Analiza ofertei i cererii turistice la nivelul regiunii de dezvoltare Sud Muntenia

CAP 1 .Localizarea i caracterizarea general a regiunii de dezvoltare Sud Muntenia (limite i uniti administrativ-teritoriale, nivel de dezvoltare economic)
Regiunea Sud-Muntenia, cu o suprafata de 34.453 kmp reprezentand 14,45 % din suprafata Romaniei, este situata in partea de Sud-Sud Est a acesteia, invecinandu-se la Nord cu Regiunea Centru, la Est cu Regiunea Sud-Est, la Sud cu Bulgaria, limita fiind data de granita naturala - fluviul Dunarea iar la Vest cu Regiunea Sud-Vest. Prezenta in Sudul regiunii a fluviului Dunarea ii confera acesteia posibilitatea de a avea comunicatii cu cele 8 tarii riverane, iar prin intermediul canalului Dunare-Marea Neagra de a avea iesire la Marea Neagra si deci acces la Portul Constanta- principala poarta maritima a tarii. Existenta in centrul regiunii dar nefacand parte din aceasta a capitalei tarii, Bucuresti, parte componenta a Regiunii Bucuresti-Ilfov, constituie prin infrastructura sociala si institutionala existenta si prin aeroportul international Otopeni, un real avantaj. Nefiind o structura administrativa, Regiunea Sud-Muntenia este formata din: 7 judete (Arges, Calarasi, Dambovita, Ialomita, Giurgiu, Prahova si Teleorman), 16 municipii, 32 orase si 509 comune cu 2018 sate. Relieful Regiunii caracterizat prin varietate si dispunere in amfiteatru cuprinde trei forme majore de relief : munte 9,5 %, deal 19,8%, campie si lunca 70,7%. Daca pentru cele 4 judete din Sud (Ialomita, Calarasi, Giurgiu, Teleorman) forma caracteristica de relief este campia, celelalte 3 judete din Nord (Arges, Dambovita, Prahova) cuprind atat campia cat si dealurile si muntii, im aceasta zona gasindu-se cele mai mari altitudini mutoase ale tarii - varfurile Moldoveanu (2544m) si Negoiu (2535m) din Masivul Fagaras si varful Omu (2505m) din Masivul Bucegi. Reteaua hidrografica destul de bogata este dominata de fluviul Dunarea in care se varsa principalele rauri ale regiunii (Olt, Arges, Dambovita, Ialomita si Prahova). Aceasta este completata de o serie de lacuri naturale si antropice cu folosinta complexa. Clima luata in ansamblu este temperat-continentala moderata, cu temperaturi medii anuale intre 10 0-12 0 C in partea de Sud si 2 0-6 0 C in partea de Nord si cu un regim al precipitatiilor atmosferice caracterizat de urmatoarele cantitati medii anulae: 504 mm-600 mm in zona de campie si 1000 mm-1300 mm in zona montana.

Varietatea formelor de relief si complexitatea geologica a acestora fac ca resursele naturale ale regiunii sa fie destul de diversificate. Zona montana si de deal concentreaza resurse naturale ale subsolului (petrol, gaze naturale, carbune, minereuri radioactive si metalifere, sare, marne calcaroase, sulf, acumulari de gips si izvoare minerale) importante pentru industria energetica, chimica si a materialelor de constructii. Alaturi de resursele subsolului, de o importanta deosebita si cu influente directe in dezvoltarea anumitor sectoare economice se afla resursele solului. Astfel, suprafata agricola concentrata preponderent in judetele din Sud detine 71,1% din suprafata totala a regiunii si din care 80,6% reprezinta teren arabil. Regiunea dispune de resurse bogate si importante de apa (3,4% din suprafata regiunii), care prin utilizarea in diferite domenii, au un rol deosebit in dezvoltarea economica a acesteia. Flora si fauna de o mare diversitate constituie o alta bogatie naturala a regiunii. Terenurile ocupate cu paduri si vegetatie forestiera detin 19,6% din suprafata regiunii, reprezentand o sursa importanta de masa lemnoasa si un mediu propice pentru fauna de interes cinegetic. Spatial, structura economica a regiunii este caracterizata de dominarea industriei in cele 3 judete (Prahova, Dambovita si Arges) din nordul acesteia si agriculturii in cele 4 judete (Teleorman, Giurgiu, Calarasi si Ialomita) din sud. Dupa anul 1989 economia regiunii a avut in general o evolutie descendenta, datorata dezechilibrelor mostenite a neconcordantei dintre componentele reformei economice si a utilizarii nerationale a resurselor naturale si umane, cu impact negativ asupra productivitatii, eficientei si ratei de angajare. Fenomenul de declin economic, generator a unor probleme sociale, precum reducerea gradului de ocupare a fortei de munca, persistenta somajului de lunga durata, accentuarea unor dezechilibre structurale, reducerea nivelului de trai si deteriorarea calitatii vietii, s-a atenuat pe parcursul ultimilor ani inregistrandu-se in aceasta perioada o evolutie lenta dar pozitiva a economiei, avand efecte benefice asupra mediului social. Compexa si diversificata, industria a carei contributie la PIB-ul regional a fost la sfarsitul anului 2004 de 28,2%, este reprezentata prin toate ramurile ei, ponderea insa detinand-o industria chimica si petrochimica (judetele Prahova si Arges), industria constructiei de masini , echipamente si mijloace de transport (judetele Prahova , Arges si Dambovita), industria textila , a confectiilor si alimentara, forta de munca ocupata in cadrul acestora fiind de 25,3%.

In productia de utilaj petrolier si chimic, de frigidere, lampilor electrice cu incandescenta si in productia de automobile Dacia si Aro, regiunea detine suprematia la nivel de tara. Prezenta in toata egiunea, industria are o pondere ridicata in judetele din Nord, aici aflanduse si importantele centre urbane ale acesteia: Ploiesti, Pitesti si Targoviste-care au constituit si constituie in continuare poli de dezvoltare si centre de polarizare pentru noi activitati industriale pe langa cele traditionale existente si pentru investitiile straine. Urmarea procesului de privatizare inca nefinalizat si de trecere la economia de piata, s-a inregistrat un declin fundamental al numarului si marimii intreprinderilor de stat concomitent cu cresterea numarului de societati comerciale private. Sectorul privat caracterizat de o evolutie in timp lenta dar constant pozitiva, este relativ bine reprezentat la nivelul regiunii, fiind sustinut de crearea si dezvoltarea continua a Intreprinderilor Mici si Mijlocii (IMM). In cadrul regiunii, dintr-un total de 9056 societati active existente la sfarsitul anului 2004, 8811 erau IMM-uri, domeniile de activitate ale acestora acoperind majoritatea ramurilor economiei. Tabloul societatilor din cadrul regiunii, care activeaza in sectorul privat se prezinta astfel: Nr. crt. Tip de activitate Total nr. dedin care: pe clase de marime dupa numarul de salariati 0-9 10-49 50-249 6.324 63 4.147 20 2.094 1.705 30 1.219 19 437 782 18 560 24 180 250 peste 245 17 180 29 19 si intreprinderi

TOTAL 1. 2. 3. 4. din care: Industria extractiva 128 Industria prelucratore 6.106 Energie electrica, termica,92 gaze si apa Constructii 2.730

9.056

Sectorul serviciilor, slab dezvoltat inainte de 1990, a inregistrat in ultimii ani o evolutie pozitiva in anumite domenii, cu precadere in activitatile comerciale si de desfacere, numarul populatiei ocupate in acest domeniu fiind de 20,9 mii persoane la sfarsitul anului 2004. Tendinta oscilanta in evolutia acestui sector la nivel regional si dimensiunile relativ reduse ale acestuia, constituie una din principalele deficiente ale structurii economice din regiune, ceea ce reflecta o dezvoltare subdimensionata atat in raport cu nevoile populatiei cat si in raport cu celelalte sectoare ale economiei regionale.

Potentialul economic si uman, resursele bogate ale solului si gradul sporit de urbanizare si industrializare, caracteristici dominante in special zonei de Nord si mai putin zonei de sud, au constituit conditiile favorizante de atragere si patrundere in regiune a investitiilor straine, care pe departe poate fi considerat suficient. In ceea ce priveste agricultura, conditiile naturale ale regiunii si calitatea solului sunt favorabile dezvoltarii tuturor ramurilor din domeniul acesta. Suprafata agricola de 2.449 mii ha, reprezinta 71,1% din suprafata totala a regiuniii, restul fiind ocupata de paduri (19,3%) si de ape si balti (3,4%). Din totalul acestei ponderea cea mai mare este detinuta de terenul arabil (80,6%) urmat de pasuni si fanete (16%) si de vii si livezi (3,4%). Caracteristic este productia vegetala, orientata spre cultura cerealelor, plantelor uleioase, plantelor de nutret si legumelor. In prezent peste 96,2% din suprafata agricola apartine sectorului privat, forta de munca ocupata fiind de 39,4%. Cu toate ca exista conditii natiurale deosebite, in prezent nu se poate spune ca exista o productivitate agricola competitiva si eficienta, acest aspect fiind determinat atat de dotarile tehnice necorespunzatoare cat si de modul de exploatare practicat. Regiunea detine si in domeniul zootehnic un real potential, dar care ca si celelalte sectoare nu este suficient exploatat.

CAP 2 .Prezentarea potenialului turistic al regiunii de dezvoltare Sud Muntenia

In prezent turismul tinde sa devina unul dintre cele mai dinamice sectoare economice cu potential de dezvoltare pe termen lung, acesta putand contribui substantial la revigorarea socieconomica a regiunii. Aceasta dispune de un potential considerabil, cu precadere in partea de nord, pentru dezvoltarea turismului si a activitatilor de recreere datorita conditiilor naturale favorabile si a traditiilor culturale si istorice existente. Principalele puncte de atractie turistica pentru practicarea sporturilor de iarna si a turismului de weekend le constituie statiunile montane de pe Valea Prahovei-Masivul Bucegi, acestea dispunand de o retea hoteliera care acopera in mare parte necesitatile de cazare si de o infrastructura turistica adecvata. Turismul balnear se poate practica in cadrul a 3 statiuni balneoclimaterice, spatiile de cazare si bazele de tratament existente cat si calitatea serviciilor fiind in mare parte necorespunzatoare. Comparativ cu zona de nord, zona de sud a regiunii si in special zona riverana fluviului Dunarea detine un potential turistic neexploatat suficient pana in prezent, dar care in timp poate deveni prin investitii sustinute o alternativa la turismul clasic montan. Regiunea este atractiva din punct de vedere turistic si datorita existentei in cadrul acesteia a unor valori culturale, a unor monumente cultural-istorice si a unor parcuri naturale situate in Muntiii Bucegi si Muntii Piatra Craiului. O problema cheie pentru dezvoltarea potentialului turistic al regiunii si pentru atragerea unui numar cat mai mare de turisti o constituie imbunatatirea serviciilor turistice si dezvoltarea centrelor de informare si promovare turistica. Regiunea Sud Muntenia, datorita formelor variate de relief, conditiilor naturale deosebite si peisajului pitoresc are un potential turistic considerabil. Existenta in cadrul regiunii a unor valori si monumente cultural - istorice si a parcurilor naturale din Muntiii Bucegi si Piatra Craiului determina gradul sporit de atractivitate turistica a acesteia. Fondul turistic natural este format din varietatea formelor de relief montan si masive cu caracter alpin (Bucegi, Fagaras, Iezer, Leaota, Ciucas), cu peisaj carstic (pesteri, chei). Fondul cultural este alcatuit din monumente ale evului mediu, muzee memoriale ale unor cunoscute personalitati (Nicolae Grigorescu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Liviu Rebreanu), castele si conace etc.

Judetele Prahova, Arges si Dambovita, al caror grad de dezvoltare turistica este mai ridicat comparativ cu judetele din sudul regiunii, ofera o gama variata de servicii turistice, asigurand totodata practicarea urmatoarelor forme de turism: sejur, cura si tratament balnear, sporturi de iarna in statiunile montane, vizitarea oraselor si zonelor de interes turistic, pescuit si vanatoare. Principalele puncte de atractie turistica pentru practicarea sporturilor de iarna si a turismului de weekend le constituie statiunile montane de pe Valea Prahovei - Masivul Bucegi, acestea dispunand de o retea hoteliera care acopera in mare parte necesitatile de cazare si de o infrastructura turistica adecvata. Tratamentul balnear este asigurat in cadrul regiunii de catre 3 statiuni balneoclimaterice (Slanic - Prahova, Pucioasa si Amara), conditiile de cazare, dotarea bazelor de tratament si calitatea serviciilor oferite de catre acestea satisfacand intr-o mica masura cerintele turistilor. Zona din sudul regiunii, riverana fluviului Dunarea detine un potential turistic neexploatat suficient pana in prezent, dar care in timp poate deveni prin investitii sustinute o alternativa la turismul clasic montan. In anul 2004 reteaua de cazare turistica a regiunii cuprindea 394 unitati, din care 117 hoteluri si moteluri, 5 hanuri turistice, 27 cabane turistice, 6 campinguri si unitati tip casuta, 58 vile turistice si bungalouri, 24 tabere de elevi si prescolari, 51 pensiuni turistice urbane, 98 pensiuni turistice rurale, 1 hotel pentru tineret, 3 hosteluri, 1 popas turistic si 3 spatii de cazare pe nave. Capacitatea de cazare existenta in regiune in anul 2004 a fost de 22.494 locuri, indicele de utilizare neta a capacitatii in functiune fiind de 27,7 %. In anul 2004 Regiunea Sud Muntenia detinea 11,9% din capacitatea de cazare in functiune a tarii. Concluziile relevante rezultate din analiza acestui domeniu sunt: grad redus de valorificare a potentialului turistic grad redus de utilizare a capacitatilor de cazare infrastructura turistica bine dezvoltata in partea de nord a regiunii posibilitatea practicarii majoritatii formelor de turism conditii neadecvate practicarii turismului balnear

CAP. 3 Analiza bazei tehnico-materiale i a ofertei de servicii turistice

3.1. Dimensiunea ofertei de cazare

Tabelul 3.1. Evoluia numrului de uniti de cazare n regiunea Sud- muntenia A ni 2008 2009 2010 472 117 Indici Total 449 457 Din care hoteluri 106 107 Surs: Turismul romniei Breviar statistic 2010, 2011, pag. 85

Din datele culese din breviarul statistic se poate observa c numrul unitior de cazare este n uoar cretere n ultimii trei ani, iar numrul hotelurilor a fost i el n cretere, chiar dac ocup doar un procent de aproximativ 23% din volumul total de uniti de cazare, restul de pn la 100% fiind reprezentat de pensiuni, vile, cabane i alte forme de cazare.

Fig.3.1. Evoluia numrului de uniti de cazare n regiunea Sud- muntenia

Pondere2008 =

* 100= 23,6%

Pondere2009 =

* 100 = 23,41%

Pondere2010 =

* 100 = 24,78%

Tabelul 3.2. Algoritmul de calcul i rezultatul calculrii indicatorilor absolui, relativi i medii pentru numrul total de uniti de cazare

Indicatori absolui (numr) Anii De nivel Valori yi 2008 2009 2010 449 457 472 Modificari absolute i/1 0 8 23 i/i-1 8 15

Indicatori relativi Ritmul de cretere R%i/1 0 1,78 5,12 R%i/i-1 1,78 3,28

Indicatorii medii Calculati din valori absolute y 459,33 Calculai din valori relative
% I % R

Indicele dinamicii

I%i/1 100 101,78 105,12

I%i/i-1 101,78 103,28

101,63

11,5

Numrul unitilor de cazare total din regiunea Sud- Muntenia a crescut n perioada 2008-2010 de la 449 la 472 uniti, adic crescnd n medie cu 11,5 uniti de cazare pe an. Aceast cretere avnd un ritm mediu de evoluie pozitiv de 1,63%. Din acestea hotelurile crescnd de la o pondere de 23,6% n 2008, la 24,78% n 2010.

Tabelul 3.3. Algoritmul de calcul i rezultatul calculrii indicatorilor absolui, relativi i medii pentru numrul de hoteluri Anii Indicatori absolui (numr) Indicatori relativi Indicatorii medii

1,63

De nivel Valori yi 2008 2009 2010 106 107 117

Modificari absolute i/1 0 1 11 i/i-1 1 10

Indicele dinamicii

Ritmul de cretere R%i/1 0 0,94 10,37 R%i/i-1 -

Calculati din valori absolute y

Calculai din valori relative

% I % R

I%i/1 100 100,94 110,37

I%i/i-1 100,94 109,34

105,05

0,94 9,34

Tabelul 3.4. Evoluia numrului de locuri din unitile de cazare n regiunea Sud- muntenia A ni 2008 2009 2010 22625 12464 Indici Total 21464 21590 Din care hoteluri 11532 11702 Surs: Turismul romniei Breviar statistic 2010, 2011, pag. 85

Fig. 3.2. Evoluia numrului de locuri din unitile de cazare n regiunea Sud- muntenia

5,05

110

5,5

Tabelul 3.5. Algoritmul de calcul i rezultatul calculrii indicatorilor absolui, relativi i medii pentru numrul de locuri existente n totalul unitilor de cazare Indicatori absolui (numr) Anii De nivel Valori yi 2008 2009 2010 21464 21590 22625 Modificari absolute i/1 0 126 1161 i/i-1 126 1035 Indicatori relativi Ritmul de cretere R%i/1 0 0,58 5,40 R%i/i-1 21893 580,5 0,58 4,79 Indicatorii medii Calculati din valori absolute y Calculai din valori relative
% I % R

Indicele dinamicii

I%i/1 100 100,58 105,40

I%i/i-1 100,58 104,79

102,66
% I

n regiunea Sud, capacitatea de cazare turistic total existent a fost n 2008 de 21.464 locuri, iar n 2009 de 22.625 locuri, ceea ce reprezint o cretere relativ fa de 2008 cu 5,4%. Tabelul 3.6. Algoritmul de calcul i rezultatul calculrii indicatorilor absolui, relativi i medii pentru numrul de locuri existente n hoteluri Indicatori absolui (numr) Anii De nivel Valori yi 2008 2009 2010 11532 11702 12464 Modificari absolute i/1 0 170 932 i/i-1 170 744 Indicatori relativi Ritmul de cretere R%i/1 0 1,47 8,08 R%i/i-1 1,47 6,51 Indicatorii medii Calculati din valori absolute y 11899,33 Calculai din valori relative
% R

Indicele dinamicii

I%i/1 100 101,47 108,08

I%i/i-1 101,47 106,51

103,92

3,92

457

2,66

Tabelul 3.7. Capacitatea de cazare turistic n funciune n regiunea Sud- muntenia (locuri-zile) A ni 2008 2009 2010 6881628 4077315 Indici Total 6446479 6614196 Din care hoteluri 3692643 3892400 Surs: Turismul romniei Breviar statistic 2010, 2011, pag. 85

Fig.3.3 Capacitatea de cazare turistic n funciune n regiunea Sud- muntenia

Tabelul 3.8. Algoritmul de calcul i rezultatul calculrii indicatorilor absolui, relativi i medii pentru capacitatea de cazare turistic total Indicatori absolui (numr) Anii De nivel Valori yi
2008 2009 2010 6446479 6614196 6881628

Indicatori relativi Indicele dinamicii I

% i/1

Indicatorii medii Calculati din valori absolute y 6647434,33 217574,5 Calculai din valori relative
% I % R

Modificari absolute i/1

0 167717 435149

Ritmul de cretere R
% i/1

i/i-1
167717 267432

% i/i-1

% i/i-1

103,31

100 102,6 106,75

102,6 104,04

0 2,6 6,75

2,6 4,04

3,31

Tabelul 3.9. Algoritmul de calcul i rezultatul calculrii indicatorilor absolui, relativi i medii pentru capacitatea de cazare turistic pe hoteluri Indicatori absolui (numr) Anii De nivel Valori yi
2008 2009 2010 3692643 3892400 4077315

Indicatori relativi Indicele dinamicii I%i/1

100 105,4 110,41

Indicatorii medii Calculati din valori absolute y 3887452,6 192336

5,4 4,75

Modificari absolute i/1

0 199757 384672

Ritmul de cretere R%i/1

0 5,4 10,41

Calculai din valori relative

% I % R

i/i-1
199757 184915

I%i/i-1
105,4 104,7 5

R%i/i-1

105,07

CUC2008 =

* 100 = 32,82%

CUC2009 =

* 100 = 25,31%

CUC2010 =

* 100 = 22,73% n 2008 coeficientul de utilizare a capacitii de cazare a fost de 32,82%. Pe

perioada urmtorilor doi ani acesta a cunoscut o continuu scdere, ajungnd la 25,31% n 2009, iar mai apoi la 22,73% n 2010. Am putea spune c un factor important care a dus la aceast scdere l constituie criza economic, deoarece oamenii au trebuit s si reorganizeze lista de prioriti. Acest lucru a avut ca rezultat o acordare de atenie sporit asupra nevoilor primare, lsnd activitile de recreere pe ultimul loc dac mai aveau timp sau bani ca s le satisfac.

5,07

Fig.3.4. Coeficientul de utilizare a capacitii de cazare

CAP.4 Analiza circula iei turistice

Tabelul 4.1. Evoluia numrului de turiti n regiunea Sud-muntenia Ind ici Total Romni Ponderea Strini 103387 78816 82329 Ponderea 13,8% 13,2% 14,4% Anii 2008 750157 2009 591251 2010 572912 Surs: Turismul romniei Breviar

646770 86,2% 512435 86,7% 85,6% 490583 statistic 2010, 2011, pag. 86

Fig.4.1. Ponderea turitilor romni i strini n nr total Deoarece ducem lips de o infrastructur i o promovare de calitate ponderea turitilor strini care au vizitat regiunea de sud este foarte mic, doar de 13,8% din numrul total de

turiti n 2008. n decursul a trei ani aceasta a reuit s creasc la 14,4% datorit sectorului turistic care este n plin dezvoltare i sperm c acesta este doar nceputul.

Fig. 4.2 Evoluia numrului de turiti n regiunea Sud-muntenia Tabelul 4.2. Algoritmul de calcul i rezultatul calculrii indicatorilor absolui, relativi i medii pentru nr. total de turiti n regiunea Sud-muntenia Indicatori absolui (numr) Anii De nivel Valori yi
2008 2009 2010 750157 591251 572912

Indicatori relativi Indicele dinamicii I

% i/1

Indicatorii medii Calculati din valori absolute

% i/i-1

Modificari absolute i/1

0 -158906 -177245

Ritmul de cretere R
% i/1

Calculai din valori relative

% I % R

i/i-1
158906 -18339

% i/i-1

y
638106,66

-88622,5

100 78,81 76,37

78,81 96,89

0 -21,19 -23,63

-21,19 -3,11

-12,42

87,57

Numrul de turiti care au vizitat regiunea de Sud-Muntenia nu a variat mult de la un an la altul, doar c a fost ntr-o continuu scdere. Aceasta a fost ns brusc n 2008/2009 cu 158906 persoane, iar n anul urmtor a zczut cu 18339 de turiti. Numrul de turiti a sczut cu 23,63% n anul 2010 fa de anul 2008. n perioada 2008-2010 numrul mediu anual de turiti reprezint 638106,66 anual negativ de 12,42%. persoane, cu o variaie cuprins ntre 750157 si 572912 mii persoane. Numrul turitilor scade n medie cu 88 mii persoane pe an, avnd un ritm mediu

4.3. Algoritmul de calcul i rezultatul calculrii indicatorilor absolui, relativi i medii pentru nr. de turiti romni n regiunea Sud-muntenia Indicatori absolui (numr) Anii De nivel Valori yi 2008 2009 2010 646770 512435 490583 Modificari absolute i/1 0 -134335 -156187 i/i-1 134335 -21852 I Indicatori relativi Indicele dinamicii
% i/1

Indicatorii medii Calculati din valori absolute y 54999,33 -78093,5 Calculai din valori relative
% I % R

Ritmul de cretere R
% i/1

% i/i-1

% i/i-1

100 79,22 75,85

79,22 95,73

0 20,78 24,15

20,78 -4,27 -13,39 -mii86,6 -

4.4. Algoritmul de calcul i rezultatul calculrii indicatorilor absolui, relativi i medii pentru nr. de turiti strini n regiunea Sud-muntenia

Indicatori absolui (numr) Anii De nivel Valori yi 2008 2009 2010 103,38 7 78,816 82,329 Modificari absolute i/1 0 -24,57 -21,05 i/i-1 -24,57 3,51 I

Indicatori relativi Indicele dinamicii

% i/1

Indicatorii medii Calculati din valori absolute y -10,53 Calculai din valori relative
% I % R

Ritmul de cretere R
% i/1

% i/i-1

% i/i-1

76,23 79,63

76,23 104,45

-23,77 -20,37

-23,77 4,45

Tabelul 4.5. Evoluia numrului de noptri n regiunea Sud-muntenia Ind ici Total Romni Ponderea Strini Ponderea 16,3% 15,9% 17,4% Anii 2008 2115893 2009 1674366 2010 1564697 Surs: Turismul romniei Breviar

1770979 83,7% 344914 1409413 84,1% 264953 82,6% 1293202 271495 statistic 2010, 2011, pag. 87,86

-10,78

100

88,17

89,21

Fig. 4.3. Evoluia numrului de noptri n regiunea Sud-muntenia 4.6. Algoritmul de calcul i rezultatul calculrii indicatorilor absolui, relativi i medii pentru nr. de noptri totale n regiunea Sud-muntenia -miiIndicatori absolui (numr) Anii De nivel Valori yi
2008 2009 2010 2115,893 1674,366 1564,697

Indicatori relativi Indicele dinamicii I

% i/1

Indicatorii medii Calculati din valori absolute

% i/i-1

Modificari absolute i/1

0 441,52 551,19

Ritmul de cretere R
% i/1

Calculai din valori relative

% I % R

i/i-1
-441,52 -109,66

% i/i-1

100 79,13 73,94

79,13 93,45

0 -20,87 -26,06

1784,9

-275,6

-20,87 -6,55

n ceea ce priveste numrul de nnoptri n unitile de cazare turistic, se constat o tendin de scdere a numrului de nnoptri n perioada 2008-2010, la nivelul tuturor regiunilor rii. n regiunea Sud, media anual a numrului de nnoptri a fost de 1784,9 mii nnoptri, valoare ce se situeaz sub nivelul mediei pe ar.

4.7. Algoritmul de calcul i rezultatul calculrii indicatorilor absolui, relativi i medii pentru nr. de noptri turiti romni n regiunea Sud-muntenia -miiAnii Indicatori absolui (numr) De nivel Modificari absolute Indicatori relativi Indicele dinamicii Ritmul de cretere Indicatorii medii Calculati din valori absolute Calculai din valori relative

-14,03

85,96

Valori yi
2008 2009 2010 1770,979 1409,413 1293,202

i/1
0 -361,56 -477,78

i/i-1
-361,56 -116,2

I%i/1
100 79,58 73,02

I%i/i-1
79,58 91,75

R%i/1
0 -20,42 -26,98

R%i/i-1
-20,42 -8,25

y 1491,16

-477,76

% I

% R

4.8. Algoritmul de calcul i rezultatul calculrii indicatorilor absolui, relativi i medii pentru nr. de noptri turiti strini n regiunea Sud-muntenia -miiIndicatori absolui (numr) Anii De nivel Valori yi
2008 2009 2010 344,914 264,953 271,495

Indicatori relativi Indicele dinamicii I

% i/1

Indicatorii medii Calculati din valori absolute

% i/i-1

Modificari absolute i/1

0 -80 -73,5

Ritmul de cretere R
% i/1

Calculai din valori relative

% I % R

i/i-1
-80 6,5

% i/i-1

y 293,73

-73,5

100 76,8 78,6

76,8 102,4

0 -23,2 -21,4

-23,2 2,4

DMS2008 =

= 2,82 zile

DMS2009 =

= 2,83 zile

DMS2010 =

= 2,73 zile

Turitii care au vizitat regiunea de Sud au avut parte un sejur mediu de 2,82 zile n 2008. Acesta a suferit mici modificri nesemnificative n urmtorii doi ani ajungand la o durat medie de 2,73 zile n 2010. Din aceste calcule reiese faptul c pe parcursul celor trei ani regiunea de Sud a avut parte de turiti care au fost dispui s petreac n zon un sejur de aproximativ 3 zile. Acest lucru poate accentua doua motive ale turitilor care i-au fcut s aib un sejur aa de scurt. n primul rnd acetia au dus lips de banii necesari petrecerii unei vacane ndelungate,

-11,6

88,3

-14,56

85,44

trebuind astfel s se mulumeac cu puin i s se limiteze la nevoi primare. Iar n al doilea rnd se poate pune problema locului n care s-au cazat, daca le-au satisfcut toate ateptrile i dac au avut ce vizita n zon ca s nu se plictiseasc.

CAP. 5 Propuneri de valorificare a potenialului turistic al regiunii, innd cont de analizele efectuate i de tendinele n evoluia cererii turistice la nivel naional i internaional

Din capitolele 3 si 4 se observa prin intermediul tabelelor si al graficelor tendintele corespunzatoare cererii si ofertei turistice.Se obseva ca pe an ce trece creste oferta (numarul de locuri si unitati de cazare devine din ce in ce mai mare) dar scade cererea (numarul de turisti romani si straini este din ce in ce mai mic). O cauza a acestui lucru este promovarea care nu e dezvoltata corespunzator potentialului turistic din Muntenia. De aceea se intentioneaza a promova regiunea prin crearea de site- uri descriptive a zonei bio - geografice cu traducerile in limbile internationale , in care se pot include atat prezentarea cadrului natural si cultural cat si aspectele ce tin de conditiile si tarifele de cazare.Deasemenea se pot mentiona opiniile si impresiile clientilor care au beneficiat de serviciile turistice. In ceea ce priveste cu precadere cadrul natural se recomanda postarea unor videoclipuri si a unor fotografii relevante si expresive. Muntenia prezint o flor si o faun variate. Crngurile i pdurile care acoper o cincime din regiune adpostesc ursi, lupi si mistrei, iar pe culmile nalte

din nord, acoperite de fagi, brazi si jnepeni triesc animale cum ar fi cerbul carpatin, rsul sau capra neagra. n sud, ecosistemul este total diferit. Cursul Dunrii este, n mare parte, strjuit de copaci care ascund o varietate uluitoare de animale si pasari. O parte din zonele judeului Clrai prezint un ecosistem acvatic asemntor celui din faimoasa Delta a Dunarii. Se va face in contiuare postari pe site-ul regiunii cu privire la atragerea amatorilor de alpinism intrucat Sinaia, supranumita Perla Carpatilor, este punctul de plecare ideal pentru explorarea nordului muntos, muntii Bucegi ncntndu-i att pe alpinitii profesionisti, ct si pe drumetii ocazionali; peteri, cascade, vai abrupte si stnci uriase toate pot fi descoperite la doar cteva ore de mers de la telecabinele aflate pe culmile cele mai cunoscute. Urmnd cursul rului Prahova, mai sus, lnga orasul Busteni, se ivesc vrfurile gemene Caraiman si Costila, separate de unul dintre cele mai nalte conglomerate de stnci din Europa. Muntii Fagaras ofera perspectiva unor excursii mai lungi, iar cei care prefera calatoria cu automobilul pot opta n timpul verii pentru spectaculosul Transfagarasan, situat la o altitudine att de ridicata nct nu este deschis dect doua luni pe an. O vasta retea de pensiuni, hoteluri si cabane ofera turistilor nu numai masa si adapost, ci si privelisti uluitoare, ce pot fi admirate de-a lungul ntregului an. n regiune se practica sporturile de iarna. Se va face referinta (in special pentru turistii straini) ca in tara noastra fluviul Dunarea se desfasoara pe un tronson important de 1076 km( din totalul traseului de 2860 km) , varsandu-se apoi in Marea Neagra. Romania este astfel legata de tarile Europene Occidentale mai ales prin apartenenta acestui fluviu. Principalul obiectiv sudic este Dunrea, cu plajele sale ascunse, cu pduri slbatice pe maluri si o fauna bogata. Croazierele pe Dunre devin din ce n ce mai populare, iar acest lucru contribuie la dezvoltarea furnizorilor de servicii din regiune. Potenialul turistic al satelor, lacurilor sau pdurilor nu poate trece neobservat, iar dezvoltarea zonei va aduce turiti atrai de frumuseile naturale ale acestor locuri. n judeele din sud, ce pstreaz un mod de viata n care se regsete strvechiul ciclu pastoral, exista un numr mare de situri arheologice importante, care au nceput sa atrag echipe internaionale de arheologi amatori si profesioniti. Muzeele din Giurgiu si Calarasi pot reprezenta punctul de plecare pentru cercetarea istoriei regiunii, iar acest studiu poate continua de-a lungul malurilor si n apele Dunarii. La numai doua ore de mers cu barca, la sud de Calarasi, se afla ruinele unui ora bizantin construit n secolul al X-lea si inundat de fluviu 500 de ani mai trziu. Situl este protejat iar permisiunea de a-l vizita poate fi obinut numai de la Muzeul Dunarii de Jos (Calarasi). Nu in ultimul rand se va trece in revista un fundal dramatic pentru castelul lui Vlad epe, domnitor romn cunoscut n strintate mai ales datorit asocierii cu personajul Dracula al lui

Bram Stoker.Conform sondajiilor de opinii s-a dedus ca multi cetateni Americani si Europeni occidentali sunt fascinate de legendele Dracula , filmul cu pricina fiind un adevarat aliat al promovarii turistice.Daca promovarea va fi realizata conform psihologiei clientului national/international multi indivizi vor incerca sa vada pe viu cum e sa stai cateva zile prin preajma lui Dracula. Legat de aspectele administrative se vor aloca bugete adecvate pentru modernizarea utilitatilor din cadrul hotelurilor si a pensiunilor turistice, dar in acelasi timp sa se incerce conservarea epocii din trecut in hotelurile din preajma castelului lui Vlad Tepes. Se vor avea in vedere masuri cu privire la calitatea infrastructurii , respectiv la combaterea poluarii mediului natural,respectiv prejudicierea imaginii mediului inconjurator.Se vor atrage in masura posibilitatii si niste fonduri europene pentru protective imbunatatiri si reparatii specific, pentru a putea beneficia de o baza financiara mai solida in urma careia sa se declanseze o expansiune a cererii turistice.

CAP 6.Concluzii personale

In urma parcurgerii acestui studiu al regiunii Sud Muntenia s-a ajuns la urmatoarele concluzii: grad redus de valorificare a potentialului turistic ca urmare a unei promovari de o eficienta slaba; acest lucru este usor de constatat intrucat se vede ca desi zona este binecunvantata sub aspectul cadrului natural si cultural ,statisticile arata niste valori scazute ale cererii turistice in conditiile in care tarifele aplicate cu privire la servicii nu sunt atat de mari. grad redus de utilizare a capacitatilor de cazare dupa cum s-a mai mentionat in capitolul anterior, capacitatile de cazare sunt utilizate la nivel mic, intrucat putini indivizi apeleaza la serviciile turistice din cadrul regiunii. infrastructura turistica bine dezvoltata mai ales in partea de nord a regiunii - In prezent in cadrul regiunii, transportul pe drumuri, aflat in ultimii ani intr-o continua dezvoltare, tinda sa devina lider in domeniu pe fondul declinului inregistrat de transportul feroviar. Strabatuta de 4 cai rutiere internationale si de viitoarea autostrada Constanta-BucurestiOradea-parte a retelei pan-europene de transport, regiunea beneficiaza de o buna deschidere interna si internationala.

Comunicarea cu teritoriul tarii aflat in interiorul arcului carpatin este asigurata de 4 culuoare si anume: Valea Prahovei (rutier si feroviar) Valea Oltului (rutier si feroviar) Rucar-Bran (rutier) Transfagarasan (rutier-accesibil numai pe perioada verii) In comparatie cu starea tehnica in general satisfacatoare a drumurilor nationale, drumurile judetene si comunale a caror pondere este de 77,1% sunt in marea lor majoritate necorespunzatoare, fapt ce inpiedica sau ingreuneaza traficul rutier, acest aspect avand un impact negativ major in special in zonele rurale. Transportul In cadrul regiunii nu functioneaza nici un aeroport civil pentru transport aerian de calatori si marfa, dar se beneficiaza de serviciile celui mai mare aeroport din Romania-Bucuresti Otopeni, amplasat la minimum 60 km si maximum 120 km de capitalele judetelor regiunii. posibilitatea practicarii majoritatii formelor de turism : alpinism, turism cultural,cadru

natural forestier bine pronuntat asa cum s-a prezentat in capitolul nr.2

CAP 7.Bibliografie 1. http://www.scritube.com/diverse/REGIUNEA-SUD-MUNTENIA-PLAN-DE52834.php

2. http://www.innsom.ro/pagini/turism.html 3. http://www.insse.ro/cms/rw/pages/index.ro.do