Consumul de cultura la nivel national

Autor:

Consumul de cultura la nivel national

Cultura a fost si va fi mereu un factor definitoriu pentru o civilizatie sau un stat. De ea depinde pastrarea valorilor si a identitatii culturale a unui popor. In zilele noastre, avem mai mut timp liber (comparativ cu perioada dinainte de revolutia industriala) insa exista foarte multe domenii de competitie pentru cultura cu alternative de petrecere a timpului liber in ton cu cererea. Perceptia generala este ca exista din ce in ce mai putin timp liber si intreaga societate e mereu pe fuga din acest motiv. S-au dezvoltat astfel servicii care vin in intampinarea acestei cereri: mancare de tip fast food/semipreparata, center comerciale cu servicii variate (ex: mall-uri unde se pot face cumparaturi alimente, haine, etc, se pot plati facturi si exista si optiuni rapide de petrecere a timpului liber jocuri, filme, discoteci, etc), telefonia mobila care iti permite sa comunici foarte usor cu oricine, internetul, televiziunea si multe altele. Aceste domenii sunt un competitor direct culturii deoarece se adreseaza aceluias segment din viata oamenilor: timpul liber. Factorii economici si sociali au un cuvant important de spus cand vine vorba de petrecerea timpului liber. Pe fondul crizei economice mondiale nu putem sa nu observam o scadere a consumului in general de orice, iar domeniul cultural nu este o exceptie. Conform Barometrului Cultural 2009, anul 2009 a fost anul cu cel mai redus consum de cultura din 2005 incoace, de la spectacole de teatru, muzee si expozitii, spectacole de opera (considerate ca facand parte din cultura elitista)1 si pana la consumul de spectacole cinematografice, spectacole de divertisment/muzica, participarea la spectacole sau sarbatori locale (activitati ce fac parte din cultura de masa)2. Tot in 2009 a scazut si consumul de activitati non-culturale in timpul liber: competitii sportive, activitati de consum in Hipermarketuri/Mall-uri, activitati de ingrijire corporala, discoteci/cluburi sau calatorii. Singura ramura care si-a pastrat nivelul de consum este desfasurarea de activitati in parcuri sau zone verzi; o posibila explicatie este aceea ca pentru astfel de activitati nu sunt necesare prea multe resurse financiare si astfel nu variaza in functie de climatul economic. Si consumul de emisiuni televizate a scazut cu 7% fata de anul 2008, o posibila cauza fiind datorata crizei economice si a nesigurantei locului de munca datorat inchiderii firmelor si cresterii competitivitatii pe posturi se acorda mai putin timp activitatilor recreative si mai mult timp activitatilor strategice pentru cariera (stat peste program, muncit in weekend, desi salariile au ramas la fel/s-au taiat iar sporuri si bonusuri nu mai prea exista)

1 2

Anexa 1, Barometru Cultural 2009 Centrul de Cercetare si Consultanta in Domeniul Culturii Anexa 2, Barometru Cultural 2009 Centrul de Cercetare si Consultanta in Domeniul Culturii

In general nu lipseste infrastructura culturala sali de spectacole, sali de expozitie, muzee, biblioteci, librarii, teatre, cinematografe, camine culturale insa problema este legata de proasta gestiune a finantelor si limitarea la subventiile statului. De aici rezulta lipsa de personal calificat, sali de spectacole vechi/nerenovate, preturi mult prea mari pentru bilete, lipsa de/insuficienta promovare a evenimentelor. Ca efect direct, domeniul cultural ramane mult in urma celorlalte domenii care devin din ce in ce mai atractive pentru public din punct de vedere al petrecerii timpului liber. La nivel de petrecere a timpului liber se remarca 3 tendinte1: 1. Cresterea timpului liber si tendinta catre o odihna activa ce determina o crestere in importanta a activitatilor sportive, culturale si socio politice 2. Tendinta catre satisfactie personala si o orientare puternic hedonista a vietii consumatorii impun anumite conditii ce determina o orientare spre aventura a ofertelor. 3. Tendinta catre o societate activa si critica cetatenii sunt cei care impun o anumita tendinta sociala adoptabila de socitati comerciale sau ONG-uri (de ex: responsabilitate sociala in domeniul protectiei mediului)\ Pentru aceste cereri vin in intampinare oferte de petrecere a timpului liber pe pachete personalizate: oferte de relaxare (plaja, piscina, masaj, sauna, etc), oferte de odihna dinamica (ex:drumetii, parcuri de distractie, sporturi de sezon, sporturi extreme, s.a.) oferte ce se adreseaza anumitor clase sociale (ex: degustari de vin, participari la dineuri exclusiviste, croaziere), oferte economice din punct de vedere al banilor si al timpului (cluburi/discoteci, cinematografe, jocuri biliard, bowling, ping-pong sau oferte de intretinere corporala sali de fitness, aerobic, masaj, cosmetica ). Toate aceste oferte se petrec in general in urma studiilor de piata realizate la comanda pentru societati comerciale ce doresc sa afle rentabilitatea companiei. Dupa realizarea studiilor, aceste companii se pliaza pe cererea consumatorului pentru a veni in intampinarea necesitatii acestuia de petrecere a timpului liber. Estimari Conform Barometrului de consum cultural 2009, se estimeaza o stagnare a consumului de cultura fapt datorat in primul rand precautiei manifestate de consumatori privind cheltuielile ce nu sunt de baza. Chiar daca o parte din consumatori sunt dispusi sa cheltuie o anumita parte din venit pe activitati culturale (in special activitati recreative sau outdoor in spatiu public) numarul neconsumatorilor este ridicat (65% din cei 1100 de respondenti)

Curta, Ioana Cecilia - Sponsorizarea - teorie si practica, Editura Expert, Bucuresti, 1993, p. 5

Anexa 1

Anexa 2