DISTRUGEREA

Art. 217 – Distrugerea
(1)

Distrugerea, degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun

apartinand altuia sau impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun, precum si inlaturarea masurilor luate, se pedepsesc cu inchisoare de la o luna la 3 ani sau cu amenda. (2) (3) In cazul in care bunul are deosebita valoare artistica, stiintifica, istorica, Distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a unei arhivistica sau o alta asemenea valoare, pedeapsa este inchisoarea de la unu la 10 ani. conducte petroliere sau de gaze, a unui cablu de inalta tensiune, a echipamentelor si instalatiilor de telecomunicatii sau pentru difuzarea programelor de radio si televiziune ori a sistemelor de alimentare cu apa si a conductelor magistrale de alimentare cu apa, se pedepsesc cu inchisoare de la unu la 10 ani. (4) Daca distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare se savarseste prin incediere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc si daca rezulta pericol public, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 15 ani. (5) (6) Dispozitiile prevazute in alin. (2), (3) si (4) se aplica chiar daca bunul Daca bunul este proprietate private, cu exceptia cazului cand acesta este in apartine faptuitorului. intregime sau in parte al statului, actiunea penala pentru fapta prevazuta in alin. (1) se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala. Legislatie: Legea 18/1991 legea fondului funciar, republicata, art. 107 Legea 351/2004 – legea gazelor, art. 102-108 Legea 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural national mobil Legea 311/2003 a muzeelor si colectiilor publice Legea 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale Legea 407/2006 a vanatorii si a protectiei fondului cinegetic

-

Legea 13/2007 – legea energiei electrice

Decizii ale Curtii Constitutionale
1.

Neconstitutionalitate (art.217 alin 6 C. pen.) Art. 41 alin (2) din

Constitutie. Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstituionalitate a art. 217 alin (6) C. pen. In raport cu dispozitiile art. 41 alin (2) din Constitutia Romaniei si a constatat ca dispozitia “cu exceptai cazului cand acesta este in intregime sau in parte al statului” este neconstitutionala. Curtea a retinut ca “dispozitiile constitutionale ale art. 41 alin. (2) trebuie intrepretate in sensul ca se refera la ocrotirea in mod egal atat a proprietatii apartinand persoanelor fizice ori persoanelor juridice de drept privat, cat si a proprietatii private a statului. Prin urmare, statul nu poate beneficia de o ocrotire juridical diferita de aceea a personalelor de drept privat in ceea ce priveste bunurile ce constituie obiectul proprietatii sale private. Totusi, prin art. 217 alin 6 C.pen., s-a prevazut un regim juridic diferentiat sub aspectul institutiei plangerii prealabile. Astfel, daca bunul face parte din sfera proprietatii private a altor subiecte de drept decat statul, actiunea penala impotriva autorului infractiunii de distrugere poate fi pusa in miscare numai in baza plangerii prealabile a persoanei vatamate. Daca insa bunul face obiectul proprietatii private a statului, actiunea penala poate fi pusa in miscare din oficiu, aceasta masura nemaifiind conditionata de existenta plangerii prealabile a persoanei vatamate. Punerea in miscare din oficiu a actiunii penale, astfel cum prevede in present art. 217 alin 6 C. pen., asigura o mai energica aparare juridica, indiferent de vointa persoanei vatamate. Este de ajuns ca organele de urmarire penala sa fie sesizate despre savarsirea faptei sau chiar sa se sesizeze din oficiu pentru ca procesul penal sa fie pornit. Acest process, astfel declansat, parcurge si faza urmaririi penale, in cadrul careia organele de urmarire penala strang probele necesare solutionarii cauzei, urmand ca sesizarea instantei sa se faca prin rechizitoriul procurorului. Dimpotriva, daca persoana vatamata este o persoana vatamata este o persoana fizica sau juridica de drept privat, ea trebuie, in plus, sa se adreseze instantei cu plangerea sa, in termen de doua luni, conform art. 294 alin 1 C. proc.pen., in caz contrar raspunderea penala fiind inlaturata, in conformitate cu dispozitiile art. 131 alin 1 C. pen. In sfarsit, tot ea trebuie sa produca sis a

Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstituionalitate a art. art. 22 alin (2).pen. implicit. 739 din 15 august 2005). acest principiu constitutional al apararii nedifeentiate a proprietatii private a mai fost examinta cu prilejul solutionarii unor exceptii privitoare la punerea in miscare a actiunii penale in cazul unor infractiuni impotriva patrimoniului. fiind totodat dreptul constitutional al legiuitorului de a stabili si anumite exceptii. nr. Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstituionalitate a art. acestea interzic. 3. Din toate acestea rezulta ca deosebirea de reglementare este evidenta. 23. 1 si art.prezinte probele necesare in sprijinul plangerii sale. ca “incadrarea juridica a faptei in functie de latura subiectiva a infractiunii este o chestiune de aplicare a legii. pen. o capita de paie din curtea sa.pen). De altfel. pen. ci si atunci cand este in intregime sau in parte in propritatea private a statului. 22. Or. 720 din 3 octombrie 2002). M. 41 alin. 1.) Art. nr. 217 alin 6 C. se face o diferentiere .C. prin art. Constitutionalitate (art. pen. caruia I s-a cauzat o paguba de . 217 alin 6 C. indifferent de titular. 217 alin (1) C.C. 16 si 44 din Constituie. care exceed controlul de constitutionalitate” (D.. Impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare. prevazute de legea penala” (D. Inculpatul a incendiat. in esenta. fiind in stare de ebrietate. M. 135 alin (6) din Constitutie. motivand.Of. (1) si (2) si art.C. punerea in miscare a actiunii penale.Of. 150/1999. Art. (9). ca legea penala sa cuprinda reglementari differentiate cu privire la ocrotirea proprietatii private.Generalizaera acestei conditionari ar impiedica insa in mod evident protectia eficienta a societatii. se poate face doar la plangerea prealabila a persoanei vatamate nu numai atunci cand bunul apartine persoanelor fizice sau juridice de drept privat. focul extinzandu-se si asupra unor bunuri ale vecinului sau. in temeiul art. pe care Constitutia o interzice. 16 alin. din neglijenta. 217 alin (1) in raport cu dispozitiile art. a intereselor generale fata de faptele care prezinta pericol social. Constitutionalitate (art. 41 alin 2 din Constitutie asigura o egala ocrotire proprietatii private. 23 alin. nr.” (D.Of. art. 218/2002. Intrucat dispozitiile art. intre proprietatea private a statului si proprietatea private a altor subiecte de drept. motivand ca “legiuitorul a optat pentru regula generala de urmarire. 41 si 135 din Constitutie. nr. In consecinta. nr.C. in raport de dispozitiile art. nr. 2. M. 217 alin 1 C.C.C. 605 din 10 decembrie 1999). judecare si sanctionare din oficiu a infractiunilor. 217 alin. 1 C. 368/2005. 44 alin 2 din Constituie.

217 C. 150). incadrarea juridica a faptei a fost schimbata de instanta de recurs in art. doua conditii: distrugerea sa se realizeze prin incendiere.J.pen. In consecinta. De aceea. care l-au imobilizat pe inculpat. Iasi. decizia nr. Dreptul la despagubiri.5 m de gardul de scandura. 217 alin 1 C. p. aflat in folosinta unei persoane fizice. la o distanta de 0. 217 alin. inainte ca focul sa se extinda. in Probleme de drept…. 20 raportat la art. pen. 217 alin 4 C. pen. pen. Subiectul pasiv neproprietar al bunului distrus. in cazul de fata). cumulative. Impiedicand mai mlte personae sa intervina pentru ca incediul sa nu se extinda la gospodaria vecina. 1 si 4 C. in aceasta modalitate. se cer a fi indeplinite. Fiind de fata in momentul declansarii incediului inculpatul a luat nicio masura pentru limitarea efectelor acestuia si.D. (C. 288/1999. Inculpatul a dat foc unui stog cu fan situate langa gardul de scandura al locuintei partii vatamate. 1222/ 1998. Langa stogul incediat se mai afla un alt stog. nu se poate sustine ca inculpatul a creat acea stare de pericol care sa justifice incadrarea faptei in dispozitiile alin 4. 367). locatar.. decizia nr. 20 raportat la art. in R.P. i-a impiedicat pe locuitorii care au incercat sa intervina pentru stingerea incediului. Pericol public.000 lei. In speta. infractiunea de distrugere prevazuta de art.2. Tentativa. obligandu-l la despagubiri catre pesoana fizica.S. sectia penala. iar la 20-25 m o bucatarie si casa de locuit a partii vatamate. inculpatul a savarsit. . instanta de control a inlaturat dispozitiile civile din hotarare privind obligarea inculpatului la despagubiri catre persoana juridica proprietara apartamentului. Subiectul pasiv al infractiunii este persoana al carei bun a fost distrus (proprietarul) si persoana care are un drept asupra acelui bun (locatar. 3. sectia penala. 2. datorita relatiilor de dusmanie ce existau intre el si vecin. el a fost stins.500.A. Inculpatul a fost condamnat de primele instante pentru tentative la infractiunea de distrugere prevazuta de art. p. explozie sau alt asemenea mijloc sis a rezulte pericol public. Bunul distrus (o usa) este incorporate in apartamentul propritatea unei persoane juridice. Pentru existenta infractiunii in forma agravata prevazuta in art. Distrugerea prin incendiere. In aceste conditii. in baza unui contract de inchiriere. (C. 1990-2000. intrucat in apropiere nu se aflau alte gospodarii care sa fi fost in pericol de a fi incediate. 1/1999. prin fapta sa inculpatul nu a produs un astfel de pericol public. prin interventia altor personae. nr.

