Sunteți pe pagina 1din 9

UNIVERSITATEA TEHNICA GH ASACHI IASI FACULTATEA DE TEXTILE PIELARIE SI MANAGEMENT INDUSTRIAL

PROIECT DESIGN

PASAT (NECHITA) CARMEN MIHAELA IONESCU ELENA IRINA DAMIAN ALEXANDRU CRISTIAN

2010 - 2011
Cercul

Cercul este figura geometric format din totalitatea punctelor egal departate de un punct (geometria euclidian). Cercul fiind simbolul perfeciunii, deoarece este figura geometric al crei raport arie / perimetru este cel mai mare.

Roata
Roata este un dispozitiv circular cu spie sau plin care poate fi rotit n jurul propriei sale axe. Roata poate transmite o for prin efectuarea de lucru mecanic, caz n care ia natere mrimea fizic numit moment cinetic, ambele fiind forme (teoretice) de transmitere a energiei mecanice. Un ansamblu mecanic format dintr-o roat i un ax solidar acesteia se pot roti cu pierderi mai mici datorate frecrii, favoriznd i uurnd totodat micarea liniar prin transformarea acesteia ntr-una circular. Exemplele cele mai comune se gsesc la vehiculele destinate transporturilor pe uscat. Deasemeni roata are, ca organ de main, o larg utilizare in construcia mecanismelor i utilajelor mecanice. Termenul roat poate fi folosit i n sens mult mai general, fiind dat la diferite obiecte care se pot roti sau care doar au form circular, de roat. Dei momentul i locul exact al inventrii roii nu pot fi precizate, o teorie acceptat de cei mai muli este aceea c roata a aprut iniial sub forma unui butuc rostogolit. Se presupune c, ulterior, s-a trecut la discuri tiate din butuci, obinndu-se astfel roi destul de greoaie i care se sprgeau uor, dar cel puin se puteau rostogoli. n acea vreme, existau deja mijloace de transport, destul de primitive ns, cum ar fi sania simpl sau un fel de targ formata din doua prjini pe care se fixa un cadru, ce era tras de animale sau chiar de ctre cltorul respectiv, dar aceste mijloace erau n mod evident inferioare celor care vor avea la baz roata.

Cu siguran se tie c unul dintre primele tipuri de roat era realizat din trei scnduri prinse cu traverse i cioplite sub forma unui disc. Aceasta era o metod mai bun

de obinere a unei roi dect cea dintr-o singur bucat, mai ales dac ne gndim c roata a aprut naintea inventrii drumurilor. O astfel de roat, montat la o sanie, putem vedea n cea mai veche pictogram gsit n Sumer, din anul 3500 .Hr. Roata era un simbol folosit frecvent n scrierea sumeriana timpurie cu pictograme; n plus, la mormintele regale din Kish, Sura i Ur au fost descoperite vehicule cu roi, crue rudimentare ce fuseser ngropate n jurul anului 3000 .Hr. Apariia roii de cru a revoluionat transportul i a uurat mult povara omului, fermierii sumerieni beneficiind astfel de un nou mijloc de transportare a recoltelor pna la locuitorii din orae. Modificarea ce a dus la o roat mult mai uoar, crescndu-i astfel utilitatea, a fost spia, aprut n jurul anului 2000 .Hr. la carele de lupt din Asia Mic. n acest moment roata devenea o modalitate de transport, iar cruele i carele ncepeau s se specializeze n funcie de aplicaiile pentru care erau folosite. Roata devenise o necesitate n agricultur, n comerul la mare distan i n rzboi.

Evoluia cea mai semnificativ a fost cea a carului de rzboi, de la un model greoi, tras de doi sau patru mgari slbatici, la varianta supl, cu dou roi, tras de un cal cu care suntem familiarizai din filme i de la televizor. Prin obinerea unei combinaii ntre un model uor i rezistent al carului, un ansamblu mai uor al axei i roilor cu spie i un harnaament bine gndit pentru cai, carul de lupt a revoluionat arta rzboiului. Acest vehicul rapid i uor manevrabil a fost folosit in rzboaie de toate marile armate ale celui de-al doilea mileniu precretin, printre care cea a Egiptului, a arienilor din India i a micenienilor din Grecia.

Umbrela

Indiferent dac este vorba despre umbrele de ploaie sau umbrele de soare, aceste obiecte nu snt deloc instrumente care s aib o istorie recent. Povestea lor a luat natere cu cteva mii de ani naintea erei noastre. Pornind de la principiul, vechi de cnd lumea, c ntotdeauna ce-i prea mult stric, aa i razele soarelui au determinat oamenii Antichitii s i gseasc un mijloc de protecie mpotriva lor (i este de bnuit c nu erau att de puternice precum cele din zilele noastre). Aa s-a nscut umbrela, acum mai bine de 4.000 de ani, ea fiind prezent att n Egiptul antic, ct i n Asiria sau Grecia. Se spune ns c prima umbrel ar fi fost confecionat din mtase de un chinez. Tot Chinei i este atribuit i invenia primei umbrele din material rezistent la ap, pentru protecie mpotriva ploii, obinut prin ceruirea i lcuirea umbrelei din hrtie. Trebuie menionat ns c la nceput umbrelele nc nu aveau forma cunoscut astzi, ci semnau mai degrab cu un evantai mult mai mare susinut de un mner nalt. Aspectul modern a fost adoptat urmnd principiul formei corturilor utilizate n Antichitate pentru diferite festiviti.

Umbrelele erau cel mai des asociate cu regalitatea, dovad stnd basoreliefurile i imaginile nfind regi nsoii de slujitori care i fereau de soare cu ajutorul unor umbrele mrginite de ciucuri. Mai trziu, n basoreliefuri au fost reprezentate umbrelele prevzute cu o perdea din pnz brodat sau din mtase, confecionate astfel pentru a proteja de soare ntregul corp. Egiptenii aveau ns i umbrelele confecionate din frunze de palmier sau din pene colorate ataate unui mner lung. La greci, pe lng faptul c era nelipsit dintre accesoriile femeilor de rang nalt, umbrela era utilizat i n ritualuri religioase desfurate n cinstea lui Dionis (zeul vinului i al viei de vie), acesta nsui fiind reprezentat ntr-un basorelief cu un astfel de obiect n mn. De asemenea, preotesele Atenei (zeia nelepciunii n mitologia greac), n timpul srbtorilor dedicate acestei zeiti, i acopereau capetele cu umbrele confecionate cel mai adesea din piele. Cteva mii de ani mai trziu, n secolul al XVII-lea, umbrela era reinventat de italieni care au denumit obiectele umbrellaces erau confecionate din piele i aveau form asemntoare cu cea a unui baldachin cu ajutorul crora se fereau de soare maimarii oraelor.

Ulterior, pe parcursul aceluiai secol, umbrelele au devenit un accesoriu din ce n ce mai utilizat de femeile din zona nordic a Europei, din cauza ploilor dese din aceast regiune. Un secol mai trziu, scriitorul englez Jonas Hanway s-a afiat timp de treizeci de ani purtnd o umbrel, astfel schimbnd conceptul care susinea c umbrelele snt accesorii strict feminine i populariznd obiceiul i printre brbai. Primul magazin de astfel de obiecte s-a deschis n Londra anului 1830 James Smith & Sons (care exist i n zilele noastre), iar primele umbrele erau confecionate din

oase de balen sau stinghii de lemn acoperite cu alpaca sau pnz uns cu grsime pentru a fi impermeabile. Umbrela cu spie din metal a fost inventat la mijlocul secolului al XIX-lea, creatorul ei, Samuel Fox, explicnd c ideea i-a venit n urma cutrii unei soluii pentru a utiliza surplusul de suporturi folosite pentru crinolinele i corsetele rochiilor purtate de femeile acelui secol.

Rochia
Fie ca a acoperit perfectiunea unei zeite, voluptatea unei curtezane sau trupul trudit al unei taranci, rochia a fost intotdeauna acel ceva care a facut femeia...femeie. Acesta este si unul dintre motivele pentru care istoria acestui obiect vestimentar este atat de complexa. Daca haina nu-l face pe om, ea cu siguranta ni-l descrie in termeni simbolici, atat pe el cat si istoria sa. Evolutia rochiei, focalizata pe diverse perioade si civilizatii ofera detalii pretioase privind ierarhizarea in societate, conceptiile si mentalitatile vremii. Rochia Egiptului antic a evoluat promovand dezgolirea trupului. Prima rochie atingea nivelul gleznelor in lungime, era confectionata din in, materialul era innodat sub sani pentru sustinere iar manecile ajungeau la incheietura mainii. Modelul care a urmat era prins de umeri si se asemana cu furoul de azi. Goliciunea corpului in aceasta perioada avea cu totul alte conotatii, nefiind considerata o indecenta, marturie sta si tinuta slujnicelor care era compusa numai din fusta, bustul nefiind acoperit.

Daca sari-ul indiencelor oferea varietate prin intermediul procedeelor de infasurare a panzei in jurul corpului, in China, rochiile nu trebuiau sa incurajeze imaginatia. Femeile de la tara, de altfel, purtau pantaloni. In Japonia, tarancile munceau pamantul la bustul gol, insa vestimentatia femeilor din inalta societate a fost marcata de celebrul kimono din matase. Un semn de eleganta era purtarea unui numar cat mai mare de kimono-uri suprapuse, putandu-se ajunge pana la 20 de astfel de costume.

Rochia anticilor greci era tunica, vesmant simplu in ansamblul sau, desi putea varia in functie de activitatea sociala intreprinsa, asa cum se intampla in cazul cretanelor. Vestimentatia doamnelor din inalta societate, preotese, printese, frapa insa prin podoabe,complexitate si lux. Perioada Evului Mediu, a cavalerilor si a printeselor va marca in vestimentatia femeilor un proces de emancipare intelectuala si laicizare. Desi dotata cu trena, rochia permite intrezarirea gambei. Bustul este pus in valoare de decolteul in V, materialul fiind apoi prins imediat sub sani. Ca si restul artelor, moda va fi revolutionata in timpul Renasterii. Raspunzatoare de urmatoarele schimbari care se vor impune in designul vestimentar sunt doua accesorii clasice: crinolina si corsajul.

Moda crinolinei va fi introdusa de o infanta a regelui Spaniei, ca modalitate de a-si masca soldurile proeminente. Paradoxal, diametrul rochiei in aceasta zona va creste semnificativ, prin intermediul unei carcase de metal in forma de clopot care infoia fusta. Vestimentatia despre care vorbim va pune insa numeroase dificultati de miscare, circumferinta la poalele rochiei ajungand la un record de 8m.

Alte elemente esentiale in tinuta femeilor voi fi mantiile, accesorizate si ornamentate in functie de zona geografica si de statutul social al posesoarelor si manecile detasabile, bufante, impodobite cu pietre pretioase, perle, etc.

Urmatoarea inventie care va impune schimbari importante in moda va fi corsetul. Acesta din urma apare in Italia secolului al XVI-lea, este confectionat din benzi de metal fixate cu balamale, avand menirea de a da bustului forma ideala. Corsetul va supravietui urmatoarelor schimbari, va impune moda taliei de viespe, urmand sa fie inlocuit abia in anul 1914 de sutienul inventat de Mary Phelps Jacob. Trena deja mentionata in Evul Mediu va fi relansata de fiicele regelui Ludovic in secolul al XV-lea, cu acelasi rol intial ca si al crinolinei de a masca defectele de tinuta, respectiv picioarele groase ale printeselor. In timp, lungimea trenei va marca statutul social detinut de o femeie. Recordul este detinut de regina Ecaterina a II-a, sotia lui Petru I care, cu ocazia propriei incoronari, in 1729, va etala o trena de 70 m. Pentru sustinerea acesteia a fost nevoie de serviciul a numai putini de 50 de paji. Secolul al XVI-lea va reduce fastul tinutelor, crinolina va fi mai scurta, in detrimentul aspectului atragator al siluetei feminine. Secolul al XVII-lea va prelua aerul modest impus de doamna de Maintenon, sotia secreta a lui Ludovic al XIV-lea. in schimb, va patrunde moda decolteului adanc. Revolutia industriala care va marca secolul al XIX-lea va impune o cultura a confectiilor, incurajand comertul vestimentar de masa.

Secolele urmatoare, pana in ziua de azi se vor debarasa complet de rochia incomfortabila, optand pentru materiale mai usoare, croieli confotabile, fuste scurte. Rochia a fost unul dintre acele obiecte vestimentare supuse metamofozarilor constante, atat in trecut cat si in prezent. De neuitat este inovatia casei de moda Chanel care a declansat un adevarat scandal social prin crearea rochiei pantalon, culminand cu o investigatie medicala a buclucasei rochii. Daca secolele XIV-XVIII vor fi marcate de fast si lux in detrimentul comoditatii, acum moda pare sa se intoarca la originile sale, spre nuditatea corpului, spre libertatea de miscare promovata in Antichitate, inchizand unul din cercurile timpului.