P. 1
Poluarea Marilor Si Oceanelor

Poluarea Marilor Si Oceanelor

5.0

|Views: 887|Likes:
Published by LeLy Lelifer

More info:

Published by: LeLy Lelifer on Jun 03, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/22/2014

pdf

text

original

Sections

  • Poluarea artificiala
  • SITUATIA ACTUALA – TENDINTE
  • OCEANUL ARCTIC
  • Compusii organici
  • Metale grele
  • Hidrocarburi
  • Ape menajere si nutrienti
  • Sedimente
  • Deseuri
  • ZONA CARAIBELOR
  • Descrierea biofizica
  • Deversarile
  • Substante poluante persistente
  • Substante radioactive
  • Hidrocarburile
  • Nutrientii
  • Depunerea de sedimente
  • Deseurile
  • Degradarea fizica si distrugerea habitatelor
  • AFRICA DE VEST , CENTRALA SI DE SUD
  • Africa Centrala si Africa de Vest
  • Poluarea organica
  • Sedimentele
  • Alterarea fizica si distrugerea asezamintelor
  • Africa de Sud
  • Sisteme de canalizare
  • Poluantii organici
  • Metale grele si hidrocarburi
  • OCEANUL PACIFIC
  • Asia de Est
  • Mediul Marin
  • Ape menajere
  • Poluanti organici
  • Nutrienti
  • Cambodgia
  • Materiale colectate % dupa numar % dupa greutate
  • Alterarea si distrugerea fizica a habitatelor
  • OCEANUL INDIAN
  • Asia de Sus
  • Apele marine din sudul Asiei
  • Deseuri : Resturile solide si molozul marin
  • Ingrasaminte agricole
  • Pesticidele
  • Petrolul si hidrocarburile
  • Dagradarea fizica si distrugerea habitatelor
  • Substante toxice
  • Zona Golfului Persic
  • Degradarea fizica
  • Sistemele de canalizare
  • Compusii din atmosfera
  • Metalele grele
  • Africa de Est
  • Principalele surse de poluare a mediul marin
  • Compusi organici
  • Raul Tana , Ecluza Ungwana
  • Golful Mida
  • Golful Mtwapa
  • Mombasa
  • Golful Gazi
  • Zanzibar
  • Lipsa de organizare
  • Degradarea fizica si distrugerea asezamintelor
  • MAREA NEAGRA
  • Apa menajera si apa provenita din activitatile industriale
  • Varsarea raurilor
  • CONCLUZII

Poluarea marilor si oceanelor

1 Mai 2009 Comenteaza pe Forum Trimite prin Email Articol de: Florescu Nevrie

Cuvantul poluare vine din latina si vrea sa desemneze o actiune prin care omul isi degradeaza propriul sau mediu de viata . Marea majoritate a definitiilor ce i s-au atribuit notiunii de poluare , subliniaza raportul dintre dreptul mediului si comportamentul uman . Potrivit consiliului O.C.D.E. ( 1974 ) , poluarea este introducerea de catre om , direct sau indirect , de substante ori de energie in mediu , care antreneaza consecinte prejudiciabile , de natura sa puna in pericol sau al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale . Deteriorarea mediului , desemneaza alterare caracteristicilor sanatatea umana , a vatama resursele biologice si ecosistemele , a aduce atingeri agrementelor , ori a impiedica alte utilizari legitime ale mediului . Potrivit legii 137/1995 ( L.P.M. ), poluantul reprezinta orice substanta solida , lichida, sub forma gazoasa sau de vapori sau sub forma de energie ( radiatie electromagnetica ionizanta , termica , fonica ) care , introdusa in mediu , modifica echilibrul constituientilor acestuia fizico-chimice si structurale ale componentelor naturale ale mediului , reducerea diversitatii si rezistentei biologice a ecosistemelor naturale si antropizate , afectarea echilibrului ecologic si al calitatii vietii , toate aceste fenomene sunt cauzate in principal de poluarea apei , aerului si solului , supraexploatarea resurselor , gospodarirea si valorificarea lor deficitara ca si prin amenajarea necorespunzatoare a teritoriului . Poluarea poate fi de doua tipuri :
• •

poluare naturala ; poluare artificiala . Noi ne vom ocupa in continuare de poluarea artificiala .

Poluarea artificiala Poluarea artificiala a aparut odata cu dezvoltarea primelor asezari urbane , sub influenta factorului antropic . Initial , produsele poluante erau putine , de natura organica si usor degradabile de catre microorganismele mediului ( bacterii si ciuperci ) . Pe masura dezvoltarii industriei , a cresterii demografice si a modernizarii tehnicii , poluarea s-a extins , poluantii s-au inmultit si au aparut deseuri greu biodegradabile, ca de exemplu , detergentii , pesticidele de sinteza , deseurile radioactive . Cand cantitatea de poluanti depaseste cantitatea de neutralizare a mediului , ecosistemele sufera un proces de alterare si de distrugere , rezultand zone lipsite total de viata .

I. Poluarea , in functie de natura poluantului , poate fi : a. fizica – produsa de zgomot ( poluare sonora ) , care poate fi :
• •

produsa de substante radioactive ( poluare radioactiva ) ; produsa de apa calda , praf , particule de carbune .

a. chimica – produsa de compusi gazosi din industrie :
• • •

ionii unor metale grele ; pesticidele folosite in agricultura ; detergentii .

a. biologica – rezultata din infestarea mediului cu agenti patogeni proveniti din fermentatii , eutrofizarea apelor . II. Poluarea dupa mediul in care actioneaza poluantii , poate fi :
• • •

poluarea aerului ; poluarea solului ; poluarea apei .

Apa , sub multiplele ei forme , reprezinta unul dintre cele mai importante elemente ale peisajului geografic atat pentru utilizarea directa pentru om , cat si pentru activitatea normala a biosferei , fiind evident , indispensabila supravietuirii si bunastarii oamenilor . Pana la inceputul sec. XX , cererea de apa , calitatea acesteia si eficienta utilizarii ei , pareau probleme de importanta secundara . Insa, in a doua jumatate a sec. XX , populatia globului este intre 6 si 7 miliarde de locuitori , dintre care jumatate traiesc in mediul urban . Evident , nevoile vitale de apa vor fi pe masura acestei populatii . Terra dispune de un imens volum de apa. Din suprafata planetei noastre , 510 milioane km2 , ceea ce reprezinta 70,8 % , iar uscatul , doar 149 milioane km2 , adica 29,2 % . Dupa datele Conferintei Natiunilor Unite asupra resurselor de apa care s-a tinut la Mar del Plata , volumul total al apei existente pe Pamant , este apreciat la 1.400 milioane km3 repartizat astfel : volumul total de apa dulce este doar de 37,8 milioane km3 si nu reprezinta decat 2,7 % din cantitatea de apa a globului . Pe langa aceasta , trebuie remarcat si faptul ca doar 0,46 % din volumul de apa dulce de pe glob poate fi utilizata direct , restul de 99,54 % se sustrage utilizarii imediate de catre oameni , deoarece este reprezentata de vaporii de apa din atmosfera ( 0,04 % ) , ghetari si calote glaciare ( 77,2 % ) , apa lacurilor si mlastinilor ( 0,35 % ) , apele subterane si umiditatea solului ( 22,41 % ) si in cursurile de apa ( 0,01 % ); ea reprezinta doar 0,04 % din totalul apei dulci de pe glob. In total apa dulce disponibila , nu reprezinta decat 0,009 % din intreaga cantitate de apa de pe pamant . Asadar , raportul dintre apa marina si cea continentala este in favoarea celei marine .

Influenta umana asupra oceanelor , variaza dramatic de la un ecosistem la altul . Cele mai afectate zone sunt recifele de corali , iarba marina , crangurile de mangrove , recifele si platformele stancoase . Cele mai putine afectate ecosisteme , sunt zonele cu fund malos si zonele de suprafata din larg . Poluarea afecteaza toate oceanele globului , dar apele de coasta sunt mai afectate decat cele din largul marilor , deoarece acolo exista , in prezent , mult mai multe surse de poluare , de la instalatiile industriale de coasta pana la transportul maritim mai intens . De mai bine de doua decenii , degradarea mediului marin capata un aspect global , iar in unele zone , se intensifica in mod periculos . Amenintarea majora pentru sanatatea , productivitatea si biodiversitatea mediului marin , provine din activitatea umana desfasurata in zonele de coasta si insulare . Mai mult de 80 % din incarcatura poluanta provine din scurgeri , din evacuari ale activitatilor economice : industriale , agricole , turistice , orasenesti . Zonele de coasta si insulare reprezinta zone economice producatoare de materii prime , bunuri materiale si de interes turistic . Conform comisiei de experti in domeniul protectiei mediului marin ( GPA ) , valoarea totala a bunurilor si serviciilor din zonele ecosistemelor marine , este dubla fata de a acelora provenite din ecosistemele terestre de interior . Aproape un miliard de oameni locuiesc in mod curent in centrele urbane din zonele de coasta . Existenta lor depinde de sanatatea si productivitatea ecosistemelor costiere . Poluarea mediului marin , distrugerea habitatelor submineaza folosirea durabila a marilor , oceanelor si zonelor de coasta , afecteaza sanatatea umana prin contactul direct al populatiilor cu apele poluate sau prin consumul surselor nutritive marine contaminate . Oamenii vor folosi intotdeauna oceanele pentru recreere , extractia de resurse si pentru activitati comerciale . Scopul protectiei mediului marin actual , este sa facem aceste lucruri intr-un mod sustenabil , astfel incat , oceanele sa ramana intr-o stare de sanatate optima si sa continue sa furnizeze resursele pe care le dorim si care ne sunt necesare . Recunoasterea amenintarilor create de amplificarea poluarii marine , a condus la initierea in 1995 la Washington a Programului G.lobal de Actiune ( GPA ) pentru protectia mediului marin . Programul a apreciat existenta si manifestarea a noua categorii de surse poluante :
• • • • • • • • •

ape uzate de canalizare ; pesticide ; substante radioactive ; metale grele ; hidrocarburi ( produse petroliere ) ; nutrienti ; sedimente ( aluviuni ) ; gunoaie ( deseuri menajere ) ; alterarea fizica si distrugerea habitatelor .

In anul 2006 , oficiul de coordonare al programului GPA , a publicat un raport asupra starii mediului marin , raport in care se evidentiaza tendintele , masurile si progresele realizate in corelatie cu sursele de poluare mentionate si cu dezvoltarea economica in diverse regiuni ale OCEANULUI MONDIAL . Lucrarea elaborata in continuare , prezinta efectele comparative ale celor noua surse de poluare nominalizate de GPA in urmatoarea succesiune zonala :
• • • • •

OCEANUL ARCTIC ; ACEANUL ATLANTIC cu zona Caraibelor si zonele Africii de Vest , Centrale si de Sud ; OCEANUL PACIFIC cu zonele Asiei de Est ; OCEANUL INDIAN cu zona Asiei de Sud , zona Golfului Persic , zona Africii de Est ; MAREA NEAGRA

In limitele lucrarii si a literaturii consultate , nu au fost abordate zonele Atlanticului de Nord-Vest , de Nord-Est si Sud-Vest , zonele Pacificului de Nord si Centrale , a Australiei , coastele antarctice si Marea Mediterana , urmand ca acestea sa faca subiectul unor studii de perspectiva . Istoria cercetarii in domeniul poluarii marilor si oceanelor , este legata de cercetarea in general a Oceanului Planetar , astfel , majoritatea tarilor din zonele costiere si-au infiintat de-a lungul timpului diverse forme institutionale adecvate , la diverse nivele de organizare – institute , centre , statiuni si laboratoare de cercetari marine si oceanografice . Initial profilul activitatii acestora cuprindea cercetarea in domeniile biologiei , hidrologiei fizice si chimice , resurse marine si valorificarea acestora . Intre aceste formatiuni stiintifice s-au dezvoltat relatii de colaborare , mai ales la nivel regional , dar uneori acoperind si domenii geografice mai largi – de exemplu colaborarea stiintifica intre INCDM Grigore Antipa cu institutii similare din bazinul Marii Negre : Odesa , Sevastopol , Kerci , Batumi , Instanbul , Varna , cu Institutul de Oceanografie Monaco ( pentru Mediterana ) si Institulul Oceanografic de la Woodshole SUA – Oceanul Atlantic . Poluarea marina apare de-odata cu prezenta umana in zonele costiere , dar manifestarile pregnante apar in a doua jumatate a sec. XX . Diversitatea surselor de poluare , a efectelor acestora ca intindere si intensitate , au declansat semnalul de alarma care a condus , pe de-o parte la modificarea si adaptarea preocuparilor de cercetare la noile cerinte , iar pe de alta parte la intarirea colaborarii dintre formatiunile de cercetare care capata caracter institutionalizat in cadrul unor programe de cercetare regional , zonal , nationale si internationale . Exemplificativ in acest sens , este evolutia si diversificarea activitatilor de cercetare la INCDM Grigore Antipa Constanta . Initial , Institutul Roman de Cercetari Marine ( IRCM ) Constanta , a fost fondat la 30.03.1970 prin unificarea institutiilor de cercetare marina existente la acea data in

Romania . Aceasta se reorganizeaza in anul 1999 ca Institut National de Cercetare Dezvoltare Marina Grigore Antipa ( INCDM ) . Institutul este mostenitorul unei traditii marcata prin continuitatea de 80 de ani de oceanologie , plecandu-se de la anul 1926 , apoi 1932 , momente de infiintare a primelor institutii de cercetare marina create de prof. Ioan Borcea , respectiv prof. Grigore Antipa . In prezent , se constituie intr-o institutie nationala reprezentativa , avand structura pluridisciplinara si interdisciplinara . Institutul are ca obiect principal de activitate , efectuarea de cercetari fundamentale , aplicative , de dezvoltare tehnologica in domeniile ecologiei , protectiei mediului marin , oceanografiei , ingineriei marine , precum si al gestionarii resurselor vii din Marea Neagra si din Oceanul Mondial . Prin atributele conferite de actul de infiintare , INCDM este operatorul tehnic al retelei nationale de monitoring fizico-chimic , biologic , al apelor marine si de supraveghere a eroziunii costiere . Institutul are diverse sarcini in cadrul organismelor internationale UNESCO , CIESM , FAO , CGPM , CECAF , NATO , GEF , si ACCOBAMS . In domeniul poluarii si protectiei mediului , Institutul are programe complete :
• • • •

Monitoringul integrat al mediului marin si costier sub coordonarea MMGA ; Conservarea ecosistemului marin , promovarea utilizarii sale durabile ( MedC ) ; Protectia si dezvoltarea durabila a resurselor marine vii ; Radioactivitate si radioecologie marina ( AIEA / LRM Monaco ).

Colaborarea intre institute a facut posibila si realizarea suportului organizatoric si legislativ al luptei impotriva poluarii ca fenomen , ca manifestare si a efectelor sale , iar in acest sens se mentioneaza infiintarea in 1995 la Washintong a PROGRAMULUI GLOBAL DE ACTIUNE PENTRU PROTECTIA MEDIULUI MARIN care a stabilit categoriile de surse poluante si de la care au decurs in continuare programele zonale , regionale si internationale de protectia mediului marin . SITUATIA ACTUALA – TENDINTE OCEANUL ARCTIC Fig. 1 Harta Oceanului Arctic

Conditiile climatice severe caracterizeaza aceasta zona. la fel ca si zilele polare. iar a doua consta in ape oceanice adanci. Cea mai mare parte a anului . noptile polare dureaza intre 2 si 4 luni. Marile Arctice sunt mari deschise. Temperatura medie in timpul iernii a apei variaza intre -20°C si -35°C. cuprind o suprafata de 20 milioane km2 si le putem grupa in doua categorii. Marile Arctice sunt acoperite de gheata care pot atinge 2 m grosime. schimbul de apa e minim prin Stramptoarea Bering si extins in Marea Barent. Prima categorie consta in ape specifice recifelor de corali .Marile Oceanului Arctic. aflate in vecinatatea Cercului Polar. in fiecare vara linia de topire a ghetii se extinde progresiv spre nord. datorita incalzirii globale. In functie de latitudine. In zilele noastre . .

Compusii organici Tabel. curentilor oceanici si aportului de ape de pe continent. Substante radioactive . transporta anual peste 150 mil. Componente poluante din precipitatii si apele raurilor in zona de impact Kola . apa de la suprafata marilor din aceasta zona are temperaturi de sub 0 ºC. sedimentele de metale ajung in oceane si sunt transportate de acestea. sedimentele si deseurile. Sunt afectate de compusii organici in special animalele din nivelurile superioare ale lantului trofic . Golful Kola a-HCH ?. metelele grele si degradarea fizica. 2. Poluant Infiltratii Efluenti Oceanul Arctic primeste metale grele din atmosfera . iar cu risc scazut sunt : apa menajera. Poluare cu substante organice persistente. Aceste metale reprezinta un risc major pentru regnul animal si vegetal . Aceasta. Poluarea in Oceanul Arctic este datorata transferului atmosferic. Datorita scaderii temperaturilor. Hidrocarburi Cel mai mare risc este poluarea accidentala in urma extractiei sau a transportului hidrocarburilor. Comparatie intre anii 1994 si 2003 .1. Poluarea ( valori medii/maxime ) sedimentelor de fund (ng/g ) in Golful Kola . din schimbul interoceanic si din poluare locala.HCH DDT DDE DDD PCB S-au inregistrat nivele relativ mari de poluare cu pesticide si poluanti industriali. din rauri. In Rusia din cauza ca minele si topitoriile sunt situate pe coasta. compusii volatili care condenseaza in atmosfera sunt absorbiti de particule si sunt dizolvati partial in apa si retinuti in gheata pentru o perioada indelungata. S-a determinat ca principalele surse de poluare sunt compusii organici. Particulele transportate prin atmosfera sunt principala sursa de poluare. Datorita faptului ca temperaturile sunt atat de scazute. cu risc mediu de poluare sunt hidrocarburile si deversarile radioactive . tone de substante organice si minerale in suspensie sau ca solutie. Metale grele Tabel. acestea avand un risc mare.Marile Arctice sunt influentate la scara larga de aportul de apa dulce dinspre continent. Oceanul Arctic poate capta poluantii atmosferici de la altitudinile mici. In cea mai mare parte a anului . nutrientii.

O importanta sursa de poluare in trecut era deversarea de substante radioactive in apa. ZONA CARAIBELOR Fig. in golfuri si in estuare . iar ecosistemele se mentin intacte. nivelului de trai scazut.2. Activitatile antropice in regiunile de costa si insulare . si dezvoltarii industriale. apa este curata . Vasta Regiune a Caraibelor si marea Insula precum si dezvoltarea statelor. Deseurile sunt considerate a fi cea mai mare problema cu care se confrunta autoritatile in acesta zona. de navigatie si de pescuit . Cresterea populatiei. intensificarea activitatilor industriale si turismul continua sa creeze probleme infrastructurii prin aducerea de gunoaie. dar aceasta practica a fost stopata. Coastele nisipoase si cele stancoase aduna cantitati mari de deseuri lemnoase ingreunand si navigatia in zonele respective. productivitatii si biodiversitatii mediul marin la nivel global. exista poluare. Ape menajere si nutrienti Acestea doua reprezinta un risc de poluare scazut datorita faptului ca aceasta zona este putin locuita. Temperaturile scazute determina o rata de descompunere scazuta. Referitor la cele mai recente . datorita activitatilor umane . Totusi . Unele comunitati deverseaza apa direct in ocean in timp ce altele au locuri speciale pentru tratarea apei. reprezinta o mare amenintare asupra sanatatii. Deseuri Existenta acestor poluanti reprezinta o problema mai ales pe coasta rusa a Oceanului Arctic. Bazandu-ne pe analiza problemei poluarii . Aceste sedimente compromit integritatea habitatelor si ameninta sanatatea comunitatilor. in zonele indepartate de zonele de poluare. O alta problema o reprezinta cantitatile mari de butoaie de fier abandonate pe coasta. Situatia este aceeasi in acesta zona. Sedimente Acestea intra in categoria problemelor locale si au o prioritate minima. Mediul marin a fost contaminat radioactiv prin testarea armelor nucleare si prin dezafectarea flotei nucleare rusesti . exploatarii excesive a resurselor naturale precum si defrisarilor produse in aceste zone. Riscul de poluare a crescut si aici ca urmare a intensificarii activitatii antropogenice . astfel in Oceanul Arctic acesti poluanti se descompun intr-o perioada indelungata .

Unul dintre efectele generate de aceasta problema este cresterea numarului de alge care asfixiaza fitoplactonul si a numarului de bacterii care ajung in apa si afecteaza viata pestilor si sanatatea oamenilor… de exemplu in Portul Kingstom ajung aproape 30.date . in special in zona de coasta. Se estimeaza ca nivelul poluarii in aceasta regiune este de 80-85 %. Descrierea biofizica Marea Caraibelor are o suprafata de 1. Principala sursa de castig din aceasta zona o constitue agricultura prin exportul de babane si trestie de zahar. toata acesta biodiversitate este afectata de factorii de poluare. Populatia totala din regiunea SIDS ( Caribbean Small Island Developing States ) este de 33. densitatea demografica are un excedent de 200 / km2 si creste progresiv la 580 / km2 in Barbados. poluarea ecosistemului acvatic include alterarea habitatelor naturale precum si intregul mediu din zona intinselor insule.943.000 km2 si cuprinde multe complexe productive si biologice . alte ape reziduale care sunt transportate in mediu prin infiltarea in aerul atmosferic si in sol . de turisti au vizitat 12 dintre regiunile SIDS. Conform cu Caribbean Tourism Association in anul 2004. cresterii ratei saraciei si a existentei unor sisteme de drenare si tratare a apei defectuoase.8 mil.000 m3 de apa menajera netratata pe zi si procentul este in crestere datorita intensificarii turismului si a activitatilor industriale. diverse ecosisteme cu recifuri de corali. De fapt . de locuitori cu o crestere anuala de 0. fitoplancton.79 %. extractiile de petrol si gaze naturale. lagune si plaje. iar in zona marii traiesc foarte multe specii de pasari. De asemenea pescuitul excesiv afecteaza ecosistemul marin. mangrove. Ca o nota estimativa se apreciaza ca numai din turism se genereaza 80 % din deseuri . 10 mil. Ca rezultat al cresterii demografice . de asemenea turismul joaca un rol important in dezvoltarea economiei. Deversarile Apele menajere reprezinta o importanta sursa de poluare pentru mediul acvatic si este privita ca principala cauza de degradarea a habitatelor si a distrugerii zonelor de coasta in Caraibe. agricultura. turismul. Aceasta are in vedere deseurile provenite din activitatile agricole . In cateva dintre aceste state . Marea Caraibelor are multe specii de pesti. are trasaturi comune in aceste insule mari. apele nefolositoare ajung in mediul marin si creeza principala sursa de poluare.000-40. industriale . Populatiile urbane concentrate mai mult in zonele de coasta a cunoscut o crestere importanta in ultima decada atat in America Latina cat si in zona SIDS . poluarea produsa din activitatile oamenilor prezinta cea mai mare amenintare pentru mediul marin si de asemenea pentru sanatatea oamenilor. precum si de la . Densitatea ridicata a populatiei . Deversarile apelor netratate produc disfunctii grave la nivelul ecosistemelor. Acest fapt are influente negative asupra habitatelor naturale. al calitatii apei si a mediului acvatic in general. Marile sectoare economice includ servicii industriale.

Multe specii de pesti au murit dotorita practicarii ilegale a agriculturii si folosirii ingrasamintelor .1 ng/l si dieldrin 4. Ministerul Sanatatii din Bahamas a interzis cetatenilor sa consume anumite specii de pesti care . Cu.158 mg / kg diazinon. Portul Kingston si in sud-vestul Cubei. Metale grele Sursele de poluare cu metale grele a mediului marin provin din activitatile industriale si mai ales industria petrolului. Cd. plantelor si animalelor care traiesc aici.navele care tranziteaza zona. Substante radioactive Substantele radioactive constituie in continuare o mare problema pentru mediul inconjurator. precum si din mediul marin testat . Pe de alta parte . In St Lucia . Zn .In 1995 . DDT si DDE au fost descoperite in corpul pestilor dar si in mediul acvatic din bazinul raului Caroni din bazinul Trinidad. dar si in Canalul Panama si reprezinta un mare risc de poluare afectand grav sanatatea oamenilor. ondosulfan. nivelul de pesticide din apa din sedimente . existenta lor simtindu-se ani de zile in soluri si in aer. Hg. Bacteriile care se dezvolta pun grav in pericol viata oamenilor . Desi unele dintre tari au adoptat programe impotriva riscului de poluare cu astfel de substante . Substante poluante persistente In urma unor studii facute de catre cercetatori . deci este un mare factor de poluare. Metalele grele sunt foarte persistente. . Materialele radioactive patrund in zona prin transportarea de catre navele care tranziteaza zona . gasite in zona plajelor arata ca acestea nu corespund sub nici o forma standardelor internationale cerute pentru protectia sanatatii . Desi organocloridele au fost interzise in multe regiuni din zona SIDS . lindane” in sedimentele din Portland. Urmele de deseuri provenite in special din apele menajere. s-a aratat faptul ca utilizarea pesticidelor este cauza producerii poluarii cu astfel de substante. Studiile facute au aratat de asemenea si existenta “Aldrin. aldrin. prin bacteriile pe care le-au luat din mediul acvatic. multe dintre ele sunt inca vulnerabile . Alte metale care polueaza sunt: As. Se. doar 395 dintre marile centre industriale neutralizau apele provenite din industrie. dar si in viata marina din toate aceste tari. o contaminare mare cu pesticide ca dieldrin. le-ar putea pune viata in pericol . zonele de coasta din St Lucia . in special in Marea Caraibelor . Pb precum si alte metale periculoase au fost transportate pe distante mari prin aerul atmosferic. Aproape fiecare tara din acesta regiune a fost tinta activitatilor prin care s-au produs deseuri radioactive si chiar s-a constatat o crestere din 1991. se afla la nivelul minim detectabil . dar care afecteaza in mare masura padurile de mangrove din regiunea Mamiku si contine 0. se considera ca inca mai sunt state care folosesc aceste substante ca ingrasamant. industria chimica . producerea si folosirea ingrasamintelor . O concentratie totala de HCH 5.1g/l a fost detectata in apele de suprafata de pe coastele Santo Domingo din Republica Dominicana .