constituie tentative infractiunii de furt calificat (prin efractie). Codul penal adnotat. O asemenea activitate.P. Concurs cu infractiunea de furt ramasa in stadiul de tentative nepedepsibila. dar apoi. sectia penala. Pentru existenta infractiunii este necesar ca inscrisul sub semnatura private ce face obiectul infractiunii sa indeplineasca. savarsita prin spargerea geamurilor si deteriorarea usilor in scopul de a patrunde in incapere ( Trib. decizia nr. a suportat cheltuielile privind reparatiile si inlocuirea usii (Trib. dat fiind ca inculpatul. Din continutul textului rezulta ca fapta nu constituie infractiune atata vreme cat inscrisul apartine numai faptuitorului. 633). Fapta aceluia care. paraseste incaperea fara sa-si insuseasca ceva. sectia a II-a penala. in C. in concurs cu furtul (Trib. in C. Bucuresti. care inas nu se pedepseste. 5. A fost introdusa ca varianta agravanta distrugerea ce are ca obiect material un inscris sub semnatura privata. patruzand intr-o incapere prin spargerea geamurilor si deteriorarea usilor. decizia nr. decizia nr. . sa serveasca la dovedirea unui drept de natura patrimoniala. p. urmatoarele conditii: sa apartinta in tot sau in parte unei alte persoane. s-a desistat.care a fost si cea care. Suprem. 1994-1997. scoate dintrun dulap mai multe lucruri cu intentia de a si le insusi. din proprie initiative.J. in fapt. p. Sima.P. Suprem. Efractia incuietorilor sau usilor presupunea o violenta care in mod firesc produce o degradare a acestora. 2086/1971. Absortie in infractiunea de furt in forma consumata. este absorbita in infractiunea de furt calificat. 633). asa incat nu poate fi retinuta si sanctionata ca o infractiune distincta. cumulative. Reglementarea distrugerii in Noul Cod Civil Fapta in varianta sa simpla pastreaza identic continutul infractiunii din reglementarea anterioara. sectia penala. constituind tocmai elemental de agravare cerut de lege. 2950/1970. 282/1996. Raportul cu infractiunea complexa de furt calificat savarsit prin efractie. Codul penal adnotat. p. In sarcian inculpatului trebuie retinuta insa infractiunea de distrugere. Sima. inclusiv rezultatul produs. 52) 4. in C. Raportul cu infractiunea complexa de furt calificat savarsit prin efractie.

care trebuie sa indeplineasca doua conditii cumulative: . . S-a renuntat la agravanta referitoare la anumite bunuri de utilitate publica ( conducte. Actiunea penala se pune in miscare. chitantele. A fost mentinuta agravanta referitoare la bunuri cu valoare culturala deosebita. insa a fost mentinuta varianta agravanta privind comiterea faptei prin anumite mijloace.). poate fi vorba despre bunuri din patrimonial cultural national sau mondial). cu exceptia proprietarului sau detinatorului acestuia. retele etc. la plangerea prealabila a persoanei vatamate. ci s-a preferat sintagma “bunuri ce fac parte din patrimoniul cultural”.Pot servi la dovedirea unor drepturi de natura patrimoniala conventiile civile. -miljlocul utilizat sa fie de natura sa puna in pericol alte persoane sau bunuri. din care rezulta ca face parte din patrimonial cultural (textul nu specifica. insa din punctual de vedere al terminologiei. respective acela de a sanctiona comiterea faptei prin metode ce creeaza pericol nu numai pentru bunul distrus ci si pentru alte persoane sau bunuri. Subiectul active al infractiunii in cele doua variante agravante poate fi orice persoana. explozie ori orice alt asemenea mijloc. subiectul active poate fi orice persoana. In varianta simpla a infractiunii. inclusive proprietatrul sau detinatorul bunului. in reglementarea actuala nu este necesar ca acest pericol pentru alte persoane sau bunuri sa se produca.mijloacele sa constea in incendiere. dovedit cu inscrisuri emise de autoritati. care prevedea ca si conditie necesara sa se produca pericolul public. Tentativa la infractiunea de distrugere in varianta tip si varianta in care obiect material este un inscris sub semnatura private nu se pedepseste. ci este sufficient ca mijloacele folosite sa fie de natura a produce un asemenea pericol. acestea nu au mai fost enumerate. cabluri. Aceasta presupune ca bunul respective sa aiba un anumit statut juridic. in ambele situatii. Tentativa in cazul celor doua variante agravante se pedepseste. iar actiunea penala se pune in miscare din oficiu. Scopul reglementarii a ramas acelasi. facturile fiscale. Spre deosebire de reglementarea anterioara. precum si in varianta referitoare la distrugerea de inscrisuri sub semnatura privata.

caruia I s-a produs o paguba de 2. p. a dispus achitarea inculpatului in baza art. a) raportat la art. 457 din 30 septembrie 1996.p Potrivit art. constituie infractiunea de distrugere prevazut de art. datorita conditiilor atmosferice. 11 pct. 1 Infractiuni contra patrimoniului. in BJ Prin sentinta penal nr.000 de lei prin distrugerea acelor bunuri. 217 alin 1 C. 2 lit. CSJ. Curtea de Apel Bucuresti a admis recursul declarat de inculpate si casand ambele hotarari. Impiedicarea stingerii unui incediu in propria gospodarie. Prin decizia penala nr. Declarandu-se recurs in anulare.p . 10 alin 1 lit c C. s-a sustinut ca atat solutia de achitare. Fiind de fata in momentul declansarii incendiului. din neglijenta. Incadrare juridica1 Art. 219 C. 219 C. i-a impiedicat pe locuitorii ce au incercat sa intervina pentru stingerea incediului.500. practica judiciara . Sectia penala. a respins apelul inculpatului. fiind in stare de ebrietate. art.p. inculpatul TF. 217 alin 1 si alin 4. a fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de distrugere din culpa prevazuta in art. cu consecinta extinderii acestuia asupra bunurilor altor persoane. 1222 din 8 mai 1998. sau impiedicarea luarii masurii de conservare ori de salvare a unui astfel de bun precum si inlaturarea masurilor luate.Impiedicarea stingerii unui incediu. Andreea Stoica. infractiunea de distrugere consta in distrugerea. Tribunalul Teleorman. S-a retinut ca. degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun apartinand altuia. 217. prin decizia penala nr. o capita de paie din curtea sa. in ziua de 26 martie 1995. decizia nr. datorita relatiilor de dusmanie ce existau intre el si vecinul sau.p. si asupra unor bunuri ale vecinului sau. inculpatul a incendiat. 265 din 8 mai 1996. cat si incadrarea juridica sunt gresite. Recursul in anulare este fondat. inculpatul nu a luat nici o masura pentru limitarea efectelor acestuia si. 177 din 25 martie 1995 a Judecatoriei Alexandria. focul extinzandu-se.

p.p. inculpatul a fost condamnat. III.Potrivit art. 217 alin 1 si 4 C.p. le-a smuls din ansamblele electronice in care erau montate. infractiunea de distrugere prevazute de art. sau impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun precum si inlaturarea masurilor luate. aducand in stare de nefunctionare acele instalatii. vatamare corporala 2 3 Codul penal –comentat si adnotat – partea speciala. rezultatul (consecinta) faptei constand.T. degradarea ori aducea in stare de neintrebuintare a unui bun apartinand altuia.p. 231 alin (3) din Codul penal”.S. 94 . infractiunea de distrugerea consta in distrugerea. inculpatul a savarsit. dar acceptat de faptuitor -. 217 alin 1 C. impiedicand mai multe persoane sa intervina pentru ca incediul sa nu se extinda la gospodaria vecina. pur si simplu.pe langa infractiunea de furt in paguba patrimoniului public. din nimicirea sau deteriorarea ori scoaterea din uz a bunului apartinand altei persoane. de pedepsire a unui rival de orice tip. pentru a sustrage diferite piese electronice. Distrugerea de bunuri poate aparea insa si ca rezultat eventual – nedorit. 217 alin 1 si 4 C. R. intr-o actine conexa cu o alta actinea ce constituie infractiune distincta. 217 C. 1975.infractiunea de distrugere calificata in paguba patrimoniului public. Teordor Vasiliu “Fapta inculpatilor care. Or. ocrotind relatiile sociale patrimoniale privind avutul personal sau particular. cand ea este comisa cu intentie. . Comentariu2 (cod adnotat si comentat) 1. aceea de distrugere nu are ca rezultat realizarea unui profit material de catre autorul ei. casandu-se gotarariel atacate. Spre deosebire de celelalte infractiuni impotriva patrimoniului. savarsita in concurs (furt si distrugere3). prin schimbarea incadrarii juridice. dec nr.p.de ura. de razbunare. In consecinta. de ruinare a unui concurrent in afaceri. in scopul folosirii lor la confectionarea unor aparate de radio si amplificatoare. in aceasta modalitate. pentru savarsirea infractiunii de distrugere prevazuta de art. Dispozitiile art. O asemenea fapta. 56/1981. p. poate fi inspirata si purtata din sentimente negative. Obiectul juridic a). prevazuta in art. constituie. recursul in anulare a fost admis si. volumul I. infractiunea de distrugere are deci acelasi obiect generic ca si celelate infractiuni cuprinse in titlul III din C.

3 si 4 c. constituie atat infracitunea de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice. participaratia este susceptibila de a fi realizata in toate formele ei. Intrucat insa fapta. asa ca orice persoana poate fi subiectul activ al acestei infractiuni. distrugerea poate fi si rezultatul unei atitudini culpoase. Subiectii infractiunii a) Calitatea de autor al infractiunii de distrugere nu este conditionata de intrunirea unor anumite cerinte. prevazuta in art. pen. 2. b) din codul penal”. 2. apartinand avutului personal sau particular. 430. dec nr. distrugand cu aceeasi ocazie si bunuri (obiecte de vesela) apartinand restaurantului. R. cat si infractiunea de distrugere in paguba patrimoniului public. faptuitorul n-a cunoscut apartenenta acestui bun. 33 lit. . 4 Fapta inculpatei care a savarsit acte si gesture prin care s-a adus atingere bunelor moravuri. intrucat nu intruneste atributele unui “bun” in intelesul dispozitiilor cuprinse. poate constitui obictul material al infractiunii de distrugere prevazute in art. Obiectul material al actestei infractiuni poate fi si un bun apartinand avutului obstesc dar numai in cazurile in care bunul aflandu-se in posesia sau detentia unei persoane particulare. in totalitatea ei .I.si distrugerea. participantii pot avea deci calitatea de autori.. b) Obiectul juridic special al acestei infractiuni este constituit din relatiile sociale de ordin patrimonial a caror formare si dezvoltare depind de apararea starii de fapt existente – in ce priveste integritarea si insusirile necesare pentru a putea fi utilizate . 217 alin. 217 c. degradat sau adus in stare de neintrebuintare. prevazuta in art. 321 din Codul Penal.T. ultraj contra bunelor moravuri si distrugere4. 1760/1970. prevazut in art. Obiectul material Orice bun mobil sau imobil. Mentionam insa ca in cazul distrugerii aggravate prevaute in art. in textul la care ne-am referit.S. p. subiectul active poate fi chiar cel caruia apartine bunul distrus. instigatori sau complici. constituie o singura activitate cu mai multe urmari relevante sub aspect penal. avand o valoare economica.a bunurilor apartinand patrimoniului personal sau particular.. urmeaza a se retine ca este vorba de o pluralitate de infractiuni sub forma concursului ideal.p. Infractiunea de distrugere putand fi savarsita de mai multe persoane. In sfarsit. 2. 231 din Codul Penal. Un lucru care nu face parte din patrimonial unei persoane (res nullius si res derelictae) nu paote forma obiectul material al infractiunii de distrugere.

impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui bun. creditorul ipotecar. subiectul pasiv al acestei infractiuni poate fi si o unitate obsteasca atunci cand infractorul nu a stiut ca bunul apartine unei astfel de unitati. prin aceeasi actiune. 217 alin. bunurile aratate in alin 2 intereseaza prin valoarea si semnificatia lor cauzeaza un grav prejudiciu. credem ca in cazul savarsirii distrugerii prevazute in art. subiectul pasiv al acestei infractiuni este persoana care avea un drept asupra acestui bun (de exemplu.p se realizeaza prin una din urmatoarele actiuni ale faptuitorului: distrugerea.pen. 217 c. In cazul in care infractiunea de distrugere este savarsita in una din variantele agravate prevazute in art. pentru ca prin savarsirea unor asfel de fapte sunt lezate interesele colectivitatii. infractiunea savarsita in aceste conditii va avea o pluraritate cand bunul distrus apartinea in indiviziune mai multor persoane.b) Subiectul pasiv al acestei infractiuni este persoana careia apartine bunul distrus.pot avea un drept asupra bunului cu privire la care s-a exercitat actiunea faptuitorului. 3. Elementul material al infractiunii se exprima. . degradat sau adus in stare de neintrebuintare prin actiunea faptuitorului. a activitatii membrilor colectivitatii. subiect pasiv este si statul ca exponent al colectivitatii ale catei interese au fost lezate. faptuitorul distruge mai multe bunuri apartinand unor persoane diferite. Asa fiind. creditorul ipotecar. produce o perturbare in desfasurarea normala a vietii. creditorul gagist. 217 alin 1 c. 4. degradarea. uzufructuantul). 217 alin. Desi infractiunea de distrugere prevazuta in art. Astfel. de regula. ci a crezut ca este al unei persoane particulare. . 2. sau inlaturarea unor astfel de masuri care au fost luate. chiar in situatia in care ele apartin faptuitorului. si aceste persoane pot fi subiecti pasivi ai aceste infractiuni. 4 c. distrugerea bunurilor aratate in alin. drept care a fost lezat. locatarul. 2. 3. precum si distrugerea oricaror alte bunuri. dar savarsita prin mijloacele aratate in alin 4 si care genereaza pericol public. 3. p face parte din categoria infractiunilor contra avutului personal sau particular. Intrucat si alte persoane. iar bunul care fomeaza obiectul material al infractiunii apartine faptuitorului. 3 si 4. Legea penala pedepseste actiunea de distrugere a bunurilor la care se refera dispozitiile din alin. Latura obiectiva a) Elementul material al infractiunii de distrugere in forma tipica (simpla) prevazuta in art. si 4. aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun. 2. In cazul in care.cum ar fi uzufructuarul .

Prin distrugere se intelege desfiintarea completa. Prin impierdicarea de catre faptuitor a luarii unor astfel de masuri. de a nu putea fi utilizat deloc sau numai in parte. arderea unei carti sau a unui inscris. ele sunt inlaturate de catre faptuitor. obiectele de imbracaminte. de asemenea. infractiunea de distrugerea exista numai daca impiedicarea luarii masurilor luate a avut ca urmare distrugerea. in urma caroara se adduce atingere integritatii materiale a unui bun. acesta savarseste. . iar nu crearea unei stari de pericol. Asa. pentru totdeauna sau numai un interval de timp. de la incendiu sau de la o inundatie) este necesar a se lua unele masuri. intrucat ceea ce s-a voit a se pedepsi prin incriminarea unei astfel de fapte a fost desigur distrugerea indirecta a unui bun. nimicirea unui bun (de exemplu. Infractiunea de distrugere este savarsita si atunci cand. degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a bunului. stricarea lui partiala. socotim totusi ca numai in aceste conditii ea poate fi savarsita. 217 alin. sfaramarea unor aparate construite din sticla. prin reparatiile ce i s-ar face. 1 c. Astfel pot fi deteriorate (stricate partial) zidul unei case. printr-o inactiune. ori de salvare a unui bun. este pus in situatia de a nu mai putea fi folosit.printr-o actiune si. infractiunea prevazuta in art. caroseria unui autovehicul. Desi textul la care ne referim nu conditioneaza in mod expres existenta infractiunii de distrugere de producerea acestor urmari. ceea ce are drept consecinta pierderea totala sau numai in parte a capacitatii sale de folosinta cu sau fara posibilitatea redobandirii acestei capacitate. In aceste doua situatii din urma. Un bun este adus in stare de neintrebuintare cand. mai rar. uciderea unui animal). Degradarea unui bun inseamna deteriorarea acestuia. sau in urma loviturilor aplicate unui animal de tractiune acesta devine inapt de a mai putea fi folosit. fiind luate masurile de conservare. fara a fi distrus sau degradat in sensul aratat mai sus. daramarea unei case. printr-o manevra contraindicata a unui dispozitiv se blocheaza intregul mechanism al unei masini astfel ca pentru repunerea in functiune este necesara demontarea ei. Uneori pentru conservarea unui bun ori pentru salvarea lui de la distrugere (de exemplu. de exemplu.p. ori a unor obiecte din portelan.

Distrugerea din culpa este incriminate de prevederile art.). 68/1994. in forma simpla. arhivistica. sa fi avut drept cauza actiunea faptuitorului.p. 217 incrimineaza fapta de distrugere contra avutului personal sau particular numai cand este savarsita cu intentie. Pentru ca actiunea faptuitorului sa poata constitui elemental material al infractiunii de distrugere este necesar ca intre aceasta actiune si rezulat sa existe legatura de la cauza la effect asadar. 1 lit a si b c. 217 alin 1 cp este de observat ca infractiunea de distrugere . 3 (incediere. 3 si 4 constituie variante agravante ale acestei infractiuni.Of.Bunul are o deosebita valoare artistica. completata si aprobata prin Legea nr. In cazul in care actiunea de distrugere este savarsita asupra vreunui bun din cele aratate in art. a structurii lui fizice. Bunurile mobile. Dispozitiile art. Latura subiectiva. explozie ori alt asemena mijloc) si rezulta pericol public infractiunea de distrugere exista chiar daca bunul apartine faptuitorului (art. prevazuta de acest text poate fi savarsita numai in cazul in care bunul apartine unei alte personae decat faptuitorul. de asemenea valori. Infractiunea de distrugere in oricare dintre variantele prevazute poate fi savarsita atat prin comisiune. 5. care se poate concretize.G. sunt cele cuprinse in patrimonial cultural national6. Faptele de distrugere prevazute in art. nr. privind protejarea patrimoniului cultural national. 105 din 30. nr. 217 alin 5). De exemplu: faptuitorul pentru a-si insusi bunul fixat pe un imobil. cand distrugerea se comite cu intentie indirecta ea este in concurs cu alte infractiuni. In legatura cu dispozitiile art. sunt cele cuprinse in patrimonial cultural mobil5. precum si atunci cand este savarsita prin vreunul dintre mijlocele prevazute in alin. De cele mai multe ori.p. 2..p. 217 alin. 217 alin 2 si 3 c.05.1995) . 41/1995 (M. 219 c. rezultatul sa fi fost generat. stiintifica. istorica. nr.Of. iar bunurile immobile. 19 pct. cu valori identice.2000) 6 O. adduce degradari acestuia din urma pentru a demonta obiectul pe care voieste sa si-l 5 Legea nr. c) Legatura de cazualitate. in distrugerea sau degradarea lui sau aducerea acestuia in stare de neintrebuintare.10. care poate fi directa sau indirecta (art. 530 din 27. asa cum s-a aratat. B) Rezultatul actiunii faptuitorului consta in schimbarea starii de fapt a bunului. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural mobil (M. cat si prin omisiune.

217 c. arhivistica sau o a alta valoarea sociala. si anume.insuseasca. 63 din 2. intrucat faptuitorul a prevazut rezultatul faptei sale pe care nu l-a urarit dar a acceptat posibilitatea producerii lui.p. arunca spre ea cu un scaun. in preambulul legii nr.p prevad ca infractiunea de distrugere este savarsita chiar in situatia in care bunul apartine faptuitorului. 217 alin 2 c. apartin intregului popor. 217 alin 2 c.11. In ceea ce priveste bunurile care alcatuiesc patrimonial cultural national al tarii noastre. 2 al legii nr. Potrivit acestor dispozitii infractiunea de distrugere este agravata in cazul in care bunul are o deosebita valoare artistica. prin valoarea si semnificatia lor social-culturala. 6. infractiunea de lovire sau vatamare corporala (savarsitaa cu intentie indirecta. sau : faptuitorul voind sa loveasca persoana care se afla in dreptul unui geam sau a rafturilor dintr-un restaurant. In acest caz. data de distrugerea simpla datorata fie obiectului material al infractiunii savarsite. avand o valoarea .Tinand seama tocmai de acest atribut al unor astfel de bunuri.p. Aceste variante prezinta un pericol social sporit. istorica. infractiunea de distrugere savarsita cu intentie indirecta este in concurs cu infractiunea de furt savarsita cu intentie directa. sunt precizarile din cuprinsul art.p trebuie sa se aiba in vedere criteriul indicat chiar de textul legii. 217 alin 1 cp dispozitiile cuprinse in alineatele 2. Deosebit de utile pentru aplicare dispozitiilor art. dispozitiile cuprinse in art 217 alin 5 c. in care sunt expuse sticle cu diferite bauturi.3 si 4 ale aceluiasi articol incrimineaza variantele agravate ale acestei infractiuni.Modalitati si forme ale infractiunii de distrugere a) Pe langa modalitatea simpla (tipica) prevazuta de art. cand existenta lui intereseaza intreaga colectivitate sau un cerc larg al colectivitatii. deosebita valoare social ape care trebuie sa o prezinte bunul respectiv. stiintifica. fie mijloacelor folosite pentru comiterea ei. obiectul aruncat loveste victima dar totodata sparge si geamul sau alte obiecte aflate pe traiectoria sa.1974 (legea ocrotirii patrimoniului cultural national al Republice Socialiste Romania) se arata ca aceste bunuri. Un bun are o astfel de valoare. 63/1974 in care se arata bunurile care. O prima varianta agravata este aceea prevazuta in dispozitiile alin 2 al art. Pentru delimitarea sferei de aplicare a dispozitiilor din art.

3 c. poate fi realizata in oricare dintre modurile prevazute in art. degradare sau aducere in stare de neintrebuintare a . 217 alin 3 c.Potrivit acestei dispozitii. (distrugerea. are domiciliul in tara. Actiunea faptuitorului. aflate in afara teritoriului tarii noastre pot apartine avutului particular. infractiunea de distrugerea este agravata cand obiectul material al actiunii faptuitorului este un cablu telegraphic. iar faptuitorul se afla pe teritoriul tarii noastre. Din chiar cuprinsul art. p.p. impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare a acestuia. 5 si 6 c. potrivit prevederilor art 4 c.. 217 alin.p.p. chiar de un cetatea strain sau de o persoana fara cetatenie care nu domiciliaza in tara noastra. 6 c. statul nsotru isi indeplineste totodata si indatoririle ce si le-a sumat cu privire la ocrotirea prin norme de drept penal a unor astfel de bunuri ca urmare a aderarii sale al Convetia asupra marii libere adoptata de Conferinta Natiunilor Unite in aprilie 1958 si ratificata prin decretul art. daca fapta este prevazuta ca infractiune si de legea penala a tarii unde a fost savarsita. totusi o astfel de infractiune poate fi savarsita si in contra avutului particular.Of nr. neavand nici o cetatenie. dispozitiile acestuia se aplica si infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii (in marea libera sau pe teritoriul unei alte tari) daca faptuitorul este cetatean raman sau daca. 217 alin 1 c. 25 din 14 octombrie 1961).. Desi in tara noastra bunurile care formeaza obiectul material al infractiunii in aceasta vaiatna apartin avutului obstesc. prevederile acestui text sunt aplicabile in cazurile prevazute de art.p. telephonic sau de inalta tensiune ori o conducta petroliera. aducerea in stare in neintrebuintare a bunului. pentru savarsirea infractiunii de distrugere in aceasta modalitate agravata. legea penala ramana se aplica si infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii. degradarea.artistica. O a doua varianta agravanta este aceea prevazuta de textul alin 3 al aceluiasi art. Intrucat bunurile la care se refera dispozitiile din art. sau inlaturarea unor astfel de masuri care ar fi fost luate). Prin includerea aceste dispozitii in codul penal.p. 253/1961 (publicat in B. In adevar. istorica sau documentara deosebita ori o valoare stiintifica de document al naturii de importanta deosebita. Potrivit prevederilor art. constituie patrimoniu cultural national. rezulta ca infractiunea in aceasta varianta poate fi savarsita numai prin distrugere.

. 559-560 din codul penal anterior unele deosebiri. integritatea corporala ori avutul unui numar indeterminate de persoane. 217 c. infractiunea poate fi savarsiata ca si aceea prevazuta in alin. ci asa cum prevede textul. Dispozitiile inserate in art. 3 al art. sanatatea.p. chiar daca bunul apartine faptuitorului. degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun. faptuitorul nemaiputandu-si continua activitatea infractionala (sa declanseze incendiul).p. este incriminate prin dispozitiile art. Comparatie cu prevederile codului penal anterior. fapta va constitui infractiunea consumata prevazuta de art. in cazul in care prin folosirea unui astfel de mijloc (incendiere.. iar nu si prin actiunea de impiedicare a luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun si nici prin aceea de inlaturare a masurilor luate.p. si anume degradarea acelor bunuri. toxice. In aceasta varianta.bunului. 217 alin 4 c. Daca prin turnarea substantei inflamabille peste aceste bunuri ele au suferit o degradare. Existenta acestei variante agravante este conditionata de intrunirea urmatoarelor doua cerinte: distrugerea. si prin folosirea unui “alt asemenea mijloc” (de exemplu raspandirea unor substante asfixiante. deschiderea unui stavilar care ar avea ca urmare inundarea unui teren pe care sunt locuinte etc.). explozie etc. 217 din actualul cod penal prezinta fata de prevederile art. explozie ori prin orice alt asemenea mijloc si totodata sa rezulte pericol public. Exista pericol public. 222 c. 217 alin. intrucat actiunea faptuitorului a produs unul dintre rezultatele necesare pentru existenta acestei infractiuni.p. b) Tentativa. 1 c. este surprins de proprietarul lor cand tocmai turna peste bunuri o substanta inflamabila. Va fi savarsita tentative acestei infractiuni cand. apartinand avutului personal sau particular. forma imperfecta a infractiunii de distrugere. 7. numai prin distrugerea.) se pericliteaza viata. degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun sa fie savarsita prin incendiere. de exemplu. O ultima modalitate este aceea prevazuta in art. O astfel de stare de pericol poate rezulta nu numai ca urmare a provocarii unui incediu dau explozii. faptuitorul voind sa distruga prin incendiere niste bunuri mobile apartinand unei alte persoane sip e care aceasta le depozitase in curte.

Suprem. dec. s-a provocat si degradarea imobilului respective.p. pen. Dispozitiile din art.p actual cuprind numai o parte dintre imprejurarile agravante prevazute in art. constituie intetativa infractiunii de furt calificat ( prin efractie). intrucat fiind cu oile la pascut in padure. “L. p.60) 2. dat fiind ca inculpatul s-a desistat. constituie infractiunea de distrugere nu numai fapta autorului de a “strica” (art.V. 559 c. cauzandu-se astfel o paguba partii civile. 18/1961. de indrumare nr. Instanta a constatat in concordanta cu probele efectuate ca inculpatul G. Desi.V. prin detasare si insusirea unui astfel de bun..R. “R. scoate dintr-un dulap mai multe lucruri cu intentia de a si le insisi. (Plenul Trib. p.Astfel. 2956/1970. nr. ci si aducerea lui in stare de neintrebuintare. anterior) un bun apartinand in total sau in parte altei persoane. 3/1971. 9/1961. anterior. in scopul de a patrunde in incapere. Insusirea unui bun detasat dintr-un imobil constituie infractiunea de furt. T. putand fi retinute ca atare potrivit regulilor din partea generala referitoare la circumstantele agravante generale. Inculpatul GV a fost condamnat pentru infractiunea de instigare la distrugere prin incendiere.p. In sarcina acestuia trebuie insa retinuta infractiunea de distrugere. totusi in . celelalte. dar apoi din proprie initiative paraseste incaperea fata sa-si insuseasca ceva. Suprem. potrivit prevederilor actulului cond.74. C. a dat foc unei gramezi de crengi. a indemnatt pe inculpatul minor T. in raport de situatia de fapt concreta. dec.” nr. savarsita prin spargerea geamurilor si deteriorarea usilor. insa nu se pedepseste. a savarsit fapta cu intentia ceruta pentru infractiunea retinta in sarcina sa. alaturi de infractiunea de furt subzista si aceea de degradare. iar focul extinzandu-se au fost distrusi si lastarii plantati de pe o suprafata de cateva hectare. 217 alin 2 c. 560 c.P” nr. (Trib. patruzand intr-o incapere prin spargerea geamurilor si deteriorarea usilor. Sect.D. precum si impiedicare luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui bun sau inlaturare a unor astfel de masuri care au fost luate. In cazul in care.D. este adevarat ca a urmarit numai sa aprinda gramezile de crengi.V. p. La insitentele primului inculpate.133). sa dea foc unor gramezi de crengi ce apartineau locuitorilor din comuna. ambele fapte urmand a fi considerare infractiuni concurente. 3. Practica judiciara 1. 1961. Fapta aceluia care.

348 C. 44/1969. este sufficient sa se retina vinovatia instigatorului sub forma intentiei indirecte. sper a-l distruge si abandona. dec nr. expertiza tehnica pentru evaluarea pagubelor (art. p.pr. C. 1/1966. 116 si urm C. in vigoare (respectiv art. constituie infractiunea prevazuta de art. 362 C. modalitati de stabilire a cuantumului despagubirilor. Superm. chiar daca actul nu a fost in intregime distrus. 998 C. la indemnul sau.N. p anterior). 5/1969. 317). Latura civila (art. Principiul specialitatii legii penale (art. 382) 4. Recurs: neagravarea situatiei in propria cale de atac (art.p).pr. 1970. 1862/1968. dec nr. el a avut reprezentarea posibilitatii ca incediul sa se extinda si la lastarii din apropiere si deci a acceptat in mod constient aceste urmari. daune materiale (art. 334 C. Pomii sunt bunuri immobile prin destinatie. si chiar daca dreptul de creanta incorporate in actul rupt a fost prescris.R.p). 14 si art. Daca faptuitorul a luat lucrul din posesia partii vatamate nu cu intentia insusirii pe nedrept. ci a putut fi refacut partial. Jud. 385 8 C. 170 si art.”. iar nu aceea de degradare de bunuri. 31 alin 2 C. 33 lit a C.nr 213/1970.pr. “R.” nr. astfel ca insusirea lor constituie infractiunea de furt. Concurs real de infractiuni (art. pen.). 217 c.ceea ce a si realizat – fapta nu constituie furt.pr. Col. anterior modificarii prin legea 140/1996). . in masura in care sunt desprinsi din pamant si fac obiectul unei sustrageri devin bunuri mobile. Sect..p.conditiile in care ele au fost aprinse de inculpatul minor.pr. ci infractiunea de degradare a lucrului altuia ( Trib. Ocupare fara aprobarea legala a terenurilor (art. 1345/1965 “J. ci din razbunare. Pentru existenta instigarii la aceasta infractiune.p). Concurs de texte.p. p..pen): restabilirea situatiei anterioare (art. Suprem. 161.D. Distrugerea (art. nr. Schimbarea incadrarii juridice a faptei (art. dec. 87 din legea 18/1991). 346 C. Pen. Col.p). 562 c. p.civ.pen). (Trib.p).p). 161) 6.. 217 alin. 1 c. Participatie improprie (art. nr. p. (Trib. (Trib. Pen. 5.Supem . Valcea. mijloace de proba. Fapta aceluia care rupe un inscris apartinand altei persoane.) Distrugerea sau degradare a culturilor agricole (art.D. dec. 86 din Legea 18/1991). pen. in care sunt consemnate raporturile patrimoniale dintre el si acea persoana.

situate in sola 4 .58 ha teren arabil situate in comuna Blagesti la punctual numit “Lunca lui Moaca”. in termen legal. prima instanta a retinut. ca in anul 1995 Comisia pentru aplicarea legii 18/1991 din comuna Blagesti. inculpatul. constatandu-se ca din titlul de proprietate nr. ivocand nelegalitatea hotararii de condamnare. spunandu-i ca-i apartine. in termen legal. sa discuiasca si sa-l reinsamanteze cu porumb.Prin sentinta penala nr. 217 alin 1 C. Prin decizia penala nr. 153568 din 28 iunie 1995. rezulta ca inculpatul I s-a reconstituit dreptul de proprietate pe o alta suprafata de teren. din oficiu. in virtutea principiului rolului active al instantei de judecata. . instanta de recurs considera ca recursul este intemeiat numai sub aspectul incadrarii juridice a faptei. iar pana la inceputul lunii iunie 1995 a efectuat si doua prasile. in fapt.p si a fost obligat la plata sumei de 664. incheindu-se. Examinadn cauza. 83 din 28 ianuarie 1997 a T. in primavera anului 1995. alaturi de terenul de pe care a distrus cultura de porumb. fara a-l motive. unde nu s-a prezentat desi a fost legal citat la doua termene consecutive. 175/1995. Dupa a doua prasila.000 lei amenda pentru savarsirea infractiunii de distrugerea prevazuta de art. iar in 1995 la arendat (inchiriat) numitului PL care. nici in scris si nici oral in fata instantei de recurs. procesul-verbal nr. producandu-I o paguba partii civile PL in valoare de 664. l-a insamantat cu porumb. inculpatul DI a solicitat mecanizatorlui MD sa are terenul repsectiv. ceea ce MD a facut.758lei cu titlu de despagubiri civile catre partea vatamata si civila PL. in acest sens. Este de metionat ca CM a stapanit (folosit) suprafata respectiva de teren din 1991. Impotriva acestei sentinte a declarat apelul. deoarece el este proprietarul terenului astfel ca nu a distrus recolta altuia. Pentru a prinunta aceasta solutie. in ansamblu. Impotriva acestei decizii a declarat recurs. Bacau a fost condamnat inculpatul DI la 80. emis potrivit legii 18/1991 si depus la dosar. parcela 40/32. 2481 din 14 iunie 1996 a J. Bacau a fost respins ca nefondat apelul declarat. judetul Bacau a pus in posesie pe numita CM cu suprafata de 0. fara a cunoaste ca terenul nu apartine inculpatului. inculpatul a distrus lucrarile agricole (recolta aflata in crestere).758 lei stabilita printr-o expertiza tehnica efectuata in cauza. l-a arat. In acest fel. inculpate.

Punandu-se in discutia partilor si procurorului schimbarea incadrarii juridice. inlesnirea sau ajutarea in orice mod. 17 Cpr pen si alin 3 C. in art. Pen. Astfel. Or.p. care sunt legale si temeinice. 86 din Legea fondului funciar nr. 3859 alin 1 pct. 1. consideram ca instantele erau obligate sa observe ca fapte de “distrugere sau degradare a culturilor agricole” a fost incriminta. care nu agraveaza situatia inculpatului in propriul recurs. (CA. mentinand celelalte dispozitii ale sentintei. in primul rand. determinarea. legal administrate si temeinic apreciate.. ci l-a determint pe numitul MD sa o savarseasca. numai pedeapsa pentru aceasta infractiune speciala fiind imprumutata din Codul penal. . 18/1991.pr. Prima instanta a facut. pr. potrivit art. constituind pariticipatia improprie.. se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune. 31 alin 2 C.Astfel. a se casa in intregime decizia instantei de apel si in parte sentinta primei instante. Bacau. textul respective prevazand. 203/ R din 6 mai 1997). s. urmeaza a se admite recursul sub acest aspect. pe baza unor probe concludente. iar in fond urmeaza a schimba incadrarea juridica a faptei. astfel ca in mod nelegal inculpatul a fost considerat drept autor al faptei comise. de catre o persoana care comite acea fapta fara vinovatie. d si art. in sensul celor aratate mai sus. acesta din urma actionand fata vinovatie.pen.pen din moment ce nu inculpatul personal a savarsit fapta.. potrivit art. mai bine zis. astfel ca nu raspunde penal. infractiunile ce trebuiau retinute in sarcina inculpatului. d nr. anterior modificarii prin legea 169/1997. situatia de fapt si vinovatia inculpatului au fost correct stabilite de prima instanta. Comentariu Considerand legala decizia partilor instantei de recurs in ce priveste schimbarea incadrarii juridice a faptei inculpatul din autorat in particiatie improprie la savarsirea infractiunii aveam serioase reserve in ce priveste infracitunea sau. cu intentie. a retine cauza pentru rejudecare. 38515 pct. la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala. ca infractiune speciala de distrugere. 334 C. in care sunt reglementate si alte infractiuni la regimul fondului funciar din Romania. intre altele.pen. potrivit art. ca “distrugerea sau degradarea culturilor agricole” constituie infractiune de distrugere si se pedepseste “potrivit prevederilor Codului penal”. 2 lit. 217 alin 1 C. insa o gresita incadrare juridica a faptei in art.

cu infractiunea speciala de participatie improprie la distrugere sau degradare a culturilor agricole. fara aprobarea primita in conditiile legii. Comentariu. in continuare. Infractiunea de distrugere sau degadare a culturilor agricole”.In consecinta.pen. in raport de incadrarea juridica a unei fapte intr-o infractiune speciala sau intr-o infractiune de drept comun. Schimbarea incadrarii juridice in infractiunea speciala de distrugere nu constituie o agravare a situatiei inculpatului in propria cale de atac. Consideram ca aceasta infractiune se afla. infiintarea sau mutarea semnelor de hotar si a reperelor de marcare. Astfel. deoarece faptuitorul. incadrarea juridica corecta si completa nu putea fi prevazuta de art. In al doilea rand. 362 C. 217 alin 1.pen. ci si din ratiuni care tin de consecintele juridice care pot surveni. Ciopraga “Regimul juridic al fondului funciar. imprevizibil. C. 87 din Legea 18/1991. 7 Pentru caracterizarea continutului infractiunii speciale. a se vedea. 220 C. in DPLSR. Ungureanu.Legea fondului funciar nr. A. constituie infractiunea de tulburare de posesie si se pedepseste potrivit prevederilor Codului penal.7 Aceasta incadrare juridica trebuia facuta nu doar din ratiuni de “acurarete” juridica. potrivit caruia “Ocuparea in intregime sau in parte a terenurilor d eorice fel. a procedat la reinsamantarea suprafetei respective si. dar nu si distrugerea speciala prevazuta de art. ceea ce constituie manifestari clare de ocupare a terenului. respective cu pedeapsa prevazuta de art. a impiedicat partea vatamata sa foloseasca terenul respective.. A. dupa ce a distrus cultura de porumb de pe suprafata respective de teren . asa incat era posibil si necesar a fi facuta fie de instanta de apel. prevazut de art. 33 lit a C. inscris in art. chiar daca pedeapsa pentru aceasta infractiune speciala este imprumutata din prevederile corespunzatoare ale Codului penal. fie de instanta de recurs. anterior modificarii acestuia prin Legea 169/1997. deoarece pedepsirea are loc tot potrivit prevederilor Codului penal. 2. potrivit principiului specialitatii legii penale. este sufficient sa mentionam ca este posibil ca printr-un act normative de clementa sa fie gratiata pedeapsa ori sa fie aministiata infractiunea de drept comun de distrugere. 86 din legea 18/1991.p. 4 p. 18/1991. savarsita anterior datei de 4 noiembrie 1997. anterior modificarii prin legea 140/1996. 122-124 . dispozitiile penale speciale au prioritate de aplicare fata de dispozitiile penale de drept comun. deoarecere. consideram ca prima instanta ar fi trebui sa examineza si existenta infractiunii speciale prevazute de art.p. in concurs real.

intr-o modalitate de . numai astfel putand redobandi posesia asupra terenului respectiv. anterior modificarii prin L. impiedicand partea vatamata sa foloseasca terenul respective. 372 alin 1 si respctiv. a ocupat efectiv suprafata respective de teren. Evident. privitoare la obiectul judecatii in prima intanta – din art 217 alin. anterior modificarii prin Legea 169/1997. 3. 87 din Legea 18/1991. consideram ca prima instanta trebuia sa schimbe incadrarea juridica a faptelor retinute expres in rechizitoriul prin care a fsot sesizata si cu aceata fapta – nefiind incidente prevederile art/ 317 C.pr. art. pen. a inculpatului la despagubiri reprezentand valoarea recoltei distruse.p in art. ratiunea incadrarii juridice corecte a faptelor incrimintate prin legea speciala. chiar daca faptele savarsite sunt incriminate si in dreptul comun. Sub aspectul laturii civile. 18/1991. aceasta infractiune speciala fiind reglementata distinct.. instantele de apel si de recurs nu puteau proceda la aceasta schimbare a incadrarii juridice. anterior modificarii prin Legea 169/1997.. 140/1996 si art. in concurs real prevazut de art. in sensul de a lasa partea vatamata si civila in posesia linistita asupra terenului respective. cu aplicarea art. 33 lit.instanta trebuie sa-l oblige pe inculpate la restabilirea situatiei anterioare. 87 din L 18/1991. arendat (inchiriat) de la adevatatul proprietar. partea vatamata si civila sa poate cere punerea in executare a horararii. legale si temeinice. 1 C.pen. 385 5 alin 1 C. nemaiputand sa se bucure de recolta aferenta culturii agircole insamantata si intretinuta pana la prasila a doua inclusive.pr. in raport cu savarsirea celei de-a doua infractiuni. intre altele. anterior modificarii prin Legea 140/1996. Acest aspect (civil) al cauzei releva. cu aplicarea art. 220 C. ci ca autor. deoarece dupa consumarea distrugerii culturii existente si reinsamantarea terenului respectiv.pen.pen. De altfel. consideram ca – in afara obligarii. pe baza acestei dispozitii. deoarece ar fi agravat situatia inculpatului in propriile cai de atac. urmand ca.86 teza II din L 18/1991. a C. iar in legea speciala se face trimitere la pedepesele inscrise in Codul penal. in caile ordinare de atac exercitate exclusive de catre inculpate. 217 alin 1 C. odata in plus.pen. ca urmare a primei infractiuni. a fost modificat si art. potrivit art. In consecinta.Aceasta din urma fapta nu a mai fost savarsita de catre inculpate in participatie improprie. este de observat si faptul ca prin Legea 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. ceea ce ar fi fost inadmisibil.

217 alin 4 c.R.. dar din expertiza tehnica efectuata in cauza pentru evaluarea pagubei rezulta ca valoarea pagubei cauzate prin fapta inculpatei este de 920.pr. aprecierea probelor (art.000. cu ajutorul unui chibrit. Inculpata a fost obligate la plata sumei de 920.civ). Latura civila (art. 33 lit a si 34 lit a C. si la 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de distrugerea prevazuta de art.000. Pericol public: incendiere din care a rezultat pericolul public. a fat foc la fan.pr. 192 alin 1 C. constantandu-se ca Renel Bacau nu s-a constituit parte civila.p): daune materiale (art. Persoana vatamata GM s-a constituit parte civila cu suma de 2.000 lei la urmarirea penala si cu 4. 14 si art. Prin sentinta penala nr. 346 C. In fapt. in ziua de 31 ianuarie 1995 inculpata a consumat bauturi alcoolice dupa care s-a deplasat la locuinta partii civile.p.pen). iar in baza art. Distrugere (art.000 lei in fata instantei. expertiza tehnica pentru evaluarea daunelor materiale (art. 192 alin 1 C.p. anterior modificarii prin Legea 140/1996. mult sporite. considerand paguba ca fiind infima.pen. fara trimitere la dispozitiile Codului Penal. 217 alin 4 C. 116 si urm.000 lei catre partea civila GM cu titlu de despagubiri civile. prevazandu-se pedepse proprii.pen). cat si un gard. generate de o suprafata de teren pe care fiecare o revendica in favoarea sa. s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 1 an inchisoare.pen. C.000 lei. 33 lit a C. de asemenea. mijoace de proba.baza si alta calificata.pen. s-a retinut ca intre parti exista de mai multa vreme o stare conflictuala.pen). Concurs real de infractiuni (art. savarsite incepand cu data de 4 noiembrie 1997. astfel incat.pr. pentru faptele de natura celor care au facut obiectul spetei rezumate mai sus. 63 C. nu se mai pune problema aplicarii art. la 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de violare de domiciliu prevazuta de art. Pe fondul acestei stari conflictuale. pentru are RENEL Bacau nu s-a constituit parte civila. avariata si o linie electrica de joasa tensiune. 998 C. 220 C. Violare de domiciliu (art. 62 din 10 ianuarie 1997 a J Bacau a fost condamnta inculpate M. . anterior modificarii prin legea 140 /1996). fiind. modalitatile de stabilirea a despagubirilor. a patruns in curtea acesteia pe o poarta care nu era incuiata si.pen.

. or. fara nici o motivare. in termen legal. fie si minora. numai partea care a reiterate motivul de apel. pedeapsa este inchisoarea de la 1 la 5 ani.200 lei si o portiune de 10. atat inculpate. Impotriv acestei decizii a declarat recurs. daca fapta de distrugere se savarseste. numai sub aspectul executarii pedepselor. deci mai putin decat prima instanta a obligat-o pe inculpata. prin incendiere si daca rezulta pericol public. cu motivarea ca prima instanta a stabilit correct cuantumul despagubirilor civile. d. in termenul legal. 659/R din 11 decembrie 19977) Comentariu Consideram ca hotararile adoptate in speta sunt criticabile sub un singur aspect. In raport de catimea bunurilor distruse si de afectarea.p.000 lei. 1 lit a din L 137/1997. . 217 alin 4 C. situatie confirmata si de martorii audiati la cererea partilor.pen. deoarece cuantumul pagubei cauzate prin fapta inculpatului a fost correct stabilit pe baza unei expertise tehnice. constatandu-se ca ambele pedepse stabilite pentru cele doua infractiuni au fost total gratiate total conditionat prin art. pen.A Bacau.500 lei. pagubele aratate insumeaza 915. nici una dintre instante nu s-a preocupat de stabilirea conditiei “producerii pericolului public”. a liniei electrice de joasa tensiune. Prin decizia penala nr. si a fost admis apelul inculpatei. si anume potrivit art. intre altele. 771/A din 26 august 1997 a T. iar la un cotet pentru porci i s-au produs degradari in valoare de 41.861 kg fan in valoare de 772. consideram sa se poate deduce ca prin fapta sa inculpate a produs pericol public. cat si partea civila pe motivul ca nu I s-au acordat toate despagubirile civile solicitate. Or. nr. anterior modificarii prin Legea 140/1996 (text omis a prevazut in hotararile instantelor). 4 m gard in valoare de 102. (C. s. potrivit art. care a stabilit ca a ars cantitatea de 3.300 lei.Impotriva acestei sentinte au declarat apel. ca un element constitutive al acestei modalitati agravante a infractiunii de distrugere.Bacau a fost respins apelul partii civile. 13 C. Recursul este nefondat si urmeaza a fi respins ca atare.

la 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii silvice prevazuta de art. dispunandu-se executarea acesteia alaturi de pedeapsa aplicata pentru noua infractiune.Fara indoiala ca. In ce priveste latura civila a cauzei.4171.pen. 30 din Legea 2/1987. 11 “Codrul de jos”.N. intrucat constituiau zone de regenerare naturala a padurii. situate in raza de competenta a padurarului L. inculpatul a obtinut de la Ocolul silvic Roman anumite parcele de teren.M.. in mai multe randuri.471.suma de 1. in curtea partii vatamate inculpate a savarsit si infractiunea de violare de domiciliu. 546 din 31 noiembrie 1993 a aceleasi instante. in termen legal. Inculpatul a fost obligat sa plateasca partii civile RAP “ROMSILVA”. fara drept. pe alte parcele. 31 din Legea 2/1987. inculpatul a patruns. Distrugerea (art. 83 C. deoarece actiunea de violare de domiciul nu se absoarbe in cea de distrugere. prin care a solicitat achitarea in temeiul art. Districtul II “Valenii” apartinand de Ocolul silvic Roman. In fapt. provocand o paguba in valoare de 1. cat si ciobanilor angajati la stana de catre inculpate.pen cu aplicarea art. pen. 217 alin 1 C. In baza art. Prin sentinta penala nr. impotriva acestei sentinte. prin schimbarea incadrarii juridice din art. 31 din Legea 2/1987). 30 si art.416 lei cu titlu de despagubiricivile. deoarece fapta este lipsita de pericol social al . Cu toate ca padurarul LM a indicat. cu oile. anterior modificarii prin Legea 140/1996). Roman s-a dispus condamnarea inculpatului M. Pentru pasunatul animalelor. s-a retinut ca in primavera anului 1995 inculpatul a organizat o stana la punctual numit “Zavoi” situate pe raza teritoriala a Cantonului silvic nr. 181 C. atat inculpatul. pentru infractiunea de furt calificat.416 lei prin distrugerea unor puieti. 529 din 26 iunie 1996 a J. Infractiune silvica (art. 217 C. patrunzand. parcelele care pot fi pasunate cu vitele de la stana respective. care erau interzise la pasunat.Concurs de texte. Apelul declarat de inculpate. in concurs real cu infractiunea de distrugere. consideram ca instantele au dat o rezolvare legala si temeinica.pen s-a revocat suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 1 an inchisoare aplicata prin sentinta penala nr.

darn u pentru motivele invocate. cand s-au completat doar primele constatari. iar nu in decembrie.416 lei ) si de antecedentele penale ale inculpatului care. 181 C. este neintemeiat motivul de recurs in ce priveste realitatea constatarilor facute. cu aceasta ocazie gasindu-se tarusii cu care au fost confirmate de martorul AV care a fost de fata cand inculpatul a fost gasit cu oile in plantatie. pe zapada. in raport cu numarul mare de lastari naturali distrusi (6. fara a avea autorizatie. Impotriva acestei decizii a declarat recurs. insa. 206/A din 25 aprilie 1997 a T. in care s-a consemnat ca inculpatul a indicat correct locul in care a pasunat oile si s-au produs distrugerile de lastari naturali. In consecinta. invocand ca nu se face vinovat de savarsirea faptei si ca organele silvice si de politie au constatat fapta in luna decembrie. a fost respins ca nefondat prin decizia penala nr. Recursul este. cand nu existata zapada. s-a incheiat un nou proces-verbal la data de 4 decembrie 1995 de catre organul de politie. in ziua de 5 septembrie 1995.600 bucati). Recursul este intemeiat. la constatare participand si inculpatul care a semnat procesul-verbal fara nicio obiectiune. intemeiat sub aspectul aplicarii dispozitiilor legii 137/1997 privint gratierea unor pedepse la pedeapsa de 6 luni inchisoare aplicata de catre prima instanta in baza art.471. cu motivarea ca prima instanta a retinut correct situatia de fapt.. in timpul cercetarilor penale. fapta s-a constata in septembrie. Neamt. 31 din Legea 2/1987.pen. deoarece: fapta a fost savarsita anterior datei de . de valoarea acestora (1. inculpatul. ca si de inculpate care a recunoscut savarsirea faptei in faza urmaririi penale. desi a mai fost condamnat pentru o infractine de furt calificat si a beneficiar de suspendarea conditionata a executarii pedepsei nu a inteles sa nu mai comita infractiuni. deoarece: prin procesul-verbal incheiat la data de 2 octombrie 1995 de catre padurarul LM s-a constatat ca inculpatul a pasunat abuziv cu oile de la stana. potrivit art. astfel incat nu exista certitudine cu privire la constatarile facute. ulterior . a facut o legala incadrare juridica a faptei si o corespunzatoare individualizare a pedepsei aplicate.unei infractiuni. Fapta savarsita de inculpate nu poate fi considerate ca fiind lipsita de pericolul social al unei infractiuni.600 lastari. in termen legal. distrugand un numar de 6. neputandu-se considera ca fapta inculpatului este lipsita de pericol social al unei infractiuni in raport de valoarea mare a pagubei cauzate si de antecedentele penale ale inculpatului. Astfel.

.p. In primul rand. d. 209 c. consideram ca este . incadrarea juridica. 31 din Legea 2/1987 a fost incriminate distinct “distrugerea sau vatamarea arborilor. urmeaza a se admite recursul inculpatului potrivit art.. Este adevatat ca si prin fapta inscrisa in art. In consecinta.. 38515 pct.26 mai 1997 prevazuta de art. cuantumul pedepsei aplicate nu este mai mare de 2 nai inchisoare asa cum prevere art. modificata prin Legea 42/1992). 16 si alin. de arbori. In schimb. 30 alin 1 din Legea 2/1987 (de “taiera sau scoatere din radacini. pedeapsa de 1 an inchisoare penru care s-a dispus revocarea suspendarii conditionate a executarii este exceptata de la gratiere potrivit art.pen. potrivit art. (CA Bacau. a din aceeasi lege. fara drept. a se casa in intregime decizia recurata si in parte sentinta primei instante. 31 din Legea 2/1987. 1 teza II lit.pen. s.pen. 3859 alin.. puieti ori lastari”) se produce o “distrugere” a arborilor. potrivit principiului specialitatii legii penale. 10 din aceeasi lege si metinand celelalte dispozitii ale sentintei primei instante. 5 alin. atragandu-se atentia inculpatului asupra consecintelor prevazute in art. dar. 3 C.p. nr. 507/R din 30 septembrie 1997). noua infractiune intentionata nu a fost savarsita in starea de recidiva postcondamnatorie prevazuta de art. 37 lit a C. A din Legea 137/1997 care mentioneaza expres furtul calificat inscris in art. 217 c. deoarece pedeapsa prevazuta de lege pentru aceasta noua infractiune nu este mai mare de 1 an inchisoare (fiind de maximum 6 luni inchisoare. a faptei din art. inscris in art. 5 alin 1 teza II lit. 30 din Legea 2/1987 in art. deoarece in acest ultimo text este inscrisa infractiunea speciala de “distrugere sau vatamare a puietilor sau lastarilor prin pasunare in zone sau paduri in care pasunatul nu este permis”. 31 din aceeasi lege. puietilor ori lastarilor. 362 c. consideram ca prima instanta a schimbat. b din Legea 137/1997. noua infractiune nu este exceptata de la gratiere prin art. 217 alin 1 C. a se constanta ca pedeapsa de 6 luni inchisoare aplicata pentru savarsirea infractiunii silvice prevazuta de art. in mod legal.p.pr. Comentariu 1. 1 lit.pen cu referire la art. aceasta dispozitie penala speciala avand prioritaet de aplicare fata de incriminarea de drept comun inscrisa in art. 1 pct. 2 lit d si art. 31 din Legea 2/1987 este gratiata integral conditionat prin art. puietilor sau lastarilor prin pasunare in zone sau paduri in care pasunatul nu este permis”. 1 lit a din legea 137/1997. 11 din Legea 137/1997. din moment ce in art.

. retinuta in speta. cu prioriteate de aplicare a textului care contine dispozitia legala cu caracter special. iar nu un concurs (ideal sau real) de infractiuni. inscrisa in art 31 alin 2 din legea 2/1987nemodificat prin legile mentionate mai sus. 31 alin 1 si suma de 10. se subintelege ca si textul art. insa ca art. tot iniatial in art. prin care a fost modificat exclusive art. Legea 12/1994 si Legea 15/1995.000 lei care era prevazuta.1 din Legea 2/1987. si anume: . calculate pe baza de tarif.potrivit caruia “Faptele prevazute la alin 1 se pedepsesc cu inchisoarea de la 6 luni la 2 ani daca valoare pagubei. constituie infractiunie si se pedepseste cu inchisoarea de la o luna la 6 luni sau cu amenda de la 1.000 lei.obligatory aceasta din urma incadrare juridica a faptei. potrivit caruia “Distrugerea sau vatamarean arborilor. inscrisa in art. Cu alte cuvinte. daca valoarea pagubei. 31 alin 2. Legea 81/1993.p.000. in sensul majorarii de 10 ori a plafonului pagubei in raport cu cel inscris in art 31 alin 1. in context exista doar un concurs de texte.Observam. 31 din Legea 2/1987 au un caracte special nu numai in raport cu dispozitiile art. Intr-o prima opinie s-ar puea sustine ca. 2.000 lei care era prevazuta initial in art. este mai mare de 10. 217 C. fiind vorba de o eroare omisiva evidenta a legiutorului.modalitatea simpla (de baza). deoarece dispozitiile art. . puietilor sau lastarilor prin pasunare in zone sau paduri in care pasunatul nu este permis. pastrand proportia de 1/10 intre suma de 1. este de peste 5 ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior. modificat succesiv prin legile mentionate mai sus. 31 alin 1. puietilor si/sau lastarilor. 31 alin 2 din Legea 2/1987 trebuie considerat ca modificat implicit.500. 31 alin. toate intrate in vigoare anterior datei de 5 septembrie 1995 cand a fost savarsita fapta din speta – reglementeaza o infractiune cu doua modalitati de savarsire. 31 din Legea 2/1987 vizeaza o alta modaltitate speciala de “distrugere sau vatamare” a arborilor. ci si in raport cu dispozitiile art.000 lei la 5. (prin “pasunat in zone sau paduri in care pasunatul nu este permis”). 30 din Legea 2/1987. 31 din Legea 2/1987 – modificat succesiv prin Legea 42/1992.modalitatea califiacata (agravata). puietilor si/sau lastarilor prin anumite modalitati (prin “taiere” ori prin “scoatere din radacini”). calculate pe baza de tarif. Acestea din urma dispozitii penale vizeaza o distrugere a arborilor.000 lei. in timp ce dispozitiile art.

valoarea pagubei in functie de care trebuie retinuta modalitea calificata ( de peste 50 de ori mai mare decat pretul mediu al unui metro cub de masa lemnoasa pe picior) fiind de 325. in raport de limita maxima speciala a pedepsei inscrisa in art.. pedeapsa aplicata este exceptata de la gratiere.p.pen.. cu aplicare art. 37 lit a cp. inaplicabile prevederile art. infracitunea fiind savarsita in stare de recidiva. 31 slin 2 din Legea 2/1987 a fost abrogate implicit. De altfel. deoarece: - prima instanta ar fi trebuiet sa incadreze fapta in art. nu poate conduce decat la concluzia ca textul art. cauzata prin fapta savarsita de inculpate a fost de superioasa acesteia (fiind de 1. 31 alin 2 din Legea 2/1987. 461 lit.este si o parte a jurisprudentei si doctrinei. 31 alin 2 . este de observat ca in art. In sensul solutiei aratate mai sus. fiind aplicat pe cale administrativa. iar valoarea pagubei. nu a retinut starea de recidiva prevazuta de art. pentru care conditia de incriminare a cuantumului paguei este inferioara aceleiasi conditii cerute pentru existenta modalitatii simple inscrisa in art. 31 alin. 31 alin 1) si de maximul special al pedepsei inchisorii prevazut in art. cu motivarea ca. chiar daca se retinea aceasta incadrarea juridica. 102 din noul Cod silvic aprobat prin legea 26/1996. in mod gresit. 31 alin 1.416 lei). - Instanta de recurs. ceea ce a facut. potrivit art. practic. ci si cele ale art. 31 alin 2 din Legea 2/1987. 31 alin.privind neaplicarea gratierii (numai) la infractinile savarsite in stare de recidiva. 2 (2 ani inchisoare) era intrunite toate conditiile cerute de art. C.In raport cu aceasta opinie. trebuia sa respinga recursul inculpatului. ori in cadrul unor contestatii la executare pe temeiul art. desi se impunea in raport de calificarea ce trebuia data faptei (in art.p. 31 alin 2 din Legea 2/1987.471. 37 lit a c. calculta pe baza de tariff. Intr-o a doua opinie. 1. observam ca. pedeapsa de 6 luni inchisoare aplicata era in limitele speciale prevazute de lege. constantand ca prima instanta. d. cat si cea adoptata de instanta de recurs apra ca fiind nelegale. nu doar prevederile art. 5 alin 1 teza I din Legea 137/1997. iar.pr. care . iar nu in art.000 lei. cu privire la ambii termei ai recidivei. in ce priveste criteriul cuantumului pagubei. omisiunea legiuitorului de a actualize. 31 alin 2 din Legea 2/1987. atat solutia adoptata de prima instanta. in mod corespunzator. 37 lit a c. cu mentiunea ca aceleasi procedeu trebuie aplicat si atunci cand actul normative de gratiere a intervenit dupa condamnerea definitiva.

solutia intantei de recurs este. 1. 31 alin 1 din Legea 2/1998. 37 lit a C. nemaifiind aplicabil in lipsa unei modificari corespunzatoare celor adduce dispozitiilor art. prevazute de art. 5 alin 1 teza I din Legea 137/1997. 31 alin 1 din legea 2/1987.. deoarece art.reglementeaza aceeasi infractiune. 31 alin 2 din aceeasi lege este abrogate implicit. deoarece. incadrand fapta in art. . 31 alin. nu a mai fsot pastrata modalitatea calificata pe temeiul unui anume cuantum al pagubei cauzate.p. legala. de asemenea. nu se putea retine starea de recidiva. care prevedere un maxim special al pedepsei inchisorii de 6 luni. In spiritual acestei a doua opinii consideram ca: -solutia primei instante este legala. care sa conduca la exceptarea inculpatului de la gratiere. potrivit art. . dar se impunea precizare ca fapta se incadreaza in art.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful