DISTRUGEREA

Art. 217 – Distrugerea
(1)

Distrugerea, degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun

apartinand altuia sau impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun, precum si inlaturarea masurilor luate, se pedepsesc cu inchisoare de la o luna la 3 ani sau cu amenda. (2) (3) In cazul in care bunul are deosebita valoare artistica, stiintifica, istorica, Distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a unei arhivistica sau o alta asemenea valoare, pedeapsa este inchisoarea de la unu la 10 ani. conducte petroliere sau de gaze, a unui cablu de inalta tensiune, a echipamentelor si instalatiilor de telecomunicatii sau pentru difuzarea programelor de radio si televiziune ori a sistemelor de alimentare cu apa si a conductelor magistrale de alimentare cu apa, se pedepsesc cu inchisoare de la unu la 10 ani. (4) Daca distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare se savarseste prin incediere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc si daca rezulta pericol public, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 15 ani. (5) (6) Dispozitiile prevazute in alin. (2), (3) si (4) se aplica chiar daca bunul Daca bunul este proprietate private, cu exceptia cazului cand acesta este in apartine faptuitorului. intregime sau in parte al statului, actiunea penala pentru fapta prevazuta in alin. (1) se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala. Legislatie: Legea 18/1991 legea fondului funciar, republicata, art. 107 Legea 351/2004 – legea gazelor, art. 102-108 Legea 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural national mobil Legea 311/2003 a muzeelor si colectiilor publice Legea 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale Legea 407/2006 a vanatorii si a protectiei fondului cinegetic

-

Legea 13/2007 – legea energiei electrice

Decizii ale Curtii Constitutionale
1.

Neconstitutionalitate (art.217 alin 6 C. pen.) Art. 41 alin (2) din

Constitutie. Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstituionalitate a art. 217 alin (6) C. pen. In raport cu dispozitiile art. 41 alin (2) din Constitutia Romaniei si a constatat ca dispozitia “cu exceptai cazului cand acesta este in intregime sau in parte al statului” este neconstitutionala. Curtea a retinut ca “dispozitiile constitutionale ale art. 41 alin. (2) trebuie intrepretate in sensul ca se refera la ocrotirea in mod egal atat a proprietatii apartinand persoanelor fizice ori persoanelor juridice de drept privat, cat si a proprietatii private a statului. Prin urmare, statul nu poate beneficia de o ocrotire juridical diferita de aceea a personalelor de drept privat in ceea ce priveste bunurile ce constituie obiectul proprietatii sale private. Totusi, prin art. 217 alin 6 C.pen., s-a prevazut un regim juridic diferentiat sub aspectul institutiei plangerii prealabile. Astfel, daca bunul face parte din sfera proprietatii private a altor subiecte de drept decat statul, actiunea penala impotriva autorului infractiunii de distrugere poate fi pusa in miscare numai in baza plangerii prealabile a persoanei vatamate. Daca insa bunul face obiectul proprietatii private a statului, actiunea penala poate fi pusa in miscare din oficiu, aceasta masura nemaifiind conditionata de existenta plangerii prealabile a persoanei vatamate. Punerea in miscare din oficiu a actiunii penale, astfel cum prevede in present art. 217 alin 6 C. pen., asigura o mai energica aparare juridica, indiferent de vointa persoanei vatamate. Este de ajuns ca organele de urmarire penala sa fie sesizate despre savarsirea faptei sau chiar sa se sesizeze din oficiu pentru ca procesul penal sa fie pornit. Acest process, astfel declansat, parcurge si faza urmaririi penale, in cadrul careia organele de urmarire penala strang probele necesare solutionarii cauzei, urmand ca sesizarea instantei sa se faca prin rechizitoriul procurorului. Dimpotriva, daca persoana vatamata este o persoana vatamata este o persoana fizica sau juridica de drept privat, ea trebuie, in plus, sa se adreseze instantei cu plangerea sa, in termen de doua luni, conform art. 294 alin 1 C. proc.pen., in caz contrar raspunderea penala fiind inlaturata, in conformitate cu dispozitiile art. 131 alin 1 C. pen. In sfarsit, tot ea trebuie sa produca sis a

(1) si (2) si art. din neglijenta. 2. 3. 217 alin 1 C. nr. fiind totodat dreptul constitutional al legiuitorului de a stabili si anumite exceptii. pen. 1. 739 din 15 august 2005).Of. in raport de dispozitiile art. motivand. 368/2005. o capita de paie din curtea sa. Din toate acestea rezulta ca deosebirea de reglementare este evidenta.C. 41 alin 2 din Constitutie asigura o egala ocrotire proprietatii private. motivand ca “legiuitorul a optat pentru regula generala de urmarire. 16 alin. prevazute de legea penala” (D. judecare si sanctionare din oficiu a infractiunilor. pen. in temeiul art.pen). Inculpatul a incendiat.C.prezinte probele necesare in sprijinul plangerii sale. 217 alin (1) in raport cu dispozitiile art. De altfel. Art. 23 alin. art. focul extinzandu-se si asupra unor bunuri ale vecinului sau. 720 din 3 octombrie 2002). nr.C. nr. Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstituionalitate a art. 16 si 44 din Constituie. care exceed controlul de constitutionalitate” (D. a intereselor generale fata de faptele care prezinta pericol social. nr.) Art.C.C. ca legea penala sa cuprinda reglementari differentiate cu privire la ocrotirea proprietatii private. Intrucat dispozitiile art. 217 alin (1) C. 41 si 135 din Constitutie. in esenta. 135 alin (6) din Constitutie. 218/2002. 217 alin 6 C. ci si atunci cand este in intregime sau in parte in propritatea private a statului. intre proprietatea private a statului si proprietatea private a altor subiecte de drept. (9). 1 C. prin art. M. 150/1999. acestea interzic. Constitutionalitate (art. 23.Generalizaera acestei conditionari ar impiedica insa in mod evident protectia eficienta a societatii. In consecinta. 44 alin 2 din Constituie. punerea in miscare a actiunii penale. se poate face doar la plangerea prealabila a persoanei vatamate nu numai atunci cand bunul apartine persoanelor fizice sau juridice de drept privat.pen.C. ca “incadrarea juridica a faptei in functie de latura subiectiva a infractiunii este o chestiune de aplicare a legii. 41 alin. fiind in stare de ebrietate. implicit. 217 alin. Or. 22. M. Impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare. art. M. 22 alin (2). Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstituionalitate a art. pen. 217 alin 6 C. acest principiu constitutional al apararii nedifeentiate a proprietatii private a mai fost examinta cu prilejul solutionarii unor exceptii privitoare la punerea in miscare a actiunii penale in cazul unor infractiuni impotriva patrimoniului. nr. nr. 605 din 10 decembrie 1999). pe care Constitutia o interzice. 1 si art. Constitutionalitate (art. se face o diferentiere .Of.” (D.Of.. indifferent de titular. caruia I s-a cauzat o paguba de .

doua conditii: distrugerea sa se realizeze prin incendiere.pen.A.000 lei. Inculpatul a fost condamnat de primele instante pentru tentative la infractiunea de distrugere prevazuta de art. sectia penala. iar la 20-25 m o bucatarie si casa de locuit a partii vatamate. in R. decizia nr. pen. p. infractiunea de distrugere prevazuta de art. (C. Iasi. care l-au imobilizat pe inculpat. Tentativa. 150).2. Pentru existenta infractiunii in forma agravata prevazuta in art. p. Distrugerea prin incendiere. Dreptul la despagubiri. 1 si 4 C. el a fost stins. explozie sau alt asemenea mijloc sis a rezulte pericol public. Fiind de fata in momentul declansarii incediului inculpatul a luat nicio masura pentru limitarea efectelor acestuia si. sectia penala. inainte ca focul sa se extinda. prin interventia altor personae. 1990-2000. Impiedicand mai mlte personae sa intervina pentru ca incediul sa nu se extinda la gospodaria vecina.J. Inculpatul a dat foc unui stog cu fan situate langa gardul de scandura al locuintei partii vatamate. 1/1999. Bunul distrus (o usa) este incorporate in apartamentul propritatea unei persoane juridice. inculpatul a savarsit. In aceste conditii. (C. intrucat in apropiere nu se aflau alte gospodarii care sa fi fost in pericol de a fi incediate. in aceasta modalitate. in Probleme de drept…. Subiectul pasiv neproprietar al bunului distrus. locatar. De aceea. cumulative. In speta. aflat in folosinta unei persoane fizice. 217 alin 4 C. 20 raportat la art. 2. nu se poate sustine ca inculpatul a creat acea stare de pericol care sa justifice incadrarea faptei in dispozitiile alin 4. datorita relatiilor de dusmanie ce existau intre el si vecin. 217 alin. Subiectul pasiv al infractiunii este persoana al carei bun a fost distrus (proprietarul) si persoana care are un drept asupra acelui bun (locatar. decizia nr. 367). In consecinta. la o distanta de 0. pen.D. incadrarea juridica a faptei a fost schimbata de instanta de recurs in art.. . in baza unui contract de inchiriere. 3. 20 raportat la art.S. in cazul de fata). 288/1999.P. instanta de control a inlaturat dispozitiile civile din hotarare privind obligarea inculpatului la despagubiri catre persoana juridica proprietara apartamentului. prin fapta sa inculpatul nu a produs un astfel de pericol public. 217 C. 217 alin 1 C. nr. obligandu-l la despagubiri catre pesoana fizica. pen. 1222/ 1998. Langa stogul incediat se mai afla un alt stog. i-a impiedicat pe locuitorii care au incercat sa intervina pentru stingerea incediului. se cer a fi indeplinite. Pericol public.5 m de gardul de scandura.500.

5. Reglementarea distrugerii in Noul Cod Civil Fapta in varianta sa simpla pastreaza identic continutul infractiunii din reglementarea anterioara. paraseste incaperea fara sa-si insuseasca ceva. s-a desistat. decizia nr. p. constituind tocmai elemental de agravare cerut de lege.J. a suportat cheltuielile privind reparatiile si inlocuirea usii (Trib.care a fost si cea care. scoate dintrun dulap mai multe lucruri cu intentia de a si le insusi. 2086/1971. 2950/1970. Concurs cu infractiunea de furt ramasa in stadiul de tentative nepedepsibila. in concurs cu furtul (Trib. cumulative. Bucuresti. decizia nr. urmatoarele conditii: sa apartinta in tot sau in parte unei alte persoane. dar apoi. Fapta aceluia care. in C. Sima. Suprem. asa incat nu poate fi retinuta si sanctionata ca o infractiune distincta. este absorbita in infractiunea de furt calificat. Codul penal adnotat. 52) 4. dat fiind ca inculpatul. p. din proprie initiative. Codul penal adnotat. In sarcian inculpatului trebuie retinuta insa infractiunea de distrugere. decizia nr. 633). Sima. care inas nu se pedepseste. A fost introdusa ca varianta agravanta distrugerea ce are ca obiect material un inscris sub semnatura privata. sectia penala. savarsita prin spargerea geamurilor si deteriorarea usilor in scopul de a patrunde in incapere ( Trib. O asemenea activitate. sa serveasca la dovedirea unui drept de natura patrimoniala. constituie tentative infractiunii de furt calificat (prin efractie). sectia penala. Din continutul textului rezulta ca fapta nu constituie infractiune atata vreme cat inscrisul apartine numai faptuitorului. . Raportul cu infractiunea complexa de furt calificat savarsit prin efractie. Efractia incuietorilor sau usilor presupunea o violenta care in mod firesc produce o degradare a acestora.P. 282/1996.P. Absortie in infractiunea de furt in forma consumata. p. in fapt. 633). sectia a II-a penala. 1994-1997. Pentru existenta infractiunii este necesar ca inscrisul sub semnatura private ce face obiectul infractiunii sa indeplineasca. Suprem. in C. inclusiv rezultatul produs. patruzand intr-o incapere prin spargerea geamurilor si deteriorarea usilor. in C. Raportul cu infractiunea complexa de furt calificat savarsit prin efractie.

dovedit cu inscrisuri emise de autoritati. . Subiectul active al infractiunii in cele doua variante agravante poate fi orice persoana. A fost mentinuta agravanta referitoare la bunuri cu valoare culturala deosebita. facturile fiscale. precum si in varianta referitoare la distrugerea de inscrisuri sub semnatura privata. explozie ori orice alt asemenea mijloc. acestea nu au mai fost enumerate. Aceasta presupune ca bunul respective sa aiba un anumit statut juridic.Pot servi la dovedirea unor drepturi de natura patrimoniala conventiile civile. S-a renuntat la agravanta referitoare la anumite bunuri de utilitate publica ( conducte. In varianta simpla a infractiunii. ci s-a preferat sintagma “bunuri ce fac parte din patrimoniul cultural”. -miljlocul utilizat sa fie de natura sa puna in pericol alte persoane sau bunuri. cu exceptia proprietarului sau detinatorului acestuia. insa din punctual de vedere al terminologiei. respective acela de a sanctiona comiterea faptei prin metode ce creeaza pericol nu numai pentru bunul distrus ci si pentru alte persoane sau bunuri. Tentativa in cazul celor doua variante agravante se pedepseste. subiectul active poate fi orice persoana. iar actiunea penala se pune in miscare din oficiu. poate fi vorba despre bunuri din patrimonial cultural national sau mondial). Tentativa la infractiunea de distrugere in varianta tip si varianta in care obiect material este un inscris sub semnatura private nu se pedepseste. insa a fost mentinuta varianta agravanta privind comiterea faptei prin anumite mijloace. cabluri. din care rezulta ca face parte din patrimonial cultural (textul nu specifica. inclusive proprietatrul sau detinatorul bunului. in reglementarea actuala nu este necesar ca acest pericol pentru alte persoane sau bunuri sa se produca.). la plangerea prealabila a persoanei vatamate. Scopul reglementarii a ramas acelasi. ci este sufficient ca mijloacele folosite sa fie de natura a produce un asemenea pericol. retele etc. chitantele. in ambele situatii. care trebuie sa indeplineasca doua conditii cumulative: . care prevedea ca si conditie necesara sa se produca pericolul public.mijloacele sa constea in incendiere. Actiunea penala se pune in miscare. Spre deosebire de reglementarea anterioara.

inculpatul nu a luat nici o masura pentru limitarea efectelor acestuia si. in BJ Prin sentinta penal nr. inculpatul TF. Incadrare juridica1 Art. Tribunalul Teleorman. sau impiedicarea luarii masurii de conservare ori de salvare a unui astfel de bun precum si inlaturarea masurilor luate. inculpatul a incendiat. 219 C. S-a retinut ca. s-a sustinut ca atat solutia de achitare. a fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de distrugere din culpa prevazuta in art.000 de lei prin distrugerea acelor bunuri. practica judiciara . a) raportat la art. 265 din 8 mai 1996. din neglijenta. degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun apartinand altuia. o capita de paie din curtea sa. cu consecinta extinderii acestuia asupra bunurilor altor persoane. art.p. 219 C.p Potrivit art. constituie infractiunea de distrugere prevazut de art. 1222 din 8 mai 1998. datorita conditiilor atmosferice. cat si incadrarea juridica sunt gresite. 10 alin 1 lit c C.p. a respins apelul inculpatului. in ziua de 26 martie 1995. Sectia penala. caruia I s-a produs o paguba de 2. Impiedicarea stingerii unui incediu in propria gospodarie. 2 lit.p . 457 din 30 septembrie 1996. datorita relatiilor de dusmanie ce existau intre el si vecinul sau. Prin decizia penala nr. focul extinzandu-se. Recursul in anulare este fondat.500. 217 alin 1 C. 217. 11 pct. infractiunea de distrugere consta in distrugerea. 177 din 25 martie 1995 a Judecatoriei Alexandria. a dispus achitarea inculpatului in baza art. Curtea de Apel Bucuresti a admis recursul declarat de inculpate si casand ambele hotarari.Impiedicarea stingerii unui incediu. i-a impiedicat pe locuitorii ce au incercat sa intervina pentru stingerea incediului. Fiind de fata in momentul declansarii incendiului. 1 Infractiuni contra patrimoniului. p. decizia nr. 217 alin 1 si alin 4. prin decizia penala nr. Declarandu-se recurs in anulare. fiind in stare de ebrietate. CSJ. Andreea Stoica. si asupra unor bunuri ale vecinului sau.

de pedepsire a unui rival de orice tip. rezultatul (consecinta) faptei constand. pur si simplu.p. infractiunea de distrugere are deci acelasi obiect generic ca si celelate infractiuni cuprinse in titlul III din C.Potrivit art. 217 alin 1 C. Teordor Vasiliu “Fapta inculpatilor care. in scopul folosirii lor la confectionarea unor aparate de radio si amplificatoare. 217 C. O asemenea fapta. 217 alin 1 si 4 C.S. prin schimbarea incadrarii juridice. 56/1981. infractiunea de distrugere prevazute de art.p.pe langa infractiunea de furt in paguba patrimoniului public. intr-o actine conexa cu o alta actinea ce constituie infractiune distincta. 1975. p. impiedicand mai multe persoane sa intervina pentru ca incediul sa nu se extinda la gospodaria vecina. pentru savarsirea infractiunii de distrugere prevazuta de art. in aceasta modalitate. III. Obiectul juridic a). 94 . 217 alin 1 si 4 C.p. Distrugerea de bunuri poate aparea insa si ca rezultat eventual – nedorit. vatamare corporala 2 3 Codul penal –comentat si adnotat – partea speciala. volumul I. Dispozitiile art. constituie. Spre deosebire de celelalte infractiuni impotriva patrimoniului. din nimicirea sau deteriorarea ori scoaterea din uz a bunului apartinand altei persoane. ocrotind relatiile sociale patrimoniale privind avutul personal sau particular. prevazuta in art. cand ea este comisa cu intentie. de razbunare. savarsita in concurs (furt si distrugere3).infractiunea de distrugere calificata in paguba patrimoniului public. casandu-se gotarariel atacate. pentru a sustrage diferite piese electronice. dec nr. R. de ruinare a unui concurrent in afaceri. sau impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun precum si inlaturarea masurilor luate. le-a smuls din ansamblele electronice in care erau montate. . poate fi inspirata si purtata din sentimente negative. In consecinta. aducand in stare de nefunctionare acele instalatii. dar acceptat de faptuitor -. Comentariu2 (cod adnotat si comentat) 1. aceea de distrugere nu are ca rezultat realizarea unui profit material de catre autorul ei. recursul in anulare a fost admis si. inculpatul a savarsit. infractiunea de distrugerea consta in distrugerea. Or. inculpatul a fost condamnat.p.de ura.T. 231 alin (3) din Codul penal”.p. degradarea ori aducea in stare de neintrebuintare a unui bun apartinand altuia.

asa ca orice persoana poate fi subiectul activ al acestei infractiuni.I. dec nr. in textul la care ne-am referit. cat si infractiunea de distrugere in paguba patrimoniului public. 4 Fapta inculpatei care a savarsit acte si gesture prin care s-a adus atingere bunelor moravuri. participaratia este susceptibila de a fi realizata in toate formele ei. Subiectii infractiunii a) Calitatea de autor al infractiunii de distrugere nu este conditionata de intrunirea unor anumite cerinte. R. avand o valoare economica. 321 din Codul Penal. prevazut in art. . pen.. p. In sfarsit. poate constitui obictul material al infractiunii de distrugere prevazute in art. subiectul active poate fi chiar cel caruia apartine bunul distrus.p. 3 si 4 c. participantii pot avea deci calitatea de autori. Intrucat insa fapta. faptuitorul n-a cunoscut apartenenta acestui bun. Mentionam insa ca in cazul distrugerii aggravate prevaute in art. 2. distrugerea poate fi si rezultatul unei atitudini culpoase. instigatori sau complici. 231 din Codul Penal. Infractiunea de distrugere putand fi savarsita de mai multe persoane. 217 c. 217 alin.. 1760/1970.S. in totalitatea ei . constituie o singura activitate cu mai multe urmari relevante sub aspect penal. b) Obiectul juridic special al acestei infractiuni este constituit din relatiile sociale de ordin patrimonial a caror formare si dezvoltare depind de apararea starii de fapt existente – in ce priveste integritarea si insusirile necesare pentru a putea fi utilizate .T. b) din codul penal”. urmeaza a se retine ca este vorba de o pluralitate de infractiuni sub forma concursului ideal. distrugand cu aceeasi ocazie si bunuri (obiecte de vesela) apartinand restaurantului. 2. prevazuta in art. constituie atat infracitunea de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice. Un lucru care nu face parte din patrimonial unei persoane (res nullius si res derelictae) nu paote forma obiectul material al infractiunii de distrugere. apartinand avutului personal sau particular. Obiectul material al actestei infractiuni poate fi si un bun apartinand avutului obstesc dar numai in cazurile in care bunul aflandu-se in posesia sau detentia unei persoane particulare.a bunurilor apartinand patrimoniului personal sau particular. 33 lit. 2. ultraj contra bunelor moravuri si distrugere4. 430. prevazuta in art. intrucat nu intruneste atributele unui “bun” in intelesul dispozitiilor cuprinse. Obiectul material Orice bun mobil sau imobil.si distrugerea. degradat sau adus in stare de neintrebuintare.

uzufructuantul). In cazul in care. Intrucat si alte persoane. credem ca in cazul savarsirii distrugerii prevazute in art. locatarul. Astfel. 3 si 4.b) Subiectul pasiv al acestei infractiuni este persoana careia apartine bunul distrus. . impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui bun. 4 c. degradat sau adus in stare de neintrebuintare prin actiunea faptuitorului.p se realizeaza prin una din urmatoarele actiuni ale faptuitorului: distrugerea. a activitatii membrilor colectivitatii. distrugerea bunurilor aratate in alin. aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun. chiar in situatia in care ele apartin faptuitorului. 217 alin. 217 alin 1 c. 217 c. drept care a fost lezat. p face parte din categoria infractiunilor contra avutului personal sau particular. subiect pasiv este si statul ca exponent al colectivitatii ale catei interese au fost lezate.cum ar fi uzufructuarul . produce o perturbare in desfasurarea normala a vietii. degradarea. subiectul pasiv al acestei infractiuni este persoana care avea un drept asupra acestui bun (de exemplu. Elementul material al infractiunii se exprima. .pot avea un drept asupra bunului cu privire la care s-a exercitat actiunea faptuitorului. si 4. 2. bunurile aratate in alin 2 intereseaza prin valoarea si semnificatia lor cauzeaza un grav prejudiciu. 2. si aceste persoane pot fi subiecti pasivi ai aceste infractiuni. prin aceeasi actiune. subiectul pasiv al acestei infractiuni poate fi si o unitate obsteasca atunci cand infractorul nu a stiut ca bunul apartine unei astfel de unitati. precum si distrugerea oricaror alte bunuri. Asa fiind. ci a crezut ca este al unei persoane particulare. 3. creditorul gagist. dar savarsita prin mijloacele aratate in alin 4 si care genereaza pericol public.pen. 2. In cazul in care infractiunea de distrugere este savarsita in una din variantele agravate prevazute in art. faptuitorul distruge mai multe bunuri apartinand unor persoane diferite. 217 alin. Desi infractiunea de distrugere prevazuta in art. creditorul ipotecar. Legea penala pedepseste actiunea de distrugere a bunurilor la care se refera dispozitiile din alin. iar bunul care fomeaza obiectul material al infractiunii apartine faptuitorului. 4. Latura obiectiva a) Elementul material al infractiunii de distrugere in forma tipica (simpla) prevazuta in art. de regula. sau inlaturarea unor astfel de masuri care au fost luate. creditorul ipotecar. pentru ca prin savarsirea unor asfel de fapte sunt lezate interesele colectivitatii. 3. infractiunea savarsita in aceste conditii va avea o pluraritate cand bunul distrus apartinea in indiviziune mai multor persoane. 3.

sau in urma loviturilor aplicate unui animal de tractiune acesta devine inapt de a mai putea fi folosit. fiind luate masurile de conservare. ele sunt inlaturate de catre faptuitor. caroseria unui autovehicul.p. acesta savarseste. mai rar. arderea unei carti sau a unui inscris. 1 c. Prin distrugere se intelege desfiintarea completa. Degradarea unui bun inseamna deteriorarea acestuia. infractiunea de distrugerea exista numai daca impiedicarea luarii masurilor luate a avut ca urmare distrugerea. de a nu putea fi utilizat deloc sau numai in parte. ori a unor obiecte din portelan. de la incendiu sau de la o inundatie) este necesar a se lua unele masuri. sfaramarea unor aparate construite din sticla. stricarea lui partiala. obiectele de imbracaminte. Uneori pentru conservarea unui bun ori pentru salvarea lui de la distrugere (de exemplu. Un bun este adus in stare de neintrebuintare cand. socotim totusi ca numai in aceste conditii ea poate fi savarsita. in urma caroara se adduce atingere integritatii materiale a unui bun. de exemplu. pentru totdeauna sau numai un interval de timp. . daramarea unei case. uciderea unui animal).printr-o actiune si. ori de salvare a unui bun. degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a bunului. infractiunea prevazuta in art. In aceste doua situatii din urma. Asa. Astfel pot fi deteriorate (stricate partial) zidul unei case. este pus in situatia de a nu mai putea fi folosit. fara a fi distrus sau degradat in sensul aratat mai sus. Prin impierdicarea de catre faptuitor a luarii unor astfel de masuri. printr-o manevra contraindicata a unui dispozitiv se blocheaza intregul mechanism al unei masini astfel ca pentru repunerea in functiune este necesara demontarea ei. Desi textul la care ne referim nu conditioneaza in mod expres existenta infractiunii de distrugere de producerea acestor urmari. prin reparatiile ce i s-ar face. printr-o inactiune. 217 alin. intrucat ceea ce s-a voit a se pedepsi prin incriminarea unei astfel de fapte a fost desigur distrugerea indirecta a unui bun. iar nu crearea unei stari de pericol. ceea ce are drept consecinta pierderea totala sau numai in parte a capacitatii sale de folosinta cu sau fara posibilitatea redobandirii acestei capacitate. nimicirea unui bun (de exemplu. Infractiunea de distrugere este savarsita si atunci cand. de asemenea.

217 alin 1 cp este de observat ca infractiunea de distrugere . adduce degradari acestuia din urma pentru a demonta obiectul pe care voieste sa si-l 5 Legea nr.2000) 6 O. Bunurile mobile. arhivistica. Distrugerea din culpa este incriminate de prevederile art. completata si aprobata prin Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural mobil (M. B) Rezultatul actiunii faptuitorului consta in schimbarea starii de fapt a bunului. cand distrugerea se comite cu intentie indirecta ea este in concurs cu alte infractiuni. c) Legatura de cazualitate. 41/1995 (M. in distrugerea sau degradarea lui sau aducerea acestuia in stare de neintrebuintare. istorica. asa cum s-a aratat. sunt cele cuprinse in patrimonial cultural national6. in forma simpla. 105 din 30. stiintifica. care se poate concretize. Faptele de distrugere prevazute in art. 5. sa fi avut drept cauza actiunea faptuitorului. De cele mai multe ori. Dispozitiile art. cat si prin omisiune. cu valori identice.p. 219 c. de asemenea valori.p. rezultatul sa fi fost generat. In legatura cu dispozitiile art. explozie ori alt asemena mijloc) si rezulta pericol public infractiunea de distrugere exista chiar daca bunul apartine faptuitorului (art. 3 (incediere. 2. 217 incrimineaza fapta de distrugere contra avutului personal sau particular numai cand este savarsita cu intentie.). nr. iar bunurile immobile.10. care poate fi directa sau indirecta (art. precum si atunci cand este savarsita prin vreunul dintre mijlocele prevazute in alin. 1 lit a si b c. a structurii lui fizice.G.Of. 217 alin 5). 3 si 4 constituie variante agravante ale acestei infractiuni. Infractiunea de distrugere in oricare dintre variantele prevazute poate fi savarsita atat prin comisiune.p..1995) . sunt cele cuprinse in patrimonial cultural mobil5.Of. privind protejarea patrimoniului cultural national. De exemplu: faptuitorul pentru a-si insusi bunul fixat pe un imobil. 68/1994. nr. prevazuta de acest text poate fi savarsita numai in cazul in care bunul apartine unei alte personae decat faptuitorul. In cazul in care actiunea de distrugere este savarsita asupra vreunui bun din cele aratate in art. Pentru ca actiunea faptuitorului sa poata constitui elemental material al infractiunii de distrugere este necesar ca intre aceasta actiune si rezulat sa existe legatura de la cauza la effect asadar. 217 alin 2 si 3 c. nr. 19 pct.Bunul are o deosebita valoare artistica. Latura subiectiva. 217 alin. 530 din 27.05.

11.p.Modalitati si forme ale infractiunii de distrugere a) Pe langa modalitatea simpla (tipica) prevazuta de art. 217 alin 2 c. dispozitiile cuprinse in art 217 alin 5 c. arunca spre ea cu un scaun. arhivistica sau o a alta valoarea sociala. 63/1974 in care se arata bunurile care.insuseasca. 217 c. 63 din 2.p prevad ca infractiunea de distrugere este savarsita chiar in situatia in care bunul apartine faptuitorului. si anume. Pentru delimitarea sferei de aplicare a dispozitiilor din art. Aceste variante prezinta un pericol social sporit. O prima varianta agravata este aceea prevazuta in dispozitiile alin 2 al art.3 si 4 ale aceluiasi articol incrimineaza variantele agravate ale acestei infractiuni. apartin intregului popor. data de distrugerea simpla datorata fie obiectului material al infractiunii savarsite. intrucat faptuitorul a prevazut rezultatul faptei sale pe care nu l-a urarit dar a acceptat posibilitatea producerii lui. In acest caz. obiectul aruncat loveste victima dar totodata sparge si geamul sau alte obiecte aflate pe traiectoria sa.p trebuie sa se aiba in vedere criteriul indicat chiar de textul legii. In ceea ce priveste bunurile care alcatuiesc patrimonial cultural national al tarii noastre. stiintifica. 2 al legii nr. cand existenta lui intereseaza intreaga colectivitate sau un cerc larg al colectivitatii. Potrivit acestor dispozitii infractiunea de distrugere este agravata in cazul in care bunul are o deosebita valoare artistica. in care sunt expuse sticle cu diferite bauturi. 6. avand o valoarea . sau : faptuitorul voind sa loveasca persoana care se afla in dreptul unui geam sau a rafturilor dintr-un restaurant.p. sunt precizarile din cuprinsul art. Un bun are o astfel de valoare. 217 alin 1 cp dispozitiile cuprinse in alineatele 2. infractiunea de distrugere savarsita cu intentie indirecta este in concurs cu infractiunea de furt savarsita cu intentie directa.Tinand seama tocmai de acest atribut al unor astfel de bunuri. in preambulul legii nr. fie mijloacelor folosite pentru comiterea ei. deosebita valoare social ape care trebuie sa o prezinte bunul respectiv.1974 (legea ocrotirii patrimoniului cultural national al Republice Socialiste Romania) se arata ca aceste bunuri. infractiunea de lovire sau vatamare corporala (savarsitaa cu intentie indirecta. prin valoarea si semnificatia lor social-culturala. istorica. Deosebit de utile pentru aplicare dispozitiilor art. 217 alin 2 c.

constituie patrimoniu cultural national. 217 alin 3 c.p. chiar de un cetatea strain sau de o persoana fara cetatenie care nu domiciliaza in tara noastra. telephonic sau de inalta tensiune ori o conducta petroliera.p. statul nsotru isi indeplineste totodata si indatoririle ce si le-a sumat cu privire la ocrotirea prin norme de drept penal a unor astfel de bunuri ca urmare a aderarii sale al Convetia asupra marii libere adoptata de Conferinta Natiunilor Unite in aprilie 1958 si ratificata prin decretul art.p.. 6 c. legea penala ramana se aplica si infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii. 253/1961 (publicat in B. aflate in afara teritoriului tarii noastre pot apartine avutului particular. poate fi realizata in oricare dintre modurile prevazute in art. are domiciliul in tara. Actiunea faptuitorului. potrivit prevederilor art 4 c. Desi in tara noastra bunurile care formeaza obiectul material al infractiunii in aceasta vaiatna apartin avutului obstesc. prevederile acestui text sunt aplicabile in cazurile prevazute de art.Of nr. totusi o astfel de infractiune poate fi savarsita si in contra avutului particular. iar faptuitorul se afla pe teritoriul tarii noastre. daca fapta este prevazuta ca infractiune si de legea penala a tarii unde a fost savarsita. istorica sau documentara deosebita ori o valoare stiintifica de document al naturii de importanta deosebita.p. Prin includerea aceste dispozitii in codul penal. 3 c. degradare sau aducere in stare de neintrebuintare a . sau inlaturarea unor astfel de masuri care ar fi fost luate). pentru savarsirea infractiunii de distrugere in aceasta modalitate agravata. In adevar. 217 alin.Potrivit acestei dispozitii. p. infractiunea de distrugerea este agravata cand obiectul material al actiunii faptuitorului este un cablu telegraphic. degradarea. dispozitiile acestuia se aplica si infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii (in marea libera sau pe teritoriul unei alte tari) daca faptuitorul este cetatean raman sau daca..p. Intrucat bunurile la care se refera dispozitiile din art.artistica. impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare a acestuia. 25 din 14 octombrie 1961). rezulta ca infractiunea in aceasta varianta poate fi savarsita numai prin distrugere. Din chiar cuprinsul art. (distrugerea. 217 alin 1 c. Potrivit prevederilor art. neavand nici o cetatenie. aducerea in stare in neintrebuintare a bunului. O a doua varianta agravanta este aceea prevazuta de textul alin 3 al aceluiasi art. 5 si 6 c.

degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun. intrucat actiunea faptuitorului a produs unul dintre rezultatele necesare pentru existenta acestei infractiuni. fapta va constitui infractiunea consumata prevazuta de art. explozie etc. forma imperfecta a infractiunii de distrugere. si prin folosirea unui “alt asemenea mijloc” (de exemplu raspandirea unor substante asfixiante. 217 alin 4 c. integritatea corporala ori avutul unui numar indeterminate de persoane. Existenta acestei variante agravante este conditionata de intrunirea urmatoarelor doua cerinte: distrugerea. 7. toxice. este incriminate prin dispozitiile art. ci asa cum prevede textul. sanatatea. b) Tentativa. Va fi savarsita tentative acestei infractiuni cand. O astfel de stare de pericol poate rezulta nu numai ca urmare a provocarii unui incediu dau explozii. 1 c. Daca prin turnarea substantei inflamabille peste aceste bunuri ele au suferit o degradare. O ultima modalitate este aceea prevazuta in art. 217 din actualul cod penal prezinta fata de prevederile art. 3 al art. si anume degradarea acelor bunuri. Exista pericol public. In aceasta varianta. 559-560 din codul penal anterior unele deosebiri. degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun sa fie savarsita prin incendiere. de exemplu. 217 alin.p.p. faptuitorul nemaiputandu-si continua activitatea infractionala (sa declanseze incendiul). explozie ori prin orice alt asemenea mijloc si totodata sa rezulte pericol public.). este surprins de proprietarul lor cand tocmai turna peste bunuri o substanta inflamabila. Comparatie cu prevederile codului penal anterior. faptuitorul voind sa distruga prin incendiere niste bunuri mobile apartinand unei alte persoane sip e care aceasta le depozitase in curte. deschiderea unui stavilar care ar avea ca urmare inundarea unui teren pe care sunt locuinte etc. apartinand avutului personal sau particular. 222 c. iar nu si prin actiunea de impiedicare a luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun si nici prin aceea de inlaturare a masurilor luate.) se pericliteaza viata. 217 c.p. chiar daca bunul apartine faptuitorului.bunului.. infractiunea poate fi savarsiata ca si aceea prevazuta in alin. Dispozitiile inserate in art.p. numai prin distrugerea. . in cazul in care prin folosirea unui astfel de mijloc (incendiere.

133). (Plenul Trib.p. 9/1961. savarsita prin spargerea geamurilor si deteriorarea usilor.Astfel. a savarsit fapta cu intentia ceruta pentru infractiunea retinta in sarcina sa. a indemnatt pe inculpatul minor T. de indrumare nr. 3. sa dea foc unor gramezi de crengi ce apartineau locuitorilor din comuna. 18/1961. s-a provocat si degradarea imobilului respective. celelalte. a dat foc unei gramezi de crengi. anterior. alaturi de infractiunea de furt subzista si aceea de degradare. In sarcina acestuia trebuie insa retinuta infractiunea de distrugere. in raport de situatia de fapt concreta. Insusirea unui bun detasat dintr-un imobil constituie infractiunea de furt.74. Inculpatul GV a fost condamnat pentru infractiunea de instigare la distrugere prin incendiere.p actual cuprind numai o parte dintre imprejurarile agravante prevazute in art. in scopul de a patrunde in incapere. 2956/1970. anterior) un bun apartinand in total sau in parte altei persoane. dec. C.p. Sect. Practica judiciara 1. constituie intetativa infractiunii de furt calificat ( prin efractie). putand fi retinute ca atare potrivit regulilor din partea generala referitoare la circumstantele agravante generale. nr. pen.60) 2. dar apoi din proprie initiative paraseste incaperea fata sa-si insuseasca ceva.V.” nr.D. potrivit prevederilor actulului cond. constituie infractiunea de distrugere nu numai fapta autorului de a “strica” (art. p. 217 alin 2 c. (Trib. 3/1971. Suprem. insa nu se pedepseste.D. T. intrucat fiind cu oile la pascut in padure. Fapta aceluia care. “R. “L. Dispozitiile din art. dec.R. dat fiind ca inculpatul s-a desistat. La insitentele primului inculpate. p.V. In cazul in care. prin detasare si insusirea unui astfel de bun. ci si aducerea lui in stare de neintrebuintare. 559 c. p. 560 c. scoate dintr-un dulap mai multe lucruri cu intentia de a si le insisi. 1961. iar focul extinzandu-se au fost distrusi si lastarii plantati de pe o suprafata de cateva hectare.V. totusi in . cauzandu-se astfel o paguba partii civile. patruzand intr-o incapere prin spargerea geamurilor si deteriorarea usilor. Suprem. Desi. Instanta a constatat in concordanta cu probele efectuate ca inculpatul G. precum si impiedicare luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui bun sau inlaturare a unor astfel de masuri care au fost luate.. este adevarat ca a urmarit numai sa aprinda gramezile de crengi.P” nr. ambele fapte urmand a fi considerare infractiuni concurente.

217 alin.pr. Daca faptuitorul a luat lucrul din posesia partii vatamate nu cu intentia insusirii pe nedrept.civ. 346 C. 382) 4. 116 si urm C. nr.nr 213/1970. chiar daca actul nu a fost in intregime distrus. 87 din legea 18/1991). p. (Trib. 161) 6.. in vigoare (respectiv art.”. Distrugerea (art. (Trib. Pen. 217 c. 44/1969.p). Ocupare fara aprobarea legala a terenurilor (art.p).p. Latura civila (art. si chiar daca dreptul de creanta incorporate in actul rupt a fost prescris.pr. 170 si art. 86 din Legea 18/1991). 334 C.conditiile in care ele au fost aprinse de inculpatul minor. ci infractiunea de degradare a lucrului altuia ( Trib. constituie infractiunea prevazuta de art. p anterior).p).) Distrugerea sau degradare a culturilor agricole (art. 1970.pen).” nr. Valcea. (Trib. anterior modificarii prin legea 140/1996). p.p). in care sunt consemnate raporturile patrimoniale dintre el si acea persoana. Col. 348 C. Pentru existenta instigarii la aceasta infractiune. 5.pr. dec. 562 c. nr.D. 161. sper a-l distruge si abandona. 998 C. Schimbarea incadrarii juridice a faptei (art. dec nr. 1345/1965 “J. 1 c. in masura in care sunt desprinsi din pamant si fac obiectul unei sustrageri devin bunuri mobile. ci a putut fi refacut partial. pen. daune materiale (art. Participatie improprie (art. 385 8 C. dec.. . p. ci din razbunare. mijloace de proba.D. Principiul specialitatii legii penale (art.ceea ce a si realizat – fapta nu constituie furt. dec nr. este sufficient sa se retina vinovatia instigatorului sub forma intentiei indirecte. pen. 1862/1968..pen): restabilirea situatiei anterioare (art.). 14 si art.p). Suprem.p. 33 lit a C. Fapta aceluia care rupe un inscris apartinand altei persoane. Concurs de texte.N. el a avut reprezentarea posibilitatii ca incediul sa se extinda si la lastarii din apropiere si deci a acceptat in mod constient aceste urmari.Supem .pr. 317). Superm. Recurs: neagravarea situatiei in propria cale de atac (art. iar nu aceea de degradare de bunuri. astfel ca insusirea lor constituie infractiunea de furt. 31 alin 2 C. la indemnul sau. 362 C. Pomii sunt bunuri immobile prin destinatie. modalitati de stabilire a cuantumului despagubirilor. C. Col.pr. “R. Concurs real de infractiuni (art. Jud.p).R. expertiza tehnica pentru evaluarea pagubelor (art. 1/1966. Pen. 5/1969. Sect. p.

din oficiu. 2481 din 14 iunie 1996 a J. inculpatul DI a solicitat mecanizatorlui MD sa are terenul repsectiv. constatandu-se ca din titlul de proprietate nr. Impotriva acestei sentinte a declarat apelul. fara a cunoaste ca terenul nu apartine inculpatului. instanta de recurs considera ca recursul este intemeiat numai sub aspectul incadrarii juridice a faptei. Dupa a doua prasila.58 ha teren arabil situate in comuna Blagesti la punctual numit “Lunca lui Moaca”. ceea ce MD a facut. producandu-I o paguba partii civile PL in valoare de 664. 217 alin 1 C. . in virtutea principiului rolului active al instantei de judecata. Prin decizia penala nr.Prin sentinta penala nr. 175/1995. in fapt. prima instanta a retinut. nici in scris si nici oral in fata instantei de recurs. 83 din 28 ianuarie 1997 a T. Bacau a fost respins ca nefondat apelul declarat. spunandu-i ca-i apartine. In acest fel. inculpatul a distrus lucrarile agricole (recolta aflata in crestere). in termen legal. inculpatul. parcela 40/32. iar in 1995 la arendat (inchiriat) numitului PL care. in ansamblu. procesul-verbal nr. rezulta ca inculpatul I s-a reconstituit dreptul de proprietate pe o alta suprafata de teren. l-a insamantat cu porumb. in acest sens. iar pana la inceputul lunii iunie 1995 a efectuat si doua prasile. alaturi de terenul de pe care a distrus cultura de porumb.758 lei stabilita printr-o expertiza tehnica efectuata in cauza. 153568 din 28 iunie 1995. deoarece el este proprietarul terenului astfel ca nu a distrus recolta altuia. judetul Bacau a pus in posesie pe numita CM cu suprafata de 0.758lei cu titlu de despagubiri civile catre partea vatamata si civila PL.p si a fost obligat la plata sumei de 664. in primavera anului 1995. ivocand nelegalitatea hotararii de condamnare.000 lei amenda pentru savarsirea infractiunii de distrugerea prevazuta de art. Este de metionat ca CM a stapanit (folosit) suprafata respectiva de teren din 1991. Pentru a prinunta aceasta solutie. ca in anul 1995 Comisia pentru aplicarea legii 18/1991 din comuna Blagesti. Bacau a fost condamnat inculpatul DI la 80. Impotriva acestei decizii a declarat recurs. fara a-l motive. emis potrivit legii 18/1991 si depus la dosar. Examinadn cauza. situate in sola 4 . inculpate. incheindu-se. l-a arat. in termen legal. unde nu s-a prezentat desi a fost legal citat la doua termene consecutive. sa discuiasca si sa-l reinsamanteze cu porumb.

pen. situatia de fapt si vinovatia inculpatului au fost correct stabilite de prima instanta. 217 alin 1 C. 203/ R din 6 mai 1997).Astfel. Comentariu Considerand legala decizia partilor instantei de recurs in ce priveste schimbarea incadrarii juridice a faptei inculpatul din autorat in particiatie improprie la savarsirea infractiunii aveam serioase reserve in ce priveste infracitunea sau. care nu agraveaza situatia inculpatului in propriul recurs. d si art. la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala. 38515 pct. pr. 86 din Legea fondului funciar nr.. determinarea. de catre o persoana care comite acea fapta fara vinovatie. (CA. legal administrate si temeinic apreciate. 31 alin 2 C. ca infractiune speciala de distrugere. mai bine zis.pen. Prima instanta a facut. constituind pariticipatia improprie. a retine cauza pentru rejudecare. astfel ca nu raspunde penal. Punandu-se in discutia partilor si procurorului schimbarea incadrarii juridice. iar in fond urmeaza a schimba incadrarea juridica a faptei. potrivit art. . consideram ca instantele erau obligate sa observe ca fapte de “distrugere sau degradare a culturilor agricole” a fost incriminta. inlesnirea sau ajutarea in orice mod. Pen. mentinand celelalte dispozitii ale sentintei. 18/1991. Or. pe baza unor probe concludente. a se casa in intregime decizia instantei de apel si in parte sentinta primei instante. se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune. anterior modificarii prin legea 169/1997. ci l-a determint pe numitul MD sa o savarseasca. intre altele. Astfel.pen din moment ce nu inculpatul personal a savarsit fapta. 334 C. 3859 alin 1 pct. care sunt legale si temeinice. numai pedeapsa pentru aceasta infractiune speciala fiind imprumutata din Codul penal.. Bacau. acesta din urma actionand fata vinovatie. 2 lit. textul respective prevazand. insa o gresita incadrare juridica a faptei in art.pr. in sensul celor aratate mai sus. urmeaza a se admite recursul sub acest aspect. d nr. cu intentie.p. 17 Cpr pen si alin 3 C. in art. infractiunile ce trebuiau retinute in sarcina inculpatului. in care sunt reglementate si alte infractiuni la regimul fondului funciar din Romania. ca “distrugerea sau degradarea culturilor agricole” constituie infractiune de distrugere si se pedepseste “potrivit prevederilor Codului penal”.. s. potrivit art. in primul rand. potrivit art. 1. astfel ca in mod nelegal inculpatul a fost considerat drept autor al faptei comise.

86 din legea 18/1991. Infractiunea de distrugere sau degadare a culturilor agricole”. Ungureanu. este sufficient sa mentionam ca este posibil ca printr-un act normative de clementa sa fie gratiata pedeapsa ori sa fie aministiata infractiunea de drept comun de distrugere. C. ci si din ratiuni care tin de consecintele juridice care pot surveni. anterior modificarii prin legea 140/1996. respective cu pedeapsa prevazuta de art. ceea ce constituie manifestari clare de ocupare a terenului. cu infractiunea speciala de participatie improprie la distrugere sau degradare a culturilor agricole. a procedat la reinsamantarea suprafetei respective si. 7 Pentru caracterizarea continutului infractiunii speciale. In al doilea rand. a impiedicat partea vatamata sa foloseasca terenul respective. fie de instanta de recurs. fara aprobarea primita in conditiile legii. consideram ca prima instanta ar fi trebui sa examineza si existenta infractiunii speciale prevazute de art. a se vedea. infiintarea sau mutarea semnelor de hotar si a reperelor de marcare. deoarece pedepsirea are loc tot potrivit prevederilor Codului penal. dar nu si distrugerea speciala prevazuta de art. anterior modificarii acestuia prin Legea 169/1997. in concurs real. dupa ce a distrus cultura de porumb de pe suprafata respective de teren . 122-124 .Legea fondului funciar nr. imprevizibil.In consecinta. constituie infractiunea de tulburare de posesie si se pedepseste potrivit prevederilor Codului penal. in raport de incadrarea juridica a unei fapte intr-o infractiune speciala sau intr-o infractiune de drept comun. Consideram ca aceasta infractiune se afla. 18/1991. 4 p. in DPLSR. deoarece faptuitorul. potrivit caruia “Ocuparea in intregime sau in parte a terenurilor d eorice fel. asa incat era posibil si necesar a fi facuta fie de instanta de apel. Schimbarea incadrarii juridice in infractiunea speciala de distrugere nu constituie o agravare a situatiei inculpatului in propria cale de atac.. 362 C. savarsita anterior datei de 4 noiembrie 1997. A. potrivit principiului specialitatii legii penale. Comentariu.p. 33 lit a C.7 Aceasta incadrare juridica trebuia facuta nu doar din ratiuni de “acurarete” juridica. Astfel. 220 C. in continuare. chiar daca pedeapsa pentru aceasta infractiune speciala este imprumutata din prevederile corespunzatoare ale Codului penal. incadrarea juridica corecta si completa nu putea fi prevazuta de art. Ciopraga “Regimul juridic al fondului funciar. prevazut de art. A. deoarecere. inscris in art.pen. 87 din Legea 18/1991. 2. 217 alin 1.p.pen. dispozitiile penale speciale au prioritate de aplicare fata de dispozitiile penale de drept comun.

pen. anterior modificarii prin Legea 169/1997. deoarece dupa consumarea distrugerii culturii existente si reinsamantarea terenului respectiv. 385 5 alin 1 C. 1 C. in concurs real prevazut de art.pen. 87 din L 18/1991. consideram ca prima instanta trebuia sa schimbe incadrarea juridica a faptelor retinute expres in rechizitoriul prin care a fsot sesizata si cu aceata fapta – nefiind incidente prevederile art/ 317 C. pe baza acestei dispozitii. consideram ca – in afara obligarii. partea vatamata si civila sa poate cere punerea in executare a horararii. intr-o modalitate de . 87 din Legea 18/1991. anterior modificarii prin Legea 140/1996. 140/1996 si art. impiedicand partea vatamata sa foloseasca terenul respective. 18/1991.. legale si temeinice.86 teza II din L 18/1991. Evident. in caile ordinare de atac exercitate exclusive de catre inculpate. chiar daca faptele savarsite sunt incriminate si in dreptul comun. instantele de apel si de recurs nu puteau proceda la aceasta schimbare a incadrarii juridice. in raport cu savarsirea celei de-a doua infractiuni. 33 lit. ca urmare a primei infractiuni. Sub aspectul laturii civile. Acest aspect (civil) al cauzei releva. anterior modificarii prin L. a inculpatului la despagubiri reprezentand valoarea recoltei distruse.. in sensul de a lasa partea vatamata si civila in posesia linistita asupra terenului respective. ceea ce ar fi fost inadmisibil. odata in plus. iar in legea speciala se face trimitere la pedepesele inscrise in Codul penal. 220 C. In consecinta. 372 alin 1 si respctiv. anterior modificarii prin Legea 169/1997. aceasta infractiune speciala fiind reglementata distinct. 3. ci ca autor.pr. De altfel. cu aplicarea art. a fost modificat si art. 217 alin 1 C. art. potrivit art. a ocupat efectiv suprafata respective de teren.Aceasta din urma fapta nu a mai fost savarsita de catre inculpate in participatie improprie.pr. urmand ca. ratiunea incadrarii juridice corecte a faptelor incrimintate prin legea speciala.pen. este de observat si faptul ca prin Legea 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr.p in art. arendat (inchiriat) de la adevatatul proprietar. nemaiputand sa se bucure de recolta aferenta culturii agircole insamantata si intretinuta pana la prasila a doua inclusive. privitoare la obiectul judecatii in prima intanta – din art 217 alin. a C. deoarece ar fi agravat situatia inculpatului in propriile cai de atac.pen. numai astfel putand redobandi posesia asupra terenului respectiv.instanta trebuie sa-l oblige pe inculpate la restabilirea situatiei anterioare.pen. intre altele. cu aplicarea art.

pen). Pericol public: incendiere din care a rezultat pericolul public. modalitatile de stabilirea a despagubirilor. de asemenea. 217 alin 4 c. 63 C. anterior modificarii prin legea 140 /1996). 192 alin 1 C. 62 din 10 ianuarie 1997 a J Bacau a fost condamnta inculpate M. mult sporite. dar din expertiza tehnica efectuata in cauza pentru evaluarea pagubei rezulta ca valoarea pagubei cauzate prin fapta inculpatei este de 920. avariata si o linie electrica de joasa tensiune.pen). Prin sentinta penala nr. . 998 C.000 lei. 14 si art. In fapt.pen. pentru are RENEL Bacau nu s-a constituit parte civila. si la 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de distrugerea prevazuta de art. in ziua de 31 ianuarie 1995 inculpata a consumat bauturi alcoolice dupa care s-a deplasat la locuinta partii civile.. Distrugere (art. 192 alin 1 C. Latura civila (art. mijoace de proba. 33 lit a C.pen.pr.p): daune materiale (art. constantandu-se ca Renel Bacau nu s-a constituit parte civila. pentru faptele de natura celor care au facut obiectul spetei rezumate mai sus.000. Concurs real de infractiuni (art.baza si alta calificata. la 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de violare de domiciliu prevazuta de art. 116 si urm.000 lei la urmarirea penala si cu 4.pr. 346 C.pen).R. C.000. expertiza tehnica pentru evaluarea daunelor materiale (art. 220 C. iar in baza art. Pe fondul acestei stari conflictuale. savarsite incepand cu data de 4 noiembrie 1997. Persoana vatamata GM s-a constituit parte civila cu suma de 2. 217 alin 4 C. cat si un gard.000 lei catre partea civila GM cu titlu de despagubiri civile.civ).pen. cu ajutorul unui chibrit. s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 1 an inchisoare. astfel incat. anterior modificarii prin Legea 140/1996. Violare de domiciliu (art. aprecierea probelor (art.p. fara trimitere la dispozitiile Codului Penal. Inculpata a fost obligate la plata sumei de 920.pen. prevazandu-se pedepse proprii. generate de o suprafata de teren pe care fiecare o revendica in favoarea sa.pr.p. considerand paguba ca fiind infima.000 lei in fata instantei. a fat foc la fan. s-a retinut ca intre parti exista de mai multa vreme o stare conflictuala. a patruns in curtea acesteia pe o poarta care nu era incuiata si. fiind. nu se mai pune problema aplicarii art. 33 lit a si 34 lit a C.

cat si partea civila pe motivul ca nu I s-au acordat toate despagubirile civile solicitate. 217 alin 4 C. (C. fie si minora. fara nici o motivare. daca fapta de distrugere se savarseste. 1 lit a din L 137/1997.Impotriva acestei sentinte au declarat apel. consideram sa se poate deduce ca prin fapta sa inculpate a produs pericol public.500 lei. numai sub aspectul executarii pedepselor. In raport de catimea bunurilor distruse si de afectarea.p. in termenul legal. d. pedeapsa este inchisoarea de la 1 la 5 ani. or. 771/A din 26 august 1997 a T. deci mai putin decat prima instanta a obligat-o pe inculpata. pen.Bacau a fost respins apelul partii civile. numai partea care a reiterate motivul de apel. nr. . 13 C. in termen legal. a liniei electrice de joasa tensiune..861 kg fan in valoare de 772. ca un element constitutive al acestei modalitati agravante a infractiunii de distrugere. si a fost admis apelul inculpatei. Prin decizia penala nr. care a stabilit ca a ars cantitatea de 3.000 lei. Impotriv acestei decizii a declarat recurs. prin incendiere si daca rezulta pericol public. iar la un cotet pentru porci i s-au produs degradari in valoare de 41. Recursul este nefondat si urmeaza a fi respins ca atare.pen. deoarece cuantumul pagubei cauzate prin fapta inculpatului a fost correct stabilit pe baza unei expertise tehnice. intre altele.A Bacau. pagubele aratate insumeaza 915.300 lei. 4 m gard in valoare de 102. anterior modificarii prin Legea 140/1996 (text omis a prevazut in hotararile instantelor). situatie confirmata si de martorii audiati la cererea partilor. si anume potrivit art. nici una dintre instante nu s-a preocupat de stabilirea conditiei “producerii pericolului public”. atat inculpate. constatandu-se ca ambele pedepse stabilite pentru cele doua infractiuni au fost total gratiate total conditionat prin art. Or.200 lei si o portiune de 10. potrivit art. s. cu motivarea ca prima instanta a stabilit correct cuantumul despagubirilor civile. 659/R din 11 decembrie 19977) Comentariu Consideram ca hotararile adoptate in speta sunt criticabile sub un singur aspect.

529 din 26 iunie 1996 a J. deoarece fapta este lipsita de pericol social al .N. 31 din Legea 2/1987. 11 “Codrul de jos”. Cu toate ca padurarul LM a indicat. in mai multe randuri.416 lei prin distrugerea unor puieti. pen. cat si ciobanilor angajati la stana de catre inculpate.416 lei cu titlu de despagubiricivile. care erau interzise la pasunat. Apelul declarat de inculpate. 30 din Legea 2/1987.4171. Districtul II “Valenii” apartinand de Ocolul silvic Roman. la 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii silvice prevazuta de art. in concurs real cu infractiunea de distrugere. provocand o paguba in valoare de 1. In baza art. cu oile. impotriva acestei sentinte. dispunandu-se executarea acesteia alaturi de pedeapsa aplicata pentru noua infractiune.pen cu aplicarea art. 546 din 31 noiembrie 1993 a aceleasi instante. Distrugerea (art. 217 alin 1 C. in curtea partii vatamate inculpate a savarsit si infractiunea de violare de domiciliu. deoarece actiunea de violare de domiciul nu se absoarbe in cea de distrugere. 83 C.pen. Pentru pasunatul animalelor.pen s-a revocat suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 1 an inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. in termen legal. fara drept. anterior modificarii prin Legea 140/1996).Concurs de texte. situate in raza de competenta a padurarului L. In fapt. Infractiune silvica (art. parcelele care pot fi pasunate cu vitele de la stana respective. intrucat constituiau zone de regenerare naturala a padurii. 181 C. 31 din Legea 2/1987). 217 C. Roman s-a dispus condamnarea inculpatului M. atat inculpatul.Fara indoiala ca.M.. In ce priveste latura civila a cauzei. pe alte parcele. patrunzand.suma de 1. Prin sentinta penala nr. inculpatul a obtinut de la Ocolul silvic Roman anumite parcele de teren.471. inculpatul a patruns. pentru infractiunea de furt calificat. Inculpatul a fost obligat sa plateasca partii civile RAP “ROMSILVA”. 30 si art. consideram ca instantele au dat o rezolvare legala si temeinica. s-a retinut ca in primavera anului 1995 inculpatul a organizat o stana la punctual numit “Zavoi” situate pe raza teritoriala a Cantonului silvic nr. prin schimbarea incadrarii juridice din art. prin care a solicitat achitarea in temeiul art.

pe zapada. in termen legal. cand nu existata zapada.pen. 181 C. Astfel. cand s-au completat doar primele constatari. in raport cu numarul mare de lastari naturali distrusi (6. distrugand un numar de 6. astfel incat nu exista certitudine cu privire la constatarile facute. in care s-a consemnat ca inculpatul a indicat correct locul in care a pasunat oile si s-au produs distrugerile de lastari naturali. insa. deoarece: fapta a fost savarsita anterior datei de . 31 din Legea 2/1987. 206/A din 25 aprilie 1997 a T. Recursul este intemeiat. iar nu in decembrie. invocand ca nu se face vinovat de savarsirea faptei si ca organele silvice si de politie au constatat fapta in luna decembrie. fapta s-a constata in septembrie. neputandu-se considera ca fapta inculpatului este lipsita de pericol social al unei infractiuni in raport de valoarea mare a pagubei cauzate si de antecedentele penale ale inculpatului. la constatare participand si inculpatul care a semnat procesul-verbal fara nicio obiectiune.416 lei ) si de antecedentele penale ale inculpatului care. cu motivarea ca prima instanta a retinut correct situatia de fapt. fara a avea autorizatie.. a fost respins ca nefondat prin decizia penala nr. in ziua de 5 septembrie 1995. ulterior . desi a mai fost condamnat pentru o infractine de furt calificat si a beneficiar de suspendarea conditionata a executarii pedepsei nu a inteles sa nu mai comita infractiuni.471.unei infractiuni. deoarece: prin procesul-verbal incheiat la data de 2 octombrie 1995 de catre padurarul LM s-a constatat ca inculpatul a pasunat abuziv cu oile de la stana. este neintemeiat motivul de recurs in ce priveste realitatea constatarilor facute. in timpul cercetarilor penale. In consecinta. inculpatul. a facut o legala incadrare juridica a faptei si o corespunzatoare individualizare a pedepsei aplicate.600 bucati). Recursul este. intemeiat sub aspectul aplicarii dispozitiilor legii 137/1997 privint gratierea unor pedepse la pedeapsa de 6 luni inchisoare aplicata de catre prima instanta in baza art. Impotriva acestei decizii a declarat recurs. potrivit art. s-a incheiat un nou proces-verbal la data de 4 decembrie 1995 de catre organul de politie. Neamt.600 lastari. cu aceasta ocazie gasindu-se tarusii cu care au fost confirmate de martorul AV care a fost de fata cand inculpatul a fost gasit cu oile in plantatie. ca si de inculpate care a recunoscut savarsirea faptei in faza urmaririi penale. de valoarea acestora (1. darn u pentru motivele invocate. Fapta savarsita de inculpate nu poate fi considerate ca fiind lipsita de pericolul social al unei infractiuni.

. a se constanta ca pedeapsa de 6 luni inchisoare aplicata pentru savarsirea infractiunii silvice prevazuta de art. a se casa in intregime decizia recurata si in parte sentinta primei instante. (CA Bacau. 1 lit a din legea 137/1997. 209 c.p..26 mai 1997 prevazuta de art. consideram ca prima instanta a schimbat. din moment ce in art. 38515 pct. 31 din Legea 2/1987. 507/R din 30 septembrie 1997).pen. s. 3 C. nr. 31 din Legea 2/1987 a fost incriminate distinct “distrugerea sau vatamarea arborilor. potrivit principiului specialitatii legii penale. cuantumul pedepsei aplicate nu este mai mare de 2 nai inchisoare asa cum prevere art. incadrarea juridica. noua infractiune nu este exceptata de la gratiere prin art.pen. inscris in art. b din Legea 137/1997. 31 din Legea 2/1987 este gratiata integral conditionat prin art. potrivit art.pr. puietilor ori lastarilor. 3859 alin.pen cu referire la art. a faptei din art. de arbori.p. 217 alin 1 C. 31 din aceeasi lege. 10 din aceeasi lege si metinand celelalte dispozitii ale sentintei primei instante. In consecinta. Este adevatat ca si prin fapta inscrisa in art. deoarece in acest ultimo text este inscrisa infractiunea speciala de “distrugere sau vatamare a puietilor sau lastarilor prin pasunare in zone sau paduri in care pasunatul nu este permis”. 362 c. fara drept. 1 teza II lit. dar. noua infractiune intentionata nu a fost savarsita in starea de recidiva postcondamnatorie prevazuta de art. A din Legea 137/1997 care mentioneaza expres furtul calificat inscris in art. consideram ca este .. 30 din Legea 2/1987 in art. 16 si alin. 11 din Legea 137/1997. pedeapsa de 1 an inchisoare penru care s-a dispus revocarea suspendarii conditionate a executarii este exceptata de la gratiere potrivit art.. 217 c. 5 alin 1 teza II lit. 5 alin. 30 alin 1 din Legea 2/1987 (de “taiera sau scoatere din radacini. a din aceeasi lege. modificata prin Legea 42/1992). 1 lit. aceasta dispozitie penala speciala avand prioritaet de aplicare fata de incriminarea de drept comun inscrisa in art. In primul rand. atragandu-se atentia inculpatului asupra consecintelor prevazute in art. Comentariu 1. 1 pct. deoarece pedeapsa prevazuta de lege pentru aceasta noua infractiune nu este mai mare de 1 an inchisoare (fiind de maximum 6 luni inchisoare.p. 37 lit a C. puieti ori lastari”) se produce o “distrugere” a arborilor. urmeaza a se admite recursul inculpatului potrivit art. 2 lit d si art. In schimb.pen. d. in mod legal. puietilor sau lastarilor prin pasunare in zone sau paduri in care pasunatul nu este permis”.

2. insa ca art.Observam. pastrand proportia de 1/10 intre suma de 1. prin care a fost modificat exclusive art.modalitatea simpla (de baza). . 217 C. inscrisa in art 31 alin 2 din legea 2/1987nemodificat prin legile mentionate mai sus. cu prioriteate de aplicare a textului care contine dispozitia legala cu caracter special. calculate pe baza de tarif. Acestea din urma dispozitii penale vizeaza o distrugere a arborilor.1 din Legea 2/1987.modalitatea califiacata (agravata). 31 alin 1. iar nu un concurs (ideal sau real) de infractiuni. in timp ce dispozitiile art.500.000. 31 alin 2. 31 alin 1 si suma de 10. puietilor sau lastarilor prin pasunare in zone sau paduri in care pasunatul nu este permis. in sensul majorarii de 10 ori a plafonului pagubei in raport cu cel inscris in art 31 alin 1. Legea 81/1993. 31 alin 2 din Legea 2/1987 trebuie considerat ca modificat implicit. 31 din Legea 2/1987 au un caracte special nu numai in raport cu dispozitiile art. se subintelege ca si textul art. toate intrate in vigoare anterior datei de 5 septembrie 1995 cand a fost savarsita fapta din speta – reglementeaza o infractiune cu doua modalitati de savarsire. puietilor si/sau lastarilor prin anumite modalitati (prin “taiere” ori prin “scoatere din radacini”). tot iniatial in art. daca valoarea pagubei. ci si in raport cu dispozitiile art. inscrisa in art. 31 alin. in context exista doar un concurs de texte.000 lei. este mai mare de 10. Legea 12/1994 si Legea 15/1995. este de peste 5 ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior.000 lei care era prevazuta initial in art.potrivit caruia “Faptele prevazute la alin 1 se pedepsesc cu inchisoarea de la 6 luni la 2 ani daca valoare pagubei. . Intr-o prima opinie s-ar puea sustine ca. Cu alte cuvinte. 31 din Legea 2/1987 vizeaza o alta modaltitate speciala de “distrugere sau vatamare” a arborilor.obligatory aceasta din urma incadrare juridica a faptei.000 lei care era prevazuta. puietilor si/sau lastarilor. retinuta in speta. 30 din Legea 2/1987. potrivit caruia “Distrugerea sau vatamarean arborilor. 31 din Legea 2/1987 – modificat succesiv prin Legea 42/1992. constituie infractiunie si se pedepseste cu inchisoarea de la o luna la 6 luni sau cu amenda de la 1.000 lei. fiind vorba de o eroare omisiva evidenta a legiutorului.000 lei la 5. calculate pe baza de tarif. si anume: . modificat succesiv prin legile mentionate mai sus.p. deoarece dispozitiile art. (prin “pasunat in zone sau paduri in care pasunatul nu este permis”).

31 alin 1. infracitunea fiind savarsita in stare de recidiva.p. Intr-o a doua opinie.In raport cu aceasta opinie. cu aplicare art. In sensul solutiei aratate mai sus.pen. 31 alin. iar nu in art. pentru care conditia de incriminare a cuantumului paguei este inferioara aceleiasi conditii cerute pentru existenta modalitatii simple inscrisa in art. C.471. pedeapsa aplicata este exceptata de la gratiere. este de observat ca in art. atat solutia adoptata de prima instanta. valoarea pagubei in functie de care trebuie retinuta modalitea calificata ( de peste 50 de ori mai mare decat pretul mediu al unui metro cub de masa lemnoasa pe picior) fiind de 325. iar.416 lei). potrivit art. 31 alin 2 din Legea 2/1987. 31 alin 2 . inaplicabile prevederile art.. d. ori in cadrul unor contestatii la executare pe temeiul art. calculta pe baza de tariff. in mod corespunzator. care . 5 alin 1 teza I din Legea 137/1997. 31 alin 1) si de maximul special al pedepsei inchisorii prevazut in art.000 lei. cu privire la ambii termei ai recidivei. 31 alin 2 din Legea 2/1987. iar valoarea pagubei. nu doar prevederile art. 37 lit a c. cat si cea adoptata de instanta de recurs apra ca fiind nelegale. 102 din noul Cod silvic aprobat prin legea 26/1996. 31 alin. cu mentiunea ca aceleasi procedeu trebuie aplicat si atunci cand actul normative de gratiere a intervenit dupa condamnerea definitiva. fiind aplicat pe cale administrativa. - Instanta de recurs. omisiunea legiuitorului de a actualize.pr.privind neaplicarea gratierii (numai) la infractinile savarsite in stare de recidiva. chiar daca se retinea aceasta incadrarea juridica. 461 lit. trebuia sa respinga recursul inculpatului. constantand ca prima instanta. De altfel. ci si cele ale art. in mod gresit. 1. desi se impunea in raport de calificarea ce trebuia data faptei (in art. 2 (2 ani inchisoare) era intrunite toate conditiile cerute de art. 37 lit a c.p. 31 alin 2 din Legea 2/1987. nu a retinut starea de recidiva prevazuta de art. 31 slin 2 din Legea 2/1987 a fost abrogate implicit. pedeapsa de 6 luni inchisoare aplicata era in limitele speciale prevazute de lege. cauzata prin fapta savarsita de inculpate a fost de superioasa acesteia (fiind de 1. observam ca. in raport de limita maxima speciala a pedepsei inscrisa in art. in ce priveste criteriul cuantumului pagubei.. ceea ce a facut. practic. 37 lit a cp.este si o parte a jurisprudentei si doctrinei. nu poate conduce decat la concluzia ca textul art. deoarece: - prima instanta ar fi trebuiet sa incadreze fapta in art. cu motivarea ca. 31 alin 2 din Legea 2/1987.

. legala. . nu a mai fsot pastrata modalitatea calificata pe temeiul unui anume cuantum al pagubei cauzate. nu se putea retine starea de recidiva. 31 alin 1 din legea 2/1987. In spiritual acestei a doua opinii consideram ca: -solutia primei instante este legala. care prevedere un maxim special al pedepsei inchisorii de 6 luni. deoarece art. 5 alin 1 teza I din Legea 137/1997. prevazute de art. . 31 alin 1 din Legea 2/1998. 37 lit a C.reglementeaza aceeasi infractiune. 31 alin. nemaifiind aplicabil in lipsa unei modificari corespunzatoare celor adduce dispozitiilor art. de asemenea. 1. care sa conduca la exceptarea inculpatului de la gratiere. incadrand fapta in art. potrivit art. deoarece.p.solutia intantei de recurs este. dar se impunea precizare ca fapta se incadreaza in art. 31 alin 2 din aceeasi lege este abrogate implicit.