DISTRUGEREA

Art. 217 – Distrugerea
(1)

Distrugerea, degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun

apartinand altuia sau impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun, precum si inlaturarea masurilor luate, se pedepsesc cu inchisoare de la o luna la 3 ani sau cu amenda. (2) (3) In cazul in care bunul are deosebita valoare artistica, stiintifica, istorica, Distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a unei arhivistica sau o alta asemenea valoare, pedeapsa este inchisoarea de la unu la 10 ani. conducte petroliere sau de gaze, a unui cablu de inalta tensiune, a echipamentelor si instalatiilor de telecomunicatii sau pentru difuzarea programelor de radio si televiziune ori a sistemelor de alimentare cu apa si a conductelor magistrale de alimentare cu apa, se pedepsesc cu inchisoare de la unu la 10 ani. (4) Daca distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare se savarseste prin incediere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc si daca rezulta pericol public, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 15 ani. (5) (6) Dispozitiile prevazute in alin. (2), (3) si (4) se aplica chiar daca bunul Daca bunul este proprietate private, cu exceptia cazului cand acesta este in apartine faptuitorului. intregime sau in parte al statului, actiunea penala pentru fapta prevazuta in alin. (1) se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala. Legislatie: Legea 18/1991 legea fondului funciar, republicata, art. 107 Legea 351/2004 – legea gazelor, art. 102-108 Legea 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural national mobil Legea 311/2003 a muzeelor si colectiilor publice Legea 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale Legea 407/2006 a vanatorii si a protectiei fondului cinegetic

-

Legea 13/2007 – legea energiei electrice

Decizii ale Curtii Constitutionale
1.

Neconstitutionalitate (art.217 alin 6 C. pen.) Art. 41 alin (2) din

Constitutie. Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstituionalitate a art. 217 alin (6) C. pen. In raport cu dispozitiile art. 41 alin (2) din Constitutia Romaniei si a constatat ca dispozitia “cu exceptai cazului cand acesta este in intregime sau in parte al statului” este neconstitutionala. Curtea a retinut ca “dispozitiile constitutionale ale art. 41 alin. (2) trebuie intrepretate in sensul ca se refera la ocrotirea in mod egal atat a proprietatii apartinand persoanelor fizice ori persoanelor juridice de drept privat, cat si a proprietatii private a statului. Prin urmare, statul nu poate beneficia de o ocrotire juridical diferita de aceea a personalelor de drept privat in ceea ce priveste bunurile ce constituie obiectul proprietatii sale private. Totusi, prin art. 217 alin 6 C.pen., s-a prevazut un regim juridic diferentiat sub aspectul institutiei plangerii prealabile. Astfel, daca bunul face parte din sfera proprietatii private a altor subiecte de drept decat statul, actiunea penala impotriva autorului infractiunii de distrugere poate fi pusa in miscare numai in baza plangerii prealabile a persoanei vatamate. Daca insa bunul face obiectul proprietatii private a statului, actiunea penala poate fi pusa in miscare din oficiu, aceasta masura nemaifiind conditionata de existenta plangerii prealabile a persoanei vatamate. Punerea in miscare din oficiu a actiunii penale, astfel cum prevede in present art. 217 alin 6 C. pen., asigura o mai energica aparare juridica, indiferent de vointa persoanei vatamate. Este de ajuns ca organele de urmarire penala sa fie sesizate despre savarsirea faptei sau chiar sa se sesizeze din oficiu pentru ca procesul penal sa fie pornit. Acest process, astfel declansat, parcurge si faza urmaririi penale, in cadrul careia organele de urmarire penala strang probele necesare solutionarii cauzei, urmand ca sesizarea instantei sa se faca prin rechizitoriul procurorului. Dimpotriva, daca persoana vatamata este o persoana vatamata este o persoana fizica sau juridica de drept privat, ea trebuie, in plus, sa se adreseze instantei cu plangerea sa, in termen de doua luni, conform art. 294 alin 1 C. proc.pen., in caz contrar raspunderea penala fiind inlaturata, in conformitate cu dispozitiile art. 131 alin 1 C. pen. In sfarsit, tot ea trebuie sa produca sis a

” (D. Intrucat dispozitiile art. pen. 1 C. se poate face doar la plangerea prealabila a persoanei vatamate nu numai atunci cand bunul apartine persoanelor fizice sau juridice de drept privat. 2. pen.. prin art. 739 din 15 august 2005). ca “incadrarea juridica a faptei in functie de latura subiectiva a infractiunii este o chestiune de aplicare a legii. pen. 368/2005. De altfel. din neglijenta.pen.C. art. Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstituionalitate a art. prevazute de legea penala” (D. In consecinta.Of. in raport de dispozitiile art. focul extinzandu-se si asupra unor bunuri ale vecinului sau.prezinte probele necesare in sprijinul plangerii sale.pen). 22 alin (2). 1 si art. ca legea penala sa cuprinda reglementari differentiate cu privire la ocrotirea proprietatii private. se face o diferentiere . fiind in stare de ebrietate.Generalizaera acestei conditionari ar impiedica insa in mod evident protectia eficienta a societatii. M. 1.C. ci si atunci cand este in intregime sau in parte in propritatea private a statului. pe care Constitutia o interzice. caruia I s-a cauzat o paguba de . Art. art. 44 alin 2 din Constituie.Of. 217 alin (1) in raport cu dispozitiile art.C. 22. 720 din 3 octombrie 2002). nr.) Art. M. acest principiu constitutional al apararii nedifeentiate a proprietatii private a mai fost examinta cu prilejul solutionarii unor exceptii privitoare la punerea in miscare a actiunii penale in cazul unor infractiuni impotriva patrimoniului. 135 alin (6) din Constitutie. 217 alin 6 C. 41 alin 2 din Constitutie asigura o egala ocrotire proprietatii private. Inculpatul a incendiat. 217 alin.Of. acestea interzic. a intereselor generale fata de faptele care prezinta pericol social. implicit. 217 alin 6 C. care exceed controlul de constitutionalitate” (D. Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstituionalitate a art. motivand ca “legiuitorul a optat pentru regula generala de urmarire. 23 alin. 605 din 10 decembrie 1999). Din toate acestea rezulta ca deosebirea de reglementare este evidenta. intre proprietatea private a statului si proprietatea private a altor subiecte de drept.C. 23. in esenta. 3. 41 si 135 din Constitutie.C. Impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare. (1) si (2) si art. judecare si sanctionare din oficiu a infractiunilor. 217 alin (1) C. nr. 150/1999. M. nr. Constitutionalitate (art. 16 alin. 41 alin. Or. punerea in miscare a actiunii penale. indifferent de titular. 217 alin 1 C. nr.C. (9). in temeiul art. nr. 16 si 44 din Constituie. Constitutionalitate (art. motivand. 218/2002. nr. fiind totodat dreptul constitutional al legiuitorului de a stabili si anumite exceptii. o capita de paie din curtea sa.

pen. 217 alin. 217 alin 4 C. la o distanta de 0. 1990-2000. infractiunea de distrugere prevazuta de art. In speta. el a fost stins.2. .. se cer a fi indeplinite.A. instanta de control a inlaturat dispozitiile civile din hotarare privind obligarea inculpatului la despagubiri catre persoana juridica proprietara apartamentului. aflat in folosinta unei persoane fizice. cumulative. Distrugerea prin incendiere. in aceasta modalitate. nr. inculpatul a savarsit. (C. Inculpatul a fost condamnat de primele instante pentru tentative la infractiunea de distrugere prevazuta de art. iar la 20-25 m o bucatarie si casa de locuit a partii vatamate. 367). 217 alin 1 C. doua conditii: distrugerea sa se realizeze prin incendiere. nu se poate sustine ca inculpatul a creat acea stare de pericol care sa justifice incadrarea faptei in dispozitiile alin 4. 1 si 4 C. pen. 20 raportat la art. prin fapta sa inculpatul nu a produs un astfel de pericol public. prin interventia altor personae.5 m de gardul de scandura. Fiind de fata in momentul declansarii incediului inculpatul a luat nicio masura pentru limitarea efectelor acestuia si. Pentru existenta infractiunii in forma agravata prevazuta in art.pen.J. sectia penala. in Probleme de drept…. p.000 lei. decizia nr. in baza unui contract de inchiriere.P. explozie sau alt asemenea mijloc sis a rezulte pericol public. Langa stogul incediat se mai afla un alt stog. 20 raportat la art. decizia nr. 217 C. pen. 1222/ 1998.S. Subiectul pasiv neproprietar al bunului distrus. incadrarea juridica a faptei a fost schimbata de instanta de recurs in art. 1/1999. sectia penala. p. locatar. Bunul distrus (o usa) este incorporate in apartamentul propritatea unei persoane juridice. 150). care l-au imobilizat pe inculpat. Dreptul la despagubiri. datorita relatiilor de dusmanie ce existau intre el si vecin. (C. De aceea. Iasi. 2. i-a impiedicat pe locuitorii care au incercat sa intervina pentru stingerea incediului. In aceste conditii. Inculpatul a dat foc unui stog cu fan situate langa gardul de scandura al locuintei partii vatamate.500. in R. inainte ca focul sa se extinda. intrucat in apropiere nu se aflau alte gospodarii care sa fi fost in pericol de a fi incediate.D. Tentativa. Impiedicand mai mlte personae sa intervina pentru ca incediul sa nu se extinda la gospodaria vecina. 3. Pericol public. obligandu-l la despagubiri catre pesoana fizica. In consecinta. Subiectul pasiv al infractiunii este persoana al carei bun a fost distrus (proprietarul) si persoana care are un drept asupra acelui bun (locatar. 288/1999. in cazul de fata).

Absortie in infractiunea de furt in forma consumata. 2950/1970. in fapt. in C. Bucuresti. 282/1996.P. in C. Pentru existenta infractiunii este necesar ca inscrisul sub semnatura private ce face obiectul infractiunii sa indeplineasca. Fapta aceluia care. 5. in concurs cu furtul (Trib. p. decizia nr. decizia nr. sectia penala. Raportul cu infractiunea complexa de furt calificat savarsit prin efractie.P. dar apoi. 633). Din continutul textului rezulta ca fapta nu constituie infractiune atata vreme cat inscrisul apartine numai faptuitorului. asa incat nu poate fi retinuta si sanctionata ca o infractiune distincta. care inas nu se pedepseste. p. Concurs cu infractiunea de furt ramasa in stadiul de tentative nepedepsibila. Reglementarea distrugerii in Noul Cod Civil Fapta in varianta sa simpla pastreaza identic continutul infractiunii din reglementarea anterioara. Raportul cu infractiunea complexa de furt calificat savarsit prin efractie. savarsita prin spargerea geamurilor si deteriorarea usilor in scopul de a patrunde in incapere ( Trib. este absorbita in infractiunea de furt calificat. Sima. s-a desistat. Sima. sa serveasca la dovedirea unui drept de natura patrimoniala.J. urmatoarele conditii: sa apartinta in tot sau in parte unei alte persoane. 52) 4. constituind tocmai elemental de agravare cerut de lege. p. sectia a II-a penala. dat fiind ca inculpatul. a suportat cheltuielile privind reparatiile si inlocuirea usii (Trib. patruzand intr-o incapere prin spargerea geamurilor si deteriorarea usilor. In sarcian inculpatului trebuie retinuta insa infractiunea de distrugere. O asemenea activitate. Efractia incuietorilor sau usilor presupunea o violenta care in mod firesc produce o degradare a acestora. decizia nr. . 1994-1997. Codul penal adnotat. cumulative. Codul penal adnotat. sectia penala. inclusiv rezultatul produs. constituie tentative infractiunii de furt calificat (prin efractie). Suprem. paraseste incaperea fara sa-si insuseasca ceva.care a fost si cea care. Suprem. in C. scoate dintrun dulap mai multe lucruri cu intentia de a si le insusi. 633). 2086/1971. din proprie initiative. A fost introdusa ca varianta agravanta distrugerea ce are ca obiect material un inscris sub semnatura privata.

chitantele. in reglementarea actuala nu este necesar ca acest pericol pentru alte persoane sau bunuri sa se produca. facturile fiscale. retele etc. ci s-a preferat sintagma “bunuri ce fac parte din patrimoniul cultural”. explozie ori orice alt asemenea mijloc. poate fi vorba despre bunuri din patrimonial cultural national sau mondial). care trebuie sa indeplineasca doua conditii cumulative: . Tentativa in cazul celor doua variante agravante se pedepseste. respective acela de a sanctiona comiterea faptei prin metode ce creeaza pericol nu numai pentru bunul distrus ci si pentru alte persoane sau bunuri. dovedit cu inscrisuri emise de autoritati. -miljlocul utilizat sa fie de natura sa puna in pericol alte persoane sau bunuri. Actiunea penala se pune in miscare. care prevedea ca si conditie necesara sa se produca pericolul public. subiectul active poate fi orice persoana. Tentativa la infractiunea de distrugere in varianta tip si varianta in care obiect material este un inscris sub semnatura private nu se pedepseste. In varianta simpla a infractiunii. la plangerea prealabila a persoanei vatamate.). cabluri. acestea nu au mai fost enumerate. ci este sufficient ca mijloacele folosite sa fie de natura a produce un asemenea pericol. Subiectul active al infractiunii in cele doua variante agravante poate fi orice persoana. Scopul reglementarii a ramas acelasi. in ambele situatii. .mijloacele sa constea in incendiere. cu exceptia proprietarului sau detinatorului acestuia. inclusive proprietatrul sau detinatorul bunului. S-a renuntat la agravanta referitoare la anumite bunuri de utilitate publica ( conducte. A fost mentinuta agravanta referitoare la bunuri cu valoare culturala deosebita. iar actiunea penala se pune in miscare din oficiu.Pot servi la dovedirea unor drepturi de natura patrimoniala conventiile civile. insa din punctual de vedere al terminologiei. Spre deosebire de reglementarea anterioara. Aceasta presupune ca bunul respective sa aiba un anumit statut juridic. precum si in varianta referitoare la distrugerea de inscrisuri sub semnatura privata. din care rezulta ca face parte din patrimonial cultural (textul nu specifica. insa a fost mentinuta varianta agravanta privind comiterea faptei prin anumite mijloace.

Impiedicarea stingerii unui incediu. si asupra unor bunuri ale vecinului sau. a) raportat la art. sau impiedicarea luarii masurii de conservare ori de salvare a unui astfel de bun precum si inlaturarea masurilor luate. cu consecinta extinderii acestuia asupra bunurilor altor persoane. Incadrare juridica1 Art. s-a sustinut ca atat solutia de achitare. S-a retinut ca. 217 alin 1 si alin 4. 457 din 30 septembrie 1996. din neglijenta. 177 din 25 martie 1995 a Judecatoriei Alexandria.p . Declarandu-se recurs in anulare. infractiunea de distrugere consta in distrugerea. caruia I s-a produs o paguba de 2. 217 alin 1 C. datorita relatiilor de dusmanie ce existau intre el si vecinul sau. p. 1222 din 8 mai 1998. Tribunalul Teleorman. inculpatul a incendiat. fiind in stare de ebrietate. in BJ Prin sentinta penal nr. Prin decizia penala nr. Fiind de fata in momentul declansarii incendiului. 219 C. Impiedicarea stingerii unui incediu in propria gospodarie. in ziua de 26 martie 1995.p. a dispus achitarea inculpatului in baza art. a fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de distrugere din culpa prevazuta in art.500. practica judiciara .000 de lei prin distrugerea acelor bunuri. 1 Infractiuni contra patrimoniului. Recursul in anulare este fondat. 265 din 8 mai 1996.p Potrivit art. 11 pct. a respins apelul inculpatului. decizia nr. cat si incadrarea juridica sunt gresite. Andreea Stoica. constituie infractiunea de distrugere prevazut de art. 2 lit. o capita de paie din curtea sa. i-a impiedicat pe locuitorii ce au incercat sa intervina pentru stingerea incediului. inculpatul nu a luat nici o masura pentru limitarea efectelor acestuia si. datorita conditiilor atmosferice. focul extinzandu-se. prin decizia penala nr. inculpatul TF. degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun apartinand altuia. Curtea de Apel Bucuresti a admis recursul declarat de inculpate si casand ambele hotarari. CSJ.p. Sectia penala. 217. art. 10 alin 1 lit c C. 219 C.

poate fi inspirata si purtata din sentimente negative.p. III.S.p. de ruinare a unui concurrent in afaceri. 94 . p. Dispozitiile art. de razbunare. prin schimbarea incadrarii juridice. de pedepsire a unui rival de orice tip. Or.infractiunea de distrugere calificata in paguba patrimoniului public.Potrivit art. in aceasta modalitate. infractiunea de distrugere are deci acelasi obiect generic ca si celelate infractiuni cuprinse in titlul III din C. din nimicirea sau deteriorarea ori scoaterea din uz a bunului apartinand altei persoane. in scopul folosirii lor la confectionarea unor aparate de radio si amplificatoare. 217 alin 1 C. 231 alin (3) din Codul penal”. pentru savarsirea infractiunii de distrugere prevazuta de art. R. sau impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun precum si inlaturarea masurilor luate.pe langa infractiunea de furt in paguba patrimoniului public. pentru a sustrage diferite piese electronice. rezultatul (consecinta) faptei constand. 56/1981. le-a smuls din ansamblele electronice in care erau montate.p. inculpatul a savarsit. aducand in stare de nefunctionare acele instalatii. dar acceptat de faptuitor -.p. pur si simplu. Distrugerea de bunuri poate aparea insa si ca rezultat eventual – nedorit. vatamare corporala 2 3 Codul penal –comentat si adnotat – partea speciala. In consecinta. 217 alin 1 si 4 C. dec nr. inculpatul a fost condamnat. infractiunea de distrugere prevazute de art. savarsita in concurs (furt si distrugere3). impiedicand mai multe persoane sa intervina pentru ca incediul sa nu se extinda la gospodaria vecina. 217 C.p. 217 alin 1 si 4 C. O asemenea fapta. casandu-se gotarariel atacate. 1975.de ura. constituie. aceea de distrugere nu are ca rezultat realizarea unui profit material de catre autorul ei. cand ea este comisa cu intentie. degradarea ori aducea in stare de neintrebuintare a unui bun apartinand altuia. Obiectul juridic a). Spre deosebire de celelalte infractiuni impotriva patrimoniului. volumul I. ocrotind relatiile sociale patrimoniale privind avutul personal sau particular. Teordor Vasiliu “Fapta inculpatilor care. intr-o actine conexa cu o alta actinea ce constituie infractiune distincta. Comentariu2 (cod adnotat si comentat) 1. recursul in anulare a fost admis si. .T. infractiunea de distrugerea consta in distrugerea. prevazuta in art.

4 Fapta inculpatei care a savarsit acte si gesture prin care s-a adus atingere bunelor moravuri. 430. 2. distrugerea poate fi si rezultatul unei atitudini culpoase. Infractiunea de distrugere putand fi savarsita de mai multe persoane. faptuitorul n-a cunoscut apartenenta acestui bun. Subiectii infractiunii a) Calitatea de autor al infractiunii de distrugere nu este conditionata de intrunirea unor anumite cerinte. Mentionam insa ca in cazul distrugerii aggravate prevaute in art. intrucat nu intruneste atributele unui “bun” in intelesul dispozitiilor cuprinse. 231 din Codul Penal. Obiectul material al actestei infractiuni poate fi si un bun apartinand avutului obstesc dar numai in cazurile in care bunul aflandu-se in posesia sau detentia unei persoane particulare.S. pen. asa ca orice persoana poate fi subiectul activ al acestei infractiuni. participaratia este susceptibila de a fi realizata in toate formele ei. 321 din Codul Penal.. instigatori sau complici. constituie atat infracitunea de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice. subiectul active poate fi chiar cel caruia apartine bunul distrus.I. poate constitui obictul material al infractiunii de distrugere prevazute in art. Un lucru care nu face parte din patrimonial unei persoane (res nullius si res derelictae) nu paote forma obiectul material al infractiunii de distrugere. participantii pot avea deci calitatea de autori.T. p. urmeaza a se retine ca este vorba de o pluralitate de infractiuni sub forma concursului ideal. In sfarsit. apartinand avutului personal sau particular. cat si infractiunea de distrugere in paguba patrimoniului public. degradat sau adus in stare de neintrebuintare. in textul la care ne-am referit. in totalitatea ei . prevazuta in art. R. b) din codul penal”. 2. 33 lit. . 217 c. Obiectul material Orice bun mobil sau imobil.a bunurilor apartinand patrimoniului personal sau particular. prevazuta in art. constituie o singura activitate cu mai multe urmari relevante sub aspect penal. ultraj contra bunelor moravuri si distrugere4.p. 3 si 4 c. dec nr. prevazut in art. 217 alin. Intrucat insa fapta. 2. distrugand cu aceeasi ocazie si bunuri (obiecte de vesela) apartinand restaurantului.. avand o valoare economica. 1760/1970.si distrugerea. b) Obiectul juridic special al acestei infractiuni este constituit din relatiile sociale de ordin patrimonial a caror formare si dezvoltare depind de apararea starii de fapt existente – in ce priveste integritarea si insusirile necesare pentru a putea fi utilizate .

2. iar bunul care fomeaza obiectul material al infractiunii apartine faptuitorului. pentru ca prin savarsirea unor asfel de fapte sunt lezate interesele colectivitatii. 3. 217 alin 1 c.b) Subiectul pasiv al acestei infractiuni este persoana careia apartine bunul distrus. infractiunea savarsita in aceste conditii va avea o pluraritate cand bunul distrus apartinea in indiviziune mai multor persoane. 3. degradarea. 3. si 4. degradat sau adus in stare de neintrebuintare prin actiunea faptuitorului. de regula. p face parte din categoria infractiunilor contra avutului personal sau particular. a activitatii membrilor colectivitatii. 217 alin. Legea penala pedepseste actiunea de distrugere a bunurilor la care se refera dispozitiile din alin. si aceste persoane pot fi subiecti pasivi ai aceste infractiuni. creditorul ipotecar. chiar in situatia in care ele apartin faptuitorului. .pot avea un drept asupra bunului cu privire la care s-a exercitat actiunea faptuitorului. . 2. Elementul material al infractiunii se exprima. faptuitorul distruge mai multe bunuri apartinand unor persoane diferite. ci a crezut ca este al unei persoane particulare. locatarul. 217 c. precum si distrugerea oricaror alte bunuri. Desi infractiunea de distrugere prevazuta in art. Intrucat si alte persoane. credem ca in cazul savarsirii distrugerii prevazute in art. Astfel. Latura obiectiva a) Elementul material al infractiunii de distrugere in forma tipica (simpla) prevazuta in art. 4. In cazul in care. In cazul in care infractiunea de distrugere este savarsita in una din variantele agravate prevazute in art.cum ar fi uzufructuarul . aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun. creditorul gagist. distrugerea bunurilor aratate in alin.p se realizeaza prin una din urmatoarele actiuni ale faptuitorului: distrugerea. 3 si 4.pen. 4 c. bunurile aratate in alin 2 intereseaza prin valoarea si semnificatia lor cauzeaza un grav prejudiciu. subiectul pasiv al acestei infractiuni poate fi si o unitate obsteasca atunci cand infractorul nu a stiut ca bunul apartine unei astfel de unitati. drept care a fost lezat. sau inlaturarea unor astfel de masuri care au fost luate. Asa fiind. 217 alin. impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui bun. dar savarsita prin mijloacele aratate in alin 4 si care genereaza pericol public. creditorul ipotecar. prin aceeasi actiune. 2. subiectul pasiv al acestei infractiuni este persoana care avea un drept asupra acestui bun (de exemplu. uzufructuantul). produce o perturbare in desfasurarea normala a vietii. subiect pasiv este si statul ca exponent al colectivitatii ale catei interese au fost lezate.

ori de salvare a unui bun.printr-o actiune si. degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a bunului. pentru totdeauna sau numai un interval de timp. de asemenea. ele sunt inlaturate de catre faptuitor. infractiunea prevazuta in art. prin reparatiile ce i s-ar face. fiind luate masurile de conservare. stricarea lui partiala. Asa. Un bun este adus in stare de neintrebuintare cand. 1 c. sfaramarea unor aparate construite din sticla. mai rar. 217 alin. de la incendiu sau de la o inundatie) este necesar a se lua unele masuri. Prin impierdicarea de catre faptuitor a luarii unor astfel de masuri. sau in urma loviturilor aplicate unui animal de tractiune acesta devine inapt de a mai putea fi folosit. de a nu putea fi utilizat deloc sau numai in parte. intrucat ceea ce s-a voit a se pedepsi prin incriminarea unei astfel de fapte a fost desigur distrugerea indirecta a unui bun. ori a unor obiecte din portelan. In aceste doua situatii din urma. daramarea unei case. in urma caroara se adduce atingere integritatii materiale a unui bun. Desi textul la care ne referim nu conditioneaza in mod expres existenta infractiunii de distrugere de producerea acestor urmari. printr-o inactiune. Infractiunea de distrugere este savarsita si atunci cand. acesta savarseste. socotim totusi ca numai in aceste conditii ea poate fi savarsita. Uneori pentru conservarea unui bun ori pentru salvarea lui de la distrugere (de exemplu. infractiunea de distrugerea exista numai daca impiedicarea luarii masurilor luate a avut ca urmare distrugerea. arderea unei carti sau a unui inscris.p. obiectele de imbracaminte. este pus in situatia de a nu mai putea fi folosit. uciderea unui animal). caroseria unui autovehicul. de exemplu. Astfel pot fi deteriorate (stricate partial) zidul unei case. Prin distrugere se intelege desfiintarea completa. nimicirea unui bun (de exemplu. fara a fi distrus sau degradat in sensul aratat mai sus. ceea ce are drept consecinta pierderea totala sau numai in parte a capacitatii sale de folosinta cu sau fara posibilitatea redobandirii acestei capacitate. printr-o manevra contraindicata a unui dispozitiv se blocheaza intregul mechanism al unei masini astfel ca pentru repunerea in functiune este necesara demontarea ei. Degradarea unui bun inseamna deteriorarea acestuia. iar nu crearea unei stari de pericol. .

Of. prevazuta de acest text poate fi savarsita numai in cazul in care bunul apartine unei alte personae decat faptuitorul. cand distrugerea se comite cu intentie indirecta ea este in concurs cu alte infractiuni. 217 alin 5). sunt cele cuprinse in patrimonial cultural mobil5. cat si prin omisiune. sa fi avut drept cauza actiunea faptuitorului. Latura subiectiva. 105 din 30. 217 alin.Bunul are o deosebita valoare artistica. nr.10.05. 3 si 4 constituie variante agravante ale acestei infractiuni. 19 pct. In cazul in care actiunea de distrugere este savarsita asupra vreunui bun din cele aratate in art. 217 alin 2 si 3 c. iar bunurile immobile. care se poate concretize. care poate fi directa sau indirecta (art. 5. stiintifica. nr. 3 (incediere..p. B) Rezultatul actiunii faptuitorului consta in schimbarea starii de fapt a bunului. 530 din 27. arhivistica.2000) 6 O. De exemplu: faptuitorul pentru a-si insusi bunul fixat pe un imobil.). adduce degradari acestuia din urma pentru a demonta obiectul pe care voieste sa si-l 5 Legea nr.Of. Bunurile mobile. istorica. de asemenea valori. Distrugerea din culpa este incriminate de prevederile art. 1 lit a si b c. a structurii lui fizice. 217 alin 1 cp este de observat ca infractiunea de distrugere . 41/1995 (M. in forma simpla.p. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural mobil (M. precum si atunci cand este savarsita prin vreunul dintre mijlocele prevazute in alin. 219 c. nr. Infractiunea de distrugere in oricare dintre variantele prevazute poate fi savarsita atat prin comisiune.p. privind protejarea patrimoniului cultural national. Pentru ca actiunea faptuitorului sa poata constitui elemental material al infractiunii de distrugere este necesar ca intre aceasta actiune si rezulat sa existe legatura de la cauza la effect asadar. De cele mai multe ori. 68/1994. asa cum s-a aratat. 2. in distrugerea sau degradarea lui sau aducerea acestuia in stare de neintrebuintare. 217 incrimineaza fapta de distrugere contra avutului personal sau particular numai cand este savarsita cu intentie. rezultatul sa fi fost generat. Dispozitiile art.G. completata si aprobata prin Legea nr. explozie ori alt asemena mijloc) si rezulta pericol public infractiunea de distrugere exista chiar daca bunul apartine faptuitorului (art. Faptele de distrugere prevazute in art.1995) . c) Legatura de cazualitate. In legatura cu dispozitiile art. sunt cele cuprinse in patrimonial cultural national6. cu valori identice.

dispozitiile cuprinse in art 217 alin 5 c. Pentru delimitarea sferei de aplicare a dispozitiilor din art. 63/1974 in care se arata bunurile care. in care sunt expuse sticle cu diferite bauturi. fie mijloacelor folosite pentru comiterea ei. sau : faptuitorul voind sa loveasca persoana care se afla in dreptul unui geam sau a rafturilor dintr-un restaurant. prin valoarea si semnificatia lor social-culturala. 217 alin 2 c.p prevad ca infractiunea de distrugere este savarsita chiar in situatia in care bunul apartine faptuitorului.Tinand seama tocmai de acest atribut al unor astfel de bunuri. Aceste variante prezinta un pericol social sporit. 6. obiectul aruncat loveste victima dar totodata sparge si geamul sau alte obiecte aflate pe traiectoria sa. arunca spre ea cu un scaun. cand existenta lui intereseaza intreaga colectivitate sau un cerc larg al colectivitatii. In acest caz. in preambulul legii nr.insuseasca. Potrivit acestor dispozitii infractiunea de distrugere este agravata in cazul in care bunul are o deosebita valoare artistica.p. infractiunea de lovire sau vatamare corporala (savarsitaa cu intentie indirecta. infractiunea de distrugere savarsita cu intentie indirecta este in concurs cu infractiunea de furt savarsita cu intentie directa.3 si 4 ale aceluiasi articol incrimineaza variantele agravate ale acestei infractiuni. 2 al legii nr. sunt precizarile din cuprinsul art. stiintifica. intrucat faptuitorul a prevazut rezultatul faptei sale pe care nu l-a urarit dar a acceptat posibilitatea producerii lui. avand o valoarea . deosebita valoare social ape care trebuie sa o prezinte bunul respectiv. 63 din 2. istorica. si anume. Un bun are o astfel de valoare.11. Deosebit de utile pentru aplicare dispozitiilor art. In ceea ce priveste bunurile care alcatuiesc patrimonial cultural national al tarii noastre. 217 alin 1 cp dispozitiile cuprinse in alineatele 2. O prima varianta agravata este aceea prevazuta in dispozitiile alin 2 al art. data de distrugerea simpla datorata fie obiectului material al infractiunii savarsite. arhivistica sau o a alta valoarea sociala.1974 (legea ocrotirii patrimoniului cultural national al Republice Socialiste Romania) se arata ca aceste bunuri. apartin intregului popor.p trebuie sa se aiba in vedere criteriul indicat chiar de textul legii.Modalitati si forme ale infractiunii de distrugere a) Pe langa modalitatea simpla (tipica) prevazuta de art. 217 c. 217 alin 2 c.p.

253/1961 (publicat in B. sau inlaturarea unor astfel de masuri care ar fi fost luate). prevederile acestui text sunt aplicabile in cazurile prevazute de art. neavand nici o cetatenie. aducerea in stare in neintrebuintare a bunului. Potrivit prevederilor art.Potrivit acestei dispozitii. poate fi realizata in oricare dintre modurile prevazute in art. Din chiar cuprinsul art. (distrugerea. daca fapta este prevazuta ca infractiune si de legea penala a tarii unde a fost savarsita. statul nsotru isi indeplineste totodata si indatoririle ce si le-a sumat cu privire la ocrotirea prin norme de drept penal a unor astfel de bunuri ca urmare a aderarii sale al Convetia asupra marii libere adoptata de Conferinta Natiunilor Unite in aprilie 1958 si ratificata prin decretul art. p. iar faptuitorul se afla pe teritoriul tarii noastre. Desi in tara noastra bunurile care formeaza obiectul material al infractiunii in aceasta vaiatna apartin avutului obstesc.p. 217 alin.p. impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare a acestuia.. O a doua varianta agravanta este aceea prevazuta de textul alin 3 al aceluiasi art.Of nr. are domiciliul in tara. chiar de un cetatea strain sau de o persoana fara cetatenie care nu domiciliaza in tara noastra. rezulta ca infractiunea in aceasta varianta poate fi savarsita numai prin distrugere. 25 din 14 octombrie 1961). pentru savarsirea infractiunii de distrugere in aceasta modalitate agravata. In adevar. degradare sau aducere in stare de neintrebuintare a . totusi o astfel de infractiune poate fi savarsita si in contra avutului particular. potrivit prevederilor art 4 c. 217 alin 1 c.p. degradarea. Actiunea faptuitorului. dispozitiile acestuia se aplica si infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii (in marea libera sau pe teritoriul unei alte tari) daca faptuitorul este cetatean raman sau daca. 6 c. Prin includerea aceste dispozitii in codul penal. 5 si 6 c. Intrucat bunurile la care se refera dispozitiile din art. constituie patrimoniu cultural national. legea penala ramana se aplica si infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii.p.artistica.p. aflate in afara teritoriului tarii noastre pot apartine avutului particular. istorica sau documentara deosebita ori o valoare stiintifica de document al naturii de importanta deosebita.. 3 c. infractiunea de distrugerea este agravata cand obiectul material al actiunii faptuitorului este un cablu telegraphic. 217 alin 3 c. telephonic sau de inalta tensiune ori o conducta petroliera.

7. 222 c. deschiderea unui stavilar care ar avea ca urmare inundarea unui teren pe care sunt locuinte etc. Va fi savarsita tentative acestei infractiuni cand. chiar daca bunul apartine faptuitorului. Daca prin turnarea substantei inflamabille peste aceste bunuri ele au suferit o degradare. 3 al art. O astfel de stare de pericol poate rezulta nu numai ca urmare a provocarii unui incediu dau explozii. 1 c. degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun sa fie savarsita prin incendiere. de exemplu.p. faptuitorul nemaiputandu-si continua activitatea infractionala (sa declanseze incendiul). explozie etc. 217 din actualul cod penal prezinta fata de prevederile art. este surprins de proprietarul lor cand tocmai turna peste bunuri o substanta inflamabila. 217 alin 4 c. apartinand avutului personal sau particular. 217 alin. este incriminate prin dispozitiile art. ci asa cum prevede textul.) se pericliteaza viata. degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun. numai prin distrugerea.. in cazul in care prin folosirea unui astfel de mijloc (incendiere. infractiunea poate fi savarsiata ca si aceea prevazuta in alin. 559-560 din codul penal anterior unele deosebiri. intrucat actiunea faptuitorului a produs unul dintre rezultatele necesare pentru existenta acestei infractiuni.p. toxice. Dispozitiile inserate in art. si anume degradarea acelor bunuri.bunului. Existenta acestei variante agravante este conditionata de intrunirea urmatoarelor doua cerinte: distrugerea. si prin folosirea unui “alt asemenea mijloc” (de exemplu raspandirea unor substante asfixiante. forma imperfecta a infractiunii de distrugere. b) Tentativa. In aceasta varianta. 217 c. faptuitorul voind sa distruga prin incendiere niste bunuri mobile apartinand unei alte persoane sip e care aceasta le depozitase in curte. sanatatea. Exista pericol public.p.). fapta va constitui infractiunea consumata prevazuta de art.p. explozie ori prin orice alt asemenea mijloc si totodata sa rezulte pericol public. O ultima modalitate este aceea prevazuta in art. integritatea corporala ori avutul unui numar indeterminate de persoane. iar nu si prin actiunea de impiedicare a luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun si nici prin aceea de inlaturare a masurilor luate. . Comparatie cu prevederile codului penal anterior.

133). ambele fapte urmand a fi considerare infractiuni concurente. nr. intrucat fiind cu oile la pascut in padure. T. a dat foc unei gramezi de crengi. dat fiind ca inculpatul s-a desistat. p. Practica judiciara 1. constituie infractiunea de distrugere nu numai fapta autorului de a “strica” (art. p. 9/1961. dec. patruzand intr-o incapere prin spargerea geamurilor si deteriorarea usilor.P” nr. in raport de situatia de fapt concreta. “L. 3/1971.” nr. Instanta a constatat in concordanta cu probele efectuate ca inculpatul G. 217 alin 2 c. 1961. scoate dintr-un dulap mai multe lucruri cu intentia de a si le insisi. In cazul in care. precum si impiedicare luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui bun sau inlaturare a unor astfel de masuri care au fost luate. 3.p actual cuprind numai o parte dintre imprejurarile agravante prevazute in art. dar apoi din proprie initiative paraseste incaperea fata sa-si insuseasca ceva. este adevarat ca a urmarit numai sa aprinda gramezile de crengi.D.D. putand fi retinute ca atare potrivit regulilor din partea generala referitoare la circumstantele agravante generale. alaturi de infractiunea de furt subzista si aceea de degradare.V. s-a provocat si degradarea imobilului respective. Dispozitiile din art.Astfel. sa dea foc unor gramezi de crengi ce apartineau locuitorilor din comuna.p. anterior. iar focul extinzandu-se au fost distrusi si lastarii plantati de pe o suprafata de cateva hectare. de indrumare nr. Insusirea unui bun detasat dintr-un imobil constituie infractiunea de furt. 560 c.V. (Plenul Trib. 559 c. cauzandu-se astfel o paguba partii civile. (Trib. Inculpatul GV a fost condamnat pentru infractiunea de instigare la distrugere prin incendiere.60) 2. Desi. celelalte. a savarsit fapta cu intentia ceruta pentru infractiunea retinta in sarcina sa. C. Suprem.p. Sect. p.V. prin detasare si insusirea unui astfel de bun. “R. 18/1961. constituie intetativa infractiunii de furt calificat ( prin efractie). a indemnatt pe inculpatul minor T. potrivit prevederilor actulului cond. La insitentele primului inculpate.. Suprem. dec.74. ci si aducerea lui in stare de neintrebuintare. anterior) un bun apartinand in total sau in parte altei persoane. 2956/1970. in scopul de a patrunde in incapere. pen.R. In sarcina acestuia trebuie insa retinuta infractiunea de distrugere. totusi in . savarsita prin spargerea geamurilor si deteriorarea usilor. Fapta aceluia care. insa nu se pedepseste.

“R. Recurs: neagravarea situatiei in propria cale de atac (art. Jud. astfel ca insusirea lor constituie infractiunea de furt.p).pr. expertiza tehnica pentru evaluarea pagubelor (art.pr. mijloace de proba.p). Pen. . Latura civila (art.” nr. Concurs real de infractiuni (art.p). dec nr. 5/1969.R.D.pr. Principiul specialitatii legii penale (art. dec. 217 alin. 1/1966. 33 lit a C. Pomii sunt bunuri immobile prin destinatie. pen.N. Suprem. anterior modificarii prin legea 140/1996). in vigoare (respectiv art.p). p. nr. 562 c.p). Schimbarea incadrarii juridice a faptei (art. Fapta aceluia care rupe un inscris apartinand altei persoane. 161.. ci din razbunare. Sect. ci infractiunea de degradare a lucrului altuia ( Trib. 346 C. Pentru existenta instigarii la aceasta infractiune. 362 C. Daca faptuitorul a luat lucrul din posesia partii vatamate nu cu intentia insusirii pe nedrept. constituie infractiunea prevazuta de art. 1 c. p. p.”. la indemnul sau. 31 alin 2 C. C. 14 si art. 161) 6. 1862/1968. 170 si art..) Distrugerea sau degradare a culturilor agricole (art. daune materiale (art.nr 213/1970. 385 8 C. Superm. 87 din legea 18/1991). dec. Distrugerea (art.D. in masura in care sunt desprinsi din pamant si fac obiectul unei sustrageri devin bunuri mobile. ci a putut fi refacut partial. este sufficient sa se retina vinovatia instigatorului sub forma intentiei indirecte. 348 C. 86 din Legea 18/1991). (Trib. nr. Ocupare fara aprobarea legala a terenurilor (art. Pen. 5. Col. sper a-l distruge si abandona. pen.pen): restabilirea situatiei anterioare (art.pr.pen). 1345/1965 “J. iar nu aceea de degradare de bunuri.ceea ce a si realizat – fapta nu constituie furt. (Trib.. Valcea.civ. 334 C.p).p. dec nr. 44/1969. 1970. Concurs de texte. p anterior). (Trib.Supem . el a avut reprezentarea posibilitatii ca incediul sa se extinda si la lastarii din apropiere si deci a acceptat in mod constient aceste urmari. p. modalitati de stabilire a cuantumului despagubirilor.conditiile in care ele au fost aprinse de inculpatul minor.pr. in care sunt consemnate raporturile patrimoniale dintre el si acea persoana. chiar daca actul nu a fost in intregime distrus. 217 c. Col. si chiar daca dreptul de creanta incorporate in actul rupt a fost prescris. 382) 4.p. Participatie improprie (art. 998 C. 317). 116 si urm C.).

Este de metionat ca CM a stapanit (folosit) suprafata respectiva de teren din 1991. Bacau a fost respins ca nefondat apelul declarat. in primavera anului 1995.000 lei amenda pentru savarsirea infractiunii de distrugerea prevazuta de art. l-a insamantat cu porumb.Prin sentinta penala nr. fara a-l motive.58 ha teren arabil situate in comuna Blagesti la punctual numit “Lunca lui Moaca”. Dupa a doua prasila. inculpate. prima instanta a retinut. fara a cunoaste ca terenul nu apartine inculpatului. Examinadn cauza. spunandu-i ca-i apartine.758 lei stabilita printr-o expertiza tehnica efectuata in cauza. 2481 din 14 iunie 1996 a J. incheindu-se. unde nu s-a prezentat desi a fost legal citat la doua termene consecutive. Prin decizia penala nr. Pentru a prinunta aceasta solutie. procesul-verbal nr. 175/1995. deoarece el este proprietarul terenului astfel ca nu a distrus recolta altuia. alaturi de terenul de pe care a distrus cultura de porumb. iar pana la inceputul lunii iunie 1995 a efectuat si doua prasile. .p si a fost obligat la plata sumei de 664. nici in scris si nici oral in fata instantei de recurs. ivocand nelegalitatea hotararii de condamnare. inculpatul a distrus lucrarile agricole (recolta aflata in crestere). emis potrivit legii 18/1991 si depus la dosar. Bacau a fost condamnat inculpatul DI la 80.758lei cu titlu de despagubiri civile catre partea vatamata si civila PL. 217 alin 1 C. constatandu-se ca din titlul de proprietate nr. din oficiu. instanta de recurs considera ca recursul este intemeiat numai sub aspectul incadrarii juridice a faptei. ceea ce MD a facut. Impotriva acestei decizii a declarat recurs. Impotriva acestei sentinte a declarat apelul. parcela 40/32. 83 din 28 ianuarie 1997 a T. in fapt. in ansamblu. 153568 din 28 iunie 1995. inculpatul DI a solicitat mecanizatorlui MD sa are terenul repsectiv. in acest sens. in termen legal. In acest fel. l-a arat. judetul Bacau a pus in posesie pe numita CM cu suprafata de 0. ca in anul 1995 Comisia pentru aplicarea legii 18/1991 din comuna Blagesti. inculpatul. iar in 1995 la arendat (inchiriat) numitului PL care. sa discuiasca si sa-l reinsamanteze cu porumb. producandu-I o paguba partii civile PL in valoare de 664. rezulta ca inculpatul I s-a reconstituit dreptul de proprietate pe o alta suprafata de teren. situate in sola 4 . in termen legal. in virtutea principiului rolului active al instantei de judecata.

Astfel. potrivit art. mentinand celelalte dispozitii ale sentintei. inlesnirea sau ajutarea in orice mod. constituind pariticipatia improprie. care nu agraveaza situatia inculpatului in propriul recurs. astfel ca nu raspunde penal. care sunt legale si temeinice. Punandu-se in discutia partilor si procurorului schimbarea incadrarii juridice. in art. 203/ R din 6 mai 1997). mai bine zis.pen. iar in fond urmeaza a schimba incadrarea juridica a faptei. ci l-a determint pe numitul MD sa o savarseasca. 3859 alin 1 pct. 18/1991. 86 din Legea fondului funciar nr. Pen. potrivit art. in care sunt reglementate si alte infractiuni la regimul fondului funciar din Romania. numai pedeapsa pentru aceasta infractiune speciala fiind imprumutata din Codul penal. pr. cu intentie. 38515 pct.pr. anterior modificarii prin legea 169/1997. situatia de fapt si vinovatia inculpatului au fost correct stabilite de prima instanta. Bacau. consideram ca instantele erau obligate sa observe ca fapte de “distrugere sau degradare a culturilor agricole” a fost incriminta. a retine cauza pentru rejudecare. legal administrate si temeinic apreciate. infractiunile ce trebuiau retinute in sarcina inculpatului.. insa o gresita incadrare juridica a faptei in art. Astfel. in primul rand. determinarea. a se casa in intregime decizia instantei de apel si in parte sentinta primei instante.p. 31 alin 2 C. astfel ca in mod nelegal inculpatul a fost considerat drept autor al faptei comise. ca “distrugerea sau degradarea culturilor agricole” constituie infractiune de distrugere si se pedepseste “potrivit prevederilor Codului penal”.. in sensul celor aratate mai sus. de catre o persoana care comite acea fapta fara vinovatie. urmeaza a se admite recursul sub acest aspect. intre altele. Or. textul respective prevazand. 217 alin 1 C. acesta din urma actionand fata vinovatie. .pen din moment ce nu inculpatul personal a savarsit fapta. d nr. pe baza unor probe concludente. ca infractiune speciala de distrugere. d si art. 17 Cpr pen si alin 3 C.pen. 2 lit. 334 C.. (CA. s. Comentariu Considerand legala decizia partilor instantei de recurs in ce priveste schimbarea incadrarii juridice a faptei inculpatul din autorat in particiatie improprie la savarsirea infractiunii aveam serioase reserve in ce priveste infracitunea sau. potrivit art. se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune. la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala. 1. Prima instanta a facut.

a procedat la reinsamantarea suprafetei respective si.p. in DPLSR. prevazut de art. este sufficient sa mentionam ca este posibil ca printr-un act normative de clementa sa fie gratiata pedeapsa ori sa fie aministiata infractiunea de drept comun de distrugere. potrivit principiului specialitatii legii penale. Comentariu. consideram ca prima instanta ar fi trebui sa examineza si existenta infractiunii speciale prevazute de art. savarsita anterior datei de 4 noiembrie 1997. a impiedicat partea vatamata sa foloseasca terenul respective.. 33 lit a C. asa incat era posibil si necesar a fi facuta fie de instanta de apel. ceea ce constituie manifestari clare de ocupare a terenului. A. Astfel. a se vedea. dar nu si distrugerea speciala prevazuta de art. 87 din Legea 18/1991. 18/1991. 122-124 . Ungureanu. chiar daca pedeapsa pentru aceasta infractiune speciala este imprumutata din prevederile corespunzatoare ale Codului penal. In al doilea rand.In consecinta.pen. 362 C.p. inscris in art. Ciopraga “Regimul juridic al fondului funciar. dupa ce a distrus cultura de porumb de pe suprafata respective de teren .Legea fondului funciar nr. fara aprobarea primita in conditiile legii. deoarece faptuitorul. anterior modificarii prin legea 140/1996. Infractiunea de distrugere sau degadare a culturilor agricole”. cu infractiunea speciala de participatie improprie la distrugere sau degradare a culturilor agricole. 4 p. potrivit caruia “Ocuparea in intregime sau in parte a terenurilor d eorice fel.pen. fie de instanta de recurs. in raport de incadrarea juridica a unei fapte intr-o infractiune speciala sau intr-o infractiune de drept comun. in continuare. deoarece pedepsirea are loc tot potrivit prevederilor Codului penal. incadrarea juridica corecta si completa nu putea fi prevazuta de art. infiintarea sau mutarea semnelor de hotar si a reperelor de marcare. 86 din legea 18/1991. 2. 220 C. anterior modificarii acestuia prin Legea 169/1997. ci si din ratiuni care tin de consecintele juridice care pot surveni. constituie infractiunea de tulburare de posesie si se pedepseste potrivit prevederilor Codului penal. C. 217 alin 1. Consideram ca aceasta infractiune se afla. respective cu pedeapsa prevazuta de art. imprevizibil. dispozitiile penale speciale au prioritate de aplicare fata de dispozitiile penale de drept comun.7 Aceasta incadrare juridica trebuia facuta nu doar din ratiuni de “acurarete” juridica. deoarecere. 7 Pentru caracterizarea continutului infractiunii speciale. A. Schimbarea incadrarii juridice in infractiunea speciala de distrugere nu constituie o agravare a situatiei inculpatului in propria cale de atac. in concurs real.

86 teza II din L 18/1991. 18/1991.. chiar daca faptele savarsite sunt incriminate si in dreptul comun. anterior modificarii prin L.pen. a inculpatului la despagubiri reprezentand valoarea recoltei distruse. in sensul de a lasa partea vatamata si civila in posesia linistita asupra terenului respective. consideram ca – in afara obligarii. cu aplicarea art. anterior modificarii prin Legea 169/1997. consideram ca prima instanta trebuia sa schimbe incadrarea juridica a faptelor retinute expres in rechizitoriul prin care a fsot sesizata si cu aceata fapta – nefiind incidente prevederile art/ 317 C. pe baza acestei dispozitii. 1 C. 33 lit. 220 C. In consecinta. intre altele.pen. legale si temeinice. pen. 87 din Legea 18/1991. iar in legea speciala se face trimitere la pedepesele inscrise in Codul penal. ceea ce ar fi fost inadmisibil.. deoarece ar fi agravat situatia inculpatului in propriile cai de atac.pen. a ocupat efectiv suprafata respective de teren. Acest aspect (civil) al cauzei releva. numai astfel putand redobandi posesia asupra terenului respectiv. este de observat si faptul ca prin Legea 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. instantele de apel si de recurs nu puteau proceda la aceasta schimbare a incadrarii juridice.pr. in caile ordinare de atac exercitate exclusive de catre inculpate. privitoare la obiectul judecatii in prima intanta – din art 217 alin. a fost modificat si art. art. anterior modificarii prin Legea 140/1996. ratiunea incadrarii juridice corecte a faptelor incrimintate prin legea speciala. arendat (inchiriat) de la adevatatul proprietar. 87 din L 18/1991. ca urmare a primei infractiuni. 3. partea vatamata si civila sa poate cere punerea in executare a horararii. 372 alin 1 si respctiv.Aceasta din urma fapta nu a mai fost savarsita de catre inculpate in participatie improprie. intr-o modalitate de .instanta trebuie sa-l oblige pe inculpate la restabilirea situatiei anterioare. Sub aspectul laturii civile. ci ca autor.p in art. impiedicand partea vatamata sa foloseasca terenul respective. anterior modificarii prin Legea 169/1997. 140/1996 si art.pr. 217 alin 1 C. in raport cu savarsirea celei de-a doua infractiuni. nemaiputand sa se bucure de recolta aferenta culturii agircole insamantata si intretinuta pana la prasila a doua inclusive. 385 5 alin 1 C. urmand ca. deoarece dupa consumarea distrugerii culturii existente si reinsamantarea terenului respectiv. in concurs real prevazut de art. odata in plus. a C. aceasta infractiune speciala fiind reglementata distinct.pen. potrivit art. Evident. cu aplicarea art. De altfel.

217 alin 4 C. C. la 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de violare de domiciliu prevazuta de art.pr.000.000. Inculpata a fost obligate la plata sumei de 920.000 lei catre partea civila GM cu titlu de despagubiri civile.p. In fapt. nu se mai pune problema aplicarii art. mult sporite. 63 C. modalitatile de stabilirea a despagubirilor. 62 din 10 ianuarie 1997 a J Bacau a fost condamnta inculpate M. 116 si urm. expertiza tehnica pentru evaluarea daunelor materiale (art.000 lei la urmarirea penala si cu 4. generate de o suprafata de teren pe care fiecare o revendica in favoarea sa. anterior modificarii prin Legea 140/1996.pen). constantandu-se ca Renel Bacau nu s-a constituit parte civila. pentru are RENEL Bacau nu s-a constituit parte civila.. .000 lei. 220 C. iar in baza art.pen. anterior modificarii prin legea 140 /1996). cu ajutorul unui chibrit.pr. s-a retinut ca intre parti exista de mai multa vreme o stare conflictuala. 192 alin 1 C. cat si un gard. a fat foc la fan. aprecierea probelor (art. 33 lit a si 34 lit a C. savarsite incepand cu data de 4 noiembrie 1997.pen.pen. prevazandu-se pedepse proprii. Persoana vatamata GM s-a constituit parte civila cu suma de 2. Concurs real de infractiuni (art. Latura civila (art. 33 lit a C. in ziua de 31 ianuarie 1995 inculpata a consumat bauturi alcoolice dupa care s-a deplasat la locuinta partii civile. 192 alin 1 C.baza si alta calificata.pr.pen. Prin sentinta penala nr. 217 alin 4 c. Distrugere (art. de asemenea. considerand paguba ca fiind infima.p. astfel incat. Violare de domiciliu (art. s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 1 an inchisoare. Pericol public: incendiere din care a rezultat pericolul public. a patruns in curtea acesteia pe o poarta care nu era incuiata si. mijoace de proba.civ).pen). fara trimitere la dispozitiile Codului Penal. 14 si art. avariata si o linie electrica de joasa tensiune. Pe fondul acestei stari conflictuale. dar din expertiza tehnica efectuata in cauza pentru evaluarea pagubei rezulta ca valoarea pagubei cauzate prin fapta inculpatei este de 920.pen). pentru faptele de natura celor care au facut obiectul spetei rezumate mai sus. si la 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de distrugerea prevazuta de art.p): daune materiale (art.000 lei in fata instantei.R. fiind. 998 C. 346 C.

000 lei. deci mai putin decat prima instanta a obligat-o pe inculpata. situatie confirmata si de martorii audiati la cererea partilor. consideram sa se poate deduce ca prin fapta sa inculpate a produs pericol public. Recursul este nefondat si urmeaza a fi respins ca atare. or. 771/A din 26 august 1997 a T. intre altele. 217 alin 4 C. s.861 kg fan in valoare de 772.Impotriva acestei sentinte au declarat apel.p. si a fost admis apelul inculpatei.pen. d. In raport de catimea bunurilor distruse si de afectarea. Or. 13 C. numai partea care a reiterate motivul de apel. in termenul legal. ca un element constitutive al acestei modalitati agravante a infractiunii de distrugere.500 lei. 659/R din 11 decembrie 19977) Comentariu Consideram ca hotararile adoptate in speta sunt criticabile sub un singur aspect. numai sub aspectul executarii pedepselor. (C. pagubele aratate insumeaza 915. 1 lit a din L 137/1997. cat si partea civila pe motivul ca nu I s-au acordat toate despagubirile civile solicitate. pen. fie si minora. 4 m gard in valoare de 102. deoarece cuantumul pagubei cauzate prin fapta inculpatului a fost correct stabilit pe baza unei expertise tehnice. . nr. iar la un cotet pentru porci i s-au produs degradari in valoare de 41. a liniei electrice de joasa tensiune.200 lei si o portiune de 10. daca fapta de distrugere se savarseste. constatandu-se ca ambele pedepse stabilite pentru cele doua infractiuni au fost total gratiate total conditionat prin art. anterior modificarii prin Legea 140/1996 (text omis a prevazut in hotararile instantelor). prin incendiere si daca rezulta pericol public. nici una dintre instante nu s-a preocupat de stabilirea conditiei “producerii pericolului public”. pedeapsa este inchisoarea de la 1 la 5 ani. Impotriv acestei decizii a declarat recurs. potrivit art.Bacau a fost respins apelul partii civile. atat inculpate.A Bacau. si anume potrivit art.. in termen legal. care a stabilit ca a ars cantitatea de 3. Prin decizia penala nr. fara nici o motivare. cu motivarea ca prima instanta a stabilit correct cuantumul despagubirilor civile.300 lei.

N. 83 C. Infractiune silvica (art. patrunzand. Districtul II “Valenii” apartinand de Ocolul silvic Roman. 217 C. 31 din Legea 2/1987. impotriva acestei sentinte. 181 C. dispunandu-se executarea acesteia alaturi de pedeapsa aplicata pentru noua infractiune. In baza art. Distrugerea (art. Prin sentinta penala nr. In fapt. 30 si art. pentru infractiunea de furt calificat. In ce priveste latura civila a cauzei. 529 din 26 iunie 1996 a J.suma de 1. cu oile. care erau interzise la pasunat.. 31 din Legea 2/1987). 546 din 31 noiembrie 1993 a aceleasi instante. in concurs real cu infractiunea de distrugere.pen cu aplicarea art.416 lei cu titlu de despagubiricivile. fara drept. in curtea partii vatamate inculpate a savarsit si infractiunea de violare de domiciliu.4171. in mai multe randuri.Concurs de texte. Cu toate ca padurarul LM a indicat. intrucat constituiau zone de regenerare naturala a padurii. 217 alin 1 C. deoarece actiunea de violare de domiciul nu se absoarbe in cea de distrugere. prin schimbarea incadrarii juridice din art.pen s-a revocat suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 1 an inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 11 “Codrul de jos”. in termen legal. Roman s-a dispus condamnarea inculpatului M. situate in raza de competenta a padurarului L.M. provocand o paguba in valoare de 1. deoarece fapta este lipsita de pericol social al . 30 din Legea 2/1987.pen. atat inculpatul. inculpatul a obtinut de la Ocolul silvic Roman anumite parcele de teren. Inculpatul a fost obligat sa plateasca partii civile RAP “ROMSILVA”. inculpatul a patruns.471. cat si ciobanilor angajati la stana de catre inculpate. anterior modificarii prin Legea 140/1996). pen. consideram ca instantele au dat o rezolvare legala si temeinica. la 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii silvice prevazuta de art. parcelele care pot fi pasunate cu vitele de la stana respective. Pentru pasunatul animalelor. Apelul declarat de inculpate. s-a retinut ca in primavera anului 1995 inculpatul a organizat o stana la punctual numit “Zavoi” situate pe raza teritoriala a Cantonului silvic nr. pe alte parcele.416 lei prin distrugerea unor puieti. prin care a solicitat achitarea in temeiul art.Fara indoiala ca.

desi a mai fost condamnat pentru o infractine de furt calificat si a beneficiar de suspendarea conditionata a executarii pedepsei nu a inteles sa nu mai comita infractiuni. in termen legal. in timpul cercetarilor penale. cu aceasta ocazie gasindu-se tarusii cu care au fost confirmate de martorul AV care a fost de fata cand inculpatul a fost gasit cu oile in plantatie. inculpatul.unei infractiuni. darn u pentru motivele invocate. a facut o legala incadrare juridica a faptei si o corespunzatoare individualizare a pedepsei aplicate. insa. distrugand un numar de 6.471. la constatare participand si inculpatul care a semnat procesul-verbal fara nicio obiectiune. 206/A din 25 aprilie 1997 a T. potrivit art. cu motivarea ca prima instanta a retinut correct situatia de fapt.pen. fara a avea autorizatie. Neamt. invocand ca nu se face vinovat de savarsirea faptei si ca organele silvice si de politie au constatat fapta in luna decembrie. Fapta savarsita de inculpate nu poate fi considerate ca fiind lipsita de pericolul social al unei infractiuni. ulterior . 181 C. cand s-au completat doar primele constatari. a fost respins ca nefondat prin decizia penala nr. Recursul este. de valoarea acestora (1. deoarece: fapta a fost savarsita anterior datei de . Astfel. In consecinta. deoarece: prin procesul-verbal incheiat la data de 2 octombrie 1995 de catre padurarul LM s-a constatat ca inculpatul a pasunat abuziv cu oile de la stana. astfel incat nu exista certitudine cu privire la constatarile facute. 31 din Legea 2/1987.600 bucati).. ca si de inculpate care a recunoscut savarsirea faptei in faza urmaririi penale. este neintemeiat motivul de recurs in ce priveste realitatea constatarilor facute. in raport cu numarul mare de lastari naturali distrusi (6. Recursul este intemeiat. pe zapada.416 lei ) si de antecedentele penale ale inculpatului care. cand nu existata zapada. s-a incheiat un nou proces-verbal la data de 4 decembrie 1995 de catre organul de politie. Impotriva acestei decizii a declarat recurs. fapta s-a constata in septembrie. in ziua de 5 septembrie 1995. iar nu in decembrie. intemeiat sub aspectul aplicarii dispozitiilor legii 137/1997 privint gratierea unor pedepse la pedeapsa de 6 luni inchisoare aplicata de catre prima instanta in baza art. in care s-a consemnat ca inculpatul a indicat correct locul in care a pasunat oile si s-au produs distrugerile de lastari naturali.600 lastari. neputandu-se considera ca fapta inculpatului este lipsita de pericol social al unei infractiuni in raport de valoarea mare a pagubei cauzate si de antecedentele penale ale inculpatului.

In primul rand. aceasta dispozitie penala speciala avand prioritaet de aplicare fata de incriminarea de drept comun inscrisa in art. 217 c. 31 din Legea 2/1987 este gratiata integral conditionat prin art. cuantumul pedepsei aplicate nu este mai mare de 2 nai inchisoare asa cum prevere art. 5 alin. puietilor sau lastarilor prin pasunare in zone sau paduri in care pasunatul nu este permis”. 38515 pct. d. a se constanta ca pedeapsa de 6 luni inchisoare aplicata pentru savarsirea infractiunii silvice prevazuta de art. 37 lit a C.. de arbori. potrivit art.pen. 1 pct. consideram ca prima instanta a schimbat. 30 alin 1 din Legea 2/1987 (de “taiera sau scoatere din radacini. a se casa in intregime decizia recurata si in parte sentinta primei instante.. din moment ce in art.p. 3 C. a faptei din art.. puieti ori lastari”) se produce o “distrugere” a arborilor. Este adevatat ca si prin fapta inscrisa in art. noua infractiune intentionata nu a fost savarsita in starea de recidiva postcondamnatorie prevazuta de art. potrivit principiului specialitatii legii penale. puietilor ori lastarilor.p.pr. 2 lit d si art.26 mai 1997 prevazuta de art. 31 din Legea 2/1987 a fost incriminate distinct “distrugerea sau vatamarea arborilor. 1 lit. 1 lit a din legea 137/1997. atragandu-se atentia inculpatului asupra consecintelor prevazute in art. deoarece in acest ultimo text este inscrisa infractiunea speciala de “distrugere sau vatamare a puietilor sau lastarilor prin pasunare in zone sau paduri in care pasunatul nu este permis”. in mod legal.pen cu referire la art. 30 din Legea 2/1987 in art. 209 c. incadrarea juridica. 3859 alin. pedeapsa de 1 an inchisoare penru care s-a dispus revocarea suspendarii conditionate a executarii este exceptata de la gratiere potrivit art. s. 217 alin 1 C. In consecinta.p. 16 si alin. 507/R din 30 septembrie 1997). 10 din aceeasi lege si metinand celelalte dispozitii ale sentintei primei instante. 31 din aceeasi lege. b din Legea 137/1997. 1 teza II lit. noua infractiune nu este exceptata de la gratiere prin art. In schimb.pen. nr. A din Legea 137/1997 care mentioneaza expres furtul calificat inscris in art. 11 din Legea 137/1997. 31 din Legea 2/1987. modificata prin Legea 42/1992). Comentariu 1. urmeaza a se admite recursul inculpatului potrivit art. deoarece pedeapsa prevazuta de lege pentru aceasta noua infractiune nu este mai mare de 1 an inchisoare (fiind de maximum 6 luni inchisoare. inscris in art. 362 c. a din aceeasi lege. fara drept. 5 alin 1 teza II lit.. consideram ca este . (CA Bacau.pen. dar.

217 C. . 31 din Legea 2/1987 vizeaza o alta modaltitate speciala de “distrugere sau vatamare” a arborilor. Acestea din urma dispozitii penale vizeaza o distrugere a arborilor. in context exista doar un concurs de texte. constituie infractiunie si se pedepseste cu inchisoarea de la o luna la 6 luni sau cu amenda de la 1. Legea 81/1993. potrivit caruia “Distrugerea sau vatamarean arborilor. prin care a fost modificat exclusive art. toate intrate in vigoare anterior datei de 5 septembrie 1995 cand a fost savarsita fapta din speta – reglementeaza o infractiune cu doua modalitati de savarsire. Legea 12/1994 si Legea 15/1995. puietilor sau lastarilor prin pasunare in zone sau paduri in care pasunatul nu este permis.modalitatea simpla (de baza). modificat succesiv prin legile mentionate mai sus. 31 alin 2 din Legea 2/1987 trebuie considerat ca modificat implicit. daca valoarea pagubei.000 lei la 5. 31 alin 1 si suma de 10. in timp ce dispozitiile art.500. 31 din Legea 2/1987 – modificat succesiv prin Legea 42/1992. Cu alte cuvinte. in sensul majorarii de 10 ori a plafonului pagubei in raport cu cel inscris in art 31 alin 1.000 lei. 30 din Legea 2/1987. Intr-o prima opinie s-ar puea sustine ca. 31 din Legea 2/1987 au un caracte special nu numai in raport cu dispozitiile art. 31 alin 2. se subintelege ca si textul art. inscrisa in art 31 alin 2 din legea 2/1987nemodificat prin legile mentionate mai sus. este mai mare de 10.000. 2. calculate pe baza de tarif. este de peste 5 ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior.potrivit caruia “Faptele prevazute la alin 1 se pedepsesc cu inchisoarea de la 6 luni la 2 ani daca valoare pagubei. calculate pe baza de tarif. (prin “pasunat in zone sau paduri in care pasunatul nu este permis”). ci si in raport cu dispozitiile art. si anume: .Observam. 31 alin. puietilor si/sau lastarilor. deoarece dispozitiile art. fiind vorba de o eroare omisiva evidenta a legiutorului. tot iniatial in art. puietilor si/sau lastarilor prin anumite modalitati (prin “taiere” ori prin “scoatere din radacini”). pastrand proportia de 1/10 intre suma de 1.p. retinuta in speta.000 lei care era prevazuta initial in art.000 lei. .000 lei care era prevazuta. 31 alin 1. inscrisa in art. iar nu un concurs (ideal sau real) de infractiuni.1 din Legea 2/1987.modalitatea califiacata (agravata). cu prioriteate de aplicare a textului care contine dispozitia legala cu caracter special.obligatory aceasta din urma incadrare juridica a faptei. insa ca art.

37 lit a c. iar valoarea pagubei. cu privire la ambii termei ai recidivei. 1. desi se impunea in raport de calificarea ce trebuia data faptei (in art. pentru care conditia de incriminare a cuantumului paguei este inferioara aceleiasi conditii cerute pentru existenta modalitatii simple inscrisa in art.416 lei).pen. ceea ce a facut. in ce priveste criteriul cuantumului pagubei. atat solutia adoptata de prima instanta. 2 (2 ani inchisoare) era intrunite toate conditiile cerute de art. nu poate conduce decat la concluzia ca textul art. 31 alin.In raport cu aceasta opinie.pr. 461 lit. potrivit art.000 lei. ci si cele ale art. ori in cadrul unor contestatii la executare pe temeiul art. trebuia sa respinga recursul inculpatului.p. 31 alin 1) si de maximul special al pedepsei inchisorii prevazut in art. fiind aplicat pe cale administrativa. chiar daca se retinea aceasta incadrarea juridica. practic. este de observat ca in art. nu a retinut starea de recidiva prevazuta de art..privind neaplicarea gratierii (numai) la infractinile savarsite in stare de recidiva. pedeapsa de 6 luni inchisoare aplicata era in limitele speciale prevazute de lege. 5 alin 1 teza I din Legea 137/1997. deoarece: - prima instanta ar fi trebuiet sa incadreze fapta in art. calculta pe baza de tariff. iar. 31 alin.471. omisiunea legiuitorului de a actualize. De altfel. observam ca. inaplicabile prevederile art. in raport de limita maxima speciala a pedepsei inscrisa in art. - Instanta de recurs. cu mentiunea ca aceleasi procedeu trebuie aplicat si atunci cand actul normative de gratiere a intervenit dupa condamnerea definitiva. cu aplicare art. cauzata prin fapta savarsita de inculpate a fost de superioasa acesteia (fiind de 1. 31 alin 2 din Legea 2/1987. 37 lit a c. in mod gresit. care . nu doar prevederile art. 31 slin 2 din Legea 2/1987 a fost abrogate implicit. constantand ca prima instanta.. valoarea pagubei in functie de care trebuie retinuta modalitea calificata ( de peste 50 de ori mai mare decat pretul mediu al unui metro cub de masa lemnoasa pe picior) fiind de 325. In sensul solutiei aratate mai sus. 31 alin 2 din Legea 2/1987. 31 alin 1. 37 lit a cp. 102 din noul Cod silvic aprobat prin legea 26/1996. 31 alin 2 din Legea 2/1987. iar nu in art.p. C. infracitunea fiind savarsita in stare de recidiva. d. cat si cea adoptata de instanta de recurs apra ca fiind nelegale. 31 alin 2 din Legea 2/1987. Intr-o a doua opinie. pedeapsa aplicata este exceptata de la gratiere. cu motivarea ca.este si o parte a jurisprudentei si doctrinei. in mod corespunzator. 31 alin 2 .

de asemenea. deoarece art. legala. 31 alin 1 din Legea 2/1998. 31 alin 1 din legea 2/1987.reglementeaza aceeasi infractiune. nu se putea retine starea de recidiva. 1. 31 alin. 31 alin 2 din aceeasi lege este abrogate implicit. nu a mai fsot pastrata modalitatea calificata pe temeiul unui anume cuantum al pagubei cauzate. potrivit art. . deoarece. 37 lit a C.solutia intantei de recurs este. 5 alin 1 teza I din Legea 137/1997. care sa conduca la exceptarea inculpatului de la gratiere. incadrand fapta in art.p. nemaifiind aplicabil in lipsa unei modificari corespunzatoare celor adduce dispozitiilor art. prevazute de art. dar se impunea precizare ca fapta se incadreaza in art.. care prevedere un maxim special al pedepsei inchisorii de 6 luni. . In spiritual acestei a doua opinii consideram ca: -solutia primei instante este legala.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful