distrugerea- licenta

DISTRUGEREA

Art. 217 – Distrugerea
(1)

Distrugerea, degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun

apartinand altuia sau impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun, precum si inlaturarea masurilor luate, se pedepsesc cu inchisoare de la o luna la 3 ani sau cu amenda. (2) (3) In cazul in care bunul are deosebita valoare artistica, stiintifica, istorica, Distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a unei arhivistica sau o alta asemenea valoare, pedeapsa este inchisoarea de la unu la 10 ani. conducte petroliere sau de gaze, a unui cablu de inalta tensiune, a echipamentelor si instalatiilor de telecomunicatii sau pentru difuzarea programelor de radio si televiziune ori a sistemelor de alimentare cu apa si a conductelor magistrale de alimentare cu apa, se pedepsesc cu inchisoare de la unu la 10 ani. (4) Daca distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare se savarseste prin incediere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc si daca rezulta pericol public, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 15 ani. (5) (6) Dispozitiile prevazute in alin. (2), (3) si (4) se aplica chiar daca bunul Daca bunul este proprietate private, cu exceptia cazului cand acesta este in apartine faptuitorului. intregime sau in parte al statului, actiunea penala pentru fapta prevazuta in alin. (1) se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala. Legislatie: Legea 18/1991 legea fondului funciar, republicata, art. 107 Legea 351/2004 – legea gazelor, art. 102-108 Legea 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural national mobil Legea 311/2003 a muzeelor si colectiilor publice Legea 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale Legea 407/2006 a vanatorii si a protectiei fondului cinegetic

-

Legea 13/2007 – legea energiei electrice

Decizii ale Curtii Constitutionale
1.

Neconstitutionalitate (art.217 alin 6 C. pen.) Art. 41 alin (2) din

Constitutie. Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstituionalitate a art. 217 alin (6) C. pen. In raport cu dispozitiile art. 41 alin (2) din Constitutia Romaniei si a constatat ca dispozitia “cu exceptai cazului cand acesta este in intregime sau in parte al statului” este neconstitutionala. Curtea a retinut ca “dispozitiile constitutionale ale art. 41 alin. (2) trebuie intrepretate in sensul ca se refera la ocrotirea in mod egal atat a proprietatii apartinand persoanelor fizice ori persoanelor juridice de drept privat, cat si a proprietatii private a statului. Prin urmare, statul nu poate beneficia de o ocrotire juridical diferita de aceea a personalelor de drept privat in ceea ce priveste bunurile ce constituie obiectul proprietatii sale private. Totusi, prin art. 217 alin 6 C.pen., s-a prevazut un regim juridic diferentiat sub aspectul institutiei plangerii prealabile. Astfel, daca bunul face parte din sfera proprietatii private a altor subiecte de drept decat statul, actiunea penala impotriva autorului infractiunii de distrugere poate fi pusa in miscare numai in baza plangerii prealabile a persoanei vatamate. Daca insa bunul face obiectul proprietatii private a statului, actiunea penala poate fi pusa in miscare din oficiu, aceasta masura nemaifiind conditionata de existenta plangerii prealabile a persoanei vatamate. Punerea in miscare din oficiu a actiunii penale, astfel cum prevede in present art. 217 alin 6 C. pen., asigura o mai energica aparare juridica, indiferent de vointa persoanei vatamate. Este de ajuns ca organele de urmarire penala sa fie sesizate despre savarsirea faptei sau chiar sa se sesizeze din oficiu pentru ca procesul penal sa fie pornit. Acest process, astfel declansat, parcurge si faza urmaririi penale, in cadrul careia organele de urmarire penala strang probele necesare solutionarii cauzei, urmand ca sesizarea instantei sa se faca prin rechizitoriul procurorului. Dimpotriva, daca persoana vatamata este o persoana vatamata este o persoana fizica sau juridica de drept privat, ea trebuie, in plus, sa se adreseze instantei cu plangerea sa, in termen de doua luni, conform art. 294 alin 1 C. proc.pen., in caz contrar raspunderea penala fiind inlaturata, in conformitate cu dispozitiile art. 131 alin 1 C. pen. In sfarsit, tot ea trebuie sa produca sis a

Of. 3. 217 alin 6 C. ca “incadrarea juridica a faptei in functie de latura subiectiva a infractiunii este o chestiune de aplicare a legii. 218/2002. M. in raport de dispozitiile art. intre proprietatea private a statului si proprietatea private a altor subiecte de drept.C. 41 alin.C. Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstituionalitate a art. nr. 1 si art.Of. 22 alin (2). (9). 16 alin.prezinte probele necesare in sprijinul plangerii sale. in esenta. In consecinta. 22. Constitutionalitate (art. Inculpatul a incendiat. nr. 1. M. acestea interzic. focul extinzandu-se si asupra unor bunuri ale vecinului sau. nr. 720 din 3 octombrie 2002).C.. Or. Din toate acestea rezulta ca deosebirea de reglementare este evidenta. implicit.C. nr. care exceed controlul de constitutionalitate” (D. pen.Generalizaera acestei conditionari ar impiedica insa in mod evident protectia eficienta a societatii. din neglijenta. punerea in miscare a actiunii penale. art. prin art. M. acest principiu constitutional al apararii nedifeentiate a proprietatii private a mai fost examinta cu prilejul solutionarii unor exceptii privitoare la punerea in miscare a actiunii penale in cazul unor infractiuni impotriva patrimoniului. se face o diferentiere .pen. De altfel.) Art. 44 alin 2 din Constituie. 41 si 135 din Constitutie. 605 din 10 decembrie 1999). 217 alin 6 C. art. 1 C.C. ca legea penala sa cuprinda reglementari differentiate cu privire la ocrotirea proprietatii private. 2. 217 alin.Of. 217 alin (1) in raport cu dispozitiile art. in temeiul art. caruia I s-a cauzat o paguba de . motivand ca “legiuitorul a optat pentru regula generala de urmarire. 150/1999. a intereselor generale fata de faptele care prezinta pericol social. 217 alin (1) C. (1) si (2) si art. Constitutionalitate (art. nr. pen. nr. 368/2005. ci si atunci cand este in intregime sau in parte in propritatea private a statului. Intrucat dispozitiile art. pen. pe care Constitutia o interzice. o capita de paie din curtea sa.C. Art. 135 alin (6) din Constitutie. fiind totodat dreptul constitutional al legiuitorului de a stabili si anumite exceptii. 41 alin 2 din Constitutie asigura o egala ocrotire proprietatii private. Impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare.” (D.pen). se poate face doar la plangerea prealabila a persoanei vatamate nu numai atunci cand bunul apartine persoanelor fizice sau juridice de drept privat. motivand. indifferent de titular. 23 alin. 16 si 44 din Constituie. fiind in stare de ebrietate. 739 din 15 august 2005). 217 alin 1 C. prevazute de legea penala” (D. judecare si sanctionare din oficiu a infractiunilor. Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstituionalitate a art. 23.

20 raportat la art. prin interventia altor personae. sectia penala. infractiunea de distrugere prevazuta de art. In consecinta. 288/1999. intrucat in apropiere nu se aflau alte gospodarii care sa fi fost in pericol de a fi incediate. 1990-2000. In speta. in cazul de fata). De aceea. decizia nr. Pericol public. iar la 20-25 m o bucatarie si casa de locuit a partii vatamate. Dreptul la despagubiri. Subiectul pasiv neproprietar al bunului distrus. instanta de control a inlaturat dispozitiile civile din hotarare privind obligarea inculpatului la despagubiri catre persoana juridica proprietara apartamentului. 217 alin 4 C. 3. care l-au imobilizat pe inculpat. 2. 217 C. 1 si 4 C.5 m de gardul de scandura. in baza unui contract de inchiriere. inculpatul a savarsit. 20 raportat la art. p. cumulative. i-a impiedicat pe locuitorii care au incercat sa intervina pentru stingerea incediului. Subiectul pasiv al infractiunii este persoana al carei bun a fost distrus (proprietarul) si persoana care are un drept asupra acelui bun (locatar. (C. aflat in folosinta unei persoane fizice.. . se cer a fi indeplinite. la o distanta de 0. Fiind de fata in momentul declansarii incediului inculpatul a luat nicio masura pentru limitarea efectelor acestuia si. prin fapta sa inculpatul nu a produs un astfel de pericol public.pen. pen. p. pen.J. 1222/ 1998. Tentativa. in R. Langa stogul incediat se mai afla un alt stog. 367). nr. (C. Impiedicand mai mlte personae sa intervina pentru ca incediul sa nu se extinda la gospodaria vecina. 150). Bunul distrus (o usa) este incorporate in apartamentul propritatea unei persoane juridice.D.A. Iasi. inainte ca focul sa se extinda. sectia penala. doua conditii: distrugerea sa se realizeze prin incendiere.2. Inculpatul a fost condamnat de primele instante pentru tentative la infractiunea de distrugere prevazuta de art. 217 alin. incadrarea juridica a faptei a fost schimbata de instanta de recurs in art. pen. obligandu-l la despagubiri catre pesoana fizica. nu se poate sustine ca inculpatul a creat acea stare de pericol care sa justifice incadrarea faptei in dispozitiile alin 4. decizia nr. locatar. In aceste conditii. in aceasta modalitate.500. 217 alin 1 C. explozie sau alt asemenea mijloc sis a rezulte pericol public. in Probleme de drept…. el a fost stins.P. Pentru existenta infractiunii in forma agravata prevazuta in art. Inculpatul a dat foc unui stog cu fan situate langa gardul de scandura al locuintei partii vatamate. 1/1999. datorita relatiilor de dusmanie ce existau intre el si vecin.S. Distrugerea prin incendiere.000 lei.

paraseste incaperea fara sa-si insuseasca ceva.P. Raportul cu infractiunea complexa de furt calificat savarsit prin efractie. decizia nr. scoate dintrun dulap mai multe lucruri cu intentia de a si le insusi. in fapt. 282/1996. dat fiind ca inculpatul. Suprem. p. Pentru existenta infractiunii este necesar ca inscrisul sub semnatura private ce face obiectul infractiunii sa indeplineasca. din proprie initiative. urmatoarele conditii: sa apartinta in tot sau in parte unei alte persoane. asa incat nu poate fi retinuta si sanctionata ca o infractiune distincta. in C. inclusiv rezultatul produs. in concurs cu furtul (Trib. Absortie in infractiunea de furt in forma consumata. O asemenea activitate. Sima. dar apoi. 5. decizia nr. Fapta aceluia care. a suportat cheltuielile privind reparatiile si inlocuirea usii (Trib. care inas nu se pedepseste. A fost introdusa ca varianta agravanta distrugerea ce are ca obiect material un inscris sub semnatura privata. sa serveasca la dovedirea unui drept de natura patrimoniala. Sima. Raportul cu infractiunea complexa de furt calificat savarsit prin efractie. In sarcian inculpatului trebuie retinuta insa infractiunea de distrugere. Codul penal adnotat. constituie tentative infractiunii de furt calificat (prin efractie). 633). Suprem. constituind tocmai elemental de agravare cerut de lege. Efractia incuietorilor sau usilor presupunea o violenta care in mod firesc produce o degradare a acestora. 2086/1971. decizia nr. in C. p. cumulative. Bucuresti. 52) 4. 1994-1997.J. 633). Din continutul textului rezulta ca fapta nu constituie infractiune atata vreme cat inscrisul apartine numai faptuitorului. sectia a II-a penala. sectia penala. patruzand intr-o incapere prin spargerea geamurilor si deteriorarea usilor. este absorbita in infractiunea de furt calificat. Codul penal adnotat. s-a desistat. . 2950/1970. in C.care a fost si cea care. Reglementarea distrugerii in Noul Cod Civil Fapta in varianta sa simpla pastreaza identic continutul infractiunii din reglementarea anterioara.P. Concurs cu infractiunea de furt ramasa in stadiul de tentative nepedepsibila. savarsita prin spargerea geamurilor si deteriorarea usilor in scopul de a patrunde in incapere ( Trib. sectia penala. p.

cu exceptia proprietarului sau detinatorului acestuia. facturile fiscale.Pot servi la dovedirea unor drepturi de natura patrimoniala conventiile civile. respective acela de a sanctiona comiterea faptei prin metode ce creeaza pericol nu numai pentru bunul distrus ci si pentru alte persoane sau bunuri. -miljlocul utilizat sa fie de natura sa puna in pericol alte persoane sau bunuri. ci s-a preferat sintagma “bunuri ce fac parte din patrimoniul cultural”. precum si in varianta referitoare la distrugerea de inscrisuri sub semnatura privata. chitantele. Scopul reglementarii a ramas acelasi. care prevedea ca si conditie necesara sa se produca pericolul public. dovedit cu inscrisuri emise de autoritati.). cabluri. insa din punctual de vedere al terminologiei. retele etc. din care rezulta ca face parte din patrimonial cultural (textul nu specifica. insa a fost mentinuta varianta agravanta privind comiterea faptei prin anumite mijloace. ci este sufficient ca mijloacele folosite sa fie de natura a produce un asemenea pericol. care trebuie sa indeplineasca doua conditii cumulative: .mijloacele sa constea in incendiere. S-a renuntat la agravanta referitoare la anumite bunuri de utilitate publica ( conducte. Actiunea penala se pune in miscare. la plangerea prealabila a persoanei vatamate. subiectul active poate fi orice persoana. inclusive proprietatrul sau detinatorul bunului. Tentativa la infractiunea de distrugere in varianta tip si varianta in care obiect material este un inscris sub semnatura private nu se pedepseste. Aceasta presupune ca bunul respective sa aiba un anumit statut juridic. In varianta simpla a infractiunii. Spre deosebire de reglementarea anterioara. acestea nu au mai fost enumerate. A fost mentinuta agravanta referitoare la bunuri cu valoare culturala deosebita. poate fi vorba despre bunuri din patrimonial cultural national sau mondial). iar actiunea penala se pune in miscare din oficiu. . Subiectul active al infractiunii in cele doua variante agravante poate fi orice persoana. in reglementarea actuala nu este necesar ca acest pericol pentru alte persoane sau bunuri sa se produca. Tentativa in cazul celor doua variante agravante se pedepseste. explozie ori orice alt asemenea mijloc. in ambele situatii.

s-a sustinut ca atat solutia de achitare. a) raportat la art. practica judiciara . Declarandu-se recurs in anulare. din neglijenta. Tribunalul Teleorman. inculpatul nu a luat nici o masura pentru limitarea efectelor acestuia si. 1 Infractiuni contra patrimoniului. p. S-a retinut ca. in BJ Prin sentinta penal nr. 265 din 8 mai 1996. o capita de paie din curtea sa. 1222 din 8 mai 1998.500.p. CSJ. a respins apelul inculpatului. inculpatul a incendiat. 217. constituie infractiunea de distrugere prevazut de art. Incadrare juridica1 Art. Impiedicarea stingerii unui incediu in propria gospodarie. 217 alin 1 C.p . inculpatul TF. prin decizia penala nr. infractiunea de distrugere consta in distrugerea. 10 alin 1 lit c C. cat si incadrarea juridica sunt gresite. cu consecinta extinderii acestuia asupra bunurilor altor persoane. Recursul in anulare este fondat. 457 din 30 septembrie 1996. in ziua de 26 martie 1995. 219 C. datorita conditiilor atmosferice. datorita relatiilor de dusmanie ce existau intre el si vecinul sau. degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun apartinand altuia. Curtea de Apel Bucuresti a admis recursul declarat de inculpate si casand ambele hotarari.000 de lei prin distrugerea acelor bunuri. Sectia penala. sau impiedicarea luarii masurii de conservare ori de salvare a unui astfel de bun precum si inlaturarea masurilor luate. Andreea Stoica. 217 alin 1 si alin 4.p Potrivit art.Impiedicarea stingerii unui incediu. 177 din 25 martie 1995 a Judecatoriei Alexandria. Prin decizia penala nr. a dispus achitarea inculpatului in baza art. i-a impiedicat pe locuitorii ce au incercat sa intervina pentru stingerea incediului. 2 lit. 219 C. focul extinzandu-se. art. caruia I s-a produs o paguba de 2. a fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de distrugere din culpa prevazuta in art. 11 pct.p. decizia nr. fiind in stare de ebrietate. si asupra unor bunuri ale vecinului sau. Fiind de fata in momentul declansarii incendiului.

impiedicand mai multe persoane sa intervina pentru ca incediul sa nu se extinda la gospodaria vecina.de ura. . dec nr. dar acceptat de faptuitor -. rezultatul (consecinta) faptei constand. inculpatul a fost condamnat. intr-o actine conexa cu o alta actinea ce constituie infractiune distincta. aceea de distrugere nu are ca rezultat realizarea unui profit material de catre autorul ei. 217 alin 1 si 4 C. de ruinare a unui concurrent in afaceri. din nimicirea sau deteriorarea ori scoaterea din uz a bunului apartinand altei persoane. Dispozitiile art.T. pentru savarsirea infractiunii de distrugere prevazuta de art. casandu-se gotarariel atacate. 1975.infractiunea de distrugere calificata in paguba patrimoniului public. 231 alin (3) din Codul penal”. Spre deosebire de celelalte infractiuni impotriva patrimoniului. de razbunare. prin schimbarea incadrarii juridice. 94 . prevazuta in art. de pedepsire a unui rival de orice tip.p. aducand in stare de nefunctionare acele instalatii. infractiunea de distrugere are deci acelasi obiect generic ca si celelate infractiuni cuprinse in titlul III din C. O asemenea fapta. degradarea ori aducea in stare de neintrebuintare a unui bun apartinand altuia. ocrotind relatiile sociale patrimoniale privind avutul personal sau particular.Potrivit art.p. in scopul folosirii lor la confectionarea unor aparate de radio si amplificatoare. Comentariu2 (cod adnotat si comentat) 1. 56/1981. cand ea este comisa cu intentie. p. Teordor Vasiliu “Fapta inculpatilor care. 217 alin 1 si 4 C. le-a smuls din ansamblele electronice in care erau montate. Or. poate fi inspirata si purtata din sentimente negative. 217 alin 1 C. Obiectul juridic a). vatamare corporala 2 3 Codul penal –comentat si adnotat – partea speciala. savarsita in concurs (furt si distrugere3). constituie. sau impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun precum si inlaturarea masurilor luate. In consecinta.pe langa infractiunea de furt in paguba patrimoniului public. in aceasta modalitate.S.p.p. inculpatul a savarsit. Distrugerea de bunuri poate aparea insa si ca rezultat eventual – nedorit. recursul in anulare a fost admis si. 217 C.p. pur si simplu. pentru a sustrage diferite piese electronice. volumul I. infractiunea de distrugere prevazute de art. III. infractiunea de distrugerea consta in distrugerea. R.

