DISTRUGEREA

Art. 217 – Distrugerea
(1)

Distrugerea, degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun

apartinand altuia sau impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun, precum si inlaturarea masurilor luate, se pedepsesc cu inchisoare de la o luna la 3 ani sau cu amenda. (2) (3) In cazul in care bunul are deosebita valoare artistica, stiintifica, istorica, Distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a unei arhivistica sau o alta asemenea valoare, pedeapsa este inchisoarea de la unu la 10 ani. conducte petroliere sau de gaze, a unui cablu de inalta tensiune, a echipamentelor si instalatiilor de telecomunicatii sau pentru difuzarea programelor de radio si televiziune ori a sistemelor de alimentare cu apa si a conductelor magistrale de alimentare cu apa, se pedepsesc cu inchisoare de la unu la 10 ani. (4) Daca distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare se savarseste prin incediere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc si daca rezulta pericol public, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 15 ani. (5) (6) Dispozitiile prevazute in alin. (2), (3) si (4) se aplica chiar daca bunul Daca bunul este proprietate private, cu exceptia cazului cand acesta este in apartine faptuitorului. intregime sau in parte al statului, actiunea penala pentru fapta prevazuta in alin. (1) se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala. Legislatie: Legea 18/1991 legea fondului funciar, republicata, art. 107 Legea 351/2004 – legea gazelor, art. 102-108 Legea 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural national mobil Legea 311/2003 a muzeelor si colectiilor publice Legea 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale Legea 407/2006 a vanatorii si a protectiei fondului cinegetic

-

Legea 13/2007 – legea energiei electrice

Decizii ale Curtii Constitutionale
1.

Neconstitutionalitate (art.217 alin 6 C. pen.) Art. 41 alin (2) din

Constitutie. Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstituionalitate a art. 217 alin (6) C. pen. In raport cu dispozitiile art. 41 alin (2) din Constitutia Romaniei si a constatat ca dispozitia “cu exceptai cazului cand acesta este in intregime sau in parte al statului” este neconstitutionala. Curtea a retinut ca “dispozitiile constitutionale ale art. 41 alin. (2) trebuie intrepretate in sensul ca se refera la ocrotirea in mod egal atat a proprietatii apartinand persoanelor fizice ori persoanelor juridice de drept privat, cat si a proprietatii private a statului. Prin urmare, statul nu poate beneficia de o ocrotire juridical diferita de aceea a personalelor de drept privat in ceea ce priveste bunurile ce constituie obiectul proprietatii sale private. Totusi, prin art. 217 alin 6 C.pen., s-a prevazut un regim juridic diferentiat sub aspectul institutiei plangerii prealabile. Astfel, daca bunul face parte din sfera proprietatii private a altor subiecte de drept decat statul, actiunea penala impotriva autorului infractiunii de distrugere poate fi pusa in miscare numai in baza plangerii prealabile a persoanei vatamate. Daca insa bunul face obiectul proprietatii private a statului, actiunea penala poate fi pusa in miscare din oficiu, aceasta masura nemaifiind conditionata de existenta plangerii prealabile a persoanei vatamate. Punerea in miscare din oficiu a actiunii penale, astfel cum prevede in present art. 217 alin 6 C. pen., asigura o mai energica aparare juridica, indiferent de vointa persoanei vatamate. Este de ajuns ca organele de urmarire penala sa fie sesizate despre savarsirea faptei sau chiar sa se sesizeze din oficiu pentru ca procesul penal sa fie pornit. Acest process, astfel declansat, parcurge si faza urmaririi penale, in cadrul careia organele de urmarire penala strang probele necesare solutionarii cauzei, urmand ca sesizarea instantei sa se faca prin rechizitoriul procurorului. Dimpotriva, daca persoana vatamata este o persoana vatamata este o persoana fizica sau juridica de drept privat, ea trebuie, in plus, sa se adreseze instantei cu plangerea sa, in termen de doua luni, conform art. 294 alin 1 C. proc.pen., in caz contrar raspunderea penala fiind inlaturata, in conformitate cu dispozitiile art. 131 alin 1 C. pen. In sfarsit, tot ea trebuie sa produca sis a

in temeiul art. Or.C. 217 alin (1) in raport cu dispozitiile art. 1. (9). care exceed controlul de constitutionalitate” (D. In consecinta. ci si atunci cand este in intregime sau in parte in propritatea private a statului.Of. focul extinzandu-se si asupra unor bunuri ale vecinului sau. o capita de paie din curtea sa. din neglijenta. 23.pen).Of. 44 alin 2 din Constituie. fiind totodat dreptul constitutional al legiuitorului de a stabili si anumite exceptii. nr. 720 din 3 octombrie 2002). acest principiu constitutional al apararii nedifeentiate a proprietatii private a mai fost examinta cu prilejul solutionarii unor exceptii privitoare la punerea in miscare a actiunii penale in cazul unor infractiuni impotriva patrimoniului. a intereselor generale fata de faptele care prezinta pericol social.prezinte probele necesare in sprijinul plangerii sale. Art.pen. 3. art. 217 alin 1 C. 217 alin.” (D. 150/1999. nr. Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstituionalitate a art. indifferent de titular. Inculpatul a incendiat. 1 si art.C. caruia I s-a cauzat o paguba de . prin art. M. 16 si 44 din Constituie. 41 alin 2 din Constitutie asigura o egala ocrotire proprietatii private.C. nr. 135 alin (6) din Constitutie. nr. 605 din 10 decembrie 1999). (1) si (2) si art. 16 alin. 1 C. 41 alin. nr. 218/2002. motivand ca “legiuitorul a optat pentru regula generala de urmarire. motivand. 217 alin 6 C.C. 739 din 15 august 2005). 217 alin (1) C.Of. fiind in stare de ebrietate. in esenta.. 368/2005. Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstituionalitate a art. intre proprietatea private a statului si proprietatea private a altor subiecte de drept. 23 alin.C. prevazute de legea penala” (D. M.C. in raport de dispozitiile art. 2. pen. 41 si 135 din Constitutie. Constitutionalitate (art. pen. 217 alin 6 C. art. se face o diferentiere . pen. Impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare. 22. punerea in miscare a actiunii penale. pe care Constitutia o interzice. Intrucat dispozitiile art. acestea interzic. Constitutionalitate (art. nr. ca “incadrarea juridica a faptei in functie de latura subiectiva a infractiunii este o chestiune de aplicare a legii.Generalizaera acestei conditionari ar impiedica insa in mod evident protectia eficienta a societatii. se poate face doar la plangerea prealabila a persoanei vatamate nu numai atunci cand bunul apartine persoanelor fizice sau juridice de drept privat. Din toate acestea rezulta ca deosebirea de reglementare este evidenta. judecare si sanctionare din oficiu a infractiunilor.) Art. ca legea penala sa cuprinda reglementari differentiate cu privire la ocrotirea proprietatii private. implicit. M. De altfel. 22 alin (2).

217 alin 1 C.. p. p.D. in R. Pericol public. prin interventia altor personae. in Probleme de drept…. Tentativa. 1990-2000. 20 raportat la art. 20 raportat la art. 217 C. explozie sau alt asemenea mijloc sis a rezulte pericol public. instanta de control a inlaturat dispozitiile civile din hotarare privind obligarea inculpatului la despagubiri catre persoana juridica proprietara apartamentului. In aceste conditii. locatar. Iasi. (C. . infractiunea de distrugere prevazuta de art.000 lei. inainte ca focul sa se extinda. 3. 217 alin 4 C. pen. pen. care l-au imobilizat pe inculpat.5 m de gardul de scandura. Bunul distrus (o usa) este incorporate in apartamentul propritatea unei persoane juridice. 288/1999. In consecinta. Subiectul pasiv al infractiunii este persoana al carei bun a fost distrus (proprietarul) si persoana care are un drept asupra acelui bun (locatar. 1/1999. sectia penala.P. cumulative. i-a impiedicat pe locuitorii care au incercat sa intervina pentru stingerea incediului. nu se poate sustine ca inculpatul a creat acea stare de pericol care sa justifice incadrarea faptei in dispozitiile alin 4. Fiind de fata in momentul declansarii incediului inculpatul a luat nicio masura pentru limitarea efectelor acestuia si.pen. Inculpatul a fost condamnat de primele instante pentru tentative la infractiunea de distrugere prevazuta de art. iar la 20-25 m o bucatarie si casa de locuit a partii vatamate. datorita relatiilor de dusmanie ce existau intre el si vecin. decizia nr. se cer a fi indeplinite. 1222/ 1998. Subiectul pasiv neproprietar al bunului distrus. Pentru existenta infractiunii in forma agravata prevazuta in art. aflat in folosinta unei persoane fizice. Impiedicand mai mlte personae sa intervina pentru ca incediul sa nu se extinda la gospodaria vecina. la o distanta de 0. 367). nr.S. 1 si 4 C. 217 alin. intrucat in apropiere nu se aflau alte gospodarii care sa fi fost in pericol de a fi incediate. obligandu-l la despagubiri catre pesoana fizica.A. incadrarea juridica a faptei a fost schimbata de instanta de recurs in art.500. Langa stogul incediat se mai afla un alt stog. prin fapta sa inculpatul nu a produs un astfel de pericol public. in aceasta modalitate. inculpatul a savarsit. Inculpatul a dat foc unui stog cu fan situate langa gardul de scandura al locuintei partii vatamate.2. el a fost stins. Dreptul la despagubiri. in cazul de fata). Distrugerea prin incendiere. 2. 150). In speta. sectia penala. pen. (C. doua conditii: distrugerea sa se realizeze prin incendiere.J. in baza unui contract de inchiriere. De aceea. decizia nr.

Sima. Raportul cu infractiunea complexa de furt calificat savarsit prin efractie. inclusiv rezultatul produs. 633). in C. Reglementarea distrugerii in Noul Cod Civil Fapta in varianta sa simpla pastreaza identic continutul infractiunii din reglementarea anterioara. p. Pentru existenta infractiunii este necesar ca inscrisul sub semnatura private ce face obiectul infractiunii sa indeplineasca. sectia a II-a penala. sa serveasca la dovedirea unui drept de natura patrimoniala. Codul penal adnotat. savarsita prin spargerea geamurilor si deteriorarea usilor in scopul de a patrunde in incapere ( Trib. O asemenea activitate. 5. decizia nr. Suprem. in C. 52) 4. Sima.care a fost si cea care. 282/1996. p. cumulative. constituind tocmai elemental de agravare cerut de lege. in concurs cu furtul (Trib. Suprem. decizia nr. 1994-1997. Codul penal adnotat.P. decizia nr. 2950/1970. patruzand intr-o incapere prin spargerea geamurilor si deteriorarea usilor. A fost introdusa ca varianta agravanta distrugerea ce are ca obiect material un inscris sub semnatura privata. dat fiind ca inculpatul. 2086/1971. Efractia incuietorilor sau usilor presupunea o violenta care in mod firesc produce o degradare a acestora. din proprie initiative. Absortie in infractiunea de furt in forma consumata.P. . Fapta aceluia care. in C. scoate dintrun dulap mai multe lucruri cu intentia de a si le insusi. urmatoarele conditii: sa apartinta in tot sau in parte unei alte persoane. p. sectia penala. dar apoi.J. Raportul cu infractiunea complexa de furt calificat savarsit prin efractie. constituie tentative infractiunii de furt calificat (prin efractie). este absorbita in infractiunea de furt calificat. sectia penala. 633). Din continutul textului rezulta ca fapta nu constituie infractiune atata vreme cat inscrisul apartine numai faptuitorului. asa incat nu poate fi retinuta si sanctionata ca o infractiune distincta. a suportat cheltuielile privind reparatiile si inlocuirea usii (Trib. Bucuresti. In sarcian inculpatului trebuie retinuta insa infractiunea de distrugere. s-a desistat. Concurs cu infractiunea de furt ramasa in stadiul de tentative nepedepsibila. paraseste incaperea fara sa-si insuseasca ceva. in fapt. care inas nu se pedepseste.

Subiectul active al infractiunii in cele doua variante agravante poate fi orice persoana. insa a fost mentinuta varianta agravanta privind comiterea faptei prin anumite mijloace. Actiunea penala se pune in miscare. ci s-a preferat sintagma “bunuri ce fac parte din patrimoniul cultural”. dovedit cu inscrisuri emise de autoritati. inclusive proprietatrul sau detinatorul bunului. ci este sufficient ca mijloacele folosite sa fie de natura a produce un asemenea pericol. Spre deosebire de reglementarea anterioara. iar actiunea penala se pune in miscare din oficiu. in reglementarea actuala nu este necesar ca acest pericol pentru alte persoane sau bunuri sa se produca. la plangerea prealabila a persoanei vatamate. A fost mentinuta agravanta referitoare la bunuri cu valoare culturala deosebita. subiectul active poate fi orice persoana. cabluri. care prevedea ca si conditie necesara sa se produca pericolul public. facturile fiscale.). insa din punctual de vedere al terminologiei. . retele etc. chitantele. S-a renuntat la agravanta referitoare la anumite bunuri de utilitate publica ( conducte. explozie ori orice alt asemenea mijloc. poate fi vorba despre bunuri din patrimonial cultural national sau mondial). In varianta simpla a infractiunii. Scopul reglementarii a ramas acelasi. respective acela de a sanctiona comiterea faptei prin metode ce creeaza pericol nu numai pentru bunul distrus ci si pentru alte persoane sau bunuri. acestea nu au mai fost enumerate. Aceasta presupune ca bunul respective sa aiba un anumit statut juridic.mijloacele sa constea in incendiere. Tentativa la infractiunea de distrugere in varianta tip si varianta in care obiect material este un inscris sub semnatura private nu se pedepseste. Tentativa in cazul celor doua variante agravante se pedepseste. precum si in varianta referitoare la distrugerea de inscrisuri sub semnatura privata. -miljlocul utilizat sa fie de natura sa puna in pericol alte persoane sau bunuri. care trebuie sa indeplineasca doua conditii cumulative: .Pot servi la dovedirea unor drepturi de natura patrimoniala conventiile civile. in ambele situatii. cu exceptia proprietarului sau detinatorului acestuia. din care rezulta ca face parte din patrimonial cultural (textul nu specifica.

in ziua de 26 martie 1995. 10 alin 1 lit c C. 265 din 8 mai 1996. degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun apartinand altuia. Incadrare juridica1 Art. inculpatul nu a luat nici o masura pentru limitarea efectelor acestuia si. a dispus achitarea inculpatului in baza art. Andreea Stoica. i-a impiedicat pe locuitorii ce au incercat sa intervina pentru stingerea incediului. cat si incadrarea juridica sunt gresite. Declarandu-se recurs in anulare. s-a sustinut ca atat solutia de achitare.000 de lei prin distrugerea acelor bunuri. 1 Infractiuni contra patrimoniului. 219 C.500. a) raportat la art. a fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de distrugere din culpa prevazuta in art. CSJ. practica judiciara . focul extinzandu-se. 219 C. prin decizia penala nr. in BJ Prin sentinta penal nr. 177 din 25 martie 1995 a Judecatoriei Alexandria. Prin decizia penala nr. Fiind de fata in momentul declansarii incendiului. Recursul in anulare este fondat. datorita conditiilor atmosferice. caruia I s-a produs o paguba de 2. 217 alin 1 si alin 4. 217 alin 1 C. 2 lit. 217. art. Impiedicarea stingerii unui incediu in propria gospodarie. p. a respins apelul inculpatului. decizia nr. si asupra unor bunuri ale vecinului sau. infractiunea de distrugere consta in distrugerea. fiind in stare de ebrietate. o capita de paie din curtea sa. sau impiedicarea luarii masurii de conservare ori de salvare a unui astfel de bun precum si inlaturarea masurilor luate.Impiedicarea stingerii unui incediu. Sectia penala.p . constituie infractiunea de distrugere prevazut de art.p Potrivit art. 457 din 30 septembrie 1996. din neglijenta. 11 pct. inculpatul a incendiat. cu consecinta extinderii acestuia asupra bunurilor altor persoane.p. 1222 din 8 mai 1998. Curtea de Apel Bucuresti a admis recursul declarat de inculpate si casand ambele hotarari. datorita relatiilor de dusmanie ce existau intre el si vecinul sau. Tribunalul Teleorman. S-a retinut ca. inculpatul TF.p.

pur si simplu. casandu-se gotarariel atacate. recursul in anulare a fost admis si. ocrotind relatiile sociale patrimoniale privind avutul personal sau particular. de pedepsire a unui rival de orice tip. pentru savarsirea infractiunii de distrugere prevazuta de art. sau impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun precum si inlaturarea masurilor luate. de razbunare. constituie. O asemenea fapta.p. Dispozitiile art.p. aceea de distrugere nu are ca rezultat realizarea unui profit material de catre autorul ei. poate fi inspirata si purtata din sentimente negative. R. aducand in stare de nefunctionare acele instalatii. 217 alin 1 si 4 C. infractiunea de distrugerea consta in distrugerea. Comentariu2 (cod adnotat si comentat) 1. dec nr. Distrugerea de bunuri poate aparea insa si ca rezultat eventual – nedorit. vatamare corporala 2 3 Codul penal –comentat si adnotat – partea speciala. III. volumul I. 217 alin 1 si 4 C. In consecinta. intr-o actine conexa cu o alta actinea ce constituie infractiune distincta. dar acceptat de faptuitor -. rezultatul (consecinta) faptei constand.S. in aceasta modalitate.p. 217 alin 1 C. cand ea este comisa cu intentie. le-a smuls din ansamblele electronice in care erau montate. inculpatul a savarsit. inculpatul a fost condamnat. Teordor Vasiliu “Fapta inculpatilor care. 217 C. . prevazuta in art. savarsita in concurs (furt si distrugere3). 94 . pentru a sustrage diferite piese electronice.de ura. Obiectul juridic a). impiedicand mai multe persoane sa intervina pentru ca incediul sa nu se extinda la gospodaria vecina.Potrivit art. degradarea ori aducea in stare de neintrebuintare a unui bun apartinand altuia.pe langa infractiunea de furt in paguba patrimoniului public. prin schimbarea incadrarii juridice. 56/1981. de ruinare a unui concurrent in afaceri. Spre deosebire de celelalte infractiuni impotriva patrimoniului.p. din nimicirea sau deteriorarea ori scoaterea din uz a bunului apartinand altei persoane. in scopul folosirii lor la confectionarea unor aparate de radio si amplificatoare. infractiunea de distrugere are deci acelasi obiect generic ca si celelate infractiuni cuprinse in titlul III din C. Or.p. infractiunea de distrugere prevazute de art. p. 1975.T. 231 alin (3) din Codul penal”.infractiunea de distrugere calificata in paguba patrimoniului public.

faptuitorul n-a cunoscut apartenenta acestui bun.si distrugerea.T. 2. instigatori sau complici. poate constitui obictul material al infractiunii de distrugere prevazute in art. cat si infractiunea de distrugere in paguba patrimoniului public. distrugerea poate fi si rezultatul unei atitudini culpoase.. 33 lit. avand o valoare economica.. Mentionam insa ca in cazul distrugerii aggravate prevaute in art. . urmeaza a se retine ca este vorba de o pluralitate de infractiuni sub forma concursului ideal. Infractiunea de distrugere putand fi savarsita de mai multe persoane. asa ca orice persoana poate fi subiectul activ al acestei infractiuni. Obiectul material al actestei infractiuni poate fi si un bun apartinand avutului obstesc dar numai in cazurile in care bunul aflandu-se in posesia sau detentia unei persoane particulare. 217 alin. 3 si 4 c. Obiectul material Orice bun mobil sau imobil. 231 din Codul Penal. 2. degradat sau adus in stare de neintrebuintare.p. distrugand cu aceeasi ocazie si bunuri (obiecte de vesela) apartinand restaurantului. intrucat nu intruneste atributele unui “bun” in intelesul dispozitiilor cuprinse. pen. Subiectii infractiunii a) Calitatea de autor al infractiunii de distrugere nu este conditionata de intrunirea unor anumite cerinte. dec nr. 4 Fapta inculpatei care a savarsit acte si gesture prin care s-a adus atingere bunelor moravuri. 321 din Codul Penal. 217 c.S. R. participaratia este susceptibila de a fi realizata in toate formele ei. p. in totalitatea ei . b) din codul penal”. Un lucru care nu face parte din patrimonial unei persoane (res nullius si res derelictae) nu paote forma obiectul material al infractiunii de distrugere. b) Obiectul juridic special al acestei infractiuni este constituit din relatiile sociale de ordin patrimonial a caror formare si dezvoltare depind de apararea starii de fapt existente – in ce priveste integritarea si insusirile necesare pentru a putea fi utilizate . prevazuta in art. prevazut in art.a bunurilor apartinand patrimoniului personal sau particular. 1760/1970. constituie o singura activitate cu mai multe urmari relevante sub aspect penal. In sfarsit. constituie atat infracitunea de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice. Intrucat insa fapta. 430.I. 2. participantii pot avea deci calitatea de autori. ultraj contra bunelor moravuri si distrugere4. apartinand avutului personal sau particular. in textul la care ne-am referit. prevazuta in art. subiectul active poate fi chiar cel caruia apartine bunul distrus.

. .b) Subiectul pasiv al acestei infractiuni este persoana careia apartine bunul distrus. Intrucat si alte persoane. faptuitorul distruge mai multe bunuri apartinand unor persoane diferite. drept care a fost lezat. creditorul gagist. Desi infractiunea de distrugere prevazuta in art. uzufructuantul). iar bunul care fomeaza obiectul material al infractiunii apartine faptuitorului.pot avea un drept asupra bunului cu privire la care s-a exercitat actiunea faptuitorului.p se realizeaza prin una din urmatoarele actiuni ale faptuitorului: distrugerea. ci a crezut ca este al unei persoane particulare. aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun. credem ca in cazul savarsirii distrugerii prevazute in art. subiect pasiv este si statul ca exponent al colectivitatii ale catei interese au fost lezate. 3. bunurile aratate in alin 2 intereseaza prin valoarea si semnificatia lor cauzeaza un grav prejudiciu. subiectul pasiv al acestei infractiuni este persoana care avea un drept asupra acestui bun (de exemplu. de regula. Latura obiectiva a) Elementul material al infractiunii de distrugere in forma tipica (simpla) prevazuta in art. creditorul ipotecar. 4 c. 217 alin 1 c. Astfel. In cazul in care infractiunea de distrugere este savarsita in una din variantele agravate prevazute in art. 2. chiar in situatia in care ele apartin faptuitorului. sau inlaturarea unor astfel de masuri care au fost luate. si 4. Elementul material al infractiunii se exprima. pentru ca prin savarsirea unor asfel de fapte sunt lezate interesele colectivitatii. 2. distrugerea bunurilor aratate in alin.cum ar fi uzufructuarul . precum si distrugerea oricaror alte bunuri. produce o perturbare in desfasurarea normala a vietii. 4. Legea penala pedepseste actiunea de distrugere a bunurilor la care se refera dispozitiile din alin. dar savarsita prin mijloacele aratate in alin 4 si care genereaza pericol public. si aceste persoane pot fi subiecti pasivi ai aceste infractiuni. infractiunea savarsita in aceste conditii va avea o pluraritate cand bunul distrus apartinea in indiviziune mai multor persoane. Asa fiind. subiectul pasiv al acestei infractiuni poate fi si o unitate obsteasca atunci cand infractorul nu a stiut ca bunul apartine unei astfel de unitati.pen. 3. degradarea. 3. 217 alin. In cazul in care. prin aceeasi actiune. degradat sau adus in stare de neintrebuintare prin actiunea faptuitorului. a activitatii membrilor colectivitatii. 2. creditorul ipotecar. 3 si 4. 217 c. locatarul. impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui bun. p face parte din categoria infractiunilor contra avutului personal sau particular. 217 alin.

sau in urma loviturilor aplicate unui animal de tractiune acesta devine inapt de a mai putea fi folosit. arderea unei carti sau a unui inscris. iar nu crearea unei stari de pericol.printr-o actiune si. ori de salvare a unui bun. . 217 alin. caroseria unui autovehicul. Degradarea unui bun inseamna deteriorarea acestuia. Un bun este adus in stare de neintrebuintare cand. 1 c. fara a fi distrus sau degradat in sensul aratat mai sus. ori a unor obiecte din portelan. intrucat ceea ce s-a voit a se pedepsi prin incriminarea unei astfel de fapte a fost desigur distrugerea indirecta a unui bun. acesta savarseste. sfaramarea unor aparate construite din sticla. Desi textul la care ne referim nu conditioneaza in mod expres existenta infractiunii de distrugere de producerea acestor urmari.p. infractiunea de distrugerea exista numai daca impiedicarea luarii masurilor luate a avut ca urmare distrugerea. stricarea lui partiala. obiectele de imbracaminte. Astfel pot fi deteriorate (stricate partial) zidul unei case. de exemplu. mai rar. fiind luate masurile de conservare. pentru totdeauna sau numai un interval de timp. infractiunea prevazuta in art. daramarea unei case. Prin distrugere se intelege desfiintarea completa. de asemenea. este pus in situatia de a nu mai putea fi folosit. uciderea unui animal). de a nu putea fi utilizat deloc sau numai in parte. socotim totusi ca numai in aceste conditii ea poate fi savarsita. degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a bunului. ele sunt inlaturate de catre faptuitor. prin reparatiile ce i s-ar face. printr-o manevra contraindicata a unui dispozitiv se blocheaza intregul mechanism al unei masini astfel ca pentru repunerea in functiune este necesara demontarea ei. nimicirea unui bun (de exemplu. ceea ce are drept consecinta pierderea totala sau numai in parte a capacitatii sale de folosinta cu sau fara posibilitatea redobandirii acestei capacitate. Uneori pentru conservarea unui bun ori pentru salvarea lui de la distrugere (de exemplu. de la incendiu sau de la o inundatie) este necesar a se lua unele masuri. in urma caroara se adduce atingere integritatii materiale a unui bun. Infractiunea de distrugere este savarsita si atunci cand. In aceste doua situatii din urma. Asa. Prin impierdicarea de catre faptuitor a luarii unor astfel de masuri. printr-o inactiune.

care poate fi directa sau indirecta (art. 2. 530 din 27. 219 c. 19 pct. privind protejarea patrimoniului cultural national.10. cand distrugerea se comite cu intentie indirecta ea este in concurs cu alte infractiuni. care se poate concretize. nr. 1 lit a si b c. Distrugerea din culpa este incriminate de prevederile art. cat si prin omisiune. rezultatul sa fi fost generat. precum si atunci cand este savarsita prin vreunul dintre mijlocele prevazute in alin. nr. 217 alin. sa fi avut drept cauza actiunea faptuitorului. Faptele de distrugere prevazute in art. Pentru ca actiunea faptuitorului sa poata constitui elemental material al infractiunii de distrugere este necesar ca intre aceasta actiune si rezulat sa existe legatura de la cauza la effect asadar. De cele mai multe ori. stiintifica. 217 alin 2 si 3 c.p. adduce degradari acestuia din urma pentru a demonta obiectul pe care voieste sa si-l 5 Legea nr. prevazuta de acest text poate fi savarsita numai in cazul in care bunul apartine unei alte personae decat faptuitorul. De exemplu: faptuitorul pentru a-si insusi bunul fixat pe un imobil. 5. explozie ori alt asemena mijloc) si rezulta pericol public infractiunea de distrugere exista chiar daca bunul apartine faptuitorului (art. de asemenea valori. arhivistica. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural mobil (M. In cazul in care actiunea de distrugere este savarsita asupra vreunui bun din cele aratate in art. nr. 105 din 30. 217 alin 5).Of. sunt cele cuprinse in patrimonial cultural mobil5.2000) 6 O. asa cum s-a aratat. Infractiunea de distrugere in oricare dintre variantele prevazute poate fi savarsita atat prin comisiune. in distrugerea sau degradarea lui sau aducerea acestuia in stare de neintrebuintare. cu valori identice. 217 alin 1 cp este de observat ca infractiunea de distrugere .). Latura subiectiva.1995) . completata si aprobata prin Legea nr. Bunurile mobile. 41/1995 (M. In legatura cu dispozitiile art. in forma simpla. 3 (incediere. c) Legatura de cazualitate..05.Bunul are o deosebita valoare artistica. 3 si 4 constituie variante agravante ale acestei infractiuni.G.Of. 68/1994. sunt cele cuprinse in patrimonial cultural national6. B) Rezultatul actiunii faptuitorului consta in schimbarea starii de fapt a bunului. iar bunurile immobile. istorica.p. Dispozitiile art.p. 217 incrimineaza fapta de distrugere contra avutului personal sau particular numai cand este savarsita cu intentie. a structurii lui fizice.

Pentru delimitarea sferei de aplicare a dispozitiilor din art. avand o valoarea . infractiunea de distrugere savarsita cu intentie indirecta este in concurs cu infractiunea de furt savarsita cu intentie directa. 217 c. 217 alin 2 c. si anume. stiintifica. apartin intregului popor.Modalitati si forme ale infractiunii de distrugere a) Pe langa modalitatea simpla (tipica) prevazuta de art.Tinand seama tocmai de acest atribut al unor astfel de bunuri. 63/1974 in care se arata bunurile care.p trebuie sa se aiba in vedere criteriul indicat chiar de textul legii. fie mijloacelor folosite pentru comiterea ei. 217 alin 1 cp dispozitiile cuprinse in alineatele 2. Potrivit acestor dispozitii infractiunea de distrugere este agravata in cazul in care bunul are o deosebita valoare artistica.p.insuseasca. in care sunt expuse sticle cu diferite bauturi. data de distrugerea simpla datorata fie obiectului material al infractiunii savarsite. cand existenta lui intereseaza intreaga colectivitate sau un cerc larg al colectivitatii. arhivistica sau o a alta valoarea sociala. 6. Aceste variante prezinta un pericol social sporit. Deosebit de utile pentru aplicare dispozitiilor art. in preambulul legii nr. arunca spre ea cu un scaun. istorica. intrucat faptuitorul a prevazut rezultatul faptei sale pe care nu l-a urarit dar a acceptat posibilitatea producerii lui.p prevad ca infractiunea de distrugere este savarsita chiar in situatia in care bunul apartine faptuitorului. deosebita valoare social ape care trebuie sa o prezinte bunul respectiv. 63 din 2. obiectul aruncat loveste victima dar totodata sparge si geamul sau alte obiecte aflate pe traiectoria sa. infractiunea de lovire sau vatamare corporala (savarsitaa cu intentie indirecta. prin valoarea si semnificatia lor social-culturala. 217 alin 2 c. In ceea ce priveste bunurile care alcatuiesc patrimonial cultural national al tarii noastre. sau : faptuitorul voind sa loveasca persoana care se afla in dreptul unui geam sau a rafturilor dintr-un restaurant.11. dispozitiile cuprinse in art 217 alin 5 c. sunt precizarile din cuprinsul art. O prima varianta agravata este aceea prevazuta in dispozitiile alin 2 al art.1974 (legea ocrotirii patrimoniului cultural national al Republice Socialiste Romania) se arata ca aceste bunuri. Un bun are o astfel de valoare.p. 2 al legii nr. In acest caz.3 si 4 ale aceluiasi articol incrimineaza variantele agravate ale acestei infractiuni.

217 alin 3 c. Potrivit prevederilor art.Potrivit acestei dispozitii. 217 alin. p. telephonic sau de inalta tensiune ori o conducta petroliera. istorica sau documentara deosebita ori o valoare stiintifica de document al naturii de importanta deosebita. poate fi realizata in oricare dintre modurile prevazute in art. Prin includerea aceste dispozitii in codul penal. 217 alin 1 c. potrivit prevederilor art 4 c. (distrugerea. In adevar. Intrucat bunurile la care se refera dispozitiile din art.. sau inlaturarea unor astfel de masuri care ar fi fost luate). constituie patrimoniu cultural national. 3 c. legea penala ramana se aplica si infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii. impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare a acestuia. iar faptuitorul se afla pe teritoriul tarii noastre.p. chiar de un cetatea strain sau de o persoana fara cetatenie care nu domiciliaza in tara noastra. prevederile acestui text sunt aplicabile in cazurile prevazute de art.p. O a doua varianta agravanta este aceea prevazuta de textul alin 3 al aceluiasi art.p. daca fapta este prevazuta ca infractiune si de legea penala a tarii unde a fost savarsita. degradarea.p. aducerea in stare in neintrebuintare a bunului.Of nr. Desi in tara noastra bunurile care formeaza obiectul material al infractiunii in aceasta vaiatna apartin avutului obstesc. are domiciliul in tara. rezulta ca infractiunea in aceasta varianta poate fi savarsita numai prin distrugere. 5 si 6 c. degradare sau aducere in stare de neintrebuintare a . Actiunea faptuitorului. neavand nici o cetatenie. infractiunea de distrugerea este agravata cand obiectul material al actiunii faptuitorului este un cablu telegraphic. dispozitiile acestuia se aplica si infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii (in marea libera sau pe teritoriul unei alte tari) daca faptuitorul este cetatean raman sau daca. Din chiar cuprinsul art. 25 din 14 octombrie 1961).artistica.. pentru savarsirea infractiunii de distrugere in aceasta modalitate agravata. aflate in afara teritoriului tarii noastre pot apartine avutului particular. statul nsotru isi indeplineste totodata si indatoririle ce si le-a sumat cu privire la ocrotirea prin norme de drept penal a unor astfel de bunuri ca urmare a aderarii sale al Convetia asupra marii libere adoptata de Conferinta Natiunilor Unite in aprilie 1958 si ratificata prin decretul art. 6 c. totusi o astfel de infractiune poate fi savarsita si in contra avutului particular.p. 253/1961 (publicat in B.

Exista pericol public. Comparatie cu prevederile codului penal anterior.) se pericliteaza viata. . toxice. degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun sa fie savarsita prin incendiere. faptuitorul nemaiputandu-si continua activitatea infractionala (sa declanseze incendiul). si anume degradarea acelor bunuri. chiar daca bunul apartine faptuitorului. forma imperfecta a infractiunii de distrugere.p. O astfel de stare de pericol poate rezulta nu numai ca urmare a provocarii unui incediu dau explozii. In aceasta varianta.p. infractiunea poate fi savarsiata ca si aceea prevazuta in alin. integritatea corporala ori avutul unui numar indeterminate de persoane. 559-560 din codul penal anterior unele deosebiri.p. degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun. 3 al art.bunului. b) Tentativa. 7.). este surprins de proprietarul lor cand tocmai turna peste bunuri o substanta inflamabila. 217 c. 1 c. ci asa cum prevede textul. fapta va constitui infractiunea consumata prevazuta de art. faptuitorul voind sa distruga prin incendiere niste bunuri mobile apartinand unei alte persoane sip e care aceasta le depozitase in curte. deschiderea unui stavilar care ar avea ca urmare inundarea unui teren pe care sunt locuinte etc. si prin folosirea unui “alt asemenea mijloc” (de exemplu raspandirea unor substante asfixiante. iar nu si prin actiunea de impiedicare a luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun si nici prin aceea de inlaturare a masurilor luate. Dispozitiile inserate in art. numai prin distrugerea. explozie ori prin orice alt asemenea mijloc si totodata sa rezulte pericol public. sanatatea. 217 din actualul cod penal prezinta fata de prevederile art. de exemplu. in cazul in care prin folosirea unui astfel de mijloc (incendiere. O ultima modalitate este aceea prevazuta in art. 217 alin. este incriminate prin dispozitiile art. 217 alin 4 c. explozie etc. intrucat actiunea faptuitorului a produs unul dintre rezultatele necesare pentru existenta acestei infractiuni. Existenta acestei variante agravante este conditionata de intrunirea urmatoarelor doua cerinte: distrugerea.p. Daca prin turnarea substantei inflamabille peste aceste bunuri ele au suferit o degradare. Va fi savarsita tentative acestei infractiuni cand. 222 c.. apartinand avutului personal sau particular.

in scopul de a patrunde in incapere.p actual cuprind numai o parte dintre imprejurarile agravante prevazute in art. savarsita prin spargerea geamurilor si deteriorarea usilor. cauzandu-se astfel o paguba partii civile. totusi in . 560 c. alaturi de infractiunea de furt subzista si aceea de degradare. iar focul extinzandu-se au fost distrusi si lastarii plantati de pe o suprafata de cateva hectare. p.” nr. Dispozitiile din art. 217 alin 2 c. prin detasare si insusirea unui astfel de bun. T. 9/1961. dec.p. s-a provocat si degradarea imobilului respective. 18/1961.D. anterior. potrivit prevederilor actulului cond.D. 2956/1970.R. Practica judiciara 1. C. 3. 1961.133). de indrumare nr. (Trib. celelalte. dec. putand fi retinute ca atare potrivit regulilor din partea generala referitoare la circumstantele agravante generale. p. Instanta a constatat in concordanta cu probele efectuate ca inculpatul G. Sect. Inculpatul GV a fost condamnat pentru infractiunea de instigare la distrugere prin incendiere. insa nu se pedepseste.V.p. nr. intrucat fiind cu oile la pascut in padure.. “L. “R. a savarsit fapta cu intentia ceruta pentru infractiunea retinta in sarcina sa. precum si impiedicare luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui bun sau inlaturare a unor astfel de masuri care au fost luate. p. In cazul in care. este adevarat ca a urmarit numai sa aprinda gramezile de crengi. dat fiind ca inculpatul s-a desistat.P” nr.V. 559 c. In sarcina acestuia trebuie insa retinuta infractiunea de distrugere. 3/1971. a indemnatt pe inculpatul minor T. ci si aducerea lui in stare de neintrebuintare. Desi. pen. in raport de situatia de fapt concreta. a dat foc unei gramezi de crengi.60) 2. scoate dintr-un dulap mai multe lucruri cu intentia de a si le insisi. dar apoi din proprie initiative paraseste incaperea fata sa-si insuseasca ceva.74. sa dea foc unor gramezi de crengi ce apartineau locuitorilor din comuna.Astfel. ambele fapte urmand a fi considerare infractiuni concurente. Fapta aceluia care. constituie intetativa infractiunii de furt calificat ( prin efractie). Insusirea unui bun detasat dintr-un imobil constituie infractiunea de furt. La insitentele primului inculpate. patruzand intr-o incapere prin spargerea geamurilor si deteriorarea usilor. (Plenul Trib.V. Suprem. anterior) un bun apartinand in total sau in parte altei persoane. Suprem. constituie infractiunea de distrugere nu numai fapta autorului de a “strica” (art.

iar nu aceea de degradare de bunuri. C. 161.conditiile in care ele au fost aprinse de inculpatul minor.D.p). astfel ca insusirea lor constituie infractiunea de furt. chiar daca actul nu a fost in intregime distrus. 362 C. Ocupare fara aprobarea legala a terenurilor (art. 385 8 C.pr. 31 alin 2 C. (Trib. Suprem. ci a putut fi refacut partial. 170 si art. Jud.pr. Principiul specialitatii legii penale (art. Recurs: neagravarea situatiei in propria cale de atac (art.N. 161) 6. Pentru existenta instigarii la aceasta infractiune. p anterior). Col. si chiar daca dreptul de creanta incorporate in actul rupt a fost prescris. Pomii sunt bunuri immobile prin destinatie.pr. 14 si art. expertiza tehnica pentru evaluarea pagubelor (art. pen. Schimbarea incadrarii juridice a faptei (art. 1970. Concurs real de infractiuni (art.”. p. 86 din Legea 18/1991). 998 C. 116 si urm C.R. dec. 317). modalitati de stabilire a cuantumului despagubirilor. 1862/1968. dec nr.p). 44/1969. Valcea. (Trib. sper a-l distruge si abandona.. anterior modificarii prin legea 140/1996). 5. el a avut reprezentarea posibilitatii ca incediul sa se extinda si la lastarii din apropiere si deci a acceptat in mod constient aceste urmari.pen): restabilirea situatiei anterioare (art.pr. mijloace de proba. Superm. la indemnul sau. Daca faptuitorul a luat lucrul din posesia partii vatamate nu cu intentia insusirii pe nedrept.p. Concurs de texte. “R. nr.ceea ce a si realizat – fapta nu constituie furt.). 562 c. in vigoare (respectiv art. Col. pen. 382) 4. Pen. daune materiale (art. (Trib. 217 c. . nr.nr 213/1970.civ. p. Latura civila (art. 33 lit a C. 1345/1965 “J. constituie infractiunea prevazuta de art. Pen. 348 C. Sect.p).p). 217 alin..p). ci din razbunare.p. Distrugerea (art. in masura in care sunt desprinsi din pamant si fac obiectul unei sustrageri devin bunuri mobile.Supem . Fapta aceluia care rupe un inscris apartinand altei persoane.) Distrugerea sau degradare a culturilor agricole (art.pen). ci infractiunea de degradare a lucrului altuia ( Trib. p. Participatie improprie (art. 1/1966. 334 C.” nr. 346 C. este sufficient sa se retina vinovatia instigatorului sub forma intentiei indirecte.p). 1 c. 87 din legea 18/1991).D. p. dec nr. in care sunt consemnate raporturile patrimoniale dintre el si acea persoana.pr. 5/1969.. dec.

58 ha teren arabil situate in comuna Blagesti la punctual numit “Lunca lui Moaca”. Pentru a prinunta aceasta solutie. producandu-I o paguba partii civile PL in valoare de 664. in termen legal. situate in sola 4 . 175/1995. prima instanta a retinut. incheindu-se. parcela 40/32. din oficiu. Este de metionat ca CM a stapanit (folosit) suprafata respectiva de teren din 1991. ivocand nelegalitatea hotararii de condamnare. Dupa a doua prasila. nici in scris si nici oral in fata instantei de recurs. inculpatul a distrus lucrarile agricole (recolta aflata in crestere). Bacau a fost respins ca nefondat apelul declarat. inculpatul DI a solicitat mecanizatorlui MD sa are terenul repsectiv. in acest sens. 217 alin 1 C. emis potrivit legii 18/1991 si depus la dosar. deoarece el este proprietarul terenului astfel ca nu a distrus recolta altuia. in fapt.758lei cu titlu de despagubiri civile catre partea vatamata si civila PL. in ansamblu. fara a cunoaste ca terenul nu apartine inculpatului. unde nu s-a prezentat desi a fost legal citat la doua termene consecutive. iar pana la inceputul lunii iunie 1995 a efectuat si doua prasile. in primavera anului 1995. l-a arat. iar in 1995 la arendat (inchiriat) numitului PL care. Bacau a fost condamnat inculpatul DI la 80. Prin decizia penala nr. inculpatul. sa discuiasca si sa-l reinsamanteze cu porumb. instanta de recurs considera ca recursul este intemeiat numai sub aspectul incadrarii juridice a faptei. in termen legal.000 lei amenda pentru savarsirea infractiunii de distrugerea prevazuta de art. Impotriva acestei decizii a declarat recurs. Examinadn cauza. judetul Bacau a pus in posesie pe numita CM cu suprafata de 0. in virtutea principiului rolului active al instantei de judecata.p si a fost obligat la plata sumei de 664. In acest fel. alaturi de terenul de pe care a distrus cultura de porumb. 153568 din 28 iunie 1995.Prin sentinta penala nr. ca in anul 1995 Comisia pentru aplicarea legii 18/1991 din comuna Blagesti. fara a-l motive. ceea ce MD a facut. 83 din 28 ianuarie 1997 a T. 2481 din 14 iunie 1996 a J.758 lei stabilita printr-o expertiza tehnica efectuata in cauza. procesul-verbal nr. inculpate. rezulta ca inculpatul I s-a reconstituit dreptul de proprietate pe o alta suprafata de teren. . Impotriva acestei sentinte a declarat apelul. l-a insamantat cu porumb. spunandu-i ca-i apartine. constatandu-se ca din titlul de proprietate nr.

determinarea. inlesnirea sau ajutarea in orice mod. Astfel. potrivit art. ca “distrugerea sau degradarea culturilor agricole” constituie infractiune de distrugere si se pedepseste “potrivit prevederilor Codului penal”. d si art. Prima instanta a facut. la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala. 18/1991. in sensul celor aratate mai sus. potrivit art. pr.. Pen. anterior modificarii prin legea 169/1997. ci l-a determint pe numitul MD sa o savarseasca. 31 alin 2 C. mai bine zis. pe baza unor probe concludente. 217 alin 1 C. situatia de fapt si vinovatia inculpatului au fost correct stabilite de prima instanta.p. . ca infractiune speciala de distrugere.Astfel. intre altele. in primul rand.. potrivit art. 38515 pct. textul respective prevazand. se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune. care sunt legale si temeinice. 17 Cpr pen si alin 3 C. care nu agraveaza situatia inculpatului in propriul recurs. 86 din Legea fondului funciar nr. a retine cauza pentru rejudecare.. legal administrate si temeinic apreciate. mentinand celelalte dispozitii ale sentintei. 1. cu intentie. acesta din urma actionand fata vinovatie. Bacau. 2 lit. insa o gresita incadrare juridica a faptei in art.pen din moment ce nu inculpatul personal a savarsit fapta. consideram ca instantele erau obligate sa observe ca fapte de “distrugere sau degradare a culturilor agricole” a fost incriminta. numai pedeapsa pentru aceasta infractiune speciala fiind imprumutata din Codul penal. urmeaza a se admite recursul sub acest aspect.pr.pen. de catre o persoana care comite acea fapta fara vinovatie. a se casa in intregime decizia instantei de apel si in parte sentinta primei instante. in care sunt reglementate si alte infractiuni la regimul fondului funciar din Romania. 334 C. s. 3859 alin 1 pct. 203/ R din 6 mai 1997). infractiunile ce trebuiau retinute in sarcina inculpatului. (CA. astfel ca nu raspunde penal. constituind pariticipatia improprie. astfel ca in mod nelegal inculpatul a fost considerat drept autor al faptei comise. Comentariu Considerand legala decizia partilor instantei de recurs in ce priveste schimbarea incadrarii juridice a faptei inculpatul din autorat in particiatie improprie la savarsirea infractiunii aveam serioase reserve in ce priveste infracitunea sau.pen. iar in fond urmeaza a schimba incadrarea juridica a faptei. d nr. Punandu-se in discutia partilor si procurorului schimbarea incadrarii juridice. Or. in art.

inscris in art. a se vedea. in raport de incadrarea juridica a unei fapte intr-o infractiune speciala sau intr-o infractiune de drept comun. chiar daca pedeapsa pentru aceasta infractiune speciala este imprumutata din prevederile corespunzatoare ale Codului penal. consideram ca prima instanta ar fi trebui sa examineza si existenta infractiunii speciale prevazute de art.pen. in concurs real.Legea fondului funciar nr. Schimbarea incadrarii juridice in infractiunea speciala de distrugere nu constituie o agravare a situatiei inculpatului in propria cale de atac.p. In al doilea rand. anterior modificarii acestuia prin Legea 169/1997. a procedat la reinsamantarea suprafetei respective si. Consideram ca aceasta infractiune se afla. imprevizibil. potrivit principiului specialitatii legii penale. 4 p. 217 alin 1. 122-124 . anterior modificarii prin legea 140/1996. ci si din ratiuni care tin de consecintele juridice care pot surveni. 86 din legea 18/1991. Comentariu. Ungureanu. 2. A. este sufficient sa mentionam ca este posibil ca printr-un act normative de clementa sa fie gratiata pedeapsa ori sa fie aministiata infractiunea de drept comun de distrugere. potrivit caruia “Ocuparea in intregime sau in parte a terenurilor d eorice fel. ceea ce constituie manifestari clare de ocupare a terenului. incadrarea juridica corecta si completa nu putea fi prevazuta de art. in continuare. dar nu si distrugerea speciala prevazuta de art. A. 87 din Legea 18/1991. fie de instanta de recurs.In consecinta. fara aprobarea primita in conditiile legii. deoarecere. Astfel. C. in DPLSR.p. savarsita anterior datei de 4 noiembrie 1997. 220 C. dupa ce a distrus cultura de porumb de pe suprafata respective de teren .pen. 7 Pentru caracterizarea continutului infractiunii speciale. Ciopraga “Regimul juridic al fondului funciar. constituie infractiunea de tulburare de posesie si se pedepseste potrivit prevederilor Codului penal. 33 lit a C. dispozitiile penale speciale au prioritate de aplicare fata de dispozitiile penale de drept comun. asa incat era posibil si necesar a fi facuta fie de instanta de apel. deoarece pedepsirea are loc tot potrivit prevederilor Codului penal.7 Aceasta incadrare juridica trebuia facuta nu doar din ratiuni de “acurarete” juridica. infiintarea sau mutarea semnelor de hotar si a reperelor de marcare. Infractiunea de distrugere sau degadare a culturilor agricole”. a impiedicat partea vatamata sa foloseasca terenul respective.. cu infractiunea speciala de participatie improprie la distrugere sau degradare a culturilor agricole. 18/1991. deoarece faptuitorul. respective cu pedeapsa prevazuta de art. prevazut de art. 362 C.

pe baza acestei dispozitii. aceasta infractiune speciala fiind reglementata distinct.. deoarece ar fi agravat situatia inculpatului in propriile cai de atac.pen. iar in legea speciala se face trimitere la pedepesele inscrise in Codul penal. anterior modificarii prin Legea 169/1997. impiedicand partea vatamata sa foloseasca terenul respective. Sub aspectul laturii civile. art.pen.86 teza II din L 18/1991. cu aplicarea art. anterior modificarii prin Legea 140/1996. a ocupat efectiv suprafata respective de teren. potrivit art. a inculpatului la despagubiri reprezentand valoarea recoltei distruse. Evident.p in art. 87 din Legea 18/1991. Acest aspect (civil) al cauzei releva. in sensul de a lasa partea vatamata si civila in posesia linistita asupra terenului respective. 220 C. arendat (inchiriat) de la adevatatul proprietar. intr-o modalitate de . in concurs real prevazut de art. ci ca autor. anterior modificarii prin Legea 169/1997.Aceasta din urma fapta nu a mai fost savarsita de catre inculpate in participatie improprie. odata in plus. 33 lit. deoarece dupa consumarea distrugerii culturii existente si reinsamantarea terenului respectiv. chiar daca faptele savarsite sunt incriminate si in dreptul comun. consideram ca prima instanta trebuia sa schimbe incadrarea juridica a faptelor retinute expres in rechizitoriul prin care a fsot sesizata si cu aceata fapta – nefiind incidente prevederile art/ 317 C. consideram ca – in afara obligarii. a C. anterior modificarii prin L. 87 din L 18/1991. 217 alin 1 C. ceea ce ar fi fost inadmisibil. De altfel. numai astfel putand redobandi posesia asupra terenului respectiv. partea vatamata si civila sa poate cere punerea in executare a horararii. este de observat si faptul ca prin Legea 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 385 5 alin 1 C.pen. privitoare la obiectul judecatii in prima intanta – din art 217 alin.pen. a fost modificat si art. intre altele. in raport cu savarsirea celei de-a doua infractiuni. urmand ca. nemaiputand sa se bucure de recolta aferenta culturii agircole insamantata si intretinuta pana la prasila a doua inclusive. 3.. 140/1996 si art.instanta trebuie sa-l oblige pe inculpate la restabilirea situatiei anterioare. instantele de apel si de recurs nu puteau proceda la aceasta schimbare a incadrarii juridice.pr. pen. in caile ordinare de atac exercitate exclusive de catre inculpate. In consecinta.pr. 372 alin 1 si respctiv. 18/1991. 1 C. ca urmare a primei infractiuni. cu aplicarea art. ratiunea incadrarii juridice corecte a faptelor incrimintate prin legea speciala. legale si temeinice.

pen. 62 din 10 ianuarie 1997 a J Bacau a fost condamnta inculpate M. Inculpata a fost obligate la plata sumei de 920. pentru faptele de natura celor care au facut obiectul spetei rezumate mai sus. fara trimitere la dispozitiile Codului Penal. constantandu-se ca Renel Bacau nu s-a constituit parte civila.pr. iar in baza art. fiind. Violare de domiciliu (art. astfel incat. expertiza tehnica pentru evaluarea daunelor materiale (art. .000 lei catre partea civila GM cu titlu de despagubiri civile. s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 1 an inchisoare.000 lei in fata instantei.p. anterior modificarii prin legea 140 /1996). mijoace de proba. 220 C.000 lei..pr. prevazandu-se pedepse proprii. Latura civila (art. nu se mai pune problema aplicarii art. generate de o suprafata de teren pe care fiecare o revendica in favoarea sa. 33 lit a C. Persoana vatamata GM s-a constituit parte civila cu suma de 2.baza si alta calificata. 217 alin 4 c. pentru are RENEL Bacau nu s-a constituit parte civila. 192 alin 1 C. Pe fondul acestei stari conflictuale. 192 alin 1 C. si la 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de distrugerea prevazuta de art. Prin sentinta penala nr. 346 C. in ziua de 31 ianuarie 1995 inculpata a consumat bauturi alcoolice dupa care s-a deplasat la locuinta partii civile. 63 C. de asemenea.000. 14 si art.000 lei la urmarirea penala si cu 4. cat si un gard.pen). a patruns in curtea acesteia pe o poarta care nu era incuiata si.pen). 217 alin 4 C. s-a retinut ca intre parti exista de mai multa vreme o stare conflictuala.pr.civ). Distrugere (art. Concurs real de infractiuni (art. savarsite incepand cu data de 4 noiembrie 1997.R. la 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de violare de domiciliu prevazuta de art.p): daune materiale (art. C. 33 lit a si 34 lit a C.pen. cu ajutorul unui chibrit.pen. mult sporite. anterior modificarii prin Legea 140/1996.pen. aprecierea probelor (art.000. 998 C. 116 si urm. a fat foc la fan. In fapt. dar din expertiza tehnica efectuata in cauza pentru evaluarea pagubei rezulta ca valoarea pagubei cauzate prin fapta inculpatei este de 920. considerand paguba ca fiind infima.pen). modalitatile de stabilirea a despagubirilor. avariata si o linie electrica de joasa tensiune.p. Pericol public: incendiere din care a rezultat pericolul public.

cu motivarea ca prima instanta a stabilit correct cuantumul despagubirilor civile. Recursul este nefondat si urmeaza a fi respins ca atare. daca fapta de distrugere se savarseste. care a stabilit ca a ars cantitatea de 3. si a fost admis apelul inculpatei. numai partea care a reiterate motivul de apel. pedeapsa este inchisoarea de la 1 la 5 ani.pen. pagubele aratate insumeaza 915.200 lei si o portiune de 10.000 lei. 4 m gard in valoare de 102. fara nici o motivare. In raport de catimea bunurilor distruse si de afectarea. Prin decizia penala nr. fie si minora. 771/A din 26 august 1997 a T. numai sub aspectul executarii pedepselor. deoarece cuantumul pagubei cauzate prin fapta inculpatului a fost correct stabilit pe baza unei expertise tehnice. consideram sa se poate deduce ca prin fapta sa inculpate a produs pericol public. d. 13 C. situatie confirmata si de martorii audiati la cererea partilor. cat si partea civila pe motivul ca nu I s-au acordat toate despagubirile civile solicitate. deci mai putin decat prima instanta a obligat-o pe inculpata. potrivit art. Or. nici una dintre instante nu s-a preocupat de stabilirea conditiei “producerii pericolului public”.p.861 kg fan in valoare de 772.300 lei. in termenul legal.Impotriva acestei sentinte au declarat apel.. intre altele.A Bacau. iar la un cotet pentru porci i s-au produs degradari in valoare de 41. in termen legal. si anume potrivit art. a liniei electrice de joasa tensiune. or. nr. pen. constatandu-se ca ambele pedepse stabilite pentru cele doua infractiuni au fost total gratiate total conditionat prin art. 217 alin 4 C. prin incendiere si daca rezulta pericol public. . atat inculpate. 1 lit a din L 137/1997. Impotriv acestei decizii a declarat recurs. ca un element constitutive al acestei modalitati agravante a infractiunii de distrugere. s.Bacau a fost respins apelul partii civile. anterior modificarii prin Legea 140/1996 (text omis a prevazut in hotararile instantelor).500 lei. 659/R din 11 decembrie 19977) Comentariu Consideram ca hotararile adoptate in speta sunt criticabile sub un singur aspect. (C.

deoarece actiunea de violare de domiciul nu se absoarbe in cea de distrugere.suma de 1. anterior modificarii prin Legea 140/1996). Apelul declarat de inculpate. 529 din 26 iunie 1996 a J. In ce priveste latura civila a cauzei.Concurs de texte.416 lei prin distrugerea unor puieti. provocand o paguba in valoare de 1. 30 din Legea 2/1987. prin care a solicitat achitarea in temeiul art. inculpatul a obtinut de la Ocolul silvic Roman anumite parcele de teren. situate in raza de competenta a padurarului L. 30 si art. consideram ca instantele au dat o rezolvare legala si temeinica.471.4171. in concurs real cu infractiunea de distrugere. 546 din 31 noiembrie 1993 a aceleasi instante. Prin sentinta penala nr. la 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii silvice prevazuta de art. pentru infractiunea de furt calificat. dispunandu-se executarea acesteia alaturi de pedeapsa aplicata pentru noua infractiune. Roman s-a dispus condamnarea inculpatului M. inculpatul a patruns. fara drept. cu oile. 31 din Legea 2/1987). 217 C. pe alte parcele. Districtul II “Valenii” apartinand de Ocolul silvic Roman. in termen legal.N. impotriva acestei sentinte. prin schimbarea incadrarii juridice din art. care erau interzise la pasunat. atat inculpatul.. intrucat constituiau zone de regenerare naturala a padurii.pen cu aplicarea art. Distrugerea (art. cat si ciobanilor angajati la stana de catre inculpate.Fara indoiala ca. Pentru pasunatul animalelor.pen.416 lei cu titlu de despagubiricivile. 181 C. In fapt. s-a retinut ca in primavera anului 1995 inculpatul a organizat o stana la punctual numit “Zavoi” situate pe raza teritoriala a Cantonului silvic nr. deoarece fapta este lipsita de pericol social al . 217 alin 1 C. 83 C.pen s-a revocat suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 1 an inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 31 din Legea 2/1987. Infractiune silvica (art. in mai multe randuri. parcelele care pot fi pasunate cu vitele de la stana respective. Inculpatul a fost obligat sa plateasca partii civile RAP “ROMSILVA”. in curtea partii vatamate inculpate a savarsit si infractiunea de violare de domiciliu. In baza art. 11 “Codrul de jos”.M. Cu toate ca padurarul LM a indicat. pen. patrunzand.

Recursul este. deoarece: fapta a fost savarsita anterior datei de . cand nu existata zapada. cu aceasta ocazie gasindu-se tarusii cu care au fost confirmate de martorul AV care a fost de fata cand inculpatul a fost gasit cu oile in plantatie. fapta s-a constata in septembrie. darn u pentru motivele invocate. in ziua de 5 septembrie 1995. Neamt. deoarece: prin procesul-verbal incheiat la data de 2 octombrie 1995 de catre padurarul LM s-a constatat ca inculpatul a pasunat abuziv cu oile de la stana.471. intemeiat sub aspectul aplicarii dispozitiilor legii 137/1997 privint gratierea unor pedepse la pedeapsa de 6 luni inchisoare aplicata de catre prima instanta in baza art. a facut o legala incadrare juridica a faptei si o corespunzatoare individualizare a pedepsei aplicate. in timpul cercetarilor penale. Impotriva acestei decizii a declarat recurs. invocand ca nu se face vinovat de savarsirea faptei si ca organele silvice si de politie au constatat fapta in luna decembrie. Fapta savarsita de inculpate nu poate fi considerate ca fiind lipsita de pericolul social al unei infractiuni. de valoarea acestora (1. pe zapada.unei infractiuni. Astfel. s-a incheiat un nou proces-verbal la data de 4 decembrie 1995 de catre organul de politie. astfel incat nu exista certitudine cu privire la constatarile facute. cand s-au completat doar primele constatari.pen. 181 C. a fost respins ca nefondat prin decizia penala nr. distrugand un numar de 6. ulterior . desi a mai fost condamnat pentru o infractine de furt calificat si a beneficiar de suspendarea conditionata a executarii pedepsei nu a inteles sa nu mai comita infractiuni. in care s-a consemnat ca inculpatul a indicat correct locul in care a pasunat oile si s-au produs distrugerile de lastari naturali. potrivit art. iar nu in decembrie. 206/A din 25 aprilie 1997 a T. la constatare participand si inculpatul care a semnat procesul-verbal fara nicio obiectiune. insa. in termen legal. fara a avea autorizatie. in raport cu numarul mare de lastari naturali distrusi (6.416 lei ) si de antecedentele penale ale inculpatului care. cu motivarea ca prima instanta a retinut correct situatia de fapt.. In consecinta.600 lastari. Recursul este intemeiat.600 bucati). 31 din Legea 2/1987. neputandu-se considera ca fapta inculpatului este lipsita de pericol social al unei infractiuni in raport de valoarea mare a pagubei cauzate si de antecedentele penale ale inculpatului. ca si de inculpate care a recunoscut savarsirea faptei in faza urmaririi penale. este neintemeiat motivul de recurs in ce priveste realitatea constatarilor facute. inculpatul.

p. deoarece in acest ultimo text este inscrisa infractiunea speciala de “distrugere sau vatamare a puietilor sau lastarilor prin pasunare in zone sau paduri in care pasunatul nu este permis”. 1 lit. 3 C. consideram ca este . 37 lit a C.pen.pen cu referire la art. 10 din aceeasi lege si metinand celelalte dispozitii ale sentintei primei instante. 31 din Legea 2/1987 a fost incriminate distinct “distrugerea sau vatamarea arborilor. dar.. 38515 pct. potrivit art. In schimb.pen. 2 lit d si art. 209 c.. noua infractiune intentionata nu a fost savarsita in starea de recidiva postcondamnatorie prevazuta de art. 5 alin 1 teza II lit. urmeaza a se admite recursul inculpatului potrivit art. In primul rand. a faptei din art. puietilor ori lastarilor. 30 alin 1 din Legea 2/1987 (de “taiera sau scoatere din radacini. 362 c. 217 c. modificata prin Legea 42/1992).pr. 31 din Legea 2/1987. s. d. nr. a se casa in intregime decizia recurata si in parte sentinta primei instante. cuantumul pedepsei aplicate nu este mai mare de 2 nai inchisoare asa cum prevere art. atragandu-se atentia inculpatului asupra consecintelor prevazute in art. 31 din aceeasi lege. incadrarea juridica. in mod legal.pen. 1 teza II lit. a se constanta ca pedeapsa de 6 luni inchisoare aplicata pentru savarsirea infractiunii silvice prevazuta de art. fara drept. inscris in art. a din aceeasi lege. aceasta dispozitie penala speciala avand prioritaet de aplicare fata de incriminarea de drept comun inscrisa in art. 3859 alin. puietilor sau lastarilor prin pasunare in zone sau paduri in care pasunatul nu este permis”. Este adevatat ca si prin fapta inscrisa in art. 5 alin. 217 alin 1 C. 1 lit a din legea 137/1997. de arbori.p. 31 din Legea 2/1987 este gratiata integral conditionat prin art. deoarece pedeapsa prevazuta de lege pentru aceasta noua infractiune nu este mai mare de 1 an inchisoare (fiind de maximum 6 luni inchisoare. consideram ca prima instanta a schimbat. potrivit principiului specialitatii legii penale. 11 din Legea 137/1997. 30 din Legea 2/1987 in art.. In consecinta. din moment ce in art.26 mai 1997 prevazuta de art. puieti ori lastari”) se produce o “distrugere” a arborilor. (CA Bacau. 507/R din 30 septembrie 1997). 1 pct. 16 si alin.p. noua infractiune nu este exceptata de la gratiere prin art. A din Legea 137/1997 care mentioneaza expres furtul calificat inscris in art. b din Legea 137/1997. Comentariu 1.. pedeapsa de 1 an inchisoare penru care s-a dispus revocarea suspendarii conditionate a executarii este exceptata de la gratiere potrivit art.

Acestea din urma dispozitii penale vizeaza o distrugere a arborilor. in sensul majorarii de 10 ori a plafonului pagubei in raport cu cel inscris in art 31 alin 1. pastrand proportia de 1/10 intre suma de 1. Cu alte cuvinte. calculate pe baza de tarif. potrivit caruia “Distrugerea sau vatamarean arborilor. daca valoarea pagubei. . modificat succesiv prin legile mentionate mai sus.potrivit caruia “Faptele prevazute la alin 1 se pedepsesc cu inchisoarea de la 6 luni la 2 ani daca valoare pagubei. 217 C. 31 din Legea 2/1987 – modificat succesiv prin Legea 42/1992. 31 alin.1 din Legea 2/1987.000 lei. 31 alin 2 din Legea 2/1987 trebuie considerat ca modificat implicit. fiind vorba de o eroare omisiva evidenta a legiutorului. iar nu un concurs (ideal sau real) de infractiuni. Intr-o prima opinie s-ar puea sustine ca. Legea 12/1994 si Legea 15/1995. inscrisa in art 31 alin 2 din legea 2/1987nemodificat prin legile mentionate mai sus. 30 din Legea 2/1987.modalitatea califiacata (agravata).000 lei la 5. tot iniatial in art. 31 din Legea 2/1987 vizeaza o alta modaltitate speciala de “distrugere sau vatamare” a arborilor. in context exista doar un concurs de texte. este de peste 5 ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior.000.000 lei care era prevazuta initial in art. puietilor si/sau lastarilor.modalitatea simpla (de baza). . 31 din Legea 2/1987 au un caracte special nu numai in raport cu dispozitiile art.500. prin care a fost modificat exclusive art. puietilor sau lastarilor prin pasunare in zone sau paduri in care pasunatul nu este permis. Legea 81/1993. constituie infractiunie si se pedepseste cu inchisoarea de la o luna la 6 luni sau cu amenda de la 1. si anume: . inscrisa in art. insa ca art. calculate pe baza de tarif. (prin “pasunat in zone sau paduri in care pasunatul nu este permis”).obligatory aceasta din urma incadrare juridica a faptei.000 lei. cu prioriteate de aplicare a textului care contine dispozitia legala cu caracter special. ci si in raport cu dispozitiile art. se subintelege ca si textul art. este mai mare de 10. 2. 31 alin 2.p.000 lei care era prevazuta. in timp ce dispozitiile art. 31 alin 1.Observam. retinuta in speta. 31 alin 1 si suma de 10. puietilor si/sau lastarilor prin anumite modalitati (prin “taiere” ori prin “scoatere din radacini”). deoarece dispozitiile art. toate intrate in vigoare anterior datei de 5 septembrie 1995 cand a fost savarsita fapta din speta – reglementeaza o infractiune cu doua modalitati de savarsire.

31 alin 2 . cu mentiunea ca aceleasi procedeu trebuie aplicat si atunci cand actul normative de gratiere a intervenit dupa condamnerea definitiva. iar. nu poate conduce decat la concluzia ca textul art. 31 alin 1) si de maximul special al pedepsei inchisorii prevazut in art. deoarece: - prima instanta ar fi trebuiet sa incadreze fapta in art. constantand ca prima instanta. 2 (2 ani inchisoare) era intrunite toate conditiile cerute de art. 31 alin 2 din Legea 2/1987.privind neaplicarea gratierii (numai) la infractinile savarsite in stare de recidiva. ci si cele ale art. in ce priveste criteriul cuantumului pagubei. iar nu in art. cu aplicare art. 31 alin 1. cauzata prin fapta savarsita de inculpate a fost de superioasa acesteia (fiind de 1. 37 lit a c. 31 alin 2 din Legea 2/1987. observam ca. 5 alin 1 teza I din Legea 137/1997. 31 alin. calculta pe baza de tariff. in mod gresit. pentru care conditia de incriminare a cuantumului paguei este inferioara aceleiasi conditii cerute pentru existenta modalitatii simple inscrisa in art. 31 alin.p. valoarea pagubei in functie de care trebuie retinuta modalitea calificata ( de peste 50 de ori mai mare decat pretul mediu al unui metro cub de masa lemnoasa pe picior) fiind de 325. cat si cea adoptata de instanta de recurs apra ca fiind nelegale. ori in cadrul unor contestatii la executare pe temeiul art. C. infracitunea fiind savarsita in stare de recidiva.este si o parte a jurisprudentei si doctrinei. nu doar prevederile art.. cu motivarea ca. In sensul solutiei aratate mai sus. potrivit art. 1. in mod corespunzator. chiar daca se retinea aceasta incadrarea juridica. care .p. De altfel. 461 lit. omisiunea legiuitorului de a actualize. practic. 31 alin 2 din Legea 2/1987.416 lei). ceea ce a facut.471. desi se impunea in raport de calificarea ce trebuia data faptei (in art.In raport cu aceasta opinie. - Instanta de recurs. iar valoarea pagubei. nu a retinut starea de recidiva prevazuta de art.. 37 lit a cp.pr. trebuia sa respinga recursul inculpatului. 31 slin 2 din Legea 2/1987 a fost abrogate implicit. atat solutia adoptata de prima instanta. Intr-o a doua opinie. inaplicabile prevederile art. in raport de limita maxima speciala a pedepsei inscrisa in art. pedeapsa de 6 luni inchisoare aplicata era in limitele speciale prevazute de lege. 31 alin 2 din Legea 2/1987.000 lei. 102 din noul Cod silvic aprobat prin legea 26/1996.pen. este de observat ca in art. pedeapsa aplicata este exceptata de la gratiere. fiind aplicat pe cale administrativa. 37 lit a c. d. cu privire la ambii termei ai recidivei.

reglementeaza aceeasi infractiune. legala.solutia intantei de recurs este. care sa conduca la exceptarea inculpatului de la gratiere. nemaifiind aplicabil in lipsa unei modificari corespunzatoare celor adduce dispozitiilor art.. dar se impunea precizare ca fapta se incadreaza in art. incadrand fapta in art. 31 alin 1 din Legea 2/1998. 31 alin 1 din legea 2/1987. care prevedere un maxim special al pedepsei inchisorii de 6 luni. 31 alin 2 din aceeasi lege este abrogate implicit. nu se putea retine starea de recidiva. . In spiritual acestei a doua opinii consideram ca: -solutia primei instante este legala. 31 alin. deoarece art. de asemenea. prevazute de art. 37 lit a C. deoarece. 5 alin 1 teza I din Legea 137/1997. nu a mai fsot pastrata modalitatea calificata pe temeiul unui anume cuantum al pagubei cauzate.p. . 1. potrivit art.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful