafata respective de teren .

potrivit art. a ocupat efectiv suprafata respective de teren. anterior modificarii prin Legea 140/1996. deoarece ar fi agravat situatia inculpatului in propriile cai de atac. 217 alin 1 C. partea vatamata si civila sa poate cere punerea in executare a horararii. chiar daca faptele savarsite sunt incriminate si in dreptul comun.. ceea ce ar fi fost inadmisibil. iar in legea speciala se face trimitere la pedepesele inscrise in Codul penal. privitoare la obiectul judecatii in prima intanta – din art 217 alin. instantele de apel si de recurs nu puteau proceda la aceasta schimbare a incadrarii juridice. 33 lit. in raport cu savarsirea celei de-a doua infractiuni.pen. urmand ca. arendat (inchiriat) de la adevatatul proprietar. impiedicand partea vatamata sa foloseasca terenul respective. intr-o modalitate de . Acest aspect (civil) al cauzei releva. in caile ordinare de atac exercitate exclusive de catre inculpate. pe baza acestei dispozitii. anterior modificarii prin Legea 169/1997.pr. cu aplicarea art. 220 C. pen. ratiunea incadrarii juridice corecte a faptelor incrimintate prin legea speciala. Evident.Aceasta din urma fapta nu a mai fost savarsita de catre inculpate in participatie improprie. anterior modificarii prin L.. 372 alin 1 si respctiv. intre altele. ci ca autor. 18/1991.pr. De altfel. in concurs real prevazut de art. in sensul de a lasa partea vatamata si civila in posesia linistita asupra terenului respective.pen.pen. a inculpatului la despagubiri reprezentand valoarea recoltei distruse. legale si temeinice. consideram ca – in afara obligarii. 87 din Legea 18/1991. numai astfel putand redobandi posesia asupra terenului respectiv.p in art.86 teza II din L 18/1991.instanta trebuie sa-l oblige pe inculpate la restabilirea situatiei anterioare. aceasta infractiune speciala fiind reglementata distinct. In consecinta. 385 5 alin 1 C. este de observat si faptul ca prin Legea 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. cu aplicarea art. 87 din L 18/1991. Sub aspectul laturii civile. 1 C. consideram ca prima instanta trebuia sa schimbe incadrarea juridica a faptelor retinute expres in rechizitoriul prin care a fsot sesizata si cu aceata fapta – nefiind incidente prevederile art/ 317 C. ca urmare a primei infractiuni. nemaiputand sa se bucure de recolta aferenta culturii agircole insamantata si intretinuta pana la prasila a doua inclusive. a fost modificat si art. art. 3. odata in plus. deoarece dupa consumarea distrugerii culturii existente si reinsamantarea terenului respectiv. 140/1996 si art.pen. a C. anterior modificarii prin Legea 169/1997.

R. astfel incat.baza si alta calificata. In fapt. 346 C. fara trimitere la dispozitiile Codului Penal.p. Pe fondul acestei stari conflictuale.pr. aprecierea probelor (art.pen.000. Distrugere (art. nu se mai pune problema aplicarii art. . dar din expertiza tehnica efectuata in cauza pentru evaluarea pagubei rezulta ca valoarea pagubei cauzate prin fapta inculpatei este de 920.pen). de asemenea. 33 lit a C.000 lei catre partea civila GM cu titlu de despagubiri civile.000 lei. Pericol public: incendiere din care a rezultat pericolul public. anterior modificarii prin Legea 140/1996. 998 C. mijoace de proba. 217 alin 4 C.pen).000 lei in fata instantei. modalitatile de stabilirea a despagubirilor. in ziua de 31 ianuarie 1995 inculpata a consumat bauturi alcoolice dupa care s-a deplasat la locuinta partii civile. Violare de domiciliu (art. mult sporite. cat si un gard. a fat foc la fan. fiind.p): daune materiale (art. Prin sentinta penala nr. savarsite incepand cu data de 4 noiembrie 1997. 63 C.000. 192 alin 1 C. 220 C.pen. pentru are RENEL Bacau nu s-a constituit parte civila. avariata si o linie electrica de joasa tensiune. 33 lit a si 34 lit a C. considerand paguba ca fiind infima. 116 si urm.pen). Concurs real de infractiuni (art. si la 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de distrugerea prevazuta de art. Persoana vatamata GM s-a constituit parte civila cu suma de 2. s-a retinut ca intre parti exista de mai multa vreme o stare conflictuala. 14 si art. a patruns in curtea acesteia pe o poarta care nu era incuiata si. constantandu-se ca Renel Bacau nu s-a constituit parte civila. prevazandu-se pedepse proprii. 62 din 10 ianuarie 1997 a J Bacau a fost condamnta inculpate M. Latura civila (art. anterior modificarii prin legea 140 /1996).pen.pr. expertiza tehnica pentru evaluarea daunelor materiale (art. pentru faptele de natura celor care au facut obiectul spetei rezumate mai sus.pr. la 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de violare de domiciliu prevazuta de art. 192 alin 1 C.000 lei la urmarirea penala si cu 4. generate de o suprafata de teren pe care fiecare o revendica in favoarea sa. iar in baza art.civ).pen. C.p. cu ajutorul unui chibrit. 217 alin 4 c. s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 1 an inchisoare. Inculpata a fost obligate la plata sumei de 920..

nici una dintre instante nu s-a preocupat de stabilirea conditiei “producerii pericolului public”. Recursul este nefondat si urmeaza a fi respins ca atare. numai sub aspectul executarii pedepselor. . in termen legal. deoarece cuantumul pagubei cauzate prin fapta inculpatului a fost correct stabilit pe baza unei expertise tehnice. 217 alin 4 C. prin incendiere si daca rezulta pericol public. pen. care a stabilit ca a ars cantitatea de 3. deci mai putin decat prima instanta a obligat-o pe inculpata. atat inculpate. situatie confirmata si de martorii audiati la cererea partilor. cat si partea civila pe motivul ca nu I s-au acordat toate despagubirile civile solicitate. numai partea care a reiterate motivul de apel. 771/A din 26 august 1997 a T.300 lei. anterior modificarii prin Legea 140/1996 (text omis a prevazut in hotararile instantelor).200 lei si o portiune de 10.. 659/R din 11 decembrie 19977) Comentariu Consideram ca hotararile adoptate in speta sunt criticabile sub un singur aspect. fie si minora. si anume potrivit art. consideram sa se poate deduce ca prin fapta sa inculpate a produs pericol public.pen. nr.Bacau a fost respins apelul partii civile. si a fost admis apelul inculpatei. Impotriv acestei decizii a declarat recurs. in termenul legal.Impotriva acestei sentinte au declarat apel.p. or. Prin decizia penala nr.500 lei. daca fapta de distrugere se savarseste. d. constatandu-se ca ambele pedepse stabilite pentru cele doua infractiuni au fost total gratiate total conditionat prin art. s. 13 C.000 lei. a liniei electrice de joasa tensiune. 1 lit a din L 137/1997. potrivit art. intre altele. ca un element constitutive al acestei modalitati agravante a infractiunii de distrugere.A Bacau. In raport de catimea bunurilor distruse si de afectarea. iar la un cotet pentru porci i s-au produs degradari in valoare de 41. cu motivarea ca prima instanta a stabilit correct cuantumul despagubirilor civile.861 kg fan in valoare de 772. pedeapsa este inchisoarea de la 1 la 5 ani. 4 m gard in valoare de 102. (C. Or. fara nici o motivare. pagubele aratate insumeaza 915.

416 lei prin distrugerea unor puieti. in termen legal. Infractiune silvica (art. in curtea partii vatamate inculpate a savarsit si infractiunea de violare de domiciliu. inculpatul a patruns. deoarece actiunea de violare de domiciul nu se absoarbe in cea de distrugere. dispunandu-se executarea acesteia alaturi de pedeapsa aplicata pentru noua infractiune. Distrugerea (art. 11 “Codrul de jos”. 217 alin 1 C. patrunzand. prin care a solicitat achitarea in temeiul art. provocand o paguba in valoare de 1.M.N.Concurs de texte. prin schimbarea incadrarii juridice din art.pen. 30 si art. In fapt. pen. la 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii silvice prevazuta de art.4171. in mai multe randuri.416 lei cu titlu de despagubiricivile. inculpatul a obtinut de la Ocolul silvic Roman anumite parcele de teren.Fara indoiala ca. in concurs real cu infractiunea de distrugere. Prin sentinta penala nr. situate in raza de competenta a padurarului L. Pentru pasunatul animalelor. 217 C. impotriva acestei sentinte. 181 C. atat inculpatul. parcelele care pot fi pasunate cu vitele de la stana respective. Cu toate ca padurarul LM a indicat. 529 din 26 iunie 1996 a J. Apelul declarat de inculpate. care erau interzise la pasunat.. 83 C. intrucat constituiau zone de regenerare naturala a padurii. pe alte parcele. In baza art. pentru infractiunea de furt calificat. 31 din Legea 2/1987). 30 din Legea 2/1987. cat si ciobanilor angajati la stana de catre inculpate. s-a retinut ca in primavera anului 1995 inculpatul a organizat o stana la punctual numit “Zavoi” situate pe raza teritoriala a Cantonului silvic nr. fara drept.suma de 1. cu oile. In ce priveste latura civila a cauzei. Inculpatul a fost obligat sa plateasca partii civile RAP “ROMSILVA”. consideram ca instantele au dat o rezolvare legala si temeinica. 546 din 31 noiembrie 1993 a aceleasi instante.pen s-a revocat suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 1 an inchisoare aplicata prin sentinta penala nr.471. anterior modificarii prin Legea 140/1996). deoarece fapta este lipsita de pericol social al . 31 din Legea 2/1987. Roman s-a dispus condamnarea inculpatului M. Districtul II “Valenii” apartinand de Ocolul silvic Roman.pen cu aplicarea art.

ulterior . Astfel.600 lastari. intemeiat sub aspectul aplicarii dispozitiilor legii 137/1997 privint gratierea unor pedepse la pedeapsa de 6 luni inchisoare aplicata de catre prima instanta in baza art. deoarece: prin procesul-verbal incheiat la data de 2 octombrie 1995 de catre padurarul LM s-a constatat ca inculpatul a pasunat abuziv cu oile de la stana. iar nu in decembrie. potrivit art. Recursul este intemeiat.600 bucati). in care s-a consemnat ca inculpatul a indicat correct locul in care a pasunat oile si s-au produs distrugerile de lastari naturali. cand s-au completat doar primele constatari. In consecinta. a facut o legala incadrare juridica a faptei si o corespunzatoare individualizare a pedepsei aplicate.. cu aceasta ocazie gasindu-se tarusii cu care au fost confirmate de martorul AV care a fost de fata cand inculpatul a fost gasit cu oile in plantatie. inculpatul.471. 206/A din 25 aprilie 1997 a T. la constatare participand si inculpatul care a semnat procesul-verbal fara nicio obiectiune. in timpul cercetarilor penale. Fapta savarsita de inculpate nu poate fi considerate ca fiind lipsita de pericolul social al unei infractiuni. invocand ca nu se face vinovat de savarsirea faptei si ca organele silvice si de politie au constatat fapta in luna decembrie. Impotriva acestei decizii a declarat recurs. insa. fara a avea autorizatie. de valoarea acestora (1. este neintemeiat motivul de recurs in ce priveste realitatea constatarilor facute. desi a mai fost condamnat pentru o infractine de furt calificat si a beneficiar de suspendarea conditionata a executarii pedepsei nu a inteles sa nu mai comita infractiuni. neputandu-se considera ca fapta inculpatului este lipsita de pericol social al unei infractiuni in raport de valoarea mare a pagubei cauzate si de antecedentele penale ale inculpatului. ca si de inculpate care a recunoscut savarsirea faptei in faza urmaririi penale. s-a incheiat un nou proces-verbal la data de 4 decembrie 1995 de catre organul de politie. cand nu existata zapada.416 lei ) si de antecedentele penale ale inculpatului care. 31 din Legea 2/1987. Neamt. 181 C.pen. Recursul este. cu motivarea ca prima instanta a retinut correct situatia de fapt. distrugand un numar de 6.unei infractiuni. in termen legal. in raport cu numarul mare de lastari naturali distrusi (6. darn u pentru motivele invocate. pe zapada. in ziua de 5 septembrie 1995. astfel incat nu exista certitudine cu privire la constatarile facute. fapta s-a constata in septembrie. a fost respins ca nefondat prin decizia penala nr. deoarece: fapta a fost savarsita anterior datei de .

cuantumul pedepsei aplicate nu este mai mare de 2 nai inchisoare asa cum prevere art. modificata prin Legea 42/1992).. 1 lit. 11 din Legea 137/1997. d. deoarece pedeapsa prevazuta de lege pentru aceasta noua infractiune nu este mai mare de 1 an inchisoare (fiind de maximum 6 luni inchisoare. s. 31 din Legea 2/1987 a fost incriminate distinct “distrugerea sau vatamarea arborilor.26 mai 1997 prevazuta de art. 1 lit a din legea 137/1997. a se constanta ca pedeapsa de 6 luni inchisoare aplicata pentru savarsirea infractiunii silvice prevazuta de art. 3859 alin. dar. puietilor ori lastarilor. deoarece in acest ultimo text este inscrisa infractiunea speciala de “distrugere sau vatamare a puietilor sau lastarilor prin pasunare in zone sau paduri in care pasunatul nu este permis”.pr. 217 c..pen. 16 si alin.p. noua infractiune intentionata nu a fost savarsita in starea de recidiva postcondamnatorie prevazuta de art. a faptei din art. 362 c. 5 alin. nr. a din aceeasi lege. noua infractiune nu este exceptata de la gratiere prin art. Este adevatat ca si prin fapta inscrisa in art. 2 lit d si art. 209 c. 5 alin 1 teza II lit.pen.. 1 teza II lit. puieti ori lastari”) se produce o “distrugere” a arborilor. (CA Bacau. fara drept.p. urmeaza a se admite recursul inculpatului potrivit art. consideram ca este . atragandu-se atentia inculpatului asupra consecintelor prevazute in art. A din Legea 137/1997 care mentioneaza expres furtul calificat inscris in art. a se casa in intregime decizia recurata si in parte sentinta primei instante. 31 din aceeasi lege. aceasta dispozitie penala speciala avand prioritaet de aplicare fata de incriminarea de drept comun inscrisa in art. incadrarea juridica.pen. 10 din aceeasi lege si metinand celelalte dispozitii ale sentintei primei instante. 30 alin 1 din Legea 2/1987 (de “taiera sau scoatere din radacini. In primul rand. Comentariu 1. 217 alin 1 C. din moment ce in art. 38515 pct. In schimb. inscris in art. puietilor sau lastarilor prin pasunare in zone sau paduri in care pasunatul nu este permis”.pen cu referire la art. 507/R din 30 septembrie 1997). 3 C. in mod legal. consideram ca prima instanta a schimbat. potrivit art. In consecinta. potrivit principiului specialitatii legii penale. pedeapsa de 1 an inchisoare penru care s-a dispus revocarea suspendarii conditionate a executarii este exceptata de la gratiere potrivit art. de arbori. 31 din Legea 2/1987 este gratiata integral conditionat prin art. 37 lit a C. 1 pct.p. b din Legea 137/1997.. 30 din Legea 2/1987 in art. 31 din Legea 2/1987.

Legea 81/1993. 31 alin 1. 31 alin 2. 31 alin 1 si suma de 10. in context exista doar un concurs de texte.modalitatea simpla (de baza). in timp ce dispozitiile art.Observam. pastrand proportia de 1/10 intre suma de 1. toate intrate in vigoare anterior datei de 5 septembrie 1995 cand a fost savarsita fapta din speta – reglementeaza o infractiune cu doua modalitati de savarsire.000 lei care era prevazuta initial in art. 31 alin. puietilor si/sau lastarilor. daca valoarea pagubei. constituie infractiunie si se pedepseste cu inchisoarea de la o luna la 6 luni sau cu amenda de la 1.000. Legea 12/1994 si Legea 15/1995. ci si in raport cu dispozitiile art. tot iniatial in art. . modificat succesiv prin legile mentionate mai sus. Cu alte cuvinte. este mai mare de 10. 31 alin 2 din Legea 2/1987 trebuie considerat ca modificat implicit. 31 din Legea 2/1987 – modificat succesiv prin Legea 42/1992. calculate pe baza de tarif. si anume: . 217 C. inscrisa in art 31 alin 2 din legea 2/1987nemodificat prin legile mentionate mai sus.modalitatea califiacata (agravata). este de peste 5 ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior.500. (prin “pasunat in zone sau paduri in care pasunatul nu este permis”).1 din Legea 2/1987. potrivit caruia “Distrugerea sau vatamarean arborilor. Acestea din urma dispozitii penale vizeaza o distrugere a arborilor.obligatory aceasta din urma incadrare juridica a faptei. . fiind vorba de o eroare omisiva evidenta a legiutorului. puietilor si/sau lastarilor prin anumite modalitati (prin “taiere” ori prin “scoatere din radacini”).p.000 lei care era prevazuta. 31 din Legea 2/1987 vizeaza o alta modaltitate speciala de “distrugere sau vatamare” a arborilor. iar nu un concurs (ideal sau real) de infractiuni. se subintelege ca si textul art. cu prioriteate de aplicare a textului care contine dispozitia legala cu caracter special. deoarece dispozitiile art. in sensul majorarii de 10 ori a plafonului pagubei in raport cu cel inscris in art 31 alin 1. retinuta in speta. calculate pe baza de tarif. 31 din Legea 2/1987 au un caracte special nu numai in raport cu dispozitiile art.000 lei.000 lei la 5. 30 din Legea 2/1987. prin care a fost modificat exclusive art. 2. inscrisa in art.000 lei. Intr-o prima opinie s-ar puea sustine ca.potrivit caruia “Faptele prevazute la alin 1 se pedepsesc cu inchisoarea de la 6 luni la 2 ani daca valoare pagubei. puietilor sau lastarilor prin pasunare in zone sau paduri in care pasunatul nu este permis. insa ca art.

In raport cu aceasta opinie. ceea ce a facut. omisiunea legiuitorului de a actualize. iar. potrivit art. cu motivarea ca. De altfel. ori in cadrul unor contestatii la executare pe temeiul art. constantand ca prima instanta. desi se impunea in raport de calificarea ce trebuia data faptei (in art. cu aplicare art. chiar daca se retinea aceasta incadrarea juridica. trebuia sa respinga recursul inculpatului. calculta pe baza de tariff. 31 alin 1) si de maximul special al pedepsei inchisorii prevazut in art. Intr-o a doua opinie. atat solutia adoptata de prima instanta.pr. in ce priveste criteriul cuantumului pagubei. care . C. 31 alin 2 din Legea 2/1987. valoarea pagubei in functie de care trebuie retinuta modalitea calificata ( de peste 50 de ori mai mare decat pretul mediu al unui metro cub de masa lemnoasa pe picior) fiind de 325. 31 alin 2 din Legea 2/1987. 461 lit. iar valoarea pagubei. ci si cele ale art.pen. este de observat ca in art. 2 (2 ani inchisoare) era intrunite toate conditiile cerute de art. 31 alin 2 din Legea 2/1987. in mod corespunzator. iar nu in art. 1. pedeapsa de 6 luni inchisoare aplicata era in limitele speciale prevazute de lege. d. 37 lit a c. pedeapsa aplicata este exceptata de la gratiere. fiind aplicat pe cale administrativa. 31 alin 2 din Legea 2/1987.p. 31 alin. inaplicabile prevederile art. in mod gresit. practic. 31 alin 2 . 5 alin 1 teza I din Legea 137/1997. nu a retinut starea de recidiva prevazuta de art.. deoarece: - prima instanta ar fi trebuiet sa incadreze fapta in art. cu privire la ambii termei ai recidivei. observam ca..este si o parte a jurisprudentei si doctrinei. in raport de limita maxima speciala a pedepsei inscrisa in art. In sensul solutiei aratate mai sus. - Instanta de recurs. 31 alin. cat si cea adoptata de instanta de recurs apra ca fiind nelegale. infracitunea fiind savarsita in stare de recidiva. cu mentiunea ca aceleasi procedeu trebuie aplicat si atunci cand actul normative de gratiere a intervenit dupa condamnerea definitiva. 102 din noul Cod silvic aprobat prin legea 26/1996. pentru care conditia de incriminare a cuantumului paguei este inferioara aceleiasi conditii cerute pentru existenta modalitatii simple inscrisa in art. 31 alin 1. 37 lit a cp. 31 slin 2 din Legea 2/1987 a fost abrogate implicit. nu poate conduce decat la concluzia ca textul art. cauzata prin fapta savarsita de inculpate a fost de superioasa acesteia (fiind de 1.p.privind neaplicarea gratierii (numai) la infractinile savarsite in stare de recidiva.471.000 lei. nu doar prevederile art. 37 lit a c.416 lei).

p. care sa conduca la exceptarea inculpatului de la gratiere. In spiritual acestei a doua opinii consideram ca: -solutia primei instante este legala.reglementeaza aceeasi infractiune. 31 alin 2 din aceeasi lege este abrogate implicit. dar se impunea precizare ca fapta se incadreaza in art. potrivit art. 37 lit a C. legala. deoarece. 31 alin. . 1. nemaifiind aplicabil in lipsa unei modificari corespunzatoare celor adduce dispozitiilor art. 31 alin 1 din legea 2/1987.solutia intantei de recurs este. prevazute de art.. care prevedere un maxim special al pedepsei inchisorii de 6 luni. nu se putea retine starea de recidiva. 31 alin 1 din Legea 2/1998. de asemenea. 5 alin 1 teza I din Legea 137/1997. . incadrand fapta in art. deoarece art. nu a mai fsot pastrata modalitatea calificata pe temeiul unui anume cuantum al pagubei cauzate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful