P. 1
distrugerea- licenta

distrugerea- licenta

|Views: 350|Likes:
Published by 16lyly

More info:

Published by: 16lyly on Jun 02, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/26/2014

pdf

text

original

DISTRUGEREA

Art. 217 – Distrugerea
(1)

Distrugerea, degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun

apartinand altuia sau impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun, precum si inlaturarea masurilor luate, se pedepsesc cu inchisoare de la o luna la 3 ani sau cu amenda. (2) (3) In cazul in care bunul are deosebita valoare artistica, stiintifica, istorica, Distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a unei arhivistica sau o alta asemenea valoare, pedeapsa este inchisoarea de la unu la 10 ani. conducte petroliere sau de gaze, a unui cablu de inalta tensiune, a echipamentelor si instalatiilor de telecomunicatii sau pentru difuzarea programelor de radio si televiziune ori a sistemelor de alimentare cu apa si a conductelor magistrale de alimentare cu apa, se pedepsesc cu inchisoare de la unu la 10 ani. (4) Daca distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare se savarseste prin incediere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc si daca rezulta pericol public, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 15 ani. (5) (6) Dispozitiile prevazute in alin. (2), (3) si (4) se aplica chiar daca bunul Daca bunul este proprietate private, cu exceptia cazului cand acesta este in apartine faptuitorului. intregime sau in parte al statului, actiunea penala pentru fapta prevazuta in alin. (1) se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala. Legislatie: Legea 18/1991 legea fondului funciar, republicata, art. 107 Legea 351/2004 – legea gazelor, art. 102-108 Legea 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural national mobil Legea 311/2003 a muzeelor si colectiilor publice Legea 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale Legea 407/2006 a vanatorii si a protectiei fondului cinegetic

-

Legea 13/2007 – legea energiei electrice

Decizii ale Curtii Constitutionale
1.

Neconstitutionalitate (art.217 alin 6 C. pen.) Art. 41 alin (2) din

Constitutie. Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstituionalitate a art. 217 alin (6) C. pen. In raport cu dispozitiile art. 41 alin (2) din Constitutia Romaniei si a constatat ca dispozitia “cu exceptai cazului cand acesta este in intregime sau in parte al statului” este neconstitutionala. Curtea a retinut ca “dispozitiile constitutionale ale art. 41 alin. (2) trebuie intrepretate in sensul ca se refera la ocrotirea in mod egal atat a proprietatii apartinand persoanelor fizice ori persoanelor juridice de drept privat, cat si a proprietatii private a statului. Prin urmare, statul nu poate beneficia de o ocrotire juridical diferita de aceea a personalelor de drept privat in ceea ce priveste bunurile ce constituie obiectul proprietatii sale private. Totusi, prin art. 217 alin 6 C.pen., s-a prevazut un regim juridic diferentiat sub aspectul institutiei plangerii prealabile. Astfel, daca bunul face parte din sfera proprietatii private a altor subiecte de drept decat statul, actiunea penala impotriva autorului infractiunii de distrugere poate fi pusa in miscare numai in baza plangerii prealabile a persoanei vatamate. Daca insa bunul face obiectul proprietatii private a statului, actiunea penala poate fi pusa in miscare din oficiu, aceasta masura nemaifiind conditionata de existenta plangerii prealabile a persoanei vatamate. Punerea in miscare din oficiu a actiunii penale, astfel cum prevede in present art. 217 alin 6 C. pen., asigura o mai energica aparare juridica, indiferent de vointa persoanei vatamate. Este de ajuns ca organele de urmarire penala sa fie sesizate despre savarsirea faptei sau chiar sa se sesizeze din oficiu pentru ca procesul penal sa fie pornit. Acest process, astfel declansat, parcurge si faza urmaririi penale, in cadrul careia organele de urmarire penala strang probele necesare solutionarii cauzei, urmand ca sesizarea instantei sa se faca prin rechizitoriul procurorului. Dimpotriva, daca persoana vatamata este o persoana vatamata este o persoana fizica sau juridica de drept privat, ea trebuie, in plus, sa se adreseze instantei cu plangerea sa, in termen de doua luni, conform art. 294 alin 1 C. proc.pen., in caz contrar raspunderea penala fiind inlaturata, in conformitate cu dispozitiile art. 131 alin 1 C. pen. In sfarsit, tot ea trebuie sa produca sis a

prin art. pen.pen. 22. nr. 2. De altfel. nr. nr. 41 alin 2 din Constitutie asigura o egala ocrotire proprietatii private. acest principiu constitutional al apararii nedifeentiate a proprietatii private a mai fost examinta cu prilejul solutionarii unor exceptii privitoare la punerea in miscare a actiunii penale in cazul unor infractiuni impotriva patrimoniului. 135 alin (6) din Constitutie. ci si atunci cand este in intregime sau in parte in propritatea private a statului. se face o diferentiere .Generalizaera acestei conditionari ar impiedica insa in mod evident protectia eficienta a societatii.. Or. Intrucat dispozitiile art. Impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare. 23 alin. 605 din 10 decembrie 1999). indifferent de titular. fiind totodat dreptul constitutional al legiuitorului de a stabili si anumite exceptii. 1.) Art. a intereselor generale fata de faptele care prezinta pericol social. 16 alin. 217 alin 6 C. 44 alin 2 din Constituie. 217 alin (1) C.pen). nr. in raport de dispozitiile art. nr. art. se poate face doar la plangerea prealabila a persoanei vatamate nu numai atunci cand bunul apartine persoanelor fizice sau juridice de drept privat. prevazute de legea penala” (D. 1 si art. 23. Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstituionalitate a art. nr.” (D. intre proprietatea private a statului si proprietatea private a altor subiecte de drept. caruia I s-a cauzat o paguba de . 41 si 135 din Constitutie.Of. 739 din 15 august 2005). (1) si (2) si art.C. acestea interzic. M.prezinte probele necesare in sprijinul plangerii sale.C. 720 din 3 octombrie 2002). motivand ca “legiuitorul a optat pentru regula generala de urmarire.Of. Din toate acestea rezulta ca deosebirea de reglementare este evidenta. 3. Constitutionalitate (art. 41 alin. 218/2002. 16 si 44 din Constituie. in temeiul art. 1 C.C. ca legea penala sa cuprinda reglementari differentiate cu privire la ocrotirea proprietatii private. pe care Constitutia o interzice. Art. 22 alin (2). In consecinta. punerea in miscare a actiunii penale.C. 217 alin 1 C. M. implicit. 217 alin (1) in raport cu dispozitiile art. Inculpatul a incendiat. 217 alin. M. pen. (9). motivand. ca “incadrarea juridica a faptei in functie de latura subiectiva a infractiunii este o chestiune de aplicare a legii. judecare si sanctionare din oficiu a infractiunilor. o capita de paie din curtea sa. art. care exceed controlul de constitutionalitate” (D. fiind in stare de ebrietate. pen. 150/1999. 217 alin 6 C.C. 368/2005.Of. in esenta.C. Constitutionalitate (art. din neglijenta. focul extinzandu-se si asupra unor bunuri ale vecinului sau. Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstituionalitate a art.

5 m de gardul de scandura. nr. p. inainte ca focul sa se extinda. in R. 1222/ 1998. 1/1999. intrucat in apropiere nu se aflau alte gospodarii care sa fi fost in pericol de a fi incediate. (C. Tentativa. 1990-2000. prin interventia altor personae. In consecinta. incadrarea juridica a faptei a fost schimbata de instanta de recurs in art. doua conditii: distrugerea sa se realizeze prin incendiere. Subiectul pasiv neproprietar al bunului distrus. cumulative. prin fapta sa inculpatul nu a produs un astfel de pericol public. 1 si 4 C. 217 alin 1 C. 217 C.2. datorita relatiilor de dusmanie ce existau intre el si vecin. 217 alin. in Probleme de drept…. iar la 20-25 m o bucatarie si casa de locuit a partii vatamate.A. 217 alin 4 C. pen. 2.P.pen. infractiunea de distrugere prevazuta de art. decizia nr. Pentru existenta infractiunii in forma agravata prevazuta in art. i-a impiedicat pe locuitorii care au incercat sa intervina pentru stingerea incediului. 367). 150). Pericol public. Langa stogul incediat se mai afla un alt stog. in aceasta modalitate. care l-au imobilizat pe inculpat. in cazul de fata). aflat in folosinta unei persoane fizice. se cer a fi indeplinite. explozie sau alt asemenea mijloc sis a rezulte pericol public. inculpatul a savarsit. Iasi. decizia nr. 3. .500. sectia penala. in baza unui contract de inchiriere.D. In speta. 20 raportat la art. sectia penala. pen. Bunul distrus (o usa) este incorporate in apartamentul propritatea unei persoane juridice. Distrugerea prin incendiere. (C. la o distanta de 0. el a fost stins. 288/1999. In aceste conditii. Impiedicand mai mlte personae sa intervina pentru ca incediul sa nu se extinda la gospodaria vecina. locatar. Inculpatul a dat foc unui stog cu fan situate langa gardul de scandura al locuintei partii vatamate. De aceea. Inculpatul a fost condamnat de primele instante pentru tentative la infractiunea de distrugere prevazuta de art.. instanta de control a inlaturat dispozitiile civile din hotarare privind obligarea inculpatului la despagubiri catre persoana juridica proprietara apartamentului. Subiectul pasiv al infractiunii este persoana al carei bun a fost distrus (proprietarul) si persoana care are un drept asupra acelui bun (locatar. p.S.J. 20 raportat la art. Dreptul la despagubiri. pen. obligandu-l la despagubiri catre pesoana fizica.000 lei. Fiind de fata in momentul declansarii incediului inculpatul a luat nicio masura pentru limitarea efectelor acestuia si. nu se poate sustine ca inculpatul a creat acea stare de pericol care sa justifice incadrarea faptei in dispozitiile alin 4.

O asemenea activitate. scoate dintrun dulap mai multe lucruri cu intentia de a si le insusi. Pentru existenta infractiunii este necesar ca inscrisul sub semnatura private ce face obiectul infractiunii sa indeplineasca.J. decizia nr.P. dat fiind ca inculpatul. Fapta aceluia care. este absorbita in infractiunea de furt calificat. 2950/1970. in C. Suprem.care a fost si cea care. Sima. Bucuresti. p. 633). constituie tentative infractiunii de furt calificat (prin efractie). Raportul cu infractiunea complexa de furt calificat savarsit prin efractie. 5. A fost introdusa ca varianta agravanta distrugerea ce are ca obiect material un inscris sub semnatura privata. Din continutul textului rezulta ca fapta nu constituie infractiune atata vreme cat inscrisul apartine numai faptuitorului. p. urmatoarele conditii: sa apartinta in tot sau in parte unei alte persoane. inclusiv rezultatul produs. .P. 1994-1997. sectia penala. 633). Concurs cu infractiunea de furt ramasa in stadiul de tentative nepedepsibila. a suportat cheltuielile privind reparatiile si inlocuirea usii (Trib. Suprem. patruzand intr-o incapere prin spargerea geamurilor si deteriorarea usilor. Reglementarea distrugerii in Noul Cod Civil Fapta in varianta sa simpla pastreaza identic continutul infractiunii din reglementarea anterioara. Absortie in infractiunea de furt in forma consumata. constituind tocmai elemental de agravare cerut de lege. cumulative. in C. Raportul cu infractiunea complexa de furt calificat savarsit prin efractie. 52) 4. asa incat nu poate fi retinuta si sanctionata ca o infractiune distincta. din proprie initiative. 2086/1971. s-a desistat. sa serveasca la dovedirea unui drept de natura patrimoniala. p. care inas nu se pedepseste. Codul penal adnotat. decizia nr. dar apoi. Sima. paraseste incaperea fara sa-si insuseasca ceva. in concurs cu furtul (Trib. In sarcian inculpatului trebuie retinuta insa infractiunea de distrugere. in fapt. Codul penal adnotat. 282/1996. decizia nr. sectia penala. savarsita prin spargerea geamurilor si deteriorarea usilor in scopul de a patrunde in incapere ( Trib. Efractia incuietorilor sau usilor presupunea o violenta care in mod firesc produce o degradare a acestora. in C. sectia a II-a penala.

dovedit cu inscrisuri emise de autoritati. inclusive proprietatrul sau detinatorul bunului. ci este sufficient ca mijloacele folosite sa fie de natura a produce un asemenea pericol. precum si in varianta referitoare la distrugerea de inscrisuri sub semnatura privata. iar actiunea penala se pune in miscare din oficiu. chitantele.Pot servi la dovedirea unor drepturi de natura patrimoniala conventiile civile. acestea nu au mai fost enumerate. Scopul reglementarii a ramas acelasi. facturile fiscale. Tentativa la infractiunea de distrugere in varianta tip si varianta in care obiect material este un inscris sub semnatura private nu se pedepseste. la plangerea prealabila a persoanei vatamate. Aceasta presupune ca bunul respective sa aiba un anumit statut juridic.mijloacele sa constea in incendiere. retele etc. Spre deosebire de reglementarea anterioara. ci s-a preferat sintagma “bunuri ce fac parte din patrimoniul cultural”. A fost mentinuta agravanta referitoare la bunuri cu valoare culturala deosebita. S-a renuntat la agravanta referitoare la anumite bunuri de utilitate publica ( conducte. subiectul active poate fi orice persoana. care trebuie sa indeplineasca doua conditii cumulative: . in reglementarea actuala nu este necesar ca acest pericol pentru alte persoane sau bunuri sa se produca. respective acela de a sanctiona comiterea faptei prin metode ce creeaza pericol nu numai pentru bunul distrus ci si pentru alte persoane sau bunuri. explozie ori orice alt asemenea mijloc. cu exceptia proprietarului sau detinatorului acestuia. . Subiectul active al infractiunii in cele doua variante agravante poate fi orice persoana.). poate fi vorba despre bunuri din patrimonial cultural national sau mondial). insa a fost mentinuta varianta agravanta privind comiterea faptei prin anumite mijloace. -miljlocul utilizat sa fie de natura sa puna in pericol alte persoane sau bunuri. insa din punctual de vedere al terminologiei. Actiunea penala se pune in miscare. care prevedea ca si conditie necesara sa se produca pericolul public. cabluri. In varianta simpla a infractiunii. in ambele situatii. Tentativa in cazul celor doua variante agravante se pedepseste. din care rezulta ca face parte din patrimonial cultural (textul nu specifica.

infractiunea de distrugere consta in distrugerea.p. s-a sustinut ca atat solutia de achitare. prin decizia penala nr. in ziua de 26 martie 1995. Recursul in anulare este fondat.500. inculpatul nu a luat nici o masura pentru limitarea efectelor acestuia si. Curtea de Apel Bucuresti a admis recursul declarat de inculpate si casand ambele hotarari. degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun apartinand altuia. 10 alin 1 lit c C. CSJ. inculpatul TF. cu consecinta extinderii acestuia asupra bunurilor altor persoane. Tribunalul Teleorman. si asupra unor bunuri ale vecinului sau. a dispus achitarea inculpatului in baza art. o capita de paie din curtea sa.000 de lei prin distrugerea acelor bunuri.p . art. Declarandu-se recurs in anulare. 265 din 8 mai 1996. 219 C. datorita conditiilor atmosferice. 217. fiind in stare de ebrietate.Impiedicarea stingerii unui incediu. focul extinzandu-se. 11 pct. din neglijenta.p. Andreea Stoica. i-a impiedicat pe locuitorii ce au incercat sa intervina pentru stingerea incediului. Prin decizia penala nr. inculpatul a incendiat. 1 Infractiuni contra patrimoniului. Impiedicarea stingerii unui incediu in propria gospodarie. decizia nr. cat si incadrarea juridica sunt gresite. p. in BJ Prin sentinta penal nr. datorita relatiilor de dusmanie ce existau intre el si vecinul sau. 217 alin 1 si alin 4. a) raportat la art. 217 alin 1 C. 457 din 30 septembrie 1996. practica judiciara . Fiind de fata in momentul declansarii incendiului. 2 lit. caruia I s-a produs o paguba de 2. sau impiedicarea luarii masurii de conservare ori de salvare a unui astfel de bun precum si inlaturarea masurilor luate. 177 din 25 martie 1995 a Judecatoriei Alexandria. a respins apelul inculpatului. constituie infractiunea de distrugere prevazut de art. Incadrare juridica1 Art. 219 C. a fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de distrugere din culpa prevazuta in art. 1222 din 8 mai 1998. S-a retinut ca. Sectia penala.p Potrivit art.

pentru savarsirea infractiunii de distrugere prevazuta de art. sau impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun precum si inlaturarea masurilor luate. Or. degradarea ori aducea in stare de neintrebuintare a unui bun apartinand altuia. 217 alin 1 si 4 C. Teordor Vasiliu “Fapta inculpatilor care.p. infractiunea de distrugere prevazute de art. aceea de distrugere nu are ca rezultat realizarea unui profit material de catre autorul ei. pentru a sustrage diferite piese electronice. Distrugerea de bunuri poate aparea insa si ca rezultat eventual – nedorit. Comentariu2 (cod adnotat si comentat) 1. constituie. In consecinta.infractiunea de distrugere calificata in paguba patrimoniului public. III. pur si simplu.Potrivit art. Obiectul juridic a). prevazuta in art. infractiunea de distrugerea consta in distrugerea. infractiunea de distrugere are deci acelasi obiect generic ca si celelate infractiuni cuprinse in titlul III din C.T. de razbunare. Dispozitiile art. 231 alin (3) din Codul penal”. ocrotind relatiile sociale patrimoniale privind avutul personal sau particular. 217 alin 1 C.de ura. 94 . 1975. cand ea este comisa cu intentie. in scopul folosirii lor la confectionarea unor aparate de radio si amplificatoare.p. dar acceptat de faptuitor -. 56/1981. 217 C.pe langa infractiunea de furt in paguba patrimoniului public. inculpatul a savarsit. vatamare corporala 2 3 Codul penal –comentat si adnotat – partea speciala. impiedicand mai multe persoane sa intervina pentru ca incediul sa nu se extinda la gospodaria vecina. aducand in stare de nefunctionare acele instalatii. recursul in anulare a fost admis si. . R. in aceasta modalitate. Spre deosebire de celelalte infractiuni impotriva patrimoniului. p. 217 alin 1 si 4 C. prin schimbarea incadrarii juridice.p.S. inculpatul a fost condamnat. de ruinare a unui concurrent in afaceri. O asemenea fapta. rezultatul (consecinta) faptei constand. volumul I. savarsita in concurs (furt si distrugere3). de pedepsire a unui rival de orice tip. din nimicirea sau deteriorarea ori scoaterea din uz a bunului apartinand altei persoane. dec nr. intr-o actine conexa cu o alta actinea ce constituie infractiune distincta.p. poate fi inspirata si purtata din sentimente negative. casandu-se gotarariel atacate.p. le-a smuls din ansamblele electronice in care erau montate.

prevazuta in art. In sfarsit. Infractiunea de distrugere putand fi savarsita de mai multe persoane. b) din codul penal”. 2. Un lucru care nu face parte din patrimonial unei persoane (res nullius si res derelictae) nu paote forma obiectul material al infractiunii de distrugere. dec nr. in textul la care ne-am referit. 2. 321 din Codul Penal. Intrucat insa fapta. participaratia este susceptibila de a fi realizata in toate formele ei.p. Obiectul material Orice bun mobil sau imobil. 3 si 4 c. asa ca orice persoana poate fi subiectul activ al acestei infractiuni. R. Mentionam insa ca in cazul distrugerii aggravate prevaute in art. distrugerea poate fi si rezultatul unei atitudini culpoase. 4 Fapta inculpatei care a savarsit acte si gesture prin care s-a adus atingere bunelor moravuri. b) Obiectul juridic special al acestei infractiuni este constituit din relatiile sociale de ordin patrimonial a caror formare si dezvoltare depind de apararea starii de fapt existente – in ce priveste integritarea si insusirile necesare pentru a putea fi utilizate . constituie atat infracitunea de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice.. pen. distrugand cu aceeasi ocazie si bunuri (obiecte de vesela) apartinand restaurantului. Subiectii infractiunii a) Calitatea de autor al infractiunii de distrugere nu este conditionata de intrunirea unor anumite cerinte. prevazut in art.I. p.si distrugerea. 1760/1970. 33 lit. 217 c. urmeaza a se retine ca este vorba de o pluralitate de infractiuni sub forma concursului ideal.. faptuitorul n-a cunoscut apartenenta acestui bun. degradat sau adus in stare de neintrebuintare. poate constitui obictul material al infractiunii de distrugere prevazute in art. instigatori sau complici. prevazuta in art. apartinand avutului personal sau particular. 430.T.a bunurilor apartinand patrimoniului personal sau particular. ultraj contra bunelor moravuri si distrugere4. in totalitatea ei . participantii pot avea deci calitatea de autori. . avand o valoare economica. constituie o singura activitate cu mai multe urmari relevante sub aspect penal. Obiectul material al actestei infractiuni poate fi si un bun apartinand avutului obstesc dar numai in cazurile in care bunul aflandu-se in posesia sau detentia unei persoane particulare. cat si infractiunea de distrugere in paguba patrimoniului public. 217 alin. 2. intrucat nu intruneste atributele unui “bun” in intelesul dispozitiilor cuprinse. 231 din Codul Penal. subiectul active poate fi chiar cel caruia apartine bunul distrus.S.

locatarul.pot avea un drept asupra bunului cu privire la care s-a exercitat actiunea faptuitorului. 2. si 4. In cazul in care. 217 alin. Intrucat si alte persoane.cum ar fi uzufructuarul .p se realizeaza prin una din urmatoarele actiuni ale faptuitorului: distrugerea. . Astfel. precum si distrugerea oricaror alte bunuri. degradat sau adus in stare de neintrebuintare prin actiunea faptuitorului. In cazul in care infractiunea de distrugere este savarsita in una din variantele agravate prevazute in art. creditorul gagist. subiectul pasiv al acestei infractiuni poate fi si o unitate obsteasca atunci cand infractorul nu a stiut ca bunul apartine unei astfel de unitati. prin aceeasi actiune. sau inlaturarea unor astfel de masuri care au fost luate. 2. Elementul material al infractiunii se exprima. 3 si 4. aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun. iar bunul care fomeaza obiectul material al infractiunii apartine faptuitorului. Desi infractiunea de distrugere prevazuta in art.b) Subiectul pasiv al acestei infractiuni este persoana careia apartine bunul distrus. produce o perturbare in desfasurarea normala a vietii. de regula. infractiunea savarsita in aceste conditii va avea o pluraritate cand bunul distrus apartinea in indiviziune mai multor persoane. subiectul pasiv al acestei infractiuni este persoana care avea un drept asupra acestui bun (de exemplu. a activitatii membrilor colectivitatii. si aceste persoane pot fi subiecti pasivi ai aceste infractiuni. bunurile aratate in alin 2 intereseaza prin valoarea si semnificatia lor cauzeaza un grav prejudiciu. faptuitorul distruge mai multe bunuri apartinand unor persoane diferite. pentru ca prin savarsirea unor asfel de fapte sunt lezate interesele colectivitatii. distrugerea bunurilor aratate in alin. subiect pasiv este si statul ca exponent al colectivitatii ale catei interese au fost lezate. 4 c. drept care a fost lezat. chiar in situatia in care ele apartin faptuitorului. 217 alin 1 c. 4. creditorul ipotecar.pen. 217 c. 2. 3. dar savarsita prin mijloacele aratate in alin 4 si care genereaza pericol public. p face parte din categoria infractiunilor contra avutului personal sau particular. 3. 3. . uzufructuantul). degradarea. Legea penala pedepseste actiunea de distrugere a bunurilor la care se refera dispozitiile din alin. Asa fiind. ci a crezut ca este al unei persoane particulare. credem ca in cazul savarsirii distrugerii prevazute in art. impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui bun. 217 alin. creditorul ipotecar. Latura obiectiva a) Elementul material al infractiunii de distrugere in forma tipica (simpla) prevazuta in art.

217 alin. Asa. fara a fi distrus sau degradat in sensul aratat mai sus. stricarea lui partiala. Prin impierdicarea de catre faptuitor a luarii unor astfel de masuri. intrucat ceea ce s-a voit a se pedepsi prin incriminarea unei astfel de fapte a fost desigur distrugerea indirecta a unui bun. Un bun este adus in stare de neintrebuintare cand. Degradarea unui bun inseamna deteriorarea acestuia. mai rar. acesta savarseste. este pus in situatia de a nu mai putea fi folosit. ori de salvare a unui bun. obiectele de imbracaminte. arderea unei carti sau a unui inscris. Astfel pot fi deteriorate (stricate partial) zidul unei case. de a nu putea fi utilizat deloc sau numai in parte. . sfaramarea unor aparate construite din sticla. ceea ce are drept consecinta pierderea totala sau numai in parte a capacitatii sale de folosinta cu sau fara posibilitatea redobandirii acestei capacitate. caroseria unui autovehicul. In aceste doua situatii din urma. ori a unor obiecte din portelan. daramarea unei case. in urma caroara se adduce atingere integritatii materiale a unui bun. printr-o inactiune. sau in urma loviturilor aplicate unui animal de tractiune acesta devine inapt de a mai putea fi folosit. uciderea unui animal). infractiunea de distrugerea exista numai daca impiedicarea luarii masurilor luate a avut ca urmare distrugerea. degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a bunului. Desi textul la care ne referim nu conditioneaza in mod expres existenta infractiunii de distrugere de producerea acestor urmari.p. socotim totusi ca numai in aceste conditii ea poate fi savarsita. Uneori pentru conservarea unui bun ori pentru salvarea lui de la distrugere (de exemplu. infractiunea prevazuta in art. Prin distrugere se intelege desfiintarea completa. de la incendiu sau de la o inundatie) este necesar a se lua unele masuri. pentru totdeauna sau numai un interval de timp. fiind luate masurile de conservare. de asemenea. prin reparatiile ce i s-ar face. ele sunt inlaturate de catre faptuitor. 1 c. iar nu crearea unei stari de pericol.printr-o actiune si. Infractiunea de distrugere este savarsita si atunci cand. printr-o manevra contraindicata a unui dispozitiv se blocheaza intregul mechanism al unei masini astfel ca pentru repunerea in functiune este necesara demontarea ei. de exemplu. nimicirea unui bun (de exemplu.

istorica. nr. in distrugerea sau degradarea lui sau aducerea acestuia in stare de neintrebuintare. sa fi avut drept cauza actiunea faptuitorului. Faptele de distrugere prevazute in art. Infractiunea de distrugere in oricare dintre variantele prevazute poate fi savarsita atat prin comisiune. In legatura cu dispozitiile art. 3 (incediere.G.05. Dispozitiile art. Pentru ca actiunea faptuitorului sa poata constitui elemental material al infractiunii de distrugere este necesar ca intre aceasta actiune si rezulat sa existe legatura de la cauza la effect asadar. De exemplu: faptuitorul pentru a-si insusi bunul fixat pe un imobil. In cazul in care actiunea de distrugere este savarsita asupra vreunui bun din cele aratate in art. 217 alin 5). cu valori identice. care se poate concretize. asa cum s-a aratat. nr. 217 alin 2 si 3 c. Bunurile mobile.Bunul are o deosebita valoare artistica. 219 c. 1 lit a si b c.p. 217 alin 1 cp este de observat ca infractiunea de distrugere . 68/1994. privind protejarea patrimoniului cultural national. 19 pct. iar bunurile immobile.. sunt cele cuprinse in patrimonial cultural national6.Of. 217 incrimineaza fapta de distrugere contra avutului personal sau particular numai cand este savarsita cu intentie. stiintifica. Distrugerea din culpa este incriminate de prevederile art. nr.10. 217 alin.2000) 6 O.Of. completata si aprobata prin Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural mobil (M. 5. 41/1995 (M. sunt cele cuprinse in patrimonial cultural mobil5. in forma simpla.1995) . Latura subiectiva. 530 din 27.p. B) Rezultatul actiunii faptuitorului consta in schimbarea starii de fapt a bunului. a structurii lui fizice.).p. 105 din 30. de asemenea valori. rezultatul sa fi fost generat. cand distrugerea se comite cu intentie indirecta ea este in concurs cu alte infractiuni. 2. 3 si 4 constituie variante agravante ale acestei infractiuni. precum si atunci cand este savarsita prin vreunul dintre mijlocele prevazute in alin. adduce degradari acestuia din urma pentru a demonta obiectul pe care voieste sa si-l 5 Legea nr. prevazuta de acest text poate fi savarsita numai in cazul in care bunul apartine unei alte personae decat faptuitorul. care poate fi directa sau indirecta (art. De cele mai multe ori. c) Legatura de cazualitate. arhivistica. cat si prin omisiune. explozie ori alt asemena mijloc) si rezulta pericol public infractiunea de distrugere exista chiar daca bunul apartine faptuitorului (art.

Tinand seama tocmai de acest atribut al unor astfel de bunuri. 217 alin 1 cp dispozitiile cuprinse in alineatele 2.p prevad ca infractiunea de distrugere este savarsita chiar in situatia in care bunul apartine faptuitorului. dispozitiile cuprinse in art 217 alin 5 c. arhivistica sau o a alta valoarea sociala. 217 alin 2 c. infractiunea de lovire sau vatamare corporala (savarsitaa cu intentie indirecta. O prima varianta agravata este aceea prevazuta in dispozitiile alin 2 al art. stiintifica.insuseasca. cand existenta lui intereseaza intreaga colectivitate sau un cerc larg al colectivitatii. In acest caz.3 si 4 ale aceluiasi articol incrimineaza variantele agravate ale acestei infractiuni. arunca spre ea cu un scaun.p. 63/1974 in care se arata bunurile care. fie mijloacelor folosite pentru comiterea ei. deosebita valoare social ape care trebuie sa o prezinte bunul respectiv.1974 (legea ocrotirii patrimoniului cultural national al Republice Socialiste Romania) se arata ca aceste bunuri. Deosebit de utile pentru aplicare dispozitiilor art. 2 al legii nr. In ceea ce priveste bunurile care alcatuiesc patrimonial cultural national al tarii noastre.11. Pentru delimitarea sferei de aplicare a dispozitiilor din art. 217 alin 2 c. Aceste variante prezinta un pericol social sporit. intrucat faptuitorul a prevazut rezultatul faptei sale pe care nu l-a urarit dar a acceptat posibilitatea producerii lui. 6. 63 din 2. 217 c.p trebuie sa se aiba in vedere criteriul indicat chiar de textul legii.Modalitati si forme ale infractiunii de distrugere a) Pe langa modalitatea simpla (tipica) prevazuta de art. in care sunt expuse sticle cu diferite bauturi. data de distrugerea simpla datorata fie obiectului material al infractiunii savarsite. Potrivit acestor dispozitii infractiunea de distrugere este agravata in cazul in care bunul are o deosebita valoare artistica. avand o valoarea . istorica. obiectul aruncat loveste victima dar totodata sparge si geamul sau alte obiecte aflate pe traiectoria sa. sunt precizarile din cuprinsul art. si anume. apartin intregului popor. Un bun are o astfel de valoare. sau : faptuitorul voind sa loveasca persoana care se afla in dreptul unui geam sau a rafturilor dintr-un restaurant.p. infractiunea de distrugere savarsita cu intentie indirecta este in concurs cu infractiunea de furt savarsita cu intentie directa. prin valoarea si semnificatia lor social-culturala. in preambulul legii nr.

p. chiar de un cetatea strain sau de o persoana fara cetatenie care nu domiciliaza in tara noastra.. totusi o astfel de infractiune poate fi savarsita si in contra avutului particular. rezulta ca infractiunea in aceasta varianta poate fi savarsita numai prin distrugere.p. degradare sau aducere in stare de neintrebuintare a . O a doua varianta agravanta este aceea prevazuta de textul alin 3 al aceluiasi art.Of nr. Potrivit prevederilor art. daca fapta este prevazuta ca infractiune si de legea penala a tarii unde a fost savarsita. statul nsotru isi indeplineste totodata si indatoririle ce si le-a sumat cu privire la ocrotirea prin norme de drept penal a unor astfel de bunuri ca urmare a aderarii sale al Convetia asupra marii libere adoptata de Conferinta Natiunilor Unite in aprilie 1958 si ratificata prin decretul art. 217 alin 1 c. 253/1961 (publicat in B. Intrucat bunurile la care se refera dispozitiile din art. prevederile acestui text sunt aplicabile in cazurile prevazute de art.p. telephonic sau de inalta tensiune ori o conducta petroliera. constituie patrimoniu cultural national. aducerea in stare in neintrebuintare a bunului. sau inlaturarea unor astfel de masuri care ar fi fost luate). pentru savarsirea infractiunii de distrugere in aceasta modalitate agravata. istorica sau documentara deosebita ori o valoare stiintifica de document al naturii de importanta deosebita. legea penala ramana se aplica si infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii. (distrugerea. 25 din 14 octombrie 1961).. degradarea. are domiciliul in tara. p.Potrivit acestei dispozitii. 6 c. poate fi realizata in oricare dintre modurile prevazute in art. Din chiar cuprinsul art. 217 alin. Prin includerea aceste dispozitii in codul penal.p.p. Actiunea faptuitorului. 3 c.artistica. dispozitiile acestuia se aplica si infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii (in marea libera sau pe teritoriul unei alte tari) daca faptuitorul este cetatean raman sau daca. neavand nici o cetatenie. iar faptuitorul se afla pe teritoriul tarii noastre. infractiunea de distrugerea este agravata cand obiectul material al actiunii faptuitorului este un cablu telegraphic. impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare a acestuia. aflate in afara teritoriului tarii noastre pot apartine avutului particular. In adevar. 5 si 6 c. Desi in tara noastra bunurile care formeaza obiectul material al infractiunii in aceasta vaiatna apartin avutului obstesc. 217 alin 3 c. potrivit prevederilor art 4 c.

Existenta acestei variante agravante este conditionata de intrunirea urmatoarelor doua cerinte: distrugerea. integritatea corporala ori avutul unui numar indeterminate de persoane. intrucat actiunea faptuitorului a produs unul dintre rezultatele necesare pentru existenta acestei infractiuni. faptuitorul nemaiputandu-si continua activitatea infractionala (sa declanseze incendiul). explozie ori prin orice alt asemenea mijloc si totodata sa rezulte pericol public. este incriminate prin dispozitiile art. 222 c. sanatatea. Dispozitiile inserate in art. chiar daca bunul apartine faptuitorului. Comparatie cu prevederile codului penal anterior. Va fi savarsita tentative acestei infractiuni cand.p. ci asa cum prevede textul. 7. in cazul in care prin folosirea unui astfel de mijloc (incendiere. degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun sa fie savarsita prin incendiere. explozie etc.p. infractiunea poate fi savarsiata ca si aceea prevazuta in alin. forma imperfecta a infractiunii de distrugere. O astfel de stare de pericol poate rezulta nu numai ca urmare a provocarii unui incediu dau explozii. 217 din actualul cod penal prezinta fata de prevederile art. de exemplu. In aceasta varianta.bunului.. b) Tentativa. numai prin distrugerea. si anume degradarea acelor bunuri. 217 c. apartinand avutului personal sau particular. Exista pericol public.p. iar nu si prin actiunea de impiedicare a luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun si nici prin aceea de inlaturare a masurilor luate. Daca prin turnarea substantei inflamabille peste aceste bunuri ele au suferit o degradare. 559-560 din codul penal anterior unele deosebiri. toxice. fapta va constitui infractiunea consumata prevazuta de art. si prin folosirea unui “alt asemenea mijloc” (de exemplu raspandirea unor substante asfixiante. faptuitorul voind sa distruga prin incendiere niste bunuri mobile apartinand unei alte persoane sip e care aceasta le depozitase in curte. deschiderea unui stavilar care ar avea ca urmare inundarea unui teren pe care sunt locuinte etc.p.) se pericliteaza viata. 217 alin 4 c. O ultima modalitate este aceea prevazuta in art. este surprins de proprietarul lor cand tocmai turna peste bunuri o substanta inflamabila. degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun. . 1 c. 3 al art. 217 alin.).

dar apoi din proprie initiative paraseste incaperea fata sa-si insuseasca ceva. in scopul de a patrunde in incapere. (Trib.D.R. Instanta a constatat in concordanta cu probele efectuate ca inculpatul G. cauzandu-se astfel o paguba partii civile.V. 3. s-a provocat si degradarea imobilului respective. alaturi de infractiunea de furt subzista si aceea de degradare. precum si impiedicare luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui bun sau inlaturare a unor astfel de masuri care au fost luate. “L.V. p. pen..D.” nr. in raport de situatia de fapt concreta. iar focul extinzandu-se au fost distrusi si lastarii plantati de pe o suprafata de cateva hectare. 9/1961.V.p. 18/1961. Fapta aceluia care. Suprem.P” nr. sa dea foc unor gramezi de crengi ce apartineau locuitorilor din comuna. In sarcina acestuia trebuie insa retinuta infractiunea de distrugere. insa nu se pedepseste. In cazul in care. “R. 217 alin 2 c. a indemnatt pe inculpatul minor T. constituie infractiunea de distrugere nu numai fapta autorului de a “strica” (art.Astfel. intrucat fiind cu oile la pascut in padure. putand fi retinute ca atare potrivit regulilor din partea generala referitoare la circumstantele agravante generale. savarsita prin spargerea geamurilor si deteriorarea usilor. Sect. 560 c.74. 3/1971. dec. dec. p. T. ci si aducerea lui in stare de neintrebuintare. C. de indrumare nr. dat fiind ca inculpatul s-a desistat. a dat foc unei gramezi de crengi. Practica judiciara 1. Suprem. Inculpatul GV a fost condamnat pentru infractiunea de instigare la distrugere prin incendiere. scoate dintr-un dulap mai multe lucruri cu intentia de a si le insisi. (Plenul Trib.133). nr. prin detasare si insusirea unui astfel de bun. Dispozitiile din art. 559 c. 2956/1970. anterior. La insitentele primului inculpate. p. patruzand intr-o incapere prin spargerea geamurilor si deteriorarea usilor.p actual cuprind numai o parte dintre imprejurarile agravante prevazute in art. Insusirea unui bun detasat dintr-un imobil constituie infractiunea de furt. a savarsit fapta cu intentia ceruta pentru infractiunea retinta in sarcina sa.60) 2. potrivit prevederilor actulului cond. Desi. totusi in .p. anterior) un bun apartinand in total sau in parte altei persoane. celelalte. ambele fapte urmand a fi considerare infractiuni concurente. 1961. este adevarat ca a urmarit numai sa aprinda gramezile de crengi. constituie intetativa infractiunii de furt calificat ( prin efractie).

pen. 31 alin 2 C. 562 c. Superm.pr. Jud. dec nr.p. 44/1969. astfel ca insusirea lor constituie infractiunea de furt. Pentru existenta instigarii la aceasta infractiune. si chiar daca dreptul de creanta incorporate in actul rupt a fost prescris. 217 alin.p). 87 din legea 18/1991). Ocupare fara aprobarea legala a terenurilor (art.. 1 c.p). (Trib. Schimbarea incadrarii juridice a faptei (art. 1970.pr. dec.Supem . modalitati de stabilire a cuantumului despagubirilor. 1862/1968. Sect. 5/1969. “R.pen). Pomii sunt bunuri immobile prin destinatie. ci din razbunare. 5. 346 C. p anterior).pr. 33 lit a C. el a avut reprezentarea posibilitatii ca incediul sa se extinda si la lastarii din apropiere si deci a acceptat in mod constient aceste urmari. 998 C. p.ceea ce a si realizat – fapta nu constituie furt. 317). p. sper a-l distruge si abandona.). Pen. Suprem.civ. 1/1966. Col. Col.N. p. Participatie improprie (art. 348 C. C. expertiza tehnica pentru evaluarea pagubelor (art. 334 C. daune materiale (art. 161..p. (Trib. la indemnul sau. constituie infractiunea prevazuta de art.. .pr. Daca faptuitorul a luat lucrul din posesia partii vatamate nu cu intentia insusirii pe nedrept. 382) 4. Recurs: neagravarea situatiei in propria cale de atac (art. chiar daca actul nu a fost in intregime distrus.p). anterior modificarii prin legea 140/1996).p). Distrugerea (art. este sufficient sa se retina vinovatia instigatorului sub forma intentiei indirecte. in vigoare (respectiv art.nr 213/1970. in care sunt consemnate raporturile patrimoniale dintre el si acea persoana.R. dec. Latura civila (art. dec nr. nr.pr. Fapta aceluia care rupe un inscris apartinand altei persoane. Concurs de texte. mijloace de proba. Valcea. 362 C. (Trib.” nr. Concurs real de infractiuni (art. Principiul specialitatii legii penale (art. nr. 170 si art.conditiile in care ele au fost aprinse de inculpatul minor. 14 si art. 161) 6.p). 385 8 C.D.D. 217 c.p). in masura in care sunt desprinsi din pamant si fac obiectul unei sustrageri devin bunuri mobile. 86 din Legea 18/1991). pen. iar nu aceea de degradare de bunuri.pen): restabilirea situatiei anterioare (art. p. ci infractiunea de degradare a lucrului altuia ( Trib.) Distrugerea sau degradare a culturilor agricole (art.”. 116 si urm C. Pen. ci a putut fi refacut partial. 1345/1965 “J.

procesul-verbal nr. nici in scris si nici oral in fata instantei de recurs. Bacau a fost condamnat inculpatul DI la 80. l-a insamantat cu porumb.000 lei amenda pentru savarsirea infractiunii de distrugerea prevazuta de art. in ansamblu.758 lei stabilita printr-o expertiza tehnica efectuata in cauza. emis potrivit legii 18/1991 si depus la dosar. parcela 40/32. in virtutea principiului rolului active al instantei de judecata. constatandu-se ca din titlul de proprietate nr. deoarece el este proprietarul terenului astfel ca nu a distrus recolta altuia. inculpatul DI a solicitat mecanizatorlui MD sa are terenul repsectiv. spunandu-i ca-i apartine. Bacau a fost respins ca nefondat apelul declarat.58 ha teren arabil situate in comuna Blagesti la punctual numit “Lunca lui Moaca”. 175/1995. iar pana la inceputul lunii iunie 1995 a efectuat si doua prasile. Impotriva acestei decizii a declarat recurs. 2481 din 14 iunie 1996 a J. ca in anul 1995 Comisia pentru aplicarea legii 18/1991 din comuna Blagesti. Prin decizia penala nr. ivocand nelegalitatea hotararii de condamnare. 217 alin 1 C. In acest fel. Impotriva acestei sentinte a declarat apelul. incheindu-se. 83 din 28 ianuarie 1997 a T. Dupa a doua prasila. unde nu s-a prezentat desi a fost legal citat la doua termene consecutive. prima instanta a retinut.p si a fost obligat la plata sumei de 664. in fapt. in termen legal. fara a-l motive. sa discuiasca si sa-l reinsamanteze cu porumb. ceea ce MD a facut. in acest sens. in primavera anului 1995. alaturi de terenul de pe care a distrus cultura de porumb. Pentru a prinunta aceasta solutie. Este de metionat ca CM a stapanit (folosit) suprafata respectiva de teren din 1991. producandu-I o paguba partii civile PL in valoare de 664. instanta de recurs considera ca recursul este intemeiat numai sub aspectul incadrarii juridice a faptei. inculpatul a distrus lucrarile agricole (recolta aflata in crestere). judetul Bacau a pus in posesie pe numita CM cu suprafata de 0. Examinadn cauza.Prin sentinta penala nr. in termen legal. inculpatul. rezulta ca inculpatul I s-a reconstituit dreptul de proprietate pe o alta suprafata de teren. iar in 1995 la arendat (inchiriat) numitului PL care. fara a cunoaste ca terenul nu apartine inculpatului. l-a arat. . situate in sola 4 .758lei cu titlu de despagubiri civile catre partea vatamata si civila PL. inculpate. 153568 din 28 iunie 1995. din oficiu.

care nu agraveaza situatia inculpatului in propriul recurs. infractiunile ce trebuiau retinute in sarcina inculpatului. potrivit art. mentinand celelalte dispozitii ale sentintei.. 18/1991. ci l-a determint pe numitul MD sa o savarseasca.p. in primul rand. ca “distrugerea sau degradarea culturilor agricole” constituie infractiune de distrugere si se pedepseste “potrivit prevederilor Codului penal”. intre altele. potrivit art. pr. 31 alin 2 C. pe baza unor probe concludente. Bacau. de catre o persoana care comite acea fapta fara vinovatie. . Pen.Astfel. in care sunt reglementate si alte infractiuni la regimul fondului funciar din Romania.. acesta din urma actionand fata vinovatie. Prima instanta a facut. 3859 alin 1 pct.. 86 din Legea fondului funciar nr. 203/ R din 6 mai 1997). anterior modificarii prin legea 169/1997.pen. care sunt legale si temeinice. determinarea. 1. urmeaza a se admite recursul sub acest aspect. ca infractiune speciala de distrugere. consideram ca instantele erau obligate sa observe ca fapte de “distrugere sau degradare a culturilor agricole” a fost incriminta.pr. situatia de fapt si vinovatia inculpatului au fost correct stabilite de prima instanta. Or. numai pedeapsa pentru aceasta infractiune speciala fiind imprumutata din Codul penal. d nr. d si art. potrivit art. astfel ca in mod nelegal inculpatul a fost considerat drept autor al faptei comise. legal administrate si temeinic apreciate. Punandu-se in discutia partilor si procurorului schimbarea incadrarii juridice. 334 C. a retine cauza pentru rejudecare. cu intentie. se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune. Astfel. Comentariu Considerand legala decizia partilor instantei de recurs in ce priveste schimbarea incadrarii juridice a faptei inculpatul din autorat in particiatie improprie la savarsirea infractiunii aveam serioase reserve in ce priveste infracitunea sau. a se casa in intregime decizia instantei de apel si in parte sentinta primei instante. iar in fond urmeaza a schimba incadrarea juridica a faptei. 17 Cpr pen si alin 3 C. la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala. in art.pen. mai bine zis. in sensul celor aratate mai sus. constituind pariticipatia improprie. 2 lit. astfel ca nu raspunde penal. inlesnirea sau ajutarea in orice mod. 38515 pct.pen din moment ce nu inculpatul personal a savarsit fapta. (CA. insa o gresita incadrare juridica a faptei in art. s. textul respective prevazand. 217 alin 1 C.

ci si din ratiuni care tin de consecintele juridice care pot surveni. prevazut de art. Schimbarea incadrarii juridice in infractiunea speciala de distrugere nu constituie o agravare a situatiei inculpatului in propria cale de atac. in DPLSR. dupa ce a distrus cultura de porumb de pe suprafata respective de teren . in raport de incadrarea juridica a unei fapte intr-o infractiune speciala sau intr-o infractiune de drept comun. a impiedicat partea vatamata sa foloseasca terenul respective. asa incat era posibil si necesar a fi facuta fie de instanta de apel. este sufficient sa mentionam ca este posibil ca printr-un act normative de clementa sa fie gratiata pedeapsa ori sa fie aministiata infractiunea de drept comun de distrugere. anterior modificarii acestuia prin Legea 169/1997. 86 din legea 18/1991. Astfel. imprevizibil. savarsita anterior datei de 4 noiembrie 1997. cu infractiunea speciala de participatie improprie la distrugere sau degradare a culturilor agricole. 33 lit a C. potrivit principiului specialitatii legii penale.pen. A. in continuare. 18/1991. a se vedea. 362 C. 87 din Legea 18/1991. in concurs real. constituie infractiunea de tulburare de posesie si se pedepseste potrivit prevederilor Codului penal. Ungureanu.In consecinta. Ciopraga “Regimul juridic al fondului funciar. 122-124 . infiintarea sau mutarea semnelor de hotar si a reperelor de marcare.. anterior modificarii prin legea 140/1996. 220 C. incadrarea juridica corecta si completa nu putea fi prevazuta de art. consideram ca prima instanta ar fi trebui sa examineza si existenta infractiunii speciale prevazute de art. chiar daca pedeapsa pentru aceasta infractiune speciala este imprumutata din prevederile corespunzatoare ale Codului penal. 4 p.pen. fara aprobarea primita in conditiile legii. respective cu pedeapsa prevazuta de art. Infractiunea de distrugere sau degadare a culturilor agricole”. In al doilea rand. deoarece pedepsirea are loc tot potrivit prevederilor Codului penal. fie de instanta de recurs. deoarece faptuitorul. Consideram ca aceasta infractiune se afla. dispozitiile penale speciale au prioritate de aplicare fata de dispozitiile penale de drept comun.Legea fondului funciar nr. dar nu si distrugerea speciala prevazuta de art.p. 2. A. ceea ce constituie manifestari clare de ocupare a terenului. 217 alin 1. inscris in art. C. Comentariu.p.7 Aceasta incadrare juridica trebuia facuta nu doar din ratiuni de “acurarete” juridica. deoarecere. a procedat la reinsamantarea suprafetei respective si. 7 Pentru caracterizarea continutului infractiunii speciale. potrivit caruia “Ocuparea in intregime sau in parte a terenurilor d eorice fel.

33 lit. a C. in sensul de a lasa partea vatamata si civila in posesia linistita asupra terenului respective. arendat (inchiriat) de la adevatatul proprietar. este de observat si faptul ca prin Legea 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. In consecinta. cu aplicarea art.pen. instantele de apel si de recurs nu puteau proceda la aceasta schimbare a incadrarii juridice. anterior modificarii prin Legea 169/1997. pe baza acestei dispozitii. 385 5 alin 1 C. 140/1996 si art. in concurs real prevazut de art. nemaiputand sa se bucure de recolta aferenta culturii agircole insamantata si intretinuta pana la prasila a doua inclusive. intr-o modalitate de . potrivit art. privitoare la obiectul judecatii in prima intanta – din art 217 alin. aceasta infractiune speciala fiind reglementata distinct. Acest aspect (civil) al cauzei releva. ceea ce ar fi fost inadmisibil. in raport cu savarsirea celei de-a doua infractiuni. anterior modificarii prin Legea 140/1996. pen. 18/1991.. odata in plus. a inculpatului la despagubiri reprezentand valoarea recoltei distruse. partea vatamata si civila sa poate cere punerea in executare a horararii.instanta trebuie sa-l oblige pe inculpate la restabilirea situatiei anterioare. 220 C.Aceasta din urma fapta nu a mai fost savarsita de catre inculpate in participatie improprie.pr. art. ratiunea incadrarii juridice corecte a faptelor incrimintate prin legea speciala. Evident. iar in legea speciala se face trimitere la pedepesele inscrise in Codul penal. Sub aspectul laturii civile.pen.p in art. chiar daca faptele savarsite sunt incriminate si in dreptul comun. numai astfel putand redobandi posesia asupra terenului respectiv. 1 C. deoarece dupa consumarea distrugerii culturii existente si reinsamantarea terenului respectiv. 87 din L 18/1991. cu aplicarea art.pen. legale si temeinice. a ocupat efectiv suprafata respective de teren. consideram ca – in afara obligarii.. urmand ca. intre altele. impiedicand partea vatamata sa foloseasca terenul respective. 372 alin 1 si respctiv.86 teza II din L 18/1991. a fost modificat si art. 87 din Legea 18/1991. ca urmare a primei infractiuni.pen. 217 alin 1 C. deoarece ar fi agravat situatia inculpatului in propriile cai de atac. 3. anterior modificarii prin Legea 169/1997. in caile ordinare de atac exercitate exclusive de catre inculpate. De altfel. ci ca autor.pr. anterior modificarii prin L. consideram ca prima instanta trebuia sa schimbe incadrarea juridica a faptelor retinute expres in rechizitoriul prin care a fsot sesizata si cu aceata fapta – nefiind incidente prevederile art/ 317 C.

. pentru are RENEL Bacau nu s-a constituit parte civila. 14 si art. 192 alin 1 C. iar in baza art. Prin sentinta penala nr. Inculpata a fost obligate la plata sumei de 920. 116 si urm.R. aprecierea probelor (art. modalitatile de stabilirea a despagubirilor. anterior modificarii prin legea 140 /1996). de asemenea. astfel incat. nu se mai pune problema aplicarii art. constantandu-se ca Renel Bacau nu s-a constituit parte civila.000 lei. savarsite incepand cu data de 4 noiembrie 1997.baza si alta calificata.000 lei in fata instantei.pr. Persoana vatamata GM s-a constituit parte civila cu suma de 2. Violare de domiciliu (art. Concurs real de infractiuni (art. 220 C. Latura civila (art. mijoace de proba. 217 alin 4 C.civ). prevazandu-se pedepse proprii. anterior modificarii prin Legea 140/1996.p.pr.pen). 62 din 10 ianuarie 1997 a J Bacau a fost condamnta inculpate M. generate de o suprafata de teren pe care fiecare o revendica in favoarea sa.p. a patruns in curtea acesteia pe o poarta care nu era incuiata si. . 33 lit a si 34 lit a C. 63 C.pr. In fapt. s-a retinut ca intre parti exista de mai multa vreme o stare conflictuala. avariata si o linie electrica de joasa tensiune. Distrugere (art. dar din expertiza tehnica efectuata in cauza pentru evaluarea pagubei rezulta ca valoarea pagubei cauzate prin fapta inculpatei este de 920. fiind.pen. 33 lit a C. 998 C. pentru faptele de natura celor care au facut obiectul spetei rezumate mai sus.pen). si la 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de distrugerea prevazuta de art. cu ajutorul unui chibrit. mult sporite. a fat foc la fan. considerand paguba ca fiind infima. 217 alin 4 c.pen.000 lei la urmarirea penala si cu 4. fara trimitere la dispozitiile Codului Penal. C. expertiza tehnica pentru evaluarea daunelor materiale (art. in ziua de 31 ianuarie 1995 inculpata a consumat bauturi alcoolice dupa care s-a deplasat la locuinta partii civile. 192 alin 1 C. la 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de violare de domiciliu prevazuta de art. s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 1 an inchisoare.p): daune materiale (art. cat si un gard. Pe fondul acestei stari conflictuale.000. 346 C.pen.000 lei catre partea civila GM cu titlu de despagubiri civile. Pericol public: incendiere din care a rezultat pericolul public.pen).pen.000.

deoarece cuantumul pagubei cauzate prin fapta inculpatului a fost correct stabilit pe baza unei expertise tehnice. fie si minora. in termen legal. numai sub aspectul executarii pedepselor.A Bacau. atat inculpate. Recursul este nefondat si urmeaza a fi respins ca atare. cat si partea civila pe motivul ca nu I s-au acordat toate despagubirile civile solicitate.300 lei. 659/R din 11 decembrie 19977) Comentariu Consideram ca hotararile adoptate in speta sunt criticabile sub un singur aspect. pen.Impotriva acestei sentinte au declarat apel. care a stabilit ca a ars cantitatea de 3.200 lei si o portiune de 10. si anume potrivit art. nr. daca fapta de distrugere se savarseste. (C. 217 alin 4 C. Impotriv acestei decizii a declarat recurs.p. consideram sa se poate deduce ca prin fapta sa inculpate a produs pericol public. pedeapsa este inchisoarea de la 1 la 5 ani.. a liniei electrice de joasa tensiune. 4 m gard in valoare de 102.pen. anterior modificarii prin Legea 140/1996 (text omis a prevazut in hotararile instantelor). in termenul legal. 1 lit a din L 137/1997. . situatie confirmata si de martorii audiati la cererea partilor. prin incendiere si daca rezulta pericol public. Or. In raport de catimea bunurilor distruse si de afectarea. 13 C. deci mai putin decat prima instanta a obligat-o pe inculpata.500 lei. fara nici o motivare. Prin decizia penala nr. potrivit art. d. pagubele aratate insumeaza 915. ca un element constitutive al acestei modalitati agravante a infractiunii de distrugere. nici una dintre instante nu s-a preocupat de stabilirea conditiei “producerii pericolului public”.000 lei. 771/A din 26 august 1997 a T. or. constatandu-se ca ambele pedepse stabilite pentru cele doua infractiuni au fost total gratiate total conditionat prin art. s. si a fost admis apelul inculpatei. intre altele. cu motivarea ca prima instanta a stabilit correct cuantumul despagubirilor civile. numai partea care a reiterate motivul de apel.Bacau a fost respins apelul partii civile.861 kg fan in valoare de 772. iar la un cotet pentru porci i s-au produs degradari in valoare de 41.

4171. 529 din 26 iunie 1996 a J. Roman s-a dispus condamnarea inculpatului M. In baza art.pen cu aplicarea art.M.471.416 lei cu titlu de despagubiricivile. in mai multe randuri. 30 si art. parcelele care pot fi pasunate cu vitele de la stana respective. 546 din 31 noiembrie 1993 a aceleasi instante.Fara indoiala ca. 11 “Codrul de jos”. 31 din Legea 2/1987). pe alte parcele. provocand o paguba in valoare de 1. in concurs real cu infractiunea de distrugere. inculpatul a patruns. atat inculpatul. cat si ciobanilor angajati la stana de catre inculpate. pen. Pentru pasunatul animalelor. 217 alin 1 C. deoarece fapta este lipsita de pericol social al . Districtul II “Valenii” apartinand de Ocolul silvic Roman.pen s-a revocat suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 1 an inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. s-a retinut ca in primavera anului 1995 inculpatul a organizat o stana la punctual numit “Zavoi” situate pe raza teritoriala a Cantonului silvic nr. pentru infractiunea de furt calificat.pen. intrucat constituiau zone de regenerare naturala a padurii. in termen legal. la 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii silvice prevazuta de art. 30 din Legea 2/1987. cu oile. 31 din Legea 2/1987. In ce priveste latura civila a cauzei. 181 C. 217 C. 83 C. patrunzand. anterior modificarii prin Legea 140/1996). Cu toate ca padurarul LM a indicat.416 lei prin distrugerea unor puieti. consideram ca instantele au dat o rezolvare legala si temeinica. fara drept. inculpatul a obtinut de la Ocolul silvic Roman anumite parcele de teren.suma de 1. situate in raza de competenta a padurarului L. Distrugerea (art.Concurs de texte.N. Inculpatul a fost obligat sa plateasca partii civile RAP “ROMSILVA”. Infractiune silvica (art. Prin sentinta penala nr. prin care a solicitat achitarea in temeiul art. In fapt. impotriva acestei sentinte. care erau interzise la pasunat. in curtea partii vatamate inculpate a savarsit si infractiunea de violare de domiciliu. deoarece actiunea de violare de domiciul nu se absoarbe in cea de distrugere. dispunandu-se executarea acesteia alaturi de pedeapsa aplicata pentru noua infractiune. prin schimbarea incadrarii juridice din art. Apelul declarat de inculpate..

astfel incat nu exista certitudine cu privire la constatarile facute. in raport cu numarul mare de lastari naturali distrusi (6. Fapta savarsita de inculpate nu poate fi considerate ca fiind lipsita de pericolul social al unei infractiuni. 31 din Legea 2/1987. in termen legal. ulterior . neputandu-se considera ca fapta inculpatului este lipsita de pericol social al unei infractiuni in raport de valoarea mare a pagubei cauzate si de antecedentele penale ale inculpatului. Recursul este. in ziua de 5 septembrie 1995. desi a mai fost condamnat pentru o infractine de furt calificat si a beneficiar de suspendarea conditionata a executarii pedepsei nu a inteles sa nu mai comita infractiuni. Impotriva acestei decizii a declarat recurs. a facut o legala incadrare juridica a faptei si o corespunzatoare individualizare a pedepsei aplicate. cand nu existata zapada.unei infractiuni.600 lastari. cand s-au completat doar primele constatari.416 lei ) si de antecedentele penale ale inculpatului care..600 bucati). Neamt. s-a incheiat un nou proces-verbal la data de 4 decembrie 1995 de catre organul de politie. cu motivarea ca prima instanta a retinut correct situatia de fapt. in timpul cercetarilor penale. este neintemeiat motivul de recurs in ce priveste realitatea constatarilor facute. a fost respins ca nefondat prin decizia penala nr. la constatare participand si inculpatul care a semnat procesul-verbal fara nicio obiectiune. darn u pentru motivele invocate. fapta s-a constata in septembrie. deoarece: prin procesul-verbal incheiat la data de 2 octombrie 1995 de catre padurarul LM s-a constatat ca inculpatul a pasunat abuziv cu oile de la stana. 206/A din 25 aprilie 1997 a T. de valoarea acestora (1. invocand ca nu se face vinovat de savarsirea faptei si ca organele silvice si de politie au constatat fapta in luna decembrie. iar nu in decembrie. inculpatul. Recursul este intemeiat. Astfel. pe zapada. cu aceasta ocazie gasindu-se tarusii cu care au fost confirmate de martorul AV care a fost de fata cand inculpatul a fost gasit cu oile in plantatie. ca si de inculpate care a recunoscut savarsirea faptei in faza urmaririi penale. insa. in care s-a consemnat ca inculpatul a indicat correct locul in care a pasunat oile si s-au produs distrugerile de lastari naturali. 181 C. fara a avea autorizatie. deoarece: fapta a fost savarsita anterior datei de . distrugand un numar de 6. potrivit art. In consecinta. intemeiat sub aspectul aplicarii dispozitiilor legii 137/1997 privint gratierea unor pedepse la pedeapsa de 6 luni inchisoare aplicata de catre prima instanta in baza art.pen.471.

A din Legea 137/1997 care mentioneaza expres furtul calificat inscris in art.p. In schimb. deoarece in acest ultimo text este inscrisa infractiunea speciala de “distrugere sau vatamare a puietilor sau lastarilor prin pasunare in zone sau paduri in care pasunatul nu este permis”.. a se constanta ca pedeapsa de 6 luni inchisoare aplicata pentru savarsirea infractiunii silvice prevazuta de art.26 mai 1997 prevazuta de art. 30 alin 1 din Legea 2/1987 (de “taiera sau scoatere din radacini. de arbori. 1 lit. 38515 pct. In primul rand. 362 c. incadrarea juridica. 1 lit a din legea 137/1997. 31 din Legea 2/1987 este gratiata integral conditionat prin art.pen cu referire la art. fara drept. aceasta dispozitie penala speciala avand prioritaet de aplicare fata de incriminarea de drept comun inscrisa in art. potrivit principiului specialitatii legii penale. 217 alin 1 C. urmeaza a se admite recursul inculpatului potrivit art. (CA Bacau. a faptei din art. 37 lit a C. 1 pct. Comentariu 1. 31 din Legea 2/1987.. 217 c. puietilor sau lastarilor prin pasunare in zone sau paduri in care pasunatul nu este permis”. 30 din Legea 2/1987 in art. 3859 alin. 2 lit d si art. puieti ori lastari”) se produce o “distrugere” a arborilor. b din Legea 137/1997. 3 C. 5 alin 1 teza II lit. deoarece pedeapsa prevazuta de lege pentru aceasta noua infractiune nu este mai mare de 1 an inchisoare (fiind de maximum 6 luni inchisoare. 507/R din 30 septembrie 1997). 11 din Legea 137/1997. consideram ca este . noua infractiune nu este exceptata de la gratiere prin art.p. Este adevatat ca si prin fapta inscrisa in art. modificata prin Legea 42/1992). potrivit art..pen. 209 c. pedeapsa de 1 an inchisoare penru care s-a dispus revocarea suspendarii conditionate a executarii este exceptata de la gratiere potrivit art.pen. consideram ca prima instanta a schimbat. din moment ce in art. In consecinta. 1 teza II lit. atragandu-se atentia inculpatului asupra consecintelor prevazute in art. nr. 31 din Legea 2/1987 a fost incriminate distinct “distrugerea sau vatamarea arborilor. dar. s. 10 din aceeasi lege si metinand celelalte dispozitii ale sentintei primei instante.p. cuantumul pedepsei aplicate nu este mai mare de 2 nai inchisoare asa cum prevere art.pen. puietilor ori lastarilor. d. noua infractiune intentionata nu a fost savarsita in starea de recidiva postcondamnatorie prevazuta de art. a se casa in intregime decizia recurata si in parte sentinta primei instante. in mod legal. a din aceeasi lege. inscris in art.pr. 31 din aceeasi lege. 16 si alin.. 5 alin.

Legea 81/1993. 2. pastrand proportia de 1/10 intre suma de 1. 31 din Legea 2/1987 – modificat succesiv prin Legea 42/1992. 31 alin. si anume: .500. este mai mare de 10. 31 din Legea 2/1987 au un caracte special nu numai in raport cu dispozitiile art. 31 alin 1. . Intr-o prima opinie s-ar puea sustine ca.Observam. insa ca art.000 lei. inscrisa in art. Cu alte cuvinte.000 lei la 5. se subintelege ca si textul art.1 din Legea 2/1987.000. puietilor sau lastarilor prin pasunare in zone sau paduri in care pasunatul nu este permis. in sensul majorarii de 10 ori a plafonului pagubei in raport cu cel inscris in art 31 alin 1. ci si in raport cu dispozitiile art. in timp ce dispozitiile art.000 lei care era prevazuta. 31 din Legea 2/1987 vizeaza o alta modaltitate speciala de “distrugere sau vatamare” a arborilor. (prin “pasunat in zone sau paduri in care pasunatul nu este permis”).potrivit caruia “Faptele prevazute la alin 1 se pedepsesc cu inchisoarea de la 6 luni la 2 ani daca valoare pagubei. puietilor si/sau lastarilor prin anumite modalitati (prin “taiere” ori prin “scoatere din radacini”). puietilor si/sau lastarilor. modificat succesiv prin legile mentionate mai sus. Legea 12/1994 si Legea 15/1995.obligatory aceasta din urma incadrare juridica a faptei. toate intrate in vigoare anterior datei de 5 septembrie 1995 cand a fost savarsita fapta din speta – reglementeaza o infractiune cu doua modalitati de savarsire. este de peste 5 ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior. inscrisa in art 31 alin 2 din legea 2/1987nemodificat prin legile mentionate mai sus. deoarece dispozitiile art. in context exista doar un concurs de texte. 30 din Legea 2/1987. potrivit caruia “Distrugerea sau vatamarean arborilor. prin care a fost modificat exclusive art. 31 alin 2 din Legea 2/1987 trebuie considerat ca modificat implicit. fiind vorba de o eroare omisiva evidenta a legiutorului.modalitatea califiacata (agravata). 217 C. tot iniatial in art.000 lei care era prevazuta initial in art. calculate pe baza de tarif.p. iar nu un concurs (ideal sau real) de infractiuni. Acestea din urma dispozitii penale vizeaza o distrugere a arborilor.modalitatea simpla (de baza).000 lei. . retinuta in speta. 31 alin 2. daca valoarea pagubei. cu prioriteate de aplicare a textului care contine dispozitia legala cu caracter special. calculate pe baza de tarif. constituie infractiunie si se pedepseste cu inchisoarea de la o luna la 6 luni sau cu amenda de la 1. 31 alin 1 si suma de 10.

deoarece: - prima instanta ar fi trebuiet sa incadreze fapta in art. 2 (2 ani inchisoare) era intrunite toate conditiile cerute de art. d. nu a retinut starea de recidiva prevazuta de art. iar valoarea pagubei.. in mod corespunzator. practic. pentru care conditia de incriminare a cuantumului paguei este inferioara aceleiasi conditii cerute pentru existenta modalitatii simple inscrisa in art. calculta pe baza de tariff. 37 lit a c. 102 din noul Cod silvic aprobat prin legea 26/1996. C. este de observat ca in art. trebuia sa respinga recursul inculpatului. chiar daca se retinea aceasta incadrarea juridica.privind neaplicarea gratierii (numai) la infractinile savarsite in stare de recidiva. cauzata prin fapta savarsita de inculpate a fost de superioasa acesteia (fiind de 1. potrivit art. 31 alin 2 din Legea 2/1987. ceea ce a facut. De altfel.In raport cu aceasta opinie. 31 alin 2 din Legea 2/1987. in ce priveste criteriul cuantumului pagubei. ci si cele ale art. 31 alin 1) si de maximul special al pedepsei inchisorii prevazut in art. valoarea pagubei in functie de care trebuie retinuta modalitea calificata ( de peste 50 de ori mai mare decat pretul mediu al unui metro cub de masa lemnoasa pe picior) fiind de 325. Intr-o a doua opinie. 31 alin 2 din Legea 2/1987. 461 lit. omisiunea legiuitorului de a actualize. 5 alin 1 teza I din Legea 137/1997. 37 lit a c. 31 alin. cu mentiunea ca aceleasi procedeu trebuie aplicat si atunci cand actul normative de gratiere a intervenit dupa condamnerea definitiva. 31 alin. 37 lit a cp. 31 alin 2 . 31 alin 1. pedeapsa aplicata este exceptata de la gratiere. cu privire la ambii termei ai recidivei. iar nu in art. observam ca.000 lei. ori in cadrul unor contestatii la executare pe temeiul art. constantand ca prima instanta.este si o parte a jurisprudentei si doctrinei. inaplicabile prevederile art. 1.416 lei). nu poate conduce decat la concluzia ca textul art. 31 slin 2 din Legea 2/1987 a fost abrogate implicit. - Instanta de recurs. 31 alin 2 din Legea 2/1987. cu motivarea ca. atat solutia adoptata de prima instanta. infracitunea fiind savarsita in stare de recidiva. pedeapsa de 6 luni inchisoare aplicata era in limitele speciale prevazute de lege.pr.pen. care . desi se impunea in raport de calificarea ce trebuia data faptei (in art. fiind aplicat pe cale administrativa. cat si cea adoptata de instanta de recurs apra ca fiind nelegale. cu aplicare art. In sensul solutiei aratate mai sus. in raport de limita maxima speciala a pedepsei inscrisa in art.p.p.. nu doar prevederile art. iar.471. in mod gresit.

prevazute de art.. 31 alin 1 din Legea 2/1998. incadrand fapta in art.reglementeaza aceeasi infractiune. nemaifiind aplicabil in lipsa unei modificari corespunzatoare celor adduce dispozitiilor art. . In spiritual acestei a doua opinii consideram ca: -solutia primei instante este legala. 1. 37 lit a C. 31 alin 2 din aceeasi lege este abrogate implicit. deoarece art. deoarece. nu a mai fsot pastrata modalitatea calificata pe temeiul unui anume cuantum al pagubei cauzate. de asemenea. legala. 5 alin 1 teza I din Legea 137/1997. nu se putea retine starea de recidiva. dar se impunea precizare ca fapta se incadreaza in art. .solutia intantei de recurs este. 31 alin 1 din legea 2/1987. care prevedere un maxim special al pedepsei inchisorii de 6 luni. care sa conduca la exceptarea inculpatului de la gratiere. potrivit art. 31 alin.p.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->