Golful Lisad (Trinidad). Factorul de risc este foarte ridicat in unele zone din aceasta regiune cum ar fi in Trinidad care este cea mai mare producatoare de petrol si gaze naturale. Ca urmare a deversarilor apelor netratate corespunzator atat in mediul marin cat si in soluri . Nutrientii Deversarea de nutrienti in apele de coasta este o mare problema si afecteaza mediul inconjurator precum si circulatia apei in natura. cu exceptia Fe. au dus la eroziunea coastelor pe portiuni mari si la sedimentarea solurilor. In timp ce transportul de petrol pe mare reprezinta un mare risc de poluare si prin accidentele care se pot produce . au un puternic impact negativ asupra mediului. De asemenea . Raurile transporta anual cca 300 mil. Depunerea de sedimente Deversarile precum si dizolvarea de materiale solide provenite din agricultura . De asemenea . in Antigua si Barbuda .Cele mai mari centre industriale in zona SIDS sunt in Portul Harbour. din exploatarea excesiva a solurilor . duce la distrugerea multor vietuitoare si impiedica dezvoltarea vietii marine in conditii normale. precum si dezvoltarea excesiva a algelor din apa si de pe stanci . Hidrocarburile Extractiile de petrol si gaze naturale sunt principalele cauze de poluare precum si prelucrarea lor . sunt datorate nivelului mare de sedimente. au dus la intensificarea depunerilor de sedimente. de tone de sedimente in Marea Caraibelor. prin defrisari . In multe din tarile regiunii. Prin eroziunea solului s-au creat pante abrupte care produc avalanse. regiune ce este de asemenea caracterizata prin traficul maritim intens si mai ales de tancurile petroliere ce cresc si mai mult riscul producerii unor dezastre . ajung cantitati mari de nutrienti si alte substante care afecteaza ecosistemul. St Lucia. Pb si Zn care reprezinta un mare risc pentru sanatatea si viata oamenilor . nivelul ridicat de tulburare a apei din zona de coasta . Exploatarea nisipurilor au produs eroziunea plajelor si a devenit o mare problema mai ales in St Kitts. exploatarea nisipului precum si constructiile din zonele de coasta . recifelor de corali . Au fost descoperite cantitati mari de nitrogen in apele de coasta si in solurile din Regiunea SIDS . Depunerea excesiva de sedimente este o consecinta a distrugerii padurilor de mangrove . si St Vicent. De exemplu . Golful Havana. in multe cazuri este totusi dificil de a se face diferenta intre impactul poluarii prin activitatile marine si cele provenite de pe uscat . apoi Aruba – Bahamas. Emisiile de metale grele provenite din activitatile industriale au crescut intre 1994 si 1996. dar si din activitatile casnice . Materialele solide trasportate in aceasta regiune . s-a constatat si tulburarea apei care reduce activitatea recifelor de corali si a fitoplanctonului ca urmare a patrunderii slabe a luminii solare in apa . Pagubele produse habitatelor naturale . biodiversitatea a avut foarte mult de suferit ca urmare a lispei de oxigen si lumina.

ceea ce a produs desertificarea si intensificarea climatului arid in Nordul Africii. nu sunt suficiente pentru modificarea compozitiei deseurilor solide. Ca urmare . in canalele de drenare si de-a lungul cursurilor raurilor si ajung in cele din urma in zonele de coasta in apele marine. Mecanismul prin care particulele de praf afecteaza biodiversitatea si mai ales habitatele de corali . ne-biodegradabile in mediul marin. are ca rezultat aducerea de namol precum si alte materiale nefolositoare.care este un filtru natural ce impiedica depunerea sedimentelor din apele dulci in apele marii . in Trinidad si Tobago. Eroziunea solurilor produce pagube majore asupra mediul marin si se produce atat prin actiunile antropice cat si prin fenomenele naturale care se produc in zona . iar generalizarea problemei deseurilor este o consecinta a cresterii populatiei dezvoltarii economice. . Deseurile Marea varietate de activitati care se desfasoara in aceasta regiune. In Regiunea SIDS compozitia deseului solid continua sa schimbe tot mai mult structura substantelor organice. sudul si in Antilele Mari. Metodele de care dispun autoritatile . De asemenea dezvoltarea excesiva a algelor produce distrugerea habitatelor de corali si acest proces a inceput intre anii 1970 – 1980. sticla . a speciilor de pesti care constituie si hrana pentru populatie dar si asupra turismului. in timp ce plasticul a crescut de la 4 % la 20 % in 2000 . hartie si alte materiale solide . Distrugerea mangrovelor . deseurile sunt compuse din plastic . are in vedere dezvoltarea algelor. Degradarea fizica si distrugerea habitatelor Padurile de mangrove . lucru care afecteaza grav dezvoltarea vietii marine.De exemplu. si mai ales in zona de coasta . fitoplactonul precum si recifele de corali joaca un rol extrem de important in regiunea SIDS. a fitoplanctonului au un mare impact negativ asupra purificarii apelor dulci . cantitatea de deseuri menajere a scazut de la 44 % in 1980 la 27 % in 1994 . cum ar fi de exemplu El Nino care transporta particule de praf de-alungul Oceanului Atlantic. Zona Caribbean SIDS nu dispune de un sistem adecvat de colectare a apelor uzate. anorganice si nebiodegradabile . s-a constatat ca in 1983-1985 si 1987 s-au transportat cele mai mari cantitati de particule de praf . Studiile recente au aratat o tendinta acuta de degradare a recifelor de corali . Conform celor mai recente date . Distrugerea acestor ecosisteme afecteaza iremediabil biodiversitatea si viata marina. In general. includ de asemenea si furtunile si cutremurele care se produc in zona. utilizarea diferitor tipuri de nutrienti in agricultura care interactioneaza cu sarurile de amoniu si alti nitriti si care duc la dezvoltarea in ape a multor tipuri de bacterii . substantele nefolositoare sunt transportate in grupurile de mangrove . Pagubele produse habitatelor naturale prin eroziunea suprafetelor de coasta . containere de metal . Zonele cu grad de risc ridicat in acest sens sunt estul regiunii.

Tarile care formeaza aceasta regiune sunt Angola. Cele mai importante zone industriale sunt localizate in regiunile de coasta producand astfel degradarea mediului prin factorii poluanti. Majoritatea populatiei traieste la un nivel ridicat de saracie care reprezinta principalul motiv al degradarii regiunilor marine si de coasta precum si a apelor dulci. mediul din largul oceanului prin emanarea pulberilor. incluzand apele menajere. Republica Africana Centrala. Desi Insula Capului Verde face parte din Africa de Vest.Coasta de Azur. Niger. Faso. Stadiul de saracie este mai accentuat in zonele rurale ceea ce favorizeaza deplasarea masiva catre zonele urbane. aducerea de noroi. Sisteme de canalizare si nutrienti . cea mai recenta si de incredere informatie care ar putea fi folosita pentru evaluarea extinderii poluarii . Nigeria.AFRICA DE VEST . Benin. Chad. ele incearca sa se apropie de noul sistem de industrializare. Sierra Leone si Togo. Vorbind la modul general . activitatile agricole si economice desfasurate in aceasta zona au ca rezultat exploatarea de catre om a zonelor de coasta. Exista dovezi clare de degradare a mediului marin in special in regiunea Canary. poluarea plajelor. Demografia . CENTRALA SI DE SUD Africa Centrala si Africa de Vest Intinderea regiunii include coastele si apele marine din partea de Vest si Centrala a Africii. si distrugerea habitatelor naturale afectand speciile migratoare si pe cele nemigratoare . Congo. Senegal. Deversarile de substante poluante provenite de la rafinariile de prelucrare a petrolului.3. Burkina. Mauritania. Cameron. Liberia. tarile din WACAF sunt foarte putin dezvoltate desi dispun de multe resurse naturale considerabile . agricole si de asemenea ale urbanizarii zonei de coasta . a limitat impactul asupra mediului marin . Principala problema cu care se confrunta regiunea este degradarea calitatii apei. bazinul sau de drenare construit de oameni . deseurile provenite din activitatile industriale si menajere. Fig. Oricum. revarsarea fluviilor in ocean. Guineea Ecuatoriala. Tarile de coasta ale Africii de Vest si Centrale Degradarea calitatii apei rezulta din actiunile antropice. de la fabricile de textile. alimentare sau de la industriile de bere . tarile (WACAF) de la Oceanul Atlantic la Desertul Sahara si de la malurile Lacului Chad si Angola la Senegal . Poluarea fizica e produsa ca urmare a dezvoltarii sistemului de habitate ca si pescuitul excesiv care afecteaza in mare masura biodiversitatea marina . Mali. industrializarea. Guineea . Prin aplicarea acestui sistem agresiv de dezvoltare se produce principala sursa de poluare care afecteaza in mod continuu apele de coasta la WACAF . Cabinda. este foarte greu accesibila la nivel national si regional. deseurile provenite din procesele industriale. reduce calitatea apei in aceasta zona. urbanizarea .

Nivelurile tipice de compusi organiclorini din zonele de coasta si in sistemul lagunar din regiune Aldrin Dieldrin Endrin Heptachlor Lindane DDT PCB Metale grele Cea mai importanta sursa de poluare cu metale grele sunt emisiile si deseurile provenite din procesele de industrializare.Cele mai multe orase din zona de coasta a WACAF . exemplu . Nivelurile tipice de poluanti cu metale grele din zonele lagunare din Guineea Cadmiu Hidrocarburi Crom Cupru Fier Mercur Magneziu Plumb Zinc . in aceste circumstante se utilizeaza termenul de apa verde si apa neagra. Gana si Nigeria reprezinta doua dintre tarile care produc astfel de apa “grey water” si “black water”. Studiile au aratat ca regiunea Leki Lagoon prezinta cel mai inalt nivel de poluare din acest stat . Aceasta ar putea fi o consecinta a dezvoltarii limitative a industrei cu exceptia statelor bogate . iar in unele cazuri aceste sisteme nici nu exista . Apele folosite si apele uzate netratate care ajung in cateva orase de coasta din zona WACAF Oras – Tara Ape uzate din capitale( l/zi ) % ape uzate tratate Poluarea organica Desi cateva categorii de pesticide folosite in Africa sunt produsi chimici organici cu un grad inalt de pericol de infestare . Tabel 3. de m3 de apa menajera in anul 2003 in conditiile in care nu dispune de un sistem eficient de canalizare . Neexistand un sistem eficient de prelucrarea a acestora . astfel incat termenul de sistem de canalizare este impropriu folosit. Nigeria a produs 280 de mil. sunt aplicate rudimentar de catre oameni si in apropierea zonelor de locuit. se produc scurgeri necontrolate . Metalele grele ce patrund in circuitul de producere a hranei . ” Scheren and Ibe” 2002 au raportat o semnificanta actiune de poluare cu organocloruri asupra sedimentelor din WACAF . Tabel 5. cauzeaza importante deficiente sanatatii persoanei. au un sistem deficitar de canalizare. Astfel Scheren and Ibe a detectat in 2002 mari concentratii de metale grele in zonele de coasta ale regiunii WACAF acolo unde exista o mare aglomeratie urbana. Astfel . Tabel 4.

modificand de asemenea sistemele hidrologice .4. este foarte obisnuita in special in vecinatatea raurilor. afecteaza apele. in principal. Alterarea fizica si distrugerea asezamintelor Alterarea fizica si distrugerea asezamintelor in regiunea de coasta WACAF . Tarile care fac parte din regiunea sudica a Africii Industrii mici . precum si extractiile de petrol sunt principalele surse de poluare cu hidrocarburi. de tone pe sezon) sunt transportate in principal din desertul Sahara si Sahelian si depozitate in apropierea marii si in regiunile din jurul oceanului Atlantic. Activitatile miniere din zonele de apa din apropierea coastei . alterarea fizica a solului si distrugerea habitatelor .. Fiind purtate de curentii marini. Este evidenta eroziunea malurilor. O estimare recenta arata ca mai mult de 50 % din regiunile cu mangrove din Nigeria . Mangrovele sunt capcane in calea depunerilor de sedimente . zonele de locuit din apropierea coastei si de asemenea si alte regiuni care nu sunt producatoare de petrol .In acord cu multitudinea de beneficii pe care o aduce dezvoltarea industriei petrolului . trebuie avut in vedere si amenintarile emanatiilor aparute ca urmare a exctractiei si asocierea cu impactul negativ pe care il are asupra ecosistemului. fisurilor produse in tevile de forare si infiltrarea acestora in soluri si deversarea lor in apa. Tabel 6. Mari cantitati de vapori de praf (13mil. infiltrarea apei precum si colectare apei din canale. Morales . Poluarea cu petrol este una dintre cele mai frecvente si cu efectele cele mai nocive. in 1979 noteaza ca o mare parte din sursele se sedimente de pe langa rauri sunt transportate si depozitate la scara larga de catre vanturile desertice care aduc particulele de praf.Totalul estimativ de deseuri solide si namoluri provenite din industrie si din gospodarie in zona Portului Harcourt (tone/an) Industrii medii si mari Africa de Sud Fig. muntilor si lagunelor. datorate . modificarea vegetatiei precum si a mangrovelor. au fost distruse ca urmare a exploatarii petroliere . Sedimentele Dinamica si marimea fluxului de sedimente antrenate in regiunea WACAF nu sunt foarte bine cunoscute . scurgerile petroliere. Exista o stransa legatura intre depunerea de sedimente .

de asemenea .Fig. .5. 20% din populatia totala locuieste in capitala tarii Luanda. Angola Ca o consecinta a razboiului civil . majoritatea pupulatiei din Angola s-a mutat catre coasta oceanului Atlantic unde si-au construit locuinte de-a lungul zonei de coasta . exista aglomeratie urbana si in alte orase de coasta .

Namibia Riscurile poluarii din zona de coasta a Namibiei este in general scazuta si pana in prezent reprezinta principala veriga de dezvoltare a zonei de coasta. Forarea de pietre pretioase din zonele de coasta si marine .Cu o clima predominant semi-arida . deseurile si scurgerile provenite din canalizari ale navelor care acosteaza prin porturi.6. ceea ce determina orientarea populatiei sa se deplaseze catre zona de coasta a marii . este probabil principala activitate responsabila de modificarea habitatelor si de unele pagube produse de-a lungul coastei Namibiei . are o agricultura foarte putin dezvoltata . poluarea cu petrol asociata cu traficul navelor in Walvis Bay si Luderitz. Fig.7. Pontetialele riscuri asupra mediului sunt: • • • • poluantii organici biodegradabili produse de uzinele de prelucrare a pestelui in Walvis Bay. regiunea de coasta din sudul Angolei . dintre Luderitz si muntele Orange River . Fig. accidentele de deversare a apelor menajere . Africa de Sud .

nu sunt supuse unui sistem de neutralizare. poluarea mediului marin provenita din deversarile apelor menajere nu este atat de consistenta intru-cat densitatea populatiei nu este foarte mare de-a lungul coastei. data fiind starea accentuata de saracie . ajungand in mediul marin in vecinatatea Luandei precum si in zona altor orase de coasta cum ar fi: Benguela. deversarile unor produse provenite din industrie sau alti factori care provin din atmosfera. Deversarile apelor menajere precum si cele provenite din alte activitati industriale . . Cabinda care au avut o dezvoltare importanta in ultimii 10 ani.Principalele riscuri de poluare marina sunt: • • • transporturile maritime si posibilele accidente care pot avea ca rezultat deversari de produse chimice sau alte produse care pot afecta mediul marin. atat infrastrusctura cat si sistemele de canalizare sunt defectuoase. Sisteme de canalizare In Angola . Zonele amenajate pentru plaja din centrele urbane din Africa de Sud cum ar fi Cape Town si Durban sunt atent monitorizate de autoritatile locale. apele reziduale sunt tratate si de obicei refolosite . sistem de canalizare impropriu. In alte regiuni este ridicata problema contaminarii apei ducand la limitarea calitatii apei si avand efecte negative asupra turismului . Fiind o zona unde apa nu abunda . Lobito. In Namibia .

transporturile fluviale si cele maritime . unde datorita urbanizarii . unde exista invazie de tantari . agricultura este principala cale de indeletnicire si probabil cea mai importanta sursa de trai . nivelul de trai este destul de scazut si riscul de contaminare cu substante pesticide este mai redus decat in Namibia . totusi nu se poate vorbi despre pagube considerabile de-a lungul coastei. este considerat singura cale de navigatie in Republica Democrata Congo si prin urmare reprezinta un factor mare de poluare dar . Metale grele si hidrocarburi Activitatile care au ca obiect metalele grele si petrolul afecteaza in egala masura mediul marin. se utilizeaza substante pentru combaterea lor. in regiunile subtropicale ale Africii de Sud . principalele activitati care duc la alterarea mediului marin prin exploatarea acestor resurse sunt: • • • apele provenite din activitatile industriale. substante care afecteaza mediul marin . unii poluantii sunt introdusi in mediul marin in principal prin activitatile care au loc in porturi dar . este dificil de cuantificat in prezent care ar fi pagubele produse prin transportul continuu de petrol si metale grele . In Angola rafinariile de petrol si alte alte activitati petroliere sunt localizate in numeroase locuri de-a lungul coastei si sunt considerate importante surse de poluare cu metale grele si hidrocarburi. In Angola . ape care contin impuritati de hidrocarburi si petrol. aflat in partea nordica a Angolei . In sudul Africii .Tabel 7. Volumul estimativ a fluxului de substante nefolositoare deversate in mediul marin in Sudul Africii Felul Volum estimat (milion m3/an ) Poluantii organici In sudul Africii . De asemenea . Nutrientii Principala sursa de poluare cu substante anorganice . in zonele bazinelor de colectare a apei de langa rauri . In Namibia . Raul Congo . iar mediul marin e afectat in principal de utilizarea ingrasamintelor. asupra mediul marin din Africa de Sud include: . nitrogenati si fosfati . ape menajere provenite din zonele puternic urbanizate. cresc factorii de poluare.

se poate vorbi de un grad de poluare mai ridicat. mai mult decat in zonele adiacente mediului marin. pentru a-si procura mijloacele de trai . multe rauri din Africa de Sud sunt condamnate reducand stratul de sedimente in mediul marin . Activitatile agricole nu se practica la scara larga. Pe langa factorii naturali de eroziune cum ar fi furtunile si interventia antropica duce tot la astfel de actiuni. actioneaza negativ asupra mediu in general si asupra mediul in special . motiv pentru care poluarea cu nutrienti nu afecteaza in mare masura mediul. Studiile recente facute de World Commission on Water for the 21th Century . datorita cresterii numarului de locuitori . 8. Tabel. Aceasta particularitate se evidentiaza in timpul sezonului uscat. eroziunea solului este considerata a fi principala cauza de degradare fizica si de distrugere a habitatelor. ceea ce afecteaza destul de grav conditiile de viata subacvatice. apele provenite din industrie. dar pe de alta parte . . Degradarea fizica si distrugerea habitatelor In Angola . astfel incat in Angola precum si in alte orase de coasta . Cauzele sunt legate de dezvoltarea excesiva a populatiei care . Miscarea nutrientilor este demonstrata prin cresterea excesiva a unor plante ce formeaza fitoplancton in estuare. factorii de poluare actioneaza diferit pe regiunile din Africa de Sud . Fiind o zona semi-arida . defrisarea terenurilor care duce la eroziunea solului . cand apele raurilor se aduna in estuare si nivelul de nutrienti creste si persista timp indelungat . lucuitorii sunt oarecum dependenti de industria pestelui. deversari .• • • sistemele neperformante de canalizare. Desi exploatarea pestelui in aceste zone este foarte mare. Modificarea mediului in functie de cresterea deversarilor cu nutrienti Felul Depunerea estimativa de nutrienti (tone/an) Depunerea de sedimente Aceasta actiune a mediului include: navigatia fluviala . sursa de poluare cu nutrienti este mult mai puternica datorita sistemelor de canalizare care evacueaza apa cu impuritati provenite de la rafinarii sau alte activitati industriale . navigatie fluviala si exploatarea bazinele de acumulare pentru agricultura. Asa cum am mai discutat . In Namibia . etc. releva ca printre alte rauri si Raul Congo este totusi destul de putin poluat in ceea ce privesc nutrientii. Modificarea mediului in functie de cresterea deversarilor cu nutrienti este prezentata in tabelul 8. 16 fabrici in Walvis Bay si 7 in Luderitz devarsa nutrienti in mediul marin . practica necorespunzatoare a agriculturii duce la cresterea depunerii de sedimente in mediul marin . practicarea unei agriculturi destul de agresive. prelucrarea intensiva a pestelui.

sistemele de drenare a apei sunt depasite. Marea Sulu. navigatia excesiva si lipsa de organizare a autoritatilor. Marea Chinei de Est. In regiunea Africa de sud principalele cauze ale degradarii mediului sunt : • • • • cresterea populatiei care foloseste o agricultura defectuasa. Marile Asiei de Est Marile Asiei de Est cuprind marile din vestul Oceanului Pacific: Marea Galbena. debitele raurilor au scazut foarte mult. Industrializarea rapida si cresterea economica au modificat semnificativ mediul in aceste . apele deversate care provin de la activitatile industiale nu pot fi neutralizate. OCEANUL PACIFIC Asia de Est Fig. Marea Chinei de Sud .Datorita climei . 9. rezervele de apa sunt foarte limitate si afecteaza sistemul ecologic . Marea Celebes si Marile Indoneziei.

Surse de poluare si contributia lor in mediile acvatice in cateva tari din Marea Chinei de Sud : ( I: inalt . De asemenea vopseaua antivegetativa folosita pentru nave este toxica pentru moluste si pentru larvele acestora . M:mediu. in special in Malaezia si Thailanda. In majoritatea tarilor. astfel cantitati mari de apa menajera netratata este deversata in mediul marin. atat din surse de pe uscat cat si de pe mare. modificarea coastei datorita turismului si constructiilor urbane. Poluanti organici Poluarea datorata agriculturii si acvaculturii este considerata a fi a doua categorie importanta de poluare in aceste regiuni. dependente de gradul de actiune al valurilor.mari. incluzand fertilizatorii si pesticidele. . Majoritatea poluantilor provin din surse de pe uscat. In Asia de sud-est. In Indonezia centrelele nucleare se folosesc cu scopul de a conserva zacamintele de petrol si de gaz si pentru a inlatura pericolele poluarii datorita folosirii acestora . au fost descoperite sedimente de sulfati si hidrocarburi de gudron. S:slab ) Sursa Cambodgia China Indonezia Malaezia Filipine Thailanda Vietnam Ape menajere Nivelul de tratare a apei menajere in aceasta regiune este scazut. 10. mai mult de 60 % din habitate au fost modificate.Pb si Zn (µg/g). determinand astfel pierderea diferitelor specii . Raportul de concentratii de Cd.Cu. pericol direct asupra mediului ecologic prin pescuitul excesiv si extragerea necontrolata a resurselor.in Midia. in Perna conform studiilor din regiune. Locatie Greutate baza Cd Cu Pb Zn Substante radioactive Nu exista foarte multe informatii recente legate de acest tip de poluare. ceea ce demonstreaza utilizarea recenta a acestor substante. Cantitatea de apa menajera creste o data cu cresterea populatiei si a urbanizarii . Mediul Marin Coasta si mediul marin din regiunea de est a Asiei se confrunta cu trei mari pericole: • • • poluarea. Vom vorbi in special despre prima categorie din cele enumerate mai sus. de geologia coastei. 9. Tabel. dar exista doar cazuri izolate. Tabel.

ajungand astfel in mare. in concentratie mare . sau in locurile de incarcare sau descarcare a acestor tipuri de nave. in special cadmiu. In Thailanda. In Stramtoarea Malaca au fost raportate 490 de accidente maritime in perioada 1988-1992. Hidrocarburi In Asia si in Oceanul Pacific . Mercurul industrial. Tabel. cea mai intalnita forma de poluare a mediului marin este cea cu hidrocarburi. In Thailanda s-au instalat cel putin 5000 de containere unde se pot recicla bateriile si telefoanele mobile.Metale grele O mare cantitate de metale grele provine din apele care strabat Vietamul si care se varsa in ocean. exploatarilor miniere si gradului mare de industrializare in zonele de coasta . 11. care daca ajung in organism pot provoca boli grave. reprezinta un pericol pentru organismele din Golful Thailandei. Cererea de petrol de tarile selectate ( barili/zi ) Tari 1993 2000 2005 Cresterea anuala ( % ) . nichel si cobalt. In Japonia . anual aproximativ 9 milioane de baterii sunt aruncate in mediu. in urma lor rezultand cantitati mari de deversari de hidrocarburi. De asemenea si de pe continent poate exista o astfel de poluare datorata densitatii populatiei. Anual au loc 150-180 de incidente maritime urmate de poluare cu hidrocarburi. S-a gasit mercur in diferite specii de mamifere marine . Acestea contin metale grele. o sursa importanta de poluare este poluarea cu hidrocarburi de la bordul navelor. Sunt raportate frecvent pete de hidrocarburi deversate accidental de-a lungul rutelor de navigatie ale navelor petroliere.

. Raurile care strabat Cambodgia.840 tone de nitrogen in zonele de coasta.Nutrienti Zonele agricole. China. Malaezia. precum si zonele urbane produc o cantitate mare de deseuri organice astfel . Thailanda si Vietnamul aduc 636. filtrele din zonele de coasta nu pot face fata in neutralizarea acestora .

dar in momentul de fata .044 636.022 de Rauri Rauri de coasta Mekong 4. s-a inregistrat doar in zonele costale si in estuarele Filipinelor si Thailandei. nitrogenatii si fosfatii din cateva rauri care se scurg in zona sudica a Marii Chinei Tari/rauri BOD Cambodgia Lacul Tonle-Sistemul 6. Marea Bohai si Marea Chinei de Est au fost deversate 1.137 58.602 130. se dispune de foarte putine date cu privire la cantitatea de sedimente ce intra in sistemul acvatic. Filipine si Thailanda contribuie la accentuarea eroziunii in aceste zone.385 Quangxi 57. Malaezia. in Marea Galbena.500 milioane de tone de reziduuri. pantele abrupte si a eroziunii solurilor. eutrofizarea marina majora . Defrisarile excesive din Indonezia. Doua treimi din totalul mondial de sedimente depozitate in ocean . Circulatia nutrientilor (tone/an) din regiunea BOD. se face in aceasta regiune datorita unor factori ca : miscarea placilor tectonice. Distributia inegala a populatiei in zonele costale a dus la o deversare inegala a poluantilor in zonele costiere. In general. 1. Impactul eutrofizarii este in special vizibil in zonele cu o redusa circulatie a apei .050 8.In 1999 . 12.015. Se discuta urmarirea maselor de nutrienti pentru a se putea explica deplasarea acestora atat orizontal cat si vertical pe rutele navale dintre Vietnam si Filipine. sub forma de namol.768 507 7.202 .840 Total fosfor 303 255 3.224 Marea Chinei de Sud Sedimente Sedimentele constituie un poluant major in regiune .936 Total Nitrogen 1.084 894 340. dintre acestea cei mai importanti poluanti fiind nitratii si fosfatii.668 Hainan 140 Thailanada 299. in special in ariile unde se deverseaza cantitati ridicate de reziduuri menajere si cele rezultate din activitatea agricola.64 China Guangdong 566. in Marile Asiei de Est . Tabel. precipitatiile abundente.

a platformelor petroliere si a crescatoriilor de peste. Deseurile de provenienta terestra sunt produse de deversarile necontrolate a acestora in rauri sau canale.4 3. Diferite specii de corali pot supravietui dupa ce au fost acoperite de un strat de namol cateva ore sau chiar cateva zile pentru exemplarele adulte dar .7 5.2 18. Populatia ce locuieste in zonele costale ale Cambodgiei.Depunerile de sedimente afecteaza in special zonele coralifere si intinderile subacvatice de ierburi marine.2 1.9 4. Indoneziei.7 11. de pasageri.6 2.5 2. Al doilea efect pe care il au asupra intinderilor de apa este diminuarea vizibilitatii si prin urmare a cantitatii de lumina si la adancimea la care ajunge aceasta. Ca in orice alta parte a lumii.2 1. o acoperire de lunga durata are ca finalitate moartea acestora. produse de sedimentele rezultate in urma deforestarii. Tabel 13. s-a demonstrat ca daunele asupra vietii marine. Deseurile Deseurile plutitoare contituie o problema majora la nivel global. depasesc cu mult profitul ce se obtine in urma acestei operatiuni. Thailandei.0 0.6 1. Chinei. Chiar si schimbari mici in ceea ce priveste cantitatea de lumina ce ajunge pe fundul marilor poate influenta modul si felul de crestere al vegetatiei marine. In urma unor calcule . sunt in general produse de activitatile acvatice ce implica nave comerciale. deseurile din apele Asiei de Est.3 % dupa greutate 48. deversari ce provin de la facilitati industriale si urbane. Deseurile plutitoare sunt poluantii principali ai marilor din aceasta zona . de pescuit.8 21.9 . Compozitia deseurilor colectate de pe plaja din NE Asiei Materiale colectate Plastic Poliestiren Sticla/ceramica Alte obiecte Hartie Metale Cauciuc Panza % dupa numar 72.7 0. fiind intalnite in zone izolate departe de o sursa evidenta de provenienta.5 3. Malaeziei. Acestea sunt purtate pe distante mari de vanturi si curenti. Vietnamului si Filipinelor produce anual 66 de milioane de tone de deseuri solide.

pietris sau alte materiale necesare in industria constructiilor. conflictelor aparute. intregi habitate sa dispara si unele specii sa migreze spre alte zone. exploatarii necontrolate. datele si informatiile despre sursele de poluare din aceasta regiune sunt insuficiente si incomplete. In marile Chinei de sud cele mai importante surse de poluare sunt deversarile. Datorita urbanizarii rapide. Zonele acoperite de mangrove sunt distruse pentru a se face loc fermelor piscicole.13. 20 pana la 25 % din numarul total de specii de alge marine au avut de suferit in urma produselor rezultate din industria de extragere si prelucrare a petrolului si a gazelor naturale. dar si din pricina modificarilor costale cum ar fi: construirea de diguri. Linia tarmului este schimbata continuu de catre escavarile facute pentru a extrage nisip.Alterarea si distrugerea fizica a habitatelor. Asia de Sud . faleze sau porturi. De-a lungul ultimilor ani s-au facut progrese in protejarea integritatii ecologice a mediului in aceasta zona prin minimizarea deversarilor. a industrializarii. Din mai multe motive. Aceasta se produce in cazul fenomenelor naturale cum ar fi: furtuni puternice sau cutremure. marile din Asia de Est au devenit puncte de interes in lupta impotriva poluarii. canale. Acest lucru face dificil de prevazut modificarile mediului marin. reciclari si imbunatatirea sistemelor de tratare a apelor menajere . OCEANUL INDIAN Asia de Sus Fig. In unele cazuri s-a intamplat ca din cauza furtunilor puternice si a tsunami-urilor . Zone intinse sunt folosite pentru cresterea algelor marine utilizate in industria alimentara sau farmaceutica distrugandu-se astfel ecosistemele existente in acele zone.

In plus. nivelul scazut de salarizare sunt factori specifici pentru fiecare tara si au ca rezultat producerea poluarii . Principala sursa de poluare a coastei si a apelor marine din regiunea Marile Asiei de Sud este reprezentata de densitatea si repartitia inegala a populatiei . factorii sociali mai putin dezvoltati si dependenta mare fata de resursele naturale . In plus putem spune ca nu exista un sistem legislativ clar de colaborare si de reglementare a problemei poluarii . . veniturile scazute . diversele forme de instabilitate politica . religioasa . cresterea numarului populatiei .4 mii de milioane de locuitori aproape jumatate din populatia globala . Ei isi asigura existenta exploatand zonele de coasta si apele teritoriale . Dezvoltarea agresiva a activitatilor industriale.Tarile care constituie regiunea Marile Asiei de Sud ( MAS ) au o populatie de 1. Densitatea demografica ridicata . Nivelul ridicat de poluare marina este asociat si cu saracia . a agriculturii. Aceste tari au trasaturi comune si anume saracia si suprapopulatia . etnica si diferentele de limba contribuie la scaderea nivelului social economic pentru majoritatea tarilor. caracterizeaza toate tarile din aceasta zona. Aproximativ 500 milioane de oameni traiesc cu cu un venit de mai putin de 1 $/zi .

Pakistan.alterarea fizica si distrugerea habitatelor naturale . Pe langa toate acestea si sistemele politice defectuase. ca de altfel si apele maritime invecinate din Bangladesh . Acest eveniment natural a dus la transportarea 1. India si insulele Maldive . Au fost elaborate diferite puncte de vedere cu privire la deversarile provenite din activitatile industriale din zona de coasta si la impactul antropic. in urma carora s-a depistat existenta substantelor toxice persistente si s-a elaborat o lista cu prioritati pentru diminuarea efectului poluarii . care prezinta o mare nepotrivire de marime si densitate. . Cea mai mare sursa de poluare mediului marin si a mediului inconjurator provine de la aceste tari . India.sistem legislativ defectuos. diferentele religioase si etnice duc catre un nivel socio-economic foarte scazut in aproape toate zonele. . caracterizeaza toate tarile din aceasta zona. si Sri Lanka . Recent societatea civila . . Aceste probleme au fost studiate de catre guvern.hidrocarburile . dezvoltarea scazuta a indicatorilor si marea dependenta a oamenilor pentru resursele naturale . Numarul mare de locuitori si nivelul ridicat de saracie in care traiesc sunt cauze importante pentru poluarea mediului. .sedimentele . parti ale subcontinentului Indian . Densitatea demografica foarte mare. Apele marine din sudul Asiei Regiunea SAS ( South Assian Sea ) include parti din Marea Bay . a demonstrat inca o data cat de nociva a fost interventia antropica asupra mediului . . Tsunami din 26 decembrie 2004 care a afectat serios Sri Lanka . . Maldive este constituita din insulele de corali . Marea Bengal si Arabian Sea precum si partea de nord-est a Oceanului Indian .Principalele probleme care au fost identificate si cu care se confrunta in momentul de fata in regiunea ( MAS ) sunt : .deversarile. organizatiile guvernamentale si nonguvernamentale au inceput sa joace un rol din ce in ce mai important in diminuarea poluarii.ingrasaminte agricole.1 mii de milioane de tone de noroi si deseuri in aceste zone care au avut un impact semnificativ asupra habitatelor de fitoplancton si a recifelor de corali .

nu exista sisteme specializate de drenare a apei si de neutralizare a acesteia. De asemenea duce la cresterea cantitatii de nutrienti din jurul centrelor urbane. iar cantitatea mare de nutrienti favorizeaza dezvoltarea bacteriilor si a algelor daunatoare. degradarea fitoplanctonului.70 0. Deversarile Deversarile sunt una dintre cele mai semnificative dintre factorii de poluare afectand mediul marin si zonele de coasta. diminueaza grav numarul speciilor de pesti. contaminarea pestilor si a vegetatiei marine. prin poluarea apei. De exemplu . si creste riscul de imbolnavire al oamenilor.80 . Datorita nivelului scazut de trai .30 1.28 15. Deversarile prezinta cauza imbolnavirii populatiei. Organizatiile guvernamentale si-au expus punctele de vedere cu privire la limitarea efectelor poluarii si chiar au fost stabilite unele prioritati .Principalele activitati ale oamenilor sunt industra si agricultura . Tabel. 14. avand un puternic impact negativ din punct de vedere ecologic. Depunerile zilnice de gunoi din SAS Tara Bangladesh India Maldive Pakistan Sri Lanka Deseuri : Resturile solide si molozul marin In regiunea SAS . in foarte multe cazuri. Cele interne provin de la spitale care ridica un mare risc de contaminare cu diferite boli transmisibile 12. apele deversate nu sunt numai apele menajere. India si Maldive demonstreza inca o data cat de nociva este actiunea omului asupra mediului inconjurator. Cu exceptia catorva regiuni . Adevarata problema exista in cazul deversarilor de ape netratate sau tratate necorespunzator care provin din industrie sau alte activitati de acest fel si care patrund in apele curgatoare. tratamentul de neutralizare a pei este inadecvat .80 98. a recifelor de corali. afecteaza intreg ecosistemul . apa contaminata care se devarsa in mare . Cu atat mai mult . fenomenele naturale de asemenea anvergura fiind declansate de defrisari si afectand sedimentele marine . deseurile solide apar din activitati interne si industriale. ape care alimenteaza reteaua de alimentare cu apa pentru populatie. Din nefericire. tsunami din 26 decembrie 2004 care a afectat foarte grav Sri Lanka. Apele deversate contin varietati de substante toxice sau nebiodegradabile ceea ce face tratarea acestora mult mai costisitoare .

96 8. India si Pakistan fiind cele mai mai mari exportatoare de cereale din lume. cea mai mare cantitate de deseuri solide la nivel modial provine din regiunea SAS si este estimata la 11.Procentajul compozitiei de gunoi din Karachi si Kolkata Felul de Gunoi Frunze Hartie Haine vechi Metale Sticla Obiecte folositoare Materiale compostabile Umezeala Iarba uscata si paie Cojile de la nucile de cocos Carbune Cenusa Ceramica Pietre Piele Plastic Oase Ingrasaminte agricole In regiunea SAS se practica agricultura la cel mai inalt nivel.1 0.83 0. Foarte multe programe au ridicat problema diminuarii riscului de poluare in acesta regiune si combaterea acesteia prin eliminarea surselor. Autoritatile au implementat programe care sa duca la eradicarea poluarii .18 3..2 52 43. Doar o mica parte din aceasta cantitate este insa colectata si depozitata corespunzator.65 0.31 4.6 7. comertul cu peste si alte activitati desfasurate in larg pentru multe tari si mai ales pentru tarile care traiesc din comertul cu peste si din turism.5 18. Tabel 15.42 .650 tone/zi.1 2.08 33.prin contact. De altfel .2 2. Aceasta problema cu care se confrunta regiunea . cealalta parte este aruncata la intamplare in zonele deschise.66 1.58 6.1 Kolkota 13.05 3. In ultima decada cultivarea excesiva a terenurilor a dus la ceea ce duce la folosirea la nivel inalt a produselor chimice pentru tratarea solurilor .86 0.60 0.38 6. Karachi 3.6 0. afecteaza grav dezvoltarea economiei .

. de structura biofizica a terenurilor. in mediul marin prin rauri si prin transportul din atmosfera. de totalul vegetatiilor acoperite. pentru a-si obtine mijloacele de trai . distrugerea habitatelor perturba posibilitatea de reproducere a pestilor si acestea duc in egala masura la scaderea turismului . limitand de asemenea circulatia apei in natura. Odata patrunse in mediul marin . ierbicidele si fungicidele) sunt excesiv folosite in acesta regiune in special in agricultura. de inclinatia solurilor. iar fertilizarea solurilor este principala sursa de poluare cu nutrienti in zona de coasta in special. pesticidele sunt foarte toxice si afecteaza viata organismelor. Pesticidele solubile sunt mult mai periculoase intru-cat . este principala cauza a perturbarii ecosistemelor din acesta zona . afectand astfel mediul marin. Efectele pesticidelor din mediu sunt influentate de substantele chimice utilizate si de cantitatile aplicate. De asemenea . . Compusii chimici patrund de-a lungul intregii coaste. Frecvent inundatiile care au loc in zona Subcontinetului Indian transporta importante cantitati de pesticide in apele marii.dezvoltarea excesiva a algelor care reduce cantitatea de oxigen pentru pesti.Practicarea agriculturii duce la acumularea unei cantitati mari de nutrienti care contin compusi nitriti si fosfati. Dezvoltarea agriculturii a fost foarte rapida . Deversarea de substante care contin nutrienti in asociere cu practicarea excesiva a agriculturii . sanatatea oamenilor si hrana asigurata de mare. Zona de coasta se confrunta cu cresterea populatiei care . Consecintele sunt : . Nutrientii Cresterea economica a dus la schimbarea drastica a tehnicilor traditionale utilizate in aceasta zona. nitritii ajung in atmosfera prin circulatia vehiculelor si de pe alta parte intra prin deversarile din sistemele de canalizare. consecinta fiind degradarea grava a mediului marin. aceste substante se acumuleaza in apele raurilor si chiar in apele marine din regiunea de coasta . Pesticidele Pesticidele ( insecticidele. un numar foarte mare de pesti au murit din aceasta cauza. de drenare . Nutrientii patrund in apele marine prin doua cai si anume: nitrogenatii intra in mediul marin prin depunerile din atmosfera.schimbarea structurii vietii acvatice.reducera biodiversitatii marine. ele pot ajunge mult mai repede in apele marii. exploateaza terenurile si actioneaza ireversibil asupra factorilor naturali. .

Petrolul si hidrocarburile Desi tarile din regiunea SAS nu sunt mari producatoare de petrol si gaze naturale. Dupa Amazon . animale si pesti si este in principal consecinta emanatiilor pulberilor de petrol produse prin accidentele maritime. Impactul poluarii cu petrol este destul de grav asupra sistemului ecologic. O contributie majora la poluarea mediului marin cu substante petroliere o are si navigatia tancurilor petroliere. Principalele surse de poluare in acest sens sunt: -circulatia vehiculelor si celelalte servicii . Oricum informatiile referitoare la efectele negative pe care aceste substante le au asupra mediului marin nu sunt foarte bine stiute. autoritatile au implementat un sistem de legi care sa duca la stoparea contaminarii apelor marine.transportul navelor . totusi . .000 mil. o data estimativa ar fi ca prin aceasta regiune se transporta circa 500 mil. mediului marin . Pulberile de petrol si gaze naturale emanate sunt destul de rar intalnite aici. si se fac in mod neadecvat.procesul de prelucrare a titeiului pentru obtinerea petrolului . . Bangladeshul este principalul producator de gaze naturale .barcile cu motor . . de tone de petrol anual. situatia ramane defectuasa . .rafinariile din zona de coasta . fabricile . Extractiile de petrol si gaze naturale continua . duc la deversarea unor substante sub forma de smoala . regiunea Gange-Brahmaputra-Meghna (GBM) este a doua din lume din punct de vedere hidrologic . Activitatile nemonitorizate si ilegale care au loc in aceasta zona . ecosistemelor si asupra speciilor de plante. . tone de titei. pana la aplicarea exacta a lor .Desi s-au luat masuri de limitare a riscului. Sedimentele Regiunea SAS primeste o mare cantitate de sedimente din intreaga lume.activitatile petroliere care implica consumul de petrol . activitatile desfasurate in zona genereaza o cantitate mare de hidrocarburi care . . de asemenea patrund in mediul marin . In Bangladesh si India mai mult de 50 % din polurea produsa de petrol in mediul marin provine de la numeroasele nave fluviale . dar cu toate acestea in anul 2003 un incident grav s-a petrecut Karaki. cand dintr-un tanc petrolier s-au deversat in mare 27.

turism. Aducerea de sedimente in mare . In aceasta tara . degradarea regimului hidrografic . In regiunile inalte de munte dar si pe dealuri . expune solul si duce la ridicarea nivelului raurilor prin depunerea de sedimente. Habitatele formate prin depunerea de sedimente contribuie sub multe forme la dezvoltarea economica a tarii. prin cresterea cererii de materiale in special nisip pentru constructii care au dus in timp la subtierea stratului de sedimente marine avand un impact ecologic asupra mediului marin . India. extinderea lor pe suprafete mari sunt foarte folositoare. mangrovele care s-au extins in Sri Lanka impiedica depunerea de sedimente si formarea solurilor in jurul coastei. se practica foarte mult agricultura si astfel foarte multe suprafete de padure au fost defrisate. sedimentele nu se pot consolida. au condus la dezvoltarea activitatilor mai ales in zona de coasta . Aceasta influenteaza dinamica de coasta si chiar duce la producerea unei mici activitati seismice. De aceea . in aceasta zona exista nevoia de de a se cunoaste modalitatile de conservare a resurselor de apa potabila. ele se devarsa impreuna cu substante de tratare a solului in rauri si apoi in mare. aceasta demonstrandu-se in timpul ciclonilor si a tsunami-ului din 2004 . . biodiversitate si de asemenea reprezinta o bariera naturala impotriva degradarii zonelor de coasta . in regiunea SAS. Pe de alta parte . precum si alte activitati de acest fel practicate de om . defrisarile in special in zonele montane . In contrast.Marimea bazinului de drenare a apei este de 1. India si Pakistan impart raul Indus care se varsa in Marea Araba. In aceasta situatie . estuarele si lagunele nu prezinta o importanta economica foarte mare. aducerea de sedimente poate cauza grave probleme asociate cu inundatiile si ridicarea albiilor raurilor . India si Nepal si se revarsa in Golful Bengal . formeaza o importanta sursa de nutrienti. productia naturala de hrana. mangrovele din Bangladesh. Dagradarea fizica si distrugerea habitatelor Distribuirea si semnificatia ecosistemelor de coasta . Pakistan sunt semnificative. zone de noroi si plaje. Sedimentele care se deverseaza in Golfuletul Bengal prin sistemul GBM constituie cea mai mare depunere de sedimente din lume. Distrugerea magrovelor este o problema serioasa in Bangladesh India si Pakistan.75 mil. km2 si colecteaza apele provenite din Bangladesh. De exemplu . Magrovele necesita o mica cantitate de apa pentru dezvoltare. Sedimentele creeaza habitate marine cum ar fi mangrove. la toate acestea contribuind activitatile pentru obtinerea de cherestea. Brutah. difera de la o regiune la alta . Dezvoltarea agresiva a economiei in India si mai multe niveluri modeste din Bangladesh si Pakistan .

dioxine. hidrocarburi. Substante toxice Substantele toxice . globalizarea si schimbarea tendintelor au agravat impactul antropogenic asupra habitatelor marine . dintre care si substantele sintetice si chimice transformate in mod natural . Golful Persic . Foarte multi dintre compusi persista pe o perioada indelungata in mediul acvatic si afecteaza organismele marine si implicit sanatatea oamenilor care consuma hrana din mare (peste) . contin compusi organici si anorganici . Principalele surse de poluare cu substante toxice sunt emisiile de gaze de la fabrici dar si deversarile rezultate in urma activitatilor industriale. Zona Golfului Persic Fig.14.Un studiu facut de Institutul International de Oceanografie arata ca . Alti factori poluanti sunt metalele grele. care constituie o sursa de poluare . diferite tipuri de pesticide si alte substante organice si anorganice .

Aici exista 20 de mari centre industriale care reprezinta un mare rol pentru mediu . Qatar. scurgerile provenite din industrie. Kuweit. Impactul pe care il are scurgerea apelor uzate (sistemul de canalizare). Distributia ( % ) generatoarelor centralelor electrice din Regiunea Marina ROPMyyyyyE. exista multe surse de poluare. a sistemelelor de pompare al apei uzate. Drenarea si imbunatatirea pemanenta a terenurilor pentru agricultura afecteaza grav factorii de mediu .Fig. Emisiile de gaze produse de centrale produc modificarea grava a aerului atmosferic . In plus centralele energetice cauzeaza poluarea termica.15. Odata cu dezvoltarea industriei si prin cresterea populatiei s-a produs un proces rapid de urbanizare astfel incat 40 % din totalul populatiei de aici traieste in zonele de coasta ale marilor. ROPME este o zona foarte vulnerabila in ceea ce priveste poluarea ca o consecinta a modului lor de viata. Regional Organization for the Marine Environment (ROPME) – Organizatia Nationala Pentru Protejarea Mediului Marin include Golful Persic . Sursele de poluare si impactul asupra mediului marin : Hidrocarburile si alti produsi chimici . Oman. in special cele provenite din industria petrochimica si cea provenita de la rafinariile de petrol este semnificativ. iar modificarea nivelului de salinitate si incalzirea apei marii este o consecinta a incalzirii globale. adancimile mici ale apelor care asigura alimentarea populatiei si de asemene . Arabia Saudita. o zona imprejmuita de 8 state: Bahrein. Irak. Iran. Emiratele Arabe Unite.

nave comerciale si porturi . Studiul a fost facut pe 35 de state din regiune . Au fost stabilite exact regiunile care au factor mare de poluare si cele care au risc mai redus. Aproximativ 2 mil. Conform cu SOMER Oil Spill Intelligence Report . fitoplanctonul si la pescuit. Intre 1998 si 2002 . precum si de la platformele petroliere si de gaz din largul marilor. continua . declararea zonei RSA ca “zona speciala” . sunt totusi la scara mica comparativ cu scurgerile de petrol provenite de la spargerea conductelor subacvatice care sunt mult mai frecvente. Convetion on Civil Liability for Oil Pollution Damage ( CLC ). uzinelor de prelucrare si transportului de nave petroliere care tranziteaza aceasta zona. RMS sprijit de ROMPE . programele de monitorizare au aratat ca nivelul de petrol si hidrocarburi din apele teritoriale si sedimente . cat si in zonele plajelor si de-a lungul regiunilor de coasta. poluarea petroliera din transport . au fost facute de multi oameni de stiinta in ultimele 2 decade. incluzand zonele de coasta si zonele din largul marilor. ca desi RMS a luat hotararea de a declara RSA Zona Speciala a Marii ( Special Sea Aria ) . . tone de substante au fost deversate de-a lungul anilor. Impactul pe care l-a avut poluarea cu petrol a putut fi observat atat in sedimentele marine si viata subacvatica. Impactul negativ a fost resimtit de mangrove. Response. operatiuni offshore si activitati de incarcare-descarcare din porturi . recifele de corali . Aceasta se datoreaza in principal instalatiilor petroliere din largul marilor care foreaza petrolul . in regiune s-au luat masuri pentru protejarea mediului marin de poluare cu petrol precum si alte forme de poluare. Exista o nevoie urgenta de a stabili pierderile din terminalele petroliere si de a proteja mediul marin de la operatiunile de descarcare a petrolului din tancurile petroliere . 25 de astfel de incidente au fost raportate in zona RSA. Aceste implementari trebuie insa sprijinite de o legislatie solida care sa prevada clar . 6 dintre cele 20 de contaminari care au avut loc la nivel mondial. coordoneaza impreuna cu IMO fata de ratificarea Conventiei de la MARPOL . este ridicat . Analizele marine privind petrolul si alti compusi hidrocarbonati in diferite zone ale RSA . La nivel regional .Zona marilor RSA este considerata a fi zona cu cel mai inalt grad de poluare cu petrol si alte hidocarburi din lume. Trebuie specificat . pedepse pentru cei care nu le respecta. Oman si Qatar . Odata cu ratificarea MARPOL 73/78 . cu adoptarea si implementarea a altor regulamente mondiale cum ar fi: Convention on Oil Pollution Preparedness. s-au petrecut in zona ROPME unde mai mult de 10 mil. Rezultatele au fost publicate in rapoarte internationale. Incidentele poluarii cu petrol provenite din surse externe . ROPME s-a afiliat cu Atomic Energy Agency pentru eliminarea contaminarii cu substante. de barili de petrol sunt emanati in mediul marin anual de la deversarile cu apa infestata de la tancuri . La nivel national s-a constatat ca in Kuwait . and Cooperation (OPRC). (Hinrichsen 1996).

Karun si Hileh. drenarea mlastinilor. se caracterizeaza prin sedimentele de nisip .16. Apele sunt putin adanci . Fig. Eroziunea coastei este evidenta in unele parti ale regiunii si este rezultatul unui proces natural si duce la schimbarea liniei de tarm. a schimbarii cursului raurilor . Distributia ( % ) a productiei centralelor privind desalinizarea . Partea vestica si sudica . au contribuit semnificativ la micsorarea bancurilor de pesti care constituiau hrana pentru pasarile migratoare. Partea nordica si estica a regiunii este caracterizata de sedimentele de noroi care sunt aduse de Tigru . bancurile de stridii . s-au distrus multe specii de pesti de apa dulce . Dragarea si umplerea terenurilor ar putea duce la distrugerea habitatelor de coasta. Multe proiecte de dezvoltare din acesta zona au dus la imbunatatirea unei suprafete mari de coasta. in plus se gasesc corali si depuneri de piatra.Fig. Rapida crestere a turismului si a navigatiei influenteaza aceasta regiune. dragarea. reptilelor precum si la distrugerea altor habitate ecologice cum ar fi mangrovele . Degradarile fizice si distrugerea habitatelor marine au impact negativ asupra recifelor de corali si bancurilor de pesti. pasari . Eufrat . iar curentii slabi limiteaza fluxul si refluxul. De asemenea . Procentul de petrol exportat din zona maritima a Golfului Persic Degradarea fizica Pagubele fizice si distrugerea de habitate este principala problema din aceasta regiune. distrugerea habitatelor datorita alterarii fizice. mamiferelor. In plus.17.

Pentru limitarea consumului de apa . Cantitatea totala de apa menajera care se deverseaza in mediul marin tratata sau netratata variaza intre 750-950 mil. .Sistemele de canalizare Deversarea apelor se face pe doua cai si anume pe calea directa prin deversarea de ape menajere. autoritatile au adoptat un sistem de legi prin care s-a hotarat tratarea apei folosite si refolosirea ei. m3 /an . ape provenite din activitati industriale si indirect prin aducerea de ape poluante de catre rauri.

Centralele energetice au de asemenea un impact important asupra mediului marin. arata un studiu pentru perioada 1986-2004 . Compusii din atmosfera Instalatiile industriale. centralele producatoare de energie. Emisiile de carbon variaza intre 5. fosfati si silicati este destul de scazuta . tone in Emiratele Arabe Unite si 90. insa factorul de poluare este destul de ridicat datorita activitatilor intensive care se desfasoara aici .1 mil. Fiecare stat are propriul sau sistem de drenare si tratare a apei . au dus la luarea unor masuri si adoptarea unor planuri pentru conservarea si protejarea mediului marin . tone in Iran cu un total de 177. O imagine recenta a studiului arata cresterea planctonului in nordul si estul regiunii RSA .25 mil.250 m3 /s . Fe . In apele teritoriale ale Kuweitului cantitatea de nitriti. iar 0. Ni . Raurile sunt localizate in special in partea de nord si de est a regiunii RSA cu un debit anul de 3. tone in intreaga regiune . dar totusi inaltul nivel de productie industriala din zona raurilor din partea de nord si de est produc un oarecare risc. In anul 2003 . Nutrientii In Regiunea RSA . Analizele si interpretarile acestor date si comparatia cu alte date existente . m3 este deversata in mare. platformele petroliere si petrochimice. spre exemplu . incluzand rafinariile de petrol . Aceste deversari afecteaza grav calitatea apei in zonele de coasta si viata marina . sunt emanatiile de gaze produse de rafiinarii. fosfati. O alta problema importanta o reprezinta amenajarea plajelor prin limitarea actiunilor dezorganizate. sunt principalele surse de poluare cu compusi din atmosfera. iar marea parte din apa tratata este folosita la irigatii in activitati industriale . Deversarile prin rauri sunt o alta sursa de poluare. din activitatea de prelucrarea a petrolului . Cei mai toxici nutrienti in aceste zone sunt amoniacurile si nitritii.6 mil. Unele state au implementat deja programe pentru protejarea mediului marin .Aceste centrale genereaza aproape 29 mil. sase dintre ele functioneaza la capacitatea de 8. Exista centrale de tratare a apei nefolositoare . cantitatea de nutrienti este destul de redusa . ROPME a realizat o statie de monitorizare prin satelit .5 mil. o alta imagine arata modificarea biologica a algelor in apropierea Qatarului care ar putea fi atribuita deversarilor de ape poluante in aceasta zona . precum si de la motoarele autovehiculelor . Activitatea centralelor produc emantii de substante toxice: Cu . Cele mai semnificative insa .000-15. . care detecteaza activitatile care au loc in zonele de coasta si efectele lor asupra mediului marin.000 m3 /zi ca si in Oman . de tone de apa/an . Zn uleiuri . Eforturile de curatire si protejare a plajelor apartin voluntarilor.In Kuweit aproximativ 70 % din apa tratata este deversata in mare.

iar gazele provenite din arderi au fost emanate in atmosfera. Cd. Pu. RSA a fost afectata indirect si de razboaie precum Razboiul din Golf si din Irak in care o mare cantitate de petrol a fost distrusa . insa fiecare in parte este un mare risc de poluare si afecteaza grav mediul marin si toate ecosistemele. Ni. ca rezultat a activitatii umane in toate sectoarele si include poluarea energetica. S-a constatat existenta unor compusi de Cu. 18. Metalele grele Poluarea cu metale grele a mediului marin se face prin emisia de substante prin activitatile industriale . asa cum SO2 a trecut in mediul marin. au fost descoperite in zonele puternic industrializate si in unele porturi. V. transportul de substante radioactive reprezinta un mare risc pentru sanatatea oamenilor si asupra mediul inconjurator.O alta sursa de poluare in RSA . si Ag rezultata din activitatile industriale . o reprezinta furtunile de nisip (praf) care vin din aproape toate directiile si care de asemenea afecteaza mediul marin in timpul ultimelor doua decade . Informatiile despre substantele toxice radioactive nu sunt foarte multe in aceasta regiune. Valorile variaza de la o regiune la alta . In Arabia Saudita au fost raportate cantitati relative mari de Cd. prin diferitele programe de monitorizare. operttiunile militare. TBT. Substante radioactive Substantele radioactive patrund in mediul marin direct sau indirect . Cam 20. arsenic. Regiunea Africii de Est .Po in sedimentele colectate din Kuweit . prin prelucrarea titeiului pentru producerea combustibilului. O mare cantitate de Cd a fost detectat in corpul pestilor in zona de sud a Oman si o cantitatea insemnata de Hg in musculatura speciilor ce servesc ca hrana pentru pestii carnivori. prin compusii din aer si cei adusi de vant. Alte activitati cum ar fi . testele nucleare si alte teste medicale . Bahrein si UAE . Africa de Est Fig. prin cele provenite de la centralele energetice . centralele de desalinizare. Un nivel ridicat al concentratiei de metale grele . Cr.000 tone de SO2 a fost emanat in Kuweit prin arderile masive de petrol care au durat aproape 7 luni . Din 1994 . mercur. Cu. s-a constatat existenta unor concentratii de Cs.

nivelul ridicat de saracie 42-70% duce la o medie de viata de 42-48 ani . ceea ce favorizeaza si existenta zonelor forestiere si a padurilor de mangrove. densitatea este mai ridicata fata de cea care traieste in zonele care nu au iesire la mare. Patrunderile de apa si in aceste zone au format mici porturi naturale care pe parcurs s-au transformat in mari porturi cum ar fi Maputo in Mozambic. Dar es Salaam in Tanzania. Localitate Coliformi ( nr/100 ml ) E. mai ales pentru tancurile petroliere .1 mil. circulatia maritima are un rol important asupra mediului fizic dar si asupra mediului marin . Somalia 1. 16. In ceea ce privesc ploile. Astfel. traficul naval este foarte dezvoltat. de locuitori . Populatia care traieste in zona de coasta este de cca 15.Regiunea are un climat arid si semiarid cu poli care cad descrescator de la zona de nord Mozambic (aprox. si malnutritia 22-31%. a Lagunelor si a Parcurilor Marine. pe cand in regiunile semiaride.95km3. mortalitatea infantila este de 76131/1000 nascuti vii. Tabel. are mult mai multe estuare decat zona de nord. cantitatea de apa deversata este mult mai mare de . Supravietuirea depinde de exploatarea resurselor naturale care sunt insuficiente comparativ cu nevoile populatiei. 530mm-1140mm) la Somalia (250mm-375mm) si crescand in zonele cu altitudine mare. Coli ( nr/100 ml ) . De asemenea in aceasta regiune .8-4. Media de deseuri calculate in zonele urbane din Golfuri . zona de sud .. in partea de sud . Toate cele 4 tari au aderat la Esclusive Economic Zone in legatura cu Conventia Natiunilor Unite privind Legea Apelor Marine. in partea de nord Kenya. 2. Mombasa in Kenya si Mogadishu din Somalia.9-106 km3. raurile se deverseaza in ocean in proportie mai mica in regiunile aride .

Mozambic .5 22 Tabel. sursele de apa sunt insuficicinte practicandu-se irigatul excesiv . principalele surse de poluare sunt : deversarea apelor prin sisteme neadecvate de canalizare. Marea majoritate a polpulatiei traieste in mediul rural si deci principala activitate o reprezinta agricultura si pastoritul. sanatatea populatiei. nutrientii. In general . fie lispsesc in zonele joase .400 69. Fiecare dintre aceste activitati are rolul ei in degradarea mediului marin.8 690 55 18. Principalele surse de poluare a mediul marin Asa cum se stie . cea mai mare importanta cauza de poluare o reprezinta actiunea omului asupra mediului. sedimentele si exploatarea excesiva a resurselor naturale. Coli ( nr/100 ml ) Africa de Est cuprinde statele riverane Kenia . Data fiind si clima arida . sociala si industriala.525 1. Toate acestea afecteaza in egala masura ecosistemele.Tudor creek Kilindini creek Mtwapa creek Bambari Marine Park Borehole waters 1.5 362 12. pastoritul. Cele mai intalnite activitati care afecteaza mediul sunt agricultura. mineritul. navigatia si activitatile din porturi . prin dezvoltarea economica . Aceasta regiune este o linie de coasta care are circa 6845 km. industrializarea. poluarea cu metale grele . petrolul si hidrocarburile . Kenia Localitate Coliformi fecali ( nr/100 ml ) Tana : Ungwana BayKipiniSadanaTanaKilifi 19 13 10 12 Sadaki : NgomeniMambrui 16 3 4 4 3 2 E.703 1. are o clima semiarida spre arida. 17. Media de deseuri calculate in apele adiacente zonelor rurale de coasta din Tana si Raul Sabaki. urbanizarea . ceea ce duce la scaderea drastica a debitelor raurilor. Somalia si Tanzania. . ploile sunt fie torentiale in zonele mai inalte .

Tabel. Zonele urbane sunt cele mai mari centre care deverseaza ape in zonele de coasta si care a luat amploare ca urmare a cresterii populatiei . Conform UNEP/FAO .25-0. iar cand acestea sunt umplute se golesc.0-14.8 Golful Mak (Golful Tud (Mwashote ) 0. - .9-26 Mn Fe - 90-2.01-0.545 10-32 - 20-27.8-111. ecosistemul marin si din jurul coastei este grav afectat ajungandu-se in unele zone la disparitia multor specii de plante si animale.Mombasa (Everaarts and (Williams and Nieuwenhuize 1995 ) others 1996 ) 0. Datorita sistemelor de canalizare defectuoase sau lispei unui sistem care sa neutralizeze apele cu deseuri . Ungwana si Mombasa Malindi ( Munga (Kamau 2001 ) and others 2002 ) 10-13 4. Concentratia acestor compusi a fost detectata la nivel inalt atat in perioadele ploioase cat si in perioadele de seceta . nutrienti. 13. Pb - 0. Sistemele de canalizare Apele evacuate sunt incarcate de compusi chimici si biologici.7 (0. cea mai mare sursa de poluare cu metale grele este industria manufacturilor . Deversarile sunt colectate in niste gropi speciale de colectare .3 (5. Metalele grele Studiul privind existenta metalelor grele in aceasta regiune este inca deficitar . 18.8 1.7 10-81.5-15.9-14.25-1. Mombasa( Ot eko 1987 ) Cd 0.34 Golfurile Makupa Ecluzele si Malindi. insa nivelul de dezvoltare este foarte scazut . Compusi organici Studiile cantitative au demostrat existenta unur compusi organici poluanti in Mwevura si in alte zone in 2001 si a unor reziduuri atat in sezonul uscat cat si in cel umed. pesticide si alti compusi toxici proveniti din industrie . activitatile maritime din porturi .Populatia care s-a deplasat catre zonele urbane practica activitati care tin de industrializare.0-427 - 63.2 Solurile din zonele Solurile de pe de coasta Kenya maluri . pe coastele Dar es Salaam. localizate in Msimbazi si Kizinga River. cum ar fi microorganisme. Concentratia de metale grele in solurile din diferite golfuri si ecluze in Tana si Bazinul Raului Athi Galana Metale Golful grele Makupa .

9-294.54 6.11 0.52 2. Localitate (m3s-1) MkurumujiSezon ploiosSezon uscat 4. fisurile produse prin depunerea de sedimente . ingrasaminte. Recordurile de deversari de titei in zona portului Mombasa Anul 1972 1973 1988 2005 Nutrientii Aceste substante afecteaza mediul marin prin emisia de nitrogenati si compusi de fosfor care provin in special din deversarile din zonele urbane.4-24. 20.in sezonul uscat nu s-a observat modificarea nivelului de nutrienti in zona urbana a estuarului Tudor Creek.23 KidogoweniSezon NH4+ (µM-N ) NO3. .Zn Cu 311 84 2-117 3-42 3. iar nivelul nutrientilor este similar cu cel din Creek Mounth exceptie facand silicatele .in sezonul umed se constata o scadere a nivelului de nutrienti in aval de gura golfului .177 200-1.19.79 0. au aratat ca poluarea cu petrol este foarte mare in aceasta zona si se extinde prin vaporii de aer si afecteaza in egala masura si plajele .0-1. Gazi Mangrove Bay in sezoanele ploioase si secetoase.5-114 69.82 .500 2.000 150 2. Tabel. Nivelul de nutrienti din Raurile Mkurumuji si Kidogowent deversati in zona rurala a Kenyei .0-283 1.4 26. Mombasa . Cele mai ample studii privind poluare cu nutrientii s-au facut in ultima jumatate a decadei .1 - Hidrocarburile Poluare cu hidrocarburi se datoreaza in special sistemelor defectuoase de exploatare a titeiului si prelucrarea fara respectarea normelor de securitate.47 0. ceea ce demostreaza ca fluxurile raurilor modifica sursa de nutrienti .100 5.(µM-N ) PO4 3.(µM-P ) Deversari de titei ( tone ) 1.47 0.Concluziile la care s-a ajuns au fost urmatoarele : . Tabel. Rapoartele organizatiilor care au facut cercetari in domeniu .429 5.

75-15.22 2. zona urbana din Zanzibar si Tanzania Localitate NH4+ (µM-N ) 26 ND NO2 +NO3 (µM-N2 ) 1.26 0.124. din Ungwana.35 11.52 0.+NO2(µM-N ) PO4 3(µM-P ) .87 1.25 149.88 3.10 NO3.17 0.ploiosSezon uscat 3.20 1.64 1. Localitate NH4+ (µM-N ) Raul Tana . 23. Nivelul de nutrienti prezenti in recifurile de corali din apele lagunare.39 0.44 Tabel. Nivelul de nutrienti din zona rurala a Kenyei din Golful Mida Mangrove.40 1.80 Tabel.94 6.00 4.73 0.90 0. Ecluza Mangrove catre Kenya la Zinzabar in Tanzania.05 8.22.3-7 0.00 642.44 0.34 15.02 1. Nivelul de nutrienti in diferite locatii de la nord la sud.48 2. Ecluza Ungwana 6.2 Orasul de Stancos Chumbe Island( Off zanzibar Island ) Tabel.25 PO4 3(µM-P ) 3.72 1. 21. prezenti in apele de suprafata si subterane in sezonul ploios si uscat Localitate NH4+ (µM-N ) Creek waterSezon ploiosSezon uscat Ground waterSezon ploiosSezon uscat NO2+NO3 (µM-N ) PO4 3(µM-P ) SiO3 (µM-pSi) 0.62 0.41 470.

78 Zanzibar 0.60 Depunerea de sedimente Depunerea de sedimente in albiile raurilor . a dezvoltarii economice si implicit a producerii de deseuri . De exemplu . Mari cantitati de sedimente sunt transportate din rauri catre apele marilor si oceanelor.39 9. prezinta un grad ridicat de risc.68 1. Ecluza Malindi Golful Mida 0. Mombasa Mombasa 1. Studiile de specialitate au aratat ca datorita cresterii numarului populatiei.35 Golful Tudor .70 2.86 0. riscul de poluare a crescut ingrijorator . sedimentele deversate de raul Zambezi au contribuit la cresterea malului cu 1 m pe an in ultimii 40 de ani .2 mil. portul din Maputo si Beira ar putea fi degradat de aducerea a 1.13 Golful Gazi 0.09 1.Cresterea economica rapida impiedica autoritatile sa tina pasul cu nevoile de limitare a poluarii.9 mil.3 mil.64 1.3 6.2-14. Raul Tana si Raul Athi-Sabaki din Kenia trasporta circa 4.5 3. ca urmare a depunerilor masive de sedimente. 0.4 .08 0.93 4. Lipsa de organizare Lipsa unui sistem care sa reglementeze clar problema poluarii in zonele din aceasta regiune . pana la 2. de tone de sedimente catre ocean anual. este o mare problema pentru drenarea bazinelor de acumulare si este rezultatul actiunii omului asupra mediului. in special agricultura si asezamintele.21 2.31 Golful Mtwapa 2. In Delta Zambezi .69 0.5 mil.Raul Athi-Sabaki .4 0. de tone de sedimente anual. de tone pana la 9. In Mozambic.

a fost detaliat de catre MacClanahan. Numeroasele programe. Incepand din 1970 si1980 . aceste metode se aplica cu predilectie in Tanzania . navigatiei. MAREA NEAGRA Fig. Toate aceste activitati duc la efecte nocive cum ar fi incalzirea globala. inundatii si schimbarea nivelului marii . Marea Neagra Marea Neagra a avut mereu o balanta pozitiva de apa. exploatarea forestiera pentru cherestea si ca sursa de combustibil. S-a constatat scaderea biodiversitatii. pescuitul care se realizeaza prin metode neadecvate distrugand viata marina si in special recifurile de corali.Degradarea fizica si distrugerea asezamintelor Cum am mai discutat . schimbarea climaterica. Activitatile care produc un risc mare pentru mediu sunt : modificarea mediului natural pentru a putea fi locuit. iar concluziile nu au fost foarte bune. un alt factor major de poluare este degradarea solului si totodata poluarea mediul marin prin interventia omului in natura. Impactul distructiv pe care il au aceste metode asupra mineritului. au dezbatut pe larg aceste probleme . Tratarea solurilor cu substante anorganice au dus la cresterea transportului de nutrienti in mediul marin (nitrogen si fosfor) si alte substante organice care . explozia speciilor oportuniste. in special cele interguvernamentale . ploile anormale. turismului. 19. contaminarea cu sunbstante chimice si cu metale grele . agricultura s-a dezvoltat foarte mult in regiunea Marii Negre. cu excesele de apa dulce de 300 km3 in zona Bosfor . a biomasei.

Metale grele Sase mostre de sedimente de suprafata au fost analizate pentru noua metale: Cd. schimbarile ecologice produse se refera la descresterea semnificativa in aceasta zona a anumitor specii de fitoplancton si a altor specii care traiesc in apele de suprafata . sunt o mare sursa de poluare cu nutrienti pentru Marea Neagra. Cu atat mai mult . Nutrientii Apele nefolositoare provenite din deversari din marile centre urbane .50 longitudine estica si strabate Bulgaria. Acest proces a dus la disparitia unor nevertebrate si a anumitor specii de pesti cum ar fi pestii carnivori ( Mnemiopsis leydi ) si care au produs alte pagube importante in toata sfera ecosistemului . Turcia si Ucraina . Rusia . La inceputul anilor 1970 si in 1980 . dar si in fluviile care se varsa in mare. sistemul ecologic este vulnerabil datorita factorilor antropici . Un ultim astfel de eveniment . Romania. Totusi in nord-vestul Marii Negre . Pb. Rezultatul este scaderea cantitatii de oxigen care s-a modificat din 1974 pana in 1983 . In prezent . Rezultatele sunt pozitive astfel ca speciile de nevertebrate care traiesc pe fundul marii nu au mai fost afectate dar. nu dispun de un astfel de sistem de drenare asa cum a fost demostrat in Rusia si Romania. foarte multe asezari din zonele rurale . este din ce in ce mai rar intalnita. Marea Neagra este situata aproximativ intre 410-460 latitudine nordica si 280-41. scaderea cantitatii de oxigen din mediul marin si inconjurator . Deversarile Numeroase asezari urbane exista de-a lungul coastei Marii Negre. Profilul concentratiei de la sud la nord . zeci de mii de kilometrii din zona marina de vest se afla in conditii de hipoxie. totusi. In general . Aceasta variatie a nivelului de oxigen din regiunea vestica a Marii Negre . sunt epurate inainte de deversare . Georgia. s-a produs in vara lui 2001 . au conlucrat pentru implementarea unui program de protejare a mediului marin . aceste sisteme de epurare au fost construite intre anii 1960-1970 si foarte multe dintre ele necesita remedieri. datorita deversarilor. Alte surse de poluare reprezinta deversarile provenite din activitatile industriale si deversarile apelor raurilor . In Romania exista si acum asezari care nu sunt racordate la un sistem de canalizare . Zn. Ni.au ajuns in mare . Romania si Bulgaria . Al si Hg. unde apele uzate care provin din activitatile industriale si agricole . In prezent . Este considerata a fi o adevarata sursa de viata pentru ecosisteme si astfel s-au adoptat mai multe programe de limitare a riscului de poluare. Cu. iar in multe dintre aceste tari nu exista suficiente sisteme de limitare a poluarii. in anumite golfulete . nivelul de saturatie al oxigenului a crescut considerabil . este in mod cert asociata cu scaderea semnificativa a activitatilor de fertilizare utilizata in partea estica a Europei . au mai fost constatate zone cu o cantitate scazuta de oxigen . In consecinta.

Varsarea raurilor Fluviul Dunarea .000 4.000 0. are cel mai semnificativ debit.200 0. se poate spune ca acestea s-au facut in proportie mai mare in ultimii 10-15 ani . In timp ce Georgia nu a facut nici un progres in acest sens .127 15. Distributia concentratiilor unor metale grele ng/g in sedimentele prelevate din zonele litoralului bulgar .400 17.000 32. De asemenea si Bulgaria a facut un astfel progres .500 m3 in 2003. 24.530 16.Tabel. Ni . Georgia si Turcia intru-cat nu exista informatii care sa duca la o concluzie. Este greu de facut o analiza corespunzatoare in Bulgaria . In Romania deversarile in Marea Neagra au fost semnificativ reduse . cele mai mari concentratii s-au observat in zona Sulina ( Delta Dunarii ). au fost decelate concentratii maxime de As mai ales in apropierea gurilor de varsare ale raurilor Nistru si Nipru . O analiza asupra situatiei vietii marine a Marii Negre precum si a apelor de coasta . Valori ridicate pentru Co .700 16. 50 % este tratata corespunzator. de la 200 mil m3 in 1999 la 50 mil m3 in 2003. au cunoscut o natabila scadere in ultimi ani de la 84. In zona Ucraina . au fost prezente in probele de sedimente din sudul litoralului bulgar .740 47. Apa menajera si apa provenita din activitatile industriale Deversarile apei menajere insuficient tratate sau neutralizate din Rusia .700 Pentru toate metodele cu exceptia Co . minime 0.000 102. din totalul apei deversate in Marea Neagra . din totalul apei deversate .000 74. Desi este destul de devreme sa facem o analiza exacta a sedimentelor si altor substante trasportate prin deversari .000 Val.000 58. maxime 0. roman si ucrainian ( 2003 ) Metale grele Cd Pb Co Ni Cu Zn Al As Hg Val. demonstreaza cat de mare este influenta Dunarii asupra Marii Negre si in egala masura Delta Dunarii .020 35. . Cu .410 6. in Turcia .000 67. Aceasta scadere a riscului de poluare este o consecinta a programelor implementate de tara noastra prin EBRD ( European Bank for Reconstruction and Development ) .000 m3 in 1995 la 9. astfel incat .000 13.

este in continuare principala preocupare pentru ca a crescut riscul accidentelor pentru tancurile care transporta petrol. nu prezinta o amenintare pentru mediul acvatic din Marea Neagra. iar riscurile de contaminare a apei se refera la eventualele accidente sau poluarea cu pulberi de gaze. cam 57. O concetratie mare de clorati si pesticide au fost gasite in sedimentele depuse in Ucraina. Dniester si Bug se varsa de asemenea in Marea Neagra . fiind acum aproape de nivelul existent inainte de accident.400 tone. dar recordul la contaminare cu aceste substante il detine Bulgaria . Dnieper . prin depunerea de sedimente si in special . se poate spune ca analizele facute au demonstrat existenta unor scurgeri de petrol in apele marii provenite de la tarile situate de-a lungul coastei marii. Trebuie specificat insa ca in ultimii ani s-a observat o tendinta de scadere a nivelului poluare in sedimentele marine .Dunarea este o sursa semnificativa de poluare pentru Marea Neagra . Studiile facute de IAEA ( Marine Enviromental Assessments of the Black Sea ) au aratat faptul ca nivelul de radioactivitate nu este semnificativ si nu prezinta risc pentru sanatatea si siguranta populatiei. sunt foarte corecte si sunt rezultatul atentiei monitorizari facute de institutiile abilitate . este dezbatuta de Appendix. In plus . De la accidentul din Cernobil. poluarea cu petrol din Marea Neagra . Substante radioactive Nivelul curentilor precum si tendintele de miscare ale particulelor radioactive care ar putea constitui cu risc de poluare . dar cantitatile de substante care prezinta un risc de poluare sunt mult mai mici fata de cele deversate de Dunare . scurgerile accidentale de particule de petrol . de asemenea Georgia transporta cantitati mari de prtrol si alte hidrocarburi . deversarea de metale grele . provin si de la deversarea fluviului Dunarea aducand un total de 110. Rezultate au indicat impactul pe care il au deversarile apelor Dunarii pe coastele de nord-vest ale marii. prin aducerea de substante organice si anorganice : nutrienti si metale grele . Problema poluarii provocate de sedimente si de alte substante organice si anorganice . . nivelul de radioactivitate a scazut foarte mult. Oricum datele obtinute referitoare la nivelul de poluare al marii cu astfel de substante . Cheltuielile de transport rezultate in urma transportului de petrol din Asia Mijlocie catre Azerbaijan sunt detul de ridicate. In ceea ce priveste poluarea cu petrol i hidrocarburi .840 tone/an. desi valorile masurate sunt de doua ori mai mari ca cele din Marea Mediterana. In ciuda faptului ca tendintele sunt in scadere .

Oceanul Pacific cu zona Asiei de Est . Centrale si de Sud – . efectele acestora sunt urmate ca intensitate . 0. Observatiile au cuprins examinarea efectelor celor noua categorii de surse poluante stabilite in 1995 de PROGRAMUL GLOBAL DE ACTIUNE ( GPA ) – Washington – SUA. Turcia au semnat Black Sea Conttingenty Plan in cadrul protocolului pentru combaterea poluarii pe Marea Neagra . Dependenta este mult mai pregnanta in tarile sarace .poluarea radioactiva a fost semnalata in doua zone : Oceanul Arctic si zona Caraibelor . . distrugerea habitatelor . insa tot pe zone limitate.1 tone titei si 0. 3. In 2003 . Rusia si Ucraina au aderat si ele la Plan in 2005 – 2006 Exploatarea plajelor marine este ilegala in Marea Neagra si totusi datorita dezoltarii defectuoase a turismului . Scopul problemei si adevaratul impact pe care il are exploatarea plajelor . Analiza comparativ a starii zonelor mentionate pe baza listei de surse poluante prezentate de GPA arata : . XXI . XX si inceputul sec. nutrienti . se manifesta in majoritatea zonelor investigate. In majoritatea zonelor exista o dependenta stransa intre mijloacele de subsistenta . numai prin unul singur s-au deversat 0.Numeroase accidente au loc in timpul acestor tranporturi. apoi Oceanul Atlantic – Zona Caraibelor si zonele Africii de Vest .42 tone apa menajera. lucrarea prezinta situatia ecosistemelor marine din Oceanul Planetar in ultimul deceniu al sec. nu a fost inca analizat desi exista cuprins in Conventia de la Bucuresti . dar oricum zona afectata a fost destul de mica. au oferit date si informatii despre starea ecosistemelor marine in zonele cu tari dezvoltate . de exemplu 16 accidente au fost inregistrate in portul Constanta intre anii 2000-2002 cand au fost deversate 0. Pe baza literaturii consultate . aceasta problema exista. Romania. tari in curs de dezvoltare si tari subdezvoltate . Astfel de accidente s-au produs si in Rusia. incepand cu Oceanul Arctic. . produse petroliere . In 2000-2003 si in Bulgaria s-au produs astfel de accidente . Golful Persic si Africa de Est .3 tone petrol mineral. de poluarea cu pesticide . 2. 0. CONCLUZII 1.Georgia . Caracteristica comuna a acestor zone este reprezentata de importanta mediului costier si marin – prin resursele lor – asupra dezvoltarii economico – sociale . de supravietuire a populatiilor umane si resursele naturale . gunoaie . Oceanul Indian cu zonele Asiei de Sud .apele uzate si alterarea .55 tone combustibil.17 tone de hidrocarburi . Bulgaria . Referintele examinate . in unele state si a unei legislatii precare . la care s-au adaugat separat referintele despre Marea Neagra .

a unor date si informatii . probabil magnitudinea efectelor nu se ridica la nivelele observate in alte tari . micsorarea producerii deseurilor prin reciclarea . . calitatea si cantitatea informatiilor colectate . Caracterizarea de ansamblu a tendintelor din ultimii ani de observatie 2000 – 2006 . . regional si international . national . se cunosc problemele de la litoralul romanesc al Marii Negre . . poluarea cu gunoaie si degradarea fizica a habitatelor .Ca revers al acestor aspecte de progres . La acestea se mai adauga atitudinile potrivnice de indiferenta ale guvernelor implementare . Din punct de vedere geografic . nu au fost relatate observatii si masuratori privind poluarea radioactiva . 4. a intelegerilor internationale . Aceasta apreciere se refera la monitoring . ZONELE FIRBINTI – reprezinta acele localizari in care pericolul si amenintarea determinata de poluanti este foarte puternica si ale caror efecte se raporteaza la sensibilitatea arealelor cu o biodiversitate abundenta si ancestrala sau cu o productivitate naturala mare . gurile raurilor . deoarece intrunesc si suporta efectele tuturor surselor de poluare indicate de GPA . eforturi slabe si nesustinute . dar se manifesta efectele poluarii cu nutrienti si gunoaie . cuprinde zone mai putin afectate de poluanti industriali . fac dificila aprecierea de imbunatatire in termeni concreti . acestea sunt reprezentate de suprafetele semi-inchise . dar numai in cateva zone . zona Africii de Est ( Oceanul Indian ) si marile din Asia de Est ( Pacfic ) sunt cele mai afectate . adoptari legislative . dar . tardiva sau lenta a masurilor de protectie . Africa de Vest . golfuri . realizarea programelor de monitoring integrat si pe termen lung . este cunoscut faptul ca in multe tari in curs de dezvoltare .exista anumite imbunatatiri fata de situatiile relatate in 1995 . este impiedicata de absenta resurselor financiare . 5. Nota : Contrar celor mentionate in literatura . .prin comparatie.Marea Neagra nu este lipsita de prezenta si manifestarea poluantilor din categoriile mentionate . a unor indicatori adecvati . Toate acestea sunt reflectate de diversele realizari la nivel local . estuare .zona Caraibelor ( Atlantic ) . a personalului calificat si institutiilor de specialitate . reutilizarea si recuperarea acestora .cresterea continua a populatiilor umane in zonele costiere reprezinta unul din cei mai importanti factori de generare a poluarii prin majoritatea categoriilor de surse poluante examinate . arata urmatoarele aspecte in succesiunea importantei lor : . Intre zonele examinate . absenta unor planuri concrete . legate de degradarea plajelor si starea igienico-sanitara a acestora .. doua se prezinta ca ” zone firbinti ” in integralitatea lor : zona Caraibelor si Marile Asiei de Est . dezvoltarea planurilor de management integrat al zonelor costiere . . totodata in multe situatii . Centrala si de Sud.

Intre prioritatile guvernelor tarilor din bazinul Marii Negre .6. In ceea ce priveste Marea Neagra . . se fac observatii conform carora : regenerare acesteia se va face intr-o durata mare de timp si in conditiile implementarii tuturor masurilor prevazute de PLANUL STRATEGIC de ACTIUNE al MARII NEGRE si a altor masuri de viitor. municipale . agricole . legata de prevenirea si atenuarea presiunii antropice si una strategica pe termen lung – restaurarea in Marea Neagra a conditiilor naturale asemanatoare celor din anii anteriori anului 1960 . Eforturile nationale si internationale vor avea o tinta imediata . trebuie sa se accentueze pe sustinerea dezvoltarii sociale si a bunastarii populatiei din zonele costiere prin actiuni comune care sa vizeze activitatile industriale.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->