faptuitorul n-a cunoscut apartenenta acestui bun.T. cat si infractiunea de distrugere in paguba patrimoniului public. in textul la care ne-am referit. distrugerea poate fi si rezultatul unei atitudini culpoase. dec nr. Un lucru care nu face parte din patrimonial unei persoane (res nullius si res derelictae) nu paote forma obiectul material al infractiunii de distrugere. prevazuta in art. 2. 1760/1970. Obiectul material Orice bun mobil sau imobil. b) din codul penal”. distrugand cu aceeasi ocazie si bunuri (obiecte de vesela) apartinand restaurantului. 231 din Codul Penal. constituie o singura activitate cu mai multe urmari relevante sub aspect penal. 217 c. 2. 2. 321 din Codul Penal. instigatori sau complici. pen. Intrucat insa fapta. Infractiunea de distrugere putand fi savarsita de mai multe persoane. Mentionam insa ca in cazul distrugerii aggravate prevaute in art. 217 alin. in totalitatea ei . 430. participantii pot avea deci calitatea de autori. constituie atat infracitunea de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice. urmeaza a se retine ca este vorba de o pluralitate de infractiuni sub forma concursului ideal. avand o valoare economica. 4 Fapta inculpatei care a savarsit acte si gesture prin care s-a adus atingere bunelor moravuri. participaratia este susceptibila de a fi realizata in toate formele ei.. degradat sau adus in stare de neintrebuintare. poate constitui obictul material al infractiunii de distrugere prevazute in art.I.S. asa ca orice persoana poate fi subiectul activ al acestei infractiuni. subiectul active poate fi chiar cel caruia apartine bunul distrus. .si distrugerea. R. intrucat nu intruneste atributele unui “bun” in intelesul dispozitiilor cuprinse.p. prevazuta in art. In sfarsit. Obiectul material al actestei infractiuni poate fi si un bun apartinand avutului obstesc dar numai in cazurile in care bunul aflandu-se in posesia sau detentia unei persoane particulare. b) Obiectul juridic special al acestei infractiuni este constituit din relatiile sociale de ordin patrimonial a caror formare si dezvoltare depind de apararea starii de fapt existente – in ce priveste integritarea si insusirile necesare pentru a putea fi utilizate . 3 si 4 c. apartinand avutului personal sau particular. 33 lit. Subiectii infractiunii a) Calitatea de autor al infractiunii de distrugere nu este conditionata de intrunirea unor anumite cerinte.. prevazut in art. p. ultraj contra bunelor moravuri si distrugere4.a bunurilor apartinand patrimoniului personal sau particular.

subiectul pasiv al acestei infractiuni poate fi si o unitate obsteasca atunci cand infractorul nu a stiut ca bunul apartine unei astfel de unitati. iar bunul care fomeaza obiectul material al infractiunii apartine faptuitorului. prin aceeasi actiune. 217 alin. 217 alin. creditorul ipotecar. subiect pasiv este si statul ca exponent al colectivitatii ale catei interese au fost lezate. dar savarsita prin mijloacele aratate in alin 4 si care genereaza pericol public. sau inlaturarea unor astfel de masuri care au fost luate. uzufructuantul). In cazul in care. infractiunea savarsita in aceste conditii va avea o pluraritate cand bunul distrus apartinea in indiviziune mai multor persoane. Intrucat si alte persoane. locatarul. 4. Asa fiind. 4 c.p se realizeaza prin una din urmatoarele actiuni ale faptuitorului: distrugerea. pentru ca prin savarsirea unor asfel de fapte sunt lezate interesele colectivitatii. 2. drept care a fost lezat. Astfel. produce o perturbare in desfasurarea normala a vietii. credem ca in cazul savarsirii distrugerii prevazute in art. precum si distrugerea oricaror alte bunuri. si aceste persoane pot fi subiecti pasivi ai aceste infractiuni. In cazul in care infractiunea de distrugere este savarsita in una din variantele agravate prevazute in art. p face parte din categoria infractiunilor contra avutului personal sau particular. 2. Legea penala pedepseste actiunea de distrugere a bunurilor la care se refera dispozitiile din alin. aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun. creditorul ipotecar. Latura obiectiva a) Elementul material al infractiunii de distrugere in forma tipica (simpla) prevazuta in art. . impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui bun. 2. a activitatii membrilor colectivitatii. 3. degradat sau adus in stare de neintrebuintare prin actiunea faptuitorului. bunurile aratate in alin 2 intereseaza prin valoarea si semnificatia lor cauzeaza un grav prejudiciu. 3. 217 alin 1 c. faptuitorul distruge mai multe bunuri apartinand unor persoane diferite. ci a crezut ca este al unei persoane particulare.pot avea un drept asupra bunului cu privire la care s-a exercitat actiunea faptuitorului.cum ar fi uzufructuarul .b) Subiectul pasiv al acestei infractiuni este persoana careia apartine bunul distrus. chiar in situatia in care ele apartin faptuitorului. Elementul material al infractiunii se exprima. . distrugerea bunurilor aratate in alin.pen. si 4. Desi infractiunea de distrugere prevazuta in art. degradarea. 3 si 4. de regula. subiectul pasiv al acestei infractiuni este persoana care avea un drept asupra acestui bun (de exemplu. 3. creditorul gagist. 217 c.

intrucat ceea ce s-a voit a se pedepsi prin incriminarea unei astfel de fapte a fost desigur distrugerea indirecta a unui bun. fiind luate masurile de conservare. de asemenea. in urma caroara se adduce atingere integritatii materiale a unui bun. socotim totusi ca numai in aceste conditii ea poate fi savarsita. daramarea unei case. degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a bunului. Prin impierdicarea de catre faptuitor a luarii unor astfel de masuri. ori de salvare a unui bun. caroseria unui autovehicul. pentru totdeauna sau numai un interval de timp. Asa. arderea unei carti sau a unui inscris. uciderea unui animal). acesta savarseste. printr-o manevra contraindicata a unui dispozitiv se blocheaza intregul mechanism al unei masini astfel ca pentru repunerea in functiune este necesara demontarea ei.p. Infractiunea de distrugere este savarsita si atunci cand. Astfel pot fi deteriorate (stricate partial) zidul unei case. prin reparatiile ce i s-ar face. de a nu putea fi utilizat deloc sau numai in parte. stricarea lui partiala. obiectele de imbracaminte. fara a fi distrus sau degradat in sensul aratat mai sus.printr-o actiune si. ori a unor obiecte din portelan. mai rar. 1 c. infractiunea prevazuta in art. de exemplu. 217 alin. ceea ce are drept consecinta pierderea totala sau numai in parte a capacitatii sale de folosinta cu sau fara posibilitatea redobandirii acestei capacitate. iar nu crearea unei stari de pericol. Un bun este adus in stare de neintrebuintare cand. de la incendiu sau de la o inundatie) este necesar a se lua unele masuri. sau in urma loviturilor aplicate unui animal de tractiune acesta devine inapt de a mai putea fi folosit. Uneori pentru conservarea unui bun ori pentru salvarea lui de la distrugere (de exemplu. In aceste doua situatii din urma. sfaramarea unor aparate construite din sticla. este pus in situatia de a nu mai putea fi folosit. Desi textul la care ne referim nu conditioneaza in mod expres existenta infractiunii de distrugere de producerea acestor urmari. nimicirea unui bun (de exemplu. ele sunt inlaturate de catre faptuitor. Prin distrugere se intelege desfiintarea completa. Degradarea unui bun inseamna deteriorarea acestuia. . infractiunea de distrugerea exista numai daca impiedicarea luarii masurilor luate a avut ca urmare distrugerea. printr-o inactiune.

2000) 6 O. 41/1995 (M. sunt cele cuprinse in patrimonial cultural mobil5. sa fi avut drept cauza actiunea faptuitorului. precum si atunci cand este savarsita prin vreunul dintre mijlocele prevazute in alin. Latura subiectiva. 19 pct. In cazul in care actiunea de distrugere este savarsita asupra vreunui bun din cele aratate in art. cu valori identice. De cele mai multe ori. 219 c. cand distrugerea se comite cu intentie indirecta ea este in concurs cu alte infractiuni. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural mobil (M. nr. 105 din 30. care poate fi directa sau indirecta (art. istorica. sunt cele cuprinse in patrimonial cultural national6. Dispozitiile art. Pentru ca actiunea faptuitorului sa poata constitui elemental material al infractiunii de distrugere este necesar ca intre aceasta actiune si rezulat sa existe legatura de la cauza la effect asadar.p..Of. nr. a structurii lui fizice. 3 si 4 constituie variante agravante ale acestei infractiuni. prevazuta de acest text poate fi savarsita numai in cazul in care bunul apartine unei alte personae decat faptuitorul. B) Rezultatul actiunii faptuitorului consta in schimbarea starii de fapt a bunului.Bunul are o deosebita valoare artistica. Infractiunea de distrugere in oricare dintre variantele prevazute poate fi savarsita atat prin comisiune. Bunurile mobile. in forma simpla. iar bunurile immobile. in distrugerea sau degradarea lui sau aducerea acestuia in stare de neintrebuintare. cat si prin omisiune. Faptele de distrugere prevazute in art. 5. 3 (incediere. 217 incrimineaza fapta de distrugere contra avutului personal sau particular numai cand este savarsita cu intentie.p.G. Distrugerea din culpa este incriminate de prevederile art. de asemenea valori. completata si aprobata prin Legea nr. De exemplu: faptuitorul pentru a-si insusi bunul fixat pe un imobil.p. 68/1994.1995) . 530 din 27.). privind protejarea patrimoniului cultural national.10. 1 lit a si b c. stiintifica. In legatura cu dispozitiile art. c) Legatura de cazualitate. 2. nr. adduce degradari acestuia din urma pentru a demonta obiectul pe care voieste sa si-l 5 Legea nr. 217 alin. rezultatul sa fi fost generat. care se poate concretize.05. explozie ori alt asemena mijloc) si rezulta pericol public infractiunea de distrugere exista chiar daca bunul apartine faptuitorului (art. 217 alin 5).Of. arhivistica. asa cum s-a aratat. 217 alin 1 cp este de observat ca infractiunea de distrugere . 217 alin 2 si 3 c.

in care sunt expuse sticle cu diferite bauturi. avand o valoarea . infractiunea de lovire sau vatamare corporala (savarsitaa cu intentie indirecta. 6. apartin intregului popor. intrucat faptuitorul a prevazut rezultatul faptei sale pe care nu l-a urarit dar a acceptat posibilitatea producerii lui. In ceea ce priveste bunurile care alcatuiesc patrimonial cultural national al tarii noastre. arhivistica sau o a alta valoarea sociala. sau : faptuitorul voind sa loveasca persoana care se afla in dreptul unui geam sau a rafturilor dintr-un restaurant. Pentru delimitarea sferei de aplicare a dispozitiilor din art. obiectul aruncat loveste victima dar totodata sparge si geamul sau alte obiecte aflate pe traiectoria sa. cand existenta lui intereseaza intreaga colectivitate sau un cerc larg al colectivitatii. 217 alin 2 c. infractiunea de distrugere savarsita cu intentie indirecta este in concurs cu infractiunea de furt savarsita cu intentie directa. data de distrugerea simpla datorata fie obiectului material al infractiunii savarsite. sunt precizarile din cuprinsul art. O prima varianta agravata este aceea prevazuta in dispozitiile alin 2 al art.p. 63 din 2. arunca spre ea cu un scaun. deosebita valoare social ape care trebuie sa o prezinte bunul respectiv. 217 c.p. 217 alin 1 cp dispozitiile cuprinse in alineatele 2.Modalitati si forme ale infractiunii de distrugere a) Pe langa modalitatea simpla (tipica) prevazuta de art. 63/1974 in care se arata bunurile care. Potrivit acestor dispozitii infractiunea de distrugere este agravata in cazul in care bunul are o deosebita valoare artistica. istorica. prin valoarea si semnificatia lor social-culturala. 2 al legii nr. Aceste variante prezinta un pericol social sporit. in preambulul legii nr. stiintifica. In acest caz.11.insuseasca. Deosebit de utile pentru aplicare dispozitiilor art. dispozitiile cuprinse in art 217 alin 5 c.3 si 4 ale aceluiasi articol incrimineaza variantele agravate ale acestei infractiuni. si anume.p prevad ca infractiunea de distrugere este savarsita chiar in situatia in care bunul apartine faptuitorului. fie mijloacelor folosite pentru comiterea ei. 217 alin 2 c.Tinand seama tocmai de acest atribut al unor astfel de bunuri.1974 (legea ocrotirii patrimoniului cultural national al Republice Socialiste Romania) se arata ca aceste bunuri.p trebuie sa se aiba in vedere criteriul indicat chiar de textul legii. Un bun are o astfel de valoare.

are domiciliul in tara.p. prevederile acestui text sunt aplicabile in cazurile prevazute de art. pentru savarsirea infractiunii de distrugere in aceasta modalitate agravata. neavand nici o cetatenie. infractiunea de distrugerea este agravata cand obiectul material al actiunii faptuitorului este un cablu telegraphic.p. O a doua varianta agravanta este aceea prevazuta de textul alin 3 al aceluiasi art.. 217 alin 3 c.. sau inlaturarea unor astfel de masuri care ar fi fost luate).Of nr.Potrivit acestei dispozitii. telephonic sau de inalta tensiune ori o conducta petroliera. aducerea in stare in neintrebuintare a bunului. Potrivit prevederilor art. Actiunea faptuitorului. totusi o astfel de infractiune poate fi savarsita si in contra avutului particular. daca fapta este prevazuta ca infractiune si de legea penala a tarii unde a fost savarsita. potrivit prevederilor art 4 c. In adevar. Desi in tara noastra bunurile care formeaza obiectul material al infractiunii in aceasta vaiatna apartin avutului obstesc. 3 c. istorica sau documentara deosebita ori o valoare stiintifica de document al naturii de importanta deosebita. statul nsotru isi indeplineste totodata si indatoririle ce si le-a sumat cu privire la ocrotirea prin norme de drept penal a unor astfel de bunuri ca urmare a aderarii sale al Convetia asupra marii libere adoptata de Conferinta Natiunilor Unite in aprilie 1958 si ratificata prin decretul art. 25 din 14 octombrie 1961). p. Intrucat bunurile la care se refera dispozitiile din art. constituie patrimoniu cultural national. 5 si 6 c. 6 c. dispozitiile acestuia se aplica si infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii (in marea libera sau pe teritoriul unei alte tari) daca faptuitorul este cetatean raman sau daca. (distrugerea. rezulta ca infractiunea in aceasta varianta poate fi savarsita numai prin distrugere. chiar de un cetatea strain sau de o persoana fara cetatenie care nu domiciliaza in tara noastra. legea penala ramana se aplica si infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii. Prin includerea aceste dispozitii in codul penal. poate fi realizata in oricare dintre modurile prevazute in art.p. 253/1961 (publicat in B. Din chiar cuprinsul art. 217 alin 1 c. degradare sau aducere in stare de neintrebuintare a . degradarea. aflate in afara teritoriului tarii noastre pot apartine avutului particular.artistica. 217 alin. iar faptuitorul se afla pe teritoriul tarii noastre. impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare a acestuia.p.p.

Exista pericol public. iar nu si prin actiunea de impiedicare a luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun si nici prin aceea de inlaturare a masurilor luate. este surprins de proprietarul lor cand tocmai turna peste bunuri o substanta inflamabila. este incriminate prin dispozitiile art. fapta va constitui infractiunea consumata prevazuta de art. O ultima modalitate este aceea prevazuta in art. . 217 alin 4 c. forma imperfecta a infractiunii de distrugere. b) Tentativa. 217 alin. Comparatie cu prevederile codului penal anterior.p. ci asa cum prevede textul. 217 din actualul cod penal prezinta fata de prevederile art. 559-560 din codul penal anterior unele deosebiri.p. Dispozitiile inserate in art. apartinand avutului personal sau particular. in cazul in care prin folosirea unui astfel de mijloc (incendiere. degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun. degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun sa fie savarsita prin incendiere. In aceasta varianta.). integritatea corporala ori avutul unui numar indeterminate de persoane.) se pericliteaza viata. chiar daca bunul apartine faptuitorului. deschiderea unui stavilar care ar avea ca urmare inundarea unui teren pe care sunt locuinte etc. 217 c. 7. 1 c. Existenta acestei variante agravante este conditionata de intrunirea urmatoarelor doua cerinte: distrugerea.bunului. infractiunea poate fi savarsiata ca si aceea prevazuta in alin. si anume degradarea acelor bunuri. O astfel de stare de pericol poate rezulta nu numai ca urmare a provocarii unui incediu dau explozii. 222 c. toxice. si prin folosirea unui “alt asemenea mijloc” (de exemplu raspandirea unor substante asfixiante.. de exemplu. explozie ori prin orice alt asemenea mijloc si totodata sa rezulte pericol public. Daca prin turnarea substantei inflamabille peste aceste bunuri ele au suferit o degradare. Va fi savarsita tentative acestei infractiuni cand. faptuitorul nemaiputandu-si continua activitatea infractionala (sa declanseze incendiul). explozie etc.p. intrucat actiunea faptuitorului a produs unul dintre rezultatele necesare pentru existenta acestei infractiuni. sanatatea. faptuitorul voind sa distruga prin incendiere niste bunuri mobile apartinand unei alte persoane sip e care aceasta le depozitase in curte.p. 3 al art. numai prin distrugerea.

in raport de situatia de fapt concreta. 18/1961. p. precum si impiedicare luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui bun sau inlaturare a unor astfel de masuri care au fost luate.p.D. s-a provocat si degradarea imobilului respective. intrucat fiind cu oile la pascut in padure. Desi.P” nr. In cazul in care. 559 c. dat fiind ca inculpatul s-a desistat. 9/1961. Instanta a constatat in concordanta cu probele efectuate ca inculpatul G. “L. La insitentele primului inculpate.. p.Astfel. Suprem. constituie infractiunea de distrugere nu numai fapta autorului de a “strica” (art. (Trib.V. celelalte. a savarsit fapta cu intentia ceruta pentru infractiunea retinta in sarcina sa.60) 2. nr. savarsita prin spargerea geamurilor si deteriorarea usilor. ci si aducerea lui in stare de neintrebuintare. 2956/1970. dec.V. Suprem. putand fi retinute ca atare potrivit regulilor din partea generala referitoare la circumstantele agravante generale.” nr. dar apoi din proprie initiative paraseste incaperea fata sa-si insuseasca ceva. C. insa nu se pedepseste. a dat foc unei gramezi de crengi.D. scoate dintr-un dulap mai multe lucruri cu intentia de a si le insisi.R. potrivit prevederilor actulului cond. 3. de indrumare nr. Inculpatul GV a fost condamnat pentru infractiunea de instigare la distrugere prin incendiere.p. cauzandu-se astfel o paguba partii civile. 1961. “R. pen. in scopul de a patrunde in incapere. iar focul extinzandu-se au fost distrusi si lastarii plantati de pe o suprafata de cateva hectare.V.133). este adevarat ca a urmarit numai sa aprinda gramezile de crengi. a indemnatt pe inculpatul minor T. Fapta aceluia care. Dispozitiile din art. 217 alin 2 c. totusi in . prin detasare si insusirea unui astfel de bun. Sect. 3/1971. alaturi de infractiunea de furt subzista si aceea de degradare.74. p. Practica judiciara 1. In sarcina acestuia trebuie insa retinuta infractiunea de distrugere. constituie intetativa infractiunii de furt calificat ( prin efractie). Insusirea unui bun detasat dintr-un imobil constituie infractiunea de furt. sa dea foc unor gramezi de crengi ce apartineau locuitorilor din comuna.p actual cuprind numai o parte dintre imprejurarile agravante prevazute in art. dec. 560 c. anterior. anterior) un bun apartinand in total sau in parte altei persoane. (Plenul Trib. patruzand intr-o incapere prin spargerea geamurilor si deteriorarea usilor. T. ambele fapte urmand a fi considerare infractiuni concurente.

1345/1965 “J. mijloace de proba.pr. Participatie improprie (art. daune materiale (art.. nr. Principiul specialitatii legii penale (art.p).p). Sect.. 382) 4. p. Col. Col. Concurs real de infractiuni (art. “R.p. 161. expertiza tehnica pentru evaluarea pagubelor (art. 86 din Legea 18/1991).pr.p). pen. 161) 6. si chiar daca dreptul de creanta incorporate in actul rupt a fost prescris. 44/1969. p.R.p.ceea ce a si realizat – fapta nu constituie furt. Pen. Schimbarea incadrarii juridice a faptei (art. 1/1966. Pen. ci din razbunare. chiar daca actul nu a fost in intregime distrus.”. (Trib.nr 213/1970.p). 5/1969. dec. la indemnul sau. p. .conditiile in care ele au fost aprinse de inculpatul minor.pen). 998 C. 170 si art. ci infractiunea de degradare a lucrului altuia ( Trib. 217 c.) Distrugerea sau degradare a culturilor agricole (art. in vigoare (respectiv art. Concurs de texte. pen. Daca faptuitorul a luat lucrul din posesia partii vatamate nu cu intentia insusirii pe nedrept. Recurs: neagravarea situatiei in propria cale de atac (art. 116 si urm C.pen): restabilirea situatiei anterioare (art. 385 8 C. Superm. Distrugerea (art. 217 alin. Ocupare fara aprobarea legala a terenurilor (art. Fapta aceluia care rupe un inscris apartinand altei persoane. 1 c. dec nr. astfel ca insusirea lor constituie infractiunea de furt. sper a-l distruge si abandona. este sufficient sa se retina vinovatia instigatorului sub forma intentiei indirecte.p).D. iar nu aceea de degradare de bunuri.). in masura in care sunt desprinsi din pamant si fac obiectul unei sustrageri devin bunuri mobile. 362 C.D. 1970. 348 C. 1862/1968. 14 si art.pr. C. Valcea. 334 C. Pentru existenta instigarii la aceasta infractiune. 5.Supem . (Trib. constituie infractiunea prevazuta de art. dec nr. anterior modificarii prin legea 140/1996). 33 lit a C.civ. Latura civila (art. 87 din legea 18/1991). 317). modalitati de stabilire a cuantumului despagubirilor. nr. el a avut reprezentarea posibilitatii ca incediul sa se extinda si la lastarii din apropiere si deci a acceptat in mod constient aceste urmari.p). p anterior).pr.” nr.N. 31 alin 2 C. Pomii sunt bunuri immobile prin destinatie. dec. 562 c. ci a putut fi refacut partial. 346 C.pr. in care sunt consemnate raporturile patrimoniale dintre el si acea persoana. (Trib. p.. Suprem. Jud.

Este de metionat ca CM a stapanit (folosit) suprafata respectiva de teren din 1991. Bacau a fost respins ca nefondat apelul declarat.Prin sentinta penala nr. In acest fel. 175/1995. deoarece el este proprietarul terenului astfel ca nu a distrus recolta altuia. Examinadn cauza. spunandu-i ca-i apartine. din oficiu.000 lei amenda pentru savarsirea infractiunii de distrugerea prevazuta de art. rezulta ca inculpatul I s-a reconstituit dreptul de proprietate pe o alta suprafata de teren. situate in sola 4 . procesul-verbal nr. l-a arat. instanta de recurs considera ca recursul este intemeiat numai sub aspectul incadrarii juridice a faptei. fara a cunoaste ca terenul nu apartine inculpatului. iar in 1995 la arendat (inchiriat) numitului PL care. fara a-l motive.758 lei stabilita printr-o expertiza tehnica efectuata in cauza. Dupa a doua prasila. unde nu s-a prezentat desi a fost legal citat la doua termene consecutive. alaturi de terenul de pe care a distrus cultura de porumb.p si a fost obligat la plata sumei de 664. in primavera anului 1995. incheindu-se. emis potrivit legii 18/1991 si depus la dosar. Bacau a fost condamnat inculpatul DI la 80. in termen legal. inculpatul. nici in scris si nici oral in fata instantei de recurs. sa discuiasca si sa-l reinsamanteze cu porumb. inculpatul DI a solicitat mecanizatorlui MD sa are terenul repsectiv. l-a insamantat cu porumb. in acest sens. prima instanta a retinut. iar pana la inceputul lunii iunie 1995 a efectuat si doua prasile. in ansamblu.758lei cu titlu de despagubiri civile catre partea vatamata si civila PL. ceea ce MD a facut. inculpate. in termen legal. Impotriva acestei sentinte a declarat apelul. . 2481 din 14 iunie 1996 a J. 83 din 28 ianuarie 1997 a T.58 ha teren arabil situate in comuna Blagesti la punctual numit “Lunca lui Moaca”. 217 alin 1 C. parcela 40/32. ivocand nelegalitatea hotararii de condamnare. Pentru a prinunta aceasta solutie. ca in anul 1995 Comisia pentru aplicarea legii 18/1991 din comuna Blagesti. producandu-I o paguba partii civile PL in valoare de 664. Impotriva acestei decizii a declarat recurs. in fapt. inculpatul a distrus lucrarile agricole (recolta aflata in crestere). constatandu-se ca din titlul de proprietate nr. 153568 din 28 iunie 1995. Prin decizia penala nr. judetul Bacau a pus in posesie pe numita CM cu suprafata de 0. in virtutea principiului rolului active al instantei de judecata.

determinarea. in art. pr. care nu agraveaza situatia inculpatului in propriul recurs.pen. a retine cauza pentru rejudecare. . potrivit art. infractiunile ce trebuiau retinute in sarcina inculpatului. d nr. 203/ R din 6 mai 1997). textul respective prevazand. 38515 pct. iar in fond urmeaza a schimba incadrarea juridica a faptei. inlesnirea sau ajutarea in orice mod. in primul rand.Astfel. 17 Cpr pen si alin 3 C. consideram ca instantele erau obligate sa observe ca fapte de “distrugere sau degradare a culturilor agricole” a fost incriminta. Bacau. pe baza unor probe concludente.p. 334 C. acesta din urma actionand fata vinovatie. Astfel. (CA. 217 alin 1 C. intre altele. potrivit art.pen. urmeaza a se admite recursul sub acest aspect. Pen. 18/1991. ci l-a determint pe numitul MD sa o savarseasca. d si art. potrivit art. 1. constituind pariticipatia improprie... la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala. de catre o persoana care comite acea fapta fara vinovatie. mentinand celelalte dispozitii ale sentintei. 86 din Legea fondului funciar nr.pr. insa o gresita incadrare juridica a faptei in art. ca “distrugerea sau degradarea culturilor agricole” constituie infractiune de distrugere si se pedepseste “potrivit prevederilor Codului penal”. cu intentie. care sunt legale si temeinice. in care sunt reglementate si alte infractiuni la regimul fondului funciar din Romania. s. 3859 alin 1 pct. astfel ca in mod nelegal inculpatul a fost considerat drept autor al faptei comise. 31 alin 2 C. anterior modificarii prin legea 169/1997. a se casa in intregime decizia instantei de apel si in parte sentinta primei instante. mai bine zis. Prima instanta a facut. Comentariu Considerand legala decizia partilor instantei de recurs in ce priveste schimbarea incadrarii juridice a faptei inculpatul din autorat in particiatie improprie la savarsirea infractiunii aveam serioase reserve in ce priveste infracitunea sau. Or. se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune. astfel ca nu raspunde penal. Punandu-se in discutia partilor si procurorului schimbarea incadrarii juridice. in sensul celor aratate mai sus.pen din moment ce nu inculpatul personal a savarsit fapta. ca infractiune speciala de distrugere. situatia de fapt si vinovatia inculpatului au fost correct stabilite de prima instanta. legal administrate si temeinic apreciate. numai pedeapsa pentru aceasta infractiune speciala fiind imprumutata din Codul penal. 2 lit..

dar nu si distrugerea speciala prevazuta de art. asa incat era posibil si necesar a fi facuta fie de instanta de apel. 362 C. in continuare. potrivit caruia “Ocuparea in intregime sau in parte a terenurilor d eorice fel. 33 lit a C.7 Aceasta incadrare juridica trebuia facuta nu doar din ratiuni de “acurarete” juridica. chiar daca pedeapsa pentru aceasta infractiune speciala este imprumutata din prevederile corespunzatoare ale Codului penal. inscris in art. ci si din ratiuni care tin de consecintele juridice care pot surveni. infiintarea sau mutarea semnelor de hotar si a reperelor de marcare. Infractiunea de distrugere sau degadare a culturilor agricole”. respective cu pedeapsa prevazuta de art. Schimbarea incadrarii juridice in infractiunea speciala de distrugere nu constituie o agravare a situatiei inculpatului in propria cale de atac. savarsita anterior datei de 4 noiembrie 1997. Comentariu. incadrarea juridica corecta si completa nu putea fi prevazuta de art.Legea fondului funciar nr. A. anterior modificarii prin legea 140/1996. fie de instanta de recurs. dupa ce a distrus cultura de porumb de pe suprafata respective de teren .p. deoarece pedepsirea are loc tot potrivit prevederilor Codului penal. Consideram ca aceasta infractiune se afla. fara aprobarea primita in conditiile legii. este sufficient sa mentionam ca este posibil ca printr-un act normative de clementa sa fie gratiata pedeapsa ori sa fie aministiata infractiunea de drept comun de distrugere.p. deoarecere. imprevizibil. In al doilea rand. 4 p. Ungureanu. deoarece faptuitorul. a impiedicat partea vatamata sa foloseasca terenul respective. in concurs real. anterior modificarii acestuia prin Legea 169/1997.In consecinta.pen. ceea ce constituie manifestari clare de ocupare a terenului. dispozitiile penale speciale au prioritate de aplicare fata de dispozitiile penale de drept comun. 220 C. constituie infractiunea de tulburare de posesie si se pedepseste potrivit prevederilor Codului penal. cu infractiunea speciala de participatie improprie la distrugere sau degradare a culturilor agricole. 86 din legea 18/1991. 122-124 . a procedat la reinsamantarea suprafetei respective si. in raport de incadrarea juridica a unei fapte intr-o infractiune speciala sau intr-o infractiune de drept comun. potrivit principiului specialitatii legii penale. Ciopraga “Regimul juridic al fondului funciar. prevazut de art.. Astfel. in DPLSR. 87 din Legea 18/1991. 18/1991. a se vedea. 2. C.pen. 217 alin 1. consideram ca prima instanta ar fi trebui sa examineza si existenta infractiunii speciale prevazute de art. 7 Pentru caracterizarea continutului infractiunii speciale. A.

pen. ratiunea incadrarii juridice corecte a faptelor incrimintate prin legea speciala. ceea ce ar fi fost inadmisibil.. numai astfel putand redobandi posesia asupra terenului respectiv.pr. potrivit art.Aceasta din urma fapta nu a mai fost savarsita de catre inculpate in participatie improprie. art. 217 alin 1 C.. 140/1996 si art. consideram ca prima instanta trebuia sa schimbe incadrarea juridica a faptelor retinute expres in rechizitoriul prin care a fsot sesizata si cu aceata fapta – nefiind incidente prevederile art/ 317 C. legale si temeinice. anterior modificarii prin Legea 140/1996. 385 5 alin 1 C.pen. a ocupat efectiv suprafata respective de teren. instantele de apel si de recurs nu puteau proceda la aceasta schimbare a incadrarii juridice. chiar daca faptele savarsite sunt incriminate si in dreptul comun. este de observat si faptul ca prin Legea 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. Sub aspectul laturii civile. anterior modificarii prin L. pe baza acestei dispozitii. De altfel. 87 din L 18/1991. 3. consideram ca – in afara obligarii. deoarece ar fi agravat situatia inculpatului in propriile cai de atac. cu aplicarea art. impiedicand partea vatamata sa foloseasca terenul respective. intre altele. 87 din Legea 18/1991. aceasta infractiune speciala fiind reglementata distinct. Evident. odata in plus. Acest aspect (civil) al cauzei releva. ci ca autor. a fost modificat si art.instanta trebuie sa-l oblige pe inculpate la restabilirea situatiei anterioare. In consecinta. in raport cu savarsirea celei de-a doua infractiuni.pen. a inculpatului la despagubiri reprezentand valoarea recoltei distruse. 33 lit. anterior modificarii prin Legea 169/1997. ca urmare a primei infractiuni. intr-o modalitate de . a C. cu aplicarea art. deoarece dupa consumarea distrugerii culturii existente si reinsamantarea terenului respectiv. partea vatamata si civila sa poate cere punerea in executare a horararii. urmand ca. 220 C. anterior modificarii prin Legea 169/1997.pen. arendat (inchiriat) de la adevatatul proprietar. nemaiputand sa se bucure de recolta aferenta culturii agircole insamantata si intretinuta pana la prasila a doua inclusive. in caile ordinare de atac exercitate exclusive de catre inculpate.pen.p in art.pr. 372 alin 1 si respctiv. in concurs real prevazut de art.86 teza II din L 18/1991. in sensul de a lasa partea vatamata si civila in posesia linistita asupra terenului respective. privitoare la obiectul judecatii in prima intanta – din art 217 alin. 1 C. iar in legea speciala se face trimitere la pedepesele inscrise in Codul penal.

savarsite incepand cu data de 4 noiembrie 1997. 998 C. 14 si art. Distrugere (art. 192 alin 1 C. modalitatile de stabilirea a despagubirilor. nu se mai pune problema aplicarii art. in ziua de 31 ianuarie 1995 inculpata a consumat bauturi alcoolice dupa care s-a deplasat la locuinta partii civile. 33 lit a si 34 lit a C. 116 si urm. avariata si o linie electrica de joasa tensiune. a patruns in curtea acesteia pe o poarta care nu era incuiata si. s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 1 an inchisoare. C. Inculpata a fost obligate la plata sumei de 920. 217 alin 4 C.pr. 63 C.pen). cat si un gard.000 lei la urmarirea penala si cu 4. pentru are RENEL Bacau nu s-a constituit parte civila. In fapt.000.pr. prevazandu-se pedepse proprii.000 lei catre partea civila GM cu titlu de despagubiri civile.p): daune materiale (art.pen.000 lei in fata instantei. 62 din 10 ianuarie 1997 a J Bacau a fost condamnta inculpate M.. cu ajutorul unui chibrit.pr. Persoana vatamata GM s-a constituit parte civila cu suma de 2. dar din expertiza tehnica efectuata in cauza pentru evaluarea pagubei rezulta ca valoarea pagubei cauzate prin fapta inculpatei este de 920.pen.civ). la 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de violare de domiciliu prevazuta de art. mult sporite.pen).baza si alta calificata. aprecierea probelor (art. mijoace de proba. constantandu-se ca Renel Bacau nu s-a constituit parte civila. de asemenea. pentru faptele de natura celor care au facut obiectul spetei rezumate mai sus. 346 C.p. Pericol public: incendiere din care a rezultat pericolul public. 33 lit a C. Concurs real de infractiuni (art. Violare de domiciliu (art. 217 alin 4 c. Pe fondul acestei stari conflictuale. anterior modificarii prin legea 140 /1996). Prin sentinta penala nr. 192 alin 1 C. Latura civila (art. expertiza tehnica pentru evaluarea daunelor materiale (art. astfel incat. a fat foc la fan. fiind. generate de o suprafata de teren pe care fiecare o revendica in favoarea sa. s-a retinut ca intre parti exista de mai multa vreme o stare conflictuala.000 lei. considerand paguba ca fiind infima. 220 C.pen. . iar in baza art.pen).p.R. anterior modificarii prin Legea 140/1996.pen.000. si la 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de distrugerea prevazuta de art. fara trimitere la dispozitiile Codului Penal.

. cu motivarea ca prima instanta a stabilit correct cuantumul despagubirilor civile. a liniei electrice de joasa tensiune. Recursul este nefondat si urmeaza a fi respins ca atare. fie si minora. Or. deci mai putin decat prima instanta a obligat-o pe inculpata. 771/A din 26 august 1997 a T. fara nici o motivare.A Bacau. intre altele. pedeapsa este inchisoarea de la 1 la 5 ani. constatandu-se ca ambele pedepse stabilite pentru cele doua infractiuni au fost total gratiate total conditionat prin art. 659/R din 11 decembrie 19977) Comentariu Consideram ca hotararile adoptate in speta sunt criticabile sub un singur aspect. Prin decizia penala nr.200 lei si o portiune de 10. in termen legal. s.000 lei. numai partea care a reiterate motivul de apel. 217 alin 4 C. care a stabilit ca a ars cantitatea de 3.Impotriva acestei sentinte au declarat apel.. (C. 1 lit a din L 137/1997. situatie confirmata si de martorii audiati la cererea partilor.861 kg fan in valoare de 772. cat si partea civila pe motivul ca nu I s-au acordat toate despagubirile civile solicitate. ca un element constitutive al acestei modalitati agravante a infractiunii de distrugere.Bacau a fost respins apelul partii civile. prin incendiere si daca rezulta pericol public. pagubele aratate insumeaza 915. In raport de catimea bunurilor distruse si de afectarea. atat inculpate. si a fost admis apelul inculpatei.500 lei.300 lei. 4 m gard in valoare de 102. potrivit art. deoarece cuantumul pagubei cauzate prin fapta inculpatului a fost correct stabilit pe baza unei expertise tehnice. daca fapta de distrugere se savarseste. d. in termenul legal. numai sub aspectul executarii pedepselor. or.pen. si anume potrivit art. nici una dintre instante nu s-a preocupat de stabilirea conditiei “producerii pericolului public”.p. pen. anterior modificarii prin Legea 140/1996 (text omis a prevazut in hotararile instantelor). Impotriv acestei decizii a declarat recurs. nr. iar la un cotet pentru porci i s-au produs degradari in valoare de 41. 13 C. consideram sa se poate deduce ca prin fapta sa inculpate a produs pericol public.

atat inculpatul.pen cu aplicarea art. cu oile.471. cat si ciobanilor angajati la stana de catre inculpate.Fara indoiala ca. inculpatul a obtinut de la Ocolul silvic Roman anumite parcele de teren.416 lei prin distrugerea unor puieti. In ce priveste latura civila a cauzei.. consideram ca instantele au dat o rezolvare legala si temeinica. 30 si art. Inculpatul a fost obligat sa plateasca partii civile RAP “ROMSILVA”. Distrugerea (art. pentru infractiunea de furt calificat.N. 31 din Legea 2/1987). fara drept. 546 din 31 noiembrie 1993 a aceleasi instante. prin schimbarea incadrarii juridice din art. anterior modificarii prin Legea 140/1996). 217 C.M. 181 C. dispunandu-se executarea acesteia alaturi de pedeapsa aplicata pentru noua infractiune.pen s-a revocat suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 1 an inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. Infractiune silvica (art. situate in raza de competenta a padurarului L. In baza art. 31 din Legea 2/1987. deoarece actiunea de violare de domiciul nu se absoarbe in cea de distrugere. s-a retinut ca in primavera anului 1995 inculpatul a organizat o stana la punctual numit “Zavoi” situate pe raza teritoriala a Cantonului silvic nr. Cu toate ca padurarul LM a indicat. inculpatul a patruns. patrunzand. parcelele care pot fi pasunate cu vitele de la stana respective. 11 “Codrul de jos”. pen.pen.suma de 1.Concurs de texte. In fapt. la 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii silvice prevazuta de art.4171. Roman s-a dispus condamnarea inculpatului M. pe alte parcele. prin care a solicitat achitarea in temeiul art. 217 alin 1 C. deoarece fapta este lipsita de pericol social al . Apelul declarat de inculpate.416 lei cu titlu de despagubiricivile. in curtea partii vatamate inculpate a savarsit si infractiunea de violare de domiciliu. intrucat constituiau zone de regenerare naturala a padurii. in concurs real cu infractiunea de distrugere. in termen legal. provocand o paguba in valoare de 1. 83 C. Districtul II “Valenii” apartinand de Ocolul silvic Roman. Prin sentinta penala nr. Pentru pasunatul animalelor. in mai multe randuri. impotriva acestei sentinte. 529 din 26 iunie 1996 a J. 30 din Legea 2/1987. care erau interzise la pasunat.

in timpul cercetarilor penale. cand s-au completat doar primele constatari. Impotriva acestei decizii a declarat recurs. a facut o legala incadrare juridica a faptei si o corespunzatoare individualizare a pedepsei aplicate. 181 C.. ulterior . neputandu-se considera ca fapta inculpatului este lipsita de pericol social al unei infractiuni in raport de valoarea mare a pagubei cauzate si de antecedentele penale ale inculpatului. Neamt. 206/A din 25 aprilie 1997 a T. Recursul este intemeiat. la constatare participand si inculpatul care a semnat procesul-verbal fara nicio obiectiune. In consecinta. potrivit art. cu motivarea ca prima instanta a retinut correct situatia de fapt. s-a incheiat un nou proces-verbal la data de 4 decembrie 1995 de catre organul de politie. cand nu existata zapada. darn u pentru motivele invocate. pe zapada. fara a avea autorizatie. astfel incat nu exista certitudine cu privire la constatarile facute.pen. desi a mai fost condamnat pentru o infractine de furt calificat si a beneficiar de suspendarea conditionata a executarii pedepsei nu a inteles sa nu mai comita infractiuni. ca si de inculpate care a recunoscut savarsirea faptei in faza urmaririi penale. inculpatul. a fost respins ca nefondat prin decizia penala nr. invocand ca nu se face vinovat de savarsirea faptei si ca organele silvice si de politie au constatat fapta in luna decembrie. este neintemeiat motivul de recurs in ce priveste realitatea constatarilor facute.600 lastari. fapta s-a constata in septembrie. in ziua de 5 septembrie 1995. intemeiat sub aspectul aplicarii dispozitiilor legii 137/1997 privint gratierea unor pedepse la pedeapsa de 6 luni inchisoare aplicata de catre prima instanta in baza art.600 bucati). deoarece: prin procesul-verbal incheiat la data de 2 octombrie 1995 de catre padurarul LM s-a constatat ca inculpatul a pasunat abuziv cu oile de la stana. in raport cu numarul mare de lastari naturali distrusi (6. in termen legal. iar nu in decembrie. cu aceasta ocazie gasindu-se tarusii cu care au fost confirmate de martorul AV care a fost de fata cand inculpatul a fost gasit cu oile in plantatie. Astfel. deoarece: fapta a fost savarsita anterior datei de .unei infractiuni. de valoarea acestora (1. insa. Fapta savarsita de inculpate nu poate fi considerate ca fiind lipsita de pericolul social al unei infractiuni.416 lei ) si de antecedentele penale ale inculpatului care. in care s-a consemnat ca inculpatul a indicat correct locul in care a pasunat oile si s-au produs distrugerile de lastari naturali. Recursul este. 31 din Legea 2/1987.471. distrugand un numar de 6.

5 alin 1 teza II lit. atragandu-se atentia inculpatului asupra consecintelor prevazute in art. cuantumul pedepsei aplicate nu este mai mare de 2 nai inchisoare asa cum prevere art. a din aceeasi lege.26 mai 1997 prevazuta de art. (CA Bacau. 5 alin. pedeapsa de 1 an inchisoare penru care s-a dispus revocarea suspendarii conditionate a executarii este exceptata de la gratiere potrivit art. 217 alin 1 C. fara drept. noua infractiune nu este exceptata de la gratiere prin art.pen. puietilor ori lastarilor. 10 din aceeasi lege si metinand celelalte dispozitii ale sentintei primei instante. In consecinta. 217 c. b din Legea 137/1997. 1 lit..p.. d. nr. 1 pct. puieti ori lastari”) se produce o “distrugere” a arborilor. In schimb. 11 din Legea 137/1997. a se constanta ca pedeapsa de 6 luni inchisoare aplicata pentru savarsirea infractiunii silvice prevazuta de art. potrivit art. 1 lit a din legea 137/1997. consideram ca prima instanta a schimbat. 31 din Legea 2/1987 a fost incriminate distinct “distrugerea sau vatamarea arborilor. de arbori. inscris in art. in mod legal.pen cu referire la art.. a faptei din art. 2 lit d si art. 362 c. 31 din Legea 2/1987. 38515 pct. modificata prin Legea 42/1992). 507/R din 30 septembrie 1997).pen. urmeaza a se admite recursul inculpatului potrivit art. noua infractiune intentionata nu a fost savarsita in starea de recidiva postcondamnatorie prevazuta de art. deoarece in acest ultimo text este inscrisa infractiunea speciala de “distrugere sau vatamare a puietilor sau lastarilor prin pasunare in zone sau paduri in care pasunatul nu este permis”. 3 C. a se casa in intregime decizia recurata si in parte sentinta primei instante. Comentariu 1. 30 din Legea 2/1987 in art. 3859 alin. 16 si alin. dar. 30 alin 1 din Legea 2/1987 (de “taiera sau scoatere din radacini. 209 c.p.pr.pen. 31 din Legea 2/1987 este gratiata integral conditionat prin art. din moment ce in art.p. A din Legea 137/1997 care mentioneaza expres furtul calificat inscris in art. In primul rand. s. 37 lit a C. deoarece pedeapsa prevazuta de lege pentru aceasta noua infractiune nu este mai mare de 1 an inchisoare (fiind de maximum 6 luni inchisoare. Este adevatat ca si prin fapta inscrisa in art. potrivit principiului specialitatii legii penale. incadrarea juridica. puietilor sau lastarilor prin pasunare in zone sau paduri in care pasunatul nu este permis”. 31 din aceeasi lege. consideram ca este .. aceasta dispozitie penala speciala avand prioritaet de aplicare fata de incriminarea de drept comun inscrisa in art. 1 teza II lit.

31 din Legea 2/1987 – modificat succesiv prin Legea 42/1992. in sensul majorarii de 10 ori a plafonului pagubei in raport cu cel inscris in art 31 alin 1. calculate pe baza de tarif.modalitatea simpla (de baza).000. ci si in raport cu dispozitiile art.000 lei la 5. este de peste 5 ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior. fiind vorba de o eroare omisiva evidenta a legiutorului. potrivit caruia “Distrugerea sau vatamarean arborilor. puietilor sau lastarilor prin pasunare in zone sau paduri in care pasunatul nu este permis. in timp ce dispozitiile art. 30 din Legea 2/1987. . tot iniatial in art. modificat succesiv prin legile mentionate mai sus. si anume: . puietilor si/sau lastarilor. Acestea din urma dispozitii penale vizeaza o distrugere a arborilor. iar nu un concurs (ideal sau real) de infractiuni. constituie infractiunie si se pedepseste cu inchisoarea de la o luna la 6 luni sau cu amenda de la 1. Legea 81/1993. este mai mare de 10. prin care a fost modificat exclusive art. 31 din Legea 2/1987 vizeaza o alta modaltitate speciala de “distrugere sau vatamare” a arborilor. pastrand proportia de 1/10 intre suma de 1. Cu alte cuvinte. puietilor si/sau lastarilor prin anumite modalitati (prin “taiere” ori prin “scoatere din radacini”). 217 C.1 din Legea 2/1987. 31 alin 2 din Legea 2/1987 trebuie considerat ca modificat implicit. 31 alin. calculate pe baza de tarif.potrivit caruia “Faptele prevazute la alin 1 se pedepsesc cu inchisoarea de la 6 luni la 2 ani daca valoare pagubei. inscrisa in art 31 alin 2 din legea 2/1987nemodificat prin legile mentionate mai sus. Intr-o prima opinie s-ar puea sustine ca.500. toate intrate in vigoare anterior datei de 5 septembrie 1995 cand a fost savarsita fapta din speta – reglementeaza o infractiune cu doua modalitati de savarsire.modalitatea califiacata (agravata). Legea 12/1994 si Legea 15/1995. . in context exista doar un concurs de texte. insa ca art. 2. deoarece dispozitiile art.000 lei care era prevazuta.obligatory aceasta din urma incadrare juridica a faptei. (prin “pasunat in zone sau paduri in care pasunatul nu este permis”). 31 din Legea 2/1987 au un caracte special nu numai in raport cu dispozitiile art.000 lei. 31 alin 1. se subintelege ca si textul art.000 lei care era prevazuta initial in art.000 lei. cu prioriteate de aplicare a textului care contine dispozitia legala cu caracter special. 31 alin 2. daca valoarea pagubei.Observam.p. inscrisa in art. retinuta in speta. 31 alin 1 si suma de 10.

37 lit a c. atat solutia adoptata de prima instanta. iar nu in art. d. constantand ca prima instanta. 37 lit a cp. Intr-o a doua opinie. 37 lit a c. nu poate conduce decat la concluzia ca textul art. in ce priveste criteriul cuantumului pagubei. cauzata prin fapta savarsita de inculpate a fost de superioasa acesteia (fiind de 1.p. cu mentiunea ca aceleasi procedeu trebuie aplicat si atunci cand actul normative de gratiere a intervenit dupa condamnerea definitiva.pr. 102 din noul Cod silvic aprobat prin legea 26/1996. infracitunea fiind savarsita in stare de recidiva. iar valoarea pagubei. 31 slin 2 din Legea 2/1987 a fost abrogate implicit.416 lei). este de observat ca in art. 31 alin 1. ci si cele ale art. observam ca. calculta pe baza de tariff. 1.. 2 (2 ani inchisoare) era intrunite toate conditiile cerute de art.p. valoarea pagubei in functie de care trebuie retinuta modalitea calificata ( de peste 50 de ori mai mare decat pretul mediu al unui metro cub de masa lemnoasa pe picior) fiind de 325. De altfel. cu aplicare art.In raport cu aceasta opinie. 31 alin 2 din Legea 2/1987. desi se impunea in raport de calificarea ce trebuia data faptei (in art. nu a retinut starea de recidiva prevazuta de art. In sensul solutiei aratate mai sus. 31 alin. 31 alin. 461 lit. 31 alin 2 . cat si cea adoptata de instanta de recurs apra ca fiind nelegale. 31 alin 2 din Legea 2/1987.privind neaplicarea gratierii (numai) la infractinile savarsite in stare de recidiva. 5 alin 1 teza I din Legea 137/1997. pedeapsa de 6 luni inchisoare aplicata era in limitele speciale prevazute de lege. cu privire la ambii termei ai recidivei.000 lei. cu motivarea ca. 31 alin 2 din Legea 2/1987. deoarece: - prima instanta ar fi trebuiet sa incadreze fapta in art. ceea ce a facut. 31 alin 1) si de maximul special al pedepsei inchisorii prevazut in art. chiar daca se retinea aceasta incadrarea juridica. care . ori in cadrul unor contestatii la executare pe temeiul art. 31 alin 2 din Legea 2/1987. pentru care conditia de incriminare a cuantumului paguei este inferioara aceleiasi conditii cerute pentru existenta modalitatii simple inscrisa in art. omisiunea legiuitorului de a actualize. inaplicabile prevederile art. fiind aplicat pe cale administrativa. in raport de limita maxima speciala a pedepsei inscrisa in art.. - Instanta de recurs. C. iar. potrivit art. nu doar prevederile art. pedeapsa aplicata este exceptata de la gratiere. practic.este si o parte a jurisprudentei si doctrinei.pen.471. in mod corespunzator. in mod gresit. trebuia sa respinga recursul inculpatului.

solutia intantei de recurs este. care prevedere un maxim special al pedepsei inchisorii de 6 luni. In spiritual acestei a doua opinii consideram ca: -solutia primei instante este legala. nu a mai fsot pastrata modalitatea calificata pe temeiul unui anume cuantum al pagubei cauzate. nu se putea retine starea de recidiva. potrivit art. . dar se impunea precizare ca fapta se incadreaza in art.p. 1. 37 lit a C. prevazute de art.reglementeaza aceeasi infractiune. legala. 31 alin 1 din legea 2/1987. 5 alin 1 teza I din Legea 137/1997. deoarece. 31 alin 2 din aceeasi lege este abrogate implicit. . de asemenea. incadrand fapta in art.. nemaifiind aplicabil in lipsa unei modificari corespunzatoare celor adduce dispozitiilor art. deoarece art. care sa conduca la exceptarea inculpatului de la gratiere. 31 alin. 31 alin 1 din Legea 2/1998.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful